Stenogramă plen

Dau cuvântul domnului senator Mircea IonescuQuintus pentru o scurtã intervenþie.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã.

Permiteþi-mi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 16 decembrie 2002, care va fi condusã de subsemnatul, ajutat de cei doi colegi, domnii senatori Constantin Nicolescu ºi Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

Din totalul de 140 colegi senatori ºi-au anunþat prezenþa, prin vot electronic, un numãr de 99, 7 colegii fiind absenþi motivaþi. Sunt convins cã vor veni ºi ceilalþi pe parcurs. Avem la primul punct declaraþii politice ºi am dori totuºi sã derulãm ºi un program mai intens de legiferare în aceastã zi.

Aþi primit în mapele dumneavoastrã ordinea de zi. Sunt obiecþii? Înþeleg cã nu avem obiecþii la ordinea de zi. Vã rog sã votaþi ordinea de zi.

Cu 82 voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, a fost aprobatã.

Legat de programul de lucru dacã sunt observaþii. Având în vedere cã la interpelãri ºi întrebãri avem puþini colegi, s-ar putea sã prelungim cu 30 de minute, în funcþie de cum se va derula programul nostru legislativ.

Trecem la primul punct al ordinii de zi Ð declaraþii politice.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul, din partea Grupului P.R.M., domnului senator Pop Dumitru Petru.

Domnule senator,

Am o rugãminte. Luaþi loc pe scaunul din dreapta numai un minut. În dreapta, nu la tribunã.

## **Domnul Petru Dumitru Pop:**

Iau loc. Poftiþi, vã rog, continuaþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate doamne colege,

Stimaþi domni colegi,

Printr-o tristã coincidenþã, chiar în ziua Constituþiei, dupã o lungã ºi nedreaptã suferinþã, a plecat dintre noi, aproape uitat, unul dintre cei care, membru în Comisia de redactare ºi în Adunarea Constituantã, s-a strãduit sã-ºi aducã preþiosul sãu aport la întocmirea legii noastre fundamentale.

Vechi ºi venerabil liberal, condamnat la 20 de ani muncã silnicã pentru dârzenia credinþei sale, lider incontestabil în Grupurile P.N.L. din Camera Deputaþilor ºi Senat, diriguitor al sãptãmânalului LIBERALUL, membru al Uniunii Scriitorilor din România, autor al unor memorabile lucrãri, ca ”Introducere în shakespearologieÒ, ”Imaginea României prin cãlãtoriÒ, ”Istoria liberalismuluiÒ, inspirat ºi neobosit traducãtor, el s-a distins ca un intelectual cu vastã culturã istoricã, literarã ºi politologicã.

Impunãtor prin staturã, prin elocinþã, prin dezbaterea competentã a temelor abordate, s-a dovedit ºi un clarvãzãtor om politic, când în 1995 Ð acum 7 ani Ð declara cã ”România se îndreaptã încet, dar sigur, spre lumea liberãÒ. Complexã ºi inconfundabilã personalitate, cu lumini ºi umbre, ca oricare dintre noi, pe colegul Dan Amedeu Lãzãrescu ni-l amintim cu emoþie, rostind discursuri de la aceastã înaltã tribunã de unde eu vã rog sã-i pãstrãm un cuvenit moment de reculegere.

Vã mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Petru Dumitru Pop:**

Domnule preºedinte, Onorat plen al Senatului României,

Declaraþia mea politicã este intitulatã: ”Deºteaptã-te, române!Ò ## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Teroriºtii U.D.M.R. nu au fãcut altceva de 13 ani decât acþiuni împotriva naþiunii române ºi, mai ales, expunerea de statui, efigii, portrete ale cãlãilor care au comis sute de mii de crime în rândul populaþiei româneºti ºi evreieºti din Ardeal. De exemplu, L‡jos Kossuth, S‡ndor Petšffi, generalul Bem, cei 13 generali criminali de la Arad care în 1848-1849 au ucis peste 40.000 de români ºi au incendiat peste 300 de biserici româneºti.

Vass Albert, Vass Andrei ºi alþii au împuºcat ºi spintecat cu baionete ºi cuþite în 1940, cu ocazia invadãrii Ardealului de Nord de trupele maghiaro-horthyste ºi apoi au exterminat sute de mii de români ºi evrei, iar acum U.D.M.R. Ð cu sprijinul P.D.S-ului Ð i-a ridicat statui lui Vass Albert în municipiul Reghin ºi în localitatea Lunca Mureºului, ambele în judeþul Mureº.

Ne aºteptãm sã-i ridice statuie ºi amiralului fãrã flotã, Horthy, moment în care statuile eroului naþional Mareºal Antonescu au fost zdrobite cu barosul.

Fostul primar maghiar din Târgu Mureº între 19071913, Bernaly Gyšrgy, i-a turnat ºi instalat efigie la intrarea principalã în sediul Prefecturii Mureº, chiar pe locul unde a fost montatã placa de marmurã cu numele celor 35 eroi ai neamului românesc din august 1916, cu ocazia acþiunii de eliberare a Ardealului de sub teroarea maghiarã, înainte de marea Unire.

Mai mult, românii nu au uitat cã în acea perioadã când, în fruntea oraºului Târgu Mureº, era fostul primar Bernaly, bunicii ºi pãrinþii noºtri aveau interdicþia absolutã de stabilire a domiciliului în Târgu Mureº ºi nu puteau obþine nici acte de stare civilã dacã se declarau români. Mai mult, þãranii români aveau interdicþie ºi barierã de intrare chiar pentru vânzarea produselor agricole în aceastã localitate.

Cele enumerate mai sus sunt numai câteva din instigãrile ºi fãrãdelegile teroriºtilor U.D.M.R., nemaivorbind de cele 3 cruci ridicate la ieºirea din Miercurea Ciuc spre Odorhei, pe care au înscris anii 896-996, adicã 1442. Ne întrebãm ce au pe cruci, cruci instalate pe sfântul pãmânt românesc, aceºti ani? Cred cã ºtiþi cu toþii.

Din partea Grupului P.D. are cuvântul domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã prezint, în rezumat documentul pe care l-am trimis la Strasbourg în 22 iulie 2002, document care prezintã probleme ale finanþelor publice locale ºi care a fost pus în discuþia Comisiei Extraordinare a Congresului Puterilor Locale ºi Regionale pe 13 noiembrie a. c. ºi care a hotãrât ca în luna ianuarie 2003, domnul Jean-Claude Fre‡on, raportor pentru democraþia localã în România, însoþit de Ricardo Priore, secretarul comisiei, sã facã o vizitã oficialã la Bucureºti pentru a verifica informaþiile respective.

”Cãtre Congresul Puterilor Locale ºi Regionale, În atenþia Excelenþei Sale Domnului Preºedinte Herwig Van Staa,

Analizând modul în care funcþioneazã democraþia localã în România, vã aduc la cunoºtinþã urmãtoarele:

Condiþia esenþialã pentru ca o colectivitate localã sã poatã decide singurã propria dezvoltare, în afara oricãror imixtiuni, cu respectarea dreptului la opinie ºi opþiune politicã, este ca în modul de alocare a resurselor financiare sã nu intervinã nici o condiþionare politicã. Cum se asigurã veniturile bugetului unei comunitãþi locale, ca unitate administrativã: comunã, oraº, municipiu, judeþ?

1. Venituri asigurate din taxe ºi impozite locale, care rãmân integral la dispoziþia unitãþii administrative respective.

2. Legea finanþelor publice locale (Legea nr. 189/1998) stabileºte cã din impozitul pe venit încasat la nivelul unitãþii administrative se face urmãtoarea alocare:

a) 36, 5% la dispoziþia unitãþii administrative;

b) 10% la bugetul propriu al judeþului;

c) 16% la dispoziþia Consiliului judeþean pentru echilibrarea bugetelor unitãþilor administrative de pe teritoriul judeþelor (comunã, oraº, municipiu).

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Valentin Dinescu.

## **Domnul Valentin Dinescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Partidul România Mare, consecvent ºi hotãrât apãrãtor al dreptãþii, duce o luptã acerbã împotriva corupþiei, a devalizãrii þãrii prin tot felul de tertipuri ºi inginerii ale clientelei actualei puteri, vizibil duplicitarã ºi de o condamnabilã complicitate, mai ales atunci când pârghiile Puterii, Poliþia ºi Justiþia, pãzesc ºi valideazã jaful ºi hoþia fãcute pe faþã, lãsând populaþia acestei þãri pradã disperãrii ºi neputinþei.

Am sã vã prezint, în acest context, cazul Fabricii de bere din Timiºoara, unitate emblematicã pentru industria de resort a României, cu vechime de aproape 300 de ani, ajunsã pe mâinile unui grup de interese, în mod ilegal ºi în vãditã contradicþie cu cele mai elementare norme morale.

Aceastã fabricã a fost vândutã de persoane particulare unui cumpãrãtor, în speþã, URSUS S.A., cumpãrãtor care a fost atenþionat în scris de reprezentanþii legali ai Asociaþiei PAS de ilegalitatea tranzacþiei ºi de faptul cã starea procesualã îl pune în situaþia de a negocia cu niºte impostori.

Astfel, la data de 20 octombrie 1997, a fost înlãturat, prin forþã, Consiliul de administraþie al Asociaþiei PAS de cãtre acest grup de interese, care, schimbând ad-hoc ordinea de zi, s-a instalat la conducere, pãstrând-o cu ajutorul bodygarzilor ºi al trupelor speciale de poliþie pânã în ziua de azi.

De la acea datã, reprezentanþii legali ai asociaþiei îºi cautã dreptatea în justiþie, existând hotãrâri judecãtoreºti, menþinute inclusiv de Curtea Supremã de Justiþie, care anuleazã actul de instalare al impostorilor ºi repun în drepturi reprezentanþii legali ai asociaþiei, dar, de 2 ani, datoritã complicitãþii instanþelor locale, nu se pot executa aceste hotãrâri.

De la tribuna parlamentarã s-au fãcut interpelãri cãtre ministrul justiþiei, fãrã rezultat, jaful continuând. Mai mult chiar, atitudinea permisivã ºi condamnabilã a Registrului Comerþului Timiº, S.I.F. BanatÐCriºana le-a permis impostorilor sã se înscrie ca acþionari majoritari ºi sã vândã fabrica pe aproximativ 1.000 miliarde lei, punând pe drumuri 800 de muncitori, care sunt, de fapt, adevãraþii proprietari ai fabricii.

Astfel, mult trâmbiþatul transfer de proprietate, la care primul-ministru Adrian Nãstase face referire, s-a fãcut de la cei legal îndreptãþiþi sã o deþinã, spre hoþi, în folosul acestora ºi al celor care îi supervizeazã.

Cu o vitezã de reacþie suspect de rapidã, procurorul general al României a promovat un recurs în anulare în ultima zi a termenului de prescripþie, omiþând în motivele de recurs, sperãm, nu din rea-credinþã, elementele concrete ale cauzei.

Statistic vorbind, datoritã gravitãþii acestui act, ar fi interesant de analizat, pentru ultimii 10 ani, câte recursuri în anulare au fost promovate de procurorul general în ultima zi a termenului de prescripþie.

Ne exprimãm convingerea cã instanþa supremã, care s-a mai pronunþat în aceastã cauzã în urmã cu 2 ani, are autoritatea de a examina cu maximã responsabilitate soluþionarea prezentului litigiu, în sensul menþinerii adevãrului în drepturi.

Are cuvântul domnul senator Dumitru Codreanu, Grupul parlamentar România Mare.

## **Domnul Dumitru Codreanu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Declaraþia mea de astãzi se intituleazã ”Siguranþa alimentarã în RomâniaÒ.

În toatã lumea problema alimentaþiei populaþiei este preocuparea de bazã a conducerii þãrii. La noi, în România, chiar dupã al doilea rãzboi mondial, populaþia a avut de suferit din cauza pierderilor din timpul rãzboiului, cât ºi din cauza lipsei alimentelor necesare, urmând apoi seceta din 1945 Ð 1946, care a zdruncinat marea majoritate a populaþiei.

Dupã multe greutãþi prin care a trecut populaþia þãrii din acest punct de vedere, încet, încet, agricultura þãrii a început sã producã suficientã hranã pentru populaþie. S-au înfiinþat complexe de producere a cãrnii de porc, taurinã ºi pasãre, iar populaþia creºtea din ce în ce mai multe animale în gospodãriile proprii.

Dacã pânã în 1989 se produceau în România, atât în sectorul de stat, cât ºi în cel privat, aproximativ 2,2 mii tone de carne, din care cea de porc deþinea peste 50%, restul fiind cea de taurinã ºi pasãre, ca urmare a politicilor agrare ale guvernelor ce s-au perindat la cârma þãrii s-a ajuns ca în anul 2002 producþia de carne sã scadã cu peste 45%.

Reducerea considerabilã a producþiei de carne în România se datoreazã, în primul rând, politicii de distrugere a formelor organizate din agricultura româneascã, distrugerii adãposturilor pentru animale ºi, nu în ultimul rând, falimentului ºi închiderii întreprinderilor din industria alimentarã. Consecinþele nu au întârziat sã aparã, dovadã fiind importurile mari de produse alimentare, îndeosebi cele de origine animalã, carne ºi preparate din carne.

Aºa se face cã au dispãrut multe locuri de muncã din industria cãrnii ºi a laptelui, complexele de animale au fost depopulate ºi apoi falimentate, distruse bucatã cu bucatã, terenurile fãrâmiþate ºi toate la un loc au dus la decãderea agriculturii româneºti.

În asemenea condiþii politico-economice nu a întârziat sã aparã o categorie de întreprinzãtori care au venit în ”sprijinulÒ acoperirii deficitului de produse alimentare, în general ºi îndeosebi a celor de origine animalã, procedându-se la importuri masive de produse agroalimentare.

Din partea Grupului parlamentar România Mare are cuvântul domnul senator Eugen Marius Constantinescu.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Declaraþia mea politicã se intituleazã _Guvernul A. C._ Nu vã grãbiþi, vã rog, sã vã bucuraþi. Nu v-am dat vestea bunã pe care o aºteptaþi: Nu s-a schimbat Guvernul Adrian Nãstase! Nu încã! Un bob zãbavã!

Dupã instituþia P.N.A., care ne-a apropiat bush-iana mângâiere pe NATO... pardon!, pe creºtet, dupã legea C. M., dupã ”colindeþiiÒ de la Haga, Guvernul A. N. o moaie cu A. A. Ð anticipatele Ð (cã tot e un ger afarã de crapã ochiul corbului!) ºi trece pe A.C.

De fapt, trebuie spus cã Guvernul trece la P.A.C. sau, ºi mai complicat, la P.L.A.C.!

Dacã nu v-aþi dumirit, precizez: Guvernul trece la Pachetul de legi anticorupþie! Ca sã vezi, ce simplu e! Ieºi pe post sau îþi trimiþi purtãtorul de ”palavrasÒ Ð a nu! Ð asta este în spaniolã, pe româneºte se spune ”vorbe goaleÒ ºi îþi mai angajezi o datã rãspunderea! Cum, care rãspundere?! De fapt, chiar aºa, care rãspundere?! Poate fi vorba de rãspundere când vorbeºti de funie în casa spânzuratului?!

Despre ce legi anticorupþie poate fi vorba când în fruntea Ministerului Justiþiei se aflã un om care face afaceri pe picior mare, în ciuda taliei, din contra, cu banii statului?! Da, da! Pe ºi cu banii statului!

Societatea Naþionalã a Petrolului PETROM S.A. nu este privatizatã. Iar doamna ministru a luat de la S.N.P. PETROM, pentru o clãdire ºi un teren de 27-28 ani, nici mai mult nici mai puþin decât 100.000 USD! Asta, în timp ce construcþii mai arãtoase ca aceea de care este vorba se vând în zonã cu 10.000 USD! Deci, de zece ori mai puþin! Da, dar clãdirea cu pricina, chiar dacã este situatã în Filiaºi, are valoare sentimentalã pentru doamna ministru! Iar aceastã valoare, când trece la altcineva, trebuie plãtitã bine! ªi atunci?!

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 181/26.XII.2002

Ce se bagã presa în schimbul de sentimente dintre doamna ministru ºi S.N.P. PETROM?! Mai ales cã doamna ministru are ºi un certificat de bunã purtare din partea partenerului de afaceri: S.N.P. PETROM a publicat în ”Cronica RomânãÒ, de marþi 10 decembrie 2002, un comunicat în care spune Ð scurt ºi rãspicat Ð cã a fãcut o afacere bunã dând numai 100.000 USD pe coºmelia cumpãratã ºi pe terenul aferent, proprietãþi care, dupã un expert atestat ANEVAR, aveau valoare de piaþã de 111.653 USD, fãrã T.V.A.! Din astfel de ”afaceri buneÒ a rezultat la S.N.P. PETROM o gaurã neagrã de 250 milioane dolari, sumã care se prefigureazã a fi luatã la datoria publicã. O altã afacere bunã a fãcut societatea menþionatã când a achiziþionat acþiuni la ziarul ZIUA de 1,6 milioane USD, sau atunci când a cumpãrat de la miniºtri ori de la rudele sau prietenii acestora staþii de benzinã cu câte un milion USD, deºi acestea nu fãceau nici mãcar un sfert din sumã.

Stimaþi colegi,

Trecem la urmãtorul punct Ð constituirea unor comisii de mediere.

La proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare ºi a falimentului.

Grupul parlamentar P.S.D. (Social-Democrat ºi Umanist) Ð 3 propuneri.

Domnii senatori Predescu Ion, Dan Mircea Popescu ºi Opriº Octavian.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare Ð douã propuneri.

Domnii senatori Dumitrescu Viorel ºi Pop Dumitru Petru.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ð o propunere.

Domnul senator Petre Roman.

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România Ð o propunere.

Domnul senator Eckstein Kov‡cs PŽter.

Vã mulþumesc foarte mult. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi constituirea acestei comisii de mediere. Comisia a fost aprobatã cu 100 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere.

La proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor.

Grupul parlamentar P.S.D. (Social-Democrat ºi Umanist) Ð 3 propuneri.

Domnii senatori Crãciun Avram, Hârºu Ioan ºi Rahãu Dan Nicolae.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare Ð douã propuneri.

Domnul senator Horga Vasile ºi doamna senator Ciocan Maria.

Mulþumesc. Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ð o propunere.

Pãcurariu Iuliu.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ð o propunere.

Domnul senator Dan Constantinescu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc. Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi! Comisia a fost aprobatã cu 101 voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere.

Rog colegii din cele douã comisii, poate facem un efort, sã facem în aceastã sãptãmânã medierea, astfel încât vineri sau sâmbãtã sã supunem plenului textele comisiei de mediere.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri.

Aveþi în mapele dumnevoastrã... Este vorba de douã texte în divergenþã...articolul unic ºi art. 5 alin. 2 ºi 3... în ambele cazuri, comisia de mediere ne propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind înfiinþarea comunei Paleu, judeþul Bihor.

Comisia de mediere ne propune, în unanimitate, sã mergem, pentru unicitate, în ceea ce priveºte cazuistica unor astfel de legi, pe formulele propuse de Camera Deputaþilor.

Votul a fost, deci, în unanimitate, al comisiei.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi! Este lege organicã.

S-a aprobat cu 98 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 8 abþineri.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind înfiinþarea comunei Tãmãºeu, judeþul Bihor.

Se propune aceeaºi formulã de text ca ºi în cazul precendent.

Deci propunerea aparþine, în unanimitate, comisiei de mediere, deci, formula de la Camera Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Înþeleg cã nu sunt.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea

Ordonanþei Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public ºi privat de interes local.

Stimaþi colegi,

La nr. crt. 1 s-a mers pe formula text Senat, la numãrul 2, cu referire la alin. 2 ºi 5 la art. 39, în unanimitate ni se propune textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt obiecþii? Înþeleg cã nu. Vã rog sã votaþi! S-a aprobat cu 99 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 5 abþineri.

La nr. crt. 3, cu referire la art. 40 alin. 1, text Senat, nu e necesar sã votãm. La nr. crt. 4, cu referire la art. 42 alin. 2 lit. b), ni se propune, în unanimitae, textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi! S-a aprobat cu 99 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 5 abþineri.

Vã mulþumesc.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate ºi de panificaþie pentru elevii din clasele I-IV din învãþãmântul de stat.

La numãrul curent unic, cu referire la articolul unic, este o adãugire cu urmãtoarele modificãri ºi completãri; deci, ni se propune în unanimitate textul Camerei Deputaþilor.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

S-a votat cu 102 voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 7 abþineri.

Nr. crt. 2, text Senat, nr. crt. 3, alin. 1, text Senat, alin. 2, text comun, propus de comisia de mediere în unanimitate, iar la alin. 3, respectiv 4, în formula Camerei, de asemenea textul Camerei Deputaþilor propus în unanimitate de comisie.

Dacã aveþi observaþii la aceste texte? Dacã nu aveþi, vã rog sã votaþi textele propuse de comisia de mediere. Au fost aprobate cu 99 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 7 abþineri.

