Stenogramă plen

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Deschidem lucrãrile ºedinþei Senatului din data de 26.09.2002.

Lucrãrile Senatului vor fi conduse de mine, împreunã cu domnii senatori Valentin-Zolt‡n Pusk‡s ºi Romeo Octavian Hanganu, în calitate de secretari.

La lucrãrile Senatului ºi-au anunþat prezenþa un numãr de 99 de senatori. Suntem, aºadar, în cvorum. Lipsesc motivat urmãtorii colegi: Ioan Belu, Liviu-Doru Bindea,

Octav Cozmâncã, Eugeniu Florescu, Gyšrgy Frunda, Ilie Ilaºcu, Ion Pãun Otiman, Petru Dumitru Pop, Ghiorghi Prisãcaru, Aristide Roibu, Ion Sârbulescu, Rodica Mihaela Stãnoiu ºi Emil Rãzvan Theodorescu.

De asemenea,

## **Domnul Sergiu Nicolaescu**

**:**

Douã vorbe!

Vã rog, domnule senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Acest lucru explicã ºi comportamentul, ºi cererea mea pe care am avut-o acum câteva zile în care v-am cerut sã aprobaþi Legea cinematografiei. Care este legãtura?

Atunci când am realizat o lege a cinematografiei, ºi când am propus ca ea sã existe, ºi au fost impozitaþi... de fapt nu au fost impozitaþi, ci s-au fixat niºte taxe de cãtre Senat ºi Camera Deputaþilor, am þinut cont de urmãtorul lucru.

În aceeaºi mãsurã ºi în paralel am propus aceastã lege. Ce este aceastã lege? Este o lege împotriva pirateriei. Aceastã piraterie la noi se ridicã oficial la circa 15% din încasãrile celor care se ocupã de difuzarea de filme.

Prin aceastã lege Ñ care mi s-a comunicat ºi ni s-a comunicat cã, de fapt, a fost preluatã de cãtre Guvern ºi va apãrea în luna octombrie o propunere de proiect de lege sau o ordonanþã de urgenþã privind pirateria Ñ înseamnã nu un câºtig de 15% pentru societãþile respective, eu zic cã 7%, adicã jumãtate, dar din aceºti 7% vor reveni acestor societãþi din cinematografie 1 sau 2% prin Legea cinematografiei.

Aceasta am vrut sã arãt, cã Senatul României a avut o hotãrâre corectã ºi este corect faþã de toþi cei care sunt taxaþi ºi impozitaþi prin legile fãcute de noi. Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Trecem la urmãtorul punct al ordinii de zi, ºi anume raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului...

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Probleme organizatorice!

Vã rog, domnule senator. Acum e momentul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 64 din Constituþia României ºi ale art. 148 ºi 152 din Regulamentul Senatului, depunem moþiunea ”Democraþia în pericolÒ, semnatã de 35 de senatori.

Având în vedere îndeplinirea condiþiilor prevãzute de Constituþie ºi de Regulamentul Senatului, vã rugãm sã dispuneþi iniþierea procedurilor privind prezentarea, introducerea pe ordinea de zi ºi dezbaterea în plenul Senatului.

Anexãm la prezenta textul moþiunii ºi lista iniþiatorilor, cu semnãturile acestora. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Sigur, prevederile regulamentare sunt clare. Textul moþiunii va trebui distribuit tuturor senatorilor, va trebui înaintat Guvernului ºi va trebui afiºat.

De asemenea, va trebui sã stabilim data dezbaterilor ºi solicit în aceastã privinþã plenului, þinând seama de prevederile art. 150 alin. 1, ca totuºi dezbaterea moþiunii sã aibã loc joia viitoare, întrucât în mod efectiv nu este posibil, dat fiind faptul cã a fost prezentatã abia azi, sã se realizeze corespunzãtor toate procedurile pe care le indicã în mod explicit textul regulamentului nostru.

Solicit un vot din partea plenului Senatului, dacã este de acord, deoarece, într-adevãr, ar fi vorba de depãºirea cu o zi. Dar, fiind vorba de programul de lucru pe care l-am adoptat pentru sãptãmâna viitoare, ºedinþe de plen luni ºi joi, dacã plenul Senatului ar fi de acord, sã fie în dezbatere aceastã moþiune de azi într-o sãptãmânã, deci joia viitoare.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Plenul Senatului aprobã ca susþinerea moþiunii ºi dezbaterea acesteia sã aibã loc în data de 3 octombrie cu 88 de voturi pentru, 5 împotrivã ºi 6 abþineri.

La probleme organizatorice, domnul senator Radu F. Alexandru.

Vã rog, domnule senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Prima chestiune este punctualã. Este vorba de decizia ca cele douã bufete, respectiv cel de la parter ºi cel de la Sala Omnia, sã nu mai serveascã nici un preparat culinar, rãmânând deschis doar restaurantul.

Dacã din punctul de vedere al senatorilor rãmâne o chestie de opþiune, mie mi se pare cã este un grav inconfort, care se aduce atât salariaþilor Senatului, cât ºi reprezentanþilor mass-media, care de dimineaþã pânã seara sunt, într-un fel, la dispoziþia noastrã, fiindcã sunt datori sã ne urmãreascã activitatea.

Aºa cum vã amintiþi, ºi în legislatura trecutã au mai fost probleme legate de autorizaþiile de funcþionare la parter ºi jos. S-a gãsit o soluþie în care nu era chiar mâncare gãtitã. Pare un lucru minor, dar dacã ne gândim cã este vorba de condiþiile în care îºi desfãºoarã activita- tea zi de zi un numãr important de oameni, care sunt extrem de importanþi pânã la urmã ºi în funcþionarea Senatului, rog insistent, de vãzut dacã nu existã o cale de mijloc ca sã se rezolve ºi aceºti oameni sã nu fie obligaþi sã vinã nici cu sufertaºul de acasã, nici sã descopere cã salariul pe care îl au nu le permite accesul la restaurantul de la parter.

Rog insistent aceastã chestiune.

Al doilea lucru pe care vreau sã-l supun atenþiei dumneavoastrã ºi, mã gândesc, prin amabilitatea dumneavoastrã, Biroului permanent al Senatului, þine de o hotãrâre a Biroului permanent, care induce o discriminare în mersul iniþiativelor legislative ale senatorilor.

Aºa cum, cu siguranþã, vã amintiþi ºi dumneavoastrã, ºi toþi colegii, iniþiativele noastre legislative erau trimise la comisii, erau distribuite la Guvern, la Consiliul Legislativ, la Comisia pentru integrare europeanã, rapoartele venite intrau în discuþia comisiei ºi, respectiv, a iniþiatorului, þinând cont cã aceste rapoarte venite sunt consultative.

În momentul de faþã, s-a intervenit în aceastã procedurã. Iniþiatorul, respectiv senatorul, colegul nostru, este chemat, i se pune în faþã punctul de vedere al Guvernului, i se cere sã opereze cuvenitele modificãri ºi este retrimis la Guvern. În felul acesta, lucrul în cadrul comisiei ºi, mai ales, votul decisiv al plenului este îndelung amânat.

Vã mulþumesc.

Foarte pe scurt, prima problemã pe care aþi pus-o în dezbaterea plenului Senatului a fãcut obiectul discuþiei, în douã rânduri, în Biroul permanent Ñ probabil liderul dumneavoastrã de grup nu v-a transmis Ñ, întrucât a fost o preocupare a tuturor colegilor din Biroul permanent pentru a gãsi o formulã care sã nu stânjeneascã, sigur, buna desfãºurare a activitãþilor Senatului, dar, pe de altã parte, sã nu lase fãrã vlagã sau fãrã produse culinare pe cei care, în mod frecvent, utilizau bufetul.

S-a gãsit o soluþie de mijloc Ñ ºi la mijloc Ñ între cele douã opþiuni radical diferite. Anume, nu se va mai oferi mâncare gãtitã, dar se vor oferi minuturi. Deci va exista...

## Savarine!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu numai savarinã, doamna senator, ci ºi un aperitiv. Deci nu numai desert. Vor fi minuturi, dar nu va fi mâncare gãtitã.

În legãturã cu cel de-al doilea aspect, sigur, noi vom lua în discuþie în Biroul permanent aceastã solicitare a dumneavoastrã ºi, în mãsura în care ea, într-adevãr, poate fi validatã, se vor lua mãsuri în consecinþã.

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi: raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/2002 privind modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal referitoare la infracþiuni contra demnitãþii ºi infracþiuni contra autoritãþii, precum ºi a unor dispoziþii din Codul de procedurã penalã.

Aºa cum puteþi observa, comisia de mediere ºi-a însuºit soluþiile Senatului. În aceste condiþii ºi þinând seama de faptul cã proiectul de lege este adoptat în formula Senatului, vã

La punctul 3 din ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru modificarea art. 1 lit. c) din Ordonanþa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 din motive etnice.

Din partea comisiei de mediere, dacã este vreun reprezentant?

Ca ºi în cazul precedent, un singur text a fost în divergenþã, de fapt, cel care a fãcut obiectul modificãrii. Formula adoptatã în raport este cea adoptatã de Senat. Vã

Urmãtorul raport al comisiei de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 61/2002 pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii ºi Consemnaþiuni din România în societate bancarã pe acþiuni.

ªi în acest caz, comisia de mediere a promovat textele adoptate în formula de la Senat, motiv pentru care vã

Trecem la urmãtorul punct de pe agenda de lucru a Senatului: proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 80/2002 pentru ratificarea Amendamentului nr. 1, semnat la 21 decembrie 2001 de cãtre România ºi Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, la Acordul de împrumut (Proiectul privind restructurarea Administraþiei Naþionale a Drumurilor ºi reabilitarea drumurilor) dintre România ºi Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, semnat la Bucureºti la 20 noiembrie 1996.

Suntem în formula completã. Rog reprezentantul iniþiatorului sã prezinte succint proiectul Legii de aprobare a Ordonanþei nr. 80/2002.

Vã rog, domnule secretar de stat. ## **Domnul Tudor Florescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Din împrumutul finanþat de Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, în valoare de 85,9 milioane dolari SUA, s-au finanþat urmãtoarele lucrãri de reabilitare de drumuri naþionale: (DN 13) Braºov Ñ Târgu Mureº, 159 km, (DN 15) Târgu Mureº Ñ Turda, 65 km, achiziþia de echipamente, în valoare de 14,02 milioane dolari, servicii de consultanþã Ñ 3,12 milioane dolari, comision iniþial de semnare de 0,859 milioane dolari.

În conformitate cu prevederile din anexa 1, ”Descrierea proiectuluiÒ, punctul 3, ºi Secþiunea 2.02.e a Acordului de împrumut, data de finalizare a fost 30 iunie 2001, iar ultima datã de tragere a fost 31 decembrie 2001.

Întrucât întârzierile sunt datorate unor cauze neimputabile constructorului sau beneficiarului, se impune modificarea datei de finalizare a Proiectului pentru lucrãrile de reabilitare ºi servicii de consultanþã de la 30 iunie 2001 la 30 noiembrie 2002 ºi a ultimei date de tragere, de la 31 decembrie 2001 la 31 decembrie 2002.

Faþã de cele arãtate, vã rugãm sã fiþi de acord cu proiectul de lege supus dezbaterii dumneavoastrã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul preºedinte DŽnes. Vã rog!

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã cu acest proiect de lege. S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, de la Comisia pentru politicã externã ºi de la Consiliul Legislativ.

În urma examinãrii, comisia a hotãrât sã adopte raport favorabil ºi supune discuþiei ºi adoptãrii plenului Senatului forma prezentatã de Guvern.

Mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã grupurile parlamentare doresc sã-ºi exprime punctul de vedere referitor la proiectul de lege în dezbatere?

Nu sunt înscrieri la cuvânt, nu sunt amendamente în cuprinsul raportului, motiv pentru care vã

Vã mulþumesc.

Trecem la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 81/2002 privind ratificarea Acordului de garanþie dintre România ºi Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru

finanþarea Proiectului privind restructurarea sectorului de drumuri ºi construcþia variantei de ocolire a municipiului Piteºti, semnat la Bucureºti la 31 decembrie 2001.

Vã rog, din partea iniþiatorului, domnul secretar de stat Oanã, aveþi cuvântul.

## **Domnul Gheorghe Oanã Ñ** _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori.

Acest acord de garanþie este întocmit pentru Acordul de împrumut în valoare de 60 de milioane euro, semnat de Administraþia Naþionalã a Drumurilor ºi Banca Europeanã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare la aceeaºi datã, respectiv la 31 decembrie 2001.

Proiectul de restructurare a sectorului de drumuri ºi de construcþie a variantei de ocolire a municipiului Piteºti are o valoare totalã de 114,7 milioane euro, fiind finanþatã prin credit B.E.R.D. Ñ 60 de milioane euro, de Guvernul României Ñ 53,5 miloane euro, de B.E.R.D. din fonduri nerambursabile, pentru plata consultanþilor Ñ de 0,7 milioane, ºi din fonduri PHARE Ñ 0,4 milioane euro.

Fondurile respective, procurate din credite, se vor rambursa într-o perioadã de 16 ani, cu 4 ani perioadã de graþie. Administraþia Naþionalã a Drumurilor, împreunã cu Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei au întocmit Declaraþia privind politica sectorialã rutierã, document absolut necesar, în baza cãruia vor putea sã înceapã tragerile din acest acord.

Faþã de cele de mai sus, propunem ºi susþinem adoptarea actului normativ în forma prezentatã în raport. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnul preºedinte al comisiei, vã rog sã prezentaþi succint raportul.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã cu acest proiect de lege. S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, de la Comisia pentru politicã externã ºi de la Consiliul Legislativ.

Þin sã menþionez cã proiectul de lege se înscrie în categoria legilor ordinare ºi îl propunem spre adoptare în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

Invit grupurile parlamentare sã-ºi exprime opinia asupra proiectului de lege în cadrul dezbaterilor generale.

Nu existã înscrieri la cuvânt. Raportul nu conþine amendamente. Precizând caracterul ordinar al legii,

Urmãtorul punct pe ordinea de zi: proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/2002 pentru ratificarea Contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii Ñ Proiectul privind infrastructura municipalã în domeniul alimentãrii cu apã, semnat la Bucureºti la 8 martie 2002.

Îl invit pe domnul secretar de stat sã prezinte succint proiectul.

## Domnule preºedinte,

Beneficiarii Proiectului de reabilitatre a infrastructurii în domeniul alimentãrii cu apã sunt consiliile locale Paºcani, Craiova, Brãila, Vrancea ºi Cluj-Napoca, pentru reabilitarea infrastructurii în domeniul alimentãrii cu apã, îmbunãtãþirea sistemelor de canalizare ºi al tratãrii eficiente a apelor uzate.

Costul total al finanþãrii proiectului este de 224,8 milioane euro, acesta se va finaliza pânã la sfârºitul anului 2006 ºi are urmãtoarele surse de finanþare: împrumut de la Banca Europeanã de Investiþii Ñ 55 de milioane euro, fonduri ISPA Ñ 156,7 milioane euro, Guvernul României prin beneficiarii finali (este vorba de fonduri pentru suportarea cheltuielilor de pregãtire a proiectelor, de studii de tot felul, de teren ºi lucrãri deja executate) Ñ 13,1 milioane euro.

Împrumutul are o perioadã de 25 de ani, cu 6 ani perioadã de graþie, deci este de lungã duratã. S-au semnat acordurile de împrumut subsidiar cu fiecare dintre beneficiari ºi credem cã spre sfârºitul acestui an vor fi efectuate primele trageri.

Faþã de cele de mai sus, Guvernul susþine adoptarea în forma prezentatã.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul preºedinte DŽnes, din partea comisiei, vã rog sã prezentaþi raportul.

Domnule preºedinte, Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a analizat acest proiect de lege. S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia pentru politicã externã.

Menþionez cã proiectul de lege se înscrie în categoria legilor ordinare, comisia a adoptat un raport favorabil ºi propune Senatului adoptarea proiectului în forma transmisã de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã grupurile parlamentare doresc sã ia cuvântul?

Vã rog, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Vã rog, domnule secretar de stat.

Da, e vorba de Compania de utilitãþi publice de la Focºani.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da. Bun. Întrucât raportul nu conþine amendamente,

Trecem la urmãtorul punct de pe agenda de lucru a Senatului, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate ºi de panificaþie pentru elevii din clasele IÐIV din învãþãmântul de stat.

Vã rog, domnul secretar de stat, sã prezentaþi succint proiectul de lege.

## **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Programul de protecþie socialã al Guvernului pe anul 2002Ð2003 prevede, printre altele, unele mãsuri de protecþie socialã specifice elevilor din ºcolile din þarã, ºi anume acordarea de produse lactate ºi produse de panificaþie pentru elevii din clasele IÐIV, desigur, numai pentru cei care în ziua respectivã sunt prezenþi la cursuri. Mãsura are ºi menirea de a stimula elevii sã meargã la cursuri ºi sã îmbunãtãþeascã frecvenþa.

Vreau sã informez Senatul cã costul total al acestor produse de panificaþie se ridicã la 1.236 miliarde anual, costul pentru fiecare elev, zilnic, se ridicã la 7.000 lei, atât la produsele de lapte, cât ºi de panificaþie. Vor beneficia de aceste prevederi peste un milion de elevi din clasele IÐIV din România.

Pentru anul 2002, sumele necesare se asigurã din rezerva bugetarã la dispoziþia Guvernului; pentru anul 2003 ele vor fi prinse în bugetul pe acest an.

Pot sã informez Senatul cã acþiunea a demarat bine, au fost unele sincope, însã ele au fost pe loc remediate, în aºa fel încât avem certitudinea cã lucrurile vor merge din ce în ce mai bine, cel puþin pânã la sfârºitul acestui an.

Vã mulþumesc.

## Da, ºi eu vã mulþumesc.

Rog reprezentanþii celor douã comisii care au întocmit raportul comun, din partea Senatului, sã-l prezinte.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Iniþiativa o consider foarte bunã. Singura problemã pe care vreau sã o ridic aici este o discriminare naþionalã. Judeþul Vrancea beneficiazã în toate localitãþile de aceastã apã, pe când alte judeþe, în unele localitãþi sau unele oraºe... Sau probabil cã domnul secretar de stat a greºit când a pronunþat ”oraºul VranceaÒ.

## Domnule preºedinte,

Comisiile reunite pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, învãþãmânt ºi ºtiinþã au dezbãtut proiectul de lege în prezenþa Ministerului Finanþelor Publice, Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ºi Ministerului Administraþiei Publice. S-a înregistrat un singur amendament, al domnului senator Gheorghe Bunduc, respins de comisie.

