Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 22 noiembrie 2002 · monitorul.ai

## Domnilor miniºtri,

## Domnilor preºedinþi,

## Stimaþi colegi,

La poziþia 198 de la ”Amendamente respinseÒ am solicitat alocarea de bani pentru finalizarea lucrãrilor de construcþie pentru judeþul Cluj, având în vedere ºi solicitarea Consiliului judeþean Cluj. Este vorba de circa 2 miliarde de lei necesari pentru suplimentarea bugetului Ministerului Lucrãrilor Publice la titlul 40 ”TransferulÒ, alin. 47, cadastrul imobiliar. Am solicitat acest lucru datoritã faptului cã nu a fost prevãzutã iniþial în buget suma necesarã autorizãrii unor funcþiuni compatibile cu extravilanul pentru 75 de comune din judeþul Cluj, din lipsa fondurilor necesare.

De asemenea, la poziþia 199 am solicitat suplimentarea cu 14 miliarde de lei la titlul 39 ”Transferuri consolidabileÒ, alin. 19 ”Transferuri de la bugetul de stat cãtre bugetele locale cãtre construcþii de locuinþeÒ, aceastã sumã fiind necesarã pentru finalizarea lucrãrilor de construcþie la blocul pentru tineret T3 din Cluj-Napoca, unde 66 de apartamente nu pot fi finalizate deoarece suma iniþial alocatã prin Ordonanþa Guvernului nr. 19/1994 a fost insuficientã datoritã creºterii inflaþiei, implicit a creºterii costurilor materialelor de construcþie.

De asemenea, tot la aceastã anexã am solicitat la poziþia 201 suplimentarea bugetului ce revine judeþului Cluj în vederea terminãrii centurilor de ocolire vesticã a municipiului Cluj-Napoca, pe drumuri judeþene, în direcþia Turda ºi Zalãu, respectiv în direcþia Dej, ºi sume necesare consolidãrii a douã drumuri judeþene de munte calamitate chiar ºi în vara aceasta, ca urmare a inundaþiilor care au avut loc, pentru acces la comunele MãguriRãcãtãu ºi Mãrgãu.

De asemenea, tot la aceastã anexã am solicitat fonduri pentru judeþul Cluj în vederea efectuãrii lucrãrilor pentru sistemul de apropiere vizualã, Direcþia 26 ”Reparaþii capitale la pista de decolare-aterizare ºi platformã de îmbarcare ºi parcare, extinderea pistei de decolare-aterizare la aeroportul Cluj.Ò

Considerãm cã sumele alocate în bugetul acestui minister pentru asemenea lucrãri nu vor permite pentru unele atacarea lor, iar pentru altele finalizarea lor, ceea ce va produce dificultãþi în desfãºurarea activitãþii judeþului nostru. Precizez încã o datã cã aceste aspecte au fost subliniate în nota care a fost înaintatã de cãtre preºedintele Consiliului Judeþean Cluj, domnul Graþian ªerban, care este membru al P.S.D. ºi este în deplinã cunoºtinþã de cauzã cu privire la necesitãþile reale pe care le are judeþul Cluj privind sumele ce-i sunt alocate.

Am citit argumentele din aceastã parte cu respingerea, consider cã ele nu sunt decât o metodã de a nu recunoaºte adevãruri social-economice deosebit de acute.

Damian Brudaºca

#38959

Eu aº dori sã vin cu alte câteva elemente în sprijinul propunerii fãcute de colegul din Cluj, domnul deputat Ionescu.

Aº vrea sã vã spun, domnule ministru, cã aici nu este vorba de drumuri judeþene. Este vorba de drum naþional. Pe de altã parte, potrivit unei statistici care a fost fãcutã de cãtre Poliþia judeþului Cluj în ultimii 5 ani de zile, ca urmare a inexistenþei unei centuri ocolitoare care sã preia sarcinile de pe ”drumul morþiiÒ, care este drumul Feleacului, s-au produs aici accidente care au cauzat pierderi materiale de peste 50 de miliarde lei, 12 morþi ºi 58 de rãniþi, unii dintre ei grav, ajungând în stare de handicap gradul I ºi gradul II.

Prin urmare, Consiliul Judeþean Cluj, atunci când le-a solicitat parlamentarilor de Cluj intervenþia în vederea suplimentãrii fondurilor alocate acestui obiectiv, a avut în vedere ºi evitarea, în viitor, a unor asemenea accidente care se petrec cu o frecvenþã uluitoare, mai ales acum, în perioada sezonului rece.

Eu aº dori sã vã rog cu tot respectul, chiar dacã nu s-a cunoscut acest aspect, chiar dacã el n-a fost punctat suficient în amendamentele care au fost transmise de mai mulþi deputaþi de Cluj, v-aº ruga sã þineþi cont de acest aspect deosebit de grav. Inexistenþa unei centuri ocolitoare nu numai cã nu degajã Clujul ºi-l face unul dintre cele mai poluate oraºe din România, dar este ºi o sursã permanentã a morþii, a morþii pe patru roþi, având în vedere cã ªoseaua Feleacului nu prezintã condiþii suficiente pentru a evita astfel de incidente nedorite.

Respingând aceastã solicitare a Consiliului Judeþean Cluj implicit condamnãm _a priori_ la moarte încã alte zeci de persoane în viitorul apropiat. S-au fãcut demersuri nenumãrate la Agenþia Drumurilor Naþionale, care a arãtat cã este în imposibilitate, la nivelul fondurilor ce-i revin, pentru a realiza o lucrare de asemenea complexitate.

Prin urmare, domnule ministru al finanþelor, stimaþi colegi, aveþi în vedere cã nu salvaþi doar poluarea în municipiul Cluj-Napoca, ci cã daþi un vot favorabil ºi pentru viitoarele vieþi ameninþate cu moartea de aceastã calamitate pe care o reprezintã ªoseaua Feleacului. Vã mulþumesc.

Adrian Moisoiu

#44458

La poziþia 221 este vorba de ceva asemãnãtor cu ceea ce au discutat adineauri domnii deputaþi de Cluj Ð domnul deputat Ionescu ºi respectiv domnul deputat Brudaºca.

Deci este vorba de realizarea unui drum de ocolire între Târgu Mureº ºi Topliþa, astfel încât municipiul Târgu Mureº, la rândul sãu, sã fie în felul acesta evitat.

Punctele de vedere ale domnului deputat Brudaºca ºi domnului deputat Ionescu, care a fost ºi ministru al construcþiilor, deci este de specialitate, cred cã nu mai este nevoie sã le subliniez. În orice caz, este vorba de o lucrare de 30 de miliarde de lei. Nu cred cã este o sumã atât de mare pentru Ministerul Lucrãrilor Publice. În continuare, dacã tot vã referiþi la aceasta Ð este vorba de poziþia 222, ºi anume este vorba de o lucrare de refacere a drumurilor judeþene ºi a podurilor afectate de calamitãþi. Inundaþiile ºi ploile care au loc în Transilvania în fiecare primãvarã, deci prin lunile maiÑ iunie, de fiecare datã se soldeazã cu distrugerea acestora.

În acest sens, avem nevoie, în clipa de faþã, în judeþul Mureº, de o sumã de 123,400 de miliarde lei, care ar însemna de fapt refacerea a 15 drumuri judeþene afectate de calamitãþi, lucrare în valoare de 86.700.000.000 lei, ºi refacerea a 6 poduri afectate de calamitãþi, 36.700.000.000 lei, deci totalul pe care vi-l spuneam adineauri. Deci sunt lucrãri de absolut strictã necesitate.

ªi, mai departe, poziþia 223, domnule preºedinte, ºi anume pentru reabilitarea unor drumuri judeþene finanþate din Fondul special al drumurilor. Eu l-am auzit pe domnul ministru Tãnãsescu adineauri discutând despre aceastã problemã, dar n-am înþeles un singur lucru, ºi anume de ce nu se poate face o listã, pe care s-o cunoaºtem ºi noi, care sã fie publicã, ca sã se ºtie care sunt acele drumuri care se finanþeazã din Fondul special al drumurilor prin transfer. Este vorba despre reabilitarea aici a drumurilor pe 110 km, deci asta înseamnã de la bun început 121 miliarde lei, de asemenea, de refacerea unui podeþ între Odorheiul Secuiesc ºi Vânãtori, a unui pod care este peste Târnava Mare Ð o lucrare de 16 miliarde lei Ð ºi lucrãri suplimentare care sunt impuse la tehnologia de pod peste Mureº, în valoare de 10 miliarde lei, deci un total de 147 de miliarde de lei.

Observaþi cã toate solicitãrile noastre sunt solicitãri de extremã importanþã ºi de extremã urgenþã.

La poziþia 224, domnule preºedinte, undeva se schimbã dorinþa, ºi anume este vorba de protejarea Ð deci este vorba de o solicitare ecologicã Ð a zonelor naturale din judeþul Mureº, protejarea acestora fiind aprobatã prin Legea nr. 5/2000. Solicitarea este micã în comparaþie cu ceea ce v-am propus pânã acum; 3.000.902.000 Ð este vorba de câteva rezervaþii, rezervaþia de bujori de la Zaua de Câmpie, rezervaþia de la Lacul Fãrãgãu, rezervaþia de la Pãdurea Mocear din comuna Solovãstru ºi rezervaþia de stejari seculari de la Breite, de lângã Sighiºoara, a molidului de rezonanþã din Lãpuºna. Deci iatã câteva din localitãþile Mureºului, unde, într-adevãr, se cere o intervenþie a noastrã, a tuturor.

