Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

Putem începe ºedinþa de astãzi condusã de subsemnatul, vicepreºedinte Gheorghe Buzatu, asistat de domnii senatori Pusk‡s Valentin-Zolt‡n ºi Mihai Ungheanu.

În ceea ce priveºte prezenþa, sunt prezenþi 110 senatori, mai mulþi dintre colegii noºtri lipsesc din motive speciale, 3 fiind la Guvern, 6 în delegaþie ºi unul bolnav.

Ordinea de zi. Fiecare dintre dumneavoastrã aþi primit ºi cunoaºteþi ordinea de zi. Dacã sunt propuneri, probleme?

Poftiþi, vã rog, domnule senator Badea!

## Domnule preºedinte,

Observ cã deºi s-a stabilit în ºedinþa Biroului permanent sã readucem pe ordinea de zi aceastã problemã a constituirii comisiei parlamentare de anchetã pentru cercetarea în domeniul folosirii fondurilor din sãnãtate, nu o avem pe ordinea de zi.

Propun reintroducerea ei pe ordinea de zi.

Veþi face o propunere atunci când ajungem la punctul respectiv, la punctul 2 al ordinii de zi. Am reþinut propunerea...

Poate cã locul ei va fi acolo unde constituim comisiile acelea de mediere. V-aº ruga sã supuneþi votului aceastã propunere.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

În aceastã situaþie,

## **Din salã** _(mai multe voci):_

Introducerea pe ordinea de zi.

## Da, la punctul respectiv.

Vreau sã specific cã, în continuare, trebuie sã adoptãm ºi programul de lucru. Avem în vedere desfãºurarea lucrãrilor de la ora 16,00, de acum, pânã la ora 19,30, cu cele 3 capitole pe care le cunoaºteþi: declaraþii politice, dezbaterea proiectelor de lege, întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri.

Trecem la primul punct de pe ordinea de zi, declaraþii politice.

Invit la microfon pe domnul senator Victor Apostolache. Poftiþi, vã rog, domnule senator!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Doresc ca declaraþia mea de astãzi sã constituie o temã de meditaþie pentru politicienii care, o datã cu sosirea primãverii, îºi amintesc brusc de agriculturã, de numeroasele neajunsuri cu care se confruntã þãranii ºi câte ar mai trebui sã facã Guvernul pentru a ieºi din acest impas, câte soluþii pertinente ar fi putut dânºii sã aibã dacã ar fi fost la guvernare ºi fel de fel de alte soluþii pe care nu le-au probat niciodatã.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Toate partidele care s-au perindat la guvernare au declarat agricultura ca sector prioritar al economiei româneºti ºi singura care, beneficiind de avantajele generoase oferite de factorii de mediu, ar fi putut scoate România din situaþia gravã cu care se confruntã.

Analiza rezultatelor din acest sector conduce cãtre ideea cã mãsurile întreprinse nu ºi-au atins scopul urmãrit, ba, mai mult, s-au agravat unele probleme, în timp ce altele tind cãtre stabilizare, iar în altele se înregistreazã creºteri, ca de pildã la efectivele de animale. Aceste neajunsuri au fost generate, în primul rând, de faptul cã majoritatea deciziilor s-au luat de politicieni care nu au þinut cont de faptul cã agricultura este o ºtiinþã, o ºtiinþã dificilã care are reguli proprii de acþiune.

Deciziile politice care vizeazã agricultura trebuie sã þinã cont cã vor afecta întreaga populaþie a þãrii, iar încercarea de a satisface anumite grupuri sau categorii de cetãþeni nu va duce decât la neajunsuri pe ansamblu.

Unele dintre deciziile luate au la bazã ºi recomandãri ale unor organisme internaþionale de care decidenþii au trebuit sã þinã cont, dar altele ºi, din nefericire, marea majoritate s-au fãcut la presiunea politicului sau a unor aºa-ziºi lideri ai societãþii civile, aºa cum se întâmplã de altfel ºi astãzi cu impozitul pe terenurile agricole.

Este bine ºtiut cã orice management începe printr-un proces de previziune a rezultatelor care apar ºi dupã implementarea deciziilor.

Am remarcat faptul cã purtãtorii de decizie din agricultura României nu s-au gândit deloc la ce se va întâmpla cu aceasta dupã finalizarea Legii nr. 18/1991, a Legii nr. 1/2000 ºi a multor altora dintre ele. Lipsa de previziune duce la decizii incorecte, duce la utilizarea neraþionalã a resurselor ºi, în final, la ineficienþã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit acum la microfon pe domnul senator Nicolae Iorga. Poftiþi!

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Astãzi, la ora la care îmi încep acest discurs în Senatul României, aceastã declaraþie politicã, în Piaþa Sfatului din Braºov se desfãºoarã un mare miting de protest al sindicatelor braºovene, aºteptându-se o participare de peste 10.000 de oameni din oraºul reºedinþã de judeþ, dar ºi din alte localitãþi ale acestuia. Am fost informat telefonic cã sunt, la ora actualã, în Piaþa Sfatului din Braºov, peste 15.000 de persoane. Vor participa membrii de sindicat de la Uzinele ”RomanÒ Ñ S.A., ”TractorulÒ, ”RulmentulÒ, ”TohanÒÑZãrneºti, ”NitramoniaÒÑFãgãraº ºi Întreprinderea de Construcþii Aeronautice Ghimbav. Picãtura care a umplut paharul a fost apariþia Ordonanþei Guvernului nr. 8 din 2003 privind compensaþiile ce se acordã angajaþilor ce urmeazã a fi disponibilizaþi pânã la 30 iunie anul curent, cererile sindicale fãcând trimitere la compensaþiile mai mari acordate salariaþilor din industria de apãrare, dar ºi din alte societãþi comerciale, cum ar fi ”SidexÒÑGalaþi ºi aºa mai departe.

Pe când sindicatele braºovene se aflau în toiul pregãtirilor pentru marºurile ºi mitingul de protest de astãzi, guvernanþii le-au dat un nou motiv, poate ºi mai puternic, de a ieºi în stradã. Mai precis, au aprobat joia trecutã, într-o pãguboasã zi de 13, lista neagrã cu cele 23 de societãþi comerciale în care, în trimestrul doi al acestui an, urmeazã sã se facã cele mai masive disponibilizãri de personal din istoria lor, ale societãþilor adicã. Printre acestea se aflã ºi 3 societãþi comerciale braºovene: ”TractorulÒ, care trebuie sã reducã 3.001 persoane, ”RomanÒ Ñ S.A. Ñ 3.300 ºi ”RulmentulÒ 1.500 de salariaþi, ceea ce reprezintã circa 40% din efectivele existente. Revendicãrile sindicaliºtilor participanþi la miting sunt urmãtoarele: 1) stoparea cãderii nivelului de trai, prin eliminarea muncii la negru ºi reducerea impozitului pe salarii; 2) scãderea preþului la produsele de bazã alimentare ºi la energia pentru consumul casnic; 3) anularea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 8 din 25 februarie 2003 cu privire la disponibilizarea de personal din societãþile cu capital majoritar de stat; 4) înlocuirea acestei ordonanþe cu un act legislativ care, pe lângã salarii compensatorii decente ºi nediscriminatorii, sã cuprindã ºi alternative de locuri de muncã pentru cei disponibilizaþi; 5) reducerea importurilor ºi dezvoltarea producþiilor industriale româneºti, reducând, astfel, ºomajul în România; 6) recalcularea pensiilor conform noului sistem, pentru asigurarea unor pensii echitabile ºi nediscriminatorii; 7) încheierea Acordului social pe unitate, anexã la Contractul de privatizare.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Urmeazã domnul senator Aurel Panã, în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat. Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Se vorbeºte cu foarte multã uºurinþã despreÉ ”aºa ne cere Uniunea EuropeanãÒ. Nimic mai fals. Dupã cum se ºtie, Portugalia, Spania, Grecia, dar mai ales Austria au o agriculturã de pogonari, ºi nu de mari exploataþii.

Uniunea Europeanã are nevoie de o Românie nu cu 2.000Ñ3.000 de latifundiari ºi 13.000.000 de þãrani sãraci lipiþi pãmântului, ci de o Românie în care cele 13.000.000 de þãrani trãiesc ºi muncesc demn în þara lor Ñ România.

Anul trecut, prin Ordonanþa guvernamentalã nr. 36/2002, Guvernul P.S.D., condus de Adrian Nãstase, încerca sã ia ºi ultima piele de pe þãranul român, introducând impozitul pe terenul agricol ºi forestier din extravilan. Lipsit de sprijin din partea statului ºi lipsit de resurse proprii, dupã doi ani de recolte compromise sau nevândute, þãranul român a înþeles cã este cu adevãrat puternic ºi cã probleme importante pot fi rezolvate prin decizia sa, care îi aparþine.

Astfel, sub presiunea iniþiativei legislative a Partidului Democrat privind suspendarea plãþii impozitului pe terenurile agricole ºi forestiere, aflatã în dezbatere, în procedurã de urgenþã, la Camera Deputaþilor, susþinutã de semnãturile a peste 400.000 de þãrani, Guvernul P.S.D., condus de Adrian Nãstase, a fost obligat sã adopte, vineri noaptea, Ordonanþa guvernamentalã de urgenþã nr. 12/2003, prin care amânã plata impozitului pe terenul agricol.

Iatã deci cã, dupã acþiunea ”Da, pentru BucureºtiÒ, se dovedeºte cã opoziþia nu numai cã existã, ci cã este ºi eficientã, iar Partidul Democrat, venind în întâmpinarea nevoilor cetãþenilor, demonstreazã capacitatea sa de a fi o alternativã realã la actuala guvernare P.S.D. Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, domnule senator.

Domnul senator Corin Penciuc va vorbi în numele Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal. Poftiþi, vã rog, domnule senator!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori, o analizã a situaþiei serviciilor sanitare din România, la nivelul anului 2003, ne conduce la concluzia inevitabilã cã acestea au pornit cu stângul. Principala cauzã a acestei stãri de lucruri Ñ haosul ce caracterizeazã legislaþia sanitarã ºi, nu în ultimul rând, faptul cã întreg sistemul a fost proiectat sã funcþioneze cu debite.

Astfel, proiectul de buget al Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate pentru 2003 prevedea, la capitolul ”VenituriÒ, 63.000 de miliarde, în timp ce Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi Ministerul Finanþelor Publice au alocat doar 54.000 de miliarde, pentru ca, în final, sã fie aprobate 56.000 de miliarde. Cu alte cuvinte, a rezultat o eliminare a veniturilor C.N.A.S. de 7.000 de miliarde la capitolul ”VenituriÒ.

În ceea ce priveºte datoriile sistemului sanitar, acestea erau, la 30 noiembrie 2002, de 6,4 mii de miliarde. În acest sens, precizez faptul cã, în România, sunt alocaþi 25.000 de lei pe locuitor pentru sãnãtate, comparativ cu celelalte state candidate la Uniunea Europeanã, respectiv Ungaria, Cehia, Polonia, unde aceastã alocaþie este de 60 de dolari pe locuitor.

Aceste aspecte evidenþiazã o prognozã care conduce la creºterea deficitului pe 2003 pentru serviciile sanitare ºi la o aprofundare a crizei cu care se confruntã sistemul de sãnãtate, situaþie devenitã evidentã ºi concretizatã prin convulsiile manifestate la început de an în acest domeniu. Publicarea cu întârziere a normelor aferente Contractului-cadru pe 2003, singurul act în baza cãruia pot fi încheiate contracte cu furnizorii de servicii medicale, a împiedicat derularea în condiþii normale a procesului de contractare ºi decontare a serviciilor medicale la început de an.

Pe de altã parte, actele adiþionale încheiate de casele de asigurãri de sãnãtate cu furnizorii de servicii medicale, în luna ianuarie 2003, au fost parafate în conformitate cu normele din 2002. În plus, ca ºi cum aceste anomalii nu ar fi fost de ajuns, normele publicate în ”Monitorul OficialÒ nr. 78 bis din 6 februarie 2003 precizeazã faptul cã ele se aplicã începând cu 1 ianuarie 2003.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n, vã rog.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Distins Senat, art. 16 alin. (2) din Constituþie stabileºte cã nimeni nu este mai presus de lege, iar art. 23 se referã la libertatea individului.

Am menþionat aceste douã articole din Constituþie cu un gând mai puþin frumos cãtre Poliþia românã, care, dupã cum am vãzut la televizor Ñ mi se pare, sâmbãtã Ñ, în judeþul Timiº a confundat str. Primãverii cu str. Privighetorii ºi a intrat într-o casã de oameni nevinovaþi; dupã o orã a plecat. Dar nu ãsta este subiectul intervenþiei mele politice, ci un caz întâmplat la SfântuGheorghe în data de 14 martie, ora 22,00. Poliþia, cu forþele speciale cu cagule, a intrat într-o discotecã ºi a ridicat peste 50 de tineri, i-a dus la Poliþie ºi acolo a început sã le facã dosare, sã le instrumenteze dosare de infractori, fãrã sã anunþe pãrinþii, cu toate cã toþi tinerii, adolescenþii erau între 14 ºi 18 ani. Nimeni nu a anunþat pãrinþii, nu au dat voie tinerilor sã-ºi anunþe pãrinþii, iar când totuºi au aflat câte ceva, pãrinþii s-au prezentat la poarta Poliþiei, iar poliþiºtii au spus cã copiii s-au dus acasã, cu toate cã încã erau în curtea Poliþiei, îmbrãcaþi aºa cum au fost ridicaþi de la discotecã, în cãmaºã, eventual în pulover, þinuþi în curte peste trei ore. Din cei peste 50, unii au fost lãsaþi acasã, nu ºtiu pe ce criterii, 37 însã au fost...

Au fost lãsaþi pe criterii etnice...

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Nu au fost criterii etnice, m-am uitat, au fost ºi români între cei care au fost reþinuþi, tocmai, m-am uitat pentru

cã mã interesa problema aceasta, nu era aceastã problemã. ªi li s-au instrumentat dosare exact ca la niºte infractori, cu amprente, cu fotografii, cu numãrul pus la gât ºi aºa mai departe, ºi copiii au ajuns acasã dupã ora 3 noaptea.

Nu ºtiu care este pericolul unei discoteci, unde îºi petrec timpul liber, mai ales la sfârºit de sãptãmânã, tinerii între 14 ºi 18 ani, ºi români, ºi maghiari, împreunã.

De ce trebuie sã intre forþele speciale, cu cagule, sã facã verificãri acolo ºi de ce poliþia nu respectã Constituþia ºi legea, având în vedere cã trebuia sã anunþe pãrinþii, chiar dacã o parte dintre tineri nu au avut buletin de identitate asupra lor, dar trebuiau sã anunþe pãrinþii, sã vinã acolo ºi sã clarifice situaþia, ºi nicidecum sã instrumenteze asemenea dosare de evidenþã care se fac pentru anumiþi infractori.

Cred cã poliþia nu face un bine societãþii cu aceste mãsuri, pentru cã ori au vrut sã demonstreze ºi tinerilor cã au existat vremuri în dictatura comunistã când oamenii au fost ridicaþi noaptea ºi au fost duºi la canal sau au fost împuºcaþi în pãdure, ca sã nu uitãm trecutul dictaturii, ori poliþia încearcã sã îi intimideze pe aceºti tineri, sã nu se obiºnuiascã cu aceastã democraþie pe care vrem sã o clãdim ºi pe care dorim sã o avem în aceastã þarã.

Eu o sã adresez ºi o întrebare domnului ministru de interne Ioan Rus, pentru cã pãrinþii care au fost duminicã ºi astãzi, în cursul dimineþii, la mine, au fost foarte revoltaþi, copiii chiar au fost bruscaþi, unii care au fost mai îndrãzneþi ºi au întrebat de ce ºi cum au mai primit ºi câte o palmã, ceea ce cred cã este în afara oricãrei practici legale a poliþiei.

Suntem de acord ca poliþia sã îºi facã treaba în limitele legii, sã fie prezentã acolo unde trebuie sã fie prezentã, dar nu ºtiu de ce nu au fost prezenþi când marii infractori au pãrãsit þara Ñ ºi la Suceava s-au trezit dupã ce a plecat infractorul, la fel ºi în altã parte Ñ sau prin asta vrea sã demonstreze cã: ”Da, noi suntem foarte puternici, chiar putem interveni în forþã la niºte copii.Ò Eu cred cã nu asta este practica ºi dorim ca poliþia sã îºi facã treaba aºa cum prevede legea.

Vã mulþumim, domnule senator.