La nr. crt. 4, cu referire la art. 2, s-a mers pe text Senat, la nr. crt. 5, la art. 3 alin. 3, text Camera Deputaþilor, cu votul în unanimitate al comisiei de mediere.

Da.

Observaþii.

Grupul parlamentar liberal susþine textul Camerei Deputaþilor, având în vedere cã mandatele obþinute reprezintã opþiunea electoratului ºi nu opþiunea celor care migreazã de la un partid la altul.

De acord.

Dacã mai sunt intervenþii?

Da.

Vã rog! Domnul senator Ion Predescu.

În prima formã adusã de dumneavoastrã în discuþie, cea cu cel mai mare numãr de voturi, este vorba despre mandatele existente, iar nu de cele obþinute în alegeri.

De pildã, un grup parlamentar a obþinut 15 mandate ºi la începutul unui an fiscal are 10 mandate. De ce sã primeascã subvenþie pentru 5 mandate pe care nu le mai are? Aceasta este concepþia dumnealor, sã primeascã subvenþie, bani de la buget, ºi pentru mandate pe care acel grup parlamentar, adicã acel partid, nu le mai are.

De ce?

## Este cauzã injustã, nedreaptã.

Rezultatul din alegeri se foloseºte în altã parte, nu la bani. Aici, nu, la bani nu. Banii sã se dea pentru mandatele pe care fiecare grup parlamentar, aparþinând unui partid, le are la 1 ianuarie, la începutul anului fiscal.

Aceasta este drept ºi corespunzãtor numãrului de mandate, corespunzãtor activitãþii, corespunzãtor cu orice vreþi, corespunzãtor cinstei, demnitãþii ºi onoarei ºi, mai ales, corespunzãtor acestora trei.

Vã mulþumesc. Domnul senator Petre Roman.

Dincolo de aprecierile care cred cã sunt evidente în ce priveºte calitatea funcþionãrii democraþiei ºi care au fost spuse deja, Mandatele obþinute sunt mandatele partidului sau grupãrii care le-a obþinut datoritã voturilor cetãþenilor. Acelea sunt cele care se respectã în democraþie, dar o asemenea apreciere Ð cã se dã în funcþie de numãrul mandatelor existente ºi cã aceasta ar încuraja activitatea Ð mie mi se pare cã aceasta încurajeazã un singur lucru, ºi anume, campaniile de recrutare de la un partid la altul.

Migraþie.

Oare asta dorim noi, ca în România sã se perpetueze aceastã mizerabilã Ð din punctul de vedere al imaginii democratice Ð mizerabilã migraþie, cum s-a spus. Haideþi sã întrebãm opinia publicã dacã aceastã migraþie este pe placul alegãtorilor.

Cred cã peste 90% se vor declara împotrivã.

Din moment ce prin lege noi am acordat subvenþiile, tocmai în funcþie de mandatele care migreazã, evident cã nu am face decât sã alimentãm prin aceasta chiar fenomenul de migraþie.

Lucrul acesta vi-l spun fãrã nici o legãturã cu situaþie existentã când migraþiile la noi au luat proporþii colosale.

Eu fac aici aprecierea pe fond, ºi anume cã migraþia parlamentarilor ºi, în general, a acelora care ocupã funcþii politice este detestatã de opinia publicã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Valentin Dinescu.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Aº dori, în completare.

Vã rog, aºteptaþi! Domnul senator Valentin Dinescu:

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Se ridicã aici o chestiune de moralã, ºi anume, ce înseamnã, de fapt, repartizarea acestor bani în funcþie de mandatele existente? Înseamnã sancþionarea pecuniarã a unei opþiuni electorale?

Dacã unii dintre noi au sau nu au caracter, este o chestiune care la vremea respectivã electoratul nu avea cum sã o ºtie, cã trãdãtori au fost ºi vor mai fi, poate ºi în istoria parlamentarã româneascã, este iarãºi o altã chestiune.

În schimb, pledãm pentru varianta din Camera Deputaþilor, datoritã faptului cã la începutul constituirii acestui Parlament am stabilit câteva reguli pe bazã de cutumã, chiar ºi de algoritm.

Dacã schimbãm regulile din mers s-ar putea ca la anul un anumit grup parlamentar din Senat sã nu mai aibã aceeaºi reprezentativitate pe care a avut-o la începutul legislaturii în baza a ceea ce spuneam mai devreme, ºi anume, a algoritmului.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Ion Predescu a dorit sã completeze.

## **Domnul Ion Predescu:**

Nu aº vrea sã stãrui asupra ideii cã raþionamentele care pornesc de la premise majore false se numesc sofisme.

Doresc sã subliniez un lucru: reprezentativitatea rezultatã din alegeri, care are valoarea ºi semnificaþia ei în structurile Camerelor, nu este aceeaºi cu reprezentarea care nu e reprezentativitate, cu reprezentarea efectivã pentru subvenþia de bani, în bani de la buget.

Ce titlu are un grup parlamentar pentru 3, 4, 5 mandate care nu le mai are în grupul sãu pentru a încasa bani de la buget în numele ºi pentru acele mandate?

Reþineþi, corelativ cu aceasta, independenþii nu primesc subvenþie, grupurile parlamentare ale altor partide la care aderã, eventual, independenþii, nu primesc subvenþie pentru aceºtia.

Prin urmare, nu existã un corespondent corelativ, ºi aici e falsitatea raþionamentului dumneavoastrã, cei care susþineþi teza cã trebuie datã subvenþie pentru mandatele obþinute în alegeri.

Nu, nu aveþi fundament de a primi pentru ceea ce nu mai aveþi.

Este sau nu este culpa partidului care nu ºi-a putut pãstra mandatele care le-au obþinut în persoanele de pe listele sale? Este evidentã.

Adãugaþi un considerent de ordin constituþional pe care vãd cã îl ignoraþi. Luaþi deciziile Curþii Constituþionale începând cu aripa tânãrã liberalã, potrivit cãrora parlamentarii au dreptul, în cursul exercitãrii mandatului, sã-ºi schimbe opþiunea de la alegeri. Este dreptul inalienabil al parlamentarului de a-ºi schimba opþiunea pe parcursul exercitãrii mandatului.

Acestea sunt vreo 3, 4 decizii ale Curþii Constituþionale, nu una izolatã.

Dacã aveþi ºi puneþi temei pe deciziile constituþionale, ele sunt contrare tezei dumneavoastrã ºi teza dumneavoastrã, dacã este sã o promovaþi, este vãdit neconstituþionalã.

Pentru aceste considerente, punctul de vedere al majoritãþii din comisia de mediere este cel constituþional corespunzãtor practicii constante a Curþii Constituþionale a României.

Nu este, cã nu a fost votat.

Domnul senator Ion Predescu, þin sã vã anunþ, comisia de mediere nu a ajuns la un acord. Noi vom tranºa prin vot.

Dar este opinia dominantã.

Vedeþi, ne-am izbit de colegii interesaþi, din punctul de vedere al grupurilor parlamentare. Sigur cã indemnizaþia pentru 4, 5, 6 mandate Ð 4, 5, cum este cazul Grupului parlamentar P.D. Ð are semnificaþie.

Nu ne purtaþi de grijã!

Nu vã port de grijã, dar aici aduce... nu, nu dar nu vã luptaþi atât pentru bani necuveniþi.

Pe mine mã surprinde: de ce stãruiþi atât pentru bani necuveniþi?

Domnule senator Ion Predescu, vã rog.

Este fraudã.

Nu v-am dat cuvântul sã dialogaþi cu sala. Vã rog, dacã mai sunt luãri de cuvânt?

Da.

Domnul senator Mihail Lupoi.

## **Domnul Mihail Lupoi:**

Domnule preºedinte,

Nu sunt jurist, dar aºa vrea sã-i aduc aminte domnului senator Predescu, un eminent jurist de altfel, cã votul este pe listã ºi nu nominal. Ca atare, subvenþia nu este datã unei persoane, ci partidului care a câºtigat un numãr de locuri.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Citiþi legea!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnule senator,

Vã rog sã pãstraþi liniºtea! Aþi avut cuvântul.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Îmi dã lecþie, când nu ºtie!

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Nu vreau sã dau lecþii nimãnui, nici sã primesc lecþii la vârsta mea, am auzit însã spunându-se, ºi cred cã este corect, cã un parlamentar ales o datã pe listele unui partid, are dreptul sã-ºi schimbe opþiunile politice.

Pânã aici sunt de acord. Dincolo însã, o obligaþie moralã, elementarã este sã-ºi dea demisia din Parlament ºi atunci totul este în regulã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt?

Observaþi cã am lãsat liber pentru cã trebuie sã luãm o decizie prin vot.

Vã rog, stimaþi colegi, mai ales cã avem de-a face cu o lege organicã.

Aþi ascultat argumentele de-o parte ºi de alta. Sigur cã avem de optat între textul propus de Camera Deputaþilor, ”mandate obþinuteÒ sau textul propus ºi aprobat de Senat ”mandate existenteÒ.

Sigur cã fiind în Senat ºi noi am aprobat. Nu am altã soluþie, voi începe cu votul în varianta Senatului.

Deci, vã rog sã meditaþi la punctele de vedere spuse aici ºi

Nu este pentru varianta Camerei.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Da, explic votul.

În aceste condiþii, sigur,

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Mulþumesc.

## Vã rog sã votaþi!

Cu 68 de voturi pentru, formularea propusã de Senat, 55 voturi împotrivã, nici o abþinere.

Sigur cã este vorba despre o lege organicã ºi aici nu suntem în situaþia legilor pe care le

Legea este ordinarã.

Un moment. 68 de voturi pentru. Legea este organicã, domnuÕ... Da, domnul senator Ion Predescu.

## **Domnul Ion Predescu:**

## Domnule preºedinte,

În comisia de mediere nici o tezã nu a obþinut 8 voturi: 6 ºi 4 sau 6 ºi 5. Dumneavoastrã aþi fãcut, de altfel, o nouã sondare a Senatului. Votul decisiv se ia în Camerele reunite, pentru cã nu a întrunit nici o tezã numãrul de 8 voturi pentru a fi determinantã pentru comisia de mediere. Noi am fãcut precizarea cã este trimisã, se deferã Camerelor reunite. În raport este prevãzut acest lucru. E simplu...

DomnuÕ Roman, acum modificaþi ºi legile?

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Dacã e nevoie...

O opinie care nu are 8 voturi nu e trecutã prin comisia de mediere.

DomnuÕ Predescu, domnuÕ senator... Deci, pe fond aveþi dreptate. Normal, dacã în comisia de mediere nu se ajunge la nici o formulã...

...la nici o formulã, se deferã Camerelor reunite.

Normal ar trebui sã discutãm în Camerele reunite.

Exact! Aceasta este soluþia!

Aºa este. Asta este realitatea.

Senatul ºi-a menþinut poziþia, mergem la mediere în Camerele comune.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

De acord, aºa este. Dupã procedurã este corectã argumentaþia domnului senator Predescu. Deci, stimaþi colegi... Poftim?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã**

**:**

Senatul ºi-a menþinut poziþia votând cu 68 de voturi poziþia anterioarã.

Deci, stimaþi colegi, în consecinþã am fost de acord cu raportul comisiei de mediere în totalitate pentru cã sunt numai texte ale Senatului, cu excepþia art. 9 alin. 4, unde va trebui sã mergem în Camerele reunite pentru a se lua o decizie. De acord? De acord. Bine.

Vã mulþumesc foarte mult. Poftim?

Sã votãm raportul.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Raportul nu se supune votului pentru cã am aprobat fiecare text în parte. Sunt textele Senatului.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ºi protecþia persoanelor.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã mã urmãriþi puþin. Vã rog sã urmãriþi textul de la nr. crt. 1 pânã nr. crt. 12 inclusiv. Comisia de mediere ne propune în unanimitate textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi!

S-a aprobat cu 92 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 9 abþineri.

La nr. crt. 12 avem: la alin. 1, 3, 4 ºi 5, text Camera Deputaþilor; la alin. 5 lit. b), textul comun. De asemenea, la alin. 6 lit. a), text comun; la lit. c), text comun; la lit. e), text comun; la alin. 7, text comun; la alin. 8, text comun; la alin. 9, text comun; la alin. 10, eliminarea. ªi la art. 21 alin. 1 ºi 2, text comun.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi!

S-a aprobat cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivã, 6 abþineri.

Dacã la nr. crt. 14, cu referire la art. 21 alin. 3, 4, 5, 6 ºi 7 sunt observaþii faþã de textele propuse de comisia de mediere? Deci, avem texte propuse de Camera Deputaþilor la alin. 3; la alin. 4, text comun; la alin. 6, text Camera Deputaþilor; la alin. 7, eliminarea.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi!

S-a aprobat cu 92 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 5 abþineri.

La nr. crt. 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27 comisia de mediere ne propune, în unanimitate, textele în varianta Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi!

S-a aprobat cu 93 de voturi pentru, un vot împotrivã, 6 abþineri.

La nr. crt. 28, de asemenea, în unanimitate, se propune textul Camerei Deputaþilor.

La nr. crt. 29, 30, 31, 32, 33, 34, text Camera Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi!

Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 163/2002 pentru ratificarea Addendumurilor la Memorandumurile de finanþare referitoare la Programul Operaþional de Þarã PHARE 1996, Programul naþional PHARE 1998, Programul naþional PHARE 1999, Facilitatea de recuperare (Pre-Ins Facility) pentru anul 1999, Programul PHARE 1999 de Cooperare transfrontalierã dintre România ºi Ungaria, Programul PHARE 1999 de reformã a protecþiei sociale ºi de implementare a _acquis_ -ului în domeniul social Ð Consensus III.

Invit un reprezentant al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci pentru susþinerea raportului.

Invit, de asemenea, reprezentantul Guvernului.

Vã rog, foarte pe scurt, pentru cã avem expunerea de motive.

## **Domnul Teodor Bobiº** _Ñ secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Memorandumul pe care vi-l supunem aprobãrii reglementeazã Programul Operaþional de Þarã PHARE pentru anii 1996 Ð 2004. Programul conþine o serie întreagã de mãsuri pentru buna desfãºurare a acestuia.

Vã rugãm sã-l aprobaþi în forma prezentatã de comisia de specialitate din Senat.

## Mulþumesc.

Raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci îl prezintã doamna senator Ciocan Maria, secretara comisiei.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în urma dezbaterii proiectului de lege, a hotãrât întocmirea raportului favorabil, pe care îl propune spre dezbatere ºi adoptare plenului Senatului.

Menþionez cã s-au primit avize favorabile de la Comisia economicã, Comisia pentru politicã externã, Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului, Consiliul Legislativ. De asemenea, menþionez cã proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Vã rog, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Stimaþi colegi,

Nu avem amendamente. În consecinþã,

Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Trecem la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 159/2002 privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi Administraþia Naþionalã a Drumurilor pentru finanþarea Proiectului de reabilitare a drumurilor, etapa a V-a, semnat la Bucureºti, la 8 martie 2002.

Comisia sesizatã în fond, Comisia economicã, domnul preºedinte Dan Mircea Popescu.

Doamna secretar de stat Maria Manolescu, vã ascultãm!

## **Doamna Maria Manolescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul legii are ca obiect ratificarea Contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi Administraþia Naþionalã a Drumurilor pentru finanþarea Proiectului de reabilitare a drumurilor naþionale, etapa a V-a, semnat la Bucureºti, la data de 8 martie 2002.

Comisia de specialitate a Senatului a întocmit raport de adoptare în forma Guvernului, cu un amendament de redactare la Anexa A de la Contractul de finanþare. Ministerul Finanþelor Publice este de acord cu acesta ºi propune, ºi susþine, adoptarea actului normativ în forma rezultatã din raport.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul preºedinte Dan Mircea Popescu pentru a prezenta raportul Comisiei economice.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi.

Comisia de specialitate a Senatului vã propune adoptarea proiectului de lege în forma trimisã de Guvern, cu singura modificare pe care doamna secretar de stat a menþionat-o.

Existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, proiectul fãcând parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Luãri de cuvânt? Nu sunt.

Stimaþi colegi,

Modificarea constã într-o greºealã de dactilografiere. La unitatea de mãsurã în loc de metri s-a pus centimetri Ð 0,75 cm, în loc sã scrie 0,75 m. Deci corectura ar trebui fãcutã fãrã sã mai facem..., modificarea fiind o greºealã pur ºi simplu de dactilografiere.

Deci, nu avem amendamente afarã de aceastã corecturã.

Trecem la proiectul Legii pentru aderarea României la Convenþia privind Procedura de Consimþãmânt Prealabil în Cunoºtinþã de Cauzã, aplicabilã anumitor produºi chimici periculoºi ºi pesticide, care fac obiectul comerþului internaþional, adoptatã la Rotterdam, la 10 septembrie 1998.

Domnule secretar de stat, vã rog!

## **Domnul Ovidiu Ianculescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Convenþia de la Rotterdam are ca obiect comerþul internaþional cu produºi chimici periculoºi ºi pesticide ºi se referã la Procedura de Consimþãmânt Prealabil în Cunoºtinþã de Cauzã în comerþul internaþional. Principalul scop al convenþiei este acela de a furniza þãrilor informaþii detaliate referitoare la anumiþi produºi chimici periculoºi, oferind motive întemeiate pentru interziceri sau restricþionãri severe la importul acestora.

Vã rugãm a aproba proiectul de lege în forma prezentatã.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Dan Mircea Popescu, raportul Comisiei economice.

## Stimaþi colegi,

Comisia economicã vã propune adoptarea proiectului de lege, fãrã modificãri, existând în acest sens avizele din partea Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru politicã externã ºi al Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Dezbateri generale? Luãri de cuvânt? Nu sunt! Stimaþi colegi,

Nu avem amendamente.

Mulþumesc.

Trecem la proiectul Legii pentru aderarea României la Convenþia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale, adoptatã la Helsinki, la 17 martie 1992.

Vã rog, domnule secretar de stat!

Principalele obiective ale Convenþiei de la Helsinki sunt prevenirea, pregãtirea ºi intervenþia în cazul accidentelor industriale care pot avea efecte transfrontiere, inclusiv efectele unor astfel de accidente provocate de catastrofe naturale, precum ºi cooperarea internaþionalã privind asistenþa reciprocã, cercetarea ºi dezvoltarea, schimbul de informaþii ºi schimburile de tehnologii în domeniul prevenirii, pregãtirii ºi intervenþiei în cazul accidentelor industriale.

Vã rugãm a aproba proiectul de lege în forma prezentatã. Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Raportul Comisiei economice, domnule preºedinte, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Comisia economicã vã propune adoptarea proiectului de lege, fãrã modificãri, existând avizele corespunzãtoare din partea Comisiei pentru politicã externã ºi a Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Luãri de cuvânt, dacã sunt? Înþeleg cã nu.

Vã mulþumesc.

Punctul 15 din ordinea de zi Ð Legea partidelor politice Ð reexaminare. Obiectul reexaminãrii îl face art. 19 alin. 3, primitã de la Preºedinte.

Domnul senator Predescu Ion, secretarul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri are cuvântul pentru a prezenta raportul.

Luând în examinare cererea Preºedintelui României, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a Senatului a ajuns la aceeaºi concluzie la care s-a oprit Camera Deputaþilor ºi anume Ð a dat art. 19 alin. 3 urmãtoarea redactare: ”lista trebuie sã cuprindã cel puþin 25.000 de membri fondatori, domiciliaþi în cel puþin 18 din judeþele þãrii ºi municipiul Bucureºti, dar nu mai puþin de 700 de persoane pentru fiecare din aceste judeþe ºi municipiul BucureºtiÒ.

Acesta este textul acceptat de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, ºi vã rugãm sã fiþi de acord cu el.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Ca sã înþelegem exact Ð faþã de forma iniþialã, în loc de 50.000 de membri fondatori, 25.000; în loc de 21 de judeþe, 18 judeþe, în loc de 1.000 de persoane pentru fiecare din aceste judeþe, 700 de persoane. Aceasta este formula venitã de la Camera Deputaþilor ºi, din câte înþeleg, pusã de acord cu liderii de grupuri parlamentare.

Sunt observaþii, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Stimaþi colegi, Este lege organicã.

În consecinþã,

Vã mulþumesc.

Trecem la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 143/2002 pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal ºi unele legi speciale, în vederea ocrotirii minorilor împotriva abuzurilor sexuale.

De asemenea, caracterul legii este organic. Vã ascultãm, doamna secretar de stat!

## **Doamna Cristina Tarcea** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

Prezentul proiect de act normativ rãspunde necesitãþii ocrotirii mai eficiente a copiilor împotriva abuzurilor sexuale ºi a pornografiei infantile, cât ºi necesitãþii combaterii criminalitãþii în acest domeniu.

Ordonanþa de urgenþã urmãreºte, pe de o parte, incriminarea unor forme noi de abuzuri sexuale privind minorii, iar, pe de altã parte, stabilirea unor pedepse mai severe decât cele prevãzute în prezent.

De asemenea, conþine modificãri ºi completãri ale capitolului din Codul penal referitoare la infracþiuni privind viaþa sexualã, precum ºi modificãri ale dispoziþiilor în legãturã cu pornografia infantilã prevãzute în Legea nr. 678/2001.