Menþionez cã acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi de la Consiliul Legislativ.

Propunem adoptarea acesteia în forma prezentatã de cãtre Guvern.

Menþionez cã amendamentul nu a fost acceptat de cãtre comisie.

Da, vã mulþumesc.

Aceleaºi concluzii ºi din partea reprezentantului celeilalte comisii.

La dezbateri generale, invit grupurile parlamentare sã ia cuvântul.

Vã rog, domnul senator Mircea Ionescu-Quintus!

Este incontestabil cã aceastã mãsurã a Guvernului este meritorie ºi ea va fi susþinutã ºi votatã de grupul partidului nostru.

Vreau însã sã atrag atenþia, aºa cum, de altfel, ºi Guvernul s-a preocupat, cã de la aceastã idee profitabilã pentru atâþia elevi mici, în toatã þara, ºi pânã la aplicarea ei corectã ºi beneficã este deja o distanþã Ñ cunosc o serie întreagã de situaþii, chiar în cadrul judeþului meu Ñ ºi este bine ca, dincolo de mãsura luatã, Guvernul Ñ ºi cred cã are aceastã preocupare Ñ sã verifice în permanenþã cum se aplicã.

Ne ajutã vremea acum ºi problema asigurãrii laptelui pe timpul ºederii în ºcoli este, într-un fel, rezolvatã. Am înþeles cã se urmãreºte ºi achiziþionarea de frigidere, dar cred cã, din punct de vedere organizatoric, operaþiunea aceasta, care e largã ºi înþeleg cã e greu de supravegheat, cer sã fie în permanenþã în grija Guvernului. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Horga.

## **Domnul Vasile Horga:**

În primul rând, eu vreau sã-mi exprim nedumerirea asupra faptului cã aceastã lege care angajeazã aproape 1% din bugetul public naþional nu a trecut pe la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci pentru a întocmi, de comun acord cu celelalte comisii, eventual, raportul la aceastã lege.

Trecând peste acest lucru, consider cã este o problemã organizatoricã a Senatului ºi este în grija Biroului permanent modul în care repartizeazã legile pentru întocmirea rapoartelor.

Deci, trecând peste acest impediment, consider cã alocarea a 7.000 lei, zilnic, pentru un copil, singur, este un lucru bun, dar ar fi fost, cred, mult mai bine dacã de aceºti 7.000 lei ar beneficia, efectiv, acest copil, dar noi nu avem încã imaginea cât din aceºti 7.000 lei reprezintã, practic, hrana efectivã, cât reprezintã ambalajul, cât reprezintã transportul, cât reprezintã service-ul pentru distribuirea hranei...

Vã rog, domnilor senatori!

## **Domnul Vasile Horga:**

ªi, mai mult decât atât, deci nu este un lucru de glumã, pentru cã, efectiv, probabil cã, din 7.000 lei, la copil nu ajung decât 3.000Ð3.500 lei; restul intrã în alte buzunare.

La copil ajung sigur ºi laptele, ºi cornul!

## **Domnul Vasile Horga:**

Sunt convins de chestiunea respectivã, dar laptele ºi cornul, ºi toate celelalte împreunã, toate celelalte cheltuieli fac 7.000 lei, ºi nu laptele ºi cornul fac 7.000 lei, efectiv.

La asta trebuia sã se gândeascã în primul rând Guvernul atunci când a stabilit acest sistem de distribuire. Eu cred cã era mult mai bine ca aceºti 7.000 sã intre în alocaþia pe care o acordãm copilului. Astfel, 7.000 înmulþit cu 20 de zile sau 30 de zile fãcea 200.000 lei, deci cu 200.000 de lei pe copil pãrintele era în stare sã cumpere produse pentru a-ºi hrãni copilul foarte bine.

Sigur cã vociferãrile din partea stângã a sãlii sunt îndreptãþite, pentru cã aceastã lege a vrut sã fie mai mult o lege de imagine, ºi mai puþin o lege care sã vinã clar în sprijinul copilului respectiv...

Dovadã stã... Eu nu v-am întrerupt. Dacã vreþi sã vorbiþi, veniþi, vã rog, la microfon!

Nu dialogaþi, vã rog! Domnule senator, vã rog!

Fiecare are dreptul sã-ºi exprime opiniile aºa cum are convingerea.

Sigur cã da!

Deci consider cã era mult mai important ca aceastã sumã sã ajungã integral la copil prin alocaþia respectivã ºi dovadã stã în acest sens faptul cã în bugetul pe care l-am aprobat pentru anul 2002 aceastã sumã nici mãcar nu a fost prevãzutã, s-a gãsit soluþia ca aceastã sumã sã fie repartizatã copilului din rezerva bugetarã, rezervã care era constituitã pentru cu totul alte motive decât acest motiv de imagine pe care a vrut Guvernul sã ºi-l asume.

Dovadã stã în acest sens ºi faptul cã pe fiecare cutiuþã de lapte stã scris cã acest lapte este distribuit potrivit Ordonanþei Guvernului nr. nu ºtiu care. Nu ºtiu care este raþiunea pentru care acest înscris trebuia sã fie...

Sã nu se vândã la piaþã!

Aºa este, da, cred cã aþi gãsit soluþia... aºa... Eu cred cã acest lucru nu era necesar, pentru cã am mai avut o experienþã de acest gen când pe toate strãzile României aveam plãcuþe care spuneau cã banii noºtri erau undeva, pe fiecare stradã. Vãd cã acum aceste plãcuþe au dispãrut, dupã ce puterea a fost preluatã de o altã guvernare.

Probabil, o sã disparã ºi înscrisul de pe acele cutiuþe în momentul în care puterea va fi preluatã de cãtre alþii.

Da. Vã mulþumesc, domnule senator.

Spuneþi-ne dacã ceea ce aþi exprimat este pãrerea dumneavoastrã personalã sau în numele grupului ºi care este poziþia grupului parlamentar în legãturã cu adoptarea acestui proiect?

Este pãrerea mea personalã.

Pãrerea dumneavoastrã personalã.

Domnul senator Valentin-Zolt‡n Pusk‡s, din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Problema ridicatã de distinsul nostru coleg este o problemã pe care eu, personal, o cunosc de 12 ani, având în vedere cã am înfiinþat ºi conduc Serviciul de ajutor maltez care distribuie foarte multe ajutoare în România. Numai sãptãmâna trecutã, în cinci comune din judeþele Olt ºi Vâlcea ºi Alba, unde au fost inundaþii, am distribuit alimente. Nu bani, alimente! ªi acest lucru îl fac de 12 ani. Niciodatã nu dãm bani, pentru cã, din pãcate, sunt unii pãrinþi... ºi majoritatea familiilor cu mulþi copii au pãrinþi care nu cheltuiesc banii pentru copii, ci pentru alte bãuturi, nu lactate, ci de altã naturã, ºi de aceea noi sprijinim iniþiativa Guvernului ºi suntem absolut de acord cu acest lucru, pentru cã în acest fel, chiar cu anumite cheltuieli de administraþie Ñ ºi noi, fiind O.N.G. la Serviciul de ajutor maltez, avem cheltuieli de administraþie Ñ dar ºi cu aceste cheltuieli de administraþie, cel puþin laptele ºi cornul ajung la copilul care le poate mânca. Dacã primeºte pãrintele, poate cã acest copil nu mai bea laptele, ºi nu mãnâncã nici un corn zilnic, ºi banii ajung într-o cârciumã sau într-un bar.

De aceea, U.D.M.R. susþine, aºa cum este, acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), doamna senator Maria Antoaneta Dobrescu.

## **Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, stimaþi colegi...

Vã rog sã o ascultãm pe doamna senator, stimaþi colegi!

Sigur cã, la un moment dat era firesc sã ne gândim ºi din partea grupului nostru sã avem o intervenþie, dar, întrucât P.S.D.-ul este partidul de guvernãmânt, prin urmare susþine aceastã ordonanþã, m-am hotãrât sã intervin vãzând douã aspecte care se contureazã ºi care trebuie puþin lãmurite.

În primul rând, mulþumesc domnului senator Mircea Ionescu-Quintus pentru maturitatea cu care a intervenit ºi a apreciat acest act, aº spune eu, de multã generozitate ºi chiar de curaj al Guvernului României, de a face ceea ce a promis ºi de a aloca o sumã, chiar dacã nu este foarte mare, dar ea este ºi ajunge la destinaþie.

Aº vrea acum sã mã refer la partea cealaltã a problemei prin care se aduc unele observaþii, ca sã nu le interpretez altfel, ci pur ºi simplu observaþii. Orice produs trebuie ºi ambalat ºi, dacã s-a precizat cã ele sunt destinate aceste pahare cu lapte, aceste produse Ð cã fac parte dintr-un program, este cu atât mai bine, pentru cã destinaþia lor nu poate fi, absolut deloc, greºitã. Ele ajung acolo unde trebuie.

Fiecare dintre noi probabil cã ne-am interesat, în special în circumscripþiile electorale pe care le reprezentãm, din care am pornit la drumul acesta parlamentar, ºi am constatat poate ºi unele disfuncþii, dar am apreciat în primul rând faptul cã ei, copiii, sunt aceia care se bucurã de aceastã ordonanþã de urgenþã prin care primesc laptele, cornul sau alte produse, în funcþie de zona geograficã în care se aflã ºcolile respective.

Aº vrea sã precizez însã cã ordonanþa de urgenþã vine sã aducã un fapt benefic copiilor ºi cã este benefic de douã ori. Pe de-o parte, pentru cã asigurã un mic dejun tuturor copiilor ºi, dacã vreþi, o egalitate de ºanse. Chiar ºi copiii care provin din familii cu stare, aº spune, chiar ºi aceia care provin din familii modeste pot sã se simtã bine dimineaþa, când îºi servesc acest mic dejun. Este o chestiune ºi de educaþie, dacã vreþi, pe care trebuie sã o aducem în atenþia tuturor, ºi în special a opiniei publice. Copilul învaþã sã se simtã bine acolo, la ºcoalã ºi sã fie într-o egalitate de ºanse.

Pe de altã parte, aº vrea însã sã mai subliniez un aspect benefic al acestei ordonanþe. Am constatat, am argumente ºi pot sã le aduc oricând în faþa dumneavoastrã, cã începe sã se micºoreze fenomenul de abandon ºcolar, copiii vin la ºcoalã pentru cã îºi doresc sã fie la ºcoalã ºi pentru rechizitele pe care le-au primit, pentru multe ºcoli reabilitate ºi pentru aceastã masã de dimineaþã pe care o apreciazã toþi ºi aþi vãzut ºi din mass-media cã este un fenomen foarte bun.

Vã mulþumesc, doamna senator.

Dacã din partea celorlalte grupuri mai doresc sã ia cuvântul?

Domnul senator Aurel Panã.

În legãturã cu actul normativ, în dezbatere sunt cel puþin trei argumente majore care ar putea conduce la un eventual vot negativ:

1. discriminare;

2. corectitudine;

Înþeleg cã Grupul parlamentar al Partidului Democrat este de acord ºi va vota în favoarea acestui proiect. Dacã mai existã luãri de cuvânt?

ªi eu! ªi eu!

Dumneavoastrã ori doamna senator, tot de la acelaºi grup parlamentar a vorbit domnul senator.

Doamna senator, am înþeles cã prin gentileþe...

Existã un numãr limitat de drepturi de a interveni al senatorilor?

Nu, dar plenul Senatului poate, potrivit regulamentului, sã limiteze numãrul de intervenþii.

Am anticipat.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu, nu, nu am anticipat, i-am dat cuvântul doamnei senator.

Da, vã rog, doamna senator.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dincolo de conþinutul tehnic al dezbaterii ºi al acestui proiect care se numeºte ”Cornul ºi lapteleÒ, dincolo de discriminarea care se face între copii, care sunt, din nefericire, în România categoria socialã cea mai defavorizatã ºi care tinde sã se ducã într-o stare de sãrãcie extremã, aceastã ordonanþã pune în discuþie, dupã pãrerea mea, condiþia clasei politice româneºti.

Cred cã este inadmisibil, dupã 12 ani de democraþie, sã ne întoarcem la un program comunist care însemna 100 de lei la alocaþie ºi sã ajungem la concluzia cã nu am fost capabili sã oferim Ñ prin ceea ce... prin diversele guvernãri ºi prin modul în care am condus aceastã þarã Ñ nu am fost capabili sã oferim posibilitatea unor pãrinþi sã-ºi priveascã cu demnitate familia, sã aibã responsabilitatea grijii faþã de copiii lor, aduºi în situaþia, datoritã lipsei noastre de performanþã, sã acceptãm astãzi o mãsurã care nu face cinste nici unui Guvern.

Nu am înþeles, doamna senator, este poziþia grupului parlamentar sau exprimaþi o poziþie personalã, fiind ºi lidera grupului?

Este o opinie personalã.

Sã se consemneze acest lucru, liderul grupului a exprimat o opinie personalã.

Vã rog, domnul senator George Pruteanu!

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Iertaþi-mã cã spun o vorbã durã, dar am auzit aici niºte enormitãþi.

Un guvern social-democrat constatã starea de subnutriþie existentã în foarte multe familii, în foarte multe ºcoli, ia mãsura ca unor copii, care mulþi dintre ei nu au ce mânca, sã li se dea un pahar cu lapte sau de iaurt ºi un corn sau o chiflã ºi se gãsesc tot felul de colegi de-ai noºtri, care vãd în chestiunea aceasta ceva malefic, ceva ticãlos. Mi se pare inadmisibil. Vine un domn, un coleg al nostru, onorabil, din Partidul Democrat, ºi spune cã în ºcoli nu existã pahar cu apã, am fi ca în bancul acela ”Radio ErevanÒ, în loc sã le dãm o chiflã ºi un pahar cu lapte, sã le dãm în loc de... un pahar cu apã, auzi motiv, cã nu au unde sã se spele pe mâini!

Bine cã au unde sã se spele pe mâini dupã ce nu au ce mânca!

Unde eraþi, domnule, când am vorbit?!

Vã rog.

Sã nu uitãm, stimaþi colegi, cã acest Guvern, cu toate cusururile lui, nimic nu este perfect, a dat totuºi aceste lucruri, nu le-a luat, unor copii care saliveazã privindu-i pe cei mai înstãriþi cã au ce mânca, li s-a pus în mânã ºi colega noastrã, doamna Dobrescu, a spus foarte bine, aceasta a contribuit la o mai bunã frecvenþã ºcolarã...

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Nu vã permit, vã rog sã-l puneþi la punct pe colegul care a spus cã vorbesc prostii! Este o insultã ºi nu o admit, din partea unui om care nu are pic de autoritate sã vorbeascã astfel.

În aceste condiþii, suspendãm dezbaterile dacã dumneavoastrã nu puteþi asculta civilizaþi un anumit discurs.

Dar sã reia ce s-a spus, nu sã inventeze!

Da, vã rog, aveþi drept la replicã, conform regulamentului, dacã vi se pare cã nu este corect. Aveþi cuvântul, domnule senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dupã cunoºtinþele pe care le am atât din teritoriu, cât ºi din presã, în peste 80% din cazuri, treaba aceasta a mers. Este efectiv un pas bun, a fost bine primit, eu nu am auzit nici pãrinþi, nici copii sã protesteze. Sunt însã unii colegi parlamentari care gãsesc nod în papurã unei acþiuni de amploare, într-adevãr, fãrã precedent, este vorba de un milion ºi ceva de copii care pun ceva în gurã în dimineaþa aceea, ºi se gãsesc oameni care, din motive politicianiste, vãd zgârieturile de pe piramidã.

În peste 80% din cazuri lucrurile au mers bine ºi dintr-o iniþiativã pe care a avut-o departamentul nostru, meritul este al liderului Ion Solcanu, se va lua mãsura sã se descentralizeze aceastã distribuire de lapte ºi chifle sau cornuri, încât comunitatea localã sã punã în valoare o brutãrie, ce au acolo sau un lapte pe care îl are cu 4.000 lei/litrul, deci 800 lei paharul, ºi treaba sã meargã ca pe roate.

Mi se pare nedemn din partea noastrã sã luãm de la gurã acestor copii ceea ce un guvern cu bun-simþ, aici, le-a dat.

Aceasta este poziþia mea.

Nu aþi avut urechile la dumneavoastrã!

Vã mulþumesc.

Pot sã vorbesc, vã rog?

Nu puteþi sã vorbiþi prostii!

Vã rog!

Nu vã permit sã vorbiþi în felul acesta, domnule coleg!

Fãrã jigniri! Da, vã rog!

Dacã poate fi o consolare, ºi Turnul Eiffel a fost contestat de jumãtate din francezi ºi a ajuns dupã câteva zeci de ani simbolul Parisului.

Cred cã ºi acest program va cunoaºte aceeaºi soartã. Domnul senator Radu Alexandru Feldman.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Aºa cum a anunþat din prima clipã domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal va vota în favoarea acestei ordonanþe.

Problema nu se pune însã a vota, problema se pune a avea curajul sã privim realitatea în ochii ei, problema se pune sã rãmânem fideli unei minime raþiuni ºi unei minime onestitãþi.

A interpreta aceastã ordonanþã ca un gest de mãrinimie, ca un gest de generozitate, ºi a nu înþelege adevãrul simplu ºi elementar cã aceastã picãturã încearcã sã suplineascã într-un fel mizeria ºi foamea din casele oamenilor înseamnã a fi fiecare dintre noi incorecþi faþã de propria noastrã conºtiinþã.

Îmi vine greu sã cred ºi îmi pare nespus de rãu, mã simt grav lezat sã aud cã în fapt suntem un popor de alcoolici ºi cã o sumã simbolicã care ar putea fi alocatã familiei pentru întreþinerea copiilor intrã într-un mare pericol pentru cã pãrinþii copiilor au preocupare prioritarã fuga la cârciumã, ºi nu alocarea firimiturii de pâine ºi a paharului de lapte pentru un copil.

Nu pun în discuþie raþiunile care pot duce la o alianþã parlamentarã, o raþiune politicã, nu pun în discuþie argumentele care pot susþine o asemenea alianþã, dar rog Ñ o minimã decenþã ºi un minim respect faþã de Parlament ºi faþã de oamenii pe care îi reprezentãm! Este un lucru peste care nu putem trece uºor.