Vã rog sã-mi daþi voie sã invit la microfon pe domnul senator Adrian Pãunescu. Poftiþi, vã rog!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Atmosfera în care ne desfãºurãm activitatea este din ce în ce mai încãrcatã, de parcã aºteptãm dupã fulger apariþia trãsnetului. E o atmosferã de rãzboi. Nu am putut înþelege argumentele acestei acþiuni urgente, mi s-au pãrut fãrã toatã logica necesarã ºi parcã asistam la trecerea unor oameni mari printr-o expoziþie de picturã despre care îºi exprimau pãrerea, dar aceastã pãrere va costa soarta Pãmântului. În aceastã atmosferã trebuie sã lucrãm ºi trebuie sã lucreze cei ce au în grija lor directã soarta acestei þãri.

Cred cã, în afarã de sãrãcie, nimic nu sufocã România ca birocraþia. Din pãcate, în loc de mãsuri radicale de punere a problemelor sãnãtãþii ºi de rezolvare a lor în sensul în care am fãgãduit în campania electoralã, ministrul sãnãtãþii, doamna Daniela Bartoº, ia mãsuri aberante care contravin interesului naþional ºi interesului individual. Mi-aº permite sã spun cã ele contravin ºi interesului nostru de partid.

Nu problema numãrului de paturi o discut eu acum, ci felul pripit ºi pompieristic în care s-a luat aceastã mãsurã care pune în situaþie grea pe cei care deja se aflã într-o situaþie grea, bolnavii. Nu am nici un motiv sã mã asociez cu o asemenea mãsurã care vine, parcã, în continuarea unor vechi acte de surzenie la marile probleme ale oamenilor. Nu pot participa, fie ºi prin tãcere complice, la aceastã eroare. ªi mã adresez conducerii Guvernului, primului-ministru, domnului Adrian Nãstase, cu rugãmintea de a delega niºte oameni responsabili sã facã reforma din sãnãtate. Este inadmisibil ca, din aceastã eroare a ministerului, sã fie purtaþi pe drumuri, cu cinism, oamenii care îºi plãtesc datoria faþã de stat, oameni care ºi-au plãtit prin viaþa lor, prin munca lor, prin jertfa lor dreptul la sãnãtate ºi liniºte.

Aceastã mãsurã birocraticã este inadmisibilã, aºa cum, dupã pãrerea mea, este inadmisibilã situaþia de la C.N.A. Acest organism devine, pe mãsurã ce trece timpul, o adevãratã cenzurã intolerabilã la adresa domeniului în care ar trebui sã îºi exercite autoritatea.

Nici o discuþie ºtiinþificã nu mai poate avea loc la televiziunile pe care C.N.A. le ameninþã ºi le someazã, le sancþioneazã ºi, uneori, le desfiinþeazã. Nu cred cã o asemenea clipã era cea aºteptatã de iubitorii de libertate ºi de iubitorii de culturã, de iubitorii de informaþie ºi de iubitorii de dialog, de confruntare.

Dacã aþi fi mai citeþ, aº putea rãspunde!

## **Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

S-a rupt podul ºi a cãzut elefantul...

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

S-a rupt? Da, dar pe el nu-l depãºea nivelul apei... pe elefant, când a cãzut.

## **Domnul Petre Roman**

**:**

E vorba de apa mãrii. Este un obicei de a nu se rãspunde la declaraþii cu alte declaraþii...

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

A sãrit ºi domnul Roman, de colo...!

Era peste apa mãrii? Bine, domnuÕ!...

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Acesta e stabilit prin cod ºi noi trebuie sã-l respectãm!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Dumneavoastrã le ºtiþi pe toate, pãcat cã nu s-a observat pânã acum, în aceastã þarã.

## **Domnul Petre Roman**

**:**

S-a observat...

Da? Nici mãcar de cãtre cei din partidul dumneavoastrã nu s-a observat.

Doamnelor ºi domnilor, trebuie sã închei, nu pledând pacea dintre noi în aceastã salã. Pacea, aici, poate fi convulsionatã de diverse opinii. Eu sper la pacea mondialã.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit în continuare la microfon pe doamna senator Maria Ciocan. Poftiþi, vã rog!

## **Doamna Maria Ciocan:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Iniþial, pregãtisem câteva întrebãri pentru a le adresa Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, dar în fiecare zi primeam noi ºi noi memorii cu noi nemulþumiri aduse de cei care veneau plini de revoltã în audienþã. ªi pentru cã toate sesizãrile privesc probleme destul de grave care contravin promisiunilor de protecþie socialã fãcute de un partid social-democrat, m-am hotãrât sã fac aceastã declaraþie politicã ºi sã încerc sã prezint câteva din aceste probleme. Vreau sã încep cu problemele celor mai oropsiþi dintre noi, pensionarii, care pe lângã faptul cã sunt defavorizaþi prin calculul pensiilor foarte mici, acum sunt loviþi din nou în punctul cel mai dureros al existenþei lor Ñ serviciile medicale, ei fiind solicitanþii cei mai numeroºi ai acestor servicii.

1) Inventarea unei noi taxe, aºa-numitã coplatã, pentru internãrile în spital, care se poate numi o premierã în medicina româneascã, pentru cã niciodatã pânã în prezent nu s-au plãtit taxe pentru internare, a ºocat nu numai aceastã categorie, ci întreaga societate, ea lovind peste 90% din populaþia þãrii. ªi singurul argument adus de Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei pentru susþinerea acestei aberante mãsuri a fost acela de a împiedica internãrile nejustificate. Or, se ºtie cã o internare este decizia directã ºi de necontestat a medicului, ºi nu a bolnavului. Prin urmare, reglementarea spitalizãrilor se face prin disciplinarea personalului medical, ºi nu printr-o cinicã sancþionare a celor suferinzi ºi bolnavi. Aceastã decizie loveºte deodatã douã categorii sociale: material, categoria defavorizatã a societãþii Ñ cei mulþi, fãrã posibilitate de a mai plãti ºi aceste taxe, ºi moral, categoria medicilor, punând la îndoialã cinstea, pregãtirea lor profesionalã, cât ºi capacitatea de decizie.

2) Faptul cã sunt puºi sã-ºi plãteascã analizele medicale necesare dosarului de pensionare pe bazã de boalã ºi greutãþile multiple pe care le întâmpinã la procurarea medicamentelor compensate, dupã ce au plãtit ani la rând asigurãrile sociale, sunt mãsuri aberante care aduc

aceastã categorie în pragul disperãrii ºi-i fac sã se întrebe, pe bunã dreptate, de ce aceastã categorie este tot mai des privitã cu ostilitate? ªi pentru cã am amintit de analizele medicale, doresc sã vã mai prezint încã un aspect legat de acest capitol, care afecteazã, de aceastã datã, pe toþi cei care au nevoie de aceste servicii medicale. Astfel, dacã este necesar a se efectua unele analize dorite cât mai urgent, eºti programat tocmai în luna urmãtoare, pe motiv cã s-au terminat banii pentru luna în curs. Singura soluþie este sã te internezi, dar atunci apare coplata ºi astfel eºti obligat sã apelezi la clinicile private, dar din pãcate nici aici nu este totul în roz, pentru cã majoritatea clinicilor private au contracte cu casele de asigurãri de sãnãtate, care acumuleazã la aceste clinici datorii imense, având toate ºansele sã nu fii primit nici aici. ªi aºa te învârþi într-un cerc vicios, ajungând sã renunþi la toate analizele ºi sã ieºi din acest cerc mai bolnav decât ai fost. Dar aceste probleme nu sunt din pãcate singurele, în sistemul sanitar, de care se lovesc pacienþii, pentru cã fondurile alocate sãnãtãþii sunt mici, producând neplãceri tuturor. Chiar ºi medicilor, de la cei de familie, care nu se pot descurca cu valoarea punctului medical rãmas la valoarea celui de anul trecut, fãrã a se lua în considerare mãcar inflaþia, pânã la practicienii de spitale, care sunt nevoiþi sã trateze bolnavii cu aparaturã veche ºi depãºitã, cu medicamente aduse de acasã de familiile bolnavilor. Având în vedere toate cele expuse mai sus, cât ºi multe altele, fac apel la înþelepciunea ºi bunãvoinþa dumneavoastrã, pentru a vã ruga sã daþi importanþa cuvenitã acestui sector, sã rezolvaþi problemele þinând cont de starea realã a societãþii noastre, conºtienþi fiind cã acest sector este vital întregii populaþii ºi de el depinde sãnãtatea ºi viitorul naþiunii noastre.

Vã mulþumesc, doamna senator.

Domnul senator Aurel Panã, pentru un drept la replicã. Poftiþi, vã rog, aþi solicitat cuvântul!

Aº încerca sã vorbesc în versuri, ca sã putem sã facem foarte bine diferenþierea de cât mã pricep eu la construcþii de versuri ºi cât se pricepe poetul la probleme de politici agricole. Eu cred cã avem dreptul la opinie fiecare, ba, mai mult, am crezut cã e o chestiune asupra cãreia se revine uºor, uºor, ºi nu am venit cu declaraþia politicã aici atunci când, în comune din nordul judeþului... prefectul judeþului Giurgiu a pus poliþia sã-i sperie pe membrii de partid ai Partidului Democrat, care strângeau asemenea semnãturi, n-am vrut sã vã mai vorbesc despre exemplele pe care toþi prefecþii, împreunã cu primarii P.S.D., în târguri, peste tot unde se strângeau aceste semnãturi, au avut o poziþie ostilã. Este o realitate, cele peste 650.000 de semnãturi din Bucureºti constituie, la fel, o realitate, cele peste 400.000 de semnãturi, ºi sunt în curs de strângere, în continuare, de semnãturi de proprietari Ñ þãrani, ºi este iarãºi o realitate cã existã aceastã iniþiativã legislativã despre care v-am vorbit, la Camera Deputaþilor, în procedurã de urgenþã. Deci un partid care-ºi vede numai de latifundiari ºi uitã þãranii... Eu zic cã trebuie sã ne vedem fiecare de ale noastre!

Vã mulþumesc.

Doamna senator Maria Petre. Poftiþi, vã rog, doamnã!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Eu o sã vã propun sã reluãm o ºansã pe care, lunea trecutã, din pãcate, cel puþin în privinþa dumneavoastrã, a colegilor care faceþi parte din partidul de guvernãmânt, am ratat-o. Ceea ce vã propun astãzi þine de cele zece voturi, care, pânã la urmã, au fãcut ca moþiunea ”Abandonarea pensionarilorÒ sã fie respinsã de Senat, lucru care n-a fost deloc în regulã, pentru cã dacã ne amintim de cele nouã cereri formulate de noi în finalul moþiunii, nici mãcar de demisia ministrului muncii nu era vorba, ci era vorba de niºte mãsuri despre care toþi ºtim, simþim ºi recunoaºtem cã sunt absolut necesare. Ca atare, vã propun, stimaþi colegi din P.S.D., ca mãcar zece dintre dumneavoastrã, care dacã aþi fi votat moþiunea, ea ar fi trecut ºi am fi dat un semnal pe care cu toþii, ca senatori ai României, îl datoram în acel moment, ºi-l datorãm ºi astãzi pensionarilor care o duc atât de greu. Noi o sã iniþiem o comisie de anchetã pe o problemã punctualã, ºi anume: unde stau cele 90.000 de miliarde arierate în acest moment la fondul de pensii, cum se recupereazã de cãtre casele judeþene de pensii, pentru cã avem semnale din teritoriu, din pãcate destul de alarmante cu privire la modul de recuperare a banilor care lipsesc în acest moment la fondul de pensii ºi rugãmintea noastrã la colegii, mai întâi, care au semnat împreunã cu noi moþiunea, dar ºi la dumneavoastrã, în special, e sã susþineþi formarea acestei comisii care sã mai dea o ºansã, dacã pe cea pe care o avea în vedere moþiunea am ratat-o împreunã, sã mai dea o ºansã pensionarilor, pentru cã situaþia vieþii lor este atât de dramaticã, pe cât spuneaþi fiecare dintre dumneavoastrã în intervenþiile la dezbaterea moþiunii de lunea trecutã.

Vã mulþumesc.

Vom prezenta Biroului permanent iniþiativa concretã de constituire a comisiei, care sã verifice, repet, unde stau cele 90.000 de miliarde care sunt în acest moment neîncasate la fondul de pensii?

Vã mulþumesc, doamna senator. Domnul senator Hermann Fabini.

## **Domnul Armeniu Fabini Hermann:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Vreau sã dau acestei declaraþii un titlu, ºi anume: ”TimpulÒ. Permiteþi-mi, la început, sã vã prezint filmul unei ore, pe care l-am notat de curând, în aºteptarea începerii ºedinþei. Este vorba de o orã ºi zece minute, de la 9 la 10,10, în ziua de 6 martie 2003.

Ora 9,00. În holul sãlii plenare a Camerei Deputaþilor sunt expuse listele cu senatori ºi deputaþi. Pe lista Senatului sunt 7 semnãturi de prezenþã.

Ora 9,01. În salã sunt 14 parlamentari.

Ora 9,15. În salã sunt 34 de parlamentari ºi 8 persoane din staff-ul tehnic. Nimeni din prezidiu.

Ora 9,30. 65 de parlamentari ºi 9 membri din staff. Nimeni din prezidiu.

Ora 9,38. Este acþionatã soneria, care produce un zgomot mai aproape de o sirenã decât de o sonerie de ºcoalã.

Ora 9,41, apare domnul preºedinte Dorneanu la prezidiu. Dupã câteva minute pleacã. Soneria sunã în continuare.

Ora 9,45 Ñ 99 de parlamentari, 12 membri din staff ºi un secretar la prezidiu. Soneria sunã.

Ora 9,52, vine din nou domnul preºedinte Dorneanu. Ora 9,65, apare domnul preºedinte Vãcãroiu ºi se aºazã la prezidiu. În salã sunt circa 128 parlamentari. Soneria sunã în continuare. La prezidiu sunt domnii Vãcãroiu, Dorneanu ºi Predescu.

Ora 10,00 Ñ domnul Dorneanu anunþã cã din 484 de parlamentari ºi-au anunþat prezenþa 386. Declarã ºedinþa deschisã.

Numãrând parlamentarii prezenþi în salã, ajung la cifra de 155. Soneria sunã în continuare.

Ora 10,10, soneria a încetat sã mai sune. În salã sunt circa 187 de parlamentari.

Vã cer scuze dacã cu aceste observaþii v-am plictisit, dar tot cred cã se impune un comentariu pe aceastã temã. Timpul este o entitate limitatã datã omului, anii vieþii noastre se ridicã la 70 de ani, iar pentru cei mai tari la 80 de ani, scrie psalmistul în Psamul 90. Timpul nostru ca parlamentari este dat pentru un mandat de patru ani. În funcþie de cum privim acest timp limitat sunt decise multe lucruri în viaþa noastrã: modul de folosire a timpului impune o anumitã rãspundere, care se reflectã în eficienþa activitãþilor noastre. Un început de ºedinþã precum cel descris mai sus ar fi de neconceput pentru un consiliu de administraþie al unei firme private prospere. Desigur, se poate argumenta cã ºedinþa din 6 martie a fost o ºedinþã obiºnuitã, fãrã oaspeþi din afarã, preºedintele þãrii sau delegaþi ai forurilor europene Ñ domnii Verheugen, Pat Cox sau Romano Prodi. Pe de altã parte, dacã vedem bugetul Senatului ºi al Camerei Deputaþilor, constatãm cã ºi noi, parlamentarii, suntem destul de grei din punct de vedere al cheltuielilor pe care le producem bugetului de stat, constituit din contribuþia cetãþenilor. Este cazul sã þinem cont de tratarea timpului la începutul acestui secol în diferite domenii ca, de exemplu, în construcþii, unde se fac planificãri foarte exacte pentru eliminarea timpilor de depozitare a materialelor, ajungându-se la un sistem numit ”just in timeÒ, unde materialele sunt aduse pentru a fi montate fãrã a mai fi depozitate. Un alt domeniu, chirurgia modernã, de asemenea, necesitã o planificare a timpului foarte minuþioasã. O operaþie poate sã devinã o luptã contra cronometru.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator S—gor Csaba, poftiþi!

## **Domnul S—gor Csaba:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor, Stimaþi colegi,

Consider cã singura modalitate de a aºeza definitiv în amintirea noastrã întâmplãrile regretabile din anii Õ40 ai secolului al XX-lea este reconsiderarea lucidã, printr-o atentã ºi competentã rejudecare, a anatemelor enunþate sub presiunea momentului, atât de o parte, cât ºi de cealaltã, la fel ca ºi hotãrârile proceselor prefabricate din perioada ”aºezãriiÒ regimului comunist.