Pentru toate aceste considerente, vã rugãm sã aveþi amabilitatea sã adoptaþi, în forma prezentatã, ordonanþa, de altfel adoptatã ºi de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Domnul senator Predescu, secretarul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri prezintã raportul comisiei.

Vã ascultãm.

## Domnule preºedinte,

Raportul comisiei noastre este de acord cu forma adoptatã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente, textele sunt bine lucrate. De altfel, conþinutului incriminator al normelor din textele pe care le abordeazã ordonanþa nu li s-au adus modificãri, au fost înãsprite pedepsele ºi vã rog sã-mi daþi voie, în puþine cuvinte, sã subliniez cã la art. 198, definit generic ”actul sexual cu un minorÒ, cele 6 alineate au suferit modificãri în privinþa pedepsei ºi a trimiterii la pedeapsã, înãsprindu-se pedepsele. Primul alineat de la 3 la 10 ani, al doilea de la 15 la 18 ani ºi aºa mai departe, adicã a crescut protecþia prin înãsprirea pedepselor privind actele sãvârºite împotriva minorilor, ceea ce se numeºte ”act sexual cu un minorÒ, pânã la vârsta de 15 ani ºi între vârsta de 15 ºi 18 ani.

Urmãtorul alineat, de asemenea, esenþial modificat, priveºte art. 201, ”actele de perversiune sexualãÒ, s-au înãsprit pedepsele. La urmãtorul articol pentru ”formele calificate ale perversiunii sexualeÒ s-au înãsprit pedepsele, ajungând pânã la 18 ani. La actele cu caracter obscen, de asemenea, s-au înãsprit pedepsele ºi, în sfârºit, pentru relele tratamente aplicate unui minor s-a înãsprit pedeapsa, ºi chiar ºi condiþiile ei de incriminare.

S-a mai produs o modificare la Legea nr. 678/2001 privind prevenirea ºi combaterea traficului de persoane, înãsprindu-se pedeapsa ºi, mai ales, înscriindu-se cã reprezintã ”pornografie infantilãÒ ºi se pedepseºte de la 3 la 10 ani, tot ceea ce se produce de naturã a prejudicia personalitatea copilului, dezvoltarea acestuia, însuºirile, calitãþile pe care legislaþia românã le are în vedere ºi, în general, legislaþia internaþionalã. Mai doresc sã subliniez cã aceste reglementãri vin sã fie de acord cu convenþiile internaþionale la care România este parte în privinþa protecþiei deosebite ce trebuie acordatã minorilor.

Vã rog, deci, sã fiþi de acord cu aceste modificãri pentru care raportul comisiei noastre este de admitere, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc foarte mult.

Luãri de cuvânt? Vã rog, dezbateri generale? Nu sunt. Stimaþi colegi,

Nu avem amendamente. Supun aprobãrii dumneavoastrã atât raportul, cât ºi proiectul de lege, în formula venitã de la Camera Deputaþilor.

Vã atenþionez cã este vorba despre o lege organicã. Vã rog sã votaþi!

Cu 112 voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi douã abþineri, s-a aprobat.

Vã mulþumesc.

Trecem la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 160/2002 privind suspendarea unor dispoziþii din Legea cetãþeniei române nr. 21/1991.

De asemenea, caracterul legii este organic. Doamna secretar de stat, vã rog!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În ultima perioadã, în special în noul context creat prin eliminarea obligativitãþii vizelor pentru cetãþenii români care cãlãtoresc în statele ”spaþiului SchengenÒ precum ºi a perspectivelor aderãrii României la structurile nord-atlan-

tice s-a constatat o creºtere explozivã a numãrului cererilor adresate comisiei. Din evidenþele existente la nivelul Ministerului de Interne ºi la nivelul Ministerului Justiþiei a rezultat cã acest caracter reparatoriu, prevãzut de art. 10 alin. 2 din Legea nr. 21/1991 nu se mai regãseºte, în cele mai multe cazuri. Prin urmare, s-a propus suspendarea aplicãrii pe o perioadã de 6 luni a dispoziþiilor art. 10 alin. 2 ºi ale art. 36 alin. 2, în aceastã perioadã urmând ca pe baza unei analize temeinice sã se stabileascã reglementãri clare, care sã distingã între procedura de acordare a cetãþeniei pentru foºtii cetãþeni români, care au pierdut aceastã cetãþenie ºi descendenþii majori ai acestora, astfel încât sã se înlãture acordarea cetãþeniei pentru interese strãine scopului legii.

Prin urmare, vã rugãm sã aveþi amabilitatea sã adoptaþi ºi acest act normativ, adoptat, de altfel, ºi de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a Senatului.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri este prezentat tot de domnul secretar Predescu Ion.

## Domnule preºedinte,

Suspendarea aplicãrii prevederilor celor douã articole din Legea cetãþeniei a întâmpinat, în cadrul dezbaterilor din comisie, obiecþiuni.

În raport de expunerea de motive ºi considerentele acesteia, obiecþiunile erau întemeiate pentru cã simpla aglomerare la peste 13.000, aproape 15.000 de cereri pentru redobândirea cetãþeniei nu era, prin sine, motiv de suspendare. În contextul mãsurilor ce trebuie abordate pentru rezolvarea cererilor de redobândire a cetãþeniei române s-a evidenþiat nu volumul activitãþii, dificultãþile rezultând din acesta, ci necesitatea modificãrii competenþelor ºi adoptãrii unor proceduri privitoare la noi competenþe pentru Ministerul de Interne, Ministerul Justiþiei ºi Ministerul Afacerilor Externe în rezolvarea unor asemenea categorii de cereri, pentru cã nu sunt toate de acelaºi tip ºi cu acelaºi specific, motive pentru care s-a convenit, în final, la nevoia completãrii textului ºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri vã propune, în completare ”... ºase luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanþe de urgenþã pentru o nouã reglementare a procedurilor privind redobândirea cetãþeniei româneÒ. Acesta este amendamentul comisiei, cu care vã rugãm sã fiþi de acord ºi astfel mãsura suspendãrii pe 6 luni se justificã.

De aceea, vã rugãm sã fiþi de acord cu raportul nostru.

S-a înþeles.

Dezbateri generale? Sunt luãri de cuvânt?

Vã rog, reprezentantul ministerului este de acord cu aceastã completare?!

Da. De acord.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimaþi colegi,

Practic, la articolul unic ni se propune sã adãugãm în final ”...suspendarea pe ºase luni pentru o nouã reglementare a procedurilor privind redobândirea cetãþeniei româneÒ.

Legea este organicã, domnule preºedinte!

Legea este organicã. Vã rog sã votaþi!

Cu 73 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivã ºi 12 abþineri a fost aprobat atât raportul, cât ºi proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

Trecem la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 140/2002 privind transmiterea fãrã platã a unor imobile, din domeniul privat al statului ºi din administrarea Autoritãþii pentru Valorificarea Activelor Bancare, în proprietatea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe, respectiv în domeniul public al statului ºi în administrarea Ministerului de Interne.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat. Vã rog sã vã ºi prezentaþi!

## **Domnul Mircea Ursache** _Ñ vicepreºedintele Autoritãþii pentru Valorificarea Activelor Bancare_ **:**

## Domnule preºedinte,

Dupã cum cunoaºteþi, AVAB-ul a preluat un debitor denumit ROMTUR, cu o creanþã de 11,9 milioane de dolari, cu garanþii minimale, preluate în dosarul BANCOREX. Prin valorificarea acestor garanþii s-a obþinut un preþ foarte mic, aproximativ 22% din creanþã. În aceste condiþii, urmare a unor licitaþii repetate, s-a ajuns la concluzia cã cea mai bunã valorificare este o valorificare indirectã, care sã degreveze bugetul Ministerului de Interne la investiþii ºi a Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe.

În aceste condiþii, un teren liber de orice sarcinã, prevãzut cu utilitãþi, cu o suprafaþã de 3,9 hectare a fost transferat Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe, iar toate garajele din fostul ROMTUR au fost transferate Ministerului de Interne.

În consecinþã, rog distinºii membri ai Senatului sã aprobe acest proiect de lege.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri este prezentat de domnul secretar Ion Predescu.

Raportul comisiei este de admitere, fãrã amendamente. Legea face parte din categoria legilor ordinare. În prezentarea fãcutã de reprezentantul Guvernului ºi în considerentele raportului nostru se justificã concluziile raportului nostru, motiv pentru care vã rugãm sã fiþi de acord.

Vã mulþumesc. Nu sunt amendamente. Dezbateri generale. Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Am amendament la un act normativ asemãnãtor.

Întrebarea pe care o pun reprezentantului Guvernului este dacã ANL, atunci când vinde locuinþa gata construitã, ia bani pe teren. Problema este de ce AVAB nu pune un preþ pe acest teren pe care-l transferã ANL-ului ºi dacã ANL încaseazã bani pe valoarea acestui teren.

Este o ordonanþã asemãnãtoare la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci unde este vorba de 60.000 mp, care urmeazã sã fie supusã dezbaterii ºi unde am amendament, unde am propus ca 5% din valoarea locuinþei sã fie preþ al terenului.

Vã întreb: tot ceea ce pleacã de la AVAB este datorie publicã, nu? E vorba de BANCOREX. E datorie publicã ºi este firesc ca aceste terenuri sã fie transferate cu titlu gratuit, în situaþia Ð nu ºtiu, sã ne spuneþi dumneavoastrã Ð dacã ANL ia sau nu ia bani pe aceste terenuri, când vinde locuinþa? Dacã nu ºtiþi, e neplãcut.

Interesant e procentul de 5%. Mi se pare cã sunteþi mai specialist decât mulþi alþii.

E mult sub preþul pieþei.

E vorba de domeniul public. Reþineþi! Domnule secretar de stat, vã rog sã rãspundeþi!

AVAB-ul transferã fãrã platã Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe care urmeazã sã construiascã, cu credit ipotecar, construcþii pe acest teren de 3,9 hectare, urmând sã decidã singurã dacã dã terenul în folosinþã pe durata execuþiei construcþiei cu titlu gratuit sau îl vinde. Oricum, chiar ºi în condiþiile în care îl vinde, banii vor ajunge înapoi la stat, în condiþiile acestea urmând sã se stabileascã un act normativ. În momentul de faþã nu se putea prevede de la AVAB care este politica de construcþie la ANL.

Trece în domeniul public, ceea ce înseamnã tot stat, ca ºi valoarea terenului.

Vreþi sã mai completaþi? Vã rog frumos!

Este vorba de teren care pleacã la ANL, deci nu poate fi vorba de domeniul public pentru cã acolo se construieºte o locuinþã pe care, în final, ANL o transferã unui proprietar care o intabuleazã ºi aºa mai departe. Aceasta este întrebarea. Nu e vorba de domeniul public. Dacã acest teren trecea la Ministerul Apãrãrii Naþionale sã facã un poligon sau altceva nu era nici o problemã. Problema este cã se fac locuinþe care devin private, în final. ªi e vorba de datoria publicã care Ð ºtiþi foarte bine, domnule preºedinte Ð a însemnat datoriile BANCOREX-ului.

Iar eu v-am rãspuns cã, dacã se va vinde acest teren, categoric se va vinde cu bani pentru cei care-l cumpãrã.

Eu cred cã s-a înþeles foarte bine. Vreþi sã adãugaþi ceva, domnule senator?

administreze fondul piscicol ºi cel din bazinele naturale ºi constituie, totodatã, Comitetul Consultativ Naþional pentru Sectorul Pescãresc, organism de consultanþã similar cu ceea ce existã în structurile Uniunii Europene.

Acestea au fost cele douã mari probleme vizate prin aceastã ordonanþã, creând posibilitatea funcþionãrii legii ºi, mai ales, atribuþiilor Companiei Naþionale Piscicole.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dau cuvântul preºedintelui Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, domnul senator Pãtru. Aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte,

Totul este în funcþie de regimul juridic al terenului. Dacã aparþine domeniului public, nu se poate vinde, se poate concesiona Ð cu chirie, folosinþã, etc. Ð dacã e domeniu privat, de asemenea, se poate vinde sau se poate da în folosinþã cu plata lipsei de folosinþã. Lucrurile sunt simple.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci în cazul în speþã este folosinþa.

## **Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

De la public la privat?

De la public la cetãþean. E problemã naþionalã.

Insistaþi sã supunem la vot?

Nu, am amendament la...

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

În consecinþã, avem un raport de admitere fãrã amendamente.

Trecem la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 76/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul ºi acvacultura.

Domnule secretar de stat Predilã, aveþi cuvântul!

## **Domnul Gheorghe Predilã** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor:_

## Domnule preºedinte,

A fost nevoie de aceastã ordonanþã întrucât pe parcurs, de la apariþia legii, Uniunea Europeanã a venit cu noi precizãri în domeniul politicii piscicole ºi acvaculturii, prevederi care nu erau prinse în forma iniþialã a legii ºi, din aceastã cauzã, s-a emis aceastã ordonanþã.

Ea vizeazã douã mari probleme: îi dã dreptul Companiei piscicole nou înfiinþate sã concesioneze ºi sã

Comisia noastrã a dezbãtut proiectul de lege în ºedinþa din 11 decembrie. În urma dezbaterilor generale ºi pe articole, membrii comisiei au hotãrât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului favorabil în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Prin natura reglementãrilor, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Faþã de cele prezentate, propunem Senatului adoptarea prezentului raport.

Vã mulþumesc.

ªi celelalte comisii au avizat favorabil. Vã rog, dezbateri generale. Dacã sunt luãri de cuvânt. Domnul senator Panã Aurel.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am venit pentru cã este o lege foarte importantã ºi aº vrea sã vã reamintesc cã am mai avut o dezbatere generalã care a pornit de la promovarea de cãtre Comisia pentru Integrare Europeanã a unui proiect de Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 192/2001 care, într-adevãr, era armonizatã cu ceea ce se vorbeºte cã ar trebui sã fie armonizare legislativã în domeniul respectiv cu Uniunea Europeanã. Ba mai mult, textul a fost preluat aproape în integralitatea sa, a fost adoptat ºi de legislaþia finlandezã. V-am fãcut cunoscut încã de atunci acest lucru.

Când a apãrut aceastã ordonanþã, a apãrut ca sã atenueze puþin efectele unei hotãrâri de guvern care urma sã ducã la concesionarea discreþionarã a suprafeþelor piscicole din întreaga Deltã a Dunãrii. S-a spus atunci cã proiectul promovat de Comisia pentru Integrare Europeanã ºi proiectul de ordonanþã vor fi examinate simultan, lucru care nu a fost cu putinþã. De altfel, la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupþie ºi petiþii din Senat s-a constituit o subcomisie care a mers ºi a analizat situaþia creatã atât de primele prevederi ale hotãrârii de guvern, cât ºi de ceea ce prevede ordonanþa de urgenþã a Guvernului ºi concluziile sunt dintre cele mai dezastruoase pentru iniþiatorii acestui act normativ.

Dacã vorbim de armonizare legislativã cu Uniunea Europeanã, atunci, prin excelenþã, Munþii Apuseni ºi Delta Dunãrii sunt zone cu adevãrat defavorizate ºi trebuie luate absolut toate mãsurile pentru a opri depopularea. Instituþia respectivã era prevãzutã ºi în Legea nr. 192/2001. Nu a fost creatã, nu cunoaºtem de ce. Asta este treaba Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor de ce nu a instituþionalizat acea inspecþie de pescuit. Corespundea normelor ºi atunci, aºa cum era, corespundea normelor europene. Nu au fost sesizãri de la Uniunea Europeanã pe acest capitol, pe capitolul pisciculturã. Dupã pãrerea mea, sunt mari neadevãruri ceea ce se afirmã, cã la indicaþia Comisiei Uniunii Europene, pentru cã nu am cunoºtinþã ca acest capitol, închis temporar, sã fi fost redeschis. Cum nu a fost redeschis, de altfel, nici un capitol de negociere cu Uniunea Europeanã.

Vã mulþumesc. Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Domnule Codreanu, aveþi cuvântul!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vorbesc în nume personal, nu în numele Grupul parlamentar al Partidului România Mare, ºi ca membru al Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.

Consider cã aceastã ordonanþã de urgenþã este bine venitã, la ora actualã, pentru completarea Legii nr. 192/2001. Legea 192/2001 avea unele lipsuri ºi de aceea, aºa cum a arãtat stimatul coleg Panã, în biosfera Delta Dunãrii s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat, unde pescuitul s-a fãcut aºa cum s-a fãcut, nefiind o societate care sã se ocupe cu aceastã reglementare.

Compania Naþionalã de Administrare a Fondului Piscicol este bine venitã, la ora actualã, ºi eu consider cã ea completeazã Legea nr. 192/2001 ºi eu personal o voi vota.

Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt?

Stimaþi colegi,

Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã ne propune raport favorabil fãrã amendamente, legea în forma venitã de la Camera Deputaþilor, lege organicã.

Vã rog sã votaþi atât raportul, cât ºi proiectul de lege în forma Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi!

S-a aprobat cu 84 de voturi pentru, 23 voturi împotrivã ºi 7 abþineri.

Vã mulþumesc.

Trecem la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 139/2002 privind desfiinþarea Societãþii Naþionale _Cai de Rasã_ Ð S. A. ºi preluarea patrimoniului acesteia de cãtre Regia Naþionalã a Pãdurilor.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat Predilã.

## Domnule preºedinte,

Vreau sã vã prezint urmãtoarea situaþie: Societatea Naþionalã _Cai de rasã_ are o existenþã destul de îndelungatã, deþine în patrimoniu un numãr de 13 rase, unele sunt cunoscute de peste 200 de ani, iar în ultimii 40 de ani au fost create douã rase: calul de sport român ºi semigreul românesc.

Din 1991, Societatea Naþionalã _Cai de rasã_ , fostã regie, ulterior societate naþionalã, s-a confruntat permanent cu greutãþi, greutãþi care au constat în nerealizarea unor producþii vegetale care sã asigure furajarea, management Ð uneori Ð defectuos, o politicã fiscalã, la vremea respectivã, destul de durã, ºi, datoritã creºterii dobânzilor, ei au rãmas puþin în urmã, încât la sfârºitul anului trecut s-au înregistrat cu arierate de 27 miliarde.

La ora actualã Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor a propus Guvernului ca fiind mai bine ca aceastã societate sã fie preluatã de Regia Naþionalã a Pãdurilor, regie care dispune de fonduri, dispune de bazã materialã, dispune de condiþii mai bune de furajare ºi chiar de realizarea unor investiþii de care aceastã regie are nevoie ºi, mai ales, de stimulare a performanþei cailor de rasã.

În momentul de faþã bugetul statului nu poate suporta aºa ceva. O regie care are peste 800 miliarde profit poate sã facã asta. Aceasta a fost, practic, orientarea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor ºi principala cauzã pentru care s-a propus preluarea.

Vã mulþumesc.

Domnul Pãtru Nicolae, preºedintele Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, prezintã raportul.

Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a dezbãtut acest proiect de lege în ºedinþa din 11 decembrie.

Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi, ca de obicei, Comisia pentru integrare europeanã nu a trimis avizul.

În urma dezbaterilor generale, membrii Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã au hotãrât, cu 5 voturi pentru ºi 4 voturi împotrivã, întocmirea raportului de admitere pentru proiectul de lege în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Faþã de cele prezentate, supunem dezbaterii Senatului prezentul raport.

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã rog, dezbateri generale, luãri de cuvânt? Domnul senator Gheorghe Flutur.

Domnule preºedinte,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal nu va vota acest proiect de lege, din câteva considerente. În primul rând, cum se susþinea aici de domnul secretar de stat, aceastã Societate Naþionalã _Cai de Rasã_ a devenit nerentabilã ºi s-a gãsit o soluþie, care nu cred cã are ceva comun cu economia de piaþã, sã o trecem la o regie care este încã rentabilã. Nu credem cã aceasta este soluþia. Mai mult decât atât, prin acest proiect de lege se modificã ºi atribuþiunile Regiei Naþionale a Pãdurilor. Cu câteva luni în urmã noi am votat aici sã retrocedãm o parte din pãdurile Regiei Protocolului de Stat la Scroviºte. Deci, dãm pãduri altor regii ºi noi preluãm cai de rasã. Aºadar se modificã atribuþiunile. Dacã mergem pe acest principiu, probabil cã ºi TAROMul ºi CFR-ul ar putea sã treacã la Regia Naþionalã a Pãdurilor, cã sunt nerentabile, sunt de stat ºi sã meargã la o regie rentabilã. Nu mi se pare cã este corectã aceastã procedurã. Poate cã puteau sã vinã cu un calcul mult mai clar aici ºi o altã formã de organizare. Înþelegem cã este vorba de un fond genetic foarte important ºi cã este de interes naþional. Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor poate gãsi în altã parte sã-ºi organizeze aceastã societate, nicidecum la o regie cãreia i se vor încãrca costurile ºi pentru proprietarii de pãduri, care vor administra pãdurile cu regia actualã de stat. Deci, nu putem sã fim de acord. Eu am votat împotrivã ºi astfel mi-am explicat votul.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Nicolae Pãtru.

