Stenogramă plen

Domnilor senatori, vã invit în salã.

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului, de astãzi, 4 septembrie, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii senatori, domnii secretari Valentin-Zolt‡n Pusk‡s ºi Aurel Panã.

Din totalul de 140 senatori, ºi-a înregistrat prezenþa, prin vot electronic, pânã în acest moment un numãr de 84 de colegi, cvorumul de ºedinþã fiind de 71 de parlamentari.

Absenteazã motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 7 colegi, trei fiind membri ai Guvernului, trei colegi sunt plecaþi în delegaþie, iar un coleg este învoit, domnul senator Pruteanu.

Programul de lucru al zilei de astãzi, lucrãri în plen pânã la ora 13,00, iar dupã-amiazã, lucru în comisii.

Ordinea de zi v-a fost distribuitã, inclusiv cu modificarea impusã de votul dat ieri de plenul Senatului, în sensul ca parte dintre legile care erau trecute în programul zilei de joi sã fie luate în dezbatere astãzi dupã ora 11,00.

Dacã în legãturã cu programul de lucru aveþi de fãcut observaþii?

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra programului de lucru. Vã rog sã votaþi.

Programul de lucru a fost aprobat de plenul Senatului în unanimitate, cu 75 de voturi.

Sunt observaþii asupra ordinii de zi?

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin

vot.

Ordinea de zi a fost aprobatã de plenul Senatului cu 81 de voturi.

La punctul 1 din ordinea de zi vã rog sã-mi permiteþi sã vã aduc la cunoºtinþã faptul cã au fost depuse la

secretarul general al Senatului mai multe legi ºi cã aveþi posibilitatea, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, sã sesizaþi Curtea Ñ sigur, în momentul în care apreciaþi cã parte din dispoziþiile legale sau ale legii în ansamblu sunt neconstituþionale Ñ cu urmãtoarele legi:

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 109/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/1992 privind finanþarea ocrotirii sãnãtãþii;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 51/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/1992 privind finanþarea ocrotirii sãnãtãþii;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 135/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/1992 privind finanþarea ocrotirii sãnãtãþii, aprobatã prin Legea nr. 114/1992, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 72/2000 pentru modificarea art. 2 lit. a) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenþei medicale, medicamentelor ºi protezelor pentru unele categorii de persoane prevãzute în legi speciale;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/2000 pentru modificarea art. 6 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenþei medicale, medicamentelor ºi protezelor pentru unele categorii de persoane prevãzute în legi speciale;

La punctul 2 din ordinea de zi vã propun sã luãm în dezbatere proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 78/1999, pentru modificarea art. 47 alin. 1 ºi 2 din Legea fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului nr. 103/1996.

Invit reprezentanþii Executivului ºi ai comisiei noastre sã-ºi ocupe locurile.

Vã rog sã vã prezentaþi ºi sã prezentaþi expunerea de motive. ## **Domnul Viorel Ghelase** _**Ñ** secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor:_

Mã numesc Viorel Ghelase ºi sunt secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

Referitor la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 78/1999 pentru modificarea art. 47 alin. 1 ºi 2 din Legea fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului nr. 103/1996, dupã cum se ºtie, art. 47 prevedea ca contractele sã fie încheiate în termen de doi ani de zile de la publicarea Legii nr. 103/1996 în ”Monitorul OficialÒ. Ordonanþa de urgenþã a Guvernului a prelungit perioada de încheiere a contractelor de gestionare cu ºase luni.

Propunem promovarea legii de aprobare, având în vedere faptul cã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 78/1999 ºi-a produs efectele juridice, deci poate fi îndeplinitã procedura legislativã.

## Da, vã mulþumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul preºedinte al Comisiei pentru agriculturã, domnul senator Victor Apostolache. Aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a fost sesizatã în fond, spre dezbatere ºi avizare, cu proiectul de lege mai sus menþionat. Aceastã ordonanþã prevede prelungirea termenului de atribuire în gestiune a fondului de vânãtoare, întrucât termenul stabilit prin Legea Fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului nr. 103/1996 nu a putut fi respectat.

Proiectul are avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotãrât cu majoritate de voturi întocmirea raportului favorabil la acest proiect de lege.

Faþã de cele prezentate, vã propunem plenului Senatului adoptarea raportului favorabil la acest proiect de Lege de aprobare a Ordonanþei de urgenþã nr. 78/1999 pentru modificarea art. 47 alin. 1 ºi 2 din Legea fondului cinegetic.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Declar deschise dezbaterile generale. Sunt domni senatori care doresc sã intervinã la acest proiect de lege?

Dacã nu sunt intervenþii, sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului întocmit de comisia sesizatã în fond. Vã rog sã votaþi raportul Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.

Cu 83 de voturi pentru ºi o abþinere, raportul comisiei este aprobat de plenul Senatului. Cu precizarea caracterului legii, lege organicã,

La punctul 3 din ordinea de zi avem proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 129/1999 pentru modificarea Legii fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului nr. 103/1996.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi expunerea de motive.

Prin acest proiect de lege s-a prelungit, de asemenea, perioada de încheiere a contractelor ºi s-au adus câteva modificãri, cum ar fi obligaþia de afiliere la A.G.V.P.S.

Propunem promovarea legii de respingere a acestei ordonanþe, având în vedere cã Ordonanþa nr. 129/1999 a fost abrogatã expres prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 35/2001, publicatã în Monitorul Oficial nr. 114/6 martie 2001.

Mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Vã informez cã ambele comisii, respectiv Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, cât ºi Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport au fost sesizate pentru întocmirea unui raport comun la aceastã ordonanþã.

Comisiile, analizând aceastã ordonanþã, s-au pronunþat asupra legii ca fiind lege organicã ºi, aºa cum a propus reprezentantul Guvernului, se propune plenului Senatului respingerea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 129/1999 pentru modificarea Legii fondului cinegetic.

Vã mulþumesc.

## Da, mulþumesc.

La dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Dacã nu sunt, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului întocmit de comisie, raport negativ la acest proiect al Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 129/1999.

Vã rog sã votaþi.

Raportul comisiei a fost aprobat de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru, 5 voturi contra ºi douã abþineri.

Deci se propune respingerea proiectului Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 129/1999, motiv pentru care se impune sã facem douã amendamente în titlul legii ºi în articolul unic, transformându-se dupã cum voi prezenta:

”Lege privind respingerea ordonanþei de urgenþã a GuvernuluiÒ Ñ titlul legii Ñ ºi la articolul unic Ñ ”se respinge Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 129/1999.Ò De acord, domnule preºedinte?

De acord.

## Vã mulþumesc.

Sã ne pronunþãm asupra acestui amendament. Vã rog sã votaþi. Amendamentul a fost aprobat de plenul Senatului, urmare votului dat asupra raportului, cu 86 voturi pentru, douã voturi contra ºi douã abþineri.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu, respectiv Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 129/1999.

Cu precizarea caracterului legii, lege organicã, proiectul Legii privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 129/1999 a fost aprobat de plenul Senatului cu 96 de voturi pentru ºi 3 voturi contra.

La punctul 4 din ordinea de zi vã propun sã luãm în dezbatere proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 69/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului nr. 103/1999.

Vã rog, domnule secretar de stat, aveþi cuvântul!

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 69/2000 prelungeºte perioada de încheiere a contractelor, aduce modificãri în procedura de atribuire a fondurilor de vânãtoare, de asemenea, modificã procesul-verbal de predare-primire a fondurilor de vânãtoare.

Având în vedere cã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 35/2001 toate prevederile Ordonanþei nr. 69/2000 au fost abrogate expres, propunem promovarea legii de respingere a acestei ordonanþe.

Mulþumesc. Aveþi cuvântul, domnule preºedinte!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Ordonanþa nr. 69/2000 prevede reglementãri pentru modificarea ºi completarea Legii fondului cinegetic ºi protecþiei vânatului nr. 103/1996.

Guvernul, în ºedinþa din 14 februarie 2001, a adoptat Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 35/2000 prin care prevederile Ordonanþei nr. 69/2000 sunt abrogate.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât cu majoritate de voturi întocmirea unui raport negativ la proiectul de lege aflat în dezbatere.

Faþã de cele prezentate, propunem plenului Senatului adoptarea acestui raport la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei nr. 69/2000.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

ªi eu vã mulþumesc.

Sunt intervenþii la dezbateri generale?

Nefiind intervenþii, vã propun acelaºi amendament.

În situaþia în care veþi aproba raportul Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, deci raportul comisiei sesizate în fond, se impune sã modificãm atât titlul legii, cât ºi articolul unic, în sensul respingerii proiectului de lege, raportul fiind negativ.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra amendamentului.

Amendamentul a fost aprobat de plen cu 86 de voturi pentru, 5 voturi contra ºi 3 abþineri.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Raportul a fost aprobat de plen cu 90 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi 4 abþineri.

Precizez caracterul legii, lege organicã, ºi

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 132/2000 privind prelungirea termenului pentru atribuirea în gestiune a fondurilor de vânãtoare, potrivit Legii fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului nr. 103/1996. De asemenea, raport negativ din partea comisiei sesizate în fond.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

Prin proiectul de lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 132/2000 se modificã art. 6 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 69/2000.

Propunem promovarea Legii de respingere a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 132/2000, deoarece prin aceasta a fost modificat art. 6, cum am spus, act care a fost abrogat expres prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 35/2001.

Da, mulþumesc. Vã rog, domnule preºedinte, sã prezentaþi raportul comisiei.

## **Domnul Victor Apostolache:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a dezbãtut acest proiect de lege în ºedinþa din 20 martie 2001.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât întocmirea raportului negativ cu majoritate de voturi. Faþã de cele prezentate, vã propunem adoptarea raportului negativ la acest proiect.

Vã mulþumesc.

Vã consult dacã sunt intervenþii la dezbaterile generale.

Dacã nu sunt, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului comisiei. Raportul a fost aprobat de plen cu 91 de voturi pentru, un vot contra ºi douã abþineri.

Propun cele douã amendamente la titlul legii ºi la articolul unic, în sensul transformãrii legii de admitere în lege de respingere.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Amendamentul a fost aprobat de plen cu 91 de voturi pentru, douã voturi contra ºi douã abþineri.

Precizez caracterul legii, lege organicã, ºi o

Vã mulþumesc.

La punctul 6 din ordinea de zi avem înscris proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 65/1998. De asemenea, raport negativ. Caracterul legii, lege organicã. Raportor, Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

Vã rog, aveþi cuvântul, din partea iniþiatorului!

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 65/1998 privind modificarea art. 47 din Legea fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului nr. 103/1996É de fapt, acest proiect de lege prelungeºte termenul de 2 ani de aplicare a contractelor care era stabilit iniþial prin Legea vânãtorii nr. 103/1996 ºi propunem promovarea legii de respingere, Ordonanþa de urgenþã nr. 65, ca ºi Ordonanþa de urgenþã nr. 78 producându-ºi efectele.

Da, mulþumesc.

Rog reprezentanþii comisiilor sesizate în fond sã prezinte raportul.

În ºedinþa din 20 martie 2001 membrii Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport au luat în dezbatere proiectul de lege ºi au hotãrât, în unanimitate, respingerea acestuia, întrucât Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 65/1998 a fost modificatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 35/2001 care, prin art. 3, modificã art. 47 din Legea nr. 103/1996 privind fondul cinegetic ºi protecþia vânatului.

Menþionãm cã s-a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, cu numãrul 1.052 din 30 decembrie 1998, ºi aviz de respingere a proiectului de lege din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Având în vedere cele prezentate, propunem plenului Senatului respingerea proiectului Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 65/1998 pentru modificarea art. 47 din Legea nr. 103/1996 privind fondul cinegetic ºi protecþia vânatului.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã.

Dacã nu sunt, sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului negativ dat de Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 65/1998.

Vã rog sã votaþi.

Raportul a fost aprobat de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi douã abþineri.

Având în vedere acest vot, se impune sã aprobãm un amendament la titlul legii ºi la articolul unic, în sensul transformãrii legii privind aprobarea ordonanþei în lege privind respingerea ordonanþei.

Vã rog sã votaþi.

Amendamentul a fost aprobat de plen cu 92 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi douã abþineri.

La punctul 7 din ordinea de zi dacã sunt iniþiatorii, vã rog. Avem înscris proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 8/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 128/1997 privind

statutul personalului didactic, referitor la stabilirea salariului de bazã al personalului din învãþãmânt, ºi pentru abrogarea unor dispoziþii din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoane care ocupã funcþii de demnitate publicã.

Acesta este punctul 7 din ordinea de zi. Poziþia 7 de la dumneavoastrã nu este egalã cu poziþia 7 de la noi. Înseamnã cã avem o problemã.

Deci este poziþia 8É Ne cerem scuze! Adresez rugãmintea staff-ului Senatului ca poziþia 7 de la Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã sã fie egalã cu poziþia 7 de la plen.

Rog iniþiatorul sã se prezinte ºi sã prezinte expunerea de motive.

**Domnul Adrian Câmpurean Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

Sunt Adrian Câmpurean, secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii pentru cercetare ºi relaþia cu Parlamentul.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii susþine avizul dat de Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã ºi Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã în legãturã cu proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 8/2000.

Susþinerea se bazeazã pe faptul cã în învãþãmânt salariile sunt, în continuare, mici, iar posturile didactice sunt neatractive. Numãrul mare de suplinitori este determinat de faptul cã multe cadre didactice pãrãsesc învãþãmântul ºi se angajeazã în alte sectoare de activitate.

