Stenogramă plen

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã rog sã vã aºezaþi. Eu tot aºteptam sã vãd mai mulþi în salã, ºi la un moment dat am vãzut cã încep sã plece ºi cei care au venit. Atunci am sesizat eroarea în care mã aflu ºi am venit urgent în salã.

Daþi-mi voie sã declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 345 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 247. Sunt absenþi 98, 20 participã la alte acþiuni parlamentare.

Domnul deputat Sassu.

ªi dumneavoastrã, domnule deputat Stanciu?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

În temeiul art. 64 din Constituþia României ºi ale art. 148 ºi 153 din regulament, un numãr 58 de parlamentari aparþinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat ºi Partidului Naþional Liberal depunem o moþiune simplã referitoare la criza sãnãtãþii din România.

Fãrã a citi moþiunea, am sã spun doar faptul cã obiectul prezentei moþiuni simple îl constituie situaþia dezastruoasã în care se aflã în acest moment starea de sãnãtate a populaþiei din România ºi cã în aceastã idee am depus la preºedintele Camerei, în conformitate cu regulamentul, prezenta moþiune.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Urmeazã, potrivit regulamentului, sã comunicãm moþiunea Guvernului, ºi eu o sã stabilesc data când va fi supusã dezbaterii plenului.

Mai doriþi sã depuneþi ºi dumneavoastrã o moþiune, domnule Stanciu? Poftiþi!

## **Domnul Anghel Stanciu:**

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi ca, în calitate de cel mai cuminte parlamentar, care nu l-am sâcâit pe domnul preºedinte Dorneanu, sã-i urez ”La mulþi aniÒ, succes în tot ceea ce face ºi sã ne conducã pânã când îl înlocuim! La mulþi ani, cu sãnãtate!

## Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, este cea mai frumoasã urare pe care am primit-o pentru ziua mea ºi totodatã cea mai frumoasã moþiune pe care a putut s-o prezinte domnul deputat Stanciu.

Vã rog.

## **Doamna Paula Maria Ivãnescu:**

Vã mulþumim pentru aprecieri, domnule preºedinte. Eu am venit acum la microfon pentru ca în numele colegilor mei din Partidul Democrat sã vã dorim viaþã lungã, sãnãtate, alãturi de cei dragi dumneavoastrã ºi sã sperãm cã în aceastã salã ne vom spune mult mai des ”La mulþi ani, cu sãnãtate!Ò unii altora.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnule preºedinte, este adevãrat, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, prin domnul Andrei Chiliman, care am înþeles cã a ºi participat alãturi de dumneavoastrã la evenimentul care s-a petrecut în cursul zilei de ieri, v-a transmis ”La mulþi ani!Ò ºi tot ce vã doriþi sã aveþi în viaþã, ºi cum la noi, la liberali, se spune ”Tot ceea ce dumneata îmi doreºti mie îþi doresc eu þieÒ, la fel vã spunem ºi noi.

Mulþumim.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule Gheorghiof. Vã mulþumesc tuturor ºi mã bucur mult pentru aceste gânduri ale dumneavoastrã. Vã promit cã o sã mã strãduiesc sã nu vã supãr vreodatã ºi sã asigur o atmosferã cât se poate de colegialã în Parlament. Poftiþi, domnule deputat!

## **Domnul Mihai Radan:**

În numele Grupului minoritar, cu toate cã suntem minoritari, vã dorim multã, multã sãnãtate, multã putere de muncã ºi sã ne conduceþi tot aºa.

Vã mulþumim.

Vã mulþumesc foarte mult.

V-aþi asociat cu colegii noºtri de la liberali ºi de la democraþi pentru ca sã înfrumuseþaþi momentul postmoþiune.

Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule deputat!

## **Domnul Florea Voinea:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Probabil colegii din Polul Democrat au fãcut-o; eu vreau s-o fac în numele colegilor de la Partidul Umanist ºi sã vã dorim multã sãnãtate, putere de muncã ºi sã rãmâneþi la acest pupitru mulþi ani de acum înainte.

Vã mulþumesc foarte mult.

Aþi provocat ºi grupul meu parlamentar sã mã mai felicite încã o datã.

## **Doamna Viorica Afrãsinei:**

Tocmai asta voiam sã vã spun, stimate domnule preºedinte, cã nu am dorit sã vã aducem urãrile în urma colegilor noºtri de la celelalte grupuri parlamentare. De aceea noi am fost ieri prezenþi la dumneavoastrã ºi v-am felicitat cu ocazia zilei de naºtere. Astãzi, în plen, îmi revine deosebita misiune din partea grupului parlamentar sã vã spun aceleaºi lucruri deosebite pe care vi le-am spus ieri ºi, încã o datã, vã dorim din tot sufletul multã sãnãtate, bucurii ºi împlinirea celor mai îndrãzneþe visuri. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc mult.

Trebuie sã recunosc cã am fost un om privilegiat, pentru cã ieri Ð domnul Chiliman ºtie Ð am fost felicitat în Parlamentul Austriei, ºi astãzi am ascultat niºte gânduri care mã copleºesc.

Vã mulþumesc foarte mult tuturor ºi întorc urãrile dumneavoastrã de sãnãtate ºi cãtre dumneavoastrã ºi cãtre familiile dumneavoastrã.

Relaþia cu Guvernul.

## **Domnul Teodor Bobiº** Ñ _Secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ _**:**_

## Domnule preºedinte.

Vã rog sã-mi permiteþi sã ne alãturãm urãrilor de bucurie foarte sincere pe care vi le-au transmis colegii dumneavoastrã parlamentari ºi sã consideraþi cã toþi colegii din Guvern sunt alãturi de dumneavoastrã ºi vã transmit un sincer ”La mulþi ani!Ò, iar relaþia dintre Guvern ºi Parlament sã funcþioneze în continuare aºa cum a funcþionat ºi pânã acum.

La mulþi ani, cu sãnãtate!

Vã mulþumesc foarte mult.

Permiteþi-mi sã trecem la continuarea ordinii de zi. Vã prezint întâi nota cu legile care stau la dispoziþia dumneavoastrã, în depozit la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea sesizãrii de cãtre dumneavoastrã, dacã doriþi, desigur, a Curþii Constituþionale.

Este vorba de Legea bugetului de stat pe anul 2002 ºi Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2002.

Daþi-mi voie sã supun aprobãrii dumneavoastrã ºi constituirea unei comisii de mediere, aceea cu privire la soluþionarea texelor adoptate în redactãri diferite la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 70/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii cadastrului ºi a publicitãþii imobiliare nr. 7/1996.

Sunt propuºi urmãtorii colegi: domnii Bara Radu-Liviu, Miþaru Anton ºi Þibulcã Alexandru Ð de la Grupul socialdemocrat ºi umanist, Pleºa Eugen-Lucian, Dinu Gheorghe Ð de la P.R.M., Makkai Grigore Ð de la U.D.M.R. ºi Mirciov Petru Ð de la Grupul minoritãþilor.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Pe lista proiectelor supuse dezbaterii dumneavoastrã în cursul acestei zile începem dezbaterile cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 13/2001 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea serviciilor comunitare pentru cadastru ºi agriculturã.

Întâi trebuie ca reprezentantul Guvernului sã-ºi susþinã acest proiect, ºi, pe urmã, Comisia pentru administraþie va prezenta raportul.

## **Domnul Ionel Fleºariu** Ñ _Secretarul de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ _**:**_

## Domnule preºedinte,

Pentru cã am plãcerea sã fiu primul care am ordonanþã de discutat, vã rog sã-mi permiteþi ºi mie ca, în numele Ministerului Administraþiei Publice, sã vã doresc multã sãnãtate ºi fericire, de asemenea, în numele colegilor mei, secretarii de stat pentru relaþia cu Parlamentul, vã rog sã-mi permiteþi sã vã urez aceleaºi gânduri bune ºi multã sãnãtate, fericire dumneavoastrã ºi familiei.

Vã mulþumesc foarte mult.

Ordonanþa nr. 13 a fost emisã în temeiul art. 4 din Ordonanþa Guvernului nr. 70 din 2001, ordonanþã pe care aþi aprobat-o sãptãmâna trecutã. Ordonanþa nr. 13 este emisã, de asemenea, în baza Legii de abilitare ºi a prevederilor punctului 4 din Ordonanþa nr. 70, care s-au combinat în aceastã situaþie.

Ea are ca obiect constituirea în cadrul unitãþilor administrativ-teritoriale a unor servicii publice de cadastru ºi agriculturã, servicii care vor funcþiona fie în structura aparatului propriu al consiliilor locale, fie în subordinea acestora, ca servicii cu personalitate juridicã.

Prin Ordonanþa nr. 13, care vã este supusã acum aprobãrii, se stabilesc condiþiile concrete de organizare a acestor servicii, se stabilesc atribuþiile acestora ºi, de asemenea, se stabileºte posibilitatea pentru consiliile locale, fie individual, fie prin asociere, sã organizeze unele societãþi comerciale care sã aibã ca obiect de activitate valorificarea producþiei agricole ºi animaliere din zona respectivã.

Vã rog sã fiþi de acord cu aprobarea ordonanþei în forma prezentatã.

Suntem de acord cu raportul comisiei care a fost sesizatã în fond. Sunt ºi unele amendamente respinse. Asupra lor ne vom exprima punctul de vedere pe timpul dezbaterii.

Vã mulþumesc.

Domnule deputat Bara, aveþi cuvântul sã prezentaþi raportul Comisiei pentru administraþie publicã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a fost sesizatã în fond cu Ordonanþa Guvernului nr. 13 din 2001 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea serviciilor comunitare pentru cadastru ºi agriculturã.

Þinând cont de avizele Comisiei pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii, avizul Comisiei juridice de disciplinã ºi imunitãþi ºi avizul Consiliului Legislativ, comisia propune discutarea în plenul Camerei Deputaþilor a raportului înaintat. Acest raport a fost discutat la Senat ºi a venit la noi. Prin obiectul de reglementare ºi conþinutul proiectului acestã lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva dintre deputaþi sã se exprime în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea pe texte.

Vã rog sã urmãriþi proiectul de lege, ordonanþa, în paralel cu raportul Comisiei de administraþie.

La titlul proiectului de lege pentru aprobarea ordonanþei, în forma adoptatã de Senat, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La textul articolului unic, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 1, pe care-l formuleazã comisia. De fapt, nu e un amendament. Comisia propune pãstrarea textului în forma iniþialã în privinþa pãrþii introductive.

La punctul 1 dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Cu privire la punctul 2. De asemenea, comisia propune menþinerea textului.

Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu

a avut. Nici dumneavoastrã.

Votat în unanimitate.

La art. 1 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. La art. 2. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Vã rog frumos sã-mi permiteþi sã fac o completare. Am fãcut un amendament ºi a fost respins, deci este legal sã-l susþin.

Forma iniþialã spunea: ”Îndrumarea tehnico-metodologicã a serviciilor comunitare, prevãzutã la alin. 1, se asigurã de cãtre oficiile judeþene de cadastru, geodezie ºi cartografie ºi de cãtre direcþiile generale judeþene pentru agriculturã ºi industrie alimentarãÒ. ªi eu vin cu completarea: ” É ºi de cãtre direcþiile sanitar-veterinare judeþeneÒ, pentru cã pe teritoriul României activitatea sanitar-veterinarã este îndrumatã numai de direcþiile sanitar-veterinare judeþene. La direcþiile agricole nu existã personal de specialitate.

Deci cu aceastã completare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Reprezentantul ministerului ºi comisia. Stimaþi colegi,

Cu acest amendament al domnului deputat Bozgã dacã sunteþi de acord?

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La art. 2, vã rog sã urmãriþi însã ºi amendamentul nr. 3 al comisiei care, pentru alin. 2, vã propune o îmbunãtãþire redacþionalã.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 3? Nu aveþi.

Urmeazã proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 93/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu.

Rog Guvernul sã prezinte acest proiect.

## **Domnul Puiu Haºotti**

**:**

Domnule preºedinte, este procedurã de urgenþã.

Poftiþi. domnul Puiu Haºotti!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor,

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal vã roagã sã aveþi bunãvoinþa de a vã apleca asupra a trei argumente, care ne fac sã vã solicitãm sã fiþi de acord cu retrimiterea la comisie pentru detalierea unor chestiuni ºi pentru armonizarea cu Legea nr. 428 din 2001.

Despre ce este vorba, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi? Este vorba despre trei chestiuni pentru care cred cã legea ar fi trimisã la comisie Ð s-ar putea rezolva într-o perioadã cât se poate de convenabilã, o jumãtate de orã, o orã Ð dar sunt chestiuni foarte importante ºi am sã le enumãr pe scurt.