## Domnule preºedinte,

## Stimate colege ºi stimaþi colegi,

În cadrul dezbaterilor acestui proiect de lege, patru senatori am votat împotriva admiterii lui ºi, în acest sens, doresc sã subliniez câteva probleme.

În primul rând, vreau sã accentuez cã sunt de acord ca patrimoniul naþional cabalin, proprietate publicã a statului, sã fie salvat ºi autoritatea publicã, care rãspunde de aceastã activitate, trebuie sã gãseascã soluþii, dar nu oricum ºi nu printr-o trecere mascatã a dezastrului, fãcut în acest sector, pe activitãþi economice realizate cu patrimoniul public ºi privat al statului, respectiv, pe exploatarea pãdurilor. Compania, societate pe acþiuni, în care ca acþionar unic este statul, a avut administraþia numitã de Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor. Cum a reuºit acest minister sã dea în administrare un patrimoniu de peste 17 miliarde lei ºi, numai în 2 ani, administratorii sã creeze arierate de 27 de miliarde lei, nimeni nu poate sã-ºi imagineze. ªi ne întrebãm dacã s-a luat vreo mãsurã pentru recuperarea pagubei sau dacã sunt identificaþi vinovaþii.

De asemenea, la comisie a venit ºi a susþinut aceastã cauzã fostul director al companiei, care ºi actualmente este în aceastã funcþie. Faptul cã Regia Naþionalã a Pãdurilor preia activul ºi pasivul Societãþii Naþionale _Cai de Rasã_ nu este soluþia cea mai adecvatã, deoarece profilul Regiei Naþionale a Pãdurilor rezultã din gospodãrirea fondului forestier, proprietate publicã ºi privatã a statului, precum ºi a altor deþinãtori pe bazã de contract, urmând ca acestora din urmã sã li se acorde un procent din profit în funcþie de suprafaþã. În condiþiile în care profitul regiei este viciat de rezultatele activitãþii de administrare a

patrimoniului genetic cabalin, sigur vor fi viciate ºi drepturile deþinãtorilor care au contract cu aceasta.

De asemenea, rezultatele financiare ale regiei vor fi afectate de aceastã activitate, dacã ne referim numai la arieratele pe care le va prelua, aproape de 3 ori mai mari decât patrimoniul. ªi ºtim cu toþii cã profitul regiei este realizat pe baza concurenþei neloiale. Aceasta ºi-a pãstrat activitatea proprie de exploatare ºi exploateazã cele mai avantajoase parchete în detrimentul celorlalþi operatori din domeniu.

Vã rog, domnul senator Aurel Panã.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Cred cã dacã s-ar fi propus preluarea RADET-ului la Regia Autonomã _Romsilva_ , cred cã am fi fost toþi de acord, pentru cã tot au lemne de foc ºi sã fi fost, de fapt, cãldurã pentru toatã þara în aceastã iarnã.

O mai mare gogomãnie ca asta nu existã. Un sector care, prin excelenþã, este destinat unei activitãþi private trece, într-un mod care frizeazã tehnica legislativã, într-o regie. Deci, de la o regie la altã regie. Nu vreau sã vã mai spun cã aici sunt, de fapt, iarãºi o serie întreagã de prevederi care modificã Codul silvic, dupã care, la art. 5: ”Organizeazã, coordoneazã activitãþi de reproducþie, creºtere ºi sanitar-veterinareÒ. Aºadar, trebuie o specializare, chiar dacã preia salariaþii Societãþii Naþionale _Cai de Rasã_ într-o direcþie specializatã. ªi nu mai spun cã pe undeva, pe la sfârºit, printr-o lege se cam abrogã o hotãrâre de Guvern, nu se respectã nivelul de abrogare a unui act normativ. ªi vreau sã vã spun un lucru: nicãieri în Uniunea Europeanã nu se întâmplã ceea ce se întâmplã în România. Calul de rasã este pus în valoare de hipodrom. Inexistenþa hipodroamelor, care sã valorifice caii de rasã, pe tipuri de concursuri sportive, ºi oricâte alte milioane de dolari se vor bãga în aceºti cai de rasã, nu vor duce la creºterea valorii calului de rasã din România. Problema este a construcþiei de hipodroame, a activãrii lor ºi calul de rasã trebuie sã treacã în sistemul privat, pentru cã cel care îl deþine în sistem privat este interesat sã-i creascã valoarea ºi sã-l punã în valoare. Concursul îl pune în valoare ºi nicidecum un sistem de pregãtire pentru abatorizare. Vã mulþumesc.

Se pare cã avem prea mulþi specialiºti în cai de rasã. Domnul senator Vasile Mocanu.

Domnule preºedinte,

## Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Acest act normativ s-a dezbãtut foarte serios în Comisia pentru agriculturã, industria alimentarã ºi silviculturã, ca dovadã ºi discuþiile care au loc în plen. Întrebarea care se pune în aceastã dezbatere este urmãtoarea: are România nevoie de cai de rasã sau nu are? Mai multe domenii din agriculturã, la aceastã orã, au ajuns unde au ajuns. ªi Societatea Naþionalã _Cai de Rasã_ a ajuns într-o situaþie când nu putea sã meargã mai departe. Noi, prin acest act normativ, care este foarte important, rezolvãm douã probleme destul de importante. În momentul când putem construi hipodrom în România, nu putem sã venim cu cai care nu mai au nici un fel de valoare. Mai înainte de toate, trebuie sã pregãtim aceºti cai ºi, în condiþiile date, cu 27 de miliarde lei arierate nu putem continua. Am luat mãsura ca aceºti _Cai de Rasã_ , societatea, sã fie desfiinþatã ºi sã fie preluatã activitatea de Regia Naþionalã a Pãdurilor, care în acest an încheie activitatea cu 1.000 de miliarde lei profit.

Cred cã, cu toate posibilitãþile create prin activitate, aceastã activitate a Societãþii Naþionale _Cai de Rasã_ este preluatã ºi dusã mai departe. O atribuþiune deosebit de importantã pe care a avut-o ºi pânã acum Societatea Naþionalã _Cai de Rasã_ a fost monta, care se efectua de aceastã regie în populaþie de cai, pentru ameliorarea raselor de cai pentru tracþiune. Un lucru deosebit de important pentru þara noastrã, pentru silvicultura însãºi, unde, în anumite porþiuni, în anumite zone, nu se poate intra nici cu tractorul, nici cu alte mijloace, decât cu caii cu care se scoate lemnul la drumurile de exploatare mai propice.

Date fiind aceste considerente pe care le-am prezentat, eu rog pe colegii mei sã voteze pentru aceastã lege deosebit de importantã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Eugen Marius Constantinescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu, spre deosebire de colegii mei, n-am sã fac foarte multã teorie.

Numai o secundã!

Domnule senator Pãtru,

Vã rog sã poftiþi la prezidiu! Am impresia cã faceþi propagandã în timpul ºedinþei.

Vã rog, domnul senator Eugen Marius Constantinescu.

Mulþumesc.

De ce a ajuns Societatea Naþionalã _Cai de Rasã_ în situaþie de faliment? Este un domeniu în care cu greu pot sã-mi imaginez cã se poate întâmpla aºa ceva. Acesta este un domeniu extrem de important, este un domeniu pe care românii îl stãpânesc bine, pe care au ºtiut sã-l valorifice foarte bine ºi este cu totul surprinzãtor cã astãzi se aflã în aceastã situaþie. De ce? Pãi, sã luãm câteva cazuri concrete.

În judeþul Buzãu existã douã herghelii, herghelia de la Ruºeþu pentru semigreu ºi herghelia de la Cislãu pentru pursânge arab. În 1997 am fãcut un album monografic pentru judeþul Buzãu ºi am încercat, la una din aceste herghelii, sã fac o fotografie, douã, ca sã putem sã prezentãm aceastã realitate. Am gãsit situaþii cumplite, lucrãtorii trebuiau sã scoale caii de jos, ca sã se poatã þine pe picioare. La Ruºeþu, în herghelie, am gãsit mai mulþi cai, proprietate particularã ai unor domni bine aranjaþi, care, de ani de zile, erau þinuþi ºi întreþinuþi de cãtre herghelia respectivã. ªi în momentul în care am intrat în discuþie ºi am întrebat: cine plãteºte pentru ei? Mi s-a spus: ”Nu plãteºte nimeni pentru caii respectivi. Se cheltuiesc sume importante pentru întreþinerea lor, dar nu plãteºte nimeni nici un leuÒ. La Cislãu am revenit dupã un an ºi am gãsit o situaþie cu totul deosebitã, se schimbase complet ºi faþa hergheliei, ºi aspectul animalelor, ºi numãrul lor, ºi modul cum erau întreþinuþi. De ce? Pentru cã acolo apãruse un alt director, directorul Barbãlatã, pe care pot sã-l numesc aici, pentru cã ceea ce a fãcut acolo, la Cislãu, este un exemplu extraordinar. Printr-un efort simplu pentru un director a reuºit sã schimbe complet situaþia de acolo. Herghelia de la Cislãu nu este în faliment. Dimpotrivã, vinde, închiriazã, face montã ºi aºa mai departe. Dacã lucrurile ar fi luate aºa cum se cuvine, aceastã regie nu ar avea nimic de pãtimit. Însã, în situaþia hergheliei de la Ruºeþu este ºi herghelia de la Mangalia, este ºi herghelia de la Sibiu, este ºi herghelia, una din hergheliile din judeþul Suceava, ºi probabil cã ºi altele. Acestea sunt informaþiile pe care le am eu.

Ca atare, noi nu trebuie sã desfiinþãm, sub nici o formã, aceastã Societate Naþionalã _Cai de Rasã_ , este bine sã o pãstrãm, dar sã aplicãm legea aºa cum se cuvine ºi sã-i punem pe oamenii de acolo sã munceascã pentru ceea ce sunt chemaþi sã munceascã, ºi nu sã munceascã ºi sã facã în aºa fel încât sã împrãºtie valorile ºi bunurile þãrii acesteia, prin diferite mijloace ºi pe diferite cãi.

Am înþeles. Aºadar, veþi asista la distrugere totalã, cum vreþi dumneavoastrã. Vreau sã înþelegeþi cã e o reglementare tranzitorie.

Vreau sã înþelegeþi cã este o reglementare tranzitorie. Dacã vreþi sã pierdem tot...

Domnul senator Pete ªtefan.

Voi fi foarte scurt, domnule preºedinte.

Eu consider cã o mãsurã de fuziune sau divizare pentru o societate, fie ea naþionalã, sau regie, sau de altã naturã, este o mãsurã organizatoricã, un procedeu care se practicã.

Problema de fond, ºi în acest caz, acum vorbim despre Ð aº putea sã spun Ð o fuzionare, prin faptul cã se desfiinþeazã societatea naþionalã, care este o mãsurã prin care problema de fond, patrimoniul genetic naþional rãmâne tot în domeniul public. Aceasta este o problemã care Ð zic eu Ð trebuie subliniatã la aceastã mãsurã.

ªi îºi pãstreazã personalitate juridicã, sã înþeleagã colegii.

κi pãstreazã funcþionalitatea.

O altã problemã legatã de acest proiect de lege este ºi faptul cã Regia Pãdurilor preia nu doar cabalinele, deci efectivele de animale, preia Ð nu vânatul Ð ºi terenurile care sunt baza furajerã. Deci nu putem sã spunem cã regia depune niºte eforturi deosebit de mari în ceea ce priveºte furajarea, de exemplu, a acestor cabaline, pentru cã are ºi acele terenuri pe care le preia tot din domeniul public, din partea societãþii naþionale.

Eu consider cã este o mãsurã provizorie care astãzi scoate unitatea dintr-o situaþie ºi cred cã va urma o altã mãsurã prin care se va face o strategie, poate chiar o continuare a privatizãrii unei pãrþi din societate, sau o altã modalitate de restructurare. Deci, în faza actualã, consider cã este o mãsurã care se poate susþine.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da, vã mulþumesc foarte mult. Vã propun sã ne oprim aici.

Poate cã nu ar fi rãu ca la începutul anului urmãtor Ð ianuarie, februarie Ð Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã sã facã o deplasare în aceste zone ºi sã vadã cum aratã cele 9.000 hectare, lucrate azi, faþã de anul trecut. Este o bijuterie! De ce? Au fost puºi oamenii la treabã.

Este o reglementare tranzitorie, îºi pãstreazã personalitatea juridicã, dupã aceea vom vedea când vom avea ºi noi bani sã cumpãrãm cai de rasã, sã participãm la concursuri ºi în strãinãtate; pânã atunci mai este. Dar, vã rog, decizia o luãm prin vot.

## Stimaþi colegi,

Repet, în timp vom ajunge ºi la dezvoltarea sectorului privat aici, sperãm noi, dar pânã atunci sã pãstrãm... Poftim?

## **Doamna Angela Mihaela Bãlan**

**:**

Listã pentru Grupul P.R.M.

Vã rog, listã pentru toate grupurile parlamentare. Trecem la proiectul Legii minelor, stimaþi colegi. Domnul preºedinte Dan Mircea Popescu, îl avem ºi pe domnul secretar de stat aici.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat, o sintezã, pentru cã avem expunerea.

**Domnul Romulus Ioan Moucha** _Ñ secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Resurselor:_

## Domnule preºedinte,

Cu permisiunea dumneavoastrã, mai ales cã în precedenta întâlnire am fãcut o întâlnire mai detaliatã, aº vrea sã amintesc numai câteva elemente care, în opinia noastrã, în calitate de iniþiator, motiveazã adoptarea unei noi Legi a minelor.

În momentul de faþã existã Legea nr. 61/1998, între timp a apãrut necesitatea armonizãrii, clasificãrii apelor minerale cu cea a directivelor Uniunii Europene.

De asemenea, o altã idee este aceea cã prin noua lege a minelor se introduce Ð ºi este ºi oportunã Ð o sumã de obligaþii exprese privitoare la refacerea mediului afectat de activitãþile miniere.

Totodatã este prevãzut un alt element care se aflã în aceastã nouã formulare a Legii minelor, referitor la consultarea reprezentanþilor grupurilor afectate de activitãþile miniere.

## Domnule preºedinte,

Aº vrea sã vã informez cã lângã mine se aflã doamna Iuliana Stratulat, care este preºedintele Agenþiei Naþionale a Resurselor Minerale. În concluzie, eu aº încheia aici ºi vã stãm la dispoziþie.

## Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte Dan Mircea Popescu, Vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei economice.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Faþã de raportul prezentat în ºedinþa anterioarã, Comisia economicã a reanalizat proiectul de lege, aºa cum plenul a dispus. Am întocmit un raport suplimentar, existã douã amendamente admise Ð la art. 39 lit. m) ºi u). Am refãcut Ð din acest punct de vedere Ð Anexa nr. 1, respectiv anexa cu amendamentele admise, am ataºat Ð dupã cum puteþi observa Ð Anexa nr. 2, cu amendamente respinse.

În concluzie, existând avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi Comisiei noastre pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia economicã vã propune adoptarea proiectului de lege cu amendamentele din Anexa nr. 1.

Menþionez cã proiectul face parte din categoria legilor organice.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Dacã sunt luãri de cuvânt? Vã rog, domnule senator. Domnul senator Bîciu, vã rog!

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

În 1998, în luna martie apãrea Legea minelor, Legea nr. 61. Acea lege a avut ca prim efect transferul unei licenþe de exploatare de la o regie autonomã de stat la o societate privatã. Cazul concret: Roºia Montanã Ð Gold Corporation.

Actualul proiect de lege, dacã va fi adoptat, are multe referiri care trezesc temeri justificate cã ies în beneficiul aceluiaºi beneficiar: Roºia Montanã Ð Gold Corporation. ªi v-aº reaminti doar câteva:

O nouã definiþie a perimetrelor de exploatare.

Limitarea exploatãrii la zonele bogate, lucru foarte grav, dacã avem în vedere cã, de exemplu, exploatarea minierã de la Roºia Montanã are zone unde conþinutul de aur depãºeºte 2,5 grame aur pe tonã ºi zone unde conþinutul de aur este sub 0,6 grame. Exploatarea singularã a zãcãmântului de 0,6 grame pe tonã nu este posibilã, deci exploatarea de la Roºia Montanã este beneficã pentru un produs mai mare, numai dacã se face în comun, dacã exploatarea celor douã zãcãminte se face în comun.

Prin aceastã actualã Lege a minelor sunt mult încurajate exploatãrile de suprafaþã. Având în vedere cã aceste exploatãri de suprafaþã sunt cele mai nocive, ºi se includ aici ºi poluarea, ºi chiar otrãvirea mediului, ele ar fi trebuit restricþionate.

O ambiguitate destul de mare în ceea ce priveºte darea în administrare care, la un alineat din lege, este prevãzutã foarte clar cã nu este transmisibilã, deci este netransmisibilã la un alineat, iar la un alt alineat din lege Ð administrarea devine ”administrarea lucrãrilor miniereÒ ºi este transferabilã.

Am 3 amendamente pe care am sã le susþin ºi am sã fac mai multe referiri asupra ambiguitãþilor pe care le introduce actualul proiect de lege. La momentul respectiv îmi voi susþine toate amendamentele. Dacã amendamentele nu sunt admise, Grupul parlamentar Partidul România Mare va vota împotriva acestei legi.

Chiar aºa s-au hotãrât? Toatã lumea e cu domnul Bîciu Constantin, înþeleg, din solidaritate.

Vã rog, dacã mai sunt luãri de cuvânt? Nu sunt. Stimaþi colegi,

Practic, raportul suplimentar al comisiei a preluat ºi formula iniþialã. Vã rog, dacã la amendamentele admise ºi votate de comisie sunt obiecþii? Înþeleg cã nu, da? Atunci trecem la amendamentele respinse. Vã rog, la ce articol vã referiþi?

Domnule preºedinte,

Primul amendament este la art. 11.

Alin. 2.

Alin. 2.

Vã rog!

Dupã cum se vede, art. 11 interzice efectuarea de activitãþi miniere pe terenuri pe care sunt amplasate

monumente istorice, religioase, situri arheologice etc., de importanþã deosebitã sau de interes deosebit.

Alin. 2 spune cã excepþiile de la regulã se fac numai prin hotãrâre de guvern, dar, întrucât la noi existã precedentul, adicã existã cazuri concrete, în þarã, în care s-au acordat licenþe de exploatare fãrã a se þine cont de interesul sau de importanþa deosebitã a acelor monumente, am crezut de cuviinþã cã este necesar sã introduc un amendament imperativ la acest articol ºi am introdus un nou alineat. Deci, dupã excepþiile care se stabilesc prin hotãrâre de guvern, eu am propus urmãtoarea formulare: ”pentru efectuarea de activitãþi miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase sau situri arheologice de interes naþional sau universal este necesar ºi avizul Comisiei mondiale a monumentelor istorice din cadrul UNESCOÒ.

De ce am introdus acest lucru? Este foarte bine cunoscut la noi în þarã cazul Roºiei Montanã. În cazul Roºiei Montanã, în afarã de cele 400 personalitãþi care au semnat de curând un memoriu împotriva exploatãrii miniere de suprafaþã, au existat ºi numeroase personalitãþi UNESCO care s-au exprimat Ð e adevãrat, nu dupã o poziþie ferm oficialã, dupã o poziþie mai puþin oficialã Ð împotriva acestor exploatãri.

Mai mult decât atât, cazul Roºia Montanã, larg mediatizat în presã, a ajuns, în ultimul timp, sã dea naºtere la contradicþii în toate instituþiile statului românesc. Mã refer doar la o scrisoare gãsitã în cutiile parlamentarilor, deputaþilor, cu ocazia dezbaterii Moþiunii ”Roºia MontanãÒ, prin care un anumit serviciu de informaþii român spunea cã cei care sunt împotriva exploatãrii de la Roºia Montanã susþin interesele Ungariei. Aº adãuga aici cã acel serviciu de informaþii este mai aproape de interesele proprietarului Frank Timiº, care a sponsorizat întâlnirea serviciilor secrete de la Snagov, decât noi, cei care suntem împotriva exploatãrii de la Roºia Montanã.

Am fãcut aceastã remarcã pentru cã fãrã acceptarea completãrii alin. 2 de la art. 11, care impune obþinerea avizului de exploatare pe terenurile unde sunt monumentele istorice din partea UNESCO, hotãrârile de guvern pot provoca mari pagube istorice.

Da, vã mulþumesc foarte mult.

Poate doar sã vã precizez cã tocmai am aprobat Legea monumentelor istorice, unde este prevãzutã expres toatã procedura, inclusiv obligativitatea avizului UNESCO pe monumente. Doar dacã vreþi sã mai întãrim o datã, deci vreþi încã un text de lege care sã facã acest lucru. Vã rog sã luaþi legea cu monumentele istorice ºi o sã gãsiþi acolo rãspunsul la amendamentul dumneavoastrã. E o precizare, de aceea am vorbit de la aceastã tribunã, nu un punct de vedere.

