Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 20 aprilie 2001 · monitorul.ai

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Cred cã domnul ministru, ca ºi noi, la partide, am avut la dispoziþie un document din partea Consiliului de administraþie al Bursei de Mãrfuri, care era chiar mult mai explicit decât ceea ce ne-a prezentat aici colegul liberal. În realitate, argumentul principal pe care-l avanseazã dânºii, mã refer la Bursa de Mãrfuri, este acela demonstrat cã, în cazul licitaþiilor care se fac prin bursã, preþul final este mai scãzut ºi sunt date exemple concrete în acest sens.

Prin urmare, costul pentru stat, costul pe banii publici are toate ºansele sã fie mai scãzut; prin urmare, se realizeazã economii substanþiale din punctul de vedere al banului public. Acest argument este bine de luat în considerare, cu atât mai mult cu cât mai devreme domnul ministru a spus un lucru fãrã sã tragã concluzia.

Mie mi s-a pãrut pozitiv ºi corect faptul cã domnul ministru a fãcut apel la Legea achiziþiilor publice, care existã deja într-o formã destul de convenabilã, cel puþin aºa rezulta din discuþiile pe care le-am avut anterior cu Comisia Europeanã; dacã dumnealor doresc sã îmbunãtãþeascã Legea achiziþiilor publice, foarte bine, dar, din moment ce în acest cadruÉ ºi acum domnul ministru recunoaºte necesitatea ca în Legea achiziþiilor publice sã fie introdusã ºi aceastã modalitate Ñ licitaþie prin bursã Ñ. Eu nu vãd de ce s-ar opune dumnealui la menþionarea în actualul proiect de buget a utilizãrii Legii achiziþiilor publice, care oricum existã, indiferent dacã ea va fi modificatã sau nu, ºi eu nu vãd cum aceastã Lege a achiziþiilor publice poate fi modificatã în sensul restrângerii posibilitãþilor de licitaþie prin mijloace cât mai ample, cât mai publice. N-au cum sã facã lucrul acesta, pentru cã ar intra în contradicþie cu legislaþia comunitarã, cu _acquis_ -ul comunitar. Prin urmare, eu cred cã este bine ca dânºii sã accepte ca aceastã referire la utilizarea Legii achiziþiilor publice ºi, aº zice, nu doar cu precãdere, ci utilizarea legii, pentru cã numai în felul acesta va creºte transparenþa operaþiunilor pe care le executã instituþiile guvernamentale sau Guvernul însuºi, numai în felul acesta putem spera cã, în final, achiziþiile publice vor fi mai ieftine, ºi nu mai scumpe.

Prin urmare, îl invit pe domnul ministru sã fie de acord cu ceea ce a spus puþin mai devreme chiar dânsul ºi sã aparã acest lucru explicit în textul Legii bugetului de stat.

Vã mulþumesc.

Marcu Tudor

#23463

Vã mulþumesc.

## Domnilor preºedinþi,

Stimaþi domni miniºtri ºi stimaþi colegi,

În principiu nu am avea nimic de dat, chiar mai mult dacã se poate! Dupã pãrerea mea ar trebui triplat bugetul ca sã poatã acoperi nevoile fiecãrei instituþii.

Aceastã instituþie, Colegiul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, vechii Securitãþi, am fãcut-o noi în vechea legislaturã. A fost, este ºi va fi, pânã se va schimba, o lege proastã.

A fost cea mai proastã lege pe care am votat-o noi în vechea legislaturã ºi de care nu sunt deloc mândru.

Am fãcut parte din comisia aceea Ñ SenatÑCamerã Ñ pentru medierea divergenþelor apãrute în textele ambelor structuri ºi m-am bãtut cu morile de vânt.

Din nefericire, ca sã vadã în ce constau aceste inadvertenþe, greºeli, imposibilitãþi de aplicare, cei care au insistat enorm de mult, aproape imposibil sã fie contraziºi, erau mulþi, ca sã vadã ºi ei în ce hal am adus cu o lege acest popor, lege care, între noi fie vorba, nu poate fi aplicatã corect nici din partea colegiului Ñ care e de bunã-credinþã, dupã pãrerea mea Ñ, dar nici nu ºtie cum sã o aplice, lege care aduce drame în rândul populaþiei.

Propunerile noastre þin cont de scãderea de la 83 la 13 miliarde de urmãtoarele posibilitãþi: pânã la apariþia unor modificãri ale acestei legi Ñ la care mã înscriu ºi eu sã îmi aduc contribuþia cât pot, deoarece am fost pânã în gât introdus în discuþiile privind vechea lege ºi orice propunere fãceam noi, opoziþia, nu ni se accepta Ñ care sã delimiteze clar competenþele ºi modul de acþiune al Colegiului Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, sã nu îl punem în luminã proastã, ca fiind de rea-credinþã, ºi pânã la clarificarea multora dintre articolele care sunt astãzi în funcþiune în vechea lege noi propunem sã amânãm puþin, pânã la rectificarea bugetarã, completarea propusã de Ministerul Finanþelor de 83 de miliarde de lei, mai ales cã aceasta, în mare mãsurã, se prevede a fi consumatã pentru mutarea dosarelor de unde au stat timp de 50 de ani Ñ ºi stau foarte bine, pentru cã au condiþii excelente, pot spune, pentru pãstrare, pentru asta au fost create Ñ în vechea... nici ei nu ºtiu unde, cã nu au nici sediu.

Pânã la urmã ne vom trezi cã nu au pe ce cheltui banii!

Vã propunem deci, ca atare Ñ cu toate cã vrem sã le dãm bani cât mai mulþi, pe noi nu ne arde, pe cei mai mulþi dintre noi, pe cei care au propus-o i-a ars destul Ñ, sã amânãm aceastã sumã, diferenþa, îi propun domnului ministru Tãnãsescu, pânã la rectificarea bugetarã, caz în care noi vom îndeplini douã deziderate:

1. Gãsim spaþiu unde sã se mute toatã aceastã arhivã. Acum nu existã.

2. Putem sã clarificãm inadvertenþele prevãzute de lege care fac imposibilã aplicarea acesteia.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Radu Alexandru Feldman

#32512

## Domnilor preºedinþi,

## Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã vã mãrturisesc convingerea cã, indiferent de partidul din care facem parte, indiferent în ce parte a sãlii ne aflãm, nu putem aborda ºi nu putem discuta bugetul decât sub raþiunea interesului de stat, eliberaþi de orice fel de motivaþie, hai sã spunem mãrturisitã sau mai puþin mãrturisitã politic.

Motivul pentru care mãrturisesc cã mã aflu în dificultate în faþa amendamentului depus de domnul deputat Bãlãeþ porneºte de la observaþia cã din cele zece, din cele zece autoritãþi publice care sunt cuprinse, aºa cum s-a spus, într-un buget de austeritate, într-un buget de sãrãcie, nici o clipã nu se poate spune: o instituþie primeºte atât cât ar trebui, spre deosebire de alta care primeºte mult prea mult. Toate sunt la limita existenþei.

Ce mã suprinde este cã din toate cele zece instituþii Ñ sã spunem, fundamentale, în statul nostru democrat Ñ atenþia dumneavoastrã s-a oprit numai asupra acestui consiliu, iar reducerea pe care o propuneþi, de la 83 de miliarde la 13 miliarde, înseamnã practic blocarea activitãþii cotidiene a acestei instituþii.

Aº fi de acord sã accept ideea cã este poate o pornire nu îndeajuns meditatã, nu îndeajuns gânditã, dar intervine un element care mã pune, de data asta, într-adevãr, în dificultate: în urmã cu puþinã vreme, din pãcate, tocmai primul-ministru al þãrii, domnul Adrian Nãstase, vorbind despre acest consiliu, vorbind despre

angajaþii acestui consiliu, vorbea despre ”o mânã de oameni care ling dosarele, care stau în birouri somptuoase, cu televizoare plate, cu aer condiþionat ºi cu totÒ.

Era semnalul, nu vreau sã spun al unei campanii, al unor opinii extrem, extrem de... nu severe, de demolatoare împotriva unei instituþii pe care nu cred cã nici un om de bunã-credinþã dintre noi, deci nici unul dintre noi nu este convins de importanþa ei.

Amendamentul dumneavoastrã, stimate domnule deputat, repet, pune aceastã instituþie într-o formulare, sã spunem, mai plasticã, pe butuci.

Ea, practic, nu mai poate funcþiona.