Creºterea valorii coeficientului de multiplicare prevãzut în ordonanþã vine, în primul rând, în sprijinul cadrelor tinere care se bucurã de un spor la salariu, mic, dar necesar. De aplicarea ordonanþei beneficiazã ºi personalul didactic auxiliar din învãþãmânt, care are un rol important în ºcoalã, dar care nu poate fi selectat pe criterii valorice din cauza salariului.

Pe lângã aceasta, nu li s-au fãcut modificãri de salariu de mai mult timp. Este cunoscut faptul cã se pregãteºte Legea finanþãrii învãþãmântului ºi prin aprobarea ordonanþei calculele ar porni de la o altã bazã.

Având în vedere aceste aspecte, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii susþine aprobarea Ordonanþei nr. 8/2000.

## Vã mulþumesc.

Invit colegii noºtri sã-ºi desemneze raportorul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Cele douã comisii, Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã ºi Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, au fost sesizate în fond cu proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 8/2000. Aceastã ordonanþã este o ordonanþã de modificare a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Raþiunea acestei ordonanþe a fost aceea de a individua- liza salarizarea personalului didactic în legea specificã, în Legea nr. 128/1997, de a abroga, explicit, prevederile Legii nr. 154/1998 privind salarizarea în sectorul bugetar ºi indemnizaþiile pentru persoane care ocupã funcþii de demnitate publicã. La momentul respectiv de timp, prin definirea valorii coeficientului 1 s-a avut în vedere ºi o actualizare a salarizãrii personalului didactic.

Cele douã comisii au elaborat raport favorabil în varianta Camerei Deputaþilor, fãrã amendamente. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Îl consult pe domnul academician Otiman dacã doreºte sã intervinã în numele comisiei.

Nu am de adãugat decât cã aceastã ordonanþã îºi face efecte ºi, în consecinþã, Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã o susþine.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Sunt intervenþii din partea domnilor senatori la dezbateri generale?

Nefiind, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului întocmit de cele douã comisii. Vã rog sã votaþi. Raportul a fost aprobat de plenul Senatului cu 94 de voturi pentru, un vot contra ºi 3 abþineri.

Precizez caracterul legii, lege organicã. O

Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim.

La punctul 8 din ordinea de zi avem proiectul Legii pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã.

Domnii senatori Victor Apostolache ºi Carol Dina, vã

rog.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

Avându-se în vedere cã prin Legea nr. 268/2001 privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole este reglementatã de aceastã lege, propunem respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 198/1999, deoarece conþinutul acestei ordonanþe este preluat de Legea nr. 268/2001, care a fost aprobatã în plenul Senatului ºi la Camerã, în 2 mai, respectiv 10 mai a.c.

Da, mulþumesc.

Îi rog pe domnii colegi sã-ºi desemneze raportorul.

Vã mulþumim, domnule preºedinte.

Comisia pentru privatizare ºi Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, întrunite în ºedinþa comunã, au adoptat ºi propun plenului Senatului varianta aprobatã de Camera Deputaþilor, respectiv respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 198 din 1999.

Menþionãm cã privatizarea societãþilor comerciale care deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã este reglementatã de Legea nr. 268/28 mai 2001 publicatã în ”Monitorul OficialÒ la 7 iunie 2001.

Prin natura dispoziþiilor sale legea are caracter orga-

nic.

Vã mulþumim.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Vã consult dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi.

Nefiind intervenþii, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului comisiilor sesizate în fond.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 79 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 3 abþineri.

De data aceasta vã rog sã observaþi cã proiectul de lege a trecut prin Camera Deputaþilor ºi a venit la Senat ca un proiect de lege pentru respingerea ordonanþei de urgenþã a Guvernului.

Deci votul trebuie sã fie pozitiv, având în vedere votul pe care l-aþi dat pe raport.

Precizez caracterul legii, lege organicã, ºi o

Putem lua urmãtorul proiect de lege înscris la punctul 9? Vã rog.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul Legii privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51/1998 privind unele mãsuri premergãtoare privatizãrii bãncilor.

Iniþiatorii, vã rog sã vã prezentaþi ºi sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Ionel Blãnculescu** Ñ _preºedintele Autoritãþii pentru Valorificarea Activelor Bancare_ **:**

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 64/1999 a reprezentat amendament la proiectul Legii privind adoptarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51/1998 privind unele mãsuri premergãtoare privatizãrii bãncilor, adoptatã de Parlament prin Legea nr. 409 din 17 iulie 2001, aflatã în vigoare.

Da, vã mulþumesc.

Deci comisiile sesizate în fond, Comisia pentru privatizare, domnul senator Carol Dina, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, domnul senator ªtefan Viorel.

Vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/14.IX.2001

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia pentru privatizare au hotãrât raport favorabil pentru proiectul Legii de respingere a Ordonanþei nr. 64/1999 ºi propun plenului adoptarea proiectului în forma promovatã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Sunt intervenþii la dezbateri generale?

Dacã nu sunt, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului comisiilor sesizate în fond.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 84 de voturi pentru, unul contra, 3 abþineri.

Cu precizarea caracterului legii, lege ordinarã, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra proiectului Legii privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64/1999.

Vã rog sã votaþi.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 87 de voturi pentru, un vot contra ºi 4 abþineri. Ce numãr mai aveþi? 10? Urmãtorul, proiectul de lege...

Punctul 10, 193.

193, da? 193 sau nu?

Da, da!

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul Legii privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 193/1999.

Este aceeaºi situaþie, reprezintã amendament la Legea nr. 409.

Mulþumesc.

Comisia sesizatã în fond.

Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia pentru privatizare propun plenului adoptarea proiectului de lege în forma promovatã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 70 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.

Cu precizarea caracterului legii, lege ordinarã, o

La punctul 11 în ordinea de zi...

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul Legii pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 54/1999. Vã rog, iniþiatorul.

Aceeaºi situaþie, amendament la Legea nr. 409.

Sunteþi de acord cu proiectul de lege? Îl susþineþi, da?

Da.

Vã rog, comisia?

De asemenea, cele douã comisii propun plenului adoptarea proiectului în forma promovatã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã consult dacã sunt intervenþii din partea domnilor senatori.

Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului comisieiÉ comisiilor sesizate în fond, sunt douã.

Rog domnii senatori sã voteze.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 84 de voturi pentru, unul contra ºi 4 abþineri.

La numãrul 12 în ordinea de zi, proiectul Legii pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64/2000, comisia sesizatã în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, iniþiator Ñ domnul secretar de stat.

Îl invit pe domnul secretar de stat sã ocupe scaunul rezervat Executivului.

Dacã vã grãbiþi aºa de mult la un proiect de lege de respingere, îmi dau seama la unul de admitere ce s-ar întâmpla!

Înþelegem cã iniþiatorii susþin proiectul de lege pentru respingerea ordonanþei de urgenþã a Guvernului ºi ofer cuvântul comisiei sesizate în fond.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat, propune plenului spre dezbatere ºi adoptare proiectul în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.

Aº vrea sã fac precizarea cã este vorba de o ordonanþã de urgenþã care a rezolvat într-adevãr o situaþie excepþionalã care a apãrut urmare crizei Fondului Naþional de Investiþii, fapt pentru care, fiind depãºit momentul, ordonanþa nu-ºi mai are raþiune sã funcþioneze, de aceea s-a emis acest proiect de lege pentru respingere, adoptat de Camera Deputaþilor, însuºit în unanimitate de comisia noastrã, fapt pentru care propunem plenului adoptarea proiectului aºa cum a venit de la Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt intervenþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului întocmit de Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 72 de voturi pentru ºi douã abþineri.

Vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra proiectului Legii pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64/2000, cu precizarea caracterului legii, lege ordinarã.

Proiectul de lege este aprobat de plenul Senatului cu 84 de voturi pentru, unul contra ºi douã abþineri. Vã mulþumesc.

La punctul 13 în ordinea de zi, proiectul Legii privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 229/2000.

Raportor, de asemenea, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Susþineþi proiectul de lege din partea Executivului?

## Ñ **Doamna Irina Popovici** _vicepreºedinte al Consiliului Naþional al Valorilor Mobiliare_ **:**

Susþinem proiectul de lege.

Am înþeles cã a solicitat domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Deci punctul de vedere al Guvernului l-aþi ascultat în detaliu.

Vã rog, domnule preºedinte!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune plenului spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege în forma prezentatã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente, adicã proiect de lege de respingere a Ordonanþei nr. 229/2000.

Despre Ordonanþa nr. 229/2000 cred cã toþi cei prezenþi au auzit cã a fost dezbãtutã public o perioadã îndelungatã. Este vorba despre protecþia acþionarilor minoritari ºi este vorba despre o ordonanþã care a fost obþinutã de acþionarii minoritari pe uºa din dos a Guvernului, pe ultima parte a fostei guvernãri, fapt pentru care, imediat dupã ce a fost publicatã ordonanþa, s-a declanºat un scandal public care s-a soldat cu decizia actualului Guvern de respingere a acestei ordonanþe ºi cu angajamentul ca pânã la 1 octombrie aceastã problemã a protecþiei investitorilor sau acþionarilor, cum vrem sã le spunem noi, minoritari, majoritari sã fie dezvoltatã într-un proiect de lege care va fi supus dezbaterii Parlamentului în procedurã parlamentarã, nu prin ordonanþã de urgenþã. Informez plenul cã peste varã, în perioada de vacanþã parlamentarã, s-a lucrat sub coordonarea Comisiei pentru

buget, finanþe ºi bãnci a Senatului ºi pe acest proiect de lege, cu consultarea tuturor operatorilor de pe piaþa de capital, ºi sperãm cã angajamentul ca pânã la 1 octombrie sã intre în procedurã un proiect de lege care sã dea soluþie protecþiei investitorilor, acþionarilor în economia româneascã sã capete o rezolvare definitivã.

De aceea, propunerea de respingere a acestei ordonanþe din partea comisiei noastre considerãm cã este soluþia care rezolvã pe moment acest scandal care s-a declanºat la momentul respectiv în economia româneascã.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Îi rog pe reprezentanþii iniþiatorului sã precizeze colegilor din Senat dacã sunt în mãsurã, ºtiu eu, în termenul stabilit de lege, sã prezinte acea iniþiativã legislativã.

Da, suntem în mãsurã sã prezentãm iniþiativele legislative, deoarece ele vor fi prezentate într-o nouã formã, practic, a Legii nr. 52/1994 ºi a celorlalte legi specifice pieþei de capital.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Dacã nu sunt intervenþii la dezbateri generale vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Rog domnii senatori sã voteze.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 73 de voturi pentru, 6 voturi contra ºi douã abþineri.

Precizez caracterul legii, lege ordinarã, ºi îl

La punctul 14 din ordinea de zi avem proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/2001, dar existã rugãmintea din partea colegilor din Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã sã nu luãm în acest moment în dezbatere acest proiect de lege, întrucât au ceva audieri la comisie.

Dacã vreþi sã participaþi puteþi sã mergeþi ºi dumneavoastrã, este reprezentantul iniþiatorului aici. Am înþeles cã-l audiazã pe domnul ministru.

Deci vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege de la punctul 15, respectiv proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 11/2001.

O nouã dezbatere, raport negativ, proiect de lege respins de Camera Deputaþilor.

Comisia sesizatã în fond, Comisia economicã.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi expunerea de motive a proiectului de lege.

## **Domnul Tudor Florescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mã numesc Tudor Florescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei. ## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de act normativ care este supus discuþiei de astãzi din plenul Senatului, prevederile acestui proiect de act normativ au fost preluate prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 16/2001, ordonanþã care se referã la toate tipurile de deºeuri industriale.

Ca urmare, ordonanþa în discuþie nu mai are obiect de activitate ºi vã rog sã fiþi de acord cu respingerea ei. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Vã rog, domnule preºedinte.

## **Domnul Marin Dinu:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã reamintesc cã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 11/2001 a fost iniþial aprobatã de Senat în ºedinþa din 1 martie 2001 ºi trimisã la Camera Deputaþilor. Aici prevederile acestei ordonanþe au fost preluate într-o altã ordonanþã, nr. 16/2001, ºi în consecinþã Camera Deputaþilor a respins aceastã ordonanþã.

Comisia economicã propune plenului sã aprobe respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 11/2001, titlul legii ºi articolul unic modificându-se corespunzãtor. Menþionãm cã prin natura dispoziþiilor sale legea face parte din categoria legilor ordinare.

Deci vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra amendamentelor la titlul legii ºi la articolul unic.

Aprobate de plen cu 78 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 3 abþineri.

Punctul 16 din ordinea de zi. Proiectul Legii pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 118/1999 privind achiziþiile publice; raportor, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Vã rog, iniþiatorii, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Prin o... scuze pentru...

Nu! Noi vã admirãm, nu vã faceþi probleme! Vã rog, aveþi cuvântul!

Este vorba de schimb de locuri. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale?

Dacã nu sunt, trebuie sã precizãm câteva chestiuni: în primul rând acest proiect de lege a fost aprobat într-o primã dezbatere în Senat, deci ca proiect de lege, interesant punctul de vedere al Camerei Deputaþilor care l-a respins, dar nu ºtiu cum l-a respins... aºa, printr-un vot, nu ca un proiect de lege, pentru cã nu existã proiectul de lege privind respingerea ordonanþei de urgenþã, cel puþin nu a fost înaintat, noi însã trebuie sã respectãm prevederile constituþionale. Venind proiectul de lege pentru o nouã dezbatere în Senat, având în vederea raportul de aceastã datã favorabil respingerii din partea comisiei, întrucât textul de lege a fost preluat într-o altã ordonanþã... în primul rând, vã propun sã aprobãm raportul comisiei.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 76 de voturi pentru, un vot contra ºi 4 abþineri.

