Stenogramă plen

## Bunã dimineaþa!

Întrucât vãd cã sunt foarte mulþi deputaþi înscriºi pentru intervenþii în aceastã dimineaþã, vã propun sã începem.

Vom începe în ordinea listei de aici.

Domnul ªtefãnescu Codrin; se pregãteºte domnul Moisoiu Adrian.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Scandalul declanºat de acþiunea civilã intentatã de domnul Valeriu Stoica împotriva directorului Agenþiei de presã ”UnitateaÒ din Alba Iulia a provocat reacþii evidente, de naturã sã penalizeze drastic conduita acestui om politic.

A da în judecatã un om de presã, lider al Revoluþiei din Decembrie 1989 din Alba Iulia, un personaj mai mult decât agreat de cãtre locuitorii judeþului, care prin el însuºi exprimã libertatea cuvântului, independenþa presei ºi dreptul la opinie este un act pe care îl consider intolerabil ºi de neiertat.

Atitudinea domnului Stoica a fãcut astfel obiectul a zeci de articole de presã, care în mod vãdit au incriminat acþiunile acestui lider de partid.

ªi totuºi, trecând peste propriile sentimente vizavi de acest curios personaj politic, enunþate de altfel prin diferitele luãri de cuvânt, predominantã ºi cea mai importantã rãmâne opinia publicului, obiectivã ºi sensibilã la toate acþiunile întreprinse de cei care se aflã în punctele cheie ale structurilor politice. ªi cum ar putea publicul sã rãmânã în stare de pasivitate în momentul în care un lider politic, în disperarea de a obþine cât mai multe avantaje financiare, ca ºi cum cei patru ani de guvernare nu ar fi fost suficienþi pentru dânsul, solicitã despãgubiri

în valoare de 100.000.000 lei, reprezentând daune morale!?

Este, desigur, o întrebare retoricã, cu atât mai mult cu cât reacþiile negative provocate de conduita cel puþin bizarã în ceea ce priveºte expunerea punctelor sale de vedere, a manierei de lucru, ba chiar a sensului acþiunilor sale politice, se manifestã printre propriii membri de partid.

Într-un moment în care încã se desfãºoarã anchete în legãturã cu sume importante retrase de la F.N.I. ºi existã material informativ, documentaþii ºi rapoarte în studiu la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupþiei ºi pentru petiþii atât la Camera Deputaþilor, cât ºi la Senat, acþiunea în judecatã este pur ºi simplu o gafã politicã.

Prin aceastã declaraþie nu intenþionez sã protejez neapãrat imaginea domnului Mihai Babischi, ci ceea ce ar trebui sã reprezinte caracteristicile oricãrui stat democrat ºi civilizat: independenþa presei ºi libertatea cuvântului, dreptul la opinie în general. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul Moisoiu Adrian, se pregãteºte domnul Birtalan çkos.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Trãim într-o þarã încã bogatã, sãrãcitã în permanenþã atât de mafia internã, cât ºi de cea internaþionalã, târâtã într-o mizerie din ce în ce mai cruntã.

În prag de iarnã, frigul care a pãtruns în casele noastre a început deja sã facã victime. În urmã cu câteva zile, presa a prezentat cazul unei femei care a murit din cauza lui, iar acest frig este ºi mai devastator atunci când el pãtrunde în sufletele noastre, ca urmare a tot mai multor neîmpliniri.

Tot cu câteva zile în urmã plângeam marea înfrângere a fotbalului românesc, care nu va participa la masa zeilor, la marea sãrbãtoare a fotbalului mondial, la Campionatul Mondial din anul 2002 care va avea loc în Japonia ºi în Coreea de Sud.

De asearã, 26 noiembrie, avem o perspectivã ºi mai sumbrã. Marele ºi adulatul Gicã Hagi, tânãrul antrenor al naþionalei de fotbal, cel care ”n-a dansat decât o toamnãÒ, s-a declarat ”prea mic pentru un rãzboi atât de mareÒ ºi ºi-a dat demisia din funcþia pe care o ocupa.

Dacã la aceasta vom mai adãuga cele 2 milioane de dolari pe care le-am pierdut ca urmare a necalificãrii, criza arbitrajului românesc, marcatã cu pãrãsirea terenului de joc de cãtre echipa Rapid, a meciurilor ”aranjateÒ, aºa-zisele ”blaturiÒ, a vinderii, mai mult sau mai puþin frauduloase, a unor jucãtori în strãinãtate, eliminarea prematurã a echipelor româneºti din toate competiþiile europene, avem o imagine clarã a teribilei crize în care se zbate fotbalul românesc.

Blat pe faþã, urmat de apãrarea ”blatuluiÒ pe canalele mass-media, iatã ce ne-au adus pe sticla ecranelor de televizor dezbaterile televizate ale etapei de ieri, 25 noiembrie, ale Sportului, despre care se ºtie cã ruleazã sute de milioane de dolari numai în România. ªi dacã ar fi numai atât!

În urmã cu câteva zile am trãit poate cea mai ruºinoasã înfrângere pe care a cunoscut-o sportul românesc. Echipa naþionalã de rugby a României a fost învinsã de cea a Angliei cu inimaginabilul scor de 134 Ñ 0. ªtiind cã un meci de rugby dureazã 80 de minute, înseamnã cã balonul oval a intrat între buturile noastre aproape de 1,7 ori pe minut!

Vã mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Birtalan çkos. Se pregãteºte domnul Cherescu Pavel.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Apele tulburi ale vieþii politice din România, în ultimele sãptãmâni, respectiv zile, s-au agitat ºi mai mult prin repetate declaraþii iresponsabile ale unor persoane cu responsabilitãþi majore din Guvern, din S.R.I., din Comisia parlamentarã de supraveghere a serviciilor secrete ºi, în mod surprinzãtor sau deloc, prin susþinerea acestora de cãtre preºedintele þãrii.

Stimaþi domni,

Vã adresez dumneavoastrã ºi resping cu fermitate atacul dur, afirmaþiile grave despre aºa-zise fenomene pe care le menþionaþi cã se întâmplã în judeþele Covasna, Harghita ºi Mureº, cu alte cuvinte în secuime.

Chiar dupã un deceniu de tranziþie, inventarul invenþiilor prezentate ca fapte, al minciunilor prezentate ca adevãruri, al jumãtãþilor de adevãruri prezentate ca evenimente certe ne amintesc de un regim trist din România, de mijloacele ºi metodele folosite de securitatea comunistã care vedea în membrii ºi comunitatea maghiarã din România inamicul public numãrul 1 ºi, vezi Doamne, nu este nimic nou sub cerul Tãu, istoria comunistã este prezentã, iar Securitatea cu faþã umanã ne spune, ne avertizeazã cã maghiarii din secuime, prin tot ce întreprind, doresc un singur lucru, ºi anume destrãmarea statului român.

## Domnilor îngrijoraþi,

Vã deranjeazã faptul cã mai existãm, cã nu am dispãrut în valurile istoriei? Am rezistat, v-am ºi ne-am apãrat de tãtari ºi turci, am apãrat pãmântul nostru natal, inclusiv pãmântul secuiesc. V-a surprins cã ne-am ridicat ºi dupã 1848 Ñ 1849, când am luptat pentru libertate împotriva a douã imperii, cã nici dupã douã rãzboaie mondiale nu ne-am anihiliat ºi nu ne-au anihiliat, numai graniþele s-au deplasat deasupra plaiurilor locuite de bunicii ºi taþii noºtri, fãrã voia ºi vina lor.

Suntem ºi vrem sã fim, chiar dacã ne loviþi ºi ne-aþi lovit din nou, din toate pãrþile, contestând dreptul nostru la administraþie proprie, la ºcoli ºi universitãþi proprii, la asociaþii ºi fundaþii proprii, la proprietãþi individuale, bisericeºti ºi comunitare, la bazã materialã proprie ºi altele. Toate ce ni le-aþi promis solemn la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia le-aþi uitat?

Vã mulþumesc.

Invit la microfon pe domnul Cherescu Pavel. Se pregãteºte domnul Antal Istv‡n.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Biserica Ortodoxã Românã a fost, de curând, þinta unui atac pus la cale de postul maghiar de televiziune Duna TV. Mijloacele mass-media au informat cetãþenii României cã reporterii Csaky Zolt‡n ºi Mar‡ssy Geza au realizat filmul documentar intitulat, în traducere liberã, ”Ocuparea de patrie prin intermediul religieiÒ. În film, numeroase personalitãþi politice de etnie maghiarã, între care episcopul L‡szl— TškŽs, Kolomban G‡bor, Popp Elod, au afirmat cã ”ungurii din Transilvania se simt opresaþi de expansiunea Bisericii Ortodoxe pe pãmântul secuiescÒ.

Filmul a fost prezentat la Universitatea maghiarã ”SapienþiaÒ din Miercurea Ciuc. Cu acest prilej, decanul universitãþii, Lanyi Szabolcs a ajuns sã sublineze cã ”educând atâþia tineri maghiari, viitorul va fi al nostruÒ.

Cei prezenþi au propus ca preoþii reformaþi maghiari sã organizeze ample miºcãri de protest împotriva ”procesului de românizare a Ardealului, prin intermediul Bisericii OrtodoxeÒ. Acest nou atac este expresia fãþiºã de intoleranþã religioasã pe care au adoptat-o din nou dupã 1990 etnicii maghiari, faþã de românii ortodocºi transilvãneni.

Nu vreau sã acuz ºi nici sã scuz pe cineva pentru tot ceea ce se petrece astãzi în judeþele ce fac parte din þinutul secuiesc, dar, cu faþa spre viitor, vreau sã vã reamintesc învãþãmintele extrase dintr-un trecut nu prea îndepãrtat. Vreau doar sã readuc în memoria contemporanilor efectele pustiitoare generate de intoleranþa religioasã manifestatã faþã de clerul ºi credincioºii români din secuime, în timpul ocupaþiei horthyste, între anii 1940 Ñ 1945.

Dintr-un raport întocmit de mitropolitul Nicolae Bãlan în 1946 aflãm cãÉ ”dupã cedarea Ardealului de Nord, nici un singur preot ortodox român nu a fost tolerat în parohiile aparþinãtoare Arhiepiscopiei Sibiului din regiunea secuiascãÒ. Tot el completeazã acest sumbru tablou, scriind: ”Nici un singur preot ortodox nu a putut rãmâne la post, sub ocupaþia maghiarã, în cele 55 de parohii ºi 210 filiale aparþinãtoare Arhiepiscopiei Ortodoxe Române de Alba Iulia ºi SibiuÒ.

Într-adevãr, între 1 septembrie ºi 1 decembrie 1940 au fost izgoniþi peste graniþa impusã în urma Dictatului de la Viena preoþii ortodocºi din parohiile Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Miercurea-Ciuc, Racoºu de Sus, Zagon, Micfalãu, Cernatu de Jos, Ozun, Bãþanii Mari, Breþcu, Lisnãu, Comolãu, Ojdula, Vârghiº, Aita Mare, Belin, Tuºnad-Bãi, Zãbala, Baraolt, Bicsad, Biborþeni, Odorhei, Ditrãu, Vidacut, Boroºneu Mare ºi Porumbenii Mari.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Antal Istv‡n; se pregãteºte domnul Simedru Dan Coriolan.

Doamnelor ºi domnilor colegi, Onorat auditoriu,

Am venit la tribuna Parlamentului la fel ca ºi colegii mei, reprezentanþi ai judeþelor incriminate în raportul S.R.I., dezbãtut în ultimele zile în mass-media scrisã ºi electronicã cu mult aplomb, sã vã prezint un punct de vedere personal vizavi de pericolul maghiar stipulat în raport.

ªi mã întreb ce au dorit, de fapt, cei care au întocmit raportul?

Au dorit sã demonstreze, oare, cã nu cunosc programul uniunii noastre sau cã nu recunosc ideile stipulate în programul nostru? Pentru cã aceste idei prezentate drept periculoase pentru societatea româneascã se regãsesc în programul nostru, coerent, de peste 10 ani de existenþã a U.D.M.R., ºi þin în mânã acest document care se pare cã nu este cunoscut de raportorii S.R.I.-ului ºi este redactat în limba românã ºi îmi permit sã vã citesc un pasaj: ”La începutul noului mileniu trebuie sã facem totul pentru a accelera procesul de integrare europeanã a României.

Trebuie sã ajungem în Europa unitã, unde nu existã discriminãri între majoritate ºi minoritate, unde nu existã o naþiune dominantã, ci doar popoare reciproc rãspunzãtoare unele de celelalte, unde existenþa minoritarã nu este o problemã, ci o ºansã, unde egalitatea de ºanse este realã, unde asigurarea ºi dezvoltarea autoidentitãþii naþionale este datoria fiecãrei naþiuni, unde subsidiaritatea, diferitele forme de autonomie îºi gãsesc locul natural ºi întãresc democraþiaÒ.

Noi am spus un ”nuÒ hotãrât trecutului ºi dorim un dialog sincer ºi creativ cu populaþia majoritarã. Nu acceptãm poziþia de asuprit ºi nici degradarea unei comunitãþi de sute de mii de oameni într-un grup de cetãþeni de rangul doi.

Ne surprinde limbajul utilizat de autorii raportului, pentru cã am crezut cã din structurile S.R.I. au dispãrut deja informatorii ºcoliþi de ideologia ceauºisto-comunistã.

Confundarea separãrii puterilor în stat cu separatismul pe anumite criterii sau contestarea dreptului la autonomia localã, prevãzute în legile adoptate de Parlamentul României, sunt teze foarte periculoase care, cu puþinã rea-voinþã, pot fi considerate drept un atentat la instituþiile statului de drept, iar contestarea dreptului la asociere a proprietarilor de terenuri agricole ºi forestiere constituie o jignire la adresa celor stipulate în Constituþia þãrii.

## Vã mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Simedru Dan Coriolan; se pregãteºte domnul Sali Negiat.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Zilele trecute, Preºedinþia României anunþa cu satisfacþie cã în sfârºit s-a hotãrât sã prezinte Strategia de securitate naþionalã a României, document politic fundamental care declanºeazã un întreg ºir de acte normative în domeniul apãrãrii ºi siguranþei naþionale. Nu am înþeles de ce atâta satisfacþie, pentru cã acest document era aºteptat în Parlament încã din luna martie, când în conformitate cu Legea nr. 63 din 2000, respectiv Ordonanþa nr. 52/1998, ar fi trebuit prezentat Camerelor reunite pentru adoptare.

În acest sens, art. 4 din lege stabileºte explicit: ”Strategia de securitate naþionalã a României este documentul de bazã care fundamenteazã planificarea apãrãrii la nivel naþional.

Preºedintele României, în termen de cel mult trei luni de la învestiturã, prezintã Parlamentului Strategia de securitate naþionalã a RomânieiÒ.

Iatã cã, ignorând prevederile legale cu aroganþã ºi dispreþ, în ton cu politica mediaticã adoptatã de primulministru, preºedintele Iliescu anunþã cu surle ºi trâmbiþe finalizarea ºi trimiterea spre Parlament a importantului document, în loc sã adopte o atitudine rezervatã, discretã ºi sã gãseascã o scuzã cât de cât plauzibilã faþã de întârzierea nepermisã, mãcar pentru a salva aparenþele de bun comportament ºi competenþã în unul din cele mai importante domenii ale atribuþiilor prezidenþiale.

Bine cã înþelepciunea popularã gãseºte compensãri pentru astfel de situaþii ºi acceptând zicala ”Mai bine mai târziu decât niciodatãÒ. Trecem mai departe, nu fãrã a preciza cã, totuºi, într-o þarã cu democraþie consolidatã, aceastã ignoranþã ar fi fost un motiv de demisie sau, în cel mai modest caz, un scandal politic.

În aceeaºi situaþie de elev prins cu lecþiile nefãcute la o materie de bazã se aflã ºi Guvernul Nãstase, care în conformitate cu prevederile art. 6 din aceeaºi lege trebuie ”ca în vederea realizãrii prevederilor Strategiei de securitate naþionalã a României, Guvernul, pe baza Programului de guvernare, elaboreazã Carta albã a securitãþii ºi apãrãrii naþionale, care vizeazã aceeaºi perioadã de valabilitate ca ºi Strategia de securitate naþionalã a României ºi se supune spre aprobare Parlamentului în termen de cel mult trei luni de la acordarea votului de încredereÒ.

Vã mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Sali Negiat; se pregãteºte doamna Mihaela Ionescu. Stimaþi colegi,

Constat în dimineaþa aceasta un adevãrat record de înscrieri ºi am rugãmintea la cei care urmeazã la microfon, sã se concentreze puþin, ca sã dãm posibilitatea sã intervinã toþi colegii noºtri înscriºi pe listã. Sunt 16 înscrieri. Vã rog, domnule deputat.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În intervenþia mea de astãzi vreau sã mã refer la douã probleme, ºi anume: la necesitatea înfiinþãrii de noi cimitire musulmane în municipiile Constanþa ºi Bucureºti ºi la situaþia mormintelor soldaþilor români în Crimeea, Ucraina.

Dupã revoluþie, în municipiul Bucureºti, numãrul cetãþenilor aparþinând cultului musulman aproape s-a înzecit: de la 4-5 mii de musulmani existenþi în municipiul Bucureºti, actualmente se estimeazã existenþa a 40-50 de mii de musulmani.

Cimitirul musulman din Bucureºti este proprietatea Republicii Turcia ºi este, în acelaºi timp, ºi cimitir musulman militar, iar în prezent este aproape plin. În ultimii ani s-a pus problema obþinerii unui teren adecvat, pentru a se înfiinþa un nou cimitir musulman, pentru necesitãþile actuale ale acestei comunitãþi.

Din mai multe amplasamente, prin repartizarea de cãtre Consiliul General al Municipiului Bucureºti, a fost repartizat un amplasament în zona Prelungirea Ghencea, artera de centurã Ñ zona cimitirului musulman, hotãrârea consiliului general fiind validatã ºi de cãtre Prefectura municipiului Bucureºti. Pe baza acestei repartiþii, Comunitatea musulmanã Ñ Parohia musulmanã din Bucureºti a început obþinerea de avize, avize care sunt în numãr de aproape 20: aviz de mediu, aviz de la gaze, de la curent electric º.a.m.d. Cine cunoaºte aceastã problemã ºtie cum se obþin. Nu mai vorbesc de cheltuielile aferente pentru proiect ºi chiar, pot sã spun, necesitatea unor ”ºpãgiÒ pentru obþinerea acestor avize.

Dupã obþinerea avizelor, se ajunge la situaþia cã, între timp, Prefectura municipiului Bucureºti a repartizat acest teren ºi a împroprietãrit niºte persoane particulare. Deci, vã daþi seama, este o situaþie de neconceput, când, dupã ce a fost repartizat acest teren, s-au obþinut toate avizele, cheltuindu-se timp ºi bani, comunitatea musulmanã revenind la situaþia disperatã dinainte. Pe baza acestei iniþiative a Parohiei musulmane, chiar Cimitirul creºtin Ghencea II, care nu avea nici un fel de aviz, cu ajutorul Parohiei musulmane a obþinut avizele necesare pentru acel cimitir deja existent.

În aceste condiþii, apelul nostru este ca Prefectura municipiului Bucureºti sã emitã de urgenþã o expropriere sau o anulare a acelor împroprietãriri ºi ca terenul care a fost validat chiar de prefecturã pentru amplasamentul unui cimitir musulman sã-ºi reia scopul pentru care a fost propus, iar reîmproprietãrirea acelor persoane sã se facã în altã parte.

Vã mulþumesc.

Revin asupra rugãminþii mele, îmi este foarte neplãcut sã întrerup pe cineva, dar vreau sã înþelegeþi cã avem un timp limitat pentru aceste declaraþii politice.