Aceastã ordonanþã, ca ºi Planul antisãrãcie nu exprimã decât falimentul unei politici care de doi ani de zile, în pofida tuturor promisiunilor din campania electoralã, nu aratã decât neputinþa Guvernului de a asigura o viaþã la pragul decenþei unui popor întreg. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator! Domnul senator Victor Apostolache.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Sincer sã fiu, sunt surprins de înverºunarea dezbaterilor, când mã aºteptam ca toþi... de fapt, la nivel declarativ toate grupurile parlamentare din Senat de acord cu aceastã iniþiativã a Guvernului nostru, dar se pare cã numai la nivel declarativ, de fapt politizându-se o acþiune care, într-adevãr, vine în sprijinul celor care au probleme astãzi.

Cã au probleme atât datoritã guvernãrii noastre, ar fi bine ca toþi sã se gândeascã cã sunt probleme generate de-a lungul celor 12 ani ºi fiecare a avut o proprie contribuþie.

Dacã ajungem astãzi sã transportãm lapte pe zeci, pe sute de kilometri, i-aº sfãtui pe cei care au avut o contribuþie decisivã la distrugerea ºeptelului sã se gândeascã de ce a fost nevoie de aceastã mãsurã.

Dar înainte de toate eu cred cã ar fi cazul ca prin ceea ce facem astãzi sã venim cu propuneri, astfel încât sã reuºim sã dãm tuturor copiilor acest corn ºi aceastã cantitate de lapte. Ar fi ideal dacã ne-am ralia cu toþii ºi am gãsi, într-adevãr, soluþii sã rezolvãm aceastã problemã. Cred cã nu trebuie sã politizãm acest lucru ºi, de aceea, îi chem pe toþi colegii sã voteze aceastã iniþiativã a Guvernului nostru.

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Mai dãm cuvântul unui reprezentant al Grupului parlamentar P.R.M., dupã care vã voi propune limitarea discuþiilor.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã precizez din capul locului, noi nu suntem împotriva cornului ºi a paharului cu lapte, adicã, de fapt, nu suntem împotriva nici unei iniþiative care îmbunãtãþeºte, fie ºi cu cel mai mic procent, nivelul de trai al oamenilor din aceastã þarã. Nu putem sã fim împotriva nici unei iniþiative de acest gen, pentru cã nu este în structura noastrã aºa ceva. Dar nu putem sã fim de acord cu unele aspecte care sunt de neacceptat din punctul de vedere al oricãrui parlamentar.

În primul rând, nu putem sã fim de acord cu câºtigurile colaterale, nu ale producãtorilor de lapte ºi de corn, ci ale producãtorilor de ambalaje, care, ºtiþi ºi dumneavoastrã, ridicã cu un procent însemnat cheltuielile Guvernului în acest domeniu.

ªi al doilea aspect cu care nu putem sã fim de acord, nu putem sã fim de acord cu acest sistem de vorbe propagandistice care însoþesc acest gest. Asta este tot ceea ce putem sã reproºãm acþiunii respective. Iar dacã acþiunea va fi dusã mai departe printr-un alt sistem, care sã contribuie ºi mai mult la îmbunãtãþirea nivelului de trai al oamenilor, nu vom avea nimic împotrivã. Sã nu facem însã din asemenea gesturi motive care sã stârneascã nedumerirea oamenilor. Pentru cã, vreau sã vã spun ºi acest lucru, chiar dacã multã lume a primit bine gestul acesta, sunt foarte mulþi nedumeriþi. De ce? Scrie aici cã s-a fãcut cutare, cã se face cutare, cã se faceÉ Ãsta este aspectul care nedumereºte atunci când oamenii îºi pun probleme.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc.

Potrivit art. 116 din regulament vã propunem sistarea dezbaterilor.

Au luat cuvântul toate grupurile parlamentare.

Nu au luat cuvântul toate grupurile parlamentare! Din partea independenþilor nu a vorbit nimeni.

DomnuÕ senator, toate grupurile parlamentareÉ A, vreþi din partea independenþilor sã luaþi cuvântul? Da. Vã rog, domnuÕ senator!

## **Din salã:**

Doar a fãcut drumul!

Mulþumesc colegului senator cã mi-a permis sã iau cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, cã, în sfârºit, daþi cuvântul ºi senatorilor independenþi.

Aº vrea sã subliniez faptul cã niciodatã diferenþele ideologice dintre partidele care compun acest Parlament nu au fost mai evidente. Acest program este un program de stânga. Prin urmare, domnilor care faceþi parte din partide cu altã orientare, trebuie sã înþelegeþi cã aceste tipuri de programe sunt necesare.

Aº vrea sã reamintesc foºtilor mei colegi cã în anul 1999 Ministerul de Finanþe a alocat bani pentru protecþie socialã, pentru alocaþia de stat pentru copii, doar pânã în luna septembrie. A fost pentru prima datã în România când într-un an bugetar banii de alocaþii de stat pentru copii nu acopereau toate lunile calendaristice.

Aº vrea sã le amintesc colegilor cã o lege extraordinar de importantã, solicitatã de instituþiile internaþionale cãtre care ne îndreptãm, ºi anume Legea venitului minim garantat, a stat un an de zile pe masa Guvernului pentru cã Ministerul de Finanþe de atunci Ñ nu fac referire la cei care au girat instituþia respectivã Ñ nu a aprobat ca în România toate familiile numeroase, familiile sãrace sã primeascã din partea statului un venit minim lunar.

Prin urmare nu suntem surprinºi de aceastã atitudine. Este foarte grav cã sunt partide în România care nu ºtiu cã sunt familii care nu îºi pot permite sã trimitã toþi copiii la ºcoalã. Aveam cazuri de familii care, având 3Ð4Ð5 copii, nu îi puteau trimite pe toþi, pentru cã nu aveau cu ce sã-i încalþe ºi cu ce sã-i îmbrace.

Faptul cã sunt partide în România care nu înþeleg cã un copil care nu mãnâncã nimic nu poate sã asimileze informaþie, nu se poate duce sistematic la ºcoalã ºi eficient la ºcoalã este un lucru foarte grav. Prin urmare, dacã mai existã maturitate, dacã mai existã înþelepciune politicã, votaþi acest program!

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, vã mulþumesc.

În condiþiile regulamentare amintite, vã supun, potrivit art. 116 alin. 1 din regulament, sistarea dezbaterilor generale.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

## **Domnul Aurel Panã**

**:**

Solicit drept la replicã!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu a fost amintit numele dumneavoastrã, domnule senator. Dreptul la replicã presupune precizareaÉ

## **Domnul Aurel Panã**

**:**

Cum nu s-a fãcut?

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu, nu. Nu s-a fãcut la numele dumneavoastrã! Deci vã

Vã rog! Vã rog! Dacã aþi simþit dumneavoastrã acest lucru, da.

Vã rog sã vã exprimaþi votul în legãturã cu sistarea dezbaterilor pe acest subiect.

Da. Dezbaterile au fost sistate.

În cuprinsul raportului comisiei existã un amendament formulat de domnul senator Gheorghe Bunduc. Dacã se susþine amendamentul?

Nu este!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Da. Nu este domnul senator.

În aceste condiþii, vã

Vã rog, din partea iniþiatorului, poftiþi! La fel, din partea comisiei.

Domnul secretar de stat Câmpurean, vã rog!

## **Domnul Adrian Câmpurean** Ñ _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa are menirea sã reglementeze un domeniu foarte important al cercetãrii, ºi anume domeniul valorificãrii rezultatelor acesteia, domeniul transferului tehnologic.

Prin acest act normativ am creat posibilitatea parteneriatului între proprietatea privatã ºi proprietatea publicã, am dat posibilitatea realizãrii spin-off-ului în cercetare, adicã transpunerii în viaþa economicã, în viaþa socialã a rezultatelor cercetãrilor într-o zonã care se aflã în jurul universitãþilor sau în jurul unor institute naþionale de cercetare-dezvoltare. În felul acesta vom obþine locuri de muncã suplimentare ºi vom face un prim pas spre oprirea brain drain-ului.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei? Vã rog, domnul senator Flutur!

Comisia economicã a fost sesizatã pentru dezbaterea în fond a proiectului de lege. Dezbaterea s-a fãcut în mai multe ºedinþe, în prezenþa iniþiatorului. Obiectul de reglementare este funcþionarea parcurilor ºtiinþifice ºi tehnologice. Proiectul pe care îl avem în dezbatere se aliniazã programelor-cadru din Uniunea Europeanã referitoare la aceastã problematicã.

Trebuie sã ºtim cã existã în România Ordonanþa Guvernului nr. 65/2001 care reglementeazã funcþionarea parcurilor industriale. Este, pe undeva, o asemãnare între cele douã, adicã dintre ordonanþã ºi iniþiativa actualã, în ceea ce priveºte, în primul rând, facilitãþile care se acordã în acest domeniu.

Comisia a avut avizul Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic ºi Social, avizul Comisiei pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã a Senatului, precum ºi material documentar.

Comisia considerã, la un articol, cã a fost nefondatã formularea, aºa cum a fost prezentatã în faþa comisiei, ºi anume este vorba despre noþiunea de consorþiu din textul iniþial. Comisia a înlocuit aceastã noþiune cu cea de asociaþie din textul Camerei Deputaþilor ºi propune prin amendament, în raport, o astfel de formulare.

Comisia propune adoptarea proiectului de lege ºi cu modificãrile cuprinse în anexa nr. 1 a prezentului raport.

Amendamentele propuse au fost respinse de Comisia pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã ºi sunt cuprinse în anexa nr. 2 la prezentul raport. Prin natura reglementãrilor sale, proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Iniþiatorul îºi însuºeºte amendamentele promovate în raportul comisiei?

Da, domnule preºedinte.

Bun. Deschidem dezbaterile generale. Din partea grupurilor parlamentare, dacã sunt luãri de cuvânt?

Vã rog, domnul senator Hanganu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi.

În general, prin denumirea de ”parcÒ, indiferent cã e denumirea de parc industrial, parc tehnologic, parc ºtiinþific, se înþelege o formã organizatoricã în care agenþii economici, indiferent cã e vorba de administratori sau este vorba de agenþii care vin în parcul respectiv, beneficiazã de o serie de facilitãþi.

De fapt aceasta este definiþia în toatã lumea ºi, dacã urmãrim istoria economicã, o sã vedem cã în diferite etape ale dezvoltãrii toate þãrile dezvoltate au avut astfel de legi extrem de favorabile pentru dezvoltarea activitãþilor în parcurile industriale.

Din nefericire, noi avem un exemplu deja care înseamnã un caz nefericit. E vorba de Legea parcului industrial. ªi la vremea respectivã am fãcut aceleaºi afirmaþii ºi mai mulþi dintre colegii mei au spus acelaºi lucru: aºa cum este legea, ea este aproape inutilã. Nu se foloseºte legea aºa cum este datã.

Pânã în momentul de faþã, practic, parcuri industriale s-au înfiinþat extrem de puþine, iar cele care s-au înfiinþat s-au înfiinþat mai mult ca o excepþie de la lege, ºi anume folosindu-se art. 12, care spune cã: ”Se pot transforma în parcuri industriale ºi platformele industriale existente.Ò, mã rog, în anumite condiþii.

De fapt legea este, într-un fel, instrumentatã în aºa fel încât sã se obþinã nu facilitãþile din lege, ci sã se poatã obþine ºtergerea de datorii ºi aºa mai departe, o serie de alte avantaje care se pot obþine pe tot parcursul punerii în aplicare a acestei legi.

Legea parcului industrial de la bun început crea o singurã formã de facilitãþi: numai pentru cel care constituia, pentru cel care construia ºi care, eventual, administra, în continuare, parcul industrial. Erau cele trei facilitãþi care, dupã cum vedem, sunt trecute acum ºi la parcul tehnologic ºi ºtiinþific, iar prin modul de formulare al Comisiei economice, unul din ele, cel de al doilea, este ºters. Deci deducerea a 20% din profitul impozabil este anulatã. În aceleaºi condiþii, cel care vine în parcul industrial sau, acum, în parcul tehnologic ºi ºtiinþific nu beneficiazã de absolut nici un fel de facilitate stabilitã prin lege. Dacã ne uitãm la art. 11 din actuala lege, o sã vedem cã agenþii economici care îºi desfãºoarã activitatea în parcul industrial beneficiazã de condiþii avantajoase de locaþie ºi folosire a infrastructurii ºi aºa mai departe, date de admi-

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

Dacã din partea celorlalte grupuri parlamentare sunt luãri de cuvânt? Constatãm cã nu sunt.

Într-adevãr, sunt amendamente propuse de Comisia economicã, însuºite de iniþiator, existã ºi un amendament formulat de Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã. Se susþine acest amendament sau nu?

Constatãm cã nu se susþine amendamentul Comisiei pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã.

Cu precizarea caracterului ordinar al legii,

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi Ñ proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 101/2002 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului.

Vã rog, domnule secretar de stat Predilã.

## **Domnul Gheorghe Predilã** Ñ _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Sunt cunoscute efectele pe care le-a produs seceta ºi alþi factori meteorologici anul acesta în multe judeþe din þara noastrã. Douã dintre ele au avut cel mai mult de suferit, respectiv Doljul ºi Mehedinþiul, unde au fost afectate, calamitate 194.000 hectare de porumb, de floareasoarelui, de grâu. În acelaºi timp, sunt afectate 68.975 gospodãrii, în total, 32.000 în Dolj ºi 36.000 în Mehedinþi.

În aceastã situaþie s-au creat stãri de lucru destul de critice, în sensul cã pe aceste zone oamenii nu au realizat nici un kilogram de grâu, nici un kilogram de porumb, practic, au pãºunat cu animalele, cu culturile însãmânþate, cu toate cheltuielile fãcute. Am venit cu aceastã modificare, în sensul sã se poatã încasa redevenþa ºi în naturã, sã putem interveni, din acest Fond de Dezvoltare a Agriculturii, cu cantitãþi de cereale la familiile care nu-ºi pot asigura existenþa. Nu avem în vedere numai Doljul ºi Mehedinþiul, avem în vedere ºi alte familii din judeþele puternic afectate, în aºa fel încât sã putem trece peste acest moment destul de delicat din viaþa oamenilor, în aceastã toamnã. Acesta este scopul.

Comisia? Domnul senator Pãtru.

Comisia a fost sesizatã în fond, proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi al Comisiei pentru privatizare.

Am dezbãtut acest proiect în ºedinþa din 18 septembrie ºi am hotãrât, în unanimitate, întocmirea raportului favorabil, în forma prezentatã de Guvern.

Proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor organice.

Faþã de cele prezentate, supunem dezbaterii plenului Senatului raportul la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 101/2002.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacã sunt înscrieri la cuvânt din partea grupurilor parlamentare? Constatãm cã nu sunt.

În acest caz,

Punctul 11 din ordinea de zi Ñ propunerea legislativã pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului.

Aceastã propunere legislativã are raport negativ. Precizez acest lucru pentru toþi colegii care participã la ºedinþa Senatului.

Rog pe iniþiatorul propunerii legislative sã prezinte expunerea de motive. Domnul senator Codreanu, vã rog.

## Mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Prin Legea nr. 268 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administraþie terenuri proprietate publicã de stat se creeazã cadrul juridic necesar accelerãrii procesului de privatizare a agriculturii româneºti, inclusiv regimul concesionãrii ºi arendãrii terenului.

Constituirea unui fond special, Dezvoltarea Agriculturii Româneºti, aflat la dispoziþia Ministerului Agriculturii, destinat finanþãrii programelor de dezvoltare a pieþelor interne ºi externe, a programelor de cercetare ºi a programelor de dezvoltare a fermelor, precum ºi alte programe, stã la

dispoziþia Ministerului Agriculturii. Alimentarea acestui fond cu sumele rezultate în plus dupã deducerea din veniturile obþinute de cãtre A.D.S. a cheltuielilor la nivelul acestora, prevãzute în bugetul propriu de venituri ºi cheltuieli, se considerã a fi insuficientã.

Ca atare, s-a dispus crearea altei surse de alimentare a acestui fond, care poate fi suma ce rezultã din datoriile reprezentând redevenþa neachitatã la termen de platã de cãtre concesionarii terenurilor agricole, ce pot fi compensate cu sumele cuvenite acestora cu titlu de susþinere financiarã a agriculturii de cãtre stat. Efectuarea acestor compensãri între sumele rezultând datorii din redevenþa neplãtitã la termen ºi sumele cuvenite cu titlu de susþinere financiarã, în cadrul fermelor zootehnice profilate pe creºterea ºi exploatarea vacilor de lapte ºi a ovinelor, considerãm cã poate fi beneficã pentru dezvoltarea zootehniei româneºti.

În cazul în care aceste sume primite cu titlu de susþinere financiarã a acestor ferme zootehnice reprezintã singurul mijloc de întreþinere a acestora, ºi acest lucru este pe deplin posibil în situaþia actualã a agriculturii româneºti, singura alternativã, în cazul în care aceste sume ar fi preluate prin compensare în contul datoriilor din redevenþã înregistrate de aceste ferme, pentru a alimenta fondul de dezvoltare a agriculturii româneºti ar fi cea a sacrificãrii animalelor de lapte, dacã nu ar fi lãsate sã moarã.

În cazul fermelor zootehnice profilate pe creºterea ºi exploatarea vacilor de lapte ºi ovinelor, recuperarea datoriilor din redevenþã, restante, neachitate de cãtre acestea, propunem, prin prezenta iniþiativã legislativã, sã nu se facã prin compensare cu sume primite de aceste unitãþi, cu susþinerea financiarã a statului, statul având posibilitatea recuperãrii acestora prin alte metode.

Vã mulþumim, domnule senator.

Rog, din partea Guvernului, domnul secretar de stat sã expunã punctul de vedere al Guvernului referitor la propunerea legislativã prezentatã.

## Domnule preºedinte,

De fiecare datã când au venit iniþiative din partea domnilor parlamentari sau de la cei care au dreptul sã aibã iniþiative legislative ºi ele au corespuns interesului general, noi am fost de acord cu asemenea iniþiative.

De data aceasta Guvernul nu poate susþine o asemenea iniþiativã, pentru cã ea va crea o discriminare între fermele zootehnice; în acelaºi timp noi nu mai putem sã ne atingem scopul pentru care am fãcut modificãrile în Legea nr. 268 art. 6, pentru cã foarte mulþi din cei care au beneficiat de pãmântul Agenþiei Domeniilor Statului la un moment dat aveau datorii mari la creanþe ºi de aceea s-a lua mãsura, pentru cã nu puteam sã-l lãsãm ºi cu datorii neachitate, ºi sã-l ºi susþinem din bugetul statului cu facilitãþi. Ori, pentru o asemenea iniþiativã am încãlca ºase acte normative, dacã am susþine-o, care reglementeazã exact mai ales Legea nr. 143/1999, care prevede cã toate exploataþiile agricole, toþi producãtorii agricoli sunt îndreptãþiþi sã primeascã asemenea facilitãþi din partea statului.

