Stenogramă plen

## Domnule preºedinte,

Sunt surprins de niºte succesiuni de date. Cer explicaþii procedurale de data aceasta de la preºedintele Comisiei juridice, care a avizat în fond acest proiect de lege.

În primul rând, cercetând stenogramele Camerei Deputaþilor, dupã data de 6 iunie, datã la care este înregistratã ca fiind trimis acest proiect de lege de la Senat, am constatat cã la nici o ºedinþã de plen nu am fost încunoºtinþaþi cu privire la comisia la care s-a trimis spre avizare în fond acest proiect de lege. O datã.

În al doilea rând, fãrã a fi vorba de o procedurã de urgenþã, acest proiect de lege ajunge la Comisia juridicã pe data de 10 iunie 2002, care avizeazã dupã douã zile, în ºedinþa din 12 iunie 2002, fãrã a aºtepta împlinirea termenului de 5 zile prevãzut de litera regulamentului, la art. 93. Dacã este vorba, aºa cum bãnuiesc, de o încãlcare a regulamentului, vã rog sã constataþi cã raportul a fost nelegal întocmit, frustrând deputaþii de dreptul de a pune în termenul prevãzut de regulament amendamentele corespunzãtoare, ºi vã rog sã trimiteþi raportul înapoi la comisie care sã respecte termenele procedurale. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule deputat, la prima întrebare o sã vã rãspund eu ºi o sã vã aduc ºi probe scrise.

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº**

**:**

Îmi este suficient cuvântul dumneavoastrã.

Deci proiectul a fost anunþat în plen ºi s-a anunþat ºi comisia sesizatã în fond ºi o sã vã anunþ ºi data ºedinþei când s-a fãcut acest lucru.

Pentru celelalte aspecte dau cuvântul domnului preºedinte al Comisiei juridice, sesizatã în fond, Olteanu.

În unanimitate s-a adoptat varianta Senatului.

Punctul 15, tot varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Mulþumesc.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri?

În unanimitatea celor prezenþi.

La punctul 16 comisia de mediere ne propune varianta Camerei Deputaþilor, în consecinþã, nu se fac nici dezbateri ºi nici vot.

La punctul 17, comisia ne propune varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni la varianta Senatului? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate s-a adoptat varianta Senatului.

Vã rog sã constataþi cã am parcurs textele raportului de mediere. Vom supune votului final raportul în ansamblu mâine la ºedinþa destinatã votului final.

În continuare, proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe.

Da, poftiþi domnule Bolcaº!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Noi nu apreciem cã a existat vreun impediment procedural pentru ca acest proiect de lege sã poatã fi examinat de Comisia juridicã, în data de 12 iunie a.c., ºi sã fie adoptat ca atare.

Mulþumesc.

Iertaþi-mã! Pentru un minut, vã mai reþin, dar nu accept un asemenea rãspuns din partea preºedintelui Comisiei juridice a Camerei.

Art.93 este clar în regulamentul nostru. Pânã la împlinirea unui termen de 5 zile înainte de data stabilitã pentru depunerea raportului, nu s-a aºteptat termenul de depunere a amendamentelor. Am fost frustraþi de un drept pe care ni-l conferã mandatul nostru.

## Stimaþi colegi,

Cu privire la termenul dat Comisiei juridice, acesta a fost stabilit ºi de Comitetul ordinii de zi, plecând de la premisa evitãrii de a declanºa procedura de urgenþã, ºi, cu acordul majoritãþii membrilor care au alcãtuit Comitetul ordinii de zi, de a acorda un termen prioritar pentru dezbaterea acestui proiect. Dacã dumneavoastrã aþi trimis amendamente comisiei, putem ajunge la o procedurã de compromis, sã le discutãm acum.

Iertaþi-mã, dar nu fac compromisuri pe Regulamentul Camerei. Este clar cã Biroul permanent putea sã recomande Comitetului ordinii de zi, de fapt Biroul permanent trebuia sã hotãrascã, pentru cã Comitetul ordinii de zi nu hotãrãºte în aceastã privinþã, reducerea termenului de depunere, iar reducerea termenului de depunere este prevãzutã în art. 93, ultima frazã, dacã termenul de depunere a fost redus la 5 zile, deci este maximum de reducere în procedurã normalã ºi nimeni nu poate sã-l încalce. Termenul de depunere a amendamentelor este de 3 zile. Sunt de acord cu Domnia voastrã cã aþi redus la 5 zile, accept ºi aceastã idee, dar între 10 ºi 12 sunt douã zile, nu este admis.

Rog Comisia juridicã sã fie de acord sã luãm toate amendamentele care v-au fost depuse chiar dupã depunerea raportului, sã le luãm în dezbatere acum.

Deci toate amendamentele care v-au fost fãcute de grupurile parlamentare dupã întocmirea... Le aveþi?

## Domnule preºedinte,

Nu am nimic împotrivã sã examinãm toate amendamentele posibile în aceastã ºedinþã. Nu pot însã sã nu uit faptul cã dacã distinsul meu coleg dorea sã procedeze în mod constructiv ºi eventual sã-mi atragã atenþia dacã s-ar fi greºit cu ceva în legãturã cu aceastã procedurã, putea sã participe la ºedinþa comisiei respective ºi sã facã o injoncþiune proceduralã cu privire la aceastã chestiune. Dânsul a preferat sã absenteze, este problema dânsului, fãrã îndoialã, noi, de principiu, sigur cã da, nu putem sã ne opunem cu privire la amendamentele care s-au depus, însã nu ºtiu sã se fi depus vreun amendament al domnului deputat Bolcaº la ºedinþa în care s-a discutat acest proiect de lege.

Prin urmare, ar însemna sã ieºim dintr-o eventualã încãlcare a dispoziþiilor regulamentare invocate de distinsul meu coleg ºi sã intrãm într-o altã încãlcare ºi mai mare, care vizeazã faptul cã doar amendamentele care sunt respinse la comisie sunt discutate de plenul Camerei Deputaþilor.

Deci poziþia mea este, fãrã îndoialã, aceea de a putea permite dezbaterea unor amendamente, însã nu vãd cum am putea rezolva aceastã dilemã proceduralã,

câtã vreme nu s-a depus vreun amendament al domnului deputat Bolcaº la comisie.

Mulþumesc.

Vã rog, domnule Bolcaº. Vreau sã vã înºtiinþez ceea ce v-am promis, proiectul a fost prezentat spre informare pe 10 iunie ºi nu este pe o poziþie de ultimul loc care sã fi permis adãugirea.

## Domnule preºedinte,

Nu mã îndoiesc de cuvântul dumneavoastrã, vã rog sã dispuneþi rectificarea site-ului Camerei Deputaþilor. Am verificat chiar acuma, nu este. Este corect dacã dumneavoastrã l-aþi anunþat, nu mã îndoiesc nici o clipã, retrag prima obiecþiune.

În ceea ce priveºte precizãrile domnului preºedinte al Comisiei juridice, vreau sã-mi precizez punctul meu de vedere, ºi anume: eu nu sunt aici ca sã acopãr greºelile fãcute cu intenþie ºi din obedienþã de preºedintele Comisiei juridice. Trebuie sã respecte procedura.

În ceea ce priveºte soluþia pragmaticã propusã de domnul preºedinte, aº fi acceptat-o dacã ea nu contrazicea o altã realitate pragmaticã. Situaþia mea era în felul urmãtor: în ziua în care am dorit sã depun amendamentele, am aflat cã se dezbate în Comisia juridicã acest proiect de lege ºi am renunþat, pentru cã era tardiv, ºi nu am participat la aceastã ºedinþã pentru cã era în afara regulamentului, ºi am venit sã vã înºtiinþez în plen de aceastã situaþie. Deci clar, am accepta posibilitatea aceasta dacã, dintr-o întâmplare oarecare am putea sã ne propunem amendamentele ce nu le-am fãcut tocmai datoritã acestei încãlcãri a regulamentului ºi aceastã încãlcare a regulamentului, s-a fãcut tocmai în scopul de a nu ne permite sã facem amendamente la acest proiect de lege. Cum ies proiectele de lege la care Comisia juridicã refuzã amendamente am vãzut. ªi însuºi domnul prim-ministru a subliniat aceastã situaþie.

Deci vã rog sã respectãm regulamentul, sã trimiteþi înapoi proiectul de lege la Comisia juridicã, pentru a respecta termenul de depunere a amendamentelor. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Pentru a evita discuþiile contradictorii pe tema aceasta, eu

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Numai de regulamentul sã se lase manevrat!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

29 voturi pentru. Împotrivã? 70 voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri. ## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Supuneþi la vot regulamentul, domnule preºedinte?

Dumneavoastrã aþi supus aºa ceva. Eu am supus, potrivit regulamentului, propunerea care a fãcut-o colegul dumneavoastrã.

Deci, cu 70 voturi împotrivã, 24 pentru ºi douã abþineri, s-a respins propunerea de restituire a legii la Comisia juridicã. Regret cã trebuie sã rectific ºi informaþia dumneavoastrã cu site-ul. Vã pun la dispoziþie extrasul corespunzãtor, de unde rezultã cã ºi în site era trecutã informaþia noastrã.

Mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule Gaspar.

## **Domnul Acsinte Gaspar Ñ** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã rog sã-mi permite ca, din împuternicirea Guvernului, sã prezint plenului Camerei Deputaþilor proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe, în afara celor care fac obiectul legilor organice.

În deplinã concordanþã cu art. 114 din Constituþia României ºi cu practica parlamentarã din ultimii 12 ani, Guvernul se adreseazã Parlamentului, solicitând ca în perioada iulie-august, când Parlamentul îºi desfãºoarã o activitate pe douã tronsoane, din cele trei specifice activitãþii parlamentare, adicã activitate în circumscripþie ºi în comisiile permanente ºi nu o activitate în plen, Guvernul sã fie abilitat sã emitã ordonanþe, acte care sã dea posibilitatea sã ducã la îndeplinirea Programului de guvernare.

În acest sens, potrivit art. 114 alin. 1, proiectul de lege stabileºte, în mod obligatoriu, domeniile în care urmeazã sã fie emise ordonanþe în aceastã perioadã ºi, în acelaºi timp, termenul pânã la care aceste ordonanþe vor putea fi emise.

Se prevede în text cã aceste ordonanþe vor fi emise o datã cu intrarea în vigoare a legii, dar nu înainte de încheierea actualei sesiuni, sesiunea I a legislaturii din anul 2002, ºi pânã la începerea activitãþii parlamentare, la începutul sesiunii de toamnã, cea de a doua sesiune a anului 2002. Totodatã, proiectul de lege prevede obligativitatea Guvernului ca, pânã la începerea celei de a doua sesiuni a acestui an, ordonanþele sã fie supuse spre dezbatere ºi adoptare Parlamentului, potrivit procedurii legislative în materie.

