Stenogramă plen

V„ mul˛umim ∫i noi, domnule deputat.

Œl rog pe domnul deputat Dan Bruda∫cu s„ pofteasc„ la microfon.

Se preg„te∫te domnul Cristian Dumitrescu sau domnul Iosif Arma∫, sau domnul Cristian Nechifor.

## Bun„ diminea˛a!

## Domnule pre∫edinte,

Declara˛ie politic„: îUn buget nociv, al subdezvolt„rii“. Miercuri, 19 noiembrie a.c., vor Óncepe Ón Parlament dezbaterile pe marginea proiectelor Legii bugetului de stat pe 2004 ∫i Legii asigur„rilor de stat pe 2004. P‚n„ Ón prezent, Comisiile buget, finan˛e, b„nci ale celor dou„ Camere au luat Ón dezbatere 465 de amendamente depuse de partidele politice, din care P.R.M. — 211, P.D. — 85, P.N.L. — 75, P.S.D. — 64, U.D.M.R. — 28 ∫i minorit„˛i — 2.

Din p„cate, nici Ón acest an partidul de guvern„m‚nt nu a vrut s„ ˛in„ cont de solicit„rile justificate ∫i realiste ale parlamentarilor. De altfel, acest proiect de buget neglijeaz„, dar nu pentru prima dat„, o serie de acte normative. Executivul ar fi trebuit s„ prevad„, Ón mod explicit, resursele financiare necesare aplic„rii Legii mo˛ilor, Legii creditului agricol, Legii nr. 9 privind desp„gubirile Ón bani pentru persoanele ce s-au refugiat din jude˛ele Cadrilater, Caliacra ∫i Durostor etc.

P.S.D. a preferat s„ elaboreze o lege care Óncurajeaz„ consumul ∫i care asigur„ resurse deosebit de mari pentru campania electoral„, pentru promovarea imaginii guvernan˛ilor, aceasta cu pre˛ul sacrific„rii deliberate a interesului na˛ional. Bugetul de stat pe anul 2004 neglijeaz„ investi˛iile ∫i condamn„ ˛ara la stagnare ∫i subdezvoltare. Cu toate c„ prin continuarea politicii nocive pe care o promoveaz„ ∫i Ón 2004 zeci de mii de oameni Ó∫i vor pierde locurile de munc„ datorit„ modului defectuos Ón care este conceput„ ∫i realizat„ reforma, nu se prevede crearea altora noi, cel pu˛in la nivelul celor sacrificate la comanda unor organisme externe.

La Ónt‚lnirile avute cu reprezentan˛ii Ministerului de Finan˛e ∫i ai altor ministere a reie∫it clar c„ actualii guvernan˛i nu sunt con∫tien˛i care sunt, Ón diverse domenii de activitate, priorit„˛ile reale ale Rom‚niei Ón anul viitor nici la nivel na˛ional, nici al jude˛elor, aceasta

pentru c„ nici chiar ministrul Mihai Nicolae T„n„sescu nu a reu∫it s„ demonstreze c„ acest buget este rezultatul unei fundament„ri credibile, serioase ∫i responsabile.

Œn locul argumentelor, la fel ca ∫i Ón anii preceden˛i, s-a preferat s„ se invoce s„r„cia. Din p„cate, trebuie s„ constat„m c„ avem de-a face cu o s„r„cie dirijat„ ∫i Óncurajat„ prin politica de stat promovat„ de actualul partid de guvern„m‚nt. S„ fie clar, s„r„cia invocat„ este chiar rezultatul nemijlocit al proastei gestion„ri a treburilor publice de c„tre alian˛a P.S.D.—U.D.M.R.

Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2004 se dore∫te impus, pe c‚t posibil, f„r„ absolut nici o modificare. P.S.D. este hot„r‚t s„ exclud„ dialogul politic Óntre partidele parlamentare, care se v„d astfel Ón imposibilitatea de a sluji interesul general.

Spre cinstea lor, Ón∫i∫i parlamentarii partidului majoritar subliniaz„ imperfec˛iunile bugetului pe anul viitor. Cele 64 de amendamente depuse de ace∫tia scot Ón eviden˛„ modul superficial, excesiv birocratic, de fundamentare a proiectului de lege aflat Ón dezbatere.

Dac„ P.S.D. ar lucra cu adev„rat Ón interesul ˛„rii ∫i n-ar fi angajat Óntr-un proces propagandistic de tip heirupist, de imagine, proiectul Legii bugetului de stat pe 2004 ∫i proiectul Legii asigur„rilor de stat pe 2004 ar trebui retrase, iar cele 465 de amendamente depuse de parlamentari, analizate nu Ón raport de culoarea politic„ a autorilor lor, ci de semnifica˛ia ∫i importan˛a lor pentru nevoile reale ale dezvolt„rii economico-sociale a ˛„rii Óntr-un an decisiv pentru destinul ei european.

Cu un buget cum este cel actual, un buget nociv, al subdezvolt„rii planificate, se pericliteaz„ Ónsu∫i procesul de integrare european„ ∫i euroatlantic„, neasigur‚ndu-se condi˛ii minime pentru surmontarea decalajelor ce separ„ Rom‚nia de viitorii s„i parteneri vest-europeni.

Bugetul ce urmeaz„ a fi dezb„tut de plenul Parlamentului este bugetul unei colonii, al unui stat ce ∫i-a pierdut demnitatea, independen˛a ∫i suveranitatea, bugetul unei ˛„ri ce-∫i sacrific„, deliberat ∫i con∫tient, viitorul, condamnat„ la stagnare ∫i anchilozare. Cu un asemenea buget, al s„r„ciei ∫i umilin˛ei, Rom‚nia se va distan˛a ∫i mai mult, periculos de mult, de aspira˛iile justificate ale Óntregului popor rom‚n, dup„ trei ani de nefericit„ ∫i neinspirat„ guvernare social-democratoudemerist„.

Mul˛umim ∫i noi.

Domnule deputat Iosif Arma∫, v„ rog.

A∫ Óndr„zni s„ v„ reamintesc, stima˛i ∫i distin∫i colegi, c„ o declara˛ie politic„ nu trebuie s„ dep„∫easc„ 3 minute.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi deputa˛i,

Raportul de ˛ar„ adoptat recent la Bruxelles, la nivelul Comisiei Europene ∫i a Parlamentului European,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003 a fost analizat din toate punctele de vedere at‚t de c„tre clasa politic„, c‚t ∫i de c„tre pres„.

Premierul Adrian N„stase a precizat imediat dup„ ce acest document a fost dat publicit„˛ii c„ Raportul de ˛ar„ este, pentru Uniune, o veritabil„ prezentare a na˛iunii, surprinz‚nd corect evolu˛ia Ón principalele domenii ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, dinamica preg„tirilor pentru aderare ∫i capacitatea autorit„˛ilor rom‚ne de a ac˛iona eficient Ón vederea ader„rii la Uniunea European„.

Dac„ Raportul de ˛ar„ s-a aflat Ón centrul aten˛iei, nu acela∫i lucru se poate spune despre Documentul de strategie care a Ónso˛it Raportul de ˛ar„, mult mai important, Ón opinia mea, Óntruc‚t aici se spune clar ce mai are de f„cut Rom‚nia pentru a adera la Uniunea European„ Ón 2007. Œn Documentul de strategie apar, pentru prima dat„, ∫i consider acest lucru extrem de important, preciz„ri privitoare la obiectivele financiare ale Rom‚niei.

Este, desigur, Ómbucur„tor faptul c„ Uniunea European„, a∫a cum a promis summit-ul de la Tesalonic, se afl„ deja Ón faza preg„tirii acestui scenariu financiar pentru Rom‚nia. Reamintesc faptul c„ scenariul financiar pentru statele care vor adera anul viitor a fost elaborat Ón 1999. Deci aceste ˛„ri au avut o perioad„ mai lung„ dec‚t vom avea noi la dispozi˛ie de abordare a politicilor referitoare la capacitatea administrativ„ legat„ de buget ∫i de finan˛are. Dincolo de acest aspect, mult mai important mi se pare faptul c„ Ón actuala strategie se spune clar c„ Rom‚niei i se vor aplica acelea∫i principii ∫i metode de evaluare care s-au aplicat ∫i altor 10 state. Este un lucru pe care noi l-am sus˛inut tot timpul. Œntotdeauna am dorit ca modelul Copenhaga s„ fie aplicat ∫i ˛„rii noastre. De data aceasta documentul o spune foarte clar, iar faptul c„ Uniunea European„ lucreaz„ deja la pachetul financiarbugetar ce va fi aplicat Rom‚niei reprezint„ pentru noi o Óncurajare. Concret, Uniunea European„ ne traseaz„ pa∫ii pe care trebuie s„-i facem Ón perioada imediat urm„toare.

A∫ mai vrea s„ atrag aten˛ia asupra faptului c„ cel ce va reprezenta cu adev„rat decizia Uniunii Europene Ón privin˛a Rom‚niei este Consiliul European de la Bruxelles din 12 decembrie a.c. Acolo este o miz„ politic„ a acestui an. Raportul de ˛ar„ a fost, evident, un moment important, dar miza politic„ real„ o reprezint„ concluziile cu privire la Rom‚nia din Comunicatul final al Consiliului European. Din aceast„ cauz„, cred c„ sunt necesare m„suri radicale de lobby politic, imediat ∫i Ón perioada imediat urm„toare.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umim ∫i noi.

Œl invit la microfon pe domnul Cristian Nechifor. Urmeaz„ domnul Paul Magheru. Nu este, urmeaz„ domnul ™tefan P„∫cu˛.

Pofti˛i dumneavoastr„, domnule deputat!

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

De m‚ine Óncep dezbaterile Ón plenul Camerelor reunite ale proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004.

Ca Ón fiecare an, proiectul de buget na∫te vii dispute. Fiecare parlamentar dore∫te s„ aduc„ bani de la bugetele de stat pentru jude˛ele de unde provine. De o aten˛ie special„ a avut parte Ón acest an jude˛ul Hunedoara, ∫i Ón special Valea Jiului. Aceast„ zon„, puternic industrializat„ p‚n„ Ón anul 1989, a devenit o zon„ puternic defavorizat„. Restructurarea ∫i apoi reducerea drastic„ Ón domeniul extrac˛iei de c„rbune, f„r„ dezvoltarea unor alternative de ocupare a for˛ei de munc„ disponibilizate din minerit, a aruncat Valea Jiului Óntr-o s„r„cie lucie. Ei, minerii, care scoteau c„rbune pentru a produce lumin„ ∫i c„ldur„, au ajuns s„ tr„iasc„ Ón frig. Peste 14.000 de locuin˛e au fost debran∫ate de alimentarea cu energie electric„, foarte multe apartamente au fost debran∫ate de la sistemul de Ónc„lzire central„. Motivul: oamenii nu au bani s„ pl„teasc„ aceste servicii de strict„ necesitate, care au devenit un mare lux.

Blocajul financiar, Ón aceast„ zon„, love∫te puternic ∫i administra˛iile locale care ∫i-au fundamentat bugetul pe baza impozitelor ∫i taxelor preconizate a fi Óncasate de la Compania Na˛ional„ a Huilei, precum ∫i pe baza cotei defalcate din impozitul pe salariu al angaja˛ilor companiei, care trebuia virat„ de la bugetul de stat Ón conturile prim„riilor. Or, ace∫ti bani nu au mai ajuns la prim„rii, astfel Ónc‚t acestea au r„mas cu mari datorii, Ón special c„tre Societatea comercial„ îElectrica“ — S.A., ajung‚nd Ón situa˛ii penibile, precum decuplarea lor de la alimentarea cu energie electric„, debran∫area iluminatului stradal, blocarea conturilor.

Spuneam c„ aceast„ zon„ a beneficiat de o aten˛ie îspecial„“. S-a Óntocmit un plan de relansare economic„ ∫i social„ a V„ii Jiului, pentru implementarea c„ruia s-a numit un guvernator cu rang de ministru secretar de stat, ∫i lansat de Ónsu∫i primul-ministru Adrian N„stase, Ón vara anului trecut. Œn vara acestui an, a venit personal Ón Valea Jiului ca s„ inaugureze Uzina de preparare Coroie∫ti. Valea Jiului a mai fost vizitat„ de o serie de mini∫tri ai Cabinetului N„stase, iar la Ónceputul acestei toamne de chiar pre∫edintele ˛„rii. Rezultatul aten˛iei speciale: trei prim„rii sunt din nou Ón situa˛ia de a fi decuplate de la re˛eaua de alimentare cu energie electric„ — Prim„ria Uricani, Prim„ria Petrila ∫i Prim„ria Aninoasa.

Acel program de relansare economico-social„ a V„ii Jiului nu a reu∫it s„ se lanseze nici m„car de pe h‚rtie, darmite s„ relanseze aceast„ zon„. Marele datornic este Compania Na˛ional„ a Huilei, companie care a fost restructurat„, redimensionat„, retehnologizat„ ∫i Ónc„ mul˛i astfel de îre“, dar rezultatul este c„, Ón afar„ de produc˛ia mare de ∫omeri, altceva nu a reu∫it.

Politica bugetar„ pentru Valea Jiului este deficitar„, iar anul 2004, prin Legea bugetului de stat, nu aduce

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003 nimic nou. De∫i zona a fost declarat„ zon„ defavorizat„, investitorii nu se Ónghesuie s„ vin„. Locuri de munc„ nu apar, doar acele locuri de munc„ pe perioad„ determinat„ ∫i prost pl„tite create de Agen˛ia jude˛ean„ de ocupare a for˛ei de munc„ pentru efectuarea unor lucr„ri comunitare nu au cum s„ rezolve problemele grave create de lipsa locurilor de munc„ sigure ∫i bine pl„tite.

Singurul efect urm„rit este cel electoral. Scopul vizitelor din Valea Jiului, at‚t a premierului, c‚t ∫i a pre∫edintelui ˛„rii, nu au dec‚t un scop propagandistic, c„ doar suntem Ón an preelectoral. V„ mul˛umesc.

Mul˛umim ∫i noi.

Œn˛eleg c„ domnul deputat Cristian Nechifor nu este. Domnul Adrian Ionel nu este. Domnul deputat Aurel Gubandru nu este.

Domnul ™tefan Baban nu este. Domnul Costache Mircea nu este. Domnul Ioan Sonea nu este. Atunci, domnul deputat Garda Dezideriu, dup„ domnul deputat Posea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de azi am intitulat-o îNicolae Iorga, un erou-martir“.

Cu 63 de ani Ón urm„, Ón noaptea zilei de 27 noiembrie 1940, o band„ de legionari l-a ridicat de la domiciliul s„u pe istoricul de renume mondial Nicolae Iorga, sub pretextul unor cercet„ri. A doua zi, cadavrul s„u a fost g„sit aruncat pe o miri∫te de l‚ng„ localitatea Strejnic din jude˛ul Prahova.

Asasin‚nd pe autorul unei opere ∫tiin˛ifice de mari propor˛ii ∫i de o excep˛ional„ valoare, pe profesorul ∫i savantul care a avut o contribu˛ie masiv„ ∫i decisiv„ la cunoa∫terea trecutului neamului s„u, pe unul dintre cei mai remarcabili Óndrum„tori ai vie˛ii spirituale ∫i culturale rom‚ne∫ti, Garda de Fier ∫i-a v„dit, Ónc„ o dat„, adev„ratul ei chip, ca organiza˛ie terorist„ de tip fascist, opus„ intereselor ∫i aspira˛iilor poporului rom‚n.

Dup„ cum afirm„ doctorul Florin Constantiniu, organiza˛ia legionar„ a fost o buruian„ crescut„ din s„m‚n˛a urii ∫i cultivat„ de fascismul interna˛ional, Ón primul r‚nd de nazism, pentru a-i folosi roadele otr„vite Ómpotriva Rom‚niei.

Via˛a lui Nicolae Iorga se Ónscrie Óntre dou„ date: 5 iunie 1871, c‚nd s-a n„scut, ∫i 27 noiembrie 1940, c‚nd a fost asasinat. Via˛a sa nu este Óns„ ca oricare alt„ via˛„ uman„, ci cuprinde o copil„rie trist„, o adolescen˛„ sever„, cu maturitate precoce, ∫i o jum„tate de secol de cea mai ilustr„ incursiune ∫tiin˛ific„, nelipsind din nici un sector al zbuciumului intelectual, politic ∫i moral. Œn Óntreaga sa activitate, oglindit„ Ón cele 1.300 de volume ∫i bro∫uri ∫i peste 25.000 de articole, intelectual ∫i politic el a str„lucit minunat. A adus contribu˛ii fundamentale Ón toate domeniile studierii trecutului societ„˛ii umane: istorie, economie politic„,

militar„, institu˛ional„, cultural„, fapt ce l-a determinat pe George C„linescu s„-l numeasc„ pe Iorga un specialist total, un istoric care a sorbit apa tuturor.

Nicolae Iorga a fost un g‚nditor ∫i un spirit uman, un mare patriot, corect ∫i drept cu neamul s„u, care a luptat pentru progresul, Ón„l˛area ∫i Óncadrarea poporului rom‚n Ón idealurile mari ale omenirii, f„r„ a c„lca sau umbri m„car interesele juste ∫i demnitatea oric„rui alt popor. Via˛a lui Ónchinat„ omului ∫i opera sa multilateral„ dedicat„ Ón˛elegerii faptelor omene∫ti nu pot fi cuprinse ast„zi de o alt„ minte omeneasc„, oric‚t de sclipitoare ar fi.

La 1 noiembrie 1894, c‚nd foarte t‚n„rul profesor de istorie universal„ Ó∫i Óncepe cursul la Universitatea din Bucure∫ti, d„dea studen˛ilor urm„toarea defini˛ie: îIstoria e expunerea sistematic„, f„r„ scopuri str„ine de d‚nsa, a faptelor de orice natur„ dob‚ndite metodic, prin care s-a manifestat, indiferent de timp ∫i loc, activitatea omenirii“.

Mai t‚rziu, Nicolae Iorga va vorbi, Ón diferite Ómprejur„ri ∫i c„tre auditori deosebi˛i, ∫i despre necesitatea cuno∫tin˛elor istorice. Niciodat„ nu a f„cut-o Óns„ mai clar ∫i mai sintetic dec‚t cu prilejul celei dint‚i lec˛ii la ™coala de R„zboi, actuala Academie Militar„.

îIstoria nu d„ re˛ete pentru via˛a practic„, ea preface sufletele celor ce se p„trund de Ónv„˛„mintele ei. Ea d„ simbolul realit„˛ii lucrurilor ∫i ajut„ cu judec„˛i drepte. Ea prive∫te azi pe oricine, c„ci oricine particip„ la via˛a public„ o ∫i determin„“.

Bun cunosc„tor al trecutului poporului rom‚n, Nicolae Iorga a ∫tiut, mai bine dec‚t oricine altul, c„ istoria nu este numai un trecut care se reconstituie de c„tre istorie, ci ∫i un prezent care devine istorie ∫i c„, Ón pl„mada ei, istoricul poate ∫i trebuie s„ joace un rol de seam„ ca educator al poporului, ca stimulator al patriotismului s„u, ca militant politic. Marile exemple ale Ónainta∫ilor au dob‚ndit o for˛„ mobilizatoare Ón zilele de restri∫te din timpul Primului R„zboi Mondial, c‚nd du∫manul b„tea la por˛ile Moldovei, singurul col˛ de ˛ar„ r„mas liber.

Nicolae Iorga a rostit Ón Parlament cuvintele lui Petru Rare∫: îVom fi ce am fost ∫i mai mult dec‚t at‚t!“, expresie Ón resorturile profunde ale unui popor care, a∫ezat Ón calea r„ut„˛ilor, nu s-a temut de ele, ci le-a Ónfruntat cu b„rb„˛ie.

Ap„rarea integrit„˛ii Rom‚niei a fost, pentru marele c„rturar, o Óndatorire sacr„, c„reia i-a consacrat Óntreaga sa for˛„ intelectual„. Neast‚mp„rul ∫tiin˛ei l-a adus pe cele mai variate domenii ∫i lucr„ri. Œn ultima sa lec˛ie de deschidere a cursului universitar din 1940, intitulat„ îIstoria, marea judecat„, Ón sens moral, a statelor ∫i na˛iunilor“, ajunge la concluzia c„ îistoria este o necesitate pentru con∫tiin˛a uman„“. Este folositoare pentru sensul ei moral ∫i este una din marile metode pe care le poate Óntrebuin˛a spiritul uman pentru a ajunge la adev„r. E Óngrozit de eforturile depuse de unele na˛iuni ostile, afirm‚nd c„ îpopoarele care se Óncordeaz„ nu tr„iesc mult. Sunt ca atle˛ii de circ“. Peste tot, Ón aceast„ ultim„ lec˛ie, sunt aluzii la for˛ele ostile care au provocat Al Doilea R„zboi Mondial ∫i la setea sa ne∫tirbit„ de pace ∫i umanitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003 Aceast„ via˛„ de intens„ tr„ire intelectual„, acest suflet at‚t de uman ∫i iubitor de adev„r, acest intelectual, savant Ón sensul cel mai pur al no˛iunii, rar Ónt‚lnit Ón cultura universal„, a fost curmat„ prin 9 gloan˛e trase de criminalii reprezentan˛i ai organiza˛iei legionare.

Œn Garda de Fier Nicolae Iorga a v„zut maimu˛„reala periculoas„ a lucrurilor din afar„, care nu puteau fi introduse la noi ∫i care nu se puteau aclimatiza aici. El nu s-a l„sat Ón∫elat de agita˛ia g„l„gioas„ din baze ∫i localuri, care se Óncr‚ncenau s„ acrediteze ideologia fascist„ profund iresponsabil„.

Nicolae Iorga a smuls ve∫m‚ntul patriotard al legionarilor ∫i l-a ar„tat Ón toat„ goliciunea lui: un biet papagal repet‚nd fr‚nturi de idei, vorbe Ón„l˛ate la ∫coala nazismului. Totodat„, el a avertizat asupra caracterului nefast al politicii de expansiune a Germaniei hitleriste care, invoc‚nd un pretins spa˛iu vital, preg„tea un m„cel mondial pentru a-∫i instaura hegemonia.

Lupta curajoas„ a lui Nicolae Iorga Ómpotriva hitlerismului ∫i fascismului rom‚n i-a atras ura Ónver∫unat„ a c„peteniilor naziste ∫i a adep˛ilor lor Ón Rom‚nia. Ilustrul Ónv„˛at a fost ˛inta unor numeroase atacuri injurioase ∫i amenin˛„ri, care nu l-au intimidat, nu l-au putut abate de la ceea ce considera a fi de datoria unui patriot. Ca urmare, via˛a marelui lupt„tor na˛ional ∫i savant de faim„ mondial„ a fost curmat„ printr-o crim„ abject„ care ne umple de aceea∫i oroare ∫i ast„zi, la peste 6 decenii de la s„v‚r∫irea ei.

Nicolae Iorga a fost martirizat pentru c„ a luptat pentru demnitatea ∫i libertatea omului, pentru libertatea ∫i demnitatea na˛iunilor. Dup„ cum declara Constantin R„dulescu Motru, pre∫edintele Academiei Rom‚ne, Ón anul 1941: îProfesorul Nicolae Iorga a fost o figur„ de legend„, Ónc„ din timpul vie˛ii, care, o dat„ cu trecerea timpului, va cre∫te Ón grandoare“.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim ∫i noi.

Domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu. Se preg„te∫te domnul deputat Iulian Mincu.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ne-am obi∫nuit, Ón ultima vreme, c„ la Regia Na˛ional„ a P„durilor abuzurile Ón serviciu, nerespectarea legisla˛iei Ón vigoare, implicarea personalului silvic Ón protejarea furturilor de mas„ lemnoas„, s„ fie cercetate Ón mod selectiv, Ón favoarea acelora care sunt implica˛i Ón afaceri ilegale legate de distrugerea fondului forestier na˛ional. Cu toate acestea, este curios c„ la Regia Na˛ional„ a P„durilor, referitor la Hot„r‚rea de Guvern nr. 1105/25 septembrie 2003 privind concuren˛a neloial„ a personalului silvic angajat, se cer declara˛ii Ón conformitate cu Codul penal, potrivit art. 292. Dup„ completarea declara˛iilor, am observat cu stupoare c„ la Ocolul Silvic Gheorgheni exist„ un num„r de 3 firme sub denumirea de asocia˛ii, unde personalul

silvic al Ocolului Silvic Gheorgheni desf„∫oar„, Ón timpul programului de munc„, o activitate paralel„ legat„ de silvicultur„. Astfel, firma S.C. îCompos Exim“ S.A. pentru care se organizeaz„ licita˛ii false, prin cump„rarea masei lemnoase la un pre˛ redus, din p„durea statului sau din fondul forestier na˛ional, care face obiectul Legii nr. 400/2002.