Având în vedere toate acestea, nu suntem de acord cu aceastã iniþiativã legislativã.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat.

Îl rog pe domnul preºedinte al comisiei, domnul senator Pãtru, sã prezinte conþinutul raportului întocmit de comisie.

Vreau sã precizez cã propunerea legislativã este iniþiativa a trei colegi senatori Ñ domnul Horga, domnul Codreanu ºi domnul Matei Viorel.

Comisia a dezbãtut aceastã iniþiativã în ºedinþa din 18 septembrie. În urma dezbaterilor generale ºi pe articole, membrii comisiei au hotãrât, cu 4 voturi pentru, trei voturi împotrivã ºi o abþinere, întocmirea raportului de respingere a iniþiativei, pentru aceleaºi motive pe care le-a subliniat ºi domnul secretar de stat Predilã, în sensul cã reprezintã o discriminare faþã de fermele specializate în creºterea altor categorii de animale; în al doilea rând, dispoziþiile contravin Legii nr. 143/1999, potrivit cãreia toþi producãtorii trebuie sã se bucure de acelaºi mediu concurenþial; ºi, în al treilea rând, redevenþa constituie sursã la fondul special, Dezvoltarea agriculturii româneºti, iar neîncasarea acestora presupune completarea fondului de la bugetul de stat, ceea ce ar determina creºterea deficitului bugetar.

Propunerea legislativã face parte din categoria legilor organice. Faþã de cele prezentate, propunem plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare raportul de respingere a iniþiativei legislative.

Vã mulþumesc.

## Dezbateri generale?

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., domnul senator Horga.

Vã rog, domnule senator!

Atunci când am pornit aceastã propunere legislativã nu am gândit sã facem un titlu de glorie din acest lucru, ne-am gândit, pur ºi simplu, cã sunt entitãþi în agriculturã cãrora, oricât ai vrea sã nu le subvenþionezi, oricât ai vrea sã le iei subvenþia pe care le-o dai, nu poþi sã nu le periclitezi, într-un anumit moment, soarta.

Aºa este cazul fermelor pentru vacile de lapte ºi reproducþie ºi pentru ovine, pentru cã aici problema nu se pune cã, dacã nu avem posibilitate sã le asigurãm pentru o anumitã perioadã cantitatea de furaje necesare, neavând la dispoziþie fondurile necesare pentru ca unitatea sã cumpere aceste furaje, nu se poate pune problema în nici un caz a sacrificãrii acestor animale, pentru cã ele sunt create pentru cu totul altã destinaþie decât aceea de carne.

Acest lucru se poate întâmpla foarte lesne dacã nu avem posibilitatea furajãrii la fermele de îngrãºare a porcilor, a ovinelor, la fermele pentru blãnuri ºi aºa mai departe. Dacã chiar se pune problema cã nu existã posibilitatea asigurãrii furajãrii în continuare, aceste ferme pot

fi desfiinþate prin tãiere, prin sacrificare, prin orice doriþi dumneavoastrã.

Mai mult decât atât, ne propunem acum, ºi chiar am discutat aceastã problemã cu puþin timp înainte, sã asigurãm la un milion de copii laptele necesar pentru acel program pe care l-a stabilit Guvernul, dar, dacã noi ne propunem ca din ajutorul financiar pe care statul îl acordã acestor ferme sã recuperãm redevenþa restantã pentru diferite motive pentru care acea fermã nu a putut sã-ºi plãteascã aceastã redevenþã, vom ajunge în situaþia sã nu mai avem, practic, de unde sã luãm acest lapte din agricultura româneascã, din zootehnia româneascã, ºi vom fi nevoiþi sã-l aducem, probabil, din import sau poate chiar acest lucru se doreºte în ultimã instanþã.

Am citit cu mare atenþie punctul de vedere al Guvernului.

Rãmân surprins cã atunci când se pune problema acordãrii, prin programul pe care l-a stabilit Guvernul, prin legea pe care am votat-o, acordãrii cornului cu lapte numai pentru copiii de la clasele IÐIV, iatã, acest lucru nu se considerã discriminatoriu, dar se considerã discriminatoriu cã fermele pentru exploatarea vacilor de lapte ºi a ovinelor nu le introducem în tot programul de subvenþie al agriculturii.

Mulþumesc.

Din partea celorlalte grupuri parlamentare, dacã sunt luãri de cuvânt?

Vã rog, domnul senator Aurel Panã.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În principiu, este o intenþie bunã a iniþiatorului, însã trebuie sã ne gândim la faptul cã trecerea la compensare cu presupusele prime pe care ar putea sã le ia, asta înseamnã cã orice unitate din agriculturã care a luat în concesiune sau a fost privatizatã, dacã nu are forþa de a-ºi valorifica produsele, atunci A.D.S.-ul îºi asumã responsabilitatea de a prelua în naturã aceste lucruri. ªi, dacã dãm numai un singur exemplu, în ceea ce priveºte fostele I.A.S.-uri, cu obligativitatea de a plãti redevenþa într-un echivalent grâu, A.D.S.-ul trebuie sã suporte costuri suplimentare de depozitare; preþul care este convenit în toate contractele de concesionare este preþul Bursei de la Londra ºi care este cu mult mai mare decât posibilitatea de valorificare pe piaþã. ªi, de fiecare datã, se va izbi de faptul cã între preþul de echivalare cu ceea ce a primit în naturã ºi cu ceea ce poate sã valorifice pe piaþa internã sau la export va da absolut întotdeauna niºte pierderi ºi, deci, se aduc niºte prejudicii la ceea ce mai existã, pânã la 1 ianuarie 2003, din Fondul pentru dezvoltarea agriculturii.

Dacã existã Ñ ºi domnul ministru poate sã ne spunã care trebuia sã fie suma încasatã din redevenþã, cât din sumele de platã pentru redevenþã au fost plãtite, aºa cum prevedea contractul, în bani ºi câte au fost plãtite cu produs Ñ compensarea pe o presupusã primã, este vorba de o presupunere cã Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor va acorda, în final, niºte prime, duce din start la o nerealizare ºi la o Ñ cum sã spun eu? Ñ împiedicare a unui proces comercial, a unor relaþii comerciale care s-au stabilit între cei care au concesionat ºi A.D.S.

În principiu, nu ne opunem. Dacã majoritatea doreºte sã susþinã acest act normativ, pentru cã dânºii vor avea bãtãile de cap, ºi nu noi, însã pe exemplul din anul 2002, când au fost fãcute ºi niºte plãþi de prime în avans cãtre o serie întreagã de societãþi comerciale, nu mai vreau sã vã irit, sã dau cazul Insulei Mari a Brãilei, nu vreau sã vã irit, nu ºtiu dacã poate sã restituie prima primitã în avans, pentru cã producþie marfã, dupã câte s-au citit în presã, cã altã sursã de informaþie nu avem, nu prea au la dispoziþie ºi au datorii foarte mari pentru A.D.S. din ceea ce trebuia sã plãteascã.

## **Domnul Aurel Panã:**

Da, domnule preºedinte de ºedinþã, mi-am permis sã susþin acest argument nu numai pentru cã, în mod intenþionat, am vrut sã lipsesc din salã, ci pentru cã am considerat cã acesta poate fi dreptul meu la replicã, pe care nu mi l-aþi acordat anterior.

Ei, sigur: ”Întotdeauna se poate susþine orice. Nu toatã lumea te crede cã spui ºi adevãrul.Ò A spus-o cineva care a murit acum 3000 de ani, dar e mai viu decât mulþi vii.

Vã rog, domnul senator Apostolache.

Domnule preºedinte, îmi pare rãu sã vã contrazic, dar domnul senator Aurel Panã chiar a vorbit la acest proiect. Deci argumentaþia dânsului m-a fãcut sã cred, în prima fazã, cã dânºii vor vota pentru respingerea acestui proiect, pentru cã, practic, toatã pledoaria dânsului a fost în acest sens.

Eu aº vrea, faþã de ceea ce s-a discutat ºi argumentele pe care le-a adus Guvernul, sã vã expun faptul cã, dacã noi adoptãm aceastã modificare, într-adevãr, ea este discriminatorie, pentru cã facem trimitere numai cãtre un efectiv care Ñ domnul ministru poate sã confirme Ñ reprezintã sub 1% din efectivele þãrii. Or, eu nu pot sã fac aºa ceva, în condiþiile în care prin Legea exploataþiilor agricole am creat aceleaºi facilitãþi de la un capãt la altul pentru toþi aceºti producãtori. Aºadar legea ar fi discriminatorie.

Eu aº vrea sã rog colegii de la Partidul România Mare sã nu creadã cumva cã noi respingem pentru cã dânºii se aflã în opoziþie ºi e un proiect pe care nu l-am iniþiat noi. Din contrã, îmi pare foarte rãu sã spun cã în comisie am susþinut multe iniþiative de acest gen, în momentul în care, într-adevãr, se avea în vedere cadrul general, ºi nu cadrul particular, care este urmãrit prin acest proiect.

Ca atare, eu rog colegii sã voteze pentru respingerea acestui proiect.

Vã mulþumesc. Domnul senator Dumitru Codreanu.

Domnul senator, vã referiþi la pct. 11 din ordinea de zi? Sau, cumva, la textul proiectului de lege adoptat cu puþin înainte?

Din modul cum se desfãºurau discuþiile, suntÉ Iar pe partea de scutire pentruÉ

Deci suntemÉ Îmi permit, cu colegialitate ºi amiciþie, sã vã aduc aminte cã aþi susþinut argumente pentru un proiect de lege care a fost adoptat cu ceva timp înainte.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate colegi ºi stimaþi colegi,

Propunerea legislativã nu este pentru scutirea de la plata redevenþelor, cum poate unii dintre noi am înþeles, ci sã nu se facã aceste compensãri, conforme cu Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 1 din acest an, când aceste subvenþii au fost date pe produs prin bugetul de stat, deci printr-o lege, ºi s-a venit cu o ordonanþã de compensare a acestor redevenþe.

Dumneavoastrã spuneaþi, o parte din dumneavoastrã, cã trebuie sã fie de interes general. Aºa este, de interes general. Ne-am gândit ºi noi atunci când am iniþiat modificarea art. 6, avându-se în vedere situaþia grea a zootehniei ºi, în special, a fermelor de vaci ºi a fermelor de oi din România. Vã rog sã vã aduceþi aminte cam câtã carne de bovine, câtã carne de porcine importãm noi la ora actualã, în condiþiile în care am avut posibilitãþi mari de export? Or, o fermã de vaci, luându-i-se, eu ºtiu?, gramul ãsta de bani pe care i-l dã prin aceastã subvenþie, la momentul oportun este, pur ºi simplu, dãrâmatã. Eu mã mir de ce e atâta înverºunare pe aceastã modificare sau pe aceastã propunere legislativã, avându-se în vedere cã Guvernul Nãstase bate fierul, la ora actualã, ºi este bine pe dezvoltarea agriculturii, pe dezvoltarea zootehniei, în mod special. Ca drept dovadã, vedeþi ºi dumneavoastrã la urmãtorul punct Ñ cu care noi suntem de acord ºi eu personal, fiind agronom de meserie, sunt întru totul de acord Ñ, se scoate de sub tutela celor care au pus sechestru pe fermele zootehnice, în vederea aplicãrii întocmai ºi la timp a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168.

De ce sã nu ajutãm ºi noi aceste ferme zootehnice, puþine câte sunt? Pusese cineva întrebarea: Câte efective mai sunt? Sau câte ferme mai sunt la ora actualã? De ce sã nu ajutãm aceste ferme prin neluarea acestei subvenþii? Sã gãseascã, eu ºtiu?, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor ºi alte modalitãþi de a-i lua banii pentru concesionare.

Aº vrea sã întreb aici simplu: noi am spus numai pentru fermele zootehnice de vaci ºi de oi, dar sunt fermele mari, exact cum spunea cineva aici, în Insula Mare a Brãilei, cu cele 29 de miliarde lei, la ora actualã, care nu au dat prima ratã a redevenþei ºi mi se pare cã, la a doua ratã, se ridicã la 100 de miliarde lei, dupã informaþiile noastre. Acelea sunt gãurile mari ºi nu numai acolo. Mai sunt ºi celelalte unitãþi. Acelea sunt gãurile mari pentru nealimentarea Fondului de dezvoltare a agriculturii, nu cele 50Ð70 de ferme de vaci, care deja sunt formate. ªi eu vreau sã mã înþelegeþi cã este foarte greu, la o fermã de vaci, ca sã poþi sã te descurci fãrã a fi ajutat cât de cât.

## ªi eu vã mulþumesc.

Vã rog, domnul senator Pete ªtefan.

## Domnule preºedinte,

## Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Eu m-aº întoarce puþin la fondul problemei, ºi anume la acest art. 6 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 1/2002 devenitã Legea nr. 215/2002.

Cu acest articol, prin modificarea acestui articol, noi am acceptat atunci un principiu. Acel principiu nu a fost altceva decât cã am spus cã acele unitãþi care au datorii cãtre bugetul statului Ñ în cazul acesta, prin redevenþã Ñ nu numai în bani, ci ºi în produse pot sã stingã aceste datorii.

Întrebarea am pus-o atunci când am votat contra acestei propuneri legislative: Este corect sau nu faptul cã

cineva are o datorie la stat, nu plãteºte aceastã datorie, dar beneficiazã de bani publici, pe care îi cheltuieºte în anumite scopuri? Oare, dacã noi scoatem aceste unitãþi de sub incidenþa acestui articol, oare nu le facem un rãu unitãþilor respective prin faptul cã le-am separat datoria ºi dreptul de a primi bani bugetari? ªi, prin aceasta, s-ar putea sã ajungã într-o situaþie ºi mai gravã, prin necompensare, când nu se face aceastã compensare, neputând achita datoria la stat, chiar ºi prin executare silitã. ªi atunci am zis cã ar fi corect sã nu facem aceastã excepþie de la acest principiu, de la art. 6 modificat, ci, într-adevãr, sã le oferim aceastã ºansã ca prin dreptul de a avea sau dreptul de a avea acces la bani bugetari sã fie o posibilitate de a stinge datoria cãtre stat.

Este ºi o modalitate, zic eu, de a urgenta plata datoriilor cãtre stat, deci a colecta aceºti bani de la aceste unitãþi, pentru cã s-ar putea sã fie foarte multe dintre ele care sã nu poatã sã achite niciodatã aceste datorii. Acesta a fost raþionamentul pentru care nu am susþinut aceastã iniþiativã legislativã ºi vom vota contra ei.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

Constatãm cã nu mai sunt luãri de cuvânt la dezbateri generale. Potrivit art. 96,

Propunerea legislativã nu se mai supune altui vot.

Mergem mai departe la pct. 12 din ordinea de zi: proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/2002 privind unele mãsuri referitoare la societãþile comerciale care au în patrimoniu bunuri care fac obiectul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcþiilor zootehnice dezafectate, destinate creºterii, îngrãºãrii ºi exploatãrii animalelor, precum ºi a fabricilor de nutreþuri.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi proiectul.

## Domnule preºedinte,

Aceastã ordonanþã de urgenþã a fost impusã de urmãtoarea stare de lucruri: ca efect al Ordonanþei de urgenþã nr. 168/2001, pânã acum au fost repartizate ºi, practic, au intrat în posesie 668 de solicitanþi ºi mai sunt în curs de definitivare acte pentru 700 de adãposturi din cele care existau. Dar, sub sechestru, la diferiþi creditori se mai aflã încã 760 de adãposturi foarte bune.

Din aceastã cauzã a fost nevoie sã venim cu aceastã ordonanþã, deoarece aceste adãposturi se degradeazã de acum încontinuu. Cei care le au, judecãtorii sindici, administraþiile financiare ºi alþi creditori nu au putut sã vândã aceste adãposturi ºi ele se degradeazã cu fiecare zi.

Vreau, pentru informarea plenului, sã reþineþi cã sub efectul Legii nr. 64/1995 acum sunt 550 de adãposturi, cu o stare mai bunã decât altele, ºi numai 25 din ele sunt sub sechestru la A.V.A.B.

Deci restul, conform acestei ordonanþe, pot fi scoase de sub sechestru, pentru cã solicitãrile au început deja. Cele care nu vor fi solicitate în perioada prevãzutã de actul normativ, sigur cã vor rãmâne în continuare în administrarea acestor creditori ºi vor vinde ei. Dar, din solicitãrile care au sosit deja la minister, suntem convinºi cã pânã la sfârºitul anului majoritatea acestor adãposturi vor fi adjudecate de doritorii care vor sã creascã animalele în ele. De aceea, aº ruga plenul Senatului sã voteze aceastã ordonanþã de urgenþã.

## Da, vã mulþumesc.

În raportul comisiei existã un amendament constând în introducerea unui articol nou, 4[1] , asupra conþinutului cãruia vã solicit punctul de vedere al Guvernului.

Da, am fost de acord cu el. Este vorba de cele 25 la care A.V.A.B.-ul are deja de acum procedurile înaintate.

Vã rog, domnul senator Pãtru.

Comisia pentru agriculturã a dezbãtut acest proiect în ºedinþa din 19 septembrie. În urma dezbaterilor generale pe articole, membrii comisiei au hotãrât, în unanimitate, întocmirea raportului favorabil pentru proiectul de lege, în forma propusã de Guvern, aºa cum aþi subliniat ºi dumneavoastrã, cu un amendament, art. nou, 4 prim, cu urmãtorul cuprins: ”Societãþile comerciale care au în patrimoniu bunuri care fac obiectul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2001, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 387/2002 nu se supun prevederilor Ordonanþei de urgenþã nr. 56/2002 pentru creanþele aferente acestor bunuri.Ò

Motivarea n-o mai definesc, pentru cã a susþinut-o domnul ministru.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Faþã de cele prezentate, propunem plenului Senatului adoptarea raportului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 102/2002.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La dezbateri generale, dacã sunt înscrieri la cuvânt din partea grupurilor parlamentare?

Da, vã rog, domnule senator Codreanu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Ceea ce se afirma ºi adineauri, Guvernul se îngrijeºte întru totul de dezvoltarea agriculturii româneºti ºi îndeosebi a zootehniei româneºti, creând ºi unele facilitãþi de acordare a anumitor adãposturi (cele care mai sunt la ora actualã) unor persoane pânã în 30 de ani, aºa cum prevede legea. Deci începem ºi dorim sã creãm ferme zootehnice, dorim sã creãm anumite nuclee de creºtere a animalelor, dar nu dorim sã le ajutãm pe cele care sunt la ora actualã. Aceasta este una dintre probleme.