A doua chestiune pe care o avem de rezolvat, deci textul legii iniþial votat doar de noi, ºi nu de Camera Deputaþilor, deºi proiectul de lege a fost respins de Camerã, este proiect de Lege privind aprobarea ordonanþei de urgenþã Ñ titlul, ºi la articol unic, sigur, se scrie ”se aprobã ordonanþa de urgenþã.Ò

De aceastã datã, având în vedere poziþia iniþiatorului ºi poziþia colegilor noºtri din Comisia economicã, trebuie sã aprobãm un proiect de lege pentru respingerea ordonanþei. O sã-i fie mai greu Camerei, nu ºtiu dacã o sã publice în ”Monitorul OficialÒ numai poziþia Senatului sau o sã mai facã o nouã dezbatere, deºi au respins proiectul de lege.

**Doamna Maria Manolescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Ordonanþa Guvernului nr. 118/1999 a fost suspendatã, succesiv, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 295/2000 pânã la 31 martie 2001 ºi prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 48/2001 pânã la 31 decembrie 2001 întrucât a fost elaboratã Ordonanþa de urgenþã, a Guvernului 60/2001 privind achiziþiile publice.

Prin art. 111 din Ordonanþa Guvernului nr. 60/2001 s-a abrogat explicit Ordonanþa Guvernului nr. 118/1999. Camera Deputaþilor a aprobat respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 118/1999 în data de 4 iunie 2001, motiv pentru care Ministerul Finanþelor Publice propune plenului Senatului respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 118/1999, care este abrogatã de prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului 60/2001 privind achiziþiile publice.

Mulþumesc, doamna secretar de stat.

Vã rog, domnule preºedinte ªtefan Viorel, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune plenului adoptarea proiectului de lege în forma transmisã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

La dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Nefiind, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului comisiei.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 84 de voturi pentru, un vot contra ºi 4 abþineri.

Cu precizarea caracterului legii, lege ordinarã,

Poziþia 17 în ordinea de zi, propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea art. 27 din Ordonanþa Guvernului nr. 118/1999 privind achiziþiile publice.

Cine este iniþiator? Dacã este propunere legislativã... Deci domnul senator Ion Seche.

Raportul este negativ, dânsul insistã în proiectul de lege.

Îl invit în salã pe domnul senator Seche.

Deci pânã vine domnul senator vã propun sã luãm în dezbatere urmãtorul...

Domnule preºedinte,

Dacã-mi permiteþi... propunerea legislativã vizeazã o modificare...

Dar nu este iniþiatorul aici!

Vizeazã o modificare la ordonanþa pe care tocmai am respins-o, deci nu mai are obiect...

Sigur cã da, dar ne obligã regulamentul sã fie prezent, pentru cã noi oricum vom lua aceeaºi decizie, bãnuiesc. Este înscrisã în ordinea de zi. Fiind înscrisã în ordinea de zi trebuie sã dãm o soluþie pe care sã o þinã minte domnul senator.

Stimaþi colegi, haideþi sã respectãm totuºi regulamentul, sã luãm în dezbatere proiectul de lege de la poziþia 18, respectiv proiectul Legii pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/2000, adoptat de Camera Deputaþilor.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Ministerul Finanþelor Publice propune plenului Senatului respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/2000 întrucât actul de bazã, respectiv Ordonanþa Guvernului nr. 118/1999, a fost abrogat de art. 111 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziþiile publice. Mai mult, Camera Deputaþilor a adoptat respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/2000 în 4 iunie 2001.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Aveþi cuvântul, domnule senator! Domnul preºedinte ªtefan Viorel.

Domnule preºedinte,

De asemenea, comisia noastrã propune plenului adoptarea proiectului Legii în forma transmisã de Camera Deputaþilor, adicã proiect de lege de respingere a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/2000, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc, vã consult dacã sunt intervenþii din partea domnilor senatori.

Nefiind, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Vã rog sã votaþi.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru, un vot contra, 3 abþineri.

Poziþia 19. De asemenea, un proiect de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 121/2000.

Aveþi cuvântul, doamna secretar de stat!

Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 121/2000, întrucât prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 118/1999 privind achiziþiile publice au fost abrogate, aºa cum spuneam înainte, de art. 111 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 60, totodatã Camera Deputaþilor a respins Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 121/2000, în data de 30 mai 2001, din aceleaºi motive. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte!

De asemenea, comisia noastrã propune adoptarea proiectului de lege în forma transmisã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente, pe aceeaºi motivaþie. Modificãrile din Ordonanþa nr. 121/2000 vizeazã Ordonanþa nr. 118/1999 care tocmai a fost respinsã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã consult dacã sunt intervenþii din partea domnilor senatori.

Nefiind, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 86 de voturi pentru, douã voturi contra ºi douã abþineri.

Poziþia 20 din ordinea de zi, proiectul Legii privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 122/2000.

Aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Pe aceleaºi considerente propunem respingerea Ordonanþei nr. 122/2000, deoarece mai înainte Ordonanþa Guvernului nr. 118/1999 a fost abrogatã, iar prevederile sunt preluate în Ordonanþa Guvernului României nr. 60/2001.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte ªtefan Viorel!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Comisia noastrã propune plenului adoptarea proiectului de lege în forma transmisã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã consult dacã sunt intervenþii.

Nefiind, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru, un vot contra ºi douã abþineri.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Mai avem un proiect de Lege cu privire la respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 141/2000, de asemenea, privind achiziþiile publice.

Da, mulþumesc.

Deci ºi pentru aceastã iniþiativã Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 141/2000, care a fost aprobatã, de asemenea, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 60/2001.

De asemenea, Ordonanþa nr. 141/2000 a fost respinsã de plenul Camerei Deputaþilor în ºedinþa din 30 mai 2001.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte ªtefan Viorel!

Domnule preºedinte, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune plenului adoptarea proiectului de lege în forma transmisã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã consult dacã sunt intervenþii.

Dacã nu sunt, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului comisiei.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, douã voturi contra ºi o abþinere.

Poziþia 22 din ordinea de zi.

Proiectul Legii privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 186/2000, de asemenea, privind achiziþiile publice.

Aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc.

De asemenea, Ministerul Finanþelor Publice susþine respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 186/2000 pentru aceleaºi motive, prevederile acesteia au fost abrogate de prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 60/2001, iar Camera Deputaþilor a respins Ordonanþa nr. 186/2000 în ºedinþa din 12 iunie 2001. Vã mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte!

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune plenului adoptarea proiectului de lege în forma transmisã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã consult, domnilor senatori, dacã sunt intervenþii. Nefiind... sunt intervenþii? Nu.

Nefiind intervenþii, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru ºi douã voturi contra.

Poziþia 23 din ordinea de zi, proiectul Legii privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 48/2001, de asemenea, privind achiziþiile publice. Doamna Manolescu.

Ministerul Finanþelor Publice susþine, de asemenea, respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 48/2001, care ºi-a produs efectele pânã la apariþia Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziþiile publice, în prezent prevederile acestea fiind expres abrogate de Ordonanþa nr. 60/2001.

Camera Deputaþilor a respins Ordonanþa nr. 48/2001 în ºedinþa din 4 iunie 2001.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte ªtefan Viorel!

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune plenului adoptarea proiectului de lege în forma transmisã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã consult dacã sunt intervenþii.

Nefiind, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului comisiei.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru ºi un vot contra.

Mulþumesc.

Poziþia 24, 25, 26. Observ cã nu sunt colegii noºtri prezenþi.

Nu sunt iniþiatorii!

Cum?

Nu sunt iniþiatorii!

Nu sunt iniþiatorii, deci mai avem patru proiecte de lege. Vã propun o pauzã pânã la ora 11,00.

Domnule preºedinte, este 17, a venit iniþiatorul.

Numai puþin, cum? A, domnul senator Seche. Da, vã

rog.

Vã rog, vã invit la tribunã, domnule senator!

De data aceasta sunteþi alãturi, foarte alãturi de Guvern.

În mod constant noi suntem alãturi, pentru cã trebuie sã-l susþinem, dar dumneavoastrã veþi fi chiar mai aproape.

Deci având în vedere raportul negativ ºi preluarea prevederilor din propunerea dumneavoastrã legislativã, vã rugãm sã precizaþi plenului Senatului care este punctul dumneavoastrã de vedere.

Deci referitor la propunerea legislativã...

Înainte de aceasta, îmi cer scuze, pentru a consemna în procesul-verbal de ºedinþã, vã propun sã luãm în dezbatere propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea art. 27 din Ordonanþa Guvernului nr. 118/1999, înscris în ordinea de zi la poziþia 17.

Vã rog.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnul senator Seche, aveþi cuvântul!

Dacã-mi permiteþi, dumneavoastrã aþi lipsit, noi am luat în...

Dacã-mi permiteþi, domnule senator Seche, dumneavoastrã nefiind în salã, am luat în dezbatere cele 5, 6 proiecte de lege de respingere a ordonanþelor care vizau modificãri în privinþa achiziþiilor publice, iar la propunerea dumneavoastrã legislativã textele am înþeles cã au fost preluate în ultima ordonanþã. Raportul este negativ din partea comisiei, deci vã rugãm sã ne precizaþi dacã susþineþi propunerea legislativã sau nu.

Nu. Nu susþin propunerea legislativã.

Da. Vã rog, domnule preºedinte ªtefan Viorel.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune plenului respingerea acestei iniþiative legislative, având în vedere cã modificãrile propuse vizeazã o ordonanþã care nu mai este în vigoare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Stimaþi colegi, aþi ascultat explicaþiile date de domnul preºedinte ªtefan Viorel. La data la care domnul coleg Seche a fãcut aceastã iniþiativã legislativã, sigur cã ea se justifica. Pentru ca noi, astãzi, sã putem sã o scoatem din ordinea de zi, se impune sã dãm vot în plenul Senatului.

Deci vã rugãm sã ne pronunþãm prin vot în primul rând asupra raportului comisiei. Raport negativ.

Aprobat de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru, douã contra ºi o abþinere.

Mai avem de luat în dezbatere 4 proiecte de lege, dar la nici unul dintre acestea nu avem iniþiatorii prezenþi acum. Colegii din Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã au o audiere, iar colegii care au fãcut propunerile legislative de la poziþiile 25, 26...

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa** _(din salã):_

Sunt prezent.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/14.IX.2001

Numai dumneavoastrã, dar restul nu suntÉ Pentru cã ieri eu ºtiu cã s-a fãcut discuþie în plenul Senatului ca aceste proiecte de lege sã fie luate în dezbatere la ora 11,00. Deci luãm o pauzã pânã la ora 11,00.

## PAUZÃ *

## * * DUPÃ PAUZÃ

Doamnelor ºi domnilor senatori, Vã rog sã vã ocupaþi locurile.

Îl invit pe domnul secretar Aurel Panã sã debuteze astãzi în conducerea ºedinþei, în sensul de a face apelul. Aveþi cuvântul, domnule secretar! Vã rog sã faceþi apelul domnilor senatori.

Acatrinei Gheorghe prezent Alexa Constantin prezent Alexandru Ionel absent Apostolache Victor absent Athanasiu Alexandru prezent Badea Dumitru absent Balcan Viorel absent Bãdulescu Doru-Laurian prezent Bãlan Angela Mihaela absentã Bãlãlãu Constantin absent Belaºcu Aron prezent Belu Ioan absent Bichineþ Corneliu absent Bindea Liviu-Doru absent Bîciu Constantin absent Brãdiºteanu ªerban Alexandru absent Bucur Dionisie absent Bunduc Gheorghe prezent Buzatu Gheorghe prezent Cârciumaru Ion absent Ciocan Maria prezentã Ciocârlie Alin Theodor absent Codreanu Dumitru prezent Constantinescu Dan absent Constantinescu Eugen Marius prezent Cozmâncã Octav absent motivat Crãciun Avram prezent Cristolovean Ion prezent Dina Carol absent Dinescu Valentin absent Dinu Marin prezent Dobrescu Maria Antoaneta prezentã Dumitrescu Viorel absent Duþã Vasile absent Eckstein-Kov‡cs PŽter prezent Fabini Hermann Armeniu prezent Fãniþã Triþã absent Feldman Radu Alexandru absent Filipaº Avram absent Filipescu Cornel prezent Florescu Eugeniu Constantin absent Flutur Gheorghe prezent Frunda Gyšrgy absent Gãucan Constantin prezent Gogoi Ion absent