Degeaba spunem cã ne îndreptãm ºi dorim sã purificãm aerul, sã ne purificãm însãºi viaþa noastrã de zi cu zi, dacã de aceste rezervaþii nu ne ocupãm absolut deloc.

ªi, în sfârºit, ultima dintre ele, domnule preºedinte, este despre dezvoltarea Aeroportului Internaþional Târgu Mureº, 20 de miliarde de lei.

Observaþi, este vorba de o solicitare ºi cu o deosebitã importanþã economicã în zonã, pentru cã, de fapt, încheierea, finalizarea lucrãrilor de execuþie, de dare în funcþiune a Aeroportului Internaþional Târgu Mureº ar însemna, în acest caz, ºi un avânt economic care ar fi asigurat de aceste zone.

## Stimaþi colegi,

## Domnilor senatori ºi domnilor deputaþi,

Eu îmi cer scuze cã v-am reþinut cu niºte solicitãri de strictã necesitate, care au pornit din partea Consiliului Judeþean Mureº. Mã bazez pe discernãmântul dumnea-

voastrã ºi speranþa cã cei care au astãzi puterea sã decidã vor decide în mod corespunzãtor. Vã mulþumesc.

Alin Theodor Ciocârlie

#58814

## Domnilor preºedinþi,

Stimaþi colegi ºi colege senatori ºi deputaþi,

Doamnelor ºi domnilor miniºtri ºi reprezentanþi ai Guvernului,

Anexa nr. 3/26, fiind destinatã Ministerului pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie, numãrul de amendamente este foarte mare, corespunzãtor ministerului, adicã în numãr de douã, ºi mã voi referi la amândouã Ð ºi la poziþia 231 ºi la poziþia 232 din raport.

La poziþia 231 se propune majorarea bugetului Ministerului pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii cu 4 mii de miliarde de lei în anul 2003 la titlul ”TransferuriÒ; aceastã sumã ar urma sã fie destinatã susþinerii programelor specifice de dezvoltare ºi de susþinere a întreprinderilor mici ºi mijlocii.

Vã reamintesc faptul cã acestea au beneficiat, prin Legea nr. 133/1999, în perioada 2001 ºi în prima jumãtate din acest an, de fapt, singura perioadã în care aceastã lege a fost în vigoare, de un sprijin din partea bugetului de stat de aproximativ 12 mii de miliarde de lei, reprezentat în aceste 18 luni de zile de scutirea pentru taxele vamale ºi taxa pe valoarea adãugatã la importul de maºini, utilaje, echipamente ºi materii prime pentru producþie, de reducerea impozitului aferent profitului reinvestit ºi, de asemenea, reducerea impozitului pe profit în condiþiile creãrii de noi locuri de muncã.

În comparaþie cu aceste 12 mii de miliarde, de care au beneficiat întreprinderile mici din România în anul 2001 ºi în prima jumãtate a acestui an, pentru anul 2003 propunem numai 4 mii de miliarde de lei. Este o sumã echivalentã strict cu avantajele de care au beneficiat I.M.M.-urile prin scutirea de taxã vamalã la importul de maºini, utilaje, echipamente ºi materii prime. Printr-un proiect extrem de bine ºi foarte riguros, foarte strâns calculat de ministerul de resort, se are în vedere ca în urmãtorii 4 ani, în intervalul 2003-2006, numai prin aceastã alocare anualã a unei sume echivalente cu cea de 4 mii de miliarde de lei pe care v-o propunem pentru anul urmãtor sã se creeze 160 de mii de locuri de muncã, deci o contribuþie deosebit de însemnatã din partea sectorului I.M.M.-urilor la programul de guvernare care prevede pe aceastã perioadã de 4 ani, la jumãtatea cãreia ne aflãm acum, crearea de 750 de mii de locuri de muncã.

Ca sursã de finanþare pentru aceste 4 mii de miliarde de lei am propus alocarea a 10% din veniturile obþinute din privatizare ºi considerãm cã ar fi un lucru perfect normal ca privatizarea societãþilor cu capital de stat sã contribuie la susþinerea dezvoltãrii sectorului antreprenorial al întreprinderilor mici ºi mijlocii din România.

Poziþia Guvernului, de respingere a acestui amendament, se bazeazã pe faptul cã prin alte acte normative veniturile din privatizare se fac sursã de diminuare a datoriei publice.

Noi considerãm cã prin sprijinul alocat întreprinderilor mici ºi mijlocii care vor deveni creatoare de locuri de muncã, prin taxele ºi impozitele care vor fi plãtite de întreprinderile mici ºi mijlocii nou-create, de noii salariaþi din aceste întreprinderi, Guvernul va avea la dispoziþie surse mai însemnate de acoperire a datoriei publice decât aceastã sumã de 4 mii de miliarde de lei. Cheltuind 4 mii de miliarde, veniturile Ministerului Finanþelor, veniturile statului vor creºte.

Celãlalt amendament la poziþia 232 nu necesitã sursã de finanþare. Practic este vorba de o modificare a bugetului alocat deja Ministerului pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie cu suma de numai 30 de miliarde de lei prevãzutã la capitolul ”TransferuriÒ ºi creºterea corespunzãtoare cu aceastã sumã a titlurilor ”Cheltuieli de personal, cheltuieli materiale ºi serviciiÒ ºi ”Cheltuieli de capitalÒ. Practic aceastã sumã este destinatã înfiinþãrii reþelei teritoriale a Ministerului Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþiei, practic, înfiinþarea a douã funcþii de reprezentanþi ai ministerului în fiecare judeþ, în cadrul administraþiei descentralizate a statului, sub controlul, bineînþeles, al prefecturilor, astfel încât ºi întreprinderile mici ºi mijlocii ºi cooperaþia sã poatã beneficia ºi de sprijin ºi de consultanþã mai bunã în teritoriu, fãrã a fi nevoie sã se deplaseze în permanenþã la Bucureºti pentru cunoaºterea programelor care le sunt destinate.

Motivaþia respingerii amendamentului de cãtre Guvern constã în faptul cã nu existã încã o bazã legalã pentru înfiinþarea acestor oficii teritoriale ale Ministerului Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie. Doresc sã-l informez ºi pe domnul ministru Mihai Tãnãsescu sã vã informez ºi pe dumneavoastrã, stimate ºi stimaþi senatori ºi deputaþi, cã la ºedinþa de guvern care va avea loc în aceastã sãptãmânã, joi, dupã cum este programatã, Ministerul Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii va veni cu un proiect de hotãrâre de guvern care sã creeze astfel temeiul legal de înfiinþare a oficiilor teritoriale ale ministerului, astfel cã atunci când vom da votul final pe Legea bugetului de

stat va exista ºi hotãrârea legalã de înfiinþare a acestor reprezentanþe teritoriale ale ministerului.

Noi credem cã prin aprobarea acestor amendamente Parlamentul va demonstra cã sprijinul I.M.M.-urilor reprezintã o preocupare constantã, permanentã a actualului Legislativ ºi a Executivului ºi nu va rãmâne doar o promisiune electoralã pe perioadã strict determinatã, aºa cum a fost în anul trecut ºi în prima jumãtate a acestui an.

România are nevoie de creºterea sectorului antreprenorial. Eu vreau sã vã precizez faptul cã în timp ce în Uniunea Europeanã, spre care tindem cu atâta ardoare ºi într-un consens politic atât de admirabil, sunt aproximativ 45 de întreprinderi active la mia de locuitori, în timp ce în România sunt la ora actualã numai 12-13 întreprinderi active la mia de locuitori, deci integrarea noastrã europeanã va fi puternic vãduvitã dacã nu vom face tot posibilul pentru creºterea spiritului antreprenorial al românilor.

Vã mulþumesc.

Florin Georgescu

#65307

Da. Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Într-adevãr, motivaþia ºi obiectivul pentru care se susþine amendamentul din partea domnului senator Ciocârlie pentru dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii reprezintã o prioritate a economiei româneºti care se reflectã într-un mod corespunzãtor, spunem noi, deocamdatã, în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2003. E nevoie de sume suplimentare ºi în acest sector ºi în alte domenii de activitate, sursa indicatã însã de iniþiator pentru a acoperi aceste solicitãri suplimentare, însumând circa 4 mii de miliarde, este aceea a veniturilor din privatizare, or, printr-o lege anterioarã, Parlamentul a aprobat ºi este totodatã o condiþie convenitã cu instituþiile financiare internaþionale, aceste sume sã fie destinate diminuãrii stocului de datorie publicã ºi implicit reducerii serviciului datoriei publice, adicã a dobânzilor plãtite din bugetul de stat pentru datoria publicã. Dacã din veniturile obþinute din privatizare alocãm o mai micã sumã pentru diminuarea datoriei publice ºi implicit a serviciului aferent acesteia, înseamnã cã dãm mai mulþi bani la domeniul acesta al I.M.M.-uri. De obicei, efectul unor alocaþii suplimentare concretizat în sporirea impozitului pe profit, a T.V.A.-ului, impozite pe salarii etc. se manifestã cu o întârziere de circa 8-10 luni, un an, 12 luni, deci uneori chiar peste un an, aºa încât se creeazã un gol bugetar, o influenþã negativã care va genera creºterea deficitului bugetar ºi implicit ieºirea din parametrii macroeconomici proiectaþi, adicã rata inflaþiei, deficitul contului curent ºi, desigur, deficitul de 2,65 al bugetului consolidat, convenit în cadrul bugetului ºi în cadrul acordurilor cu finanþatorii noºtri internaþionali.