În fine, în proiectul de lege se prevede, totodatã, obligativitatea ca în acele ordonanþe care reglementeazã problemele în legãturã cu care deja sunt proiecte în fazã de dezbatere parlamentarã preluarea acestor reglementãri sã se facã în cuprinsul ordonanþelor ºi cu precizarea cã acestea se eliminã de drept din cuprinsul actelor respective sau din rapoartele comisiilor permanente.

Proiectul de lege mai prevede cã ordonanþele care sunt emise în baza Legii de abilitare sã fie supuse dezbaterii Parlamentului cu prioritate.

Proiectul de lege pe care-l prezint în momentul de faþã plenului Camerei a fost dezbãtut de cãtre plenul Senatului ºi adoptat. De asemenea, proiectul de lege a fost avizat de Consiliul Legislativ.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a Camerei Deputaþilor, care a fost sesizatã pentru a verifica sub aspectul constituþionalitãþii conþinutul proiectului de lege, în urma dezbaterilor, a decis ca acesta sã fie supus plenului Camerei Deputaþilor, fãrã obiecþiuni.

Au fost înregistrate ºi discutate în cadrul ºedinþei comisiei permanente, Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, unele amendamente ale domnului deputat Emil Boc, amendamente care, în urma discuþiilor care s-au purtat în cadrul comisiei, nu au întrunit numãrul necesar de voturi pentru a fi acceptate ca atare.

Sigur cã aceasta nu îl împiedicã pe domnul deputat Boc, potrivit regulamentului, sã repunã în discuþia plenului, care este suveran, sã decidã în legãturã cu admiterea sau respingerea acestor amendamente.

Din partea Guvernului, rog plenul Camerei Deputaþilor sã aprobe, sã adopte acest proiect de lege în forma în care a fost adoptat de cãtre Senat. Vã mulþumesc.

Rog preºedintele Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi sã prezinte raportul comisiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a fost sesizatã cu dezbaterea în fond a proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe, trimis cu adresa nr. 296 din 10 iunie 2002, înregistratã cu nr. 31/598 din aceeaºi zi.

Proiectul de lege a fost dezbãtut ºi adoptat de Senat, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituþia României, în ºedinþa din 6 iunie 2002.

Cu avizul nr. 661 din 23 mai 2002, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Prin proiectul de lege supus dezbaterii se prevede abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, potrivit prevederilor art. 114 din Constituþia României.

În acest sens, pe perioada cuprinsã între data intrãrii în vigoare a legii ºi începutul celei de a doua sesiuni ordinare a anului 2002, Guvernul urmeazã sã fie împuternicit sã emitã ordonanþe în domeniile indicate în raport.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a Camerei Deputaþilor a adoptat raportul aºa cum v-a fost prezentat, aprobând acest proiect de lege ºi respingând amendamentele care au fost depuse la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Prin urmare, vã rugãm sã adoptaþi acest proiect de lege în conformitate cu raportul comisiei.

În legãturã cu chestiunea depunerii ºi a altor amendamente în afarã de acele care au fost deja depuse, repet acelaºi lucru, cã suntem aici sã lucrãm, sã avem o poziþie constructivã la comisii, care sunt organele de lucru ale Camerei Deputaþilor, sã fim deci prezenþi la comisii, pentru a ne manifesta punctele de vedere pro sau contra unor proiecte de legi.

Prin urmare, legat de ce s-a spus înainte, incidentul de procedurã regretabil la care s-a referit colegul meu, cred cã în momentul în care Domnia sa spunea cã a luat la cunoºtinþã de ºedinþa Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, având pe ordinea sa de zi acest proiect de lege, putea, fãrã îndoialã, sã depunã amendamentele pe care le considera necesare în legãturã cu acest proiect de lege, aºa, dealtfel, cum au fãcut-o ºi alþi colegi ºi s-au dezbãtut aceste amendamente în comisii. Repet, însã trebuie sã avem o poziþie constructivã cu privire la procesul legislativ pe ansamblu ºi cu privire, bineînþeles, la lucrãrile comisiilor de specialitate la care suntem obligaþi sã fim prezenþi.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Dacã doreºte cineva sã intervinã în dezbateri? Domnul deputat Boc.

Domnule ministru, Domnule preºedinte,

Partidul Democrat nu este împotriva abilitãrii Guvernului de a emite ordonanþe. Considerã faptul cã Guvernul trebuie sã fie abilitat sã emitã ordonanþe pe perioada vacanþei parlamentare; este o procedurã constituþionalã, a fost practicatã în toatã viaþa constituþionalã a României de dupã 1991, doar cã Partidul Democrat apreciazã cã aceastã abilitare trebuie fãcutã în anumite coordonate ºi în anumite limite.

Cu alte cuvinte, ne pronunþãm pentru abilitarea Guvernului, doar cã avem unele reþineri ºi unele amendamente în consecinþã.

În primul rând, Partidul Democrat apreciazã cã delegarea legislativã, adicã abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe în perioada vacanþei parlamentare, nu trebuie sã fie aceastã delegare legislativã ca un cec în alb dat Guvernului de a reglementa în diverse domenii fãrã a avea specificãri clare.

Potrivit Constituþiei, monopolul activitãþii legislative în România îl are Parlamentul, iar atunci când Parlamentul decide sã delege o parte dintre prerogativele sale Guvernului, în vederea emiterii unor ordonanþe, aceastã delegare este expresã ºi precisã.

În consecinþã, noi ne opunem acelor prevederi din Legea de abilitare, prevederi care au un caracter vag ºi, practic, sub umbrela cãrora se poate ascunde orice.

Vã dau drept exemplu formulãri de genul: ”perfecþionarea cadrului legislativ privind realizarea creanþelor buge-

tareÒ, sau ”perfecþionarea cadrului legislativ în domeniul transporturilor în vederea alinierii la legislaþia comunitarãÒ.

Aceste expresii foarte largi pot ascunde foarte multe lucruri, sau în cadrul capitolului consacrat administraþiei publice centrale ºi locale, stabilirea statutului-cadru al unitãþii administrativ-teritoriale, sau stabilirea procedurii de atribuire ºi schimbare de denumiri. La ce denumiri, la ce proceduri ne referim? Simplu Ð ”stabilirea procedurii de atribuire ºi schimbare de denumiriÒ.

Deci aceste formulãri foarte largi exced, dupã pãrerea noastrã, prevederilor Constituþiei ºi, în consecinþã, nu ar putea fi acceptate. Mai ales, în ceea ce priveºte administraþia publicã localã, avem o amintire tristã din vacanþa parlamentarã de iarnã, atunci când a fost Ordonanþa nr. 21, ordonanþã prin care primarilor li se impuneau anumite sarcini, anumite obligaþii, care excedeau prevederilor legale ºi constituþionale, ºi mã refer la posibilitatea sancþionãrii primarilor de cãtre împuterniciþii ministrului administraþiei publice dacã nu este curãþatã zãpada de pe trotuar sau nu sunt foarte bine, din punct de vedere estetic, nu se realizeazã foarte bine clãdirile din unitatea administrativ-teritorialã respectivã.

A fost, dupã pãrerea noastrã, un abuz; s-a legiferat în perioada vacanþei parlamentare ºi credem noi cã asemenea legi, cu impact direct asupra vieþii comunitãþilor noastre, nu pot fi realizate prin procedura delegãrii legislative.

Mai mult decât atât, ºi în al doilea rând, acum, noi apreciem cã prin delegare legislativã nu trebuie sã se rezolve probleme scadente ale Guvernului, probleme pe care n-au reuºit sã le treacã prin Parlament în perioada sesiunii parlamentare, fie datoritã cvorumului, fie datoritã altor incidente de procedurã.

Considerãm cã aceastã delegare legislativã nu trebuie sã fie doar o armã pe care Guvernul o are la îndemânã pentru a-ºi trece proiectele de legi pe care n-au reuºit sã le treacã altfel.

De aceea, noi nu vom fi de acord, de exemplu, nici cu rectificarea bugetarã pe calea ordonanþelor simple. Considerãm cã rectificarea bugetarã trebuie fãcutã aici, în Parlament, în urma dezbaterilor care sã consfinþeascã o realitate, ºi nu post factum, dupã ce banii vor fi alocaþi ºi chiar consumaþi, sã discutãm rectificarea bugetarã, aºa cum se propune prin proiectul Legii de abilitare a Guvernului în vederea emiterii de ordonanþe.

La fel, nu sunt trecute în lege, la capitolul ”Acorduri internaþionaleÒ, la punctul 7 ºi punctul 8, ce acte normative urmeazã sã fie ratificate de cãtre Guvern. Nu putem da o împuternicire, iarãºi, în alb, un cec în alb, aºa cum se menþioneazã în punctul 7: ”modificarea unor acte normative de ratificare a unor convenþii ºi altor înþelegeri internaþionale încheiate de GuvernÒ. Care?! Abilitarea Guvernului trebuie sã fie punctualã: pentru ce act, pentru ce acord? Nu formulãri foarte largi, repet, sub care se poate ascunde orice.

Încã o datã, sub rezerva admiterii acestor amendamente, formulate de cãtre Partidul Democrat în cadrul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, Partidul Democrat va susþine abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe, dar, repet, cu cele douã observaþii majore: fãrã cec în alb ºi fãrã rezolvarea, pe calea ordonanþelor simple, a unor reglementãri scandente pe care partidul de guvernãmânt n-a reuºit sã le treacã prin Parlament în perioada sesiunii parlamentare.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Bolcaº, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**

ªi nouã ni se pare cã acest proiect de lege este constituþional ºi, mai mult, prin conþinutul sãu este constructiv.

Într-adevãr, se înscrie în parametrii constituþionali ºi, poate ºi datoritã dezbaterilor ce au avut loc în anii precedenþi, cu privire la proiectele de legi similare, o serie de aspecte privind data de la care ºi pânã la care se pot emite aceste ordonanþe, precum ºi faptul cã ele trebuie supuse aprobãrii Parlamentului la o datã defiptã, conform prevederii Constituþiei, de data aceasta se regãsesc corect în acest proiect de lege.

Nu totdeauna, ºi o sã-mi permit sã nu fiu prezumþios aºa cum a fost domnul deputat Boc, ºi spun, nu totdeauna, sub ceea ce Constituþia prevede precizarea domeniilor, se poate ascunde o intenþie dictatorialã a Guvernului. Va trebui sã vedem ºi ar trebui sã urmãrim modul în care, în concret, s-ar putea realiza acest lucru, nu sã folosim fraze generale.