Nu cred Ñ vã cunosc de prea multã vreme Ñ cã asta doriþi. ªi vã rog sã reflectaþi la propunerea dumneavoastrã pornind de la ideea cã nici una din cele zece instituþii nu sunt servite de acest amendament.

Dar aºa cum s-a spus suntem chemaþi sã împãrþim sãrãcia ºi dacã suntem într-o situaþie-limitã, într-o situaþie de dificultate sã încercãm sã lãsãm pe o linie de plutire toate aceste instituþii, fãrã de care statul nostru ar fi infirm, sãrac ºi incapabil sã îºi onoreze aspiraþia spre democraþie.

Vã mulþumesc.

Eckstein-Kov‡cs PŽter

#35282

## Mulþumesc.

În primul rând argumentele care se referã la necesitatea mai mare de a avea seringi sau cã aceºti bani pot fi folosiþi mai cu folos în altã parte eu consider cã sunt populiste, nu este o sumã aºa de importantã suma prevãzutã în buget pentru funcþionarea C.N.S.A.S.-ului care sã aducã atingere funcþionãrii altor instituþii publice.

Pe de altã parte, eu cred cã adoptarea acestei legi a fost un pas fãcut cu întârziere de cãtre legislativul ºi clasa politicã româneascã.

Acum se tinde ca aceastã întârziere sã fie perpetuatã ºi sã fie blocatã ºi prin aceastã mãsurã propusã, prin amendamentul a cãrui respingere o solicit din partea dumneavoastrã.

Ar fi douã argumente în plus, dacã vreþi, practice.

Acest consiliu a început sã funcþioneze dupã 10 ani de dezbateri ºi este normal ca în prima perioadã, când cererile cetãþenilor care doresc sã îºi consulte dosarele sunt îngrãmãdite... e nevoie de un mai mare numãr de personal, e nevoie de un mai mare volum de muncã, ceea ce în mod vãdit implicã cheltuieli suplimentare.

Acest consiliu sau majoritatea activitãþilor desfãºurate de acest consiliu, desigur, au un termen pentru cã odatã ºi odatã vom termina cu verificarea trecutului unor persoane publice. Dar cât funcþioneazã trebuie sã îi dãm posibilitatea de a funcþiona în bune condiþii.

Pe de altã parte, discuþiile cele mai aprinse Ñ ºi am cunoºtinþã, pentru cã am participat în calitatea mea de membru al Comisiei juridice Ñ au fost în legãturã cu cine pãstreazã arhiva Securitãþii dacã acestea rãmân în pãstrarea structurilor informative de acum sau dacã trec în custodia Consiliului Naþional pentru Sudierea Arhivelor Securitãþii.

Eu cred cã existând o voinþã politicã Ñ ºi aici iar trebuie sã vorbim de bani Ñ ar trebui sã gãsim bani ca acest consiliu sã beneficieze de un loc propice de pãstrare a acestor dosare ca sã poatã efectua un control efectiv al verificãrilor cu care este îndrituit.

Deci eu, din contrã, cred cã dacã legea are imperfecþiuni, acestea se datoreazã în mare parte opoziþiei formulate de opoziþia din acea perioadã când s-a adoptat legea ºi dacã dorim sã facem legea operaþionalã ºi bunã trebuie sã o modificãm în sensul ca C.N.S.A.S.-ul sã primeascã fonduri ºi sã poatã fi în proprietatea acestor documente.

Ca atare, solicit respingerea amendamentului.

Dumitru Bãlãeþ

#38575

## Stimaþi colegi,

Aº vrea sã pornesc în rãspunsul meu cu domnul Sassu.

Dânsul a propus, dupã câte ºtiu, un amendament la Comisia pentru culturã pentru susþinerea Fundaþiei Culturale Române. care are prevãzute numai 17 miliarde, nu, domnule Sassu? Cred cã aºa este propunerea dumneavoastrã, sã suplimentãm acest buget pentru cã, în general, cultura este un domeniu în care bugetul este nu de austeritate, ci de avarie.

ªi atunci când eu am propus ca o parte din suma pe care o acordã bugetul C.N.S.A.S.-ului m-am gândit ca aceastã parte sã treacã la rezerva bugetarã sau pur ºi simplu sã se suplimenteze corespunzãtor bugetul din domeniul culturii ºi cercetãrii, unde foarte multe ministere au fost diminuate ºi comprimate în aºa fel încât pur ºi simplu nu se mai recunosc.

Ce avem noi pentru cercetare? Avem totul inclus în cadrul bugetului Ministerului Învãþãmântului care, ºi aºa, este un buget de extremã austeritate.

Apoi trebuie sã ne gândim cã acest consiliu trebuie, într-adevãr, organizat dupã o lege mai clarã ºi mai bine revãzutã în momentul de faþã.

Ce a produs acest consiliu decât scandal public? Ce s-a întâmplat Ñ ºi aici mã refer în special la domnul Stoica Ñ în legãturã cu scriitorul Ionescu-Quintus? Ce a produs acest consiliu în legãturã cu Patriarhul Teoctist? Scandal public ºi ºantaj!

Nu se poate sã compromitem prin intermediul lui instituþii de mare prestigiu ºi de o valoare moralã inestimabilã înainte de a se cântãri cu foarte multã grijã de cãtre conducerea acestui consiliu ceea ce produce în domeniul public.

S-a vãzut cã este vorba de o gogoaºã umflatã la vreme ºi pe care dânºii au fãcut-o publicã datoritã unor funcþionari iresponsabili cu care acest consiliu s-a mândrit când i-a angajat, deºi cunoºteau opoziþia lor faþã de Biserica Ortodoxã Românã ºi iatã la ce am ajuns!

Mã gândesc sã votãm în cunoºtinþã de cauzã pentru un buget mai modest la acest consiliu pânã când, într-adevãr, vom avea posibilitatea sã îl punem sã funcþioneze aºa cum trebuie.

Nimeni nu s-a gândit la desfiinþarea lui ºi nu am fãcut acest amendament din urã pentru el, ci ca un mod în care sã se vadã cã, într-adevãr, avem de unde sã vedem ce trebuie sã facem cu acest buget.

La articolul despre culturã, nu mi s-a dat posibilitatea sã introduc amedament.

Valer Dorneanu

#49179

Da. Domnul preºedinte al Senatului, Nicolae Vãcãroiu, are cuvântul.

dificil, reduceri peste prevederile din aceste acte normative. Am încãlca legea de bazã care se cheamã Legea finanþelor publice.

În consecinþã, sã nu avem temeri de natura aceasta. În al treilea rând, nu se poate merge pe ideea disponibilizãrii unor sume pe o astfel de operaþie de reducere, întrucât nu sunt viabile. Ministerul Finanþelor Publice nu are posibilitatea sã acopere cheltuielile curente ºi cheltuielile capitale pentru funcþionarea diferitelor instituþii. Atunci când va interveni modificarea, ºi depinde de ce fel de modificare va interveni la aceastã lege a studierii arhivelor Securitãþii, atunci se produce blocajul de cãtre M i n i s t e r u l F i n a n þ e l o r P u b l i c e , p r i n d i m i n u a r e a corespunzãtoare sau majorarea alocaþiei bugetare trimestriale.

În al patrulea rând, nimeni nu poate cheltui mai mult decât alocaþia acordatã de cãtre Ministerul Finanþelor Publice, trimestrial.

Iar în al cincilea rând, comparaþiile cu alte instituþii, sigur, sunt foarte importante, dar trebuie sã þineþi seama de momentul înfiinþãrii unei instituþii. Consiliul Legislativ, în primii doi, trei ani de la înfiinþarea sa, a primit sume considerabile pentru dotarea din punct de vedere material, plus o serie de cheltuieli de capital necesare. Aici avem de-a face cu o instituþie care s-a creat anul trecut, în ultima parte a anului, ºi este în faza în care îºi construieºte baza materialã pentru a funcþiona în condiþii normale.

ªi pentru a ieºi din acest impas vã propunem sã mergem pe formula actualã, existentã în buget. ªi sã nu aveþi nici o grijã, Ministerul Finanþelor Publice este destul de zgârcit, în contextul actual al bugetului, în ceea ce priveºte modul în care se cheltuiesc banii publici. ªi deschiderile de alocãri bugetare trimestriale se vor face în conformitate cu prevederile legale.