Nu putem sã facem aceastã mutaþie, pentru cã, repet, se destabilizeazã ºi se reaºazã de o manierã negativã pentru alte sectoare alocaþiile bugetare prevãzute iniþial, ceea ce va afecta domenii cum sunt învãþãmântul, sãnãtatea, cultura, ordinea publicã, apãrarea naþionalã etc.

Deci sursa nu este viabilã, pentru cã ea este deja avutã în vedere, pentru cã din veniturile din privatizare alocate pentru reducerea datoriei publice interne am prevãzut acolo o anumitã sumã pentru serviciul datoriei publice. Nu ºtiu, sã zicem 40 de mii de miliarde. Dacã luãm banii aceia ºi-i dãm la I.M.M.-uri, serviciul datoriei publice nu va mai fi de 40 de mii de miliarde, va fi de 60 de mii de miliarde ºi înseamnã cã trebuie sã luãm de undeva 20 de mii de miliarde, din domeniile menþionate anterior.

Cu tot respectul pentru formaþiunea politicã pe care o reprezintã domnul senator ºi pentru dumnealui însuºi, îmi permit sã nu fiu de acord cu acest amendament, pentru cã el modificã o construcþie bugetarã coerentã ºi un sistem de prioritãþi pe care Guvernul României, pe care noi îl susþinem, l-a stabilit.

Vã mulþumesc.

Asztalos Ferenc

#69873

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Deci aº dori sã mã refer la poziþia 248. Iniþial, autorii acestui amendament au fost domnii deputaþi Winkler Iuliu ºi subsemnatul, deputatul Ferenc Asztalos, dar având în vedere faptul cã acest amendament a fost acceptat de cele douã comisii de specialitate ale Parlamentului, membrii acestor douã comisii au devenit automat autorii acestui amendament.

Prin acest amendament se propune suplimentarea bugetului Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii Ð Anexa 3/27 poziþia 30, cu suma de lei dupã cum urmeazã. Total sursã de finanþare a investiþiei 1,961 de mii de miliarde lei, din care buget de stat 110 de mii de miliarde de lei. Asteriscul va avea urmãtorul cuprins: ”Se adaugã suma de 300 miliarde de lei care se va utiliza atât pentru obiectivele de investiþii în continuare, consolidãri ºi reabilitãri imobile ºi laboratoare din învãþãmântul preuniversitar, pe bazã de hotãrâri de guvern, cât ºi pentru consolidãri ºi reabilitãri imobile ºi laboratoare din învãþãmântul universitar ºi din alte unitãþi a cãror finanþare se asigurã de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educaþiei ºi CercetãriiÒ.

Sursa de finanþare: 240 de miliarde lei, Fondul de rezervã bugetar la dispoziþia Guvernului, ºi 60 miliarde de lei, Fondul de intervenþie la dispoziþia Guvernului.

Prin acest amendament, deci prin suplimentarea propusã, am dori sã venim în sprijinul necesitãþii continuãrii ºi finalizãrii construcþiei unor unitãþi ºcolare, precum ºi a finalizãrii lucrãrilor de consolidãri ºi reparaþii capitale la unitãþi de învãþãmânt preuniversitar, fonduri la care vor contribui ºi autoritãþile administraþiei publice locale prin cofinanþarea lucrãrilor, cât ºi pentru consolidãri ºi reabilitãri imobile ºi laboratoare din învãþãmântul superior.

Stimaþi colegi, eu aº dori sã acceptaþi acest amendament al celor douã comisii, fiindcã nu pot face abstracþie de faptul cã ºi în programul de guvernare ºi în Legea învãþãmântului se spune cât se poate de clar cã învãþãmântul este o prioritate naþionalã. Eu cred cã am putea demonstra cu toþii prin acest amendament cã, de fapt, clasa politicã româneascã a înþeles ºi înþelege o ecuaþie cât se poate de simplã, ºi anume cã societatea viitorului depinde de calitatea ºcolilor prezentului. Vã mulþumesc.

Marian Ionescu

#84664

## Doamnelor ºi domnilor,

Doresc sã prezint un amendament privind cercetarea româneascã, al Comisiei de învãþãmânt, ºtiinþã a Senatului, ºi al Comisiei de învãþãmânt, cercetare, tineret ºi sport a Camerei Deputaþilor, ºi al domnului deputat Doru Dumitru Palade, care se gãseºte în strãinãtate la aceastã orã.

Amendamentul este inserat la nr. 234. Se propune suplimentarea bugetului Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, la capitolul ”Cercetare ºtiinþificãÒ, cu suma de 627 miliarde lei, repartizat astfel: 313,5 miliarde lei la capitolul 71.01, subcapitolul 03, ”Cercetarea aplicativã ºi experimentalãÒ, ºi 313,5 miliarde lei la capitolul 71.01 titlul 40, alin. 8, ”Alte transferuriÒ.

Doamnelor ºi domnilor, doresc sã subliniez importanþa cercetãrii româneºti, încã o datã, de la acest microfon, deoarece se ºtie cã motorul oricãrei societãþi îl constituie cercetarea. ªi, putem sã spunem cã, ”dacã cercetare ºtiinþificã nu e, nimic nu este...Ò

Iatã deci cã Guvernul României a alocat pentru cercetarea ºtiinþificã din anul 2003 circa 0,2134% din P.I.B. Aceastã cifrã este insuficientã, deoarece la ora actualã în statele dezvoltate europene sunt alocate peste 0,8, chiar 1%, ajungând chiar pânã la 3% în Spania, în Italia ºi în alte þãri dezvoltate. Am pledat, de asemenea, de la acest microfon, în cadrul Legii cercetãrii ºtiinþifice pentru alocarea a 0,8% din P.I.B.

Problema este cã acest lucru s-a aprobat în Camera Deputaþilor, în sesiunea trecutã, dar spre surprinderea noastrã acest lucru nu a fost validat de cãtre Guvernul României ºi a apãrut ca Ordonanþã de urgenþã, cu 0,2% din P.I.B., o încãlcare grosolanã a Constituþiei României.

Eu doresc sã vã rog sã înþelegeþi necesitatea cercetãrii româneºti, deoarece din cei 140.000 cercetãtori din anul 2000 s-a ajuns la sub 10.000 de cercetãtori.

Necesitatea existenþei unei cercetãri ºtiinþifice serioase, aplicative, fundamentale în þara noastrã este deosebitã pentru viitorul acestei þãri. Creºterea de 627 miliarde reprezintã o creºtere de la 0,2134 la 0,22% din P.I.B., respectiv cu 637 de miliarde. Acest lucru vine sã explice urmãtoarele argumente forte:

1. Ordonanþa nr. 57/2002 impune acordarea de sume crescãtoare în valoare absolutã. Dacã nu sunt respectate acestea, clauzele contractelor sociale sunt în dificultate. De asemenea, dacã nu sunt respectate, documentul pentru închiderea provizorie a dosarului nr. 17 ”ªtiinþã ºi cercetareÒ din martie 2000, semnat de fostul Guvern al României, picã, iar actualul Guvern este îndreptãþit sã rãspundã în faþa societãþii.

De asemenea, creºterea acordatã de cãtre Guvernul României privind cercetarea ºtiinþificã este de numai 11% faþã de anul 2002, cu toate cã inflaþia prognozatã este de circa 20%. De asemenea, fondurile alocate sunt insuficiente, aºa cum am explicat anterior, pentru Programul naþional de cercetare-dezvoltare al Guvernului, ºi nici programele noi, conform Ordonanþei nr. 57... De asemenea, nu pot fi realizate cele douã programe sectoriale pentru ministerele economice. Nu poate fi realizat programulnucleu pentru institutele naþionale de cercetare.

În final, aº dori, ºi mã bucur cã mi s-a dat cuvântul, sã fiu primul, dupã preºedintele Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei, Peter Schieder, ºi consider cã pentru intrarea noastrã în Europa trebuie sã adoptãm o poziþie convingãtoare pentru europeni ºi, de asemenea, ºi pentru români, deoarece în art. 45 din Constituþia României este stipulat cã ”Statul este obligat sã ia mãsuri de dezvoltare economicã ºi de protecþie socialã de naturã sã asigure cetãþenilor un nivel de trai decentÒ.

Din aceste motive, doamnelor ºi domnilor, vã rog sã înþelegeþi necesitatea stringentã a acordãrii unui buget nu suficient, dar în niºte limite rezonabile, aºa cum am solicitat noi, de câteva sute de miliarde. Nu am ajuns la 0,8% din P.I.B., am ajuns decât la 0,22 faþã de 0,2134, necesar pentru o activitate de subzistenþã, absolut stringent pentru ca, într-adevãr, aceastã cercetare sã reprezinte motorul economiei naþionale.