1. Se face, practic, o discriminare evidentã între ambalajele din materiale plastice ºi celelalte tipuri de ambalaje, întrucât sunt taxate doar ambalajele din materiale plastice în corpul acestei legi. Dar cea mai importantã este urmãtoarea: procentajul de 3% aplicat la valoarea ambalajelor nu are nici o susþinere tehnico-economicã, întrucât nu valoarea ambalajului determinã poluarea medi- ului, ci tipul ºi calitatea de material din care acesta este fabricat.

În sfârºit, în timp ce în Uniunea Europeanã agenþii economici au obligaþia de a recupera ºi recicla numai 50% din cantitatea de ambalaje introduse pe piaþã, prin aceastã lege se impune, practic, obligativitatea recuperãrii întregii cantitãþi de ambalaje introduse pe piaþã de fiecare agent economic. În plus, este o necorelare între aceastã ordonanþã ºi Ordonanþa nr. 78, care a devenit Legea nr. 426 din 18 iulie 2001 ºi, evident, trebuie fãcute ºi aceste corelãri între cele douã acte normative.

Vã mulþumesc ºi vã reamintesc... având în vedere cele expuse mai sus, vã rugãm sã aveþi înþelegerea, bunãvoinþa, ca acest proiect de lege, aceastã ordonanþã sã fie retrimisã la comisie o singurã datã, pentru recorelãrile necesare.

Vã mulþumesc.

Domnule deputat Bara, vã rog sã exprimaþi punctul de vedere al comisiei.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În legãturã cu aceste observaþii, pe care le-a fãcut domnul Haºotti, materialul pe care-l avea dânsul în faþã noi l-am avut la comisie, au fost tot felul de intervenþii, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, în ceea ce priveºte acest Fond de mediu, realizarea acestui Fond de mediu. Legea Fondului de mediu este datatã cu mult înainte. Acum sunt numai observaþii la aceastã lege.

Cu toate intervenþiile care s-au fãcut, noi am încercat sã þinem cont de ele în raportul comisiei.

Spre surprinderea mea, acum vãd cã sunt unele asociaþii sau societãþi care n-au reuºit sã-ºi impunã punctul de vedere în cadrul comisiei. Aceastã ordonanþã am discutat-o mai mult de douã luni ºi jumãtate, am aºteptat propuneri chiar ºi din partea ministerelor, existã un protocol încheiat între trei ministere Ð Ministerul Mediului, Ministerul Industriei ºi Comerþului ºi Ministerul Sãnãtãþii.

Deci toate necorelãrile pe care le spunea domnul Haºotti Ð îmi pare foarte rãu, nu cred cã este cazul sã intru în amãnunte acum Ð noi am þinut cont de ele ºi s-a þinut cont inclusiv de cãtre iniþiator, aºa cã rugãmintea mea este totuºi sã discutãm raportul. Dacã, eventual, sunt niºte observaþii ºi niºte amendamente, zic eu, pertinente, sã þinem cont de ele, dar retrimiterea la comisie a acestui raport n-ar duce la nimic nou. Absolut tot ce s-a putut spune în legãturã cu acest Fond de mediu, în aºa fel încât sã nu mai repet încã o datã, toate observaþiile fãcute, începând de la producãtorii de ciment, producãtorii de mase plastice, producãtorii de medicamente, producãtorii de pesticide, de îngrãºãminte, noi le-am avut la noi la comisie, le-am discutat, le-am retrimis înapoi la cei care au fost iniþiatorii unor asemenea observaþii, am avut discuþii ºi cu ei, în general am cãutat sã þinem cont de anumite doleanþe ale lor.

Sigur, noi acum suntem puºi în faþa unui fapt: vrem sau nu vrem sã avem Fond de mediu în þarã? Cei care au avut bunãvoinþa sã se uite la raportul comisiei îºi vor da seama cã, totuºi, raportul a fost, zic eu, lucrat destul

de bine ºi destul de atent, ne-am aplecat cu atenþie asupra lui. Chiar ºi procentele propuse de cãtre iniþiator, observaþi, noi am încercat sã le facem cât mai uºor de acceptat atât de producãtori, dar în primul rând ºi în primul rând de cei care vor sã facã protecþia mediului.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Potrivit Regulamentului Camerei Deputaþilor, un proiect se restituie comisiei atunci când din dezbateri rezultã cã un amendament care ar fi propus ºi ar fi adoptat sau ar trebui sã fie adoptat ar produce perturbãri în coerenþa ºi unitatea legii. În aceastã fazã, practic, dupã regulament, nu se poate transmite proiectul înapoi la comisie.

Eu vã propun, atunci, sã trecem la dezbateri ºi, când colegii noºtri liberali vor avea de susþinut acele amendamente la care s-au referit, vom vedea atunci dacã este necesarã restituirea la comisie, sau nu.

t în unanimitate.

La alin. 3, 4 ºi 5 ale punctului 3 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La punctul 4, urmãriþi, vã rog, amendamentul 2 din raportul comisiei, amendament pe care îl regãsiþi la pagina 1.

Comisia propune prin acest amendament ca art. 4 alin. 1 lit. a) sã fie modificat. Supun atenþiei dumneavoastrã aceastã primã propunere a amendamentului 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

A doua propunere din amendamentul 2 vizeazã abrogarea lit. c) din alin. 1 al art. 4.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Întreb, în continuare, dacã la punctul 4 art. 4 alin. 1 lit. b), unde comisia nu a avut amendamente, aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La alin. 2 al art. 4 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Alin. 3 ºi 4 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La punctul 5 din ordonanþã, cu privire la art. 5, comisia n-a avut amendamente, dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La punctul 6, care vizeazã abrogarea art. 6, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastrã.

Votat în unanimitate.

La punctul 7, cel cu privire la art. 7, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La punctul 8 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La punctul 9 cu privire la titlul capitolului III, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Punctul 10, cu privire la art. 9, urmãriþi, vã rog, amendamentul 3, de la pagina 1, care vizeazã modificarea lit. a), modificare care constã în reducerea cotei de 20% la cotã de 3%. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 3? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Vã rog sã urmãriþi la acelaºi amendament 3, eu am comentat lit. a), urmãriþi, vã rog, dacã pentru lit. b), c) ºi d) aveþi obiecþiuni la amendamentele comisiei? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

La lit. e) fac recomandare ministerului de aplicareÉ probabil, pentru cã aºa cum este prevãzut în raport se subînþelege cã se aplicã cota de 2% din valoarea substanþelor chimice periculoase comercializate de producãtori. Or, producãtorul nu comercializeazã substanþele prevãzute în anexa nr. 3, ci comercializeazã niºte produse rezultate din substanþele respective. Niciodatã, producãtorii din þarã, de exemplu, de pesticide, fungicide, ei nu comercializeazã aldrinul, de exemplu. ªi, nu cumva sã se înþeleagã cã aceastã cotã se aplicã la valoarea substanþelor periculoase, ci a produselor care rezultã din aceste substanþe.

A doua observaþie o fac tot pentru normele metodologice, sã aibã în vedere cã aceastã cotã de 2% sã se aplice la proporþia de participare a substanþei în valoarea produsului final. De exemplu, dacã o substanþã participã numai cu 10%, sã se aplice cota de 2% pentru cât participã substanþa respectivã.

De asemenea, altã observaþie, cã aceastã cotã de 2% sã se aplice la preþul fãrã T.V.A. De altfel, ãsta este un lucru elementar, dar nu cumva sã gândeascã cineva sã aplice aceastã cotã la preþul inclusiv cu T.V.A. Aceasta legat de lit. e).

Domnule preºedinte,

La lit f)...

Mergem mai departe, deocamdatã sã analizãm aceastã obiecþie a dumneavoastrã.

Domnule ministru Jelev, vã rog sã vã pronunþaþi.

## **Domnul Ioan Jelev** Ñ _Secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ _**:**_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte,

În primul rând, profit sã vã urez ºi eu din partea colegilor noºtri ”La mulþi ani, noroc ºi sãnãtateÒ. Suntem, într-adevãr, pentru ceea ce a prezentat domnul deputat Ianculescu, este corect, asta se ºi urmãreºte prin lege, ºi putem ca precizãrile respective, considerãm noi sã fie fãcute la normele de aplicare, pentru cã, într-adevãr, cotele se referã la niºte substanþe care intrã într-o anumitã proporþie în produsul respectiv ºi, desigur, se aplicã la cantitatea respectivã, dar credem noi cã acest lucru trebuie fãcut la nivelul normativelor de aplicare.

Din partea comisiei?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sigur cã aºa cum a fost gândirea iniþiatorului a fost ºi gîndirea noastrã, ºi scrie ”din valoarea substanþelor chimice periculoase comercializateÒ. În produsul finit intrã numai douã produse periculoase, conform anexei, la valoarea lor ºi la cantitatea cu care se intrã în produsul finit, deci nu la întreg produsul finit, pentru cã dacã scria ”cota din valoarea produsului finit obþinutÒ din asta, atunci se înþelegea aºa. Dar, sigur, aºa cum spunea ºi domnul ministru, în normele de aplicare, sigur cã se va þine cont. Deci, domnul Ianculescu, sã fie liniºtit cã aºa s-a ºi gândit articolul respectiv.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Supun, în aceste condiþii, cu aceste explicaþii, votului dumneavoastrã amendamentul de la lit. e) punctul 3 din raport.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Tot la lit. e)? Poftiþi, dar þineþi cont totuºi cã eram în timpul votului.

Da, tot la lit. e).

Existã un text de trimitere cu privire la obligaþia elaborãrii unor norme metodologice în aplicarea acestei legi?

Da. La legea iniþialã era articol care spunea: ”Într-o perioadã deÉ se vor da normele metodologice de aplicareÒ... în ceea ce priveºte aplicarea legii ºi, în cazul nostru, modificãrile care sunt.

Deci existã, da, norme metodologice care automat, schimbând legea, vor trebui schimbate ºi ele. Vã mulþumesc.

Dacã textul rãmâne aºa, v-aº sugera ca în final sã vã gândiþi la o propunere pentru modificarea normelor.

Domnule deputat Ianculescu, în raport de aceste explicaþii, vã mai menþineþi obiecþia sau acceptaþi amendamentul aºa cum este?

## Domnule preºedinte,

N-a fost amendament, a fost o sugestie de clarificare în norme, pentru cã aºa cum este prevãzut în raport este ceva ambiguu. Deci spune cã substanþele prevãzute în anexa nr. 3, dar haide, eventual, sã adãugãm aici ”constituite niºte produseÒ. Cã, altfel, dacã aplicãm cum e prevãzut aici, se aplicã la aldrinul din anexa nr. 3.

Domnul Jelev.

Noi considerãm cã în lege este foarte clar, se spune clar, se aplicã aceste procente la substanþele menþionate într-o anexã. Sunt precizate acele procente, deci orice am face nu putem aplica astfel de procente la un produs care nu apare în anexa nr. 3. Produsul final care rezultã din diverse combinaþii a acelor substanþe nu apare în acea nominalizare, deci este foarte clar cã legea se referã strict la niºte substanþe care sunt prevãzute, nominalizate, punct cu punct, într-o anexã la aceastã lege. Deci este evident, credem noi, cã acest lucru se aplicã la acea cantitate care va intra eventual în produsul respectiv final. Deci considerãm cã este foarte clar cum apare acum în lege ºi poate rãmâne în felul acesta.

## Domnule preºedinte,

Eu, în general, aº dori ca staff-ul tehnic sã aibã un pic de atenþie în ceea ce priveºte folosirea cuvintelor. Spre exemplu, în ce priveºte ministrul de resort, deci denumirea ministerului, este scris cu litere mici, iar peste tot celelalte instituþii sunt, aºa cum cere ºi limba românã, scrise cu majuscule.

În cazul în speþã, la lit. e) nu am decât o singurã modificare, tot de redactare. Eu aº propune sã fiþi de acord ca aceastã lit. e) sã aibã urmãtoarea formulare: ”o cotã de 10% din valoarea încasatã la comercializarea pe piaþa internã a substanþelor periculoase ºi a produselor cu efect toxicologic ridicat asupra sãnãtãþii populaþiei;Ò pentru cã aici este vorba de ”efectul toxicologicÒ ºi ”nu de potenþialul respectivÒ. Aceasta era modificarea de redactare pe care v-o supun atenþiei.

Stimate coleg, regret, dar nu este vorba de o modificare de redactare, ci ea are ºi rezonanþe de fond. Vã rog sã fiþi de acord la deosebirile care s-au discutat ºi pânã acum.