Guga Ioan absent Hanganu Romeo Octavian absent Hârºu Ion prezent Hoha Gheorghe prezent Honcescu Ion prezent Horga Vasile prezent Hriþcu Florin absent Ilaºcu Ilie absent Iliescu Ion prezent Ionescu-Quintus Mircea prezent Iorga Nicolae Marian absent Iorgovan Antonie absent Iustian Mircea Teodor prezent Kereskenyi Alexandru absent Leca Aureliu prezent Lupoi Mihail prezent Maior Liviu absent Marcu Ion absent Marinescu Simona absentã Mark— BŽla absent Matei Vintilã prezent Matei Viorel prezent Mãrgineanu ªtefan Gheorghe absent Mihordea Mircea prezent Mocanu Vasile prezent Munteanu Tudor Marius absent Nedelcu Micea prezent NŽmeth Csaba prezent Nicolaescu Ioan prezent Nicolaescu Sergiu Florin absent Ñ la comisie Nicolai Norica absentã Ñ la comisie Nicolescu Constantin absent Novolan Traian prezent Onaca Dorel-Constantin absent Oprescu Sorin Mircea absent Opriº Octavian absent Otiman Pãun-Ion absent Paleologu Alexandru prezent Panã Aurel prezent Panã Viorel Marian absent Pastiu Ioan absent Pãcurariu Iuliu prezent Pãcuraru Paul prezent Pãtru Nicolae absent Pãunescu Adrian prezent Penciuc Corin prezent Pete ªtefan prezent Petre Maria prezentã Petrescu Ilie absent Plãticã-Vidovici Ilie absent Ñ la comisie Pop Dumitru Petru prezent Pop de Popa Ioan prezent Popa Nicolae-Vlad prezent Popescu Dan-Mircea absent Popescu Laurenþiu-Mircea absent Predescu Ion prezent Prichici Emilian prezent Pricop Mihai-Radu absent Prisãcaru Ghiorghi absent motivat Pruteanu George Mihail absent motivat Pujinã Nelu prezent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n absent Radu Constantin prezent Rahãu Dan Nicolae absent Ñ comisie Rebreanu Nora Cecilia prezentã Rece Traian absent Roibu Aristide prezent Roman Petre absent Rus Ioan Aurel prezent Sârbulescu Ion absent Seche Ion absent Seres DŽnes prezent Sin Niculae prezent Solcanu Ion prezent S—gor Csaba prezent Sporea Elena absentã Stãnoiu Rodica Mihaela absentã motivat Stoica Fevronia prezentã Szab— K‡roly-Ferenc absent Ñ la comisie ªelaru Rodica prezentã ªtefan Viorel absent Tãrãcilã Doru Ioan prezent Theodorescu Emil Rãzvan absent motivat Toma Constantin absent Tudor Corneliu Vadim absent Ungheanu Mihai prezent Vajda Borbala prezentã Vasile Radu absent Vãcãroiu Nicolae prezent Vela Ion prezent Verest—y Attila prezent Voinea Melu prezent Vornicu Sorin Adrian absent Zanc Grigore prezent Zlãvog Gheorghe absent Reluãm: Alexandru Ionel absent Apostolache Victor prezent Badea Dumitru absent Ñ la comisie Bãlan Angela prezentã Bãlãlãu Constantin prezent Belu Ioan absent Bichineþ Corneliu prezent Bindea Liviu-Doru absent Bîciu Constantin absent Brãdiºteanu ªerban absent Bucur Dionisie absent Cârciumaru Ion absent Ñ la comisie Cicârlie Alin Theodor absent Constantinescu Dan absent Cozmâncã Octav absent Dina Carol absent Dinescu Valentin absent Dumitrescu Viorel absent Duþã Vasile absent Fãniþã Triþã absent Feldman Radu Alexandru prezent Filipaº Avram absent Florescu Eugeniu Constantin absent Frunda Gyšrgy prezent Guga Ioan absent Hanganu Romeo Octavian absent Hriþcu Florin absent Iorga Nicolae Marian absent Iorgovan Antonie absent Kereskenyi Alexandru absent Maior Liviu absent Marcu Ion absent Marinescu Simona absentã Mark— BŽla absent Munteanu Tudor-Marius absent Nicolescu Constantin absent

Da, mulþumesc. Suntem în cvorum. Am numãrat. Mai sunt colegii de la Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. Au audieri.

Este prezent domnul ministru Ioan Rus, pe proiectele de lege pe care le au în dezbatere. Sper sã vinã pânã la votul final la acest proiect de lege, pentru cã au ºi ei un proiect de lege de susþinut astãzi.

Stimaþi colegi, vã propun sã luãm în dezbatere proiectele de lege ºi propunerile legislative înscrise la poziþiile 24, 25 ºi 26, respectiv proiectul Legii privind jurãmântul de credinþã faþã de þarã ºi popor al senatorilor ºi deputaþilor din Parlamentul României. Cele trei propuneri legislative sper sã aibã iniþiatorii prezenþi. Un proiect de lege, care este adoptat de Camera Deputaþilor, dar, la fel, a fost propunere legislativã. Este prezent domnul senator Honcescu Ion, la cea datã deputat, ºi îl invit la tribunã. Domnul senator Adrian Pãunescu, pentru a doua propunere legislativã, ºi domnul senator, a treia propunere legislativã, domnul senator Popa Nicolae-Vlad. Vã rog. Îi invit pe colegi. Rog staff-ul Senatului sã mai aducã douã scaune pentru iniþiatori. Rog colegii de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri sã-ºi ocupe locul.

Dacã ºi din partea Executivului doreºte sã ia loc... Vã rog, domnule secretar de stat.

Stimaþi colegi, nu suntem într-o situaþie ineditã. Doar pe aceeaºi problematicã existã trei proiecte de lege, trei iniþiative legislative formulate de cãtre senatori ºi deputaþi. Sigur cã aceastã situaþie a fost discutatã în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. A fost adoptat un raport favorabil. Urmeazã ca noi sã luãm în dezbatere cele trei iniþiative ºi, sigur, în final nu avem altã posibilitate decât sã le contopim într-o iniþiativã, urmând ca propunerile formulate de ceilalþi doi colegi sã fie considerate amendamente la textul pe care noi îl vom adopta. Îi rog pe iniþiatori sã stabileascã Domniile lor cine doreºte sã prezinte expunerea de motive.

Are cuvântul domnul senator Honcescu Ion. Vã rog, aveþi cuvântul!

Sunt unul dintre iniþiatorii proiectului de lege...

Îi rog pe domnii senatori sã pãstreze ordinea în salã.

## **Domnul Ion Honcescu:**

Sunt unul dintre iniþiatorii proiectului Legii privind depunerea jurãmântului de cãtre senatori ºi deputaþi, din Camera Deputaþilor.

Dupã cum se ºtie, Constituþia României prevede obligaþia depunerii jurãmântului de credinþã doar de preºedintele României, primul-ministru al Guvernului ºi miniºtri. Parlamentarii Ñ deputaþii ºi senatorii Ñ ce reprezintã... Mã scuzaþi! Nu am ochelarii la mine. Îmi daþi ochelarii dumneavoastrã?

**Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Nu ºtiu dacã sunt potriviþi.

## Foarte potriviþi.

Parlamentarii, deputaþii ºi senatorii, ca reprezentanþi ai puterii legislative, prin funcþiile ºi importanþa deosebitã pe care o au într-un stat de drept, nu pot fi omiºi de la obligaþia depunerii jurãmântului de credinþã prin care se angajeazã sã-i slujeascã pe cei care i-au ales ºi România. Pentru a veni în întâmpinarea celor care susþin, pe bunã dreptate, cã cei ce asced la calitatea de senator sau deputat nu o fac doar din dorinþa de a duce în Parlament numai doleanþele ºi nevoile electoratului, ci ºi pe aceea de a contribui la bunãstarea poporului ºi a þãrii, pentru faptul cã pânã în prezent nu este reglementatã rãspunderea celor aleºi pentru perioada cât suntem în funcþie ºi nici dupã aceea, vã supunem atenþiei proiectul Legii privind jurãmântul de credinþã faþã de þarã ºi popor al senatorilor ºi deputaþilor din Parlamentul României.

Susþinem Ñ ºi vrem sã credem cã aºa va fi Ñ cã proiectul de lege pe care vi-l supunem atenþiei va þine mereu treazã vigilenþa celor ce, odatã ajunºi în Parlamentul României, vor servi cu credinþã þara ºi poporul în slujba cãrora sunt. Atât cât sunt în funcþie, cât ºi dupã aceea, deputaþii ºi senatorii au aceleaºi obligaþii ºi rãspunderi pentru încãlcarea jurãmântului prestat la intrarea în funcþie. În caz contrar, vor rãspunde pentru aceasta conform legii.

## Da, vã mulþumesc.

Ofer cuvântul domnului senator Popa Nicolae-Vlad. Vã rog.

## Mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Vreau sã dau câteva explicaþii. Am constatat în decembrie 2000 cã deºi din 1990 existã prevederea depunerii jurãmântului în Regulamentul Senatului, acest lucru nu se întâmplã deoarece existã o decizie a Curþii Constituþionale care statueazã cã numai printr-o lege organicã poate fi reglementatã o problemã ce þine de Statutul deputatului ºi senatorului. ªi aceastã lege organicã nu a existat deoarece regulamentul, dupã cum bine ºtiþi, este votat numai de Camera noastrã. Atunci am cer-

cetat puþin speþa ºi am descoperit o lege care a fost declaratã ºi ea neconstituþionalã, Legea Statutului deputaþilor ºi senatorilor. Mã rog, nu discutãm motivele deciziei, dar în aceastã lege era reglementatã ºi problema jurãmântului. Considerând urgenþa deosebitã ºi importanþa deosebitã a acestei proceduri, am fãcut aceastã iniþiativã. Nu este o inovaþie. Este preluatã, încã o datã spun, din prevederile regulamentului ºi ale legilor ulterioare. Deci nu îmi asum paternitatea acestei legi.

## Vã mulþumesc.

Ofer cuvântul domnului senator Adrian Pãunescu. Vã rog, aveþi cuvântul!

Aþi vãzut, domnilor colegi, ce importantã e o pereche de ochelari care îi asigurã claritatea cuvintelor citite. Probabil cã în viitor vom adopta ºi o lege care sã ne dea ochelari unanimi.

În 1993Ñ1994 am cerut de la tribuna Senatului României Ñ al cãrui membru eram Ñ adoptarea unei legi care sã oblige pe senatori ºi, fireºte, ºi pe deputaþi la un jurãmânt faþã de þarã ºi popor. Au fost ºi atunci, probabil cã sunt ºi acum, oameni care s-au opus acestei iniþiative. Din pãcate, la vremea respectivã lucrurile au evoluat cãtre o amânare care s-a perpetuat ºi, iatã, am ajuns în 2001 ºi discutãm iniþiative legislative sau proiecte de lege apãrute între timp ºi care par a asigura anumite prioritãþi în aceastã privinþã. Important este, însã, astãzi sã adoptãm cea mai bunã formulã, cel mai bun text pentru ca senatorii ºi deputaþii sã se simtã legaþi ºi prin acest jurãmânt de condiþia lor fundamentalã, aceea de slujire a poporului din care vin ºi care i-a ales.

Am avut în vedere prevederea constituþionalã care proclamã Parlamentul drept organul reprezentativ suprem al poporului român ºi unica autoritate legiuitoare a þãrii ºi am considerat necesar sã existe ºi un jurãmânt care sã asume declarat ºi public responsabilitatea pe care oamanii acestei þãri au încredinþat-o parlamentarilor României. Aceastã responsabilitate înseamnã fidelitate necondiþionatã faþã de þarã, a cãrei suveranitate, a cãrei independenþã ºi a cãrei unitate teritorialã trebuie necontenit vegheatã, respect pentru Constituþia ºi legile þãrii, pentru valorile democraþiei, respect pentru cei care ne-au ales ºi pentru drepturile ºi libertãþile lor fundamentale. Eu am crezut Ñ ºi continuu sã am aceastã frãmântare Ñ cã pentru un jurãmânt cuprinzãtor e nevoie ºi de un angajament faþã de idealurile de progres ale umanitãþii. Susþin cã este imperios necesar ca asumarea responsabilitãþii de parlamentar sã fie consacratã printr-un jurãmânt solemn pe care fiecare membru al Senatului sau al Camerei Deputaþilor sã-l depunã la constituirea Camerelor, aºa cum, de altfel, s-a prevãzut ºi în propunerea mea. Avem deschiderea fireascã spre toate amendamentele ºi îmbunãtãþirile care ar putea veni din partea dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Îl invit pe domnul secretar de stat sã prezinte punctul de vedere al Guvernului, legat de cele trei iniþiative legislative venite din partea parlamentarilor. ## **Domnul Teodor Bobiº** Ñ _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Desigur, fiind vorba de trei iniþiative legislative, noi ne permitem sã facem doar câteva constatãri asupra raportului, pentru cã pe conþinut... În primul rând cã nici nu avem observaþii de fãcut pe conþinut. ªi pe ceea ce ni se propune în raport, având în vedere dispoziþia art. 179 alin. 2 din Regulamentul Senatului, care face trimitere la jurãmântul din art. 82 alin. 2 din Constituþie, în varianta în care dumneavoastrã veþi aproba formula de jurãmânt din raport, atunci se impune Ñ considerãm noi Ñ abrogarea alin. 2 al art. 179 din Regulamentul Senatului. Dacã din art. 179 doriþi sã menþineþi caracterul solemn al ºedinþei, având în vedere cã în propunere faceþi vorbire de ºedinþa de validare a votului, va trebui atunci, totuºi, sã aduceþi corecturi, fie în proiect, fie în regulament, ca sã nu existe nici un fel de confuzie asupra celor doi termeni. ªedinþa de validare cu ºedinþa solemnã poate sã aibã caracter diferit.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc..

Vã rog sã interveniþi la articolul respectiv. Sigur cã noi putem sã corectãm dupã aceea Regulamentul Senatului în funcþie de aceastã lege organicã. Îl invit pe domnul preºedinte Ion Predescu sã prezinte punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, legat de cele trei iniþiative legislative.