Œn cadrul S.C. îCompos Exim“ — S.A. Ó∫i desf„∫oar„ activitatea, Ón frunte cu domnul tehnician Szakács István, responsabil cu resurse umane de la Ocolul Silvic Gheorgheni, ∫i sprijinit din umbr„ de domnul inginer Melles Elöd, F.S.C. Rom‚nia, care a f„cut Ómp„duriri pe terenurile forestiere ale Ocolului Silvic Gheorgheni ∫i cump„r„ terenuri forestiere de la composesoratele din zon„, care este contrar at‚t Statutului personalului silvic, c‚t ∫i legisla˛iei Ón vigoare referitor la composesorate.

Domni∫oara directoare inginer Laczkó Terézia, figur„ proeminent„ a promo˛iei de aur, Ómpreun„ cu domnul inginer Melles Elöd, au Ónfiin˛at Asocia˛ia îPro Silva“, al c„rei pre∫edinte este tat„l decedat al domni∫oarei directoare de 46 de ani a Direc˛iei Silvice Miercurea Ciuc ∫i domnul Melles Géza, tat„l ∫efului de Ocol Gheorgheni. Asocia˛ia îPro Silva“ cump„r„ terenuri forestiere pentru exploatarea, debitarea ∫i comercializarea masei lemnoase. Cele 3 firme-c„pu∫„ concureaz„ pentru ca personalul silvic s„-∫i poat„ desf„∫ura o activitate Ón cadrul activit„˛ilor silvice.

Domnule director general Ion Dumitru,

P‚n„ c‚nd ve˛i tolera acest mod de Ónc„lcare a legisla˛iei Ón vigoare referitoare la concuren˛a neloial„ a personalului silvic din cadrul Regiei Na˛ionale a P„durilor?!

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

™i noi v„ mul˛umim.

Domnul deputat Iulian Mincu. Se preg„te∫te domnul deputat Napoleon Pop.

## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Œn declara˛ia mea politic„ de ast„zi m„ voi referi la analfabetismul din Rom‚nia anilor 2000—2003.

La Ónceputul anului 2000 existau 778.000 de analfabe˛i av‚nd peste v‚rsta de 10 ani, care reprezentau circa 4% din popula˛ie. Bazele de date sunt cuprinse Ón raportul autorit„˛ilor rom‚ne c„tre UNESCO pentru Conferin˛a îEduca˛ia pentru to˛i Ón Europa ∫i America de Nord“, ce a avut loc la Var∫ovia Ón perioada 6—8 februarie 2000.

Cea mai mare rat„ a adul˛ilor care nu ∫tiu s„ scrie ∫i s„ citeasc„ se Ónregistreaz„ Ón cazul femeilor, 75% din totalul femeilor ∫i al persoanelor av‚nd v‚rsta peste 65 de ani, peste 52% din totalul analfabe˛ilor la acea dat„. La grupa de v‚rst„ sub 34 de ani, rata cea mai mare se Ónt‚lne∫te la cei cu v‚rstele de 15—19 ani.

Abandonul ∫colar era, la acea dat„, de 0,9%, de la 0,6% c‚t era Ón 1993. Datorit„, Ón primul r‚nd, s„r„ciei,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003 peste 70% din abandonul ∫colar se Ónregistreaz„ mai ales Ón mediul rural.

Œn 2003, Ministerul Œnv„˛„m‚ntului nu cunoa∫te cu exactitate num„rul analfabe˛ilor. Din statisticile recens„m‚ntului din martie 2002, reiese c„ num„rul acestora se ridic„ la 1.083.935 persoane, dintre care 688.803 sunt femei. Cei mai mul˛i analfabe˛i provin din mediul rural — 760.432 de cazuri, fa˛„ de 323.503 Ón mediul urban.

Num„rul cazurilor de abandon ∫colar a crescut. Mai ales dup„ clasele a II-a ∫i a IV-a, Ón raport cu 1993, Ón anul 2003 se g„se∫te peste 10%. Motivele abandonului: starea precar„ a familiei, folosirea copiilor la munci diverse, printre care muncile agricole primeaz„, localit„˛i Óndep„rtate de ∫coal„.

Ceea ce trebuie Óns„ re˛inut este c„, la nivel na˛ional, nu exist„ un program al Ministerului Œnv„˛„m‚ntului, al inspectoratelor jude˛ene privind combaterea analfabetismului. Astfel de m„suri s-au luat numai Ón penitenciare. De remarcat ∫i rapoartele comisiilor de recrutare, care atrag aten˛ia c„ foarte mul˛i recru˛i sunt respin∫i din cauza intelectului sc„zut ∫i a analfabetismului.

Se cunoa∫te, de asemenea, Ordinul nr. 3510/29 martie 2003 de eradicare a analfabetismului, prin care se cere inspectoratelor jude˛ene ∫i Ministerului Œnv„˛„m‚ntului num„rul de analfabe˛i din fiecare localitate, adresele ∫i v‚rstele acestora. Din p„cate, acestea nu exist„.

Lipsa de preocupare Ón acest sens este un fapt deosebit de grav Óntr-un moment ca acesta, c‚nd dorim s„ intr„m Ón Uniunea European„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim ∫i noi, domnule deputat.

Domnul deputat Napoleon Pop, se preg„te∫te domnul deputat Cristian Sandache.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ m„ refer la bugetul de asigur„ri sociale de stat pe anul 2004.

Din nou, pentru o mare parte a cet„˛enilor acestei ˛„ri, bugetul asigur„rilor sociale de stat urmeaz„ s„ le distribuie o s„r„cie pu˛in ameliorat„ sub impactul cre∫terii P.I.B.-ului, reducerii infla˛iei ∫i pu˛inei relax„ri fiscale Ón zona contribu˛iilor care alimenteaz„ acest buget.

Din p„cate, tot ce este bun la nivel macroeconomic Ónc„ nu se r„sfr‚nge imediat ∫i direct asupra pensionarilor ∫i asista˛ilor sociali, ceea ce Ónseamn„ c„ performan˛ele prezente, bune propagandistic, nu afecteaz„ ∫i Ón bine pe cei implica˛i.

Ceea ce este curios este c„ de∫i acest buget are Ón vedere tocmai unii indicatori de performan˛„, transferul efectului benefic al acestora nu se produce dec‚t cu ˛‚r‚ita, iar timpul pensionarilor no∫tri ∫i celor asista˛i sub alte forme este num„rat.

Problema de fond a asigur„rilor sociale de stat, mai ales Ón materie de pensii ∫i indemniza˛ii de ∫omaj, este una structural„, profund„ ∫i veche, pe care tocmai politicile de protec˛ie social„ abuzive ∫i cu scopuri electorale o conserv„, iar predilec˛ia exclusiv„ a acestora de a consuma fonduri nu este acompaniat„ cu m„suri suficiente de stimulare a economiei, singura resurs„ de alimentare neinfla˛ionist„ ∫i mai Óndestul„toare a unui buget al asigur„rilor sociale de stat.

Corela˛ii simple ne demonstreaz„ c„ o cre∫tere economic„ real„ de 5% nu pare s„ fie reflectarea unor profunde modific„ri Ón mediul economic, dac„ num„rul salaria˛ilor cre∫te de abia cu 81.000 de persoane Ón 3 ani, f„r„ s„ r„stoarne raportul subunitar Óntre contribuabilii activi ∫i beneficiarii acestuia. Chiar cu estimarea unei cre∫teri a num„rului de salaria˛i Ón 2004 cu peste 120.000, num„rul pensionarilor dep„∫e∫te cu 1,2 milioane persoane pe cei care alimenteaz„ fondul de asigur„ri sociale de stat, ceea ce Ónseamn„ c„ problema ineficien˛ei veniturilor pensionarilor are b„taie lung„, Ón timp ce din urm„ vine t„v„lugul unor gre∫eli care privesc Óntreaga clas„ politic„. Iat„ numai c‚teva:

— completa etatizare a bugetului de asigur„ri sociale de stat, de∫i ar fi trebuit administrat ca un fond privat al cet„˛enilor, cu efecte aproape devastatoare const‚nd, Ón principal, Ón devalorizarea acestui fond contrar intereselor contribuabililor;

— amestecarea acestui fond Ón trezoreria statului, f„r„ nici un randament pentru beneficiar;

— deturnarea excedentelor din anii anteriori c„tre alte destina˛ii, Ón mod indirect c„tre g„uri negre;

— anihilarea efectelor reformelor Ón domeniul sistemului de pensii de c„tre excesul costurilor preocup„rilor pur administrative (sedii, autoturisme, salarii mari etc.)

— pensionarea Ón avans, haotic„ ∫i preferarea pl„˛ilor compensatorii, Ón schimbul unei politici ferme de creare de locuri de munc„ stabile ∫i de stimulare a oportunit„˛ilor economice.

S-a ajuns Ón situa˛ia Ón care un fond de natur„ privat„ s„ nu poat„ asigura o pensie medie m„car c‚t valoarea unui punct de pensie, Ón ciuda unor decizii bune c„ at‚t c‚t se colecteaz„ s„ fie distribuit ∫i c„ acest fond trebuie ajutat cu ceva transferuri de la bugetul de stat.

R„m‚nem tributari Óns„ bucuriei meschine c„ bugetul de stat este alimentat la venituri cu 10% din contribu˛iile de asigur„ri sociale (pe departe cel mai mare procent Ón impozitarea direct„), c‚nd nici n-ar trebui s„ fie eviden˛iate acolo, Ón timp ce ne l„ud„m c„ cele 5% cre∫tere a P.I.B.-ului aduc impozite pe profit reprezent‚nd abia 1,6% (realiz„ri Ón 2003) Ón veniturile bugetare.

Ne punem Óntrebarea: c‚nd structurile executive care se ocup„ de sistemul asigur„rilor sociale o s„ fie Ón m„sur„ s„ dezvolte un concept nou de stimulare ∫i sus˛inere a unui sistem de pensii na˛ional, stabil ∫i remuneratoriu, f„r„ s„ se ascund„ Ón spatele viitorului Ónc„ incert al schemelor private de pensii, care s„ asigure un nivel decent de trai pensionarilor acestei ˛„ri? Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003

## V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Cristian Sandache. De la P.R.M., domnul deputat ™tefan Baban nu este. Domnul deputat Costache Mircea. Urma˛i dumneavoastr„, citi˛i sau depune˛i? Domnul deputat Ioan Sonea nu este, domnul deputat Eugen Ple∫a nu este, domnul deputat Radu Ciuceanu. Depune˛i la secretariat.

Atunci urmeaz„, dup„ domnul deputat Cristian Sandache, doamna deputat Leonida Lari Iorga.

## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îUn proiect antina˛ional ∫i antieuropean, a∫a-zisul f nut secuiesc autonom“. Un grup de r„t„ci˛i, de pescuitori Ón ape tulburi a avut ini˛iativa de a propune apari˛ia unei fantasmagorii, a unei imposibilit„˛i juridico-istorice, numit„ îf nut secuiesc autonom“, Ón numele principiilor europene ale descentraliz„rii, dar mai ales invoc‚ndu-se ni∫te tradi˛ii istorice zonale care apar˛in Evului Mediu timpuriu, o perioad„ care nu poate fi Ón nici un fel considerat„ drept model de democra˛ie interetnic„.

Abera˛ia ini˛iatorilor porne∫te din chiar titulatura organismului lor de conducere: Consiliul na˛ional al secuilor. Ne Óntreb„m Óns„, pe drept cuv‚nt, exist„ na˛iunea secuiasc„? Nici un cercet„tor serios nu a reu∫it p‚n„ acum s„ r„spund„ tran∫ant la o asemenea Óntrebare, iar numero∫i istorici din Ungaria Ói consider„ pe secui parte a na˛iunii maghiare, av‚nd anumite caracteristice lingvistico-etnografice proprii. Mai mult chiar, fondul originar, lexical al secuilor este suficient de s„rac, doar c‚teva sute de cuvinte actualmente, restul pierz‚ndu-se Ón masa limbii maghiare. Ce-i drept, originea apari˛iei secuilor este discutabil„, dar ei au fost utiliza˛i drept avangarda trupelor maghiare invadatoare Ón Transilvania, istoria lor Ómpletindu-se cu istoria maghiarimii, Ón ciuda unor episoade Ón care reprezentan˛i ai secuimii s-au al„turat rom‚nilor.

îTerra siculorum“, Ón traducere latin„ î˛ara sau p„m‚ntul secuilor“, apare Óntr-adev„r Ón documente oficiale de cancelarie ale feudalismului transilv„nean, dar aceasta nu echivaleaz„ Ón nici un fel cu un certificat ve∫nic, conform cu realitatea. Chiar dac„ Ón zonele actualelor jude˛e Harghita ∫i Covasna au fost coloniza˛i de c„tre regii Ungariei cei mai numero∫i secui, caracterul originar, etnic al acestor regiuni a fost ∫i este unul rom‚nesc. Mai mult dec‚t at‚t, Ón epoca dualismului austro-ungar, cercet„torii au relevat faptul c„ limba rom‚n„, obiceiurile fundamentale ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, tradi˛iile rom‚nilor au influen˛at semnificativ pe secui. A invoca ast„zi, Ón anul 2003, principii juridice medievale Ón numele principiilor europene reprezint„ o grav„ eroare ∫i un gest inamical fa˛„ de Rom‚nia.

De ce nu se cere, dup„ aceea∫i logic„, ∫i reinstituirea vechilor legiuiri ungure∫ti din Transilvania, îCodul lui Verböczi“, cel scris cu s‚nge de rom‚n, dup„ cum se exprimau cei din vremea respectiv„, îAprobatele“ sau îCompilatele“? De ce nu doresc domnii

ini˛iatori ai f nutului secuiesc ∫i reapari˛ia principiului celor trei na˛iuni privilegiate, ungurii, sa∫ii, secuii, principiul parafat printr-un document oficial la 1437?

Œn anul Ón care se Ómplinesc 85 de ani de la Marea Unire a Transilvaniei rom‚ne∫ti cu patria-mam„, un astfel de proiect mi se pare revolt„tor ∫i incalificabil. Nu astfel se realizeaz„ armonia interetnic„, prin recursul la realit„˛i ale feudalismului din vremuri Ón care cei mai umili˛i ∫i mai urgisi˛i erau rom‚nii transilv„neni, Ónainta∫ii celor care au cunoscut temni˛ele de la Buda ∫i Pesta, ori, ulterior, au sem„nat cu neaua osemintelor proprii c‚mpul de lupt„ al Primului R„zboi Mondial.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Urmeaz„ doamna deputat Leonida Lari Iorga ∫i, dup„ aceea, domnul deputat Raicu.

## Stima˛i colegi,

Ceea ce am s„ v„ spun eu pe rom‚nii adev„ra˛i o s„-i Óntristeze, pe fal∫ii rom‚ni, nicidecum. A Ónceput marea ofensiv„ slav„. Probabil c„ a˛i auzit to˛i comunicatul: îTovar„∫ul Vladimir Putin despre federalizarea Basarabiei“. Deci se va numi de acum Óncolo nu Republica Moldova, ci Republica Federativ„ Moldova, cu limba rus„ limb„ de stat ∫i limba rom‚n„ sau cum o numesc ei, a∫a-zis„ îlimb„ moldoveneasc„“, la buc„t„rie sau la coada vacii.

Toate aceste atacuri aberante ale imperiului rus asupra acestei palme Ónl„crimate de p„m‚nt se Ónt‚mpl„ ∫i din cauz„ c„ Rom‚nia a pornit cu pa∫i clari ∫i buni c„tre N.A.T.O. ∫i Uniunea European„. Ce ∫i-au zis cei de la Kremlin: acu-i acu’, p‚n„ Ón 2007 s„ f„r‚mi˛„m aceast„ bucat„ de p„m‚nt, s„ m„cin„m moral ∫i chiar s„ distrugem liderii Mi∫c„rii de eliberare ∫i reÓntregire na˛ional„ din Basarabia, precum au f„cut ∫i Ón 1992, Ón timpul r„zboiului transnistrean, ∫i Ón felul acesta, Basarabia — p„m‚nt rom‚nesc — va fi pentru totdeauna al Rusiei. Deci aceasta este voin˛a ∫i dorin˛a lor.

Acum, dac„ Ón 1940, Basarabia a fost cotropit„ cu trupele sovietice, precum vedem cu to˛ii, Ón 2003, se face pe cale pa∫nic„. Cu acordul acestor garan˛i, Rusia, Ucraina, O.S.C.E., Rom‚nia a fost scoas„ din joc. A∫adar, ne pomenim cu un tablou foarte interesant: lupii sunt paznici la oi. Adversarii Rom‚niei pentru reunificarea Basarabiei ∫i a Bucovinei cu ˛ara-mam„, anume adversarii Rom‚niei, sunt garan˛ii Republicii Moldova.

Mai mult ca at‚t, ∫eful O.S.C.E., Hill, ∫i to˛i membrii O.S.C.E. sunt, la fel, de partea Rusiei ∫i a Ucrainei, deci Ómpotriva intereselor Rom‚niei. Hai s„ ne amintim. Cu c‚˛iva ani Ón urm„, cum ∫eful contraspionajului american a fost cump„rat de agentura rus„ din America, cine mai garanteaz„ c„ ∫i membrii O.S.C.E. nu au fost la fel cump„ra˛i? Altfel nu se explic„ pozi˛ia O.S.C.E. Ón acest caz. Ce face ˛ara-mam„, Rom‚nia? A∫teptam ca dup„ aceste anun˛uri repetate ∫i ieri ∫i azi,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003 o reac˛ie c‚t de mic„ din partea Ministerului de Externe, Ón frunte cu Mircea Geoan„, din partea Pre∫edin˛iei, din partea partidelor politice. Nimic, t„cere morm‚ntal„! A∫teptam m„car presa, poate scrie ceva Ón leg„tur„ cu acest eveniment, pentru Rom‚nia foarte grav. Presa nimic, nici îNa˛ionalul“, nici îEvenimentul“, nici un ziar din ˛ara aceasta, nimic, parc„ s-au sf„tuit cu to˛ii s„ p„streze o t„cere morm‚ntal„.

Œntrebarea mea ar suna a∫a: îDe ce? De ce?!“ Poate ∫i Ón Bucure∫ti avem vreo agentur„ ruseasc„ care apas„ pe butoane ∫i d„ porunci ∫i îNa˛ionalului“ ∫i îEvenimentului Zilei“ ∫i altor ziare, dar sigur ceva este, pentru c„ dac„ au ajuns ru∫ii Ón America, de ce nu ar ajunge Ón Rom‚nia, care este la o arunc„tur„ de b„˛?

Œn 1990, stima˛i colegi, ∫i Ón 1991, de c‚nd Rom‚nia nu mai avea hotar cu U.R.S.S., dar cu Republica Moldova se putea face, foarte simplu ∫i foarte frumos, unirea, pentru c„ majoritatea parlamentarilor din Parlamentul Republicii Moldova erau unioni∫ti, am fost ∫i eu Ón audien˛„ ∫i la domnul Iliescu, au fost delega˛ii ∫i la domnul Roman, am trimis delega˛ii peste delega˛ii. Ni se spunea mereu: îE prea devreme, e prea devreme, e prea devreme“, iar acum, precum vedem noi to˛i, devine t‚rziu. Eu v„ spun cu m‚na pe suflet ∫i cu ra˛iunea destul de lucid„ c„ ceea ce se Ónt‚mpl„ acum este de o gravitate excep˛ional„ pentru Rom‚nia, excep˛ional„, pentru c„ dac„ Ón 1940—’41 a venit cu trupele ∫i se vedea clar ca bun„ ziua c„ este un sistem de ocupa˛ie, acum, din p„cate, se merge cu h‚rtiile, ∫i aceste h‚rtii sunt semnate de factorii de decizie rom‚ni, ∫i ce este scris cu peni˛a, nu tai cu b„rdi˛a.

Dac„ sunte˛i amabil„ s„ concluziona˛i, doamna deputat.

De ce s„ fiu amabil„ cu dumneavoastr„? Nu am Ón˛eles.

V„ rog, repeta˛i!

Dac„ sunte˛i amabil„ s„ concluziona˛i, pentru c„ a˛i dep„∫it cu mult timpul de 3 minute.

Poate m„ mai r„bda˛i oleac„. Mai am un minut.

Eu rabd, colegii sunt ner„bd„tori, poate.

## ™i ei sunt foarte r„bd„tori.

Deci procesul de Óndep„rtare a Basarabiei de c„tre ˛ara-mam„ a ˛inut din 1989 ∫i p‚n„ acum, Óncunun‚ndu-se Ón sf‚r∫it cu succes pentru Rusia ∫i Ón defavoarea Rom‚niei, dar Ón v„zul tuturor rom‚nilor de bun„credin˛„ are loc un eveniment de ucig„toare triste˛e, reocuparea Basarabiei de c„tre imperiul rus.

Deocamdat„, statul rom‚n nu a avut nici o reac˛ie, Parlamentul, la fel.

Eu consider c„ m„car Parlamentul Rom‚niei trebuie s„ ia o atitudine normal„ rom‚neasc„. Mul˛umesc.

V„ mul˛umim, doamna deputat.

Domnul deputat Romeo Raicu, urmeaz„ domnul deputat Tiberiu Sb‚rcea.

Interven˛ia mea se nume∫te: îDe ce pleac„ tinerii din Rom‚nia“?

Potrivit statisticilor oficiale, la Ónceputul anului 2003, Ón Rom‚nia, 250.000 de ∫omeri, dintre cei 850.000 Ón total, sunt tineri. Aproape 60% dintre cei care pleac„ s„ munceasc„ Ón str„in„tate au v‚rsta sub 30 de ani, iar aproape jum„tate dintre ei au studii superioare.

De ce pleac„ tinerii din Rom‚nia? Iat„ o Óntrebare grav„, dar cu un r„spuns relativ u∫or, aproape comandat: Ón orice caz, nu de prea mult bine Ó∫i iau lumea-n cap. Dac„ pre∫edin˛ii Rom‚niei post-ceau∫iste (at‚t Emil Constantinescu, c‚t ∫i Ion Iliescu) au declarat, cu diferite ocazii, c„ nu-i nici o tragedie Ón exodul tinerilor, consider„m c„ amploarea fenomenului trebuie s„ ne Óngrijoreze dac„ ne g‚ndim la viitorul acestei ˛„ri. Pentru a veni Ón sprijinul tinerilor, am depus o propunere legislativ„ cu solu˛ii concrete, pentru a limita acest fenomen grav cu care se confrunt„ societatea rom‚neasc„, migra˛ia Ón r‚ndul tinerilor, c‚t ∫i stoparea cre∫terii num„rului ∫omerilor Ón r‚ndurile lor.

Prin propunerea de respingere a acestui proiect de lege, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, av‚nd Ón componen˛„ reprezentan˛i ai tuturor partidelor parlamentare, ne demonstreaz„ c„ Ón Rom‚nia nu se poate face nimic pentru tineri.

Œ∫i permite Rom‚nia, o ˛ar„ s„r„cit„ ∫i r„mas„ Ón urm„, s„ piard„ tinerii instrui˛i Ón ˛ar„, cu multe cheltuieli de la bugetul de stat, pentru ca al˛ii s„ le foloseasc„ aptitudinile ∫i talentul?

Oric‚t de grav„ este situa˛ia, se pare c„ nu alarmeaz„ pe marea majoritate a politicienilor acestei ˛„ri.

Cu toate c„ Guvernul sus˛ine promovarea acestui proiect de lege, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci justific„ respingerea acestei propuneri legislative, invoc‚nd politica Comisiei Europene privind schemele de eliminare a ajutoarelor de stat acordate sub form„ de facilit„˛i fiscale, nelu‚nd Ón calcul c„ acelea∫i scheme ale politicii Comisiei Europene sunt Ónc„lcate prin uria∫ele sume de bani aruncate Ón îg„urile negre“ din economie, Ón to˛i cei 14 ani de la Revolu˛ia tinerilor din Decembrie 1989. Numai datoriile societ„˛ilor comerciale mari, inclusiv ree∫alon„rile, Ónsumeaz„ 192.000 miliarde lei, adic„ 60% din veniturile totale ale bugetului de stat pentru 2004!

Mul˛i datornici, to˛i, clien˛i politici ai partidelor aflate vremelnic la guvernare, au avut î∫ansa“ s„ scape de executarea obliga˛iilor fa˛„ de stat prin bun„voin˛a politicului, care a emis o serie de reglement„ri ulterior

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003 constat„rii debitelor, pentru scutiri de plat„, ne˛in‚nd cont de politica Comisiei Europene.

