Stenogramă plen

## V„ mul ˛ umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Damian Bruda∫ca. Va urma domnul Mihail Sire ˛ eanu.

numele so ˛ ilor, so ˛ iilor, copiilor, soacrelor sau ale altor rude, pentru ca ei s„ ias„ cura ˛ i ∫i usca ˛ i.

La nivelul Grupurilor parlamentare ale P.S.D. s-a sugerat totodat„ ca Ón privin ˛ a conturilor, indiferent de num„rul acestora, ele s„ nu dep„∫easc„ 9.900 de euro sau dolari.

O alt„ dovad„ a lipsei de sinceritate o reprezint„ chiar ∫i declara ˛ ia de avere a primului-ministru. Doar interven ˛ ia ulterioar„ a pre∫edintelui Iliescu l-a obligat pe domnul Adrian N„stase s„ emit„ zilele acestea o nou„ ordonan ˛ „ de urgen ˛ „ a Guvernului, ea Óns„∫i dovada cert„ a nepermisei superficialit„ ˛ i a Legii nr. 161/2003.

Dar s„ revenim la domnul prim-ministru. Potrivit informa ˛ iilor de pe site-ul Guvernului, domnul Adrian N„stase ar fi de pl‚ns c‚t de s„rac este Ón compara ˛ ie doar cu propriii s„i subalterni. Dovedind el Ónsu∫i c„ nu crede Ón noul pachet de legi anticorup ˛ ie, primul-ministru ∫i-a permis s„ sfideze prevederilor acestora. De∫i nu este divor ˛ at, primul-ministru nu consider„ c„ i-ar apar ˛ ine ∫i lui casele ∫i propriet„ ˛ ile declarate ca fiind ale so ˛ iei sale. Nu Ón ˛ elegem ce demnitate public„ de ˛ ine Ón prezent doamna Dana N„stase, ca s„ se justifice faptul c„ ∫i d‚nsa a f„cut declara ˛ ie de avere. De ce nu au procedat la fel ∫i restul so ˛ iilor mini∫trilor actualului cabinet sau so ˛ ia pre∫edintelui Rom‚niei?

At‚ta sfidare ∫i lips„ de considera ˛ ie din partea pre∫edintelui P.S.D. ∫i premier al Rom‚niei este dovada cert„ c„, foarte cur‚nd, se va a∫terne t„cerea ∫i asupra acestei idei generoase, iar afaceri∫tii ∫i baronii P.S.D. Ó∫i vor putea relua nestingheri ˛ i ac ˛ iunile de subminare a economiei na ˛ ionale, de ho ˛ ie ∫i jaf, av‚nd Ón domnul Adrian N„stase un model ∫i un protector.

V„ mul ˛ umesc.

## V„ mul ˛ umesc.

Œl invit pe domnul deputat Mihail Sire ˛ eanu. Va urma domnul Adrian Moisoiu.

## Domnule pre∫edinte,

Œnainte de a-mi citi declara ˛ ia politic„, permite ˛ i-mi s„-l felicit pe domnul Gu∫„ pentru modul inteligent Ón care ne m„n‚nc„ timpul rezervat declara ˛ iilor politice.

Se pare c„ Ónc„ o dat„ se confirm„ zicala c„, pe tot ce P.S.D. pune m‚na, se usuc„! Cel mai recent ∫i gr„itor exemplu Ón acest sens Ól constituie excesiv de mediatizata campanie anticorup ˛ ie pe care a ini ˛ iat-o partidul de guvern„m‚nt, uit‚nd c„ Partidul Rom‚nia Mare, Ónc„ la Congresul al III-lea, a adoptat un program anticorup ˛ ie.

Partidul de guvern„m‚nt este interesat mai degrab„ de propria-i imagine dec‚t de eradicarea corup ˛ iei propriuzise.

Viol‚nd principiile democra ˛ iei ∫i submin‚nd func ˛ iile institu ˛ iilor statului de drept, P.S.D. ∫i-a asumat, chipurile, r„spunderea pentru pachetul de legi anticorup ˛ ie.

