Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

Având în vedere prezenþa înregistratã, mã refer la colegii care ºi-au anunþat prezenþa, probabil cã unii dintre ei se mai aflã pe la grupuri, eu vã propun sã facem apelul. Rog sã începem cu Camera Deputaþilor.

|**Domnul Tudor Mohora:**|| |---|---| |Abiþei Ludovic|absent| |Afrãsinei Viorica|prezentã| |Albu Gheorghe|absent| |Ana Gheorghe|absent| |Anastasescu Olga Lucheria|prezent| |Andea Petru|prezent| |Andrei Ioan|prezent| |Andrei Zeno|prezent| |Andronescu Ecaterina|absentã| |Antal Istv‡n|absent| |Anton Marin|absent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon|prezent| |Apostolescu Maria|absentã| |Arghezi Mitzura Domnica|absentã| |Ariton Gheorghe|prezent| |Armaº Iosif|absent| |Arnãutu Eugenu|prezent| |Asztalos Ferenc|absent| |Baban ªtefan|absent|

|Babiaº Iohan-Peter|prezent| |---|---| |Babiuc Victor|absent| |Baciu Mihai|prezent| |Bahrin Dorel|absent| |Baltã Mihai|prezent| |Baltã Tudor|prezent| |Bar Mihai|prezent| |Bara Radu Liviu|absent| |Barbu Gheorghe|absent| |Bartoº Daniela|absentã| |Bãdoiu Cornel|prezent| |Bãlãeþ Miticã|prezent| |Bãlãºoiu Amalia|absentã| |Bãncescu Ioan|absent| |Bâldea Ioan|prezent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|prezent| |Bentu Dumitru|prezent| |Bercãroiu Victor|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Bereczki Endre<br>Birtalan çkos|prezent<br>absent| |Bivolaru Ioan|absent| |Bleotu Vasile|prezent| |Boabeº Dumitru|prezent| |Boagiu Anca Daniela|absentã| |Boajã Minicã|absent| |Boc Emil|absent| |Bogea Angela|prezentã| |Boiangiu Cornel|absent| |Bolcaº Augustin Lucian|absent| |Bšndi Gyšngyike|absentã| |BorbŽly L‡szl—|absent| |Bozgã Ion|prezent| |Bran Vasile|absent| |Brînzan Ovidiu|absent| |Brudaºca Damian|absent| |Bucur Constantin|absent| |Bucur Mircea|absent| |Buga Florea|prezent| |Burnei Ion|prezent| |Buruianã-Aprodu Daniela|absentã| |Buzatu Dumitru|absent| |Buzea Cristian Valeriu|absent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Canacheu Costicã|absent| |Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard|absent| |Cazimir ªtefan|prezent| |Cãºunean-Vlad Adrian|absent| |Cerchez Metin|absent| |Cherescu Pavel|absent| |Chiliman Andrei Ioan|absent| |Chiriþã Dumitru|absent| |Ciontu Corneliu|absent| |Ciuceanu Radu|prezent| Ciupercã Vasile Silvian absent Ionescu Smaranda prezentã Cîrstoiu Ion absent Iordache Florin prezent Cladovan Teodor absent Iriza Marius prezent Cliveti Minodora prezentã Iriza Scarlat prezent Coifan Viorel-Gheorghe prezent Ivãnescu Paula Maria prezentã Cojocaru Nicu absent Jipa Florina Ruxandra absentã Creþ Nicoarã absent Kelemen Attila BŽla Ladislau absent Cristea Marin absent Kelemen Hunor absent Criºan Emil prezent Kerekes K‡roly absent Dan Matei-Agathon absent K—nya-Hamar S‡ndor prezent Daraban Aurel prezent Kov‡cs Csaba-Tiberiu prezent Dinu Gheorghe prezent Kov‡cs Zoltan absent Dobre Traian absent Lari Iorga Leonida prezentã Dobre Victor Paul prezent Lazãr Maria prezentã Dobrescu Smaranda prezentã Lãpãdat ªtefan prezent Dolãnescu Ion absent Lãpuºan Alexandru prezent Dorian Dorel absent Leonãchescu Nicolae prezent Dorneanu Valer prezent Lepãdatu Lucia Cornelia absentã Dragomir Dumitru absent Lepºa Victor Sorin prezent Dragoº Liviu Iuliu prezent Longher Ghervasen absent Dragu George absent Loghin Irina absentã Drãgãnescu Ovidiu-Virgil absent Luchian Ion absent Dreþcanu Doina-Micºunica absentã Magheru Paul absent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Maior Lazãr Dorin prezent Dumitriu Carmen prezentã Makkai Grigore prezent Duþu Constantin absent Man Mircea absent Duþu Gheorghe prezent Manolescu Oana prezentã Enescu Nicolae prezent Marcu Gheorghe absent Erdei Dol—czki Istv‡n absent Mardari Ludovic prezent Eserghep Gelil absent Marin Gheorghe absent Fâcã Mihail prezent Marineci Ionel prezent Firczak Gheorghe absent M‡rton çrp‡d-Francisc prezent Florea Ana prezentã Mãlaimare Mihai-Adrian prezent Florescu Ion prezent Mãrãcineanu Adrian prezent Fotopolos Sotiris absent Mândrea-Muraru Mihaela absentã Frunzãverde Sorin absent Mândroviceanu Vasile prezent Gaspar Acsinte prezent Mera Alexandru Liviu absent Georgescu Florin prezent Merce Ilie prezent Georgescu Filip absent Meºca Sever prezent Gheorghe Valeriu absent Miclea Ioan absent Gheorghiof Titu Nicolae absent Micula Cãtãlin absent Gheorghiu Adrian prezent Mihalachi Vasile prezent Gheorghiu Viorel prezent Mihãilescu Petru ªerban absent Gingãraº Georgiu absent Mincu Iulian prezent Giuglea ªtefan prezent Mircea Costache prezent Godja Petru prezent Mirciov Petru prezent Grãdinaru Nicolae prezent Miron Vasile prezent Grigoraº Neculai prezent Mitrea Manuela absentã Gubandru Aurel prezent Mitrea Miron Tudor absent Gvozdenovici Slavomir absent Mitu Dumitru Octavian absent Haºotti Puiu absent Miþaru Anton absent Hogea Vlad Gabriel prezent Mînzînã Ion prezent Holtea Iancu absent Mocioalcã Ion absent Hrebenciuc Viorel prezent Mocioi Ion absent Ianculescu Marian prezent Mogoº Ion absent Ifrim Mircea prezent Mohora Tudor prezent Ignat Miron absent Moisescu George Dumitru prezent Iliescu Valentin Adrian prezent Moisoiu Adrian prezent Ionel Adrian absent Moiº Vãsãlie absent Ionescu Anton absent Moldovan Petre prezent Ionescu Costel Marian absent Moldovan Carmen Ileana absentã Ionescu Dan absent Moldoveanu Eugenia prezentã Ionescu Daniel prezent Moraru Constantin Florentin absent Ionescu Mihaela absentã Motoc Marian-Adrian prezent Ionescu Rãzvan prezent Muscã Monica Octavia absentã |Muºetescu Tiberiu-Ovidiu|absent| |---|---| |Naidin Petre|prezent| |Nan Nicolae|absent| |Nassar Rodica|absentã| |Naum Liana Elena|absentã| |Nãdejde Vlad-George|absent| |Nãstase Ioan Mihai|absent| |Neacºu Ilie|prezent| |Neagu Ion|prezent| |Neagu Victor|prezent|

Domnule secretar Mohora, deja avem cvorumul de lucru, deci foarte mulþi colegi au venit, putem începe lucrãrile ºedinþei noastre.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Rog colegii sã-ºi pãstreze locurile ºi sã fie prezenþi pentru a putea demara lucrãrile noastre.

Permiteþi-mi, înainte de a trece la continuarea dezbaterii bugetului de stat, fiind o zi mare astãzi, mulþi colegi îºi serbeazã ziua, Sfinþii Mihail ºi Gavril, daþi-mi voie sã transmit tuturor doamnelor, domnilor, familiilor dumneavoastrã, tuturor celor care serbeazã astãzi ziua de Sfinþii Mihail ºi Gavril multã sãnãtate, bucurii ºi succese în viaþã.

De asemenea, vã rog sã-mi permiteþi, în conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, prevederile art. 17, sã vã anunþ cã au fost depuse la secretarii generali ai Camerei Deputaþilor ºi Senatului legile care vã dau posibilitatea sesizãrii Curþii Constituþionale:

Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 23/1999 pentru abrogarea Legii nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat;

Legea privind producerea ºi comercializarea hameiului;

Legea pentru acceptarea unor amendamente adoptate de Organizaþia Maritimã Internaþionalã la Londra la 26 mai 2000, respectiv la 5 decembrie 2000, la Protocolul din 1988 privind Convenþia internaþionalã din 1974 pentru ocrotirea vieþii omeneºti pe mare, încheiatã la Londra la 1 noiembrie 1974;

Legea pentru acceptarea unor amendamente adoptate prin rezoluþii de cãtre Organizaþia Maritimã Internaþionalã de la Londra la 18 mai 1998, 26 mai 2000, 5 decembrie 2000 ºi, respectiv, la 6 iunie 2001 la Convenþia internaþionalã din 1974 pentru ocrotirea vieþii omeneºti pe mare, adoptatã la Londra la 1 noiembrie 1974, precum ºi a Codului internaþional pentru instalaþiile de protecþie contra incendiului (Codul FSS), adoptat de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia MSC.98 (73) a Comitetului Securitãþii Maritime, la Londra la 5 decembrie 2000;

Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii voluntariatului nr. 195/2001;

Legea pentru ratificarea Convenþiei internaþionale privind reprimarea finanþãrii terorismului, adoptatã la New York la 9 decembrie 1999;

Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 105/2002 privind ratificarea Acordului de asistenþã financiarã nerambursabilã dintre România,

reprezentatã de Ministerul Finanþelor Publice, ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, convenit prin scrisoarea semnatã la Washington D.C. la 8 mai 2002 ºi la Bucureºti la 27 mai 2002 pentru Proiectul de dezvoltare instituþionalã a sectorului privat ºi public;

Legea pentru ratificarea Acordului privind înfiinþarea Organizaþiei Internaþionale pentru Dezvoltarea Sectorului Piscicol în Europa Centralã ºi de Est (EUROFISH), adoptat la Copenhaga la 23 mai 2000.

Stimaþi colegi,

Continuãm cu dezbaterea pe articole a proiectului de buget de stat pe 2003. Suntem la art. 14.

Vã rog, legat de amendamente respinse, ºi mã refer

acum la alin. 1 de la art. 14, dacã sunt intervenþii? La alin. 2, alin. 5 ºi 6 înþeleg cã nu sunt intervenþii. Stimaþi colegi,

Trecem la art. 15. Avem la alin. 1 ºi 2 amendamentul Comisiilor reunite pentru buget, finanþe, bãnci...

Domnule preºedinte, am ceva de obiectat aici.

Imediat vã dau cuvântul.

Éamendamente la cele douã alineate aprobate de cãtre Guvern, deci acceptate, avem însã ºi amendamente respinse.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul pentru alin. 2, înþeleg, da? La alin. 1?

Vã rog sã ascultãm.

Domnule preºedinte, mã fugãreºte puterea. Domnule preºedinte,

Domnule ministru,

Daþi-mi voie sã-i spun ºi eu domnului Miºu Tãnãsescu ”La mulþi aniÒ ºi sã dea Dumnezeu la mulþi bani pentru învãþãmânt la art. 15 cu alin. 2. ( _Aplauze.)_

Domnule preºedinte,

La art. 15 cu alin. 1 avem o chestiune de principiu care s-a practicat în fiecare an la discutarea bugetului. Deci noi avem intervenþii, Comisiile de învãþãmânt ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor, la alin. 2 ºi apoi la o serie de anexe. Toate aceste sume care privesc cheltuielile social-culturale se regãsesc în art. 15 cu alin. 1 ca total. ªi, dacã se modificã art. 15 cu alin. 2, ceea ce ar fi o manã cereascã de Sfântul Mihail, a dat Dumnezeu mai puþin ºi Sfântul Mihai mai mult, atunci trebuie sã modificãm ºi cifra de la art. 15 cu alin. 1 total.

De aceea, v-aº ruga, domnule preºedinte, sã acordãm un vot de principiu la art. 15 alin. 1 ca, dacã în cazul în care se modificã art. 15 cu alin. 2 sau se modificã anexele în mod corespunzãtor, sã putem face corecþia. Dacã nu, nu. Asta ar fi rugãmintea noastrã. Sã supunem ºi sã votãm de principiu art. 15 cu alin. 1. Discutãm art. 15 cu alin. 2, vedem ce se întâmplã, discutãm anexele ºi pe urmã revenim, votãm tot de principiu, dacã este, ºi art. 15 cu alin. 2 ºi revenim în final. Vã mulþumesc pentru atenþie, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã rog, dacã la art. 15, mã refer ºi la celelalte alineate, mai sunt intervenþii? Am înþeles art. 15 alin. 1 ºi 2. Înþeleg cã nu mai avem alte intervenþii la art. 15. Stimaþi colegi,

Da, la art. 15 alin. 1 ºi 2 a ridicat problema domnul deputat Stanciu sã-l votãm de principiu. Aþi cerut sã-l votãm de principiu. Bun. Deci nu mai sunt alte intervenþii, vreau sã încheiem discuþia ºi dupã aceea vã dau ºi rãspunsul legat de voturile... Votãm de principiu. Vreau sã vã spun cã Ministerul Finanþelor este de acord sã votãm de principiu alin. 1 ºi 2, urmând ca dacã sunt intervenþii ºi se acceptã la anexe sã facem corecturile de rigoare. O sã supun la vot dupã aceea, vã rog, puþinã rãbdare.