Cei de la Partidul România Mare, considerãm cã aceastã propunere legislativã este bine venitã, avându-se în vedere cã multe dintre aceste adãposturi sunt sechestrate de cãtre finanþele publice, Direcþia Muncii ºi aºa mai

departe ºi, neavând posibilitatea sau nefiind utilizate, ele duc la avansarea stadiului de degradare.

Dar aº solicita, domnule preºedinte, cu permisiunea dumneavoastrã, ca reprezentantul Ministerului Agriculturii sã ne informeze în scris despre acele ferme propuse pentru privatizare ºi care vor sã fie date acum, conform Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2001, cele care nu mai existã pur ºi simplu pe faþa pãmântului ºi totuºi ele sunt în evidenþa A.D.S.-ului.

Vã dau un singur exemplu: la I.S.C.I.P. Bucecea, din judeþul Botoºani, nu mai existã o cãrãmidã. Iar el apare pentru privatizare ºi pentru aplicarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2001 în evidenþele A.D.S.-ului.

Mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt ºi alte înscrieri la cuvânt din partea grupurilor parlamentare?

Constatãm cã nu sunt.

Întrucât raportul comisiei cuprinde un amendament, însuºit, de altfel, de iniþiator, vã

Vã

Trecem la urmãtorul punct de pe agenda de lucru a Senatului, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unitãþii administrativ-teritoriale.

Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Necesitatea existenþei unui statut pentru fiecare unitate administrativ-teritorialã este prevãzutã de Carta europeanã a autonomiei locale ºi de Legea administraþiei publice locale.

În 1992, un asemenea statut-cadru a fost aprobat printr-o hotãrâre a Guvernului, pentru cã în Legea nr. 69/1991 Guvernul era abilitat sã dea un asemenea statut-cadru. Întrucât în noua Lege a administraþiei publice locale Guvernul nu mai este abilitat sã dea un asemenea statut, am prevãzut în Legea de abilitare obligativitatea Guvernului sã emitã o asemenea ordonanþã privind aprobarea unui statut-cadru pentru unitãþile administrativ-teritoriale, pe baza cãruia fiecare consiliu local este obligat sã-ºi adopte un statut propriu pentru unitatea respectivã. A fost analizatã ordonanþa în cadrul Comisiei juridice, nu sunt observaþii, nu sunt amendamente, aºa încât vã rugãm s-o aprobaþi.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei, domnule preºedinte, vã rog.

## Da, domnule preºedinte.

Comisia pentru administraþie publicã a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege. S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Menþionãm cã proiectul de lege are un caracter ordinar ºi-l propunem spre adoptare Senatului, în forma prezentatã de Guvern.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Da, vã mulþumesc.

Dacã sunt înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale?

Constatãm cã nu sunt. Raportul nu conþine amendamente.

Vã

Vã rog sã prezentaþi, în continuare, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri.

În prezent, activitatea de atribuire ºi schimbare de denumiri este reglementatã de Decretul-lege nr. 100 din anul 1991. Între timp, Legea administraþiei publice locale a suferit o serie întreagã de modificãri, de asemenea, alte reglementãri, printre altele: competenþa de atribuire de denumiri pentru strãzi ºi pentru alte obiective de interes local a fost coborâtã de la consiliile judeþene la consiliile locale, aºa încât s-a simþit nevoia elaborãrii unei noi reglementãri.

Ordonanþa Guvernului nr. 63/2002 cuprinde aceastã reglementare, ea este emisã în temeiul Legii de abilitare aprobate de Parlament în vara aceasta. Este un singur amendament formulat de Comisia juridicã, amendament cu care suntem de acord.

E ºi corect, cã intra într-o contradicþie. Se vorbea de consens ºi, dupã aceea, la art. 5, vorbeaþi de un cvorum necesar pentru acordarea avizului.

Da, vã rog, domnule preºedinte al comisiei...

## Da, domnule preºedinte,

Cu menþiunea cã în fond a fost sesizatã Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, s-au primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, inclusiv Consiliul Legislativ. Legea are un caracter ordinar, cu acel amendament, v-o supun atenþiei ºi aprobãrii dumneavoastrã. Mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Da, vã mulþumesc.

La dezbateri generale invit reprezentanþii grupurilor parlamentare sã ia cuvântul, dacã doresc.

Nu sunt înscrieri la cuvânt.

Vã

Vã

Pct. 15 pe agenda de lucru a Senatului Ñ propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Paleu, judeþul Bihor.

Rog pe unul dintre iniþiatori sã pofteascã. Domnul senator Pete, vã rog!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Propunerea legislativã se referã la înfiinþarea comunei Paleu, care este în judeþul Bihor. Trebuie ºtiut cã pânã în 1968 comuna s-a desfiinþat prin unificarea cu localitatea Cetarium. Este vorba despre o comunã care se situeazã la 7 km de Oradea ºi viitoarea componenþã ar fi din trei localitãþi: Paleu, ca reºedinþã, Uiacu de Munte ºi Sãldibadu de Munte, care sunt douã sate. Distanþa dintre ele nu este mare, deci transportul este asigurat, între cele trei sate sunt doar vreo 2 km distanþã. În situaþia actualã, pânã la sediul comunei, la Cetarium, sunt mai mult de 7Ð8 km, deci distanþa s-ar reduce semnificativ.

Comuna are potenþial economic: are 2.880 de ha, ferme de bovine, de porcine, micã industrie, comerþ ºi aºa mai departe. Au fost îndeplinite condiþiile cerute ºi prevãzute de Legea nr. 351/2001 ºi, respectiv, Legea nr. 3/2000, deci referendumul a fost organizat, au fost prezenþi 64,6% din locuitori ºi 94% s-a votat pentru înfiinþarea comunei Paleu.

Da, vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Noi am analizat propunerea fãcutã. Ea îndeplineºte cerinþele legii, aºa încât punctul de vedere al Guvernului este favorabil. Prin urmare, ºi punctul meu de vedere este tot favorabil ºi sunt de acord sã se supunã votului ºi sã fie adoptatã propunerea legislativã.

Da, vã mulþumesc.

Domnule preºedinte al comisiei.

## Da, domnule preºedinte.

ªi Comisia pentru administraþie publicã a apreciat cã s-au respectat prevederile legale, respectiv Legea nr. 215/2001 (Legea administraþiei publice), Legea nr. 3/2002 cu referendumul ºi Legea nr. 351/2001 privind reþeaua de localitãþi. S-au primit ºi avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe, bãnci ºi Consiliul Legislativ. Aþi vãzut cã ºi pãrerea Guvernului este favorabilã. Menþionez cã proiectul face parte din categoria legilor organice.

Deci raportul nostru este favorabil ºi îl supun atenþiei ºi avizãrii dumneavoastrã.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Invit reprezentanþii grupurilor parlamentare sã ia cuvântul.

Vã rog, domnule senator Badea.

Domnule preºedinte, nu iau cuvântul la dezbaterile generale, ci vã propun sã-i invitaþi pe domnii senatori în salã, deoarece nu suntem în cvorum. Fizic.

Sã facã prezenþa ca lumea!

În ce sens? Ce nu este procedural în prezenþã?

Sã spunã cine este prezent sau absent, pentru stenogramã.

Solicitaþi verificarea cvorumului sau o atenþionare prealabilã?

Solicit verificarea cvorumului.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da. Rog pe toþi colegii senatori sã intre în salã, sã-ºi ocupe locurile pentru participarea la dezbateri.

S-au prezentat concluziile legate de acest proiect de lege. Dacã nu sunt intervenþii la dezbaterile generale, întrucât raportul comisiei nu conþine amendamente,

Proiectul de lege a fost adoptat cu 70 de voturi pentru, unul împotrivã ºi o abþinere...

72 de voturi pentru.

Rog colegii sã-ºi ocupe locurile în salã. Doriþi sã facem prezenþa la catalog? Secretarii! Da.

Da. Eu zic cã suntem destul de puþini faþã de cifra de 72.

Ia uitaþi-vã! Sunt aici colegii.

Domnule preºedinte, situaþie în care daþi-ne voie sã contestãm votul, cã aºa e regulamentar.

Bine. Vom face prezenþa. Rog secretarii sã facã prezenþa. Colegii sã intre în salã.

|Acatrinei Gheorghe<br>Alexa Constantin<br>Alexandru Ionel<br>Apostolache Victor<br>Athanasiu Alexandru<br>Badea Dumitru<br>Balcan Viorel<br>Bãdulescu Doru-Laurian|absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |---|---| |Bãlan Angela Mihaela|absentã| |Bãlãlãu Constantin|absent| |Belaºcu Aron|absent...|

Dar noteazã. Da. Deci spuneþi cu voce tare. Anunþaþi.

|Belu Ioan|absent| |---|---| |Bîciu Constantin|prezent| |Bichineþ Corneliu|absent| |Bindea Liviu-Doru|absent| |Brãdiºteanu ªerban|absent| |Bucur Dionisie|prezent...|

S-a remediat.

|Bunduc Gheorghe|absent| |---|---| |Buzatu Gheorghe|absent| |Cârciumaru Ion|prezent| |Ciocan Maria|prezentã| |Ciocârlie Alin Theodor|prezent| |Codreanu Dumitru|absent| |Constantinescu Dan|absent| |Constantinescu Eugen Marius|prezent| |Cozmâncã Octav<br>Crãciun Avram<br>Cristolovean Ioan|absent<br>absent<br>prezent| |Dina Carol<br>Dinescu Valentin|absent<br>prezent| |Dinu Marin|prezent| |Dobrescu Maria Antoaneta|prezentã| |Dumitrescu Viorel|absent| |Duþã Vasile<br>Eckstein-Kov‡cs PŽter<br>Fabini Hermann Armeniu|absent<br>absent<br>prezent| |Fãniþã Triþã<br>Feldman Radu Alexandru|absent<br>absent| |Filipaº Avram|absent| |Filipescu Cornel|absent| |Florescu Eugeniu Constantin|absent| |Flutur Gheorghe|absent| |Frunda Gyšrgy|absent| |Gãucan Constantin|prezent| |Gogoi Ion|prezent| |Guga Ioan|absent| |Hanganu Romeo Octavian|prezent| |Hârºu Ion|prezent| |Hoha Gheorghe|prezent| |Honcescu Ion|prezent| |Horga Vasile|prezent| |Hriþcu Florin|absent| |Ilaºcu Ilie|absent| |Iliescu Ion|prezent| Ionescu-Quintus Mircea prezent Iorga Nicolae Marian prezent Iorgovan Antonie absent Iustian Mircea Teodor prezent Kereskenyi Alexandru prezent Leca Aureliu absent Lupoi Mihai absent Maior Liviu prezent Marcu Ion absent Marinescu Simona prezentã Mark— BŽla absent Matei Vintilã prezent Matei Viorel absent Mãrgineanu ªtefan Gheorghe absent Mihordea Mircea prezent Mocanu Vasile absent Munteanu Tudor Marius prezent Nedelcu Mircea prezent NŽmeth Csaba prezent Nicolaescu Ioan prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicolai Norica absentã Nicolescu Constantin absent Novolan Traian absent Onaca Dorel-Constantin absent Oprescu Sorin Mircea prezent Opriº Octavian prezent Otiman Pãun-Ion absent Paleologu Alexandru absent Panã Aurel prezent Panã Viorel Marian absent Paºtiu Ioan absent Pãcurariu Iuliu absent Pãcuraru Nicolae Paul Anton absent Pãtru Nicolae prezent Pãunescu Adrian absent Penciuc Corin absent Pete ªtefan prezent Petre Maria absentã Petrescu Ilie prezent Plãticã-Vidovici Ilie absent Pop Dumitru Petru absent Pop de Popa Ioan prezent Popa Nicolae-Vlad prezent Popescu Dan-Mircea absent Popescu Laurenþiu-Mircea absent Predescu Ion absent Prichici Emilian prezent Pricop Mihai-Radu absent Prisãcaru Ghiorghi absent Pruteanu George Mihail prezent Pujina Nelu absent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n prezent Radu Constantin prezent Rahãu Dan Nicolae absent Rebreanu Nora Cecilia absentã Rece Traian prezent Roibu Aristide absent Roman Petre absent Rus Ioan Aurel prezent Sârbulescu Ion absent Seche Ion prezent Seres DŽnes prezent Sin Nicolae prezent Sporea Elena prezentã

Au mai venit.

A mai venit domnii: Codreanu... v-am vãzut.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã rog sã se anunþe cei care au venit dupã ce s-a fãcut apelul. Domnul senator Alexandru Ionel...

V-am vãzut, domnule Acatrinei.

Domnule preºedinte, sã bãgãm cornul ºi laptele ºi la Senat ca sã avem prezenþa compactã.

Da. A mai venit cineva?

Domnule preºedinte, cred cã e corect sã bãgãm cornul ºi laptele, dar partea cea mare tot P.D.S.-ului îi revine.

ªi pe domnul Flutur. ªi pe doamna Dobrescu, dacã nu figureazã prezentã. E aici. Doamna Dobrescu cum figureazã?

A mai venit ºiÉ Doamna Dobrescu e prezentã.

Da.

66 de absenþi.

66 de absenþi. Deci suntem în cvorum.

66 de prezenþi.

66 de absenþi, restul sunt prezenþi. Din 140, printr-o operaþieÉ Mergem mai departe. Senatul se aflã în cvorum.

Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Tãmãºeu, judeþul Bihor.

Vã rog, domnule senator Pete.

Comuna Tãmãºeu a fost comunã de sine stãtãtoare pânã în 1968 când a fost unificatã cu comuna Biharea, cu reºedinþa în Biharea.

În urma recensãmântului din martie 2002 populaþia totalã a comunei Tãmãºeu este de 2.014 locuitori, deci este vorba despre o comunã relativ mare. Are o suprafaþã de 4.794 ha, din care 4.174 teren arabil. Are un potenþial economic puternic, COMCEREAL, ROMCEREAL, baze de depozitare, moarã de cereale, brutãrii, chiar un ºtrand termal, atelier de reparat auto, deci existã mica industrie destul de bine dezvoltatã în aceastã comunã.

S-a organizat referendumul, în urma cãruia locuitorii au votat înfiinþarea comunei Tãmãºeu.

Vreau sã subliniez cã ºi aici au fost respectate în totalitate prevederile legale referitoare la aceastã problematicã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Fleºariu.

Domnule preºedinte,

Reiterez ceea ce am spus la propunerea anterioarã. Guvernul este de acord ºi vã rog sã supuneþi la vot.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte al comisiei.

Domnule preºedinte,

Pentru aceleaºi considerente, ºi Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului propune un raport favorabil, cu menþiunea cã proiectul de lege are caracter organic.

Mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã sunt înscrieri la cuvânt? Constatãm cã nu sunt. Raportul nu conþine amendamente. Vã

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

De unde 102, când suntem prezenþi numai 74?

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumim.

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi: proiectul LegiiÉ

N-am înþeles. Ce s-a întâmplat? S-a verificat cvorumul, Senatul este în cvorum de lucru.

Dorim listã!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, listã. Deci vã rog sã eliberaþi listã fiecãrui grup.

## **Domnul Mircea Mihordea**

**:**

Printr-un calcul simpluÉ Eu stãpânesc foarte bine disciplina asta!

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Contestãm votul!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da. Punctul 17 din ordinea de zi: proiectul Legii pentru modificarea alin. (1) lit. b) al art. 6 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate.

Da, vã rog, domnul secretar de statÉ

Da, vã rog. Vã rog.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Aþi reþinut cã noi contestãm rezultatul acestui vot?

Da, sã se menþioneze în stenogramã.

Au votat oameni care nu sunt prezenþi în salã.

Bun! Inclusiv de la dumneavoastrã?

Da.

Sã consemnaþi ºi asta în stenogramã. Liderul de grup spune cã ºi propriii colegi de grup au votat, deºi nu au fost în salã.

Cine a spus asta?

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Pãi, am întrebat dacã e valabil ºi pentru grupul dumneavoastrã sau nu ºi a zis cã da.

Vã rog, domnule secretar de stat, prezentaþi, pe scurt, conþinutul proiectului de lege.

## Proiectul de lege a fost adoptat.

Trecem la urmãtorul proiect de lege: propunerea legislativã privind asigurãrile sociale de sãnãtate.

Vã rog, din partea iniþiatorului ºi a comisiei.

Vã rog, domnul senator Badea.

## **Domnul Gheorghe Þiplica Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În legãturã cu proiectul de lege supus dezbaterii plenului Senatului, doresc sã subliniez urmãtoarele aspecte.

Din analiza efectuatã de Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei ºi Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, analizã însuºitã de Guvern sub forma acestui proiect de lege, a rezultat cã facilitãþile de care au beneficiat investitorii în zonele defavorizate în anul 2001 au fost de 2.600 miliarde lei, din care 1.200 miliarde lei pentru importuri de carne, reprezentând 45,8% din totalul facilitãþilor.

În aceste condiþii, investitorii care au fãcut aceste importuri de carne nu au fãcut investiþii decât de 6,8%, deci cu foarte mult sub nivelul facilitãþilor de care au beneficiat, ºi nu au creat decât 5,6% din numãrul locurilor de muncã.

Aceste facilitãþi acordate investitorilor care au fãcut importuri de carne au dus la distorsiuni concurenþiale între importatorii de carne din zonele defavorizate ºi restul importatorilor, inclusiv producãtorii de carne autohtoni ºi, de asemenea, au dus la încurajarea evaziunii fiscale.

Se apreciazã cã prin aprobarea eliminãrii facilitãþii cu caracter vamal la importul de carne se vor crea condiþii egale pentru toþi agenþii economici care acþioneazã pe piaþa cãrnii, se protejeazã producãtorii autohtoni ºi descurajeazã evaziunea fiscalã.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Nu vrem, în nici un fel, sã ajungem, cum se ajunge ºi pe la Camera cealaltã, la niºte lucruri care nu sunt de demnitatea noastrã, însã vã rog frumos sã þineþi cont cã avem un regulament dupã care lucrãm. Am constatat în salã, la votul trecut, mã refer, am constatat în salã cã sunt 74 de senatori, iar la vot iesÉ Câþi au ieºit? 102 voturi.

În aceste condiþii, noi refuzãm, din acest moment, sã mai participãm la lucrãrile Senatului. Ne retragem din salã.

Vã retrageþi din salãÉ De ce, atâta vreme cât e cvorum de lucru? De ce?

Ne retragem din salã, pentru cã nu se respectã regulamentul. Sã voteze cei care sunt în salã.

Bun! Existã posibilitatea regulamentarã de a cere vot în altã modalitate decât electronic.