Nu e o modificare.

Tocmai, este o modificare de fond ceea ce spuneþi, încît, neavând dumneavoastrã un amendament pe acest motiv, eu îl mai întreb încã o datã pe domnul ministru Jelev ºi comisia dacã în raport cu cele prezentate de domnul Damian Brudaºca se impune vreo modificare.

Noi considerãm cã întrucât aceste substanþe pe care le-am prevãzut în lista respectivã sunt ºi rezultã din liste care sunt unanim admise ºi la nivelul Uniunii Europene ºi la noi în þarã, ºi au fost admise acolo ºi introduse acolo tocmai pentru cã au aceste efecte, ne menþinem punctul de vedere privind formularea iniþialã care a fost fãcutã în comisie, ºi pe care o susþinem ºi, de asemenea, considerãm cã aceastã cotã de 2%, menþionatã aici, este cea, sã spunem, rezonabilã la puterea economicã actualã a noastrã, iar o mãrire la 10%, cum s-a propus, ar fi foarte mult. Noi ne menþinem acest punct de vedere la aceste motive.

Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule deputat!

Am totuºi rugãmintea sã þineþi cont de timpul pe care l-am votat cu toþii.

Domnule preºedinte, eu nu pun la îndoialã faptul cã existã normative, cã existe liste etc., dar formularea în sine nu este româneascã. Pe mine, ca ºi beneficiar al efectului legii, nu mã intereseazã dacã produsele acelea au potenþial toxicologic ridicat, pe mine mã intereseazã dacã eu, ca individ, sunt afectat de aceste produse. Deci eu, ca legiuitor, instituþia noastrã trebuie sã fie foarte clarã, coerentã în exprimarea acestui text de lege. Aici e problema, eu nu pun la îndoialã cotele 2%, 10%, eu mã refer la modul de redactare propriu-zis.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia, mai doriþi sã faceþi vreo precizare? Stimaþi colegi,

Potrivit regulamentului, eu sunt obligat sã

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am discutat acest amendament ºi cu domnul ministru Aurel Constantin Ilie, ministrul protecþiei apelor ºi protecþiei mediului.

Vedeþi dumneavoastrã, aici se impune o cotã de numai 1% din preþul de adjudecare al masei lemnoase, cumpãratã de la Regia Naþionalã a Pãdurilor. Cred cã este vorba de valoarea lemnului pe picior, transformat în buºteni. Noi ºtim cã aceºti buºteni, chiar dacã prin hotãrâre de Guvern, pe perioadã limitatã, este interzis exportul, ºtim cã urmãtoarele 6 luni nu putem sã ne opunem, nu putem sã spunem ”nu Comunitãþii EuropeneÒ, am semnat un acord de asociere la Comunitatea Europeanã, deci exportul este liber. Or, nu avem voie sã impunem taxe de restricþionare, dar mai ales de interzicere a exportului. De aceea, sub aceastã formã mascatã, noi am putea sã aducem o contribuþie ca o parte din banii care pleacã pe export de buºteni sã se întoarcã înapoi în a face noi pãduri. De aceea, eu v-aº propune ca în loc de taxa de 1% sã creºtem cu un procent, sã spunem 2%, în aºa fel încât sã avem bani, pentru cã aceºti bani, expres, se întorc la silviculturã pentru a face pãduri în România, ºi sã creºtem cota de la 1% la 2%. Nu este un capãt de þarã ºi este în beneficiul întregii societãþi, în beneficiul echilibrului ecologic din România.

Vã repet, am discutat ºi cu domnul ministru Aurel Constantin Ilie, ºtie ºi domnul ministru Jelev de aceastã

chestiune ºi v-aº ruga pe dumneavoastrã sã fiþi de acord cu acest procent de 2%. Iniþial el a fost 30%, de la 30%, haide, mãcar sã fie 2%.

Vã mulþumesc pentru înþelegere.

Reprezentantul iniþiatorului?

Din analiza pe care am fãcut-o noi am ajuns la concluzia cã aceastã cotã de 1% poate reprezenta o contribuþie care sã ajute la rezolvarea unora dintre problemele pãdurii ºi, printre altele, chiar a celor care sunt afectaþi, sã spunem, de aceste activitãþi. În principiu, noi ne menþinem acest punct de vedere, dar, desigur, Parlamentul poate decide asupra acestei valori, în final.

Domnul Bara din partea comisiei?

## Da. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sigur cã noi ne menþinem aceastã cotã de 1% prezentatã în raport ºi aº vrea sã îi citesc domnului coleg cã este o diferenþã între cei 30% ºi diferenþa de 1%: cei 30%, o cotã din valoarea încasatã pentru exportul de buºteni, pe când la noi o cotã de 1% din preþul de adjudecare al masei lemnoase cumpãrate, deci masa lemnoasã cumpãratã este mult mai mare decât cea care merge la export. Pânã la urmã procentele de 1% ºi 30%, sigur, noi am fãcut un calcul ºi cu asta cred Ð ca sã pot sã rãspund ºi la alþi colegi, care vor interveni probabil Ð noi am fãcut un calcul împreunã cu ministerul, ce ar însemna, care ar fi într-un an de zile cheltuielile pentru acest Fond de mediu. Sigur cã acest Fond de mediu, depinde din ce parte te uiþi, ar trebui sã fie foarte mare pentru unii, noi ne-am gândit sã gãsim o soluþie de mijloc în aºa fel încât sã putem sã ºi folosim, deci sã avem bani din acest Fond de mediu, dar sã nu-i omorâm pe cei care produc anumite substanþe sau cei care încã n-au reuºit, s-o spunem cinstit, încã sã-ºi introducã niºte tehnologii care sã nu fie poluante. Deci ne menþinem pentru 1%.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Din punct de vedere procedural, la cealaltã literã sunt obligat sã

obiecþiuni la amendamentul 5? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Urmãriþi anexa nr. 2 la punctul 6 din raport.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pentru anexa nr. 3, urmãriþi amendamentul 7.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Cu aceasta am parcurs ºi textul legii ºi al ordonanþei. Fiind vorba de o lege organicã o vom supune votului dumneavoastrã final în ºedinþa de marþi când se preconizeazã sã aibã loc votul final.

Urmeazã proiectul de Lege pentru declararea Municipiului Alba Iulia Oraº-martir al Revoluþiei din Decembrie 1989.

Rog iniþiatorul sã o prezinte. Comisia sã prezinte raportul suplimentar.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Iniþiatorul este un fost parlamentar, s-a discutat în comisie ºi în legislatura veche ºi acum, în urma reanalizãrii, ºi noi am cerut niºte date suplimentare din partea Consiliului Judeþean ºi Prefecturii Alba, ºi în urma analizei acestei noi situaþii apãrute, adicã a datelor primite, comisia a hotãrât în ºedinþa din 9 octombrie, cu majoritate de voturi, ca proiectul de lege sã fie supus plenului Camerei Deputaþilor, în vederea dezbaterii ºi adoptãrii acestuia sub forma prezentatã, deci declararea Municipiului Alba Iulia Oraº-martir al Revoluþiei din Decembrie 1989.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbaterile generale?

Sã trecem la dezbaterea proiectului de lege în formula adoptatã de Senat.

La titlul proiectului, dacã aveþi obiecþii? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La textul articolului unic dacã aveþi obiecþii? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Fiind vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majoritãþii simple, îl

## Domnule preºedinte,

Aceastã lege privind reînfiinþarea comunei Mocirla sau Lunca Teuzului ºi atribuirea denumirii de ”Vasile GoldiºÒ a fost analizatã de Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, proiectul de lege fiind primit de la Senat. Þinând cont de avizele Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, Comisia pentru buget finanþe, bãnci, avizul Consiliului Legislativ comisia a hotãrât ca aceastã iniþiativã legislativã Ñ având în vedere cã condiþiile prevãzute de legislaþia în vigoare privind înfiinþarea unei noi comune nu erau îndeplinite Ñ ºi, ca urmare, comisia a reþinut numai atribuirea denumirii de ”Vasile GoldiºÒ satului Lunca Teuzului din componenþa comunei Belu. Dintre cele douã propuneri s-a reþinut schimbarea numai a denumirii din Lunca Teuzului în ”Vasile GoldiºÒ, urmând ca, dacã eventual se va face o nouã reîmpãrþire administrativã sau dacã vor îndeplini condiþiile într-o altã conjuncturã, sã devinã ºi comunã. Deci, la ora actualã, nu îndeplineºte condiþiile pentru a deveni comunã.

Vã mulþumesc.

Nu mai existã nici unul dintre colegii noºtri parlamentari care au semnat aceastã propunere legislativã?

Rog reprezentanþii Guvernului, care deºi nu au iniþiat acest proiect, sã-ºi precizeze ºi dumnealor poziþia, pentru cã, iniþial, autorii au propus reînfiinþarea unei comune, iar raportul Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, practic, respinge aceastã propunere ºi-i schimbã sensul, schimbând doar titlul acelui sat care dorea sã devinã comunã.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Referitor la propunerea legislativã aº vrea sã fac urmãtoarele precizãri. În Programul de guvernare, acceptat de Parlament, pe perioada 2001-2004, la punctul 9 se prevede sarcina înfiinþãrii unui numãr de circa 1.000 de comune în acestã perioadã. Ministerul Administraþiei Publice a pregãtit deja materialele documentare care urmeazã sã fie transmise în teritoriu împreunã cu criteriile prevãzute de Legea nr. 351, care a fost aprobatã recent de Parlament, ºi, în mãsura în care judeþul va face aceastã propunere, noi vom þine cont de ea ºi o vom introduce Ñ mã refer la înfiinþarea comunei Ñ, ºi o vom introduce în propunerile pe care le va face Guvernul în perioada urmãtoare.

Sperãm în anul viitor sã avem deja lucrarea pregãtitã ºi sã venim cu ea la Parlament.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Domnul deputat Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

## Domnule ministru,

Eu sunt întru totul de acord cu ceea ce spuneþi dumneavoastrã în legãturã cu programul generos de reînfiinþare a mai multor comune, prin aceasta respectând ºi o realitate care este impusã în România în aceastã perioadã. Însã, în momentul de faþã, schimbarea denumirii neutre, anonime, a numelui unei localitãþi actualmente intitulatã Lunca Teuzului ºi atribuirea denumirii acesteia ”Vasile GoldiºÒ, un nume care impresioneazã prin contribuþia sa la publicistica româneascã, la pregãtirea momentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, contribuþia sa intelectualã ºi sacrificiul uman, eu cred cã aici nu se pune problema sã ne opunem ca o localitate sã fie înnobilatã prin atribuirea acestui nume impresionant pentru ceea ce a însemnat ca precursor al statului naþional unitar român.

Chiar dacã nu vom accepta proiectul de lege în varianta iniþial propusã, inclusiv de reînfiinþare a comunei, eu aº propune sã fiþi de acord cu atribuirea acestui nume, cu atât mai mult cu cât activitatea noastrã se desfãºoarã într-o perioadã foarte apropiatã de momentul sãrbãtorii Zilei Naþionale. ªi ar fi bine ca Parlamentul României sã se prezinte la acest eveniment de importanþã naþionalã

conferind numele unuia dintre marii luptãtori pentru unitate naþionalã acestei localitãþi din judeþul Arad, zonã de care este foarte legatã personalitatea pe care încercãm sã o omagiem astfel.

Gândiþi-vã cã, aici, la Arad s-a înfiinþat Consiliul Naþional Român ºi tot de aici de la Arad au pornit, prin publicaþiile de aici, ”TribunaÒ ºi ”RomânulÒ, ºi s-au rãspândit în întreaga þarã ideile care au construit arhitectura României de dupã 1918.

Apreciez efortul Guvernului de a reînfiinþa în total 1.000 de comune, dar nu cred cã aceastã schimbare de denumire încurcã interesele sau activitatea curentã a Guvernului.

Mulþumesc pentru atenþie. ªi aº propune sã fiþi de acord sã votãm schimbarea denumirii prin atribuirea numelui de ”Vasile GoldiºÒ acestei localitãþi.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc, domnule Brudaºca.

Înþeleg cã susþineþi punctul de vedere din raport, care exact acest lucru propune.

Stimaþi colegi, la titlul legii, vã rog sã urmãriþi amendamentul 1 din raport, prin care se propune modificarea acestuia în sensul ”Lege privind schimbarea denumirii satului Lunca TeuzuluiÉÒ.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul comisiei? Nu aveþi.