Multe din subven˛iile, ree∫alon„rile, am‚n„rile de la plata datoriilor c„tre bugetul de stat înu reprezint„ nici un impediment Ón procesul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ ∫i nici nu sunt un pericol Ón implementarea acquis-ului comunitar ∫i a finaliz„rii procesului de aderare“. Acestea sunt concluziile pe care le putem trage din raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci asupra propunerii legislative privind Óncurajarea tinerilor Óntreprinz„tori, prin acordarea de facilit„˛i Ón desf„∫urarea actelor ∫i faptelor de comer˛.

Tineretul Rom‚niei trebuie privit ca aport enorm de for˛„ Ón construc˛ia na˛ional„ ∫i european„, ∫i nu ca o problem„ suplimentar„ ce trebuie gestionat„, a∫a cum se Ónt‚mpl„ acum. Tinerii trebuie privi˛i ca un interes na˛ional.

Numai o politic„ na˛ional„ pentru tineret, de sprijinire efectiv„ a tinerilor Óntreprinz„tori, poate fi o demonstra˛ie practic„ a priorit„˛ilor ∫i direc˛iilor pe care Rom‚nia Ón˛elege s„ ∫i le asume. Aceast„ politic„ trebuie s„ stimuleze ∫i s„ provoace tineretul Ón ac˛iunile pe termen mediu ∫i lung care asigur„ dezvoltarea economiei na˛ionale.

Proiectele referitoare la dezvoltarea Rom‚niei sunt sortite e∫ecului, dac„ nu au ingredientul numit îentuziasmul tinerilor“, inclusiv adeziunea lor la ansamblul valorilor pe care le promoveaz„ aceste proiecte ∫i pe care se bazeaz„.

Acum, c‚nd nu este prea t‚rziu, trebuie s„ elabor„m, s„ sus˛inem ∫i s„ promov„m un pachet de legi care s„ ofere, Ón mod real, o total„ sus˛inere pentru tineri, indiferent de preocup„rile lor, pentru cei Óntreprinz„tori, Ón scopul poten˛„rii creativit„˛ii, puterii lor de munc„ ∫i de creare de noi locuri de munc„, pentru tinerii care muncesc, prin impozitare diferen˛iat„ pentru familiile tinere, Ón scopul ob˛inerii de locuin˛e, facilit„˛i acordate Ón desf„∫urarea actelor ∫i faptelor de comer˛ etc.

Nu putem continua s„ scoatem de pe b„ncile ∫colii tineri bine preg„ti˛i, pentru care statul aloc„ sume importante preg„tirii lor, f„r„ a le acorda o ∫ans„ de realizare Ón ˛ar„.

Ceea ce v„ solicit este o vedere de ansamblu, care este calitatea politicului, pentru schimbarea controlat„ Ón sensul dorit ∫i hot„r‚rea ca voin˛„ politic„, pentru a utiliza cu efecte benefice maxime poten˛ialul uman reprezentat de tineret.

Sper ca aceast„ declara˛ie s„ dea de g‚ndit tuturor celor care accept„ s„ nu fac„ nimic, doar pentru a nu sprijini ini˛iativele altora pentru tineri. Tinerii vor fi ∫i mai dezam„gi˛i, ∫i mai asociali, ∫i mai dornici s„ plece, l„s‚nd Ón urm„ gustul amar al unei oportunit„˛i promise, dar niciodat„ oferite de cei care au puterea. Ace∫tia vor l„sa Rom‚nia prad„ crahului sistemului de asigur„ri sociale, senilit„˛ii ∫i acelor politicieni care vor puterea numai pentru ei, pentru familiile lor ∫i pentru acei tineri care consimt s„ fie ai lor.

Œntr-o diminea˛„, tinerii vor pleca definitiv, la propriu ∫i la figurat, p„r„sind somnoroasa ∫i Ónghe˛ata Rom‚nie Ón proiectul tranzi˛iei c„tre un obiectiv deja uitat.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umim ∫i noi.

Domnul deputat Tiberiu Sb‚rcea, urmeaz„ apoi tot de la P.S.D., pentru c„ de la P.R.M. v„d c„ nu este nimeni, domnul deputat Kanty C„t„lin Popescu ∫i domnul deputat Cristian Dumitrescu.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea se intituleaz„ îSiguran˛a cet„˛eanului, Ón aten˛ia Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii“.

Personal, a∫a cum to˛i cet„˛enii Rom‚niei s-au bucurat de mesajul dat de recenta ∫edin˛„ a C.S.A.T.ului cu privire la infrac˛iunile ce afecteaz„ siguran˛a cet„˛eanului, Ól consider bine venit. La aceast„ ∫edin˛„, membrii Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii au solicitat Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, precum ∫i celorlalte institu˛ii responsabile, s„-∫i intensifice eforturile ∫i s„ continue prin m„suri ferme pentru prevenirea ∫i combaterea infrac˛iunilor care afecteaz„ siguran˛a cet„˛eanului, inclusiv prin cooperarea eficient„ cu institu˛iile specializate interna˛ionale ∫i din ˛„rile vecine ∫i membre ale Uniunii Europene.

Œn cadrul ∫edin˛ei, ministrul administra˛iei ∫i internelor, Ioan Rus, a prezentat concep˛ia de organizare ∫i ac˛iune a ministerului Ón situa˛ie de criz„ ∫i a informat despre stadiul reorganiz„rii poli˛iei, activit„˛ile pentru prevenirea ∫i combaterea acestor infrac˛iuni care afecteaz„ siguran˛a cet„˛eanului, activit„˛ile pe linia descoperirii ∫i cercet„rii abuzurilor ∫i a altor ilegalit„˛i comise Ón domeniul privatiz„rii, producerii ∫i comercializ„rii alcoolului, precum ∫i combaterii infrac˛ionalit„˛ii transfrontaliere.

De asemenea, ministrul ap„r„rii na˛ionale, Ioan Mircea Pa∫cu, a prezentat misiunile specifice armatei, adaptate la cerin˛ele viitoarelor armate ale statelor membre N.A.T.O. C.S.A.T. a apreciat c„ acestea sunt elaborate Ón conformitate cu direc˛iile prioritare de ac˛iune, recomand„rile ∫i cerin˛ele statuate Ón directiva ministerial„ N.A.T.O. La fel, s-a aprobat concep˛ia privind ap„rarea aerian„ integrat„ a Rom‚niei ∫i m„surile ce trebuie Óntreprinse p‚n„ la integrarea Ón Alian˛a Nord-Atlantic„, precum ∫i dup„ acest moment.

Activitatea institu˛iei ata∫a˛ilor de afaceri interne ∫i a ofi˛erilor de leg„tur„ afla˛i Ón misiune Ón afara ˛„rii Ón unele state europene a fost apreciat„ de c„tre C.S.A.T. ca fiind bun„, impun‚ndu-se necesitatea acesteia ∫i Ón statele vecine Rom‚niei.

De asemenea, membrii consiliului, mini∫tri ∫i ∫efi ai institu˛iilor cu atribu˛ii Ón domeniul aplic„rii prevederilor strategiei de securitate na˛ional„ a Rom‚niei, au prezentat inform„ri ∫i rapoarte cu privire la activitatea pentru urm„rirea aplic„rii Rezolu˛iei nr. 1.373/2001 a Consiliului de Securitate a O.N.U. privind combaterea terorismului interna˛ional, aplicarea Conven˛iei privind interzicerea armelor chimice, exporturile de arme conven˛ionale, eficien˛a folosirii fondurilor alocate de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003 organismele financiare interna˛ionale pentru dezvoltarea programelor economice, sociale ∫i de infrastructur„.

Impactul nerespect„rii normelor de mediu, efectele negative ale procesului de degradare a acestuia asupra securit„˛ii na˛ionale, starea agriculturii, efectele negative Ón domeniul securit„˛ii alimenta˛iei popula˛iei, precum ∫i starea locurilor de deten˛ie a persoanelor aflate Ón penitenciare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim ∫i noi.

Domnul deputat C„t„lin Popescu, urmeaz„ domnul deputat Cristian Dumitrescu ∫i apoi domnul deputat Dumitru Bentu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea este legat„ de atitudinea domnului primar general al Bucure∫tiului ∫i pre∫edinte al Partidului Democrat, Traian B„sescu, fa˛„ de modul Ón care Domnia sa Ón˛elege s„ respecte Legea privind publicarea declara˛iei de avere.

Am citit cu interes acum c‚tva timp un reportaj Ón mass-media despre vila domnului B„sescu ∫i am fost surprins s„ constat c„ primarul general se l„uda cu faptul c„ achizi˛ia acesteia Ól costase suma de 280.000 de dolari, ∫i asta Ón condi˛iile Ón care ∫tim cu to˛ii salariile ale∫ilor locali.

Doresc Óns„ s„ atrag aten˛ia asupra unui fapt de o mare gravitate. Vila domnului Traian B„sescu nu figureaz„ Ón declara˛ia acestuia de avere, a∫a cum este ea prezentat„ pe pagina de Internet a Prim„riei Capitalei. Domnul primar cunoa∫te acest lucru, deoarece Partidul Social Democrat i-a atras deja aten˛ia Ón mod repetat c„ nu respect„ legea. Iat„ Óns„ c„ la 10 zile de c‚nd a devenit public„ nerespectarea legii de c„tre domnul B„sescu, acesta nu a schimbat nimic Ón declara˛ie. Am aici declara˛ia Domniei sale din pagina de Internet, a∫a cum ap„rea ea Ón diminea˛a zilei de ieri. Nici o schimbare!

Domnul B„sescu ar trebui s„ ∫tie c„ legea Ól oblig„ s„ le arate celor care l-au votat propriet„˛ile imobiliare pe care le de˛ine, cu at‚t mai mult cu c‚t vila ∫i-a cump„rat-o Ón timpul mandatului de primar, lucru care ridic„ o serie de Óntreb„ri cel pu˛in cu privire la legalitatea ob˛inerii sumei de 280.000 de dolari. M„ Óntreb dac„ Domnia sa a str‚ns banii din profitul Fabricii de Ónghe˛at„ ori din salariul de primar ∫i, dac„ are o explica˛ie, sunt sigur c„ toat„ lumea ar dori s„ o aud„, pentru a putea s„ profite de experien˛a domnului B„sescu Ón domeniul tranzac˛iilor imobiliare.

Œn condi˛iile Ón care primarul general sfideaz„ legea ∫i pe bucure∫tenii care l-au votat, nu cred c„-i r„m‚ne dec‚t un singur lucru de f„cut, s„ demisioneze. O demisie, de∫i tardiv„, i-ar aduce domnului B„sescu pu˛in„ onoare, de care pare a avea at‚ta nevoie. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Domnul deputat Cristian Dumitrescu.

Stima˛i colegi, mai avem 12—13 minute, ∫i sunt Ónc„ destui colegi care ar trebui s„ vorbeasc„. V-a∫ ruga s„ ne Óncadr„m Ón cele 3 minute.

V„ mul˛umesc. O s„ Óncerc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Stima˛i colegi,

Una din ∫tirile calde preluate de mass-media cu not„ de ironie este cea potrivit c„reia importan˛i lideri ai opozi˛iei au intrat Ón tagma prezic„toarelor sau mai precis a proorocilor, mama Omida ∫i alte asemenea ei, f„r„ s„ mai vorbim despre profesorul Brucan, au r„mas Ón urma capacit„˛ilor unor astfel de politicieni de a anticipa evenimentele, ∫i nu orice fel de evenimente, ci doar acelea care sunt esen˛iale pentru perioada care urmeaz„.

Trec peste previziunea de-a dreptul patriotic„ referitoare la faptul c„ statul rom‚n va pierde procesul cu firma american„ îNoble Ventures“ ∫i m„ refer exclusiv la afirma˛ia potrivit c„reia vom avea de-a face cu o campanie electoral„ murdar„.

Singurul exemplu la care s-a recurs Ón sus˛inerea acestei afirma˛ii este trecerea unui num„r important de primari, este adev„rat, de la alte partide la P.S.D.

Ce este murdar aici, a∫ Óntreba eu? Am putea s„ amintim c„ mul˛i membri, spre exemplu ai P.N.L.-ului, au f„cut parte din alte numeroase forma˛iuni politice, iar faptul, cel pu˛in mie, nu mi se pare a fi imputabil.

Via˛a noastr„ politic„, din p„cate, nu s-a stabilizat Ónc„ Óntr-o asemenea m„sur„ Ónc‚t s„ nu existe un flux continuu migratoriu Óntre partide.

Sigur c„ a∫ putea s„ dau ∫i o serie de alte exemple ∫i nu este Ón inten˛ia mea s„ recurg la procese de inten˛ie, dar, a∫a cum se desf„∫oar„ lucrurile, elementele unei campanii nu tocmai curate apar chiar Ón r‚ndurile unor personalit„˛i ale opozi˛iei, c‚nd fac tot felul de afirma˛ii nefondate, multe din ele procese de inten˛ie, cum ar fi catalogarea bugetului pe anul viitor drept un buget electoral.

Œn ceea ce ne prive∫te pe noi, social-democra˛ii, consider„m c„ ˛ara noastr„ nu are nevoie de o campanie electoral„ nici prematur„ ∫i nici murdar„ ∫i nu vom c„dea Ón capcana care ni se Óntinde. Nu vom r„spunde cu vulgarit„˛i, cu acuza˛ii nefondate, cu manevre oculte. Ne vom sus˛ine propriile programe Ón cei mai riguro∫i termeni cu putin˛„.

Nu v„ consider„m, stima˛i colegi din opozi˛ie, nici du∫mani, nici adversari, ci competitori. S„ respect„m regulile jocului democratic, ale comportamentului civilizat, s„ evit„m tot ceea ce ar putea duce la o campanie electoral„ murdar„.

Iat„, acesta este mesajul meu ∫i poate c„ nu a∫ fi f„cut aceast„ declara˛ie dac„ nu ar fi fost acesta cel mai bun prilej de a ne aminti c„ a existat Ón Parlamentul Rom‚niei un mare om politic, Ón perioada post-decembrist„, senatorul Ionel Stoica, care, cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003 adev„rat„ previziune politic„, a lansat, Ónc„ din 1993, Codul deontologic al parlamentarului, adev„rat„ cart„ a comportamentului omului politic Ón via˛a politic„ postdecembrist„ care, de atunci ∫i p‚n„ acum, nu Ónceteaz„, iat„, s„ devin„ extrem de actual„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim ∫i noi.

Domnul deputat Dumitru Bentu. Urmeaz„ domnul deputat Radu Ciuceanu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea se intituleaz„ îDimitrie Cantemir“.

P‚n„ la sf‚r∫itul s„u, anul 2003 r„m‚ne, printre altele, pentru noi, rom‚nii, ∫i îAnul Cantemir“. Se Ómplinesc 330 de ani de la na∫tere ∫i 280 de ani de la moartea sa.

S-a n„scut la 26 octombrie 1673, al doilea fiu al viitorului domn Constantin Cantemir ∫i al Anei Banta∫, tat„l tr„g‚ndu-se dintr-o familie de r„ze∫i din ˛inutul F„lciului, actualmente jude˛ul Vaslui.

Studiaz„ din copil„rie limbile greac„, latin„ ∫i slavon„, iar Ón 1688 este trimis ca ostatic la Istanbul, la cererea sultanului. Œn Capitala Imperiului Otoman are prilejul de a studia la Academia Patriarhiei Ortodoxe, cu renumi˛i c„rturari ai timpului: Alexandru Mavrocordat, Hrisant Notara ∫i al˛ii.

Al„turi de studiile clasice greco-latine, Ó∫i Ónsu∫e∫te cuno∫tin˛e de filozofie, geografie, medicin„, istorie, folclor, muzic„, limbi orientale, devenind un adev„rat erudit.

Decesul tat„lui s„u, survenit la 13 aprilie 1693, Ói determin„ pe boieri s„-l urce pe Dimitrie pe tronul Moldovei. Domnia a fost Óns„ de scurt„ durat„, deoarece turcii n-au trimis firmanul de recunoa∫tere, iar intrigile boiere∫ti au contribuit ∫i ele la insuccesul acestei prime domnii.

Revine la Constantinopol ∫i-∫i continu„ studiile. Preocup„rile sale filozofice se concretizeaz„ prin publicarea lucr„rii îDivanul sau g‚lceava Ón˛eleptului cu lumea, sau giude˛ul sufletului cu trupul“.

Œn perioada 1700—1705, dup„ mazilirea fratelui s„u Antioh Cantemir, Dimitrie revine la Constantinopol ∫i elaboreaz„ lucr„ri de o mare valoare ∫tiin˛ific„: îImaginea ∫tiin˛ei sacre cu neputin˛„ de zugr„vit“, îCompendiu despre sistemul logicii generale“, îŒnv„˛„tura general„ despre fizica lui Johannes Baptista Van Helmond“, îExplicarea muzicii teoretice pe scurt“, îIstoria ieroglific„“.

Aceast„ ultim„ lucrare subliniaz„ Ón mod satiric rivalit„˛ile dramatice dintre partida br‚ncovenilor ∫i cea a cantemire∫tilor, venalitatea marii boierimi ∫i racilele semilunii otomane.

Victoria lui Petru cel Mare, ˛arul Rusiei, la Poltava, asupra lui Carol al XII-lea, regele Suediei, determin„ pe turci s„-l mazileasc„ pe Mihail Racovi˛„ ∫i s„ pun„ pe tronul Moldovei un om de credin˛„. Astfel, la 14

noiembrie 1710, Dimitrie Cantemir este numit domn de c„tre sultan, p‚n„ Ón iulie 1711.

Prin intense ac˛iuni diplomatice, se ajunge la semnarea Tratatului cu Rusia, Ón localitatea Lutk din Volenia, la 13 aprilie 1711, Ón care se stipulau: sprijin militar din partea ˛arului Ón lupta antiotoman„, autonomia Moldovei, domnie ereditar„ pentru familia Cantemir ∫i, premoni˛ie, azil politic Ón Rusia, Ón cazul unei Ónfr‚ngeri.

Aceast„ ultim„ prevedere avea s„ fie transpus„ Ón fapt Ón urma b„t„liei de la St„line∫ti pe Prut, de la 18— 22 iulie 1711. Œmpreun„ cu familia ∫i cu c‚˛iva boieri fideli, printre care ∫i cronicarul Ion Neculce, s-au exilat Ón Rusia. Œn cei 12 ani de exil a desf„∫urat o bogat„ activitate politic„ ∫i cultural„, bucur‚ndu-se de aprecierile ˛arului, care i-a d„ruit mo∫ii Ón f nutul Harcovului ∫i l-a numit principele serenisim al Rusiei.

Œntre 1714 ∫i 1716 a elaborat lucr„rile: îInterpretarea natural„ a monarhiilor“, îDescrierea Moldovei“, îCre∫terea ∫i descre∫terea Cur˛ii Otomane“, îVia˛a lui Constantin Cantemir“. Œn 1717 Óncepe îHronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor“, care integra istoria poporului rom‚n Ón contextul european.

îDescrierea Moldovei“ a fost scris„ la cererea Academiei din Berlin ∫i, pe l‚ng„ informa˛ii geografice, istorice ∫i lingvistice, exprim„ ∫i idealul s„u politic de domnie autoritar„, sprijinirea pe p„turile mijlocii ale popula˛iei ∫i dob‚ndirea independen˛ei ˛„rii.

Lucrarea a fost tradus„ Ón limbile greac„, german„, rus„ ∫i rom‚n„ Ón 1825 de c„tre banul Vasile V‚rnav, sub titlul îScrisoarea Moldovei“.

Œn aceast„ perioad„, Dimitrie Cantemir a participat intens ∫i la via˛a politic„ din Rusia, sprijinind reformele lui Petru cel Mare, drept recompens„ ˛arul numindu-l consilier secret ∫i membru al Senatului. Œns„ boala de care suferea — diabetul — se agraveaz„ ∫i, la 21 august 1723, se stinge din via˛„, la v‚rsta de 50 de ani.

La Ómplinirea a 330 de ani de la na∫tere ∫i a 280 de ani de la trecerea Ón nefiin˛„, aprecierile f„cute de criticul Pompiliu Constantinescu sunt c‚t se poate de relevante: îPrin scrisul s„u, Cantemir a adus neamului o glorie mai mare ∫i mai durabil„ dec‚t a armelor: con∫tiin˛a european„ rom‚neasc„“. Scriind cu predilec˛ie Ón latine∫te, limba universal„ a savan˛ilor, s-a adresat tuturor oamenilor de ∫tiin˛„ din vremea lui, membrilor Academiei din Berlin, organizatorilor Academiei ruse∫ti. Cantemir este primul rom‚n tradus ∫i citit Ón Europa. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim ∫i noi. Domnul deputat Ciuceanu. Urmeaz„ domnul deputat Aurel Daraban.

Domnule prezident, Stima˛i colegi,

Hot„r‚rea Guvernului nr. 922/2003 a dispus Ónfiin˛area Sec˛iei de Memorialistic„ a Institutului Na˛ional pentru Studiul Totalitarismului, urm‚nd ca Ón cadrul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003 acestei sec˛ii s„ fie inclus ∫i ansamblul fostului îMonument al Eroilor Comuni∫ti“. Acesta s-a decis s„ fie transferat din Parcul Carol I, unde se afl„ acum, Ón Parcul Tineretului, pe viitoarea loca˛ie a sus-zisei sec˛ii de memorialistic„.

Reamplasarea men˛ionat„ este exprimat„ f„r„ echivoc Ón art. 2 al hot„r‚rii de guvern, care precizeaz„ c„ aceast„ opera˛ie este necesar„ pentru a se elibera terenul Ón vederea construirii Catedralei M‚ntuirii Neamului, precum ∫i a conserv„rii ansamblului considerat de hot„r‚rea de guvern ca av‚nd o remarcabil„ valoare artistic„.

Preciz„m totodat„ c„ monumentul este necesar a fi conservat ∫i pentru importan˛a sa muzeistic„, Ón care context v„ informez cu privire la faptul c„, prin adresa nr. 541, anul acesta, am stabilit cu Consiliul Local al Sectorului 4 al Municipiului Bucure∫ti ca, dup„ predarea Ón totalitate a monumentului, acesta s„ fie transferat Ón administrarea spre folosin˛„, pentru a se afla acolo unde Ói este locul, potrivit dispozi˛iilor Hot„r‚rii Guvernului nr. 922, art. 3, care prevede integrarea monumentului Ón cadrul unui viitor ansamblu care s„ constituie Sec˛ia de Memorialistic„ a Institutului Na˛ional pentru Studiul Totalitarismului.

Suntem informa˛i Óns„ c„ exist„ inten˛ia de a nu se respecta hot„r‚rea de guvern mai sus citat„, avans‚ndu-se varianta potrivit c„reia ansamblul ar trebui dezasamblat ∫i, eventual, reasamblat Ón Parcul Tineretului.

Motiva˛ia adus„ de sus˛in„torii acestei ac˛iuni contrare hot„r‚rii de guvern const„ Ón aceea c„ aceast„ modalitate preconizat„ ar fi mai pu˛in costisitoare.

Argumentul este totalmente fals. Se poate demonstra, dup„ cum s-au exprimat speciali∫tii consulta˛i de noi, c„ prin desfacerea marmurei placate pe monument, demolarea structurii de beton armat a celor cinci coloane de 51 m Ón„l˛ime ∫i a soclului circular, nucleu Ónalt de 10 m — mai corect 12,10 m —, dezafectarea funda˛iei, precum ∫i transportul materialului recuperat, la care se mai adaug„ reconstruirea integral„ a ansamblului de acelea∫i dimensiuni ∫i cu materiale noi, de calitate identic„, toate aceste opera˛iuni vor ridica costurile la sume care dep„∫esc substan˛ial pe cele estimate a fi necesare opera˛iunii de transla˛ie. Precizez faptul c„, din informa˛iile pe care le avem, placajul monumentului este realizat din marmur„ procurat„ din Suedia. Calitatea acestui placaj, dimensiunile mari ale fiec„rei pl„ci, precum ∫i locul de procesare constituie argumente serioase Ón leg„tur„ cu viitoarele costuri ale unei replici a monumentului.

Aceste observa˛ii ale noastre ar putea fi suficiente pentru a demonstra c„ este categoric de preferat solu˛ia de transla˛ie a monumentului, chiar ∫i Ón ipoteza c„ opera˛iunea de dezafectare, recuperarea marmurei, se vor desf„∫ura Óntr-o manier„ ideal„, f„r„ nici o pierdere, ceea ce este o imposibilitate tehnic„, dup„ cum pot confirma speciali∫tii Ón domeniu.