Am toatã consideraþia ºi compasiunea pentru familiile care, ºi dupã o jumãtate de secol, îºi reamintesc cu durere întâmplãrile din septembrie 1940 în pãrþile Sãlajului ºi Ardealului de Nord. Se pare cã una dintre victimele vremii a fost ºi familia Wass, la care se referea, în interpelarea sa, domnul senator Pop.

Susþin poziþia domnului ministru Rãzvan Theodorescu, considerând cã singura instituþie în mãsurã sã se pronunþe în cazul Wass este justiþia.

Dupã informaþiile mele, acest proces este deja în curs, membrii familiei cerând reabilitarea celor doi Wass, tatã ºi fiu. Domnul Wass Endre, mezinul familiei, se aflã de câteva zile la Târgu-Mureº ºi pentru a reînnoi contractul de editare a operei literare a lui Wass Albert cu editura ”MentorÒ din Târgu-Mureº.

Editura amintitã a considerat importantã traducerea celor mai semnificative opere ale lui Wass Albert în limba românã, printre care romanul ”A funtineli boszorkanyÒ, o frumoasã romanþã a doi tineri români de prin pãrþile locului natal al scriitorului, apãrut în anul 2000 cu titlul ”Lângã scaunul DomnuluiÒ, în traducerea lui Cornel Cãlþea.

Aceastã carte este consideratã de cãtre unii critici literari unul dintre cele mai frumoase romane de dragoste ale literaturii transilvãnene. ªi un amãnunt: la prezentarea cãrþii, Ion Coja, un erudit ardelean, apreciat ºi de dumneavoastrã, a salutat apariþia romanului ºi a afirmat: ”Dacã acest conte a fost un criminal de rãzboi, atunci lumea asta este un paradoxÒ.

Donez un exemplar al primei ediþii în limba românã a romanului ”Lângã scaunul DomnuluiÒ bibliotecii Senatului ºi m-ar bucura extrem de mult dacã distinsul meu coleg, domnul senator Petru Dumitru Pop, ar citi acest roman. Vã mulþumesc.

În limba maghiarã!

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit în continuare pe domnul senator Adrian Pãunescu pentru un drept la replicã.

Nu aº fi vrut sã intru în polemici personale, dar, pentru cã s-a ivit ocazia, voi face obiºnuitele exerciþii democratice de ascuþire a armelor rãspunsului.

M-am delimitat, domnule coleg, de ideea cã, datoritã presiunilor unui partid, totuºi nu atât de puternic ca sã poatã obliga la o mãsurã, s-a luat de cãtre Guvern mãsura beneficã privind impozitul agricol. Nu am negat contribuþia dumneavoastrã ºi a partidului dumneavoastrã la lupta pentru impunerea unor idei, dar de la încercarea de impunere a unei idei ºi pânã la luarea, vineri noaptea Ñ cum spuneaþi Ñ, a unor mãsuri este distanþã lungã. Realitatea a impus aceastã mãsurã ºi e bine cã ea s-a auzit la Guvern ºi s-a luat aceastã mãsurã.

Mã gândeam cã veþi rãspunde totuºi la o întrebare mai serioasã, pe care, chiar dacã nu o punem la fiecare întâlnire, în mod obsesiv, ne-o punem în istorie. De exemplu, unde or fi sistemele de irigaþii din România?

Asta ar fi o problemã la care v-aþi putea cantona ºi v-aþi putea interesa în propriul dumneavoastrã partid ce s-a întâmplat. Vã puteþi interesa la un fost lider partinic ºi naþional. Unde or fi sistemele de irigaþii care asigurau echilibrul, cel puþin în zonele ameninþate cu deºertificarea?

Ne-ar interesa povestea acestor sisteme de irigaþie ºi ne-ar interesa ce pãrere aveþi acum despre faptul cã, la începutul anilor Õ90, s-a cerut o politicã agricolã în mãsurã sã permitã mai degrabã importuri decât producþie proprie? Se ajunsese sã se dea 40 milioane de dolari pentru astfel de importuri, inclusiv pentru hrana peºtilor. Pentru...

Momealã...

Da, pentru momealã. Exact. Pentru momealã. Momeala a þinut cât a þinut, dar a venit realitatea ºi trebuie sã producem în agricultura româneascã. Am vrut sã spun acestea pentru a nu rãmâne domnul senator cu ideea cã am ceva cu dumnealui. Dar nu se poate sã nu observãm marile realitãþi ºi sã ne ocupãm de lucruri pe care nu le ºtim bine. Cauzalitatea trebuie stabilitã totdeauna, dupã pãrerea mea, în asemenea situaþii.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Nicolae Pãtru.

## **Domnul Nicolae Pãtru:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cândva o adevãratã mândrie a agriculturii noastre, creºterea industrialã a pãsãrilor a scãpãtat continuu, ajungând azi dintr-un falnic conte cu blazon un biet târgoveþ cu desagii goi ºi privirea tristã.

O analizã a evoluþiei efectivelor ºi producþiei de carne de pasãre în complexele agricole aratã, pe de o parte, cã trecerea acestora în proprietate privatã a fost o mãsurã salutarã, iar pe de altã parte, cã Guvernele ultimilor 5-6 ani nu au fãcut mai nimic pentru a sprijini producãtorii români care, spre cinstea lor, se pot lãuda cu performanþe notabile într-o agriculturã din ce în ce mai suferindã ºi mai obositã.

În cifre absolute ºi reþinând un calcul, nimic din sectorul gospodãriilor þãrãneºti, agricultura din complexele industriale, adicã cea care asigurã consumul pentru populaþia urbanã, se prezintã astfel: Efectivele de producþie de carne au scãzut în 2002 faþã de 1996 de la 2,5 milioane capete la 1,4 milioane capete. Cu toate acestea, producþia de carne în echivalent-carcasã a crescut de la 112.000 tone în 1996 ºi 70.000 tone în 1998 la 152.000 tone în 2002, pentru cã sporul mediu zilnic a crescut spectaculos de la 24,8 grame pe cap/zi în 1996 la 40,3 grame pe cap/zi în 2002, iar consumul specific de furaje a scãzut de la 2,8 kg de furaj pe kilogramul de spor în 1996 la numai 2 kg în 2002.

Trendul ascendent al agriculturii pare a fi dãtãtor de speranþe, numai cã din discuþiile cu reprezentanþii fermierilor situaþia se aflã într-un echilibru fragil, gata sã se rupã în orice moment, cu consecinþe dintre cele mai nefaste. Pericolul este cu atât mai mare, cu cât pasivitatea Guvernului, prin ministerul de resort, naºte bãnuieli ºi îngrijorãri dintre cele mai negre.

Astfel, deºi producãtorii s-au angajat sã menþinã preþul de livrare la 1.150 dolari pe tonã de carcasã la poarta abatorului, costurile de producþie depãºesc 1.200 dolari pe tonã. De menþionat cã preþul de livrare include ºi subvenþia de 3.000 lei/kg.

Socoteala este simplã ºi seacã. Complexele agricole lucreazã în pierdere ºi acumuleazã datorii care, la un moment dat, acumulându-se, vor provoca falimentãri în lanþ, cu implicaþii ulterioare dintre cele mai grave.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Eugen Marius Constantinescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Revin în faþa dumneavoastrã cu o problemã care a fãcut deja cãrare bãtutã la acest microfon, anume nerespectarea principiului pluripartitismului la postul public de televiziune ºi încãlcarea obligaþiei de a prezenta, corespunzãtor reprezentativitãþii determinatã parlamentar, activitatea partidelor politice în emisiunile informative ale Televiziunii Române.

Atât Legea nr. 41/1994 de organizare ºi funcþionare a societãþilor de radio ºi televiziune, cât ºi Legea nr. 504/2002 a audiovizualului stabilesc ca obligaþie, am putea spune, de serviciu, pentru posturile publice de radio ºi televiziune respectarea principiului pluripartitismului ºi prezentarea proporþionalã a activitãþii partidelor politice în emisiunile difuzate.

În ceea ce priveºte Partidul România Mare, Televiziunea Românã încalcã sistematic, brutal, aceste obligaþii, deºi este plãtitã ºi din banii celor peste 3,5 milioane de alegãtori care au votat cu Partidul România Mare ºi care doresc sã-ºi vadã pe ecran ºi liderii pe care i-au trimis în Parlament.

De la aceastã prestigioasã tribunã a Senatului României protestez cu toatã fermitatea împotriva tratamentului discriminatoriu aplicat de Televiziunea Românã Partidului România Mare, al doilea partid ca reprezentare parlamentarã.

Pentru susþinerea afirmaþiei mã refer la un fapt concret. Exact în urmã cu o sãptãmânã, în aceastã aulã a fost dezbãtutã moþiunea ”Abandonarea pensionarilorÒ. În principala emisiune informativã a Televiziunii Române, postul 1, din acea searã, cea de la ora 19,00, evenimentul a fost prezentat, dar, deºi Partidul România Mare a avut doi reprezentanþi care au participat la dezbateri, unul dintre aceºtia fiind chiar preºedintele partidului ºi liderul grupului nostru parlamentar, aplaudat cu cãldurã de reprezentanþii pensionarilor aflaþi în aceastã salã la ora respectivã, Televiziunea Românã nu a reluat nici un fragment din intervenþia domnului Corneliu Vadim Tudor, nici a celuilalt vorbitor. Ba, mai mult chiar, nu a prezentat nici mãcar imagini în care sã aparã reprezentanþii Partidului România Mare, ca ºi cum aceºtia nici nu ar fi participat la dezbaterea moþiunii. De ce oare?

Vã mulþumesc, domnule senator. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vreau sã menþionez timpii rãmaºi la dispoziþia dumneavoastrã: P.S.D. Ñ 13 minute; P.R.M. Ñ douã minute; P.D. Ñ 4 minute; P.N.L. Ñ 3 minute; U.D.M.R. Ñ un minut.

S-a anunþat, cu un drept la replicã, domnul senator Dumitru Petru Pop.

Poftiþi, domnule senator!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dreptul la replicã, cu onoare, îl adresez domnului coleg S—gor Csaba, referitor la faptul dacã Wass Albert a fost sau nu a fost, este sau nu este criminal de rãzboi.

Cu stimã, vã învederez faptul cã, în primul rând, l-am putea aduce în faþa acestui plen, ca sã ne redea faptele lui Wass Albert din perioada 1940Ñ1944, pe marele maestru Raoul ªorban, pe care l-am ºi citit, l-am ºi auzit sãptãmâna trecutã Ñ pare-mi-se joi seara sau vineri seara Ñ împreunã cu domnul maestru coleg de la ”Realitatea TVÒ, unde ºi-a expus absolut... Mai ales cã o perioadã au fost contemporani... ºi chiar vecini.

Mai mult, v-aº ruga, totodatã, sã o ascultãm, chiar ºi în faþa plenului, dacã consideraþi, pe doamna Smaranda Enache, care este tot localnicã din zona transilvanã, ºi sã vedem ceea ce scrie ºi dânsa despre faptele comise de Wass Albert.

Totodatã, vã pot aduce ”Ziarul de MureºÒ, unde spune cã, pe lângã cele incriminate în hotãrârea din 1946 a tribunalului, a mai contribuit la asasinarea celor 126 de evrei care sunt înmormântaþi în localitatea Sãrmaº din judeþul Mureº.

Domnilor colegi,

Înainte de a ne pronunþa cã nu este vinovat Wass Albert, trebuie, în primul rând, sã citim acea hotãrâre judecãtoreascã din 1946, care îl incrimineazã.

Totodatã, nu ºtiu de ce dânsul a ajuns la acea stare de disperare, de s-a sinucis. Asta este tot o urmare a faptelor pe care le-a comis în perioada respectivã.

Eu l-aº ruga pe domnul coleg, eventual, dacã are posibilitatea, sã-mi ofere un exemplar din acele opere ale lui Wass Albert ºi o sã vã arãt acolo unde scrie cã soþia lui Alexandru, care, când s-a cãsãtorit, a ajuns Sanyi, ºi când a murit soþia zice: ”Faptul cã este molah... eu nu merg la funeraliile sau la înmormântarea luiÒ. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Cu aceasta, s-a terminat prima parte a ºedinþei noastre. Trecem la partea a doua, programul legislativ.

Vã rog sã-mi daþi voie, pentru început, sã vã anunþ ordinea de zi a ºedinþei comune, care mi-a fost înaintatã acum, din ziua de miercuri, 19 martie, cu începere de la ora 9,30:

1. Angajarea rãspunderii Guvernului asupra proiectului de Lege privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenþei în exercitarea demnitãþilor publice, a funcþiilor publice ºi în mediul de afaceri, prevenirea ºi sancþionarea corupþiei.

2. Textele în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrãrii vehiculelor rutiere, înmatriculate, în normele tehnice privind siguranþa circulaþiei rutiere, protecþia mediului ºi folosinþa conform destinaþiei, prin inspecþia tehnicã periodicã.

3. Numirea unui membru titular ºi a unui membru supleant în Consiliul Naþional al Audiovizualului.

Domnii senatori ªtefan Viorel, Crãciun Avram, Toma Constantin, Rahãu Dan Nicolae.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Domnul senator Viorel Panã.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Ion Sârbulescu.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., o propunere.

Senator Maria Ciocan.

Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Vã mulþumesc. Este cazul sã votãm. Poftiþi, vã rog! Adoptat cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere.

Vã mulþumesc.

O nouã comisie, la proiectul de Lege pentru completarea art. 3 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitãþii de luptãtor în rezistenþa anticomunistã persoanelor condamnate pentru infracþiuni sãvârºite din motive politice persoanelor împotriva cãrora au fost dispuse, din motive politice, mãsuri administrative abuzive, precum ºi persoanelor care au participat la acþiuni de împotrivire cu arme ºi de rãsturnare prin forþã a regimului comunist instaurat în România.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã componenþã vã rog sã votaþi.

Comisia propusã a fost adoptatã cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere.

Vã mulþumesc.

La proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 171/2002 privind înfiinþarea Societãþii Comerciale ”Melana IVÒ Ñ S.A. sub autoritatea Ministerului Industriei ºi Resurselor, Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) are trei propuneri. Poftiþi, vã rog, domnule senator!

Domnii senatori Dan-Mircea Popescu, Novolan Traian, Seche Ion.

Domnii senatori Alexa Constantin, Pujinã Nelu ºi doamna senator Stoica Fevronia.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori ªtefan Mãrgineanu ºi Mircea Mihordea.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Popa Nicolae-Vlad.

Mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 29/27.III.2003

Domnul senator Frunda Gyšrgy.

Vã mulþumesc.

Este cazul sã votãm. Poftiþi, vã rog!

Comisia este adoptatã cu 91 de voturi pentru ºi 3 voturi împotrivã.

Vã mulþumesc.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/2000 pentru stabilirea ºi sancþionarea unor fapte contravenþionale în operaþiunile de transport feroviar ºi cu metroul.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Domnii senatori Predescu Ion, Opriº Octavian ºi Iorgovan Antonie.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Aron Belaºcu ºi Dumitru Petru Pop.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Domnul senator Petre Roman.

Mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter.

Vã mulþumesc.

Sã votãm ºi aceastã comisie.

Propunere adoptatã cu 90 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere.

Mulþumesc.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea agenþilor economici care presteazã servicii de reparaþie, reglare ºi/sau desfãºoarã activitate de reconstrucþie a vehiculelor rutiere.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Domnii senatori Popescu Dan-Mircea, Novolan Traian ºi Seche Ion.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Domnul senator Viorel Panã.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Ion Sârbulescu.

Vã mulþumesc.

Sã votãm ºi aceastã comisie, vã rog. Cu 94 de voturi pentru ºi un vot împotrivã, comisia a fost adoptatã.

Vã mulþumesc.

O altã comisie de mediere, la proiectul de Lege privind realizarea, dezvoltarea ºi modernizarea reþelei de transport de interes naþional ºi european.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), patru propuneri.

Domnii senatori Popescu Dan-Mircea, Novolan Traian, Seche Ion ºi Dinu Marin.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., o propunere.

Domnul senator Constantin Bîciu.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Ion Sârbulescu.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Senator Pete ªtefan.

Vã mulþumesc.

Este cazul sã votãm. Poftiþi, vã rog!

ªi aceastã comisie adoptatã cu 96 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 4 abþineri.

Vã mulþumesc.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru înfiinþarea comunei Horodnic de Sus, prin reorganizarea comunei Horodnic, judeþul Suceava. Alt proiect de lege priveºte înfiinþarea comunei Ploscuþeni, prin reorganizarea comunei Homocea, judeþul Vrancea. Un alt proiect se referã la înfiinþarea comunei Popeºti, prin reorganizarea comunei Urecheºti, judeþul Vrancea, ºi, în sfârºit, un proiect de lege stãruie asupra înfiinþãrii comunei Pãuleºti, prin reorganizarea comunei Tulnici, judeþul Vrancea.