Da. Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Aþi reþinut ºi aþi constatat ºi în raport cã e vorba de trei propuneri legislative. Prima exercitatã de un colectiv de deputaþi, rezolvatã de Camera Deputaþilor, a reprezentat baza sesizãrii Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri potrivit Constituþiei ºi regulamentului nostru. Celelalte douã propuneri legislative aparþin colegilor noºtri, cei doi senatori, domnul Adrian Pãunescu ºi Nicolae-Vlad Popa. La ºedinþa sa din 27 martie, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, constatând situaþia celor trei propuneri legislative, a hotãrât invitarea ºi prezenþa la dezbateri a tuturor iniþiatorilor. În ºedinþa din 6 iunie, la care au participat iniþiatorii, membrii comisiei au elaborat texte noi la care, dupã dezbateri, iniþiatorii au achiesat. Aceastã procedurã a fost desfãºuratã dupã ce am hotãrât dezbaterea tuturor celor trei propuneri legislative, în comun, pentru cã obiectul de reglementare a acestora era unul ºi acelaºi. Eram obligaþi de desfãºurarea procedurilor de legiferare sã tratãm separat cele trei propuneri legislative ºi, drept consecinþã, sã adoptãm raport pentru fiecare separat. Stadiile deosebite, însã, ale propunerii legislative nu ne obligau la aceastã soluþie care decurge din deciziile Curþii Constituþionale, ultima fiind aceea cu numãrul 104, privitoare la informaþiile clasificate ºi pe care, sãptãmâna precedentã, Senatul a soluþionat-o, acceptând excepþia de neconstituþionalitate decisã de Curtea Constituþionalã.

Repet, stadiul diferit în desfãºurarea procedurii de legiferare al celor trei propuneri legislative nu impunea ºi nu impune aceastã soluþie, motiv pentru care, cu

consimþãmântul colegilor senatori iniþiatori, domnii Adrian Pãunescu ºi Nicolae-Vlad Popa, toþi membrii comisiei am acceptat ca opiniile dumnealor din fiecare propunere legislativã sã primeascã tratamentul juridic de amendamente la propunerea de bazã care venea de soluþionat în a doua Camerã. Celelalte propuneri legislative erau în prima Camerã, la Senat. Rezolvând aceste chestiuni de procedurã, pe care le apreciem ca fiind rezolvate constituþional ºi în conformitate cu Regulamentul Senatului, am trecut la fondul reglementãrii ºi, pe fondul reglementãrii, examinând tot ce reprezenta conþinutul celor trei propuneri legislative, am ajuns la propunerea finalã la care au achiesat cei doi iniþiatori, alãturi de membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, motiv pentru care, dupã cum Domniile voastre constataþi în raportul final, am înscris cele patru coloane: prima coloanã Ñ textul adoptat de Camera Deputaþilor, a doua coloanã Ñ propunerea domnului senator Nicolae-Vlad Popa, a treia coloanã Ñ propunerea domnului senator Adrian Pãunescu ºi a patra coloanã Ñ textul adoptat de comisie, pe care comisia a înþeles sã-l supunã, sã-l propunã ºi sã-l supunã dezbaterii pentru adoptare plenului Senatului. Aici vã rog sã constataþi cã este o greºealã de redactare: ”text adoptat de comisieÒ, ”text SenatÒ ar trebui sã fie, nu ”text Camera DeputaþilorÒ. S-a scris greºit în frontispiciul coloanei. Aºa vãd eu în raportul de bazã pe care-l am. La coloana patru este scris greºit ”text adoptat de Camera DeputaþilorÒ.

Nu, este text adoptat de comisie!

De comisie, da!

Este ”text Camera DeputaþilorÒ doar la titlul legii.

Exact. În rest, este textul comisiei.

O altã problemã: examinând Constituþia cu privire la cauzele ºi modurile de încetare a mandatului de parlamentar, am constatat cã sancþiunea ce poate interveni din nedepunerea sau refuzul de depunere a jurãmântului nu se înscrie între acestea. Acesta este primul considerent. Al doilea considerent: observând reglementãrile legislative în alte state, dreptul comparat, am constatat cã în alte state, cu privire la aceeaºi problemã, soluþia a fost apropiatã de cea adoptatã de noi, ºi anume legarea sancþiunii pentru nedepunerea sau refuzul de a depune jurãmântul de validare. Este singura modalitate constituþionalã valabilã de a interveni aici sancþiunea refuzului sau a nedepunerii jurãmântului, ºi nu ca o cauzã de încetare a mandatului dupã validarea lui, pentru cã aceste cauze, dupã cum vã spuneam, sunt expres ºi limitativ prevãzute în Constituþie în art. 67.

Asupra acestor probleme dacã vor exista dezbateri vom avea ºi intervenþia domnului vicepreºedinte al comisiei, senatorul Antonie Iorgovan, pentru cã problema ne-a preocupat cu temeinicie ºi cu rigoare, pentru a fi corespunzãtoare pe deplin ºi fãrã posibilitate de atac, de contestare din punct de vedere al constituþionalitãþii.

Evident, în acelaºi timp cu rezolvarea problemei fundamentãrii sancþiunii pentru refuz sau nedepunere am luat în dezbatere ºi chestiunea dacã trebuie sã intervinã sau nu o sancþiune ºi am pornit de la ideea fundamentalã potrivit cãreia orice normã juridicã are trei componente esenþiale: ipoteza, dispoziþia ºi sancþiunea. O normã fãrã sancþiune nu are aplicatã asigurarea ei. O normã de importanþa ºi semnificaþia extraordinarã pe care o are jurãmântul de credinþã al parlamentarului trebuia sã aibã ºi o sancþiune care sã-i asigure respectul, semnificaþia ºi importanþa. Motiv pentru care, între noi ºi pentru noi, în Comisia juridicã, problema nu a constituit problemã, ea a fost acceptatã de toþi fãrã rezerve ºi singura dezbatere pe care am avut-o a fost cea precedentã, cu privire la fundamentarea constituþionalã a acesteia.

Alte probleme deosebite în privinþa adoptãrii ºi fundamentãrii textelor nu am avut. Chestiunea adaptãrii Regulamentului Senatului la aceastã lege organicã este o problemã de viitor ºi am avut-o ºi noi în vedere, ºi o vom avea, ºi ea va fi satisfãcutã.

Vã rugãm.

ªi i-aº ruga pe colegi sã aibã aceastã înþelegere ºi îngãduinþã pentru a vedea cã problema pe care o supunem spre dezbatere ºi adoptare plenului Senatului nu este nici nouã ºi nici originalã, ea este parþial originalã prin modul în care este reglementatã în textul pe care vi l-am propus.

În þara noastrã, în perioada interbelicã a existat reglementarea legalã pe care o regãsim în Legea privitoare la jurãmântul membrilor adunãrilor legiuitoare din 5 iunie 1939 ºi care în art. 1 spunea: ”Membrii adunãrilor legiuitoare sunt obligaþi, înainte de a intra în exerciþiul mandatului lor, sã depunã urmãtorul jurãmânt: _Jur credinþã regeluiÉ_ Ò, personalizându-l; ”alin. 2: _Jur sã pãzesc Constituþiunea ºi legile þãrii, sã menþin unitatea naþionalã ºi sã apãr integritatea teritoriului RomânieiÒ_ . Este prevãzutã apoi procedura de depunere a jurãmântului în faþa patriarhului sau reprezentantului sãu, pe Camere, jurãmântul se face prin citirea formulei, dupã care senatorul sau deputatul pronunþã cuvântul ” _JurÒ_ . Pentru deputaþii ºi senatorii care au lipsit la prima ºedinþã se va repeta jurãmântul. La art. 5 avem sancþiunea: ”deputaþii sau senatorii care refuzã sã jure pur ºi simplu dupã formula arãtatã de aceastã lege pierd, fãrã nici o altã formalitate, mandatul lor. Pierd, de asemenea, mandatul, în aceleaºi condiþii, deputaþii sau senatorii care nu au prestat jurãmântul în termen de o lunã, socotit de la data întrunirii Camerelor legiuitoare, iar pentru cei care au fost aleºi sau numiþi ulterior, socotit de la data la care jurãmântul ar fi putut ºi trebuia prestat, ”Senatorii de drept care nu presteazã jurãmântul nu-ºi pot exercita mandatul legislativÒ. Aceeaºi sancþiune, nu putea fi decãzut din mandat, pentru cã senatorii de drept nu aveau nevoie de validare dar nu ºi-l puteau exercita, rãmâneau fãrã mandat efectiv. Aceasta, la noi.

În Spania, Regulamentul Senatului din 24 octombrie 1995 prevede cã dupã alegerea finalã ºi confirmarea de cãtre birou, senatorii vor depune un jurãmânt sau vor face o promisiune de respectare a Constituþiei. Jurãmânt

depun cei care pot sã jure potrivit credinþei lor, promisiune fac cei care nu pot jura potrivit credinþei lor. Aceastã demarcaþie o vom regãsi ºi în alte reglementãri. La ei, depunerea este sub formã de întrebare ºi rãspuns: ”Juri sau promiþi sã respecþi Constituþia?Ò ºi fiecare rãspunde ”Da, jurÒ sau ”Da, promitÒ.

Vã mulþumesc. Domnul senator Antonie Iorgovan.

Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Fãrã nici un fel de exagerare, sigur, noi suntem obiºnuiþi sã rezolvãm problemele pe care le avem pe ordinea de zi, dar vreau sã mã credeþi cã eu sunt foarte emoþionat. Nu discutãm orice problemã juridicã, ci o problemã care ne vizeazã înainte de toate pe noi, pe parlamentari.

Mi-aº îngãdui sã vã reþin atenþia cu unele explicaþii Ñ sper sã nu fiu foarte tehnic juridic, pentru cã ne dãm seama, cei care am gândit aceste texte la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi ceilalþi colegi care au fost la noi la ºedinþã, cã ar putea ieºi discuþii dacã ieºim din logica instituþiilor ºi dacã textele, aºa cum sunt ele gândite ºi puse pe hârtie, sunt rupte din context ºi mai departe le rupem din contextul legislativ, pentru cã noi acum adoptãm o lege organicã, nu o propunere de revizuire a Constituþiei.

Textul art. 67 din Constituþie este cunoscut. În primul rând, în alin. 1 se consacrã ideea intrãrii deputaþilor ºi senatorilor în funcþie, ”în exerciþiul mandatuluiÒ, cum spune textul, la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, ºi existã o virgulã, o condiþie, ”sub condiþia validãriiÒ. Mai departe, în alin. 2, deci este sub condiþia validãrii, per a contrario, persoana care a dobândit calitatea de deputat sau de senator, dacã nu este validatã, nu dobândeºte pânã la urmã aceastã calitate. Cel care a fost validat ºi a dobândit calitatea de deputat sau senator, dupã caz, îºi pierde aceastã calitate, aºa cum ne spune textul urmãtor: ”calitatea de deputat sau de senator înceteazã la data întrunirii Camerelor nou-alese în caz de demisie, de pierdere a drepturilor etc.Ò. Observãm, aºa cum a menþionat ºi colegul mai înainte, cã în sfera cauzelor care duc la încetarea mandatului nu existã ºi refuzul de a depune jurãmântul, dar existã, însã, aceastã condiþie a validãrii. Atunci, dacã noi dorim sã scoatem în mod real o normã juridicã ºi nu sã trecem prin Parlament doar un deziderat sau o normã moralã, a fortiori trebuie sã gândim o sancþiune Ñ ce se întâmplã în ipoteza în care ”XÒ, ales parlamentar, refuzã sã depunã jurãmântul. Trebuie sã existe o sancþiune. Potrivit Constituþiei, aceastã sancþiune nu poate fi legatã decât de dobândirea calitãþii ca atare. Aºa se explicã de ce textul nostru Ñ ºi v-am ruga sã ne verificaþi Ñ este vorba de art. 3 din textul comisiei, pe care-l propunem reflecþiei ºi aprobãrii dumneavoastrã Ñ sunã în acest sens: ”Refuzul de a depune jurãmântul atrage invalidarea mandatuluiÒ, ceea ce înseamnã cã procedural se pune problema depunerii jurãmântului exact în contextul validãrii. Este o dimensiune a validãrii. Altfel, nu ieºim din logica Constituþiei ºi riscãm sã adoptãm o normã care intrã în conflict cu Constituþia.

Da, vã mulþumesc.

Declar deschise dezbaterile generale la cele trei proiecte de lege, propuneri legislative.

V-aº ruga sã prezentãm, în primul rând, punctul de vedere al grupurilor parlamentare.

Consult Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist dacã în afarã de cei patru colegi, doi iniþiatori ºi doi care susþin din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, mai doreºte sã ia cineva cuvântul?

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare doreºte cineva sã ia cuvântul la dezbateri generale?

Domnul senator Ungheanu, vã rog.

Considerãm oportunã, fireascã aceastã iniþiativã ºi dupã explicaþiile pe care le-am primit din partea comisiei trebuie sã-i dãm o formã cât mai adecvatã practicilor constituþionale ºi parlamentare din Europa.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Radu Alexandru. Aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã vã mãrturisesc cã Grupul Partidului Naþional Liberal din Senat abordeazã cu tot interesul, cu toatã seriozitatea acest proiect de lege pe care-l considerãm extrem de important ºi, aº spune, poate nu întâmplãtor, colegul nostru, domnul senator Nicolae Vlad Popa se numãrã printre iniþiatori, fireºte, sub nici o formã nediminuând cu nimic meritele celorlalþi iniþiatori ai acestui proiect de lege.