ªi dacã vom veni cu modificãri la aceastã Lege privind studierea arhivelor Securitãþii, atunci imediat se aduc ºi corectãrile necesare.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Ioan Oltean

#55199

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

La art. 18 alin. 4, Comisia de administraþie publicã a propus un amendament care va avea drept obiectiv o transparenþã mai mare a acestui alineat ºi o implicare mai evidentã a autoritãþilor publice locale în realizarea obiectivului pe care Guvernul ºi l-a propus.

Amendamentul a fost însuºit, în unanimitate, de cãtre comisie. Din pãcate, însã, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisiile reunite de buget, finanþe au respins amendamentul comisiei, cu o motivaþie care nu mi se pare absolut deloc credibilã ºi demnã de a fi luatã în considerare.

Alin. 4 prevede ca în bugetul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii sã fie cuprinse sume pentru achiziþionarea de mijloace auto pentru transportul elevilor ºi pentru dotarea cu calculatoare a instituþiilor de învãþãmânt preuniversitar de stat.

Comisia a apreciat, ºi pe bunã dreptate, ca în aceastã acþiune sã fie implicate autoritãþile publice judeþene ºi locale, întrucât ele cunosc cel mai bine modul în care se prezintã învãþãmântul în judeþul respectiv, modul în care se impune ºi pe ce rute se impune a se folosi mijloacele de transport al elevilor de la o localitate la alta.

În acest sens, a gândit un amendament care are urmãtorul conþinut:

”În bugetul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii este cuprinsã ºi suma de...Ò Ñ lãsãm la aprecierea ministerului suma respectivã Ñ, ”....repartizatã pe judeþe, potrivit prevederilor anexei nr. ..., destinatã achiziþionãrii de mijloace auto pentru transportul elevilor ºi pentru dotarea cu calculatoare a instituþiilor de învãþãmânt preuniversitar de stat.

Repartizarea sumei totale pe municipii, oraºe ºi comune se face de consiliul judeþean, prin hotãrâre, cu consultarea primarilor, în funcþie de numãrul elevilor ºi de distanþa pe care aceºtia o au de parcurs de la domiciliu la ºcoalã ºi invers.Ò

Deci folosim criterii absolut obiective.

În raportul cu amendamentele respinse, în dreptul amendamentului comisiei figureazã urmãtoarea explicaþie: ”Se propune respingerea amendamentului, întrucât dotarea ºcolilor cu calculatoare ºi mijloace de transport se va efectua pe baza unui program elaborat de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, cu consultarea Ministerului Administraþiei Publice.Ò

Credem cã amendamentul nostru nu vine sã se constituie într-o imixtiune în realizarea programului de cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii. Amendamentul nostru vine sã susþinã un asemenea program, numai cã autoritãþile publice locale ar trebui sã fie consultate, sã fie participante directe la realizarea unui asemenea obiectiv, pe elementele de transparenþã ºi de cunoaºtere exactã a realitãþii de cãtre aceste autoritãþi.

Reamintesc cã acest amendament a fost însuºit în totalitate, deci în unanimitate de cãtre membrii comisiei, unde existã reprezentanþi ºi ai actualei puteri, ºi aceºtia au apreciat cã este bine ca autoritãþile locale ºi judeþene sã fie implicate.

De aceea, stimaþi colegi, domnule ministru, v-aº ruga sã apreciaþi dacã nu cumva acest amendament poate fi admis, poate fi votat de cãtre plenul Camerelor. Vã mulþumesc.

Nicolae Vãcãroiu

#69379

Vã mulþumesc, domnule Sassu.

Nu vã faceþi probleme, dãdeam cuvântul doamnei ministru Andronescu, chiar dacã nu îmi spuneaþi dumneavoastrã de la microfon. Este obligaþia mea. Deci nu e nevoie de fiecare datã când veniþi sã faceþi o astfel de aluzie.

Are cuvântul doamna ministru Andronescu.

## **Doamna Ecaterina Andronescu Ñ** _ministrul educaþiei ºi cercetãrii_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor,

Mai întâi îmi cer scuze cã am ajuns puþin mai târziu, dupã ce începuse discuþia pe acest articol. De aceea, scuzele mele vor sã fie un avans la scuzele pe care le-aº datora dacã rãspunsul meu este excesiv de lung faþã de întrebãrile care au fost puse.

În acest moment noi, în legãturã cu învãþãmântul rural, avem mai multe proiecte, ºi anume: dintr-un proiect cu Banca Mondialã, existã o componentã care cuprinde 8 judeþe, prinse într-un ciclu de judeþe-pilot, în care se încearcã reabilitarea învãþãmântului rural din aceste fonduri, cu Banca Mondialã, ºi care cuprinde formarea profesorilor ºi dotarea ºcolilor.

În afarã de aceastã componentã din proiectul cu Banca Mondialã, mai avem un program pe care, de asemenea, îl derulãm din fonduri de la Banca Mondialã, care se numeºte ”Reabilitarea ºcolilorÒ, program în care avem cuprinse aproximativ 450 de ºcoli, din care în marea lor majoritate sunt ºcoli din mediul rural. Aici fondurile se cheltuiesc pe douã componente, în principal, fie pe construcþia de ºcoli noi, unde ºcolile sunt atât de distruse încât nu se justificã doar refacerea lor, sau refacerea acolo unde este posibil acest lucru.

În afara acestor douã programe, prin programul de guvernare ne-am angajat, de asemenea, pe aceeaºi componentã a reabilitãrii ºcolilor ºi avem în proiectul de anul

acesta construcþia a 120 de ºcoli în centrele de comunã în care sã putem aduce copiii din satele adiacente comunelor de centru, ºcoli în care sã creãm o bazã materialã corespunzãtoare ºi sã putem asigura aceste ºcoli cu cadre didactice calificate.

Pentru cele 120 de microbuze pe care ni le propunem pentru realizarea acestui proiect avem fonduri cuprinse într-un capitol special în buget, fonduri care reprezintã 300 de miliarde de lei pentru microbuze ºi, de asemenea, pentru dotarea acestor 120 de ºcoli cu calculatoare ºi cu ceea ce este necesar sã le aducem la nivelul la care este normal la acest început de secol.

Sper cã am rãspuns întrebãrilor dumneavoastrã ºi vã mulþumesc foarte mult.

Mihai Nicolae Tãnãsescu

#72263

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã mai adaug câteva elemente vizavi de ce a spus doamna ministru Andronescu, ºi anume cã prin elaborarea bugetului de stat noi dorim sã creºtem aceastã transparenþã, aºa cum aþi menþionat ºi dumneavoastrã.

În sensul acesta, la anexa nr. 15 din actualul buget de stat, bugetul este propus a fi elaborat pe bazã de programe. Deci prin hotãrârea Guvernului bugetul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii va fi elaborat pe bazã de programe, deci vor fi vãzute clar, transparent toate sumele ºi banii care sunt alocaþi pentru cheltuirea acestor sume.

A doua idee pe care vreau s-o remarc este faptul cã acest program este un program guvernamental, este un program care are în vedere desenarea unei hãrþi ºcolare care sã arate exact care sunt ºcolile respective, care este infrastructura, care sunt ºcolile care se închid, care se creeazã noi, ce posibilitãþi de infrastructurã avem în localitãþile respective ºi aºa mai departe.

Definitivarea acestei hãrþi ºcolare, aºa cum spuneþi ºi dumneavoastrã se face, într-adevãr, cu consultarea colectivitãþilor locale respective. Dânºii ºtiu exact ce se întâmplã acolo. Deci în definitivarea acestei hãrþi ºcolare avem în vedere ceea ce spuneþi dumneavoastrã, consultarea colectivitãþilor locale respective.

A treia idee pe care vreau s-o ridic este legatã de eficienþã ºi de modul în care se cheltuieºte banul public. Prin achiziþionarea acestor calculatoare la nivelul ministerului, a mijloacelor de transport se poate crea, pe de o parte, un preþ mai mic la achiziþionarea pentru toate localitãþile care se au în vedere la acest program ºi, doi, o distribuþie ºi crearea unor programe care sã fie create într-un mod unitar, nu fiecare colectivitate sã-ºi cumpere genul ei de calculator de la magazinul ”XÒ sau ”YÒ. Ca sã creãm aceastã reþea la nivelul întregii þãri trebuie o coordonare foarte atentã din partea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.

Mulþumesc.