Œn concluzie, Ón fa˛a acestor argumente, se cuvine s„ se analizeze de urgen˛„ ∫i cu obiectivitatea de care noi nu ne Óndoim necesitatea respect„rii Hot„r‚rii Guvernului

nr. 922/2003, precum ∫i natura propunerilor de a nu fi respectat„ aceast„ hot„r‚re.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Daraban ∫i apoi urmeaz„ doamna deputat Liana Naum.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Din fericire, Ón aceste luni premerg„toare unei campanii electorale care se anun˛„ destul de electrizant„, sunt locuri Ón ˛ara noastr„ unde faptele oamenilor Óncununeaz„ Ón plan economic eforturi materiale ∫i financiare deosebite, cu implica˛ii sociale din cele mai serioase.

Dup„ ce Ón plan politic Rom‚nia ∫i-a adjudecat o recunoa∫tere regional„ ∫i interna˛ional„ pe deplin meritat„, lucrurile Óncep s„ se mi∫te foarte serios ∫i Ón plan economic, iar recent un raport de ˛ar„ al Comunit„˛ii Europene argumenteaz„ c„ suntem pe drumul cel bun al unei economii de pia˛„ func˛ionale.

Din p„cate, nu ∫tim Óndeajuns s„ facem cunoscute nou„, dar ∫i partenerilor externi, succesele ∫i izb‚nzile noastre. Nu ∫tim s„ mediatiz„m Ón mod corect ∫i onest eforturile ce le depunem.

La ce vreau s„ m„ refer Ón mod deosebit? Ieri, Ón Constan˛a, la Administra˛ia Portuar„, s-a consumat un fapt cu semnifica˛ii deosebite pentru economia const„n˛ean„, dar ∫i pentru economia ˛„rii: a fost inaugurat cel mai mare terminal de containere de la Marea Neagr„, cea mai mare investi˛ie din ’90 Óncoace, care s-a realizat Óntr-un an ∫i jum„tate.

Evenimentul are o importan˛„ deosebit„ pentru ambi˛iile Rom‚niei, care dore∫te s„ joace rolul de plac„ turnant„ pentru fluxurile de m„rfuri dintre Asia ∫i Europa.

Terminalul de pe Molul II creeaz„ premisele ca Portul Constan˛a s„ devin„ platforma de distribu˛ie a m„rfurilor containerizate pentru pia˛a M„rii Negre ∫i pentru tranzitul pe Canal ∫i Dun„re.

La poten˛ialul actual de circa 200 de mii de containere pe an al portului, noua investi˛ie adaug„ o capacitate de 325 de mii de containere. Terminalul va permite operarea navelor per container de 3.000—5.000 de containere.

Pentru realizarea obiectivului, Banca Japoniei pentru Cooperare Interna˛ional„ a venit cu o participa˛ie de 104,6 milioane de dolari, restul de 25% din valoarea acesteia fiind contribu˛ia Guvernului Rom‚niei. Investi˛ia se ridic„ la circa 92 de milioane de dolari, din care circa 50 de milioane reprezint„ lucr„rile de construc˛iimontaj realizate de Compania îPenta Ocean Construction“, iar restul echipamentelor, furnizate de Consor˛iul îMitsubishi Heavy Industries Corporation“.

Aceast„ realizare economic„ reprezint„ indubitabil o recunoa∫tere a staturii, dar ∫i a credibilit„˛ii pe scena interna˛ional„ pe care o are Rom‚nia la ora actual„.

De altfel, procesul decizional ∫i strategiile regionale sunt greu de conceput f„r„ aportul Rom‚niei de azi Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003 sud-estul european, vecin„tatea Uniunii Europene ∫i N.A.T.O. extinse, bazinul M„rii Negre ∫i ansamblul geopolitic al Orientului Mijlociu.

Dar, odat„ dob‚ndit acest statut, el solicit„ din partea noastr„ o atitudine de con∫tientizare a responsabilit„˛ii pe care o avem Ón plan economic ∫i politic.

Consider c„ ar fi imperios necesar ca Óntreaga clas„ politic„, societatea civil„, mijloacele mass-media s„ fac„ bine cunoscute ∫i asemenea realiz„ri, pentru c„, la urma urmei, este vorba de interesul na˛ional al Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim ∫i noi. Doamna deputat Liana Naum. Urmeaz„ domnul deputat Emil Rus.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îTeatrul «Ovidius» din Constan˛a, pur ∫i simplu teatru sau teatru na˛ional?“

îCultura este al doilea ∫i cel mai solid teritoriu al patriei“, afirma George C„linescu — ∫i avea deplin„ dreptate, dac„ privim situa˛ia din unghiul Teatrului îOvidius“ din Constan˛a, un teatru extrem de apreciat, care nu poart„ Ónc„ numele de teatru na˛ional, de∫i aspir„ ∫i merit„ acest calificativ de mai mult„ vreme.

La sf‚r∫itul secolului al XIX-lea, Ón Constan˛a, la ini˛iativa omului de cultur„ ∫i animator de teatru Petru Vulcan, ia fiin˛„ prima Societate de Cultur„ Dobrogean„ îOvidius“, principala form„ de manifestare a acestei societ„˛i culturale fiind teatrul.

Motiva˛ia amatorilor a fost extrem de profund„ ∫i, cu timpul, activit„˛ile societ„˛ii au fost Óncununate de mari succese.

Œn acest fel, la Constan˛a ia fiin˛„ Teatrul profesionist îOvidius“. De atunci ∫i p‚n„ Ón prezent aici au loc 310 premiere, piesele apar˛in‚nd unor mari scriitori clasici, at‚t rom‚ni, c‚t ∫i str„ini.

Teatrul const„n˛ean a efectuat numeroase turnee ∫i a participat la importante festivaluri interna˛ionale, unde s-a bucurat de largi aprecieri.

De asemenea, a Óntreprins diferite schimburi culturale Ón ˛„ri europene, precum: Anglia, Spania, Turcia, Bulgaria ∫i Iugoslavia, promov‚nd astfel cultura rom‚neasc„.

Prin crea˛ia cultural„ un individ Ó∫i prelunge∫te personalitatea, prin operele create p„trunde Ón via˛a umanit„˛ii, iar un teatru care le afirm„ constituie ∫i creeaz„ spiritualitatea.

De aici, de pe scena dobrogean„, au Ómbog„˛it via˛a cultural„ nume celebre precum: Toma Caragiu, ™tefan Iordache, Melania C‚rje, Daniela Anencov, Petre Lupu, George B„nic„, Remus M„rgineanu ∫i mul˛i al˛ii, teatrul din Constan˛a consolid‚ndu-le astfel debutul Ón teatrul rom‚nesc.

Am f„cut aceast„ introducere pentru a v„ prezenta succint c‚teva dintre extraordinarele realiz„ri ale Teatrului îOvidius“ din Constan˛a ∫i, totodat„, pentru a-mi exprima deplina solidaritate pentru Ómplinirea unui vechi deziderat al dobrogenilor, ∫i anume acordarea statutului de teatru na˛ional Teatrului îOvidius“.

Luna aceasta Dobrogea Ómpline∫te 125 de ani de la alipirea la patria-mam„ ∫i acesta este un prilej de remarcabile manifest„ri ∫i important„ s„rb„toare la Constan˛a. Dar, dincolo de ra˛iuni administrative ∫i politice, teatrul const„n˛ean Ó∫i justific„ aspira˛ia at‚t prin presta˛ia sa artistic„, c‚t ∫i prin pasiunea ∫i d„ruirea cu care slujitorii lui au f„cut pionierat, aduc‚nd teatrul rom‚nesc pe aceste meleaguri Ónc„ de pe vremea eliber„rii de sub st„p‚nirea otoman„.

Av‚nd Ón vedere c„ Dobrogea este singura provincie istoric„ rom‚neasc„ Ón care nu exist„ un teatru na˛ional, consider pe deplin justificat demersul conducerii Teatrului îOvidius“ ∫i nu cred c„ exist„ un prilej mai bun dec‚t acela de a acorda, cu ocazia anivers„rii a 125 de ani de la revenirea Dobrogei Ón cadrul statal rom‚nesc, acest statut de teatru na˛ional.

Un teatru na˛ional la Constan˛a ar Ónsemna un plus de imagine pentru dimensiunea cultural„ a ora∫ului care reprezint„ Óntr-o oarecare m„sur„ imaginea ˛„rii noastre pe perioada estival„. Orice cultur„ adev„rat„ este prospectiv„. Prin urmare, ea nu trebuie s„ fie o evocare steril„ a unor lucruri moarte, ci trebuie s„ continue s„ descopere un elan creator ∫i inovator totodat„, care s„ se transmit„ din genera˛ie Ón genera˛ie ∫i s„ Ónc„lzeasc„ Ón acela∫i timp.

Teatrul îOvidius“ a emanat destul„ luminozitate pentru a primi un titlu pe care, numai prin realiz„ri apreciate ∫i pline de succes, l-ar merita. Se aspir„ c„tre ceva meritoriu, c„tre ceva demn de toat„ m„re˛ia anilor, pieselor ∫i numelor adunate Óntr-un premiu cu siguran˛„ c‚∫tigat: îTeatrul Na˛ional“. C„ci, prin urmare, scopul final al tuturor disciplinelor spirituale este, f„r„ Óndoial„, acela∫i: des„v‚r∫irea ∫i valoarea omului. To˛i cei care au debutat, au muncit ∫i au creat Ón cadrul Teatrului îOvidius“ Ón mod cert au sperat la momentul c‚nd meritele lor vor fi remarcate, apreciate ∫i r„spl„tite. Cultura merit„ uneori mai mult„ aten˛ie ∫i chiar un loc de frunte pe lista priorit„˛ilor, deoarece, dup„ cum spunea Simion B„rnu˛iu, îCultura unui popor e m„sura fericirii ∫i securit„˛ii lui“.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim ∫i noi, doamn„ deputat. Domnul deputat Emil Rus.

Urmeaz„ domnul deputat Mihai Balt„.

V„ rog foarte mult s„ v„ restr‚nge˛i c‚t se poate declara˛iile, pentru c„ am dep„∫it timpul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea se refer„ la un aspect care ar trebui s„ dea de g‚ndit tuturor parlamentarilor asupra

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003 necesit„˛ii de a ac˛iona cu responsabilitate maxim„ pentru prevenirea adopt„rii de reglement„ri al c„ror con˛inut ridic„ semne de Óntrebare cu privire la constitu˛ionalitatea lor.

Oare sunt posibile asemenea situa˛ii?

Din p„cate, da. Am Ón vedere un exemplu recent, mai precis Legea bancar„ nr. 58/1998, ale c„rei modific„ri ∫i complet„ri aprobate de cur‚nd Ón Parlament men˛in ∫i dezvolt„ chiar reglement„ri care, cel pu˛in teoretic, suscit„ discu˛ii cu privire la respectarea prevederilor constitu˛ionale.

Concret, este vorba de prevederile art. 71, art. 83, art. 83 alin. 1 ∫i art. 83 alin. 2 din lege. Astfel, art. 71 prevede c„ aplicarea sanc˛iunilor prev„zute la art. 69 alin. 2 lit. d) ∫i lit. e), respectiv îretragerea aprob„rii date conduc„torilor ∫i/sau administratorilor b„ncii“ — lit. d) — ∫i îretragerea autoriza˛iei b„ncii“ — lit. e) —, este de competen˛a Consiliului de administra˛ie al B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei.

Nimic de zis, numai c„ art. 83 din aceea∫i lege prevede c„ aceste sanc˛iuni pot fi contestate, Ón termen de 15 zile de la comunicarea lor, unde crede˛i? Tot la Consiliul de administra˛ie al B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, care se pronun˛„ prin hot„r‚re Ón termen de 30 de zile de la data contest„rii.

Deci legea reglementeaz„ — caz unic Ón legisla˛ia rom‚neasc„ — judecarea contesta˛iei unei sanc˛iuni de c„tre acela∫i organism care a ∫i aplicat-o.

La acela∫i articol se prevede c„ hot„r‚rea Consiliului de administra˛ie poate fi atacat„ de Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie Ón termen de 15 zile de la comunicare.

Dar la art. 83 apare o nou„ surpriz„, prev„z‚ndu-se expres c„: îBanca Na˛ional„ a Rom‚niei este singura autoritate Ón m„sur„ s„ se pronun˛e asupra considerentelor de oportunitate, evalu„rilor ∫i analizelor calitative care stau la baza emiterii actelor sale. Œn cazul contest„rii Ón instan˛„ a actelor B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, instan˛a judec„toreasc„ se va pronun˛a asupra legalit„˛ii acestor acte“.

Cu alte cuvinte, nimeni — nici chiar instan˛a suprem„ — nu poate s„ se pronun˛e asupra juste˛ei m„surilor ∫i hot„r‚rilor Consiliului de administra˛ie al B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei.

Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie poate doar s„ se pronun˛e asupra legalit„˛ii actelor B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, mai direct spus, s„ confirme dac„ banca avea sau nu competen˛a de a lua deciziile respective.

Este, cred, evident c„ prevederile men˛ionate sunt cel pu˛in Ón situa˛ia de a ridica serioase semne de Óntrebare cu privire la respectarea art. 24 din Constitu˛ia Rom‚niei, pe care Ómi permit s„-l reproduc Ón Óntregime: îDreptul la ap„rare este garantat. Œn tot cursul procesului p„r˛ile au dreptul s„ fie asistate de un avocat ales sau numit din oficiu“.

Aceea∫i lege con˛ine prevederi care dau dreptul B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei de îa stabili prin reglement„ri ∫i alte criterii specifice de evaluare a calit„˛ii, activit„˛ii ∫i experien˛ei persoanelor desemnate Ón calitate de conduc„tor sau administrator al unei b„nci, precum ∫i alte reguli ∫i norme etice ∫i

profesionale pentru personalul bancar“ (art. 25 alin. 2) sau îde a stabili prin reglement„ri ∫i alte criterii specifice de evaluare a calit„˛ii ac˛ionariatului unei b„nci“ (art. 25 alin. 3) dec‚t cele prev„zute de lege.

Deci Banca Na˛ional„ a Rom‚niei are dreptul s„ emit„ norme pentru completarea legii, nu numai pentru aplicarea ei.

Consider c„ avem de-a face cu o situa˛ie destul de periculoas„, care genereaz„ ∫i Óncurajeaz„ arbitrarul, deschide larg poarta abuzurilor, s„v‚r∫irii de ilegalit„˛i, se poate spune chiar a stimul„rii actelor de corup˛ie.

Nu neg necesitatea unor legi ferme, clare, eficiente pentru Ónt„rirea ordinii ∫i disciplinei Ón activitatea bancar„.

Sub acest aspect, Legea bancar„ nr. 58/1998, cu modific„rile ∫i complet„rile aduse, poate fi apreciat„ ca un act normativ reu∫it, con˛in‚nd m„suri salutare pentru asigurarea respect„rii legalit„˛ii, precum ∫i a prevenirii ∫i combaterii corup˛iei.

Dar caren˛ele subliniate pot conduce la efecte perverse, imprevizibile, cu consecin˛e total opuse dezideratelor care au stat la baza filozofiei legii, aceasta cu at‚t mai mult cu c‚t Ón Rom‚nia exist„ precedente care cer o deosebit„ aten˛ie pentru prevenirea unor astfel de cazuri, inclusiv Ón mediul bancar.

Desigur, Ón combaterea punctului de vedere expus mai Ónainte se poate invoca alinierea legisla˛iei na˛ionale la legisla˛ia comunitar„.

Dar atrag aten˛ia c„ o motiva˛ie de aceast„ natur„ trebuie demonstrat„ concret, ceea ce Ómi permit s„ spun c„ este imposibil de realizat, pentru simplul motiv c„ Ón ˛„rile comunitare este exclus„ o astfel de contradic˛ie Óntre prevederile unei legi, oricare ar fi ea, ∫i prevederile constitu˛ionale.

Chiar dac„ ar exista poarta spre arbitrar, abuzuri, corup˛ie, nu s-ar putea deschide at‚t de u∫or ca Ón Rom‚nia zilelor noastre.

De asemenea, s-ar mai putea invoca ∫i faptul c„ parte din reglement„rile la care m-am referit au fost aprobate Ón trecut de Parlament.

Este adev„rat, numai c„ precedentele constatate pun Ón lumin„, o dat„ mai mult, eroarea f„cut„, dezv„luind at‚t nefirescul procedurilor aprobate, c‚t ∫i, mai ales, efectul lor nefast.

Nu pot fi sub nici o form„ adeptul men˛inerii unei erori vecine cu reaua-credin˛„ ∫i de aceea sus˛in cu t„rie necesitatea de a urm„ri cu deosebit„ aten˛ie aplicarea acestor reglement„ri, singura modalitate care ne permite prevenirea unor situa˛ii extrem de nepl„cute, de neÓn˛eles ∫i de neacceptat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu. Domnul deputat Mihai Balt„. Urmeaz„ domnul deputat Bozg„ Ion.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îRom‚nia ∫i implementarea programelor UNESCO“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003 Œn luna octombrie, Ón cadrul Conferin˛ei Generale UNESCO de la Paris, a fost lansat„ Re˛eaua I.P.U. (Uniunea Interparlamentar„) de parlamentari reprezentan˛i (Focal Points) pentru UNESCO.

Instituirea Re˛elei I.P.U., format„ din parlamentari reprezentan˛i pentru UNESCO, a fost aprobat„ de Consiliul de Cooperare I.P.U. Ón aprilie 2003, iar Conferin˛a de la Ottawa din iunie 2003 a oferit ocazia examin„rii modalit„˛ilor de cooperare Óntre UNESCO ∫i grupurile parlamentare, av‚nd ca document de analiz„ îPriorit„˛i strategice pe termen mediu ale UNESCO“.

Scopul principal al re˛elei propuse este Óncurajarea parlamentarilor de a ad„uga strategia UNESCO pe termen mediu la agenda lor ∫i de a include c‚teva din componentele sale Ón programul lor normal de lucru. Aceasta ar implica o rela˛ie Ón dou„ sensuri, pentru care UNESCO sper„ s„ dob‚ndeasc„ sprijin de la parlamentele na˛ionale pentru programele ∫i ac˛iunile sale, dar Ón acela∫i timp poate spera ca activit„˛ile sale s„ fie examinate Ón Parlament.

La r‚ndul s„u, UNESCO poate oferi expertiz„ interna˛ional„ pentru diverse domenii, parlamentarii urm‚nd s„ elaboreze legi ∫i s„ ratifice conven˛ii Ón domenii-cheie, cum ar fi: educa˛ie, etic„, Ón cunoa∫tere, diversitate cultural„, ap„ ∫i ecosisteme, bioetic„ etc.

Rolul esen˛ial al persoanelor desemnate (Focal Points) este acela de a face schimb de informa˛ie ∫i de a oferi consiliere Óntre parlamente, birouri pe domenii ale UNESCO, comisii na˛ionale UNESCO ∫i I.P.U., pentru ini˛iative parlamentare na˛ionale ∫i interna˛ionale ce includ activit„˛i ∫i programe UNESCO ∫i pentru consecin˛ele pe plan mondial ale implement„rii strategiei pe termen mediu a UNESCO.

Persoanele desemnate au urm„toarele responsabilit„˛i: diseminarea datelor despre UNESCO Ón Parlament ∫i sporirea gradului de Ón˛elegere a metodelor de func˛ionare ∫i lucru ale organiza˛iei; schimb de informa˛ie Óntre participan˛ii-cheie din cadrul parlamentelor, comisiilor na˛ionale ∫i UNESCO privind legisla˛ia Ón domeniile educa˛ie, ∫tiin˛„, cultur„ ∫i comunicare; men˛inerea leg„turilor cu guverne, universit„˛i, mass-media, O.N.G.-uri, Ón scopul de a ob˛ine sprijin pentru implementarea strategiei UNESCO pe termen mediu; promovarea unui dialog Óntre parlamentari ∫i UNESCO; informarea Uniunii Interparlamentare asupra punerii Ón aplicare a rezolu˛iilor ∫i ini˛iativelor din sfera ∫i competen˛a UNESCO ∫i, Ón acela∫i timp, informarea parlamentelor asupra activit„˛ilor conduse de I.P.U. Ón domenii de interes pentru UNESCO sau realizate Ón parteneriat cu UNESCO.

La reuniune au participat parlamentari reprezentan˛i ai 144 de ˛„ri, membri ai consiliilor na˛ionale UNESCO, reprezentan˛i ai Consiliului Europei, ai Uniunii Interparlamentare.

Œn cadrul reuniunii au rostit alocu˛iuni: Koichiro Matsuura, director general UNESCO, Sergio Paez Verdugo, pre∫edintele Uniunii Interparlamentare.

Au fost supuse aten˛iei participan˛ilor, auditoriului, urm„toarele dou„ teme: îPriorit„˛i UNESCO pe termen mediu“, de c„tre domnul M. Ahmed Sayyed, director general pentru rela˛ii externe ∫i cooperare UNESCO, ∫i

îParteneriat Óntre UNESCO ∫i parlamentari Ón cadrul re˛elei viitoare de cooperare UNESCO/I.P.U.“, de c„tre domnii M. Sayyed ∫i Anders M. Johnsson, secretar general al Uniunii Interparlamentare.

La Conferin˛a General„ UNESCO de la Paris dezbaterile pe sec˛iuni au confirmat Ónc„ o dat„ c„ Rom‚nia este angajat„ major Ón sus˛inerea Programului UNESCO, ac˛iunile sale Ón acest plan consolid‚nd statutul Rom‚niei de membru al Uniunii Europene din anul 2007.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim ∫i noi. Domnul deputat Ion Bozg„.

Urmeaz„ domnul deputat Nicolae Leon„chescu, ultimul vorbitor, dar nu cel din urm„, bineÓn˛eles.

Domnule pre∫edinte,

Domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îINDAGRA 2003, cea mai mare expozi˛ie interna˛ional„ de echipamente ∫i produse din domeniul agriculturii, zootehniei ∫i industriei alimentare“.

Complexul expozi˛ional îRomexpo“ a g„zduit, Ón perioada 12—16 noiembrie 2003, cea de-a VIII-a edi˛ie a INDAGRA — expozi˛ie interna˛ional„ de echipamente ∫i produse din domeniul agriculturii, zootehniei ∫i industriei alimentare, a VII-a edi˛ie a EXPO-DRINK, expozi˛ie interna˛ional„ de vinuri, b„uturi alcoolice, r„coritoare ∫i echipamente de produc˛ie, ∫i a V-a edi˛ie a ALPAG — expozi˛ie interna˛ional„ pentru ambalaje, materiale, ma∫ini ∫i echipamente specifice. Au fost unite Ón acela∫i pachet 3 expozi˛ii, la o s„rb„toare de toamn„, eveniment important Ón etalarea realiz„rilor ∫i proiectarea viitorului agriculturii rom‚ne∫ti, a zootehniei ∫i industriei alimentare.

Actuala edi˛ie a reunit un num„r de 450 de firme, dintre care 290 rom‚ne∫ti ∫i 160 str„ine. Au participat firme din 24 de ˛„ri, din Europa ∫i America. Un aspect de noutate l-a constituit Salonul de Ecoagricultur„, organizat sub patronajul Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului. Pentru prima dat„ au fost expuse produsele ob˛inute din agricultura ecologic„ certificat„ a Rom‚niei. Aceasta Ónseamn„ aten˛ia foarte mare pe care Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului o acord„ acestui sector de activitate, prin ceea ce a f„cut ∫i ceea va Óntreprinde Ón viitor pentru agricultura ecologic„. Prezen˛a primului-ministru, respectiv domnul Adrian N„stase, la aceste evenimente eviden˛iaz„ modul cum se implic„ Guvernul Rom‚niei pentru dezvoltarea agriculturii Ón Rom‚nia. Felicit Ministerul Agriculturii ∫i Camera de Comer˛ ∫i Industrie a Municipiului Bucure∫ti pentru aceast„ reu∫it„!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim ∫i noi.

Urmeaz„ domnul deputat Nicolae Leon„chescu, dar, doamnelor ∫i domnilor, permite˛i-mi ca Ónaintea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003 alocu˛iunii domnului deputat Nicolae Leon„chescu s„ anun˛, a∫a cum se cuvine, c„ urm„torii colegi au depus declara˛iile la secretariat: Alexandru-Octavi St„nescu, Cristian Nechifor, Adrian Ionel, Aurel Gubandru, ™tefan Giuglea, Gheorghe Ro∫cule˛, Codrin Stef„nescu, Florin Iordache, Paul Magheru, Costache Mircea, Ioan Sonea, Eugen Ple∫a, ™tefan L„p„dat, Emil R„dulescu, Vlad Hogea, Eugen Nicol„escu ∫i Andrei Chiliman.