Pentru toate aceste proiecte se constituie o comisie de mediere formatã din 7 senatori.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri. Poftiþi, vã rog!

Domnii senatori Balcan Viorel, Pricop Radu ºi Sin Nicolae.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Angela Bãlan ºi Ionel Alexandru.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Doamna senator Maria Petre.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Seres DŽnes.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã votãm.

Adoptat cu 98 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere.

Vã mulþumesc.

La începutul ºedinþei am votat înfiinþarea unei comisii de anchetã pentru cercetarea legalitãþii ºi a cadrului efectuãrii execuþiei bugetare a veniturilor ºi cheltuielilor Casei Naþionale a Asigurãrilor de Sãnãtate.

Domnul senator Badea, dacã vreþi sã prezentaþi propunerea.

Poftiþi, vã rog!

## Domnule preºedinte,

Dumneavoastrã trebuie sã prezentaþi comisia, pentru cã sunt propunerile grupurilor parlamentare care au achiesat la aceastã comisie, constituirea comisiei. Asta este una.

În al doilea rând, vã rog sã supuneþi la vot propunerea mea ca votul sã fie secret în ceea ce priveºte înfiinþarea acestei comisii.

Da. Deci, voi comunica, în primul rând, componenþa comisiei.

Domnii senatori Cârciumaru Ion, Horga Vasile, Mihordea Mircea, Gãucan Constantin, Carol Dina, Ciocan Maria, din partea P.R.M.; doamna senator Norica Nicolai, domnii senatori Corin Penciuc ºi Constantinescu Dan, din partea Partidului Naþional Liberal; domnii senatori Vela Ion ºi Pãcurariu Iuliu, din partea P.D.

Dacã sunteþi de acord cu componenþa acestei comisii? Vã rog, domnule senator Solcanu.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Cunoaºtem cu toþii situaþia din sistemul sanitar. Nu existã ºedinþã de Guvern, în ultimele patru sãptãmâni, în care sã nu se discute aceastã situaþie din sistemul de sãnãtate publicã. Cunoaºtem cã existã o subfinanþare a sistemului ca atare ºi o analizã de acest fel cred cã ar fi necesarã ºi oportunã la nivelul Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, fapt pentru care grupul nostru susþine crearea unei comisii de anchetã la nivelul Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport ºi nu vom vota crearea acestei comisii mari, deci la nivelul întregului Senat, pentru cã avem ce lucra în Senat ºi bãnuiesc, ºi sunt absolut sigur cã distinºii colegi din cadrul Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport sunt mult mai abilitaþi pentru a analiza situaþia concretã de la nivelul fie al Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, fie de la nivelul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.

Deci grupul nostru se pronunþã pentru crearea unei comisii la nivelul comisiei de specialitate, dar nu va vota aceastã comisie de anchetã la nivelul întregului Senat.

Da, vã mulþumesc. Alte puncte de vedere? Poftiþi, vã rog, domnule senator Ilaºcu!

La Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport s-a discutat nu o datã aceastã problemã. Din pãcate, toate intenþiile noastre ºi propunerile pe care le-am fãcut mai mult de Biroul permanent al Senatului nu au trecut, dupã cum cunoaºteþi.

Dupã cum cunoaºteþi, am propus, este o iniþiativã legislativã de a aduce Casa de Asigurãri de Sãnãtate sub jurisdicþia Parlamentului. Nu a trecut. A fost scoasã din ordinea de zi a plenului.

De aceea, acum, comisia a hotãrât sã formeze o comisie de anchetã senatorialã, pentru cã este necesarã prezenþa nu numai a medicilor, cum sunt în comisia noastrã, dar ºi a altor specialiºti, de alte profesii, pentru cã noi cunoaºtem cã bani pentru sãnãtate existã. Numai în 2001, din Casa de Asigurãri au fost sustrase de cãtre Guvern aproape 500 milioane dolari ºi transferate în alte fonduri, cum este cel de pensii. În 2002, aproape 800 milioane dolari. Aceste cifre sunt corecte.

De aceea, numai o comisie senatorialã poate elucida aceste fapte ºi sã le aducã aici, în Senat, pentru a le discuta.

De aceea noi susþinem, ca ºi toate grupurile parlamentare, în afarã de P.S.D., formarea acestei comisii senatoriale de anchetã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Doamna senator Norica Nicolai. Poftiþi, vã rog, doamna senator!

Trebuie sã vã mãrturisesc cã nu mã mirã acest demers penibil al Grupului parlamentar P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist) care se opune unei comisii de anchetã parlamentarã pe principiul lupului moralist. Atunci când Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a propus o subcomisie de anchetã parlamentarã pe problema sãnãtãþii, aceastã propunere a fost blocatã ºi respinsã în cadrul comisiei.

Suntem în faþa unui demers procedural corect pe care cele trei grupuri parlamentare, semnatare ale cererii în realizarea acestei comisii, vã roagã sã o supuneþi votului nostru ºi trebuie sã subliniez un singur lucru, simþindu-mã cumva puþin vizatã. Nu este vorba de o apreciere a actului medical, pentru cã actul medical, din fericire, în România, este cel care este pozitiv apreciat de populaþie. Este vorba de o apreciere a managementului financiar al sistemului de sãnãtate. Nu este posibil ca exerciþiul bugetar al anului 2002 sã se încheie cu un excedent de 6.482 de miliarde, bani care nu se regãsesc în sistemul de sãnãtate în România, dar se regãsesc, dacã vom face o anchetã parlamentarã temeinicã, în finanþarea unor acþiuni de interes propagandistic clientelar al P.S.D.-ului.

Credem cã domnul prim-ministru, în calitate de preºedinte al partidului de guvernãmânt, nu este interesat de sistemul de sãnãtate din România, de corupþia din sistemul de sãnãtate din România, nu este interesat decât, probabil, de imaginea care ºi-o face la televizor ºi considerãm cã în acest moment, dacã am bloca o comisie de acest tip, am pune în discuþie inclusiv legitimitatea Parlamentului de a-ºi exercita atribuþia constituþionalã fundamentalã, aceea de control.

Vã mulþumesc, doamna senator.

Alte intervenþii? Poftiþi, vã rog, domnule senator Panã!

ªi Partidul Democrat îºi menþine poziþia. Este nevoie de o astfel de comisie de anchetã, pentru cã a lucra numai pentru imagine ºi a te face cã nu ºtii ceea ce se întâmplã, de la ultimul cãtun din România pânã la cea mai mare urbe, la nivelul Capitalei, chiar actul de sãnãtate, criza sistemului de sãnãtate este foarte accentuatã, ºi mai ales datoritã managementului aproape inexistent, este incalificabil, al resurselor financiare.

Vã mulþumesc. Alte intervenþii?

Poftiþi, vã rog, domnule senator Verest—y Attila!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Onoraþi colegi,

Sigur, noi avem deja o experienþã de niºte ani de zile de comisii de anchetã fãcute la nivelul Senatului.

În principiu, este un instrument care trebuie sã fie la îndemâna Parlamentului, este la îndemâna Parlamentului, ºi trebuie sã-ºi arate ºi eficienþa ºi, de ce nu recunoaºtem deschis, colþii pe care îi are Parlamentul în probleme, într-adevãr, cheie, dar dupã ce existã un fundament care este deja un rezultat al unei munci care, la nivelul comisiei de specialitate, a fost efectuatã.

Din cele auzite, am aflat acum cã la nivelul Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport s-a încercat sã se constituie o subcomisie de cercetare, de anchetã, însã nu s-a reuºit.

Iatã cã acum, în schimb, am auzit de la liderul Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) cã aceastã piedicã este înlãturatã, ºi la nivelul comisiei de specialitate este o dorinþã, este o voinþã politicã declaratã cã subcomisia de anchetã va putea sã se înfiinþeze ºi sã funcþioneze.

În acest sens, þinând cont ºi de realitatea pe care o trãim, ºtim cum este o majoritate dintr-o comisie, eu cred cã U.D.M.R. poate ºi trebuie sã sprijine cât de repede înfiinþarea unei subcomisii de anchetã la nivelul comisiei de specialitate, astfel încât, în urma investigaþiei pe care o face aceastã subcomisie, sã judecãm, sã chibzuiþi, ºi pe baza unor documente strânse de specialiºti, cu competenþã ºi înaltã probitate moralã, pentru cã eu cred cã cei care sunt în acea comisie nu au nicidecum a primi vreo acuzã, nici mãcar sub formã de aluzie, cã nu ar putea sã fie competenþi ºi suficient de eficienþi în a cerceta acest fenomen complex, de altfel. Dupã ce dânºii vor avea un material pe care ni-l prezintã pe birouri, vor trage niºte concluzii, sigur cã va trebui sã luãm o decizie, în sensul dacã e bine ºi trebuie sã mergem mai departe cu o anchetã, cu o comisie, la nivelul întregului Senat.

În momentul de faþã, U.D.M.R.-ul sprijinã înfiinþarea unei subcomisii la nivelul comisiei de specialitate ºi, în momentul de faþã, nu considerãm cã este momentul sã votãm înfiinþarea unei comisii la nivelul Senatului.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Am ascultat opiniile tuturor grupurilor parlamentare. Poftiþi, domnule senator Mihordea!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Ar trebui, în primul rând... bãnuiesc cã ar trebui sã modificãm Statutul Senatului ºi al Camerei Deputaþilor. Deci, cu alte cuvinte, este pentru prima datã, în cei doi ani, când nu se poate forma o comisie mixtã.

Daþi-mi voie sã vã spun cã în Senatul României se gãsesc aproximativ 14 medici ºi economiºti de mare valoare nu numai la P.S.D., ci ºi la P.R.M. ºi la celelalte partide.

Nu vãd de ce cu atâta ardoare þine partidul de guvernãmânt ºi U.D.M.R.-ul sã nu se formeze o asemenea comisie. Iar dacã vreþi motivaþia, subcomisii putem forma oricând. Oricând se pot forma subcomisii. Nu trebuie aprobarea partidului de guvernãmânt sã formãm o subcomisie.

Deci, în primul rând, nu vãd de ce nu s-ar putea, mai ales cã Biroul permanent, am înþeles, a hotãrât cã se poate forma o asemenea comisie.

Domnule senator Predescu, vreþi sã interveniþi?

## Domnule preºedinte,

Mi se pare cã este logic elementar, înainte de a exista comisia aprobatã, nu se poate vota componenþa ei, nu?

Întâi, dacã se înfiinþeazã sau nu comisia, ºi apoi componenþa comisiei, iar solicitarea Biroului permanent, vã amintiþi ºi dumneavoastrã foarte bine, în calitate de vicepreºedinte prezent la ºedinþã, a fost pentru a fi lucrãrile pregãtite complet, adicã Senatul sã se pronunþe întâi asupra comisiei ºi apoi asupra componenþei comisiei.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Alte puncte de vedere? Poftiþi, domnule senator Solcanu!

Vã mulþumesc.

Cu aceasta, considerãm cã s-au încheiat discuþiile pe aceastã temã.

Vã rog.

## Domnule preºedinte,

Fireºte cã solicitarea trebuie sã-ºi urmeze procedura fireascã, ºi anume procedura este urmãtoarea: propunerea de înfiinþare a comisiei. Biroul permanent a analizat aceastã chestiune ºi a supus atenþiei plenului Senatului, care este suveran în a decide, constituirea comisiei de anchetã. ªi dumneavoastrã trebuie sã supuneþi votului plenului Senatului dacã, sigur cã da, Senatul constituie sau nu comisia de anchetã.

Dupã aceea, în cazul în care Senatul hotãrãºte, structura nominalã...

Din punctul meu de vedere, dacã-mi daþi voie, domnule senator, sunt douã propuneri: una, cea care este formulatã de cãtre dumneavoastrã ºi domnii senatori de la P.D. ºi P.N.L. privind constituirea unei comisii, ºi a doua este propunerea avansatã de domnul senator Ion Solcanu ºi domnul senator Verest—y Attila, ºi le voi pune în aceastã ordine la vot.

Dumneavoastrã aþi solicitat sã se recurgã la vot secret în acest caz ºi este de înþeles cã dacã trece o propunere, cealaltã este triumfãtoare, sau invers. Da, poftiþi, vã rog!

Vã mulþumesc.

Domnule senator Badea, mai aveþi vreo... Vã rog sã interveniþi.

În Biroul permanent, când s-a pus în discuþie treaba aceasta, a treia oarã, s-a spus: ”Domnule, prezentaþi comisia... Întâlniþi-vã... liderii de grupuri ºi stabiliþi componenþa nominalãÒ.

Am discutat... liderii de grupuri... domnii de la P.S.D. nu au propus, domnii de la U.D.M.R. nu au propus... s-a hotãrât în Biroul permanent sã mergem pe cele trei grupuri parlamentare... am fãcut propunerile, am completat comisia, deci, dacã se voteazã comisia, hotãrârea pentru înfiinþarea comisiei, se voteazã ºi componenþa nominalã, cã nu o sã stãm acuma sã aºteptãm încã o lunã de zile pentru dânºii.

## **Domnul Ion Predescu** _(din salã):_

E vorba de douã voturi, domnule...

## **Domnul Dumitru Badea:**

Nu sunt douã voturi consecutive, este un singur vot, este o hotãrâre... Hai sã nu faceþi dumneavoastrã legile acum...!

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Aici este totuºi o problemã.

Domnul senator Ion Predescu... Nu face dânsul legile aici.

Componenþa acestei comisii face parte din hotãrârea noastrã, de aceea ne-a dat înapoi hotãrârea, ca sã stabilim componenþa nominalã.

Nu este pregãtitã!

Este pregãtitã, domnule senator.

În primul rând nu plecaþi împotriva votului.

Vãd cã sunt niºte discuþii nelalocul lor.

Aveþi vreo propunere concretã în acest stadiu?

Eu am propunerea sã se supunã la vot hotãrârea care cuprinde la un punct, acolo, ºi componenþa nominalã, care s-a tot amânat din cauza asta.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

## Vã mulþumesc.

Hotãrârea are urmãtorul cuprins, dacã-mi daþi voie. Senatul adoptã astãzi prezenta hotãrâre.

”Articolul 1. Ñ Se înfiinþeazã o comisie de anchetã cu privire la cercetarea legalitãþii ºi a cadrului efectuãrii execuþiei bugetare, a veniturilor ºi cheltuielilor Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate ºi a Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei în perioada 2001 ºi 2002, având urmãtoarele obiective:

1. Modul de execuþie bugetarã a veniturilor ºi cheltuielilor pe anul 2001 Ñ 2002;

2. Modul de execuþie bugetarã a veniturilor ºi cheltuielilor ministerului în perioada 2001 Ñ 2002.

Comisia de anchetã va fi constituitã, la articolul 2 se menþioneazã, din 11 senatori.

Componenþa nominalã stabilitã potrivit configuraþiei politice ºi biroului comisiei sunt prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Articolul 3. Ñ Senatul României cere tuturor organelor de stat, instituþiilor ºi organizaþiilor sã punã la dispoziþia comisiei, în timp util, orice informaþie care este de naturã sã serveascã activitãþii comisiei.

Raportul comisiei de anchetã pentru cercetarea legalitãþii ºi a cadrului efectuãrii execuþiei bugetare, a veniturilor ºi cheltuielilor Casei Naþionale de Asigurãri ºi ministerului va fi prezentat pânã la data de....................

Aceastã hotãrâre a fost adoptatã de Senat în ºedinþa din................., cu respectarea prevederilor articolului 74 alineatul (2), din Constituþia României.Ò

Semneazã preºedintele Senatului, domnul Nicolae Vãcãroiu.

Acesta este textul, iar în anexã se prevede componenþa nominalã pe care am citit-o deja.

Deci a sosit momentul sã votãm aceastã hotãrâre. Dacã sunteþi de acord, votul va fi vot secret, aþi solicitat dumneavoastrã.

Altã problemã? Poftiþi!

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Se supune la vot propunerea domnului senator Dumitru Badea, în primul rând, dacã sã fie vot secret sau nu.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Mai sunt probleme? Nu.

În modul cel mai democratic, am ajuns la vot de data aceasta.

Propunere respinsã, 52 de voturi pentru numai, 69 de voturi împotrivã ºi o abþinere.

Deci va fi vot deschis.

Trecem acum la votarea hotãrârii. Poftiþi, vã rog! Vot deschis.

## Poftiþi!

Hotãrârea a fost respinsã cu 68 de voturi împotrivã ºi 52 de voturi pentru.