Puiu Haºotti

#79002

**:**||Hoha Gheorghe|prezent| |Nu avem cvorum!||Honcescu Ion Horga Vasile|prezent prezent| |**Domnul Nicolae Vãcãroiu:**||Hriþcu Florin|prezent| |Vorbiþi în calitate de lider de grup? Bun. Având în vedere prevederile regulamentului, un lider grup poate solicita acest lucru. Stimaþi colegi, vom face apelul. Domnul secretar Ungheanu va face prezenþa pentru nat, dupã care vom continua cu Camera Deputaþilor.||Ilaºcu Ilie Iliescu Ion Ionescu-Quintus Mircea Iorga Nicolae Marian Iorgovan Antonie Iustian Mircea Teodor Kereskenyi Alexandru|prezent prezent prezent prezent prezent prezent| |**Domnul Mihai Ungheanu:**||Leca Aureliu|prezent| |Lista senatorilor. Începem prezenþa. Acatrinei Gheorghe Alexandru Ionel Apostolache Victor Athanasiu Alexandru|prezent absent absent absent|Lupoi Mihail Maior Liviu Marcu Ion Marinescu Simona Anamaria Mark— BŽla Matei Vintilã|prezent absent absent absentã prezent prezent| |Badea Dumitru Balcan Viorel Bãdulescu Doru-Laurian|prezent prezent absent|Matei Viorel Mãrgineanu ªtefan Gheorghe Mihordea Mircea|prezent absent prezent| |Bãlan Angela Mihaela Bãlãlãu Constantin Belaºcu Aron Belu Ioan Bichineþ Corneliu Bindea Liviu-Doru|absentã prezent prezent prezent prezent absent|Mocanu Vasile Munteanu Tudor Marius Nedelcu Mircea NŽmeth Csaba Nicolaescu Ioan Nicolaescu Sergiu Florin|prezent prezent prezent absent prezent absent| |Bîciu Constantin Brãdiºteanu ªerban Alexandru Bucur Dionisie Bunduc Gheorghe Buzatu Gheorghe Cârciumaru Ion Ciocan Maria Ciocârlie Alin Theodor Codreanu Dumitru Constantinescu Dan|prezent absent prezent prezent prezent prezent prezentã prezent prezent prezent|Nicolai Norica Nicolescu Constantin Novolan Traian Onaca Dorel-Constantin Oprescu Sorin Mircea Opriº Octavian Otiman Pãun-Ion Paleologu Alexandru Panã Aurel Panã Viorel Marian|prezentã absent absent prezent absent absent absent prezent absent absent| |Constantinescu Eugen Marius|prezent|Pastiu Ioan|prezent| |Cozmâncã Octav|absent|Pãcurariu Iuliu|prezent| |Crãciun Avram|absent|Pãcuraru Nicolae Paul Anton|prezent| |Cristolovean Ioan|prezent|Pãtru Nicolae|prezent| |Dina Carol|prezent|Pãunescu Adrian|absent| |Dinescu Valentin|prezent|Penciuc Corin|prezent| |Dinu Marin|prezent|Pete ªtefan|prezent| |Dobrescu Maria Antoaneta|prezentã|Petre Maria|prezentã| |Dumitrescu Viorel|absent|Petrescu Ilie|prezent| |Duþã Vasile|absent|Plãticã-Vidovici Ilie|absent| |Eckstein-Kov‡cs PŽter|prezent|Pop Dumitru Petru|prezent| |Fabini Hermann Armeniu|prezent|Pop de Popa Ioan|prezent| |Fãniþã Triþã|absent|Popa Nicolae-Vlad|prezent| |Feldman Radu Alexandru|prezent|Popescu Dan-Mircea|absent| |Filipaº Avram|prezent|Popescu Laurenþiu-Mircea|prezent| |Filipescu Cornel|prezent|Predescu Ion|prezent| |Florescu Eugeniu Constantin|prezent|Prichici Emilian|prezent| |Flutur Gheorghe|prezent|Pricop Mihai-Radu|prezent| |Frunda Gyšrgy|absent|Prisãcaru Ghiorghi|prezent| |Gãucan Constantin|prezent|Pruteanu George Mihail|absent| |Gherman Oliviu|prezent|Pujinã Nelu|prezent|

Sã înþeleg cã acesta a fost obiectivul dumneavoastrã vizavi de discuþiile precedente la alineat?

Vorbiþi în calitate de lider de grup? Bun. Având în vedere prevederile regulamentului, un lider de grup poate solicita acest lucru.

Domnul secretar Ungheanu va face prezenþa pentru Senat, dupã care vom continua cu Camera Deputaþilor.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/20.IV.2001 Pusk‡s Valentin-Zolt‡n prezent Panã Aurel absent Radu Constantin prezent Panã Viorel Marian absent Rahãu Dan Nicolae prezent Pãunescu Adrian absent Rebreanu Nora Cecilia prezentã Plãticã-Vidovici Ilie absent Rece Traian absent Popescu Dan Mircea absent Roibu Aristide absent Pruteanu George Mihail absent Roman Petre absent Rece Traian absent Rus Ioan Aurel prezent Roibu Aristide absent Sârbulescu Ion absent Roman Petre absent Seche Ion absent Sârbulescu Ion absent Seres DŽnes absent Seche Ion absent Sin Niculae prezent Seres DŽnes absent S—gor Csaba absent S—gor Csaba absent Solcanu Ion absent Solcanu Ion absent Sporea Elena prezentã Toma Constantin absent Stãnoiu Mihaela Rodica prezentã Tudor Corneliu Vadim absent Stoica Fevronia prezentã Vajda Borbala absent Szab— K‡roly-Ferenc prezent Vasile Radu prezent ªelaru Rodica prezentã ªtefan Viorel prezent **Domnul Nicolae Vãcãroiu:** Tãrãcilã Doru Ioan prezent Theodorescu Emil Rãzvan prezent Stimaþi colegi, Toma Constantin absent Cvorumul s-a refãcut, nu este cazul sã mai aºteptãm Tudor Corneliu Vadim absent ºi lista colegilor de la Camera Deputaþilor. Vã rugãm sã vã ocupaþi locurile în salã. Rog pe membrii Guvernului sã Ungheanu Mihai prezent Vajda Borbala absent lase colegii parlamentari sã-ºi ocupe locurile în salã... Vasile Radu absent

Puiu Haºotti

#84026

Vãcãroiu Nicolae prezent Stimaþi colegi, Vela Ion prezent Vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã. Doamna ministru Andronescu, îi þineþi pe colegii parlamentari de Verest—y Attila prezent Voinea Melu prezent vorbã ºi nu pot sã participe la dezbateri. Vã rog frumos! Vornicu Sorin Adrian prezent Stimaþi colegi, Vã supun la vot alin. 4, cu modificarea la alin. 4 proZanc Grigore prezent Zlãvog Gheorghe prezent pusã de colegii de la Partidul Democrat ºi Partidul Athanasiu Alexandru prezent Naþional Liberal. Bãdulescu Doru Laurian prezent Cine este pentru? Vã rog sã numãraþi. 44 de voturi Bãlan Angela Mihaela absentã pentru. Bãlãlãu Constantin prezent Împotrivã? Abþineri? Nici o abþinere. Belaºcu Aron prezent Împotrivã? Deci, marea majoritate. Bindea Liviu-Doru absent Amendamentul a fost respins. Brãdiºteanu ªerban absent Tot la art. 18 mai sunt amendamente pânã la alineaBucur Dionisie prezent tul 13 al comisiei? Constantinescu Eugen Marius absent Domnul senator Sassu. Cozmâncã Octav absent **Domnul Alexandru Sassu:** Crãciun Avram absent Dumitrescu Viorel absent Domnule preºedinte, vã mulþumesc. Duþã Vasile prezent Mai sunt, aºa cum aratã raportul, douã amendamente. Fãniþã Triþã absent Pentru cã m-aþi invitat, o sã încep cu cel care este anteFrunda Gyšrgy absent rior celui al doamnei senator Norica Nicolai, este vorba Guga Ioan absent de o sumã de 26,6 miliarde de lei prevãzutã în bugetul Iorgovan Antonie absent Ministerului Afacerilor Externe, la capitolul ”Culturã, religie Maior Liviu prezent ºi acþiuni privind activitatea sportivã ºi de tineretÒ, care se Marcu Ion absent alocã pentru finanþarea activitãþii Fundaþiei Culturale Marinescu Simona absentã Române, sursã fiind fondul de rezervã bugetarã la disMãrgineanu ªtefan Gheorghe absent poziþia Guvernului. Este vorba despre câteva acþiuni pe NŽmeth Csaba absent care Fundaþia Culturalã Românã le întreprinde în Nicolaescu Sergiu absent acest an. Nicolescu Constantin absent Vã amintesc cã în conformitate cu modificãrile interveNovolan Traian prezent nite în structura Ministerului Afacerilor Externe, Fundaþia Oprescu Sorin Mircea absent Culturalã Românã este parte a Ministerului Afacerilor Opriº Octavian absent Externe, aceastã sumã este necesarã pentru realizarea Otiman Pãun Ion absent

Cvorumul s-a refãcut, nu este cazul sã mai aºteptãm ºi lista colegilor de la Camera Deputaþilor. Vã rugãm sã vã ocupaþi locurile în salã. Rog pe membrii Guvernului sã lase colegii parlamentari sã-ºi ocupe locurile în salã...