Doamna Ionescu Mihaela; se pregãteºte domnul M‡rton çrp‡d.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Vã aduc la cunoºtinþã cã întotdeauna iarna este ca iarna. În timp ce vara e cald, iarna e frig. Vara e soare, iarna e zãpadã. Aceste truisme elementare, cunoscute încã dinaintea desluºirii paginilor abecedarului, par a fi an de an o noutate cu caracter ºtiinþific, eveniment cu totul imprevizibil, pânã în momentul impactului.

Iarna e frig, ninge, e polei, vântul viscoleºte zãpada, omul are nevoie de cãldurã în casã, la locul de muncã, în ºcoli, în universitãþi, în spitale ºi orfelinate, în magazine ºi în mijloacele de transport urban ºi interurban. Gripa e inevitabilã, organismul are nevoie de o hranã mai consistentã decât cartofii ºi varza, de un aport suplimentar de vitamine ºi grãsimi.

În plus, copiii au nevoie de haine groase, reînnoite în fiecare iarnã, deoarece ei cresc, de încãlþãminte de piele, rezistentã la umezealã ºi frig. Încãlþãmintea trebuie, ºi ea, reînnoitã anual.

Mijloacele de transport au nevoie de lanþuri, lopeþi, antigel, baterii bune ºi mai ales de combustibil.

Lista e lungã, dar rãmâne un adevãr de bun-simþ doar pentru omul de rând, locuitor obiºnuit al oraºelor ºi satelor. Pentru guvernanþi, pentru administraþie, totul nu este decât ceva atât de nou, atât de neaºteptat, încât singura soluþie pare a fi apariþia pe ecranele televizoarelor, pentru a ne asigura, _Urbi et orbi_ , cã totul va fi bine, nu ni se spune când ºi nu ni se spune unde.

Studenþii din Ploieºti au aflat de mult cã a venit frigul, pentru cã au fãcut grevã din cauza temperaturii din sãlile de curs. De asemenea, elevii din multe localitãþi din Moldova au fost trimiºi acasã din cauza frigului, pentru a recupera probabil cursurile în timpul vacanþei de Crãciun.

Miniºtrii care, în marea lor majoritate, sunt ºi parlamentari se preocupã de starea vremii numai când pleacã în delegaþii, pentru a afla, de pe Internet, temperatura aeroportului de destinaþie.

Primarii din oraºe ºi sate, ca ºi cei din sectoarele Bucureºtiului, au fost în schimburi de experienþã la primãriile din marile capitale ale Europei, chiar ºi în þãrile nordice, unde iarna e lungã.

Mulþumesc.

Domnul deputat M‡rton çrp‡d este invitat. Urmeazã domnul deputat Haºotti Puiu.

## **Domnul M‡rton çrp‡d-Francisc:**

Doamnelor ºi domnilor,

Sãptãmâna trecutã câþiva parlamentari au þinut o conferinþã de presã. Dreptul lor! Numai cã unul dintre ei a vorbit în calitatea sa de preºedinte al comisiei speciale prin intermediul cãreia Parlamentul ar trebui sã-ºi exercite controlul asupra S.R.I.

Am ascultat ºocat toate emisiunile de ºtiri ale posturilor publice ºi private de televiziune din seara respectivã, care au redat texte lungi din spusele preºedintelui. Noutatea discursului nu a constat în antimaghiarismul deºãnþat, pentru cã aºa ceva am mai auzit, nici în nonadevãrurile bãtãtoare la ochi, pentru cã ele sunt repetate la nesfârºit de cãtre cei care, periodic, vânturã ideea pericolului maghiar.

M-a ºocat cu totul altceva. Parlamentarul era nemulþumit pentru cã se încearcã sã se aplice legile þãrii ºi în judeþele Covasna, Harghita ºi Mureº! ªi, nediscriminatoriu, ºi pentru maghiari!

Astfel, consiliile locale ”ºi-au permisÒ sã se asocieze pentru a putea realiza împreunã anumite obiective, aºa cum prevede ºi a prevãzut-o Legea administraþiei publice locale. Au înlesnit infuzia de capital strãin, au insistat pentru retrocedarea proprietãþii, aºa cum prevãd legile votate chiar de cãtre partidul care l-a adus în Parlament.

Am aflat cu stupoare cã, indirect, prin legile pe care le voteazã, Parlamentul pune în pericol integritatea þãrii. Sã nici nu vorbim de cei care îºi permit sã ia în serios aceste legi ºi încep sã le aplice în chiar toatã þara!

ªi asta nu este pãrerea unui simplu deputat sau senator, ci a preºedintelui comisiei speciale ºi spus în numele acestei comisii prin care Parlamentul ar trebui sã controleze activitatea S.R.I.! De parcã aceastã comisie ar avea menirea, însãrcinarea primitã de la S.R.I. de a controla activitatea Legislativului ºi a Executivului! Or, aceasta deja este o problemã constituþionalã!

Dincolo de încãlcarea prevederilor art. 30 ºi 31 din legea de bazã, de instigare la urã naþionalã, de creare a unei imagini deformate a þãrii, ca o zonã de insecuritate majorã, de nesocotire a intereselor de integrare, comparabilã doar cu ultimele intervenþii ale lui Corneliu Vadim Tudor, pentru care tocmai acum se discutã sã i se ridice imunitatea parlamentarã, aceste declaraþii atacã principiile statului de drept. Fapta este deosebit de gravã ºi dacã trebuie sã fie anchetat ceva, aceasta este prestaþia preºedintelui ºi a acelor membri ai comisiei care i-au þinut tovãrãºie.

**:**

Hai sã-i împuºcãm, cã v-au contrazis!

Vã mulþumesc ºi eu.

Are cuvântul domnul deputat Haºotti Puiu, se pregãteºte doamna deputat Manolescu Oana.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Timp de un an am tot încercat sã arãtãm actualei puteri care este realitatea româneascã, faptul cã lucrurile nu stau aºa cum cred sau cum spun dânºii. Toatã acþiunea politicã ºi guvernamentalã este învãluitã într-un nor de propagandã mincinoasã, care, sigur, se va risipi. Dar cu ce costuri pentru þarã ºi cetãþeni?

Ajuns la sfârºitul ºi, poate, la apogeul carierei politice, domnul preºedinte Ion Iliescu pe jumãtate s-a autoizolat, pe jumãtate a fost izolat. Se tot gândeºte nostalgic la revoluþii ºi false revoluþii. S-o facã în continuare, dar i-aº aminti cã ”Revoluþia este prin natura ei un patricid, prin funcþia ei un fratricid ºi prin urmãrile sale un infanticidÒ (Dobrica C[ÿ] osic«).

Dacã aº crede cã guvernanþii n-ar ºti cã vând iluzii, le-aº spune cã ”Este mai bine ca întemeiat pe adevãr sã-þi învingi iluziile, decât întemeiat pe iluzii sã te învingã adevãrulÒ (Epictet).

În fruntea corului celor ce oferã iluzii se aflã domnul prim-ministru, care nu scapã nici un prilej. I-aº arãta însã cã ”Eºti dator sã spui adevãrul, nu sã vorbeºti multÒ, spunea Democrit, ºi cã ”Bunã parte din vorbirea meºteºugitã constã în a ºti cum sã minþiÒ, spunea Erasmus. ªi pentru cã prea adesea este iritat, i-aº aminti ce spunea Ion Luca Caragiale: ”Toþi suntem iritabili, expresivi suntem numai uniiÒ.

Þara este fericitã, avem bugetul înainte de Anul Nou. Când domnul prim-ministru a prezentat bugetul, am avut pentru o clipã impresia cã, din greºealã, prezintã bugetul Statelor Unite, pe care ºi l-a strecurat într-un buzunar, culmea! gol, la acel moment când a fost în vizitã peste ocean!

Se creeazã impresia cã aveþi doar cetitudini ºi cã pe baza lor faceþi promisiuni. Þineþi minte însã cã ”Dacã omul va începe cu certitudinile, va sfârºi prin a se îndoi; dar dacã se va mulþumi a începe cu îndoielile, va sfârºi prin a avea certitudiniÒ (Francis Bacon), ºi cã ”Trebuie sã fãgãduim dupã speranþele noastre, dar trebuie sã ne þinem fãgãduiala dupã temeriÒ (La Rochefoucauld). Niciodatã nu aveþi temeri!

Aþi creat un adevãrat aparat de represiune politicã, de pedeserizare, de ºantaj, în fruntea cãruia l-aþi aºezat pe domnul Octav Cozmâncã, care este un fel de ”primar general al RomânieiÒ. Toþi ºtim vorbele lui Eschil: ”Tiranul proaspãt apasã greuÒ, dar acele vremuri ale tiranilor au trecut, domnilor!

Vã mulþumesc.

Are cuvântul doamna deputat Manolescu Oana. Se pregãteºte domnul deputat Brudaºca Damian.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi deputaþi,

Mâine este cea mai importantã sãrbãtoare a albanezilor din toatã lumea ºi deci ºi a cetãþenilor români de etnie albanezã. Dacã existã atestare documentarã pentru anul 1595, când Mihai Viteazul aducea în Þara Româneascã 15.000 de albanezi, iar dintre aceste familii va fi recrutat 1.500 de bãrbaþi pentru oastea sa, vreme dupã vreme, ºi înainte ºi dupã acest an pãmântul actualei Românii a primit pe albanezi, care soseau aici singuri sau familii întregi. Aºa s-a cristalizat o comunitate puternicã albanezã, iar urmaºii acestora trãiesc ºi azi pe pãmânt românesc, bine integraþi în viaþa socialã, economicã ºi culturalã a acestei þãri, care i-a primit dintotdeauna ca pe fraþi.

Istoricii români sunt în deplin acord când vorbesc despre aceastã rudenie devenitã spiritualã, dupã ce trunchiurile îngemãnate ale vechilor traci ºi vechilor iliri s-au despãrþit în ramuri tari ºi puternice: românii de la nordul

ºi sudul Dunãrii ºi albanezii. Însã Albania a devenit stat pe harta lumii abia în anul 1912 ºi recunoscutã în 1913, dupã lupte care au durat un numãr nedefinit, prea mare, de ani.

Poporul ilirilor ºi apoi al albanezilor a trecut prin stãpânirile greacã, romanã, bizantinã ºi, cea mai dureroasã, otomanã. Rãscoalele populaþiei au zguduit pãmântul Albaniei ºi pe asupritori, ducând în cele din urmã la câºtigarea independenþei, la care ºi-au adus din plin aportul ºi albanezii din diaspora, în special cei din România.

Pe graniþa dintre secolele al XIX-lea ºi al XX-lea, mari scriitori albanezi îºi tipãresc în Bucureºti cãrþile; Congresul pan-albanez are loc tot la Bucureºti, în 1905; societãþile albaneze se reunesc într-una singurã; oamenii politici, oamenii de ºtiinþã, istoricii, scriitorii români susþin miºcarea de eliberare a þãrii, consideratã mereu ”sora mai micã a RomânieiÒ.

În noiembrie 1912, marele patriot albanez Ismail Kemali soseºte în România, iar în Bucureºti el participã la Adunarea albanezilor, în care s-a dezbãtut problema independenþei; apoi, pleacã la Viena, pentru a pleda în faþa marilor puteri aceastã cauzã. Ismail Kemali vine la Valona (astãzi Glora), oraºul natal, ºi proclamã independenþa de stat a Albaniei, la Adunarea naþionalã a reprezentanþilor din toatã þara, ca ºi a reprezentanþilor coloniei albaneze din România, al cãrei ajutor moral ºi material a fost unul din factorii hotãrâtori ai acestui act de însemnãtate istoricã, la fel de mare ca ºi unificarea þãrii, fãuritã de Gheorghi Castriota Scanderbeg în secolul al XV-lea.

## Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Brudaºca Damian. Se pregãteºte domnul deputat Kerekes K‡roly.

## Doamnelor ºi domnilor,

În absenþa absolut oricãrei atitudini ferme, intransigente din partea autoritãþilor române, continuã acþiunile ostile, antiromâneºti, ºovine ºi iredentist revanºarde ale U.D.M.R. Reprezentanþi ai Guvernului, oficiali ai P.S.D. ºi ºefi ai serviciilor secrete române au atras atenþia asupra scãpãrii totale de sub control a zonei Harghita, Covasna ºi Mureº, ca urmare a acþiunilor autonomist-secesioniste întreprinse la cererea ºi sub presiunea guvernanþilor de la Budapesta.

Ce au fãcut autoritãþile române în faþa acestui atentat la adresa integritãþii noastre naþional-statale? Banale declaraþii, fãrã mãsurile urgente ºi responsabile pe care gravitatea situaþiei le impunea.

Dupã cum se ºtie, Parlamentul de la Budapesta a adoptat la data de 19 iunie a.c. Legea privind statutul unor etnici maghiari din afara graniþelor Ungariei, respectiv pentru cei din România, Slovacia ºi Iugoslavia, uitându-i, cameleonic, pe ceilalþi etnici maghiari care sunt cetãþeni ai Australiei, Statelor Unite ale Americii, Germaniei, Franþei, Olandei, Belgiei, Italiei, Austriei, Rusiei, Ucrainei, Canadei ºi ai altor state.

În aceeaºi zi de 19 iunie a.c. primul-ministru al Guvernului României, domnul Adrian Nãstase, a declarat la Cluj-Napoca, clar ºi cu fermitate, cã legea adoptatã de Parlamentul de la Budapesta nu va fi aplicatã pe teritoriul României ºi, ca urmare, vor fi interzise legitimaþiile de ungur.

Mai multe organisme europene s-au pronunþat pentru interzicerea extrateritorialitãþii legii maghiare în cele trei þãri vecine Ungariei. Cu toate acestea, conducerea U.D.M.R., sfidând Constituþia României, Legea siguranþei naþionale ºi ignorând poziþiile exprimate de cãtre ºeful Guvernului României ºi diversele organisme ale Consiliului Europei, se pregãteºte ºi acþioneazã pentru introducerea pe teritoriul României, în special pentru românii de etnie maghiarã stabiliþi în localitãþile din Ardeal, aºa-zisele legitimaþii de ungur. În acest scop, a fost constituit la Cluj-Napoca, sãptãmâna trecutã, un consiliu de supraveghere a aplicãrii Legii statutului maghiarilor din þãrile vecine ale Ungariei. Acest consiliu este format din 28 de persoane, din care: nouã membri din partea societãþii civile maghiare, nouã din partea bisericilor tradiþionale ungureºti din Ardeal ºi nouã din partea unei uniuni culturale. Consiliul este condus de cetãþeanul BŽla Mark—.

Da, vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Kerekes K‡roly. Se pregãteºte domnul Moiº Vãsãlie.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Recenta vizitã oficialã a preºedintelui Ion Iliescu în Grecia a marcat un moment important în dezvoltarea relaþiilor româno-elene, în obþinerea unui sprijin din partea Greciei pentru integrarea României în structurile europene. Cu aceastã ocazie, s-au trecut în revistã ºi relaþiile României cu vecinii sãi.

Potrivit relatãrii cotidianului ”Jurnalul naþionalÒ, apãrute în numãrul din 23 noiembrie, preºedintele României a explicat diplomaþilor eleni cã relaþiile tensionate din ultimul timp dintre România ºi Ungaria se datoreazã ”...mentalitãþii imperialiste de care nu se pot despãrþi maghiarii.Ò

Preºedintele României a mai afirmat cã: ”Ungurii au fost de secole de-a rândul dominanþi în Europa prin intermediul Imperiului Austro-Ungar. Sunt o problemã istoricã pentru noi, pentru cã reprezintã 7% din populaþia României. Acum au o reprezentare de 7% în Parlament. ªi sunt o minoritate. Este vorba de mentalitatea imperialistã de care nu se pot desprinde atunci când îºi pierd dominaþia. Acestea sunt rãdãcinile problemelor noastre cu maghiarii ºi cu statul ungar.Ò

În ciuda acestor probleme, preºedintele României a precizat cã: ”Paradoxal, avem o bunã relaþie parlamentarã cu U.D.M.R., care sunt cei mai disciplinaþi parteneri ai actualului Guvern.Ò

Dincolo de modul neobiºnuit de a caracteriza un al treilea stat, un alt popor în cadrul unei întâlniri bilaterale la nivel înalt, preºedintele României a fãcut o serie de afirmaþii eronate de naturã istoricã ºi politicã. Astfel, aºazisa dominaþie maghiarã în Europa de-a rândul secolelor, prin intermediul Imperiului Austro-Ungar, în aprecierea mea, precum ºi a manualelor de istorie din România, este de cel mult 51 de ani, începând cu anul 1867 ºi terminând cu anul 1918. Anterior acestei perioade, în Imperiul Austriac, maghiarimea a constituit unul dintre popoarele subjugate care mereu au luptat pentru eliberarea lor naþionalã.

Este greu de explicat o asemenea gafã prezidenþialã la o întâlnire la nivel înalt.

Dupã 83 de ani de la cãderea Imperiului Austro-Ungar, în Europa de azi, a construirii de noi structuri europene, structuri democratice la care vor sã adere toate þãrile din centrul ºi estul Europei, a învinui cea de-a patra generaþie maghiarã de dupã 1918 de o mentalitate imperialistã este o greºealã de nepermis pentru un ºef de stat.

În preajma Zilei Naþionale a României, Partidul România Mare face un apel cãtre toþi românii la unitate ºi solidaritate naþionalã în faþa pericolelor cu care se confruntã þara ºi neamul românesc.

Semneazã Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

## Vã mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Olteanu Ionel. Se pregãteºte domnul Becsek-Garda Dezideriu.

## Da, vã mulþumesc.

Invit pe domnul Vãsãlie Moiº ºi urmeazã domnul deputat Olteanu Ionel.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare constatã cu îngrijorare cã acþiunile U.D.M.R. îndreptate împotriva unitãþii, independenþei ºi suveranitãþii þãrii nu contenesc, din contrã, au crescut în intensitate.

De la înfiinþarea sa, Partidul România Mare a monitorizat acþiunile antistatale ale U.D.M.R., ajungând la concluzia cã toate acestea fac parte dintr-o strategie diabolicã prin care se urmãreºte ruperea Transilvaniei, autonomizarea ei în prima fazã ºi, în final, alipirea la Ungaria.

În prezent, U.D.M.R. este asociat la guvernarea României prin protocolul semnat cu P.S.D. ºi are reprezentanþi atât la nivel guvernamental, cât ºi la nivelul administraþiei publice locale. În baza aceluiaºi protocol, P.S.D. a promovat proiecte de legi care conþin prevederi contrare intereselor noastre naþionale, precum Legea administraþiei publice locale, care ridicã limba maghiarã la rang de limbã oficialã în administraþia publicã localã.

Puterea actualã a ajuns, în sfârºit, la concluzia cã judeþele Harghita ºi Covasna au ieºit de sub jurisdicþia statului român, fapt pe care partidul nostru l-a sesizat încã din anul 1991.

În loc sã ia mãsuri ferme de restabilire a autoritãþii statale asupra celor douã judeþe situate în inima þãrii, structurile guvernamentale se limiteazã la lamentãri, de parcã ar fi un cor al Casandrelor. În realitate, Guvernul României este paralizat de protocolul încheiat cu U.D.M.R., deoarece nu poate întreprinde nici o acþiune împotriva partenerului de guvernare. ”Kutya, kutyat nem harapÒ, spune un proverb maghiar. Pe româneºte, ”Câine pe câine nu muºcãÒ.