Vã mulþumesc.

Damian Brudaºca

#90703

## Domnilor preºedinþi,

La poziþia 256 am discutat anterior cu domnii de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, care mi-au spus cã este posibil sã fi apãrut o greºealã tehnicã (nu-mi apare numele). Este vorba despre un amendament care se referã la suplimentarea cu 2 miliarde de lei a sumei alocate pentru lucrãrile de construcþii la sediul Facultãþii de ªtiinþe Economice a Universitãþii ”Babeº-BolyaiÒ din Cluj-Napoca.

Lucrãrile la aceastã construcþie au început în anul 1995. Sunt avute în vedere cinci corpuri de clãdire, care sã fie folosite de cei 5.350 studenþi români ºi strãini care

sunt înscriºi anul acesta în evidenþele Facultãþii de ºtiinþe economice respective.

Informez pe cei de faþã cã patru din aceste corpuri de clãdire sunt ridicate. Cel de-al cincilea, care va urma sã gãzduiascã decanatul, biblioteca, o aulã ºi facilitãþile pentru învãþãmântul de la distanþã, are de-abia începutã fundaþia.

Vã mai informez cã douã dintre aceste corpuri de clãdire nu sunt tencuite ºi, prin urmare, nu pot fi folosite de studenþii clujeni, astfel încât doar în douã corpuri de clãdire cei 5.350 de studenþi sunt obligaþi sã-ºi desfãºoare activitãþile curente.

Având în vedere faptul cã din anul 1995 ºi pânã în prezent s-au adoptat hotãrâri privind alocarea de sume pânã la 8,5 miliarde de lei în medie, anual, s-a reuºit sã se ajungã în acest stadiu al construcþiei.

Pentru anul în curs vã informez cã toate taxele ºcolare, de 23 miliarde lei, vor fi folosite pentru finalizarea lucrãrilor la cele douã corpuri, astfel încât sã se creeze premisele asigurãrii spaþiului pentru buna desfãºurare a procesului instructiv-educativ.

Noi solicitãm, ºi în aceastã direcþie mã asociez unui alt parlamentar clujean, este vorba de deputatul de Cluj al Partidului Democrat, pentru a solicita suplimentarea cu doar 2 miliarde de lei a sumei prevãzute iniþial, de 15 miliarde.

Considerãm cã efortul pe care îl cerem este pe deplin justificat ºi posibil ºi am indicat drept sursã fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului. Dacã avem în vedere faptul cã, în urma excursiei pe care domnul ministru al finanþelor a fãcut-o la Ciucea ºi Negreni, a dat cu generozitate din fondul la dispoziþia Guvernului câte 1 miliard de lei, nu vãd de ce, cu aceeaºi generozitate sã sprijine pregãtirea viitorilor colegi, care poate unii vor fi tentaþi sã ia locul, chiar în calitatea de ministru al finanþelor publice.

Considerãm cã sumele aflate la dispoziþia Guvernului, prin folosirea celor 2 miliarde de lei în acest scop nobil, nu pericliteazã cu nimic obiectivele pe care ºi le propune Guvernul, mai ales când aceste obiective sunt cele de imagine, pe care le-a realizat domnul ministru, prin declaraþia cu care a influenþat electoratul din cele douã comune unde au fost alegerile. N-aº vrea prin intervenþia Domniei sale sã ne confirme cã situaþia bugetului este ”albastrãÒ, precum florile din faþã, ºi nici sã credem cã deja este îngropat bugetul ºi noi discutãm degeaba.

Adrian Moisoiu

#96711

Este în legãturã cu Universitatea ”Petru MaiorÒ din municipiul Târgu Mureº, universitate care, de la înfiinþare, din 1960, ºi pânã în prezent încã nu a primit nici un fel de spaþii pentru învãþãmânt ºi, din acest motiv, ºcolarizarea în clipa de faþã se realizeazã foarte greu Ñ în clipa de faþã s-a ajuns la un numãr de 4.400 de studenþi Ñ, care se realizeazã în diverse instituþii de învãþãmânt preuniversitar din municipiul Târgu Mureº.

Motivaþia care este arãtatã în materialul de respingere, la amendamentele respinse, mie mi se pare cã este insuficientã. Adicã se spune cã: ”Întrucât nu se precizeazã sursele de finanþare...Ò

În fond, deºi este vorba de o sumã de 22 de miliarde, care este suma globalã, se poate numai ”agãþaÒ aceastã investiþie în acest an cu câteva miliarde, iar aceastã ”agãþareÒ, sã spunem aºa, aceastã introducere pe lista de investiþii a anului 2003 s-ar putea face prin luarea unor fonduri, prin transferul unor fonduri din altã parte. Personal, cãutând sã-mi dau seama cam unde ar putea sã se gãseascã asemenea fonduri, am studiat ºi proiectul de buget de la Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii ºi am vãzut un lucru foarte interesant, la pagina 9, unde programul din 2002 faþã de programul din 2003 presupune o creºtere de la 2.933.379.000 în 2002 la 16.985.960.000 în 2003.

Cheltuielile de personal, în acest caz, cresc de la 1.556.509.000 la 5.332.849.000, iar, dupã cum rezultã din anexa de aici a numerelor de posturi, deci din anexa respectivã, 3.52, numãrul de posturi din 2002 este egal cu numãrul de posturi propus ºi pentru 2003. În condiþiile în care nu existã o creºtere de posturi, nu se justificã o creºtere de personal de la 1.556.000.000 la 5.332.000.000, iar la materiale de consum ºi aºa mai departe dintr-o datã sumele respective devin, de asemenea, disponibile.

Deci, la o creºtere de la 2 miliarde 900 la 16 miliarde, deci, practic o creºtere de 14 miliarde, normal cã se vor putea gãsi ºi 4 miliarde pentru învãþãmânt, în acest caz Universitatea din Târgu Mureº putând sã-ºi înceapã o investiþie.

Cred cã este clar din toate punctele de vedere ºi sper în sprijinul dumneavoastrã, sã fiu înþeles ºi ajutat. Mulþumesc.

Vasile Horga

#100055

## 326, 327?

N-aº mai fi susþinut acest amendament, înþelegând constrângerile bugetare. Din discuþiile pe care le-am avut în Comisia de specialitate, de buget, finanþe ºi bãnci în legãturã cu sumele alocate pentru investiþii în spaþii de învãþãmânt, dar studiind foarte bine fiºele de investiþii de la Ministerul Învãþãmântului, am constatat cã an de an, în bugetul Ministerului Învãþãmântului, unele universitãþi primesc sume constant pentru dezvoltarea spaþiilor lor de învãþãmânt, în timp ce Universitatea din Târgoviºte, universitate care are peste 10 ani în învãþãmântul românesc, universitate de stat, la Facultatea de inginerie, care are o fiºã de investiþii separatã, nu a primit din alocaþii bugetare în acest an nici mãcar un leu, fiind repartizate sume din fonduri proprii, ceea ce este o utopie sã credem cã acele fonduri se vor încasa, având în vedere ºi constrângerea din Legea învãþãmântului pe care am extins-o, în sensul cã doar atâþia studenþi câþi învaþã la învãþãmântul gratuit pot sã înveþe ºi la învãþãmântul cu taxã ºi în acest context am propus ca ºi aceastã facultate de inginerie sã primeascã mãcar o sumã modicã, 10 miliarde lei, dacã este posibil, din alocaþii bugetare.

Eu consider cã Târgoviºtea, o citadelã a culturii româneºti, o fostã capitalã, unde, de fapt, s-a plãmãdit într-o oarecare mãsurã poporul român, o capitalã care 400 de ani a þinut stindardul tuturor bãtãliilor duse pe aceastã vatrã strãveche româneascã, meritã o atenþie din partea Parlamentului României, astfel încât sã-i fie alocate un minim de fonduri pentru dezvoltare, þinând seama cã astãzi învãþãmântul târgoviºtean este împrãºtiat în zeci de cãmine refãcute, în zeci de spaþii într-o oarecare mãsurã adaptate învãþãmântului superior, dar nu pentru un învãþãmânt superior modern, aºa cum ne place sã credem cã vom avea oameni de talie.

Mulþumesc.

Dumitru Bãlãeþ

#128221

În legãtura cu problema pe care o discutãm acum, Biblioteca Naþionalã, banii de anul trecut prevãzuþi pentru Biblioteca Naþionalã au fost trecuþi în mod abuziv la R.A.P.P.S. ºi folosiþi pentru a transforma obiectivul Biblioteca Naþionalã în sediu al Guvernului. Dar dumneavoastrã ºtiþi cã a fost un protest foarte dur al opiniei publice interne ºi internaþionale.