Puiu Haºotti

#86554

Vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã. Doamna ministru Andronescu, îi þineþi pe colegii parlamentari de vorbã ºi nu pot sã participe la dezbateri. Vã rog frumos! Stimaþi colegi,

Vã supun la vot alin. 4, cu modificarea la alin. 4 propusã de colegii de la Partidul Democrat ºi Partidul Naþional Liberal.

Cine este pentru? Vã rog sã numãraþi. 44 de voturi pentru.

Tot la art. 18 mai sunt amendamente pânã la alineatul 13 al comisiei?

Mai sunt, aºa cum aratã raportul, douã amendamente. Pentru cã m-aþi invitat, o sã încep cu cel care este anterior celui al doamnei senator Norica Nicolai, este vorba de o sumã de 26,6 miliarde de lei prevãzutã în bugetul Ministerului Afacerilor Externe, la capitolul ”Culturã, religie ºi acþiuni privind activitatea sportivã ºi de tineretÒ, care se alocã pentru finanþarea activitãþii Fundaþiei Culturale Române, sursã fiind fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului. Este vorba despre câteva acþiuni pe care Fundaþia Culturalã Românã le întreprinde în acest an.

Vã amintesc cã în conformitate cu modificãrile intervenite în structura Ministerului Afacerilor Externe, Fundaþia Culturalã Românã este parte a Ministerului Afacerilor Externe, aceastã sumã este necesarã pentru realizarea unor programe, printre care, în primul rând, este vorba de un program fãcut cu cetãþenii strãini de origine românã aflaþi în alte þãri, care sunt invitaþi la câteva simpozioane, între altele câteva personalitãþi, dintre care douã sunt laureate ale Premiului Nobel. Aceastã acþiune este fãcutã sub înaltul patronaj al Preºedintelui României ºi, în for, aceastã acþiune nu va putea avea loc, lucru care dupã pãrerea noastrã va aduce prejudicii atât imaginii României, cât ºi, mã rog, acþiunilor întreprinse de noi. Deci e vorba de o suplimentare cu o sumã modicã de 26 de miliarde, necesarã desfãºurãrii unor astfel de activitãþi, precum ºi susþinerea unor programe de carte pentru Republica Moldova ºi alte chestiuni de tipul acesta, pe care Fundaþia Culturalã Românã le-a desfãºurat pânã în acest moment cu rezultate apreciate, inclusiv de românii din Moldova, ºi cred cã nu este un efort foarte mare pentru ca o sumã de tipul acesta, modicã, spun încã o datã, sã fie transferatã pentru a realiza programele pe care într-un fel sau altul fiecare dintre noi le susþine.

Vã mulþumesc.

Alexandru Sassu

#91502

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aºa e, ceea ce a spus domnul ministru este real, existã fonduri ºi în bugetul Ministerului Informaþiilor pentru românii din Moldova, însã, repet, este vorba de câteva proiecte, câteva programe care au fost deja demarate, vã amintesc încã o datã de acest program care priveºte mari personalitãþi de origine românã, printre care ºi câþiva laureaþi ai Premiului Nobel care sunt invitaþi în România pentru un simpozion ºi care se desfãºoarã, dupã cum spuneam, sub înaltul patronaj al Preºedintelui României ºi care în condiþiile lipsei de fonduri este absolut... nu va mai avea loc, ceea ce, dupã ce a fost început, o astfel de situaþie poate sã agraveze, dupã cum spuneam, o imagine ºi o activitate a României cu cei de origine românã aflaþi în diaspora ºi sunt ºi alte câteva programe care nu sunt prinse în programele pe care le desfãºoarã Ministerul Informaþiilor ºi care sunt desfãºurate ºi continuã sã fie desfãºurate de cãtre aceastã fundaþie care, aºa dupã cum spunea colegul meu, domnul senator Radu F. Alexandru, au avut un impact deosebit, lãudat fiind de foarte mulþi dintre românii aflaþi în Moldova, dintre cetãþenii români, dintre românii aflaþi dincolo de graniþã ºi care... Aceste programe au fost utilizate de exemplu, între altele, pentru a institui limba românã ca limbã naþionalã în Moldova ºi alte astfel de programe ºi cred, în continuare, cã nu ne putem totuºi permite sã dãm cu piciorul la acþiuni care au avut succes, care au avut permanent succes ºi care sunt deja în derulare ºi a cãror întrerupere ar putea sã cauzeze celor pe care am început sã le facem. Eu vã mulþumesc, spun încã o datã, este real cã se gãsesc fonduri la Ministerul Informaþiilor, însã este vorba de cu totul ºi cu totul alte lucruri aici ºi care, cum spuneam mai devreme, trebuie, dupã pãrerea noastrã, susþinute.

Vã mulþumesc.

Radu Alexandru Feldman

#95998

## Stimaþi colegi,

Am revenit la microfon pentru cã vreau sã vã împãrtãºesc un moment pe care l-am trãit în anii Õ90, când eram angajatul Guvernului României ca expert pe probleme de imagine ºi mã ocupam în mod special de relaþiile cu românii din afara graniþelor þãrii. Am avut

atunci ideea sau am fost unul dintre cei care au avut atunci ideea unui contact cât mai repede ºi cât mai semnificativ cu românii care trãiesc în afara graniþelor þãrii. Nu vã puteþi imagina cu câtã suspiciune, cu câtã neîncredere, cu câte întrebãri clarificatoare veneau invitaþiile pe care le lansam personalitãþilor, marilor personalitãþi care trãiau în afara graniþelor þãrii sã rãspundã invitaþiei Guvernului României. Era prea aproape decembrie Õ89, era prea aproape fostul regim care în permanenþã n-a încercat decât sã torpileze ºi sã manipuleze emigraþia româneascã, ca aceºti oameni care în egalã mãsurã tânjeau dupã þarã sã creadã, într-adevãr, cã nu li se cere decât sã vinã cu încredere în þarã.

Ce-a reuºit aceastã fundaþie nu vreau sã spun nici o clipã cã este de domeniul perfecþiunii, perfecþiunea þine de o idealitate la care aspirãm ºi pe care probabil niciodatã n-o vom atinge, dar ce-a fãcut aceastã fundaþie, prezenþa marilor personalitãþi în toate domeniile, cãrþile pe care le-a scos, expoziþiile pe care le-a organizat, simpozioanele pe care le-a organizat, manuscrisele care au fost readuse în atenþia opiniei publice din România ºi din afara graniþelor þãrii sunt borne de necontestat. Deci când vã cerem acest sprijin pentru o funcþionare normalã pentru Fundaþia Culturalã Românã nu facem decât sã dãm un sprijin pentru a continua un program care a reuºit atât de mult în condiþii în care din pãcate, trebuie s-o recunoaºtem, reuºim atât de puþin. Deci nu dãm un vot pentru perfecþiune, dãm un vot pentru dãruire, dãm un vot pentru calitate, dãm o ºansã de a continua aceste relaþii foarte bune cu românii care aºteaptã atât de mult de la þarã.

ªi închei cu un amãnunt: în urmã cu puþinã vreme, un distins senator, în plenul Senatului, a venit ºi a fãcut un larg expozeu despre o recentã iniþiativã a Guvernului de la Budapesta, care are ca þintã, sã spunem, maghiarii care trãiesc în afara graniþelor þãrii. Cred cã acel experiment, acea acþiune pe care o lanseazã Guvernul de la Budapesta în loc sã fie un subiect de ironie, ar trebui sã fie un model ºi pentru noi de ambiþionare ºi de potenþare la maximum a tot ce întreprindem pentru românii care trãiesc în afara graniþelor þãrii.