Vã rog, dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul? Domnul secretar al Senatului, Ungheanu Mihai.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Intervenþia pe care aþi avut-o îºi are interesul ei, dar eu vreau sã vã aduc aminte cã P.R.M.-ul nu a votat aceastã Lege a monumentelor istorice, ºi cu atât mai mult se poate susþine aici acest amendament.

De acord, de acord. Sigur cã da.

Deci, faptul cã a trecut prin Parlament o lege, nu înseamnã cã este obligatorie ca gândire pentru orice parlamentar, pentru orice grup parlamentar.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Dar legea reglementeazã problema asta.

Am lege în vigoare care reglementeazã, dar mã rog... Stimaþi colegi,

La art. 11 alin. 2 aþi ascultat explicaþiile, aveþi rãspunsul comisiei. E acelaºi pe care îl cunoaºteþi. Existã reglementãri, prin legi dure, legat de monumente. La Roºia Montanã, probabil, este o situaþie mai grea ºi o ºtiþi foarte bine. Probabil cã nu s-a respectat aceastã lege, ceea ce e cu totul altceva.

Domnule preºedinte,

Poate ne daþi cuvântul, sau cum vreþi.

Da, vã rog. Dacã doriþi.

Domnule secretar de stat, domnule preºedinte,...

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Din punctul nostru de vedere, ca iniþiatori, considerãm cã amendamentele sunt temeinic respinse, mai ales întrucât ele au fost dezbãtute în plenul Comisiei economice, împreunã cu întreg _staff_ -ul Comisiei economice. Deci, ceea ce spun se referã la toate amendamentele respinse. Din punctul nostru de vedere nu au nici o logicã ca sã fie în corpul legii.

Eu vã mulþumesc foarte mult, dar data viitoare trebuie sã ne aduceþi ºi argumente suplimentare. Deci, nu numai susþinerea aceasta.

Domnul preºedinte Dan Mircea Popescu.

## Domnule preºedinte,

Eu vã pot aduce argumente, dar acestea existã în motivaþia raportului.

## **Domnul Dan Mircea Popescu:**

## Domnule preºedinte,

Avem argumente. Când în textul proiectului se spune ”cu avizul autoritãþilor competenteÒ, nimeni nu exclude din aceste autoritãþi competente ºi instanþele internaþionale. Deci, textul proiectului de lege cuprinde implicit ceea ce domnul senator Bîciu doreºte.

## Da, domnule Bîciu.

Îl rog pe domnul senator Bîciu sã-mi rãspundã la o întrebare.

Domnule preºedinte, Domnule preºedinte,...

Numai o secundã! O întrebare: de câte ori intrãm pe un teren în care, undeva, în mijloc, e monumentul, dar intrãm pe terenul ãla cu exploatare minierã la o distanþã de pânã la 10 km, mã duc la Comisia mondialã a monumentelor sã-mi aprobe sã intru pe terenul ãla? Vã rog, domnule senator Bîciu.

## **Domnul Constantin Bîciu:**

## Domnule preºedinte,

Am foarte multe cazuri, ºi, dacã vreþi, vã exemplific chiar un caz din comisiile de mediere de astãzi, în care s-a procedat exact contrar prevederilor impuse de Uniunea Europeanã. Din acest motiv nu am nici o încredere cã dacã nu prevede imperativ în lege avizul Comisiei UNESCO, îi va trece prin cap cuiva din Guvern sã cearã acest aviz.

Bun. Îl rog pe domnul preºedinte Dan Mircea Popescu.

Existã, undeva, în lume o comisie mondialã a monumentelor?

Comisie mondialã a monumentelor? N-am auzit, din cunoºtinþele pe care le am.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Poate îi obligãm sã facã pe plan mondial o comisie. Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, mai doriþi sã faceþi completãri?

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

Pot sã rãspund la întrebarea dumneavoastrã?

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Nu, nu-i nevoie.

Este în cadrul UNESCO. ªtim cã existã o comisie.

Existã, dar nu comisie mondialã, ci UNESCO. Ca denumire, lãsaþi-o încolo, domnule!

Domnule preºedinte,

Formularea de comisie mondialã mi-a fost transmisã de specialiºtii de la Comisia de culturã.

## Da. Vã mulþumesc foarte mult.

Înþeleg cã nu mai sunt alte propuneri. Aþi auzit ºi motivarea pentru care comisia ºi iniþiatorul resping acest amendament.

La nr. crt. 1 art. 11 alin. 2, votând cu ”daÒ, sunteþi de acord cu amendamentul, votând ”nuÒ, înseamnã cã avem amendamentul pe formula propusã de comisie. Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi! Amendamentul a fost respins, fiind votat cu ”nuÒ Ð 65 de voturi, ”daÒ Ð 48 de voturi ºi douã abþineri. Deci, amendamentul a cãzut.

La art. 17 alin. 2.

Vã ascultãm, domnule senator Bîciu Constantin.

## **Domnul Constantin Bîciu:**

## Domnule preºedinte,

Una dintre ambiguitãþile mari pe care le introduce aceastã lege, despre care am pomenit în cuvântul introductiv, este la acest alineat de la art. 17.

La începutul legii sunt definite foarte clar noþiunile de _explorare_ ºi _exploatare_ . _Explorare_ înseamnã identificarea zãcãmântului, _exploatarea_ înseamnã valorificarea zãcãmintelor descoperite. Acest alin. 2 de la art. 17 spune cã titularul licenþei de explorare are dreptul sã continue, pânã la data intrãrii în vigoare a licenþei de exploatare acordate, executarea de lucrãri de explorare. Deci, se face un abuz prin faptul cã se permite explorarea unui zãcãmânt, fãrã ca cel care executã acest lucru sã aibã licenþa respectivã. Menþionez cã acordarea licenþelor de explorare ºi exploatare se face pentru fiecare dintre aceste licenþe, în condiþii total deosebite. Pentru acordarea licenþei de exploatare, de exemplu, sunt necesare garanþii materiale pentru refacerea mediului, garanþii materiale pentru plata redevenþei miniere, garanþii materiale pentru beneficiul obþinut în urma exploatãrii miniere. Dacã unui beneficiar al licenþei de explorare i se acordã dreptul de a continua explorarea cu lucrãri de exploatare pânã la data când intrã în vigoare licenþa de exploatare ºi care, conform legii, nu este mai mare de 90 de zile, se pot crea abuzuri. Acesta este motivul foarte clar pentru care susþin acest amendament, repet încã o datã: sã nu se confunde niciodatã explorarea cu exploatarea.

În problema aceasta, ridicatã de domnul senator, s-a dat explicaþia respectivã. În intervalul de timp dintre terminarea explorãrii ºi trecerea la exploatare, care se aprobã prin hotãrâre de guvern, nu se pot conserva altfel lucrãrile fãcute, care vor fi folosite în exploatare. Este necesarã aceastã exploatare experimentalã pentru anumite substanþe. Vã dau exemplu, în ceea ce priveºte rocile ornamentale Ð cei care sunt de specialitate cunosc foarte bine cã, fãrã o exploatare experimentalã la rocile ornamentale nu se poate trece la o dezvoltare durabilã. Nu sunt implicaþii în prezentarea garanþiei de mediu ºi nici implicaþii în plata redevenþei. În momentul când a fost autorizat pentru exploatare experimentalã sau conservare, el este obligat, agenþia impune sã plãteascã ºi sã depunã în bancã garanþiile de mediu ºi sã plãteascã redevenþa. Deci, pentru fiecare tonã de minereu sau pentru fiecare metru cub de rocã extras, în momentul când îl valorificã, el plãteºte redevenþa. Deci, nu vãd impedimentul.

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã respectãm... Aþi auzit un rãspuns la un amendament pe care l-a ridicat domnul senator Bîciu Constantin.

Domnule preºedinte Dan Mircea Popescu, Mai doriþi sã completaþi ceva? Vã rog!

## Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt la acest subiect? Vã rog, reprezentantul ministerului. Vã rog sã daþi un rãspuns.

## **Doamna Iuliana Stratulat** _Ñ preºedinte al Agenþiei Naþionale pentru Resurse Minerale_ _**:**_

## Domnule preºedinte,

Onoraþi ºi respectaþi senatori, Cu toatã responsabilitatea...

Vã rog sã vã prezentaþi!

Mã numesc Iuliana Stratulat ºi sunt preºedinta Agenþiei Naþionale pentru Resurse Minerale.

Cu toatã responsabilitatea pe care mi-o dã funcþia, pe care mi-o dã activitatea mea de specialist, fac afirmaþia, în faþa dumneavoastrã, cã aceastã Lege a minelor nu serveºte, nici nu este împotriva exploatãrii de la Roºia Montanã. Nu are nici o legãturã. Are legãturã în momentul în care vor fi obligaþi sã o respecte. Deci, nu este fãcutã pentru exploatarea de la Roºia Montanã. Este fãcutã pentru a reglementa activitatea în domeniul explorãrii ºi exploatãrii în mineritul pentru solide.

## Domnule preºedinte,

Comisia îºi menþine punctul de vedere, respingând amendamentul de la acest alin. 2 al art. 17, pe motivaþia din raport. Considerãm necesarã menþinerea în funcþiune a unor activitãþi, precum ºi continuarea lucrãrilor de investiþie efectuate în perioada de explorare, care, de altfel, au fundamentat obþinerea licenþei de exploatare, aºa cum arãta doamna Stratulat.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, supunem la vot.

Amendamentul domnului senator Bîciu era de eliminare a acestui alin. 2 la art. 17.

La nr. crt. 3 art. 44 alin. 3.

Domnule senator Bîciu Constantin, vã rog!

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 181/26.XII.2002

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

România este o þarã ieftinã, chiar mult prea ieftinã. La noi în þarã taxa de prospecþiunile pe un km[2] este de 25.000 de lei/km[2] , anual, iar taxa pentru activitatea de explorare este stabilitã la 100.000 lei/km[2] anual. Deci, dacã avem în vedere cã activitãþile de explorare se fac cu utilaje, uneori de zeci de tone, putem sã ne imaginãm ce se întâmplã pe acei kilometri pãtraþi ºi ce facem noi cu 100.000 de lei pe km[2] . Dacã avem în vedere cã taxa de explorare cuprinde ºi activitãþile de exploatare, pe care dumneavoastrã le-aþi aprobat la un punct anterior, care se pot întinde pe o perioadã ºi de un an de zile, ºi de 2 ani de zile, ne dãm seama ce ”beneficii mariÒ obþine România din acordarea acestor licenþe ºi impunerea acestor taxe. Mai mult decât atât, s-au fãcut aici referiri la faptul cã sunt clar prevãzute activitãþile care se fac experimental. Nu este nimic clar prevãzut în lege. Aceste activitãþi se vor stabili prin niºte norme care, tare mã tem, cã vor fi fãcute conjunctural. La acest art. 44 nu am solicitat decât (ca sã nu fim prea ieftin) mãrirea taxei de explorare la un milion de lei pe km[2] . Îmi susþin amendamentul.

## Da, vã rog!

Din partea ministerului, domnule secretar de stat.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aº dori sã fac câteva precizãri în legãturã cu aceastã propunere. Domnul senator Bîciu a omis sã spunã cã legea prevede cã taxa oricum se dubleazã dupã 2 ani ºi devine de 5 ori mai mare dupã 4 ani, pe de o parte. Pe de altã parte, nivelul de 100.000 de lei km[2] a fost dezbãtut ºi agreat de Ministerul Finanþelor Publice ºi de Oficiul Concurenþei, ºi, deci, considerãm cã, cel puþin în momentul de faþã, nu ar fi justificatã mãrirea acestei taxe.

Vã rog, doamna preºedintã, doriþi sã completaþi? Vã rog, poate explicaþi, puþin, legat ºi de taxele de explorare care sunt de douã feluri: sunt unele care se achitã de la bugetul statului ºi altele care sunt pe contracte, în cadrul concesiunii prin sistem privat, ºi acolo sunt alte condiþii, iar taxa nu mai serveºte la nimic. Dar, vã rog, daþi explicaþiile necesare.

## **Doamna Iuliana Stratulat:**

Sã ºtiþi cã s-a analizat foarte atent fiscalitatea pe domeniul minier. Creºterea fiscalitãþii este o frânã în calea investiþiilor. Nu este numai taxa pe exploatare, este redevenþa, este impozitul pe profit ºi aºa mai departe, încât fiscalitatea ajunge la 25%, pânã peste 30%. Depinde de substanþã, la cât costã exploatarea. A îngreuna aceastã fiscalitate, ar deveni o povarã, ar însemna sã nu mai avem nici un fel de investiþii.

Deci, acesta este argumentul principal. Trebuie sã ºtiþi cã noi suntem bogaþi în zãcãminte, dar în zãcãminte sãrace. Eficienþa ºi profitabilitatea în zona minereurilor nu este aºa de mare. Dacã noi exploatãm în jur de un

gram de aur la tonã, sã ºtiþi cã în Europa, la Rio Narcea se exploateazã aur cu 20 grame pe tonã, ºi alte zone în care sunt 100 de grame de aur pe tonã.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

_**:**_

Unde sunt ºi de ce nu se duc acolo investitorii?

Au investitori, se exploateazã tot de pe vremea romanilor ºi dacã vrem sã nu mai vinã nimeni la noi, atunci sã scoatem o lege în acest sens. Deci nu putem pune poveri fiscale foarte mari pentru cã nu va mai investi nimeni în acest domeniu.

Atâta timp cât subvenþia unitarã merge de la 3.000/1.000 pânã la 10-12.000/1.000, îngropãm 12.000 ºi scoatem 1000 dacã nu aducem anumite facilitãþi pentru a atrage investitorii.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mai doriþi sã completaþi?

## Domnule preºedinte,

Trebuie sã vã dau dumneavoastrã un rãspuns, dacã îmi daþi voie. Aþi spus cã aceste taxe de exploatare sunt de douã feluri; unele care se plãtesc de la bugetul statului, altele care sunt plãtite de persoane fizice sau juridice care exploreazã.

Aºa este.

Deci trebuie sã facem precizarea, domnule preºedinte, cã în cadrul politicii sociale a fiecãrui guvern se acordã subvenþii pentru minerit. Probabil cã v-aþi referit la faptul cã din acele subvenþii, companiile miniere de stat, care solicitã licenþe de explorare, trebuie sã plãteascã aceastã taxã. Este foarte bine sã o plãteascã ºi ele mãritã, deoarece, mãrind aceastã taxã, facem ca bugetul sã contribuie cu sume ceva mai mari la lucrãrile ce trebuie executate dupã efectuarea lucrãrilor de explorare. Nu este nici un pãcat, iar dacã sunt investitori strãini care vor sã se plimbe de la kilometru la kilometru doar pe 100.000 lei, mi se pare puþin, iar un milion de lei pare mai rezonabil.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

De acord, numai cã se duce în preþ ºi tot populaþia plãteºte. Vã rog, stimaþi colegi, legat de acest amendament de la art. 44 alin. 3 cu majorarea taxei, aþi auzit argumentele ºi din partea iniþiatorului, ºi din partea comisiei.

Înþeleg cã la amendamentele fãcute în comun de cãtre comisie nu au fost observaþii. În consecinþã,

## **Din salã**

**:**

Nu sunt abþineri... Care abþineri?! Liste!

Liste, da? Vã rog. Am spus pânã la 18,30. Aºa am discutat la început.

Trecem la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 97/2002 privind asigurarea transparenþei în domeniul ajutorului de stat ºi al relaþiilor financiare dintre autoritãþile publice ºi întreprinderile publice, precum ºi completarea art. 6 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.

Doamna secretar de stat Manolescu, vã rog, pe scurt.

Prin actul normativ s-a completat Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat pentru accelerarea procesului de preluare integralã a legislaþiei comunitare privind transparenþa în domeniul ajutorului de stat ºi al relaþiilor financiare dintre autoritãþile publice ºi întreprinderile publice. Actul normativ a fost adoptat de Camera Deputaþilor în data de 26 noiembrie.

Comisia de specialitate a Senatului a întocmit raport de adoptare în forma trimisã de Camera Deputaþilor, iar Ministerul Finanþelor Publice propune adoptarea actului normativ în forma respectivã.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte Dan Mircea Popescu, Vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei economice.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia de specialitate a Senatului vã propune adoptarea proiectului de lege în forma trimisã de Camera Deputaþilor, existând avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei juridice ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Dezbateri generale. Sunt luãri de cuvânt? Nu.

Nu avem amendamente.

Trecem la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 72/2002 privind unele mãsuri pentru finalizarea procesului de privatizare a Societãþii Comerciale _ªantierul Naval_ S. A. Ð Constanþa.

Vã ascultãm, doamna secretar de stat, de asemenea, cu o sintezã.

Domnul senator Matei Vintilã va prezenta raportul.

**Domnul Iacob Zelenco** _Ñ secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

În legãturã cu ordonanþa Guvernului supusã azi dezbaterii precizez urmãtoarele.

Societatea comercialã în cauzã a fost privatizatã în conformitate cu prevederile din Acordul PSAL 1 încheiat cu Banca Mondialã.

Strategia de privatizare a fost aprobatã prin încã alte douã acte normative: Hotãrârea Guvernului nr. 532/2001 ºi Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 84/2001.

În principal, în ordonanþa supusã azi dezbaterii sunt reglementate urmãtoarele:

Ð conversia în acþiuni a creanþelor deþinute de AVAB precum ºi a celor bugetare;

Ð conversia în acþiuni a unor datorii bugetare;

Ð mandatarea A.P.A.P.S. de a vinde aceste acþiuni rezultate din conversie ºi despãgubirea creditorilor în cauzã;

Ð mandatarea creditorilor de a renunþa la acþiunile în justiþie menite sã declanºeze procedura de faliment.

În legãturã cu acest aspect, este de menþionat faptul cã societatea, la momentul privatizãrii, înregistra datorii foarte mari atât cãtre buget, cât ºi cãtre furnizorii de utilitãþi, datorii care erau mai mari de 4 ori decât capitalul social ºi exista pericolul ca, în orice moment, pentru societate sã fie declanºatã procedura de faliment.

Având în vedere cã privatizarea ºantierului naval Constanþa va avea un impact pozitiv asupra acestuia, dar ºi asupra zonei respective, vã adresez rugãmintea de a fi de acord cu ordonanþa în cauzã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul vicepreºedinte Matei Vintilã Ð raportul Comisiei pentru privatizare.

Proiectul de lege enunþat mai sus a fost adoptat de Camera Deputaþilor în data din 15 octombrie. Pe parcursul lunii noiembrie, în mai multe ºedinþe, printre care ºi în ºedinþa din 5, au participat atât AVAB, cât ºi Ministerul Finanþelor Publice, Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale ºi A.P.A.P.S.. Am avut o altã ºedinþã în 11 decembrie când proiectul de lege a fost reluat în dezbatere ºi a fost adoptat cu majoritate Ð 7 voturi pentru Ð în varianta Camerei Deputaþilor.

La elaborarea prezentului raport s-a avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã ºi Comisiei economice din Senat.

Deci este aceeaºi variantã ca la Camera Deputaþilor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Sunt luãri de cuvânt?

Domnule preºedinte, Permiteþi-mi sã-i adresez unele întrebãri.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog, domnule senator Dina! Mai aproape de microfon, cã nu vã auzim.

Stimaþi colegi, vã rog sã ascultaþi!

## **Domnul Carol Dina:**

Vã rog sã-mi permiteþi sã-i adresez unele întrebãri domnului vicepreºedinte Matei Vintilã, iniþiatorul acestui raport pe care l-a semnat.

Care sunt clauzele rezolutorii din contractul de vânzare-cumpãrare a _ªantierului Naval_ Constanþa prin care se protejeazã interesele statului român?

Care sunt facilitãþile acordate cumpãrãtorului ºi cuantificarea acestora în dolari S.U.A.?

Care sunt datoriile _ªantierului Naval_ Constanþa ºi cum se vor stinge acestea?

Care este valoarea de piaþã a _ªantierului Naval_ Constanþa ºi cu ce sumã s-a vândut? În sfârºit, dar nu în cele din urmã, clauze privind problemele sociale.

## **Domnul Antonie Iorgovan**

**:**

dumneavoastrã ar trebui sã admiteþi sã nu se rãspundã la asemenea întrebãri. Eventual, la aceste întrebãri rãspunde Executivul care, atunci când a iniþiat proiectul de ordonanþã, când a iniþiat ordonanþa ºi acum când a iniþiat proiectul de lege, rãspunde în faþa Parlamentului de toate aceste situaþii.

Eventual, dacã avem semne de întrebare, tot de principiu, domnule preºedinte, noi, parlamentarii, putem cere explicaþii comisiei sesizate în fond, putem cere sã vinã ministrul de resort sau putem ajunge, în final, la o comisie de anchetã.

Acestea sunt mijloacele parlamentare, ºi nu altele. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Eu nu vreau sã mai comentãm, trebuie sã intrãm ºi la întrebãri ºi interpelãri. Sigur cã proiectul de lege nu se referã la ceea ce s-a întâmplat la privatizarea ºantierului naval, cu tot contractul de privatizare. Este vorba de continuarea procesului prin posibilitatea vânzãrii ºi cumpãrãrii de acþiuni.