Eu nu vreau sã vã citez aici din cele 120 de luãri de poziþie în cadrul presei noastre, în acest sens. Uitaþi, citez numai câteva, pentru a se înþelege cã este una din cele mai grave probleme, pe care trebuie sã o rezolvãm acum: ”Oamenii de culturã resping soluþia bibliotecii electronice, pe care au introdus-o ca diversiune câþiva reprezentanþi ai Ministerului Culturii în aceastã problemã!Ò Pe urmã: ”Guvernul, cãlãul cãrþii!Ò ”O glumã proastã: Guvernul Iorga a funcþionat în Casa Vernescu, acum, pentru guvernanþi nu mai ajung palatele care se vãd ºi de pe Lunã!Ò ªi se pot gãsi extraordinar de multe, toate aceste poziþii care l-au determinat pe primul-ministru sã renunþe la acea hotãrâre greºitã ºi sã dea Parlamentului posibilitatea sã hotãrascã în aceastã privinþã.

Eu nu cred cã e cazul sã sfidãm opinia publicã ºi sã venim cu o soluþie aberantã în continuare, sã lãsãm aceastã investiþie sã se transforme în altceva decât a fost ea proiectatã de la început. De aceea, stimaþi colegi, socotesc absolut necesar ca ºi domnul ministru de finanþe ºi domnul ministru al culturii, care a participat la dezbaterea în Comisia pentru culturã ºi care a spus cã este la dispoziþia Parlamentului, sã reintroducem aceastã investiþie, prin puterea Parlamentului de a decide în acest sens. Mai ales cã Hotãrârea nr. 578 a fost desfiinþatã prin aceastã scrisoare a primului-ministru.

Vã rog foarte mult sã se gãseascã soluþia normalã, pentru a reveni la o situaþie normalã ºi a realiza acest obiectiv ca Bibliotecã Naþionalã, absolut necesar intrãrii României cu capul demn, sus, în Europa ºi în lume. Toate þãrile dau o importanþã deosebitã acestor obiective, nu existã sistem de biblioteci fãrã o bibliotecã naþionalã, aºezatã într-o clãdire funcþionalã, construitã de sus pânã jos ca bibliotecã naþionalã.

A transforma aceastã clãdire în sediu al Guvernului este o crimã la adresa culturii naþionale!

ªi eu cred cã e cazul sã o evitãm ºi sã fim responsabili, ca parlamentari, în faþa opiniei publice ºi în faþa viitorului intelectual al þãrii!

Dumitru Pâslaru

#158310

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Fãrã îndoialã cã edificarea a noi lãcaºe de cult rãspunde unor trebuinþe spirituale ºi instituþionale pentru o zonã care a fost multã vreme ignoratã, abandonatã.

Existã în fazã de ºantier peste 800 de construcþii, pe lângã cele 1.000 care au fost finalizate.

De altfel, vreau sã vã spun cã, din bugetul Ministerului Culturii ºi Cultelor, care se cifreazã în jurul sumei de 2.000 de miliarde de lei, 870 de miliarde de lei reprezintã numai sectorul cultelor. Adicã, la o creºtere pentru culturã de 9% corespunde o creºtere de 31% în domeniul cultelor. Acest lucru, tocmai pentru a se acorda un sprijin eficient în aceastã zonã.

Vreau sã mai precizez cã tipul acesta de construcþii nu intrã în proprietatea Ministerului Culturii, a Patriarhiei Române, ci reprezintã proprietatea comunitãþilor locale care trebuie sã participe cu partea cea mai consistentã din punct de vedere financiar.

Conform legii, Secretariatul de Stat pentru Culte contribuie, ajutã comunitãþile locale în edificarea construcþiilor respective. Anul acesta au fost ajutate numeroase lãcaºe de cult cu sume care au coborât de foarte multe ori sub 100 de milioane, tocmai pentru a se acoperi cererea aceasta enormã în acest domeniu. Situaþia este însã diferitã de la zonã la zonã, de la parohie la parohie, în funcþie de resursele economice, de gradul ºi darea de mânã a enoriaºilor. Într-o zonã, de exemplu, cum este Brãila nu se pune problema lipsei unor sponsori; la fel ºi în Baia Mare.

Ceea ce pot eu sã spun, ºi am precizat într-o luare de cuvânt anterioarã, este cã bugetul pe acest domeniu este aproape suficient ºi Secretariatul de Stat al Cultelor va încerca sã acopere o parte din necesar pentru cât mai multe din cele 800 de lãcaºe de cult în construcþie, dar nu putem ºi nu sunt de acord sã nominalizãm cu titlu de investiþie în buget una în defavoarea celeilalte. Vã mulþumesc.

Damian Brudaºca

#161183

## **Domnul Damian Brudaºca:**

## Domnule preºedinte,

M-aº fi aºteptat ca secretarul de stat de la Ministerul Culturii ºi Cultelor sã gândeascã puþin mai profund cele douã amendamente propuse, în ce sens: în primul caz este vorba de un loc care are o reverberaþie cu totul deosebitã în istoria culturii româneºti din a doua jumãtate a secolului al XX-lea Ð este legat de numele lui Nicolae Steinhardt, este legat de numele poetului Ioan Alexandru. Poate cã pentru domnul secretar de stat aceste douã nume nu înseamnã nimic, dar pentru cultura româneascã, ele înseamnã imens. Construind sau finalizând lucrãrile de acolo se sporeºte zestrea patrimonialã a acestui lãcaº de culturã ºi obiectiv turistic major. Deci ar fi o întrepãtrundere a activitãþii culturale cu cea turisticã.

În ceea ce priveºte cel de-al doilea amendament legat de necesitatea suplimentãrii sau asigurãrii de fonduri pentru Catedrala Ortodoxã din Baia Mare, poate cã domnul secretar de stat ar fi trebuit sã se gândeascã ºi la peisajul religios în acest spaþiu. Aici au fost dispute foarte mari între ortodocºi ºi greco-catolici. Actualmente, biserica pe care o considerãm drept catedralã ortodoxã în Baia Mare este fosta catedralã ortodoxã greco-catolicã.

Prin construirea acestei singure catedrale ortodoxe în Baia Mare s-ar fi putut permite o chestiune pe care Guvernul din care face parte domnul secretar de stat ar putea-o rezolva Ð sprijinirea soluþionãrii conflictelor interreligioase.

Deci trebuie vãzute lucrurile în mai mare complexitate decât prin aceste luãri de cuvânt superficiale de care a fãcut dovadã, prin intervenþiile sale, secretarul de stat.

Insistenþa pe care o punem pe alocãrile de sume respective þine, deci, de o complexitate, de argumente pe care l-aº ruga pe domnul ministru al finanþelor sã le aibã în vedere, chiar dacã Domnia sa nu rãspunde de resortul culturii. Din pãcate, în aceastã searã, Ministerul Culturii nu este reprezentat de cine trebuie.

Anghel Stanciu

#165921

Stimate domnule preºedinte, Domnule ministru,

Onoratã Comisie de buget, finanþe,

Veþi lua astãzi la cunoºtinþã cã în municipiul Iaºi se construieºte o piramidã, în sensul cã obiectivul despre care vorbesc intrã deja în al ºaptelea an de execuþie ºi, dupã proiecþia bugetarã, mai urmeazã încã 7 ani. Or, în 14 ani am vãzut pe la Teleenciclopedie cã se construia o piramidã mai înaltã ºi mai fãloasã decât Spitalul de Urgenþã din Iaºi!

S-a spus Spitalul de Urgenþã din Iaºi ºi cred cã s-a fãcut, domnule preºedinte, o greºealã, pentru cã acest spital de urgenþã nu este numai al municipiului. Acest spital de urgenþã este al întregii Moldove, pentru cã nu mai existã alt spital de urgenþã, cum nu mai existã, în Moldova, altã universitate de medicinã, cum în alte pãrþi existã ºi mai multe centre de cardiologie º.a.m.d. Numai noi suntem un bazin electoral al P.S.D.-ului, dar nu ºi acumulator de venituri pentru sãnãtate.

Vreþi cumva sã creadã lumea cã noi nu suntem sãnãtoºi, cã nu avem spital de urgenþã sau cã votãm aºa?! De aceea cred, domnule preºedinte, cã aveþi încredere, chiar dacã nu avem spital, suntem puþin sãnãtoºi, sã împãrþim voturile! Dacã nu ne daþi, o sã le luãm, pentru cã nu e posibil ca acest spital sã aibã 7 ani de zile de existenþã în faza de ºantier ºi sã mai proiectãm încã 7 ani de zile. De aceea aº propune, domnule preºedinte, sã ne concentrãm asupra acestei execuþii, asupra acestei construcþii, s-o terminãm, ºi celelalte obiective, evident, sã le reeºalonãm, pentru cã este posibil ca acest obiectiv pe care dumneavoastrã l-aþi aprobat, în calitate de primministru, în data de 26.02.1996, atunci l-aþi aprobat ºi costa atunci 50 de miliarde, acum sã fie estimat la 384 de miliarde. Deci cred, domnule preºedinte, cã, în calitatea dumneavoastrã de preºedinte de ºedinþã, sã puneþi punct unui obiectiv pe care l-aþi aprobat acum 6 ani, alocând, am spus noi, încã 28 de miliarde, pe lângã cele 16 care au fost date, în anul 2003, 16 miliarde, faþã de 19 în 2002. Deci nici mãcar la nivel de inflaþie nu s-a luat în considerare. De aceea, þinând seama de inflaþie, cele 19 miliarde vin, sã spunem, încã vreo 30 ºi ceva, 36 ºi pentru continuarea lucrãrilor crescendo cerem, în total, 47 de miliarde, adicã 16 plus 28.