Ceea ce însã este profund neconstituþional ºi care atenteazã la însuºi principiul separaþiei puterilor în stat este prevederea de la art. 3, care aratã cã în domeniile de abilitare prevãzute în prezenta lege, dacã au fost adoptate proiecte de legi sau propuneri legislative de una dintre Camere ori dacã au fost elaborate ºi depuse rapoarte É nu ºtiu ce É, acestea vor fi avute în vedere de Guvern la emiterea ordonanþelor. Câtã generozitate din partea Guvernului atunci când, în mod neconstituþional, opreºte un proces legislativ deja declanºat! Aici este dictatura Executivului. În condiþiile în care existã un proces legislativ declanºat prin adoptarea unui proiect de lege chiar de una dintre Camere, Executivul nu mai poate interveni cu o ordonanþã ºi, mai ales, nu poate, conform prevederilor acestei legi, sã opreascã derularea normalã, constituþionalã, a acestui proces legislativ.

Vedeþi, existã multe pericole. ªi eu totdeauna m-am ridicat împotriva formalismului juridic. Nu am înþeles sã folosesc acest formalism pentru a obstrucþiona, ci pentru a respecta, ºi când am cerut respectarea Regulamentului Camerei, am cerut respectarea propriilor noastre condiþii de deputaþi. Dacã dumneavoastrã nu vreþi, ãsta este dreptul celor care au votat pentru ca sã ignore Regulamentul Camerei ºi de acum încolo. Din punctul meu de vedere, nu o voi face.

În ceea ce priveºte recomandãrile de cooperare ale preºedintelui Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, repet cã Domnia sa nu are autoritatea moralã, dupã dezinformãrile adresate chiar organelor internaþionale ºi dupã

dezinformãrile adresate prin acest raport Camerei, sã mai dea vreun sfat cuiva. Singurul sfat pe care pot sã i-l dau este ori sã respecte regulamentul, ori sã-ºi dea demisia. Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Olteanu.

## Stimaþi colegi,

Poziþia majoritãþii oamenilor din Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi în legãturã cu acest proiect de lege a fost determinatã de faptul cã, fãrã îndoialã, obiecþiile de neconstituþionalitate nu puteau fi admisibile câtã vreme se respectau întru totul dispoziþiile art. 114, în sensul cã se indica atât domeniul în care Guvernul va putea acþiona în perioada de vacanþã, cât ºi perioada respectivã.

Prin urmare, din aceastã perspectivã, cred cã nu existã nici o îndoialã în legãturã cu faptul cã proiectul de lege nu poate avea vreo obiecþie fondatã de neconstituþionalitate.

În legãturã cu ce s-a spus aici, cã nu se dã un cec în alb Guvernului, fãrã îndoialã cã rostul opoziþiei este acela de a veghea pentru a preveni eventualele erori, eventual pentru a le sancþiona Ð de ce nu? Ð dacã asemenea erori sunt reale, ºi, bineînþeles, argumentarea respectivã este fondatã pe lege ºi pe Constituþie.

În legãturã cu ce a spus antevorbitorul meu, vreau sã spun doar douã lucruri: prima condiþie, prima cerinþã, prima exigenþã a condiþiei noastre aici este, fãrã îndoialã, prezenþa noastrã la comisii ºi în plen, prezenþã atât de mult reclamatã de opinia publicã. Dacã pentru unii colegi Ð pentru unii colegi, ºi nu nominalizez Ð Parlamentul este o ocupaþie secundarã, e bine s-o spunã, au posibilitatea de a opta. Totuºi, cred cã trebuie sã demonstrãm cu toþii, indiferent de ce partid aparþinem, din respect pentru mandatul încredinþat de cetãþean, trebuie, fãrã îndoialã, sã participãm la ºedinþele comisiilor ºi la ºedinþele plenului Camerei Deputaþilor.

Din cealaltã perspectivã care s-a amintit, cred cã legitimitatea moralã o stabileºte electoratul, fãrã îndoialã, o stabileºte opinia publicã, de ce nu? Cred cã fiecare ar trebui sã manifestãm responsabilitate individualã în legãturã cu mandatul încredinþat.

Nu comentez restul observaþiilor. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Trecem, cu aceste precizãri, la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art. I, preambulul. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Poftiþi, domnule Brudaºca! La punctul I, preambulul. O

sã trecem punct cu punct Ð vorbesc de punctele arabe. La punctul I, preambul, aveþi? ## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

La punctul I, titlu.

Poftiþi!

Eu nu sunt specialist în drept, am predat la Facultatea de Drept, dar asta-i altã problemã, ºi nu înþeleg formularea de aici: ”Aderarea ºi ratificarea unor acorduri ºi înþelegeriÒ.

Dacã ar fi sã luãm dupã logicã, ar însemna cã aici ”aderareaÒ este valabilã cu ”ratificareaÒ; ”aderarea unor acorduri ºi înþelegeriÒ, ceea ce mi se pare cã este o grozãvie logicã.

De aceea, aº propune, pentru corectitudine ºi pentru ca sã nu se mai gãseascã persoane în situaþia mea, sã completãm acest titlu cu formula corectã: ”aderarea la convenþii sau tratate, sau înþelegeri internaþionale, ºi ratificarea ÉÒ, textul urmând sã aibã logica pe care ºi-a dorit-o iniþiatorul.

ªi, pentru cã tot sunt aici, aº vrea sã atrag atenþia atât comisiei care a analizat pe fond acest proiect, cât ºi iniþiatorului, alternanþa la aceste cifre romane, a formulãrilor respective, când sunt accentuate, când sunt neaccentutate. Trebuie sã gãsim o formulã unitarã ºi pentru a dovedi cã nu ne este indiferentã forma în care iese o lege din aceastã instituþie. ªi, nu în ultimul rând, pentru cã avem o lege care vorbeºte despre obligativitatea folosirii limbii române, cred cã aceasta trebuie sã se refere ºi în ce priveºte legile, actele normative pe care le elaborãm, pentru cã, la acest punctul I, punctele pânã la inclusiv VI conþin o serie de formule care nu sunt în limba românã, sunt într-o limbã preromânã, în limba latinã, ºi ar trebui sã atragem atenþia Guvernului ºi celor care negociazã asemenea documente sã foloseascã în varianta românã echivalentele româneºti, dacã tot este iniþiativa unui parlamentar al partidului de guvernãmânt, de folosire a limbii române, inclusiv în actele publice.

## Stimate coleg,

Intervenþiile dumneavoastrã anterioare vã justificã calificarea în domeniul limbii române, dar, în ceea ce priveºte termenii ”aderareaÒ ºi ”ratificareaÒ, aceºtia sunt consacraþi de dreptul internaþional.

Poftiþi., ºi vedeþi sã nu ajungem în mediere!

Domnule preºedinte, evident cã încerc sã evit orice polemicã.

Domnul deputat are, fãrã îndoialã, dreptate atunci când se referã la chestiunea de exprimare corectã, atunci când aduce în discuþie aderarea ºi ratificarea la acorduri, ratificarea unor acorduri.

Deci sub aspect gramatica propunerea poate fi acceptatã de comisie ºi cred cã nu existã nici o îndoialã sub acest aspect.

Din perspectiva cealaltã, în schimb, menþinerea celor doi termeni, fãrã îndoialã cã dumneavoastrã aveþi dreptate, domnule preºedinte, aderarea ºi ratificarea pot sã coexiste din perspectiva unor competenþe diferite în raport de instrumente internaþionale diferite, care presupun o competenþã naþionalã distinctã, a Guvernului sau a Parlamentului.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Acceptaþi aceastã explicaþie sau doriþi sã supun la vot amendamentul dumneavoastrã?

Vã mulþumesc.

La punctul 1. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Punctul 2. Nu sunt obiecþiuni. Adoptat în unanimitate. Punctul 3. Nu sunt obiecþiuni. Adoptat în unanimitate. Punctul 4. Nu sunt obiecþiuni. Adoptat în unanimitate. Punctul 5. Nu sunt obiecþiuni. Adoptat în unanimitate. Punctul 6.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Punctul ºase roman, sau punctul ºase arab?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu, nu, punctul 6.

**Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Cu arabii nu am probleme!

Educaþia dumneavoastrã este mai la urmã, domnule preºedinte Stanciu. E la romani.

Punctul 6 deci a fost adoptat în unanimitate, fãrã obiecþiuni.

Punctul 7.

Domnul deputat Boc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La punctul 7 existã un amendament respins la poziþia 1 din raport ºi voi face o pledoarie pentru ambele amendamente, nr. 7 ºi nr. 8, întrucât au acelaºi conþinut.

Repet, observaþia noastrã de fond a fost urmãtoarea: abilitarea Guvernului trebuie sã fie expresã, pentru un caz precis, pentru o situaþie precisã, ºi nu pentru situaþii ce pot apãrea pe parcursul vacanþei parlamentare.

Aici se trece, la punctul 7, urmãtoarea formulã: ”modificarea unor acte normative de ratificare a unor convenþii ºi a altor înþelegeri internaþionale încheiate de GuvernÒ. Dupã ce, pânã la punctul 6, în mod corect, Guvernul precizeazã în mod expres ce acorduri urmeazã a fi ratificate, cu cine, ce obiect au, iatã cã la punctul 7 ºi punctul 8 se deschide cecul în alb, despre care vorbeam, dându-i-se Guvernului aceastã posibilitate nelimitatã, necenzuratã, de a încheia sau ratifica anumite acorduri.

În consecinþã, noi credem cã aceste douã puncte, punctul 7 ºi punctul 8, fie trebuie eliminate, fie completate de Guvern, cu precizãri exprese, ºi anume cu ce þãri, în ce domeniu urmeazã sau intenþioneazã Guvernul, pe perioada vacanþei parlamentare, sã încheie înþelegeri sau alte acorduri internaþionale.

Vã mulþumesc.

Iniþiatorul, dacã are vreo intervenþie? Sau preºedintele Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi? Domnul ministru Gaspar.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Cele douã amendamente care au fost reluate în plen de cãtre domnul deputat Boc ºi care au fost discutate în cadrul comisiei, ºi unde am dat explicaþiile necesare, am crezut cã l-am convins cã, totuºi, ele nu-ºi au rostul ºi, cu atât mai mult, am crezut cã explicaþia pe care a dat-o, ºi foarte pertinentã, domnul deputat Bolcaº, cu privire la faptul cã aici nu este vorba de un cec în alb, atât timp cât Constituþia prevede foarte clar cã Legea de abilitare trebuie sã cuprindã domeniul; cât priveºte concretizarea, ea va fi în actul normativ care va fi supus spre aprobare Parlamentului ºi care, la data examinãrii, va verifica dacã, într-adevãr, actul respectiv se înscrie în domeniul pentru care s-a cãpãtat abilitarea.