Fundaþia Culturalã Românã este tocmai instituþia care îºi propune ºi reuºeºte aceste lucruri. Sigur cã sunt ºi alte instituþii, Ministerul Educaþiei ºi acum, recent, Ministerul Informaþiei. Fundaþia Culturalã Românã nu atenteazã cu nimic la buna funcþionare a acestor instituþii, nu diminueazã cu nimic posibilitãþile acestor instituþii de a-ºi aduce sprijinul în acest program pe care-l consider absolut fundamental, sã sprijinim ºi celelalte instituþii, dar sã lãsãm în continuare Fundaþia Culturalã Românã sã-ºi onoreze menirea.

Vã mulþumesc.

Gheorghe-Eugen Nicolãescu

#120042

## **Domnul Gheorghe-Eugen Nicolãescu:**

La art. 20 alin. 5, dacã observaþi, pe raportul Comisiei de buget, finanþe, bãnci privind respingerea unor amendamente, o sã vedeþi cã acest alin. 5 are mai multe formulãri. Formulãrile se datoreazã o datã iniþiatorilor de amendamente din partea grupurilor parlamentare ºi în special P.N.L. sau din partea Comisiei pentru industrie ºi servicii.

Este clar cã noi trebuie sã stabilim azi dacã vrem sã sprijinim sau nu exportul. Acest alin. 5 urmãreºte acest lucru. Vrem sã obligãm guvernul sã acorde sume sporite pentru stimularea exportului. Þara româneascã are nevoie de export mãrit sau nu? Votul dumneavoastrã o sã hotãrascã acest aspect, ºi anume este vorba de stabilizarea dobânzii la creditele pentru export.

Am solicitat 500 de miliarde. Este vorba de stimularea realizãrii de obiective complexe ºi a producþiei cu ciclu lung de fabricaþie. Am solicitat 450 de miliarde, într-o formulare.

Într-o altã formulare, veþi vedea cã pentru stabilizarea dobânzii s-au solicitat 500 de miliarde. De asemenea Ñ ºi poate este lucru cel mai important Ñ prin buget trebuie sã se stabileascã volumul cheltuielilor destinate stimulãrii producþiei de export ºi a exportului, sumã pe care noi am propus-o la 1.000 de miliarde lei. De ce spunem acest lucru?

În amendamentul iniþial pe care l-am fãcut Ñ ºi evident cã prin voinþa dumneavoastrã el nu a trecut Ñ noi spuneam cã existã un optimism exagerat în ceea ce priveºte nivelul exporturilor în anul 2001, cã în opinia noastrã existã aproape un plafon psihologic. Dar dacã noi venim cu mãsuri suplimentare prin buget de genul pe care vi le propunem în aceste amendamente, atunci avem ºansa ca acest prag psihologic sã treacã, sã se ridice, ºi atunci este evident cã exportul ar putea sã creascã.

Altã propunere de amendament Ñ alin. 5 Ñ se referã la recapitalizarea EXIMBANK. Solicitãm o sumã de 1.500 de miliarde tocmai ca aceastã instituþiei sã-ºi realizeze menirea pentru care este creatã.

Comisia pentru buget, finanþe ºi ministrul finanþelor la acest amendament au rãspuns, credem, într-un mod formal, cã nu avem sursele de acoperire a acestor solicitãri. Sigur cã, dacã se gândea mai mult ºi se lua în consideraþie un alt amendament prin care noi propuneam ca o parte din investiþiile care au termen de finalizare peste anul 2002 sã nu mai fie finanþate, se gãseau sursele de acoperire a acestor amendamente.

Vã rog sã acordaþi cea mai mare atenþie unei probleme de care, dupã opinia noastrã, depinde soarta României în anul 2001.

Vã mulþumesc.

## **Doamna Viorica Afrãsinei**

Florin Georgescu

#140480

Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

La sesizarea Consiliului Economic ºi Social, vã aduc la cunoºtinþã rugãmintea ºi a Executivului, ºi a noastrã, a comisiilor, ºi anume faptul cã în procesul de centralizare a amendamentelor a fost omisã o propunere legatã de o chestiune de ordin tehnic. Nu este vorba de mii de miliarde care sã afecteze structura ºi construcþia bugetarã, ci este vorba de stabilirea unui plafon de contractare a lucrãrilor în cadrul sistemului de cercetare ºtiinþificã, inovare ºi transfer tehnologic pentru perioada anilor 2001Ñ 2004.

Deci amendamentul ar suna aºa: ”Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii este autorizat, conform art. 6 din Ordonanþa Guvernului nr. 59/1997 cu privire la finanþarea, în sistem descentralizat, în domeniul ºtiinþei, tehnologiei ºi inovãrii, ca, în afara sumelor prevãzute pentru anul 2001Ò Ñ (ºi ele sunt localizate în buget) Ñ ”sã angajeze pentru anii 2002 Ð 2004 sume de pânã la 800 miliarde lei anual, în vederea finanþãrii multianuale a programelor de cercetare, dezvoltare ºi stimulare a inovãrii, cuprinse în Planul naþional pentru cercetare-dezvoltare ºi inovare.Ò

Deci este vorba de crearea unei perspective de continuitate pentru aceastã activitate de cercetare-inovare, care nu se poate asigura decât în condiþiile creãrii unui mecanism care sã permitã ofertarea, contractarea ºi declanºarea, apoi decontarea lucrãrilor pe mãsura finanþãrii din anul respectiv. Dar pentru ca sã se ajungã la aceastã fazã de finanþare ºi obþinere a rezultatelor cercetãrii trebuie sã existe acest plafon de contractare anualã care sã permitã institutelor, pe baza Planului naþional de cercetare, sã îºi pregãteascã ofertele, sã se prezinte în mod transparent la licitaþii ºi sã se adjudece, în final, lucrãrile, care apoi sã fie contractate.

Deci este vorba de o soluþie tehnicã, dar care influenþeazã într-un mod profund, într-un mod accentuat, dar favorabil, derularea acestei activitãþi ºi în acest an, dar ºi în perspectivã, pânã în anul 2004, ºi vã solicitãm disponibilitatea de a fi de acord cu acest amendament, prin exceptarea de la regula care, sigur, prevedea ca el sã fie cuprins fie în cadrul centralizatorului amendamentelor admise, fie în cel al amendamentelor respinse. Vã mulþumesc.

Florin Georgescu

#144926

Eu v-am spusÉ Dacã m-am fãcut insuficient înþeles, îmi cer scuze, poate exprimarea mea nu a fost foarte clarã. Deci am fost sesizaþi de Consiliul Economic ºi Social cã nu se regãseºte în aceste centralizatoare ale amendamentelor admise ºi, respectiv, respinse, pentru cã i-am consultat ºi pe dumnealor asupra modului de redactare a amendamentelor finaleÉ

Deci amendamentul a fost al Grupului parlamentar P.D.S.R. Dacã doriþi sã ne declinãm paternitatea, el ne aparþine ºi, dintr-o eroare Ñ repet Ñ de centralizare, acest amendament nu a fost cuprins în cele douã situaþii pe care le avem, cele douã rapoarte cu amendamentele admise ºi respinse.

Nu este un amendament de fondÉ Dacã dorim sã gãsim acum detalii, chichiþe regulamentare, sigur, putem

sã prelungim discuþia ºi la acest articol, dar nu este un amendament de fond, pentru cã nu vizeazã fondul Legii bugetului în privinþa alocãrii sumelor. Nu este vorba nici de o sursã de venituri suplimentare, ºi nici de o destinaþie de cheltuieli suplimentare care apare acum Ñ în cadrul dezbaterilor. Luãm de undeva 800 de miliarde ºi dãm la aceastã adresã, la aceastã destinaþie. Nu. Este vorba de o prevedere genericã în care, pentru urmãtorii trei ani de zile, cei din acest domeniu au dreptul ca, în limita unui plafon, sã se ducã sã-ºi facã ofertele, cererile, sã se întâlneascã în cadrul licitaþiilor ºi aºa mai departe.

Deci nu vãd ce ar impieta adoptarea lui în forma prezentatã, mai ales cã este ºi dorinþa Guvernului, a Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, a Ministerului Finanþelor, ºi dorinþa noastrã, care l-am propus, ºi eu vã propun sã-l supunem la vot. Dacã este adoptat, vom vedea, dacã nu este adoptat, se va acþiona în continuare pe cãile legale. Guvernul mai are ºi alte instrumente de a opera în ceea ce priveºte o asemenea decizie, dar locul lui, într-adevãr Ñ pentru cã vizeazã continuitatea unei acþiuni finanþate din buget, cea de cercetare, dezvoltare, inovare, transfer tehnologic Ñ, este în Legea bugetului.