Existã posibilitateaÉ

Potrivit regulamentului, puteþi solicitaÉ

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte al comisiei, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Fãrã a repeta argumentele aduse de reprezentantul Guvernului, ºi Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului prezintã acest raport favorabil.

S-au primit avize de la Comisia economicã, de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi de la Consiliul Legislativ.

Menþionez cã proiectul de lege are caracter ordinar ºi îl propunem spre adoptarea dumneavoastrã, fãrã amendamente.

Vã rugãm.

ɺi nu aþi fãcut-o, o altã modalitate de exprimare a votului, decât votul electronic.

Bun! Ca sã nu se spunã cã vrem sã blocãm lucrãrile Senatului, atunci cerem Ñ ºi vã rog sã fiþi de acord Ñ sã votãm nominal la acest proiect.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

La dezbateri generale, invit colegii din grupurile parlamentare, în numele acestora, sã ia cuvântul.

Nu sunt luãri de cuvânt. Constatând cã raportul nu conþine amendamente, cu precizarea caracterului ordinar al legii, vã

La urmãtorul proiect. Bun. Deocamdatã, sã purcedem la examinarea proiectului ºi, în final, vom stabili, prin votul plenului, modalitatea concretã de vot.

Deci, din partea comisiei, vã rog, domnule senator.

Amintesc colegilor, deºi le stãruie în memorie, cã aceastã propunere legislativã a mai fost în dezbaterea plenului Senatului. La acel moment s-a luat decizia retrimiterii la comisie, s-a întocmit un nou raport, aºa încât noi reluãm dezbaterea de la început. Din partea iniþiatorului ºi a Guvernului, vã rog sã prezentaþi propunerea legislativã. Vã rog.

Imediat, domnule preºedinte, sã-mi pregãtesc ºi euÉ

Domnule senator, dar nu treceþi dincoace, în calitate de iniþiator?

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte, pot sã fac oficiile respective. Consider cã importantÉ

Bine. Da, nu e importantã poziþia în salã, ci poziþia faþã de lege.

Énu e poziþia în salã, poziþia geograficãÉ

Poziþia faþã de lege. Bine. Vã rog, domnule senator.

Pot sã stau ºi pe hol.

Vã rog.

Vã rog sã-mi permiteþi sã fac câteva considerente asupra acestei iniþiative legislative, pentru a readuce în memoria dumneavoastrã ºi în atenþia dumneavoastrã, din memoria dumneavoastrã.

Aceastã iniþiativã legislativã este creatã din necesitatea de a acoperi toate ”gãurile negreÒ, ca sã spun aºa, care s-au manifestat de-a lungul anilor în ceea ce priveºte disfuncþiunea legilor asigurãrilor de sãnãtate, în special asupra modului de finanþare a spitalelor sau a celorlalte unitãþi sanitare, în aºa fel încât am încercat, pe baza a 4.250 Ñ ca sã fiu la rigoare Ñ de propuneri venite din teritoriu, unde au fost întrebaþi directori de direcþii de sãnãtate publicã, directori de spital, medici de familie, medici de ambulatoriu de spital ºi aºa mai departeÉ Pe baza dorinþelor lor, s-a alcãtuit o sintezã.

Aº vrea sã înþelegeþi cã legea asta nu este lucratã de unul singur, este lucratã împreunã cu Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, am primit o serie întreagã de amendamente, unele au venit Ñ ca sã spun aºa Ñ dupã ultima sutã de metri. Este un amendament fãcut pentru Legea nr. 42/1990 de cãtre Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluþionarilor. Nu am mai putut sã-l prindem. La articolul respectiv eu o sã semnalez Senatului ceea ce doresc dânºii, dacã-mi permiteþi, ºi putem sãÉ

În privinþa evoluþiei în timp, Senatul a stabilit în luna iulie cã mai este nevoie de un raport comun suplimentar. La fel, raportul este alcãtuit împreunã cu Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului.

Este un raport comun, spuneam. Atunci, la vremea respectivã, se discuta despre posibilitatea apariþiei fondu-

lui unic, în care sã se cufunde fondul de asigurãri sociale de sãnãtate, fondul de muncã, de ºomaj, deÉ fondurile astea pe care le mai au la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale Ñ îmi cer scuze, nu le cunosc pe toate.

Am stabilit cã, pentru acea datã, nu este posibil sã se petreacã acest lucru în România, pentru cã nici proiecþia acestui fond unic nu era fãcutã, nici proiecþia sumelor care ar fi trebuit sã revinã. S-a vorbit despre o colectare comunã a acestor fonduri, un lucru pe care noi nu l-am respins niciodatã, am acceptat de la început, poate cã este mai bine aºa, dacã va veni timpul ºi F.M.I. va apãsa pe pedala recomandãrilor în privinþa colectãrii, dar în privinþa cufundãrii fondului de asigurãri de sãnãtate, atunci, clar, am avut cu toþii o poziþie de a nu-l cufunda în celelalte fonduri, pentru cã asta ar fi însemnat ca el sã fie depersonalizat, iar fenomenele de subfinanþare în sistem sã se petreacã în continuare.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Vã stau la dispoziþie cu, sigur, amendamentele pe lege, cu discuþia pe fond.

Din partea Guvernului, dacã sunt observaþii legate de ultima formã a raportului comisiei, care întregeºte, de fapt, raportul suplimentar, nu înlocuieºte, ci întregeºte sau modificã parþial raportul iniþial din iunie, din 12 ºi 13 iunie, al comisiei?

Deci dacã aveþi observaþii legate de propunerea legislativã în forma care rezultã din adiþionarea celor douã rapoarte ale comisiei care modificã relativ substanþial propunerea legislativã în forma ei iniþialã?

Domnul preºedinte, foarte multe probleme ridicate în punctul de vedere al Guvernului au fost avute în vedere în îmbunãtãþirea propunerii legislative. Totuºi, la unele articole mai sunt necesare, credem noi, unele reformulãri, cu altele, cel puþin.

Aceasta este poziþia noastrã, nu putem fi de acord ºi v-aº ruga sã ne permiteþi sã le ridicãm la fiecare articol în parte, ca sã nu lungim prea mult discuþia în acest sens.

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã sunt luãri de cuvânt? Da, vã rog, domnul senator Pãcurariu.

Pe analiza pe care am fãcut-o noi, în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, avem toate motivele sã susþinem aceastã iniþiativã legislativã, cel puþin din câteva motive.

Deci respingem soluþia sau ideea Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale de a reuni toate aceste fonduri, pentru cã experienþa anului 2000, 2001 ºi 2002 a arãtat ce fac finanþele ºi în situaþia în care nu controleazã aceste fonduri. Practic, cele 12.000 miliarde care au fost sustrase din fondul Casei de asigurãri este cauza, poate, principalã a subfinanþãrii sistemului.

În al doilea rând, într-o discuþie recentã la nivelul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, nivelul de colectare al ministerului este undeva la 60%. Din informaþiile pe care le am eu, ºtiu cã nivelul de colectare al unor case de sãnãtate a fost superior celui realizat de Ministerul Finanþelor Publice.

În al treilea rând, au fost suficiente semnale privind imperfecþiunile vechii legi privind eficienþa cheltuirii banilor ºi toate aceste motive, ºi fondul iniþiativei legislative ne face sã susþinem absolut fãrã nici o reþinere acest proiect de lege.

Vã mulþumesc, domnule senator. Înþeleg cã nu mai sunt alte luãri de cuvânt... Da, vã rog, aveþi cuvântul, mã scuzaþi.

Aºa cum am declarat ºi la primele dezbateri, înainte de a fi retrimis proiectul la comisie, susþinem aceastã iniþiativã, este beneficã. Încã o datã, ºi cu asta închei, este necesar ca destinaþia banilor pentru sãnãtate sã fie respectatã, sã ajungã acolo unde este nevoie. Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Înþeleg cã nu mai sunt alte luãri de cuvânt. Fac urmãtoarea propunere, în limitele regulamentului, colegilor senatori.

Sunt douã rapoarte, ele au un numãr relativ mare de amendamente. Potrivit regulamentului nu este ºi nici o problemã, întrucât nu existã amendamente respinse. Sunt numai amendamente admise, amendamente cunoscute de colegi. Noi putem supune votului plenului Senatului cele douã rapoarte, raportul iniþial ºi raportul suplimentar, pentru cã, repet, comisiile au fãcut aceste amendamente, grupurile parlamentare susþin aceastã iniþiativã. Aceasta în ideea în care existã o susþinere politicã suficient de con- sistentã, aºa cum reiese din dezbateri, ºi dorim ca acest proiect sã prindã viaþã normativã mai repede.

Dacã nu, deºi regulamentul nu ne obligã, putem analiza fiecare amendament, dar, repet, potrivit regulamentului nostru, în mãsura în care nu existã amendamente respinse, se poate vota de la început raportul, cu toate amendamentele.

Este o singurã problemã, domnul secretar de stat Oanã a amintit cã ar fi niºte obiecþii din partea Ministerului Finanþelor Publice. Ar fi cazul sã precizãm, nu sã luãm chiarÉ pentru cã nu cred cã aveþi la fiecare amendament sau chiar la fiecare text care nu a fost amendat, eventual, din propunerea legislativã. Dacã aveþi acolo, sã vedem la care din texte ar fi obiecþii.

Domnul senator Solcanu, vã rog.

Domnule preºedinte, la masa Guvernului sunt doi reprezentanþi. Este reprezentantul Ministerului Finanþelor Publice ºi reprezentantul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei. Cred cã ambii reprezentanþi ar trebui sã-ºi spunã punctul de vedere.

Dacã ºi reprezentantul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei acceptã forma prezentatã în cele douã rapoarte, raportul de bazã ºi raportul suplimentar, fireºte cã noi suntem gata sãÉ

Domnule senator, aveþi perfectã dreptate, eu am aplicat un principiu de drept, dupã care cel care tace, acceptã.

Deci, dacã domnul secretar de stat nu a invocat observaþii, comentarii sau, eu ºtiu, alte chestiuni care sã fie în contradicþie cu conþinutul raportului, am socotit cã este de acord cu forma în care a reieºit aceastã propunere legislativã din mâinile comisiei.

Da, vã rog.

Vã rog, în primul rând, domnul secretar de stat, vã rog sã vã spuneþi pãrerea, din partea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.

Procedurã, domnule preºedinte!

Vã rog, sã nu ne pierdem în proceduri, deocamdatã haideþi sã vedem care este punctul de vedere al celuilalt reprezentant al Guvernului. **Domnul Radu Deac Ñ** _secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei este în divergenþã cu un singur punct din proiectul prezentat ºi în discuþie, pe care, dacã ne-aþi permite sã-l discutãm...

Spuneþi-l! Care este punctul?

## **Domnul Radu Deac:**

Este vorba de subordonarea Casei de Asigurãri de Sãnãtate Parlamentului.

Bun. Este un zâmbet amical care vã este adresat. Sigur, deci aceasta este unica problemã.

Vã rog, domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Îmi permit sã vã reamintesc, domnule preºedinte, propunerea fãcutã de domnul senator Oprescu privind acceptarea cererii fãcute de organizaþiile revoluþionare privind respectarea Legii nr. 42/1990, deci sã o luãm în consideraþie.

Observaþiile celor douã ministere nu au ajuns la comisie. Conform Regulamentului în funcþiune al Senatului, s-a fãcut un raport.

Practic, aºa, ca informare, putem sã fim de acord sã ascultãm punctul de vedere al reprezentanþilor celor douã ministere. Altfel, suntem în situaþia în care putem, în acest moment, sã votãm, aºa cum aþi propus dumneavoastrã, raportul, fãrã a maiÉ pentru cã a accepta acum amendamente este în afara oricãrei proceduri.

Aveþi perfectã dreptate, domnule senator, dar nu ºtim exact la ce se referã domnul secretar de stat Oanã. Poate este vorba de o poziþie fundamental diferitã pe fond faþã de soluþii. Nu-i vorba de un amendament, ci poate este împotriva unora dintre soluþiile care rezultã din amendamente ºi atunci trebuie sã-ºi exprime poziþia de principiu la textele respective, nu sã vinã cu un amendamentÉ Sã nu fie de acord cu unele dintre amendamenteÉ Deci în sensul ãsta, dacãÉ

Sigur, sigur, numai cã ne-am împiedicat în proceduriÉ

Dacã îmi permiteþi, domnule preºedinte.

Da, vã rog!

Sau pentru încercarea de simplificare.

Domnule senator, vreau sã vã spun cã au venit pe ultima sutã de metri, nici mãcar asta, adicã luni, atunci când trebuia sã fie discutat. Singura soluþieÉ Dânºii mi-au spus cã atunci se bazeazã pe o ordonanþã de urgenþã care modificã un articol din legea care funcþioneazã acum, aceea a asigurãrilor de sãnãtate. Greºit, pentru cã ieri am constatat cã articolul acela nu se referã la ceea ce doresc dânºii ºi, în acest sistem, vom încerca sã o facem la Camera Deputaþilor.

Aº vrea sã înþelegeþi cã nu este nici o omisiune, ci, din contrã, legiuitorul a modificat Legea nr. 42/1990 ºi, la un moment dat, din cauza câtorva cuvinte, pe care pot sã le explic acum, imediat, dânºii plãtesc suma de 7% pentru participarea la Fondul de asigurãri de sãnãtate.

Aceastã chestiune trebuie fãcutã ºi ca determinare, ca numãr, ºi caÉ adicã trebuie fãcutã o propunere, ºtiind foarte clar cât are de plãtit, pentru cã în cazul acesta va plãti bugetul de stat ºi atunci Ministerul Finanþelor Publice ne va cere, aici, care este proiecþia Ñ sper cã nu mã înºel domnule ministru Oanã Ñ ºi care este sursa din care sã se plãteascã aceste lucruri.

Domnule senator, vã rog sã fiþi de acord, aºa cum i-am anunþat ºi pe dânºii, ºi astãzi o sã le comunic acest lucru, sã putem sã îmbunãtãþim acest lucru în Camera Deputaþilor.

Camera Deputaþilor o va lua în discuþie. Mai mult decât atât, chiar acum, înainte, parcurgând textul, constat cã o literã a fost uitatã, dar în spatele literei respective stã o întreagã categorie de oameni.

Deci vã rog sã-mi permiteþi, atunci când ajungem probabil pe amendamentele respective, sunt modificãri de formã, nu de fond, iar eu stau la dispoziþie cu orice fel de întrebare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnule secretar de stat Oanã.

Domnule preºedinte,

Sunt unele chestiuni de redactare, altele sunt, pur ºi simplu, de lãmurit, întrucât se contrazic, sunt articole care nu-ºi au rostul, acestea sunt lucruri care pot fi îmbunãtãþite în cuprinsul legii, altele sunt de fond. Conform Constituþiei, Fondul unic, la nivel naþional, al asigurãrilor de sãnãtate este anexã la Legea bugetului de stat.

În propunerea dumneavoastrã vreþi sã-l scoateþi în afara Legii bugetului. Nu se pot face asemenea lucruri, noi nu putem sã fim de acord, asta este o chestiune de principiu, ºi cu alte lucruri pe care o sã vi le semnalãm la fiecare articol. Sunt vreo ºase astfel de observaþii, sigur cã dumneavoastrã procedaþi în consecinþã, dar eu sunt dator sã-l susþin. Au fost ridicate ºi în comisie, la dezbateri, sunt ºi în punctul de vedere al Guvernului ºi eu sunt dator sã susþin acest punct de vedere.

Am reþinut. Vã rog, domnule senator.

În primul rând, nefiind amendamente, noi nu putem discuta, ne interzice regulamentul.

Dânºii aveau posibilitatea sã facã amendamentele respective, sã fie respinse, sã le susþinã. Nu putem sã acceptãm aceastã poziþie de obstrucþie a Guvernului fãrã sã facã amendamente, sã conteste.

Deci trebuie sã supuneþi la vot raportul ºi proiectul, neexistând, încã o datã spun, amendamente, iar poziþia Guvernului ne este comunicatã de un singur glas.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi!

Da, vã rog, chiar vroiam sã lãmuriþi plenul Senatului.

Da, la cele spuse de domnul ministru, v-aº ruga sã putem sã privim cu atenþie puþin, nu sunt rupte de buget, în nici un caz. Aº vrea sã vã aduc aminte cã în luna iulie, atunci când am început sã discutãm, noi plecasem cu propunerea, Fondul unic naþional de asigurãri de sãnãtate este un fond privat al statului.

În acest moment, într-adevãr, ceea ce spunea domnul ministru era perfect valabil.

I-aº aduce aminte domnului ministru, dar probabil cã nu are de unde sã ºtie, discuþia pe care am avut-o cu domnul ministru al finanþelor publice, cu domnul secretar de stat, domnul Gherghina, ºi dupã lungi discuþii toate lucrurile acestea s-au formulat aºa: fondul unic naþional de asigurãri sociale de sãnãtate este un fond special care se constituie ºi se utilizeazã potrivit prezentei legi.Ò

El respectã toate prevederile Ministerului Finanþelor Publice ºi v-aº prezenta acolo propunerea prin care nimic din ceea ce face Casa Naþionalã nu este hotãrât de cãtre Parlament, ci este hotãrât de cãtre Guvern, dar am considerat Ñ pentru cã aºa este normal sã fie Ñ cã este necesar ca responsabilitatea acestui preºedinte al Casei Naþionale, aºa cum este ales, cum este confirmat de cãtre Parlament directorul Serviciului Român de Informaþii, directorul Serviciului de Informaþii Externe, directorul Televiziunii ºi directorul Radiodifuziunii, oameni care deþin, unii pe de-o parte un capital de imagine, a ceea ce înseamnã instituþii ºi însãºi poporul român ºi imaginea României, am considerat cã un om care va fi la conducerea unei case de asigurãri care tezaurizeazã sau, mã rog, teoretic, cel puþin o pãtrime din bugetul þãrii, trebuie sã vinã ºi sã explice pe acest fond special, un fond, dacã vreþi, mai special decât fondul special, cã dânsul administreazã banii, fãrã excedent la Proiectul de venituri ºi cheltuieli: cum i-a administrat, de ce i-a administrat aºa ºi de ce a fãcut aºa, respectând însã politicile ºi strategia Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, pentru cã el însãºi nu este un organ care poate sã propunã Parlamentului legi sau sã aibã iniþiativã, el o va face prin Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, pentru cã aºa este corect ºi aºa este frumos, pentru cã Ministerul Sãnãtãþii din toate timpurile, ca oricare alt minister, ar trebui sã-ºi aibã strategia lui, ar trebui sã-ºi aibã þintele lui, iar Casa Naþionalã sã poatã sã le sprijine.