Faþã de cele de mai sus, considerãm cã puterea de la Bucureºti trebuie sã se decidã dacã reprezintã interesele României ori sacrificã atributele fundamentale ale statului pentru a beneficia de sprijinul U.D.M.R. la o guvernare antinaþionalã.

Noi apreciem cã interesele României nu pot fi scoase la mezat pe o tarabã politicã ºi, de aceea, deocamdatã, solicitãm preºedintelui României, primului-ministru ºi Partidului Social Democrat sã denunþe protocolul de guvernare încheiat cu U.D.M.R., sã elimine reprezentanþii U.D.M.R. din toate structurile Guvernului, sã suspende din funcþie aleºii locali pe listele U.D.M.R. care au încãlcat Constituþia ºi legile României ºi sã ia mãsuri energice de restabilire a autoritãþii statului român în judeþele Harghita ºi Covasna.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Iniþiativa ministrului de externe francez, domnul Hubert Vedrine, privind perspectiva admiterii simultane în 2004 a tuturor þãrilor candidate la Uniunea Europeanã, sprijinitã de Belgia, Italia ºi Grecia, a fost urmatã de reacþiile sceptice ale unor oficiali europeni ºi de preocuparea unor state candidate cã, într-o asemenea situaþie, integrarea lor ar putea fi întârziatã.

Dincolo de generozitatea cu care încurajeazã procesele de integrare europeanã ale României ºi Bulgariei, iniþiativa reprezintã totuºi o recunoaºtere a ritmului accelerat înregistrat în acest an de cele douã þãri în adoptarea acquis-ului comunitar ºi, prin urmare, are, fãrã îndoialã, o bazã realistã. Ea se înscrie în contextul conturat de Consiliul European de la Gštteborg din iunie 2001 de accelerare a negocierilor cu toate þãrile candidate ºi de angajamentul privind suplimentarea eforturilor Uniunii Europene pentru sprijinirea corespunzãtoare a României ºi Bulgariei. De aceea, credem cã respingerea de plano a ideii unei extinderi în 12, fãrã a fi urmatã de o dezbatere profundã ºi responsabilã la Consiliul European din decembrie de la Laeken nu ar însemna doar lipsirea României de un orizont cert de aderare, ci ºi abandonarea propriilor eforturi ale uniunii privind o extindere necesarã, tocmai pentru cã tinde sã devinã completã.

În absenþa unui calendar de aderare cuprinzând etapele precis determinate pe baza unor criterii obiective ºi riguros aplicabile tuturor, frustrarea românilor va fi legitimatã într-un context crucial al construcþiei europene determinat de punerea în circulaþie a monedei unice euro. Dezamãgiþi, ei îºi vor aminti, de exemplu, cã, pentru a fi admisã în Consiliul Europei în 1993, României i-au fost necesari trei ani, în timp ce Sloveniei i-au fost suficiente trei luni, sau poate vor rememora faptul cã în 1945 au fost uitaþi în braþele sovieticilor chiar când se puneau primele temelii ale arhitecturii europene.

Retrospectiva extinderilor succesive, de la cei 6 la cei 15, parcurse de comunitãþile europene cãtre ceea este Uniunea Europeanã de astãzi reflectã diversitatea raþiunilor care au motivat adeziunile respective, de la considerentele de naturã economicã la cele privind consolidarea democraþiei interne ºi stabilitatea internaþionalã care, potrivit lui Michel Rocard, par sã fie argumentul esenþial al candidaturilor celor 12. Or, având în vedere cã România, ca de altfel ºi celelalte state membre sau candidate ale Uniunii Europene, trebuie sã-ºi punã în aplicare reformele în funcþie de structurile normative ºi funcþionale ale Europei actuale, dar ºi ale Europei de mâine, evoluþia sa este inextricabil legatã de o integrare europeanã cât mai apropiatã ºi cât mai efectivã. Din aceastã perspectivã, desigur cã angajamentul nostru reformator trebuie susþinut într-un ritm accelerat, lucru care nu este doar posibil, ci ºi realizabil, pentru a nu lipsi de la întâlnirea istoricã a þãrilor candidate din 2004.

## Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul Becsek-Garda Dezideriu ºi urmeazã domnul Vekov K‡roly J‡nos.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Domnul ministru Ioan Rus, în manifestul sãu ardelenesc, afirma cã s-a pierdut autoritatea statului în judeþele Harghita ºi Covasna.

Directorul S.R.I.-ului, domnul Radu Timofte, vorbea tot de disoluþia autoritãþii statului în cele douã judeþe din centrul þãrii.

Se afirmã acest lucru acolo unde populaþia maghiarã este majoritarã, dar a cãrei reprezentare în instituþiile statului nu este mai mare de 25%, iar în structurile Ministerului de Interne, la nivel de subofiþeri ºi ofiþeri, este sub 5%.

Care sunt sursele acestor dezinformãri? Cine are interesul sã dezbine populaþia din cele douã judeþe pe plan etnic?

Unul dintre principalii furnizori de ºtiri ai acestor informaþii tendenþioase este colonelul Dobrescu, ºeful Serviciului de contrainformaþii din judeþul Harghita.

Domnul colonel, fiind implicat în afaceri necurate în domeniul forestier, în vara anului 2001, cu concursul comandantului de poliþie al oraºului Gheorgheni ºi al unor ofiþeri de la Inspectoratul Judeþean al Poliþiei din judeþul Harghita, a reuºit sã blocheze ancheta Comisiei pentru cercetarea abuzurilor ºi petiþii din Camera Deputaþilor, pentru a-i proteja pe domnul Melles Elšd ºi alþi lucrãtori ai Ocolului Silvic Gheorgheni, care au prejudiciat intere-

sele statului român prin protejarea hoþiei din pãdurile zonei.

O altã situaþie asemãnãtoare este cazul de la Borsec, unde directorul Barbu, prieten de afaceri cu domnul Dobrescu, a iniþiat o farsã cu biletele de tratament subvenþionate de stat pentru anumite categorii de persoane care nici nu au vãzut staþiunea balnearã din nordul judeþul Harghita. Domnul Barbu, pentru a scãpa de cercetarea penalã, cu ajutorul domnului Dobrescu, este þinut la Spitalul de Psihiatrie de la Tulgheº.

Vãzând cã este anchetat de cãtre structurile superioare ale Ministerului de Interne, Domnia sa, pentru a-ºi ridica importanþa funcþiei pe care o are, pentru a distrage atenþia de la ilegalitãþile ºi afacerile necurate în care este implicat, a furnizat date false privind autoritatea statului în judeþul Harghita.

Vã mulþumesc ºi eu.

Are cuvântul domnul Vekov K‡roly J‡nos ºi se pregãteºte ultimul vorbitor, domnul deputat R‡duly.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În ultimii ani asistãm la un fenomen pozitiv în România: pe mãsurã ce, prin organizaþia lor de reprezentare, maghiarii au luat parte într-un fel sau altul la putere în cadrul unei coaliþii guvernamentale sau, ca acum, în afara Guvernului, a avut loc o schimbare sensibilã a atitudinii opiniei publice româneºti faþã de maghiari. Acest fenomen se datoreazã acelor politicieni români ºi maghiari care au avut înþelepciunea de a renunþa la atitudinea rigidã faþã de celãlalt, transformând-o într-una de colaborare.

Angajarea ºi cooptarea maghiarilor în rezolvarea problemelor þãrii a oferit fericita surprizã recunoscutã nu de puþini dintre colegii lor români cã ei îºi pot aduce contribuþia la schimbarea în bine a stãrilor de fapt din þarã.

Politicienii maghiari nu s-au sfiit sã-ºi aducã aportul, deºi, datã fiind ponderea lor numericã, nu de ei a depins în primul rând calea urmatã, dupã cum nici rezultatele obþinute.

Partidul care conduce astãzi þara cunoaºte adevãrul expus mai sus. De aceea a decis sã colaboreze sub anumite condiþii cu U.D.M.R. Fãrã doar ºi poate cã Uniunea Maghiarilor din România a considerat ºi ea cã o colaborare mai strânsã poate fi utilã ambelor pãrþi.

Schimbarea a survenit cu sãptãmâni în urmã, când unele atacuri sau manifestãri sporadice antimaghiare, mai cu seamã din partea anumitor forþe politice, au crescut atât ca numãr, dar s-au amplificat ºi printr-o participare guvernamentalã, la prima vedere întâmplãtoare, în ultimele sãptãmâni însã deja de proporþii îngrijorãtoare, întrucât aceste atacuri vin din partea reprezentanþilor anumitor segmente sau instituþii ale puterii, preºedintele Organizaþiei judeþene Cluj, care este ºi ministru de interne, directorul S.R.I., preºedintele Comisiei parlamentare de control a activitãþii S.R.I. ºi, într-un fel, chiar ministrul administraþiei publice, controlate toate judicios de P.S.D., toþi fiind membri ai P.S.D., aleºi, numiþi de acesta, dupã cum lor li s-a alãturat chiar preºedintele þãrii.

Manifestãrile respective nu pot fi considerate întâmplãtoare ºi, prin urmare, ele cer imperios tragerea unui semnal de alarmã.

Luãrile de poziþie în cauzã nu numai cã nu sunt întâmplãtoare. Ele pericliteazã nu doar anumite interese proprii comunitãþii maghiare din România, dar, totodatã, interesele chiar ale întregii þãri.

Da. Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat R‡duly R—bert ºi, cu scuzele de rigoare, ultimul vorbitor care va încheia aceastã primã parte a ºedinþei de astãzi va fi domnul Ana Gheorghe, P.S.D.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Domnule vicepreºedinte Ciontu,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Stimaþi colegi,

Joi, vineri, sâmbãtã ºi duminicã am fost la Miercurea Ciuc, ca de obicei.

Circulând în oraºul meu natal, în regiunea mea natalã, m-au oprit pe stradã mulþi concetãþeni, ca de obicei.

Dupã ce ne spuneam, în funcþie de moment, ”Jo reggelt kivanokÒ, ”Jo napot kivanokÒ sau ”Jo estet kivanokÒ, m-au întrebat, invariabil, acelaºi lucru: ”Ce se urmãreºte cu aceastã nouã provocare?Ò Eu le-am rãspuns scurt: ”Ce sã se urmãreascã?! Ca de obicei.Ò

Permiteþi-mi sã vã pun, sã îmi pun, sã ne punem douã întrebãri: dacã ne-a luat prin surprindere Raportul S.R.I., care a fost fãcut public acum câteva zile. Pe mine personal, pe noi, cred cã nu. Nicidecum.

1990 nu este departe, ºi ne aducem aminte de travestirea peste noapte a Securitãþii. În plus, cunoaºtem ºi zicala potrivit cãreia acolo, cel puþin, afarã este vopsit gardul, înãuntru este leopardul. Acelaºi leopard dinainte de Õ89.

A doua întrebare pe care mi-o pun ºi pe care este bine sã ne-o punem este: oare ce cuvânt caracterizeazã cel mai bine Raportul S.R.I. dat publicitãþii cu câteva zile în urmã? Cred cã cel mai potrivit cuvânt este inconºtienþa.

Autorii ºi susþinãtorii ideilor prezentate nu înþeleg sau nu vor sã înþeleagã cã aceste acuzaþii nefondate nu se îndreaptã doar împotriva comunitãþii maghiare din secuime sau împotriva comunitãþii naþionale maghiare din România, ci dãuneazã imaginii României în lume ºi reduc considerabil ºansele de integrare euroatlanticã a þãrii.

Sau rãspunsul poate ar fi, dimpotrivã, conºtienþa. Se urmãreºte poate îndepãrtarea României de Europa tradiþionalã prin criticarea ºi chiar negarea valorilor europene ºi apropierea þãrii noastre de alte zone de influenþã. Poate. Decideþi dumneavoastrã ºi alegeþi rãspunsul corect: dacã este vorba de inconºtienþã sau de conºtienþã.

La nici douã zile de la prezentarea Raportului S.R.I. în discuþie, raport în care se prezintã ca principal risc, respectiv ameninþare, citez, ”...pierderea controlului statului român asupra unei importante zone din teritoriul naþional...Ò, o ninsoare neaºteptatã, ce-i drept, la sfârºitul lunii noiembrie, a luat cu asalt, prin surprindere, teritoriul naþional al României, atac ce a dus în mod cu totul neaºteptat la pierderea controlului statului român asupra unei importante zone din teritoriul naþional.

Drum bun!

Cãlãtorie sprâncenatã!

Vã mulþumesc. Îl invit pe domnul deputat Ana Gheorghe.

## **Domnul Gheorghe Ana:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

S-a împlinit un an de la alegerile generale, alegeri care au constituit, prin rezultate, modul în care a fost administratã þara în perioada 1996 Ñ 2000.

Alegãtorii au gãsit de cuviinþã sã sancþioneze prestaþia partidelor ce au guvernat ineficient, incoerent, neprofesional ºi nu întâmplãtor în spirit de clan, cu consecinþe foarte grave pentru þarã în perioada urmãtoare. Sãrãcia a atins cote alarmante, iar corupþia a pãtruns în sferele cele mai înalte ale puterii.

Se împlineºte un an de când Guvernul Adrian Nãstase ºi-a preluat mandatul, cu o misiune extrem de dificilã atât în plan intern, cât ºi în plan internaþional. În plan intern, pentru eradicarea sãrãciei, crearea de locuri de muncã, scãderea inflaþiei etc., în plan extern, pentru transformarea imaginii de cea mai sãracã þarã a Europei într-o imagine de þarã potentã, candidatã la integrarea în Uniunea Europeanã.

În acest an, progresele realizate de Guvernul Nãstase sunt evidente, dar nu suficiente. Cred cã cel mai mare progres realizat este acela cã României i-au fost recunoscute progresele realizate într-o perioadã aºa de scurtã atât în domeniul economic, dar ºi social. Mai mult ca sigur astãzi cei care nu au crezut ºi care nu cred în programul de guvernare al Partidului Social Democrat se leagã de promisiunile electorale încã neîndeplinite, uitând de perioada scurtã care s-a scurs de la alegeri, dar mai ales de dezastrul economic ºi social lãsat în noiembrie 2000.

Nu mi-am propus sã fac o trecere în revistã a rezultatelor obþinute de Guvernul condus de Adrian Nãstase. Acest lucru este prezentat foarte clar în raportul de þarã al experþilor Uniunii Europene pentru România. Dar doresc sã atrag atenþia celor care tot timpul criticã Guvernul Nãstase, prin discursuri fãrã conþinut, cã în România nu se pot realiza progrese atâta timp cât cei ce au guvernat în perioada anterioarã nu au lãsat un climat de progres, de dezvoltare a vieþii sociale ºi economice.

Din pãcate, fosta guvernare, care astãzi este foarte vehementã, prin discursuri populiste, ne-a lãsat sãrãcie, corupþie, ºomaj ºi imaginea în exterior a unei þãri

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi tuturor colegilor ºi vã urez o zi bunã în continuare.

PAUZÃ

## DUPÃ PAUZÃ

_În continuare, ºedinþa este condusã de domnul Valer Dorneanu, preºedintele Camerei Deputaþilor, asistat de domnii Nicolae Leonãchescu ºi Tudor Mohora, secretari_ .

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã aºezaþi, pentru a deschide ºedinþa. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã, din totalul de 345 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa un numãr de 286, sunt absenþi 56, din care 26 participã la alte acþiuni parlamentare.

Aº dori ca, înainte de a intra în ordinea de zi, care va începe cu vot final, sã-mi permiteþi sã vã prezint o informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de Comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 147/2001 pentru ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România ºi Fondul Monetar Internaþional ºi a Memorandumului cu privire la politicile economice ºi financiare ale Guvernului României în perioada 2001-2002, convenite prin schimb de scrisori între Bucureºti ºi Washington, prin scrisoarea din 17 octombrie 2001 a Ministerului Finanþelor Publice ºi Bãncii Naþionale a României ºi rãspunsul din 31 octombrie 2001 al Fondului Monetar Internaþional, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize Ñ Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã. Termenul de depunere a raportului: 3 decembrie 2001.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 148/2001 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adãugatã a unor importuri de bunuri ºi a unor servicii contractate în anul 1999, destinate înzestrãrii Ministerului de Interne, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize Ñ Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 3 decembrie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

9. Propunerea legislativã privind controlul bolilor cu transmitere sexualã (BTS) ºi SIDA, iniþiatã de doamna deputat Constanþa Popa.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru sãnãtate ºi familie; pentru avize Ñ Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale; Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 25 ianuarie 2002.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã propun sã trecem, în continuare, la celelalte proiecte înscrise pe ordinea de zi ºi dacã în final se va îmbunãtãþi prezenþa vom proceda la vot.

## **Domnul Florin Georgescu**

**:**

Apel!

## **Doamna Paula Maria Ivãnescu**

**:**

Procedurã!

Poftiþi! Dacã e de procedurã...

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

În primul rând, poate ne puteþi oferi informaþii asupra programului Camerei Deputaþilor pe urmãtoarele zile ºi, în al doilea rând, dat fiind cã noi am votat un program pentru astãzi, cu ºedinþã de vot final la ora 9,30 ºi înþeleg cã este depãºitã aceastã orã, vã rog sã spuneþi acum care este ora de astãzi la care se fac voturile finale, pentru cã vãd cã se tot schimbã programele acestea ºi nu mai înþelegem nimic.

Deci, domnule preºedinte, votãm acum, cu verificarea cvorumului, în mod regulamentar, ori fixãm o orã de vot pânã... în cursul zilei de astãzi, care sã fie anunþatã, prin grupuri, la toatã lumea. ( _Aplauze în partea dreaptã a sãlii._ )

## Doamnã deputat,

Eu nu ºtiu ce trebuie sã mai anunþãm ºi nici nu ºtiu cum trebuie sã mai facem cu prezenþa deputaþilor. Dacã deputaþii nu vin sã voteze, noi ce sã le facem?! ( _Vociferãri în partea dreaptã a sãlii._ ) Asta este situaþia! Deci nu ºtim exact ce sã mai propunem. Pur ºi simplu, nu ºtim ce sã mai propunem.

Dacã parlamentarii nu doresc sã-ºi onoreze mandatul ºi sã vinã la ºedinþele de vot planificate, eu nu mai planific ºedinþele de vot acum. ªedinþa de vot a fost la 9,30, nu s-au prezentat, nu am avut cvorumul, deci gata!

Vom vorbi, în Comitetul ordinii de zi pentru planificarea unei alte ºedinþe de vot. Deci nu am speranþe cã pe ziua de astãzi mai avem un cvorum. Aceasta este o problemã.

A doua problemã. Cele douã Birouri s-au întrunit astãzi în ºedinþã la Senat ºi au decis sã facem ºedinþa festivã mâine, la ora 15,00. În felul acesta, cred cã vom avea o prezenþã mai bunã. Deci luaþi notã de aceastã problemã, vom discuta ºi în Comitetul ordinii de zi ºi nu cred cã va fi vreo problemã, mai ales cã din partea liderilor de grup a venit aceastã propunere.

Vã mulþumesc.

Da, domnul Gheorghiof.

## Domnule preºedinte,

Potrivit Regulamentului Camerei Deputaþilor, dumneavoastrã aveþi competenþa ºi posibilitatea de a anunþa Camerei data ºi ora votului final în ziua în care aþi constatat cã în salã nu e întrunit cvorumul pentru votul final. Regulamentul spune în mod cert: ”Preºedintele stabileºte data ºi ora atunci când se constatã cã în salã nu este întrunit cvorumulÒ.

Dumneavoastrã, potrivit precedentelor noastre, puteþi sã stabiliþi marþea viitoare, la aceeaºi orã, vot final pe proiectele care astãzi nu au întrunit cvorumul pentru votul final. Este obligaþia preºedintelui de a face, potrivit regulamentului nostru, anunþul în plenul Camerei Deputaþilor.