Modificarea unor acte de ratificare, v-am spus ºi la comisie, este vorba de anumite acte internaþionale care au fost ratificate cu rezerve. Unele dintre acestea trebuie modificate, ºi atunci sigur cã se va veni cu o ordonanþã, care, dupã aceea, va fi supusã spre aprobare Parlamentului, cu atât mai mult cu cât actele de bazã au fost ratificate tot pe calea unor ordonanþe.

În ceea ce priveºte amendamentul de la punctul 8 al art. I, cu privire la aderarea la convenþii internaþionale, altele decât cele care sunt enunþate, v-am explicat cã, în momentul de faþã, Guvernul negociazã o serie de acorduri internaþionale, unele dintre ele chiar au fost negociate, însã se gãsesc în faza de semnare. ªi dacã în perioada aceasta a vacanþei ele vor fi semnate ºi s-au terminat negocierile, sigur cã pe acelea vom veni ºi le vom supune spre ratificare pe calea unor ordonanþe.

Din aceastã cauzã, ne-a fost foarte dificil ca sã nominalizãm aceste acte, pentru cã nu ºtim care dintre ele, în aceastã perioadã, vor fi negociate în totalitate ºi vor fi semnate.

ªi vreau, nu ºtiu dacã dumneavoastrã aþi reþinut, domnule deputat Boc, eu nu am vorbit cã ordonanþele acestea se dau în vacanþã parlamentarã, pentru cã eu consider cã Parlamentul nu se gãseºte niciodatã în vacanþã, cã perioada aceasta, dealtfel, n-o gãsiþi nici în Constituþie ºi nici în regulament, este o perioadã în care vã explicam cã activitatea se desfãºoarã pe douã tron-

soane: în teritoriu, în circumscripþii, ºi în cadrul comisiilor. Nu are loc o dezbatere în plen, în aceastã perioadã, ºi, ca atare, este nevoie sã se dea aceste ordonanþe.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Potrivit regulamentului, trebuie sã supun întâi votului propunerile de eliminare.

Deci la punctul 7 de la punctul I, domnul deputat Boc a propus eliminarea textului.

Cine este pentru? 39 de voturi pentru. Împotrivã? 56 de voturi împotriva eliminãrii. Abþineri? Douã abþineri.

Deci, cu 56 de voturi împotrivã, 39 pentru, douã abþineri, s-a respins amendamentul de eliminare a textului.

Supun, în aceste condiþii, punctul 7 votului dumneavoastrã, în formularea iniþiatorului.

- Cine este pentru? 56 de voturi pentru.

- Voturi împotrivã? 39 voturi împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere.

Punctul 7 a fost votat în formularea iniþiatorului.

La punctul 8, de asemenea, domnul deputat Boc a propus eliminarea acestui punct.

- Cine este pentru propunerea domnului Boc? 40 voturi

- pentru eliminare.

- Voturi împotrivã? 57 voturi împotriva eliminãrii. Abþineri?

-

- Voturi împotrivã? 39 de voturi. Abþineri? O abþinere.

- S-a adoptat punctul 8 în formularea iniþiatorului.

- Punctul II. Titlul. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

- Punctul 1. Domnul Boc.

## Domnule preºedinte,

La punctul 1 în proiectul de lege se abiliteazã Guvernul ca pe perioada cuprinsã între sesiunile parlamentare sã emitã ordonanþe în vederea rectificãrii bugetului de stat sau bugetul asigurãrilor sociale de stat pe anul 2002.

Obiecþia noastrã are douã argumente.

Unu. Noi apreciem cã Legea bugetului este o lege specialã, lege care se adoptã de cãtre plenul celor douã Camere ale Parlamentului, nu este asimilatã de Constituþie ca fiind din categoria legilor organice, dar având importanþa ºi impactul ei, ºi anume cã este adoptatã de cãtre plenul celor Camere, tocmai pentru a-i sublinia importanþa apreciem cã este nelegalã ºi neconstituþionalã procedura de a abilita Guvernul sã emitã ordonanþe simple în domeniul legilor bugetare.

Nu cred cã invocarea precedentului poate fi un argument, aºa cum probabil aþi încercat dumneavoastrã sã spuneþi, credem noi cã trebuie sã þinem cont de acest aspect ºi de importanþa pe care Legea bugetului de stat o are în sistemul nostru de drept.

În al doilea rând, apreciem cã în mod special o asemenea lege ar fi fost obligatoriu sã treacã prin Parlament. Avem precedentul Legii finanþelor publice prin care, practic, s-a limitat drastic dreptul Parlamentului, dreptul parlamentarilor de a depune amendamente, iar acum nu numai cã nu le dãm dreptul sã depunã amendamente, dar, pur ºi simplu, îi ignorãm cu totul. Trimitem Parlamentul la plimbare ºi lãsãm Guvernul sã facã ºi bugetul de stat, sã-l rectifice aºa cum doreºte, fãrã nici un fel de contribuþie din partea Parlamentului.

Iarãºi îmi veþi spune cã va veni la Parlament ordonanþa de rectificare, undeva în luna septembrie-octombrie, va fi discutatã prin decembrie ºi vã voi întreba atunci ce vom putea face dacã nu vom fi de acord. Banii vor fi cheltuiþi, sumele au fost alocate. Deci, iatã, credem noi, cã aceastã reglementare nu trebuie sã fie pusã pe seama ordonanþelor simple, ci pe seama Parlamentului, adicã Puterea ºi Opoziþia sã analizeze oportunitatea, necesitatea ºi cadrele în care sã se realizeze rectificarea bugetarã, având, repet, în vedere importanþa bugetului de stat pentru funcþiunea democraticã a unei societãþi.

Iatã de ce solicitãm eliminarea acestei prevederi din conþinutul titlului II, punctul 1. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Stanciu.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

## Domnule preºedinte,

Am rugãmintea sã gãsiþi o modalitate de a transmite unor anumiþi colegi cã noi aici nu ne reprezentãm pe noi, ºi de aceea nu suntem o persoanã, un individ sau un cetãþean, ci reprezentãm miile de cetãþeni care au dorit sã ne vadã aici.

**Din salã**

**:** Zeci...

## **Domnul Anghel Stanciu:**

## Zecile de mii...

## Domnule preºedinte,

Vreau sã vã comunic dumneavoastrã, domnule ministru ºi stimaþilor noºtri colegi, cã raþionamenul domnului deputat Boc, care este cadru didactic universitar, este perfect logic. Nu ºtiu, însã, cum voi explica eu colegilor mei de la Universitate ºi colegilor mei profesori din judeþul Iaºi cã nu vor putea sã-ºi ia salariile mãrite în luna septembrie cu 8%, pentru cã nu vor avea alocaþie bugetarã, deoarece va trebui sã aºteptãm 1 septembrie sã vinã proiectul de lege de modificare a bugetului ºi dupã aceea sã le dãm bani. ªi atunci vã întreb: cu cine votez? Cu domnul Boc sau cu cei care trebuie sã ia bãnuþii ãia, 8% sau 5%, de la 1 septembrie? Eu zic sã votez cu ei.

ªi mai am un argument. Constat de o bunã bucatã de vreme niºte raþionamente foarte bune ale unor

formaþiuni politice prezente în Parlament, dar care vin prea târziu. Adicã dupã ce au pierdut puterea. Pentru cã ceea ce spunea distinsul nostru coleg, ºi nu-i vina lui cã a fost, n-a fost aici, este cã noi ne bãteam cu distinsul domn Remeº, ministrul de la o anumitã vreme, ºi aduceam argumentele pe care le aduce domnul Boc. ªi dânsul spunea: Niet. Acum, vor, deci, ”Când era putilinþã nu era dorinþã, acum când nu-i putilinþã, degeaba chichirez gâlceava!Ò

De aceea, eu spun, domnule preºedinte, sã lãsãm bugetul, sã ne luãm ºi noi bãniºorii aceia ºi aceia puþini, ca sã nu ne dea colegii noºtri profesori cu bugetul în cap.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, stimate coleg.

V-aº ruga sã traduceþi pentru stenogramã citatul latin. Din partea Guvernului.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Fiecare dintre noi ºtim cã în Regulamentul ºedinþelor comune existã un capitol, ”Proceduri specialeÒ, în legãturã cu adoptarea bugetului de stat ºi bugetului asigurãrilor sociale de stat, legi care sunt anuale, ºi pe parcursul executãrii lor pot sã intervinã anumite situaþii atât în evoluþia indicatorilor economici, cât ºi anumite legi cu influenþe financiare în execuþia bugetului, ceea ce spunea aici, foarte bine, domnul profesor Stanciu, cã, într-adevãr, datoritã unor acte normative, urmeazã sã se aducã anumite modificãri în problemele de salarizare ºi pentru cadrele didactice. Dar nu acesta este motivul.

Vreau sã vã spun cã ordonanþa aceasta de rectificare a bugetului de stat îºi va urma cursul ca orice lege bugetarã. Adicã ea va fi supusã dezbaterii Parlamentului în ambele Camere ºi cu acel prilej, sigur, cã Parlamentul poate sã aducã corecturile necesare, fie majorând, fie reducând anumite prevederi bugetare. Deci ea nu se va dezbate, cum s-a crezut cândva, separat în Camerã ºi nu se vor putea face, cu aceastã ocazie, intervenþiile necesare pentru a se aduce acolo unde este cazul corecturile. Repet, sunt situaþiile care intervin în execuþia bugetului ºi care reclamã ca, într-adevãr, sã se intervinã de cãtre Guvern pe calea unor ordonanþe care, ulterior, vor fi dezbãtute în plenul celor douã Camere ale Parlamentului.

Pentru aceste considerente, domnule preºedinte, v-aº ruga ca sã supuneþi votului sã fie respinsã propunerea de eliminare a textului la care m-am referit.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, potrivit regulamentului, supun întâi votului dumneavoastrã propunerea de eliminare a textului fãcut de domnul deputat Boc.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. 4 voturi pentru.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 105/27.VI.2002

Voturi împotrivã? Da, evident, marea majoritate a votului este împotriva eliminãrii.

Cine este pentru textul iniþiatorului la punctul 1? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã.

Abþineri? Douã abþineri.

Cu douã abþineri, nici un vot împotrivã, marea majoritate pentru s-a adoptat punctul 1.

Punctul 2. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Punctul 3. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 4. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 5. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

La punctul 6 domnul deputat Boc are un amendament de eliminare.

## Domnule preºedinte,

O sã fac iarãºi o argumentaþie globalã pentru toate punctele, pentru a nu mai interveni la fiecare.