Am ascultat cu mare atenþie cuvântul iniþiatorilor, am ascultat opinia reprezentantului Guvernului, ca ºi pe cea a membrilor comisiei ºi daþi-mi voie sã-i mãrturisesc domnului senator Iorgovan cã înþeleg pe deplin emoþia Domniei sale ºi vã mãrturisesc dumneavoastrã cã ºi eu împãrtãºesc o stare de emoþie. De ce? Pentru cã consider cã aceastã iniþiativã legislativã ne pune în situaþia de a opta pe de o parte doar pentru un element în acel act ritual care înseamnã validarea unui ales ºi a viitorului parlament, respectiv Camerã ºi Senat, sau, mai mult, ne þine pe durata întregului mandat sub ”povaraÒ unui jurãmânt, unui angajament, pentru cã, distinºi ºi eminenþi juriºti, cu siguranþã este absolut normal sã depunem jurãmântul ºi este absolut normal ca acela dintre noi care din motive greu de înþeles refuzã sã depunã jurãmântul sã nu-ºi gãseascã locul în Parlamentul þãrii dar îmi îngãdui o întrebare ºi mã adresez în primul rând celor doi eminenþi juriºti: ce se întâmplã cu parlamentarul român care, validat în Parlamentul României, încalcã acest jurãmânt. ªi vã întreb, la capitolul sancþiuni, dacã nu ar trebui cuprinsã ºi prevederea ca pe parcursul celor patru ani dacã un parlamentar român încalcã ºi se probeazã cã încalcã acest jurãmânt sã-ºi piardã automat calitatea de parlamentar român. Este o observaþie de fond.

Mi-aº mai permite o observaþie Ñ am citit cu atenþie toate variantele propuse, ale iniþiatorilor, am citit ºi textul propus de comisie. Vã întreb cu cuvenitul respect faþã de înalta dumneavoastrã competenþã dacã, totuºi, ºi aº spune în parantezã, poate astãzi mai mult ca oricând suveranitatea, independenþa, unitatea ºi integritatea teritorialã a României n-ar trebui sã devinã primul alineat al jurãmântului, pentru cã este foarte important sã juri sã respecþi Constituþia ºi legile þãrii, sã aperi democraþia, dar ca sã poþi sã vorbeºti despre Constituþie ºi democraþie trebuie sã asigur ºi sã jur cã respect ºi militez pentru suveranitate, independenþã, unitate ºi integritate teritorialã. Toate celelalte mi se pare cã decurg de la sine în momentul în care existãm în acest spaþiu sfânt care se numeºte România.

Da, vã mulþumesc domnule senator.

Dacã din partea Partidului Democrat doreºte cineva sã ia cuvântul?

Ofer cuvântul domnului senator Panã.

## Domnule preºedinte, Onoratã asistenþã,

Este evident în acest moment cã aflându-ne în faþa unui proiect de lege ca cel prezentat de colegii noºtri, de iniþiatori, susþinut de Comisia juridicã, sincer sã fiu nu cred cã vom avea voturi împotrivã sau abþineri. Este un lucru firesc Ñ sau cel puþin aºa sper eu, domnule senator Ñ, este un lucru firesc, pentru cã în momentul în care am acceptat sã candidãm pentru Parlamentul României, în momentul în care am fost aleºi, în momentul în care am intrat pe aceste uºi din faþa sau din spatele nostru, eu sunt convins cã ne-am aflat faþã în faþã cu conºtiinþa noastrã, conºtiinþa noastrã rãsplãtitã prin aceastã alegere ºi, mai departe, primul pas fãcut aici înseamnã de fapt un jurãmânt de credinþã, un jurãmânt de credinþã faþã de Parlament, faþã de þarã, faþã de cei care ne-au ales.

Domnul senator Radu Alexandru vorbea mai înainte despre acest ritual. Normal, totul trebuie ºi formalizat, trebuie sã avem ºi acest gen de ritual, trebuie sã transmitem ºi acest gen de mesaj celor care ne-au ales, dacã noi considerãm cã lucrul acesta este de cuviinþã ºi este necesar în continuare. Prin propunerea dumneavoastrã, prin aprobarea pe care o vom da cu toþii, ajungem la concluzia cã ºi acest gest de onoare este absolut necesar ºi în aceste condiþii nu facem altceva decât sã rãspundem încrederii celor care ne-au ales, sã rãspundem conºtiinþei noastre, sã rãspundem sau sã transmitem ceea ce este în noi, ceea ce este în sufletul nostru, ceea ce este în conºtiinþa noastrã, sã transmitem prin cuvinte în faþa microfonului ºi în faþa þãrii. Nu cred cã vom avea nevoie de foarte multe dezbateri, poate doar de cele de naturã juridicã, în aºa fel încât sã nu intrãm, aºa cum aþi spus ºi dumneavoastrã, în ceea ce înseamnã validarea, nu vom avea nevoie de dezbateri furtunoase pe aceastã temã. De asemenea, este o speranþã pe care eu o am ºi o mãrturisesc în faþa dumneavoastrã, poate cã este pãcat cã acolo, lângã dumneavoastrã, nu suntem reprezentaþi toþi cei care alcãtuim în momentul acesta eºichierul politic al Parlamentului României, pentru cã dacã alãturi de reprezentanþii Partidului Social Democrat ºi Umanist, ai Partidului Naþional Liberal, am fi avut ºi iniþiatori din par-

## Vã mulþumesc.

Vã rog sã observaþi cã prima iniþiativã, cea care a fost promovatã prin Camera Deputaþilor, avea colegi din toate grupurile parlamentare.

Consult Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România dacã doreºte sã intervinã. Domnul senator Verest—y Attila.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Onorat Senat, Onoraþi iniþiatori,

Noi, de vreme ce suntem în Parlamentul României, de vreme ce am primit acest mandat de la electorat, suntem conºtienþi cã ceea ce facem aici este, dincolo de munca noastrã de zi cu zi, ºi un simbol, ºi ca fiecare simbol trebuie sã aibã ºi o manifestare a acestuia, în acest sens, aºa cum existã uzanþã în mai toate þãrile, ºi noi considerãm cã este bine venit un angajament al parlamentarilor în momentul alegerii, legat de condiþia validãrii.

Din aceste oferte de text, noi suntem de pãrere cã cel care a fost chibzuit de Executiv, adoptat ºi de Camera Deputaþilor, exprimã mai fidel, mai direct ºi mai precis care sunt rolul ºi menirea noastrã.

Am, dincolo de acest acord, pentru cã acceptãm ºi suntem conºtienþi cã este bine sã existe un aspect de simbol, de act festiv al începerii unui mandat, eu, domnilor colegi, vã pun o singurã întrebare care pe mine mã frãmântã personal ºi vã rog sã cãutaþi ºi dumneavoastrã un rãspuns. Eu personal, ca cetãþean al acestei þãri, respect Constituþia ºi legile þãrii. Nu este nimeni mai presus de lege, scrie în Constituþie. Acest articol sã ºtiþi cã a fost susþinut ºi votat de toþi. Nu ºtiu dacã a existat vreun vot împotrivã în Constituantã. Se pune urmãtoarea întrebare ºi gãsiþi dumneavoastrã rãspunsul: noi, în calitate de deputaþi, senatori, avem un rol ºi avem o misiune date de electorat Ñ sã modificãm legile þãrii, sã îmbunãtãþim Constituþia. În capul meu nu se leagã un lucru: ce înseamnã acest ”respect Constituþia ºi legile þãriiÒ cu rolul pe care-l îndeplinim noi zi de zi cu mai mult sau mai puþin succes ºi eficienþã ca legiuitori? Este o dilemã pe care eu nu ºtiu cum sã o rezolv. Probabil cã dumneavoastrã ºtiþi!

## E foarte simplu!

Vã rog sã reflectaþi ºi la acest aspect, dincolo de acest lucru foarte frumos pe care-l numim proiectul de Lege privind jurãmântul de credinþã faþã de þarã ºi popor al senatorilor ºi deputaþilor din Parlamentul României.

Poate cã domnii juriºti mã vor edifica, poate cã n-ar strica sã ne gândim ºi la aspectul de legiuitor al domnului deputat, al doamnei deputat, al domnilor senatori, al doamnelor senator ºi la acea misiune pe care o avem ºi care este îmbunãtãþirea, modificarea legilor existente, în calitate de parlamentar, nu în calitate de cetãþean al acestei þãri.

Probabil cã se mai pot pune ºi alte întrebãri. Vã rog, rãspunsul trebuie sã-l gãsim împreunã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, întrucât s-au exprimat toate grupurile parlamentare favorabil pentru adoptarea propunerii legislative formulate de colegii noºtri senatori ºi deputaþi,

Plus 3.

Deci 100 de voturi pentru, 97 prin vot electronic, 4 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Îi rog pe cei doi distinºi colegi din Comisia juridicã, de numiri disciplinã, imunitãþi ºi validãri sã ofere rãspunsul colegilor parlamentari, Radu Alexandru Feldman ºi Verest—y Attila.

## **Domnul Ion Predescu:**

La prima întrebare a domnului senator Radu Alexandru Feldman, care sunt consecinþele încãlcãrii jurãmântului.

Jurãmântul este, dupã cum bine se cunoaºte, legãmântul moral, dar ºi juridic faþã de bazele sau fundamentele pe care s-a depus, pe care le-a avut în vedere la prestare Constituþia ºi legile þãrii ºi celelalte prevederi ale formulei jurãmântului.

Orice încãlcare a unei norme morale, dacã rãmâne în aceastã sferã, îºi atrage sancþiunea de aceeaºi categorie.

Spuneam însã cã jurãmântul produce ºi efecte juridice, are în conþinutul sãu elemente de naturã a produce efecte juridice. Orice încãlcare a prevederilor fundamentale ale jurãmântului sau a celor ce decurg din acesta ori sunt conexe lui atrage rãspunderea potrivit naturii faptei de încãlcare.

Dacã încãlcarea este de naturã penalã, de pildã, încalcã problema suveranitãþii, a fidelitãþii faþã de þarã, este trãdare, este subminarea regimului constituþional etc. Dacã se încalcã prevederea referitoare la respectarea legii se produc Ñ ºtiu eu Ñ acte de abuz, orice încãlcare, depãºirea exercitãrii funcþiilor, existã întreaga gamã de rãspunderi pe care o prevede Codul penal.

Problema mai are, însã, ºi alte faþete. Discutam cu colegul senator Antonie IorgovanÉ

Atunci când vom examina, când vom revedea prevederile Constituþiei, atunci vom înscrie corespunzãtor, aºa cum se gãseºte un text pentru preºedinte, pentru toþi funcþionarii, pentru toate persoanele care ocupã demnitãþi ºi funcþii publice jurãmântul, îl vom înscrie corespunzãtor ºi pe cel privind pe parlamentar. ªi atunci, cu aceastã ocazie, poate cã este cazul, vom gândi ºi ceva privitor, de principiu, adicã de ordinul constituþional privitor la efectele, la consecinþele încãlcãrii jurãmântului.

Deocamdatã, ne aflãm suficient de acoperitor sub puterea întregii legislaþii. Orice încãlcare a jurãmântului, potrivit naturii faptei de încãlcare, de nerespectare, de depãºire, de nesocotire, atrage rãspunderea juridicã potrivit gravitãþii ºi naturii faptei la care m-am referit.

Nu se poate spune cã încãlcarea jurãmântului nu atrage efecte ºi cel care îl încalcã nu va suferi consecinþele.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Mai aveam o propunere, apropo de succesiuneaÉ

Da, voiam sã spun eu.

Deci erau trei întrebãri. Vã rog.

Am sã încep cu aceastã chestiune, prin a plasa, de fapt, problema, rugându-l pe domnul senator Pãunescu, în numele iniþiatorilor, pentru cã vreau sã spun cã am discutat mult la comisie, nu numai o datã, de mai multe ori, care sã fie succesiunea accentelor.

E o anumitã logicã aici, e o anumitã încãrcãturã. Noi am considerat firesc sã facem referire la credinþa faþã de þarã ºi aºa mai departe, dar aici deja sunt chestiuni care ies din logica juridicã, trec în sfera, haideþi sã spunem, a poeziei ºi a metaforelor ºi maestrul Pãunescu sã convenim cã este maestrul nostru, al tuturor din acest punct de vedere.

Revenind însã la explicaþia tehnicã, juridicã, unde, mã rog, în ceea ce mã priveºte, mã pricep oarecum, sigur, cu îngãduinþa unor gazetari, bineînþeles. Referitor la problema pe care a ridicat-o domnul coleg, aº vrea sã spun cã dânsul probabil nici nu intuieºte ce problemã serioasã de drept a pus în discuþie.

Deci problema rãspunderii parlamentarului pentru încãlcarea jurãmântului ºi de fapt, pentru încãlcarea obligaþiilor fundamentale în timpul mandatului ºi în exercitarea lui.

Este o chestiune, vreau sã vã spun Ñ ºi domnul Quintus este aici de faþã, poate sã confirme, ºi ceilalþi colegi care au fãcut parte din Constituantã ÑÉ ne-a frãmântat mult ºi, de altfel, existã documentele în acest sens. ªi am spus ca în aceastã primã etapã în care am proiectat o Constituþie sã mergem pe ceea ce se cheamã minima rezistenþã. Deci sã nu venim cu unele nuanþãri, cu unele precizãri pe aceastã linie de idei, motiv pentru care ne-am limitat numai la Executiv. Observaþi cã în Constituþie n-am mers pânã acolo încât sã cerem un jurãmânt pentru parlamentari. Era o problemã care am lãsat-o pentru o etapã care urmeazã.

Fireºte cã de noi þine, în mãsura în care ne vom implica, într-o perioadã previzibilã sau în acest mandat, în procedura de revizuire a Constituþiei, sã-i aducem corecþii, pentru cã am înþeles cã toate partidele politice au un punct de vedere pe agenda lor, au aceastã idee pe agenda lor, ºi anume ºlefuirea, perfecþionarea textelor cu privire la Parlament.

Atunci sã convenim sã nu ne preocupe numai problema raporturilor dintre cele douã Camere, ce înseamnã Senatul, ce înseamnã Camera Deputaþilor, legitimitate etc., atribuþii, ci sã ne preocupe problema statutului parlamentarului ºi în acest context, fireºte, ºi problema imunitãþii.