Domnul Radu F. Alexandru, vã rog.

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Amendamentul pe care îl propun se referã la soarta a douã teatre naþionale, Teatrul Naþional din Târgu-Mureº ºi Teatrul Naþional din Craiova. Pe ideea unei descentralizãri a Ministerului Culturii, ºi-mi permit sã afirm, o idee nefericitã în cazul teatrelor naþionale, s-a procedat la o gravã discriminare. Trei teatre din cele 6 naþionale, respectiv Bucureºti, Iaºi ºi Cluj, au rãmas în structura Ministerului Culturii, alte 3 teatre, Timiºoara, Târgu-Mureº ºi Craiova, au fost scoase din structura Ministerului Culturii ºi lãsate în sarcina administraþiei locale, o administraþie localã care nu a avut ºi nu are posibilitatea sã întreþinã aceste teatre. S-a ajuns la o situaþie cu totul ºi cu totul dramaticã.

Teatrul Naþional din Târgu-Mureº, unul dintre cele mai prestigioase teatre din þara româneascã, a ajuns sã punã lacãt la uºile teatrului. Actorii teatrului de la secþia românã au trimis o scrisoare domnului prim-ministru în care au cerut acceptul sã cearã sprijin Ministerului Culturii de la Budapesta sã sponsorizeze, sã întreþinã teatrul.

Teatrul Naþional din Craiova, teatru care a fost în ultimul deceniu ambasadorul teatrului românesc, care a întreprins cele mai strãlucite turnee în toatã lumea, teatrul care este legat prin excelenþã de spectacolele montate de Silviu Purcãrete, unul dintre numele de referinþã astãzi în teatrul mondial, este în situaþia de a-ºi bloca întreaga activitate, de a nu mai avea fonduri pentru premierele, pentru spectacolele pe care le are în repertoriu. Ca urmare a intervenþiei personale a domnului preºedinte Ion Iliescu, Teatrul Naþional din Timiºoara ºi Opera Naþionalã din Timiºoara au revenit în structura Ministerului Culturii, ca o punctualã îndreptare a unei abordãri nefericite.

Amendamentul pe care îl propun ºi apelul cald ºi insistent pe care îl fac Domniilor dumneavoastrã este de a vota revenirea în structura Ministerului Culturii a celor douã teatre care au rãmas în afara organigramei, în afara structurii Ministerului Culturii, respectiv Teatrul Naþional din Craiova ºi Teatrul Naþional din Târgu-Mureº. Nu existã nici o raþiune, nu existã nici o logicã ca din 6 teatre naþionale 4 sã fie în structura Ministerului Culturii

ºi douã abandonate în sarcina unor administraþii locale care, realmente, nu pot asigura nici mãcar salariile ºi montãrile cele mai sãrace ale acestor teatre.

Vã rog insistent ºi îl rog pe domnul ministru al culturii, care nu o datã ºi-a exprimat sprijinul ºi a dovedit sprijinul pentru cultura româneascã, acceptaþi revenirea celor douã teatre ºi alocarea bugetului Ministerului Culturii în aºa fel încât cele douã teatre sã poatã reveni în structura Ministerului Culturii.

Vã mulþumesc foarte mult.

## Stimaþi colegi,

Ca sã mergem ordonat, daþi-mi voie sã supun la vot propunerea legatã de art. 15 alin. 1, respectiv sã-l votãm de principiu în formula propusã în Comisiile de buget, finanþe, acceptatã aceastã formulã de ministrul de finanþe, Mihai Nicolae Tãnãsescu, urmând ca în funcþie de cum vom vota la anexe sã luãm decizia finalã.

Vã rog, cine este pentru art. 15 alin. 1? Vã rog sã votaþi. Vã mulþumesc foarte mult. Împotrivã?

Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost votat art. 15 alin. 1 în formula propusã de Comisiile de buget, finanþe.

Continuãm dezbaterea cu alin. 2.

Dacã sunt observaþii?

Vã rog, domnule deputat Stanciu, vã ascultãm.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

## Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Stimate doamne ºi stimaþi domni senatori ºi deputaþi, La art. 15 alin. 2 se precizeazã o parte din cheltuielile pentru învãþãmânt. În speþã: ”Cheltuielile social-culturale pe capitole de cheltuieli sunt în sumã de 15.317,6 miliarde pentru învãþãmânt, 12.415 miliarde pentru sãnãtate, 4.792,5 pentru culturã, religie ºi acþiuni privind activitatea sportivã ºi de tineret, ºi 32.567,5 pentru asistenþã socialã, alocaþii, pensii, ajutoare ºi indemnizaþii.Ò

Cele douã Comisii de învãþãmânt reunite în ºedinþã, în plen, au decis practic în unanimitate cã alocaþia pentru învãþãmânt nu este cea corespunzãtoare, adicã cea pe care domnul prim-ministru a anunþat aici ca fiind de 4%.

Din analiza pe care noi am fãcut-o rezultã cã în acest 4% sunt incluse, pe lângã alocaþiile de la bugetul de stat de 15.317, alocaþiile de la bugetul local de 44.425 ºi, de aici încolo, o serie de poziþii care sunt discutabile.

Aceste douã tipuri de alocaþii Ñ buget central ºi buget local Ñ fac 3,2, ceea ce mi se pare total insuficient, dacã avem în vedere ceea ce se practicã în lumea civilizatã, în speþã chiar în þãrile din Est, unde în Ungaria este 4,6, în Cehia, 5,1, în Polonia, 7,5. Nu vorbim de Franþa, 6, Canada 7,5, Finlanda 8,1, Danemarca, 8,3. Deci uitaþi de ce Danemarca este în faþã.

Atunci, în aceste condiþii, noi am spus cã nu pot fi luate în calcul pentru 4% veniturile proprii, care reprezintã 0,3Ñ0,4 din alocaþii. Deci venitul propriu al universitãþilor, al ºcolilor, adicã acele sticle, borcane pe care trebuie sã le aducã acum copiii la ºcoalã, ca pe vremurile ”buneÒ, nu putem sã îl prindem aici. De asemenea, el este de fapt ºi venitul extrabugetar. N-are ce cãuta în buget.

De asemenea, domnule preºedinte, este un punct discutabil, în sensul cã ºi anul trecut, ºi anul acesta în buget se prind niºte garanþii în credite. Anul trecut s-au prins 200 milioane. Aceste 200 de milioane reprezentau ºi ele circa 0,3. Nu s-a cheltuit un dolar, deºi ele figureazã în calculul lui 4%.

Anul acesta s-au prevãzut, domnule preºedinte de ºedinþã, 150, dar într-o formulã care nu este acceptabilã, chiar dacã cele 200 milioane ne pot fi imputabile ºi nouã, ºcolii ca atare, pentru cã nu am realizat programe la timp. Anul acesta se pare cã se va schimba chestiunea. Dar s-a schimbat ºi optica domnului ministru. Anul trecut spunea cã se garanteazã 200 milioane, un credit de 200 milioane de dolari; anul acesta la art. 15 alin. 4 se spune altceva ºi în speþã se spune cã: ”Guvernul poate garanta credite externe în limita de 150 milioane dolari.Ò, ceea ce este altceva.

În concluzie, domnule preºedinte ºi domnule ministru, Comisiile reunite, care au cea mai mare densitate de doctori pe metru pãtrat, de învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport propun sã respectãm ceea ce a spus domnul primministru, adicã sã ajungem la aproximativ 4%. ªi, ca atare, noi am venit cu o suplimentare de 5.297,5, spunând cã, dacã pentru a avea 4% trebuie 7.100,2 miliarde, pentru cã am dat jos tot ceea ce este îndoielnic ºi venituri proprii extrabugetare, am spus sã fim mai modeºti ºi cerem numai 5.297 miliarde.

De unde vom avea aceste surse? Noi am spus în amendamentele care sunt la comisie, aprobate cu semnãtura a doi preºedinþi, ºi ne-am limitat... Numai unul am sã vi-l citesc. N-am sã le susþin ºi pe celelalte, pentru cã, probabil, mai vor sã intre colegii. Pe noi ne-a surprins, domnule preºedinte ºi domnule ministru, foarte mult un program al Ministerului Justiþiei, care, vã rog, eu n-am înþeles, poate ni-l explicã cineva, sunã în urmãtorul fel: programul de la anexa 3/16/27, pagina 1. Ori suntem luaþi de, mã scuzaþi de expresie, de Bulã, ori ceva nu este în regulã: ”Evaluarea activitãþii fiecãrei instanþeÒ, deci este evaluarea activitãþii unei instanþe, ”pe baza indicatorilor statistici existenþiÒ, deci care sunt cãrþile astea de statisticã ”ºi stabilirea necesarului de judecãtoriÒ, deci, nu sã-i încadrez, stabilirea necesarului, ”ºi de personal auxiliarÒ, ºi acum, atenþie! de ce facem evaluarea instanþelor pe bazã statisticã, de ce stabilim necesarul de judecãtori ºi personal auxiliar, ”în vederea creãrii independenþei magistraþilorÒ.

N-am înþeles! Ieri am spus ºi noi sã ne facã mai puþin corecþi, mai puþin sensibili la foloase necuvenite, pe profesori, dar sã ne facã independenþi, cu salariile de la justiþie. ªi acest program, domnule preºedinte de ºedinþã, apare cu 3.977,446 miliarde. ªi am zis aºa: sã ne facã ºi pe noi puþin independenþi ºi sã luãm de aici 1.500 miliarde. Cã dacã noi îi învãþãm carte, nu mai ajung la judecãtorii. Iar dacã noi, profesorii, ne-am face datoria, doamna Stãnoiu ar intra în ºomaj, cã n-ar avea pe cine sã mai judece. Pe cine sã mai bage în puºcãrie, pe cine sã mai prindã cu ºpagã?! Deci ºcoala este de vinã. ªi atunci sã luãm de aici 1.500 miliarde. Mai avem ºi dincolo premieri peste premieri, nu mai insist. Dau premii. Pentru ce iau premii? Au 15 sporuri. Pãi, sã le dãm un spor din ãsta de muncã, aºa, mai abitir.

De aceea, noi spunem cã aceste 5.000 miliarde ni se cuvin ºi, în speþã, aceste 1.500 miliarde, ca sã facem ºi noi evaluarea fiecãrei ºcoli, pe baza indicatorilor statistici specifici, în vederea stabilirii numãrului de dascãli, de cadre didactice, astfel încât sã asigurãm independenþa profesorilor.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnule profesor, vã rog. Aveþi cuvântul, domnule deputat Baciu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu voi fi mai scurt ºi, în mod sigur, mai puþin interesant decât colegul meu, domnul Anghel Stanciu.

Eu voi începe prin a cita din Legea învãþãmântului art. 170 alin. 1: ”Finanþarea învãþãmântului de stat se face de la bugetul de stat, în limitele a cel puþin 4% din produsul intern brut.Ò, în concordanþã cu niºte cerinþe. Nu se spune nimic despre surse extrabugetare, venituri proprii º.a.m.d. Nici mãcar despre creditele astea externe nu se spune.

Vreau sã adaug un singur lucru, care mie mi se pare foarte important. Este momentul ca, dincolo de discursurile domnului prim-ministru, dincolo de afirmaþiile, nu de azi, de ieri, de doi ani ale puterii, sã trecem la fapte în ceea ce priveºte învãþãmântul, ºi nu fapte senzaþionale. Sã respectãm, pur ºi simplu, legea. Pentru cã eu am mai spus-o ºi repet: se pare cã Nicolae Iorga avea dreptate în Õ37, când spunea cã cea mai mare revoluþie în România nu va fi nici cea comunistã, nici cea de altã naturã, ci respectarea întru totul a legii, a legii în spiritul ºi litera ei. Aceasta este legea, pe care o am în mânã. Dupã câte ºtiu, nu a fost abrogatã, mai ales articolul ãsta nu a fost amendat, deci 4%, asta cerem.

Dupã calculele noastre nu sunt 4% alocaþi pentru învãþãmânt. Nici pomenealã. Din aceastã cauzã, Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat, luând în discuþie ºi aplecându-se cu mare atenþie asupra problemei acesteia, a învãþãmântului, inclusiv asupra amendamentului prezentat ºi pe care l-a arãtat mai pe larg domnul Anghel Stanciu, solicitãm, de conivenþã cu Comisiile de învãþãmânt ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, sã aprobaþi, stimaþi colegi, acest amendament.

ªi mai adaug încã ceva. Sigur cã unele state, majoritatea, alocã mai mult decât... pentru învãþãmânt. Vreau sã vã spun cã statul francez a avut unele necazuri în anii trecuþi din punct de vedere economic. Unul din marile partide ale Europei de azi, Partidul Socialist Francez, fãcând o analizã serioasã, o analizã în detaliu a cauzelor care au dus la încetinirea creºterii economice ºi la multe alte necazuri în economia francezã, a tras concluzia cã este vorba de o alocare insuficientã în educaþie ºi cercetare.

Sigur cã aceste alocaþii în cercetare ºi educaþie nu dau rezultate imediate. Nu dau rezultat cum aloci într-o fabricã sau mai eu ºtiu ce complex zootehnic. Dar pe termen lung, aºa cum se spune ºi astãzi în þãrile civilizate, aceste segmente ale activitãþii sociale, educaþia ºi cercetarea, sunt absolut Ñ sã spunem aºa Ñ determinante. Este un motiv, mi se pare mie, cu totul eminent, cu totul important, sã adoptãm acest alineat.