-

## **Domnul Dumitru Pâslaru** Ñ _Secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

## Doamnelor ºi domnilor,

Prezenta Ordonanþã nr. 77/2001 declarã ca zonã de interes naþional Centrul istoric al Bucureºtiului, ansamblul urbanistic din perimetrul central al Municipiului Bucureºti ºi stabileºte sursele de finanþare a proiectului Guvernului României de reabilitare a Centrului istoric.

Pentru urmãrirea realizãrii proiectului de reabilitare a Centrului istoric al Bucureºtiului, urmeazã a se constitui un consiliu de coordonare format din reprezentanþii Ministerului Lucrãrilor Publice, Transportului ºi Locuinþei, Finanþelor, Justiþiei, Culturii ºi Cultelor, Turismului, Internelor, Administraþiei Publice, Prefecturii Bucureºti, a unui secretariat asigurat de Ministerul Lucrãrilor Publice.

Datoritã vechimii ºi abandonãrii zonei în urma seismelor succesive, care au afectat starea fizicã a numeroase imobile din centrul Bucureºtiului, se va acorda prioritate lucrãrilor de consolidare a rezistenþei clãdirilor. Acþiunea de reabilitare va viza, cu precãdere, coloana vertebralã urbanisticã a centrului actual al Bucurºtiului: strada Lipscani, strãzile Smârdan ºi ªelari, precum ºi acele imobile care se aflã într-o stare avansatã de degradare ºi care necesitã intervenþii urgente pentru consolidare.

Finanþarea proiectului va fi asiguratã din sumele nerambursabile alocate de organismele financiare internaþionale, din donaþii ale persoanelor fizice ºi juridice, din sponsorizãri, din sumele de la bugetul municipiului Bucureºti, din sume de la bugetul de stat.

Având în vedere toate acestea, vã rugãm sã aprobaþi proiectul de lege pentru aprobarea ordonanþei Guvernului. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege privind revitalizarea Centrului istoric Bucureºti de fapt este modificarea acestei comisii de coordonare. Având în vedere ºi avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, avizul Consiliului Legislativ, comisia a fãcut o singurã modificare, aºa dupã cum se vede din raport la art. 2, a introdus ”ºi reprezentantul Direcþiei generale de urbanismÒ.

Vã mulþumesc.

Dezbateri generale. Domnul Damian Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

## Domnule secretar de stat,

Sunt încântat cã aceastã ordonanþã a fost adoptatã de cãtre Guvernul României ºi sunt bucuros cã am posibilitatea sã o votez, având convingerea cã nu faceþi decât un lucru care trebuia fãcut de foarte multã vreme, lucru

care se constatã în marea majoritate a capitalelor europene, ºi nu numai europene, care acordã o atenþie deosebitã unor zone de care se leagã ºi aspectele de istorie, de culturã ºi de civilizaþie specifice pentru poporul respectiv.

Prin urmare, consider cã este binevenitã aceastã ordonanþã de Guvern. Singura mea rugãminte este ca Ministerul Culturii ºi Cultelor sã analizeze, în perspectivã, posibilitatea de a se orienta ºi spre alte localitãþi importante ale þãrii, spre alte mari oraºe ºi municipii ale þãrii de care se leagã istoria acestui popor ºi unde se gãsesc într-o fazã uneori destul de avansatã de deteriorare monumente de arhitecturã, de artã ºi culturã semnificative pentru România.

Prin urmare, ca deputat, în nume propriu, dar sper cã ºi în numele colegilor mei din Partidul România Mare, voi susþine acest proiect pentru reabilitarea ºi revitalizarea Centrului istoric al Bucureºtilor, solicitând, aºa cum am spus, Ministerului Culturii sã-ºi ridice privirea din hârtii ºi spre restul þãrii, pentru cã ºi alte monumente aºteaptã un tratament similar.

Mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu. Trecem la dezbaterea textelor.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La articolul unic semnalez comisiei ºi staff-ului tehnic aceeaºi situaþie ca la o ordonanþã precedentã care a suferit modificãri prin lege. Textul de aprobare a ordonanþei trebuie completat cu menþiunea ”cu urmãtoarea modificareÒ, pentru cã în cuprinsul ordonanþei comisia vã propune o modificare.

## Domnule preºedinte,

Ordonanþa nr. 86 a fost emisã în temeiul legii de abilitare ºi ea constituie una din componentele legislaþiei secundare strict necesare aplicãrii Legii nr. 326, aprobatã tot în acest an, privind serviciile publice de gospodãrie comunalã. Ordonanþa are ca obiect stabilirea condiþiilor ºi a formelor de organizare a serviciilor din domeniul transportului public local de cãlãtori. Ea stabileºte obligaþiile autoritãþilor administraþiei publice în acest domeniu, precum ºi ale operatorilor de transport public local, drepturile utilizatorilor, adicã drepturile noastre, ale cãlãtorilor, ale celor care folosim aceste mijloace de transport în comun, precum ºi un capitol destul de substanþial cu sancþiuni, faptele care constituie contravenþii ºi amenzile care se pot aplica pentru acestea.

Vreau sã informez Camera cã raportul fãcut de cele douã comisii, Comisia pentru administraþie publicã cu participarea Comisiei de industrii ºi servicii, este destul de substanþial. Suntem de acord cu conþinutul acestuia cu unele mici excepþii pe care le vom ridica în timpul dezbaterilor.

Vã rog sã fiþi de acord cu aprobarea ordonanþei în forma prezentatã, cu amendamentele formulate de comisii.

Domnule deputat Bara, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 86 privind serviciile de transport public local de cãlãtori, þinând cont de avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, Comisiei pentru industrii ºi servicii ºi avizul Consiliului Legislativ.

În urma examinãrii proiectului de lege, comisia propune plenului Camerei Deputaþilor, în vederea dezbaterii, acest proiect de lege.

Aº vrea sã informez colegii cã la dezbaterea acestui proiect de lege s-au avut în vedere atât observaþiile fãcute de Comisia de industrii, cu care am conlucrat foarte bine, cât ºi ale celor douã ministere interesate: Ministerul Industriilor ºi Ministerul Transporturilor ºi Construcþiilor.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Damian Brudaºca.

## **Domnul Damian Brudaºca:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi, Domnule secretar de stat,

Eu ºtiu cã un act normativ trebuie sã reglementeze situaþii unde existã disfuncþionalitãþi grave sau acolo unde prin legislaþia existentã se dã posibilitatea unor abuzuri ºi ilegalitãþi.

În momentul de faþã, transportul public de cãlãtori în România de bine, de rãu, merge, acolo unde merge. Prin acest act normativ sentimentul pe care îl am este cã noi nu dorim altceva decât sã aruncãm în aer regiile autonome, care funcþioneazã la nivelul municipiilor ºi al unor oraºe, prin faptul cã nu se încearcã o reglementare coerentã, nu porneºte aceastã reglementare de la necesitãþi obiective care sã conducã spre perfecþionarea sistemului. Încercãm, cu alte cuvinte, sã creãm premisele pentru sãvârºirea unor acþiuni ilegale, prin aceste reconfirmãri ale unor activitãþi care existã ºi se desfãºoarã în conformitate cu interesele cetãþenilor.

Pe de altã parte, existã bãnuiala cã prin adoptarea sau dupã adoptarea unui asemenea act normativ, existã posibilitatea ca aceastã reþea importantã care asigurã servicii de mare importanþã pentru cetãþeni sã intre pe mâna a tot felul de biºniþari obiºnuiþi. Nu ne-am gãsi în faþa primului act normativ care sã creeze asemenea premise destul de periculoase.

Prin urmare, Partidului România Mare apreciazã aceastã ordonanþã de Guvern ca absolut inutilã în datele sale majore, adicã prin faptul cã se creeazã aceste pericole pe care am încercat sã vi le evidenþiez. Sunt convins cã partidul de guvernãmânt are interesul sã implementeze legea ºi ordinea, sã stopeze corupþia Ñ aºa cum declarã în repetate rânduri primul-ministru al þãrii Ñ sã stopeze acele interese mafiote care submineazã economia naþionalã. Cred cã din acest punct de vedere ºi în conformitate chiar cu politica partidului de guvernãmânt, dumneavoastrã, cei prezenþi, veþi fi conºtienþi cã votând o asemenea ordonanþã de urgenþã, votând o asemenea lege, nu faceþi decât sã contraziceþi chiar Programul de guvernare al Guvernului condus de domnul Adrian Nãstase.

Prin urmare, vã sugerãm sã nu fiþi de acord cu acest proiect de lege pentru cã el nu aduce îmbunãtãþiri reale ºi creeazã stare de haos ºi dã posibilitatea biºniþarilor mãrunþi sã-ºi facã interesele în detrimentul economiei naþionale.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Poftiþi, domnul deputat Bivolaru!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În cadrul reglementãrilor care sprijinã sau vor sã coordoneze întreaga activitate de transport în România, unul din principalele moduri de transport, ºi anume transportul local de cãlãtori, a fost suficient de mult timp izolat, deci, din punct de vedere al reglementãrilor ºi din aceastã cauzã, sigur cã fiecare autoritate localã, fiecare consiliu local, funcþie de pricepere, funcþie de interese sau de intenþii, a cãutat sã realizeze anumite reglementãri proprii pentru buna desfãºurare a acestui serviciu public pentru populaþie.

În ultima vreme, Parlamentul a încercat sã reglementeze în primul rând noþiunea de serviciu public ºi suntem martori cã în perioada ultimilor ºase luni de zile prin Camera Deputaþilor a trecut un astfel de proiect de lege, o astfel de reglementare care deja este în funcþiune.

De asemenea, Parlamentul a aprobat nu demult ºi modificãri în ceea ce priveºte ºi Ordonanþa nr. 44 privind transportul rutier în care activitatea de transport cãlãtori avea un domeniu bine definit.

Sigur cã fiecare dintre noi, reprezentanþi ai zonelor teritoriale, suntem asaltaþi ºi am fost asaltaþi tot timpul în teritoriu de cãtre administraþiile locale în legãturã cu anumite probleme privind transportul local, ºi concluzia la care s-a ajuns la un moment dat, inclusiv la nivel de Guvern, a fost aceea cã aceste reglementãri nu sunt unitare ºi cã în multe locuri acest serviciu suferã de o abordare neunitarã la nivel teritorial.

Comisia de industrii a salutat în calitate de avizor al acestei ordonanþe, a salutat intenþia Guvernului de a introduce o regulã generalã ºi unitarã pentru toate administraþiile locale în ceea ce priveºte transportul local. Aplecarea atât a Comisiei noastre de industrii, cât ºi a comisiei pe fond, Comisiei de administraþie, a fost extrem de profesionist realizatã. Dupã cum aveþi rapoartele în faþã, s-au realizat foarte multe operãri ºi amendãri care, în final, au fost acceptate ºi discutate în mod extrem de convingãtor ºi cu reprezentanþii Guvernului ºi aveþi în faþã un proiect de lege care, efectiv, va face ordine în acest sector.

Sunt foarte departe de a susþine ideea cã prin aceastã lege se va legifera vreo anumitã tentativã de fraudã, de evaziune fiscalã sau de a realiza altceva decât de a îmbunãtãþi condiþiile de transport public local, pentru cetãþenii localitãþilor care au un astfel de transport.

Mai doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Din partea comisiei. Staþi puþin, domnule Bara, sã vorbiþi, potrivit regulamentului, ultimul.

Poftiþi, domnule deputat!

Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Ne aflãm în faþa unei ordonanþe de urgenþã care încearcã sã reglementeze transportul public local de cãlãtori. Ca om care am lucrat în sistem, în cel feroviar, ºi am vãzut ce s-a distrus în ultimii zece ani, mai ales în ultimii 4-5 ani de zile de când calea feratã a fost pusã pe butuci, vã rog insistent sã luaþi cunoºtinþã de faptul cã aceastã ordonanþã, de fapt lege, dacã va fi aprobatã, va duce la moartea sistemului transportului public de cãlãtori. Un transport public de cãlãtori trebuie, aºa cum se întâmplã în orice þarã civilizatã, sã fie subvenþionat.

Decizia este o decizie politicã. Ce vreau sã fac cu cetãþeanul pe care vreau sã-l duc la serviciu, sã-l duc dupã medicamente, sã-ºi rezolve problemele la un preþ accesibil, în aºa fel încât mãcar prin mijlocul acesta de trasport sã reuºeascã sã-ºi facã minimul de activitãþi curente. Vreau sã duc elevul la ºcoalã, vreau sã-l duc pe pensionar sã-ºi ia medicamentele, sã-ºi cumpere de-ale gurii ºi aºa mai departe. De aceea, transportul public de cãlãtori, indiferent ce mi-aþi spune, el trebuie subvenþionat. Subvenþia este de fapt ajutorul pe care trebuie sã-l dea acela care comandã muzica, trebuie sã ºi plãteascã. Fie consiliul local, fie statul.