Noi am apreciat cã, repet, abilitarea trebuie sã fie concretã pentru o chestiune precisã, chiar dacã dumneavoastrã veþi spune cã în Constituþie se cere sã se precizeze domeniul, dar asta nu înseamnã cã trebuie sã trecem domeniul general de legiferare, ci sensul ºi spiritul Constituþiei este acela ca delegarea sã fie expresã, precisã, pentru cã, repet, monopolul activitãþii legislative îl are Parlamentul. De aceea, noi credem cã din formule vagi, precum cea de la punctul 6: ”Perfecþionarea cadrului legislativ privind realizarea creanþelor bugetareÒ, ce se poate înþelege? Se poate înþelege absolut orice sub masca acestei prevederi. Poate Guvernul utiliza aceastã sintagmã pentru a-ºi acoperi, aºa cum am menþionat ºi înainte, pentru a-ºi acoperi unele legi pe care n-a reuºit sã le treacã prin Parlament, coroborând acest lucru cu art. 3 pe care l-a invocat domnul Bolcaº, sau la punctul 9: ”Perfecþionarea cadrului legislativ în domeniul transporturilor, în vederea alinierii la legislaþia comunitarãÒ. Iar, aceastã perfecþionare este foarte largã, cuvântul acesta ”perfecþionareÒ nu cred eu cã intrã sub incidenþa articolului constituþional care specificã expres domeniul în care se poate emite ordonanþa respectivã.

Iatã de ce noi susþinem eliminarea acestor formule vagi, formule Ð umbrelã sub care se poate, practic, ascunde orice.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Doriþi sã luaþi cuvântul, domnule Bolcaº?

Voturi împotrivã? Marea majoritate a celor prezenþi este împotrivã.

Punctul 10. Nu au fost obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã?

La punctul 9 am supus votului doar propunerea de respingere a amendamentului de eliminare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Sigur cã da.

Eu am înþeles, prin modul în care dumneavoastrã aþi adresat sfatul unor colegi sã aibã grijã sã nu fie mediere, cã rezultatul va fi acelaºi ca ºi la celelalte anterioare, aºa cã o sã mã rezum doar la o întrebare.

La punctul IV, ºi anume la poziþia 5 se spune: ”Stabilirea procedurii de atribuire ºi schimbare de denumiri în domeniul administraþiei publice centrale ºi localeÒ.

ªi întrebãrile mele cãtre domnul ministru sunt urmãtoarele: dacã, prin acest punct 5, Guvernul are în vedere abrogarea Decretului-lege nr. 100 din 14 martie 1990 privind atribuirea sau schimbarea denumirii localitãþilor ºi a doua întrebare este: dacã abrogarea acestui Decret-lege nr. 100 face parte din Protocolul P.S.D.ÑU.D.M.R., semnat de cãtre cele douã formaþiuni politice.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Bolcaº din partea Grupului parlamentar al P.R.M..

Realitatea este cea expusã de domnul deputat Boc. Am spus cã nu sunt prezumþios ºi nu vãd în spatele stabilirii unor domenii neapãrat o încercare a Executivului de a strecura ceva nelegal. Dar când existã dovezi certe ºi concrete, când aceastã încercare a Executivului lezeazã direct atribuþiile Parlamentului, atunci vã înfãþiºez acest punct de vedere. De ce Executivul doreºte ca în perioada vacanþei parlamentareÉ Ñ pentru cã, cu tot respectul pentru capacitatea de muncã a domnului ministru Gaspar, eu vã mãrturisesc cã abia aºtept aceastã vacanþã, sã scãpaþi de mine, mãcar douã luni Ñ de ce tocmai în perioada vacanþei parlamentare se stabilesc procedurile de atribuire ºi schimbare de denumiri? Pentru cã deja printr-o hotãrâre de Guvern se aprobã Norme metodologice privind atribuirea de denumiri bilingve, denumirile de localitãþi au fost schimbate contrar legii. Nu s-au atribuit denumiri bilingve, ci s-au atribuit noi denumiri în altã limbã acestor localitãþi. ªi atunci, pentru cã acest proces nu s-a terminat pânã acum ºi, probabil, Guvernul urmãreºte sã dea denumiri maghiare ºi comunelor Ip ºi Treznea, sigur cã se urmãreºte acest lucru.

Vã rog sã constataþi cã argumentele Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi de respingere nu pot sã fie avute în vedere. Pentru cã nu Decretul-lege nr. 100 este pus în discuþie, astfel cum a fost modificat printr-o lege ulterioarã, ci faptul cã, la ora actualã, stabilirea denumirilor localitãþilor este reglementatã de Legea nr. 2/1968, repusã în vigoare prin Decretul-lege nr. 3/1990, ceea ce distinsa comisie juridicã nu a observat. ªi nu poate hotãrî Guvernul printr-o hotãrâre sã modifice aceastã lege. Dar de ce s-a grãbit comisia juridicã sã respingã o atare propunere? Pentru un simplu motiv. Pentru cã prin legea care a modificat Decretul-lege nr. 100/1990, la punctul 1

lit.a) se stabileºte cã Parlamentul stabileºte denumirile pentru judeþe, municipii, oraºe ºi comune.

Iatã care este rolul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi a Parlamentului, sã ia din competenþa Parlamentului atribuþii pe care cu greu le-a cãpãtat prin legi speciale ºi sã le facã cadou Guvernului. Dacã nu aº ºti cã aº face un rãu mai mare acestei þãri, aº propune Guvernului sã-l ia în sânul sãu pe domnul deputat Olteanu, preºedintele Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi a Parlamentului. Mãcar în acest fel sã se respecte ceea ce noi facem aici. Vã mulþumesc.

Domnul ministru Gaspar.

Domnului deputat Bolcaº am sã-i spun cã al meu coleg se bucurã de simpatia pe care o manifestaþi faþã de dânsul, dar nu vrea sã mai recurgã la dreptul de replicã pentru a vã rãspunde la toate aceste þinte...

Nu mã intereseazã dreptul la replicã al domnului Olteanu. Este dreptul Domniei sale de a da dreptul la replicã sau a se purta indiferent.

Aveþi cuvântul, domnule Gaspar.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Domnul Bolcaº, în modul în care a prezentat aici toatã problema aceasta cu atribuirea de denumiri, sigur cã v-a deturnat atenþia de la sensul care se urmãreºte prin adoptarea acestei ordonanþe.

Decretul-lege nr. 100 din 1990, aºa cum a fost adoptat el, stabilea niºte competenþe, ºi el este anterior Constituþiei. Între timp, România a ratificat mai multe documente internaþionale, printre care ºi convenþia-cadru Ð Carta Europeanã a Autonomiei Locale. Acest document internaþional, care a fost ratificat, îºi gãseºte corespondentul ºi în Legea nr. 215/2001 privind administraþia publicã localã, iar prin aceastã lege, dacã o citeaþi cu atenþie, vã dãdeaþi seama cã anumite competenþe, care prin Decretul-lege nr. 100/1990 erau în seama consiliilor judeþene, au fost trecute în seama consiliilor locale, comunale ºi orãºeneºti.

Cât priveºte atribuirea de denumiri pentru judeþe, oraºe, municipii, comune, aceasta va fi competenþa Parlamentului, aºa cum se va scrie în aceastã ordonanþã.

Cât priveºte referirea la Legea nr. 2/1968, vã aduc aminte cã este legea cu privire la împãrþirea administrativã a teritoriului þãrii ºi îmi pare foarte rãu, nu vreau ca sã am cu dumneavoastrã o controversã, dar cel puþin eu aºa îmi aduc aminte cã Legea nr. 2/1968, pe care o citãm foarte des, ori de câte ori aprobãm aici propuneri de trecere a unor comune în categoria oraºelor sau trecerea unor sate din componenþa unor comune, totdeauna se spune cã anexa la Legea nr. 2/1968 privind împãrþirea administrativã se modificã în mod corespunzãtor. Deci acestea sunt adevãratele elemente care justificã ºi motiveazã ca sã se aprobe de cãtre Camera Deputaþilor acum, aceastã propunere cu privire la reglementarea problemei atribuirii ºi schimbãrii de denumiri ºi nu un altfel de substrat pe aceastã temã.

Nu-l contrazic pe domnul ministru sub nici un aspect, este pãrerea Domniei sale, însã o problemã rãmâne pentru mine ºi poate cã cei care iau cuvântul ulterior sã o lãmureascã. S-a spus cã atribuirea de denumiri judeþelor, municipiilor, oraºelor va fi în competenþa Parlamentului. Adicã cum? Guvernul, printr-o ordonanþã, o sã-mi fixeze mie, Parlament, competenþa. Aceasta este o operaþie juridicã imposibilã.

Domnul deputat Niculescu ºi apoi domnul Boc.

Scuzaþi-mã, domnule Niculescu, i-am refuzat de douã ori dreptul la replicã domnului deputat Olteanu ºi ... a fost judecat cam aspru ºi nedrept de colegul nostru.

## Stimaþi colegi,

Sigur cã nu am dorit sã mai iau cuvântul dintr-o singurã perspectivã. Este o chestiune de principiu.

Vreau sã privilegiem cultura dialogului în raport de logica conflictului, iertaþi-mi insistenþa pe o anumitã perspectivã, câtã vreme cred cã, în raport de faptul cã este ora 18, trebuie sã ne gândim mai mult la ceea ce avem de fãcut, decât la faptul cã nu putem admite opinia celuilalt.

M-am hotãrât însã sã iau cuvântul pentru cã mi s-a pãrut cã este cel puþin îngrijorãtoare poziþia exprimatã de distinsul nostru coleg, atunci când a afirmat pur ºi simplu cã nu-l intereseazã replica celuilalt, indiferent cine ar fi acesta. Fãrã îndoialã cã eu îl aºtept, în continuare, la Comisia juridicã pe distinsul meu coleg, cãruia nu-i pronunþ numele, doar pentru a nu prelungi aceastã dezbatere, pentru cã aceastã comisie este laboratorul de lucru al Camerei Deputaþilor. Unul dintre laboratoare, fãrã îndoialã. Or, dacã Domnia sa doreºte sã contribuie cu sinceritate la ameliorarea procesului legislativ pe ansamblu ºi a unei propuneri legislative sau a unui proiect în mod concret, cred cã trebuie sã o facã manifestându-ºi, în sfârºit, dorinþa de a participa în mod efectiv la lucrãri.

Referitor la chestiunea legatã de legea pe care o discutãm, de proiectul de lege pe care îl discutãm, s-a dat rãspunsul. Insist, însã, pe prevederile Cartei autonomiei locale, cartã care a fost ratificatã de cãtre România ºi aºteaptã sã fie concretizatã prin dispoziþii legale, operative, pentru cã nu ratificãm doar de dragul de a ratifica instrumentele juridice internaþionale, doar de dragul de a invoca o aliniere la un drept european, ci pur ºi simplu din perspectiva în care declarãm, ºi cred cã trebuie nu doar sã declarãm, ci sã ºi fim convinºi, cã suntem ataºaþi de principiile acelor instrumente juridice europene. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule coleg. Mulþumesc pentru eleganþã ºi maturitate.