V„ mul˛umesc.

Pofti˛i, v„ rog, domnule deputat Leon„chescu!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Permite˛i-mi s„ dau citire unei scrisori pe care o trimit c„tre Reuniunea Organiza˛iei pentru Securitate ∫i Cooperare Ón Europa, O.S.C.E., 1—2 decembrie 2003, Maastricht, Olanda.

Mandatul misiunii O.S.C.E. din Republica Moldova, stabilit Ón anul 1993, este acela de a promova îreglementarea politic„ a conflictului prin consolidarea independen˛ei, a suveranit„˛ii ∫i a integrit„˛ii teritoriale a Republicii Moldova ∫i, Ón acela∫i timp, o Ón˛elegere referitoare la un statut special al regiunii transnistrene“.

Din informa˛iile care au ap„rut Ón presa interna˛ional„ rezult„ c„ acest mandat n-a fost onorat pentru c„, Ón prezen˛a Armatei a XIV-a a Federa˛iei Ruse, independen˛a, suveranitatea ∫i integritatea Republicii Moldova nu pot fi promovate.

O.S.C.E. ∫i Federa˛ia Rus„ pun ast„zi Ón discu˛ie nu statutul Transnistriei, ci statutul Republicii Moldova.

Domnul William Hill, ∫eful misiunii, discut„ cu diferi˛i reprezentan˛i ai Rusiei ∫i Ucrainei un proiect de federalizare a Republicii Moldova, f„r„ s„-i Óntrebe ∫i pe moldoveni. Nu dorim o nou„ edi˛ie a pactului Stalin — Hitler (Ribbentrop—Molotov)!

Cunoa∫te O.S.C.E. comportamentul antidemocratic al grup„rii de la Tiraspol? Cunoa∫te O.S.C.E. ac˛iunile violente ∫i discre˛ionare la adresa popula˛iei rom‚ne∫ti care reprezint„ 40% din totalul popula˛iei din zona transnistrean„, aflat„ sub controlul ilegal al Tiraspolului!? Pentru popula˛ia rom‚n„ din Transnistria promoveaz„ O.S.C.E. o etnoregiune?

™tie O.S.C.E. c„ militarii ru∫i din Armata a XIV-a se integreaz„ Ón trupele administra˛iei de la Tiraspol?

Cunoa∫te O.S.C.E. c„ ™coala Rom‚neasc„ Nr. 19 din Tighina a fost izolat„ Óntr-o p„dure ∫i este subven˛ionat„ de autorit„˛ile de la Chi∫in„u?

™tie O.S.C.E. c„ reprezentan˛ii administra˛iei din zona ocupat„ de Armata a XIV-a ∫i-au f„cut 1.400 vile Ón Varni˛a, ocup‚nd prin for˛„ terenul acestei localit„˛i?!

™tie O.S.C.E. c„ Ón zona disiden˛ilor de la Tiraspol se prelucreaz„ materiale radioactive aduse din zona Cernob‚l?!

Permanentizarea prezen˛ei Ón Republica Moldova a trupelor ruse∫ti de ocupa˛ie elimin„ ∫ansele unei evolu˛ii democratice stabile Ón zon„ ∫i Óncurajeaz„ ac˛iunile antistatale ale unor elemente declasate.

Din aceast„ perspectiv„, federalizarea Republicii Moldova reprezint„ un proces contrar tendin˛elor istorice

de unificare a Europei, promovate de Uniunea European„ ∫i de Consiliul Europei.

O.S.C.E. sprijin„, oare, procesele de f„r‚mi˛are a statelor europene, pentru ca nostalgicii comuni∫ti s„-∫i refac„ imperiul cu pre˛ul altor milioane de victime?

Œn calitatea mea de universitar ∫i deputat am cunoscut foarte bine realit„˛ile din Republica Moldova ∫i din Transnistria; cunosc starea de spirit a popula˛iei aduse la s„r„cie ∫i disperare.

Œmi fac o datorie de cet„˛ean al Europei Ón a v„ atrage aten˛ia c„ federalizarea, ca model exportat ∫i impus cu armele, nu este o solu˛ie pentru Republica Moldova. Sus˛ine O.S.C.E. modelul comuni∫tilor ru∫i al existen˛ei poporului moldovean ∫i al limbii moldovene∫ti, model clasificat de lumea ∫tiin˛ific„ drept îcea mai mare mistificare cultural„ a secolului al XX-lea“?!

Respecta˛i mandatul din 1993 ∫i nu teroriza˛i popula˛ia rom‚n„ majoritar„ prin acceptarea cererilor aberante ale unor nostalgici comuni∫ti puternic sprijini˛i de Armata a XIV-a a Federa˛iei Ruse!

Œn Europa de m‚ine modelele impuse cu tunul sunt contraproductive ∫i condamn„ locuitorii Republicii Moldova la s„r„cie ∫i sclavie.

Din aceste motive, cer s„ publica˛i urgent proiectul de acord stabilit Ón diferite cercuri, spre a-l cunoa∫te ∫i popula˛ia Republicii Moldova.

Nu hot„r‚˛i soarta apelor Nistrului f„r„ s„-i Óntreba˛i ∫i pe locuitorii de pe malurile lui!

Semneaz„ profesorul universitar dr. ing. Nicolae Leon„chescu, deputat, secretar al Biroului permanent al Camerei Deputa˛ilor. Bucure∫ti, Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim, domnule deputat, domnule profesor. _Urm„toarele interven˛ii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputa˛i la secretariatul de ∫edin˛„._

Guvernul Adrian N„stase a continuat seria abuzurilor legislative ∫i a activit„˛ii antidemocratice prin emiterea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 111 din 24 octombrie 2003, pe care am considerat-o neconstitu˛ional„, fapt dovedit prin Ónc„lcarea a patru articole din Constitu˛ie. Am crezut c„ Guvernul nu se va gr„bi ∫i va avea un dram de decen˛„, Óns„ ne-am Ón∫elat ∫i, Ón 14 noiembrie 2003, Ón îMonitorul Oficial“ a fost publicat„ hot„r‚rea de guvern Ón aplicarea ordonan˛ei respective.

Astfel, fondurile existente Ón conturile Trezoreriei statului la data public„rii hot„r‚rii de guvern se vor folosi pentru achitarea datoriilor c‚torva societ„˛i: U.S.G. Govora, îRepublica“ Bucure∫ti, îNitramonia“ F„g„ra∫, îChimcomplex“ Borze∫ti, îFortus“ Ia∫i c„tre furnizorii de utilit„˛i care au devenit ac˛ionari la societ„˛ile men˛ionate, Ón contul datoriilor existente. Prin acest act normativ, mini∫trii finan˛elor publice, economiei ∫i comer˛ului ∫i pre∫edintele A.P.A.P.S. vor stabili Ón urm„toarele 15 zile modalitatea de decontare a sumelor prev„zute.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003 De altfel, o serie din aceste societ„˛i mai beneficiaz„ ∫i de o alt„ prevedere legal„ Ónscris„ Ón legea bugetului de stat pe anul 2004, adic„ anul„ri, e∫alon„ri ∫i ree∫alon„ri de impozite ∫i taxe.

Se poate Ón˛elege clar c„ anumite societ„˛i sunt sprijinite cu bani publici pentru c„ sunt Ón sfera de influen˛„ a P.S.D., c„ au ac˛ionari din aceea∫i zon„ politic„ sau se a∫teapt„ cur„˛area acestor societ„˛i pentru a fi oferite clientelei politice.

De aceea, ∫i pentru alte aspecte imorale, am solicitat retragerea ordonan˛ei, din cauza arbitrarului pe care-l introduce, primele m„suri demonstr‚nd c„ banii publici sunt folosi˛i Ón scop clientelar ∫i electoral, promov‚nd posibile acte de corup˛ie guvernamental„ Ón via˛a public„, lucru inacceptabil pentru o societate democratic„.

Ineficien˛a Cabinetului condus de Adrian N„stase nu mai este o noutate, via˛a de zi cu zi a cet„˛enilor este tot mai grea, iar economia sufer„ dezechilibre impuse de incoeren˛a m„surilor guvernamentale. Cu at‚t mai grav„ este lipsa de reforme ∫i men˛inerea Ón func˛ii a celor care au demonstrat c„ fie nu ∫tiu ce au de f„cut, fie se ocup„ de rezolvarea unor probleme personale Ón detrimentul celor pentru care sunt pl„ti˛i.

De fiecare dat„, primul-ministru ∫i-a exprimat Óncrederea Ón competen˛a profesional„, Ón integritatea moral„ ∫i Ón modul Ón care o serie de mini∫tri au solu˛ionat aspectele din domeniile lor de activitate. Au fost revoca˛i Ón var„ mai mul˛i mini∫tri, ulterior au fost demi∫i trei mini∫tri, iar Ón prezent al˛i mini∫tri sunt Ón aten˛ia opiniei publice ∫i a organelor abilitate ale statului.

Cu o arogan˛„ de nedescris, domnul Adrian N„stase Ó∫i ap„r„ mini∫trii suspec˛i de corup˛ie, de conflict de interese, de trafic de influen˛„, precum ∫i de o gestionare necorespunz„toare a domeniilor Ón care activeaz„. De ce oare primul-ministru se situeaz„ pe o pozi˛ie dur„, contrar„ celor care critic„ cu argumente, cu dovezi ∫i nu Ón˛elege c„ presta˛ia Domniei sale trebuie pus„ Ón slujba cet„˛eanului, ∫i nu a propriilor colegi de partid?

Este o atitudine de neacceptat pentru un primministru ∫i pentru un ∫ef de partid, care prin aceast„ abordare se pune Ón afara cerin˛elor statului de drept, a independen˛ei ∫i obiectivit„˛ii ∫i se include Ón categoria celor care nu mai au Óncrederea popula˛iei ∫i care pune sub semnul Óntreb„rii dorin˛a de a lupta Ómpotriva corup˛iei.

Œn aceast„ situa˛ie, demisia primului-ministru este singura cale prin care Ó∫i poate ar„ta solidaritatea cu cei compromi∫i, membrii P.S.D. care guverneaz„ pentru ei Ón∫i∫i, ∫i nu pentru o Rom‚nie mai prosper„ ∫i Ón interesul tuturor rom‚nilor.

îDup„ Revolu˛ia furat„, democra˛ia furat„!“

Mult timp dup„ 1989 opozi˛ia ∫i reprezentan˛ii societ„˛ii civile l-au acuzat pe actualul pre∫edinte ∫i tovar„∫ii Domniei sale de partid c„ au furat revolu˛ia

rom‚n„, Ón˛eleg‚nd prin aceasta c„ au deturnat-o de la ˛elurile ei ∫i au monopolizat-o strict Ón folosul lor.

Iat„ c„ acum, dup„ 14 ani, expresia îRevolu˛ia furat„“, at‚t de adev„rat„ ∫i frustrant„ totodat„, este pe cale s„ se schimbe Ón democra˛ia furat„. Œn loc s„ se apropie, pe m„sura aspira˛iilor na˛ionale, de valorile ∫i modelele democra˛iei occidentale, de democra˛ia liberal„ a∫a cum este definit„ de politologi, cea din ˛„rile occidentale, P.S.D., Ón frunte cu pre∫edintele s„u de partid ∫i cu al s„u pre∫edinte de ˛ar„, a hot„r‚t, la ceas de tain„, c„ Rom‚niei i s-ar potrivi mai degrab„ o îdemocra˛ie“ tip Azerbaidjan, Turkmenistan, Uzbekistan sau Kirghizstan. Teza pre∫edintelui Iliescu, rostit„ Ónc„ de la referendumul pentru Constitu˛ie, c„ îstatul n-ar mai trebui s„ cheltuiasc„ de-acum Ónainte banii publici dec‚t pentru cei care vin la vot ∫i singurii care ar trebui s„ conteze la votare sunt cei care vin“, a dat aripi P.S.D.-ului, care se teme din ce Ón ce mai tare de pierderea alegerilor Ón 2004. Ca atare, la ∫edin˛a de tain„ de la Cotroceni din 10 noiembrie 2003, liderii P.S.D. au hot„r‚t deja, doar Ón favoarea lor, modul cum se vor desf„∫ura alegerile locale ∫i generale de acum Óncolo ∫i, prin urmare, cum va ar„ta democra˛ia rom‚neasc„, varianta original„ Iliescu-N„stase.

De∫i nemul˛umi˛i de prezen˛a la vot a rom‚nilor, distin∫ii ∫efi ai P.S.D.-ului ∫i-au dat totu∫i seama c„ nehot„r‚˛ii nu vor vota Ón nici un caz pentru liota de baroni locali ai P.S.D. ∫i île-au mai dat o ∫ans„ s„ mearg„ la vot“: alegerile generale vor fi Ón 12 decembrie, Ón plin„ iarn„ ∫i c‚nd toat„ lumea se preg„te∫te de Cr„ciun ∫i de o vacan˛„ lung„ pe care f„r„ Óndoial„ c„ ∫i la anul guvernul le-o va d„rui salaria˛ilor.

Cum nu mai e nevoie de campanie electoral„, chipurile pentru c„ astfel s-ar mai reduce din cheltuielile pe care le-ar face partidele, campania electoral„ se va reduce, pentru a doua oar„, de data asta de la 45 zile la 30 zile. Chiar a∫a: ce nevoie mai au cet„˛enii s„ cunoasc„ oferta altor partide, c‚nd P.S.D. Ó∫i url„ de trei ani propaganda de∫„n˛at„ Ón ziare, la radio ∫i pe ecranele televizoarelor?! Cum spunea o lozinc„ din anul 2000: îVot„m P.D.S.R.!“, azi P.S.D., cu to˛ii!

Cea mai interesant„ propunere a P.S.D. este de departe ∫i cea mai stupid„, ca s„ repet chiar declara˛ia domnului premier referitoare la aceasta. P‚n„ ∫i pe vremea comuni∫tilor, c‚nd se alegea ∫eful pionierilor ∫i erau mai mul˛i candida˛i, se organiza al doilea tur de scrutin Óntre primii doi clasa˛i; este o norm„ universal„, stabilit„ pretutindeni c‚nd se organizeaz„ alegeri serioase. Domnul N„stase a dus Óns„ îra˛ionamentul“ p‚n„ la cap„t, dup„ cum s-a exprimat, ∫i a demontat ca stupid„ aceast„ norm„ democratic„ a turului II Óntre primii doi cei mai bine clasa˛i candida˛i. Cu aceasta, democra˛ia tip P.S.D. va Ónlocui democra˛ia occidental„! Pretextul c„ astfel s-ar cheltui nejustificat mai mul˛i bani publici pentru cet„˛enii care nu se prezint„ la vot este periculos: pe acelea∫i criterii, Óncep‚nd de m‚ine, primarii nu vor mai consulta prin referendum cet„˛enii pentru cheltuirea banilor comunit„˛ii, c„ tot nu se prezint„ la vot, de poim‚ine se va s„tura ∫i Guvernul de referendumuri cet„˛ene∫ti de care se teme ∫i, îdac„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003 ducem ra˛ionamentul p‚n„ la cap„t“, cum zice domnul premier, urmeaz„ ca ∫i schimbarea guvernului ∫i a Parlamentului s„ se fac„ f„r„ alegeri ∫i f„r„ campanie, din economie! Œi punem pe domnul Iliescu pre∫edinte pe via˛„ ∫i pe domnul N„stase prim-ministru pe via˛„ ∫i am rezolvat ieftin ∫i repede problema alegerilor!

Œn afara faptului c„ este profund nedemocratic„, aceast„ idee a elimin„rii turului II genereaz„ ∫i un alt gen de probleme specifice Rom‚niei. Eliminarea turului II nu ajut„ Ón fapt dec‚t dou„ partide Ón alegerile care vor urma: P.S.D., care va fi ajutat Ón aspira˛iile sale de a deveni partid unic, ∫i U.D.M.R., care, profit‚nd de dezbinarea rom‚nilor la urne, va c‚∫tiga alegeri Ón unele ora∫e ca Satu Mare, prin votul bloc al comunit„˛ii maghiare, posibil ∫i cu 20% Ón unele localit„˛i! Se va ajunge ca, paradoxal, localit„˛i din Ardeal care nu au mai cunoscut dinainte de Marea Unire primari apar˛in‚nd minorit„˛ii maghiare, s„ aib„ parte acum, gra˛ie politicii P.S.D., de aceast„ incredibil„ ∫ans„. P.N.L. nu are nimic Ómpotriva primarilor U.D.M.R., Óns„ lucrurile trebuie privite dintr-o alt„ perspectiv„, care se prefigureaz„ amenin˛„toare la orizont: accentele na˛ionaliste tot mai pregnante din Ardeal abia de acum Ónainte vor fi copios alimentate de P.R.M. Mai trebuie s„ continuu pentru ca P.S.D. s„ Ón˛eleag„ c‚t de mult este Ón stare s„ pericliteze interesul na˛ional pentru a ∫i-l satisface pe cel propriu?

Nu pot s„ nu reiau Ónainte de final o fraz„ des repetat„ de domnul Adrian N„stase Ón perioada 1996— 2000, c‚nd conducea opozi˛ia Ón Parlament: îDemocra˛ia are un cost ∫i trebuie s„ ne asum„m acest lucru“.

Œn final, adresez o cerere oficial„ Uniunii Europene. Dac„ principalul motiv pentru care P.S.D. vrea s„ atenteze la valorile democra˛iei de tip occidental este costul prea mare din bani publici, solicit oficial, pe aceast„ cale, reprezentan˛ilor Uniunii Europene Ón Rom‚nia, ca din banii pe care controalele oficialilor europeni i-au cerut s„ fie returna˛i s„ se acorde Rom‚niei sumele necesare pentru organizarea turului II de scrutin, pentru c„ altfel democra˛ia rom‚neasc„ este Ón pericol ∫i integrarea sa european„ pus„ sub semnul Óntreb„rii.

îŒn curtea P.S.D. corup˛ia a ajuns c‚t casa. Tr„iasc„ Interna˛ionala Socialist„!“

Domnul prim-ministru nu a prididit Ón toate declara˛iile f„cute Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei, cu ocazia diferitelor mo˛iuni sau asum„ri ale r„spunderii Guvernului (c„ci cu alte ocazii nu binevoie∫te s„ apar„ Ón fa˛a Parlamentului ˛„rii), s„ atace corup˛ia mini∫trilor Conven˛iei Democrate. Cu toate acestea, interesul pentru dezv„luirea corup˛iei regimului Constantinescu l-a preocupat at‚t de mult, Ónc‚t abia Ón 19 aprilie 2003 Ó∫i asuma r„spunderea pentru a∫a-zisul pachet anticorup˛ie. C‚t de util este acesta? Tot pe at‚t de util ca ∫i Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie; pericolul atunci c‚nd vrei s„ prinzi corup˛ii altora este c„ ri∫ti s„ ajungi ∫i la corup˛ii t„i — ∫i c‚nd ai t„i reprezint„ grosul capturii... faci cum a f„cut premierul: devii brusc amnezic ∫i Ói trimi˛i pe oficialii str„ini la c„utat corup˛i prin ˛ar„. Ce

conteaz„ c„ raportul oficial al C.I.A.-ului prezint„ o situa˛ie din ce Ón ce mai Óngrijor„toare a corup˛iei Ón Rom‚nia? Ce conteaz„ c„, Ón Congresul american, sindicali∫ti rom‚ni prezint„ cazuri de corup˛ie care Ónr„ut„˛esc ∫i mai mult imaginea ˛„rii? Dac„ nu sunt prin∫i, corup˛ii... nu exist„. ™i corup˛ii nu sunt prin∫i din mai multe motive: baronii locali sunt l„sa˛i s„-∫i fac„ de cap pentru a str‚nge, pe l‚ng„ bani pentru ei, ∫i banii necesari P.S.D.-ului; justi˛ia rom‚n„, ajuns„ o cvasiafacere de familie (de conflictul de interese Ón care se afl„ c‚teva familii de demnitari P.S.D.-i∫ti, inclusiv doamna ministru al justi˛iei s-a uitat), este manevrat„ politic sau i se d„ inten˛ionat m‚n„ liber„.

Œn ultima vreme a devenit evident — corup˛ia porne∫te din chiar birourile ministeriale. C‚t despre Legea nr. 161/2003, arma de lupt„ contra corup˛iei a Guvernului N„stase, s-a dovedit p‚n„ acum pe deplin c„ este doar un surogat de lege anticorup˛ie, bun„ pentru incompatibili, dar complet inofensiv„ pentru cei afla˛i Ón situa˛ii de conflict de interese.

Acum o lun„ de zile, dup„ îaranjarea“ referendumului, demisia celor trei mini∫tri demi∫i nu a f„cut dec‚t s„ dezv„luie cangrena corup˛iei din Guvernul N„stase, unde zilnic apar noi dezv„luiri la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, la Ministerul Transporturilor, al Industriilor ∫i al Justi˛iei. Presa nu a Óncetat s„ le dezv„luie.

Ce a f„cut domnul prim-ministru c‚nd presa i-a nominalizat, a∫a cum Domnia sa ceruse, pe corup˛i? S-a Ónscris, de data asta cu ajutorul prietenilor sociali∫ti, Ón Interna˛ional Socialist„, lucru care Ói permite s„-∫i mai fac„ pu˛in„ imagine pe banii publici. P.S.D.-ul ar trebui s„ le mul˛umeasc„ ∫i s„ scandeze Óntr-un glas: tr„iasc„ Interna˛ionala Socialist„!

C‚t despre lupta Guvernului N„stase contra corup˛iei ∫i completarea Legii nr. 161/2003 cu prevederi clare ∫i drastice Ón privin˛a conflictului de interese, cred c„ va trebui s„ a∫tept demisia actualului guvern, cu toate c„ nu cred Ón miracole... socialiste.

Asta nu m„ Ómpiedic„ Óns„ s„ cer din nou conducerii P.S.D. s„ accepte completarea Legii nr. 161/2003 cu prevederi clare privind conflictul de interese ∫i s„ Ói pun la dispozi˛ie setul de amendamente pe care l-am Ónregistrat la Camera Deputa˛ilor sub nr. 388 din 18 iulie 2002.

îCe ∫tie toat„ lumea...“

Œn timpul dialogului dintre cei ce nu pot sau nu vor s„ se aud„, colaboratorii de baz„ ai P.S.D. la guvernare, adic„ U.D.M.R., se poart„ Ón audien˛e la Sf‚ntul Scaun. Trimite U.D.M.R. prin ambasadorii s„i ∫i ai pre∫edintelui Markó Béla ∫tiri despre victoria limbii maghiare asupra limbii rom‚ne Ón sate locuite de ceang„i, îca urmare a introducerii Ónv„˛„m‚ntului Ón limba maghiar„ Ón dou„ sate, statul rom‚n recunosc‚nd dreptul folosirii limbii materne de c„tre ceang„ii maghiari“. S-a supus aten˛iei Sf‚ntului P„rinte ∫i scrisoarea Asocia˛iei îRegele Sf‚ntul ™tefan“ din Pustina, Ónso˛it„ de cele 200.000 de semn„turi str‚nse

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003 de ceang„i privind folosirea limbii materne, adic„ a limbii maghiare, Ón biserici, lucru cu care episcopia din Ia∫i nu este de acord ∫i de aceea trebuie anatemizat„ de c„tre Sf‚ntul Scaun. Dar de ce trebuie s„ Ónve˛e ceang„ii ungure∫te dac„ ei sus˛in c„ sunt rom‚ni nu ne spune nimeni, nici m„car statul rom‚n, care ar trebui s„-i apere de agresiunea maghiar„. Halal stat! O fi vr‚nd papa r„zboaie lingvisto-religioase Ón Moldova? Credem c„ Vaticanul se bucur„ c„ pacea s-a reinstaurat Ón s‚nul Uniunii. Conducerea Uniunii s-a Ómp„cat cu reprezentan˛ii Consiliului na˛ional secuiesc, dup„ ce ∫i-a amintit c„ Ónc„ la congresul de la Bra∫ov, din 1992, U.D.M.R. a inclus Ón programul s„u diferitele forme ale autonomiei. Pre∫edintele organiza˛iei U.D.M.R. din sudul jude˛ului Trei Scaune (?) a asigurat c„ U.D.M.R. nu va lua nici o m„sur„ Ómpotriva membrilor U.D.M.R.-i∫ti ai Consiliului na˛ional secuiesc, îat‚ta timp c‚t aceast„ structur„ nu ac˛ioneaz„ Ómpotriva U.D.M.R.“. C„ lucreaz„ m‚n„ Ón m‚n„ este sigur, dar nu ∫tiam c„ exist„ jude˛ul Trei Scaune, terminologie utilizat„ de presa maghiar„.