Listã!

Vã rog, s-a solicitat listã.

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Traian, judeþul Ialomiþa.

Vã rog, cineva din comisie.

Domnul senator Bucur Dionisie, vreþi sã susþineþi?

Nu.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Nu este nici o problemã.

Domnul senator Hriþcu Florin? Sunt aici texte care... Poftiþi, domnule senator!

În ce priveºte textele în divergenþã, atunci când s-a analizat proiectul de Lege pentru înfiinþarea comunei Traian, la art. 3 nr. crt.1, se adoptã textul Senatului care nu mai trebuie supus la vot.

Nr. crt. 2 art. 4, adoptãm textul Camerei Deputaþilor.

Da, vã rog sã votãm.

Art. 3 ºi 4, tot Camera Deputaþilor.

Vã rog, domnule senator.

Punctul 2 a întrunit 82 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Punctul 3 este tot....

Punctul 3 este tot textul Camerei Deputaþilor.

**Din salã** _(mai multe voci):_

Ce votãm? Descrieþi modalitatea de vot! Explicaþi votul!

Poftiþi, vã rog! Votãm acum dacã va fi vot secret. Poftiþi!

De asemenea, trebuie sã-l votãm.

Poftiþi, vã rog!

Text adoptat cu 89 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Vã mulþumesc.

Punctul 4.

De asemenea, punctul 4, tot textul Camerei Deputaþilor.

Vã rog, poftiþi!

Cu 91 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi o abþinere. Vã mulþumesc.

Este cazul sã votãm raportul în ansamblu. Poftiþi, vã rog!

Adoptat cu 91 de voturi pentru ºi 7 voturi împotrivã. Mulþumesc.

Raportul comisiei de mediere la soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Roºiori, judeþul Bihor.

Tot dumneavoastrã, domnule senator, vã rog!

Da. La nr. crt.1 se adoptã textul Camerei Deputaþilor.

Este cazul sã-l votãm. Poftiþi, vã rog! Adoptat cu 83 de voturi pentru ºi 4 voturi împotrivã. Vã mulþumesc.

La punctele 2 ºi 3 se adoptã textul Senatului. La punctul 4 din nou avem adoptarea dupã textul Camerei Deputaþilor.

De asemenea, trebuie sã votãm. Poftiþi!

Text adoptat cu 86 de voturi, 5 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Vã mulþumesc.

La nr. crt. 5 avem textul Senatului, pe care nu îl mai votãm.

La nr. crt.5 avem art. 3 alin. 2 ºi 3.

Alin. 2 este textul Senatului ºi alin. 3 textul Camerei Deputaþilor.

Trebuie sã votãm, alin. 2 ºi alin 3. Poftiþi, vã rog!

Text adoptat cu 81 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere.

Vã mulþumesc.

Punctul 6, art. 5, textul Camerei Deputaþilor.

De asemenea, trebuie sã votãm. Poftiþi, vã rog!

Text adoptat cu 90 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere.

Trebuie sã votãm raportul în ansamblu. Poftiþi, vã rog!

Raportul a fost adoptat cu 90 de voturi pentru ºi 3 voturi împotrivã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii creditului agricol pentru producþie.

Dacã este cazul, dacã cineva doreºte sã-l susþinã?

Majoritatea Senatului.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

La textele adoptate, la punctul 1 art. 2 este un text comun, adoptat în unanimitate.

Poftiþi, vã rog! Adoptat cu 88 de voturi pentru ºi 3 abþineri. Vã mulþumesc.

La punctul 3 este, de asemenea, art. 3 alin. 1, un text comun. Vã rog sã votãm.

Text adoptat cu 90 de voturi pentru ºi 4 abþineri. În continuare, tot art. 3 alin. b), text comun. Vã rog sã votãm.

Vã rog sã mã scuzaþi, nu este vorba de alin. b), este vorba de alin. c).

Anulãm ºi votãm de data aceasta chiar alineatul care se cuvenea, alin. c).

Vã rog.

Adoptat cu 92 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere.

Art. 3 alin. 2, text comun. Vã rog sã votãm.

Adoptat cu 89 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 4 abþineri. În rest, numai texte ale Senatului. Nu este cazul sã le votãm.

Urmeazã sã votãm raportul în ansamblu. Vã rog.

Raportul a fost adoptat cu 89 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Vã mulþumesc.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea ºi completarea unor acte normative în baza Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 61/1998.

Textele care au fost dezbãtute de comisia de mediere; la punctul 1 este text comun.

Vã rog sã votãm.

Cu 84 de voturi pentru ºi douã voturi împotrivã, nici o abþinere.

Tot la punctul 1, art. 17 este text comun. Vã rog sã votãm.

Adoptat cu 76 de voturi pentru ºi un vot împotrivã. Vã mulþumesc.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 29/27.III.2003

La punctul 4 art. 6, textul Camerei Deputaþilor.

Vã rog, trebuie sã votãm.

Text adoptat cu 82 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Vã rog sã votaþi raportul în ansamblul sãu.

Raport adoptat cu 93 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Mulþumesc.

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi, proiect de Lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Populare Chineze privind inventarierea tratatelor bilaterale încheiate la nivel de stat ºi interguvernamental în perioada 1949 Ñ 1989, semnat la Beijing la 27 iunie 2002.

Din partea Comisiei pentru politicã externã, domnul senator Mihail Lupoi.

În numele ministerului, poftiþi, vã rog, domnule secretar de stat!

## **Domnul Teodor Bobiº** Ñ _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ :

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Cadrul juridic bilateral româno-chinez, conþinând înþelegerile încheiate în perioada 1949Ñ1989, este foarte extins, numãrând peste 200 de documente, astfel încât situaþia juridicã a multora dintre acestea este incertã.

În acest context, în luna martie 2001 a fost iniþiat procesul de negociere a Protocolului dintre Guvernul Românei ºi Guvernul Republicii Populare Chineze privind inventarierea tuturor tratatelor bilaterale încheiate la nivel de stat ºi interguvernamental.

Toate instituþiile române competente au fost consultate cu privire la aceastã situaþie a documentelor, în legãturã cu multe din acestea constatându-se o parte ca fiind valabile, iar altele ca fiind încetate ca urmare a expirãrii datei pentru care au fost încheiate.

În aceste circumstanþe, noi am iniþiat proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului încheiat între guvernele celor douã state, pe care vi-l supunem ratificãrii, în forma în care este prezentat în raportul comisiei de specialitate.

Vã mulþumim.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Am ascultat expunerea de motive.

Poftiþi, vã rog, domnule senator, sã prezentaþi raportul!

plenului Senatului, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, la 25 februarie 2003.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Discuþii generale? Dacã nu sunt, propun sã le votãm împreunã, ºi raportul, ºi proiectul de lege. Poftiþi, vã rog!

Raportul ºi proiectul de lege au fost adoptate cu 92 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere. Vã mulþumesc.

Urmãtorul punct de pe ordinea de zi, proiectul Legii pentru ratificarea Convenþiei europene asupra promovãrii serviciului de voluntariat transnaþional pe termen lung pentru tineret, încheiatã la Strasbourg la 11 mai 2000.

Raport: Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Nicolae Mãrãºescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Tineretului ºi Sportului_ **:**

Domnule preºedinte, în Documentul de poziþie al Guvernului României privind Capitolul 18 de negociere, ”Educaþie, formare ºi tineretÒ, s-a stabilit ca în anul 2002 sã fie completate prevederile privitoare la voluntariatul pentru tineri.

Convenþia a fost adoptatã în anul 2000 ºi pânã în prezent a fost ratificatã de mai multe þãri.

Aceasta este o mãsurã deosebit de importantã pentru derularea în condiþii bune a programului de acþiune comunitarã ”TineretÒ la care participã ºi România.

Faþã de cele de mai sus, a fost întocmit proiectul de Lege privind încheierea ºi ratificarea tratatelor. Vã rugãm sã-l aprobaþi.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator Ilaºcu, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ ºi a Comisiei pentru politicã externã.

În ºedinþa sa din 11 martie 2003, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât întocmirea raportului favorabil, fãrã modificãri.

În raport de obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art. 53 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru politicã externã a luat în dezbatere proiectul de lege în ºedinþa sa din 11 martie 2003.

În urma examinãrii proiectului de lege, membrii comisiei au apreciat cã negocierea Protocolului de inventariere a înþelegerilor bilaterale încheiate la nivel de stat ºi interguvernamental este bine venitã ºi utilã.

Luând în considerare analiza fãcutã în cadrul comisiei, Comisia de politicã externã a hotãrât avizarea favorabilã a proiectului de act normativ, fãrã amendamente, ºi propune ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare

Vã mulþumesc.

Discuþii pe marginea documentelor prezentate? Nu sunt. Vã rog sã votãm raportul Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

Raport adoptat cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri.

- Vã mulþumesc.

Vã rog sã votaþi textul proiectului de lege.

Textul a fost adoptat cu 95 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri.

Vã mulþumesc. În regim de urgenþã avem pe ordinea de zi un proiect de Lege pentru asigurarea fondurilor necesare decontãrii cheltuielilor efectuate cu elaborarea studiilor de fezabilitate aferente Programului Sapard, Mãsura 2.1 ”Dezvoltarea ºi îmbunãtãþirea infrastructurii ruraleÒ.

Din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, doamna senator Maria Ciocan.

Din partea ministerului, domnule secretar de stat, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Sorin Bota** Ñ _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Pentru demararea Programului Sapard Guvernul a aprobat fonduri pentru sprijinirea potenþialilor beneficiari care intenþioneazã sã depunã proiecte Sapard.

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 73/2002 pentru asigurarea fondurilor necesare elaborãrii proiectelor aferente Programului Sapard, Mãsura 2.1 ”Dezvoltarea ºi îmbunãtãþirea infrastructurii ruraleÒ, s-a aprobat ca decontarea cheltuielilor efectuate cu proiectarea studiilor de fezabilitate aferente proiectelor Sapard sã se suporte de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.

La rectificarea bugetarã din bugetul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei pentru alte programe s-a aprobat suma de 40 miliarde lei în vederea utilizãrii pentru decontarea studiilor de fezabilitate aferente Programului Sapard.

Numãrul total de proiecte depuse în cele patru sesiuni din finalul anului 2002 a fost de 1.354, în sumã totalã de 150 miliarde lei, provenitã din fondul de rezervã la dispoziþia Guvernului, prevãzutã în bugetul de stat pe anul 2003.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Poftiþi, doamna senator Maria Ciocan!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în urma dezbaterii proiectului de lege, a întocmit raport favorabil, pe care îl propune plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare.

Menþionez cã s-au primit avize favorabile de la Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului ºi de la Consiliul Legislativ.

De asemenea, mai fac menþiunea cã proiectul de lege face parte, conform art. 72 din Constituþia României, din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, doamna senator. Discuþii generale pe marginea raportului ºi a proiectului de lege? Nu este cazul.

Votãm raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci. Raport adoptat cu 83 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 3 abþineri.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã votaþi proiectul de lege.

Proiect de lege adoptat cu 88 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 4 abþineri.

Vã mulþumesc.

Încã un proiect de lege în regim de urgenþã, înscris pe ordinea de zi la punctul 10, proiect de Lege privind cofinanþarea asistenþei financiare nerambursabile acordate României de cãtre Comunitatea Europeanã prin instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru proiectele din domeniul protecþiei mediului înconjurãtor.

Poftiþi, vã rog, domnule secretar de stat!

Rãmâneþi în continuare, doamnã senator Maria Ciocan.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Enache Jiru** Ñ _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

## Vã mulþumesc,

Domnule preºedinte, mã numesc Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice.

Dupã cum cunoaºteþi, cofinanþarea proiectelor ISPA se asigurã, de regulã, prin bugetele locale sau prin bugetul de stat.

Prin bugetul de stat se deruleazã acele proiecte de infrastructurã Ñ mediu. Ele se deruleazã prin Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului, iar celelalte prin bugete locale.

Bugetele locale, de regulã, pentru cofinanþarea componentei locale apeleazã la împrumuturi. De regulã împrumuturile sunt de la instituþii financiare internaþionale, cum ar fi BERD.

Deoarece atât bãncile tip instituþii financiare internaþionale, ca BERD, precum ºi Uniunea Europeanã, prin Programul ISPA, ºi-au arãtat unele temeri cã nu ar exista posibilitatea susþinerii finanþãrii proiectelor de cãtre autoritãþile locale, ISPA doreºte sã evitãm orice temere pentru viitor cã în cazul unui eºec al unei autoritãþi locale de a rambursa eventualele împrumuturi Guvernul nu va lua o iniþiativã. Acesta este rolul acestui proiect de lege în care articolul principal este acela cã Guvernul va interveni în cazul unor nerambursãri parþiale sau totale ale împrumuturilor contractate de autoritãþile publice locale. ªi ce este foarte important de subliniat aici este cã am iniþiat acest proiect de lege având în calcul cã în urmãtorii 3-4 ani nu vor fi implicaþii asupra bugetului de stat, deoarece profitãm de aceastã perioadã de graþie a împrumuturilor.

Vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat, comisia a prezentat ºi un amendament. Sunteþi de acord cu el?

Da. Am trimis ºi cãtre comisie rãspunsul scris.

Vã mulþumesc. Poftiþi, doamna senator Maria Ciocan!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat la care, în urma dezbaterii, a întocmit raport favorabil, ºi în baza prevederilor art. 89 alin. 1 din Regulamentul Senatului, îl propune plenului Senatului pentru dezbatere ºi adoptare, cu amendamentul prezentat în anexã.

Menþionez cã legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptatã în conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constituþia României. Vã mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc, doamna senator.

Discuþii generale? Dacã nu sunt, propun sã votãm mai întâi raportul. Vã rog sã votaþi.

Raportul a fost adoptat cu 82 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 3 abþineri.

Mulþumesc.

Vã rog sã votaþi proiectul de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 88 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã abþineri.

Cu aceasta s-a încheiat cea de a doua parte a ºedinþei noastre de astãzi.

La ora 18,00 începe transmisia la radio pentru întrebãri ºi interpelãri.

Sã mai facem încã douã proiecte de lege!

## Poftiþi, vã rog!

Urmãtorul punct pe ordinea de zi, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republici Ungare, semnat la Arad la 17 octombrie 2002, privind modificarea articolului 1 din Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Ungare privind protecþia reciprocã a schimbului de informaþii militare secrete de stat, semnat la Debrecen la 17 februarie 1997.

## **Domnul Sorin Encuþescu** Ñ _secretar de stat în_

## _Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În anul în care a fost negociat Acordul dintre România ºi Ungaria existau doar douã niveluri de secret: secret ºi strict secret. Ca urmare a adoptãrii legislaþiei române, în anul 2002 a fost introdus ºi nivelul strict secret de importanþã deosebitã. De aceea, la 17 octombrie 2002, la Arad, a fost negociat Acordul de modificare a articolului 1 din Acordul dntre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Ungare privind protecþia reciprocã a schimbului de informaþii militare secrete de stat, pe care îl supunem dezbaterii ºi vã rugãm sã acordaþi votul dumneavoastrã favorabil.

## Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule senator Sergiu Nicolaescu, sã prezentaþi raportul.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã cu unanimitate de voturi l-a avizat favorabil ºi fãrã propuneri de modificare a textului adoptat de Camera Deputaþilor ºi îl supune spre aprobare plenului Senatului.

Discuþii generale? Nu e cazul.

Vã rog sã votãm mai întâi raportul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã la proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Ungare, semnat la Arad la 17 octombrie 2002.

Vã rog sã votaþi.

Raportul a fost adoptat cu 96 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri.

Vã rog sã votaþi proiectul de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 96 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã abþineri. Vã mulþumesc.

Vã mulþumim pentru amabilitate.

Ultimul proiect de lege din aceastã searã, proiect de Lege privind aderarea României la Convenþia Europeanã asupra recunoaºterii ºi executãrii hotãrârilor în materie de încredinþare a copiilor ºi de restabilire a încredinþãrii copiilor, adoptatã la Luxembourg la 20 mai 1980.

Vã rog sã vã recomandaþi ºi sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Doamna Simona Teodoroiu** Ñ _secretar de stat în_

## _Ministerul Justiþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mã numesc Simona Teodoroiu, de la Ministerul Justiþiei.

Convenþia Europeanã asupra recunoaºterii ºi aplicãrii hotãrârilor în materie de încredinþarea copiilor ºi restabilirea încredinþãrii copiilor are în vedere reglementarea numeroaselor situaþii de separare a pãrinþilor, care obligã statul sã vegheze ca aceastã separare sã se petreacã pentru copil în cele mai bune condiþii, mai ales atunci când cei doi pãrinþi sunt de naþionalitãþi diferite ºi când trebuie sã se aleagã pentru copil þara în care urmeazã sã trãiascã.