Rog, totuºi, sã dea rãspuns domnul Zelenco ºi doamna Manolescu.

Domnule preºedinte, eu vreau sã vã rog...

Domnule preºedinte, voiam sã-i rãspund...

Procedurã!

Vã rog!

Domnule preºedinte, Acest proiect de lege a presupus...

Numai o secundã! Domnul senator Iorgovan.

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Îmi cer scuze, dar se pare cã dã o gripã peste mine. Este o chestiune de principiu. Noi ne putem întreba între noi multe, mai ales când urmãrim un _show_ politic, dar este impardonabil, ºi este un regulament care ne interzice sã cerem detalii despre acte ºi fapte juridice pe care nu le cunoaºte decât Executivul. Deci noi suntem parlamentari, senatori, nu suntem contabili sã vedem dacã bilanþul este în stânga sau în dreapta, dacã Luca Paciolo mai trãieºte în România sau nu, în contabilitea dublã etc.

## Domnule preºedinte,

Vã rog, ca în virtutea prerogativelor pe care le aveþi, sã menþineþi ”poliþiaÒ ºedinþei. Sigur cã, practic, nu existã opreliºte la o întrebare, mã rog, suntem parlamentari, peste noi nu mai este decât Divinitatea...

...apropo ºi de imunitate, dar este un dar. Este ceea ce se cheamã o regulã a rezonabilitãþii. Din punctul meu de vedere, domnule preºedinte,

Nu, vã rog eu. Domnule Dina, Sã vã dea rãspuns domnul Zelenco. Mã rog, vorbiþi!

## **Domnul Carol Dina:**

Eu aº vrea, în poziþia ciudatã în care ne aflãm în momentul de faþã, sã pun în discuþie o problemã esenþialã pentru deontologia noastrã, a tuturor, ºi sã curmãm din start un fenomen care poate crea niºte situaþii delicate în Senat. Într-un minut ºi jumãtate am terminat.

În expunerea de motive la ordonanþa privind privatizarea S. C. _ªantierul Naval_ Constanþa se aratã:

” _ªantierul Naval_ Constanþa este unicul producãtor naþional capabil sã construiascã mineraliere de 170.000 tdw ºi petroliere de 150.000 tdw ºi singurul din România care poate primi nave de asemenea capacitãþi la reparat.Ò

Nu este mai puþin importantã poziþia strategicã a ºantierului naval din punct de vedere geopolitic. Amplasarea acestuia la litoralul Mãrii Negre, în chiar incinta portului, face ca, o datã cu aderarea României la NATO, flancul sudic al acestei organizaþii sã se întãreascã, îmbogãþindu-se cu o excelentã facilitate pentru flota sa, oportunitate pe care România o oferã o datã cu...

## Domnule preºedinte,

Fiecare dintre noi are aceastã expunere de motive, fiecare senator.

Vã rog sã-mi permiteþi...

Sã vã rãspundã la întrebãri ºi pe urmã...

## **Domnul Carol Dina:**

Pe mine nu mã intereseazã în mod explicit aceste întrebãri pentru cã noi, la comisie, nu le-am avut. Eu vreau ca, folosind aceastã situaþie, sã arãt cã s-a comis o gravã greºealã.

La data de 5 noiembrie 2002, domnul Blãnculescu, preºedintele AVAB, ºi domnul Iacob Zelenco, vicepreºedinte, aici de faþã, au prezentat comisiei noastre unele date suplimentare ºi au rãspuns problemelor sesizate de senatorii prezenþi.

În cursul discuþiilor din comisie au rezultat ºi unele aspecte care trebuie aprofundate, pentru care cele douã instituþii Ð AVAB ºi A.P.A.P.S. Ð vor trimite documente clarificatoare.

În data de 6 noiembrie 2002 am informat Biroul permanent despre aceastã situaþie ºi am rugat sã aprobe amânarea termenului de depunere a raportului pânã la primirea documentelor solicitate.

AVAB a trimis o adresã la Comisia pentru privatizare, la 10 decembrie Ð atenþiune! Ð 2002, iar A.P.A.P.S. a comunicat cã documentele privind privatizarea _ªantierului Naval_ Constanþa nu se trimit la Comisia pentru privatizare, putând fi consultate doar la sediul A.P.A.P.S.

Pânã la 12 decembrie, când s-a emis acest raport, elementele esenþiale ale contractului de privatizare a _ªantierului Naval_ Constanþa, despre care trebuia sã informãm ºi Senatul, nu se cunoºteau. În aceastã situaþie, vicepreºedintele Comisiei pentru privatizare acþioneazã pentru elaborarea raportului, eludând, cu bunã ºtiinþã, normele din Regulamentul Senatului, încãlcând grav obligaþia de a informa plenul Senatului corect ºi complet asupra privatizãrii acestui important ºantier naval.

Având în vedere acest comportament abuziv ºi constatând cã raportul nu prezintã ºi elemente importante ale privatizãrii _ªantierului Naval_ Constanþa, rog Senatul sã aprobe retrimiterea raportului prezentat de vicepreºedintele Matei Vintilã înapoi la Comisia pentru privatizare.

Îmi rezerv dreptul sã sesizez Comisia pentru cercetarea abuzurilor ºi petiþii, din Senat, sã cerceteze comportamentul abuziv al domnului senator Matei Vintilã ºi sã prezinte Biroului permanent al Senatului concluziile rezultate.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Scurt, vreau sã-i rãspund domnului preºedinte Dina.

Da. Domnul senator Rahãu.

Totuºi, domnule Dina Carol, dumneavoastrã sunteþi preºedinte, domnul Matei Vintilã este vicepreºedinte al comisiei. Dacã nu aþi fost în comisie când s-a discutat, este cu totul altceva.

Domnule preºedinte, Numai un minut îi rãspund domnului Dina.

Domnul senator Rahãu.

## Domnule preºedinte,

În calitate de senator de Constanþa, vreau sã-l invit pe domnul Dina la faþa locului, pentru cã, probabil, dânsul nu are toate informaþiile. Se discutã despre _ªantierul Naval_ Constanþa, uitându-se un pic de istoria ºantierelor navale din România...

Dânsul a fost prim-secretar la Constanþa?

Nu, la Galaþi.

...þinând cont de faptul cã ºantierul din Constanþa nu este singurul ºantier de la mare. Mai este, aºa cum bine ºtiþi, ºantierul de la Mangalia, care a fost privatizat, ºi în care se lucreazã cu coreenii, mai este un alt ºantier la Midia, la Nãvodari ºi mai este un ºantier, la Dunãre, la Hârºova.

Dacã aþi avea curiozitatea sã intraþi mai în detaliu, vizavi de aceastã problemã, care este foarte interesantã, veþi vedea cã în ultimii 12 ani, datoritã situaþiei economice, a ceea ce s-a întâmplat în România, _ªantierul Naval_ Constanþa a început din ce în ce mai puþin sã lucreze ºi sã fie eficient. A însemnat multe locuri de muncã pierdute, a însemnat o lipsã de activitate în acest ºantier, cu implicaþiile negative faþã de ce s-a întâmplat în oraº.

În momentul în care... Dacã vreþi sã se ajungã la situaþia în care a fost anul trecut ºantierul ºi sã se ajungã în situaþia ca managementul sã accepte aproape orice navã, în orice condiþii, vom avea tot situaþie ca anul trecut, când au murit 10 marinari prin porturi.

Managementul actual al ºantierului naval se preocupã de o lunã ºi jumãtate sã caute exact acel segment de nave care pot sã însemne activitate de lungã duratã în judeþul Constanþa, în _ªantierul Naval_ Constanþa.

Este o ordonanþã bunã, este una din realizãrile pe care le-a avut Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, iar, pentru cã ºtiu mai mult, probabil, decât unii dintre colegii mei senatori, vã pot spune cã existã ºi o anumitã clauzã de confidenþialitate, care poate fi în contract, pe care îl puteþi consulta la A.P.A.P.S. Asta nu înseamnã cã acest contract trebuie sã înceapã sã fie multiplicat ºi sã fie circulat în diverse medii. Este un contract ca celelalte contracte ºi se poate adãuga la realizãrile pe care A.P.A.P.S. le-a avut în acest an.

Domnule preºedinte,...

Da. Domnul vicepreºedinte Matei.

## Domnule preºedinte,

Nu vreau sã stau prea mult în disputã cu domnul Dina, dar aº vrea sã anunþ, totuºi, într-un minut, plenul Senatului cã noi, Comisia pentru privatizare, nu am avut prea multe proiecte de lege în ultima perioadã. ªi acele proiecte de legi care vin, domnul Dina are darul de a le întinde cât poate. Cere amânãri peste amânãri, cere justificãri peste justificãri de la organismele care sunt implicate în privatizare sau în raportul respectiv. Acelaºi lucru a fãcut cu Ordonanþa Guvernului nr. 72/2002. Pe data de 10 ºi 11 decembrie nu a venit la comisie. Noi, comisia, puteam sã stãm dupã dânsul? Deci, au sosit toate materialele pe care le avem expuse aici, inclusiv întrebãrile retorice pe care dânsul mi le punea mie. ªtia cã le ºtim. Ba, mai mult, cine vroia, putea sã meargã la A.P.A.P.S. sã vadã inclusiv acele clauze de confidenþialitate. ªi s-a ºi dus dânsul de câteva ori. Dar dânsul nu vroia sã dea drumul la acest raport, pentru cã nu era de acord. Vãzând cã majoritatea membrilor din comisie avem altã opinie decât a dânsului, trage de timp. Noi trebuie sã funcþionãm. Nu putea sã stea comisia încã o lunã, douã sau trei, cât ar fi vrut domnul preºedinte Dina.

Deci, eu sunt de acord sã meargã sã mã reclame la Comisia pentru cercetarea abuzurilor ºi petiþii, dar vreau sã vã spun cã, din cei 7 membri ai comisiei care au participat, reprezentanþii P.S.D., U.D.M.R., P.N.L. ºi P.D. au votat în totalitate raportul.

Vã mulþumesc.

Da. Domnul...

## Domnule preºedinte,

Mãcar pentru respectarea Regulamentului Senatului, care spune, la Capitolul ”ComisiiÒ, art. 55...

Stimate coleg, problema asta...

...alin. 4 spune urmãtorul lucru:...

Mã urmãriþi un moment?

”Toate actele ºi documentele emise de comisie...Ò

Domnul Dina, mã urmãriþi un moment? Asta nu e o problemã sã þineþi plenul Senatului.

Nu, dar... Domnule preºedinte, eu vreau sã spun cã eu nu lipsesc...

...ºi sã fi stat ca s-o rezolvãm.

Eu nu lipsesc din Senat... Deci, eu sunt permanent în Senat ºi puteam sã fiu consultat. Domnul Matei vrea sã facã o acþiune de comando, sã scoatã o lege care nu a fost bine studiatã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

De acord.

## Stimaþi colegi,

Uitaþi ce vã propun ºi

Foarte rapid, mai avem proiectul Legii privind acordarea gratuitã a medicamentelor pentru copiii cu vârste între 0 Ð 12 luni.

Este o propunere legislativã care se aflã deja în vigoare, pentru cã a fost preluatã printr-o ordonanþã. Vã rog, domnul preºedinte!

Deci, cu asta, am dat ºi argumentul ca sã nu mai dau cuvântul doamnei secretar de stat. Sunteþi de acord?

De acord cu ce am spus eu. Nu mai este cazul sã mai susþineþi. Reglementarea este preluatã deja în ordonanþã.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte Cârciumaru!

La dezbaterea în comisie a proiectului de lege, în ºedinþa din 10. 12. 2002, au participat iniþiatorul ºi reprezentantul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei. În urma dezbaterilor, comisia a hotãrât, cu 8 voturi pentru ºi o abþinere, respingerea proiectului de lege, pentru mai multe motive. Aþi spus ºi dumneavoastrã. Toate propunerile acestui proiect de lege sunt preluate de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 150/2002.

Drept urmare, comisia supune plenului Senatului respingerea proiectului de lege, întrucât a rãmas fãrã obiect, având în vedere cã, potrivit art. 14 alin. 1 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, în procesul de legiferare trebuie evitatã instituirea aceloraºi reglementãri în douã sau mai multe acte normative.

Legea face parte din categoria legilor organice. Vã mulþumesc.

Nu. Domnule preºedinte,...

Am avut ºedinþã de Birou permanent miercuri. Trebuia sã veniþi acolo, cã v-am introdus pe ordinea de zi...

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã rog, din partea ministerului, doamna secretar de stat Luminiþa Gheorghiu. ## **Doamna Luminiþa Gheorghiu** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

Solicitãm respingerea propunerii legislative. Toatã reglementarea se gãseºte în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 150/2002 privind Legea asigurãrilor de sãnãtate. Deci, se prevede vârsta Ð 0 Ð 12 luni. Mai mult, mergem pânã la 18 ani ºi 26 pentru cei care urmeazã studii, medicamentul ºi sursa Ð bugetul de stat Ð iar în privinþa cuantumului, acest lucru se reglementeazã prin normele la contractul-cadru, situaþie care deja este stipulatã expres.

Solicitãm respingerea propunerii legislative ca fiind fãrã obiect.

## S-a înþeles.

Dezbateri generale. Luãri de cuvânt, dacã sunt? Vã rog, vã ascultãm!

Mulþumesc frumos, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Da, dar nu scrie cã este obligatoriu.

Dacã veniþi cu o lege a copiilor între 0 ºi 12 luni, cu toatã problematica, de îngrijire, de ce vreþi dumneavoastrã, asistenþã... Dar aveþi 3 articole care se regãsesc în totalitate în ordonanþã. Nu se regãsesc?

Ba da. Este vorba de art. 6, 11 ºi 23 care stipuleazã în mod expres... În contractul-cadru care deja s-a adoptat prin hotãrâre de guvern, în contractul-cadru pentru 2003 se prevãd aceste reglementãri, plus cã în normele-cadru, care se vor adopta în aceastã sãptãmânã la Guvern, este o sumã dublã, deci o excepþie de la regula cu cuantumul gratuitãþii.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnul senator Penciuc.

Domnule Vela,

Domnul senator Penciuc am spus, ºi nu domnul senator Vela. Dar vã dau cuvântul imediat.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Dânsa are dreptate în ceea ce spune. Într-adevãr, aºa scrie în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 150/2002.

Vã citesc, cu permisiunea dumneavoastrã: ”Toþi copiii pânã la 18 ani beneficiazã de asigurare fãrã plata contribuþieiÒ. Aºa sunã textul ordonanþei.

Ceea ce am dorit eu ºi colega mea, care suntem iniþiatoarele acestui proiect de lege, este sã asigurãm un cadru special pentru aceastã grupã de copii, respectiv 0 Ð 1 an.

Sunt foarte mulþi medici în salã care ºtiu foarte bine cã mortalitatea infantilã este foarte mare în România. Ce sã spunem? Cã România este pe un loc nemeritat, un prim loc în Europa, în ceea ce priveºte mortalitatea acestor copii.

Pe de altã parte, ºtim foarte bine, cadrul de medicamente ce se elaboreazã în fiecare an este aºa cum este ºi niciodatã nu acoperã necesitãþile. Nu ºtiu în altã parte cum este, dar cred cã în provincie este ceva foarte obiºnuit ca, începând cu 1 ºi 2 ale lunii, mãmicile cu copii mici pe braþ sã se batã cu pensionarii pentru medicamente gratuite.

Deci noi asta am fi dorit, ca aceastã categorie de copii sã fie mai ocrotitã, fiindcã sunt mai expuºi la diferite boli care duc la creºterea mortalitãþii copiilor.

Deci, noi, cei care suntem iniþiatorii proiectului, solicitãm, dacã sunteþi amabili, sã fiþi de acord cu acest proiect de lege ºi sã votaþi respingerea raportului comisiei din Senat.

Mulþumesc frumos.

Numai puþin...

## Doamna deputat Pataki Iulia,

Singura problemã este cã venim cu o lege ale cãrei reglementãri se gãsesc în totalitate într-o altã ordonanþã.

## Domnule preºedinte,

Intenþia iniþiatoarelor este generoasã, în sensul cã trebuie acordatã o atenþie deosebitã copiilor între 0 ºi 12 luni, dar poziþia comisiei ºi poziþia ministerului sunt corecte, pentru cã existã o suprapunere de normã. Rezolvarea vine din cu totul altã parte. Existã norma anualã de finanþare, care prevede un anumit coeficient spre medicament. In cadrul comisiei am ºi discutat ºi a fost preluat ºi de cãtre reprezentanta ministerului faptul ca dublarea sumei sã fie prevãzutã expres în contractulcadru, pentru cã este importantã majorarea sumei, ºi nu obligativitatea, care, oricum, este prevãzutã atât în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 150/2002, cât ºi în Ordonanþa Guvernului nr. 145, plus în norma de finanþare anualã.

Eu cred cã aceasta este varianta corectã, pentru cã lipsa fondurilor, oricum, duce la descoperirea secþiunii de medicament ºi, în felul acesta, cu toate cã legea prevede, practic, banii nu ajung pentru a fi finanþatã secþiunea respectivã.

Eu cred cã aceasta este formula care poate sã rezolve problema tehnic.

Este altceva, domnule senator. Domnul senator Vela.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 150/2002 prevede cum se colecteazã banii ºi cine beneficiazã de scutire la plata asigurãrilor sociale de sãnãtate. Nu se referã la gratuitate.

Eu cred cã este normal sã ni se promitã, cel puþin astãzi, cã prin contractul-cadru va fi specificat tratament gratis, deci, medicamente gratis pentru copiii de la 1 la 12 luni. Deocamdatã, nu existã. Eu l-am cãutat ºi pe INTERNET ºi nu am gãsit acest contract-cadru, nu a ajuns nici la Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a Senatului.

Deci, în contractul-cadru este trecut pachetul de bazã, voiam sã spun pachetul minimal, ºi nu faptul cã medicamentele sunt gratuite.

Eu m-aº bucura dacã în contractul-cadru va apare acest aspect: tratament gratis pentru copiii de la 0 la 12 luni. Mulþumesc.

Dacã îmi permiteþi, art. 11 din Ordonanþa de urgenþã nr. 153...

Doamna ministru, nu v-am dat cuvântul! Vã rog foarte mult...

Domnul senator Eckstein.

## Mulþumesc.

Cred cã problema, pânã la urmã, este una mai mult de tehnicã formalã. Este bine dacã în prevederile acestei iniþiative legislative ºi ordonanþei existã o suprapunere totalã dar, din câte ºtiu, nu existã.

Pe de altã parte, eu cred cã aceastã iniþiativã... ªi aici eu cred cã totuºi mãcar câteva cuvinte bune erau de spus pentru aceastã iniþiativã...

Absolut!

...pentru cã a dorit o implicare ºi dorinþa de a adopta un act normativ pentru o categorie care a fost, pur ºi simplu, uitatã pânã acum, timp de 12 ani de Legislativ, ºi care totuºi priveºte pe copiii noºtri, aflaþi la o vârstã absolut precoce.

Deci, eu, ca atare, pledând ºi pentru dreptul parlamentarului, nu existã niciunde o ierarhie între iniþiatorii actelor normative fie cã este Guvernul, fie cã este un parlamentar. Eu susþin aceastã iniþiativã ºi, practic, solicit ca sã respingem acest raport de respingere.

Domnul senator Frunda, mai doriþi sã completaþi? Vã pricepeþi la 0-12 ãsta? Vã rog!

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Privirea dumneavoastrã este încurajatoare... Încerc sã mã pricep...

Cu directiva, dar sper sã-l conving pe colegul meu, pe distinsul jurist domnul Predescu ºi pe ceilalþi colegi din salã.

## Domnule preºedinte,

Noi juriºtii vorbim de mai multe tipuri de legi. Una din catalogãri sau... modul de împãrþire a legilor este în legi generale ºi legi speciale. De ce? Pentru cã în domeniile mai complicate, legile generale nu pot merge la amãnunt, nu pot reglementa toate domeniile. ªi atunci avem lege generalã sau... în alte legislaþii se numeºte lege-cadru, dupã care venim cu lege specialã, care din contextul legii generale scoate un segment pe care vrea sã punã accentul ºi-l reglementeazã. Cred cã la acest lucru s-a gândit ºi colega noastrã, pe care eu o felicit pentru ideea ei, ºi cred cã aceastã idee trebuie acceptatã.

În primul rând, vã cer, stimaþi colegi, sã nu ne grãbim, sã nu respingem aceastã iniþiativã. Eu nu aº spune sã hotãrâm astãzi ºi sã acceptãm legea pentru cã este nevoie de mai multe date din câte îmi dau eu seama, dar cred cã comisia de specialitate putea fi cooperantã sã analizeze din nou aceastã iniþiativã legislativã, sã vadã pe ce marjã acoperã iniþiativa acele prevederi care sunt în legea generalã ºi în ce mãsurã este nevoie de aceastã reglementare.

Adevãrul este cã, dacã suntem, din acest punct de vedere, pe un nedorit loc, din punct de vedere al mortalitãþii infantile, asemenea idei ºi asemenea concepþii trebuie lãudate ºi trebuie fãcut ceva concret ca sã scadã numãrul mortalitãþii infantile.