Dar Ón˛elegerea ∫i colaborarea este perfect„ Óntre to˛i ungurii din lume. Mai ales c„ se vor Ónt‚lni Ón cur‚nd la Oradea la conferin˛a intitulat„ îMaghiarimea Ón societatea informa˛ional„“.

Obiectivul ac˛iunii este unificarea maghiarimii din Bazinul Carpatic, deocamdat„ pe criterii ∫tiin˛ifice. Se anun˛„ participarea unor persoane importante: Kovács Kalman, ministrul ungar al informaticii ∫i comunica˛iilor, Adriana f c„u, secretar de stat la ministerul rom‚n al comunica˛iilor ∫i tehnologiei informa˛iei, Markó Béla, pre∫edintele U.D.M.R., Kovács Laszló, ministrul ungar al afacerilor externe, Szabó Vilmos, secretar de stat cu probleme politice la Oficiul primului-ministru, reprezentan˛i din Voivodina, Slovacia, Moravia, Austria, Ucraina Subcarpatic„, precum ∫i Hámos Lászlo, pre∫edintele Funda˛iei Maghiare pentru Drepturile Omului din S.U.A. Se va vorbi despre birourile informa˛ionale maghiare de peste hotare. Lume bun„ ∫i multe informa˛ii. Pu˛ini rom‚ni. ™i vorbind de informa˛ii, îMaghiarii din Voivodina nu mai cer, ci pretind dubla cet„˛enie, pentru c„ revendicarea lor este legitim„“. Au ocazia unui schimb de experien˛„ la Oradea, mai ales c„ tot la Oradea a avut loc Ónceputul campaniei electorale a cercurilor civice din Ardeal, cu sloganuri ca îForza Ungaria, Forza maghiarii!“, îForza Ardeal, forza Oradea!“ S-a intonat vechiul imn secuiesc, s-a amintit ∫i de Horthy Miklos. Pastorul Tökés László a fost ova˛ionat.

™i cum politica ungar„ se face ∫i Ón Ardeal, Nemeth Zsolt, pre∫edintele Comisiei de politic„ extern„ a parlamentului ungar, a expus la Zal„u îDespre rela˛iile Óntre Ungaria ∫i comunitatea maghiar„ din Ardeal“ ∫i a subliniat c„ prin Legea statutului s-a Óncercat asigurarea fundalului juridic al unific„rii, Ón acest sens pun‚ndu-se ∫i problema dublei cet„˛enii. A salutat constituirea Consiliului na˛ional maghiar din Voivodina ∫i a Consiliului na˛ional secuiesc din Ardeal, spun‚nd c„, îdac„ obiectivele sunt identice, este numai o problem„ de timp ca ∫i condi˛iile colabor„rii s„ fie create“. C„ nu

este nici o diferen˛„ semnificativ„ o confirm„ Markó Béla la Timi∫oara, unde s-a Ónt‚lnit cu func˛ionarii autoguvern„rilor jude˛ene si locale: îAutoguvern„rile puternice Ónseamn„ primul pas Ón atingerea obiectivului pentru care U.D.M.R. a ac˛ionat ∫i p‚n„ acum ∫i va ac˛iona ∫i Ón viitor, acesta fiind autodeterminarea comunit„˛ii maghiare din Ardeal“. Deja se folosesc termeni specifici separatismului. ™i ca nu cumva cineva din Rom‚nia s„ se g‚ndeasc„ s„ se manifeste Ómpotriva ac˛iunilor U.D.M.R., ni se spune c„ Mi∫carea Tineretului celor 64 de Comitate, cu sediul la Budapesta, îurm„re∫te cu Óngrijorare cum puterea rom‚n„ amenin˛„ ∫i atac„ tot mai brutal Consiliul na˛ional secuiesc, respectiv membrii ∫i activitatea acestuia“, ∫i c„ dac„ îpersoanele care ac˛ioneaz„ pentru autodeterminare vor fi supuse atrocit„˛ilor“ mi∫carea va apela la opinia public„ interna˛ional„ ∫i îva da un r„spuns dur Bucure∫tiului“, prin Re˛eaua Maghiar„ de Asisten˛„ Juridic„ din S.U.A. ∫i Canada. ™i ca lucrurile s„ fie clare, vor organiza o mi∫care de protest Ón fa˛a Consulatului General Rom‚n din ora∫ul Seghedin ∫i vor Ónm‚na o peti˛ie ∫efului reprezentan˛ei externe. Œn acest timp, dup„ r„sun„torul succes de la Bruxelles, puterea de la Bucure∫ti se odihne∫te ∫i ne spune c„ putem dormi ∫i noi lini∫ti˛i, c„ totul este sub control. Adev„rat, dar sub controlul celorlal˛i!

Recent, rom‚nii au putut constata c„ Partidul Democrat a fost singurul partid care a votat Ómpotriva admiterii partidului Social Democrat Ón Interna˛ionala Socialist„. Nimic nou.

Domnii de la Partidul Democrat au Óncercat Ón permanen˛„ s„ instituie un monopol al social-democra˛iei Ón Rom‚nia, Óns„ ceea ce nu au Ónv„˛at ace∫ti domni a∫a-zi∫i social-democra˛i este faptul c„, Ón ultim„ instan˛„, caracterul social-democrat al unui partid este decis de concordan˛a dintre ac˛iunea politic„ ∫i principiile afirmate.

Partidul Social Democrat a dovedit prin tot ceea ce a f„cut, c„ a ac˛ionat de pe pozi˛ii social-democrate, urm„rind prin politica sa o tranzi˛ie c‚t mai suportabil„ pentru cet„˛eni, resping‚nd acel gen de reform„ care genereaz„ s„r„cie, prin care se distrug locuri de munc„, ∫i care duce implicit la polarizare social„.

Partidul Democrat afirm„ c„ este mai social-democrat dec‚t noi, dar a avut Óntotdeauna o politic„ duplicitar„. S„ ne aducem aminte c„, Ón 1996, prin asocierea sa la guvernare cu partidele de dreapta adunate sub sigla C.D.R., a subscris f„r„ rezerve la un program de guvernare bazat pe formula îterapiei de ∫oc“.

Ne afl„m Ón 2003, ∫i corabia democra˛ilor, sub conducerea marinarului B„sescu, nu-∫i g„se∫te nici acum direc˛ia, umbl‚nd Ón deriv„ ∫i pun‚nd la cale tot felul de alian˛e, amintind de îmonstruoasa coali˛ie“ C.D.R. Se pare Óns„ c„ Partidul Democrat este un partid de st‚nga doar c‚nd este vorba de admiterea Partidului Social Democrat Ón Interna˛ionala Socialist„.

Faptul c„ liderii P.D. au declarat c„, dup„ regulile Interna˛ionalei Socialiste, P.S.D. nu va fi admis chiar dac„ un singur membru al Interna˛ionalei se va opune

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003 s-a dovedit a fi un semn de infantilism politic, imprimat chiar de liderul îfolcloric“ al P.D., Traian B„sescu.

Partidul Social Democrat a considerat Óntotdeauna c„ disputele politice ∫i diferen˛ele de idei reprezint„ esen˛a oric„rei democra˛ii. Totu∫i, aceste dezbateri nu trebuie s„ afecteze interesele na˛ionale, iar admiterea partidului nostru Ón Interna˛ionala Socialist„ nu reprezint„ doar un succes al partidului, ci ∫i o decizie care serve∫te interesului na˛ional: din 2000 p‚n„ Ón prezent P.S.D. a ob˛inut aderarea Rom‚niei la N.A.T.O., iar integrarea ˛„rii noastre Ón Uniunea European„ nu mai reprezint„ un miraj, Óntruc‚t Rom‚niei i s-a fixat deja o dat„ de integrare.

Toate acestea arat„ c„ marea familie socialdemocrat„ ∫tie s„ discearn„ Óntre membrii ei serio∫i ∫i fiii r„t„citori, care bat pe la toate u∫ile, dar numai pentru a mai face pu˛in„ g„l„gie.

Publicarea Raportului de ˛ar„ a generat numeroase reac˛ii critice din partea opozi˛iei la adresa guvernului ∫i a partidului nostru.

Pe bun„ dreptate, domnul prim-ministru Adrian N„stase i-a numit pe liberali ∫i democra˛i îfor˛e hibride care nu au la activ dec‚t dezastrul na˛ional din guvernarea 1996—2000“ ∫i care îmizeaz„ pe o amnezie public„“.

Œntr-adev„r, cet„˛enii Rom‚niei nu ar trebui s„ uite c„ actuala opozi˛ie, liberalii ∫i democra˛ii, au preluat Ón 1996 o Rom‚nie cel pu˛in stabil„ ∫i au l„sat, Ón 2000, o Rom‚nie a haosului ∫i a vidului de autoritate. Œn guvernarea anterioar„ s-au Ónregistrat e∫ecuri pe toate fronturile: Fondul Monetar Interna˛ional, eliminarea vizelor, N.A.T.O., aderarea la Uniunea European„.

C‚t de prost a stat Rom‚nia Ón perioada Ón care liberalii ∫i democra˛ii au fost la putere nu o spunem numai noi, ci ∫i îEconomic Survey of Europe“, 2002, nr. 2, o lucrare a Comisiei economice pentru Europa a O.N.U., din care Ómi permit s„ citez: îRom‚nia a ajuns Ón 2000 pe unul dintre ultimele locuri Óntre ˛„rile candidate. Œn 1999, Rom‚nia avea un produs intern brut la nivelul a 78% fa˛„ de cel din 1989, situ‚ndu-se pe penultima pozi˛ie, Ón fa˛a Bulgariei, cu 76,4%“. La capitolul infla˛ie g„sim acelea∫i rezultate dezastruoase: 40,6% Ón 1998 ∫i 54,8% Ón 1999 (cel mai mare procent posibil din ˛„rile fostului lag„r comunist!).

Guvernul N„stase a reu∫it Óns„ Óntr-un timp scurt, 2001—2002, s„ promoveze o cre∫tere a produsului intern brut cu circa 11% fa˛„ de anul 2000, sus˛inut„ Ón special de sporirea cu 16% a valorii ad„ugate Ón industrie, cu peste 21% Ón agricultur„ ∫i aproape 13% Ón construc˛ii.

F„r„ modernizarea economiei rom‚ne∫ti ∫i f„r„ o reform„ cu adev„rat real„ nu era posibil„ cre∫terea exporturilor cu peste 15% Ón fiecare an, reducerea infla˛iei de la 40,7% Ón 2000 la 17,8% Ón 2002 sau majorarea investi˛iilor cu circa 9% anual.

Atunci c‚nd ne critic„, domnii din opozi˛ie, ∫i Ón special liberalii, ar trebui s„-∫i aminteasc„ faptul c„ Guvernul N„stase a orientat preg„tirile negocierilor spre capitolele esen˛iale legate de cele patru libert„˛i

fundamentale: libera circula˛ie a m„rfurilor, libera circula˛ie a persoanelor, libera circula˛ie a capitalului, libera circula˛ie a serviciilor, capitole care nu au fost abordate deloc de guvernarea anterioar„ cu componen˛„ liberal„.

Din p„cate, cei care Óncearc„ s„ ne dea lec˛ii ast„zi o fac pe sfin˛ii Ón opozi˛ie ∫i nu au nimic ce s„-∫i repro∫eze. P‚n„ nu-∫i vor cere public scuze ∫i nu-∫i vor asuma responsabilitatea pentru prostiile programelor guvernamentale care au adus Ón 2000 Rom‚nia Ón lumea a treia, a subdezvolt„rii, p‚n„ atunci nu au dreptul s„ ne critice.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Rom‚nia este cea mai nevoia∫„ ˛ar„ dintre toate candidatele la integrare Ón Uniunea European„, se arat„ Ón raportul B„ncii Mondiale, prezentat la Bucure∫ti la 4 noiembrie 2003.

Cu o rat„ a s„r„ciei de 29% (6,5 milioane de persoane), iar neoficial de 60%, ˛ara noastr„ este surclasat„ de Bulgaria (26%), Lituania (23%), Polonia (18%) ∫i Ungaria (8%). Œn aceast„ categorie a s„racilor intr„ etnicii romi, familiile monoparentale, cele cu un nivel sc„zut de educa˛ie, ∫omeri ∫i majoritatea celor care tr„iesc Ón mediul rural.

Capitolele la care ˛ara noastr„ st„ foarte prost Ón compara˛ie cu celelalte state sunt venitul mic pe cap de locuitor ∫i puterea sc„zut„ de cump„rare.

La ora actual„, potrivit datelor furnizate de Institutul Na˛ional de Statistic„, popula˛ia Rom‚niei num„r„ 21,6 milioane de persoane. Dintre acestea, doar 4,5 milioane sunt active.

Cei mai mul˛i s„raci locuiesc Ón zona de nord-est a ˛„rii (Moldova), majoritatea nu beneficiaz„ de servicii sociale ∫i medicale, raportul B„ncii Mondiale remarc‚nd ∫i diferen˛a dintre s„racii mediului urban ∫i cei de la sate.

Deplasarea resurselor c„tre sectoarele relativ neproductive, Ón special agricultura, reprezint„ o problem„ important„ pentru Rom‚nia, Ón perspectiva integr„rii Ón Uniunea European„, se arat„ Ón raportul B„ncii Mondiale.

Rom‚nia a urmat o evolu˛ie unde ponderea ocup„rii for˛ei de munc„ Ón industrie ∫i agricultur„ a sc„zut semnificativ dup„ 1990. îŒn Rom‚nia, Ón schimb, ponderea industriei Ón totalul ocup„rii s-a redus masiv, de la 38% la 23%, Ón timp ce a agriculturii a crescut nu mai pu˛in spectaculos, de la 29% la 41%“, se precizeaz„ Ón raport.

Potrivit datelor Comisiei Europene, media popula˛iei ocupate Ón agricultur„ Ón ˛„rile membre se situa, la sf‚r∫itul anului 2001, la 4,2%.

Autorii documentului amintesc ∫i faptul c„ îruralizarea“ mai accentuat„ a for˛ei de munc„ a avut loc Ón aceea∫i perioad„ Ón care a fost Ónregistrat„ ∫i Ómbun„t„˛irea popula˛iei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003

îRaportul de ˛ar„ — motiv de dispute politice“

Raportul de ˛ar„ prezentat de cur‚nd la Bruxelles Ón fa˛a Parlamentului European atest„ progresul Ónregistrat de Rom‚nia de c‚nd Comisia European„ monitorizeaz„ Rom‚nia anual.

Œn acest raport se precizeaz„ pa∫ii importan˛i care s-au f„cut, dar ∫i ceea ce trebuie s„ Óntreprindem Ón viitor.

Nemul˛umirea colegilor din opozi˛ie este evident„ c‚nd Óncearc„ s„ schimbe sensul cuvintelor îpoate“ cu înu poate“ ∫i îconsider„m“ cu înu consider„m“.

Raportul surprinde evolu˛iile din economia noastr„, dinamica preg„tirilor pentru aderare, capacitatea de a ac˛iona eficient pentru aderarea la Uniunea European„.

Este important pentru to˛i, indiferent de partid sau de orientarea politic„, s„ ne concentr„m ∫i s„ facem totul pentru aderarea la Uniunea European„.

Adversarii no∫tri politici ar trebui s„ uite c„rei forma˛iuni politice apar˛in ∫i s„-∫i dea m‚na Óntr-un demers comun de sus˛inere a Rom‚niei Ón exterior, pentru ca visul nostru Ón 2007 s„ devin„ realitate, ca membri ai marii familii europene.

îDobrogea — ˛inut al istoriei“

Integr‚nd istoria Dobrogei la istoria Rom‚niei, se revars„ acelea∫i elemente de cultur„ material„ ∫i spiritual„, cuprinz‚nd toate perioadele de dezvoltare a societ„˛ii omene∫ti. Teritoriul dintre Dun„re ∫i Marea Neagr„ a cunoscut de-a lungul timpului numeroase perioade de Ónflorire economic„ ∫i comercial„ care au alternat cu perioade de asupriri ∫i distrugeri violente. Acesta a fost locuit din cele mai vechi timpuri ∫i a reprezentat prin pozi˛ia sa geostrategic„ o zon„ aprig disputat„ de marile puteri antice ∫i medievale, care c„utau s„-∫i exercite influen˛a ∫i s„ controleze bazinul M„rii Negre ∫i gurile Dun„rii.

Primele informa˛ii despre spa˛iul dun„reano-pontic sunt relatate de autori greci (Óncep‚nd cu secolele VIIIVII a. Hr.). Grecii au fost atra∫i de bog„˛ia natural„ a zonei ∫i de eficien˛a schimburilor comerciale cu autohtonii (traco-ge˛ii), fapt ce a determinat colonizarea ˛„rmului vestic al Pontului Euxin Óncep‚nd cu a doua jum„tate a secolului al VII-lea a. Hr., moment ce coincide cu fondarea Histriei, cel mai vechi ora∫ de pe teritoriul Rom‚niei. Cultura material„ ∫i spiritual„ a ge˛ilor a fost influen˛at„ Ón mare m„sur„ de elini.

O dat„ cu ocuparea, anexarea ∫i integrarea Dobrogei la Imperiul Roman, Óntre anii 29-27 a. Hr., aceast„ provincie rom‚neasc„ cunoa∫te o perioad„ de mari prefaceri Ón plan economic, politic ∫i religios. Œn urma unei noi reforme administrative a provinciilor romane, spa˛iul getic apar˛ine Óncep‚nd cu anul 46 p. Hr. provinciei Moesia; Óncepe opera oficial„ de romanizare a Dun„rii de Jos.

Formarea poporului rom‚n ∫i a limbii rom‚ne constituie o parte a unui proces istoric complex ∫i Óndelungat, desf„∫urat pe Óntreg continentul european la grani˛a dintre epoca antic„ ∫i cea de mijloc.

Romanizarea spa˛iului daco-moesian, fundamentat Ónc„ din primele secole ale erei cre∫tine, se consolideaz„ datorit„ continu„rii st„p‚nirii romanobizantine p‚n„ Ón secolul al VII-lea p. Hr., c‚nd pe baza omogeniz„rii etnice ∫i lingvistice se va des„v‚r∫i procesul de formare a limbii rom‚ne ∫i a poporului rom‚n.

Œn ultimele secole ale primului mileniu cre∫tin ∫i la Ónceputul celui de-al doilea, rom‚nii f„uresc o civiliza˛ie unitar„ pe Óntreg teritoriul carpato-danubiano-pontic.

Av‚nd o via˛„ social„ tradi˛ional„, locuitorii Dobrogei se ocupau cu activit„˛i economice specifice unei popula˛ii sedentare: agricultura, cre∫terea animalelor, ol„ritul, torsul, ˛esutul, nego˛ul etc.

Œn secolele XI-XII se cristalizeaz„ primele forma˛iuni politice, iar dou„ veacuri mai t‚rziu, Óntre Varna ∫i Mangalia exista o forma˛iune politic„ cunoscut„ sub denumirea de fiara Carvunei, recunoscut„ de Imperiul Bizantin.

Mircea cel B„tr‚n este primul domnitor rom‚n care Ó∫i d„ seama de importan˛a strategic„ ∫i comercial„ a Dobrogei ∫i o alipe∫te fi„rii Rom‚ne∫ti Ón anul 1389, cre‚nd Ón acest mod ie∫irea la Marea Neagr„. Œn decursul secolului al XV-lea, st„p‚nirea otoman„ Ó∫i face sim˛it„ prezen˛a pe aceste meleaguri, devenind o provincie distinct„ de posesiunile balcanice.

S-a urm„rit transformarea ei Óntr-o baz„ de ofensiv„ Ómpotriva statelor cre∫tine de la nordul Dun„rii, de supraveghere a fi„rilor Rom‚ne, ∫i totodat„ a fost folosit„ ca teatru de opera˛iuni militare Ón conflictele care au izbucnit Óntre marile puteri de-a lungul timpului, ∫i m„ refer aici mai ales la r„zboaiele ruso-turce.

Pe toat„ perioada domina˛iei otomane, locuitorii au fost crunt exploata˛i ∫i asupri˛i, Dobrogea reprezent‚nd, al„turi de celelalte principate rom‚ne∫ti, îchelarul“ Imperiului Otoman.

Œn urma r„zboiului de independen˛„ din 1877—1878, str„vechea provincie este alipit„ Rom‚niei, prelu‚ndu-se administra˛ia Dobrogei la 14—26 noiembrie 1878. De acum se trece hot„r‚t la redresarea economic„, politic„ ∫i social„.

Se construiesc drumuri, c„i ferate, podul de la Cernavod„, au loc lucr„ri de extindere ∫i dezvoltare a infrastructurii portuare maritime, se Ónfiin˛eaz„ Serviciul Maritim Rom‚n, se revigoreaz„ comer˛ul maritim, iar ∫colilor ∫i bisericilor, foste principale institu˛ii Ón lupta pentru drepturi na˛ionale Ón perioada de asuprire otoman„, li se acord„ o importan˛„ deosebit„.

Œn drumul spre integrarea european„, Dobrogea reprezint„ unul din îmotoarele“ economiei rom‚ne∫ti ∫i poate fi dat„ exemplu Ón ceea ce prive∫te toleran˛a rela˛iilor interetnice.

îMai aproape de America, prin cultur„“

Teatrul îGeorge Ciprian“ din Buz„u, Ónfiin˛at la 5 aprilie 1995, este unicul teatru de proiecte din Rom‚nia.

Œn acest an a realizat primul spectacol de music-hall profesionist din Europa Central„ ∫i de Sud-Est.

T‚n„rul sau director, R„zvan Ioan Dinic„, un om dedicat Ón totalitate profesiei pe care o sluje∫te cu mult

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003 drag, a reu∫it, Ómpreun„ cu regizorul american Calvin Mc Clinton, Ón coregrafia lui Eddie Cowan, s„ monteze îGodspell“, reunind Ón distribu˛ie arti∫ti de renume, printre ace∫tia nelipsind: Aurelian Cornel Temi∫an, Adrian Enache, Rocsana Marcu, Lumini˛a Anghel sau Laura Stoica.

Realizat Ón stil îBroadway“, dar c„ut‚nd specificul Rom‚niei, music-hall-ul îGodspell“ Ó∫i propune s„ ofere publicului rom‚n o formul„ de spectacol de mare succes peste ocean, cu certitudine, un eveniment de mare clas„.

Premiera oficial„ a avut loc la Palatul Cotroceni, Ón prezen˛a pre∫edintelui Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, la eveniment particip‚nd, de asemenea, R„zvan Theodorescu, ministrul culturii ∫i cultelor, conducerea jude˛ului Buz„u, personalit„˛i marcante ale culturii rom‚ne∫ti.

Spectacolul reprezint„ o formul„ nou„ Ón Rom‚nia, un cadou oferit iubitorilor de teatru, o punte Óntre dou„ culturi, rom‚n„ ∫i american„, rareori tangente.

A∫adar, Rom‚nia se apropie de America ∫i viceversa, nu numai prin integrarea Ón N.A.T.O., prin recunoa∫terea de c„tre partenerul de peste ocean c„ la noi îexist„ economie de pia˛„ func˛ional„“, prin cre∫terea tot mai accentuat„ a schimburilor economice dar, ceea ce este foarte important, ∫i îprin cultur„“.

îRegrete... post-mortem“

De c‚teva zile, dou„ or„∫ele din jude˛ul Bihor, Ale∫d ∫i Beiu∫, au devenit un loc al durerii, triste˛ii ∫i lacrimilor dup„ mor˛ii no∫tri, ai rom‚nilor, pe frontul din Afganistan. Un lunetist taliban, fanatic ∫i absurd, a secerat dou„ vie˛i tinere la Óntoarcerea dintr-o misiune militar„ pentru îlibertatea durabil„“ Ón Afganistan. Un destin nefericit a f„cut ca primul tribut de s‚nge al particip„rii Rom‚niei la o opera˛iune interna˛ional„ de men˛inere a p„cii s„-l fi dat doi militari din jude˛ul Bihor: Iosif-Silviu Fogora∫i ∫i Mihai Anton Samuil„. Pentru noi, bihorenii, Afganistan ∫i Kandahar de-acum Ónseamn„ moarte. Iosif-Silviu Fogora∫i este primul soldat c„zut pe c‚mpul de lupt„ sub culorile drapelului na˛ional, dup„ 58 de ani de la sf‚r∫itul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial.