ªi mai este o chestiune ºi cu asta închei. În buget, dacã dumneavoastrã aþi urmãrit cu atenþie, sunt convins cã aþi fãcut-o, nicãieri nu se scrie cât la sutã din P.I.B. atârnã alocaþia pentru ministerul cutare sau cutare, nicãieri. Numai la nivelul discursului verbal s-a spus 4% în învãþãmânt. Eu sunt convins cã nu s-au scris astea în buget pentru ca sã nu putem noi sã raportãm aici ceea ce se spune la realitate. Dar noi am fãcut calculele. ªi nu-i 4% nici pe departe. Dacã introducem ºi altceva, pe lângã alocaþia bugetarã, avem 3,2, ceea ce este mult diferit, mult sub lege.

De aceea, încã o datã, ca sã nu mai lungesc vorba, ºi o sã mai revin dacã va mai fi cazul, vã rog sã facem anul acesta o cotiturã în politica pentru educaþie ºi cercetare. Aici este vorba de educaþie. Sã aprobãm acest amendament, iar sursele de finanþare, sigur, pe care aici domnul Stanciu le-a prezentat un pic mai colorat, dar în esenþã are dreptate, aceste surse de finanþare pentru..., acest plus de alocare pentru învãþãmânt sunt raþionale, sunt credibile, sunt aºadar posibile ºi vã rugãm sã aprobãm împreunã aceastã solicitare, respectiv acest amendament.

Vã mulþumesc pentru cã veþi pune umãrul, în sfârºit, ºi vom pune cu toþii la o dezvoltare, la o cotiturã în sistemul educativ românesc.

Mulþumesc, domnule deputat Baciu. Are cuvântul domnul deputat Dumitru Bãlãeþ.

## Domnilor preºedinþi,

## Stimaþi colegi senatori ºi deputaþi,

La art. 15 alin. 2 rândul al treilea, unde se prevede suma pentru culturã, religie ºi acþiuni privind activitatea sportivã ºi de tineret, dacã o împãrþim la patru domenii, pe care le cuprinde, de fapt, propaganda pentru imaginea þãrii, Ministerul Informaþiilor Publice, culturã-religie la un loc, Ministerul Culturii ºi Cultelor ºi Ministerul Tineretului, ni se aratã cã avem aici cea mai de jos parte a bugetului de stat pe 2003, fapt care se menþine din bugetele trecute ºi care continuã sã fie, dupã pãrerea mea, una dintre fobiile foarte greºit aplicate în cadrul politicii bugetare a þãrii.

Domnul ministru al culturii, Rãzvan Theodorescu, a numit bugetul culturii un ”buget decentÒ, deºi este Ñ aºa cum am spus Ñ cel mai mic posibil din toate ministerele de bazã. Un om de culturã, cum este Octavian Paler, l-a numit, într-un cadru festiv, un ”buget indecentÒ. Pe cine sã credem? Înclinãm sã îl credem pe cel din urmã, câtã vreme cercetãtorii ºi scriitorii de cãrþi, partea cea mai importantã a culturii, au ajuns cerºetori ºi muritori de foame în aceastã þarã plinã de humor, cum a numit-o Bacovia. Humorul constã în a pune caii în coada cãruþei, adicã a culturii în partea ei cea mai productivã, cãrþile ºi bibliotecile, în coada dezvoltãrii, când ele ar trebui sã fie în frunte.

Iatã de ce propun suplimentarea bugetului culturii la capitolele speciale producere de carte ºi biblioteci, capitole aproape inexistente în bugetul actual al Ministerului Culturii ºi Cultelor.

Mai avem o problemã foarte gravã, ºi pe care va trebui s-o rezolvãm în cadrul discuþiilor la buget, ºi anume Biblioteca Naþionalã, care a fost scoasã, pur ºi simplu, în mod abuziv de pe tabelul investiþiilor de la Ministerul Culturii. De aceea, ar trebui sã se dea culturii cel puþin 1.000 miliarde lei pentru anul 2003. Sursa existã în cadrul bugetului, dar ea ar trebui sã fie înþeleasã mai bine de cãtre cei ce vor sã facã acest buget sã funcþioneze mai bine, ºi anume: diminuarea corespunzãtoare de la art. 17 alin. 1 rândul 2, unde se prevede suma astronomicã de 73.000 miliarde lei într-o economie privatizatã, domnilor. Nouã ni s-a spus pânã acum, tot timpul, cã bugetul este umflat la partea economicã

pentru cã avem gãuri negre la economia de stat. Acum nu mai avem economie de stat, avem economie privatizatã ºi vedem cã Guvernul a avut niºte acoperiri pentru niºte privatizaþi; pentru domnii de la Bacãu, în special, s- au fãcut niºte sume din acestea, de la societatea ”Tutunul RomânescÒ ºi din alte pãrþi.

Aici avem un buget extrem de umflat ºi, dacã vedem, în decursul anilor el a crescut exponenþial, de la 36.000 miliarde în 2001 la 73.000 miliarde în 2002. Pe capitolele respective se poate vedea ce umflãturã extraordinarã este în acest domeniu, în cadrul unei economii privatizate...

Domnule deputat, v-am înþeles perfect, vã rog foarte mult...

Aþi înþeles perfect, domnule preºedinte, cã aici avem de-a face ºi cu societãþi ”cãpuºeÒ, care sug bugetul de stat pe aceastã direcþie. ªi eu nu vreau sã insist în aceastã privinþã, dar o examinare de principiu, în favoarea culturii, ar trebui fãcutã.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc foarte mult.

Vã rog frumos, dacã la alin. 2 de la art. 15 mai doriþi sã luaþi cuvântul? Înþeleg cã nu mai sunt luãri de cuvânt. Dau cuvântul domnului ministru Mihai Nicolae Tãnãsescu, pentru rãspunsuri.

## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu** Ñ _ministrul finanþelor publice_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte,

Aº vrea sã fac unele comentarii vizavi de propunerile care au fost fãcute în aceastã dimineaþã la art. 15 alin. 2 pentru învãþãmânt ºi culturã.

Aº vrea sã reiterez încã o datã ºi sã susþin cã sumele alocate, sumele publice alocate domeniului învãþãmântului sunt de 4% din P.I.B. Sigur, aºa cum menþiona domnul deputat, ele sunt împãrþite pe mai multe categorii: bugetul de stat, bugetele locale, care într-adevãr sunt de 3,2%. Dar aº vrea sã fac specificaþia foarte clarã cã atât creditele externe, cât ºi veniturile proprii sunt surse ale învãþãmântului. Ele nu pot fi scoase în afara acestei instituþii, fiindcã ele sunt surse care merg cu destinaþia acestei acþiuni. Legea spune foarte clar cã 4% se calculeazã la fondurile publice.

De aceea, susþin, domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor, cã acþiunea de învãþãmânt, aºa cum este prevãzutã în proiectul bugetului, acoperã 4% din P.I.B. Spunea domnul Bãlãeþ, mai departe, sã luãm Ñ ºi aº vrea sã mã refer la acest articol încã puþin Ñ, spunea domnul profesor, domnul preºedinte, sã luãm din suma de 3.977 miliarde din programul Ministerului Justiþiei. Aº vrea sã vã spun, domnule profesor, aceºti bani reprezintã de fapt funcþionarea întregului minister; iar dacã mergem la anexa sintezei Ministerului Justiþiei, o sã vedem cã aceastã sumã de 3.977 se regãseºte în totalitate la nivelul Ministerului Justiþiei pe cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, servicii º.a.m.d. Deci reprezintã cheltuielile totale pe Ministerul Justiþiei. Sigur, magistraturile din cadrul ministerului funcþioneazã. Acest program pe care dumneavoastrã l-aþi enumerat, nu ºtiu dacã... poate formularea nu este cea mai fericitã, dar el reprezintã _in facto_ funcþionarea acestei instituþii a statului. Ar trebui sã luãm de la instituþia judecãtoreascã ºi sã punem în altã parte. Sigur, aceasta trebuie sã fie decizia dumneavoastrã. Dar, repet, aºa cum a fost fundamentat bugetul de stat pe aceste sume, noi credem cã ele au fost repartizate în mod judicios.

Legat de propunerea fãcutã, de a lua de la acest capitol care se cheamã ”Alte acþiuni economiceÒ, cu permisiunea dumneavoastrã, aº vrea sã fac urmãtoarea specificaþie, ºi anume: în cadrul acestui capitol bugetar, aºa cum este el definit, intrã rezervele materiale naþionale ale României, 1.200 miliarde, intrã de asemenea sumele care sunt acordate stimulãrii exportului, peste 2.000 miliarde sunt sumele alocate cofinanþãrilor în lei aferente programelor de finanþare din fondurile nerambursabile ale Uniunii Europene, peste 7.600 miliarde. Intrã sumele aferente turismului, 193 miliarde; intrã sumele aferente întreprinderilor mici ºi mijlocii, încã 200 miliarde.

Sigur, când vedem o sumã foarte mare, de atâtea mii de miliarde, mã simt nevoit sã spun ºi sã vã informez de componenþa acestei sume. A lua de la stimularea exportului sau a lua din Fondul naþional de preaderare sume pentru cofinanþarea proiectelor nerambursabile de la Uniunea Europeanã noi considerãm cã nu este sursa cea mai potrivitã pentru a amenda acest capitol.

De aceea, domnule preºedinte, propunerea noastrã este de pãstrare a art. 15 alin. 2 aºa cum a fost formulat ºi aºa cum a fost aprobat de cãtre Comisia pentru buget, finanþe, bãnci.

Mulþumesc.

## Mulþumesc foarte mult.

Domnule deputat Stanciu, vã ascultãm. Eu cred cã aþi fost convingãtor ºi în prima luare de cuvânt, domnule Stanciu, dar asta este situaþia. Aþi auzit rãspunsul.

## Domnule preºedinte, Domnule ministru,

## Stimaþi colegi,

Evident, dacã prin evaluarea activitãþii fiecãrei instanþe pe baza indicatorilor statistici existenþi ºi stabilirea necesarului de judecãtori ºi personal auxiliar în vederea creãrii independenþei magistraþilor se înþelege funcþionarea Ministerului Justiþiei, atunci sã desfiinþãm Institutul de Statisticã ºi sã facã dânºii treaba asta, cã eu ºtiu cã avem un Institut Naþional de Statisticã, care poate sã evalueze pe baza indicatorilor statistici. Dar, dacã într-adevãr este aºa cum a spus domnul ministru, cred cã trebuie schimbat titlul, pentru cã este posibil sã se mai uite cineva prin bugetul acesta ºi sã ne creadã cã avem niºte deficienþe în partea superioarã.

De aceea, eu aº solicita, de principiu, sã se gãseascã, pânã terminãm bugetul, nu pe picior, acum, un titlu corespunzãtor acestui program. ªi dacã domnul ministru spune cã de aici nu poate sã dea, atunci sã ne dea mãcar de la anexa 3/36/01, de la Serviciul Român de Informaþii. Este o sumã alocatã pentru obþinerea de informaþii.

Pãi, noi, profesorii, suntem depozitarii informaþiilor celor mai multe, cã-i ºtim de mici pânã se fac mari: ce note au luat, cum au rãmas repetenþi, ce pile au avut, cum au trecut în facultate, noi le ºtim, nu? ªi atunci hai sã perfecþionãm sistemul ãsta, ce se chinuie aici?

Creºtem numãrul de informatori? Creºtem copii. Deci sã luãm mãcar de aici.

## Domnule preºedinte,

Scuzaþi-mã pentru acest mic interludiu. Am un mandat din partea grupurilor parlamentare, bazat pe cutumã de procedurã. Grupurile noastre parlamentare doresc, înaintea votãrii art. 15 alin. 2, pe chestiunea de învãþãmânt, sã le acordaþi o pauzã de 15 minute, sã ne consultãm cu domnul ministru Mihai Nicolae Tãnãsescu, deoarece noi constatãm cã sunt niºte discrepanþe foarte mari între salarii ºi care privesc ºi alocarea bugetarã. ªi am invitat la aceastã consultare ºi pe ceilalþi lideri, ca sã vedem totuºi ce putem da efectiv, dincolo de aceste sume de 5.000 miliarde, care sunt necesare... ªi am þipat, cã dacã nu þipam ziceaþi cã sunt de acord cu ele. Nu. Cum e ºi la justiþie. Întreabã domnul profesor Neagu: ”A þipat fata?Ò N-a þipat. E una. Dacã a þipat e alta. Deci noi þipãm aici sã ne daþi bani. Nu-i 4%. Ce venit propriu am eu în buzunar, numai nevastã-mea dispune: ”Du-te la piaþã!Ò ºi-mi dã o listã mare... ªi-mi zice cã: ”Ai venit propriu!Ò De unde venit propriu? Am salariu.

Deci am solicita aceastã pauzã sã discutãm foarte serios problema cu domnul ministru Tãnãsescu: ce ne poate da acum la învãþãmânt. Anul trecut ne-a dat 300 miliarde ºi la rectificare ne-a luat 200. Sã ne dea ce ne-a luat, acele 200, ºi cu alea 300 de anul trecut, noi solicitãm... ºi ne declarãm mulþumiþi cu 500 de miliarde, ca sã fie un semnal pentru profesori. 1.000 din partea P.R.M., mai puneþi ºi voi 500, ºi P.S.D.-ul...

Deci solicitãm aceastã pauzã ºi aceastã consultare cu liderii grupurilor, dacã doresc sã vinã. Noi vrem sã discutãm cu Domnia sa 5 minute ºi promitem cã venim toþi în salã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Domnule deputat Stanciu,

În primul rând vreau sã reþineþi: în 15 minute nu puteþi sã clarificaþi ce n-aþi clarificat în douã sãptãmâni. Au fost dezbateri la comisii pe buget, în prezenþa reprezentantului ministerului. S-a continuat aceastã analizã la nivelul Comisiilor de buget, finanþe, în prezenþa ministrului de finanþe. Deci douã sãptãmâni de discuþii. ªi ºtiu, sunt informat cã au fost discuþii aprinse. Aþi argumentat foarte bine. Vi s-a rãspuns la fel de fundamentat. Ideea de a face acum o pauzã ºi dupã aceea colegii sã spunã ”nu mai reluãm lucrãrileÒ...