Convenþia face parte din acquis-ul comunitar. Este una dintre piesele acquis-ului comunitar obligatoriu de preluat la Capitolul 24 de negocieri cu Uniunea Europeanã ”Justiþie ºi afaceri interneÒ ºi în perspectiva aderãrii României la Uniunea Europeanã este esenþialã preluarea acestei convenþii.

Convenþia europeanã în discuþie are un dublu obiectiv: recunoaºterea ºi executarea hotãrârilor în materie de încredinþare de copii ºi restabilirea încredinþãrii în cazul deplasãrii unui copil într-o altã þarã.

Pentru þara noastrã se impune sã devinã parte la un instrument internaþional prin care hotãrâri judecãtoreºti de încredinþare a copiilor, pronunþate în alt stat, sã fie recunoscute ºi executate pe teritoriul nostru. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamna secretar de stat. Poftiþi, vã rog, domnule senator Ion Predescu!

Domnule preºedinte, raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri este de admitere ºi fãrã amendamente. Vã rugãm sã fiþi de acord cu el.

Discuþii generale? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi raportul ºi proiectul de lege în acelaºi timp.

Ambele documente au fost adoptate cu 88 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 3 abþineri. Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Rãmânem, în continuare, pentru interpelãri ºi întrebãri. Trecem la ultimul punct al ordinii de zi, întrebãri, interpelãri.

Vã rog, poftiþi, domnule Badea!

**Domnul Dumitru Badea**

**:**

Nu, eu nu am interpelare. Am un rãspuns de primit.

Rãspuns. Bine.

Vã rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** Ñ _secretar de stat în_

## _Ministerul Justiþiei_ **:**

## Stimate domnule senator,

La interpelarea formulatã de dumneavoastrã, adresatã ministrului justiþiei, referitor la modul de valorificare de cãtre organele de urmãrire penalã a documentelor trimise de S.R.I. în cazurile de corupþie în care sunt implicate persoane cu funcþii importante în organele de stat, vã comunic urmãtoarele:

De la înfiinþarea sa, Parchetul Naþional Anticorupþie a decis sã iniþieze ample acþiuni anticorupþie bine fundamentate ºi care sã implice participarea tuturor instituþiilor statului cu atribuþii în acest domeniu.

Pentru a se putea realiza acest fapt, s-a decis crearea cadrului metodologic pentru ca toate informaþiile ºi sesizãrile sã parvinã în timp util sectorului operativ al Parchetului Naþional Anticorupþie în vederea asigurãrii mãsurilor operative de documentare preliminarã ºi nemijlocitã a cauzelor în cadrul proceselor de monitorizare generalã fenomenologicã ºi monitorizare specialã pe caz. În acest sens, s-au întocmit protocoale-cadru de cooperare cu organele specializate în culegerea ºi prelucrarea informaþiilor, la care se adaugã metodologiile de lucru menite sã ofere Parchetului Naþional Anticorupþie instrumentul investigativ necesar lãmuririi cauzelor penale.

Cu organele care au atribuþii ºi competenþe clar determinate în ceea ce priveºte prevenirea ºi combaterea prin mijloace informative operative a fenomenului corupþiei sau care au atribuþii de control cooperarea se face în baza legii, ºi nu prin protocoale de cooperare.

Obiectivul Parchetului Naþional Anticorupþie este identificarea ºi monitorizarea marii corupþii. În acest sens, s-au luat mãsuri ca, în cooperare cu celelalte instituþii, sã se asigure sporirea bazei de date cu informaþii care vizeazã atât spaþiul naþional, cât ºi legãturile internaþionale în ceea ce priveºte corupþia.

În conformitate cu prevederile art. 14 din Legea nr. 503/2002, Parchetul Naþional Anticorupþie, prin intermediul procurorilor desemnaþi de procurorul general, împreunã cu serviciile ºi organele specializate în culegerea ºi prelucrarea informaþiilor, care, în mod tangenþial, intrã în posesia unor informaþii cu o valoare operativã în materie de corupþie evalueazã materialul informativ ºi asigurã documentarea premergãtoare începerii urmãririi penale în cauzã.

Vã mulþumesc.

Domnule senator, poftiþi, comentarii, sunteþi mulþumit sau...

Domnule secretar de stat, eu am cerut foarte concret acolo. A venit ºi data trecutã sau acum douã sãptãmâni când am fãcut aceastã interpelare chestorul-ºef al Poliþiei Române ºi, tot aºa, mi-a prezentat niºte generalitãþi. Eu am cerut foarte clar: ce se întâmplã, care este situaþia celor 76 de sesizãri pe care le-a fãcut S.R.I.-ul ºi care privesc fapte de mare corupþie, fãcându-se, la un moment dat, niºte trimiteri chiar la miniºtri ºi la foºti miniºtri.

Deci sunt total nemulþumit de rãspunsurile care mi s-au dat, inclusiv de cel de la S.R.I. Ei ºtiau foarte bine ce v-au semnalat dumneavoastrã, iar dumneavoastrã ºtiþi foarte bine unde trebuie sã acþionaþi ºi cum sã acþionaþi. Acest lucru aº fi dorit sã-l aud de la dumneavoastrã, ceea ce nu s-a întâmplat. Îmi pare foarte rãu.

Poftiþi, domnule secretar de stat! Aveþi un rãspuns?

N-am, în afarã de cel prezentat, n-am alt rãspuns.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Trecem la întrebãri. Domnul senator Mircea Nedelcu. Poftiþi!

Vã mulþumesc frumos, domnule preºedinte.

În primul rând, vreau sã semnalez faptul cã în data de 10 februarie am depus o interpelare cãtre domnul ministru Muºetescu, interpelare la care nici pânã astãzi n-a binevoit sã-mi rãspundã. Probabil dânsul este prea important pentru a rãspunde unui senator al României.

Întrebarea mea de astãzi se adreseazã domnului Adrian Nãstase, primul-ministru al României.

Zilele trecute am avut posibilitatea studierii raportului privind activitatea desfãºuratã de S.R.I. din care am reþinut preocupãrile acestui organism pentru asigurarea unui climat sãnãtos în vederea îndeplinirii condiþiilor necesare integrãrii în structurile euroatlantice. Pe marginea acestui material din care ar trebui sã reproduc foarte multe pasaje care se referã la asigurarea dimensiunii economice a securitãþii naþionale, dar ºi la asigurarea stabilitãþii sociale interne, îmi permit sã-i adresez domnului prim-ministru, pentru clarificarea situaþiei actuale din judeþul Hunedoara, care este deosebit de tensionatã, ºtiþi foarte bine, urmãtoarea întrebare: care este legãtura dintre privatizarea S.C. ”ElectricaÒ Ñ S.A. Banat ºi S.C. ”SiderurgicaÒ Ñ S.A., societate cu mari datorii la ”ElectricaÒ, deoarece una era poziþia domnului ministru Muºetescu faþã de ”SiderurgicaÒ Ñ S.A. în aprilie 2002 ºi cu totul alta astãzi, în martie 2003.

Punctul 2. Cum s-au vândut filialele desprinse din S.C. ”SiderurgicaÒ Ñ S.A. Ñ pentru cã, în jurul licitaþiilor respective, a preþurilor obþinute planeazã suspiciuni care trebuie urgent eliminate Ñ ºi cum au fost folosite, în ce scopuri, resursele financiare la S.C. ”SiderurgicaÒ Ñ S.A. în ultimii ani, care este finalitatea în ceea ce priveºte vânzarea unor filiale desprinse din societatea-mamã pentru cã, deºi întreprinderea ”SiderurgicaÒ are datorii mari la bugetul statului, la bugetul consiliului local al municipiului Hunedoara, ºi-a permis investiþii care nu reclamau urgenþã, mai ales cã obiectivele respective urmau sã fie vândute.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Gheorghe Flutur.

Întrebarea mea se adreseazã domnului ministru Ilie Sârbu.

Doresc sã fac precizarea cã am primit deja rãspunsul pentru cã trebuia s-o citesc sãptãmâna trecutã. Am primit astãzi rãspunsul în scris, de care eu sunt mulþumit ºi nu mai doresc s-o citesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Pusk‡s Zolt‡n.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Distins Senat,

În declaraþia mea politicã de astãzi am relatat evenimentele petrecute în ziua de 14 martie 2003 la discoteca ”ªlagãrÒ din Sfântu Gheorghe, unde forþele de poliþie au intervenit cu forþele speciale cu cagule ºi au reþinut peste 50 de tineri cu care s-au comportat, dupã pãrerea noastrã, în mod ilegal.

Având în vedere cã, între timp, a apãrut ºi un comunicat al Inspectoratului de Poliþie care considerã aceastã intervenþie legalã, adresez urmãtoarea întrebare domnului Ioan Rus, ministru de interne:

De ce a fost necesarã intervenþia în forþã a Poliþiei, prin brigãzile speciale cu cagule, la discoteca ”ªlagãrÒ din Sfântu Gheorghe? De ce nu au fost anunþaþi pãrinþii minorilor reþinuþi ºi de ce li s-a interzis tinerilor sã-ºi anunþe pãrinþii? De ce au fost reþinuþi peste 3 ore 37 de tineri cãrora li s-au instrumentat dosare de evidenþã cu amprente ºi fotografii gen infractori? De ce au fost trataþi cu violenþã tinerii care au avut curajul sã punã întrebãri poliþiºtilor? Va deveni o practicã intimidarea cetãþenilor de cãtre forþele speciale ale Poliþiei? Care sunt mãsurile luate împotriva persoanelor vinovate în acest caz?

Vã mulþumesc. Doresc rãspuns scris.

Vã mulþumesc, domnul senator.

Domnule senator Dumitru Codreanu, aveþi douã întrebãri pentru Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

Da, mulþumesc, domnule preºedinte. ªi o interpelare.

Interpelarea, pe urmã.

Da, am înþeles.

Cãtre Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, domnului ministru Ilie Sârbu.

Prima întrebare: domnule ministru, vã rog sã precizaþi care este situaþia utilajelor importate din Statele Unite ale Americii de cãtre firma REND, cu garanþie guvernamentalã ºi constituitã în aºa-zisele module de utilizare stocate în Insula Mare a Brãilei? Ce utilaje compun un modul? Câte asemenea module mai existã? Cine administreazã aceste module?

A doua întrebare adresatã tot domnului ministru Ilie Sârbu: care este situaþia încasãrilor redevenþelor de cãtre ADS la zi? Ce redevenþã a fost prevãzutã în contractul de concesionare a Insulei Mari a Brãilei pentru anul 2002 ºi care este situaþia încasãrilor la zi?

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnule senator Corin Penciuc, aveþi o întrebare pentru Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei. Vã rog, domnule senator.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº dori sã precizez faptul cã am mai avut douã întrebãri adresate ministerului ºi n-am primit nici un rãspuns în decursul lunii februarie. Probabil o fi îngheþat ceva pe la minister ºi nu se mai miºcã lucrurile, ceva se întâmplã.

E foarte bine cã aþi menþionat. S-a consemnat în stenogramã ºi vom avea în vedere...

Întrebarea este adresatã Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, doamnei ministru Daniela Bartoº.

Prima dintre ele. Vã rugãm sã ne precizaþi în ce mãsurã planul naþional de acþiune pentru sãnãtate a avut în vedere ºi relaþia sãnãtate Ñ mediu. Dacã da, care sunt componentele concrete ale programului în acest sens?

Doi, în ce fazã se aflã dosarul de integrare europeanã privind sãnãtatea? Vã rog sã ne precizaþi, totodatã, ºi stadiul componentelor din acest dosar.

Doresc un rãspuns scris.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Gheorghe Acatrinei. Vã adresaþi primului-ministru. Poftiþi!

Domnule preºedinte, întrebarea mea este, într-adevãr, adresatã domnului prim-ministru însã astãzi dimineaþã am auzit la radio, legat de impozitele care s-au aprobat pentru þãrãnime, cã s-a sistat aplicarea acestora la indicaþia Guvernului. Cred cã una dintre idei este deja soluþionatã.

Rãmâne a doua, legatã de mãsurile pe care trebuie sã le dispunã neapãrat Guvernul, respectiv domnul primministru, ca Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor sã sprijine efectiv ºi în mod real þãrãnimea noastrã, atât cei care sunt organizaþi în exploatãri agricole, cât ºi cei din zona de munte.

Rog, în acest sens, sã se þinã cont cã în agricultura europeanã se ajunge cu subvenþia de la stat chiar ºi

peste 50% din producþie. Ce facem noi pentru realizarea unor asemenea sarcini pe care ni le propunem în viitor? Solicit rãspuns scris ºi oral.

Bine, domnule senator. Vã mulþumesc.

Domnul senator Corneliu Bichineþ. Aveþi douã întrebãri pentru douã ministere. Vã rog, domnule senator!

În primul rând, vreau sã vã spun cã am primit rãspuns la douã interpelãri adresate în urmã cu câteva sãptãmâni. E vorba de rãspunsul domnului Adrian Nãstase, primul-ministru, un rãspuns foarte bine elaborat, pe 5 pagini, ceea ce demonstreazã cã premierul în sfârºit a înþeles cã trebuie sã ia în serios senatorii. Îmi pare rãu cã m-a privat de posibilitatea de a avea un dialog cu Domnia sa, dar îmi rezerv aceastã plãcere pentru sãptãmânile urmãtoare. Am primit, de asemenea, rãspuns ºi de la Ministerul de Interne, un rãspuns foarte bine elaborat. Sunt mulþumit de amândouã rãspunsurile.

Pentru cã ceilalþi doi miniºtri cãrora mã adresez sunt de categorie mai blajinã, le adresez întrebãri.

Este vorba de ministrul agriculturii, cãruia îi adresez urmãtoarea întrebare... Sigur, am un preambul aici.

Situaþia dezastruoasã din agricultura româneascã n-a putut fi îndreptatã de când conduceþi dumneavoastrã acest sector economic strategic. Am destule informaþii, domnule ministru, care demonstreazã cã vã strãduiþi sã stopaþi ºi sã eliminaþi rãul produs în lumea satului românesc dupã Õ90. Vin în sprijinul dumneavoastrã Ñ pentru cã eu sunt un umanist Ñ constructiv cu urmãtoarea propunere: dotaþi de urgenþã fiecare comunã din þarã cu cel puþin 3 tractoare care ar urma sã deserveascã gratuit þãranii înrobiþi, obidiþi ºi Ñ se înþelege, culmea ironiei Ñ proprietari de pãmânt.

Fãcând acest lucru, domnule ministru, o sã rãmâneþi în istoria României ca un ministru bun ºi eficient. Altfel, cu siguranþã, o sã vã scufundaþi în anonimat ºi veþi îngroºa rândul nulitãþilor trecãtoare pe la conducerea diferitelor ministere.

ªi acum întrebarea: pot transmite þãranilor din România cã îmi urmaþi sfatul ºi cã ajutaþi în mod concret, chiar din aceastã primãvarã, agricultura?

Cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, stimatei doamne ministru Ecaterina Andronescu.

În urmã cu doi ani, continuând o bunã tradiþie româneascã, ministrul educaþiei ºi cercetãrii a participat, ºi în comuna Ivãneºti a judeþului Vaslui, la inaugurarea unei ºcoli construite prin fonduri de la Banca Mondialã.

Cu acest prilej, aþi promis, stimatã doamnã ministru, cã veþi sprijini proiectul prin care în localitatea Ivãneºti se va construi un complex ºcolar, ºcoalã de ucenici, profesionalã ºi liceu, în care ar urma sã înveþe copiii din comunele arondate: Voineºti, Dragomireºti, Bungeºti, Gârceni, Laza ºi Poieneºti. ªtiindu-vã om de cuvânt, bãnuiesc faptul cã doar aþi amânat rezolvarea problemei menþionate.

Vã mulþumesc. Cred cã o sã mai aºteptaþi rãspunsul, pentru cã aici este o eroare, se scrie cã vã va rãspunde ”misterul educaþiei ºi cercetãriiÒ.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Ionel Alexandru, tot la întrebãri. Ambele întrebãri, pentru cã douã aveþi, sunt adresate primului-ministru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Cele douã întrebãri sunt adresate, într-adevãr, domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Prima întrebare. Domnule prim-ministru, din ce în ce mai mulþi specialiºti informeazã ºi încearcã sã conºtientizeze opinia publicã de pericolele ºi imensele pagube ce ar rezulta în urma producerii, în România, a unui cutremur de pãmânt cu o intensitate apropiatã de cel din 4 martie 1977.