Ca o ironie a sor˛ii, cei doi lupt„tori au fost uci∫i Ón preajma zilei lor de na∫tere: Iosif-Silviu Fogora∫i mai avea 4 zile p‚n„ la Ómplinirea v‚rstei de 33 de ani, iar Mihai Anton Samuil„ ∫i-a s„rb„torit cu 5 zile Ón urm„ 35 de ani de via˛„. Cei doi eroi las„ Ón urm„ familii Óndoliate, so˛ii, copii, p„rin˛i, fra˛i, rude, prieteni. Desp„r˛irea de colegii de lupt„, Ón sicrie Ónf„∫urate Ón drapelul na˛ional, ∫i primirea pe p„m‚ntul natal s-a f„cut cu onoruri militare ∫i ceremonii religioase. Ambii sergen˛i-majori, colegi ∫i prieteni, au fost Ónainta˛i postmortem la gradul de sublocotenent.

Partidul Rom‚nia Mare, al„turi de toate partidele politice parlamentare, ∫i-a asumat r„spunderea politic„ a trimiterii unor contingente rom‚ne∫ti Ón Afganistan pentru men˛inerea p„cii ∫i statornicirea unei libert„˛i durabile Ón aceast„ Óncercat„ ˛ar„. Dreptul la pace, libertate, securitate creeaz„ obliga˛ii de lupt„ Ómpotriva

terorismului mondial, oriunde s-ar manifesta el, care, din p„cate, face ∫i victime.

Œnmorm‚ntarea lui Iosif-Silviu Fogora∫i s-a f„cut vineri, la Ale∫d, iar a lui Mihai Anton Samuil„, duminic„, Ón Cimitirul Eroilor din Beiu∫, cu acelea∫i onoruri militare ∫i cuvenitele ceremonii religioase. Au participat reprezentan˛i din partea Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, a Statului Major General, ata∫atul militar al Statelor Unite la Bucure∫ti, oficialit„˛i locale, familia, rude, colegi, prieteni.

Ministrul Ioan Mircea Pa∫cu a prezentat mesaje de condolean˛e din partea pre∫edintelui Rom‚niei, Ion Iliescu, ∫i din partea pre∫edintelui S.U.A., George W. Bush. Pre∫edintele Republicii, Ion Iliescu, le-a conferit post-mortem celor doi sublocotenen˛i Ordinul îVirtutea Militar„“ Ón grad de cavaler, cu Ónsemne de r„zboi, cea mai Ónalt„ distinc˛ie militar„ din Rom‚nia. Mii de locuitori ai celor dou„ ora∫e, ai satelor ∫i comunelor Ónvecinate au umplut str„zile, bisericile ∫i cimitirul, au participat, ca semn de impresionant„ solidaritate omeneasc„, cu durere ∫i capetele plecate, la Ónmorm‚ntarea militarilor rom‚ni.

Prezent„ la ceremonie, o delega˛ie a filialei P.R.M. Bihor a depus coroane de flori, cu tricolorul, ∫i a prezentat familiei Óndoliate condolean˛e din partea lui Corneliu Vadim Tudor.

Dar nici o compasiune, nici un regret, nici un onor sau consolare cre∫tin„, nici cele mai Ónalte distinc˛ii nu pot anihila durerea unor familii cu capetele secerate. Ne rug„m ca acestea s„ fie ultimele victime, iar celor pleca˛i dintre noi un pios omagiu ∫i Dumnezeu s„-i odihneasc„-n pace!

îRom‚nia Ón contextul extinderii europene — 2007“ Publicarea rapoartelor Comisiei Europene privind Rom‚nia ∫i Bulgaria a prilejuit, Ón ultimele zile, dezbateri controversate Ón leg„tur„ cu ritmul diferit de desf„∫urare a renegocierilor de aderare pentru fiecare dintre cele dou„ ˛„ri. Œn ceea ce prive∫te Rom‚nia îs-a b„tut moned„“ pe faptul c„ ˛ara noastr„, mai bine zis Guvernul, nu ∫i-ar fi respectat angajamentele asumate fa˛„ de institu˛iile europene, Óncerc‚ndu-se a se acredita ideea c„, spre deosebire de Bulgaria, pa∫ii f„cu˛i pe drumul integr„rii Ón Uniunea European„ sunt nesemnificativi. Mai mult, s-a afirmat c„ programul de aderare al celor dou„ ˛„ri se va modifica, vecinii de la sud de Dun„re av‚nd, Ón opinia criticilor de ocazie, un avans considerabil fa˛„ de noi.

Pentru a nu l„sa loc la specula˛ii, Ónal˛i oficiali ai Uniunii Europene au ˛inut s„ sublinieze c„ Rom‚nia ∫i Bulgaria vor avea un parcurs comun Ón vederea integr„rii Ón Uniunea European„. De altfel, lucrurile erau tran∫ate Ónc„ din iunie 2003, c‚nd Consiliul European de la Salonic stabilise c„ îBulgaria ∫i Rom‚nia fac parte din acela∫i proces de l„rgire inclusiv ∫i ireversibil. Uniunea Ó∫i fixeaz„ ca obiectiv s„ primeasc„ Bulgaria ∫i Rom‚nia ca noi state membre ale Uniunii Europene Ón 2007“.

Œn acest context a∫ dori s„ fac referire la Ónt‚lnirea dintre primul-ministru al Rom‚niei, Adrian N„stase, ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003 omologul s„u bulgar, Simeon de Saxa Coburg-Gotha, Ónt‚lnire care a prilejuit precizarea, din nou, a pozi˛iei comune a Rom‚niei ∫i Bulgariei fa˛„ de acest subiect.

S-a reafirmat faptul c„ aderarea Ómpreun„ a Rom‚niei ∫i Bulgariei Ón 2007 este un obiectiv aprobat de Uniunea European„ ∫i sus˛inut de cele dou„ ˛„ri.

De asemenea, a fost reconfirmat„ dorin˛a celor dou„ ˛„ri de a semna, c‚t mai cur‚nd posibil, tratatul de aderare. Trebuie s„ amintim faptul c„ Ón documentul de strategie publicat Ón acela∫i timp cu cele dou„ rapoarte de ˛ar„, Comisia European„ precizeaz„: îPentru ca ader„rile s„ poat„ avea loc Ón 2007, un tratat de aderare comun pentru Rom‚nia ∫i Bulgaria trebuie s„ fie semnat cel mai t‚rziu p‚n„ Ón toamna lui 2005, ceea ce implic„ ca negocierile s„ fie Óncheiate cu suficient timp Ónainte“.

Este important de re˛inut c„ guvernele celor dou„ ˛„ri sus˛in ferm principiul semn„rii unui tratat de aderare comun Ónc„ din primul semestru al anului 2005, ˛in‚nd seama de progresele Ónregistrate de cele dou„ ˛„ri la toate capitolele de integrare.

A∫a cum s-a precizat ∫i Ón iunie, la Salonic, fiecare ˛ar„ va fi evaluat„ conform meritelor proprii. Tocmai de aceea, negocierile de aderare ale Rom‚niei ∫i Bulgariei se pot desf„∫ura ∫i Óncheia Ón ritmuri diferite.

Œn acela∫i spirit s-a pronun˛at ∫i comisarul european pentru extindere, Günther Verheugen, care, la Forumul European de la Berlin, a declarat c„ îdac„ Rom‚nia ∫i Bulgaria vor continua preg„tirile de aderare Ón acela∫i ritm ca ∫i p‚n„ acum, cele dou„ ˛„ri vor adera Ón 2007. Actualul proces de extindere nu va fi Óncheiat dec‚t dup„ aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei“. Oficialul european a mai ad„ugat c„ este foarte important ca Rom‚nia ∫i Bulgaria s„ semneze tratatul comun de aderare p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2005.

A∫a cum a afirmat ∫i premierul Adrian N„stase, ne a∫teapt„ o perioad„ foarte dificil„ din punctul de vedere al respect„rii calendarului de aderare. Tocmai de aceea ar fi necesar ca disputele sterile s„ fie l„sate deoparte, toate eforturile trebuind s„ fie concentrate pentru Óndeplinirea unui deziderat al Rom‚niei, ∫i anume integrarea Ón Uniunea European„.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

îO Rom‚nie curat„ Ónseamn„ ∫i o Rom‚nie f„r„ violen˛„“.

Violen˛a Ón familie este ast„zi unul dintre fenomenele care, prin gravitatea, amploarea ∫i consecin˛ele sale, poate fi foarte bine comparat cu cel al consumului de droguri, al v‚nz„rilor de copii sau al prostitu˛iei.

Nu trebuie ignorat, stima˛i colegi, un fenomen cu care se confrunt„ zilnic mii sau chiar sute de mii de femei ∫i care afecteaz„ Ón mod dezastruos nu numai individual, ci ∫i familia sau o Óntreag„ comunitate. Este absolut inimaginabil, cum afl„m, Ón fiecare zi, prin scrisorile, peti˛iile sau pl‚ngerile acestor femei, primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, la Guvern, chiar ∫i la sediile noastre de partid, de adev„rate maltrat„ri,

umilin˛e, grave abuzuri fizice ∫i psihice la care au fost supuse fiice, so˛ii sau mame.

Œn analizarea cauzelor violen˛ei Ón familie s-a obi∫nuit ca vina s„ fie aruncat„ dintr-o parte Ón alta sau, Ón cel mai bun caz, Ómp„r˛it„, f„r‚mi˛at„ Ón a∫a fel Ónc‚t r„spunderea nu mai apar˛inea, Ón final, nim„nui.

La ce mai folosesc centrele de tratament ∫i ad„posturile pentru femeile cu astfel de probleme, deschise de c„tre Guvernul actual Ón toat„ ˛ara, dac„ noi, parlamentarii, nu acord„m aten˛ia cuvenit„ solicit„rilor venite Ón jude˛e de la diferite O.N.G.-uri care au ca obiect de activitate combaterea violen˛ei Ón familie?

Vina ne apar˛ine Ón Óntregime, stima˛i colegi parlamentari, din opozi˛ie sau nu, pentru c„ avem posibilitatea, mijloacele, puterea ∫i for˛a s„ punem Ón aplicare programe de combatere ∫i prevenire a fenomenului, dar nu ac˛ion„m propor˛ional cu gravitatea acestuia.

## Stima˛i colegi,

Consider c„ este momentul s„ ne implic„m prin toate mijloacele legale de care dispunem, s„ colabor„m la modul c‚t mai serios ∫i eficient posibil cu toate institu˛iile abilitate, pentru a contracara aceast„ maladie a societ„˛ii, ale c„rei efecte, Ón plan fizic ∫i mai ales psihic, dep„∫esc cu mult imagina˛ia oric„rui individ.

Œn acest sens, se impune cu necesitate organizarea de forumuri, seminarii ∫i dezbateri publice, editarea de bro∫uri, cursuri de preg„tire a personalului specializat Ón tratarea cauzelor at‚t Ón plan fizic, c‚t ∫i psihic, at‚t pentru informarea publicului, c‚t ∫i pentru formarea unui spirit civic ∫i crearea unei educa˛ii familiale s„n„toase.

Asist„m, de ceva vreme, la o intensificare f„r„ precedent a violen˛ei domestice, f„r„ s„ ne d„m seama c„ ea este nu numai cauz„ a anumitor conjuncturi, dar, mai ales, surs„ imediat„ pentru declan∫area ∫i dezvoltarea altor fenomene grave ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, multe dintre ele degener‚nd Ón infrac˛ionalitate: copii care fug de acas„ ∫i ajung pe str„zi sau Ón m‚inile trafican˛ilor de carne vie, prostitu˛ie, vagabondaj. Trebuie men˛ionat Óns„ aspectul poate cel mai dureros al acestui fenomen, ∫i anume efectele inevitabile, pe termen lung, chiar pentru toat„ via˛a, care se r„sfr‚ng asupra femeilor abuzate: traumele psihice care desfiin˛eaz„, practic, latura uman„ a acestora.

Œn acest sens, este Ón mod cu totul gre∫it culpabilizat„ mass-media pentru c„ ar prezenta constant, la un nivel c‚t se poate de realist, de altfel, uneori chiar Ónfrico∫„tor, filme cu tente violente sau consecin˛ele violen˛ei Ón familie, cazuri, m„rturii, declara˛ii ale unor femei care au avut curajul s„ se dest„inuie. Prezentarea lor nu face altceva dec‚t s„ con∫tientizeze publicul asupra gravit„˛ii fenomenului.

Œn alt„ ordine de idei, este o realitate trist„ faptul c„ multe dintre persoanele supuse acestui regim de via˛„ refuz„ s„ cear„ sprijin Ón rezolvarea problemelor cu care se confrunt„, din varii motive, Óns„ acest lucru ne face s„ ne punem Óntrebarea: oare care este adev„rata amploare a violen˛ei Ón familie Ón Rom‚nia, dac„ cifrele cunoscute, oficiale, sunt, oricum, alarmante?!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003

Œn ultima perioad„ de timp, mai ales dup„ referendumul din 18—19 octombrie 2003, se observ„ o intensificare a atacurilor Ómpotriva P.R.M. ca partid Ón via˛„ ∫i mai ales a liderului s„u, senatorul Corneliu Vadim Tudor.

Este o rev„rsare de activitate demonstrativ„ a ceea ce Ónseamn„ curajul turmei, Ón care indivizi cople∫i˛i de infantilism simt c„ le fuge p„m‚ntul de sub picioare, cauz„ din care se coalizeaz„ peste tot Ón pres„, televiziune, radio, f„c‚nd cea mai elocvent„ demonstra˛ie a disper„rii din team„.

Degradarea vie˛ii sociale pentru tot mai mul˛i rom‚ni Ói sperie c„ vor fi tot mai mul˛i aceia care Ó∫i vor lega speran˛a supravie˛uirii de doctrina P.R.M. ∫i a liderului s„u.

Dar ceea ce-i sperie cel mai mult nu-i corectarea abuzurilor, stoparea degrad„rii vie˛ii rom‚nilor, ci teama de a fi pu∫i s„ restituie tot ce au jefuit din aceast„ ˛ar„ ∫i ∫i-au burdu∫it averi nicic‚nd visate pe seama dezordinii ∫i infatu„rii celor care vremelnic au condus Ón Rom‚nia, a toleran˛ei fa˛„ de infractori ∫i mai ales prin mutilarea justi˛iei de c„tre îexper˛i Ón dreptul infractorilor“, sus˛inu˛i de naivi ∫i pro∫ti ce se cred personalit„˛i creatoare ale justi˛iei rom‚ne.

Comisia de cercetare a abuzurilor, corup˛iei ∫i peti˛ii trebuie s„ analizeze aceast„ campanie ce trebuie demascat„ ∫i desfiin˛at„, Ón spiritul Óncuraj„rii democra˛iei autentice, singura cale de salvare a majorit„˛ii cov‚r∫itoare a cet„˛enilor din Rom‚nia.

Dar proverbul îDe ce ˛i-e fric„, de aia nu scapi“ se va materializa ∫i la noi, dezv„luind adev„ratele inten˛ii ∫i ac˛iuni antisociale cu care sunt strivi˛i rom‚nii!

Acestei ru∫inoase coali˛ii, ren„scute dup„ 3 ani de conservare de la ultimele alegeri preziden˛iale, va trebui s„-i demonstr„m c„ P.R.M. nu este numai un partid cu un lider ce trebuie respectat pentru calit„˛ile sale, dar a devenit un val al supravie˛uirii.

Cu c‚t vor face mai multe mese rotunde, simpozioane ∫i conspira˛ii, cu at‚t poporul se va lumina ∫i va avea o vizibilitate real„ asupra celor care-l umilesc ∫i-l exploateaz„ nemilos!

Iar c‚nd cineva nu mai are nimic de pierdut, va fi imposibil s„ mai fie st„p‚nit!

Renun˛a˛i la conspira˛ia ru∫inoas„ ∫i cultiva˛i calea toleran˛ei, a cooper„rii pentru Óndreptarea condi˛iilor de via˛„ ∫i normalitate Ón Rom‚nia!

Nu P.R.M. este vinovat de degradarea vie˛ii sociale, de scumpirea nejustificat„ a energiei de orice fel de la noi, de jefuirea bunurilor acumulate Ón Rom‚nia, ci nep„sarea ∫i uneori complicitatea oamenilor afla˛i la putere, care au asigurat dezvoltarea accelerat„ a jafului ca stare predominant„. Œn nici o ˛ar„ din lume nu este at‚ta nep„sare pentru bunurile statului ca Ón Rom‚nia, Ón paralel cu tolerarea cu complicitate a existen˛ei justi˛iei corupte! Aici c„uta˛i adev„rul!

îŒntre poate ∫i trebuie s„ avem o economie de pia˛„ func˛ional„“.

Contrar speran˛elor desc„tu∫ate dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989, Rom‚nia, un stat cu economie prosper„ ∫i concuren˛ial„, cu datoria extern„ î0“ ∫i cu un surplus valutar considerabil, cu o rat„ de ocupare a for˛ei de munc„ de 100%, cu s„n„tate, Ónv„˛„m‚nt ∫i cultur„ stabile ∫i gratuite, Ón care delincven˛a era ridicol„ ∫i corup˛ia insignifiant„, drogurile inexistente ∫i fraudele drastic sanc˛ionate, a c„rui unitate, independen˛„ ∫i suveranitate erau respectate de Óntreaga lume, a ajuns Ón coada statelor candidate pentru Uniunea European„.

Au adus-o aici corup˛ia, ho˛ia, impostura, jaful economic ∫i evaziunea fiscal„, minciuna ∫i manipularea, s„r„cia ∫i birocra˛ia, toate ridicate la rang de ho˛ie de stat, prin implicarea unor grupuri din guvern„rile postdecembriste, m‚nate numai de interese acaparatoare de putere, avere, parvenitism. Œn beneficiul unor aventurieri din ˛ar„ ∫i de peste hotare, cu haine de politicieni ∫i investitori strategici, rom‚nii au ajuns s„ se m„n‚nce Óntre ei ∫i s„ se culpabilizeze reciproc, uit‚nd interesele majore ale na˛iunii.

Actuala putere politico-administrativ„ a partidului-stat, care vrea s„ se eternizeze la conducerea, jefuirea, v‚nzarea ∫i ruinarea Rom‚niei, face ∫i desface scenarii, confec˛ioneaz„ dosare compromi˛„toare pentru oamenii politici incomozi. Diversiunea puterii de abatere a aten˛iei electoratului este declan∫at„ prin atacuri at‚t asupra P.R.M. ∫i a pre∫edintelui, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, c‚t ∫i a coali˛iei P.D.—P.N.L.

Probabil la comand„ politic„, domnii Bogdan Niculescu-Duv„z, Cozmin Gu∫„, Dinescu ∫i Patapievici se str„duiesc, f„r„ succes, s„ Ónl„ture din confruntarea pentru c‚∫tigarea viitoarelor alegeri a candida˛ilor redutabili, Óntre care un loc special Ón revine domnului senator C. V. Tudor. Unii anali∫ti politici, la emisiunile tv ∫i radio, manifest„ aceea∫i ostilitate, incrimin‚nd entitatea triumfal„ a P.R.M. Ón scopul izol„rii acestuia de electorat. S„ fie clar, P.R.M.-ul nu are nici o vin„ pentru nerecunoa∫terea economiei de pia˛„ func˛ionale, exprimat„ Ón Raportul de ˛ar„ pentru Rom‚nia, av‚nd ca argument neparticiparea la actul de guvernare Ón perioada celor 14 ani postdecembri∫ti, iar ini˛iativele legislative ale parlamentarilor P.R.M.-i∫ti au fost blocate Ón Óntregime de îma∫ina totalitar„ de vot“ P.S.D.— U.D.M.R.

Œn sf‚r∫it, ˛in s„ apreciez sinceritatea afirma˛iei domnului Vasile Pu∫ca∫, ministrul integr„rii europene ∫i negociator-∫ef pentru Rom‚nia Ón rela˛ia cu Uniunea European„, precum ∫i c„ acesteia nu i s-a acordat statutul de economie de pia˛„ func˛ional„, dup„ un timp de explica˛ii confuze ale unor oficiali ai guvern„rii, dezamorsate ∫i de agen˛iile de pres„ interna˛ionale, Ón special cele din S.U.A. ∫i Fran˛a. Ini˛iativa domnului pre∫edinte Ion Iliescu de a avea Ónt‚lniri cu toate partidele e∫ichierului politic actual este oportun„ ∫i favorabil„ Óndeplinirii criteriilor de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ Ón 2004 ∫i de Óncheiere a negocierilor Ón 2005, numai cu condi˛ia ca ini˛iativa s„ devin„ realitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003

Œn ˛ara vecin„ ∫i neprieten„, poli˛i∫tii umbl„ pe str„zi Ón uniforme leit celor sovietice din vremea lui Stalin ∫i mai au ∫i pistoalele la vedere, b„l„ng„nind la centur„, dar nimeni nu s-a g‚ndit s„ interpreteze aceste am„nunte sinistre ca pe o piedic„ Ón drumul Ungariei c„tre Uniunea European„.

Dimpotriv„, ni se cere nou„, rom‚nilor, s„ demilitariz„m structurile Ministerului de Interne (lucru pe care, de altfel, l-am ∫i f„cut), f„r„ ca acelea∫i standarde ∫i criterii s„ fie valabile pentru toate statele fostului Tratat de la Var∫ovia. ™i, Ón timp ce, Ón Rom‚nia, statuile mare∫alului Ion Antonescu sunt f„cute praf cu barosul, Ón capitala Ungariei sunt comercializate, f„r„ opozi˛ia autorit„˛ilor (ba, Óndr„znesc s„ afirm, cu largul concurs al acestora!) obiecte de propagand„ totalitar„, ∫ovin„, revizionist„. Nu m„ folosesc de surse livre∫ti, ci m„ raportez chiar la experien˛a proprie. Œn buricul Budapestei, pe strada Jozsef Attila (col˛ cu Petöfi Sandor), am intrat Óntr-un magazin care comercializa exclusiv produse de propagand„ extremist-revan∫ard„ (obiectele descrise mai jos se g„sesc ∫i Ón multe alte locuri din capitala ungar„; pentru concizia relat„rii, voi apela doar la acest caz, care poate fi lesne generalizat).

Am g„sit acolo c„r˛i, bro∫uri ∫i reviste care condamnau consecin˛ele Tratatului de la Trianon ∫i Óndemnau la restabilirea situa˛iei anterioare — scrierile erau Ón limba maghiar„, inaccesibil„ mie; totu∫i, din titluri ∫i din grafica de pe coperte, am dedus despre ce era vorba.

Celelalte îsuveniruri“ erau, Óns„, mai pe Ón˛elesul turi∫tilor str„ini, grupul-˛int„ c„ruia Ói erau destinate, Ón principal, mesajele otr„vite (dup„ vechea tehnic„ de manipulare: îNu ∫tii istorie? Las„ c„ te Ónv„˛„m noi!“). Se g„seau, la pre˛uri modice, autocolante cu harta îUngariei Mari“, pe fond ro∫u—alb—verde ∫i cu un îH“ mare (de la îHungary“) Ón mijloc, dar ∫i multe insigne bine imprimate, cu forma dat„ de acela∫i contur al grani˛elor statale din vremea dualismului (1867—1918), Ón care a∫a-zisa îUngarie Mic„“ din zilele noastre era marcat„ diferit, cu alb sau cu gri foarte deschis, Ón schimb provinciile considerate îsub ocupa˛ie str„in„“ aveau parte de culori vii, pentru a ie∫i c‚t mai mult Ón eviden˛„.

Amintesc, Ón context, c„ jocul acesta ciudat (dar eficient!) al color„rii diferite, Ón func˛ie de interes, a fost folosit de unguri ∫i Ónainte de dictatul de la Viena, c‚nd aglomer„rile etnice rom‚ne∫ti din Ardeal aveau nuan˛e pale, iar centrele maghiare aveau culori aprinse, ceea ce a dus, al„turi de alte îargumente“, la manipularea unor factori de decizie, Ón sensul lu„rii unei hot„r‚ri dezastruoase pentru rom‚ni, dar care, la urma urmei, s-a dovedit p„guboas„ ∫i pentru cei care realizaser„ nedemnul îarbitraj“!