Repet: pot face altceva. Dacã vreþi, veniþi aici, discutaþi cu domnul ministru, dar nu rezolvaþi în 15 minute probleme pe care le-aþi discutat timp de douã sãptãmâni.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Se poate rezolva în douã minute. Noi cerem, iar domnul ministru sã spunã da.

Sã fiþi de acord... Eu vã respect ºi vã stimez foarte mult. Vã rog foarte mult. Nu rezolvaþi în cinci minute, dupã ce-aþi discutat douã sãptãmâni. S-a discutat ºi anul ºi aºa mai departe. Vi s-au dat rãspunsurile de cãtre ministrul de finanþe.

Domnul deputat Baciu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Revin la microfon pentru douã motive: unul este cã, iatã, domnul ministru mã ascultã, ºi voiam sã-i spun ceva. Domnule ministru Tãnãsescu, tocmai voiam sã vã felicit, sã vã urez cele bune ºi cele de cuviinþã cu ocazia zilei dumneavoastrã. Sunteþi tizul meu, ca nume. Ca bani nu cred cã suntem asemãnãtori, din pãcate.

ªi, în al doilea rând, cred cã-i bunã pauza asta pe care a cerut-o domnul Stanciu, mai ales cã este ziua domnului ministru ºi cred cã o lasã ºi el mai moale acum cu zgârcenia. Sigur cã orice ministru de finanþe, orice vistiernic trebuie sã fie zgârcit. Ei, cred cã astãzi o s-o lase mai moale, cã este ziua Domniei sale.

Dar vreau sã spun altã chestiune. Dânsul a argumentat aici cã este 4% din P.I.B. ªi a adãugat o mulþime de chestiuni în 4% ãsta: bugetul de stat, bugetele locale etc.

Eu revin asupra legii, pentru cã eu am obsesia aceasta: legea ºi respectul pentru lege. La art. 170 se spune clar: ”Finanþarea învãþãmântului Ñ 4% din bugetul de stat.Ò Nu zice nimic aici despre alte venituri, venituri proprii, bugete locale, nimic. 4% din P.I.B.

La alin. 3 de la art. 170, Legea învãþãmântului: ”Institutele ºi unitãþile de învãþãmânt pot beneficia ºi de alte surse de venituri dobândite în condiþiile legii: venituri proprii, subvenþii, donaþii, sponsorizãri ºi taxe de la persoanele juridice ºi fizice. Veniturile obþinute din sursele menþionate se gestioneazã ºi se utilizeazã integral la nivelul instituþiilor ºi unitãþilor respective, inclusiv pentru majorarea fondului de salarii, fãrã vãrsãminte la bugetul de stat, la bugetele locale ºi fãrã a afecta alocaþiile bugetare.Ò

Oameni buni, legea e clarã: aceasta este legea! Aceastã lege nu a fost abrogatã, ea este în vigoare.

Domnul ministru se referã probabil la Ordonanþa nr. 32 care se numeºte acum legea nu ºtiu cât. Acolo se fac niºte adaosuri la acest 4%, se face o mãrunþire a acestui 4%, dar nu se spune acolo cã aceastã Lege a învãþãmântului înceteazã, nu se spune cã valabilitatea ei înceteazã sau cã este cumva atenuatã. Aºa încât, toatã argumentarea aceea cu 4%, în 4% bãgându-se tot ce a spus domnul ministru, nu are valoare în faþa legii ºi aceasta este Legea învãþãmântului.

Din aceastã cauzã, revin ºi solicit încã o datã sã votãm fie aºa cum am solicitat prima datã, fie sã ne retragem ºi sã discutãm 15 minute cu domnul ministru în legãturã cu aceastã chestiune. Este vorba de bani pentru învãþãmânt un an întreg; nu putem trece chiar aºa uºor ºi chiar dacã domnul preºedinte Vãcãroiu a adus niºte argumente aici eu zic sã aibã bunãvoinþa acum ºi, dacã doriþi, ”milaÒ pentru dãscãlimea românã, se ne mai dea 15 minute sã stãm de vorbã.

Vã mulþumesc.

Permiteþi-mi... Domnule deputat Bãlãeþ, puþinã rãbdare. Domnule ministru Tãnãsescu, cred cã de aici rezultã o concluzie, Ministerul de Finanþe are o posibilitate, cã dupã 15 minute veþi gãsi vreo soluþie. Probabil cã eu n-am fost convingãtor.

Vã rog sã luaþi cuvântul ºi sã explicaþi dacã ar avea eficienþã aceastã discuþie.

Nu ne mai reîntrunim, domnule profesor Stanciu.

Aº vrea sã fac o specificare ca sã se înþeleagã foarte clar: ceea ce v-a prezentat domnul deputat este o lege care este în funcþiune, dar care a fost modificatã, iar acele articole la care face dânsul referire au fost modificate prin Ordonanþa nr. 32 din 2001, aprobatã de cãtre dumneavoastrã ca lege, în care, datoritã mutaþiilor care au avut loc de la legea de aprobare ºi pânã în prezent, ºi vã dau doar exemplu: trecerea învãþãmântului preuniversitar la colectivitãþile locale. Deci aceastã lege este modificatã, iar construcþia bugetului de stat este fãcutã pe noua legislaþie care spune cã 4% acordat învãþãmântului se referã la totalul fondurilor publice care cuprind ºi venituri proprii, ºi credite externe, ºi bugete locale ºi aºa mai departe.

Deci construcþia bugetului este fãcutã respectând legislaþia în vigoare. Aceasta este specificaþia pe care aº vrea s-o aduc în atenþia dumneavoastrã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Domnule ministru,

Acceptaþi un dialog de un sfert de orã, consideraþi cã va avea eficienþã?

## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu**

**:**

N-are eficienþã, domnule!

## Domnule profesor,

Aþi ascultat rãspunsul ministrului de finanþe. Confirmã cã nu vi s-a dat rãspunsul, nu existã nici o soluþie, pierdem 15 minute, încã o orã pânã ne strângem ºi este pãcat, sincer, pãcat.

Domnul deputat Bãlãeþ.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Înainte de a pune întrebarea pe care vreau sã o pun domnului ministru Tãnãsescu, vreau sã-l felicit cu ocazia zilei de astãzi ºi sã-i urez ”La mulþi ani!Ò

Întrebarea pe care vreau sã o pun este urmãtoarea: dânsul a ocolit într-un fel, în cadrul rãspunsului dânsului, propunerea pe care o fãcusem eu pentru alte acþiuni economice de unde sã se ia mia de miliarde, spunând cã este vorba de stimularea comerþului exterior ºi micile întreprinderi, pentru care ºi eu pledez.

Dar problema este urmãtoarea: pe ansamblul art. 17, de ce cheltuielile de la bugetul de stat pe acþiuni economice sunt într-o continuã creºtere când noi am fost pur ºi simplu intoxicaþi, ºi noi, ºi opinia publicã, pentru faptul cã o economie de stat este o economie care cheltuieºte foarte mult de la buget.

Trebuie sã vã atrag atenþia cã în cadrul economiei noastre privatizate, în mod accelerat, în ultimii trei ani, cheltuielile de la bugetul de stat sunt într-o creºtere exponenþialã.

Iatã, domnule ministru, de la 36.000 de miliarde cheltuieli economice în 2001, la 44.000 de miliarde în 2002 ºi la 73.000 de miliarde în 2003. Ori avem economie privatizatã care aduce venituri la bugetul de stat, ori avem o economie privatizatã care ”sugeÒ bugetul de stat ºi sã vedem de ce îl ”sugeÒ?! De ce, mã rog, la cheltuielile pentru transporturi ºi la ministerul domnului Mitrea avem o creºtere de la 15.000 de miliarde în 2001 la 18.000 de miliarde în 2002 ºi la 30.000 de miliarde în 2003?! Pãi, noi ºtim niºte acþiuni economice care înseamnã ”spoialãÒ pe lângã ceea ce ar fi trebuit sã se facã. Luaþi aºa-zisa linie de metrou de suprafaþã de la Ghencea pânã la Piaþa Presei Libere ºi vedeþi, domnilor, cã nu s-a fãcut mai nimic. Este aceeaºi linie de tramvai care circulã exact în niºte condiþii aproape asemãnãtoare; populaþia nu simte nimic în acest domeniu.

Domnule deputat,

V-am înþeles ºi colegii v-au înþeles perfect...

Da, haideþi sã vedem ºi rãspunsul adecvat, domnule preºedinte.

Sper cã Parlamentul nu este o simplã anexã la Guvern ºi majoritatea trebuie sã judece Guvernul pentru greºelile pe care le face în domeniul culturii. ªi, de aceea, vã rog foarte mult sã revizuim articolul acesta privind cultura ºi propunerea de 1.000 de miliarde, din cele 73.000 de miliarde pe care le dãm în acþiuni economice, unde ºtim cã foarte multe din aceste acþiuni sunt modalitãþi de a ”sugeÒ bugetul de cãtre societãþi ”cãpuºeÒ, cu caracter preponderent politic. Aceasta este problema! ªi vã rog foarte mult sã daþi rãspunsul, ca partid de guvernãmânt, la aceastã chestiune.

Vã mulþumim, domnule deputat.

O sã vã dea rãspunsul domnul ministru Mihai Nicolae Tãnãsescu.

Vreau sã reþineþi cã dacã aveþi luminã în clãdire trebuie sã facem un efort în continuare ca sã avem curent electric. Trebuie sã mai construim ºi centrala nuclearã, trebuie sã mai facem multe lucruri. Deci, nu este chiar totul privatizat ºi încã avem nevoie de o serie de lucruri. Domnul ministru Mihai Tãnãsescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã fac niºte clarificãri ca sã nu se creeze confuzie. Din pãcate, domnul deputat face o analizã comparativã care nu este corectã. A compara un buget al Ministerului Transporturilor în 2002 cu un buget al Ministerului Transporturilor în 2003, când am arãtat cã în acest nou buget intrã ºi Fondul special al drumurilor, deci, dacã comparãm A cu B în condiþiile comparabile, sigur, rezultatele sunt false.

De aceea, vreau sã vã spun foarte clar cã în cadrul bugetului Ministerului Transporturilor, datoritã trecerii Fondurilor drumurilor în interiorul, în scheletul bugetului, sigur sumele sunt superioare cu mult vizavi de anul 2002.

Mai mult, aceastã creºtere la acest capitol ”Alte acþiuni economiceÒ este ca urmare, în primul rând, al alocãrii duble în anul 2003 faþã de 2002 a sumelor necesare cofinanþãrilor locale pentru susþinerea proiectelor nerambursabile, a banilor veniþi de la Uniunea Europeanã în mod gratuit.

Deci, dacã în anul 2002 am avut sub 3.000 de miliarde, în anul 2003, ca urmare a programelor care sunt desenate, avem peste 7.600 de miliarde, componenta localã cu care trebuie sã contribuim la aceste proiecte.

Deci aº dori încã o datã ºi cu permisiunea dumneavoastrã ca analizele acestea comparative pe care le facem sã le facem în mod corect.

De aceea, domnule preºedinte, susþin încã o datã cã sumele, aºa cum au fost alocate pe capitole de cheltuieli, sã rãmânã în forma care a fost aprobatã de cãtre comisie.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul deputat Stanciu.

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Raþionamentul domnului preºedinte de ºedinþã referitor la consultarea noastrã cu domnul ministru de finanþe a fost corect pânã la un punct, în sensul cã domnul ministru, reprezentanþii ministerului s-au întâlnit cu toate grupurile parlamentare sau cu reprezentanþii acestora, cu excepþia celui al Partidului România Mare. Reprezentãm în acest Parlament circa 25%. Suntem un partid ales democratic, cu alegeri confirmate chiar de observatorii ºi interni, dar ºi externi.

Solicitãm, deci, domnule preºedinte, aceastã întrevedere, în numele celor 105, ca sã nu spun cei 121 care au fost aleºi.

Problema este dacã ne acordaþi acest timp acum sau putem gãsi o soluþie de compromis, în sensul cã sã trecem peste art. 15 alin. 2 ºi sã ne garantaþi cã luni, înaintea începerii programului, domnul ministru va avea o întâlnire cu Grupul parlamentar reunit Senat, Camera Deputaþilor al P.R.M., spre a ne asculta ºi nouã, ca grup, ca entitate a acestui Parlament, pãsurile privitoare la învãþãmânt ºi spre a repara, zic eu, o scãpare, cã nu cred cã a fost cu intenþie lipsa de consultare a grupului.

Acesta este cuvântul nostru, domnule preºedinte, al celor douã grupuri. Ori ne daþi acum 15 minute sã se întâlneascã grupul cu domnul ministru, ori înainte de începere, luni, trecându-se pe art. 15 alin. 2... Deci noi am cerut-o acum! Dar, ca sã nu se creadã cã vrem sã...

S-a înþeles, domnule Stanciu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

ªi eu vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Sigur, este o cerere justificatã a grupului parlamentar. Vã propun sã sãrim peste alin. 2. Rog Ministerul de Finanþe, luni, la ora 14,00 o întâlnire cu grupul, pentru cã la ora 15,00 vom intra în plen pentru a continua dezbaterile.

Deci nu votãm acum alin. 2.

Trecem la alin. 3.

Dacã sunt amendamente? Nu sunt.

## Domnule preºedinte,

Comisiile de învãþãmânt ºi ºtiinþã ale celor douã Camere, tineret ºi sport a uneia din Camere au constatat cã sunt cuprinse în acel 4% nu numai veniturile extrabugetare, jonglate, aºa cum am spus, printr-o anumitã inginerie financiarã, dar ºi 150 de milioane de dolari la art. 15 alin. 2.