Acest lucru este bun, chiar dacã ea este reglementatã într-o lege generalã. Deci, eu vã propun...

Bun, am înþeles.

Vã mulþumesc.

Vã rog eu... Deja am depãºit timpul. Este ora 19,00. Nu am intrat pe întrebãri-interpelãri.

Domnule preºedinte,...

Vã fac o propunere...O sã reluãm discuþia...

Domnule preºedinte,

Întreruperea dumneavoastrã mi-aduce aminte de bancul cu cangurul... Dacã am ºapcã, dacã nu am ºapcã, iau palma...

Dupã aceea domnul senator Predescu. Domnul senator Frunda ne spune cu directiva, ºi pe urmã veniþi dumneavoastrã...

Vã rog!

Aºa...

Nu mã puneþi în situaþia ca sã trebuiascã sã vã rãspund pentru cã...

Nu, dar am înþeles...

Deci, eu cred cã, dându-mi jos ºapca cu respect, pentru dumneavoastrã ºi Parlament, propun distinsului Senat sã retrimitã aceastã iniþiativã la comisie, sã revadã comisia, sã o aprofundeze ºi sã vinã cu un raport mai complet.

Vã mulþumesc.

Da, ºi eu vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Indiscutabil cã toþi trebuie sã apreciem o iniþiativã legislativã... înseamnã muncã, înseamnã efort ºi, mai ales, pe un subiect deosebit de sensibil ºi important pentru noi, referitor la nou-nãscuþi. .

ªi eu vã propun sã nu trecem cu uºurinþã peste el, mai ales cã, înþeleg, sunt unele divergenþe legat de faptul cã unele prevederi din proiectul de iniþiativã nu se regãsesc în lege.

Deci, rog sã revedeþi încã o datã, este vorba de o iniþiativã, sã o tratãm cu toatã responsabilitatea, nu se întâmplã nimic mâine-poimânie, cã avem niºte reglementãri anterior, ºi rog sã se mai analizeze o datã, vã puneþi de acord, inclusiv cu ministerul... De acord?

Da..

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Ne oprim aici. Supun la vot.

Cu 90 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi 6 abþineri s-a retrimis la comisie pentru analizã mai pe fond.

Dacã sunteþi de acord, la capitolul întrebãri, domnul senator Gheorghe Hoha, vã rog, aveþi cuvântul!

## Mulþumesc.

Întrebarea mea se adreseazã domnului ministru Rãzvan Teodorescu.

Domnule ministru,

În luna iunie 2002, cu ocazia deplasãrii dumneavoastrã în judeþul Vaslui, aþi vizitat ºi câteva obiective din municipiul Huºi: Episcopia, Biserica Sf. Gheorghe, Sf. Nicolae ºi Muzeul Municipal.

La Muzeul Municipal aþi fost informat cã în anii 19901993 s-a depistat atacul unei ciuperci, punând în pericol de degradare zidurile clãdirii ºi obiectele din colecþie, fapt ce a condus la încetarea funcþionãrii muzeului, începând cu 1993.

Deºi s-a intervenit la forurile în drept, din acel moment ºi pânã în prezent, deci de 9 ani, nu s-a întreprins nici o acþiune pentru reparaþia ºi întreþinerea clãdirii.

Autoritãþile locale au gãsit o soluþie pentru depozitarea temporarã a colecþiilor muzeului în altã clãdire, în perioada reabilitãrii, când va fi.

Vã rugãm sã precizaþi modul în care Guvernul, respectiv Ministerul Culturii ºi Cultelor, are intenþia de a lua o hotãrâre în problema prezentatã.

Am pus aceastã întrebare întrucât domnul ministru, la deplasarea dumnealui în Huºi, a spus cã are soluþie ºi cã acea soluþie poate fi aplicatã chiar la sfârºitul anului 2002.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Vã rog, în continuare, sã-mi daþi voie sã invit la microfon pe domnul senator Antonie Iorgovan. Poftiþi, vã rog, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

Întrebarea mea se adreseazã doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Art. 32 din Constituþie instituie dreptul la învãþãturã. Mai întâi, prin alin. 5 se consacrã principiul legalitãþii, citez: ”Instituþiile de învãþãmânt, inclusiv cele particulare, se înfiinþeazã ºi îºi desfãºoarã activitatea în condiþiile legiiÒ, iar, apoi, în alin. 6 al aceluiaºi articol se instituie principiul autonomiei universitare. Citez: ”Autonomia universitarã este garantatãÒ.

Se înþelege, într-o interpretare logicã a art. 32 din Constituþie, cã nu poate fi conceputã încãlcarea legii sub pretextul autonomiei universitare.

Apoi, interpretarea sistematicã a Constituþiei presupune coroborarea art. 32 alin. 6, consacrat autonomiei universitare, cu alte texte ale Constituþiei cu valoare de principiu, respectiv cu texte care consacrã drepturi fundamentale, între care ºi art. 38 alin. 1, potrivit cãrui text, ºi citez: ”dreptul la muncã nu poate fi îngrãditÒ.

La Universitatea _Babeº-Bolyai_ din Cluj-Napoca, domnul rector, pe numele sãu de pãmântean, Andrei Marga, sub pretextul autonomiei universitare, a impus cadrelor didactice semnarea unei aºa-numite clauze de fidelitate, adicã a unei declaraþii prin care fiecare cadru didactic e obligat sã se angajeze; evident, o asemenea obligaþie este contrarã Constituþiei, sã nu mai munceascã ºi la altã universitate, deci, decât pe ”plantaþiaÒ domnului Marga.

Cei care nu au semnat o asemenea declaraþie, între care elita profesorilor ªcolii de Drept de la Cluj, în frunte cu decanul Liviu Pop ºi cu celebrul profesor Ion Deleanu, dincolo de faptul cã, prin Ordinul rectorului nr. 208.075 din 29.11.2002, sunt calificaþi corupþi, mercantili etc. sunt somaþi sã pãrãseascã universitatea.

Nici pe vremea lui Ceauºescu vodã nu se întâmpla aºa ceva.

Este aici, în realitate, o epurare pe criterii politice. Cine nu împãrtãºeºte convingerile creºtino-þãrãniste ale domnului Marga trebuie sã plece.

La minister, ºi este întrebarea concretã, se cunosc aceste epurãri ale domnului Marga?

Dacã da, ce are de gând sã facã conducerea ministerului pentru a se intra în normalitate, ºi dacã nu, dacã nu se cunosc, atunci este mai grav, ce are de gând doamna ministru ºi conducerea ministerului ca sã le cunoascã ºi sã intervinã, aºa dupã cum am spus, pentru intrarea în normalitate.

Vã mulþumim, domnule senator.

Dacã îmi daþi voie, voi preciza cã la Universitatea din Iaºi, de 2 ani s-a dat ºi se aplicã o asemenea directivã. În continuare, doamna senator Angela Bãlan.

Am primit rãspunsurile în scris.

Domnul senator Ilie Petrescu. Nu este prezent. Domnul senator Dumitru Codreanu. Poftiþi, domnule senator!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am douã întrebãri pentru domnul ministru Ilie Sârbu. Sunt scurte ºi la obiect. Domnule ministru,

Consideraþi cã prin aplicarea bugetului de stat pentru anul 2003, dispãrând alimentarea ºi redistribuirea surselor din Fondul de dezvoltare al agriculturii, fond ce era alimentat ºi cu venituri realizate de cãtre A. D. S., îºi mai are valabilitatea art. 6 alin. 1-3 din Legea nr. 549/2001?

ªi a doua întrebare este adresatã tot Domniei sale. Domnule ministru,

Vã rugãm sã precizaþi ce suprafeþe de teren, pe categorii de folosinþã, desigur, au fost preluate de cãtre A.D.S. la înfiinþarea sa, ºi ce suprafeþe mai are acum, în urma aplicãrii art. 7 alin. 7 din Legea nr. 549/2001.

Dacã Agenþia Domeniului Statului a constatat sãvârºirea unor abuzuri prin aplicarea Legii nr. 18/1991 ºi Legea nr. 1/2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, referitor la terenurile pe care le patroneazã?

Dacã da, ce mãsuri au luat în acest sens? Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Acatrinei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Prima întrebare este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Am reþinut din comentariile presei cã, în ultimul timp, unui numãr de 14 foºti proprietari de imobile naþionalizate li s-a dat drept de cauzã la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului ºi statul român este obligat sã plãteascã despãgubiri de peste 2 milioane euro, despãgubiri care, fireºte, plãtite în continuare, vor conta ca un caz negativ asupra bugetului statului pentru niºte

lucruri care trebuiau corectate ºi îndreptate de justiþia noastrã.

Nu trebuie, practic, sã ajungem pânã acolo.

Ce vreau sã spun legat de aceasta, ºi solicit în acelaºi timp primului-ministru ca prin ministrul de resort, ministrul justiþiei, sã se ia mãsuri împotriva acelor judecãtori care au pronunþat asemenea sentinþe ºi care nu au fãcut dreptate. A trebuit sã se facã în altã parte. Prea mult se vorbeºte în jurul unor oameni din Ministerul Justiþiei.

Eu reþin, domnilor, ºi ceea ce a spus Preºedintele þãrii, domnul Ion Iliescu, în cuvântarea sa, cã, în primul rând, trebuie sã ne ocupãm de elementele corupte care aduc mari daune þãrii, de eliminarea birocraþiei ºi eliminarea din Justiþie a elementelor corupte.

Dânsul a ridicat aceastã problemã în prim plan, l-am ascultat la televizor, ºi noi, personal, suntem de acord cu poziþia Domniei sale ºi îl vom susþine în realizarea acestui caz.

De aceea, solicit primului-ministru Adrian Nãstase sã dispunã o verificare, prin ministrul de resort, foarte temeinicã ºi, eventual, cei care au fãcut greºeli, sã facã partaj la plãtirea acestor despãgubiri.

Nu sunt posibile aceste lucruri!

Cineva trebuie sã ºi plãteascã, ca sã stârnim responsabilitatea pentru tot ceea ce facem.

A doua întrebare, domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi.

Poftiþi!

A doua întrebare se referã la situaþia aceasta de fluctuaþie pe care o are leul nostru în general, ºi eu mã refer la faptul cã creºterea economicã pe care þara noastrã a înregistrat-o în ultimii 2 ani are ca sursã de creºtere exporturile.

De aceea, cred cã este foarte important ca, în continuare, Guvernul sã sprijine exportatorii pentru a realiza lucruri ºi mai mari ºi, bineînþeles, a contribui la însãnãtoºirea economiei noastre naþionale.

În acest sens, aº solicita, de asemenea, domnului prim-ministru sã dispunã mãsurile necesare pentru a nu mai lovi exportatorii, ºtiut fiind faptul cã cea mai sãnãtoasã creºtere economicã este cea bazatã pe exporturi, ºi ei trebuie ajutaþi în acest sens.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Mai am o interpelare, dar mai târziu.

Mai aveþi o interpelare... În continuare domnul senator Mircea Nedelcu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Pentru a face economie timpului dumneavoastrã preþios, am sã-mi rezum întrebarea adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase, care se referã la temperaturile deosebit de scãzute, ºi, îndeosebi, la mãsurile pe care Guvernul intenþioneazã sã le adopte pentru a fi ocrotiþi acei oameni necãjiþi ai sorþii, care trãiesc sub cerul liber din motive de acum bine cunoscute, daþi afarã din casele lor datoritã neplatei taxelor ºi cheltuielilor de întreþinere, sau copiii strãzii care au ieºit din întreþinerea cãminelor de copii, ºi aºa mai departe.

În final, îi dãdeam ºi o soluþie prin care fãceam apel la amenajarea în toate municipiile Ð sunt atâtea cazarme dezafectate sau pustiite prin programul de restructurare al Armatei Ð consideram cã putem demonstra partenerilor NATO ºi Comunitãþii Europene cã suntem capabili sã rezolvãm problemele grele ale României.

Vã mulþumesc.

dumneavoastrã, consilierii locali menþionaþi mai sus îºi exercitã mandatul pânã în anul 2004 sau nu? Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Ionel Alexandru, poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc.

Invit în continuare la microfon pe domnul senator Gheorghe Flutur. Poftiþi, domnule senator!

O întrebare scurtã cãtre ministrul administraþiei publice. De fapt, este una din categoriile de întrebãri referitoare la retrocedarea suprafeþelor de teren agricol. Mã refer la un teren din judeþul Vâlcea, comuna Stroieºti, pentru un cetãþean care solicitã de mai mult timp 5,5 hectare de teren.

Comuna spune cã nu are. Existã posibilitate în alte comune, cum ar fi în Valea Mare.

Solicit domnului ministru sã se implice pentru rezolvarea acestor categorii de probleme, pentru cã de foarte mult timp oamenii îºi cautã drepturile ºi nu le gãsesc. Solicit rãspuns în scris la rezolvarea acestei probleme.

Vã mulþumesc, domnule senator.

La capitolul ”InterpelãriÒ, invit pe domnul senator Corneliu Bichineþ.

Interpelarea mea se adreseazã domnilor miniºtri Ilie Sârbu ºi Mihai Tãnãsescu.

Domnilor miniºtri,

Probabil cã vã este cunoscutã starea jalnicã a unor ramuri ale economiei româneºti, care sunt întinse spre un inevitabil faliment determinat de politicile pe care înþelegem cã le promovaþi.

Datoritã unor interese pe care nu doresc sã le comentez acum, viticultura se aflã în grea suferinþã, producþia vestitelor vinuri româneºti fiind grav afectatã ºi din cauza scãderii dramatice a consumului intern a acestei tradiþionale bãuturi care are incluse în preþ ºi accize, la fel ca ºi bãuturile spirtoase, situaþie care însã nu este regãsitã ºi în cazul berii.

Îngrijorat cã Guvernul nostru ar putea sã împingã la faliment ºi la o sigurã distrugere a faimoaselor sale podgorii, cât ºi a cramelor vestite care au dus faima peste tot în lume pentru vinurile noastre, vã rog, domnilor miniºtri, sã rãspundeþi de ce aþi acceptat ca vinul sã fie inclus în categoria bãuturilor spirtoase, fapt care duce la creºterea nejustificatã a preþului ºi la scãderea drasticã a consumului acestei bãuturi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Octav Cozmâncã.

Locuitorii municipiului Cluj-Napoca ºi primarul lor au constatat, ºi viaþa a confirmat, cã dupã un an ºi jumãtate de la intrarea în vigoare a Legii nr. 215/2001, dumneavoastrã aþi susþinut oral faptul cã aleºii locali, cu referire special la consilierii locali ºi judeþeni, îºi vor exercita mandatul pânã la alegerile locale din vara anului 2004.

Opinia dumneavoastrã a fost ºi este contrazisã atât de legea în vigoare, cât ºi de realitatea fapticã.

În baza art. 156 din Legea nr. 215/2001, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi, marea majoritate a viceprimarilor ºi-a dat demisia din calitatea de consilieri, astfel le-a încetat de drept mandatul de ales local, ei optând pentru funcþia de viceprimar.

Dupã 23 mai 2001, de la intrarea în vigoare a legii, le-a încetat de drept mandatul de consilier, local sau judeþean, multora dintre aleºii locali ca urmare a demisiilor, cazurilor de incompatibilitate, schimbarea domiciliului într-o altã unitate administrativ-teritorialã, decese etc, dintre aceste cazuri, am enumerat destule.

Eu adresez urmãtoarea întrebare: În final, având în vedere toate acestea, vã solicit domnule ministru, sã-mi comunicaþi dacã, conform Legii nr. 215/2001, dupã opinia

Domnul senator Dumitru Codreanu, vã rog!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Octav Cozmâncã.

Domnule ministru,

Acþiunea ordonatã de întocmire ºi, de ce nu, de înmânare forþatã a titlurilor de proprietate asupra terenurilor, conform operativelor raportate la toate videoconferinþele de cãtre cei ce executã aceastã delicatã acþiune, adicã subprefecþii, se desfãºoarã la nivel naþional, conform graficelor dinainte stabilite ºi cu rezultate destul de bune.

Se raporteazã tot mai apropiate de 100% înmânarea titlurilor de proprietate, toate comisiile comunale lucreazã cu un elan forþat, de te miri ce i-o fi apucat în ultimul timp, întrucât au fost întocmite fiºe de punere în posesie ºi au fost emise titluri de proprietate cât nu au fãcut în 5-6 ani, cu toate cã au fost plãtiþi, de le dau dureri de mâini prefecþilor care, din lipsã de timp, sunt nevoiþi sã vinã ºi duminica la serviciu pentru a-ºi pune semnãtura pe titlurile de proprietate ce urmeazã a fi înmânate personal proprietarilor, sau trimise prin poºtã, chiar ºi la cei care au aºteptat ani de zile sã primeascã, ºi acum au ca ultimã destinaþie Ð cimitirul. Vãzându-se þãranul român cu titlul de proprietate în mânã, titlu care nu are, de altfel, nici o valoare, decât o hârtie prin care i se stipuleazã drepturile asupra pãmântului ce i-a fost luat cu forþa, fãrã nici un act, în schimb, dupã ce i-a fost folosit de cãtre stat peste 40 de ani, acest pãmânt îi revine cu acte în regulã.

Am spus cu acte în regulã?! Ba nu, nu sunt în regulã pentru cã þãranul român trebuie, conform Ordinului comun al Ministerului Administraþiei Publice ºi Ministerului Justiþiei nr. 58/5 mai 2002, sã înregistreze pãmântul la Cartea funciarã.

Înscrierea în Cartea funciarã nu se face oricum, ci în urma unor mãsurãtori fãcute de cãtre cadre specializate ºi care pentru lucrarea executatã percep un onorariu stipulat în ordinul amintit, care de cele mai multe ori depãºeºte valoarea peticului de pãmânt pe care-l are þãranul român.

Aºa se face cã dacã vrei sã înscrii pãmântul pe care îl ai în Cartea funciarã, cu caracter nedefinitiv, aºa prevede ordonanþa, trebuie sã scoþi din buzunar aproximativ 1.200.000 lei pentru o suprafaþã de pânã la 0,5 hectare, deci peste 4.300.000 pentru suprafeþe de pânã la 10 hectare, iar dacã eºti bogat ºi ai peste 10 hectare, câte 5.100.000 lei pentru fiecare hectar.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Gheorghe Acatrinei, vã rog!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã tot domnului primministru Adrian Nãstase.

Eu obiºnuiesc ca aproape întotdeauna sã mã adresez primului-ministru, pe considerentul cã Domnia sa conduce Guvernul ºi tot ceea ce miºcã în aceastã þarã trebuie sã stãpâneascã primul-ministru, ºi apoi miniºtrii de resort.

Întrebarea se referã la corupþie ºi birocraþie, care sunt principalele piedici în calea reformelor postdecembriste. Aºa rezultã ºi din raportul pe 2002 al Bãncii pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, referitor la þãrile în tranziþie din Europa de Est. România este nominalizatã printre þãrile cu tradiþie în ceea ce priveºte darea de mitã, alãturi de alte 8 þãri. Þara noastrã se numãrã printre codaºi ºi din punctul de vedere al timpului pe care investitorii strãini îl pierd rãtãcind prin hãþiºul greu de pãtruns al legislaþiei româneºti.

În plus, birocraþia reprezintã un obstacol redutabil în calea oamenilor de afaceri din exterior, înrãutãþind climatul de afaceri din România.

La toate acestea se adaugã ºi fiscalitatea ridicatã, care se constituie într-o barierã în faþa capitalului extern. Chiar dacã invitarea noastrã pentru aderarea la NATO ºi graficul pentru aderarea la Uniunea Europeanã, aºa cum aprecia ºi Preºedintele þãrii, domnul Ion Iliescu, ”s-a obþinut tot ce se putea obþine de cãtre RomâniaÒ, dau un semn pozitiv potenþialilor investitori de peste graniþã, aceºtia vor manifesta mai multã receptivitate atât timp cât fenomenele amintite vor fi stãpânite. De aceea, solicit primului-ministru Adrian Nãstase sã ia mãsuri ferme pentru crearea unui mediu de afaceri prielnic, astfel încât România sã scape, dacã este posibil în cel mai scurt timp, de locul codaº pe care este la ora actualã în Europa.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În continuare are cuvântul domnul senator Gheorghe Flutur.

Vã rog, domnule senator!

Este ultima interpelare din seara aceasta.

Interpelarea mea se adreseazã tot domnului ministru Octav Cozmâncã.

Vã aduc la cunoºtinþã o situaþie întâlnitã în mai multe judeþe din Transilvania, care creeazã mari nedreptãþi în ceea ce priveºte retrocedarea composesoratelor de pãduri în favoarea unor comune ºi în detrimentul coproprietarilor.

Un exemplu este cel referitor la composesoratul de pãdure ºi pãºune Moeciu, judeþul Braºov, al cãrui drept de proprietate este recunoscut de primãrie ºi de Judecãtoria Zãrneºti dar, care, din pãcate, nu este recunoscut de Comisia judeþeanã de fond funciar Braºov. Consider cã se face o confuzie între noþiunea de ”comunãÒ ºi cea de ”comunitateÒ, în cazul de faþã proprietatea fiind a coproprietarilor înscriºi în listele care constituie composesoratul ºi nu a Comunei administrative Moeciu, aºa cum se interpreteazã de cãtre Comisia judeþeanã de fond funciar Braºov.