Domnul Boc. ªi, staþi puþin cã sunteþi cel care vã susþineþi amendamentul ºi mai doreºte sã intervinã domnul Niculescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Sigur cã, aici, invocãm Constituþia ºi regret cã aceastã Constituþie este, la un moment dat, interpretatã, faþã de Guvern, cel puþin subiectiv. Dacã noi am adoptat Programul de guvernare, la art. 101, pe care colegii noºtri nu vor sã-l invoce de loc, pentru cã în art. 108 este trecut cã Guvernul rãspunde politic numai în faþa Parlamentului, deci un fel de raport de activitate, ºi iarãºi se uitã în art. 114 alin. 3, cã Parlamentul primeºte spre aprobare, potrivit procedurilor legislative, aceste ordonanþe, care sunt trecute în legea de abilitare, iar nerespectarea termenelor atrage implicit încetarea textelor de ordonanþe, eu nu ºtiu de ce colegii noºtri juriºti invocã Constituþia, iar spiritul ei este dat la o parte. Eu cred cã, în primul rând, aceastã carte de cãpãtâi ar trebui, eventual, s-o mai citim din când în când.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Boc, dupã care propun încheierea dezbaterilor ºi votarea amendamentelor domnului Boc.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau întâi sã precizez faptul cã în susþinerea amendamentului pe care l-am formulat nu am invocat prevederile Constituþiei României. Am fãcut referire la Protocolul de colaborare ºi de guvernare între P.S.D. ºi U.D.M.R. ºi dacã acesta i-a locul Constituþiei, eu n-am ºtiut încã, dar e bine cã aflu ºi aici acest lucru.

În al doilea rând, i-am adresat domnului ministru douã întrebãri, dar aºa cum suntem obiºnuiþi în opoziþie sã punem întrebãri ºi tot noi sã ne rãspundem, ºi de aceastã datã îmi voi da eu singur rãspuns la întrebãrile pe care le-am formulat domnului ministru, ºi anume doar constatãm faptul cã în Protocolul de colaborare apare expres necesitatea abrogãrii Decretului nr. 100/1990. Termenul era scadent, e adevãrat, 28 februarie, aceste date le-am luat de pe site-ul internet al partidului de guvernãmânt, unde este publicat Protocolul de colaborare.

Eu am dorit doar sã cunosc aici de ce nu s-a preferat sã se treacã prin Parlament o asemenea lege, care figureazã ºi în Protocolul de colaborare, ºi s-a preferat sã se reglementeze pe calea ordonanþelor. Simplul fapt cã s-a încãlcat un termen din Protocolul de colaborare justificã includerea prevederii respective în ordonanþe ºi în legea de abilitare? Noi credem cã nu ºi s-ar fi impus ca aceastã problemã sã fie discutatã de Parlament în procedurã obiºnuitã.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Stanciu.

## Domnule preºedinte,

Noi, Grupul P.R.M., vom vota acest punct, dar avem o rugãminte: pentru a nu pãþi cum a pãþit domnul prim-ministru, care a aflat cã acel consiliu administrativ de la Legea privind statutul aleºilor locali nu este agreat de Europa, cum ne spusese înainte domnul preºedinte, sã ne spunã domnul preºedinte acum care este articolul ºi care este alineatul din Carta europeanã invocatã în care se precizeazã cum se atribuie denumirile localitãþilor. ªi, dacã ne spune acest lucru, noi votãm cu dragã inimã. Dacã nu, n-are sens sã procedãm ca înainte de 1989, cã se deschidea la Moscova umbrela ºi ploua aici. Acum se deschide la Strasbourg ºi plouã dincoace.

Sã ne spunã din carta respectivã articolul ºi alineatul unde se pomeneºte de atribuirea numelor localitãþilor ºi vom vota cu dragã plãcere, altfel nu. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimate coleg,

O sã vi se punã aceste informaþii la dispoziþie dupã vot, pentru cã, oricum, grupul dumneavoastrã a anunþat, înaintea dumneavoastrã, cã voteazã împotrivã.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Nu ne daþi posibilitatea sã ne rãzgândim.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Are împuternicire de la Funar!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cine este pentru? 36 voturi pentru eliminare. Împotrivã? 59 voturi împotriva eliminãrii.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 59 voturi împotrivã, 36 voturi pentru, amendamentul de eliminare a textului propus de domnul Boc a fost respins.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 59 voturi pentru, 36 voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat punctul 5 în formularea iniþiatorului.

Împotrivã? Evident, marea majoritate împotriva eliminãrii.

Domnule preºedinte, Onorat prezidiu,

Domnilor miniºtri,

Profit de faptul cã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii este reprezentat prin domnul ministru Câmpurean, care îndeplineºte ºi calitatea de ministru-secretar de stat cu relaþiile cu Parlamentul din partea ministerului respectiv, spre a-mi exprima o nedumerire. Ministerul, respectiv Departamentul cercetãrii, a introdus la punctul 2 Statutul cercetãtorului ºtiinþific. Acest statut este în portofoliul Comisiei de învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport.

El nu a ajuns în plen deoarece timpul comisiei a fost ocupat, în majoritate, cu definitivarea proiecului Legii cercetãrii, lege la care s-au fãcut 184 de amendamente, dintre care s-au aprobat 159 ºi respinse 25, ºi în care P.S.D.-ul a avut 85 de amendamente aprobate.

În fine, ºi celelalte grupuri au avut diferenþa de amendamente aprobate. Aceasta dovedeºte cã ministerul împreunã cu membrii comisiei, distinºi profesori, ºi împreunã cu sindicatele, împreunã cu patronatul, au gãsit o formulã nu numai acceptabilã pentru toþi, dar ºi viabilã. Aceastã colaborare noi am dori, domnule preºedinte, sã o continuãm. ªi ar fi normal ca ºi statutul sã urmeze aceeaºi procedurã ºi sã gãsim o formulã agreatã de toate pãrþile, ºi care sã reprezinte nu numai punctul de vedere a uneia sau alteia, ci, efectiv, modalitatea prin care cercetãtorul sã capete un statut, am zice noi, nu numai necesar, dar ºi obligatoriu pentru bunul mers al României.

De aceea, fac apel, domnule preºedinte, sã îngãduiþi domnului ministru Câmpurean sã ne spunã dacã vrem sã continuãm aceastã colaborare sau sã-l dãm sub forma care este. Noi am avut deja câteva runde de întâlniri cu patronatul, cu sindicatele, ºi dacã dânºii acceptã, noi am propune sã fie continuate chiar dacã existã aceastã presiune a unei posibile medieri a Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe.

De aceea, am propune sã se elimine ºi sã ne continuãm munca începutã, s-o ducem la bun sfârºit, ºi sã venim în faþa dumneavoastrã cu o lege aºa cum este cea a cercetãrii ºtiinþifice, pe care am avut plãcerea sã v-o prezentãm, ºi sã nu aibã nici un fel de obiecþiune din partea nici unei formaþiuni politice. Statutul cercetãtorului este al tuturor, ca ºi cercetarea ºtiinþificã.

Vã mulþumesc pentru înþelegere ºi, spre a arãta larga dezbatere democraticã, daþi cuvântul ºi domnului ministru, ºi votaþi, domnilor colegi; ºi un punct împotriva unuia poate dicta.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Domnul ministru Gaspar.

Poftiþi, domnule ministru!

Da, da, de acord!

Din partea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.

## **Domnul Adrian Câmpurean Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Într-adevãr, nu pot decât sã-i mulþumesc domnului preºedinte Stanciu pentru modul în care a condus lucrãrile comisiei ºi pentru modul foarte serios în care a fost analizatã legea cercetãrii. Din pãcate, în acodul social care a fost semnat cu partenerii noºtri, sindicatele ºi patronatul din cercetare, s-a prevãzut cã dacã aceste documente legislative nu vor fi adoptate în aceastã sesiune, ele vor fi incluse pe lista de abilitare a Guvernului.

De altfel, noi ne-am obligat sã preluãm absolut toate amendamentele aprobate în cadrul comisiei în aceastã ordonanþã pe care am supus-o atenþiei dumneavoastrã. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul ministru Gaspar, dacã doriþi sã mai completaþi.

Vedeþi de ce este bun art. 3? Pentru cã noi am intuit, ºi în practica parlamentarã s-a întâmplat de atâtea ori, ca anumite proiecte care nu reuºesc sã fie finalizate în cadrul procedurilor obiºnuite ºi intrã pe procedura ordonanþelor, tot ceea ce s-a lucrat în legãturã cu proiectul respectiv de lege sã fie preluat în proiectul de ordonanþã.

Ba, mai mult, pentru a se evita orice paralelism în reglementare, cã ãsta este pericolul, prevederile care au fost preluate în ordonanþã vor înceta de drept, adicã vor fi eliminate de drept din cuprinsul proiectelor respective.

Dacã dumneavoastrã, domnule profesor Ð nu ºtiu care este graficul de activitate al comisiei în aceastã vacanþã parlamentarã Ð veþi elabora raportul ºi la cel de al doilea

proiect, sigur cã toate acelea îºi vor gãsi consacrare în proiectul de ordonanþã, exact cum doriþi dumneavoastrã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cu aceste precizãri, supun... în primul rând, la punctul 1 n-am înþeles cã aþi intervenit.

Dacã sunt alte obiecþiuni? Nu.

La punctul 2 de la punctul VI,

Abþineri? Nici o abþinere.

A fost respinsã propunerea de eliminare formulatã de domnul deputat Stanciu, cu 59 voturi împotrivã, 32 voturi pentru.

Abþineri? 29 abþineri.

Cu 59 voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 29 abþineri, s-a adoptat punctul 2 în formularea iniþiatorului.

Capitolul VII. Titlul. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Punctele 1, 2, 3. Nu sunt obiecþiuni.

Votate în unanimitate.

Punctele IV, V, VI de la capitolul VII. Nu sunt obiecþiuni.

Votate în unanimitate.

Punctele 7 ºi 8. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Titlul capitolului VIII. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Punctele 1, 2, 3 din capitolul VIII. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

La art. 2, nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

La art. 3, nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Vã rog sã constataþi cã am parcurs proiectul de lege.

O sã-l

puºi colegii noºtri: Ecaterina Andronescu, Andea Petru, Antonescu Niculae Napoleon, Stanciu Anghel, Ionescu Anton, Asztalos Ferenc, Radan Mihai.