## Da, marþea viitoare, la ora 10,00.

Propunerea legislativã pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobatã prin Legea nr. 189/2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 8 noiembrie 2000.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna deputat Smaranda Dobrescu.

## Stimaþi colegi,

În urma examinãrii propunerii legislative pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre

regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobatã prin Legea nr. 189/2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, în ºedinþa din 30 octombrie 2001 Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã propune ca aceastã propunere legislativã sã fie supusã spre dezbatere ºi adoptare, cu amendamentele fãcute în cadrul comisiei.

Vã mulþumesc. Avem ºi iniþiator. Poftiþi, dacã doriþi!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi ca, în calitate de iniþiator al acestei iniþiative legislative, sã vã prezint pe scurt expunerea de motive.

În aplicarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobatã prin Legea nr. 189/2000, organele abilitate, precum ºi instanþele judecãtoreºti se confruntã cu greutãþi din cauza lipsei normelor metodologice de aplicare a legii.

Prin ordonanþã nu se puteau preciza locurile de detenþie, lagãrele de concentrare, detaºamentele de muncã. Aceasta urma sã se facã prin normele metodologice. De asemenea, este necesar a stabili modalitatea de probaþiune, organele care elibereazã dovezile.

Vã informez cã sute de cauze având ca obiect cererile pentru acordarea drepturilor sunt suspendate la instanþele judecãtoreºti pânã la apariþia normelor metodologice.

Pentru eliminarea acestor greutãþi în aplicarea legii se propune, prin aceastã iniþiativã legislativã, obligarea Guvernului la emiterea normelor de aplicare a legii.

Vã rog sã fiþi de acord cu aceastã propunere legislativã, împreunã cu amendamentele fãcute chiar de Guvern.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Poftiþi, dacã doreºte, în cadrul dezbaterilor generale, cineva sã ia cuvântul. Vãd cã nu se doreºte.

Dacã nu se doreºte, atunci sã intrãm în dezbaterea proiectului.

- Titlul legii. Vã rog sã priviþi în raport la pagina 1, punc-

- tul 1.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul unic. Vã rog sã priviþi la punctul 2 din raport,

- sunt propuse niºte modificãri.

- Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Vedeþi, pentru art. 12 sunt niºte modificãri ºi la punc-

- tul 3 al raportului, ºi la punctul 5.

- Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

- Existã vreo obiecþie, în general, la aceste puncte, aºa

- cum au fost modificate de comisie? Nu sunt. Mulþumesc.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 179/7.XII.2001

Am adoptat propunerea legislativã.

Urmeazã ca, la vot final, sã fie supusã într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 60/1998 pentru modificarea art. 1 alin. 1 al Legii nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraþilor care au fost înlãturaþi din justiþie pentru considerente politice, în perioada anilor 1945 Ñ 1952.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva? Nu doreºte.

Din partea comisiei.

În urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 60/1998 pentru modificarea art. 1 alin. 1 din Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraþilor care au fost înlãturaþi din justiþie pentru considerente politice în perioada anilor 1945 Ñ 1952, în ºedinþa din 7 noiembrie a acestui an Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã propune ca acest proiect de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului, cu urmãtoarele amendamente pe care le-a fãcut comisia noastrã.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, vã rog sã observaþi, avem în raportul comisiei trei propuneri de modificare.

Sunt obiecþii la vreuna dintre ele? Nu sunt. Adoptat.

Deci am parcurs întregul act normativ.

Urmeazã sã fie supus votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul Legii privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 76/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 12/1998 privind schimbul terenului, în suprafaþã de 5.000 m[2] , situat în ªoseaua Kiseleff, zona Piaþa Presei Libere, sectorul 1, Bucureºti, România, cu construcþia ºi terenul aferent situate în Dorotheenstrasse 62 Ñ 66, Berlin, Republica Federalã Germania. Este o procedurã de urgenþã.

Din partea comisiei, Comisia de politicã externã, vã rog sã ne propuneþi niºte timpi de dezbatere ºi sã ne explicaþi de ce aþi propus respingerea.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Cu adresa nr. 572/15 octombrie 2001, în conformitate cu prevederile art. 89 ºi 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia pentru politicã externã a fost sesizatã, în fond ºi în procedurã de urgenþã, cu dezbaterea proiectului de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 76/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 12/1999 privind schimbul de terenuri, în suprafaþã de 5.000 m[2] , situat în

ªoseaua Kiseleff, zona Piaþa Presei Libere, sectorul 1, Bucureºti, România, cu construcþia ºi terenul aferent situate în Dorotheenstrasse 62 Ñ 66, Berlin, Republica Federalã Germania.

În ºedinþa din 17 octombrie 2001 comisia a hotãrât ca proiectul de lege sã fie avizat favorabil, în forma adoptatã de Senat la 4 octombrie 2001.

În raport de obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mai e nevoie de ceva?

Nu mai e.

Timpi de dezbatereÉ

Propunem 5 minute timp de dezbatere ºi un minut pe fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Titlul legii. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Observaþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului într-o ºedinþã specialã de vot. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 74/2001 privind abilitarea Ministerului de Interne de a angaja ºi presta servicii.

Dacã din partea iniþiatorului este cineva? Nu este. Comisia de apãrare dacã este? Nu este. Se amânã.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 86/2001 privind serviciile de transport public local de cãlãtori.

Înþeleg cã aici s-a parcurs o parte din lege. Poftiþi, spuneþi-ne! Deci am rãmas la poziþia 49 din raport, titlul secþiunii.

Dacã la titlul secþiunii sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat, aºa cum a fost modificat de comisie.

Poziþia 50 din raport. Dacã sunt obiecþii? Vã rog sã observaþi, la poziþiile 50, 51, 52 ºi 53 comisia a fãcut propuneri de modificare.

Sunt obiecþii? Se referã la art. 18 din aceastã lege. Nu sunt obiecþii. Adoptat art. 18, cu modificãrile propuse de comisie.

La art. 19 vã rog sã observaþi cã existã o modificare la alin. 1 ºi alin 2; sunt ºi mai multe litere la alin. 2, sunt 3 litere. Dacã la acest articol 19, aºa cum a fost modificat prin raportul comisiei, sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat art. 19 în forma modificatã de comisie.

La art. 20 sunt, de asemenea, modificãri la alin. 1 ºi la literele componente ale alineatului 1 ºi, de asemenea, la alin. 2; este vorba de poziþiile 56 ºi 57 din raportul comisiei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Art. 20 adoptat.

Titlul secþiunii a II-a. ªi aici este o modificare fãcutã de comisie. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat aºa cum a fost modificat de comisie.

Art. 21. Vã rog sã observaþi poziþiile 59 pânã la 64 din raport. Sunt propuse diferite modificãri, printre care eliminarea alin. 2. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Art. 21 a fost adoptat aºa cum a fost modificat de comisie.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

La poziþia nr. 72 din raport, alin. 2 subpunctul a), scrie aºa: ”pentru transportul cu autobuze, minibuze ºi microbuzeÒ. Eu cred cã a pune simultan minibuze ºi microbuze este impropriu. Poate cã este vorba de midibuze sau altã denumire, diferitã de microbuze, pentru cã între ”miniÒ ºi ”microÒ ar trebui sã constatãm cã sunt suprapuneri de semanticã de sens. Mersi.

Comisia sã ne dea o explicaþie dacã este o diferenþã între minibuz, microbuz.

Da, este diferenþã între minibuze ºi microbuze la numãrul de locuri. Deci la minibuze sunt maximum 6-7, la microbuze pânã la 12, deci sunt douã mijloace de transport diferite ºi de aceea le-am ºi comasat, a) cu b); pânã la 8 ºi peste 8, da.

Deci propunem sã rãmânã articolul aºa cum l-a votat comisia.

Tehnicienii ne dau o diferenþã în ceea ce priveºte numãrul de locuri, deºi, la prima vedere, în limbajul comun nu sunt niºte diferenþe.

Da, poftim, domnule Bivolaru!

Da, într-un fel, observaþia domnului Leonãchescu are un sâmbure de adevãr, dar este ºi o concesie care am fãcut-o vizavi de situaþia realã din piaþã, din piaþa transporturilor. Deocamdatã, în toate legile pe care noi le-am adoptat pânã acuma prin Parlament au fost definite cu

claritate autobuzul ºi microbuzul, care microbuz este un mijloc de transport care are pânã la 17 locuri, inclusiv ºoferul. Sub aceastã capacitate, noi am acceptat de principiu noþiunea de minibuz, pentru cã se foloseºte acest termen în literatura de specialitate, nu este definit nicãieri, dar este sub 17 locuri. Trebuie sã o acceptãm aºa, pentru cã este folosit ºi în norme.

## Da. Domnul Brudaºca.

Eu nu sunt specialist în numãrul de locuri în minibuze sau microbuze, însã daþi-mi voie sã vã atrag atenþia cã este de fapt o traducere din limba englezã ºi în limba englezã existã o singurã formulã, indiferent de numãrul de locuri, este ”minibusÒ. Dacã acceptãm aceastã origine a cuvântului, atunci trebuie sã acceptãm faptul cã menþinerea în aceastã formulare la pct.a) a minibuzului ºi a microbuzului este o inexactitate lingvisticã, pentru cã nu se precizeazã nicãieri cã un minibuz nu poate avea decât pânã la 6 locuri sau pânã la 7 locuri ºi un microbuz maximum 17 locuri.

Deci, punând aici acest detaliu, este absolut inutil ºi redundant; noi avem de-a face cu douã categorii mari de mijloace de transport în cazul de faþã; între autobuz, la care ºi el, autobuzul, ºtiu cã are de la 34 de locuri pânã la 60 de locuri. De ce nu spunem autobuze mici ºi autobuze mari sau eu mai ºtiu ce altã minune! Eu sunt pentru formula, pentru ca sã ne respectãm în primul rând noi pe noi ºi limba românã, sã vorbim despre autobuze ºi microbuze, pentru cã altfel încercãm sã inventãm lucruri care nu existã. Minibuze Ñ în limba englezã nu existã ”microbuzÒ, existã numai ”minibusÒ. Asta este. Este adevãrat cã suntem în limba românã, dar aceastã precizare de detaliu, câte locuri, câte pe stânga, câte pe dreapta, cum sã fie al ºoferului, este absolut o inutilitate din punct de vedere legislativ.

Domnule Brudaºca, nici eu nu sunt specialist, dar am certitudinea cã, deºi în conþinutul acestei legi nu este menþionat, probabil existã niºte norme tehnice în care sunt date asemenea detalii.

Poftiþi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Este în legea noastrã. În Decretul nr. 328, sigur, este foarte vechi, asupra circulaþiei rutiere sunt categoriile de conducere. Nu trebuie sã facem abstracþie de aceastã lege care existã în România. Pânã la 8 locuri sunt autovehicule, cã, pânã la urmã, toate sunt autovehicule care pot fi conduse cu categoria B. Peste 8 locuri sunt autovehicule care pot fi conduse numai cu categoria D, dacã este transport de persoane, or, autoturismul, nicãieri în lume, nu a avut mai mult de 4-5 locuri, iar microbuzul este, sigur, cel care depãºeºte 8 locuri, pentru cã între 5 ºi 8 scrie pe carnetul fiecãruia. Cred cã majoritatea parlamentarilor au permise de conducere în buzunar. Uitaþi-vã la categoria B, uitaþi-vã la categoria D ºi este o împãrþire foarte clarã dupã normele acestea, iar dacã nu existã în legislaþia englezã cuvântul, existã în legislaþia francezã, pentru cã s-a inventat ”minivonulÒ, ºi aceasta este tot din englezã, într-o englezã-francezã.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 179/7.XII.2001

Pânã la urmã trebuie sã le împãrþim dupã cum este prevãzutã în legea româneascã. În legea româneascã avem voie sã conducem cu categoria B pânã la 8 locuri ºi acestea nu sunt autoturisme; autoturisme cu 8 locuri nu existã, nu s-au fabricat încã; s-au fabricat autoturisme cu maximum 5-6 locuri. Între 6 ºi 8, acesta se numeºte ”minivonulÒ, care vrem noi acum, minibuz, iar peste 8 locuri se conduce cu categoria D, unde intrã microbuzele ºi autobuzele, în funcþie de numãrul de locuri, dar nu este o inadvertenþã dupã legea româneascã.

Vã mulþumesc.

Da. Stimaþi colegi, sã considerãm cã dacã la alin. 1 nu a fost absolut nici o obiecþie, el este adoptat, deci alin. 1 al art. 24, aºa cum a fost modificat de comisie.

La alin. 2, avem aici prima frazã a alin. 2 la care, de asemenea, nu a fost nici o obiecþie, ea este adoptatã. La lit. a) a fost o obiecþie, deci supun la vot varianta comisiei.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? 9 voturi contra.

Abþineri? O abþinere.

S-a adoptat varianta comisiei.

Dacã la celelalte puncte ale acestui articol mai sunt obiecþii? Nu sunt. Le considerãm adoptate ºi o datã cu aceasta adoptat art. 24.

Art. 25. La art. 25 vã rugãm sã priviþi în raport, avem numeroase modificãri la poziþiile 75 ºi 76 din raportul comisiei. Dacã sunt obiecþii? Dacã nu sunt obiecþii, adoptat art. 25, aºa cum a fost modificat de comisie.

Art. 26, la poziþia 77 din raport vã rog sã observaþi modificãrile propuse de comisie, inclusiv eliminarea lit.e). Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Art. 26, adoptat aºa cum a fost modificat de comisie.

Art. 27. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 28. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat aºa cum a fost modificat de comisie.

Titlul capitolului al IV-lea. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 29. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 30. La art. 30 vã rog sã vã uitaþi la poziþia 82 din raport, sunt propuse o serie de modificãri. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat aºa cum a fost modificat de cãtre comisie.

Titlul capitolului al V-lea. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 31. Observaþi în raport, la poziþiile 84, 85, 86, 87 sunt modificãri propuse de cãtre comisie. Dacã sunt obiecþii la acest art. 31, aºa cum se propune modificarea lui de cãtre comisie? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 32. Sunt niºte modificãri, inclusiv este vorba de eliminarea unui alineat, alin. 2. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat aºa cum a fost modificat de comisie.

Art. 33. Sunt observaþii? Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 34. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 35. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a fost sesizatã în fond cu iniþiativa legislativã privind Legea grãdinilor zoologice ºi acvariilor publice. În ºedinþa din 25 octombrie 2001 comisia a hotãrât ca propunerea legislativã mai sus menþionatã sã fie supusã spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã în raportul respectiv.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Dacã la dezbateri generale doreºte cineva sã se înscrie? Nu doreºte nimeni.

Sã intrãm atunci în dezbaterea propunerii legislative. Titlul legii. Dacã sunt obiecþii? Vedeþi cã este o modificare în raport. Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Poziþia 2 din raport. Vã rog sã mergem pe raport. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Deci adoptat.

Aveþi aici, în raport, niºte formulãri care sunt puþin mai ciudate, nu ºtiu exact.

Deci sã considerãm cã art. 1 a fost adoptat. Art. 2, aºa cum este modificat de comisie, la poziþia 3 din raport.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 3, prin raport se propune eliminarea. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. S-a eliminat.

De asemenea, pentru art. 4 vã rog sã observaþi cã prin raport se propune, de asemenea, eliminarea. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptatã aceastã variantã.

La art. 5 vã rog sã observaþi cã se reformuleazã ºi se modificã ºi poziþia lui.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptatã varianta comisiei de la pct. 6 al raportului. Art. 6. Se propune eliminarea de cãtre comisie a acestui articol.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Se propune eliminarea. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptatã varianta comisiei. La art. 8, poziþia 9 din raport, veþi observa cã se propune, de asemenea, eliminarea acestui art. 8. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptatã varianta comisiei.

La poziþia 10 din raport vã rog sã observaþi cã se introduce un articol care, dupã eliminãrile acestuia, devine art. 4.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptatã varianta comisiei. Referitor la art. 9 din lege, poziþia 11 din raport. Se propune eliminarea. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptatã aceastã variantã.

Actualul art. 10 din lege, din propunerea legislativã. Prin poziþia 12 a raportului se propune, de asemenea, eliminarea.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 179/7.XII.2001

La poziþia 12 se introduce o denumire de capitol, se creeazã un capitol II.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptatã aceastã variantã.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În urma examinãrii proiectului Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/2001 pentru modificarea art. 4 alin. 6 lit.d) din Ordonanþa Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit ºi a art. 15 ºi 26 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adãugatã, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât ca acest proiect de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma adoptatã de Senat.

Fac menþiunea cã suntem în prezenþa unei legi ordinare.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. I. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. II. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. III. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. IV. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Proiectul de lege, în integralitate. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. S-a adoptat în unanimitate.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 37/2000 privind completarea ºi modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului ºi condiþiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului.

Dacã din partea iniþiatorului se doreºte? Poftiþi!

## Vã mulþumesc.

Modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului ºi a condiþiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate potrivit legii în proprietatea privatã a statului prin Ordonanþa Guvernului nr. 37/2000 a avut în vedere urmãtoarele: pe de o parte, reglementarea situaþiei bunurilor mobile ºi imobile care provin din succesiuni fãrã moºtenitori, fie legali sau testamentari, precum ºi a bunurilor mobile fãrã stãpân ºi a celor pãrãsite, iar, pe de altã parte, extinderea categoriilor de beneficiari în ce priveºte atribuirea cu titlu gratuit sau cu platã a bunurilor respective.

A avut în vedere ºi alte reglementãri privind mijloacele de platã în valutã neconvertibilã, precum ºi recuperarea

din veniturile încasate din valorificare a cheltuielilor efectuate cu valorificarea bunurilor respective.

Menþionãm, totodatã, cã prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 113/2000 sunt propuse ca amendamente la raportul asupra proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 37/2000 privind completarea ºi modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 128/1998, astfel cã aceastã Ordonanþã a Guvernului, nr. 113, care este înscrisã pe ordinea de zi la punctul urmãtor este prevãzutã a fi respinsã.

Suntem de acord cu amendamentele propuse ºi supunem adoptãrii Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 37/2000 în varianta menþionatã. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Grigoraº.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 37/2000 privind completarea ºi modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului ºi condiþiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate potrivit legii în proprietatea privatã a statului ºi a hotãrât ca acest proiect de lege sã fie supus dezbaterii ºi adoptãrii plenului cu amendamentele din raportul comisiei.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Titlul ordonanþei. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. I. Vã rog sã observaþi prima poziþie, cã este o modificare propusã prin raportul comisiei.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La pct. 1 al art. I vã rog sã observaþi la pct. 2 al raportului comisiei cã este propusã o modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La pct. 2 al art. I vã rog sã observaþi cã sunt douã propuneri de modificare, alin. 1 ºi alin. 2.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Alin. 3. De asemenea, nu sunt propuse modificãri. Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþii? Nu aveþi. Adoptat. Punctul 4. Dacã sunt obiecþii din partea dumneavoastrã? Nu sunt.

- Vã rog sã observaþi cã se introduce un alineat nou la

- pct. 4.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 4, în integralitate. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5. Vã rog sã observaþi, la pct.5 al raportului se introduce un alineat nou.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Deci, adoptat pct. 5 în forma modificatã de comisie. La pct. 6 se introduce, de asemenea, un alineat nou de cãtre comisie.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat pct.6 în forma modificatã de comisie. La pct. 7 sunt propuse niºte modificãri. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat pct. 7 al art. I în varianta propusã de comisie. Pct. 8. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. II. Se propune o modificare.

- Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Punctul III. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Am parcurs ordonanþa.