Solicit, domnule ministru, sã vã implicaþi în rezolvarea acestor categorii de probleme pentru ca dreptul de proprietate a coproprietarilor sã nu mai fie confiscat încã o datã de cãtre primãrii.

Vã rog sã verificaþi cele semnalate ºi sã-mi comunicaþi modul de rezolvare în scris.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

La capitolul urmãtor, ,,Rãspunsuri la întrebãri ºi interpelãriÒ, invit pentru început la microfon pe doamna Maria Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice, pentru a rãspunde numai domnului senator Ionel Alexandru. Vãd cã mai aveþi ºi alte rãspunsuri, probabil cã le oferiþi, sau le-aþi oferit în scris.

Poftiþi, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea vizeazã creºterea nejustificatã a preþului vinului ºi încadrarea acestui produs în categoria bãuturilor spirtoase.

Referitor la obiectul interpelãrii, Ministerul Finanþelor Publice menþioneazã cã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001, aprobatã prin Legea nr. 523/2001, reglementeazã strict regimul accizelor. În ceea ce priveºte starea de aplicare a accizelor, aceasta este structuratã prin respectarea întocmai a principiilor prevãzute în Directivele Uniunii Europene în domeniul alcoolului ºi bãuturilor alcoolice, Directiva 92 fiind cea care reglementeazã regimul general al produselor supuse accizelor ºi deþinerea, miºcarea ºi urmãrirea acestora. În cuprinsul directivelor specifice, referitoare la armonizarea structurii ºi apropierea nivelului accizelor la alcool ºi bãuturi alcoolice, se regãsesc secþiuni distincte pentru produsele încadrate în grupa, ”alcool ºi bãuturi alcooliceÒ, fiind reglementat regimul accizelor pentru bere ºi, respectiv, pentru vinuri.

Rezultã cã, în conformitate cu directivele comunitare în domeniu, în legislaþia naþionalã sunt supuse accizelor atât berea, cât ºi vinurile. Deºi aceste produse fac parte din marea grupã a bãuturilor alcoolice, din punct de vedere al regimului accizelor însã sunt tratate absolut distinct faþã de bãuturile spirtoase. Astfel, în perspectiva alinierii integrale a legislaþiei naþionale la cea comunitarã, acciza pentru alcool ºi bãuturi alcoolice spirtoase va fi majoratã treptat pânã la atingerea pragului minim impus de directivã, respectiv 550 de euro pe hectolitru alcool pur, în timp ce acciza pentru vinuri nu numai cã nu va fi majoratã dar, în mãsura în care necesitãþile bugetare o vor permite, aceasta va putea sã fie diminuatã în perioada urmãtoare. Aceastã mãsurã are în vedere susþinerea politicii de creºtere continuã a consumului de vin ºi diminuarea corespunzãtoare a consumului de bãuturi alcoolice spirtoase, atât de dãunãtoare sãnãtãþii. Vã mulþumesc.

Vã mulþumim. Domnule senator,

Dacã aveþi obiecþii, dacã sunteþi încântat de rãspuns?! Vã rog!

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Singura obiecþie ar fi aceea cã onoratul nostru Guvern ne introduce în Uniunea Europeanã prin legislaþiile dumnealor înaintea acomodãrii acestora cu situaþia efectivã pe teren. Noi încã nu suntem în starea de a rezolva unele probleme, inclusiv problema podgoriilor româneºti ºi

accizele impuse în special pentru vinuri, repet, duc la scãderea preþurilor ºi la diminuarea producþiei. Vã mulþumesc.

Doamna ministru, poftiþi!

Aº vrea sã fac o singurã menþiune cã acciza pentru 100 de litri de vin de 12[o] reprezintã circa 6,6 euro, în timp ce acciza datoratã pentru 100 de litri de bãuturã spirtoasã de 37[o] este de 40 de euro ºi, aºa cum spuneam înainte, în continuare avem în vedere sã scãdem acciza pentru vin. Deci, nu avem o politicã de a acciza în mod deosebit producþia de vin.

Vã mulþumesc.

Vreau sã fac unele precizãri pentru a nu fi probleme la sfârºit. Domnii secretari de stat Sorin Encuþescu, Pavel Abraham, Constantin Corega, dacã binevoiþi sã lãsaþi rãspunsurile aici, în scris, pentru cã nu aveþi cui sã vã adresaþi.

Iar, acum, sã-mi daþi voie sã ofer cuvântul doamnei secretar de stat Cristina Tarcea, pentru a rãspunde la o interpelare a senatorului Gheorghe Acatrinei.

Poftiþi, vã rog, doamna secretar de stat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea formulatã de domnul senator Acatrinei viza situaþia litigiilor statului român la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului.

Am sã încerc sã rezum rãspunsul, care este destul de lung. ªi am sã relatez faptul cã, hotãrârile pronunþate de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, în care s-au constatat violãri ale drepturilor garantate de Convenþia europeanã, vizeazã douã situaþii atunci când vorbim de imobile naþionalizate, situaþii în care s-a constatat încãlcarea ºi a dreptului de proprietate ºi a dreptului de acces la o instanþã de judecatã ºi la un proces echitabil, ºi hotãrâri care vizeazã doar încãlcarea dreptului de acces la o instanþã de judecatã.

Deosebirea dintre cele douã categorii de hotãrâri constã în faptul cã în prima situaþie instanþele interne restituiserã prin hotãrâri definitive ºi irevocabile aceste imobile, hotãrârile fiind apoi desfiinþate, anulate prin recursuri în anulare. În a doua situaþie, instanþele respinseserã cererile prin care s-a solicitat restituirea acestor imobile.

Este adevãrat cã statul are dreptul de regres asupra persoanelor care s-au fãcut vinovate de constatarea unei încãlcãri de cãtre Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, dar acest drept de regres al statului este relativ recent reglementat. Este vorba de Ordonanþa Guvernului 94/1999, adoptatã prin Legea nr. 87/2001 ºi, conform principiului neretroactivitãþii legii civile, nu se poate antrena rãspunderea civilã a persoanelor vinovate decât dupã data intrãrii în vigoare a acestei ordonanþe. Or, cazuistica de la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului vizeazã o situaþie de fapt care s-a petrecut anterior acestui moment. Este vorba de anii 1994, 1995, 1996, 1997. Prin urmare, aceastã posibilitate a dreptului de regres nu exista. Totuºi, au fost foarte mult mediatizate ºi s-a fãcut foarte multã publicitate pe cauzele care au fost pierdute de cãtre statul român la Curtea Europeanã. Existã, totuºi, multe cauze ºi multe situaþii delicate, unde statul român a câºtigat la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului sau, chiar Ð vorbim despre cauze naþionalizate Ð cauze care au fost soluþionate prin remedierea pe plan intern. Este vorba de 27 de cauze care au avut ca obiect imobile naþionalizate ºi, ca urmare a soluþionãrii lor pe plan intern, prin intermediul unei noi acþiuni în revendicare sau prin procedurã administrativã prevãzutã de Legea nr. 10/2001, Curtea Europeanã a dispus radierea de pe rol.

Vã mulþumim, doamna ministru. Poftiþi, domnule senator Acatrinei!

## Domnule preºedinte,

Trebuie sã fiu de acord cu rãspunsul pe care mi l-a dat doamna secretar de stat pentru cã mi se pare cã este complet, chiar dacã e pe scurt, la obiect.

Vã mulþumesc, doamna ministru.

## **Domnul Gheorghe Predilã:**

Domnul senator Codreanu a formulat douã întrebãri: care au fost suprafeþele de teren ale Agenþiei Domeniului Statului, când a preluat patrimoniul, în anul 2000, ºi care mai sunt astãzi? Cu permisiunea dânsului, am sã sintetizez puþin rãspunsul, întrucât dânsul ºtie mai bine decât alþi domni parlamentari care sunt realitãþile.

## **Domnul Dumitru Codreanu**

**:**

Îl puteþi depune ºi scris!

Dau 4 cifre, cu acordul dumneavoastrã: 968.420 hectare agricol la preluare, neagricol 212.580; era arabil 716.000.

În momentul de faþã, dupã ce s-au fãcut predãrile ºi toate inventarierile sunt 699.994, aproape 700.000 de hectare ºi 906.44 neagricol, arabil 524.000 ºi, dupã câte ºtiþi, mai sunt încã multe solicitãri ºi trebuie sã mai cedãm.

Aþi întrebat câte abuzuri au fost. Vreau sã vã spun cã sunt inventariate acestea ºi suprafaþa care a fost ocupatã prin actele de constituire ºi reconstituire este de 11.724 de hectare, pentru care Agenþia Domeniului Statului va iniþia acte de recuperare, dacã este cazul, inclusiv în instanþã.

A doua întrebare Ð dacã îºi mai are rostul art. 6 din Legea nr. 549/2001?

Art. 6 alin 1 din Legea nr. 549/2001 prevede cã veniturile realizate de Agenþia Domeniului Statului se pãstreazã în conturi purtãtoare de dobânzi, deschise la bãnci sau Trezoreria Statului.

Acest articol este restricþionat de prevederile Legii nr. 500/11 iunie 2002, care prevede cã Agenþia Domeniului Statului este obligatã sã-ºi deruleze toate încasãrile ºi plãþile prin conturi de trezorerie.

Art. 6 alin 3 îºi pierde valabilitatea, deoarece modul de administrare al sumelor existente de acum în Fondul de dezvoltare a agriculturii româneºti revine în exclusivitate Ministerului Finanþelor Publice, conform art. 8 alin. 4 din Ordonanþa nr. 147/2002. Deci, cheltuielile care se vor face de acum din Fondul de dezvoltare a agriculturii, exclusiv cele pentru activitatea privatã, se suportã din bugetul de stat.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

## Vã mulþumim.

Numai puþin, domnule senator!

Vã rog, domnule secretar de stat, sã rãspundeþi ºi domnului senator Ionel Alexandru.

Vã mulþumesc ºi eu.

## Vã mulþumim.

În continuare, invit la microfon pe domnul secretar de stat Gheorghe Predilã. Veþi rãspunde, domnule ministru, la douã interpelãri ale senatorilor Dumitru Codreanu ºi Ionel Alexandru, amândoi prezenþi. Pentru domnul senator Pãtru vã rog sã lãsaþi la secretariat rãspunsul.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Vreau sã-l informez pe domnul senator Ionel Alexandru, aºa, sã ne mai deconectãm, cã nu întotdeauna dacã vinul îl bei cu mãsurã constituie o bãuturã. El este un aliment. Când îl bei fãrã mãsurã, atunci este mai rãu.

Vrem sã vã spunem cã ºi noi am analizat foarte serios problema accizelor la vin ºi trebuie sã vã spunem cã reprezintã cam 1.000 de lei la sticlã, ceea ce înseamnã 5% din costuri. La insistenþa reprezentanþilor producãtorilor de bãuturi alcoolice ºi distilate Ð VINROM, Asociaþia producãtorilor ºi exportatorilor de vinuri din România Ð APEV ºi Organizaþia naþionalã interprofesionalã vitivinicolã Ð ONIV, a reieºit cã, în momentul de faþã, vinul este tratat incorect ca bãuturã alcoolicã, sub raportul accizãrii ºi supravegherii fiscale, spre deosebire de sistemul practicat în Uniunea Europeanã. Au insistat ºi ne-au propus sã facem diligenþele pentru eliminarea timbrelor fiscale, care ºi ele încarcã costurile ºi, vrem sã vã spunem cã ºi în preocuparea Ministerului Finanþelor existã aceastã intenþie de a ... în primul rând, anul acesta nu vor mai creºte, dar pe parcurs ele vor fi cât se poate de mult diminuate pentru cã, într-adevãr, ele încarcã costul vinului.

Mai este ºi o altã prbolemã, domnule senator. Oamenii noºtri, cei care se ocupã de vin, nu au suficienþi bani ºi publicitatea, aþi vãzut, nu existã, faþã de alte bãuturi ºi faþã de alte produse. Oricum, este de reþinut cã valoarea accizelor la vin este mai micã decât la alte bãuturi alcoolice. Important este ca atunci când existã condiþii, care nu deranjeazã pe nimeni, ºi avem posibilitatea sã o facem, sã reducem aceste accize, lucru care a fost discutat cu Ministerul Finanþelor ºi care se va întâmpla, probabil, nu anul acesta, anul viitor.

Vã mulþumim, domnule ministru.

Am înþeles cã domnul senator Codreanu are nelãmuriri.

Poftiþi!

Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

Rãspunsul domnului secretar de stat Predilã nu poate sã fie decât la superlativ, Domnia sa fiind un specialist bine documentat, dar eu am pus prima întrebare, domnule secretar, având în vedere cã la Agenþia Domeniului Statului s-a iniþiat o inventariere a tuturor terenurilor agricole, ºi mã gândeam cã, mãcar acum, în al 12-lea, al 15-lea ceas, cei de la Agenþia Domeniului Statului au o situaþie exactã a terenurilor care sunt ale lor ºi pentru care trebuie sã ia redevenþã. Probabil cã voi primi rãspunsul dumneavoastrã în scris ºi mã voi documenta mai bine.

A doua întrebare am pus-o având în vedere bugetul de stat pentru Ministerul Agriculturii unde, la capitolul venituri din fondul de dezvoltare, este zero, iar în art. 6 al Legii nr. 549/2001 se prevedea cã veniturile din Fondul de dezvoltare a agriculturii se depun la o bancã purtãtoare de dobânzi, iar dumneavoastrã acum aþi stipulat cã nu se mai depun la bancã, ci la trezorerie, dar ele nu sunt venituri stipulate în buget. Ceva nu este în regulã acolo, ori nu am priceput eu, ori...

Nu le mai folosim!

Pãi, dacã nu le mai folosim, trebuie sã vinã o lege ºi sã abroge art. 6 alin 1 ºi 3 din Legea...

Este abrogat prin Ordonanþa nr. 147, care va deveni lege.

Mulþumesc.

Domnul senator Alexandru Ionel, poftiþi!

Am de fãcut o scurtã menþiune. Apreciez faptul cã domnul ministru a recunoscut cã doar în sensul acomodãrii cu legislaþia europeanã Guvernul a mãrit accizele la vinuri dar, în realitate, acestea nu trebuiau sã fie mãrite.

Mai aveþi de fãcut vreo precizare, domnule ministru?!

Nu.

Vã mulþumim.

Invit la microfon pe domnul secretar de stat Ionel Fleºariu.

## **Domnul Ionel Fleºariu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

Vã rog sã-mi permiteþi sã rãspund la interpelarea formulatã de domnul senator Dumitru Codreanu.

Încã de la început doresc sã precizez cã ordinul comun al ministrului administraþiei publice ºi ministrului justiþiei, la care se referã domnul senator, a fost emis în temeiul unor prevederi legale, deci el are acoperire în lege.

Prin acest ordin, emis în comun de cele douã ministere, au fost aprobate onorariile minime ºi maxime corespunzãtoare activitãþilor de specialitate desfãºurate de persoane fizice ºi juridice autorizate, în scopul efectuãrii înscrierilor cu caracter definitiv în cãrþile funciare. Limitele onorariilor au fost avizate, în prealabil, de Oficiul Concurenþei, aºa cum scrie legea.

Ordinul emis constituie aplicarea directã a principiilor de drept potrivit cãrora ordinele miniºtrilor sunt emise numai în baza ºi în aplicarea prevederilor legale. Prin art. 13 alin 4 din Ordonanþa Guvernului nr. 10/2000 privind desfãºurarea activitãþii de realizare ºi verificare a lucrãrilor de specialitate din domeniul cadastrului, geodeziei ºi cartografiei, de cãtre persoane fizice ºi juridice autorizate pe teritoriul României, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 795/2001, se dispune ca onorariile cuvenite persoanelor autorizate sã realizeze asemenea activitãþi sã fie stabilite prin ordin comun al ministrului administraþiei publice ºi al ministrului justiþiei, cu avizul Oficiului Concurenþei, ceea ce s-a ºi fãcut.

Considerãm cã este necesar, pentru o bunã ºi corectã înþelegere a prevederilor ordinului, sã se acorde atenþie sensului semantic al unor termeni folosiþi în redactarea ordinului, care dovedesc grija pentru respectarea normelor juridice în vigoare ºi interes pentru promovarea principiilor economiei de piaþã. Onorariile se stabilesc între pãrþi, prin negociere realizatã între limite minime ºi maxime. Limitele se fixeazã în conformitate cu volumul cheltuielilor generate de realizarea activitãþilor premergãtoare înscrierilor propriu-zise în cãrþile funciare. În egalã mãsurã, este de reþinut faptul cã persoanele fizice ºi juridice autorizate au obligaþia expresã de a negocia ºi aplica onorariile între limitele date, în caz contrar fiind pasibile de sancþiuni potrivit prevederilor legale. Efectuarea înscrierilor cu caracter nedefinitiv în cãrþile funciare constituie modalitatea prin care proprietarii de drept pot proceda ulterior potrivit propriei voinþe la folosirea unuia din atributele dreptului de proprietate, fie vânzare, fie arendare etc., fiind un act de conservare opozabil terþilor. În ceea ce priveºte posibilitatea ca înscrierile în cãrþile funciare sã se realizeze fãrã platã, aºa cum propune domnul senator, apreciem cã acest subiect poate sã facã obiectul unei iniþiative parlamentare, având în vedere faptul cã, în prezent, condiþiile sunt stabilite deja prin lege. În aceste condiþii, considerãm cã ordinul pentru aprobarea onorariilor minime ºi maxime corespunzãtoare activitãþilor de specialitate, desfãºurate de persoanele fizice ºi juridice autorizate, în scopul efectuãrii înscrierilor cu caracter nedefinitiv în cãrþile funciare, emis de ministrul administraþiei publice ºi ministrul justiþiei, a fost dat cu respectarea prevederilor legale în vigoare ºi nu aduce nici un fel de atingere dreptului de proprietate.

Vã mulþumim, domnule ministru. Poftiþi, domnule senator!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule ministru,

Legal, eu am înþeles, aºa este, cum spuneþi dumneavoastrã. Am studiat ºi eu puþin sau chiar mai mult aceastã lege, am avut o discuþie cu reprezentanþii ministerului dumneavoastrã, cu reprezentanþii Ministerului Justiþiei la Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã. Este corect, aºa mi se pare corect, sã se plãteascã ceea ce trebuie plãtit.

Eu am pus problema din punct de vedere social, domnule ministru. Þãranul român, care a avut 2-3 hectare de pãmânt care i-au fost confiscate, luate la C.A.P., acum, ca sã le treacã în Cartea funciarã el trebuie sã plãteascã 15 milioane de lei. Dupã pãrerea mea, nu este

corect, nu este omeneºte. Nu are de unde. Noi, dumneavoastrã, cei care suntem în salã, trãim pe asfaltul Bucureºtiului, nu ºtim ce se întâmplã în þãrâna Coþuºtii de la Botoºani sau la Sãpânþa. Acolo este foarte greu. Eu sunt agricultor. Produsele pe care le obþinem noi din recoltele pe care le facem sunt plãtite prost, þãranul duce o agriculturã de subzistenþã pe cele 2-3 hectare ale sale. Noi trebuie sã intervenim în a-l ajuta, într-un fel sau altul.

Sunt întru totul de acord cu ceea ce prevede ordonanþa, în condiþiile în care eu, Georgescu sau Codreanu, vreau sã vând pãmântul meu, 5-7-10 hectare, altcuiva, sã facã acele tranzacþii, ºi probabil cã dumneavoastrã ºi Ministerul Justiþiei aveþi dreptate sã facã acele tranzacþii de sute de hectare, cum sunt cele din Timiº, Arad, în sudul þãrii, atunci, da, vinzi ... domnia ºi prostia se plãtesc, eºti domn, cumperi, atunci fã-þi mãsurãtorile terenului ºi plãteºte, dar þãranul cu un hectar, cu o jumãtate, cu 3, cu 5 hectare, nu are de unde sã plãteascã ºi nu este lege.

Eu vã mulþumesc, domnule ministru, cã aþi promovat ideea, în plenul Senatului, de a ne da posibilitatea iniþierii unei propuneri legislative în acest domeniu ºi vã asigur cã împreunã cu prietenii ºi colegii mei de la Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã vom încerca sã iniþiem, bineînþeles, ºi cu specialiºtii de la dumneavoastrã, ºi de la Ministerul Justiþiei, sã iniþiem un asemenea proiect de lege.

Sigur, faþã de prevederile legale, noi am fost obligaþi sã dãm acest ordin, nu am avut încotro. Dacã însã se modificã legea...

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Problemele din ordinea de zi s-au epuizat.

Mulþumim domnilor miniºtri, secretari de stat, domnilor senatori care au participat, presei ºi _staff_ -ului Senatului. Declar închisã ºedinþa.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 181/26.XII.2002 conþine 40 de pagini.**

Preþul 37.160 lei