Comisiile au votat în unanimitate ºi au înaintat Comisiilor reunite de buget, finanþe un simplu amendament constând într-un singur cuvânt: se scoate un cuvânt ºi se introduce altul. Atenþie! Guvernul poate garanta credite externe în limita a 150 de milioane de dolari S.U.A., contractate de cãtre instituþii de învãþãmânt superior de stat pe bazã de proiecte, în condiþiile legii.

Acest articol, domnule preºedinte, a existat ºi în bugetul pe 2002, numai cã atunci spunea aºa: ”Guvernul garanteazã credite externe în limita a 150 de milioane de dolari S.U.A.Ò

Deci propunem sã se scoatã ”poateÒ ºi sã se spunã ”garantezÒ. Este ºi normal, pentru cã aºa a fost ºi anul trecut. Cã acest ”poateÒ, domnule preºedinte, era aºa cum eram noi tineri: ”Dacã ºi cu parcã se plimba într-o barcã. Poate se rãstoarnã barca.Ò

Deci am ruga sã înþelegem, ”Guvernul garanteazãÒ, cã aºa a fost ºi în 2002 ºi nu înþelegem logica de ce spune ”poateÒ.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Dacã mai sunt intervenþii la alin. 4? Nu mai sunt intervenþii.

Domnule ministru Mihai Nicolae Tãnãsescu, vã rog sã rãspundeþi.

## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu:**

## Domnule deputat,

Am citit ºi eu Legea bugetului care a apãrut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 784 din 11 decembrie 2001 ºi aici spune în felul urmãtor: ”Guvernul poate garanta credite externe în limita ...Ò ºi aºa mai departe.

Existã în legea bugetului pe anul trecut exact aceeaºi formulare.

Deci Guvernul poate sã garanteze dacã i se solicitã sã garanteze. Existã banii respectivi cuprinºi în buget, în aºa fel încât ministerul, pe baza proiectelor pe care le face, sã acceadã cãtre aceºti bani.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Spuneþi cât s-a cheltuit din 2.200 de dolari!

Nu ºtiu, sã întrebãm ministerul! Dacã nu a fost în stare...

Domnule profesor, finanþarea celor 150 de milioane este pe proiecte! Deci Ministerul Învãþãmântului... Domnule Bolcaº, aveþi cuvântul.

Domnilor preºedinþi, Domnilor colegi,

Problema este puþin mai adâncã decât pare ºi nu este vorba numai de o neînþelegere lingvisticã. Domnul ministru Tãnãsescu a lãmurit acest lucru. În concepþia Domniei sale înseamnã cã acest articol permite Guvernului sã garanteze dacã i se cere. Este fals juridic acest lucru! Din moment ce se foloseºte sintagma ”poateÒ, înseamnã cã las la latitudinea Guvernului garantarea. Nu-l oblig în condiþiile în care am un proiect sã efectueze aceastã garanþie. ªtiþi care este consecinþa? Cã Legea bugetului se aplicã de data aceasta nu prin efectul ei, prin dispoziþia legalã ce o votaþi, ci votaþi ca sã se poatã aplica prin simplul ordin al ministrului, nici mãcar prin hotãrâre de Guvern. Or, aºa ceva nu se poate. Evident cã amendamentul este corect, obligând Guvernul sã garanteze ºi neexistând decât motive de refuz care sunt cenzurabile pe cãile de contestaþie care sunt puse la dispoziþie. Pentru aceasta susþin amendamentul. Vã mulþumesc.

## Domnule deputat Bolcaº,

Tot noi, prin lege, aprobãm un plafon de îndatorare care, de regulã, este 3 miliarde ºi jumãtate de dolari, dar în fiecare an noi am aprobat acest lucru. Dacã Ministerul Învãþãmântului vine spre sfârºitul anului cu un proiect, când plafonul de îndatorare aprobat de Parlament ºi convenit, de regulã, cu Fondul Monetar Internaþional a fost epuizat, Ministerul de Finanþe nu mai poate da garanþia depãºind acest plafon. Deci el nu poate sã spunã ”garantezÒ, pentru cã ar însemna sã garanteze toþi. Deci Ministerul Învãþãmântului trebuie sã vinã prompt cu proiecte, în timp util, pentru a face acest joc.

Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

Lãmurirea dumneavoastrã este extraordinar de bine venitã în sprijinul acestui amendament, pentru cã atunci nu numai garantarea este aleasã, sã zicem, aleatoriu, de un organ administrativ, dar ºi prioritãþile sunt alese de acesta.

Or, aici vreau sã ºtiu cã în garantarea acestor credite învãþãmântul are o prioritate, are ”felia lui de tortÒ bine stabilitã. Dacã elimin ”poateÒ am ”felia lui de tortÒ stabilitã. Nu se fac cereri, nu se fac proiecte, nu garanteazã nimic ºi la sfârºitul anului bugetar se duc aceste obligaþii la capitolul la care trebuie sã se ducã. Existã proiecte, este obligat sã le garanteze!

Mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Stanciu.

## Domnule preºedinte,

Îmi cer scuze cã tot vã deranjez, dar este grea ºcoala ºi dacã nu repetãm nu învãþãm.

Deci vreau sã repet urmãtorul lucru: am întins poate o inelegantã, sã zicem, cursã domnului ministru, spunându-i cã în bugetul de anul trecut s-a scris ”garanteazãÒ ºi nu ”poateÒ ºi Domnia sa a venit ºi a spus: ”Nu, tot ÇpoateÈ s-a scris!Ò ªi l-am întrebat: ”ªi cât s-a cheltuit?Ò Nimic! Ca sã se facã anul trecut 4% s-au adãugat 200 de milioane cã pot fi garantate, ceea ce reprezenta în 2002 0,36.

Anul acesta, ca sã se ajungã tot la 4%, adicã, chipurile, sã se respecte Ordonanþa nr. 32 cu fonduri publice, luând bugetul de stat, s-au adãugat 150, care se vor cheltui ca ºi cei de anul trecut, adicã deloc. Or, aceastã inginerie financiarã nu o acceptãm! Sã fim corecþi cu noi ºi sã punem ”va garantaÒ, pentru cã altfel nu pot sã fac, ºi aici era domnul Nicolaescu, cred, când i s-a rãspuns: ”Nu pot fundamenta bugetul pe ceva care nu existã, adicã pe un proiect de lege care este ºi trebuie sã-l fundamentez pe ceva care existã.Ò

Deci noi avem clar 4% din fonduri publice, pentru fondul de 4% avem nevoie de 150 de milioane ºi aceste 150 de milioane trebuie garantate, nu cã pot fi garantate.

Deci rãmânem la aceastã idee, clar, sã se scrie acolo ”garantatÒ ºi vom vedea, domnule preºedinte, cã vom cheltui noi de la învãþãmânt aceºti bani, dar dacã ei nu sunt garantaþi, nu ne ducem cu fiecare proiect cu þârâita acolo ºi spunem: ”Bãi, vezi ce scrie aici?!Ò, ”Poate!Ò

S-a înþeles, domnule!

O clipã ºi am terminat. ”În acest birou nu se fumeazã sau se fumeazã o zi da ºi una nu!Ò ”Azi nu se fumeazã!Ò ”În acest birou se dau credite externe!Ò ”Poate!Ò ”Azi nu se poate!Ò

Deci trebuie sã fie clar, ”garanteazãÒ. Mi se pare normal ºi firesc.

Vã mulþumim, domnule deputat. Domnul ministru Mihai Nicolae Tãnãsescu.

Trebuie sã intervin ºi, sigur, pentru a demonstra cã acest lucru este foarte bine determinat ºi cã sumele pe care noi le considerãm cã pot fi cheltuite, suntem de acord cu amendamentul dumneavoastrã în care sã scriem ferm: ”garanteazã acest fondÒ. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Deci supun la vot alin. 4. Cine este pentru?

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

În forma pe care a spus-o domnul ministru.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

În forma cu ”garanteazãÒ, ºi nu ”poate garantaÒ, deci

în propunerea pe care dumneavoastrã aþi fãcut-o.

Mulþumesc. Împotrivã?

Abþineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Mergem mai departe, stimaþi colegi, la art. 15 alin. 8, dacã se mai susþine? Înþeleg cã nu.

Taxele poºtale percepute de Compania Naþionalã ”Poºta RomânãÒ Ñ S.A. pentru prestaþii reprezentând plata la domiciliul beneficiarilor a drepturilor de pensii în anul 2003 nu pot depãºi 1,35% din valoarea sumelor plãtite prin poºtã. Spun acest lucru pentru faptul cã se fac ºi alte plãþi, prin C.E.C., prin BANCPOST.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule deputat. Domnul ministru Tãnãsescu. Tot la acest punct?

## Domnule preºedinte,

Considerãm cã amendamentul acesta nu poate sã fie susþinut, întrucât textul iniþial se referã numai la plata la domiciliul beneficiarului a drepturilor de pensie de cãtre Compania Naþionalã ”Poºta RomânãÒ.

Obiectul convenþiilor încheiate periodic de ministere ºi alte instituþii publice cu aceastã companie naþionalã îl constituie achitarea lunarã, pentru fiecare titular de drepturi, la domiciliul acestuia, a drepturilor stabilite prin convenþie.

De aceea, considerãm cã nu este oportunã sublinierea acestei sintagme ”prin poºtãÒ, în cadrul acestui alineat al art. 15.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## S-a înþeles.

Dacã mai existã vreo intervenþie la acest alineat? Înþeleg cã nu. Aþi auzit ºi rãspunsul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Alin. 10 al art. 15 constituie, în opinia noastrã, ºi când spun ”a noastrãÒ mã refer la Comisiile pentru culturã atât de la Camera Deputaþilor, cât ºi de la Senat, o eroare.

Felul în care este formulat nu þine cont de faptul cã prin Legea nr. 574 din 2001, care a aprobat Ordonanþa de urgenþã nr. 9 din ianuarie 2001, ordonanþã ce privea unele mãsuri în domeniul culturii, artei, drepturilor de autor ºi cinematografiei, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor este trecut în subordinea directã a Guvernului. Legea prevede cã este coordonat de ministrul, ºi nu de Ministerul Culturii. Prin urmare, în opinia celor douã comisii O.R.D.A. ar fi trebuit sã-ºi gãseascã o poziþie distinctã în construcþia bugetului de stat, directorul general al acestui oficiu urmând sã fie ordonator principal de credite.

Aºadar, noi am susþinut ºi susþinem eliminarea alin. 10, astfel cum acesta este formulat, ºi deschiderea unei noi anexe la Legea bugetului de stat, o anexã 3.58 care sã prevadã veniturile ºi cheltuielile pentru Oficiul Român pentru Drepturile de Autor.

Mã grãbesc sã subliniez ºi faptul cã, ulterior apariþiei legii, Hotãrârea Guvernului de organizare ºi funcþionare a O.R.D.A. avea o formulã greºitã care adãuga la lege o formulã criticatã inclusiv de Consiliul Legislativ ºi însuºi Guvernul a precizat faptul cã: ”O.R.D.A. se finanþeazã din alocaþii acordate eventual distinct prin bugetul Ministerului Culturii ºi Cultelor.Ò

Vã rog, în concluzie, sã observaþi, pe de o parte, faptul cã O.R.D.A. nu se regãseºte nici mãcar distinct în categoriile de venituri ºi cheltuieli ale Ministerului Culturii ºi Cultelor, dar, de fapt, în opinia noastrã, repet, opinia unanimã a Comisiilor pentru culturã de la Camera Deputaþilor ºi de la Senat, O.R.D.A. trebuie sã aibã poziþie bugetarã distinctã.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat M‡rton.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Puteþi sã observaþi cã la pagina 28, punctul 42, la amendamente respinse se regãseºte un amendament al Comisiei pentru culturã care nu propune eliminarea alin. 10, ci reformularea sa, în partea finalã, astfel: ”sunt prevãzute în anexa nr. 3.58Ò, ceea ce prevede o explicitare distinctã ºi o anexã distinctã pentru O.R.D.A.

Motivarea respingerii este cã în legea care reglementeazã aceste autoritãþi nu este prevãzut cã O.R.D.A. ar funcþiona ca ordonator principal de credite. Am verificat ºi, din pãcate, e o greºealã de a noastrã, o scãpare, n- am specificat în textul legii de aprobare a ordonanþei cã ea devine ordonator principal de credite.

Ca atare, ne aflãm într-o situaþie destul de delicatã din punct de vedere juridic, suntem în faþa unei autoritãþi independente subordonate Guvernului, care, conform acestei legi, beneficiazã de o sumã de bani, explicitatã, evident, de la Ministerul Culturii. În aceastã situaþie, existã douã posibilitãþi: ori sã avem anul acesta o explicitare, ori e menirea noastrã ca, în timpul cel mai scurt, anul viitor, sã modificãm aceastã lege sã explicitãm cã O.R.D.A. este ordonator principal de credite. ªi în felul acesta, deja, anul viitor este obligatoriu ca precizarea sã aparã explicit în lege.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul deputat Onisei.

Doar o scurtã completare, domnul ministru, domnule preºedinte. Sunt absolut de acord cu colegul meu din Comisia de culturã, adicã putem primi prin votul nostru ºi

aceastã formulare a art. 10. Dar vreau sã vã precizez cã, dupã Legea privind drepturile de autor ºi drepturile conexe, O.R.D.A. a fost tot timpul, cu excepþia unei perioade din 2001, o autoritate autonomã, ordonator principal de credite Ñ directorul general al O.R.D.A., iar autonomia O.R.D.A. este cerutã inclusiv în procesul de integrare a României în Uniunea Europeanã, capitolul 20 Ñ ”culturã ºi audiovizualÒ.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul ministru Mihai Nicolae Tãnãsescu.

## Domnule preºedinte,

Eu cred cã concluzia este clarã. Tocmai respectând legea a apãrut acest alin. 10 al art. 15, prin care am arãtat distinct care sunt cheltuielile Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.