La articolul unic vã rog sã observaþi cã se propune o modificare.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

- La titlul legii sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

- Am parcurs ºi ordonanþa ºi proiectul de lege.

- Este o lege cu caracter ordinar.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

- S-a adoptat cu unanimitate de voturi.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 113/2000 privind modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 128/1998 întrucât tocmai a fost preluat integral textul acestei ordonanþe, în ordonanþa pe care am discutat-o anterior, respectiv Ordonanþa nr. 37.

Ca atare, nemaiavând obiect de reglementare, propunem respingerea acestui proiect de lege.

rea la Uniunea Europeanã, în sensul accesului României la instrumentele financiare instituite de cãtre aceasta.

Ordonanþa asigurã preluarea de cãtre Ministerul Finanþelor a funcþiei de control financiar preventiv exercitatã pânã la apariþia acesteia de Curtea de Conturi, defineºte obiectivele ºi cerinþele instituirii la nivelul tuturor instituþiilor publice a unor sisteme de exercitare a controlului intern, ca atribut al conducerii, în concordanþã cu standardele internaþionale, ºi stabileºte totodatã obligaþia de þinere a evidenþei angajamentelor instituþiilor publice ºi de raportare, prin care se întãreºte monitorizarea execuþiei bugetare astfel încât sã se ajungã la o perfecþionare a procesului bugetar.

Faþã de cele de mai sus ºi urmare a raportului de adoptare al Camerei Deputaþilor, în care s-au preluat ca amendamente prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 85/2000, prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 46/2000 ºi ale Ordonanþei Guvernului nr. 72/2001, Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea Legii de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 119/1999. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Grigoraº.

În urma examinãrii proiectului Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern ºi controlul financiar preventiv, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare, cu amendamentele din raport.

Fac menþiunea, domnule preºedinte, cã vom lucra pe raportul înlocuitor ºi pe textul de bazã al ordonanþei. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã comenteze aceastã propunere de respingere?

Nu doresc.

Legea are un caracter ordinar.

Cine este pentru respingerea proiectului de lege?

Vã mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a respins cu unanimitate de voturi acest proiect de lege.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern ºi controlul financiar preventiv.

Dacã din partea iniþiatorului se doreºte...? Poftiþi!

Vã mulþumesc.

Prin reglementãrile Ordonanþei nr. 119/1999 s-a întãrit responsabilitatea Guvernului, a Ministerului Finanþelor Publice pentru elaborarea ºi implementarea politicii în domeniul bunei gestiuni financiare ºi instituirea unor standarde moderne în exercitarea controlului financiar preventiv ºi efectuarea auditului intern.

Ordonanþa a urmãrit crearea unor mecanisme de control intern compatibile cu cerinþele pregãtirii pentru adera-

## Vã mulþumesc ºi eu.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri?

Nu doresc.

Atunci sã intrãm în dezbaterea proiectului de lege. Sã începem cu ordonanþa. Titlul ordonanþei.

Vã rog sã priviþi în raport la pagina 3, punctul 2, se propune o reformulare.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

S-a adoptat varianta comisiei.

De asemenea, vã rog sã observaþi punctul 3 al raportului. Comisia propune ca pe tot cuprinsul ordonanþei sã se modifice niºte termeni: de exemplu, Ministerul Finanþelor se va înlocui cu denumirea ”Ministerul Finanþelor PubliceÒ; sintagma ”ministru al finanþelorÒ cu ”ministrul finanþelor publiceÒ, iar expresia de ”audit internÒ cu expresia de ”audit public internÒ.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

S-a adoptat aceastã poziþie a comisiei.

La titlul capitolului I sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 1 al ordonanþei.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La art. 2 vã rog sã observaþi cã se propune la lit. o) o reformulare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Dacã sunt obiecþii la alte poziþii ale art. 2? Nu sunt obiecþii.

Deci art. 2 a fost adoptat în forma modificatã de comisie.

- La art. 3 sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului II.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 6. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La art. 7 vã rog sã priviþi în raportul comisiei, la alin. 3 se propun o serie de modificãri la literele acestui alineat.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Nu este o observaþie de fond, este o observaþie de redactare. La poziþia 23 art. 26 alin. 7 propus avem 3 termeni Ñ un singur termen la diverse redactãri: ”procesverbalÒ cu cratimã, corect, însã urmeazã ”procesului-verbalÒ cu cratimã Ñ incorect ºi, în final, ”procesul-verbalÒ cu cratimã, incorect. Propunerea mea este de îmbunãtãþire a redactãrii, eliminarea cratimei la ultimele douã variante: ”procesului verbalÒ ºi ”procesul verbalÒ. Vã mulþumesc.

Comisia acceptã aceastã propunere, da? Bun. Deci sã acceptãm varianta comisiei cu modificarea propusã de domnul deputat Leonãchescu.

Dacã mai sunt alte probleme la acest articol? Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat articolul, aºa cum a fost modificat de comisie ºi de domnul Leonãchescu.

Art. 27. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 28. Vã rog sã observaþi cã se propun modificãri la punctul 26 al raportului. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Sunt alte obiecþii? Nu sunt. Atunci, art. 28 este adoptat în integralitate.

Art. 29. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 30. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 31. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului al V-lea. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 32, vã rog sã observaþi cã se propun niºte modificãri la punctul 27 al raportului. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

La alte puncte dacã sunt observaþii? Nu sunt. Art. 32 este adoptat în forma modificatã de comisie.

Art. 33. Vã rog sã observaþi la punctul 28 al raportului unde se propun niºte modificãri. Sunt obiecþii? Nu sunt. Art. 33 a fost adoptat aºa cum a fost modificat de comisie.

Art. 34. Se propun modificãri la punctele 29, 30, 31 ale raportului. La punctul 30 vã rog sã acceptaþi aceeaºi obiecþie ridicatã de domnul Leonãchescu, sã eliminãm acea cratimã. Da?

Alte obiecþii? Nu sunt. Art. 34 a fost adoptat.

Titlul capitolului al VI-lea. Sunt obiecþii? Adoptat.

Art. 35. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 36. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 37. Vã rog sã observaþi cã la punctul 32 al raportului se propun niºte modificãri. Sunt obiecþii? Nu sunt. Art. 37 a fost adoptat.

Art. 38. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 39. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 40. Se propune o modificare la punctul 33 din raport. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Am parcurs întregul text al ordonanþei.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic vã rog sã observaþi la pagina 2 a raportului, punctul 1 reformuleazã acest articol ºi vã rog sã vedeþi forma propusã de comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 85/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern ºi controlul financiar preventiv a fost preluat în integralitate în proiectul de lege pe care tocmai l-am discutat ºi l-am adoptat. Ca atare, acest proiect de lege nu mai are obiect de reglementare ºi propunem respingerea sa. În aceeaºi situaþie se aflã ºi proiectele de lege de la punctul 22 ºi 23 de pe ordinea de zi, cu privire la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 46/2000 ºi Ordonanþa Guvernului nr. 72/2001 care, de asemenea, au fost preluate în proiectul de lege pe care l-am dezbãtut ºi l-am adoptat ºi aceste proiecte de lege sunt propuse pentru respingere, pentru a nu mai reveni la microfon, susþinem respingerea tuturor celor 3 proiecte de lege. Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Am înþeles. Dacã grupurile parlamentare vor sã-ºi exprime opiniile cu privire la acest fapt? Nu.

Atunci, cine este de acord cu aceastã respingere? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

S-a respins proiectul de lege.

Proiectul urmãtor este un proiect de lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 46/2000 pentru modificarea lit. a) din alin. 3 al art. 7 din Ordonanþa Guvernului nr. 119/1999. Ni s-a spus de ce comisia propune respingerea. Dacã grupurile parlamentare au altã opinie? Nu.

Atunci

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune pentru dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 62/1999 timp total 10 minute, un minut pentru fiecare intervenþie. Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dacã nu sunt alte probleme sã trecem la dezbatere. Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1 al ordonanþei, vã rog sã priviþi la punctul 1 al raportului, se propune o modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt.

La lit. b), la punctul 2 al raportului se propune o altã modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. E vreo altã obiecþie la art. 1? Nu. Deci art. 1 a fost adoptat în forma modificatã de comisie.

Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic al legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Este o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 89/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. Este aceeaºi situaþie de a propune niºte timpi de dezbatere.

ªi în acest caz Comisia pentru buget, finanþe, bãnci a reþinut douã amendamente. Suntem în prezenþa unei legi ordinare, vã propunem 10 minute timp total, un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

## Da. Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Da. Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Sã intrãm în dezbaterea legii ºi mergem întâi la ordonanþã.

Titlul ordonanþei. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La art. 1 vã rog sã observaþi cã la punctul 1 al raportului se propune o modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt. Considerãm art. 1 adoptat.

Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Este un proiect de lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã?

Abþineri? Unanimitate.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/1999 privind modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1998, a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 89/1999 ºi a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 115/1999. Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

Poftiþi, doamnã secretar de stat!

Trecem acum la dezbateri.

Titlul ordonanþei. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1, vã rog sã priviþi în raportul comisiei la punctul 1 dacã la modificãrile în comisie sunt obiecþii. Nu sunt. Alte probleme la art. 1? Nu sunt. Adoptat art. 1.

- Art. 2, sunt obiectii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 8. Obiecþii? Adoptat.

- Art. 9. Obiecþii? Adoptat.

Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întreaga lege. Este o lege cu caracter ordinar.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Pentru dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 115/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci propune timp total 6 minute, un minut pentru fiecare intervenþie. Suntem în prezenþa unei legi ordinare.

Vã mulþumesc.

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 38/1999 s-au adus modificãri ºi completãri ale reglementãrilor de naturã legislativã care sã favorizeze procesul de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior declanºat la acea datã. Astfel, s-a avut în vedere: modificarea prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 67 ºi nr. 115/1999 în sensul diminuãrii termenului de scadenþã de la 10 ani la 2 ani a titlurilor de stat cu rambursarea în 4 rate anuale egale, începând cu 1 februarie 2000, lansarea de titluri de stat negociabile, modificarea ratei dobânzii în sensul utilizãrii ratei medii lunare a dobânzii active practicate de bãnci în relaþiile cu clienþii nebancari. În ceea ce priveºte modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 89/1999 s-a modificat termenul scadent al obligaþiunilor de stat în valutã emise în contrapartidã depozitelor în valutã ale Societãþii Naþionale de Telecomunicaþii ”RomtelecomÒ de la 15 iunie 2000 la 31 decembrie 1999, conform înþelegerii de la acea datã cu F.M.I.

Comisia de specialitate a Camerei Deputaþilor a analizat pe fond Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 38/1999 ºi a întocmit un raport suplimentar de adoptare în care ºi-a menþinut punctul de vedere prezentat ºi în raportul iniþial întocmit în noiembrie 1999. Mnisterul Finanþelor propune ºi susþine adoptarea proiectului Legii de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/1999 cu amendamentul prevãzut în raport. Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Din partea comisiei, vã rog.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 179/7.XII.2001

Comisia pentru buget, finanþe, bãnci a examinat proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/1999, a întocmit raport favorabil ºi propune dezbaterea ºi adoptarea cu amendamentul din raportul comisiei. Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc.

Deci sã trecem la dezbaterea proiectului de lege. Dacã nu sunt intervenþii? Vãd cã nu sunt.

Titlul ordonanþei. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. I. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. II. Vã rog sã observaþi cã prin raportul comisiei se propun modificãri la punctul 1 al raportului. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat punctul 1 aºa cum a fost modificat de comisie.

Punctul 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. III, în integralitate. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Este un proiect de lege ordinarã.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 122/2001 pentru modificarea art. 2 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 50/2000 pentru abrogarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1999 privind unele mãsuri pentru dezvoltarea activitãþii economice. Suntem în procedurã de urgenþã, vã rog sã ne propuneþi timpii de dezbatere.

Propunem pentru dezbaterea proiectului Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 122/2001 6 minute timp total, un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Vã mulþumesc.

Titlul ordonanþei. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Articolul unic al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Proiectul de lege în integralitate.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/1999 privind autorizarea Fondului Proprietãþii de Stat de a acorda un sprijin financiar nerambursabil în valoare de 50 miliarde de lei Societãþii Comerciale ”ComtimÒ Ñ S.A. Timiºoara. Suntem în procedurã de urgenþã, vã rog sã propuneþi timpii.

Propunem timp total 6 minute, un minut pentru fiecare intervenþie.

Da. Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Sã trecem la dezbaterea proiectului legii ºi sã începem cu ordonanþa. Titlul ordonanþei. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Obiecþii. Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Este o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 111/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 11/1999 privind acordarea de facilitãþi fiscale agenþilor economici. Procedurã de urgenþã.

Vã rog sã precizaþi timpii de dezbateri.

Comisia propune adoptarea în forma prezentatã de Senat. Suntem în prezenþa unei legi ordinare. Vã propunem 6 minute timp total, un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri?

Sã intrãm în dezbaterea proiectului de lege ºi sã începem cu ordonanþa.

Titlul ordonanþei. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul I al ordonanþei. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul II. Obiecþii? Nu sunt. Cele douã articole au fost adoptate.

Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articol unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Este o lege ordinarã.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

A fost adoptatã aceastã lege ordinarã.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/2001 privind reglementarea situaþiei creanþelor Bãncii Naþionale a României ºi C.E.C.-ului faþã de Banca ”Dacia FelixÒ Ñ S.A. Procedurã de urgenþã. Vã rog sã propuneþi timpii de dezbateri.

Comisia pentru buget, finanþe, bãnci propune dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã de Senat. Suntem, de asemenea, în prezenþa unei legi ordinare. Propunem timp total 10 minute, un minut pentru fiecare intervenþie. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Intrãm în dezbaterea legii ºi începem aceastã dezbatere cu titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã mulþumesc. Adoptat.

Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Este o lege ordinarã.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Proiectul Legii pentru modificarea Legii nr. 91/1999 cu privire la asigurarea facultativã a autovehiculelor deþinute de Preºedinþia României, Camera Deputaþilor, Senat, Guvern, ministere ºi celelalte autoritãþi ale administraþiei publice centrale ºi locale, Curtea Constituþionalã, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Serviciul de Protecþie ºi Pazã, Curtea Supremã de Justiþie ºi celelalte instanþe judecãtoreºti, parchetele pe lângã aceste instanþe, precum ºi alte unitãþi din sistemul justiþiei.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea comisiei, vã rog.

Comisia pentru buget, finanþe, bãnci propune dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 91/1999 în forma prezentatã de Senat. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

## Da. Vã mulþumesc.

Dacã doriþi sã vã înscrieþi la dezbateri generale din partea grupurilor parlamentare? Nu doreºte nimeni. Atunci începem cu titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Punctul 1 al articolului unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic, în integralitate. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Este o lege ordinarã. Cine este pentru adoptarea proiectului de lege? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societãþile naþionale, companiile naþionale ºi societãþile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat precum ºi la regiile autonome.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul.

Da. Poftiþi, vã rog!

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 64/2001 s-a reglementat în mod unitar repartizarea profitului la societãþile ºi companiile naþionale, societãþile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat ºi la regiile autonome, punându-se astfel de acord ºi prevederile referitoare la repartizarea profitului din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicatã, cu numeroase modificãri ºi completãri ulterioare.

Senatul a aprobat Ordonanþa Guvernului nr. 64/2001 în 4 octombrie anul curent, iar Comisia de buget, finanþe ºi bãnci a Camerei Deputaþilor a întocmit raport de adoptare.

În consecinþã, Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea Legii de aprobare a Ordonanþei Guvernului nr. 64/2001.

Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc. Comisia.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 64/2001 ºi propune dezbaterea ºi adoptarea sa în forma prezentatã de Senat. Fac menþiunea cã suntem în prezenþa unei legi ordinare. Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc. Atunci, sã trecem la proiectul de lege. Începem cu ordonanþa.

Titlul ordonanþei. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articol unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Este o lege ordinarã. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptatã în unanimitate.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/1997 privind regimul investiþiilor strãine în România, realizate prin cumpãrarea de titluri de stat.

Din partea iniþiatorului dacã doreºte cineva sã ia cuvântul? Poftiþi, vã rog!

Vã mulþumesc.

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 66/1997 s-a definit investiþia de portofoliu ºi a investitorului strãin care cumpãrã titluri de stat emise de cãtre Ministerul Finanþelor Publice ºi s-au prevãzut ºi alte reglementãri privind modul de achiziþie a titlurilor de stat de pe piaþa primarã ºi piaþa secundarã, limitarea capacitãþii investitorilor strãini de a cumpãra titluri de stat, probleme care vizeazã posibilitatea ca Ministerul Finanþelor Publice sã restricþioneze capacitatea unui investitor strãin de a vinde o anumitã parte a uneia sau a tuturor emisiunilor de titluri de stat.

De asemenea, s-a prevãzut neimpozitarea în România a câºtigului de capital, a dobânzii sau a discountului rezultat din investiþia strãinã cu titluri de stat.

Þinând cont cã Senatul a adoptat aceastã ordonanþã de Guvern în 15 octombrie 2001, iar comisia de specialitate a Camerei Deputaþilor a întocmit, de asemenea, raport de adoptare, Ministerul Finanþelor propune ºi susþine adoptarea Legii de aprobare a Ordonanþei Guvernului nr. 66/1997.

Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc. Din partea comisiei, domnul deputat Grigoraº.

În urma examinãrii proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/1997 privind regimul investiþiilor strãine în România realizate prin cumpãrarea de titluri de stat, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei, în forma prezentatã de Senat. Suntem în prezenþa unei legi ordinare. Vã mulþumesc.

Articolul I în integralitate. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul II. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul III. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul IV. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul V. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Este o lege ordinarã. Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi contra? Nu sunt.

- Abþineri? Nu sunt.

- Adoptat în unanimitate.

Proiectul Legii privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 131/1998 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/1997 privind regimul investiþiilor strãine

- în România, realizate prin cumpãrarea de titluri de stat. Dacã iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul? Nu doreºte. Din partea comisiei, vã rog.

Cu privire la Ordonanþa Guvernului nr. 131/1998 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/1997 privind regimul investiþiilor strãine în România, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi-a însuºit punctul de vedere al Senatului, respectiv de respingere, ºi propunem plenului Camerei respingerea acestei ordonanþe, întrucât textul a fost preluat integral în ordonanþa pe care tocmai am discutat-o, respectiv ordonanþa de bazã, Ordonanþa nr. 66/1997.

Vã mulþumesc.

Am înþeles.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere. Nu doresc.

Trecem la dezbaterea proiectului. Începem cu ordonanþa.

Titlul ordonanþei. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Obiecþii? Aveþi obiecþii? Nu. Adoptat.

- Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 10. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Am parcurs ordonanþa.

Trecem la lege. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. La art. I avem mai multe puncte. Punctul 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Supun proiectul de lege în integralitate. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat în unanimitate.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 73/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 26/1998 privind regimul de confecþionare a plãcilor cu numere de înmatriculare pentru vehiculele rutiere.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Poftiþi!

Adoptarea acestui act normativ în materie este de naturã sã asigure cadrul legal necesar ºi unitar al reglementãrii regimului de confecþionare a plãcilor cu numere de înmatriculare pentru vehiculele rutiere în cadrul sistemului naþional informatic de evidenþa populaþiei, în strânsã conexiune cu reglementãrile care prevãd înmatricularea ºi autorizarea circulaþiei vehiculelor rutiere de cãtre formaþiunile subordonate Direcþiei generale de evidenþã informatizatã a persoanei.

Având în vedere cele prezentate, propunem adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 73/2001.

Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc. Din partea comisiei sesizate în fond?