Adev„ratul scop urm„rit nu Ól reprezint„ accelerarea procedurilor de combatere a corup ˛ iei, ci, mai degrab„, dorin ˛ a de a interzice partidelor politice din opozi ˛ ie s„ contribuie la realizarea unui cadru juridic func ˛ ional Ón acest scop. Cu alte cuvinte, ∫i de aceast„ dat„ P.S.D. a ap„sat strident pe claxon ∫i simultan pe fr‚ne pentru stoparea ac ˛ iunii de lupt„ anticorup ˛ ie.

Din datele pe care le de ˛ inem, la Prefectura Jude ˛ ului Cluj, spre exemplu, primarilor ∫i consilierilor apar ˛ in‚nd acestui partid li s-a recomandat s„-∫i treac„ averile pe

## Domnule pre∫edinte,

Stima ˛ i colegi,

Declara ˛ ia politic„ de ast„zi se refer„ la privatizare, dar nu oricare, ci o privatizare de referin ˛ „, pot afirma, din domeniul industriei de ap„rare.

Am avut bucuria ∫i satisfac ˛ ia s„ particip la ceremonia semn„rii contractului de privatizare al Societ„ ˛ ii M.F.A. Mizil, Prahova. Acest eveniment p„rea normal, poate chiar banal, Ón peisajul de societ„ ˛ i privatizate de la Ónfiin ˛ area F.P.S. Óncoace, ∫i mul ˛ i dintre dumneavoastr„ ar putea spune c„, fiind o societate din jude ˛ ul pe care Ól reprezint Ón Parlament, ar fi normal s„ fiu printre mizileni. Totu∫i, mai multe sunt argumentele care fac din acest eveniment o privatizare de referin ˛ „, ∫i aceasta m-a determinat s„ o prezint ca declara ˛ ie politic„ de la aceast„ tribun„.

Œn primul r‚nd, doresc s„ men ˛ ionez faptul c„ M.F.A. Mizil este prima societate privatizat„ din portofoliul Ministerului Industriei ∫i Resurselor. Cu alte cuvinte, M.I.R., prin Autoritatea de Privatizare, Oficiul Participa ˛ iilor Statului ∫i Privatiz„rii Ón Industrie, a spart ghea ˛ a.

Din portofoliul impresionant al O.P.S.P.I., care cuprinde, printre altele, domeniul energiei, al petrolului, domeniul gazelor naturale, domeniul minier ∫i industria de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003 ap„rare, adic„ 55% din economia na ˛ ional„, prima societate care a luat calea privatiz„rii este Societatea M.F.A. Mizil, o societate despre care s-a auzit prea pu ˛ in p‚n„ Ón prezent. De aceea insist Ón prezentarea acestei ac ˛ iuni de privatizare, Óntruc‚t aceasta este remarcabil„ at‚t prin valoarea tranzac ˛ iei, c‚t ∫i prin atmosfera din perioada negocierilor.

Valoarea tranzac ˛ iei este de 101 miliarde de lei, incluz‚nd valoarea pachetului de ac ˛ iuni v‚ndut, programul de investi ˛ ii tehnologice, programul de investi ˛ ii de mediu ∫i achitarea datoriilor, ∫i a∫ vrea s„ re ˛ ine ˛ i, aceasta f„r„ acordarea de facilit„ ˛ i.

Pentru o societate de nivelul M.F.A. Mizil, aceast„ valoare este cu totul remarcabil„, dac„ ar fi s„ o compar„m cu privatiz„rile realizate de F.P.S. cu patru-cinci ani Ón urm„, ∫i aici a∫ vrea s„ dau exemplul Societ„ ˛ ii îPhoenix“ Baia Mare, v‚ndut„ cu numai 111.000 de dolari, privatizare care a creat probleme sociale, iar ast„zi societatea este Ón faliment.