În situaþia în care aceastã lege va fi votatã de cãtre dumneavoastrã, se va întâmpla urmãtorul lucru: cele 1.500 de persoane plus, hai sã zicem, încã trei din fiecare familie, din fiecare oraº mare vor avea, în faza urmãtoare, numai de suferit. Pentru cã se va arunca în aer totul, vor veni tot felul de neaveniþi în acest sistem de transport de cãlãtori sã spunã cã el reuºeºte sã facã o treabã mai bunã dupã ce-l distruge ºi, practic, tot parcul va fi la pãmânt, infrastructura va fi la pãmânt. O sã zicã: ”Pardon! Eu mã retrag, mai departe continuaþi voi!Ò Cine?É cei care de fapt administreazã, cei care de fapt sã zicem legifereazã în cadrul unei comunitãþi acest servicu public de transport.

Rog, în final, sã aveþi grijã de faptul cã pânã acum þara româneascã nu s-a confruntat cu incidente majore privind explozii sociale la nivel de comunitãþi locale din punctul de vedere al transportului de cãlãtori. ªi-au vãzut de treaba lor pentru cã erau meseriaºi ºi-ºi fãceau datoria cum trebuie.

Mai doreºte cineva? Domnul Damian Brudaºca.

Eu aº dori sã mai atrag atenþia asupra unui aspect care mi-a scãpat anterior. Noi vorbim în principal în aceastã ordonanþã despre reglementarea serviciilor de transport public local de cãlãtori. Vorbim, de asemenea, despre ideea descentralizãrii, despre ideea autonomiei. Printr-un asemenea act normativ, însã, noi venim ºi subminãm tocmai acest principiu extrem de generos, acela al descentralizãrii.

De ce nu lãsãm în continuare în competenþa ºi la resursele organismelor locale alese de cãtre cetãþeni sã reglementeze aceastã problemã? Obiectivul principal care se urmãreºte, ascuns printre rândurile acestui act normativ, este în primul rând posibilitatea de concesionare de cãtre anumite pesoane interesate a acestor servicii. Prin aceasta, aºa cum am spus ºi repet, nu se urmãreºte decât sã se profite de largheþea legislativã pentru a se obþine ”miliardarii de cartonÒ de care este plinã România. Dacã nu vom deschide ochii, mâine-poimâine, s-ar putea ca cei care ne-au ales sã ne tragã de mânecã ºi sã ne întrebe cum am gândit sau de ce n-am gândit atunci când am ridicat mâna sã se voteze o asemenea lege, care nu are nimic în conþinutul ei care sã serveascã cetãþeanul. Serveºte doar elitele de profitori din economia româneascã.

Domnule Bara, mai aºteptaþi, pentru cã mai doreºte un domn deputat sã vorbeascã. Domnul deputat Bivolaru ºi pe urmã rãspundeþi din partea comisiei la toate observaþiile care s-au formulat.

## Domnule preºedinte,

Mã simt obligat, pentru cã am vorbit anterior ºi se pare cã nu am epuizat lista cu ceea ce înseamnã transportul local, deoarece dupã cum spuneau ºi antevorbitorii, trebuie sã votãm într-un fel sau altul în cunoºtinþã de cauzã. S-a discutat de la acest microfon acum câteva minute despre distrugerea transportului public de cãlãtori, pentru cã noþiunea de subvenþie a transportului local nu existã.

Þin sã vã spun cã aceastã noþiune a transportului local noi am votat-o încã din anul 2000, în acest Parlament, iar în ceea ce priveºte Legea nr. 19 privind transporturile, noþiunea de ”transport public local subvenþionatÒ este introdusã în lege ºi Ð þin sã reamintesc colegului nostru Ð cã nu demult am aprobat în acest Parlament Ordonanþa Guvernului nr. 97/1999 privind garantarea furnizãrii de servicii publice în transporturile locale, unde s-a introdus noþiunea de subvenþii ºi s-a explicat ºi s-au reglementat modurile, condiþiile ºi obligaþiile autoritãþilor locale de a subvenþiona, cât sã subvenþioneze, în ce condiþii ºi pe cine sã subvenþioneze.

De asemenea, fac o precizare pentru a se înþelege foarte bine noþiunea de concesiune a transportului local de cãlãtori. Aceastã noþiune de concesiune este similarul sau exact echivalentul licenþierii în transportul de cãlãtori pe care noi am introdus-o în Ordonanþa nr. 44, aprobatã prin Legea nr. 105 în acest Parlament. ªi dacã nu mã înºalã memoria, atunci a fost o mare majoritate care au votat aceastã lege.

Deci aceastã concesionare nu înseamnã concesionarea transportului în general, ci înseamnã concesionarea

traseelor din transportul respectiv. Aceasta este în lege, sã se înþeleagã foarte bine. Nici noi n-am agreat, când am discutat aceastã lege, problema concesionãrii de cãtre anumite persoane a întregului transport, pentru cã nici noi nu suntem de acord cu scoaterea în afara acestui principiu de piaþã, ºi anume în afara concurenþei, a desfiinþãrii concurenþei. Suntem pentru câþi mai mulþi operatori de transport în transportul local de cãlãtori ºi aceastã lege are o astfel de deschidere.

Deci, trebuie sã votãm în cunoºtinþã de cauzã.

## Mulþumesc.

Domnule deputat Brudaºca, am manifestat toatã largheþea posibilã. Eu v-aº ruga sã nu transformãm aceastã dezbatere într-o disputã personalã, a dumneavoastrã cu ceilalþi.

Vã rog.

O singurã precizare.

Domnule preºedinte,

Eu nu sunt parte interesatã, nu am nici firmã de transport, nu am nimic, deci nu mã bãnuiþi de vreun interes partizan. Aº vrea sã citesc, însã, urmãtorul lucru: este vorba de art. 30 alin. 2 lit. e): ”Concesionarea, transportului public local de cãlãtori, precum ºi concesionarea infrastructurii aferente acesteia aparþinând patrimoniului publicÒ.

Domnule deputat Bara, vã rog sã vã exprimaþi din partea comisiei punctul de vedere la obiecþiunile care s-au ridicat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sigur cã n-aº fi vrut sã mã înscriu la cuvânt, acum sunt obligat. Aceastã lege a trebuit sã aparã în Parlamentul României cel puþin din douã condiþii: modificarea Legii administraþiei, pe care am fãcut-o în acest Parlament, pe care probabil unii dintre colegii noºtri nu o ºtiu, ºi descentralizarea, care are loc, inclusiv prin aprobarea bugetului de stat. Sunt douã condiþii clare. Nu mã mir la primul vorbitor care a spus ceea ce a spus, pentru cã probabil cã încã legea are ºi art. 14 ºi art. 15 unde o sã vedeþi cã s-a înfiinþat o comisie la nivel judeþean, care pânã acum nu exista, care în tot ce înseamnã licitaþii ºi tot ce înseamnã transporturi hotãrãsc tot reprezentanþii locali. Aceasta înseamnã descentralizare, domnule coleg, nu ceea ce se întâmplã acum în transportul local în haosul care existã.

Mã mir, oricum, de cel de-al doilea coleg Ñ nu-i spun numele, ca sã nu aibã dreptul la replicã Ñ care a fãcut parte din Comisia de administraþie ºi care a participat, într-adevãr, direct, ºi spre surprinderea mea acum spune cã aruncãm în aer transportul local. Probabil cã se aruncã în aer transportul local de la Braºov, unde zice cã dânsul a lucrat, probabil. Nu?

Domnule preºedinte, nu aº vrea sã intru în discuþii pe care oricum o sã le discutãm la fiecare articol în parte. Aceastã lege consider cã este una dintre legile de care avem nevoie la nivel atât de oraºe, cât ºi de judeþe, ºi plus un lucru care este foarte important: da, într-adevãr, existã un haos destul de mare în transportul local. Spre deosebire de ce a existat pânã acum, prin aprobarea acestei legi, da, consiliul local, toatã comisia care se înfiinþeazã la consiliul local, cu reprezentanþi inclusiv de la finanþe, inclusiv de la consiliul judeþean, unde avem reprezentanþi din toate partidele în consiliu, sper, cel puþin, cã aceastã comisie va hotãrî tot ce înseamnã transport local la nivelul judeþului.

Ce doriþi mai mare descentralizare? Ce doriþi altceva? Nu pricep! Zãu cã nu înþeleg. Deci eu consider cã cel puþin una dintre luãrile de cuvânt au fost rãuvoitoare ºi eu vã rog, domnule preºedinte, sã trecem la discuþia legii ºi pe articole vom vedea cine are dreptate, fiindcã aºa, sã discutãm în general, eu care sunt profesor de istorie, despre altceva, mi se pare destul de deplasat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

La titlul proiectului de lege pentru aprobarea ordonanþei dacã aveþi de fãcut obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La textul articolului unic vã rog sã urmãriþi amendamentul 2.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu.

Sugestii de redactare, domnule preºedinte, pentru cã, fiind profesor de istorie, cum mi s-a spus, deºi nu sunt de istorie, nu mã pricep în domeniu.

Nu v-a nominalizat pe dumneavoastrã.

Deci eu propun sã eliminãm câteva cuvinte care sunt redundante ºi nu ajutã la mai clara exprimare, de aceea vã propun forma urmãtoare pentru art. 1 alin. 1: ”Prezenta ordonanþã are ca obiect stabilirea cadrului de organizare, reglementare, control, monitorizare ºi gestionare a bunurilor publice aferenteÒ. Acele ”deÒ-uri de acolo sunt redundante ºi nu ajutã cetãþeanul bulversat sã înþeleagã filozofia acestei legi.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Deci dupã particula ”ºiÒ rãmâne ”ºi de gestionareÒ.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Ò...de organizare, reglementare, control, monitorizare ºi gestionare...Ò

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Rog comisia sã se pronunþe. Sunt, într-adevãr, supãrãtoare aceste ”deÒ-uri.

Stimaþi colegi,

Cu propunerea domnului deputat Brudaºca, de mai bunã ºi corectã formulare, respectiv de eliminare a celor patru ”deÒ-uri,

Din nou este o sugestie de mai clarã exprimare. La alin. 1 art. 7 vã propun sã se elimine sintagma ”sãÒ în urmãtoarele cazuri: ”Sunt abilitate sã organizeze, reglementeze, monitorizeze ºi controleze exectuarea transportului public localÒ ºi aºa mai departe.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Este aceeaºi situaþie, de mai cursivã ºi corectã formulare. Comisia este de acord cu aceste propuneri.

## Domnule preºedinte,

Virgula, dupã ”autoritateÒ, deci ”în zona de autoritateÒ nu se justificã decât în condiþia în care avem urmãtoarea formulare: ”Autoritãþile administraþiei publice locale au obligaþia de a întreprinde mãsurile necesare pentru extinderea, în zona de autoritateÉÒ ºi aºa mai departe. În caz contrar, propun eliminarea acestei virgule, care nu este impusã de corectitudinea exprimãrii. Fie introducem dupã ”extindereaÒ virgulã, fie eliminãm virgula dupã ”autoritateÒ.

## Stimaþi colegi,

Supun direct la vot introducerea virgulei dupã ”extindereaÒ.

Poftiþi, domnule deputat!

Deºi nu prea meritã sã facem filozofie pentru o virgulã, dar în cazul de faþã este necesar. Extinderea nu se face decât ”în zona de autoritateÒ ºi ”zona de autoritateÒ se referã la zona administrativ-teritorialã.

Iar în ceea ce priveºte dezvoltarea ºi modernizarea, este partea tehnicã a transportului, care este cu totul altceva. Deci nu putem sã extindem, sã realizãm aceastã extindere în zona de autoritate ºi extindere în dezvoltare sau extindere în modernizare.

Extinderea este numai în zona de autoritate, se ocupã dupã aceea de dezvoltare, dupã aceea se ocupã de modernizare. Deci extinderea în zona de autoritate este un atribut clar ºi bine definit.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule coleg, nu vã supãraþi, chiar pentru a sublinia ceea ce spuneþi dumneavoastrã, cã numai în zona de autoritate, trebuie pusã virgula înainte. Deci exact ce urmãriþi dumneavoastrã, pentru a sublinia cã extinderea vizeazã numai zona de autoritate trebuie pusã virgula dupã ”extindereaÒ.

## **Domnul Ioan Bivolaru**

**:**

Mãsurile? Extinderea e una din mãsuri.