## Vã mulþumesc.

Solicit liderilor grupurilor parlamentare sã exprime poziþia lor în legãturã cu procedura de urmat ºi cu propunerea pe care am fãcut-o puþin mai înainte, anume: faþã de obiecþiile care s-au manifestat aici ºi care, cele de formã, sigur au timp a fi rezolvate dacã existã în mod real, pentru cã oricum proiectul de lege va intra ºi în lectura Camerei Deputaþilor, pe cele de fond, aici este o chestiune de principiu, cele douã comisii ale Senatului, Parlamentul, ºi-au exprimat un punct de vedere unanim împãrtãºit la nivelul comisiilor, aºa încât nu mai au ce sã negocieze în acest moment, ce sã se mai modifice ºi atunci i-aº ruga pe liderii grupurilor parlamentare sã susþinã sau nu, dupã caz, punctul de vedere de a adopta prin vot cele douã rapoarte ale comisiilor care au fost învestite pe fond cu raportul asupra acestui proiect de lege.

Vã rog, domnul senator Solcanu.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat cere respectarea strictã a procedurii. În situaþia în care nu sunt amendamente, nu avem ce sã discutãm, regulamentul prevede votul în ansamblu al celor douã rapoarte ºi susþinem acest lucru.

Singura întrebare pe care o am aº vrea sã o adresez, dacã vreþi, Grupului P.S.D. (social-democrat ºi umanist): dacã existã interesul ca aceastã lege sã fie gata înainte de a intra în dezbatere bugetul de stat pe 2003, pentru cã va avea consecinþe asupra lui.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal susþine votarea celor douã rapoarte datoritã faptului cã amendamentele au fost acceptate la nivelul comisiei, deci nu mai avem de ce sã intervenim pe amendamente, iar în ceea ce priveºte formula, este cea ca obiecþiile care au scãpat Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei ºi Ministerului Finanþelor Publice sã fie introduse la Camera Deputaþilor, în eventualitatea în care se va dori o corecþie în sensul amintit de cãtre reprezentanþii celor douã ministere.

De acord.

Din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România?

De acord.

## Domnule preºedinte,

## Distins Senat,

## Domnule preºedinte,

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) din Senat susþine proiectul de lege, dar în acelaºi timp dorim ca observaþiile Executivului, reprezentanþilor Guvernului sã fie fãcute acolo unde trebuie, punctual, sã le analizãm ºi sã dãm votul în cunoºtinþã de cauzã.

## De acord.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Badea.

Avem o poziþie pe care nu ºtim cum sã o exprimãm, pentru cã vãd cã acolo nu sunt amendamente exprimate, situaþie în care va trebui sã votãm direct rapoartele, nu? Asta susþinem.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul Pãcurariu.

Noi susþinem raportul întocmit de cãtre cele douã comisii, suntem de acord cu votarea amendamentelor aºa cum au fost acestea formulate de aceste comisii ºi eventualele... am auzit, din partea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, cã existã o singurã problemã ridicatã, din partea Ministerului Finanþelor Publice sunt mai multe ºi atunci ne raliem cu ce a spus colegul nostru din Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, ca în Camera Deputaþilor acestea sã fie discutate articol cu articol ºi atunci se pot aduce îmbunãtãþirile dorite de Ministerul Finanþelor Publice.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Domnul senator Oprescu, în calitate de vicepreºedinte al comisiei, nu de iniþiator al legii, vã rog.

Aº vrea ca eu sã vã cer permisiunea de a opera douã sauÉ eu pot sã le numesc aici, fãrã a vã reþine atenþia, sunt încã o datã, chestiuni de formã, chestiuni de exprimare ºi uitarea unei reformulãri pe care, vreau nu vreau, vã rog sã credeþi cã este a paisprezecea mia oarã cândÉ ºi toþi avem o limitã în aceste chestii, dar ne dãm seama a doua zi dimineaþa.

Deci v-aº ruga sã permiteþi sã operãm aceste reformulãri, pentru cã unele sunt chiar ciudate, domnul preºedinte Quintus are dreptate, dar în nici un caz ceva de fond, aº vrea sã mã mai înþelegeþi foarte bine, iar noi susþinem, din punctul de vedere al comisiei, raportul suplimentar, pentru cã, atenþie, raportul suplimentar modificã însã ºi spiritul.

Deci am dat un exemplu, trecerea de la ideea prezentatã prima datã, de fond privat al statului, acum este vorba de un fond denumit unic, cred cã a fost foarte inspiratã chestia, fie vorba, de denumire a fondului unic pentru simplul motiv cã mulþi au confundat cu fondul acela mic care se dorea a fi.

Nu este vorba... este vorba de un fond unic, ce reprezintã un fond special care face parte din bugetul consolidat, în nici un caz în afara bugetului ºi scoaterea lui în afara bugetului.

Mulþumesc.

De acord.

Propunerea pe care o fãcusem ºi asupra cãreia am cerut punctul de vedere al liderilor de grup avea în vedere o adoptare într-un ritm mai rapid a acestui proiect în spiritul ºi litera regulamentului.

Evident cã în raport, cu ceea ce iniþiatorul spune astãzi, sunt necesare ºi unele amendamente privitor la formularea textelorÉ

Câteva reformulãri.

...la o formulare nouã. Sigur, asta implicã, practic, retrimiterea acelor texte la comisie.

Dacã-mi permiteþi, pot sã ºi spun de ce reformulare este vorba.

Nu, nu am dubii cã este corect.

Nu, este vorba de trimis un punct dintr-o parte în alta. S-a uitat o literã, noi am uitat.

Problema este cã din punct de vedere procedural o asemenea chestiune nu se poate rezolva în plen, ci în comisie, pentru cã înseamnã o modificare a raportului. ªi atunci problema este dacã putem, pe acele texte unde nu existã nici o obiecþie, sã votãm partea aceea de raport care nu trezeºte nici o problemã ºi celelalte texte, pentru cã, oricum, timpul la dispoziþie mai e puþin, sã rãmânã cele câteva texte care fie cã din punct de vedere al formulãrii necesitã o reformulare, fie cã existã chiar pe fond, poate, niºte probleme nelãmurite, ca ele sã fie discutate luni în baza unui text nou pe care sã-l

facã comisia, pentru cã, repet, nu putem acum sã facem noi formulãri aici, dacã sunt ºi multe de tipul ãsta. Deci asta ar fi soluþia. Sã vedem textele asupra cãrora nu existã obiecþii, sã poatã fi aprobate, cu excepþia acelora pe care comisia mai trebuie sã le lãmureascã.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi, aº avea o propunere. Sunteþi de acord, fiind aceastã cantitate superneglijabilã, daÕ, sigur, trebuie fãcutã chestia asta, sã transmit toate aceste lucruri la Camerã?

Asta este altceva.

Deci, dacã dumneavoastrã vã menþineþi pe conþinutul raportului, astfel cum a fost cuprins în cele douã rapoarte, sigur?

Da, domnule preºedinte.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Bun. Atunci mai rãmâne o singurã problemã, problema ridicatã de reprezentantul Guvernului, pe care îl rugãm, punctual, sã ne spunã punctele din raport unde are o viziune diferitã, amendamente neexistând din punct de vedere formal. Deci punctele din raport unde are poziþii diferite. Deci nu de formulare, acestea rãmân în limba creatorului, adicã a comisiei.

Deci, pe fond, care sunt punctele din raport asupra cãrora aveþi o poziþie diferitã.

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Trebuia s-o facã când s-a fãcut raportul. Noi votãm raportul. De ce ne-aþi mai consultat?

Un moment!

DomnuÕ senator, domnul secretar de stat a spus cã are unele rezerve ºi îl rog sã le exprime, punctual, la ce texte are aceste rezerve. Senatul trebuie sã ºtie. Aºa cum reprezentantul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei a spus care e punctul de vedere ºi unde e poziþia diferitã privitor la subordonare, domnul secretar de stat are alte puncte ºi vrem sã ºtim care este poziþia dânsului, concret.

Este vorba de articolul 6. Din pãcate, au fost scãpate unele persoane care astãzi nu plãtesc contribuþia. ªi, aºa cum este formulat, e vorba de Legea nr. 189/2000 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au fost persecutate de regimurile instaurate în România dupã 6 septembrie 1940, din motive etnice. Deci a scãpat-o. O prindeþi sau nu o prindeþi? Sunt persoane scutite care plãtesc contribuþia. Despre aceasta e vorba. ªi în sensul ãsta am precizat niºte reformulãri, astfel încât chestiunea sã fie mai clarã. De aceea, vrem sã vã mai spunem, la fel cu persoanele cu handicap. Fondul de solidaritate privind persoanele cu handicap este desfiinþat. Deci, în condiþiile acestea, este necesar sã precizaþi cã aceste persoane sunt scutite, sumele respective fiind în bugetul de stat.

De ce nu a fãcut-o Ministerul Sãnãtãþii?!

Altã problemã de fond pe care v-o amintesc. În Constituþie, la art. 137 alin. (2), scrie: ”Guvernul elaboreazã anual proiectul Legii bugetului de stat ºi cel al bugetului asigurãrilor sociale pe care le supune separat aprobãrii Parlamentului.Ò

Prin aceastã lege se spune: ”La propunerea C.N.A.S. Parlamentul aprobãÉÒ.

Încãlcaþi Constituþia! Nu putem sã facem acest lucru. Din acest motiv noi spunem cã bugetul Fondului unic naþional al asigurãrilor sociale de sãnãtate se aprobã de Parlamentul României la propunerea Guvernului Ñ aºa cum prevede Constituþia Ñ, ca anexã a Legii bugetului de stat. Singurul lucru care se schimbã, nu la propunerea C.N.A.S., pentru cã încãlcãm Constituþia.

Altã problemã se referã la art. 52, unde dumneavoastrã spuneþi cã data aplicãrii prevederilor acestei legi este data când se aprobã ea, uitând cã de fapt plata contribuþiei este obligatorie de la data intrãrii în vigoare a Legii nr. 145/1997. Cei care nu au plãtit sunt datori în continuare. Ori spuneþi cã-i scutiþi, ceea ce ”pedagogicÒ nu este deloc, ori clarificaþi problema în sensul respectiv. Nu o lãsaþi în suspensie, pentru cã, oricum, ea va trebui reglementatã, chiar dacã nu vreþi, de Guvern, care va da o precizare prin ordonanþã sau prin altã lege în acest sens, dar e bine ca lucrurile sã fie clare de la început. Astea sunt lucrurile mai importante. În restÉ

Am reþinut, domnule secretar de stat. Unele sunt ºi foarte pertinente, pentru cã, într-adevãr, s-au scãpat niºte acte normative care ar mai mãri numãrul beneficiarilor asigurãrilor de sãnãtate.

Toate aceste probleme au fost ridicate la comisie, dar nu s-au avut în vedere. Sã fie clar.

Vã rog, domnul senator Badea!

Domnule preºedinte, rectific poziþia noastrã. Constat cã sunt lucruri de fond neclarificate ºi cred cã cea mai bunã soluþie este ca sã retrimitem la comisie raportul ºi sã-l rezolve în regim de urgenþã, cumva.

Sigur. Potrivit art. 100 din regulament, aceastã soluþie e perfect legitimã.

Îl mai întreb însã pe domnul vicepreºedinte al comisiei ce pãrere are despre aceste patru observaþii, dintre care douã sunt foarte corecte, dupã pãrerea mea.

Este menþionat la primul punct ridicat de domnul ministru secretar de stat. Este menþionat foarte clar cã

Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate nu are dreptul sã îºi propunã. Bugetul este întocmit de cãtre Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate ºi ea îl propune Parlamentului prin Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, vorbind acolo, în text, cã toate iniþiativele lui se manifestã prin Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei.

Deci, dacã era necesarã aceastã precizare, noiÉ Personal, vã rog sã credeþi, eu iau cunoºtinþã acum de acesteÉ Comisia însãºi ia cunoºtinþã acum de acesteÉ Celelalte, de reformulareÉ Deci pãrerea mea personalã este cã ele nu sunt de fond, sunt de formã. Dumneavoastrã însã sunteþi cei care puteþi sã apreciaþi cu verbul la îndemânã.

De acord. Vã rog, domnul senator Feldman Alexandru!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Nu-mi permit sub nici o formã sã mã îndoiesc de pertinenþa observaþiilor fãcute de domnul senator de stat. Sunt observaþii de fond ºi observaþii care trebuie discutate cu acei membri ai Parlamentului reuniþi în comisiile de specialitate. Noi suntem acum în situaþia sã auzim o sumã de observaþii, par extrem de convingãtoare ºi nu lipsite de importanþã, dar, în spiritul regulamentului care guverneazã întreaga noastrã activitate, suntem datori sã lãsãm, în primul rând, dreptul comisiilor de specialitate ale Senatului sã se pronunþe asupra lor.

Atâta vreme cât ministerul, în speþã Guvernul, nu a înaintat aceste amendamente, din motive pe care nu le judec, dar nu le-a înaintat, noi suntem astãzi în situaþia de a avea raportul comisiei, suntem datori sã ne pronunþãm. A accepta amendamente din salãÉ ºtim foarte bine cã nu o datã am fost în situaþia neplãcutã faþã de colegi sã le spunem: ”Nu ne permite regulamentul.Ò ªi cred cã suntem datori sã fim la fel de fermi în a respecta spiritul regulamentului chiar când este vorba despre o lege atât de importantã. Ea nu urmeazã a fi înaintatã spre promulgare ºi noi sã fim conºtienþi cã e o lege imperfectã, ea intrã în discuþia comisiei de la Camerã. Toate aceste observaþii, cu siguranþã, vor fi înaintate din vreme. Comisia de la Camerã le poate judeca ºi, în felul ãsta, suntem în deplinã legalitate.

Ca atare, vã rog sã þineþi cont de un lucru pe care îl cunoaºteþi la fel de bine ca fiecare dintre noi.

Da. Vã rog, domnul senator Pãcurariu!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Pãrerea mea este cã noi trebuie sã decidem asupra unei probleme de fond: Mai admitem ca Ministerul Finanþelor Publice sau Guvernul, prin Legea bugetului, sã creeze sau nu excedent la acest Fond de sãnãtate? Asta e întrebarea. Pentru cã, pânã la urmã, acolo cred cã se ajunge. Deci asta e decizia, dacã vreþi, care conteazã 70% în economia acestei legi. Asta e întrebarea la care vreau sã rãspundã domnul secretar de stat Oanã, ca sã ne dumirim: Vrea în continuare Guvernul sau Ministerul Finanþelor Publice sã decidã asupra deficitului la acest Fond de sãnãtate?

Noi zicem cã trebuie sã fie zero aici. Nici într-un cazÉ Sau, dacã rãmân bani, Casa de Sãnãtate decide. Nu sã fie trecut în altã parte. Asta e întrebarea la care aº dori sã rãspundã domnul secretar de stat.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Sigur, domnul secretar de stat va putea rãspunde la acest lucru, dar nu vãd care este legãtura cu observaþiile pe care le-a amintit acum domnul secretar de stat ºi care, într-o anumitã mãsurã, au fost însuºite de cãtre domnul vicepreºedinte al comisiei, Sorin Oprescu.

Eu vã propun altceva. S-au fãcut aici câteva observaþii la texte, la patru texte domnul secretar de stat indicând expres, ºi eu v-aº propune, în condiþiile art. 100, sã votãm rapoartele celor douã comisii, mai puþin cele patru texte asupra cãrora existã observaþii ºi care sã fie retrimise pentru a fi discutate.

Nu e aºa! Nu se poate tehnic!

Ne pare rãu. Mai citiþi-l o datã. ªi atent! Articolul 100 spune foarte clar cã, dacã existã texte asupra cãrora în cursul dezbaterilor apare necesitatea reexaminãrii, acestea se trimit la comisieÉ

La ce dezbateri vã referiþi?

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu dialogãm. Þine de o disciplinã a ºedinþei. Deci art. 100 spune foarte clar. Dacã asupra unor texte, asupra unora, existã din dezbatere necesitatea reexaminãrii, acele texte se trimit. Restul, asupra cãrora nu existã nici o divergenþã, se pot adopta. Textul este foarte clar ºi mã mirã cã existã alte interpretãri.

genþe. Textul e atât de clar, încât nu meritã multe discuþii. Da, domnuÉ

100 e foarte clar. Zãu, e foarte clar!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Constat cu mare surprindere cã de data aceasta opoziþia nu vine din partea noastrã, vine din partea Guvernului. Dar aceasta este o observaþie. Dumneavoastrã aþi fãcut referire la un text care spune cã articolele unde este necesarã o trimitere, o rediscutare la comisie, ele se pot trimite.

Cine stabileºte aceastã necesitate?

Plenul Senatului!

Absolut.

Cu majoritate simplã.

Asta am sã vã rog.

Deci eu fãceam o propunere. Se poate face ºi o alta, care oricum trebuie sã treacã prin cenzura votului senatorilor prezenþi, cu întrunirea majoritãþii simple.

E-n ordine. Dacã plenul stabileºte aºa, este clar.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da. Vã rog!

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Îi rog pe domnii secretari sã se uite în salã. Eu când eram secretar mã uitam tot timpul în salã.

Articolul 100, la care faceþi trimitere, într-adevãr, este foarte corect ceea ce spuneþi. Practic, avem douã soluþii: 1. sã trimitem tot materialul, tot raportul înapoi, la comisie, pentruÉ nu?, poate mai apar ºi alte observaþii, fie sã mergem pe observaþia dumneavoastrã, în virtutea articolului 100, pe care l-aþi citat ºi este foarte corect, la care sã luãm în discuþie în comisie cele observate de domnul secretar de stat de la Ministerul Finanþelor Publice ºi observaþia fãcutã de domnul secretar de stat de la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, care trebuie luatã în calcul, inclusiv cele spuse de domnul vicepreºedinte al Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

Votãm textul fãrã acestea, care merg la comisie ºi se dezbat, ºi, practic, vine raportulÉ

Asta am ºi spus. Decât sã trimitem toate rapoarteleÉ nu are rost. Putem ori sã votãm rapoartele astãzi ºi legea, ori sã trimitem textele asupra cãrora existã diver-

Da. Aveþi o problemã legatã de cvorum? Solicitaþi din nou apel?