Venind în întâmpinarea celor spuse de dumneavoastrã, cred cã putem, la anexa Ministerului Culturii, sã facem o steluþã prin care sã spunem cã suma respectivã este aferentã O.R.D.A. Dar ea nu poate sã fie ordonator principal de credite, fiindcã hotãrârea de punere în aplicare a legii spune foarte clar cã, în mod distinct, aºa cum aþi arãtat dumneavoastrã, sumele respective sunt date acestei instituþii prin Ministerul Culturii.

ªi de aceea propunerea noastrã este ca la anexa respectivã sã evidenþiem în mod distinct cheltuielile pentru aceastã instituþie.

Iatã cã problema este rezolvatã. De acord, domnule coleg?

Este un pas important câºtigat, dar am sã-l rog pe domnul ministru ceva mai mult. Sigur cã e o chestiune uºor incomodã, ca sã mã exprim eufemistic, dar am putea chiar face o anexã. Pentru cã, iatã, nu se cere o suplimentare, deºi O.R.D.A. a vrut o suplimentare de circa 600 de miliarde, ºi atunci haide sã deschidem o anexã...

Aceasta înseamnã sã-l facem ordonator principal de credite ºi nu este posibil.

E adevãrat, dar atunci la Ministerul Culturii nu este suficient, domnule preºedinte de ºedinþã, al Senatului, sã avem numai asteriscul. Trebuie sã detaliem pe categorii de cheltuieli ce revine O.R.D.A.

Pentru cã, altminteri, O.R.D.A. rãmâne la pixul, stiloul sau ce foloseºte domnul ministru Rãzvan Theodorescu ºi va primi bani aºa cum vrea domnul ministru Rãzvan Theodorescu.

Mulþumesc.

Domnul deputat M‡rton.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/16.XI.2002

Eu cred cã pentru anul acesta aceastã soluþie cu steluþã este una acceptabilã ºi pentru la anul trebuie sã modificãm legea, ca sã-l facem ordonator principal de credite.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Eu vã rog sã vã gândiþi la anexã, domnule Onisei.

## Domnule preºedinte,

Un comentariu ºi, dupã aceea, o argumentaþie.

În primul rând, ne pare rãu cã nu este în salã domnul Rãzvan Theodorescu pentru cã, sigur, e greu sã rezolvãm problema acestui amendament prin Ministerul Finanþelor Publice, care ºi-a spus punctul de vedere la respingerea amendamentului: cã aceste douã instituþii, aºa cum funcþioneazã ele astãzi, trebuie sã fie finanþate din bugetele locale.

Acum încerc argumentaþia ºi dupã aceea am sã vã fac o propunere.

Singurele teatre naþionale din România care au rãmas în subordine localã sunt cele din Târgu-Mureº ºi Craiova. Eu am sã mã refer numai la cel din Târgu-Mureº, pentru cã sunt deputat de Mureº ºi îi cunosc foarte bine situaþia.

De mai multã vreme, de când a apãrut aceastã subordonare a Teatrului Naþional din Târgu-Mureº la consiliul judeþean, sunt mari probleme în finanþarea teatrului. La început, nici consiliul judeþean nu dorea sã-l finanþeze, nici Consiliul Municipal Târgu-Mureº nu dorea sã-l finanþeze, fiecare încercând sã paseze responsabilitatea finanþãrii teatrului.

Probabil cã vã aduceþi aminte cã în cursul acestui an au fost greve, chiar greva foamei, ale personalului artistic de la Teatrul Naþional din Târgu-Mureº, pentru cã instituþia avea foarte multe datorii ºi, în acelaºi timp, nimeni nu dorea sã finanþeze activitatea teatrului. Sã nu uitãm cã Teatrul Naþional din Târgu-Mureº are douã secþii: o secþie în limba românã ºi o secþie în limba maghiarã. Amândouã, din pãcate, sunt în aceastã situaþie: de mizerie, de subfinanþare ºi, în acelaºi timp, trebuie sã remarcãm totuºi faptul cã spectacolele Teatrului Naþional din Târgu-Mureº sunt unele din cele mai apreciate din þarã.

Se pune întrebarea simplã: de ce Teatrul Naþional din Târgu-Mureº este tratat ca un teatru de mâna a doua ºi

nu ca un teatru naþional, el rãmânând în subordinea autoritãþii locale? Din pãcate, domnul Tãnãsescu nu poate sã rãspundã, cã nu este domeniul dumnealui de activitate, este domeniul domnului Rãzvan Theodorescu.

De aceea, eu v-aº propune sã trecem peste acest articol, sã-l aºteptãm pe domnul Rãzvan Theodorescu sã ne explice raþiunea pentru care nu doreºte ca ºi cele douã teatre din Târgu-Mureº ºi Craiova sã redevinã teatre naþionale cu statut de prim rang, cum sunt celelalte din þarã, ºi dupã aceea sã rediscutãm acest articol. Poate domnul Rãzvan Theodorescu va înþelege sã retreacã cele douã teatre în subordinea Ministerului Culturii ºi Cultelor ºi atunci amendamentul nu îºi mai are rost.

Nu dorim suplimentare de fonduri, pentru cã ele rãmân aceleaºi, se vor duce de la bugetul local la Ministerul Culturii. Deci nu este o problemã pentru Ministerul Finanþelor, este o problemã de principiu. Vã mulþumesc.

Imediat vã dau cuvântul, doamnã Dobrescu.

Sigur, corect, nu face obiectul bugetului, a fost un proiect de lege cu teatrele naþionale, s-a aprobat de cãtre Parlament, dorim sã facem acest lucru, nu contestãm, dar înseamnã o iniþiativã legislativã prin care sã trecem acest demers. A fost un scurt comentariu legat de problema în discuþie.

Doamna senator Dobrescu.

## Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

## Stimaþi colegi,

Fiind senator de Dolj ºi fãcându-se de douã ori vorbire în acest plen despre Teatrul Naþional din Craiova, prin colegii mei, domnul senator ºi domnul deputat, mã simt datoare sã intervin în faþa dumneavoastrã.

Într-adevãr, vã reamintesc cã anul trecut, la discutarea bugetului, am intervenit pentru a clarifica puþin statutul Teatrului Naþional din Craiova ºi, la acea datã, ºi a Teatrului din Târgu-Mureº ºi a celui din Timiºoara. Desigur cã s-a obþinut atunci, prin prezenþa aici a ministrului culturii, a domnului ministru Rãzvan Theodorescu, acceptul ca programele sã fie susþinute la nivel naþional de cãtre Ministerul Culturii. Ceea ce este firesc ºi ceea ce cred ºi aºtept din partea domnului ministru Rãzvan Theodorescu sã confirme ºi de aceastã datã. Fãrã susþinerea financiarã din partea Ministerului Culturii a programelor acestor teatre, nu s-ar putea organiza, din bugetul care este la aceastã datã alocat teatrelor trecute în subordinea consiliilor judeþene, nici un festival sau, mã rog, alte spectacole.

Prin urmare, aceasta este o problemã a Ministerului Culturii. Eu am fãcut doar o clarificare aici, nu cred cã este acum cadrul cel mai potrivit ca sã o abordãm ºi, poate, sã gãsim o soluþie, pentru cã noi discutãm, pânã la urmã, bugetul.

Cât priveºte, însã, trecerea teatrelor la consiliul local Ñ ºi este vorba, de aceastã datã, numai de douã teatre: Teatrul din Târgu-Mureº ºi cel din Craiova Ñ s-a înþeles de anul trecut cã se doreºte a ne alinia spre o descentralizare. Un lucru firesc, dar acest lucru ar însemna sã se producã ºi de la etapã la etapã, cu celelalte teatre naþionale, care sã intre în acelaºi sistem. Or, dacã nu, sã se gãseascã o soluþie, o linie corectã pentru absolut toate teatrele naþionale. Altfel, se vor simþi lezaþi, cred eu, pe bunã dreptate ºi actorii de la Teatrul Naþional din Craiova, ºi aceia de la Teatrul din TârguMureº.

Dar, repet încã o datã, aceastã problemã se poate regla la nivelul discuþiei cu domnul ministru Rãzvan Theodorescu.

Cât priveºte finanþarea ºi pentru Teatrul Naþional din Craiova, ea este prevãzutã în momentul acesta la consiliul judeþean. Cât este de, eu ºtiu, suficientã este o discuþie pe care, în momentul de faþã, nu sunt în mãsurã sã o dezvolt.

Oricum, suma care era prevãzutã la Ministerul Culturii a trecut pentru consiliul judeþean, prin urmare este aceeaºi finanþare. Rugãmintea este de a se vedea aceastã sumã, dacã mai poate fi amendatã sau cel puþin la rectificarea bugetului, ca sã-i asigurãm pe oamenii aceºtia cã se pot dezvolta ºi programele lor.

Dar, repet încã o datã, trebuie sã ajungem la o linie constantã ºi sã avem un punct de vedere, poate, ºi din partea Comisiilor de culturã din Camerã ºi din Senat. Vã mulþumesc.

Domnule deputat Onisei, tot ce se poate puteþi întreba. Vreþi sã mai adãugaþi argumente în plus? Vã rog.

Eu vreau sã reþineþi cã nu face obiectul bugetului! Haideþi, atunci, sã introducem în buget tot ce vreþi!

Domnule preºedinte,

Face obiectul unei anexe la buget ºi e de datoria mea sã-mi informez colegii senatori ºi deputaþi cã nu existã nici o lege care sã transfere categorii de instituþii de spectacol din subordinea Ministerului Culturii în subordinea consiliilor locale sau judeþene, dupã caz.

Fãrã act normativ nu s-ar putea vorbi astãzi!

Dacã îmi îngãduiþi, o sã vã spun cum s-a fãcut. S-a fãcut printr-o simplã anexã la Legea bugetului de stat de anul trecut ºi, de fapt, este numai un transfer de sarcinã de finanþare, nu este o descentralizare. Pentru cã nu s-a fãcut niciodatã predare-primire de patrimoniu, de bunuri ºi aºa mai departe.

Mai mult decât atât, bâlbâim aceste lucruri de doi ani de zile, dovadã cã domnul ministru al culturii a venit în Comisia pentru culturã a Camerei ºi a cerut sã aprobãm Ordonanþa de urgenþã de retransmitere în subordinea Ministerului Culturii a Operei ºi Teatrului din Timiºoara.

Eu consider cã este o propunere care trebuie primitã ºi domnul ministru al culturii sã vinã cu o strategie clarã de descentralizare, una care sã fie bazatã ºi pe Legea nr. 213 a proprietãþii publice ºi regimului juridic al acesteia, astfel încât sã existe ºi patrimoniu, dar, mai ales, resursele financiare necesare pentru funcþionarea acestor instituþii.

Mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul deputat Bolcaº.

Pornesc de la remarca judicioasã a domnului preºedinte Vãcãroiu cã fãrã un act normativ nu se poate realiza trecerea din subordinea organelor locale în subordinea Ministerului Culturii a acestor douã instituþii. Dar cred cã s-a vorbit prea mult, prea prolix ºi s-au întunecat termenii ecuaþiei în care s-a fãcut aceastã propunere.

Propunerea þine de un singur argument, dacã vreþi, cultural. ªi Teatrul Naþional din Craiova ºi, mai mult, Teatrul Naþional din Târgu-Mureº au o valoare de simbol. Vreþi sã le daþi aceastã valoare de simbol sau nu?

Problemã. Aceasta se rezolvã prin Legea bugetului de stat? Integral, nu ºi are dreptate domnul preºedinte Vãcãroiu. Dar prin Legea bugetului de stat se deschide poarta principalã pentru rezolvarea acestei probleme.

Nu mai este o chestiune, dacã vreþi, de surse bugetare. Avem o translaþie de fonduri, care nu afecteazã în nici un fel globalitatea bugetului. Dar aceastã translaþie de fonduri situeazã deja perspectiva a ceea ce se urmãreºte: trecerea în subordinea Ministerului Culturii.

Problemã. Subordinea este de mai multe feluri. Dacã la ora actualã am o subordine financiarã raportatã la Ministerul Culturii, aceasta nu înseamnã cã în viitor nu va trebui sã rezolv ºi problemele subordinii administrative, dacã vreþi, ierarhice.

Sub aceste auspicii, îl rog pe domnul ministru Tãnãsescu sã înþeleagã cã, dincolo de problema financiarã, care poate, prin Legea bugetului, sã deschidã o perspectivã frumoasã, este ºi problema acestui simbol ce trebuie sã-l acordãm celor douã teatre. Pentru aceasta, mã pronunþ pentru acest amendament. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul deputat Mãlaimare.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Ne aflãm în faþa unei probleme extrem de importante pentru destinul artei scenice româneºti. Aº vrea doar sã vã fac o foarte scurtã mãrturisire: eu sunt, ca director de teatru, ca instituþie culturalã, prima instituþie descentralizatã în mod oficial. Domnul ministru Caramitru m-a trimis la Primãria Capitalei.

Vã mãrturisesc cã în forumul meu interior am suferit în momentul acela, dar, iarãºi, vreau sã-i mulþumesc public primarului Bãsescu pentru faptul cã a înþeles cã trebuie sã ajute o instituþie de culturã, indiferent dacã ea este condusã de un adversar politic extrem de serios ºi de hotãrât cum sunt. Încã o datã, îi mulþumesc. ªi Teatrul ”MascaÒ, descentralizat de Caramitru, a fost ajutat, în continuare, de primarul Bãsescu.