Unde se produce extinderea, stimate coleg? Nu în zona de autoritate? De aceea trebuie pusã virgula înainte.

Comisia este de acord cu punerea virgulei, am înþeles.

Iniþiatorul?

În forma iniþialã, a Guvernului, noi nu am avut aceastã formulare, ci s-a zis: ”extinderea, dezvoltarea ºi modernizareaÒ.

Pe mine, personal, dacã este, nu mã deranjeazã ºi fãrã virgulã, pentru cã se înþelege extinderea în zona ºi numai în zona, nu în altã parte.

Vã rog, domnule.

Eu aº vrea sã atrag atenþia cã aceastã zonã de autoritate se poate pune ºi la urmã: ”Extinderea, dezvoltarea ºi modernizarea transportului local de cãlãtori în zona de autoritateÒ.

Deci datoritã acestei mobilitãþi de amplasare în interior sau la sfârºitul acestei fraze este impusã, pentru corectitudinea exprimãrii în limba românã, aceastã virgulã. Este vorba de toate aceste chestiuni: extindere, dezvoltare ºi modernizare, care evident cã se fac în aceastã zonã de autoritate, ºi nu aiurea.

Poftiþi, domnule deputat!

Am sã-l rog pe domnul ministru Fleºariu sã mã urmãreascã. Extinderea în plan local, practic, nici nu prea îºi are obiectul, pentru cã nu putem sã discutãm prea mult despre extinderea transportului în plan teritorial local, în raza teritorialã a unei localitãþi.

Extinderea se aranjase în aceastã ordonanþã în ideea în care se aprobã prin ordonanþa respectivã ºi transportul suburban ºi interurban cu localitãþile adiacente, cu localitãþile limitrofe.

Deci despre acea extindere era vorba ºi amendarea s-a fãcut, ca la textul iniþial, unde una din mãsuri era extinderea, s-a concretizat clar: ”extinderea în zona de autoritate, dezvoltarea...Ò. Deci sã luãm model textul iniþial, unde s-a completat unde se poate admite aceastã extindere, pentru cã s-a amendat în cadrul acestei ordonanþe cã nu se acceptã transportul local sã fie realizat în zona suburbanã ºi în zona limitrofã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimate coleg,

Vãd cã amândoi susþineþi pe fond acelaºi lucru ºi vã împotmoliþi de virgulã. Deci eu vã propun textul de com- promis pe care tot domnul Damian Brudaºca l-a fãcut, care subliniazã mai bine.

Deci: ”Autoritãþile administraþiei publice locale au obligaþia de a întreprinde mãsurile necesare pentru extinderea, dezvoltarea ºi modernizarea transportului public local în zona de autoritateÒ.

Domnule coleg, este mai bine aºa? Bun.

Ba da, dar n-am avut succes. Domnule preºedinte,

Având în vedere faptul cã la alin. 1 se prevede cã în municipiul Bucureºti organizarea transportului local se face numai de cãtre consiliul municipal, Consiliul General al Municipiului Bucureºti, prevederea din alin. 3[1] care se introduce prin aceastã propunere, referitoare ºi la municipiul Bucureºti, care ar urma sã-ºi creeze un serviciu de coordonare a consiliilor locale nu îºi are rostul, pentru cã Consiliul Municipiului Bucureºti nu coordoneazã nimic, pentru cã nu are consilii în subordine care organizeazã transport local pe care sã le coordoneze.

Deci propun eliminarea de la alin. 3[1] a sintagmei ”ºi Consiliul General al Municipiului BucureºtiÒ.

Poftiþi, domnule Damian Brudaºca!

Eu îmi însuºesc propunerea fãcutã de cãtre iniþiator ºi de aceea v-aº propune sã meditãm asupra urmãtoarei forme: ”Consiliile judeþene vor asigura serviciile de specialitate necesare coordonãrii activitãþii consiliilor localeÒ, fãrã virgulã, ”privind dezvoltarea transportului public ºi judeþean de cãlãtori, precum ºi a infrastructurii aferenteÒ.

Domnule Bara, vã rog sã vã pronunþaþi cu privire la ambele obiecþiuni ºi cea cu consiliul general al municipiului, ºi adãugarea sintagmei ”precum ºi aÒ, pentru a da mai multã rigoare formulãrii.

În legãturã cu eliminarea ”Consiliului General al Municipiului BucureºtiÒ, da, suntem de acord, ºi cu completarea fãcutã... eu propun sã rãmânã aºa cum a hotãrât comisia: ”Consiliile judeþene vor asigura serviciile de specialitate necesare coordonãrii activitãþii consiliilor

locale privind dezvoltarea transportuluiÒ ºi sã curgã în continuare.

Deci cu prima propunere fãcutã de domnul Fleºariu de acord, cu a doua nu. Mulþumesc.

Supun, potrivit regulamentului, amendamentul comisiei, astfel cum a fost reformulat, la propunerea domnului ministru, inclusiv a comisiei, prin eliminarea ”Consiliului General al Municipiului BucureºtiÒ: ”Consiliile judeþene vor asigura...Ò ºi în continuare formularea curge ca în amendament.

Cine este pentru amendamentul 17, cu aceastã menþiune, eliminarea ”Consiliului General al Municipiului BucureºtiÒ? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt.

Abþineri? Unanimitate.

La art. 8 pentru alin. 1 urmãriþi amendamentul 18. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 18? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La alin. 2 urmãriþi amendamentul 19.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

În consecinþã, art. 8 va avea alcãtuirea rezultatã. Pentru art. 9 alin. 1 urmãriþi amendamentul 20. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Articolul 9 alin. 2. Urmãriþi amendamentul 21. Dacã aveþi obiecþiuni? Poftiþi, domnule deputat!

În textul legii se propune ca acoperirea financiarã a costurilor cãlãtoriilor efectuate, persoanele care beneficiazã aºa ºi aºa, sã se facã din bugetele locale, din bugetelul de stat ºi aºa mai departe, dar numai pentru Ð legiuitorul spune sau aici prevede cã Ð numai pentru abonamente gratuite ºi numai pentru legitimaþii gratuite. Or, influenþele financiare sunt de toate felurile, adicã influenþã financiarã înseamnã ce decide consiliul local sau consiliul judeþean. Vreau sã-l duc cu 3.000 lei/cãlãtor/km, îl duc cu 3.000, diferenþa de tarif o acopãr din bugetul local, respectiv din bugetul consiliului judeþean. Acesta a fost amendamentul. ªi anume, amendamentul ar trebui sã sune în felul urmãtor: ”Acoperirea influenþelor financiare rezultate prin stabilirea tarifului pentru transportul public de cãlãtori, aprobate de consiliile locale sau judeþene, se asigurã din bugetul de stat, din bugetele locale sau din bugetele consiliilor judeþeneÒ. Pentru cã în acest fel cuprindem toatã sfera. De exemplu, pentru invalizi, pentru pensionari, pentru handicapaþi biletele acestea de cãlãtorii subvenþionate de 50% sau poate chiar 100% trebuie bãgate aici, nu numai abonamentele, ºi legitimaþiile gratuite sunt. Sunt influenþe financiare rezultate din stabilirea unui tarif, ca diferenþã între tariful real ºi tariful pe care-l aprobã consiliul local sau consiliul judeþean.

Mulþumesc, domnule deputat. Iniþiatorul.

## Domnule preºedinte,

Mai întâi, eu am o altã observaþie la aceastã formulare, ºi anume: în finalul textului aº vrea sã se renunþe la sintagma ”bugetele consiliilor judeþene sau locale, precum ºi al Consiliului General al Municipiului Bucureºti, dupã cazÒ, ºi sã se înlocuiascã cu sintagma ”bugetele localeÒ. Consiliile locale, consiliile judeþene ºi Consiliul Muncipiului Bucureºti nu au bugete. Bugetele sunt ale localitãþilor, potrivit Constituþiei ºi potrivit Legii finanþelor publice locale.

Ca atare, aº propune mai întâi aceastã formulare pentru finalul textului.

Domnul Damian Brudaºca.

Eu sunt de acord cu domnul ministru, cã ar fi de preferat sã se scrie ”bugetele localeÒ, dar ce ne facem cu transportul între localitãþi, în cazul respectiv cine suportã aceste diferenþe, aceste subvenþii, întrucât pe un traseu existã foarte multe localitãþi. Deci ar fi bine sã implicãm ºi judeþele în aceastã activitate... Pãi, este ºi suburban, nu?!

Domnule coleg, nu este vorba de o formare aici, ci de o rigoare constituþionalã. Ale cui sunt bugetele? Bugetul este al localitãþii.

Domnul deputat Bara din partea comisiei.

Ò... se asigurã din bugetele locale?Ò

Ò... din bugetele localeÒ. Atât. Punct.

Punct? Nu ”dupã cazÒ?

Nu. Pãi, dacã nu mai enumãr de la ãla, de la ãla, de la ãla, dupã caz, ºi am zis ”bugetele localeÒ, este clar, din bugetele locale!

Transferul?

Transferul intrã în bugetul local. Domnilor, aceasta era o chestiune pe care eu o propuneam pentru reformularea textului, în sensul ”din bugetele localeÒ, nicidecum din bugetele consiliilor municipale, orãºeneºti, pentru cã acestea nu au buget. Bugetul este al localitãþii, deci este clar.

Eu am sã rãspund întâi la amendamentul fãcut de domnul Dinu, privind modificarea alin. 2. Aºa cum am discutat ºi în comisie Ð sigur, s-a pus problema cu legitimaþiile gratuite ºi celãlalt rãspuns pe care l-am dat atunci, care s-a votat cu majoritatea membrilor, este la alin. 3, care rãspunde exact domnului Dinu: ”Condiþiile concrete în care va fi subvenþionat sau suportat costul cãlãtoriilor ”Ð deci exact ce spunea dânsul ÐÒ în afarã de legitimaþiile de cãlãtorie, potrivit prevederilor alin. 1 ºi 2, se vor stabili prin contractul de concesiune al transportului public local de cãlãtori, în conformitate cu prevederile legale în vigoareÒ.

Deci nu suntem de acord cu amendamentul fãcut de dânsul, iar în ceea ce priveºte eliminarea ”precum ºi al Consiliului General al Municipiului Bucureºti ºi consiliile judeþeneÒ, având în vedere cã, totuºi, la nivelul consiliului judeþean existã o anumitã parte din buget, pe urmã se repartizeazã... Pãrerea mea este sã rãmânem la ”consiliile judeþene, precum ºi al Consiliului General al Municipiului BucureºtiÒ, sã rãmânem exact cum am propus în raportul comisiei, fiindcã dacã n-ar exista la nivel de consiliu judeþean, dar la consiliul judeþean ºtim cã se redistribuie o parte din buget pentru consiliul judeþean, care se redistribuie pe urmã la consiliile locale. Vã mulþumesc.

S-a înþeles. Cu privire la celelalte aspecte?

Consiliile nu au bugete, bugetele sunt ale localitãþilor, aºa prevede Constituþia ºi Legea nr. 189.

Domnule ministru, aceasta s-a înþeles. Cu privire la celelalte aspecte?

Cu privire la celelalte aspecte, cred cã este de acceptat propunerea formulatã, în mãsura în care plenul este de acord cu ea.

Domnule deputat Bivolaru, poftiþi!

Rog Guvernul sã asculte ºi ce spune comisia.

Domnule secretar Fleºariu,

Sunt consilii judeþene Ð ºi colegii din salã ºtiu Ð care au propriul sistem sau propriul sistem de transport local pe raza unor municipii. Sigur cã aceste societãþi au niºte bugete pe care le dirijeazã sau le coordoneazã consiliul judeþean.

Conform legii, ºi mai ales Ordonanþei nr. 97, noi am dat dezlegare cã orice administrator de transport Ð nu are importanþã cã e consiliu local sau e consiliu judeþean sau este un operator de transport sau un agent econo- mic care are nevoie de transport Ð îºi poate permite, la un moment dat, sã execute aceastã subvenþionare. Deci dãm prin aceasta ºi dreptul consiliului judeþean, care executã astfel de transporturi ºi are venituri realizate din astfel de transporturi, în cadrul bugetelor respective, sã aprobe anumite subvenþionãri. Cum este un caz pe care îl cunosc eu, ºi anume au dat o reducere de tarif pentru pensionarii care circulã pe liniile respective de troleibuze pe care le are consiliul judeþean în transportul local. ªi la municipiul Bucureºti este la fel!

## Stimaþi colegi,

Potrivit art. 137 din Constituþie ”Bugetul public naþional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat ºi bugetele locale ale comunelor, oraºelor ºi ale judeþelorÒ. Deci au ºi judeþele, dar nu este bugetul consiliilor, ci al localitãþilor sau judeþelor. Consiliul le administreazã.