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În urma examinãrii proiectului de lege, Comisia de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a hotãrât ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei, în forma adoptatã de Senat.

Ne aflãm în prezenþa unui proiect de lege cu caracter de lege ordinarã. Propun pentru dezbatere trei minute total, cu un minut de intervenþie. Mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

## Da. Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Articolul I. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul II. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Implicit ºi decizia la care se referã este adoptatã. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Este o lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite ºcolare în anul 2001-2002.

Din partea comisiei, domnul profesor Stanciu.

Titlul ordonanþei. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. I. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. II. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Este un proiect de lege ordinar. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 75/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale.

Este Comisia economicã sesizatã. E cineva din Comisia economicã? Nu este nimeni. Se amânã.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/2000 pentru completarea Ordonanþei Guvernului 117/1999 privind adoptarea termenelor ºi condiþiilor de participare a României la programele Comunitãþii europene în domeniul cercetãrii, dezvoltãrii tehnologice ºi demonstraþiilor ºi la programele de cercetare ºi activitatea de instruire.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul. Nu doreºte.

Dacã din partea comisiei sesizate în fond, Comisia de învãþãmântÉ Domnule profesor Stanciu, dacã doriþi sã ne spuneþi ceva despre aceastã ordonanþã privind participarea României la programele Comunitãþii Europene în domeniul cercetãrii.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Este clar cã s-a semnat acquis-ul corespunzãtor cercetãrii ºtiinþifice ºi, în baza acestuia, România trebuie sã se integreze la nivel comunitar privind programul de cercetare.

Noi spunem cã trebuie susþinut, deoarece în lipsa fondurilor aferente cercetãrii pe plan intern existã posibilitatea ca, prin programe adecvate ºi competenþe interne, sã putem atrage surse de finanþare externã pentru cercetarea ºtiinþificã.

Comisia a dat aviz pozitiv, cu rugãmintea adresatã dumneavoastrã sã-l susþineþi.

Vã mulþumim pentru atenþie.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Guvernul României a avut o iniþiativã la începutul anului ºcolar prin care a venit în sprijinul copiilor ce nu aveau o susþinere financiarã din partea familiilor spre a-ºi cumpãra rechizitele ºcolare necesare începerii anului ºcolar.

În consecinþã, a emis Ordonanþa nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite ºcolare pentru anul ºcolar 20012002. Dacã veþi urmãri textul ordonanþei care a ieºit de la Comisia de învãþãmânt veþi observa o modificare esenþialã. Aceastã ordonanþã care a fost punctualã, în sensul cã ea se adresa anului ºcolar 2001-2002, a fost transformatã într-o lege cu caracter permanent, în sensul cã, ºi în anul viitor ºi în celãlalt an ºi aºa mai departe se vor acorda aceste ajutoare copiilor care provin din familii ce au un anumit plafon de venituri. Este o modificare esenþialã care a antrenat, evident, practic, modificarea tuturor articolelor ordonanþei.

În acest sens s-au ºi acceptat în proiectul de buget pe 2002, respectiv bugetul aprobat pentru 2002, prin votul Parlamentului, sumele aferente acestei acþiuni.

De aceea, v-am ruga sã suþineþi modificãrile introduse de comisie, de comun acord cu Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, spre a face dintr-o acþiune punctualã, pentru un singur an ºcolar, o acþiune permanentã, spre a susþine pe tinerii care, evident, au nevoie de ºanse egale. Or, fãrã rechizite, este clar cã nu mai putem vorbi de aceste ºanse egale.

Am primit în acest sens aviz ºi de la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Evident, toate aceste avize susþin decizia comisiei noastre ºi sperãm cã ºi dumneavoastrã, prin votul pe care-l veþi acorda, veþi contribui, cu puþin, e drept, la ºansele egale acordate copiilor noºtri.

Vã mulþumim pentru susþinere.

Da. Vã mulþumesc, domnule profesor.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 179/7.XII.2001

Articolul 1. Vã rog sã observaþi, în raportul comisiei, la poziþia 3 se face aceastã modificare despre care domnul profesor Stanciu v-a ºi vorbit.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat articolul 1 aºa cum a fost modificat de comisie.

Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii? Adoptat.

Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 4. La alin. 1 sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Alin. 2. Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã observaþi, la punctul 6 al raportului comisiei se introduce un text nou. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat acest text nou. Art. 4, în integralitate. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5 a fost modificat la ambele alineate de cãtre comisie. Vã rog sã priviþi la punctul 7 din raport. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat art. 5, aºa cum a fost modificat de comisie.

Art. 6 este modificat de comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 7 a fost modificat de comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 8. Obiecþii? Aºa cum a fost modificat de comisie? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 9. La poziþia 11 vedeþi cã este o modificare fãcutã de comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Art. 9 a fost aprobat aºa cum a fost modificat de comisie.

La art. 10 existã o modificare fãcutã de comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 11. Obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 12. Este o modificare fãcutã de comisie la ultimul punct al raportului. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Trecem la textul legii. Titlul legii. Vedeþi cã la titlul legii s-a fãcut o modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. A fost adoptat aºa cum a fost modificat de comisie.

Articolul unic. La pct.1 al raportului a fost propusã o modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat aºa cum a fost modificat de cãtre comisie.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Existã acest proiect de lege care vine sã reglementeze o situaþie ºi nu a fost în profunzime gânditã atunci când Statutul personalului didactic a fost elaborat ºi aprobat. Evident cã atunci când o lege este pusã în practicã este posibil sã aparã în evidenþã ºi puncte ce nu au fost suficient de bine fundamentate. Noi am gândit atunci, la vremea respectivã, la alin. 2 al art. 49, într-un anumit mod de a atrage ºi fixa personalul didactic în mediul rural. ªi, în consecinþã, s-a prevãzut atunci un anumit spor, într-un procent între de 5 ºi 80%, aprobat, evident, în legislatura trecutã.

S-a constatat însã cã în acea hartã a sporurilor elaboratã de cãtre Guvern ºi prin condiþia restrictivã introdusã de statut mai binele e duºmanul binelui pe care noi l-am gândit, în sensul cã profesori din zone limitrofe ºcolilor în care ei îºi desfãºoarã activitatea, numai pentru a se deplasa acolo ºi a-ºi desfãºura activitatea ºi a reveni acasã, îºi cheltuie o mare parte din salariu, care ºi aºa e la cifre incredibil de mici, pe care îmi este ºi jenã sã le anunþãm aici.

Ca atare, cele douã comisii, de la Senat ºi Camera Deputaþilor, au dat aviz favorabil acestui proiect de lege împreunã cu Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, inclusiv avizul Consiliului Legislativ, astfel încât personalul didactic calificat care desfãºoarã activitate didacticã în mediul rural sau în localitãþi izolate sã primeascã o indemnizaþie între 5 ºi 80% din salariul de bazã al funcþiei didactice îndeplinite, în raport cu zona geograficã respectivã.

Diferenþierea pe zone ºi localitãþi se aprobã prin Hotãrârea Guvernului, la propunerea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii. Menþionãm cã s-a fãcut o analizã de cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, astfel încât sã se vadã dacã este vorba de o anumitã împovãrare peste ceea ce existã în bugetul pe 2002.

S-a constatat cã se înscrie în bugetul M.E.C. pe anul viitor ºi deci vã propunem sã susþineþi acest lucru, spre a nu ajunge în situaþia în care în mediul rural sã funcþioneze numai personal necalificat. ªi aºa cifrele se îndreaptã ameninþãtor spre 50%. Poate, cu aceastã modificare, se va reuºi sã atragem mai mulþi profesori spre mediul rural, spre a se bucura ºi copiii de acolo de un cadru didactic cu pregãtire corespunzãtoare, ºi nu numai de absolvenþi de liceu din comune.

Da este o prezentare foarte elegantã a proiectului. S-au întâmplat ºi alte lucruri mai puþin frumoase pe care, totuºi, n-aº vrea sã le comentez. Oricum, legea este foarte necesarã.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic al legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Este o lege cu caracter organic. Va fi supusã votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 197/2000 pentru modificarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului.

Este un proiect de lege în procedurã de urgenþã. Vã rog sã ne propuneþi timpii de dezbatere ºi motivele respingerii.

Comisia pentru muncã vã propune cinci minute dezbateri, per total.

Acest proiect de lege a fost trimis spre reexaminare comisiei noastre întrucât Senatul a avut o altã soluþie, ºi anume respingerea. Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã îºi menþine soluþia din raportul din 30 mai 2001, de respingere a Ordonanþei de urgenþã nr. 197/2000 pentru modificarea Legii nr. 142/1999, întrucât dispoziþiile sale au fost preluate ca amendamente în raportul de înlocuire cu nr. 338 din 30 mai 2001, iar ºedinþa de mediere care a avut loc ulterior depunerii acestui raport de reexaminare a mers pe varianta noastrã, a Camerei.

Ca atare, noi ne menþinem punctul de vedere ºi formal ºi legislativ este totul corect. Vã mulþumim.

Da. Vã mulþumesc. Din partea iniþiatorului, totuºi. Poftiþi!

## **Domnul Dumitru Pâslaru Ñ** _secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Suntem de acord cu respingerea Ordonanþei de urgenþã nr. 197/2000 întrucât, într-adevãr, prevederile ei au fost preluate sub formã de amendamente de Ordonanþa de urgenþã nr. 66/2000 pentru modificarea Legii nr. 142. Era vorba despre modificarea unei anexe, nr. 1, la Legea nr. 142 privind înscrierea distinct, într-o rubricã nouã, dupã patriarh, a funcþiei de mitropolit, ºi modificarea valorii de referinþã sectorialã de la 900.000, pentru personalul clerical la 1.141.000 de lei la nivelul lunii noiembrie 2000.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

ªi comisia ºi iniþiatorul sunt de acord cu aceastã respingere.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere? Nu doresc. Considerãm dezbaterile încheiate.

Supun la vot respingerea acestui proiect de lege. Cine este pentru respingere? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Este un proiect de lege ordinar. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat cu unanimitate de voturi.

Propunerea legislativã pentru declararea zonei de amplasare a mânãstirilor din nordul Moldovei ca obiectiv de interes naþional.

Dacã iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul? Poftiþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã fac numai douã precizãri, ºi anume: iniþiativa legislativã este din legislatura trecutã, a avut un raport de adoptare care din motive independente de voinþa membrilor Camerei Deputaþilor nu a putut fi discutat atunci.

Dupã cum se obiºnuieºte, iniþiativele legislative trecute dintr-o legislaturã în cealaltã se rediscutã la comisie ºi în urma rediscutãrii acestei iniþiative, la propunerea membrilor Comisiei de culturã, eu am acceptat lãrgirea sferei de aplicare a acestei iniþiative, considerând, de comun acord cu membrii acestei comisii, cã este mai bine sã ne referim nu numai la mânãstirile din nordul Moldovei, ci, dacã se poate, la monumentele istorice amplasate în nordul Moldovei.

De aceea, cea de-a doua precizare pe care vreau sã o fac este cã în timpul discuþiilor în Comisia de culturã s-a omis modificarea titlului. Deci ea a fost modificatã pe articole ºi a rãmas titlul ca amplasare a mânãstirilor din nordul Moldovei.

ªi v-aº ruga sã supuneþi discuþiei modificarea ºi a titlului acestei iniþiative.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc foarte mult.

S-a respins cu unanimitate de voturi.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 116/2001 privind alocarea unei sume din bugetul Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale pentru înfiinþarea activitãþilor ocazionate de sãrbãtorirea în România a Zilei Internaþionale a Vârstnicilor în anul 2001.

Suntem în procedurã de urgenþã. Vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere.

Vã propunem, domnule preºedinte, stimaþi colegi, un minut de intervenþie, dar nu mai mult de cinci minute pe ansamblu.

Da. Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Sã trecem la dezbateri. Sã începem cu ordonanþa. Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 1. Obiecþii? Nu sunt.

- Art. 2. Obiecþii? Nu sunt.

Art. 3. Obiecþii? Nu sunt.

Precizez cã am fost de acord cu toate modificãrile propuse ºi adoptate în cadrul comisiei.

Bun. Vã mulþumesc foarte mult. Din partea comisiei? Domnul M‡rton çrp‡d.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Când s-a votat prima lege de aceastã naturã în aceastã Camerã, cea referitoare la declararea importanþei din punct de vedere al monumentelor istorice a celor aflate pe teritoriul judeþului, în apropierea localitãþii Sibiu s-a pus aceastã întrebare. Vor mai fi ºi alte legi? Ce se întâmplã cu nordul Moldovei etc.?

ªi am spus cã da, vor mai veni alte legi, pentru cã una din bogãþiile mari ale acestei þãri sunt tocmai aceste monumente care, însã, pentru a putea crea o bazã pentru un turism cultural, trebuie sã fie puse în valoare. Pentru aceasta, anumite zone trebuie sã aibã, sã fie pus în vizor, sã primeascã o mai mare subvenþionare, dacã vreþi, a infrastructurii, chiar ºi a turismului.

Iatã, a venit aceastã lege, iniþiativa într-adevãr a vorbit prima datã de zona de amplasare a mânãstirilor din nordul Moldovei ºi, vã spun sincer, nu sunt sigur dacã trebuie sã modificãm titlul legii, pentru cã titlul legii nu vorbeºte despre mânãstirile din nordul Moldovei, ci zona care este cunoscutã datoritã acestor mânãstiri, însã tocmai anumite monumente sunt strict legate de aceeaºi perioadã ºi de acelaºi stil specific acelei zone, care zicem noi cã cel puþin actualmente este cunoscutã în Europa ºi în lumea întreagã ca acea zonã unde se gãsesc aceste mânãstiri.

Dar am putea fi de acord cu o modificare, în sensul: ”declararea zonei în care se aflã monumente istorice din nordul MoldoveiÒ.

Vã propun ca cei care doriþi sã ajutaþi într-adevãr dezvoltarea acestei zone ºi vã preocupã, sã votaþi aceastã lege, fiindcã, credeþi-mã, este o bogãþie însemnatã a zonei ºi a þãrii ºi o posibilitate realã de dezvoltare. Chiar ºi în acest sens am primit semnale de la Ministerul Turismului cã ºi acest minister susþine ºi deja are proiecte pentru a se putea axa pe aceastã lege. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Atunci sã trecem la dezbaterea propunerii legislative. La titlu dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. La art. 1. Vã rog sã priviþi în raportul comisiei, la art. 1 se propune o modificare.

- Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în forma modi-

- ficatã de comisie.

Articolul 2. La alin. 1 se propune o modificare de cãtre comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat alin. 1 al art. 2.

La alin. 2 al art. 2 se propune o modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Alineatul 3 al art. 2. Se propune o modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Articolul 2 în totalitate. Sunt obiecþii? Nu sunt.

- Adoptat art. 2, cu modificãrile propuse de comisie.

- Articolul 3. Vã rog sã priviþi la punctul 6 al raportului.

- Sunt propuse niºte modificãri.

- Obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat art. 3 în forma

- modificatã de cãtre comisie.

- Articolul 4. Sunt niºte modificãri la punctul 7, propuse

- de comisie.

- Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în forma

- modificatã de comisie.

- Articolul 5. Se propun niºte modificãri.

- Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat art. 5. Articolul 6.

- Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Anexa nr. 1.

- Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptatã.

- Anexa nr. 2.

- Obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptatã.

- Mai sunt niºte anexe pânã la nr. 8.

Dacã la una din anexe este vreo obiecþie? Nu este nici o obiecþie la nici una dintre anexe. Adoptate.

Am parcurs legea ºi anexele. Legea are un caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc.

S-a adoptat în unanimitate aceastã propunere legislativã.

Propunerea legislativã privind protecþia împotriva efectelor fumatului.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

În urma reexaminãrii proiectului Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 90/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii sanitar-veterinare nr. 60 din 1974, în ºedinþa din 30.10.2001, cu privire la punctele puse în discuþie la cererea de reexaminare transmisã de preºedintele României, comisia propune plenului Camerei Deputaþilor discutarea ºi adoptarea proiectului respectiv, cu o serie de amendamente. Supunem atenþiei dumneavoastrã ºi propunem 10 minute pe ansamblu, un minut pe articol.

Menþionãm cã proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe cumva la dezbateri?

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi, Vã propunem sã votaþi Ordonanþa de urgenþã nr. 90 pentru modificarea ºi completarea Legii sanitar-veterinare nr. 60/1974.

Vã informãm cã în comisie au fost reactualizate toate anexele ºi a fost anulat unul din articole, care nu mai corespundea realitãþii. De fapt, o sã ºi fie prezentat. Vã mulþumesc ºi vã propun sã o adoptãm.

ªi eu vã mulþumesc. Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul I are mai multe puncte. Punctul 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. - Punctul 5. Obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

La punctul 6. La punctul 1 al raportului vã rog sã observaþi cã s-a propus o modificare.

- Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Punctul 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul I în integralitate. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul II. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul III. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul IV. Vã rog sã observaþi, la punctul 2 al raportului se propun modificãri. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul V. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Ni s-a spus deja cã anexele au fost modificate prin

- proiectul de lege.

Deci dacã la anexa 1 sunt obiecþii? Poftiþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Am în faþã o anexã cu ”tarife pentru eliberarea autorizaþiei sanitar-veterinare de funcþionareÒ etc. Aceste tarife au un capãt de tabel cu unitate de mãsurã ºi la unitãþi de mãsurã este trecutã o unitate pe care n-am întâlnit-o în nici un sistem de unitãþi de mãsurã naþional, particular sau internaþional, ºi anume ”obiectivÒ.

O asemenea menþionarea nu are caracter ºtiinþific. Deci ar trebui sã eliminãm aceastã coloanã în care apare ”obiectivÒ drept unitate de mãsurã, unitate neatestatã în nici un tip de sistem de unitãþi de mãsurã.

Cred cã ar trebui sã menþinem numai coloana cu ”lei/unitateÒ sau gãsitã o altã variantã. Propunerea mea este ca aceastã unitate de mãsurã, ”obiectivÒ, sã fie eliminatã din tabelele acestei legi.

Pentru comparaþie, dacã doriþi, urmãriþi în continuare celelalte unitãþi de mãsurã. Este trecutã aici tona, kilogramul, dar mai sunt ºi alte unitãþi ca ”mijloc de transportÒ, ”câtÒ, ”lotÒ, ”bucatãÒ. Alt exemplu: ”TrofeuÒ. Unitate de mãsurã ”trofeuÒ?!

Acestea nu sunt efectiv unitãþi de mãsurã sau schimbãm capul de tabel. Mulþumesc.

Bun. Din partea comisiei?

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Discutãm de ”staþie de incubaþieÒ, care este un ”obiectivÒ. ªi am considerat, inclusiv la mijloacele de transport, cã este o unitate de mãsurã, ”obiectivÒ, mijloc de transport, pentru cã, într-adevãr, ar trebui sã punem ”numãr de puiÒ, spre exemplu, la incubaþie, care este foarte greu. Dar aºa, obiectivul respectiv l-am considerat unitate de mãsurã. Comisia menþine punctul de vedere pe care l-aþi stabilit, în unanimitate, în cadrul comisiei. Vã mulþumim.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Atunci

- În ceea ce priveºte ordonanþa, aþi observat prin raport

- ºi poziþia de la punctul 2, în sensul cã art. 5 se abrogã, ºi introducerea care s-a fãcut, a unui nou articol.

În ceea ce priveºte anexele. Anexa 1, aºa cum a fost

modificatã de comisie.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Aprobatã.

Anexa 2. Obiecþii? Nu sunt. Aprobatã.