ªedinþa va avea loc la Camera Deputaþilor, de aceastã datã, mâine, 18 iunie, ora 14,30, la sala de ºedinþe a Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã ºi tineret, Corpul B4, etaj 3.

Ultima comisie este cea pentru medierea proiectului de Lege privind regimul de supraveghere ºi autorizare a producþiei, importului ºi circulaþiei unor produse supuse accizelor.

Sunt propuºi domnii deputaþi: Bar Mihai, Boajã Minicã, Selagea Constantin, Holtea Iancu, Moisescu George Dumitru, Cladovan Teodor, Sãpunaru Nini.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Aici nu mi s-a comunicat data ºedinþei. Vã rog sã luaþi legãtura dumneavoastrã cu colegii dumneavoastrã de la Senat.

Trecem la partea a doua a ordinii de zi de astãzi, ºedinþa destinatã interpelãrilor ºi întrebãrilor.

## DUPÃ PAUZÃ

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

## Bunã seara!

Vã propun sã începem ultima parte a ºedinþei. Domnul deputat Metin Cerchez este? Nu este.

Domnul deputat Victor Babiuc. Doriþi sã completaþi ceva sau aºteptaþi rãspunsul din partea domnului ministru?

**Domnul Victor Babiuc**

:

Aºtept rãspuns.

Da. Aºteptaþi rãspunsul.

Sã-l rugãm pe domnul ministru Romulus Moucha sã-i rãspundã domnului deputat Victor Babiuc.

## **Domnul Romulus Ion Moucha** _Ð secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã fac precizarea cã, în legãturã cu rãspunsul pentru domnul deputat Metin Cerchez, eu am rãspunsul ºi-l pot pune la dispoziþia secretariatului, respectiv, doamnei de la stenogramã. De asemenea, voi avea plãcerea sã-i înmânez domnului deputat Victor Babiuc ºi rãspunsul scris dupã ce voi face câteva spicuiri din rãspunsul pe care l-am întocmit, pentru a nu reþine prea mult pe domnii deputaþi.

În legãturã cu întrebarea domnului deputat Babiuc, aº dori sã subliniez faptul cã întrebarea dumneavoastrã cu privire la consecinþele ”unei erori de evaluare a raportului leu-dolar ºi a calculãrii greºite a tarifelor pentru livrarea energiei pentru care populaþia a plãtit suplimentar pentru consumul casnic câteva milioane de dolariÒ, aº dori sã precizez urmãtoarele:

Informaþia pe care o deþineþi, pentru care solicitaþi date suplimentare, este, într-un fel, eronatã, în sensul cã obiectul acesteia îl poate, eventual, constitui, în fapt, o eventualã calculare greºitã a tarifelor pentru gaze naturale ºi nu pentru energie.

În ceea ce priveºte estimarea cursului de schimb, acesta este necesar pentru fundamentarea ordinelor privind aprobarea preþurilor ºi stabilirea tarifelor reglementate din sectorul gazelor naturale. Estimarea cursului de schimb, avut în vedere pentru fundamentarea ordinelor pe care le emite A.N.R.G. ºi A.N.R.E. pentru aprobarea preþurilor ºi stabilirea tarifelor reglementate din sectorul propriu de activitate, se realizeazã conform reglementãrilor legale în vigoare, avându-se în vedere exclusiv cursul de schimb leu/dolar comunicat de B.N.R. A.N.R.G. este o instituþie publicã extrabugetarã, cu personalitate juridicã, aflatã în coordonarea, ºi nu în subordonarea, Ministerului Industriei. Ea este înfiinþatã dupã o serie de acte normative pe care le veþi regãsi, stimate domnule deputat, în cursul rãspunsului pe care l-am întocmit.

Conform art. 4 din Ordonanþa Guvernului nr. 41, A.N.R.G.N. elaboreazã, aplicã ºi urmãreºte sistemul de reglementãri obligatorii la nivel naþional, necesar pentru funcþionarea sectorului ºi a pieþei gazelor naturale. În sfera atribuþiilor A.N.R.G.N.-ului se numãrã ºi aceea de a aproba preþurile respective.

În legãturã cu întrebarea propriu-zisã a dumneavoastrã, aº dori sã precizez faptul cã, la data prezentãrii în comitetul de reglmentare a A.N.R.G.N. a Ordinului nr. 865/195/2001, cursul de schimb leu/USD comunicat de B.N.R. a fost de 31.612 lei/dolar, depãºindu-ºi atribuþiile legale, domeniul sãu de competenþã, limitându-se exclusiv la stabilirea tarifelor în funcþie de cursul comunicat de B.N.R., comitetul de reglementare a estimat pentru trimestrul I al anului 2002 un curs mediu de 33.350 lei/dolar.

În consecinþã, ca mãsurã administrativã, s-a dispus, prin Ordinul ministrului industriei ºi resurselor nr. 3.084, din martie 2002, revocarea din funcþie a preºedintelui A.N.R.G.N., unul dintre motivele principale care au determinat aceastã decizie fiind efectul negativ generat de aplicarea ordinului A.N.R.G.N. mai sus-menþionat.

În vederea rezolvãrii situaþiei create, preþurile ºi tarifele în vigoare nu vor suporta modificãri în perioada imediat urmãtoare. Mã opresc aici, domnule preºedinte. Aºa dupã cum am spus, voi înmâna domnului deputat rãspunsul scris. De asemenea ºi pentru domnul deputat Metin Cerchez voi lãsa la secretariat rãspunsul întocmit.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Victor Babiuc.

## Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Este adevãrat, corectura pe care o face domnul secretar de stat Moucha este corectã. Întrebarea mea se referea la gaz metan, nu la alte soiuri de energie. Dar ºi gazul metan, dacã vrem, intrã în aceastã categorie generalã.

Ceea ce am înþeles din rãspunsul Domniei sale este însã cã dacã pentru un eventual vinovat s-a gãsit preºedintele acelei agenþii, pe care l-au schimbat, în legãturã cu oamenii care au plãtit mai mult decât trebuiau sã plãteascã nu existã preocupare pentru ca sã se þinã seama de devalorizarea leului raportat la dolar ºi cã o platã fãcutã în trimestrul I nu poate fi compensatã la acelaºi curs în semestrul III sau în semestrul IV. Cu alte cuvinte, preocuparea Ministerului Industriei pentru a corecta o eroare care i se datoreazã exclusiv nu existã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Damian Brudaºca aºteaptã un rãspuns din partea Ministerului Justiþiei.

Mai aveþi vreo completare în plus, domnule deputat? Dacã nu, îl invit pe domnul Alexe Costache Ivanov, secretar de stat, sã vã rãspundã.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ð secretar de stat în_

## _Ministerul Justiþiei_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Urmare întrebãrii dumneavoastrã transmise Ministerului Justiþiei, vã comunicãm urmãtoarele:

Potrivit art. 8 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 Ð 22 decembrie 1989, regimul juridic al imobilelor care au aparþinut cultelor religioase

sau comunitãþilor minoritãþilor naþionale, preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale. Pânã la adoptarea acestei reglementãri este interzisã înstrãinarea imobilelor în cauzã sau schimbarea destinaþiei acestora.

În perioada procedurilor parlamentare de adoptare a Legii nr. 10/2001 a fost emisã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparþinut cultelor religioase din România, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 308 din 4 iulie 2000.

Potrivit art. 1 alin. 1 ºi 4 din ordonanþã, numãrul maxim de imobile, altele decât lãcaºele de cult, ce pot fi retrocedate în naturã fiecãrui centru eparhial sau centru de cult nu poate fi mai mare de 10. Menþionãm cã Ordonanþa de urgenþã nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparþinut cultelor religioase din România a fost aprobatã cu modificãri de Camera Deputaþilor.

Astfel, menþinându-se exceptarea de la restituirea în naturã a imobilelor care reprezintã lãcaºe de cult, prin modificãrile aduse Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 94/2000, în Camera Deputaþilor, s-a prevãzut cã pentru imobilele preluate de stat cu titlu ºi ocupate de unitãþile de învãþãmânt, de sãnãtate, aºezãminte socialculturale sau de instituþii publice, sedii ale partidelor politice legal înregistrate, de misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentanþe ale organizaþiilor internaþionale interguvernamentale acreditate în România foºtilor proprietari li se acordã mãsuri reparatorii prin echivalent, în condiþiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 Ð 22 decembrie 1989.

De asemenea, în cazul imobilelor preluate fãrã titlu ºi restituite în naturã, care au destinaþia de ºcoli, spitale, grãdiniþe, centre de plasament, aziluri de bãtrâni, s-a instituit obligativitatea încheierii de contract de închiriere pe durata de 5 ani între noii proprietari ºi deþinãtorii acestora.

S-a prevãzut, totodatã, cã despãgubirile bãneºti se vor acorda în condiþiile stabilite, art. 38-40 din Legea nr. 10/2001, potrivit cãrora cuantumul ºi modalitãþile de acordare a despãgubirilor bãneºti vor fi reglementate printr-o lege specialã. Legea de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 94/2000 a fost adoptatã cu unele modificãri ºi de cãtre Senat, urmând a fi supusã procedurii de mediere.

Deci pentru celelalte bunuri, care fac parte din categoria celor la care ne-am referit, urmeazã sã se întocmeascã un act normativ care va reglementa regimul acestora.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Domnul deputat Damian Brudaºca.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor miniºtri,

Întrebarea am adresat-o, de fapt, domnului prim-ministru al României ºi se referea la faptul cã în primul trimestru al acestui an un numãr de 150 de intelectuali români din Transilvania au înaintat primului-ministru al României un memorandum în care luau poziþie faþã de modul defectuos, dupã pãrerea lor, în care se procedeazã la retrocedarea unor imobile cu valoare culturalã, istoricã ºi spiritualã, care fac parte din patrimoniul cultural al României, pe simplul considerent cã în anumite perioade de timp acestea au fost folosite de cãtre minoritãþile etnice.

Din acest punct de vedere, se atrage atenþia primului-ministru sã nu cadã în capcana întinsã de aceste minoritãþi rapace, întrucât construcþiile respective s-au realizat din fonduri publice, din bani publici, iar, într-o anumitã perioadã de timp istoricã, ei au avut doar calitatea de uzufructuari, nu de proprietari. S-au trezit automat, având în vedere largheþea suspectã a Puterii, cã sunt proprietari ºi doresc _restitutio in integrum,_ punând în imposibilitate instituþii publice de învãþãmânt, academice, universitare ºi ºtiinþifice de a-ºi continua desfãºurarea activitãþii în sediile care le-au revenit, nu din vina lor, dupã 1945.