Vã mulþumesc, domnilor senatori, pentru explicaþiile oferite.

Îi consult pe iniþiatori dacã Domniile lor doresc sã adauge argumente.

Da, mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã rog, aveþi cuvântul! Domnul senator Pãunescu.

Aº vrea sã spun cã este un moment de mare semnificaþie starea de normalitate la care s-a ajuns ºi mulþumesc tuturor celor care au sprijinit acest proiect de lege ºi sunt bucuros cã ºi colegii de la U.D.M.R. au exprimat acordul lor de fond cu aceastã lege, chiar dacã eu cred cã domnul senator Verest—y nu a pus o întrebare aberantã, ci a pus o întrebare care poate frãmânta pe oricine: cum pot cei care sunt fabricanþi de legi sã se angajeze sã respecte tocmai legile de dinainte de ei?

Eu cred cã putem aprofunda întrebarea ºi putem gãsi un rãspuns logic. Nimeni nu poate considera cã se aflã la începutul lumii, fiecare dintre noi continuã o acþiune a celorlaþi ºi înainte de a ajunge în forma organizatã care este Senat sau Camera Deputaþilor la o lege nouã, suntem obligaþi sã o respectãm pe cea de pânã în momentul aprobãrii de cãtre Senat, pentru cã legea nu apare atunci când un senator sau un deputat exprimã o iniþiativã legislativã, ci atunci când cele douã Camere sunt de acord cu textul acelui proiect.

Pe de altã parte, în chiar Constituþia pe care suntem þinuþi s-o respectãm se spune: ”Deputaþii, senatorii ºi cetãþenii care-ºi exercitã dreptul la iniþiativã legislativã pot prezenta propunerile numai în forma cerutã pentru proiectele de legiÒ.

Chiar pentru a ne exprima noi acþiunea trebuie sã respectãm Constituþia. Constituþia ne dã dreptul de a face modificãri ale legislaþiei, ne dã acest drept suprem, în fond, aºa cã pentru a putea sã ne exercitãm mandatul de zi cu zi trebuie sã respectãm Constituþia.

Mi se pare însã, dincolo de orice controversã parþialã, cã este foarte importantã pentru România însãºi, pentru þarã ºi pentru cei ce o compun, pentru majoritate ºi pentru minoritãþi, clipa aceasta în care s-a exprimat de cãtre toate grupurile parlamentare trimise în Senat, în Parlament, acordul cu acest jurãmânt care sigur cã este un fapt normal, dar e atât de normal încât de aproape 12 ani el nu s-a putut instaura în conduita noastrã de parlamentari.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, sã trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Textul de bazã, având în vedere prevederile Constituþiei ºi ale regulamentului, este proiectul de lege înscris la poziþia 24, respectiv proiectul de lege care a fost adoptat de Camera Deputaþilor.

Veþi observa cã în textele propuse de comisie se regãsesc în parte textele colegilor care au formulat propuneri legislative separate. De aceea, noi vom accepta aceste texte dacã vor fi votate de plenul Senatului, sigur, ca amendamente la textul adoptat de Camera Deputaþilor, considerând cã în calitatea pe care Domniile lor o au, aceea de a formula cel puþin amendamente la textele aprobate de noi, de comisie... În final, însã, va trebui sã

Cu privire la titlu, este o greºealã, evident. La fiecare din cele 3 variante este trecut ”proiectÒ sau ”propunereÒ.

Sigur cã titlul legii nu este acesta. Titlul legii este ”Lege privind jurãmântul de credinþã faþã de þarã ºi popor al senatorilor ºi deputaþilor din Parlamentul RomânieiÒ.

Da, este corect, acesta este titlul legii.

De acord.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Stimaþi coelgi,

Dar la titlu...

Nu vã supãraþi, cu titlul am tranºat problema, nu existã amendament. Cei doi colegi au renunþat la amendamentele formulate.

În situaþia aceasta, titlul nu se voteazã, conform regulamentului, rãmâne în varianta care a trecut printr-o Camerã.

Avem observaþii la poziþia 2 în raport, art. 1. Domnul senator Honcescu?

De acord cu textul adoptat de comisie.

Sunteþi de acord cu textul adoptat de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Domnul senator Popa.

De acord.

De acord ºi eu.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Cei trei iniþiatori sunt de acord cu textul comisiei.

Solicitaþi cuvântul?

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi, Stimaþi colegi iniþiatori,

Mãrturisesc cã vã cer voie sã vorbesc de aici, þinând seama de importanþa deosebitã a dezbaterilor asupra... sau a proiectului pe care-l dezbatem astãzi ºi doresc sã

vã spun cã îmi amintesc cu aceeaºi emoþie pe care o simt astãzi cã, cu 63 de ani în urmã, depuneam jurãmântul pe drapelul þãrii, jurãmânt pe care Dumnezeu mi-a ajutat sã nu-l încalc pânã în clipa în care vã vorbesc.

Fiind vorba de formula jurãmântului ºi þinând seama de propunerile pe care, în mod foarte judicios ni le face Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, cred cã la formulã, prima ºi a doua frazã, deci ”Jur credinþã patriei mele RomâniaÒ ºi ”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãriiÒ sunt aºezate într-o ordine fireascã pentru cã, incontestabil, pe locul 2 trebuie sã se gãseascã respectarea Constituþiei noastre de toatã lumea, inclusiv de cei care n-au votat-o atunci, dar care o respectã alãturi de toþi ceilalþi.

La al treilea paragraf, mie mi se pare cã aºezarea valorilor pe care ne angajãm sã le respectãm prin jurãmânt nu mai corespunde ordinii primelor douã. Primul jurãmânt este de credinþã faþã de patrie, faþã de România ºi mie mi se pare cã, în acest al treilea paragraf, trebuie sã începem sã spunem ”Jur sã apãr suveranitatea, independenþa, unitatea ºi integritatea teritorialã a RomânieiÒ, mi se pare cã este cel mai important angajament pe care îl putem lua, ºi apoi democraþia, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor. Prin urmare, propun reformularea, în sensul aºezãrii apãrãrii suveranitãþii înaintea apãrãrii democraþiei ºi a celorlalte valori.

Iar cu privire la al patrulea paragraf, cu privire la jurãmântul pentru respectarea îndeplinirii atribuþiunilor noastre, cred cã lipseºte o valoare pe care, sã-mi daþi voie sã vã spun, în experienþa mea parlamentarã, am considerat cã a fost cea mai des nesocotitã, sã nu spun mai mult, conºtiinciozitatea cu care ne facem datoria este acea valoare care a lipsit adesea.

Nu vreau sã mã uit prea mult în salã, dar parcã ºi acum, când este vorba de importanþa dezbaterii unui asemenea proiect de lege, sala ar fi trebuit sã fie fãrã lipsuri. ªi aceasta înseamnã, se spunea adesea despre conºtiinþã...

Vã mulþumesc. Rog colegii din Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri sã se pronunþe asupra celor douã amendamente.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Noi, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri nu þinem, cum sã vã spun, la o anume succesiune. Grija noastrã a fost sã adoptãm, sã venim în faþa Senatului cu un text care sã nu poatã fi atacat din punct de vedere constituþional ºi sub alte aspecte.

Aici iniþiatorii au avut un rol în aºezare. Observaþi cã n-a fost uºor, dacã luãm textul domnului senator Pãunescu, are ºi o dimensiune internaþionalã, textul colegului Popa e mai sintetic, textul de la Camera Deputaþilor este, oarecum, pe aceeaºi idee. Observaþi cã noi am rupt fraza iniþialã, ne-am oprit ”jurÒ ºi am intervenit cu ”jurÒ, este ideea domnului Pãunescu, trebuie sã spun, aceastã chestiune.

Sigur cã putem sã ordonãm lucrurile ºi altfel, dar dacã spunem ”sã apãrãm democraþiaÒ nu subînþelegem? Deci putem sã vorbim despre o suveranitate a României în afara democraþiei? Care valoare, pânã la urmã, este... Daþi-mi voie sã spun, sigur, sper cã sunt înþeles în sensul exact al termenului, noi ne pregãtim pentru aceastã dimensiune europeanã. Dimensiunea europeanã înseamnã, e prima datã când fac public acest lucru, înseamnã o suveranitate limitatã. Deci înseamnã principiul subsidiaritãþii. Ceea ce se va hotãrî la Bruxelles va fi obligatoriu la Bucureºti, ceea ce nu prevede actuala Constituþie ºi e un lucru la care ne vom gândi când trecem la revizuirea Constituþiei.

ªi atunci, dacã vorbim despre acest principiu al subsidiaritãþii, probabil cã ar trebui sã spunem din aceastã perspectivã europeanã: jurãm sã respectãm principiul subsidiaritãþii, înainte de toate.

Sigur cã putem sã discutãm, dar eu am vrut sã spun numai atât, cã dacã punem accent pe suveranitate în aceastã perspectivã a culoarului european, pânã la urmã acroºãm Ñ ca sã folosesc aceastã expresie Ñ ºi alte nuanþe. Probabil cã formularea la care s-au oprit iniþiatorii, mã rog, dã satisfacþie ºi acestor exigenþe.

Pe de altã parte, mi-aº îngãdui Ñ deci democraþia ºi drepturile Ñ sã reþin atenþia asupra unui text din Constituþie. Vã rog sã observaþi la art. 1 alin. 3 unde, dupã ce am spus cã ”România este stat naþional, suveran, independent, unitar ºi indivizibilÒ ºi dupã ce precizãm forma de guvernãmânt, arãtãm, totuºi, în acest stat care este suveran ºi, se subînþelege, care este independent, care este unitar, ce valori, totuºi, se apãrã, pentru cã România a fost stat suveran, mã rog, de când este ºi haideþi sã ne raportãm numai în 1989... Deci mai suverani decât am fost noi sub Ceauºescu n-au fost alþii, unitar, mai unitari decât noi n-au fost alþii, dar, mai departe, ce a însemnat în acea suveranitate ºi în acea unitate? Au lipsit aceste valori.

Vã rog, domnul senator Pãunescu.

Ar fi foarte multe de fãcut de acum încolo, dar eu cred cã aºa cum aratã, în varianta comisiei, textul e cel mai bun, deºi sunt absolut de acord cu ce a spus domnul senator Quintus ºi cu ce a spus domnul senator Feldman.

Acele valori despre care au vorbit dumnealor Ð suveranitate, independenþã, unitate ºi integritate teritorialã Ñ sunt înainte de cele dinãuntru ºi þin chiar de primul paragraf, ”Jur credinþã patriei mele RomâniaÒ, dar eu cred, întrucât regulamentul nu ne dã voie sã facem acum amendamente ºi pentru cã, în fond, nu se schimbã absolut nimic, mai degrabã se pãstreazã un anumit ritm, care nu este puþin lucru, al textului, am putea rãmâne la ceea ce a propus Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, înfrângând ºi unele din propriile noastre opþiuni, trebuie sã vã spun.

Pentru cã atunci când a venit vorba despre... a spus foarte bine domnul senator Iorgovan, vor veni limitãri ale suveranitãþii în condiþiile integrãrii europene, dar astea erau oarecum prevãzute de mine în ceea ce am spus: ”jur credinþã idealurilor de progres ale umanitãþiiÒ. Am renunþat cu toþii la acestea ca sã adoptãm un text unitar în varianta pe care Comisia juridicã, de numiri, discipinã, imunitãþi ºi validãri a propus-o ºi eu, în numele iniþiatorilor, cred cã trebuie sã rãmânem la varianta comisiei.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl consult pe domnul senator Quintus dacã insistã în amendament, deºi este formulat numai în plen.

Vã mulþumesc.

N-aº vrea sã tulbur aceste dezbateri. Am aceastã înþelepciune sã renunþ, ca sã nu se respingã un amendament la care eu þin foarte mult.

Vreau numai sã vã spun cã, în privinþa suveranitãþii, eu am trãit sub toate formele de democraþie ºi sub toate formele de dictaturã ºi în nici un moment problema suveranitãþii nu s-a pus. Cred cã valoarea supremã, aºa cum spunem cã jurãm credinþã României, în primul rând, ºi apoi altor valori, tot în aceeaºi ordine trebuiau aºezate, dar asta nu înseamnã cã dacã sunt într-o altã ordine, nu trebuie respectate la fel.

Încât, iatã, încãlcându-mi niþel pe...

Suveranitate?!

Pe sentimente, renunþ la amendamentele pe care le-am propus.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

De altfel, potrivit prevederilor regulamentare, sigur cã nu puteam sã

Asupra a ce?

Vã rog sã votaþi art. 1 din propunerea legislativã, care are douã alineate.

Adoptat de plenul Senatului cu 100 de voturi pentru...

... plus 3.

103? Deci... Numai puþin, ca sã nu creãm vreun fel de probleme ºi, mai ales, sã lãsãm loc pentru fel de fel de interpretãri. Îi rog pe colegii senatori sã nu voteze în numele colegilor Ð cã atunci îi contabilizez Ð care susþin proiectul de lege.

Aºadar, cu 103 voturi pentru ºi o abþinere.

Iniþiatorii sunt de acord? În varianta datã de comisie.

Poziþia 5.

Poziþia 5 din raport.

Vrem ºi noi o listã. Sunt curios cine se abþine.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci adresez rugãmintea colegilor sã nu glumim cu modul în care votãm ºi, mai ales, sã nu votãm pentru un coleg care este absent, pentru a-l pune într-o situaþie delicatã altfel.

Aºadar, stimaþi colegi, dacã nu sunt intervenþii la art. 4 poziþia 5 din raportul Comisiei juridice,

Poziþia 6 din raport. Reprezentanþii Comisiei juridice ne propun eliminarea art. 3 din propunerea legislativã.