Cu tot acest efort, sunt nevoit sã vã informez cã, datoritã lipsei de autoritate a statului, din ce în ce mai mulþi proprietari de apartamente situate în imobile cu mai multe etaje, cu ajutorul unor pretinºi constructori, dãrâmã ºi modificã, fãrã nici un fel de aprobãri legale, pereþii ºi stâlpii structurilor de rezistenþã ale respectivelor imobile, punând astfel în mare pericol ºi proprietãþile celorlalþi locatari, fãrã ca aceste proprietãþi, ocrotite ºi garantate de art. 41 din Constituþie, sã fie protejate de autoritãþile statului de drept.

Faþã de aceastã situaþie deosebit de periculoasã, vã întreb, domnule prim-ministru, ce intenþionaþi sã faceþi pentru ca Poliþia sã aibã ca atribuþii constatarea acestei grave anomalii ºi pedepsirea rapidã ºi exemplarã a vinovaþilor.

Cea de a doua întrebare, adresatã tot domnului Adrian Nãstase, prim-ministru, sunã în felul urmãtor:

Domnule prim-ministru, acum pe teritoriul României staþioneazã trupe strãine, fiind astfel încãlcate flagrant prevederile art. 1 alin. (3), art. 2, 10, 51, 58 alin. (1) ºi art. 117 alin. (5) din Constituþia României, motiv pentru care vã întreb: cine a aprobat ca Statele Unite ale Americii sã trimitã 5 trupe ºi tehnicã de luptã în þara noastrã, fãrã a fi consultat poporul ºi Parlamentul României?

Vã mulþumesc. Solicit rãspuns scris ºi oral.

Vã mulþumesc. Vi se va rãspunde, domnule senator. Am înþeles cã domnul secretar de stat Constantin Corega este grãbit. Poftiþi, domnule secretar de stat, dacã doriþi sã rãspundeþi acum. Poftiþi, aveþi cuvântul!

## **Domnul Constantin Corega** _Ñ secretar de stat în_

_Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

## Stimate domnule preºedinte, Stimaþi domni senatori,

Am rãspunsul in extenso la întrebarea domnului senator Bichineþ. Dacã ar fi sã-l citesc, sunt circa 3 pagini ºi jumãtate. Am vorbit cu domnul senator cã i-l trimit mâine. Aº spune numai cã problema pe care dânsul o semna-

leazã a fost receptatã pozitiv de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi are rãspunsul detaliat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator Bichineþ, aveþi vreo precizare de fãcut? Vã rog.

Da, pentru noi, aºa. Iatã cât de importantã este metoda aceasta a întrebãrilor ºi a interpelãrilor atunci când întrebarea ajunge la niºte fiinþe raþionale, care îºi iau treaba în serios. Vã mulþumesc ºi vã doresc tinereþe fãrã bãtrâneþe ºi viaþã fãrã de moarte în instituþia pe care o conduceþi.

Mulþumesc. Este vorba de mândria instituþionalã, sã ºtiþi.

Mulþumim, domnule secretar de stat.

Tot la întrebãri, ultima întrebare în aceastã searã, domnul senator Dumitru Pop. Vã adresaþi Ministerului Administraþiei Publice Locale. Vã rog.

Domnule preºedinte, deºi am dat titulatura de interpelare...

Domnule ministru Octav Cozmâncã, în data de 17 februarie 2003 am formulat o interpelare ministrului culturii ºi cultelor, primind rãspunsul datorat din partea domnului ministru Rãzvan Theodorescu, care susþine cã statuile criminalului Voss Albert au fost construite, fãrã nici o autorizaþie, chiar sub nasul primarilor din comuna Aluniº, judeþul Mureº, ºi din municipiul Reghin.

Aceeaºi situaþie este ºi în cazul construcþiei celor trei cruci amplasate ilegal la ieºirea din Miercurea Ciuc spre Odorhei, pe care sunt înscriºi anii 896, 996, 1996.

Vã reamintesc cã, în cazul fostului ºef al statului român, eroul-martir mareºalul Ion Antonescu, mândria poporului nostru, statuile sale au fost distruse de niºte lifte pãgâne, certate cu legea ºi cu tradiþiile ospitalierului ºi mult prea îngãduitorului nostru popor, folosind un act ilegal, emis de un guvern iresponsabil, cu încãlcarea flagrantã a Constituþiei ºi a oricãrei norme de bun-simþ.

Faþã de aceastã situaþie intolerabilã, care aduce atingere gravã demnitãþii ºi memoriei oricãrui român cu ºtiinþã de carte ºi mândrie patrioticã, vã întreb, domnule ministru, ce mãsuri veþi lua ºi veþi dispune pentru ca aceste construcþii ilegale sã fie de îndatã demolate. Solicit rãspuns scris ºi oral.

Continuu ºi cu interpelarea?

Nu. La capitolul urmãtor. Vã mulþumesc.

Trecem la capitolul urmãtor, într-adevãr, interpelãri. Doamna senator Maria Petre. Vã rog, doamna senator, aveþi o interpelare adresatã Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã doamnei ministru Daniela Bartoº ºi ea vizeazã urmãtoarele probleme: lipsa unei politici coerente privind sistemul sanitar a provocat, ºi în judeþul Ialomiþa, ca în toatã þara, multe necazuri. Mã voi referi numai la unul dintre efectele mãsurilor dispuse de dumneavoastrã.

Spitalul din Fierbinþi, aºezãmânt aparþinând comunitãþii locale de peste 100 de ani, se aflã, în prezent, în mare impas. Mulþi ani, populaþia din localitãþile din jur, din jurul Fierbinþiului, evident, a beneficiat, datoritã acestui spital, de asistenþã medicalã pe specialitãþile chirurgie, interne, pediatrie ºi obstetricã, pânã când aºa-zisa reformã din sãnãtate a început sã acþioneze ºi aici.

În ianuarie 2003, prin Ordinul ministrului sãnãtãþii nr. 58 din 27 ianuarie, s-a aprobat reorganizarea Spitalului Comunal Fierbinþi-târg ca secþie exterioarã pentru bolnavi cronici, cu 40 de paturi, restul de 22 de paturi fiind închise temporar, în structura Spitalului Judeþean de Urgenþã din Slobozia, trecere însã care tergiverseazã nepermis de mult. Peste 40 de persoane care au lucrat aici nu au primit salariile din luna octombrie 2002, nu au fost, pânã în prezent, nici disponibilizate, nici preluate de spitalul judeþean.

În condiþiile în care Ialomiþa este un judeþ cu o lungime de 200 de kilometri, iar cele patru spitale acoperã nevoile de asistenþã medicalã sub nivelul optim, precizez cã numãrul de paturi la mia de locuitori este de numai 3,8 faþã de 5,6,Ñ6 nivelul optim, desfiinþarea acestui spital constituie o dovadã cã mãsurile sunt arbitrare ºi sunt determinate de goana pentru realizarea criteriilor, sã spunem, ale Bãncii Mondiale, la care s-a angajat Guvernul P.S.D.

Cu siguranþã, prin dotarea ºi reabilitarea infrastructurii existente, Spitalul Fierbinþi putea fi menþinut ca unitate sanitarã, fiind mult mai de folos comunitãþii locale ºi zonei arondate.

În concluzie, vã solicit, doamnã ministru, sã precizaþi: 1) cine poartã rãspunderea pentru situaþia în care se aflã personalul care a lucrat în acest spital? 2) cum apreciaþi faptul cã cei peste 6.000 de copii din aceastã zonã vor fi lipsiþi de prezenþa unui medic pediatru? 3) de ce persoanele în vârstã, cu venituri foarte mici, vor fi nevoite sã se deplaseze în alte localitãþi pentru a beneficia de asistenþã medicalã? 4) de ce înainte de a emite ordinul nu v-aþi asigurat cã mãsura dispusã nu va genera greutãþi oamenilor? 5) ce mãsuri intenþionaþi sã luaþi pentru rezolvarea definitivã a situaþiei Spitalului din Fierbinþi? 6) ce reprezintã restul de 22 de paturi, închise temporar, conform ordinului menþionat? 7) ºi care va fi statutul acestei unitãþi, dupã finalizarea aºa-zisei reforme sanitare?

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc, doamna senator.

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Bunduc. Domnia sa se adreseazã Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului.

## **Domnul Gheorghe Bunduc**

**:**

Eu am depus interpelarea în scris.

Atunci domnul senator Dumitru Pop se adreseazã primului-ministru. Poftiþi, era interpelarea pe care voiaþi sã o susþineþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

În serialul de interpelãri adresate sub titlul ”Unde sunt banii, domnilor guvernanþi?Ò, în acest episod doi mã adresez tot domnului prim-ministru Adrian Nãstase. În primul episod am fãcut interpelarea: ”Unde sunt cei peste un miliard de dolari?Ò în baza cãruia a fost incriminat ºi împuºcat Nicolae Ceauºescu.

În acest al doilea episod, domnule prim-ministru, vã relatez cã, din declaraþia domnului Rãzvan Temeºan, datã în faþa comisiei Senatului României, reiese fãrã echivoc cã soldul existent în bilanþul Bãncii Naþionale ºi al Bancorex, la data de 31 decembrie 1989, era de peste 2,7 miliarde dolari S.U.A., bani care au fost risipiþi în baza unor aprobãri nominale ale Guvernului României, în urma cãrora au fost cheltuiþi, de fapt, peste 3,7 miliarde de dolari S.U.A.

Aprobãrile nominale excepþionale au fost semnate de cãtre Ñ spune domnul Temeºan Ñ primul-ministru Petre Roman, de secretarul de stat Eugen Dijmãrescu ºi de ministrul industriei, domnul Vãtãºescu.

Astãzi societatea româneascã se zbate în mari nevoi, iar dumneavoastrã motivaþi incapacitatea de a administra corespunzãtor treburile þãrii prin lipsa de bani, atât de necesari populaþiei care trãieºte mult sub pragul minimei decenþe, cât ºi lipsa banilor ce ar fi extrem de utili pentru sãnãtate, învãþãmânt, pensii, asigurãri sociale, agriculturã, infrastructurã, armatã etc.

Ca atare, vã întreb, domnule prim-ministru Adrian Nãstase, ce mãsuri aþi luat pânã în prezent pentru a cerceta legalitatea aprobãrilor nominale excepþionale ºi ce intenþionaþi sã faceþi în numele Guvernului pe care îl conduceþi pentru recuperarea banilor de la vinovaþii care ºi-au permis sã deturneze fonduri imense în valutã, atât de necesare þãrii.

De asemenea, vã rog sã-mi trimiteþi copia listelor celor care au beneficiat de aprobãrile respective.

Solicit rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc foarte mult.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Gheorghe Zlãvog, vã adresaþi Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului. Vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Petre Lificiu.

Domnule ministru, în anul 1991, o datã cu desfiinþarea C.A.P.-Drãghiceni, judeþul Olt, o mare cantitate de îngrãºãminte chimice ºi pesticide a fost abandonatã la voia întâmplãrii, fãrã a fi luate mãsuri minime de protecþia mediului. Substanþele respective s-au descompus ºi s-au infiltrat în pãmânt, poluând grav pânza freaticã a satului Liiceni, comuna Drãghiceni, apa din toate fântânile nemaiputând fi consumatã atât de oameni, cât ºi de animale fãrã pericolul de îmbolnãvire a acestora.

Ce mãsuri intenþioneazã sã adopte Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului pentru rezolvarea acestei situaþii? Solicit rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Mihail Lupoi, aveþi în atenþie Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii. Vã rog, domnule senator.

Interpelarea mea se adreseazã doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

În anul ºcolar 2002-2003, la începutul lunii februarie, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a emis Ordinul nr. 4.927 privind metodologia de miºcare a personalului didactic din învãþãmântul preuniversitar, act normativ care încalcã Legea învãþãmântului nr. 84/1995 ºi Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Acest ordin a fost înregistrat pe data de 14 noiembrie 2002, fiind antedatat, pentru a fi încadrat în termenul prevãzut de art. 10 alin. 3 din Legea nr. 128/1997, care menþioneazã: ”Calendarul activitãþilor prevãzute la alin. 1 ºi alin. 2, tematica ºi condiþiile de concurs se fac publice în fiecare an ºcolar, pânã la 15 noiembrieÒ.

Prevederile recentei metodologii restrâng sau anuleazã drepturi ale cadrelor didactice, acordate prin legi organice elaborate de Parlament, cum ar fi:

1. Restricþionarea pretransferãrii în învãþãmânt. În Statutul personalului didactic, conform art. 10 alin. 1 lit. a), este prevãzut cã pretransferarea personalului didactic se face în aceeaºi localitate sau în localitatea de domiciliu, dar metodologia restricþioneazã acest drept, limitându-l numai la nivelul aceleiaºi localitãþi.

Prevederea din statut rezolva problemele sociale de reîntregire a familiei ºi apropiere de domiciliu dintr-un alt judeþ în judeþul unde îºi are domiciliul cadrul didactic respectiv.

Aceastã restricþionare conduce în mod direct la crearea unor probleme sociale ºi de familie ºi chiar la scãderea eficienþei performanþei ºcolii.

2. Detaºarea în învãþãmânt la cerere sau în interesul învãþãmântului. În Statutul personalului didactic, conform art. 10 alin. 1 lit. c) ºi e), se prevede cã detaºarea se face prin concurs specific. Pânã acum aceasta s-a efectuat prin concurs de dosare, pe baza unui punctaj rezultat în urma evaluãrii activitãþii metodice ºi profesionale a cadrelor didactice.

Metodologia recentã anuleazã acest drept, introducând obligativitatea concursului naþional. Pânã la aceastã datã nu se cunoaºte tematica ºi programa de concurs la mai multe specializãri, de exemplu inginer de toate specializãrile, încãlcându-se din nou art. 10 alin. 3 din Legea nr. 128/1997.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Dumitru Codreanu. Dumneavoastrã vã adresaþi Ministerului de Interne, de aceastã datã.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Ioan Rus.

Domnule ministru,

Judeþul Botoºani, judeþ pe care îl reprezint în calitatea mea de senator în Parlamentul României, are o situaþie mai puþin privilegiatã din punct de vedere al aºezãrii geografice în care trãieºte, dacã se mai poate spune ºi aºa, o populaþie sãracã, înfometatã ºi din ce în ce mai puþinã, cãci sãrãcia duce la migrarea populaþiei spre alte locuri. Vorba lui Creangã: ”te scoate sãrãcia din casãÒ!

Despre sãrãcie ºi cum este ea perceputã de oamenii din subordinea dumneavoastrã aº dori sã mã refer în continuare, cãci nu de mult au fost fãcute mari valuri în Poliþia Românã, poliþie pe care noi, contribuabilii de rând, deci ºi cei din Botoºani, o dotãm, hrãnim ºi îmbrãcãm, vizavi de averile acumulate în ultima perioadã de cãtre subordonaþii dumneavoastrã.

Am spus valuri ºi bine am spus, cãci, vorba poetului: ”ce e val ca valul treceÒ ºi uite aºa a trecut ºi valul controlului averilor din Poliþia Românã, implicit ºi a celor din Botoºani, iar în urma valului ”palateleÒ, scuzaþi, cãsuþele rãmân, afacerile sunt ”betonÒ ºi merg bine, promovãrile în funcþii, de asemenea, noroc cã s-a mai repezit la dumneavoastrã domnul preºedinte Ion Iliescu ºi au mai fost demiºi doi-trei poliþiºti mai de vazã, în rest... nimic!

Ei, nici chiar nimic, se mai opereazã câte o arestare pe ici, pe colo, de ochii lumii, noroc cu P.N.A.-ul cã vã mai pune la dispoziþie materie primã în acest sens, în schimb traficul cu prostituate, cu droguri ºi altele se face sub ochii vigilenþi, dar obosiþi, ai poliþaiului, amenzile la radar vin acasã singure, mare pierdere pentru agenþii de circulaþie, cei din mediul rural fac ºi ei ce pot: mai cresc un purcel, un tãuraº, de, oameni suntem, trãiesc ºi ei la þarã, nu?!

Apropo, domnule ministru, cã veni vorba de traiul de la þarã, oamenii dumneavoastrã care trãiesc ºi muncesc la þarã nu au ºi ei atribuþiuni pe linie de serviciu cu privire la combaterea crimei organizate?!

Pãi, dacã da, cum se poate, domnule ministru, ca baba Ileana de la Cerbul, Eufrosina de la Copãlãu ºi mulþi alþi moºnegi de aceleaºi leat sã umble drogaþi pe uliþele satului, iar domnul poliþai, cu ochii sãi vigilenþi, sã nu observe nici o schimbare în comportamentul bãtrânilor?!