Aºa ar fi trebuit sã se întâmple cu toate instituþiile. Din pãcate, constatãm cã la Craiova ºi la Târgu-Mureº lucrurile nu au mers cum trebuie; am constatat cã lucrurile s-au întâmplat la fel ºi la Timiºoara, dar acolo s-a gãsit o rezolvare oarecum ”undergroundÒ, nu cunosc foarte exact amãnuntele. Mi se pare cã problema care se pune astãzi aici este una de viitor. Din cauza aceasta, noi l-am chemat pe domnul ministru Rãzvan Theodorescu, împreunã cu o strategie care sã priveascã descentralizarea tuturor instituþiilor de culturã, pentru cã este un fenomen cu care trebuie sã fim absolut de acord.

Din acest punct de vedere, fiind alãturi de tot ceea ce înseamnã artist în România ºi care se simte prost, pentru cã ºi Craiova, ºi Târgu-Mureº încã nu ºtiu cui aparþin, nu ºtiu cine îi plãteºte, nu ºtiu cine are grijã de ei, repet, principiul descentralizãrii este corect. ªi, domnule preºedinte, indiferent ce vom hotãrî în acest moment, important este ca domnul Rãzvan Theodorescu sã prezinte Parlamentului soluþia clarã a principiului pe care încearcã sã-l aplice în ceea ce priveºte descentralizarea.

Avem nevoie de principii, înainte de a comite un act precum este cel care s-a produs asupra Teatrelor din Timiºoara, Târgu-Mureº ºi Craiova. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Nicolãescu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Cred cã s-a înþeles pânã acum cã este o problemã deosebit de importantã ºi, mai ales, cã într-o dezbatere democraticã în care Parlamentul trebuie sã fie corect informat ºi sã decidã în cunoºtinþã de cauzã este nevoie ca ministrul culturii, domnul Rãzvan Theodorescu, sã vinã sã prezinte Parlamentului ceea ce considerã dumnealui necesar în ceea ce priveºte politica în domeniul teatrelor. Deocamdatã, noi nu ºtim de ce patru teatre naþionale sunt într-un fel, de ce douã teatre naþionale sunt în alt fel.

Ar trebui sã ºtim pe ce argumente dumnealui a luat aceste decizii, dar, mai ales, eu cred cã dumnealui are nevoie de acordul Guvernului. ªi, de aceea, vã propuneam ºi susþin aceeaºi propunere, sã trecem peste acest amendament ºi sã-l reluãm în discuþie dupã ce domnul ministru vine ºi prezintã Parlamentului ceea ce dumnealui crede cã este mai bine pentru cultura româneascã. Pornind de la faptul cã douã teatre naþionale, ºi domnul Bolcaº avea dreptate, simbol în cultura româneascã, sunt altfel tratate decât celelalte teatre naþionale.

Dacã se doreºte descentralizare pânã la capãt, o vom vedea, o vom avea, rãmâne sã vedem ce ne spune ministrul. Vã mulþumesc ºi vã rog sã aveþi înþelegere, sã tratãm în acest mod aceastã delicatã problemã. Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Cred cã s-a discutat foarte mult. Vã fac o propunere, haideþi sã mergem pe aceastã formulã, nu are rost sã continuãm încã cinci ore pe tema aceasta.

Luni rediscutãm în prezenþa ministrului Rãzvan Theodorescu. De acord?

## ªi a ministrului Octav Cozmâncã! Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Iatã un exemplu în care trei ministere nu au colaborat: Ministerul Culturii, Ministerul Finanþelor ºi Ministerul Administraþiei Publice. Eu, ca deputat de Timiº, am reuºit sã retrec înapoi, în subordinea Ministerului Culturii, cele douã instituþii, pentru cã am arãtat cã doar 46% din finanþare se asigura anul trecut de cãtre Ministerul

Culturii, restul era în sarcina consiliului judeþean. ªi, ca dovadã cã nu a fost o strategie clarã de descentralizare, doresc sã spun cã înainte de rãzboi Teatrul Naþional þinea de Primãria Timiºoarei.

Cu alte cuvinte, solicit în mod imperios ca luni, la aceastã discuþie, sã fie prezenþi domnul ministru al administraþiei publice Octav Cozmâncã ºi domnul ministru al culturii Rãzvan Theodorescu.

Vã mulþumesc.

De acord sã mergem pe formula aceasta? Da. Deci la art. 15 a rãmas sã discutãm luni alin. 2 ºi acest alineat nou propus, 11, în prezenþa domnului Rãzvan Theodorescu ºi a ministrului Octav Cozmâncã, aºa cum s-a spus aici.

La art. 16 nu avem amendamente respinse, avem un amendament al Comisiei pentru buget, finanþe. Îl rog pe domnul vicepreºedinte Tãrãcilã sã conducã ºedinþa în continuare, pentru 5 minute.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Stimaþi colegi,

Art. 16 are douã alineate ºi existã doar amendamente admise la nivelul Comisiilor pentru buget, finanþe ºi bãnci ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor.

Îl consult pe domnul ministru Mihai Nicolae Tãnãsescu dacã este de acord cu cele douã amendamente.

Vã mulþumesc.

- Comisia insistã în amendamente? Da.

-

Noi am mai discutat problema art. 17 ºi cu propunerea mea de a transfera 1.000 de miliarde în beneficiul culturii de la acest articol ºi în special de la alin. 3, unde eu nu cunoºteam pentru ce sunt aceste acþiuni economice. Dacã sunt pentru comerþul exterior ºi pentru întreprinderile mici ºi mijlocii, socotesc cã a fost o eroare.

Dar rãmâne problema pe ansamblu ºi aici domnul ministru Tãnãsescu trebuie sã ne rãspundã foarte clar, de ce în cadrul unei economii privatizate, ºi privatizate cum s-a privatizat la noi, existã aceastã presiune asupra bugetului din partea acþiunilor economice? ªi presiune care nu este în scãdere, ci în creºtere.

Pe ansamblu, de la 36.000 de miliarde lei în 2001... la 44.000 de miliarde de lei, la 73.000de miliarde de lei. Aproape cã avem de a face cu o dublare, numai în doi ani.

Aceasta este problema! Când noi ºi opinia publicã am fost, pur ºi simplu, îndobitociþi cu ideea cã privatizarea aduce scãderea presiunilor bugetare ºi gãurile negre din buget pot dispãrea pe aceastã cale!

Îl rog foarte mult sã nu mai ocoleascã rãspunsul la o asemenea întrebare, care este formulatã direct ºi care trebuie sã fie cunoscutã de cãtre Parlament în realitatea ei. Dacã dânsul crede cã de aici, din cele 73.000 de miliarde de lei, nu se poate da nimic la culturã, aceasta este o altã chestiune, dar noi susþinem cã s-ar putea da ºi s-ar putea gãsi soluþii, þinând seama de faptul cã, aºa cum am arãtat, este vorba de o subvenþionare a unor societãþi, în multe privinþe, cãpuºe.

Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Vã reamintesc, stimaþi colegi, cã art. 17 alin. 2, cel despre care a fãcut vorbire domnul deputat Bãlãeþ, a fost votat de plen cu 10 abþineri.

La art. 17 alin. 3 nu existã nici un amendament din partea colegilor senatori sau a comisiilor. Îl

Domnule preºedinte, care a fost rezultatul votului?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Cu 11 abþineri am spus ºi cu majoritate de voturi, a fost adoptat.

La art. 17 alin. 4 existã amendament respins ºi îl întreb pe colegul care l-a formulat dacã îl susþine.

Dacã nu,

- Cine se abþine? 9 abþineri.

Cu majoritate de voturi, art. 17 alin. 4, adoptat.

Mai avem ºi art. 17 alin. 4 nou. Amendament propus, consult dacã este susþinut?

Dacã nu este susþinut, mergem la art. 17 alin. 5.

Art. 17 alin. 5. Existã amendament propus. Consult iniþiatorul dacã îl susþine în plenul Camerelor. Nu îl susþine.

Cine se abþine? 22 abþineri.

Cu majoritate de voturi pentru, alin. 5 a fost adoptat. La alin. 6 existã amendament. Îi consult pe domnii deputaþi ºi senatori care au formulat amendamentul dacã doresc sã îl susþinã.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu. Aveþi cuvântul.

Art. 17 alin. 6 se referã la modul în care este utilizat Fondul special al drumurilor.

În actul normativ care reglementeazã acest fond special al drumurilor se prevede cã ministerul transferã banii pe fiecare judeþ. De la nivelul judeþului, aceºti bani se repartizeazã pe obiectivele de infrastructurã rutierã a judeþului respectiv, respectiv drumurile judeþene ºi drumurile comunale.

Anul trecut, la bugetul de stat am intervenit ºi am cerut ca aceastã împãrþire pe obiective sã se facã în plenul consiliului judeþean, prin hotãrâre a consiliului judeþean, deci prin deliberare în aceastã instituþie a administraþiei publice locale la nivelul judeþului, sã fie votatã de cãtre consilierii judeþeni, pentru cã practica a arãtat cã executivul consiliilor judeþene repartiza aceºti bani dupã buna lui voie ºi dupã interesele lui, indiferent de culoarea politicã a preºedintelui consiliului judeþean.

Vreau sã vã spun cã, în aprecierea mea, acest mecanism alãturi de cel de la art. 25 din bugetul pe anul trecut au fost cauzele care determinã migrarea politicã a primarilor cãtre partidul care conduce consiliul judeþean.

Vreau sã vã spun, domnule preºedinte, cã toate aceste idei ºi toatã aceastã analizã am prezentat-o Congresului puterilor locale ºi regionale într-un material trimis în 22 iulie acest an ºi vã anunþ cã am fost înºtiinþat sãptãmâna trecutã cã acest material va fi pus în discuþia Comisiei instituþionale, comisie care, dupã cum bine ºtiþi, face raportul de þarã.

Vreau sã vã mai amintesc cã în raportul de þarã sau raportul preliminar care a fost aprobat de aceastã comisie în 25 aprilie 2002 se vorbeºte de o reintroducere a monitorizãrii României la nivelul congresului, ºi anume modul în care România implementeazã principiile Cartei europene a administraþiei publice locale, ºi problema pe care o ridic intrã în incidenþa art. 9, care prevede cã transferurile cãtre administraþiile locale nu trebuie sã suporte nici o condiþionare de orice naturã ar fi ea ºi cu atât mai mult una politicã.

În economia acestui articol, aºa cum a fost supus de iniþiator, se vede foarte clar cã se ajunge la stupida ºi absurda situaþie în care Ministerul Transporturilor repartizeazã sume pe un drum judeþean care face parte din domeniul public, pe un drum comunal care intrã în domeniul public de administrare a consiliului local.

Vreau sã vã spun cã aceastã construcþie a art. 6 este un pas înapoi, dacã vreþi, faþã de bugetul pe anul 2001 ºi de bugetele din ceilalþi ani ºi cred cã ar trebui, dacã doriþi sã arãtãm cã într-adevãr ne intereseazã acea Cartã europeanã pe care România a ratificat-o în 1997, sã revenim asupra construcþiei acestui articol.

Vreau sã fac observaþia cã, în timpul discuþiilor pe care le-am avut la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, am propus o altã reformulare care nu apare, ºi anume înlocuirea acelei ”consultãri...Ò ”consultarea preºedinþilor consiliilor judeþeneÒ.

Pentru înþelegere, citez textul: ”Repartizarea pe judeþe a transferurilor din bugetul de stat cãtre bugetele locale pentru drumuri judeþene, comunale ºi pentru strãzile care se vor amenaja în perimetre destinate construcþiilor de cvartale de locuinþe, noi locuinþe rurale ºi urbane, se face de cãtre Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei cu consultarea preºedinþilor consiliilor judeþene.Ò Mi se pare absolut normal, dacã dorim cât de cât ca mãcar aparenþele sã le salvãm, sã înlocuim ”...consultarea preºedinþilor consiliilor judeþeneÒ cu formularea ”...pe baza unei documentaþii aprobate în plenul consiliului judeþeanÒ, pentru cã amendamentul, aºa cum este formulat în continuare, intrã în contradicþie ºi, practic, nu poþi sã accepþi un asemenea articol cu partea I ºi cu partea a II-a, pentru cã ele sunt contradictorii.

Deci demersul meu este: fie reformulãm acea parte din articol, ºi anume cã ministerul face repartizarea la nivelul judeþelor pe baza legii, iar de acolo sã intre în funcþiune amendamentul, fie acceptaþi aceastã reformulare corectã pe care o propun eu: ”...pe baza unei documentaþii aprobate prin vot în plenul consiliului judeþeanÒ.

Vã mulþumesc, domnule senator. Invit la tribunã reprezentantul Guvernului. Domnule secretar de stat Florescu, aveþi cuvântul.

## **Domnul Tudor Florescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Referitor la amendamentul propus de domnul senator Iuliu Pãcurariu, pot sã fac urmãtorul comentariu, ce înseamnã modul în care se repartizeazã Fondul special al drumurilor. Acesta este reglementat prin Legea nr. 118/1996 cu amendamentele ºi modificãrile ulterioare aprobate de cãtre Parlament.

Referitor la amendamentul care Domnia sa doreºte sã fie introdus în acest articol, vreau sã spun cã nu putem ca prin Legea bugetului sã stabilim cum se împart fondurile la nivel de consiliu judeþean, fiind vorba de autonomia consiliilor judeþene.

Ceea ce face în momentul de faþã Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei este de a împãrþi acest fond pe bazã de consultare a preºedinþilor consiliilor judeþene ºi a unei metodologii care este aprobatã ºi este în funcþiune.

Faþã de cele exprimate, nu putem fi de acord cu amendamentul domnului senator. Vã mulþumesc.

## Domnul deputat Onisei.

## **Domnul Ioan Onisei:**

Îmi este teamã cã domnul secretar de stat nu a fost foarte atent ºi în ceea ce a exprimat dumnealui este o contradicþie în termeni.