Privatizarea M.F.A. Mizil este un succes ∫i datorit„ faptului c„ obiectivele strategice ale programului de guvernare al cabinetului P.S.D. condus de primul-ministru Adrian N„stase, c‚t ∫i obiectivele strategiei de privatizare ale O.P.S.P.I. au fost realizate dup„ cum urmeaz„: s-a prev„zut obligativitatea men ˛ inerii obiectului de activitate al societ„ ˛ ii, precum ∫i ob ˛ inerea de venituri anuale din realizarea produc ˛ iei speciale cel pu ˛ in p‚n„ la nivelul ultimului an; s-a prev„zut realizarea unui program de investi ˛ ii tehnologice ∫i de mediu de 1,5 milioane de dolari pentru a asigura baza tehnico-economic„ de dezvoltare a societ„ ˛ ii; s-a stipulat Óncheierea unui acord social cu salaria ˛ ii, acord care de altfel s-a ∫i Óncheiat, care prevede men ˛ inerea unui num„r de 325 de angaja ˛ i, corespunz„tor planului de afaceri, precum ∫i alte m„suri de protec ˛ ie social„; de asemenea, s-a prev„zut angajarea unui plan de afaceri de cinci ori mai mare dec‚t cel din 2001, inclusiv prin dezvoltarea produc ˛ iei civile; s-a prev„zut asigurarea integrit„ ˛ ii, Óntre ˛ inerii ∫i st„rii de func ˛ ionare a utilajelor aferente capacit„ ˛ ilor speciale.

Contractul de v‚nzare-cump„rare, care mai cuprinde alte clauze, prevede garan ˛ ii ferme care s„ asigure Óndeplinirea integral„ a obliga ˛ iilor cump„r„torului.

Œn ceea ce prive∫te atmosfera pe durata negocierilor, trebuie s„ subliniez transparen ˛ a, profesionalismul ∫i corectitudinea cu care s-au desf„∫urat acestea, O.P.S.P.I. reu∫ind s„ creeze un adev„rat parteneriat, a∫a cum i-au spus Ón repetate r‚nduri reprezentan ˛ ii M.F.A. Mizil.

Aceast„ rela ˛ ie de Óncredere, de adev„rat parteneriat stabilit Óntre stat ∫i cump„r„tor ne d„ certitudinea c„ obliga ˛ iile p„r ˛ ilor vor fi respectate la termenele convenite, iar O.P.S.P.I. va continua s„ Ói sus ˛ in„ ∫i s„ Ói sf„tuiasc„ pe proaspe ˛ ii proprietari, care nu sunt al ˛ ii dec‚t asocia ˛ ia salaria ˛ ilor.

Aceast„ atitudine de transparen ˛ „, corectitudine ∫i profesionalism imprimat„ de O.P.S.P.I. procesului de privatizare este un semnal politic remarcabil pe care Ól d„ Guvernul Rom‚niei Ón aceast„ perioad„ Ón care lupta Ómpotriva corup ˛ iei a devenit o ac ˛ iune prioritar„. Totodat„, acesta este un semnal politic concret de recl„dire a credibilit„ ˛ ii procesului de privatizare ∫i, de aceea, dorim ca cet„ ˛ enii s„ fie informa ˛ i ∫i s„ Ól perceap„ corect.

Succesul privatiz„rii M.F.A. Mizil, ceremonie la care a participat nu Ónt‚mpl„tor ministrul Dan Ioan Popescu, este reconfortant ∫i pentru faptul c„ ne demonstreaz„ c„ privatiz„rile din infrastructura energetic„ a economiei na ˛ ionale, ∫i aici a∫ men ˛ iona S.N.P. îPetrom“, îElectrica“ Banat, îElectrica“ Dobrogea, îDistrigaz Sud“, îDistrigaz Nord“, sunt pe m‚ini bune.

Salaria ˛ ii societ„ ˛ ii m-au rugat s„ Ói mul ˛ umesc domnului Doru Laurian B„dulescu, ∫eful O.P.S.P.I., pentru reu∫ita acestei privatiz„ri, ∫i o fac cu o deosebit„ pl„cere, Óntruc‚t la numai ∫ase luni de la numirea sa Ón fruntea oficiului, acesta a c„p„tat via ˛ „, a finalizat primele contracte de privatizare ∫i, din c‚te sunt informat, la fiecare dou„-trei s„pt„m‚ni, vor mai privatiza c‚te o societate, g„sind solu ˛ ii s„ administreze ∫i s„ privatizeze 55% din economia na ˛ ional„ cu numai 45 de oameni entuzia∫ti.