Pentru cã problema e numai a Senatului! privind regulamentul sãu, iar aceasta este lege.

105, pentru cã suntem ºi noi doi.

Da, 105. Deci rugãmintea este pentru colegi sã nu foloseascã atunci cartelele colegilor care sunt la pupitru ºi sã nu fie douã voturi ale aceluiaºi senator.

Cu 105 voturi pentru ºi o abþinere, art. 1 este adoptat în varianta prezentatã în raport de Comisia juridicã.

La poziþia 3 din raport avem introducerea art. 2.

Dacã sunt observaþii cu privire la text din partea iniþiatorilor?

Deci îi consult pe domnii senatori Ion Honcescu, Nicolae-Vlad Popa ºi Adrian Pãunescu. Sunteþi de acord?

Da.

Deci vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 2 în varianta datã de Comisia juridicã asupra textului.

Text adoptat de plen cu 105 voturi pentru ºi o abþinere.

Poziþia 4 din raport. Art. 3 are douã alineate. Sunt intervenþii? Iniþiatorii sunt de acord?

De acord.

Dacã nu sunt intervenþii din partea colegilor, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Art. 3 din propunerea legislativã este adoptat de plenul Senatului cu 107 voturi pentru ºi douã abþineri. Art. 4.

Staþi numai puþin. Dar acest text dumneavoastrã propuneþi sã îl eliminaþi numai din propunerea domnului senator Pãunescu. În aceastã situaþie, deci, nu avem cum sã îi dãm rezolvare, pentru cã sentimentul meu este cã în proiectul de lege...

Domnule preºedinte, poate fi ºi omisã din lege aceastã prevedere. Noi nu stãruim. Chiar vã rugãm sã nu mai fie menþinutã. Limitãm legea la atât. Este o chestiune ulterioarã privind Regulamentul Senatului. Nu e de lege, ci este de hotãrâre a Senatului.

Da. Deci rugãmintea mea este sã observaþi cã noi am avut de rezolvat, la art. 3 din proiectul de lege care a trecut prin Camera Deputaþilor, situaþia parlamentarilor actuali, pe care am rezolvat-o cu art. 4, pe care l-am votat cu 102 voturi mai înainte.

ªi pentru a nu fi douã texte, unul în Constituþie ºi unul...

Acest text, care se gãseºte la poziþia 6 din raport viza numai o propunere legislativã...

Este o scãpare a noastrã.

Nu, nu este o scãpare, ci el viza doar propunerea legislativã, în situaþia în care plenul ar respinge primul proiect de lege ºi am fi obligaþi sã le luãm în dezbatere pe celelalte. Noi am analizat toate situaþiile. Sigur cã da. Dar adoptând textele pânã la art. 4 acest ultim punct din raport nu mai este necesar sã fie votat de plenul Senatului.

Se eliminã de la sine.

De la sine nu se eliminã nimic.

Vã mulþumesc. Este exact ceea ce voiam sã spun.

Noi renunþãm la susþinerea acestui text ºi...

ªi tratãm cu îngãduinþã textul respectiv.

Nu este de supus votului.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Problemele pe care noi le-am avut de rezolvat din propunerea legislativã venitã de la Camera Deputaþilor le-am rezolvat. Le-am rezolvat pe toate. Am preluat de la colegi prin amendamente ºi am îmbunãtãþit textele. În aceastã situaþie, acum, eu trebuie sã

Stimaþi colegi,

Stimaþi colegi, se impune sã mai dãm douã voturi. Sigur cã ele sunt absolut formale în momentul în care aþi aprobat ºi vã va fi greu sã le daþi, dar trebuie sã o facem, cã aceasta este procedura regulamentarã. Aprobând primul proiect de lege, celelalte douã proiecte de lege nu pot sã rãmânã pe ordinea de zi.

Dar e o umilinþã inutilã, pentru cã eu nu vreau sã reiterez toatã istoria acestui proiect. Nu e normal!

Sunt de acord dacã, în aceastã situaþie, pentru a nu pune Senatul într-o situaþie delicatã, în sensul ca sã voteze de data aceasta respingerea a douã proiecte, propuneri legislative, rugãmintea pe care v-o adresez este sã acceptaþi cã au fost preluate, cel puþin ideile, din cele douã propuneri...

ªi sã fie drept coautori cei doi iniþiatori, aºa cum e firesc.

Nu avem ce face. Nu aveþi decât douã variante: fie sã o retrageþi, fie acum, la final ... o soluþie elegantã. Altceva...

Vã rog, din partea Comisiei juridice, am înþeles cã doreaþi sã interveniþi.

Domnule preºedinte, mã iertaþi, dar în raportul comisiei scrie clar cã, în ºedinþa noastrã, cei doi colegi care sunt iniþiatorii propunerilor au înþeles ca propunerile, în sensul constituþional, sã le considere amendamente la textul pe care l-am primit de la Camera Deputaþilor. Prin urmare, noi le-am pus în raport, domnule preºedinte, pentru informare completã ºi, ca sã spun aºa, din pedanterie, pânã la urmã, ºi din curtoazie. Dar, strict regulamentar, ele nu mai trebuie, din moment ce în comisie oamenii care au fãcut propunerile au înþeles sã îºi revadã poziþia ºi deci au înþeles ca respectivele propuneri sã fie amendamente la o propunere care a existat deja, ele au fost tratate ca atare.

Îmi cer scuze faþã de dumneavoastrã, domnule profesor, dar situaþia nu este corectã faþã de Regulamentul Senatului. În momentul în care existã în ordinea de zi înscrise 3 propuneri legislative, ele trebuie soluþionate doar de plen.

Da, din pãcate, aveþi dreptate cã nu am dus lucrurile pânã la capãt. Deci nu am fãcut hârtiile de la comisie spre Biroul permanent, ca sã rãmânã numai un proiect.

De aceea, eu îi consult pe cei doi iniþiatori.

Deci, din acest punct de vedere, ne încurcãm în propria birocraþie.

Vã rog, domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Domnule preºedinte, noi am înþeles, în ºedinþa comisiei, sã transformãm, cel puþin eu am înþeles sã transform iniþiativa în amendament ºi pentru simplul fapt cã o lege, dacã era adoptatã separat de Senat, trebuia sã urmeze drumul Camerei Deputaþilor, se prelungea nejustificat. Câtã vreme au fost prinse aici aceste idei ºi textul comun cuprinde toatã gama de iniþiative, sigur cã este corect sã fie numai un vot în legãturã cu legea, iar cel puþin menþiunea din iniþiativa mea, cuprinsã ca amendament la lege.

Mulþumesc.

Deci înþeleg cã dumneavoastrã insistaþi sã nu mai supun la vot mai departe ºi, deºi ne gãsim în faza în care o propunere legislativã nu ar mai putea sã fie retrasã, Senatul sã accepte acest lucru. Îl consult pe domnul senator Adrian Pãunescu.

Sigur cã eu sunt de meserie în nume ºi cã suport greu sã devin cel care amendeazã ceva ce însuºi a propus din 1993 în acest Senat. E o situaþie absurdã. Eu devin autorul unor amendamente la propria mea propunere veche, propunere fãcutã ºi în luna ianuarie, de la aceastã tribunã. Dar, pentru cã este soluþia cea mai apropiatã de adevãr ºi pentru cã nu are nici un rost sã ne supuneþi acum unui vot spre a ieºi printr-un clasament nedrept, mã refer mai ales la privirea istoricã, pe locurile doi, trei, întrucât noi, în comisie, ne-am înþeles cu colegii noºtri sã acceptãm condiþia de autori de amendamente, vã rog sã nu supuneþi la vot ceva ce ar putea ieºi nedrept pentru substanþa actului pe care l-am sãvârºit. ªi eu cred cã lucrul cel mai important este sã întâmpinãm cu bucurie acest moment, în care s-a ajuns la conºtiinþa unanimã cã suntem datori cu acest jurãmânt.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, deci soluþia elegantã, e adevãrat, puþin în afara regulamentului, este aceea ca, în final, întrucât prin amendamentele acceptate în comisie ºi apoi în plen soluþiile propuse de cei doi colegi iniþiatori, domnul senator Adrian Pãunescu ºi domnul senator Nicolae-Vlad Popa, sunt rezolvate, sã le scoatem din ordinea de zi, fãrã a da vot, în sensul cã sunt retrase astãzi de cãtre iniþiatori, problemele fiind preluate în primul proiect de lege. ªi, sigur, cu posibilitatea ca în viitor sã... Sã votãm, cã nu am votat legea.

E culpa noastrã, domnule preºedinte.

Ca sã corectez o problemã, tot pe procedurã.

Da, vã rog, pe procedurã dacã doriþi sã luaþi cuvântul, da.

Deci, domnule preºedinte de ºedinþã, eu vã rog sã mã scuzaþi, nu este nici o problemã de încãlcare a regulamentului, pentru cã am votat raportul în care au fost cuprinse ºi cele douã propuneri legislative ale colegilor. Aceasta înseamnã cã am procedat corect ºi nu trebuie sã facem nimic altceva decât sã votãm legea în ansamblu.

Votãm legea în ansamblu, dar mai avem o problemã, ºi am rezolvat-o elegant, prin poziþia Domniilor lor. Noi trebuie sã le scoatem de pe ordinea de zi, pentru cã, altfel, cele douã propuneri rãmân ca ºi cum n-au fost dezbãtute în Senat, ceea ce e incorect.

Stimaþi colegi, eu supun, cu precizarea caracterului legii de lege organicã, legea, în ansamblu, votului dumneavoastrã.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Îi rog pe colegii senatori sã voteze.

Am mai votat-o o datã.

Nu, raportul l-am votat.

Am mai votat-o odatã.

ªi legea am votat-o?

Da.

Sigur? Dacã am votat-o, e foarte bine.

Atunci, legea existã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci, felicitãri tuturor iniþiatorilor, felicitãri colegilor parlamentari.

Stimaþi colegi, vã invit sã vã ocupaþi locurile. Mai avem un proiect de lege. Rugãmintea esteÉ i-am þinut pe reprezentanþii Ministerului de Interne de astãzi de dimineaþã. ªtiþi cã la noi în Senat a avut loc o ºedinþã a Comisiei pentru apãrare, un proiect de lege care merge rapid.

Vã rog sã rãmâneþi. Vã rog sã nu plecaþi. Dacã nu vom rãmâne în cvorumÉ Am sentimentul cã proiectul de lege nu are caracter de lege organicã. Numai puþin, sã verificãm. Nu are caracter de lege organicã. Deci nu este o problemã deosebitã.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive. Succint, vã rog.

## **Domnul Alexandru Farcaº** Ñ _secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Executivul vã prezintã proiectul Legii de aprobare a Ordonanþei de urgenþã nr. 29/2001, prin care se completeazã Legea de organizare ºi funcþionare a Ministerului de Interne în sensul reglementãrii minuþioase a activitãþii de culegere ºi exploatare a informaþiilor specifice desfãºurate de structurile acestei instituþii.

Ordonanþa, ca atare, a fost dezbãtutã viu în aceastã primãvarã. Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a examinat proiectul ºi vã prezintã un numãr de amendamente cu care iniþiatorul este întru totul de acord. Avem, totuºi, propunerea de a insera, la alin. 3 al art. 21[1] , o sintagmã care precizeazã suplimentar desfãºurarea activitãþilor sub acoperire în cadrul urmãririi penale.

Vã mulþumesc.

La alin. 3?

Da.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/14.IX.2001

Rugãmintea este sã interveniþi când vom ajunge, deci la poziþia 2 din raport.

În legãturã cu amendamentele respinse care sunt prinse în raport?

Domnule preºedinte, suntem de acord cu raportul comisiei, inclusiv cu cele douã amendamente.

Vã rog, domnule preºedinte Sergiu Nicolaescu, sã prezentaþi raportul comisiei.

O observaþie, domnule preºedinte, permiteþi-mi sã fac: este lege organicã. Suntem absolut de acord cu completarea respectivã, e absolut necesarã, dar...

În aceastã situaþie, îmi pare rãu. Deci nemaifiind colegi de la Grupul parlamentar al P.R.M. în salã... Stimaþi colegi, haideþi, sã lãsãm votul pentru joi...

Sã rãmânã votul ºi vã rog sã fiþi de acord sã încheiem discuþiile.

Nu sunt decât douã amendamente, nu e o problemã deosebitã.

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci Comisia pentru apãrare susþine raportul. Vã mulþumesc.

Dacã la poziþia 1 din raport... vã rog sã fiþi atenþi, stimaþi colegi, sã nu ne încurcãm, aþi vãzut cã, fiind aºa de multe, deja nici nu mi-am dat seama cã am votat proiectul de lege.

## **Domnul Verest—y Attila**

**:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, în numele Grupului parlamentar al U.D.M.R., totuºi, credeþi-mã, cu toatã bunãvoinþa ºi cu toatã solicitudinea pentru orice proiect de lege, aþi vãzut, nu noi suntem cei care nu suntem prezenþi, ne urmãreºte o camerã de luat vederi ºi, dupã aceea, intrãm într-o situaþie, dupã un moment festiv, o cãdere imediatã, dupã simbolurile ridicate în susÉ Nu se poate, credeþi-mã!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sã nu încercãm sã trecem un proiect de lege în derizoriu, pentru cã nu este cazul.

Deci, stimaþi colegi, acest proiect de lege, având în vedere faptul cã ne gãsim în prezenþa unei legi organice, prin posibilitatea pe care mi-o dã regulamentul, sã fie trecut la punctul 1 în dezbateri, joi dimineaþa.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 121/14.IX.2001 conþine 28 de pagini.**

Preþul 20.692 lei