## **Domnul Ioan Bivolaru** ( _din salã_ ) **:**

Dar la Bucureºti nu avem consiliu local!

Atunci, putem pune ”ºi ale municipiuluiÒ. Vã rog.

Ca unul dintre autorii Legii administraþiei publice locale Ð ºi nr. 69/1991 ºi al Legii nr. 215...

Iniþiatorul, autorul, nu prea.

## **Domnul Ionel Fleºariu:**

”AutorulÒ, în sensul cã am scris la ea...

Vreau sã precizez urmãtorul lucru, municipiul Bucureºti sau Consiliul General al Municipiului Bucureºti este un consiliu local din toate puncte de vedere! ªi municipiul Bucureºti este o unitate administrativ-teritorialã numitã ”municipiuÒ, care se împarte în mai multe pãrþi componente, care sunt cele 6 sectoare ºi care nu au personalitate juridicã, personalitate juridicã are numai municipiul Bucureºti.

Deci Consiliul Municipiului Bucureºti nu este un consiliu judeþean ºi nu este asimilat cu consiliul judeþean ºi vã dau doar douã exemple: consiliul judeþean are o delegaþie permanentã, Consiliul General al Municipiului Bucureºti nu are o delegaþie permanentã. De ce? Pentru cã este un consiliu local.

## **Doamna Aurelia Vasile**

**:**

Nu este ”Consiliul General al Municipiului BucureºtiÒ?

Nu are nici o importanþã cã e ”consiliu generalÒ, aºa a dorit legiuitorul sã-l denumeascã, dar e un consiliu local. Existã în Legea nr. 215 Ð dacã doriþi, vã arãt Ñ un text care spune în felul urmãtor: ”Consiliului General al Municipiului Bucureºti i se aplicã toate regulile de la consiliile locale, orãºeneºti ºi municipaleÒ.

Cum propuneþi, domnule ministru? Vã menþineþi propunerea: ”Se asigurã din bugetele localeÒ, punct?

ÒDin bugetele locale.Ò Dacã doriþi, putem detalia, ca în Constituþie: ”din bugetele locale ale comunelor, oraºelor, municipiilor ºi judeþelorÒ. E acelaºi lucru.

## Stimaþi colegi,

Dacã începem sã detaliem, greºim. Dacã spunem ”bugetele localeÒ, punct, astea le cuprind pe toate.

Aºa am propus iniþial.

Poftiþi, doamnã Vasile!

## Domnule preºedinte,

Este adevãrat cã în lege Ð pe care sperãm cã o sã o schimbãm în curând pentru Bucureºti, pentru Capitala României, ºi totdeauna, când aduci vorba de Bucureºti, ”frigiÒ pe cineva..., dar, sã sperãm cã o sã corectãm Ð, Consiliul General al Municipiului Bucureºti este ordonatorul bugetului. Prin buget dãm Bucureºtiului ºi Bucureºtiul împarte cãtre sectoare.

Deci nu putem sã asimilãm Bucureºtiul cu un consiliu local al comunei nu ºtiu care! Trebuie sã aparã în lege: ”Consiliul General al Municipiului BucureºtiÒ.

## Stimatã colegã,

Eu vã înþeleg dorinþa de a vã reprezenta circumscripþia electoralã cât mai bine, însã, dacã începem sã detaliem, atunci trebuie sã spunem: ”Ale localitãþilor, oraºelor, municipiilor ºi municipiului BucureºtiÒ. Nu se poate contesta cã bugetul municipiului Bucureºti nu este un buget local.

Domnule Bara, poftiþi! Vã rog sã exprimaþi punctul de vedere al comisiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am rãspuns în legãturã cu amendamentul domnului Dinu.

În legãturã cu propunerea fãcutã de cãtre domnul Fleºariu, propun, ca sã-i Ð zic eu Ð ”împãcãmÒ pe toþi, sã aparã în frazã exact cum apare în Constituþie. Deci: ”...aprobate de consiliile judeþene sau locale, pentru anumite categorii de persoane se asigurã din bugetele comunelor, oraºelor, municipiilor ºi judeþelor, dupã cazÒ, fãrã sã mai þinem cont ºi de ”localeÒ. ªi, atunci, am lãmurit inclusiv cu Bucureºti ºi cu tot.

Cel mai bine este sã introducem formula din Constituþie. Cã, altfel, vedeþi cã pãrerile sunt destul de împãrþite.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 176/30.XI.2001

## Stimate coleg,

Eu v-aº propune sã facem, totuºi, o micã completare la propunerea dumneavoastrã, dupã ”bugetelor locale ale comunelor, oraºelor etc.Ò sã adãugãm ºi ”municipiilorÒ.

Sigur cã da, dar ºi ”dupã cazÒ.

”Se asigurã din bugetele locale ale comunelor, oraºelor, municipiilor ºi judeþelor, dupã caz.Ò De acord?

## Domnule preºedinte,

Trebuie sã lãmurim ceva, e vorba de acoperirea financiarã rezultatã din diferenþa de tarif: tariful care rezultã din calcul ºi tariful subvenþionat sau pe care îl acoperã cineva. ªi atunci nu-ºi mai au rostul alin. 1 ºi 2, pentru cã toate vorbesc de acelaºi lucru, sã nu mai amestecãm cu gratuitãþi, cu abonamente, cu nu ºtiu ce, sã zicem cu un titlu generic.

## Domnule coleg,

Noi pânã acum, de o jumãtate de orã, ne zbatem cu bugetele locale ºi dumneavoastrã ce vreþi sã spuneþi?

Vreau sã spun cã sã rãmânã cu un singur titlu generic: ”Acoperirea financiarã a costului cãlãtoriei se face din bugetul localitãþii, municipiului º.a.m.d.Ò, cum aþi zis dumneavoastrã, sã nu mai bãgãm alin. 1, 2 ºi sã ajungem la 3. Pentru cã, de fapt, alin. 1 ºi 2 spun exact ce se spune în alin. 3, e prea lung ºi prea încurcat, ca sã nu se scape ceva, pânã la urmã.

## Domnule coleg,

Articolul acesta, cu 3 alineate, are o logicã ºi el merge într-o suitã de precizãri. Poftiþi, domnule Bara!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Propunerea fãcutã de domnul Dinu se referea numai la alin. 2. Aceasta era propunerea fãcutã în comisie, care s-a eliminat, schimbarea alin. 2.

Aºa cum spuneaþi, domnule preºedinte, în primul alineat se spune cine beneficiazã potrivit legii de gratuitãþi; în al doilea se spune anume ce Ð legitimaþia de cãlãtorie numai; iar în al treilea, în cazul când se concesioneazã acest mijloc de transport, care sunt facilitãþile care mai apar de la o licitaþie la alta, se vor face potrivit legii. Deci sunt 3 alineate complet diferite.

Sigur, sunt într-o continuitate logicã, aºa cum aþi spus dumneavoastrã. În primul caz, cei care beneficiazã, al doilea, de ce se beneficiazã ºi în al treilea, când se concesioneazã.

Deci eu propun sã mergem pe varianta comisiei. Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

La alin. 1 nu mai revenim, cã a fost votat.

La alin. 2 propun votului dumneavoastrã amendamentul nr. 21, cu acea corecturã de redactare pe care v-am supus-o votului, la propunerea mai multor colegi, însuºitã de comisie. Sã se sfârºeascã fraza cu: ”Se asigurã din bugetele locale ale comunelor, oraºelor, municipiilor, judeþelor, dupã cazÒ.

Cine este pentru acest amendament, în aceastã formulare? Mulþumesc.

Voturi împotrivã?

## **Voci din rândurile P.R.M.:**

Sunt mai multe voturi împotrivã, domnule preºedinte! ( _Râsete._ ) Suntem ”la putereÒ, astãzi!

## **Domnul George Ariton**

**:**

S-a încurcat treaba... ”P.S.D.-eiiÒ unde sunt? Se mai întâmplã ºi chestiuni din astea...

Numãraþi câte sunt!

S-au înregistrat 25 de voturi împotrivã.

N-am numãrat voturile pentru, de aceea, vã rog sã vã exprimaþi voturile. Cine este pentru amendament? Vã rog sã votaþi cu toþii!

34 de voturi pentru.

Abþineri dacã sunt? O abþinere.

Cu 34 voturi pentru, 25 împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat amendamentul nr. 21.

Amendamentul nr. 22, cu privire la alin. 3.

Stimaþi colegi de la P.R.M., vã rog sã-l lãsaþi pe colegul dumneavoastrã sã se poatã exprima în liniºte!

Eu vreau sã întind din nou o mânã colegialã colegilor din comisia de specialitate, propunându-le urmãtoarea formulare a acestui alineat: ”Condiþiile concrete în care potrivit prevederilor alin. 1 ºi 2 va fi subvenþionat sau suportat costul cãlãtoriilor se vor stabili prin contractul de concesiuneÒ º.a.m.d.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu vã supãraþi, dar îngreunaþi fraza, domnule coleg! Duceþi predicatul prea departe pentru a mai fi înþeles!

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Nu cred, mai citiþi o datã! Nu uitaþi cã în limba latinã, cã suntem latini, predicatul e la urmã!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia? κi pãstreazã punctul de vedere.

În aceste condiþii, supun întâi votului dumneavoastrã amendamentul comisiei pentru alin. 3, urmãriþi amendamentul nr. 22.

Cine este pentru? 32 voturi pentru. Împotrivã? 20 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere. Cu 32 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat amendamentul nr. 22.

- Pentru titlul cap. II urmãriþi amendamentul nr. 23. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Adoptat amendamentul nr. 23 ºi, în consecinþã, cap. II

- se va modifica în mod corespunzãtor.

Pentru titlul secþiunii 1 urmãriþi amendamentul nr. 24. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu. Votat în unanimitate.

- La art. 10 urmãriþi amendamentul nr. 25.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

- La art. 11, urmãriþi amendamentul nr. 26.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate. Amendamentul nr. 26 a fost pentru alin. 1.

La alin. 2 urmãriþi amendamentul nr. 27.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

## **Domnul Gheorghe Dinu**

**:**

Am solicitat eu o intervenþie, domnule preºedinte!

## Domnule coleg,

M-am uitat de trei ori la dumneavoastrã ºi stãteaþi nehotãrât... Vã rog frumos!

Mã ºi ridicasem în picioare, domnule preºedinte!

M-am uitat la dumneavoastrã, n-aþi ridicat mâna! Puteaþi sã vreþi sã plecaþi din salã....

La art. 11 alin. 1...

Acesta e votat!

Eu pun în discuþie amendamentele respinse numai în mãsura în care se susþin! Poftiþi ºi reluãm votul, dar vã rog sã fiþi atent!

Sunt, dar, rogu-vã sã daþi citire ºi la articol, cã altminteri nu pot sã urmãresc! Numai punctele de aici: 25, 28, nu este suficient ºi nu are toatã lumea materialul dumneavoastrã!

Dacã urmãriþi stenograma o sã vedeþi cã, totdeauna, fac referire ºi la amendament ºi la articol.

Deci, completare la art. 11 alin. 1, cu urmãtorul text: ”Serviciul public de transport local existent la data apariþiei prezentei legi se atribuie direct prin contractul de concesiune societãþilor comerciale sau regiilor autonome care au avut în administrare acest serviciuÒ. Este în concordanþã cu art. 40 din Legea nr. 219, fãcutã pe vremea ”drepteiÒ de la putere, în caz contrar, se poate ajunge la dezorganizarea totalã a actualului serviciu de transport public.

Adicã regia aceasta sau societatea aceasta o aruncãm la gunoi ºi vine nu ºtiu cine ºi zice: ”Domnule, de acum încolo, eu sunt stãpân aici, eu am câºtigat licitaþia asta!Ò

Or, trebuie sã dãm ºansã ºi regiei care, actualmente, face acest serviciu de transport ºi care, poate, îl face de 50 de ani Ñ bine, rãu, cum l-a fãcut, dar l-a fãcut în condiþii grele Ñ ºi sã-i dãm o ºansã ºi ei, sã existe pe piaþã! Altcumva, serviciul acesta public, actualmente de transport, este trecut la lada de gunoi!

În schimb, nu am privatizat alte activitãþi. Chiar ieri am finalizat raportul privind spaþiile cu altã destinaþie ºi acolo cei care erau pe piaþã rãmân ºi ºi le cumpãrã. Dar aici, unde este într-adevãr o problemã socialã, unde sunt atâtea mii de oameni în toatã þara, spunem cã ”ãºtiaÒ vor trebui sã pãrãseascã zona, pentru cã vin ”ãiaÒ foarte ”privaþiÒ acum, care vor lua serviciul acesta. Mulþumesc.