Anexa 3. Obiecþii? Nu sunt. Aprobatã. Anexa 4. Obiecþii? Nu sunt. Aprobatã. Anexa 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptatã. Anexa 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptatã. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul I al legii.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs ºi ordonanþa, ºi anexele, ºi legea ºi am adoptat toate poziþiile, aºa cum au fost modificate de cãtre comisie.

Este un proiect de lege ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc.

S-a adoptat în unanimitate.

Revenim la propunerea legislativã privind protecþia împotriva fumatului. Avem un reprezentant din partea comisiei.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu se doreºte.

Din partea comisiei? Poftiþi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Este un proiect de lege care rezolvã o problemã de actualitate, mã refer la consumul, la abuzul de substanþe toxice, la abuzul de substanþe nocive, în speþã fumatul. Este un proiect de lege care practic ne aliniazã la o practicã europeanã care este discriminatorie în privinþa acestui obicei ºi clarificã locurile unde fumatul este absolut interzis, adicã instituþiile publice, ºi legifereazã permisivitatea fumatului în alte locuri, de genul restaurante, baruri, discoteci, dar în condiþii speciale, tocmai pentru a asigura protecþia sãnãtãþii populaþiei ºi mai ales a tinerei generaþii împotriva unui obicei realmente nociv pentru sãnãtate.

În concluzie, susþinem proiectul de lege în forma în care a fost el amendat de cãtre Comisia de sãnãtate.

Vã mulþumesc.

Dacã în cadrul dezbaterilor generale doreºte cineva sã ia cuvântul? Poftiþi!

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Este o lege care este necesarã pentru þara noastrã, pentru România. Avizul Comisiei de sãnãtate a fost benefic ºi salutar ºi îi mulþumim, ca iniþiator, pentru acest lucru Comisiei de sãnãtate ºi facem apel cãtre domnii parlamentari, doamnele ºi domnii deputaþi, colegii noºtri, sã susþinem ca acest proiect sã ajungã lege. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea Partidului Democrat, domnul Boc, poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Partidul Democrat susþine aceastã propunere legislativã privind protecþia împotriva efectelor fumatului, apreciind faptul cã prin aceastã propunere legislativã reuºim sã ne adaptãm la legislaþia internaþionalã din þãrile civilizate care vizeazã protecþia împotriva efectelor fumatului ºi aºa cum americanii, de ani buni de zile, nu mai permit fumatul în instituþiile guvernamentale, în instituþiile publice, în aeroporturi, pe aeronave, cred cã este cazul ca ºi în România o asemenea propunere legislativã sã fie promovatã, pentru a proteja sãnãtatea cetãþenilor în ansamblu, dar mai ales sub aspectul prevenþiei faþã de tineri, având în vedere faptul cã existã o vârstã destul de micã la care se îndeletnicesc tinerii cu aceste vicii, sã le spunem, într-un limbaj direct.

Prin urmare, vom susþine acest proiect de lege ºi sperãm ca pânã la sfârºitul acestei sesiuni legislative, sesiuni parlamentare, sã treacã ºi prin cealaltã Camerã ºi, în aceste condiþii, începând cu 1 ianuarie sã avem ºi în România o legislaþie pe mãsura celei existente în Uniunea Europeanã ºi în America cu privire la fumat.

Repet, acest proiect de lege nu reprezintã o ofensã la adresa fumãtorilor, ci este vorba de un respect faþã de un drept ºi de o libertate consacratã în Constituþie, un drept la un mediu sãnãtos, precum ºi dreptul la sãnãtate.

Proiectul de lege, repet, nu este o ofensã împotriva fumãtorilor, existã cadre legale prevãzute în lege în care aceºtia pot sã-ºi exercite acest viciu, dar, repet, nu în detrimentul sãnãtãþii generale.

Mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Alte grupuri dacã doresc sã participe la dezbateri generale? Nu mai doresc.

Intrãm în dezbaterea propunerii legislative.

Titlul. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Vã mulþumesc. Adoptat.

Articolul 1.

Vã rog sã observaþi, în raportul comisiei este propusã o reformulare.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Mulþumesc. Adoptat.

Articolul 2. Se propune o modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptatã forma modificatã de comisie, o introducere, de fapt, a unui nou text.

La punctul 3 al raportului, vã rog sã observaþi, se face o propunere ca art. 2 sã devinã art. 3 ºi îl reformuleazã.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în forma propusã de comisie.

La poziþia 4 a raportului, art. 3 sã devinã art. 4, se spune: ”ºi sã aibã o altã formulareÒ. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

La poziþia 5 a raportului se propune ca art. 4 sã devinã 5 ºi este reformulat.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în formularea propusã de comisie.

Articolul 5 se propune sã devinã art. 6 ºi este reformulat la toate cele trei alineate.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptate aºa cum a propus comisia.

Articolul 6 din propunerea legislativã se propune a fi eliminat. Aceasta este propunerea comisiei.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. S-a adoptat propunerea aceasta a comisiei.

Se propune sã se introducã un text nou, ca art. 7, cu un conþinut pe care-l gãsiþi la punctul 8 al raportului. Este un text de 4 alineate.

- Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. S-a adoptat în

- aceastã formã.

- Articolul 7 din propunere comisia propune sã se eli-

- mine.

- Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptatã varianta

- comisiei.

- Se propune, de asemenea, eliminarea art. 8 din pro-

- punerea legislativã.

- Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. S-a eliminat. Articolul 9, de asemenea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia juridicã a examinat acest proiect de lege ºi, în condiþiile în care proiectul de lege supus dezbaterii a rãmas fãrã obiect, vã propunem respingerea acestui proiect de lege.

De ce a rãmas fãrã obiect? Întrucât ordonanþa Guvernului care face obiectul proiectului de lege supus dezbaterii a fost abrogatã expres prin Ordonanþa de urgenþã nr. 290/2000 ºi în aceste condiþii, având în vedere cã proiectul a fost abrogat expres printr-o altã ordonanþã, nu ne rãmâne altceva decât sã vã propunem dumneavoastrã respingerea de drept a acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Dacã reprezentantul iniþiatorului este pentru respingere? **Domnul Alexe Costache Ivanov** Ñ _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Da.

Da, este de acord. Grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri, sã-ºi expunã un punct de vedere cu privire la propunerea de respingere? Nu doresc.

Atunci supun la vot respingerea acestei ordonanþe. Cine este pentru respingere? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a adoptat aceastã propunere fãcutã de comisie ºi acceptatã de iniþiator.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 53/2000 privind unele mãsuri privind soluþionarea cererilor referitoare la acordarea despãgubirilor pentru daune morale.

Se propune, de asemenea, respingerea de cãtre comisie. Vã rog sã ne explicaþi aceastã problemã.

## Domnule preºedinte,

ªi în cazul acestui proiect de lege ne aflãm în exact aceeaºi situaþie precum cea menþionatã anterior ºi, în consecinþã, având în vedere cã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 53/2000 care face obiectul proiectului de lege supus dezbaterii dumneavoastrã, aceastã ordonanþã fiind abrogatã expres prin Ordonanþa Guvernului nr. 34/2001, în condiþiile în care Ordonanþa Guvernului nr. 53 rãmâne fãrã obiect, vã propunem, ºi de aceastã datã, sã respingem de drept, de data aceasta, proiectul de lege care vizeazã aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 53/2000, fiind lipsitã, repet, de obiect în acest moment.

Dacã iniþiatorul are alt punct de vedere? Nu. Este de acord cu respingerea.

Grupurile parlamentare contestã aceastã problemã? Nu.

Supunem la vot propunerea comisiei, de respingere a acestui proiect de lege.

Cine este pentru respingere? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat cu unanimitate respingerea.

Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea art. 26 din Legea nr. 112/1995 privind reglementarea situaþiei juridice a unor imobile cu destinaþie de locuinþã, trecute în proprietatea statului.

Se propune, de asemenea, de cãtre comisie, respingerea. Vã rog sã ne daþi o motivare a acestei respingeri.

## Domnule preºedinte,

Atunci când la Comisia juridicã s-a luat în dezbatere aceastã propunere legislativã s-a avut în vedere avizul negativ dat de Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, avizul negativ dat de cãtre Comisia de administraþie publicã, precum ºi punctul de vedere negativ al Guvernului României.

Pe fond, noi am propus respingerea acestei iniþiative legislative pentru prea simplul motiv cã obiectul propunerii legislative constituie, de fapt, obiectul unei alte legi. Altfel spus, ceea ce se propune prin aceastã iniþiativã legislativã se regãseºte în Legea nr. 112/1995, precum ºi în Legea nr. 54/1998 privind circulaþia juridicã a terenurilor.

În condiþiile în care propunerea legislativã nu aduce nimic nou, nu modificã substanþial nici un articol dintr-o lege existentã, iar obiectul iniþiativei fiind acoperit de o altã lege în vigoare, repet, Legea nr. 54/1998 privind circulaþia juridicã a terenurilor, pornind ºi de la premisa cã avem nevoie de o stabilitate juridicã a circuitului civil în privinþa dreptului de proprietate asupra terenurilor, comisia a hotãrât sã vã propunã dumneavoastrã respingerea acestei iniþiative legislative.

## Vã mulþumesc.

ªi iniþiatorul, Guvernul, este de acord cu acest lucru. Dacã grupurile parlamentare au comentarii de fãcut? Nu.

Considerãm dezbaterile generale încheiate; în ceea ce priveºte respingerea toatã lumea este de acord. Iniþiativa legislativã va fi supusã votului final într-o ºedinþã specialã, având un caracter organic.

Vã mulþumesc.

Sã continuãm cu proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitatea termicã a fondului construit existent ºi stimularea economisirii energiei.

Poftiþi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aºa cum a apãrut legea privind reabilitarea din punct de vedere seismic, ºi aceastã Ordonanþã de urgenþã nr. 29/2000 privind reabilitarea termicã a fondului construit existent ºi stimularea economisirii energiei termice este o ordonanþã de importanþã foarte mare, în primul rând având în vedere cã, o datã cu executarea lucrãrilor de consolidare, din punct de vedere al rezistenþei, este bine ca ºi aceste lucrãri sã se execute.

Þinând cont de avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi ºi de avizul Consiliului Legislativ, precum ºi de poziþia Guvernului din februarie 2001, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic propune Camerei dezbaterea acestei ordonanþe a Guvernului, iar legea de aprobare face parte din categoria legilor ordinare.

Mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dacã iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul? Nu doreºte, e de acord cu viziunea comisiei.

Grupurile parlamentare dacã doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc sã participe.

Intrãm în dezbateri.

Titlul ordonanþei.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 1. Vã rog sã observaþi, în raportul comisiei, la punctul 2, se propune o anumitã modificare.

Dacã sunt obiecþii? Poftiþi, domnule profesor Leonãchescu!

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Aº vrea sã vã spun cã am lucrat mult la acest proiect de lege ºi ne-a fãcut plãcere sã construim o variantã, zic eu, foarte bunã, pe care v-o supunem spre aprobare.

Aº vrea sã observaþi, la amendamente respinse, cã existã, la poziþia 12, o propunere, menþionatã ca atare, formulatã de domnul deputat Dinu Gheorghe, sã se foloseascã sintagma ”apã caldã menajerãÒ, conform literaturii de specialitate. Acest termen a fost acceptat la poziþia 2 din raport, deci este inutil menþionat ca amendament respins, pentru cã a fost acceptat.

Mulþumesc foarte mult.

Vã mulþumesc.

Comisia este de acord cu acest lucru? Da.

Cu forma aceasta propusã de domnul Leonãchescu, acceptatã de comisie, dacã mai sunt alte obiecþii? Nu sunt.

Art. 1, adoptat.

Art. 2. Poftiþi, domnule profesor! Sunt obiecþii?

## Mulþumesc.

În acelaºi sens, al construcþiei unei variante foarte bune, noi am propus, la art. 2, sã eliminãm din final 5 cuvinte: ”cu principiile de bazã privindÉÒ, pentru cã ele nu sunt enunþate, nu au sens într-o enumerare de date concrete: ”Protecþia mediului, dezvoltarea durabilãÒ. ªi atunci, varianta pe care noi o propunem este menþionatã la poziþia 13, la amendamente respinse, ºi sunã în felul urmãtor: ”Reabilitarea ºi modernizarea termicã a clãdirilor ºi instalaþiilor aferenteÒ Ñ ºi fãrã virgulã ÑÒ este parte integrantã a politicii energetice a statului ºi se realizeazã prin programe naþionale armonizate cu prevederile tratatelor internaþionale referitoare la eficienþa energeticã ºi la protecþia mediului ºi dezvoltarea durabilã.Ò

Deci propunem eliminarea acestei suite de cuvinte: ”cu principiile de bazã privindÒ, care sunt menþionate în propunerea de proiect.

Mulþumesc.

Comisia este de acord înþeleg? Da. Iniþiatorul? E de acord.

Cu aceastã eliminare propusã de domnul Leonãchescu, vã propun sã adoptãm articolul.

- Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? nu sunt.

Adoptat art. 2. Vã mulþumesc. Art. 3. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 4. Vã rog sã observaþi cã la pagina 2 a raportului, la punctul 3, se propune o modificare.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Art. 4, adoptat.

Art. 5. Existã o obiecþie.

Poftiþi, domnule profesor!

Vã mulþumesc foarte mult.

Tot la capitolul amendamente respinse, poziþia 14, noi propunem sã se elimine sintagma ”surselor de energie regenerabilãÒ. Energia nu este regenerabilã, dar sursele pot fi. Deci noi propunem: ”surselor regenerabile de energieÒ. Pentru cã energia este constantã, se transformã ºi se conservã, n-ai cum sã o regenerezi decât dacã defineºti termenul de ”regenerareÒ. Dar sursele pot fi regenerabile.

Susþinem acest amendament, chiar dacã el a fost trecut aici, la capitolul respinse, dar eu, neparticipând atunci la lucrãrile comisiei din motive obiective am rugat pe colegul meu sã-mi susþinã punctul de vedere. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Comisia ce opinie are? E de acord. Iniþiatorul? E de acord.

Alte observaþii mai sunt? Nu mai sunt.

Art. 5, adoptat în forma propusã de domnul Leonãchescu.

Titlul capitolului al II-lea.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 6. Vã rog sã observaþi, la punctul 4, sunt propuse niºte modificãri. ªi, de asemenea, existã o obiecþie a domnului profesor Leonãchescu.

Poftiþi, domnule profesor!

Vã rog sã mã iertaþi, domnule preºedinte, la titlul capitolului II noi propuneam simplu: ”Programele de reabilitare ºi modernizare termicãÒ. Proiectul prevede ”realizarea programelorÒ; este mult prea detaliat ”realizareaÒ ºi nu reflectã conþinutul, ci un program mare, la nivelul legii.

Ca sã onorãm titlul, ”realizareaÒ, trebuie sã dãm foarte multe detalii. Or, în cuprinsul legii nu se poate face acest lucru. Noi propunem: ”Programele de reabilitareÒ etc. etc. Vã mulþumesc foarte mult.

Sunteþi de acord cei de la comisie? Da. Iniþiatorul? Este de acord, de asemenea.

Alte observaþii la art. 6 nu mai sunt, deci l-am adoptat cu modificãrile comisiei ºi cele propuse de domnul profesor Leonãchescu.

La art. 7 dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptat în forma propusã de cãtre comisie, cu modificãrile pe care le vedeþi în raport.

La art. 8 dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în forma modificatã de cãtre comisie. Art. 9. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în forma propusã de comisie.

La art. 10 este o obiecþie, vã rog sã vã uitaþi ºi în raportul comisiei la punctul 8.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Noi am formulat o propunere, un amendament pentru art. 10, respins ºi menþionat la poziþia 17, ca atare, pagina 11 din raport. Existã în proiect o formulare care nu are cum sã fie cuantificatã, controlatã ºi, în consecinþã, legiferatã, pentru cã e mai degrabã o opþiune.

Ia uitaþi cum sunã proiectul: ”Administraþia publicã localãÒ etc. etc., pentru susþinerea acþiunilor coordonate de Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii TeritoriuluiÒ Ñ sigur, aici trebuie modificat titlul, pentru cã s-a schimbat nomenclatorul, în ”ºi LocuinþeiÒ Ñ ”referitoare la formarea unui curent de opinie favorabilÒ.

Noi propunem eliminarea acestor 6 cuvinte: ”formarea unui curent de opinie favorabilÒ ºi redactarea ar suna în felul urmãtor: ”referitoare la economisirea energiei utilizate pentru încãlzirea clãdirilor ºi alimentarea cu apã caldã menajerãÒ, în final. Pentru cã am înlocuit ”de consumÒ cu ”menajerãÒ.

Argumentaþie. Noi nu avem cum controla ”formarea unui curent de opinie favorabilÒ prin aceastã lege, aceasta este o chestiune care þine de mentalitãþi, intrã la opþiune, nu la o legiferare controlabilã, cuantificabilã. De altfel, tot cuprinsul legii vizeazã ºi o asemenea idee, formarea unui curent de opinie favorabil, în general, a unei mentalitãþi pe tema economisirii energiei.

Aici nu este însã locul sã o menþionãm ca atare, ea fiind pentru toate structurile, inclusiv pentru învãþãmânt, pentru societatea civilã un obiectiv permanent. Mulþumesc.

Am înþeles.

Opinia comisiei? Comisia e de acord.

Iniþiatorul? ªi iniþiatorul e de acord.

Dacã mai sunt alte obiecþii la art. 10? Dacã nu mai sunt, înseamnã cã a fost adoptat cu propunerea fãcutã de domnul profesor Leonãchescu ºi cu propunerea fãcutã de comisie.

Titlul capitolului al III-lea.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 11. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 12. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Titlul capitolului al IV-lea. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptat.

Art. 13. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 14. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 15. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 16. Este propusã o modificare, de cãtre comisie. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului al V-lea. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 17. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs textul ordonanþei ºi l-am adoptat aºa cum a fost modificat de comisie ºi cu propunerile domnului profesor Leonãchescu.

## Titlul legii.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Articolul unic. Vã rog sã observaþi, este introdusã o modificare de cãtre comisie.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Este o lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. S-a adoptat în unanimitate.

Aveam o restanþã, proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 75/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale.

Din partea Comisiei economice? Vã rog, poftiþi!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi au fost sesizate în fond spre dezbatere în procedurã de urgenþã cu proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 75/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale. În urma examinãrii proiectului mai sus menþionat, comisiile sesizate propun ca acesta sã fie supus plenului spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã.

Procedura de urgenþã în câte minute sã o facem?

În maximum 5 minute ºi un minut de intervenþie.

## Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Titlul ordonanþei.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. I. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. II. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. III. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întreaga lege, ea are un caracter ordinar. Cine este pentru aceastã lege? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt. Adoptatã.

Mi se spune cã la punctul 65 al ordinii de zi este o lege care priveºte tot organizarea statisticii ºi având în vedere acest lucru cred cã trebuie sã o luãm sã o dezbatem acum, împreunã cu aceasta. Este vorba de proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 83/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice.

Este o lege cu caracter ordinar ºi se propune respingerea de cãtre comisie. Poftiþi!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cele douã comisii întrunite în ºedinþã comunã, respectiv Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare împreunã cu Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, au luat în în dezbatere Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 83/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice ºi au hotãrât sã propunã plenului respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 83/1999, care face obiectul proiectului de lege.

S-a propus aceastã respingere întrucât prevederile acestei ordonanþe au fost incluse ºi se regãsesc în cuprinsul Ordonanþei nr. 111/2000 ºi al Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 75/2001, cea pe care am votat-o puþin mai înainte. În aceste condiþii, ea nu mai avea obiect, era cuprinsã în alte douã acte normative ºi de aceea am propus respingerea.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã comenteze, sunt împotriva acestei propuneri de respingere? Nu sunt. Atunci vã propun respingerea acestui proiect de lege, fiind o lege ordinarã.