Repet, nu este un amendament de fond, care sã vizeze redistribuiri sau suplimentãri ale cheltuielilor, ci numai un mecanism de derulare a unor operaþiuni din zona cercetãrii ºtiinþifice.

Dacã dumneavoastrã vreþi sã nu sprijinim cercetarea pentru a se accelera acest proces Ñ vedem cã au fost ºi acum niºte concursuri internaþionale unde reprezentanþii ministerului ºi, în general, ºtiinþa ºi inventica româneascã au obþinut rezultate foarte bune Ñ sigur, vã rugãm sã întrerupem lucrãrile, sã facem o ºedinþã de comisie, sã revenim cu un raport suplimentar care va spune acelaºi lucru, ºi anume cã este nevoie de acest amendament ºi cã el va uºura munca oamenilor din domeniul respectiv în anul urmãtor ºi pânã în 2004.

Vã mulþumesc.

Leonida Lari Iorga

#154887

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sunt profund nedumeritã de faptul cã amendamentul care a fost votat in corpore la Comisia pentru culturã nu a trecut la Comisiile de buget, finanþe ºi vreau sã vã dau câteva argumente valabile. Vã rog sã vã aplecaþi cu toatã atenþia asupra acestui amendament.

În cazul dat, trebuie sã fim foarte clari în privinþa faptului cã este vorba de interesul naþional, nu de interese de partid. De altfel, acelaºi amendament, în Parlamentul trecut, a fost votat de cãtre toate partidele din Parlament.

Argumentul meu este urmãtorul. Imaginaþi-vã cã acum, cu regimul Voronin, un ministru de culturã din echipa lui nu vrea sã mai subvenþioneze ziarele de orientare profund naþionalã din Basarabia, ºi anume primele ziare care au apãrut în grafie latinã, pentru care noi toþi ne-am bucurat. Este vorba de ”Glasul naþiuniiÒ, ”Literatura ºi artaÒ, de revista ”Limba românãÒ, de revista ”Florile dalbeÒ.

Cã echipa lui Voronin nu ar tolera publicaþii de orientare româneascã vã pot convinge foarte uºor, citându-vã numai un mic pasaj dintr-un ziar basarabean numit ”Literatura ºi artaÒ. Cum ar putea echipa lui Voronin sã admitã aºa ceva?

Citez: ”Forþele naþionale din Basarabia opteazã pentru contracararea planurilor de includere a Republicii Moldova în Uniunea RusiaÐBelarus, pentru neoficializarea limbii ruse, pentru a se stopa federalizarea republicii ºi pentru a nu preface Aramata a XIV-a în bazã militarã ruseascã permanentã pe teritoriul republicii, ci ca Aramata a XIV-a sã se întoarcã acasã, în RusiaÒ.

Asemenea texte nicidecum nu pot fi tolerate de acest regim care a luat-o cu 180 de grade spre Moscova. De

aceea, vã rog foarte mult sã nominalizãm aceste reviste în Parlament ºi sã nu lãsãm pe seama Ñ cum se propune aici Ñ, ”pe seama detalierii sumelor pe proiecte economice ºi culturale prin hotãrâre de guvernÒ. Asemenea hotãrâri de guvern s-au mai fãcut ºi în anii trecuþi ºi chinuiþii ziariºti basarabeni primeau salariile abia în ajun de An Nou.

Deci marea mea rugãminte este sã privim cu foarte multã seriozitate aceastã chestiune ºi sã luãm o decizie corectã. Nu cred eu cã Adrian Pãunescu, poetul ºi senatorul care a pledat pentru aceste reviste nu o datã, ºi la ”Antena 1Ò, ºi la ”Tele 7 abcÒ, s-ar bucura dacã membrii P.D.S.R. ar lua o atitudine greºitã ºi negativã faþã de amendamentul meu. ºi al nostru, al celor de la Comisia pentru culturã.

Mulþumesc.

Nicolae Leonãchescu

#159132

Mulþumesc. Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie, de la bun început, sã spun cã sprijin propunerea doamnei Leonida Lari ca în buget sã se specifice suma pentru cele patru reviste prounioniste din Basarabia.

Am în vedere cã am trãit împreunã ambele experienþe: ºi neprevederea nominalizatã în buget, ºi varianta aceasta pe care vrem sã o reluãm. În prima variantã, când nu am prevãzut nominalizarea revistelor, banii au dispãrut, nu au ajuns integral acolo unde noi am vrut sã-i repartizãm.

În varianta aceasta a funcþionat sistemul, deci este mult mai bine sã nominalizãm unde sã meargã banii dintr-o sumã datã. Deci sã facem noi, aici, nominalizarea, nu s-o lãsãm la latitudinea unei ordonanþe de guvern, care este o decizie de rangul doi.

Sigur cã ordonanþa de guvern ar putea sã aloce, mai târziu, sume mai mari Ñ ºi ar fi salutarã o asemenea iniþiativã Ñ, dar pânã atunci vã propun sã susþinem un asemenea amendament.

Am în vedere ºi faptul cã acum douã sãptãmâni am venit din Basarabia ºi am fost dincolo de Nistru. Am discutat cu multã lume ºi am contactat multe personalitãþi, printre care ºi pe deputatul Andrei Neguþã de la Partidul Comunist al Moldovei. Oamenii sunt pentru colaborare. Lucrurile nu sunt chiar aºa de dramatice, dar noi trebuie sã sprijinim curentul unionist de acolo ºi, în special societatea civilã.

Am sã vã dau un exemplu de dincolo de Nistru, din satul Stroeºti, raionul Râbniþa. Acolo este un colectiv de femei care intenþioneazã sã-l oblige pe preotul rus sã prezinte slujba în limba românã. ªi au contactat primarul. Primarul a spus: ”Domnii mei, societatea civilã solicitã, eu nu fac altceva decât sã mã supunÒ. ªi asta era dincolo de Nistru.

În ceea ce priveºte finanþarea celor patru reviste româneºti din Basarabia, prounioniste, eu nu cred cã existã în sala aceasta forþe care sã zicã nu. Ar fi un blam pentru acea forþã, pe termen istoric.

Vã mulþumesc.

Radu Alexandru Feldman

#162581

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

## Domnilor preºedinþi,

## Stimaþi colegi,

Nu mã îndoiesc nici o clipã cã fiecare dintre noi, care venim la microfonul Parlamentului, în Camerã sau în Senat, venim animaþi de cele mai bune sentimente, de cele mai bune intenþii.

Cât adevãr sau câtã eroare cuprind demersurile noastre aflãm sub judecata istoriei!

În urmã cu puþin vreme, clasa politicã româneascã cred cã a fost obligatã sã recunoascãÉ istoria, pe un interval de timp foarte scurt, a obligat clasa politicã româneascã, clasa politicã de la Bucureºti sã recunoascã cã a greºit faþã de Moldova, cã a greºit faþã de ceea ce, cu multã uºurinþã în vorbire, înseamnã fraþii noºtri de peste Prut. ªi este o eroare pe care trebuie sã ne-o asumãm, ºi este o eroare care cred cã nu trebuie sã ne dea liniºte pânã când, într-adevãr, nu vom reuºi sã îndreptãm ceea ce o istorie ingratã a înfãptuit: fracturarea, despãrþirea poporului român.

Cred cã suntem toþi conºtienþi cã fiecare paginã scrisã în limba româneascã, fiecare paginã de ziar, fiecare paginã de carte, fiecare emisiune de radio, fiecare emisiune de televizor preþuieºte infinit mai mult decât ne putem imagina. Ar fi unul dintre motivele pentru care ar trebui sã votãm toþi în sprijinul amenadamentului doamnei Leonida Lari. Mai existã însã un motiv pentru care susþin Ñ ºi Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal va susþine acest amendament Ñ numele deputatului, parlamentarului român care a propus acest amendament. Existã oameni la Chiºinãu, existã oameni în Moldova care vorbesc nu cu indiferenþã, care vorbesc cu urã de poeta Leonida Lari. Dar existã ºi oameni pentru care tot ce-a fãcut ºi Leonida Lari, ºi alþi mari scriitori în Moldova este un subiect de sfinþenie. Nu avem voie sã nu fim alãturi de acest demers cu valoare în fapt simbolicã ºi sã nu-i dãm tot sprijinul, ºi sã poatã sã aibã bucuria cã în Parlamentul României, într-un ceas de cumpãnã pentru Moldova, s-a votat precis destinarea unor bani pentru aceste publicaþii, în limba românã la Chiºinãu.