Întrebaþi, domnule preºedinte, de unde? Sunt douã variante: o concentrare pe acest obiectiv, sã-l terminãm, sã aibã ºi Moldova spital de urgenþã, ca sã nu mai veniþi dupã noi cu elicopterul ca sã ne aduceþi încoace, Doamne fereºte!, ºi altã variantã am propus-o noi aici, de la un serviciu care le este drag unora, este Serviciul de Protecþie ºi Pazã. Acest Serviciu de Protecþie ºi Pazã are suficienþi bani, capitolul 50, titlul 20 ”Cheltuieli materiale ºi serviciiÒ. Noi credem cã s-au luat suficiente maºini pentru Serviciul de Protecþie ºi Pazã, s-a luat ºi tipografie, s-au luat ºi pistoale, s-au luat de toate ºi deci nu mai are ce sã ia ºi nici nu are pe cine sã pãzeascã. Noi declarãm public aici: senatorii ºi deputaþii Partidului România Mare nu cer protecþia Serviciului de Pazã instituit. Deci sã ne dea banii la spital!

Vedeþi cã suntem sãnãtoºi?!

Mulþumesc, domnule preºedinte, ºi sper cã veþi pune punct aici Spitalului de Urgenþã din Iaºi, nu în sensul de a-l demola, ci de a-l finaliza tot dumneavoastrã. Dumneavoastrã l-aþi început în 1996, dumneavoastrã, astãzi, mai daþi încã 28 de milioane ºi noi vom pune o placã acolo. ªi dacã daþi mai mult, vã punem douã plãci! Mulþumesc.

Mircea Ifrim

#182199

Voi susþine poziþiile 299, 301, 303, 305, care sunt amendamente fãcute de plenurile celor douã Comisii pentru sãnãtate ºi familie ale celor douã Camere.

Legat de amendamentul 299, este cel legat de salarizarea medicilor, la care se face amendamentul în acord cu Ordonanþa nr. 224/2000 a Guvernului, de a face o salarizare corespunzãtoare cât de cât ºi decentã. Se respinge amendamentul, pe motivul cã salariile cuprinse în prezentul buget sunt finanþate de la bugetul de stat, ºi nu de la Fondul de asigurãri de sãnãtate. Este absolut nereal, întrucât casele de asigurãri de sãnãtate încheie contracte cu spitalele ºi asigurã fonduri de salarii.

Aº vrea sã subliniez, nu mai repet: salariile existente sunt absolut sub limita decenþei ºi prejudiciazã întreaga activitate a corpului medical.

Referitor la amendamentele fãcute la 301, 303 ºi 305, se referã la problemele de sãnãtate. În proiectul de buget sunt trecute 4 programe mari de sãnãtate, care de fapt trebuie sã cuprindã cele 33 de programe existente.

Solicitãm o oarecare... în primul rând, redistribuire, întrucât Programul-reformã ”Politici sanitare ºi administraþie sanitarãÒ este cotat cu 2.571, în timp ce Programul comunitar, care include o serie de alte programe, aº cita numai programul de HIV, în care avem jumãtate din copiii cu SIDA din Europa ºi în care sunt incluse ºi alte programe, cum ar fi bolile transmisibile, are doar 1.351, deci mai puþin de jumãtate din acest program de reformã, iar Programul privind bolile netransmisibile, în care este înglobat ºi programul oncologic, are doar 289.

Deci în primul rând solicitãm redistribuirea, în aceste programe, dupã gravitatea indicatorilor pe care-i avem, nu mai citez, de pildã, Programul de sãnãtate a copilului ºi familiei, cotat doar cu 608, când suntem primii la mortalitate infantilã în Europa. Solicitãm o redistribuire: mai puþin pentru administrare sanitarã ºi pentru aceste programe, mai mulþi bani pentru bolile reale cu care se confruntã cetãþenii þãrii. Deci acest lucru ºi în mãsura posibilului, sigur, ºi de la rezerva bugetarã, dacã se poate ceva. Acestea sunt 4 amendamente foarte serioase pe care s-a discutat foarte îndelung în plenul celor douã comisii ºi vã rugãm sã le acordaþi toatã atenþia ºi sã le gãsiþi rezolvarea, întrucât aceste amendamente sunt deosebit de importante.

Vã mulþumesc.

Iulian Mincu

#187095

## **Domnul Iulian Mincu:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Aº vrea sã încep în cuvântul meu cu o problemã care m-a urmãrit de ani de zile, problema salarizãrii medicilor, începând de la începutul carierei lor ºi pânã la sfârºitul carierei lor.

Aº vrea sã vã spun cã, de-a lungul istoriei, dacã a fost cineva mai prost plãtit prin bugetul de stat, a fost medicul. Aº vrea sã vã spun cã, de-a lungul istoriei, dacã cineva ºi-a fãcut datoria când a fost necesar, a fost medicul, ºi aº vrea sã vã spun cã, în momentul de faþã, acelaºi medic este la fel de prost plãtit ca înainte.

Vreau sã vã spun cã între medicul rezident, adicã dupã ce a terminat, ºi respectiv în primul an când a terminat ºi a intrat ca rezident, ºi medicul primar care îºi sfârºeºte cariera este o diferenþã de 3 milioane de lei. Între timp, aº vrea sã arãt cã acest lucru se datoreºte unei proaste calitãþi a socotelii care se face în ceea ce priveºte salariul medical. În timp ce în þãrile Uniunii Europene, dar mai ales în Statele Unite, existã un coeficient care îl pune pe medic deasupra tuturor, aici, la noi, medicul este inferior tuturor. De exemplu, salariul minim în medicinã este de 2,1 ca indice ºi salariul maxim este de 7,71 în America, în timp ce la noi practic s-a plecat

de la un salariu minim de 2.661.000 la medic ºi un salariu maxim de 5.562.000 de lei la medic.

## Domnule preºedinte,

În momentul de faþã, salariul mediu în România este de 191 de euro, în momentul de faþã salariul mediu din toate þãrile din jurul nostru variazã de la 495 de euro în Ungaria, 530 de euro în Polonia, 514 euro în Cehia ºi 1.057 de euro în Slovenia, dar bineînþeles cã aceste lucruri nu vã pot spune nimic, însã aº vrea sã vã dau, domnule preºedinte, situaþia care se gãseºte în momentul de faþã pe piaþã chiar de la data de 8 noiembrie ºi, dacã vreþi, vã citesc toate preþurile care se gãsesc la alimente ºi acestea variazã între 2.300 un ou, 3.500 o pâine de 400 de grame ºi 13-17.000 un kg de lapte.

Aº vrea sã vã spun cã un medic primar care nu are un alt salariu decât al lui, cu salariul pe care-l va primi, de 9.586.850 salariu brut, el nu poate sã-ºi þinã la sfârºit de carierã o familie formatã din douã persoane ºi doi copii. Este o problemã de care mã leg în mod deosebit, pentru cã este o problemã de viaþã pentru medicina româneascã.

Vã mulþumesc.

Adrian Moisoiu

#189556

## Domnule preºedinte,

Intervenþia mea se referã la numãrul curent, amendamentul 309 unde, spre surpriza, zic, a sãlii, de data aceasta, pentru cã existã ºi o asemenea situaþie, mã gãsesc împreunã cu un reprezentant al U.D.M.R.-ului, doamna Bšndi Gyšngyike. Iatã cã atunci când este problema de sãnãtate atât Partidul România Mare, cât ºi Grupul U.D.M.R. reuºesc sã depunã un amendament similar.

Amendamentul la care mã refer este la lucrãrile de reamenajãri, renovãri ºi reparaþii capitale la unitãþile sanitare din judeþul Mureº, trecute în administraþia autoritãþilor locale. ªi aici sunt o serie întreagã de unitãþi care au fost enumerate la Spitalul din Luduº, Spitalul din Reghin, Spitalul din Târnãveni, din Sângeorgiu de Pãdure, Sovata, Miercurea Mirea, Sãrmaº, cât ºi la construcþia unui spital nou la Sighiºoara ºi o supraetajare la Secþia de pediatrie din Târgu Mureº de la Spitalul judeþean. Totalul sumei la care se referã acest amendament este de 127 de miliarde de lei.

Consider cã, ºi încã o datã subliniez, rãspunsul care a fost dat în motivaþia respingerii este nesemnificativ, pentru cã, la urma urmei, asemenea cheltuieli de reparaþii, de renovãri º.a.m.d. sunt obligatorii de fãcut de cãtre cei care au avut în posesie aceste spitale ºi respectiv în posesia celor în care se doreºte sã fie transferate, deci, în clipa de faþã, a administraþiei locale.

Gãsesc cã motivaþia privind stabilirea prioritãþii este neconcludentã ºi încã o datã ºi poate pentru a treia oarã ºi poate nu ultima, dacã refuzã domnul ministru Tãnãsescu sã dea rãspunsul, am sã fac referire la faptul cã se pot gãsi surse de finanþare ºi pentru aceste pro- bleme sociale, ca ºi cea pe care am prezentat-o adineauri, ºi mã refer din nou la acest Consiliu Naþional pentru Combaterea Discriminãrii, pe care o am aici ca sursã, nu ºtiu, 52 sau ce numãr are ca indicativ, ºi de unde reiese foarte clar cã este vorba de zeci de miliarde de lei care s-au propus, deocamdatã propus, pentru cã probabil cã mâine vor fi astfel ºi aprobate în diverse alte scopuri, fãrã o motivaþie pertinentã.