P.S.D. demonstreaz„ ∫i prin aceast„ privatizare exemplar„ c„ are resurse ∫i for ˛ „, iar strategia na ˛ ional„ de dezvoltare a economiei Rom‚niei pe termen mediu, 20012004, este realizabil„, Ón scopul atingerii obiectivului prioritar de integrare Ón Uniunea European„ Ón 2007. V„ mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Adrian Moisoiu. Va urma domnul Adrian Ionel.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Interven ˛ ia mea de ast„zi este intitulat„ îPentru o demnitate a cadrului didactic“.

Sarcina fundamental„ a ∫colii este aceea de a forma ∫i educa tineretul, de a-l Ónarma cu o Ónalt„ cultur„, pentru a fi preg„tit s„ desf„∫oare o activitate creatoare Ón diferite domenii ale vie ˛ ii sociale. Œn acest context, un rol esen ˛ ial Ói revine profesorului, care trebuie s„ conduc„, s„ sf„tuiasc„, s„ ajute, s„ controleze, s„ stimuleze elevii ∫i s„-i orienteze Ón utilizarea formelor ∫i mijloacelor cele mai eficiente, pentru o preg„tire multilateral„ la nivelul ∫tiin ˛ ei ∫i tehnicii contemporane.

Apreciez c„ meseria de dasc„l este una dintre cele mai frumoase meserii din lume, fiindc„ dasc„lul nu numai Ói Ónva ˛ „ pe al ˛ ii, adic„ transmite doar cuno∫tin ˛ e elevilor, dup„ cum gre∫it se apreciaz„, ci el este acela care, Ón plus ∫i Ón primul r‚nd, modeleaz„ sufletul ∫i mintea copilului.

Activitatea didactic„ face parte dintre cele mai dificile ∫i complexe activit„ ˛ i umane, profesorul reprezent‚nd Ón societatea contemporan„ specialistul cu Ónsu∫iri profesionale, educative ∫i morale. Modul Ón care vorbe∫te, Ón care se adreseaz„ elevilor, Ón care sintetizeaz„ cuno∫tin ˛ ele pe care le transmite reprezint„ rezultatul muncii asidue de preg„tire a fiec„rei lec ˛ ii Ón parte, a orelor de studiu pe care le face acas„ sau Ón biblioteci, f„r„ ca cineva s„ i le contabilizeze.

Iat„ motivele pentru care consider drept incorect modul Ón care sunt retribuite cadrele didactice ∫i am explica ˛ ia faptului c„ tot mai pu ˛ ini tineri dintre cei care sunt Ónzestra ˛ i cu a∫a numitul îhar didactic“ doresc s„ se Óncadreze Ón Ónv„ ˛ „m‚nt. Imposibilitatea de a-∫i asigura

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003 un îco∫ zilnic“ de hran„ decent Ói determin„ s„ aleag„ s„ profeseze Ón alte domenii ale vie ˛ ii sociale, ∫i nu acolo unde au visat. Nu este acesta unul dintre motivele pentru care mul ˛ i tineri deosebit de dota ˛ i prefer„ s„ fac„ orice peste hotare – s„ culeag„ c„p∫uni Ón Spania, m„sline Ón Italia sau portocale Ón Grecia — dec‚t s„ munceasc„ Ón ˛ ar„?

Œn condi ˛ iile Ón care elita se Óndreapt„ spre alte profesiuni care sunt c‚t de c‚t mai bine retribuite, se produce, Óns„, ∫i o Ómb„tr‚nire a corpului didactic, ∫i am putea vorbi chiar de o deprofesionalizare a acestuia, Ón condi ˛ iile Ón care profesorii nu mai pot s„-∫i permit„ s„ intre Ón libr„rii ∫i s„-∫i cumpere o carte de specialitate, s„ mearg„ la un spectacol de teatru sau Óntr-o excursie pentru a-∫i reface for ˛ ele. De aceea, Óntreb: Ón aceste condi ˛ ii, ce se va Ónt‚mpla peste c‚ ˛ iva ani? Pe m‚na cui va r„m‚ne ∫coala rom‚neasc„? Vom mai putea spera la un loc frunta∫ la olimpiadele ∫colare interna ˛ ionale?