Pãi, nu-i votat, domnule preºedinte!

Vreau sã vã spun un lucru, nu tot deputatul care se ridicã de pe scaun înseamnã cã doreºte sã ia cuvântul, aþi vãzut cã mulþi se ridicã ºi pleacã! M-am uitat atent la dumneavoastrã sã vãd cum reacþionaþi ºi nu fãceaþi nimic!

Dar am ºi eu rugãmintea, pentru cã nu toatã lumea are materialul acesta, care este, într-adevãr, foarte bun, avem amendamente pe care le-am depus la comisie ºi dumneavoastrã nu aþi mai citit articolul, de aceea nu am reacþionat.

Domnul deputat Damian Brudaºca. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

De la acest microfon s-a vorbit despre necesitatea concurenþei, care va stimula realizarea de servicii de mai bunã calitate. De asemenea, aº vrea sã evidenþiez faptul cã, spre exemplu, Danemarca, o þarã pe care am vãzut-o de curând, are în componenþa serviciilor care asigurã transportul public local atât operatori care sunt direct ai municipalitãþii, cât ºi operatori particulari, privaþi.

Prin urmare, consider cã includerea în articolul pe care îl dezbatem, în alineatul acesta, a amendamentului propus de colegul Dinu se impune ºi dacã vrem sã ne demonstrãm buna-credinþã în ceea ce priveºte organizarea ºi funcþionarea la un nivel superior, în condiþii de competiþie, a serviciilor publice de cãlãtori. În felul acesta, îi vom determina ºi pe aceºti operatori tradiþionali sã-ºi ridice standardele de prestare a serviciilor respective ºi nu-i vom condamna la dispariþie.

Domnul deputat Bivolaru.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Este o contradicþie care mã uimeºte! Vorbim despre concurenþialitate ºi creãm senatori de drept; vorbim despre ridicarea standardului în ceea ce priveºte condiþiile de transport ºi vorbim tot despre senatori de drept...

Niciodatã aceste societãþi de transport consacrate, tradiþionale sau regii de transport tradiþionale, dacã nu sunt introduse într-un sistem concurenþial, nici nu-ºi vor ridica standardul ºi nici nu vom putea vorbi vreodatã de concurenþialitate. Au niºte drepturi mari aceste societãþi de tradiþie sau regii, ºi anume sã participe la aceste licitaþii pentru traseele respective ºi dacã, într-adevãr, sunt ”de marcãÒ, mai mult ca sigur cã vor câºtiga aceste licitaþii.

Dar ca sã le batem în cuie ºi sã spunem sã-ºi prelungeascã ”de dreptÒ aceste activitãþi, pur ºi simplu, am nãrui toate aceste principii, care, mã ºi mir pe undeva cã, cu atâta nonºalanþã, vrem sã le dãrâmãm, chiar întrun domeniu unde concurenþa este absolut necesarã. Vorbeaþi de Danemarca...

Domnul Bara, din partea Comisiei pentru administraþie publicã, vã rog sã vã exprimaþi punctul de vedere cu privire la amendamentul colegului nostru de la P.R.M., Gheorghe Dinu.

Sigur, noi, comisia, ne-am exprimat punctul de vedere, domnule preºedinte, prin raportul pe care l-am fãcut, dar mã mir cã domnul Dinu ºi-a schimbat amendamentul pe care l-a fãcut în cadrul comisiei. Aici s-a mai schimbat puþin..., dar, în sfârºit, nu asta e important.

Noi atunci am avut o discuþie foarte lungã pe baza acestui amendament fãcut de cãtre dânsul. ªtim fiecare, acum, ce înseamnã aceste regii locale de transport local, dacã ele nu vor participa într-o concurenþã (sigur, loialã) faþã de alþi transportatori avem ºansa, într-adevãr, sã subvenþionãm nu transportul (deci, nu biletele de transport), sã subvenþionãm inclusiv ºi mijloacele de transport. ªtim fiecare ce înseamnã, câþi bani se duc în fiecare an pe aceste subvenþii.

Din contrã, noi am spus atunci Ð ºi pãrerea mea este aceeaºi Ð cã, participând, are ºanse mult mai mari decât un altul, având în vedere cã deja are o bazã materialã foarte bine pusã la punct, are utilaje, are oamenii. Eu zic cã, dacã participã la licitaþie, din contrã, dacã îºi schimbã puþin organizarea ºi felul de a gândi ºi va gândi mai ”de piaþãÒ sigur vor reuºi sã câºtige aceste licitaþii.

De ce ne e fricã sã-i punem la licitaþie pe aceºti oameni? N-are nici un rost! Deci ne menþinem punctul de vedere al comisiei la alin. 1.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Potrivit regulamentului, supun întâi votului amendamentul comisiei de la alin. 1. ªi, în consecinþã, dacã acesta va fi adoptat, amendamentul colegului nostru va fi respins.

Deci

Împotrivã? 16 voturi împotrivã.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 31 de voturi pentru ºi 16 împotrivã, amendamentul nr. 26 a fost admis ºi, în consecinþã, art. 11 alin. 1 va avea alcãtuirea rezultatã.

La alin. 11 alin. 2 urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 27.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. 11 alin. 3. Urmãriþi amendamentul nr. 28. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. 12 vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 29. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 12 alin. 2 urmãriþi amendamentul nr. 30. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. La art. 12 alin. 3 urmãriþi amendamentul nr. 31. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Dupã alin. 3 comisia ne propune, prin amendamentul nr. 32, un nou alineat, 4, pe care îl gãsiþi la paginile 9 ºi 10.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Titlul secþiunii a 2-a. Urmãriþi amendamentul nr. 33. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art. 13 alin. 1. Urmãriþi amendamentul nr. 34. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 13 alin. 2. Urmãriþi amendamentul nr. 35. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 13 alin. 3 comisia propune prin amendamentul nr. 36 abrogarea.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

S-a votat în unanimitate abrogarea alin. 3 al art. 13. La art. 14 alin. 1 urmãriþi amendamentul nr. 37. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. 14 alin. 2, amendamentul nr. 38.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Art. 15 alin. 1, amendamentul nr. 39. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Art. 15 alin. 2, amendamentul nr. 40. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Poftiþi, domnule deputat Dinu!

Am propus eliminarea acestui alineat, întrucât nu face obiectul acestei legi. Este o chestiune pur contabilã, care se rezolvã prn Legea contabilitãþii.

Este vorba de alin. 3, nu de alin. 2.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Deci la alin. 2 nu au fost obiecþiuni. Votat în unanimitate.

La alin. 3 amendamentul nr. 41 domnul deputat Dinu a propus eliminarea acestuia. Comisia? κi menþine punctul de vedere. Iniþiatorul, la fel.

În consecinþã,

Împotrivã? 4 voturi împotrivã.

Abþineri? O abþinere.

Cu 32 de voturi pentru, 4 împotrivã ºi o abþinere, s-a votat alin. 3, amendamentul nr. 41. N-au votat toþi colegii prezenþi.

La art. 16, urmãriþi amendamentul de la punctul 42. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Art. 17 alin. 1, amendamentul de la punctul 43.

Dacã aveþi obiecþiuni?

Poftiþi, domnule deputat Dinu!

Am propus ca textul sã se opreascã la cuvântul ”aceºtiaÒ ºi sã se anuleze ”pentru trasee diferite sau pentru acelaºi traseuÒ, întrucât pe un traseu nu este corect sã aparã mai mulþi operatori.

Gândiþi-vã ce s-ar întâmpla într-un oraº foarte aglomerat ca, într-o staþie, la ora de vârf, sã aflueze poate mii de cetãþeni ºi sã fie vreo cinci operatori sau ºapte, sau zece, fiecare cu minibuzul lui, ºi care vor ocupa o stradã. Cât de corect este?

Domnule Bivolaru, spuneþi-i dacã este corect sau nu. Expuneþi-vã ºi dumneavoastrã punctul de vedere.

Sigur cã, citind textul, percepþia ar fi cã, la o orã de vârf, sunt câteva mii în staþie ºi se bagã câteva sute de operatori. Nu existã aceastã situaþie decât în situaþii ilicite, desigur.

Aceºti operatori pot deservi mai mulþi operatori pe un traseu, pe un program de circulaþie care este aprobat în mod exlusiv de cãtre consiliul local. Iar în lege se spune

foarte clar: nici un mijloc de transport nu are voie sã circule dupã celãlalt într-un interval mai mic de 30 de minute. Deci nici nu se pune problema incidenþei a doi operatori de transport într-un anumit moment dat într-o staþie. Sunt trasee care sunt foarte aglomerate. Nu toþi operatorii de pe traseul respectiv pot sã facã faþã cu mijloacele de transport, ºi un astfel de traseu poate fi concesionat de unul, doi, trei sau mai mulþi operatori. Aceasta este o problemã pe care o stabileºte consiliul local. Dar niciodatã nu vor intra buluc, scuzaþi expresia, toþi odatã în trafic. Existã un program de circulaþie afiºat care este foarte clar, ca peste tot.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia îºi menþine punctul de vedere.

În aceste condiþii,

Abþineri? Douã abþineri.

Cu 31 de voturi pentru, 11 voturi împotrivã ºi douã abþineri, amendamentul de la punctul 43, cu privire la art. 17 alin. 1, a fost votat.

Art. 17 alin. 2. Urmãriþi amendamentul de la punctul 44.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 44? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Art. 17 alin. 3. Urmãriþi amendamentul de la punctul 45. Nu sunt obiecþii.

Votat în unanimitate.

Dupã art. 17 comisia ne propune un text nou, art. 17[1] , prin amendamentele de la punctele 46 ºi 47.

Poftiþi, domnule Damian Brudaºca! Înþeleg cã aveþi o obiecþiune.

## Domnule preºedinte,

Eu recunosc cã, filolog fiind, nu sunt foarte ”acasãÒ cu prevederile cuprinse în acest articol, art. 17 alin. 1 ºi 2.

De vreme ce tipãrirea acestor legitimaþii de cãlãtorie se face prin grija consiliilor locale, staþi o clipã! Ar trebui ca fiecare dintre aceste instituþii care concesioneazã transportul sã aibã legitimaþii de cãlãtorie care sã fie într-adevãr înregistrate ºi gestionate ca documente cu regim special, dar cheltuielile respective nu este corect sã fie suportate de cãtre consiliile locale. Nu am înþeles. Li se concesioneazã traseul, li se dã posibilitatea sã facã profit, dar, în acelaºi timp, mai bagã încã o datã mâna în bugetele ºi aºa amãrâte ale consiliilor locale.

Deci apreciez ca aceste tipãrituri sã se realizeze unitar, eventual de cãtre consilile locale, dar fiecare dintre operatorii aceºtia de transport, în momentul în care îºi iau aceste documente, respectiv bilete, abonamente ºi autorizaþii de cãlãtorie gratuitã, sã achite contravaloarea lor cãtre consiliile locale. Aºa mi se pare cã este _fair play_ .

Poftiþi, doamna deputat!

## **Doamna Aurelia Vasile:**

Bugetele consiliilor locale sunt deja tare sãrace ca sã poatã sã mai subvenþioneze un agent economic sau un operator de transport. Ele vor tipãri, pentru uniformitate, aceste documente care vor fi vândute, ºi aceste lucruri vor fi cuprinse în contractul-cadru de concesiune agenþilor economici care primesc autorizarea sã lucreze pe aceste trasee, iar, din momentul în care au fost cumpãrate, sunt cuprinse în gestiunea proprie a documentelor cu regim special.

Acesta este felul în care lucrãm noi, transportatorii. Dumneavoastrã spuneaþi cã sunteþi filolog. Noi suntem transportatori.

Mulþumesc.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Eu, ca filolog, nu înþeleg ce spuneþi dumneavoastrã aici.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Colega noastrã a vorbit ºi în calitate de deputat ºi în calitate de reprezentant al transportatorilor.

Ne oprim la titlul cap. III.

Dacã aveþi obiecþii la acesta? Comisia nu a avut. Înseamnã cã titlul se voteazã în unanimitate.

Vom continua în ºedinþa urmãtoare de la amendamentul de la punctul 49.

Cu aceasta, declar ºedinþa de astãzi închisã.

Vã mulþumesc pentru prezenþã ºi vã doresc o activitate rodnicã în teritoriu ºi un week-end plãcut.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 12,32._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 176/30.XI.2001 conþine 24 de pagini.**

Preþul 17.736 lei