Deci revin încã o datã cu rugãmintea, sãnãtatea fiind o necesitate ºi, aºa cum se spune, o prioritate naþionalã, trebuie neapãrat sã contribuim pentru ca ea sã fie menþinutã, iar în cazul celor care sunt bolnavi, neapãrat sã le putem reda sãnãtatea. Sper ca ºi Grupul parlamentar U.D.M.R. sã susþinã mãcar de data aceasta acest amendament care este depus în colectiv cu dânºii.

Vã mulþumesc.

Damian Brudaºca

#196863

## **Domnul Damian Brudaºca:**

Domnule preºedinte,

Trebuie sã mulþumesc Comisiei de buget, finanþe cã m-a sãrit ºi la poziþia 332. Am solicitat, împreunã cu alþi parlamentari de Cluj, suplimentarea sumei ce sã fie rezervatã pentru continuarea lucrãrilor la obiectivul de investiþii Spitalul Clinic de Urgenþã ºi Centrul de Investigaþii, Diagnostic ºi Tratament Cluj-Napoca. Precizez cã acest amendament a fost fãcut la solicitarea expresã a Consiliului Judeþean Cluj. Având în vedere faptul cã ºi acest obiectiv a fost început de mult, riscã sã devinã un monument al indiferenþei dacã nu se vor aloca sume suficiente pentru continuarea lucrãrilor, astfel încât, într-un timp rezonabil, el sã poatã fi folosit pentru destinaþia care a fost gânditã la început.

De ce spun acest lucru? Pentru cã de foarte multã vreme sumele care au fost alocate sunt insuficiente, fiind necesarã chiar la un moment dat oprirea lucrãrilor ºi chiar, prin aplicarea unei legi care a fost adoptatã de noi, obligativitatea demontãrii macaralei care zace acolo de mai multã vreme.

Eu aº solicita atenþia domnilor miniºtri de la finanþe ºi de la sãnãtate, sugerându-le, în afara celor care au fost menþionate aici, acest lucru l-am fãcut la amendamentul meu, sã se aibã în vedere ca sursã de finanþare unul din suma cuprinsã în capitolul ”Alte cheltuieli de investiþiiÒ care figureazã în Anexa nr. 3/29/28 sub codul 25.98.01.01, Rezerva bugetarã a Guvernului, respectiv cheltuieli cu dobânzile la datoria publicã.

N-am fãcut urmãtorul amendament la care mã voi referi, dar aº dori sã-l menþionez aici pentru a veni în sprijinul Guvernului ºi al partidului de guvernãmânt pentru a reuºi sã câºtige alegerile pentru funcþia de primar de la Negreni.

Domnul ministru a fost generos ºi a oferit în timpul campaniei un miliard de lei, nu se ºtie cu ce destinaþie. Iatã cã aceastã comunã, care a fost înfiinþatã în baza Legii nr. 492/2002 Ñ eu sunt unul dintre autorii ei Ñ a fost înfiinþatã ºi ea are nevoie ºi de o serie de dotãri printre care ºi de un dispensar medical al comunei. Pentru reparaþiile care sunt necesare aici, pentru dotãrile de

modernizare ar mai fi nevoie de circa 500 milioane lei. Nu s-au terminat alegerile, domnule ministru, peste douã sãptãmâni vor avea loc, s-ar putea ca dacã decizia este negativã sã nu aveþi ºansa sã aveþi un primar în comuna Negreni, cu toate eforturile financiare pe care le-aþi fãcut din puºculiþa guvernamentalã.

De aceea, eu, þinând la prestigiul dumneavoastrã, aº dori sã mai faceþi un efort de 500 de milioane ºi atunci cu siguranþã veþi câºtiga alegerile.

Mulþumesc.

Daniela Bartoº

#203603

Sã mã refer la programele de sãnãtate. Este adevãrat cã proiectul bugetului de stat este fãcut pe anexa Ministerului Sãnãtãþii pe 4 mari programe de sãnãtate. Trebuie sã vã menþionez cã programele de sãnãtate pentru bolile transmisibile la care dumneavoastrã aþi cerut

finanþare suplimentarã pe bugetul Ministerului Sãnãtãþii se prevãd, pe de o parte, numai sumele strict alocate programelor de prevenþie, iar, pe de altã parte, pentru anul 2003 avem ºi surse suplimentare, mai ales pentru programul HIV, SIDA ºi pentru tuberculozã sunt surse atrase prin programe PHARE. La celelalte programe pentru bolile netransmisibile, ºi aþi menþionat aici programele pentru cancer ºi bolile cardiovasculare, de asemenea, noi nu finanþãm decât partea strict de profilaxie, deci anumite programe de depistare a afecþiunilor, restul programului de terapie fiind finanþat prin bugetul Casei de Asigurãri de Sãnãtate.

De altfel, imediat dupã aprobarea bugetului în Parlament va apãrea hotãrârea de guvern în care vor fi defalcate sumele pe programe de sãnãtate atât din bugetul de stat, cât ºi din bugetul de asigurãri de sãnãtate pentru fiecare dintre programele de sãnãtate, programele naþionale de sãnãtate. Din acest motiv, nu cred cã este necesar sã se facã redistribuiri sau modificãri ale sumelor de programe de sãnãtate, noi fãcând calcule în funcþie de execuþia bugetarã ºi de necesitãþile pe care le-am estimat cã sunt sume suficiente pentru a desfãºura programele de sãnãtate pe 2003.

Legat de amendamentul referitor la investiþia la Direcþia de Sãnãtate Publicã Prahova, anul acesta am gãsit posibilitatea de a finanþa aceastã investiþie, care este aproape finalizatã, suma care este trecutã pentru anul viitor este suma care este necesarã ca în primul semestru sã fie finalizate lucrãrile la Direcþia de Sãnãtate Publicã Prahova.

Spitalul din Sinaia. Spitalul din Sinaia este în aceeaºi situaþie, poate chiar o situaþie mai nefavorabilã decât Spitalul de la Timiºoara, în sensul cã este o investiþie care abia a început, deci nu este decât ridicat de la nivelul fundaþiei. Este prevãzut a avea 400 de paturi, ceea ce este un numãr imens de paturi faþã de necesarul zonei respective ºi din aceastã cauzã nu s-a finanþat, pentru cã s-a considerat cã este o investiþie gânditã cu mult prea multe paturi faþã de necesarul real ºi s-a cerut întâi o regândire a întregului proiect ca, dupã aceea, sã poatã fi începutã finanþarea.

Legat de salarizare, salarizarea pentru personalul medico-sanitar nu se reglementeazã prin Legea bugetului de stat, ci prin alte legi specifice.

Tichetele de masã, legat de amendamentul nr. 300. Conform Legii finanþelor publice ºi art. 39 din legea care a fost votatã, spitalele care se finanþeazã prin venituri extrabugetare au posibilitatea de a acorda tichete de masã. Nu au voie sã dea tichete de masã unitãþile care sunt finanþate numai de la bugetul de stat. Restul unitãþilor spitaliceºti, deci spitalele, au voie sã dea tichete de masã.

Spitalul de Urgenþã Cluj. Vã rog sã notaþi, domnule deputat, cã anul acesta s-a reînceput finanþarea pentru Spitalul de Urgenþã din Cluj, finanþare care fusese opritã de câþiva ani ºi s-a reînceput finanþarea pentru cã municipiul Cluj-Napoca are o situaþie specialã comparativ cu celelalte centre din þarã, celelalte mari centre, pentru cã Spitalul Judeþean din Cluj-Napoca funcþioneazã în momentul de faþã cu 35 de clãdiri distincte, clãdiri care au o vechime de peste 100 de ani.

Aceasta a fost raþiunea pentru care s-a reînceput finanþarea la Spitalul Judeþean din Cluj. Suma nu este foarte mare, suma iniþialã este de 7 miliarde, sumã necesarã pentru a face anumite reproiectãri ºi pentru a începe din nou lucrãrile, rãmânând ca, pe parcursul execuþiei bugetare, sã gãsim posibilitatea de a creºte sumele alocate.

La amendamentul numãrul 338, pentru Spitalul din Lupeni. Anul acesta, acum, de curând, am fost ºi am inaugurat Policlinica de la Lupeni, care este un obiectiv finalizat, ºi cu aceastã ocazie am vãzut cã spitalul funcþioneazã, are posibilitatea de îngrijire a bolnavilor, iar suma care a fost acordatã, de 2 miliarde, este o sumã care sã permitã continuarea lucrãrilor, dar la un ritm mai lent pentru restul spitalului, restul investiþiei care este începutã, dar nu existã o presiune pentru a face un spital mare în aceastã zonã, mai ales cã avem în apropiere ºi Spitalul de la Petroºani, spital care necesitã anumite sume pentru reparaþii capitale, mai ales cã au probleme cu acoperiºul.