Cu profesori necalifica ˛ i sau îde nota 5“ va mai putea Ónv„ ˛ „m‚ntul s„ fie îexportator de creiere“ rom‚ne∫ti? Cine ne va ∫lefui talentele? Nu trebuie s„ ne temem c„ genera ˛ ia de m‚ine ar putea fi o mas„ de imbecili care s„ fie Ón stare s„ dea doar afirmativ sau negativ din cap ∫i care s„ se Ón ˛ eleag„ prin interjec ˛ ii, ca pe vremea copil„riei umanit„ ˛ ii? S„ ne mai mir„m c„, numai cu dou„ luni Ón urm„, sindicali∫tii din Ónv„ ˛ „m‚nt organizau un miting la sediul ministerului pentru a îfelicita“ politica antieduca ˛ ional„ promovat„ de Ministerul Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii?

Œnv„ ˛ „m‚ntul, fiind un sector Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea intelectuali cumin ˛ i, a protestat doar atunci c‚nd cu ˛ itul reformelor lui Liviu Maior, Virgil Petrescu, Andrei Marga ∫i, mai nou, Ecaterina Andronescu le-a ajuns la os!

Nemul ˛ umirile cadrelor didactice sunt multe ∫i legate de problemele vie ˛ ii de zi cu zi. Œn afar„ de cele de retribuire, sunt probleme de reduceri de activitate, apropiere de domiciliu, deta∫are Ón interesul Ónv„ ˛ „m‚ntului, suportarea cheltuielilor de navet„, acordarea de tichete de mas„ etc.

Œnv„ ˛ „m‚ntul obligatoriu de 10 clase, integrat Óntr-o politic„ educa ˛ ional„ european„, caracterizat prin ridicarea v‚rstei de finalizare a studiilor ∫i de sc„dere a v‚rstei de Óncepere la 6 ani, are ∫i alte fa ˛ ete!

Œn Parlamentul Rom‚niei, reprezentan ˛ ii ale∫i pe listele Partidului Rom‚nia Mare Ón repetate r‚nduri au tras semnale de alarm„, dar ei au spus, ei au auzit!

To ˛ i premierii no∫tri de dup„ 1989 au fost cadre universitare. Ei pe ce lume tr„iesc? Ce p‚ine m„n‚nc„? C‚nd vor reac ˛ iona?

Avem tineri minuna ˛ i care vor s„ se adape la izvoarele ∫tiin ˛ ei, dar care se vor forma dup„ c‚t ∫i c‚nd ne vom hot„rÓ s„ investim Ón Ónv„ ˛ „m‚nt. Este bine de ∫tiut c„ pietrele pre ˛ ioase nu se prelucreaz„ cu dalta ∫i ciocanul!

V„ mul ˛ umesc.

## V„ mul ˛ umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Adrian Ionel. Va urma domnul Gheorghe Dinu.

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Actul guvern„rii presupune asumarea unor responsabilit„ ˛ i deosebite, orice forma ˛ iune politic„ aflat„ Óntr-o asemenea ipostaz„ trebuind s„ se confrunte cu felurite provoc„ri de ordin economic, politic, social ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, interna ˛ ional.

Guvernul Adrian N„stase, guvern al Partidului Social Democrat, a reu∫it p‚n„ Ón prezent s„ confere Rom‚niei respectabilitate interna ˛ ional„, asigur‚nd un cert echilibru macroeconomic ∫i fiind perceput pe plan extern drept un executiv alc„tuit din oameni politici profesioni∫ti cu mare capacitate de munc„.

Evident c„ exist„ o serie de critici venite din zona opozi ˛ iei politice parlamentare ∫i extraparlamentare, Óns„ acest lucru trebuie Óncadrat Ón categoria normalit„ ˛ ii, Óntruc‚t nici un sistem politic cu preten ˛ ii de democra ˛ ie func ˛ ional„ nu poate exclude din componen ˛ a sa elementul reprezentat de opozi ˛ ie.

Partidul Social Democrat accept„ ideea competi ˛ iei politice bazate pe confruntarea civilizat„ a programelor, a ideilor, ∫i se va opune Óntotdeauna oric„rei amenin ˛ „ri care s-ar contura la adresa pluralismului.