S„ revenim la insigne. Pe aceea∫i... obsedant„ hart„ (acum decupat„) a îUngariei Mari“ — vulturul regal, cu aripile desf„∫urate, Ón semn de rena∫tere ∫i de biruin˛„, dar ∫i sloganuri incitatoare de tipul îIgy volt, igy lesz!“. Una dintre cele mai interesante insigne are îeterna“

hart„ a∫ezat„ pe o cruce, sub care se g„se∫te îSacra Corona“ — îCoroana Sf‚nt„“ a maghiarimii, cea expus„ Ón Parlamentul de la Budapesta, Ón aceea∫i sal„ cu statuile celor 12 mari b„rba˛i de stat ai îUngariei milenare“; cel pu˛in 3 dintre ei sunt de origine rom‚n„: ™tefan cel Sf‚nt (pe care Ól chemase Vaic, adic„ Voicu), Iancu de Hunedoara ∫i Matei Corvin.

Sub reprezentarea miniatural„ de pe insign„ a coroanei regale st„ scris: îNem, nem, soha!“ (îNu, nu, niciodat„!“ — Ón sensul c„ ungurii nu accept„ îÓngroparea“ imperiului ∫i, ca atare, nu vor renun˛a nicic‚nd la visul retroced„rii, pe orice cale, a tuturor provinciilor asupra c„rora pretind c„ ar avea îdrepturi istorice“). La v‚nzare erau ∫i tricouri (nu pu˛ine la num„r!) cu acelea∫i Ónsemne ca acelea de pe insigne; de asemenea, o sumedenie de h„r˛i vechi, retip„rite, av‚nd o îlegend„“ comun„ (îA Magyar Szent Orszagai 1914!“ — partea maghiar„ a Imperiului Austro-Ungar) ∫i descriind cu precizie — localitate cu localitate, ˛inut cu ˛inut, comitat cu comitat — teritoriile aflate la acea dat„ sub autoritate ungureasc„, ca ∫i cum s-ar referi la o realitate incontestabil„ ∫i oric‚nd u∫or de ref„cut!

O carte po∫tal„ comercializat„ Ón tiraje de mas„ Ól are, Ón centrul ei (îUngaria Mic„“ de azi) pe un îchinuit“ soldat ungur, Ón uniform„ de husar (cizmele spun totul!), pecetluit Ón lan˛uri, care Ónal˛„, neputincios, pumnul c„tre du∫manii fioro∫i care vin t‚r‚∫, îho˛e∫te“, dinspre Rom‚nia, Cehoslovacia ∫i Iugoslavia.

Acestora li se adaug„... o pas„re de prad„ (apar pe hart„ ni∫te gheare) simboliz‚nd Austria ∫i un urs (!) Ón care recunoa∫tem Imperiul Rus. f nta mesajului propagandistic este, Ón mod clar, înedreptatea“ f„cut„ prin ajustarea hotarelor Ungariei dup„ Primul R„zboi Mondial, ca rezultat al urzirii unei îconspira˛ii oculte!“

O alt„ carte po∫tal„ se raporteaz„ nu la trecutul neguros, ci la un presupus viitor: c„tanele maghiare, vizibil satisf„cute, le dau picioare Ón fund vecinilor, gonindu-i din provinciile îvremelnic“ ocupate; spre Rom‚nia fug doi ˛„rani (dovada urii purtate îvalahilor“, dar ∫i, deopotriv„, dovada Ónsemn„t„˛ii noastre ca popor!), ambii cu desagii Ón spate: unul, cu ochii holba˛i de groaz„, gone∫te spre Bucure∫ti, iar cel„lalt, c„lare pe un ˛ap (?!), trece mun˛ii, Ón Moldova.

Œn centrul îUngariei Mari“, eliberate de îcotropitori“, str„luce∫te îSf‚nta Coroan„“ b„tut„ cu pietre scumpe — feti∫ul unor descreiera˛i isterici, care au dat Ón mintea copiilor...

A treia carte po∫tal„ este dubl„ ca m„rime ∫i d„ am„nunte asupra provinciilor pierdute Ón 1920: 102.181 km ∫i 1.704.000 de etnici unguri Ón Ardealul rom‚nesc, 63.497 km ∫i 563.000 de unguri Ón Iugoslavia, 63.004 km ∫i 1.084.000 de unguri Ón Cehoslovacia, respectiv 4.026 km ∫i 64.000 de unguri Ón Austria. Cu litere de-o ∫chioap„ scrie Ón englez„ ∫i maghiar„: îDreptate pentru Ungaria!“, adic„, altfel spus, retrocedarea acestor uria∫e suprafe˛e la care nostalgicii t‚njesc de peste 80 de ani!

Am l„sat special la urm„ dou„ brelocuri cu con˛inut revan∫ist. Primul are, pe o parte, acela∫i contur al îUngariei Mici“ Ón centrul îUngariei Mari“, iar pe verso, statistica pierderilor din 4 iunie 1920 (Trianon), dar, de aceast„ dat„, socotindu-se to˛i locuitorii din provinciile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003 cu pricina (nu numai locuitorii de origine maghiar„), ceea ce duce la umflarea num„rului celor îp„r„si˛i“ la... 13.321.000 de persoane!

Œn fine, al doilea breloc este, de fapt, copia unei monede de 5 pengo, din 1943, cu figura dictatorului ∫ovin Miklos Horthy. Da, Ón Ungaria de azi, Ón ˛ara care, din 2004, va fi membru de drept al Uniunii Europene, o baborni˛„ de 80 de ani (de-o v‚rst„ cu Trianonul!) vinde, Ón centrul capitalei, porc„rii fascistoide de extrac˛ie extremist-totalitar„ ∫i nimeni n-o bag„ la Ónchisoare.

Œn Rom‚nia, care mai c„ nu merge de-a bu∫ilea (ca ˛„ranii din c„r˛ile po∫tale ungure∫ti!) ca s„ adere la Uniunea European„, Antonescu (care nici nu se compar„ cu Horthy, din toate punctele de vedere!) este prigonit de peste tot: din cimitire, din biserici, din ∫coli ∫i, mai r„u, din manualele de istorie.

Œn libr„riile îUngariei europene“ se g„sesc pu˛ine, foarte pu˛ine c„r˛i Ón limbi str„ine (pr„pastie civiliza˛ional„ ∫i cultural„ imposibil de acoperit Ón timp scurt!), dar nu lipsesc traducerile infamei c„r˛i a lui Salman Rushdie, îVersetele satanice“, Ón englez„, francez„, german„, italian„, spaniol„ ∫i rus„! Chiar trebuia popularizat„ Ón toate limbile de circula˛ie interna˛ional„ o astfel de tip„ritur„ submediocr„ care def„imeaz„ o religie Ón ansamblu?

Ca rom‚n ∫i ca ortodox, cred c„ e la fel de tic„loas„ atacarea Islamului (de c„tre un ins cu nume morbid: rush = grab„, to die = a muri) ca ∫i atacarea, de c„tre unii exalta˛i, a cre∫tinismului, Ón numele dezl„n˛uirii unor îr„zboaie sfinte contra necredincio∫ilor“. Ura na∫te, din p„cate, ur„, iar b„taia de joc mai r„u incit„ spiritele. ™i toate acestea la Budapesta, îcapital„ european„“, îpol al civiliza˛iei“...

Ce bine m„ simt c„ sunt rom‚n ∫i c„ nu m„ fac p„rta∫ la asemenea mi∫elii, unele s„v‚r∫ite Ón numele îUngariei mari“, altele Ón numele îCruciadei Ómpotriva terorismului“...

Concretizarea eforturilor Rom‚niei Ón domeniul securiz„rii frontierelor, cu relevan˛„ deosebit„ sub aspectul elimin„rii regimului obligativit„˛ii vizelor Schengen pentru cet„˛enii rom‚ni.

Justi˛ia ∫i afacerile interne reprezint„ unul dintre cele mai importante domenii Ón care ˛ara noastr„ a f„cut eforturi deosebite de implementare a valorilor europene, Ón contextul derul„rii negocierilor de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, pe segmentul capitolului XXIV, Ón perioada cuprins„ Óntre anul 2001 ∫i sf‚r∫itul anului curent.

Una dintre direc˛iile primordiale pe care s-au axat aceste eforturi Ón domeniul J.A.I. Ól constituie securizarea frontierelor, ca segment de referin˛„ Ón domeniul controlului fenomenului migrator, cu relevan˛„ deosebit„ pentru ˛ara noastr„ Ón contextul Ón care grani˛a de vest a Rom‚niei urmeaz„ s„ devin„, de la data ader„rii, frontier„ extern„ a Uniunii Europene.

De asemenea, demersurile Óntreprinse de ˛ara noastr„ pe acest segment au fost destinate, Ón egal„ m„sur„, eficientiz„rii controlului pe Óntreaga frontier„

rom‚n„, Ón vederea prevenirii ∫i combaterii manifest„rii fluxurilor migratorii ilegale care ar putea traversa ˛ara noastr„, av‚nd ca destina˛ie statele membre ale Uniunii Europene.

Acest proces complex de securizare a frontierelor na˛ionale a cunoscut progrese semnificative ∫i constante Ón decursul perioadei de referin˛„, progrese fundamentate pe asigurarea prealabil„ a unui cadru legislativ corespunz„tor, concretizat prin adoptarea de c„tre Parlament ∫i de c„tre Guvernul Rom‚niei a unor acte normative definitorii:

— Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei de Frontier„ Rom‚ne (aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 81/2002);

— Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Rom‚niei (aprobat„ prin Legea nr. 2.143/2003, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare);

- Modific„rile succesive aduse la Ordonan˛a de Guvern nr. 65/1997 privind regimul pa∫apoartelor Ón Rom‚nia (aprobat„ prin Legea nr. 216/1998);

— Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul str„inilor Ón Rom‚nia (aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 357/2003);

— Hot„r‚rea de Guvern nr. 943/2001 privind Ónfiin˛area Grupului Interministerial pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare;

— Hot„r‚rea Guvernului nr. 482/2003 pentru aprobarea Strategiei pentru managementul integrat al frontierei de stat Ón perioada 2003—2006.

De asemenea, ˛ara noastr„ a Óncheiat acorduri de readmisie cu toate statele membre ale Uniunii Europene ∫i cu majoritatea statelor a c„ror popula˛ie manifest„ o pronun˛at„ tendin˛„ de emigrare, astfel cum au fost acestea identificate de structurile specializate din cadrul Uniunii Europene (instrument juridic a c„rui eficien˛„ a fost demonstrat„ prin sc„derea semnificativ„ a cazurilor de cet„˛eni rom‚ni care r„m‚n Ón mod ilegal pe teritoriile statelor europene, respectiv a str„inilor pe teritoriul Rom‚niei), precum ∫i acorduri privind regimul vizelor ∫i circula˛ia persoanelor, cu statele vecine Rom‚niei ∫i cu alte state, conform angajamentelor asumate de ˛ara noastr„ prin documentul de pozi˛ie la capitolul XXIV.

O realizare deosebit de important„ Ón acest context o constituie ∫i punerea Ón circula˛ie a unor noi pa∫apoarte rom‚ne∫ti, precum ∫i a unor documente de c„l„torie care se elibereaz„ str„inilor de c„tre autorit„˛ile rom‚ne, av‚nd un grad de securitate potrivit standardelor europene Ón aceast„ materie.

Profesionalizarea personalului operativ din cadrul Poli˛iei de Frontier„ Rom‚ne, precum ∫i asigurarea tehnico-material„ corespunz„toare Ón punctele de trecere a frontierei ∫i a unit„˛ilor av‚nd ca misiune paza frontierei de stat constituie un alt domeniu Ón care progresele Ónregistrate s-au materializat Ón realizarea unei diminu„ri certe ∫i semnificative a migra˛iei Ón Rom‚nia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003 Procesul securiz„rii grani˛elor potrivit condi˛iilor impuse de forurile europene urmeaz„ s„ fie definitivat Ón cursul anului viitor ∫i p‚n„ la data ader„rii la Uniunea European„, prin finalizarea demersurilor de informatizare a tuturor punctelor de trecere a frontierei (sistemul SIF), precum ∫i de implementare a sistemului îViza on-line“ care va putea fi interconectat, dup„ aderare, la Sistemul de Informa˛ii Schengen (SIS — sistem de urm„rire interna˛ional asistat pe calculator).

Garan˛ia concretiz„rii Ón mod eficient ∫i conform cu condi˛iile impuse ˛„rii noastre Ón aceast„ materie o constituie Uniunea European„ la aceste demersuri. Astfel, Consiliul mini∫trilor de justi˛ie ∫i ai afacerilor interne din Uniunea European„ (Consiliul J.A.I.), reunit la Bruxelles la data de 7 decembrie 2001, a votat Ón unanimitate ridicarea obligativit„˛ii vizelor pentru cet„˛enii rom‚ni.

Aceast„ decizie (denumit„ oficial îRegulamentul conform c„ruia solicitan˛ii rom‚ni vor putea, Óncep‚nd cu 2 ianuarie 2002, s„ c„l„toreasc„ f„r„ viz„ Ón spa˛iul Schengen pentru perioade de p‚n„ la trei luni“) nu a fost Ónso˛it„ de nici un fel de restric˛ii ∫i nici de perioade de prob„, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón cazul Bulgariei.

Hot„r‚rea Consiliului J.A.I. a fost, de altfel, confirmat„ de c„tre Consiliul European reunit la Laeken Ón perioada 13—14 decembrie. Demersurile constatate Óntreprinse de autorit„˛ile rom‚ne pentru men˛inerea acestei facilit„˛i ∫i-au manifestat, p‚n„ Ón prezent, eficien˛a, decizia Consiliului J.A.I. fiind precedat„, pe plan intern, de adoptarea a dou„ reglement„ri menite s„ asigure exercitarea dreptului la liber„ circula˛ie a cet„˛enilor rom‚ni Ón spa˛iul Schengen, respectiv Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 144/2001 privind Óndeplinirea de c„tre cet„˛enii rom‚ni, la ie∫irea din ˛ar„, a condi˛iilor de intrare Ón statele membre ale Uniunii Europene ∫i Ón alte state (aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 177/2002) ∫i Ordinul ministrului de interne nr. 177/2001 pentru stabilirea cuantumului sumei minime Ón valut„ liber convertibil„ pe care cet„˛enii rom‚ni trebuie s„ o de˛in„ la ie∫irea din ˛ar„, c‚nd c„l„toresc Ón scopuri particulare Ón statele membre ale Uniunii Europene sau Ón alte state.

Aprecierile pozitive ale forurilor europene cu privire la progresele Rom‚niei Ón domeniul de referin˛„ au fost de cur‚nd confirmate ∫i prin concluziile Delega˛iei Comisiei Europene, cuprinse Ón Raportul de ˛ar„ pentru anul 2003, Ón con˛inutul c„rora, la sec˛iunea îAcquis“, se precizeaz„ c„ îs-au Ónregistrat progrese legislative Ón cele mai multe sectoare din domeniul justi˛iei ∫i afacerilor interne, Ón special Ón ceea ce prive∫te migra˛ia, combaterea crimei organizate... etc“.

Guvern„rile postdecembriste, politica falimentului total al Na˛iunii Rom‚ne sau Triumful antirom‚nismului.

To˛i cei preocupa˛i de preluarea puterii cuno∫teau bine economia ∫i societatea rom‚neasc„ Ón general. Cu to˛ii cuno∫teau componentele de conducere ∫i de management care aveau nevoie de corec˛ii. ™tiau bine ce ar fi men˛inut economia Ón func˛iune, cum am fi

p„strat pie˛ele pentru produc˛ia industrial„ ∫i agricol„, ∫tiau ce trebuie f„cut pentru progresul ∫tiin˛ei, cercet„rii, Ónv„˛„m‚ntului, s„n„t„˛ii, pentru optimizarea justi˛iei, internelor ∫i ap„r„rii. ™i cu toate astea, ˛ara a luat-o pe alt drum.

Cu ajutorul mijloacelor moderne de intoxicare ∫i manipulare a opiniei publice s-a reu∫it aducerea la c‚rma treburilor publice a unor oameni dispu∫i s„ fac„ abstrac˛ie de realitatea rom‚neasc„, de poten˛ialul economic, cultural ∫i uman deosebit ∫i s„ Ómping„ societatea rom‚neasc„ pe panta declinului plenar. Tirul dezinform„rilor ∫i diversiunilor pl„smuite Ón laboratoarele antirom‚nismului au transformat na˛iunea rom‚n„ Óntr-o popula˛ie Ón stare s„ Ónghit„ orice samavolnicie, Óntr-o mas„ de manevr„ orbit„ de minciunile cu lustru doct ale ciocoiului nou, lacom ∫i apatrid. A∫a au fost Ónstr„inate importante obiective precum îRomtelecom“-ul, îSidex“-ul, îRomcim“-ul, îRoman“ — Bra∫ov, îTractorul“.

Au existat ∫i rom‚ni lucizi care vedeau c„ v‚nzarea la fier vechi, dezindustrializarea for˛at„ nu sunt o solu˛ie Ón favoarea Rom‚niei. Astfel de oameni au fost elimina˛i prin mijloace a∫a-zis democratice, cu presa, cu ∫antajul, sau au fost uci∫i precum Virgil S„hleanu, liderul sindical de la îTepro“ — Ia∫i.

fiara a fost adus„ Ón pragul falimentului total. Pulverizarea patrimoniului public c„tre oricine ∫i pe mai nimic, tehnica prelu„rii arieratelor la datoria public„, devalizarea b„ncilor, defri∫area p„durilor, falimentarea complexelor zootehnice i-au Ómbog„˛it pe unii ∫i i-au dezmo∫tenit pe al˛ii. Culmea ironiei, acum Óncep, ÓncetÓncet, s„ ni se prezinte drept reu∫ite ale politicii falimentului total, drept o mare realizare faptul c„ ar exista Ón Rom‚nia 300 de milionari Ón dolari. Diversiune de∫teapt„ p‚n„ la un punct, parte a uria∫ei manipul„ri care a n„ucit ∫i s„r„cit cet„˛eanul, care a distrus o ˛ar„ cu un poten˛ial apreciat de to˛i observatorii one∫ti. A∫tept„m lista celor 3.000 de multimiliardari Ón lei, a celor 300 de mii de mari proprietari de palate, vile, hoteluri, limuzine, pontoane, iahturi etc. ∫i a celor 3 milioane de ∫p„gari, de magistra˛i, poli˛i∫ti, c„m„tari, proxene˛i, trafican˛i de alcool, func˛ionari guvernamentali, patroni de cazinouri ∫i, Ón general, de infractori care acumuleaz„ averi mobiliare ∫i imobiliare colosale, care repatriaz„ valuta sau o ˛in Ón locuri t„inuite ∫i nu pl„tesc un leu la statul rom‚n, nici m„car curentul electric.

Pe acest fundal al mizerie, s„r„ciei ∫i debusol„rii, vin unii s„ ne conving„ c„ ˛ara sufer„ un proces de modernizare.

Poate de demolare ∫i de Ónstr„inare! Ho˛ia f„r„ margini, nesim˛irea revolt„toare au f„cut din rom‚ni un popor de asista˛i. L„sa˛i f„r„ munc„, f„r„ satisfac˛ii profesionale ∫i f„r„ speran˛„ Ón viitorul copiilor, mul˛i Ó∫i pun cap„t zilelor.

Aceasta e ˛ara real„ ∫i aceasta e îlista“ real„ a celor ce suport„ cinismul oligarhiei Ómbog„˛ite peste noapte Ón dauna celor mul˛i ∫i umili˛i. Terorismul mediatic a produs cu succes o mare victim„: poporul rom‚n, Ón pragul dispari˛iei, federaliz„rii, neputin˛ei unific„rii ∫i supravie˛uirii Ón istorie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/28.XI.2003 Cine ne-a ur‚t at‚t de mult ∫i cum a reu∫it a∫a de u∫or s„ se r„zbune r„m‚n Óntreb„ri, deocamdat„, f„r„ r„spuns.

Succes Ón alegeri, stima˛i terminatori ai destinului na˛ional! Œn alegeri, Ón fa˛a gloatelor care a∫teapt„ s„ le arunca˛i c‚rna˛i Ón praful drumului ∫i alcool din sfecl„ din zona Cernob‚l. C‚t despre reac˛ia autorit„˛ilor la recentele comunicate privind federalizarea Republicii Moldova, cu limb„ oficial„ rusa ∫i transformarea ei Ón gubernie demilitarizat„, izolat„ de lumea civilizat„, ce s„ mai zicem? La ce ne-am putea a∫tepta c‚nd Óns„∫i gure∫a pres„ a minciunii na˛ionale tace ca morm‚ntul?!

îOh, oh, vai de ˛ar„“ se c„ina cronicarul. Am ajuns din nou acele vremi.

Doamne ap„r„ ∫i ocrote∫te poporul rom‚n!

Not„:

Anexez o solicitare a unei familii de rom‚ni cinsti˛i adu∫i Ón pragul disper„rii de actuala stare de lucruri din ˛ar„.

îDomnului deputat P.R.M. de Buz„u — prof. Mircea Costache.

Subsemna˛ii Nicolae Mara-Lumini˛a, inginer„, ∫i Nicolae Emil, subinginer, domicilia˛i Ón municipiul Buz„u, Aleea Industriei nr. 1, bloc I, et.10, ap.50, oficiul po∫tal nr. 7 Buz„u, cod po∫tal 120224, prin prezenta v„ aducem la cuno∫tin˛„ cele de mai jos, spre competenta ∫i urgenta solu˛ionare din partea dumneavoastr„ personal.

Situa˛ia noastr„ este tragic„ ∫i numai o interven˛ie rapid„ din partea dumneavoastr„ ne mai poate salva. De mult timp nu avem serviciu, nu avem alte surse de venituri, nu de˛inem p„m‚nt Ón proprietate ∫i suntem muritori de foame.

Suntem c„s„tori˛i din anul 1991, nu avem copii, nu avem antecedente penale. Suntem cinsti˛i, corec˛i, inteligen˛i, intransigen˛i ∫i perseveren˛i.

1. Subsemnatul Nicolae Emil am v‚rsta de 44 ani, sunt absolvent al Liceului Industrial îUnirea“ — Bucure∫ti, Ón anul 1978, cu specializarea electronist pentru automatiz„ri. Am efectuat stagiul militar. Sunt absolvent al Facult„˛ii de Electronic„ ∫i Telecomunica˛ii Bucure∫ti, sec˛ia subingineri, zi. Din 23 octombrie 1984 ∫i p‚n„ Ón data de 1 octombrie 1991 am lucrat Ón industrie ca subinginer electronist. Dup„ 1 octombrie 1991 am predat Ón Ónv„˛„m‚nt. Pentru activitatea desf„∫urat„ Ón Ónv„˛„m‚nt am ob˛inut calificative de îfoarte bine“.

2. Subsemnata Nicolae Mara-Lumini˛a sunt n„scut„ Ón anul 1958 (am Ómplinit v‚rsta de 45 ani), Ón ora∫ul Buz„u. Mama mea Anghel D. Elena, a fost profesoar„ emerit„ de fizic„ ∫i a predat fizica la Liceul Pedagogic Buz„u (unde a fost ∫i directoare) ∫i a predat peste 25 de ani la Liceul de Matematic„-Fizic„ îB. P. Ha∫deu“ Buz„u (unde a fost mul˛i ani ∫efa Catedrei de fizic„chimie).

Subsemnata Nicolae Mara-Lumini˛a am absolvit Liceul de matematic„-fizic„ îB. P. Ha∫deu“ — Buz„u. Sunt absolvent„ a Facult„˛ii de Mecanic„ Bucure∫ti, Sec˛ia utilaj tehnologic (chimie), ingineri, zi. Œn perioada 1985–1992 subsemnata am lucrat ca inginer mecanic (utilaj tehnologic chimic) Ón proiectare-tehnologie ∫i am

ob˛inut calificative de îfoarte bine“. Dup„ aceea, am lucrat ca educatoare Ón Ónv„˛„m‚nt ∫i am ob˛inut calificative de îfoarte bine“ ∫i recomand„ri de continuitate Ón Ónv„˛„m‚nt. Am fost membr„ a Partidului Socialist al Muncii — Buz„u p‚n„ Ón luna septembrie 2003 (dup„ care, P.S.M. Buz„u a fuzionat cu P.S.D. Buz„u.)

3. Pentru a ob˛ine un loc de munc„, subsemna˛ii am depus sute de cereri de angajare, am depus sute de C.V.-uri, dar totul a fost Ón zadar. Prin efortul nostru financiar at‚t eu, c‚t ∫i so˛ul meu am urmat cursurile de calificare Ón meseriile: manager comercial-conduc„tori unit„˛i comerciale, osp„tar, barman, buc„tar, operator PC, administrator de condominiu ∫i am ob˛inut diplomele respective numai cu calificative de îfoarte bine“.