La amendamentul legat de Secretariatul de Stat pentru Handicapaþi, la poziþia de ”pensii, ajutoare, indemnizaþii ºi sporuriÒ, creºterea pentru 2003 faþã de bugetul 2002 este de 58% ºi considerãm cã este o sumã acoperitoare.

La amendamentul numãrul 309, în primul rând aº face o menþiune: în textul amendamentului sunt amestecate lucrãri de investiþii pentru care este necesar sã se aprobe indicatori specifici lucrãrilor de investiþii, sã fie aprobaþi ºi lucrarea sã fie trecutã pe lista de investiþii ºi acestea sunt amestecate cu lucrãri de reparaþii capitale.

Menþionez cã reparaþiile capitale sunt aprobate ca o poziþie globalã care, ulterior, este defalcatã în buget, deci dupã aprobarea bugetului se face defalcarea pe poziþii.

Vom þine cont de propunerile dumneavoastrã ºi, în limita sumelor alocate, le vom acoperi.

Vã mulþumesc.

Cred cã nu am pierdut alt amendament.

Mircea Ifrim

#209160

Vã mulþumim, domnule preºedinte, dar conform regulamentului ºi procedurilor, dupã rãspunsul ministrului sau al reprezentantului Guvernului avem dreptul sã ne spunem pãrerea ºi, dupã aceea, se poate rãspunde în continuare ºi caruselul se opreºte atunci când este util sã fie oprit.

Privitor la rãspunsurile primite, doresc sã subliniez câteva lucruri.

În primul rând, legat de amendamentul numãrul 300. Doamna ministru a dat rãspunsul cã se pot da tichete de masã din veniturile extrabugetare. Este foarte bine. Acelaºi rãspuns l-am primit ºi de la domnul ministru Tãnãsescu ieri în plen, când am discutat art. 31. În

aceste condiþii, totul este foarte bine. Probabil cã formularea art. 31, care spune cã ”tichete de masã pot fi date numai de cãtre unitãþile care se finanþeazã integral cu venituri propriiÒ, este probabil un defect de formulare. Dar acolo este scris aºa ºi noi trebuie sã ºtim acest lucru, cu atât mai mult cu cât avem o lege datã de Parlamentul României, prin care în sistemul de sãnãtate avem dreptul sã dãm tichete de masã.

Vã mulþumesc, dacã lucrurile stau aºa.

Privind amendamentul numãrul 299 Ð ”salariiÒ. Acest amendament este foarte pertinent fãcut de comisie. Dacã nu se reglementeazã prin Legea bugetului, atunci nu trebuie trecute în buget ºi nu trebuie fãcutã evaluarea ”cheltuieli de personalÒ pe aceastã bazã. Motivaþia noastrã rãmâne valabilã dacã argumentul respingerii este cel formulat de Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, care spune cã acolo unde sunt fonduri de la bugetul de stat se resping Ð ºi este firesc sã se respingã Ð ºi noi nu primim de la asigurãrile de sãnãtate, salariile în sistemul medical fiind date ºi prin asigurãrile de sãnãtate Ð majoritatea Ð ºi, deci, argumentul respingerii nu poate sã fie valabil cu aceastã motivaþie.

Legat de art. 301, 303, 305, care sunt programe de sãnãtate ºi la care comisia a fãcut amendamentele de redistribuire, noi considerãm Ð Comisiile de sãnãtate Ð cã fondurile sunt insuficiente la programul de boli netransmisibile, programul comunitar ºi programul pentru copil ºi familie, ºi se pot redistribui, aºa încât ne menþinem acest lucru.

De asemenea, doresc sã spun, de data aceasta în nume personal, eu am cãutat sã nu abuzez de timp, întrucât, dacã aº fi venit aici de 15 ori, câte amendamente aveam, era o nenorocire sã suþin doar amendamentele numãrul 334 ºi numãrul 330 Ð Timiºoara ºi Târgul Lãpuº.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Valer Dorneanu

#214869

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã vreun grup parlamentar are îndoieli cu privire la prezenþa în salã, vã rog sã vã pronunþaþi ºi sã cereþi apel nominal.

- Amendamentul numãrul 293, cel cu majorarea bugetu-

- lui ministerului cu 4 mii de miliarde.

- Cine este pentru? Tot 31 de voturi pentru. Împotrivã?

- Evident, majoritatea împotrivã ºi 31 de voturi pentru Ð

- insuficient pentru a fi adoptat.

- Amendamentul numãrul 325.

- Cine este pentru? 31 de voturi pentru. Împotrivã? Vã mulþumesc.

- Majoritatea împotrivã, 31 de voturi nefiind suficiente. Amendamentul numãrul 309.

- Cine este pentru? 31 de voturi pentru. Împotrivã?

- Vã mulþumesc. Majoritatea împotrivã. Amendamentul numãrul 300.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc. 31 de voturi pentru. Împotrivã?

Majoritatea împotrivã. Amendamentul a fost respins. Amendamentul numãrul 296.

Cine este pentru? 31 de voturi ºi de aceastã datã. Împotrivã? Majoritatea împotrivã.

- Amendamentul a fost respins.

- Amendamentul numãrul 302.

- Cine este pentru? 31 de voturi pentru. Împotrivã?

- Majoritatea voturilor împotrivã. Amendamentul a fost respins. Amendamentul numãrul 304.

- Cine este pentru? 32 de voturi pentru. S-a mai adunat

- un vot.

- Împotrivã? Majoritatea împotrivã.

- S-a respins ºi amendamentul numãrul 304. Amendamentul numãrul 307.

- Cine este pentru? 32 de voturi pentru. Împotrivã?

Majoritatea voturilor împotrivã. Respins ºi amendamentul numãrul 307. Amendamentul numãrul 332.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. 32 de voturi pentru. Împotrivã?

- Majoritatea voturilor împotrivã. Amendamentul numãrul 332 Ð respins. Amendamentul numãrul 329.

- Cine este pentru? 32 de voturi pentru. Împotrivã?

Majoritatea voturilor împotrivã.

- S-a respins ºi amendamentul nr. 329. Amendamentul numãrul 338, care este ºi ultimul. Cine este pentru? Vã mulþumesc. 32 de voturi pentru. Împotrivã?

Majoritatea voturilor împotrivã. Stimaþi colegi,

În condiþiile în care s-au respins aceste amendamente,

Adrian Moisoiu

#221319

Domnule preºedinte, vã mulþumesc cã mi-aþi dat cuvântul.

Am sã vã prezint în continuare, de fapt câteva la rând, care sunt acolo Ð mã refer la amendamentele numerele 357, 358, 359 ºi 360, care, din pãcate, au fost toate respinse de cãtre Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi nu ºtiu dacã este corect din acest punct de vedere.

Primul lucru la care mã refer, la cel din amendamentul numãrul 357, este vorba de acelaºi, mult-amintitul astãzi aici ºi alaltãieri ºi în zilele acestea, anume Teatrul Naþional din Târgu Mureº. La ”reparaþiiÒ sunt prevãzute 40 de miliarde de lei. Adevãrul este cã aceastã clãdire, clãdirea unde fiinþeazã Teatrul Naþional din Târgu Mureº necesitã reparaþii, iar motivaþiile de genul cã nu sunt de aici, ci din fondurile administraþiei locale, eu îl întreb pe domnul ministru Tãnãsescu: de unde fondurile acestea ale administraþiei locale, când toate fondurile administraþiei locale au fost suprareduse ºi respectiv se tot promit rectificãri ºi pararectificãri care, de fapt, nu mai existã?

De asemenea, s-a început în judeþul Mureº un program de alimentare cu apã la sate. Este vorba de amendamentul numãrul 358, unde, pentru ca sã se aducã la îndeplinire acest program ce a fost început în anul trecut, subliniez ideea, deci este început, nu este nou, domnule ministru, însã necesitã încã 18 miliarde 600 de milioane. Deci rugãmintea este în acest sens sã se poatã gãsi aceste fonduri.

De asemenea, mã refer la amendamentul numãrul 359, ºi anume cheltuieli de capital pentru definitivarea lucrãrilor sistate de introducere a gazului metan în 10 localitãþi, finanþate din contribuþia locuitorilor.

Amendamentul este pentru acordarea sumei de 56 de miliarde 303 milioane, având în vedere cã termenul de punere în funcþiune a acestor investiþii este pentru anul 2003. Nu înþeleg atunci de ce, pe de o parte se propune data de terminare a investiþiei pentru 2003 ºi, în acelaºi timp, nu este introdusã în Legea bugetului.

ªi, în sfârºit, amendamentul nr. 360 Ð despãgubiri conform Legii nr. 10/2001 pentru un numãr de 8 imobile, în care funcþioneazã autoritãþi publice locale, deci sedii de primãrii din judeþul Mureº în valoare de 8 miliarde de lei.

Deci, aºa cum reiese ºi cum este clar, trebuie aduse la îndeplinire niºte hotãrâri judecãtoreºti care au devenit definitive ºi, în consecinþã, ºi noi trebuie sã prevedem sumele absolut necesare în acest sens.

Deci îl rog pe domnul ministru Tãnãsescu sã fie de acord pentru acordarea acestor sume. Vã mulþumesc.

Cuprins

Stenograma

Ședința