Vã mulþumesc.

Florin Georgescu

#186703

## **Domnul Florin Georgescu:**

Da. Mulþumesc pentru cuvânt, domnilor preºedinþi. Într-adevãr, acum, domnul vicepreºedinte Tãriceanu mã striga în englezã, domnul ministru Tãnãsescu i-a explicat în românã, adicã sub linie. Sigur, eu am vãzut ºi un preºedinte al partidului dumneavoastrã când i s-a explicat ºi Ñ care chiar a lucrat la Washington Ñ când i s-a spus chestia asta s-a uitat în altã parte. Deci scrie în multe cãrþi despre procedura asta care se practicã ºi în România. S-o spunem transparent, dacã vreþi, v-o spun eu, este o cutumã ºi o condiþie transmisã de organismele financiare internaþionale. ªi asta se practicã în orice familie, dacã vreþi, în orice gospodãrie. Atunci când eºti dator ºi realizezi niºte bani din vânzarea mobilei din casã, nu te lasã creditorii sã-þi cumperi altã mobilã, ci întâi îþi plãteºti datoriile ºi, dupã aia, din veniturile ulterioare, îþi mai cumperi mobilã în casã în limita sumelor obþinute ºi potrivit puterii de cumpãrare pe care o ai.

Deci România este o þarã care consumã cu circa 2 miliarde de dolari mai mult decât produce. De ce? Stãm de vorbã, inclusiv cu liberalizarea aia de care spunea domnul profesor de la P.R.M., a comerþului exterior, a pieþelor ºi aºa mai departe. Situaþia României asta e: consumã mai mult decât produce cu 2 miliarde. Banii ãºtia trebuie sã se ia de undeva. Comunitatea internaþionalã are anumite reguli de joc pe care dumneavoastrã, dupã cum pretindeþi cã sunteþi mai apropiaþi de marile familii europene, sunteþi mai înrudiþi cu dânºii, ar fi trebuit sã le ºtiþi, inclusiv expresia aia, _be loose the life_ ºi aºa mai departe. Dar, revenind la subiect, este o condiþie care se pune prin toate acordurile Ñ dumneavoastrã aþi scos chiar o lege în acest sens. Iatã: ”Veniturile din privatizare se folosesc la diminuarea stocului de datorie internãÒ. ªtiþi cât este acest stoc de datorie internã, deci volumul datoriei publice interne acumulate în România? Vã spun eu. În 1996, la 31 decembrie, erau 5.500 de miliarde, iar la 31 decembrie 2000 Ñ ºi, dacã vreþi, stãm de vorbã altã datã de ce Ñ sunt 74.000 de miliarde,

ceea ce în termeni comparabili, aduºi în dolari, în puterea de cumpãrare a banilor din anul 2000, deci cu rata inflaþiei ºi aºa mai departe, înseamnã o creºtere a datoriei publice de 76%. Important e la datoria asta publicã cine plãteºte ºi cine a fãcut-o. Aici este imoralitatea care se regãseºte în stocul de datorie publicã ºi în faptul cã ne vindem mobila nu ca sã acoperim gãuri negre, ci ca sã capitalizãm capitaliºti de carton. Pentru cã din 74.000 de miliarde numai 50.000 de miliarde reprezintã deficitele bugetare anuale în care toatã lumea a consumat Ñ învãþãmânt, sãnãtate, culturã, agriculturã Ñ ºi 23.000 de miliarde reprezintã acte normative speciale, prin care se zicea: ”luãm la datoria publicã cheltuiala ÇxÈ de la banca ÇyÈÒ ºi aºa mai departe. Când ne ducem la banca ÇxÈ ºi ÇyÈ am vãzut cã ... Ñ mie îmi pare rãu, preºedintele unei bãnci de pe timpul dumneavoastrã acum dã note explicative în altã parte Ñ deci iatã de unde vin ºi acele sume la datoria publicã. Deci din 23.000 de miliarde, acele douã bãnci Ñ BANCOREX ºi Banca Agricolã Ñ au dat credite din care au beneficiat toþi cetãþenii þãrii pe program petrochimic ºi pe program agricol în sumã de 8.000 de miliarde. 14.000 de miliarde sunt tabulogramele groase de la Banca Agricolã ºi de la BANCOREX în care unii au luat banii, nu i-au mai dat înapoi ºi dumneavoastrã i-aþi trecut la datoria publicã în loc sã faceþi o lege Ñ având un ministru de justiþie ºi primvicepreºedinte al partidului la acel moment Ñ în care sã daþi o ordonanþã de urgenþã Ñ cum aþi dat 1.000 în cei patru ani Ñ sã spuneþi: ”Domnule, cei care au luat credite ºi nu le dau înapoi merg pânã la afinii de gradul patru ºi vedem pe unde sunt baniiÒ...

Florin Georgescu

#191519

Deci ceea ce spun creditorii internaþionali este aceastã cutumã, ºi anume ca veniturile din privatizare sã fie destinate reducerii stocului de datorie publicã, anume rãscumpãrãrii titlurilor de stat. Statul s-a împrumutat, a scos niºte hârtii ºi a luat bani. Acum dã bani din privatizare ºi ia hârtiile alea înapoi, pe care le anuleazã, adicã titlurile de stat. Ãsta e mecanismul. Fãcând aceste operaþiuni, scade datoria publicã cu zeci de mii de miliarde, cu vreo 11, 12, 13 mii de miliarde, ºi atunci dobânzile pe care le plãteºti, le plãteºti la o datorie publicã mai micã. ªi asta este cifra pe care v-a pus-o în buget domnul ministru Tãnãsescu. Deci lucrurile sunt mult mai complicate aici. Nu putem sã punem o cifrã anumitã astãzi Ñ 11.500 de miliarde Ñ pentru cã altfel o sã fim înclinaþi sã cãdem în capcana domnului Sârbu, ºi anume sã facem cincinalul în trei ani ºi jumãtate Ñ cum a fãcut dânsul Ñ ºi sã vândã cu orice preþ ºi la orice preþ numai pentru a realiza cifra din buget. Noi vrem sã vindem ºi din PSAL 1 ºi din PSAL 2. Ne ducem cu ele la piaþã ºi vom vedea care este raportul dintre cerere ºi ofertã. Dumneavoastrã dacã vreþi sã puneþi o cifrã anumitã aici, dumneavoastrã care sunteþi cei mai fervenþi susþinãtori ai regulilor pieþei, practic vreþi sã planificaþi preþul. Nu ºtiu, poate aþi planificat preþurile pe alte timpuri, dar noi nu mai putem sã planificãm preþurile, mai ales în condiþiile unei concurenþe libere. Dacã punem 11.000 de miliarde aici, dumneavoastrã veþi spune dupã aia: ”Iatã, n-aþi realizat veniturile din privatizareÒ. ªi atunci raportul cerereofertã nu mai lucreazã în mod independent, aºa cum este normal.

Deci avem o lege, bugetul se face în baza unor legi preexistente, avem acea Ordonanþã nr. 38/2000 care statueazã destinaþia sumelor din privatizare ºi în baza acelei ordonanþe banii care sunt rezultaþi din procesul de privatizare ºi din valorificarea activelor neperformante... Ce e ºi acolo, un adevãrat jaf! O sã arãtãm þãrii cã dintr-o sutã de lei preluaþi la A.V.A.B. se mai recupereazã 9 lei ºi 91 de lei îi suportãm cu toþii de acum 50Ð60 de ani înainte, deci aceste sume sunt destinate scãderii datoriei publice, fiind considerate, practic, nu o resursã de finanþare a deficitului, pentru cã nu finanþez deficitul ãla de 3,7, de 37.000 de miliarde, ci reduc datoria ºi implicit reduc costurile cu dobânzile, ºi implicit reduc presiunea pe piaþa monetarã, ºi vor scãdea ºi dobânzile, ºi vor avea ºi capitaliºtii dumneavoastrã, care au fost capitalizaþi pe banii publici, dobânzi mai ieftine ºi credite mai multe.

Cuprins

Stenograma

Ședința