Cine este pentru respingere? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Vã mulþumesc, a fost respinsã.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 116/1999 pentru completarea Legii serviciilor poºtale nr. 83/1996.

Se propune respingerea. Din partea Comisiei pentru industrie ºi servicii este cineva care sã ne facã o asemenea propunere, sã o susþinã? Nu. O amânãm.

Propunerea legislativã pentru declararea ca oraº a comunei Rãducãneni, judeþul Iaºi.

Se propune respingerea de cãtre comisie. Poftiþi!

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am sã vã rog sã-mi daþi voie sã spun câteva cuvinte înainte, pentru ca ºi colegii care mai vin cu astfel de propunere sã înþeleagã cã, de fapt, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic nu le respinge din cauza unor motive subiective, ci, efectiv, a unor motive obiective.

Organizarea ca localitate urbanã presupune îndeplinirea unor criterii ºi cerinþe minimale de dotare ºi echipare tehnico-edilitarã, dar ºi existenþa ºi dotarea sediului administraþiei publice locale, asigurarea sediilor pentru instituþiile publice ca: judecãtorie, parchet, ordine publicã, poliþie; sucursale sau filiale ale unitãþilor financiar-bancare; dotãri pentru sãnãtate ºi asistenþã socialã, spital general, staþie de salvare, dispensare; muzee sau case de culturã. Or, în documentaþia care însoþeºte propunerea legislativã nu sunt prezentate decât puþine elemente de susþinere a promovãrii acesteia.

Guvernul urmeazã ca, potrivit Programului de guvernare pe perioada 2001-2004, sã organizeze ca oraº un numãr important de comune, care prin dotãrile existente îndeplinesc condiþiile legale ºi se apropie de statutul de localitate urbanã.

Neîndeplinind aceste condiþii, ºi celelalte douã propuneri care sunt, de transformare a comunelor în oraº, au fost respinse de cãtre comisie ºi eu n-am sã mai intervin la celelalte documente.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã iniþiatorii propunerii au un comentariu de fãcut? Nu au.

Dacã grupurile parlamentare au? Nu.

Atunci considerãm dezbaterile ca fiind încheiate, urmeazã sã fie supusã la vot aceastã propunere de respingere într-o ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã pentru declararea ca oraº a comunei ªomcuta Mare, judeþul Maramureº.

Domnul vicepreºedinte al comisiei ºi-a spus cuvântul. Dacã iniþiatorii doresc sã susþinã proiectul? Nu doresc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere? Nu doresc.

Deci sã înþeleg cã propunerea aceasta va fi respinsã într-o ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã pentru declararea comunei Filipeºtii de Pãdure, judeþul Prahova, oraº.

Comisia îºi menþine punctul de vedere, cu propunerea de respingere. Dacã iniþiatorii doresc sã facã comentarii? Nu doresc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere? Nu doresc.

Considerãm dezbaterile încheiate, va fi supusã votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul Legii privind înfiinþarea comunei Roºcani, judeþul Hunedoara.

Se propune, de asemenea, respingere, este acelaºi argument.

Dacã iniþiatorii propunerii legislative doresc sã ia cuvântul? Nu doresc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere? Nu doresc.

Considerãm dezbaterile încheiate, se va supune votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Aceeaºi situaþie, o propunere legislativã pentru înfiinþarea comunei Sânnicolau Român, judeþul Bihor.

Comisia îºi menþine punctul de vedere, cu propunerea de respingere. Dacã iniþiatorii doresc sã o susþinã? Nu doresc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã o susþinã? Nu doresc.

Considerãm dezbaterile generale încheiate, va fi supusã votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã pentru declararea comunei Criscior, judeþul Hunedoara, oraº.

Comisia îºi susþine propunerea de respingere. Dacã iniþiatorii doresc sã susþinã aceastã propunere legislativã? Nu doresc.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am sã fiu foarte scurt, absolut toate propunerile fãcute prin iniþiativa legislativã au fost cuprinse în Ordonanþa Guvernului nr. 85/2001, care cuprinde soluþionarea tuturor acestor probleme de la iniþiativa legislativã prezentatã, aºa încât aceasta rãmâne fãrã obiect. Din acest motiv, comisia a propus respingerea acestei iniþiative.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere, sã-ºi expunã un punct de vedere? Nu doresc. Înseamnã cã am încheiat dezbaterile. Este o propunere legislativã cu caracter ordinar.

Cine este pentru respingere? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea, cu unanimitate de voturi. Propunerea legislativã privind conservarea zonelor carstice.

Ni se propune, de asemenea, respingerea. Vã rog sã motivaþi aceastã propunere.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Legea nr. 42/2001 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ºi faunei sãlbatice, în Capitolul al IV-lea Ñ ”Conservarea altor bunuri ale patrimoniului naturalÒ, cuprinde absolut toate prevederile care fac obiectul propunerii legislative privind zonele carstice. Aºa încât ºi în acest caz Legea conservãrii zonelor carstice nu mai are obiect.

Mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Dacã iniþiatorii doresc sã-ºi susþinã puncte de vedere? Nu doresc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere? Nu doresc.

Legea are un caracter ordinar.

Propunerea legislativã pentru modificarea art. 7 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 217/1999 privind modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit.

Dacã inþiatorul doreºte sã ia cuvântul? Nu doreºte. Din partea comisiei sesizate în fond, vã rog?

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã propunem respingerea, întrucât la punctul 17 din ordinea de zi am adoptat Ordonanþa nr. 53/2001 care reglementeazã situaþia privind impozitul pe profit.

De asemenea, vã propunem respingerea, pentru aceleaºi motive, ºi a proiectelor legislative de la punctele 60 ºi 61.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Considerãm dezbaterile încheiate. Este o lege ordinarã.

Cine este pentru respingere? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a respins cu unanimitate de voturi.

Propunerea legislativã pentru despãgubirea persoanelor fizice care au subscris unitãþi de fond la Fondul Naþional de Investiþii.

Este o propunere legislativã care are aviz de respingere din partea comisiei. Ni s-a spus cã membrii comisiei îºi menþin punctul de vedere.

Dacã iniþiatorii au ceva de spus? Nu au.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere? Nu doresc.

Este o lege cu caracter ordinar. Cine este pentru respingere? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a respins cu unanimitate de voturi.

Propunerea legislativã pentru susþinerea proprietarilor de terenuri de pãºunat ºi crescãtori de animale.

Se propune, de asemenea, respingerea, din partea comisiei.

Dacã inþiatorii doresc sã susþinã proiectul? Nu doresc. Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere? Nu doresc sã participe la dezbatere.

Considerãm dezbaterile încheiate. Este o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru respingere? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a respins cu unanimitate de voturi.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 137/2000 privind modul de acordare a sumelor de bani reprezentând ajutoare ºi plãþi compensatorii de care beneficiazã potrivit legii cadrele militare trecute în rezervã sau direct în retragere.

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã are reprezentanþi? Poftiþi. Suntem în procedurã de urgenþã, vã rog sã ne propuneþi timpii ºi sã motivaþi propunerea de respingere.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, împreunã cu Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, ambele sesizate în fond, au respins aceastã Ordonanþã de urgenþã nr. 137/2000 privind modul de acordare a sumelor de bani reprezentând ajutoare ºi plãþi compensatorii de care beneficiazã cadrele militare trecute în rezervã sau direct în retragere, întrucât avea o prevedere prin care aceste plãþi compensatorii se fãceau în douã rate.

Prin ordonanþa de urgenþãÉ îmi cer scuze cã îmi scapã în momentul de faþã numãrul, din 2001, a actualului Guvern, s-a dat posibilitatea ca, în spiritul reformei care are loc în momentul de faþã în armatã, aceastã sumã sã poatã fi plãtitã odatã. Ca atare, s-a respins vechea ordonanþã care nu mai are obiect ºi comisiile reunite au propus respingerea.

Mulþumesc.

Da, ºi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã comenteze aceastã respingere? Nu doresc.

Este o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru respingerea proiectului? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Acest proiect de lege s-a respins cu unanimitate de voturi.

Propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Legii nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale. Se propune respingerea.

Comisia de apãrare. Poftiþi!

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a hotãrât sã propunã Camerei Deputaþilor respingerea acestei propuneri legislative.

Vã rog sã spuneþi o motivare.

Practic, iniþiativa este caducã. Au trecut doi ani de la aceastã iniþiativã, deci nu îºi mai are suportul, ºi comisia respinge propunerea respectivã.

Vã mulþumesc. Iniþiatorii. Poftiþi!

Din partea Grupului P.R.M., domnul Leonãchescu doreºte sã spunã ceva.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Nouã ne pare foarte rãu cã acest proiect de lege se discutã abia acum ºi, aºa cum iniþiatorul a recunoscut, avea un sâmbure, vorba aceea, de adevãr, avea o valoare efectivã.

La 400 de ani nu am putut onora marea idee a lui Mihai Viteazul, chiar dacã, într-o primã fazã, Senatul a adoptat acest proiect de lege. Iatã cã, la noi, lucrurile au trenat ºi nouã ne pare foarte rãu.

Poate cã la 500 de ani vom elabora o asemenea medalie comemorativã.

Vã mulþumesc.

Întrucât se regãsesc în alte acte normative ºi acest document nu a întrunit majoritatea membrilor comisiei.

## Am înþeles.

Dacã se doreºte participare la dezbateri? Dacã doreºte cineva sã facã comentarii? Nu doreºte. Considerãm dezbaterile încheiate ºi votul urmeazã sã fie supus într-o ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã pentru modificarea alin. 2 al art. 35 din Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României.

Tot Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã este sesizatã în fond, care a propus respingerea.

Dacã îºi menþine aceastã propunere de respingere? Vã menþineþi propunerea de respingere.

Dacã iniþiatorii au ceva de spus în problema aceasta?

Nu.

Grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere? Nu doresc.

Considerãm dezbaterile generale încheiate. Urmeazã ca propunerea sã fie supusã votului dumneavoastrã pentru respingere într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul Legii privind instituirea medaliei comemorative ”400 de ani de la Unirea Þãrilor Române sub sceptrul lui Mihai ViteazulÒ.

De asemenea, Comisia specialã pentru decoraþii este sesizatã în fond. Se propune respingerea. Poftiþi, motivaþi respingerea!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Conform expunerii de motive, comisia a menþinut prima propunere, respingerea iniþiativei. Iniþial, iniþiativa a fost salutarã, dar ea se adresa perioadei mai 2000, când aceastã decoraþie ar fi trebuit efectiv sã beneficieze de uzufructul legii respective.

## Da, vã mulþumesc.

Dacã altcineva doreºte sã participe la dezbateri? Nu mai doresc sã participe la dezbateri.

Este o lege ordinarã. Propun votului dumneavoastrã propunerea comisiei, de respingere.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? 6 voturi.

Abþineri? Nu sunt abþineri.

Cu 6 voturi contra, a fost respinsã aceastã propunere. Proiectul Legii privind completarea art. 3 din Legea nr. 84/1992 a audiovizualului.

Se propune respingerea.

Comisia pentru sãnãtate ºi familie. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În urma reexaminãrii proiectului Legii privind completarea art. 3 din Legea nr. 48/1992 a audiovizualului în ºedinþa din 9 ºi 10 octombrie, comisia a hotãrât cã nu poate fi acceptat ºi propune plenului Camerei Deputaþilor respingerea, întrucât prevederile prezentului proiect de lege au fost preluate în Legea privind publicitatea nr. 148 din 2000, art. 10, 13, partea I.

## Da, am înþeles.

Dacã iniþiatorul este de acord? Este de acord. Grupurile parlamentare? Nu participã nimeni.

Este o lege cu caracter organic. Vom supune la vot aceastã propunere de respingere într-o ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocaþia de stat pentru copii.

Se propune respingerea.

Vã rog sã motivaþi.

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a hotãrât respingerea acestei propuneri legislative. În primul rând, nu s-au indicat sursele, influenþele bugetare ºi de unde se iau banii. În al doilea rând, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale are în vedere ºi a inclus în proiectul de buget pe anul 2002 majorarea cuantumului alocaþiei de stat pânã la 180.000 în douã tranºe ºi, pânã în 2004, cuantumul va urca pânã în a reprezenta 10% din salariul mediu pe economie, iar, în al treilea rând, Ministerul Muncii împreunã cu Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, Ministerul Administraþiei Publice ºi Ministerul Finanþelor Publice au elaborat proiectul de lege privind acordarea de rechizite ºcolare în 2001-2002, proiect care, prin voinþa Camerei Deputaþilor, chiar astãzi ne-am exprimat-o, s-a generalizat ºi pentru alte perioade de timp.

## Am înþeles.

Dacã sunt intervenþii din partea grupurilor parlamentare?

Poftiþi, domnule profesor Brudaºca, din partea P.R.M.!

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Referitor la aceastã ordonanþã privind acordarea de rechizite ºcolare pentru copiii proveniþi din familii cu venituri mici ºi cu posibilitãþi materiale reduse, daþi-mi voie sã o apreciez în mod cu totul ºi cu totul deosebit, dar aº atrage atenþia asupra unui fapt foarte curios, ca sã nu folosesc alte adjective în definirea lui: mi s-au semnalat, în momentul punerii în aplicare a prevederilor acestei ordonanþe, o serie de disfuncþionalitãþi, respectiv faptul cã nu se respectã valoarea stabilitã pentru aceste colete, respectiv cã aceste colete sunt cu mult subdimensionate. Faptul respectiv l-am adus la cunoºtinþa ministrului de resort care, într-o adresã din 12 octombrie a.c., îmi spune cã din lipsã de hârtie nu au fost capabili sã dea toate rechizitele ºi, prin urmare, le vor da în tranºe. Atenþionez însã cã aici este vorba de diferenþe foarte mari: între 70 ºi 170 de mii de lei, valoarea coletelor.

Doamna ministru ºi cei care au întocmit documentele respective au uitat sã menþioneze în câte tranºe se vor distribui aceste rechizite. Au uitat sã menþioneze ºi care este valoarea fiecãrei tranºe, care este organul care verificã modul de îndeplinire a prevederilor ordonanþei respective ºi, ceea ce este ºi mai important, au uitat sã precizeze cum a fost stabilitã instituþia sau furnizorul acestor rechizite. Cu alte cuvinte, deºi sunt în favoarea unui asemenea act normativ foarte util, dincolo de aspectele de publicitate personalã ale primului-ministru, atrag atenþia însã cã, pe acest fond de generozitate din partea guvernanþilor, este posibil sã asistãm ºi la fraude deosebit de grave. De aceea, semnalez sau trag încã o datã acest semnal de alarmã, întrucât nu putem admite ca, cu votul nostru, sã încurajãm aceste fraude de sute de miliarde de lei.

Mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Aceasta este o situaþie de fapt, o situaþie care, dacã este realã, este gravã, dar nu are legãturã cu legea în sine. Bineînþeles cã trebuie studiatã problema.

Dacã alte grupuri parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc. Considerãm dezbaterile încheiate.

Având în vedere cã este o lege cu caracter organic, va fi supusã votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã privind acordarea de locuinþe de serviciu tinerilor instituþionalizaþi care au împlinit vârsta de 18 ani ºi sunt proveniþi din orfelinate ºi case de copii, precum ºi modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 35/1997 privind mãsurile de stimulare a persoanelor fizice ºi juridice pentru încadrarea în muncã a absolvenþilor instituþiilor de învãþãmânt.

S-a propus respingerea.

Vã rog sã motivaþi aceastã respingere.

## Domnule preºedinte,

Cu aceastã propunere legislativã comisia s-a confruntat cu câteva luni în urmã. Noi am lãsat-o mai mult timp, ca sã vedem dacã nu cumva poate sã fie luatã în considerare cu prilejul discutãrii altei legi, ceea ce s-a ºi întâmplat, ºi s-a întâmplat cu ocazia discutãrii Legii marginalizãrii sociale, moment în care foarte multe din prevederile acestei propuneri legislative s-au putut regãsi în textul Legii marginalizãrii sociale. Câteva nu au putut fi prinse, întrucât veºnica problemã a propunerilor legislative, fondurile, nu erau clare.

Comisia propune respingerea. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Iniþiatorul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Într-adevãr, cunoscând situaþia grea a tinerilor care provin din orfelinate, chiar la începutul anului, împreunã cu unsprezece colegi, am înaintat aceastã iniþiativã legislativã privind acordarea de locuinþe tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani ºi provin din orfelinate ºi case de copii, precum ºi stimularea persoanelor fizice de a le acorda loc de muncã.

Deci este vorba de acordarea unui sprijin necostisitor pentru aceºti tineri nefericiþi. Sprijinul, conform acestei iniþiative, se referã la acordarea de locuinþe, ºi am fãcut corectura, amendarea, nu numai eu, ci ºi cei de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, fiind vorba de acordarea de locuinþe sociale sau de spaþii vechi, abandonate Ñ cãmine, internate sau cazãrmi Ñ de care dispun primãriile, consiliile locale, care oricum se aflã într-o stare de degradare avansatã.

Aceste spaþii, printr-o autogospodãrire, igienizare ºi îngrijire, pot oferi un adãpost, un spaþiu de locuit oricum mai bun decât în scãrile de bloc, canale sau boscheþi, unde staþioneazã, unde locuiesc aceºti tineri la ieºirea din orfelinat.

Referitor la raportul întocmit de Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã din care fac parte ºi care s-a distribuit la casete, subliniez urmãtorul lucru: iniþiativa nr. 145 a venit pe listã pentru a fi discutatã la comisie în luna mai. Eu am cerut retragerea ºi, de atunci, ea nu a mai fost discutatã niciodatã în cadrul comisiei. Deci, practic, ea nu a fost discutatã. Ca urmare, consider cã raportul distribuit nu este real. Deci nu este cazul ca aceastã iniþiativã legislativã sã fie discutatã în plenul Camerei Deputaþilor.

Referitor la ceea ce a afirmat doamna preºedinte a comisiei, doamna Smaranda Dobrescu, privitor la proiectul de lege iniþiat de Guvern, nr. 409 din 2001 privind prevenirea ºi combaterea marginalizãrii sociale, cum cã ar conþine reglementãri precise asupra problemelor conþinute în iniþiativa noastrã, consider cã nu este chiar întru totul exact, ºi anume iniþiativa Guvernului nr. 409 se referã la garantarea accesului efectiv al tinerilor la un loc de muncã, la locuinþã, la educaþie, asistenþã socialã ºi aºa mai departe. Am citat din lege.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Am înþeles cã dumneavoastrã aþi solicitat retragerea propunerii.

## **Doamna Maria Apostolescu**

**:**

Da, am retras-o. Am dat-o cu amendamentul prin care am înlocuit de fapt noþiunea de ”locuinþe de serviciuÒ, cum a fost iniþial în titlul legii, cu ”locuinþe socialeÒ. Aceasta a fost, într-adevãr, marea greºealã.

Aceeaºi înlocuire a propus-o ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, de la care s-a obþinut aviz favorabil.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Am înþeles, dar comisia a fãcut acest raport de respingere.

Dacã alte grupuri parlamentare doresc sã participe? Domnul Brudaºca. Dar suntem în depãºirea timpului!

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Atunci închideþi ºedinþa!

Este ora 14,05. Nu am ce face, mã scuzaþi! Continuãm dezbaterile generale într-o altã ºedinþã, joi. Dupã-amiazã vom avea ºedinþã de comisii.

Mulþumesc.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 14,05._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 179/7.XII.2001 conþine 48 de pagini.**

Preþul 35.472 lei