Noi am cerut tocmai în sensul respectãrii autonomiei locale, pe baza criteriilor prevãzute în Legea nr. 118, ca

aceste fonduri sã fie transmise la judeþe ºi sã fie repartizate prin hotãrârea consiliului judeþean, prin care sã se transfere cãtre bugetele locale, ºi lucrãrile sã fie însuºite prin hotãrâri ale consiliilor locale, ºi nu prin transmitere directã pe conivenþa între ministru sau cine se ocupã de aceste fonduri ºi preºedintele consiliului judeþean.

## Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Aþi ascultat argumentele de o parte ºi de alta. Domnul senator Pãcurariu.

Nu ºtiu care este calitatea reprezentantului Guvernului care a rãspuns observaþiilor mele, dar, pentru Dumnezeu, sã ne explice cum poate fi vorba de autonomie localã, când ministrul repartizeazã sume pe obiective care intrã în administrarea consiliului judeþean sau consiliului local.

Singurele, prin Legea nr. 215, care au aceastã competenþã sunt consiliile locale sau consiliile judeþene, pentru cã ele sunt alese ºi au ca obiect administrarea domeniului public ºi privat al unitãþilor administrative.

Aº dori sã mi se dea un rãspuns cât de cât corect, ca sã nu folosesc cuvinte puþin mai grele.

Vreau sã vã informez cã punctul de vedere al domnului secretar de stat Florescu este însuºit ºi de ministrul de finanþe.

Vã rog, domnule Mihai Nicolae Tãnãsescu.

## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu:**

## Domnule preºedinte,

## Vreau sã fac douã comentarii.

Dacã ne uitãm la Legea bugetului de anul trecut, la art. 35 aferent Fondului drumului, aceastã specificaþie era fãcutã ºi acolo. De data aceasta, a fost trecutã în partea din faþã de Legii bugetului, fiindcã Fondul drumurilor, dupã cum bine ºtiþi, a fost integrat în cadrul bugetului. Deci funcþionarea acestui Fond special al drumurilor a fost prevãzutã ºi anul acesta ºi îl propunem ºi pentru anul urmãtor.

Mai mult, de ce spunem noi ”cu consultarea preºedinþilor consiliilor judeþeneÒ? În momentul în care se face un drum judeþean care probabil trece de la un judeþ la altul nu ne putem opri la limita judeþului X ºi apoi sã aºteptãm pânã la celãlalt judeþ sau nu.

De aceea, consultarea este o flexibilizare a modului de punere în practicã a utilizãrii banilor pentru Fondul drumurilor.

Deci noi considerãm cã formula care a fost aprobatã de cãtre dumneavoastrã anul trecut poate sã funcþioneze ºi anul acesta, cu integrarea fondului în conþinutul bugetului de stat. ## **Domnul Ioan Onisei**

**:**

Domnule preºedinte...

Domnule Onisei, s-a spus tot ce se putea spune. Am înþeles ºi argumentele dumneavoastrã.

## Domnule ministru,

Vã rog sã urmãriþi cu atenþie articolul ºi legea de bazã ºi sã observaþi cã este vorba de drumuri judeþene ºi comunale. Aºadar, nu este vorba de drumuri naþionale, ca sã existe înþelegerea între cei doi preºedinþi ºi aºa mai departe.

Dacã este sã aveþi contraargumente, vã rog sã aveþi contraargumente solide.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Aþi ascultat toate aceste argumente, cred eu destul de clare ºi de o parte ºi de alta.

## Domnule preºedinte,

Îmi pare bine cã sunteþi chiar dumneavoastrã aici. Þineþi minte cã în 1993Ñ1994 Fondul Monetar Internaþional a cerut desfiinþarea Fondului special de cercetare care ducea bugetul cercetãrii la un nivel de 0,8% din P.I.B. Este adevãrat, acel fond era anexã la bugetul de stat.

Dumneavoastrã chiar, personal, ºi chiar în salã sunt vreo opt profesioniºti din Guvernul de atunci care pot sã certifice faptul cã aþi spus cã într-adevãr bugetul de stat va face un efort deosebit ca sã preia fondurile destinate cercetãrii ºi tot dumneavoastrã aþi spus cã trebuie sã facem în aºa fel ca acestea sã nu scadã niciodatã sub 0,5Ñ0,55% din P.I.B. Cred cã politica de atunci a P.D.S.R.-ului se continuã ºi astãzi. Totuºi, ce s-a întâmplat: în 1998 a fost o prãbuºire ºi întreb ºi eu ce a

fãcut P.N.L.-ul, P.D.-ul, U.D.M.R.-ul de s-a prãbuºit la 0,13% din P.I.B., sã nu dãm vina numai pe P.N.Þ.C.D., ºi de atunci ne strãduim sã revenim mãcar la nivelul candidatelor la Uniunea Europeanã, pe care vi le-a arãtat în alocuþiunea sa rostitã de domnul profesor Stanciu, care, pe baza observaþiilor primite de la Comunitatea Europeanã, þãrile candidate Polonia, 0,45%, Slovenia, 0,64%, Cehia, 0,47%, Estonia, 0,48%, Ungaria, 0,4% din P.I.B. au fãcut un salt ºi, deci, nu sunt candidate degeaba. Numai Cipru are 0,18%, dar nu ne comparãmÉ

Vreau sã arãt cã în toate rezoluþiile date de Comunitatea Europeanã se spune cã þãrile candidate trebuie sã fie conºtiente cã potenþialul tehnico-ºtiinþific le va asigura dezvoltarea necesarã aderãrii la Comunitatea Europeanã, ºi aceastã aderare nu se poate obþine numai prin eforturi economice, prin licenþe ºi importuri de utilaje.

Iatã cã la noi nu se înþelege bine acest lucru. Guvernul nu respectã nici Ordonanþa nr. 57/2002, mãcar prin 0,000 ºi ceva la sutã sã vedem o creºtere permanentã... Iatã cã se alocã 0,18% din P.I.B. faþã de 0,21% anul trecut ºi sã nu mi se spunã cã avem acces la programele-cadru ale Comunitãþii Europene. Nu putem accede la programele europene dacã nu avem o pregãtire în spate, dacã nu avem niºte laboratoare puse la punct ºi niºte cercetãtori tineri, având în vedere cã ºi învãþãmântul pregãteºte tot cercetãtori bine pregãtiþi. Nu putem accede la valoarea visatã de noi sau la care am dori sã accedem, la aceste programe. De fapt, din creºterea faþã de anul trecut, de numai 13,2%, nu acoperim decât aproape jumãtate inflaþia estimatã pentru acel an. Deci este o scãdere în valori reale.

De asemenea, Guvernul nu respectã Acordul social pe 2002 pentru sectorul cercetare-dezvoltare. I s-a dat ºi avizul C.E.S.-ului, care prevedea creºteri graduale, pentru ca în 2007 sã ajungã la un nivel comparabil cu þãrile europene.

De asemenea, Ordonanþa nr. 57 introduce noi programe de finanþare Ñ finanþarea sectorialã a ministerelor economice ºi finanþarea nucleului pentru institute naþionale, care au numai niºte prevederi simbolice de finanþare pentru anul viitor. Mai mult, fondurile nu satisfac nici mãcar derularea programelor naþionale lansate de actualul Executiv ºi nici indexarea anualã a valorilor acestora cu indicele mediu de inflaþie, dupã cum este prevãzut în Ordonanþa nr. 57. Nu vreau sã mai insist.

Mã refer la ceea ce a semnat Guvernul Isãrescu la 28 martie 2000, prin documentul de poziþie la Dosarul nr. 17, ”ªtiinþã ºi cercetareÒ, ca în 2007 sã ajungem la un nivel de 1% din P.I.B. Aºa s-a semnat atunci. ...Era totuºi Guvernul României. Vreau sã vã spun cã numai cu un efort de 688,7 miliarde de lei ne-a ridicat la 0,22% ºi tot ceea ce am spus eu înainte cã Guvernul nu respectã s-ar putea spune cã respectã. Deci este vorba numai de 688,7 miliarde de lei pentru a ne duce de la 0,18% la 0,22%, în aºa fel încât putem sã arãtãm ºi Comunitãþii Europene cã suntem serioºi cu documentele pe care le semnãm.

Vreau sã atrag atenþia cã, recent, în aceastã sãptãmânã, la întâlnirea Grupului parlamentar RomâniaÑ Uniunea Europeanã, Senat ºi Camera Deputaþilor, Comisia pentru integrare europeanã, documentul adus de parlamentarii europeni este foarte dur la adresa României ºi ni se aratã cã în orice facem nu reuºim sã fim serioºi pânã la capãt.

688,7 miliarde de lei reprezintã ceva mai mult de jumãtate din datoria unui post de televiziune în legãturã cu care, domnule ministru Tãnãsescu, vã tot interpeleazã o tânãrã deputatã a noastrã. Sã ne arãtaþi cât au fost reduse ºi trecute la datoria publicã niºte cheltuieli de la un anumit post de televiziune privat. Deci puþin mai mult decât jumãtate din cât s-a redus ar reprezenta acest efort pentru cercetarea ºtiinþificã româneascã, fãrã de care degeaba discutãm de dezvoltarea economicã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Dacã la alin. 2 mai existã intervenþii? Domnul deputat Stanciu, aveþi cuvântul.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Domnule preºedinte,

În primul rând, sunt mandatat din partea Grupului parlamentar din Senat ºi, respectiv, din Camera Deputaþilor sã vã mulþumim pentru faptul cã aþi acceptat întâlnirea dintre grupurile parlamentare ºi domnul ministru Tãnãsescu, la ora 14,00, în sala Grupului parlamentar de la etajul 1M.

De asemenea, adresãm ºi domnului ministru invitaþia de a ne întâlni la ora 14,00.

Domnule preºedinte,

ªtiþi mult mai bine decât mine care este rolul cercetãrii ºtiinþifice în dezvoltarea, modernizarea unei tehnologii. ªi este clar pentru toþi cã fãrã ºtiinþã, fãrã cercetare ºtiinþificã nu vom avea nici dezvoltare tehnologicã, nici produse competitive pe piaþa europeanã unde vrem sã ne integrãm ºi, în speþã, nici locuri de muncã ºi nici nivel de trai. Or, nu înþelegem de ce a fost posibil sã se desfiinþeze Fondul special pentru cercetare, unul dintre primele fonduri, de 1%, în perioada în care eraþi prim-ministru, ºi apoi s-au înfiinþat, existând la un moment dat vreo 30 ºi ceva de fonduri. Poate s-a dorit în mod intenþionat sã devenim cu adevãrat o colonie tehnologicã ºi o piaþã de desfacere.

Nu vãd, dacã nu înglobãm materie cenuºie în produsele noastre, sã putem fi prezenþi pe piaþa comunã europeanã, sã fim competitivi ºi sã aducem în þarã profit. Or, scãderea continuã a acestui fond pentru cercetare demonstreazã cã toate guvernele ºi-au asumat riscul de a trãi în mediocritate tehnicã sau chiar de a sucomba. De aceea, Comisiile pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, cu toatã responsabilitatea lor, au propus sã majoreze acest fond cu 600 de miliarde de lei.

Nu vrem sã spunem aici cã am iertat nu ºtiu pe cine sau ce post de nu ºtiu câte mii de miliarde, cã s-au reeºalonat la alþii nu ºtiu ce ºi aºa mai departe. Dar cercetarea ºtiinþificã are nevoie, mai ales cã a apãrut o lege aprobatã prin ordonanþã ºi, prin aceastã ordonanþã, distinsul domn ministru a avut bunãvoinþa sã treacã peste Parlament ºi sã taie acel 0,8% din produsul intern brut, dupã ce, în prealabil, prin Ordonanþa nr. 32 a tãiat din fosta Ordonanþã nr. 8 acel 1/5 din fondurile alocate învãþãmântului. Deci, domnule ministru, aveþi o contribuþie esenþialã la decapitarea cercetãrii ºtiinþifice româneºti.

Creºtem fondurile la informatori ca sã ne cerceteze, creºtem fondurile la Consiliul Naþional pentru Studierea

Arhivelor Securitãþii Statului. Deci avem cercetãtori acolo, ºi îi omorãm pe aceºtia! De aceea, noi spunem sã luãm de la justiþie ºi vã spunem ºi de la ce capitol Ñ este vorba de 600 de miliarde de lei din una dintre cele douã surse de impozitare indirecte, capitolul XVII.01, ºi 27 de miliarde din fondul de premii. Eu nu înþeleg cum este cu premiile la justiþie. Au 15 sporuri ºi le mai dãm ºi premii. Adicã dacã bagã mai mulþi nevinovaþi în puºcãrie iau premiu mai mare?! Nu ºtiu cum este!

De asemenea, nu înþeleg, domnule ministru, cum se armonizeazã prin Legea bugetului ºi prin Legea salarizãrii aceste salarii.

Stimaþi colegi,

Vã voi pune la dispoziþie niºte grafice. Coloanele acestea reprezintã salariile. Observaþi ce are justiþia. ªi vrem sã le mai mãrim ca sã iasã din paginã!

Am ºi situaþia din Statele Unite ºi din Austria. În Statele Unite medicina este cea care unde se plãteºte cel mai mult; restul, justiþia este la nivelul celorlalte. În Austria, medicina, poliþia, învãþãmântul ºi armata sunt, practic, la acelaºi nivel.

Deci cred cã trebuie sã încercãm sã îi responsabilizãm, nu în sensul cã dacã le dãm bani mulþi iau ciubuc mai mic. La salariu mic, ciubuc mic, la salariu mare, ciubuc mare!

De aceea, vã rog, domnule preºedinte, sã votãm acest articol ºi sã le luãm 600 de miliarde de lei. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Înþeleg cã ministrul finanþelor ºi comisia îºi pãstreazã punctul de vedere.

- Stimaþi colegi,

Au auzit toate argumentele.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 156/16.XI.2002 conþine 20 de pagini.**

Preþul 18.580 lei