Deci asta voiaþi sã îl anunþaþi pe primul-ministru, cã va fi rãzboi! Vã mulþumim, domnule senator.

Trecem la ultima parte a acestui capitol, întrebãri ºi interpelãri, din aceastã searã, rãspunsuri ale domnilor secretari de stat.

Stimatã doamnã, vã rog, poftiþi aici, vã declinaþi numele ca sã ºtim cu cine avem de-a face, cu cine vorbim ºi, de asemenea, indicaþi pe domnul senator cãruia doriþi sã îi rãspundeþi. **Doamna Ileana Tureanu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice,_

## _Transporturilor ºi Locuinþei:_

Sunt Ileana Tureanu, secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, ºi vreau sã îi rãspund domnului senator Ionel Alexandru, referitor la interpelarea adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase ºi înregistratã pe 5 martie la Senat.

Vã rog, doamna secretar de stat.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Domnule senator Gheorghe Acatrinei, doriþi sã vã adresaþi, din nou, primului-ministru? Vã rog. Este ultima interpelare din aceastã searã.

Domnule preºedinte,

Întrebarea mea este, într-adevãr, adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

În condiþiile în care implicarea României în rãzboiul din Irak a devenit evidentã, iar iminenþa unor atacuri de orice fel nu este de neglijat, rãmâne îngrijorãtor faptul cã populaþia a rãmas descoperitã, din acest punct de vedere, adicã vom fi expuºi oricãror atacuri cu arme chimice ºi biologice.

La ora actualã, mãsurile de protecþie care sunt luate, inclusiv în judeþul Suceava, nu acoperã decât o cincime din populaþia pe care o are judeþul pentru a se adãposti.

De asemenea, în ceea ce priveºte materialele de protecþie care, în mod normal, cad în sarcina angajaþilor economici, pentru fiecare salariat, ºi aceasta se desfãºoarã foarte greu.

Având în vedere pericolul iminent pe care îl reprezintã un potenþial cutremur pe teritoriul þãrii noastre, vã informãm cã proprietarii construcþiilor sunt cei obligaþi, prin legislaþia în vigoare, sã întreþinã, sã repare ºi sã consolideze imobilele pe care le deþin.

În acest sens, Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcþii Ñ în rãspunsul scris aveþi toate articolele Ñ prevede obligativitatea existenþei unui proiect avizat de proiectantul iniþial al clãdirii ºi a unei expertize tehnice întocmite de un expert tehnic atestat, în cazul intervenþiilor efectuate la construcþiile existente. ªi legea prevede sancþiunile corespunzãtoare aplicabile în cazul nerespectãrii acestei obligaþii.

De asemenea, orice intervenþii efectuate la o construcþie existentã poate fi fãcutã doar cu respectarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii construcþiilor, iar Legea nr. 114/1996 a locuinþei reglementeazã aspectele sociale, economice, tehnice ºi juridice.

Conform art. 30 din Legea nr. 10/1995, rolul pe care îl sugeraþi Poliþiei, poliþia în construcþii, este, de fapt, Inspectoratul de Stat în Construcþii, Lucrãri Publice, Urbanism ºi Amenajarea Teritoriului. Ea exercitã controlul statului cu privire la aplicarea unitarã a prevederilor legale în domeniul calitãþii, în toate etapele ºi componentele sistemului calitãþii în construcþii, precum ºi constatarea contravenþiilor, aplicarea sancþiunilor ºi, dupã caz, oprirea lucrãrilor neexecutate corespunzãtor.

Vã mulþumesc, doamna secretar de stat. Poftiþi, domnule senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. O singurã întrebare aº vrea sã-i adresez doamnei ministru: dacã au fost cazuri în care au fost sancþionaþi cei care au încãlcat legislaþia în vigoare în construcþii, pentru cã eu cunosc, sunt din Brãila, ºi am avut de-a face cu astfel de situaþii, atât în oraºul Brãila, cât ºi în oraºul Însurãþei, ºi n-au fost sancþionate în nici un fel. De aceea, eu m-am gândit cã ºi Ministerul de Interne ar trebui sã aibã atribuþii în acest sens, pentru cã aceastã poliþie în construcþii, cum o numiþi dumneavoastrã, nu prea îºi face datoria. Eu vã pot da exemple concrete.

Vã mulþumesc.

Eu vã pot invita la minister sã ne arãtaþi situaþiile... Noi avem o evidenþã lunarã a solicitãrilor fãcute ºi a intervenþiilor respective. Dacã nu sunteþi satisfãcut de rezolvãri punctuale, vã stãm la dispoziþie. Mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamna secretar de stat. În continuare, domnul secretar de stat Valeriu Steriu, da? A, domnul Ovidiu Ionescu.

Poftiþi, vã rog, domnule secretar de stat! Lista este de-acuma depãºitã.

**Domnul Ovidiu Ionescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori,

Am sã rãspund domnului senator Gheorghe Acatrinei, deoarece celelalte rãspunsuri au fost înmânate celor care au fãcut intervenþiile.

Pentru cealaltã parte a întrebãrii, Guvernul României a propus, ºi s-au aprobat prin Legea bugetului de stat pentru anul 2003, urmãtoarele prevederi bugetare pentru sprijinirea agricultorilor: susþinerea directã a producþiei-marfã vegetalã, în valoare totalã de 2.320 miliarde lei, pentru culturile grâului, orzoaicã pentru bere, floarea-soarelui, soia, sfeclã, in, cânepã pentru fibrã, legume destinate industrializãrii, legume de serã din serele încãlzite, fructe destinate industrializãrii, struguri de masã pentru piaþã, compoturi, sucuri, tutun, hamei. Subvenþionarea unei pãrþi

din preþul seminþelor ºi materialului sãditor pentru anul 2003, în sumã totalã de 1.281,6 miliarde lei, susþinerea acþiunilor de protecþia plantelor ºi de carantinã fitosanitarã de interes naþional, pentru procurarea pesticidelor, a lucrãrilor de combatere a bolilor ºi dãunãtorilor din sectorul vegetal, în sumã totalã de 150 miliarde lei. De asemenea, a fost sprijinitã reabilitarea parcului de tractoare agricole, în primul rând prin sprijinirea producãtorilor agricoli în cumpãrarea de tractoare, maºini agricole, inclusiv cu plata în produse agricole. Se impune îmbunãtãþirea parcului de tractoare ºi utilaje adecvate noilor dimensiuni ale exploataþiilor agricole, pentru a permite ºi o eficientã economie a activitãþilor în acest domeniu. La nivelul anului 2003 existã 169.000 bucãþi tractoare. Acestea vor permite reducerea suprafeþei arabile pe tractor fizic la circa 55,4 ha. De asemenea, se asigurã un necesar de îngrãºãminte chimice în cantitate de 1.485 mii tone, din care 797.000 tone cu azot, 504.000 cu fosfor ºi 186.000 cu potasiu. Se acordã gratuit un ajutor de îngrãºãminte chimice complexelor producãtorilor agricoli care au în proprietate teren arabil în extravilan, în suprafaþã totalã de pânã la 2,5 ha, ºi-l exploateazã direct. Prin aceastã ordonanþã se acordã o cantitate de circa 333,9 mii tone îngrãºãminte chimice acestor categorii de producãtori agricoli.

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator Acatrinei, aveþi comentarii la rãspunsul care vi s-a dat? Dacã sunteþi mulþumit, bine.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat. Domnul secretar de stat Nicolae Berechet, da?

Poftiþi, vã rog. Aveþi mai multe rãspunsuri. Poftiþi, vã rog, domnule secretar de stat!

## **Domnul Nicolae Berechet** _Ñ secretar de stat_

## _în Ministerul de Interne_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã vã supun atenþiei dumneavoastrã ºi a domnilor senatori ce-au formulat interpelãrile primele douã rãspunsuri. Unul îl consider rezolvat, ºi dacã-mi confirmaþi acest lucru pot trece peste el, acela datorat domnului senator Bichineþ... Domnia sa a declarat înainte de a pleca...

Da, vã mulþumim.

Cel de-al doilea, care se referã la câteva aspecte din capacitatea de adãpostire a populaþiei în situaþii deosebite, l-am înmânat acum domnului senator Acatrinei, i-am prezentat ºi câteva explicaþii, ºi Domnia sa, de asemenea, l-a considerat suficient.

Cel de-al treilea, pe care-l datorez domnului senator Bunduc, se referã la o chestiune care are o conotaþie mai specialã, rezumatul însemnând pagubele prezumtive care se pot aduce patrimoniului public sau privat prin sustragerea spre a fi arse a unor repere din cauciuc ºi alte materiale cu putere de combustie, cu ocazia sãrbãtorii ”Lãsata seculuiÒ, ºi, sigur, pericolul degenerativ al incendiilor în respectivele zone. Vreau sã vã informez cã în mod, eu cred, nu coincident, ci în mod special pentru anul acesta, pentru 9 martie 2003, când s-a sãrbãtorit ”Lãsata seculuiÒ, Ministerul de Interne a operat niºte mãsuri, eu aº spune, speciale pe aceastã problemã, drept pentru care, în ziua respectivã s-au înregistrat, eu spun, numai 12 incendii, faþã de 22, care a fost media zilelor anterioare.

În ce priveºte materialele folosite pentru aceste focuri, chiar dacã unitãþile AGROMEC, amintite în interpelare, nu mai existã ca atare, nu avem o problematicã ieºitã din comun prin sesizãri în acest sens, ºi în consemnul, în atenþia ºi în responsabilitãþile poliþiilor de orice nivel existã ºi aceastã problemã, pentru cã de fapt nu este singura sãrbãtoare religioasã sau de altã naturã care sã presupunã ºi un asemenea risc al sustragerilor, în mediul rural în mod deosebit.

În rãspunsul cãtre domnul senator, detaliile sunt mai multe, vã rog sã fiþi de acord cu ele.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnule senator Bunduc, aveþi comentarii? Totul e clar.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat.

Cu scuzele de rigoare, domnule secretar de stat Ioan Jelev, cã v-am lãsat la urmã, dar asta a fost situaþia. Chiar la urmã sunteþi ºi pe tabel aici. Aveþi douã rãspunsuri: pentru domnii senator Gheorghe Zlãvog ºi Gheoghe Bunduc.

Vã rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Ioan Jelev** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului:_

## Domnule preºedinte,

Mã numesc Ioan Jelev, secretar de stat la Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului.

Noi avem douã rãspunsuri. Cu permisiunea dumneavoastrã, dacã aþi fi de acord, am începe cu rãspunsul cãtre domnul senator Gheorghe Bunduc, întrucât se leagã de cealaltã situaþie prezentatã de colegul nostru. Deci, ca urmare a acestei întrebãri referitoare la arderea anvelopelor uzate, vã comunicãm urmãtoarele: Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului a demarat, începând cu anul 2001, la nivelul întregii þãri, o acþiune de inventariere ºi control privind modul de achiziþie ºi stocare a acestor anvelope uzate de cãtre unitãþile de colectare a deºeurilor refolosibile, REMAT-uri. Astfel, în 2001 a fost inventariatã, prin intermediul Autoritãþii Teritoriale de Mediu o cantitate de 4.880 tone anvelope uzate, din care 3.852 s-au valorificat. Da asemenea, din anii anteriori ºi pânã la sfârºitul anului 2002 s-au acumulat la unitãþile REMAT 8.467 tone de anvelope care urmeazã sã fie reciclate, din inventarul nostru. La rândul sãu, Ministerul Industriei ºi Resurselor, care gestioneazã deºeurile din cauciuc,

inclusiv anvelopele uzate, a rezultat, la solicitarea noastrã, din partea conducerii acestui minister, cã în anul 2002 s-a colectat o cantitate de 6.329 tone deºeuri din cauciuc, care au fost valorificate integral.

Domnule secretar de stat, mã scuzaþi! Domnul senator Bunduc face semn cã este mulþumit.

Sigur, vã mulþumesc.

Mai aveþi un rãspuns, domnule secretar de stat. Dacã sunteþi amabil, poftiþi! În rezumat, de asemenea.

Este vorba de întrebarea domnului senator Gheorghe Zlãvog, senator din judeþul Olt, referitoare la situaþia unor cantitãþi de îngrãºãminte chimice fãrã adoptarea unor mãsuri de protecþia mediului în satul Liiceni, comuna Drãghiceni, judeþul Olt.

Noi avem un rãspuns detaliat, pregãtit aici, dacã doriþi îl pot citi integral sau numai...

Nu, nu... Concluziile, domnule secretar de stat.

Foarte pe scurt... concluziile sunt cã noi am fãcut o verificare amãnunþitã în ambele aceste zone, ca urmare ºi a acestei interpelãri. S-a constatat cã, practic, ºi din declaraþiile de la faþa locului ºi din controalele noastre, cea mai mare parte, cu o micã excepþie, a unui butoi care a rãmas, a fost distrusã. Totuºi, pentru a reconstitui din urmã situaþiile, noi am fãcut o serie de analize, prin Inspectoratul de Protecþia Mediului din Slatina, împreunã cu Direcþia de Sãnãtate Publicã Olt. Din toate aceste prelevãri care s-au fãcut din fântânile localnicilor, pentru a identifica eventuala prezenþã a acestor pesticide, au fost depãºite numai concentraþii la indicatorii amoniac, azotaþi, calciu, magneziu, ºi aceste depãºiri pot fi de provenienþã organicã ºi pot fi determinate de depozitarea necontrolatã a deºeurilor gospodãreºti, în special a deºeurilor animaliere, dar ºi de provenienþã chimicã. Noi considerãm cã este necesar sã mai facem o ultimã verificare cu laboratorul cel mai dezvoltat din þarã ºi acreditat pe aceste probleme al Institutului Naþional de Cercetare ºi Dezvoltare pentru Protecþia Mediului. De asemenea, am arãtat cã din inventarierile noastre au rezultat la nivelul judeþului Olt, în prezent, un numãr de 42 de depozite de deºeuri de pesticide. Noi am înaintat ºi o situaþie anexatã cu toate aceste elemente ºi, sigur, putem pune la dispoziþie acest rãspuns scris cu detaliile pe care nu le-am prezentat acum.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat. Poftiþi, domnule senator, dacã aveþi comentarii.

N-am înþeles dacã apa e potabilã sau nu. Dupã analizele dumneavoastrã dacã a rezultat cã este potabilã sau nu, din respectivele fântâni?

Din analize au reieºit anumite depãºiri la aceste substanþe organice.

Aia am înþeles, dar nu-mi dau seama dacã depãºirile respective fac ca apa sã fie potabilã. Nu, dar e potabilã sau nu e potabilã, asta-i întrebarea?

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi, pentru stenogramã. Rãspunsurile la întrebãrile puse de cãtre mine Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor mi-au fost înmânate prin rãspuns scris la una din întrebãri. Domnul secretar de stat a prezentat acest lucru, iar la cealaltã trebuie sã primesc rãspuns scris. Nu înþeleg de ce reprezentantul Ministerului de Interne nu mi-a dat rãspuns la interpelarea mea care i-a fost înaintatã acum douã sãptãmâni. Domnul secretar de stat Berechet a plecat fãrã sã îmi spunã de acea situaþie de la Copolou, Botoºani.

Mulþumesc.

Asta doream sã vã cer permisiunea de a verifica. Voi verifica acest lucru, pentru cã nu rezultã din inspecþia ºi din controlul nostru dacã într-adevãr sunt depãºite condiþiile de potabilitate sau nu. ªi, dacã-mi permiteþi, vã vom transmite acest rãspuns direct.

Da, vã mulþumim.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat. Mai aveþi ceva? Vã rog.

În afara rãspunsului de acum, îmi trimiteþi încã unul, altã datã, da?

Aº dori sã vã transmit, dacã sunteþi de acord, personal ºi acest detaliu, pentru cã nu rezultã din materialul respectiv aceastã întrebare punctiformã, dacã e potabilã sau nu.

Consider cã nu mi-aþi rãspuns la întrebare decât parþial ºi aºtept completãrile de rigoare. Bine, mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnul senator Codreanu. Aveþi de fãcut o precizare.

Mai aveam ceva. Între timp am lãmurit aceastã întrebare. Într-adevãr, din analizele fãcute rezultã cã sunt depãºite concentraþiile maxime admisibile.

Deci apa nu este potabilã.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc.

Este ora 19,05. Declar ºedinþa închisã. Vã mulþumim, domnilor secretari de stat, mulþumim staff-ului Senatului, mulþumim reprezentanþilor presei.

Bunã seara!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Direcþia de Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

> **ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 29/27.III.2003 conþine 32 de pagini.**

Preþul 39.552 lei