Deci intelectualii români doresc sã procedeze nu în conformitate cu interese politice conjuncturale, ci în conformitate cu interesele de perspectivã ale neamului românesc ºi cu respectarea realitãþii istorice, rezultatã din faptul cã aceste construcþii care se dau cadou acum acestor minoritãþi rapace, unora dintre ele, în defavoarea altora, se face cu împroprietãrirea forþatã a lor. Ei nu au fost niciodatã proprietari. În timpul ocupaþiei habsburgice au avut calitatea de chiriaºi ai acestor imobile, pe care pretind astãzi cã li se cuvin a li se retroceda.

Deci aceasta a fost intenþia mea. Eu apreciez rãspunsul dat de domnul ministru, dar nu sunt convins cã rãspunsul a sesizat apelul disperat al intelectualitãþii române din Transilvania.

Mulþumesc, domnule deputat.

Aceeaºi întrebare constat cã aþi adresat ºi Ministerului Culturii. Deci rãspunsul este acelaºi ºi nu are rost sã mai pierdem timp.

Am sã-l rog pe domnul secretar de stat Dumitru Pâslaru sã-i rãspundã doamnei deputat Mihaela Muraru Mândrea.

## **Domnul Dumitru Pâslaru** _Ð secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Întrebarea doamnei deputat Mihaela Muraru Mândrea are ca punct de pornire douã evenimente: Ziua mondialã a proprietãþii intelectuale Ð 26 aprilie, care, în anul 2002,

a avut ca temã încurajarea creativitãþii ºi intenþia Ministerului pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþiei de a înfiinþa aºa-numita Agenþie pentru Valorificarea ºi Comercializarea Proprietãþii Intelectuale.

Înainte de a rãspunde la întrebare, consider necesar sã fac unele precizãri. Proprietatea intelectualã cuprinde douã mari ramuri: proprietatea industrialã ºi proprietatea literar-artisticã ºi ºtiinþificã, cea de a doua, cunoscutã ºi sub denumirea de dreptul de autor ºi drepturi conexe.

În condiþiile mondializãrii, sistemul proprietãþii intelectuale este supus unor noi provocãri, primul efect al acesteia fiind lãrgirea la scarã mondialã a pieþei economice, pe de o parte, oferind, pe de altã parte, ºi posibilitatea protecþiei la nivel mondial a proprietãþii intelectuale, fapt cu consecinþe directe asupra activitãþilor de cercetare-dezvoltare. În aceste condiþii s-a impus o reorientare în lumea afacerilor, atât în ceea ce priveºte schimbãrile tehnologice, cât ºi noile modele de gestiune financiarã, de la coloºii din producþia mondialã, pânã la întreprinderile mici ºi mijlocii.

Astfel se explicã faptul cã astãzi proprietatea intelectualã reprezintã inima politicilor generale ºi a strategiilor comerciale, aºa cum o demonstreazã ºi proporþia crescândã a activelor incorporate în valoarea întreprinderilor, inclusiv a celor mici ºi mijlocii.

Au existat cazuri în România Ð ºi voi prezenta simplificat unul din ele, care sã demonstreze cel puþin unul din motivele pentru care este necesarã înfiinþarea Agenþiei pentru Valorificarea ºi Comercializarea Proprietãþii Intelectuale. Un investitor strãin care urma sã punã bazele unei afaceri în România în colaborare cu un investitor român a prezentat la vama româneascã contribuþia sa la aceastã investiþie, ºi anume: utilajele pentru o fabricã de pâine, constând în câteva tone de fiare provenite din dezafectarea altei fabrici de pâine din þara respectivã, evaluate în documentele vamale la câteva milioane de dolari, ºi doi saci de hârtii, reprezentând reþetele pentru produse de panificaþie, evaluate la câteva zeci de milioane de dolari. Ofiþerul vamal nu a avut nici o posibilitate de a verifica dacã aceastã valoare a contribuþiei la investiþie, cu aport în proprietatea intelectualã, are vreo legãturã cu realitatea, neavând la îndemânã nici acte normative în acest sens, nici norme sau metodologii ºi nici un organism specializat.

Cu aceste precizãri, subliniez pentru doamna deputat cã stimularea creaþiei în orice þarã dezvoltatã sau mai puþin dezvoltatã economic se face, în primul rând, prin crearea cadrului naþional legislativ corespunzãtor pentru protecþia proprietãþii intelectuale, armonizat cu cadrul legislativ comunitar sau internaþional existent.

În România acest cadru legislativ este pânã în prezent apreciat ca fiind complet armonizat, atât în ceea ce priveºte acquis-ul comunitar, cât ºi reglementãrile internaþionale pertinente, fapt dovedit ºi de deschiderea ºi închiderea în cadrul negocierilor vizând viitoarea integrare a României a capitolului ”Societãþi comerciale, piaþa internã, proprietatea intelectualãÒ. Progresele înregistrate de România în planul modernizãrii legislaþiei demonstreazã din nou cã termenul de proprietate intelectualã a revenit în vocabularul responsabililor politici ºi al Executivului, recunoscând valoarea proprietãþii intelectuale la nivel mondial ºi naþional ºi promovând reforma instituþionalã prin responsabilizarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor Ð ORDA Ð în domeniul dreptului de autor ºi drepturilor conexe, ºi a Oficiului de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci, în domeniul proprietãþii intelectuale.

Reamintim doamnei deputat cã România trebuie sã se alinieze practicilor de ordin economic, fiscal, juridic din Uniunea Europeanã. Totuºi, în ceea ce priveºte impozitarea venitului global realizat de fiecare cetãþean, toþi creatorii titulari de drepturi de proprietate intelectualã au fost avuþi în vedere atunci când s-a decis acordarea unor facilitãþi. Se încadreazã aici ºi veniturile obþinute de autorii unor brevete de invenþii, ai unor desene ºi modele industriale, de titularii unor drepturi asupra mãrcilor de fabricã sau de comerþ, asupra unor procedee tehnice (know-how), asupra operelor de creaþie intelectualã protejate prin regimul instituit de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor ºi drepturile conexe.

Aceste facilitãþi constau în stabilirea unei cote maxime de impozitare de 15%, indiferent de cuantumul venitului brut, spre deosebire de venitul altor categorii de contribuabili, de pildã salariaþii cãrora li se impune o cotã de pânã la 60% din venitul brut, deci 15%; aplicarea unei cote de cheltuieli de 25% din venitul brut, deductibilã din aceasta, ca ºi contribuþiile obligatorii în vederea calculãrii venitului impozabil; deducerea unei cote de cheltuieli de 40% din venitul brut a contribuþiilor obligatorii în cazul operelor de artã monumentale, cu 40% deduceri; scutirea de impozite pe venitul din salarii a unor categorii profesionale cu rol deosebit în progresul economic ºi cultural al României, creatorii de programe de calculator, salariaþi, cãrora li s-au eliminat impozitul pe venit; scutirea de obligaþia de platã a impozitului pe veniturile din drept de autor, rezultate din activitãþile independente, aºa cum doamna deputat în întrebarea Domniei sale pare sã sugereze cã ar fi necesar pentru stimularea creaþiei intelectuale, este din pãcate o propunere lipsitã de realism, care, dacã ar putea fi acceptatã ºi aplicatã, prin unicitatea ei ar crea disfuncþionalitãþi în relaþiile internaþionale, golind de conþinut convenþiile internaþionale bilaterale de evitare a dublei impuneri. Aceasta creeazã, prin impozitarea la sursã a veniturilor autorilor strãini, provenite din România, din exploatarea drepturilor lor de proprietate intelectualã pe teritoriul României, o sursã de venituri însemnatã la bugetul de stat.

Vã reamintesc, doamnelor ºi domnilor deputaþi, cã România, departe de a fi numai un exportator însemnat de proprietate intelectualã, este încã un consumator important de creaþie culturalã strãinã, dar ºi de proprietate industrialã.

Cât despre complicaþiile birocratice la care face referire doamna deputat, o declaraþie fiscalã ºi o declaraþie specialã pentru venituri din activitãþi independente au

devenit o banalitate pentru orice cetãþean dintr-o þarã europeanã ºi va trebui sã se obiºnuiascã cu aceste formulare pânã ºi agricultorul român.

Cât despre intelectualul român, nu cred cã ar trebui sã fie o corvoadã completarea corectã a unui formular, aºa încât mã voi opri aici cu comentariile. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã doamna deputat Mihaela Muraru Mândrea are ceva de comentat? Nu.

Tot dumneavoastrã aþi solicitat din partea Ministerului Finanþelor Publice un rãspuns, dar mi se comunicã aici cã sunt prezenþi la Senat, întreaga conducere probabil o fi prezentã la Senat ºi nu are cine sã vã dea rãspuns la aceastã întrebare. Probabil cã în sãptãmâna urmãtoare veþi primi în scris.

Domnul deputat Damian Brudaºca aºteaptã un rãspuns din partea domnului ministru al informaþiilor Vasile Dâncu.

Îl invit pe domnul ministru sã rãspundã.

## **Domnul Vasile Dâncu** _Ð ministrul informaþiilor publice_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Menþionez cã este vorba de o interpelare, nr. 3.051/6.06.2002, adresatã de domnul Damian Brudaºca domnului prim-ministru Adrian Nãstase, care m-a delegat sã rãspund acestei interpelãri.

”Stimate domnule deputat Damian Brudaºca,

Apreciez preocuparea permanentã a parlamentarilor din partidul dumneavoastrã pentru modul în care Guvernul României gestioneazã fondurile publice ºi vreau sã vã asigur cã eu, prin membrii echipei pe care o conducÉ suntem extrem de responsabili în a rãspunde întrebãrilor ºi interpelãrilor distinºilor deputaþi ºi senatori.

De asemenea, þin sã vã asigur cã respectarea legii în gestionarea fondurilor publice este una dintre preocupãrile noastre cele mai importante.

Profit de aceastã ocazie pentru a vã informa pe dumneavoastrã ºi opinia publicã despre modul în care Guvernul României promoveazã politica sa de achiziþii publice. Toate programele ºi acþiunile derulate de Guvernul României pentru promovarea imaginii României s-au fãcut prin respectarea prevederilor legale.

Prin Ordonanþa de urgenþã nr. 163/2001, art. 3 paragrafele 9 ºi 10, sunt prevãzute clar modalitãþile de selectare a proiectelor ºi alocarea fondurilor. Evaluarea proiectelor se face în raport cu criteriile stabilite prin Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Consiliului interministerial. Proiectele evaluate sunt supuse de cãtre secretarul executiv spre aprobare Consiliului interministerial care decide ce proiecte primesc finanþare.

Pentru achiziþiile publice este necesar sã fie întrunite cumulativ urmãtoarele elemente esenþiale definitorii pentru o achiziþie publicã: 1. Existenþa unei autoritãþi contractante Ð persoanã juridicã.