Nu am o problemã legatã de cvorum. Am o problemã legatã de interpretarea art. 100, care nu spune cã se voteazã pe sfert. Deci spune aºa: ”Dacã din dezbaterile desfãºurate în condiþiile art. 97 rezultã necesitatea reexaminãrii de cãtre comisia sesizatã în fond a unor texte, plenul poate decide prin vot deschis, prin votul majoritãþii senatorilor prezenþi, suspendarea dezbaterilorÒ Ñ suspendarea dezbaterilor, deci nu votãm raportul pe jumãtate Ñ ”ºi trimiterea spre examinare a textelor în discuþieÒ Ñ deci numai a acelor texte Ñ, ”comisia pronunþându-se de urgenþã prin raport suplimentar.Ò

Nimeni nu a spusÉ

Nu interpretaþiÉ

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

DomnuÕ senator, întâmplãtor, la drept mã pricep. Deci întâmplãtor. Nimeni nu a spus cã se voteazã raportul. Se voteazã toate prevederile din raport, mai puþin cele care se retrimit la comisie. Nevotându-se ºi acelea acum, este evident cã nu se voteazã în ansamblu raportul. Cine a spus cã se voteazã raportul?!

Se voteazã toate textele asupra cãrora existã amendamente admise, asupra cãrora nu existã divergenþã ºi rãmân de rezolvat cele asupra cãrora existã divergenþã.

Dacã se retrimit la comisie ºi se face un nou raport pentru acele texte, se voteazã ºi acelea ºi, în final, se voteazã raportul în ansamblu. Nimeni nu a spus cã votãm raportul, poate exprimarea a fost simplificatã. Votãm textele asupra cãrora nu existã nici un fel de problemã. Considerãm textele din raport asupra cãrora nu existã divergenþã prin votul nostru, cã le putem trece, nu le mai trecem printr-un vot data viitoare, dacã se retrimit. Asta este tot.

Nu ºtiu, domnule preºedinte, de ce daþi o asemenea interpretare. Noi refuzãm sã participãm la acest vot ºi cu asta am încheiat. Nu este corect.

Da, vã rog, domnul vicepreºedinte Tãrãcilã.

## Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Nu cred cã ne împotmolim într-o chestiune de procedurã, dupã ce timp de doi ani de zile ne folosim de un regulament în adoptarea legilor.

Vã rog sã observaþi cã în art. 96Ð97, pânã la 100, sunt rezolvate trei situaþii în dezbaterea legislativã din Senat.

Prima situaþie Ñ cea în care în comisie nu se formuleazã ºi nu se acceptã nici un amendament, motiv pentru care este creatã o anumitã procedurã, când dupã dezbaterile generale, printr-un singur vot, se supune atât proiectul de lege, cât ºi raportul votului Senatului.

A doua situaþie Ñ atunci când în faþa comisiei sesizate în fond sau a comisiilor care avizeazã parlamentarii formuleazã amendamente, amendamente care pot fi admise sau pot fi respinse, prin raportul comisiei. În plenul Senatului, pe acest tip de proiect de lege intervin douã situaþii: atunci când toate amendamentele sunt admise în raport, iar colegii cãrora le-au fost respinse amendamentele nu le susþin în plen ºi nu existã opoziþie cu privire la amendamentele admise în comisie, amendamentele nu se voteazã separat. Ele se voteazã o singurã datã, împreunã cu raportul.

A treia situaþie este atunci când asupra amendamentelor, în comisie sau în plenul Senatului, existã poziþii contradictorii. În aceastã situaþie, potrivit art. 97 alin. 2 din regulament, se supun dezbaterii plenului doar acele amendamente acceptate sau respinse în comisie, asupra

cãrora existã opoziþie din partea grupurilor parlamentare sau a parlamentarilor prezenþi sau a reprezentanþilor Executivului, care se pot gãsi într-o dublã ipostazã Ñ fie de iniþiatori, fie doar de reprezentant al Guvernului, când suntem în prezenþa unei propuneri legislative. În concluzie, ne gãsim în situaþia în care, prin poziþia adoptatã astãzi de cãtre cei doi domni secretari de stat prezenþi la dezbateri, dânºii fac opoziþie pe anumite, nu pe toate, pe anumite amendamente acceptate de cãtre comisiile noastre, comisia sesizatã în fond, Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport ºi acceptate în unanimitate de cãtre grupurile parlamentare. Faþã de aceastã situaþie, se considerã un bun câºtigat toate amendamentele care au fost formulate la comisie, chiar dacã nu sunt susþinute în plen ºi nu trebuie votate, pentru cã ele nu au fost contestate de nici un parlamentar. Acestea sunt câºtigate proiectului de lege ºi nu trebuie supuse votului.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Sigur, de aceea am ºi rugat pe domnul secretar de stat sã precizeze care sunt textele asupra cãrora existã o divergenþã de opinie.

Atunci, prima chestiune, pentru cã altfel nu putem progresa, este dacã plenul Senatului, cu majoritate simplã, cu votul majoritãþii senatorilor prezenþi, decide sau nu trimiterea la comisie pentru acele puncte din raport unde s-au exprimat cei doi reprezentanþi ai Executivului cã existã o diferenþã de opinie.

Da, vã rog, domnuleÉ

**Domnul Doru Ioan Tãrãcilã**

**:**

Iar mã faceþi sã vin la microfon!

Pãi, s-a spus, domnuÕ vicepreºedinte, s-a spus care sunt textele!

Domnule preºedinte,

Noi votãm legea în concret, nu legea la general.

Nu, nu, nu! S-au spus cele patru articoleÉ

Asta înseamnã: art. 15 alin. 3, art. 29 alin. 4É Pentru cã, altfel, ne vom trezi în faþa comisiei cã din nou se va relua în dezbatere proiectul de lege.

Exact, s-au spus.

Domnul secretar de stat Oanã a început prin a arãta: la art. 6, la art. 52 ºi acum, când vom vota, le precizeazã dânsul, din nou. Le-a spus. Poate nu aþi fost dumneavoastrã foarte atent. A precizat exact care sunt textele, mi le-am ºi notat, unde existã o poziþie diferitã a Executivului.

Înainte de toate astea, noi trebuie sã votãm dacã suntem de acord, în principiu, cu retrimiterea ºi dupã aceea sã vedem, pentru cã plenul Senatului poate sã nu fie de acord cu retrimiterea.

Spuneþi primul text, domnul secretar de stat, care este primul text?

Sunt probleme de completãri la art. 6, nu probleme de fond.

S-a ºi spus, puþin mai devreme a spus domnul vicepreºedinte Tãrãcilã ºi legat de acele aspecte de reformulare pe care le invoca iniþial domnul vicepreºedinte al comisiei Sorin Oprescu.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot dacã sunteþi de acord ca art. 6 alin. 1 sã fie revãzut de cãtre comisie.

Cu toate!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu cu toate, aici trebuie pe fiecare, concret. S-a adoptat. Acest text va fi revãzut de cãtre comisie.

Urmãtorul, domnule secretar de stat.

Este vorba de cei care nu au fost prinºi ºi au fost executaþi. La art. 6. Repetaþi exact.

Noi propunem ca alin. 1 de la art. 6 sã se elimine, deoarece se referã la persoanele fãrã venituri, care, oricum, fac obiectul alin. 2 lit. d). Vã repetaþi, este o chestiune de reformulare, de aceea propunem ca lit. g) sã se elimine, iar prevederea respectivã sã fie inclusã la alin. 1, pentru cã persoanele cu handicap trebuie incluse acolo, sunt persoane care sunt scutite.

Clarificaþi problema!

Vã rog sã precizaþi, domnule secretar de stat, art. 6 alineatul care?

Lit. g), referitor la persoanele cu handicap, tot la acest articol.

Pãi, nu, acesta l-am votat, tot articolul. Nu le votãm pe rând.

Art. 25 alin. 2. Noi considerãm, în ceea ce priveºte costul medicamentelor gratuite, ca acesta sã se suporte din Fondul unic naþional al asigurãrilor sociale de sãnãtate.

De aceea se plãteºte contribuþie ºi de cãtre persoanele fizice, ºi de cãtre angajator.

Dacã-mi permiteþi sã spun ºi eu ceva?!

Art. 6 alin. 1 lit. d) sã se elimine, pentru cã se referã la persoanele fãrã venituri, pe care oricum le aveþi la alin. 2 ºi sunt scutite.

Oricum noi nu decidem pe fond.

Singura decizie este dacã lãmurirea acestei chestiuni ridicate meritã a reintra în atenþia comisiilor sau nu. Nu decidem dacã are dreptate astãzi domnul secretar de stat sau dacã, dimpotrivã, comisia parlamentarã este cea care a dat soluþia corectã.

De aceea, vã solicit sã vã exprimaþi prin vot dacã sunteþi de acord cu privire la art. 6 alin. 1 sã se retrimitã la comisie pentru reanalizarea din perspectiva punctului de vedere exprimat de Executiv.

Procedurã, domnule preºedinte!

În condiþiile în care facem excepþie cu ceea ce cere ministerul, vã rugãm, aceeaºi excepþie sã se facã ºi pentru revoluþionari.

Vã rog!

Vreau sã înþelegeþi urmãtorul lucru.

Cred cã nimeni de aici nu are nici o vinã ºi cred cã a fost foarte bine. Legile care au apãrut de-a lungul timpului, din 1990 pânã în 1997, când au început sã acþioneze asigurãrile de sãnãtate, vreau sã spun cã în toate aceste legi au fost prevãzute o serie de scutiri cu plata de la bugetul de stat. Era normal sã fie aºa, pentru cã la vremea respectivã exista Sistem naþional de sãnãtate, pânã în 1997.

În 1997, nimeni din Executiv nu a mai vrut sã mai prevadã buget pentru toate aceste categorii de persoane. În felul acesta, întotdeauna le-a plãtit Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate.

Noi am prevãzut exact ceea ce scrie în aceste legi, pentru cã dumneavoastrã, mulþi dintre dumneavoastrã, prezenþi ºi atunci, aþi votat pentru ca aceºti oameni sã beneficieze de o serie de scutiri. Ele s-au plãtit de la Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, subliniez, din 1997 încoace. Noi am gândit aºa: sã plãteascã Casa, dar la sfârºitul anului sã se regularizeze cu Ministerul Finanþelor Publice.

O sã mã întrebaþi, domnule ministru, care este determinarea pe buget, ce numãr de oameni, care este cantitatea, care sunt banii ºi care este sursa. Toate aceste observaþii mi-au fost fãcute în luna iulie de cãtre domnul ministru Tãnãsescu, care reprezintã Ministerul Finanþelor Publice, în numãr de 19 observaþii. Am þinut seamã de toate 19. Am cãzut de acord sã formulãm aceste chestiuni. Problema mea este cã aud pentru prima datã acum aceste obiecþii. Eu am în faþã 19 obiecþii ale Ministerului Finanþelor Publice, care au fost valabile în luna iulie ºi au reprezentat baza raportului suplimentar. Eu am în faþã vreo trei amendamente de la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, patru amendamente de la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, care au reprezentat analiza, deºi raportul suplimentar era aproape gata. Am fãcut, am rãspuns ºi am introdus ºi acele amendamente.

Mã surprindeþi acum cã revenim la niºte chestiuni pe care în luna iulie le-am demontat împreunã cu ministrul finanþelor ºi cu Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei. Mai puþin poziþia pe care o ia faþã de subordonare, iar dumneavoastrã... cu toate aceste observaþii care, sigur, ele par a fi pertinente, dar în acelaºi timp par a fi fãrã rezolvare în momentul în care Ministerul Finanþelor Publice nu îºi achitã, dacã vreþi, din punct de vedere moral, obligaþia de a suporta toate aceste chestiuni prevãzute prin lege. Mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu ºtiaþi, probabil, douã lucruri: Ministerul Finanþelor Publice este tenace ºi, în al doilea rând, nu vrea sã regularizeze.

Nu mai are rost sã mai discutãm pe fond. Amintiþi articolul asupra cãruia mai aveþiÉ

## **Domnul Gheorghe Oanã:**

## Art. 26É

Dumneavoastrã vreþi sã reglementaþi modul de stabilire a preþului.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Asta doream sã supunem la vot.

Este vorba de art. 26.

Vã rog sã votaþi dacã sunteþi sau nu pentru retrimiterea la comisie.

Cu 50 de voturi pentru, 56 de voturi împotrivã ºi o abþinere, nu s-a acceptat retrimiterea.

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Listã, vã rog!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## **Doamna Fevronia Stoica**

**:**

Ce înseamnã cã nu s-a acceptat?

Nu se trimite la comisie, rãmâne în formula din raport. Da, vã rog. Listã!

Listã. Da, pentru toate grupurile parlamentare. Sigur, pentru Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist) ºi pentru celelalte grupuri parlamentare, dacã doresc.

Cred cã am depãºit ora de încheiere. Nu, nu, dacã însã colegii senatori doresc sã urgentãm, sã depãºim puþin, de aceastã datã, ora 13,00... Vã rog, domnule secretar de stat Oanã, dar mai repede.

La art. 52 ºi 53 sunt probleme de redactare, deci nu sunt probleme de fond.

Nu le mai supunem. Dacã sunt de redactare, sã lãsãm pe principiul cã ºi Camera poate sã lucreze la formule.

La art. 57 este acea problemã de fond privind Fondul unic naþional al asigurãrilor sociale de sãnãtate, se aprobã de Parlament, la propunerea Guvernului, ca anexã a Legii bugetului de stat, deci e o chestiune de fond, nu la propunerea Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.

Da, aici, chiar domnul vicepreºedinte ºi iniþiatorul au fost de acord într-o anumitã formulã. Da, îl supun la vot. Deci ca propunerea de buget sã se facã prin intermediul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, ºi nu direct de cãtre Parlament.

Aºadar aceasta este propunerea.

Sã ne lãmureascã reprezentantul ministerului dacã pentru ceea ce cere existã ºi dreptul sã umble puþin la bilanþul fondului. Asta este problema.

Nu. Deci problema, domnule senator, este simplã. Pe de o parte, în amendamentul din raport se propune ca bugetul, propunerea de buget, sã se facã direct Parlamentului de cãtre Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate. Domnul secretar de stat spune: ”Nu se poate, potrivit Constituþiei art. 137, trebuie fãcut prin Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, ca o componentã a Guvernului, Guvern care înainteazã proiectul de buget.Ò

Urmãtorul text.

Art. 36É

Inclusiv proiectul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.

ªi atunci problema este dacã, prin votul dumneavoastrã, o vom trimite la comisie, ca o problemã încã în litigiu, încã necesitând lãmuriri, sau nu? Aºa cum s-a întâmplat în precedent. Deci eu vã rog sã votaþi dacã sunteþi de acord sau nu sã fie trimisã la comisie.

37 de voturi pentru ºi 48 de voturi împotrivã.

Nu s-a acceptat. Deci nu s-a acceptat. Aceastã problemã rãmâne în formula din raportul comisiei.

Mai aveþi altceva, domnule secretar de stat?

Da. Deci acest text nu va mai fi supus unei noi discuþii în comisie.

Procedurã, domnule preºedinte.

Vã rog sã supuneþi la vot ºi retrimiterea textului privind revoluþionarii.

Da. Spuneþi-mi unde se plaseazã textul, numãrul textului, pentru cã noi am votatÉ

Art. 85 privind auditul intern, conform Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 119/1999.

Art. 83É

Art. 85 alin. 2 privind auditul intern, conform Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 119/1999, devenitã lege, privind auditul public intern ºi controlul financiar.

Normele metodologice la care face referire se aprobã cu avizul Ministerului Finanþelor Publice, pentru cã în viitor Ministerul Finanþelor Publice va face numai audit de sistem, fiecare ordonator fiind obligat sã îºi organizeze auditul intern Ñ ºi cu asta suntem de acord, însã normele nu pot fi proprii fãrã avizul Ministerului Finanþelor Publice, care coordoneazã toatã problema.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, bun, de acord.

Cu aceasta, am încheiat textele de la Ministerul Finanþelor Publice.

La Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei am înþeles cã singura obiecþie este cea legatã de subordonare.

Mai exact, la ce text este, domnul secretar de stat?

Art. 57 alin. 2.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Art. 57 alin. 2.

Domnule preºedinteÉ

Subordonarea ParlamentuluiÉ Nu, aici se cere subordonarea Executivului.

25 de voturi pentru ºi 52 de voturi împotrivã.

Cred cã ºtie domnul senator Oprescu.

La art. 6. Îl citesc imediat, ca sã vedeþi despre ce este vorba. La art. 6, care oricum s-a retrimis, tot, în întregime.

Nu, s-a retrimis alin. 1 la art. 6.

Nu am vorbit de toate alineatele? Cã la un moment dat mai era unul la art. 6 ºi dumneavoastrã, domnule preºedinte, respectuos, aþi spus: ”DomnilorÉÒ

Da, sã nu fie alt alineat. Deci e bine sã ºtie plenul Senatului.

Da. ªi staþi puþin, cã sunt în douã locuri pomeniþi! Este vorba de art. 5, este vorba de art.É Nu, nu, staþi puþin, sã o gãsesc, am gãsit textul, dar numerotarea este pe pagina cealaltã! Da, este vorba de art. 6É

Nu art. 61?

Art. 6, nu art. 61. Art. 6 pct. a), b), c). Pct. c).

Ce se întâmplã? În Legea nr. 42, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, pentru cinstirea eroilor martiri, ºi urmeazã tot titlul, sunt scutiþi de plata asigurãrilor de sãnãtate dacã nu realizeazã alte venituri decât cele promovate din drepturile bãneºti acordate de aceste legi. Dânºii au o indemnizaþie ºi, la nivelul indemnizaþiei, plãtesc 7%.

Dânºii doresc sã se scoatã acest text: ”dacã nu realizeazã alte venituri decât cele promovate din drepturile bãneºti acordate de aceste legi, precum ºi cele provenite din pensiiÒ. Acesta este textul care se doreºte a fi scos din lege.

Scos din lege?

36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 135/5.X.2002

Da, pentru cã este un numãr foarte mic ºi cred cã nuÉ

DaÕ noi oricum nu decidem acum pe fond, ci doar dacã acest textÉ

Éîl trimitem la comisie.

Ar trebui sã fie analizat încã o datã de comisie.

Am înþeles.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

53 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivã, 3 abþineri.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da. E, în caz de paritate, decidem totuºi sã fie trimis la comisie. Da. Eu am votat pentru. Sigur, eu am votat pentru. Bun.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Dorim o listã, domnule preºedinte.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Listã la toate, nu? Sau numai la acesta? La toate.

Dacã aþi votat ºi dumneavoastrã.

A, dacã am votat? Sigur, sigur. Bine.

Cred cã nu mai existã nici un alt text. Stabilim pentru joi, dupã dezbaterea moþiunii, reluarea dezbaterilorÉ Sunt mai multe.

## **Din salã:**

E paritate!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 135/5.X.2002 conþine 36 de pagini.**

Preþul 33.444 lei