Noi credem c„ popula ˛ ia, Ón ciuda unor probleme reale cu care aceasta se mai confrunt„ Ónc„, va Ón ˛ elege Ón cele din urm„ c„ guvernarea Partidului Social Democrat este una de substan ˛ „, Óndreptat„ at‚t c„tre interesele cet„ ˛ enilor, c‚t ∫i c„tre interesele comunit„ ˛ ii na ˛ ionale. Nu este u∫or. Lupta politic„ cere mari sacrificii ∫i solicit„ considerabile eforturi, dar credem Ón valoarea programului nostru, pe care Ól consider„m drept cel mai adaptat Ón acest moment nevoilor fundamentale ale Rom‚niei.

Social-democra ˛ ia Ónseamn„ efort colectiv, profesionalism, patriotism ∫i ata∫ament real fa ˛ „ de valorile perene ale omenirii.

V„ mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc ∫i eu ∫i pentru concizie.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Gheorghe Dinu. Va urma domnul Cornel ™tirbe ˛ .

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Declara ˛ ia mea politic„ este intitulat„ îRom‚nii din Covasna ∫i Harghita, oprima ˛ i etnic Ón propria ˛ ar„“. Œn ultimul timp, Ón cercurile U.D.M.R.-iste se v‚ntur„ cu fervoare ideea regionaliz„rii ˛ „rii noastre ∫i, Ón acest cadru, reÓnvierea Regiunii Autonome Maghiare, cuprinz‚nd jude ˛ ele Covasna, Harghita ∫i Mure∫, sub denumirea de î fi inut secuiesc“, ∫i, vezi Doamne, numai a∫a va putea fi rezolvat„ problema minorit„ ˛ ii maghiare, de∫i aceste jude ˛ e dispun de pe acum de o larg„ reprezentare antirom‚neasc„ la nivelul administra ˛ iei locale.

Vom da numai c‚teva exemple de ac ˛ iuni antirom‚ne∫ti ale acestei administra ˛ ii: intensificarea demersurilor liderilor locali ai U.D.M.R. Ón vederea Ónlocuirii prefectului rom‚n de Covasna cu un prefect maghiar; dispozi ˛ iile primarului municipiului Sf‚ntu Gheorghe, Albert Almos, ∫i ale pre∫edintelui Consiliului Jude ˛ ean Covasna, Demeter Janos, privind condi ˛ ionarea ocup„rii func ˛ iilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003 publice de cunoa∫terea limbii maghiare Ón situa ˛ ii ce exced cadrului legal; Ónc„lcarea repetat„ Ón jude ˛ ele Covasna ∫i Harghita a normelor privind arborarea drapelului rom‚nesc; m„suri discriminatorii fa ˛ „ de popula ˛ ia rom‚neasc„ Ón ceea ce prive∫te aplicarea Legilor fondului funciar, a reconstituirii dreptului de proprietate ∫i altele.

Recent, la Sf‚ntu Gheorghe, ale∫ii locali ai U.D.M.R. din jude ˛ ele Covasna, Harghita ∫i Mure∫ au decis Ónfiin ˛ area regiunii de dezvoltare î fi inutul secuiesc“, op ˛ iune reconfirmat„ ∫i la ∫edin ˛ a Consiliului reprezentan ˛ ilor U.D.M.R. ce a avut loc la T‚rgu Mure∫ Ón ziua de 5 aprilie 2003.

Tot la ∫edin ˛ a Consiliului reprezentan ˛ ilor, conduc„torii U.D.M.R. au declarat c„ vor cere ∫i revizuirea art. 1 din Constitu ˛ ie, care consfin ˛ e∫te dimensiunea na ˛ ional„ unitar„ a statului rom‚n.

Toate aceste ac ˛ iuni ∫i declara ˛ ii ale liderilor U.D.M.R., se pare Ón criz„ de imagine ∫i de sus ˛ inere Ón interiorul electoratului de etnie maghiar„ din Rom‚nia, arat„ c„ aceast„ organiza ˛ ie etnic„ tinde din nou s„ se radicalizeze ∫i s„ agite spiritele Ón Harghita ∫i Covasna, cu rezonan ˛ „ Ón Óntregul Ardeal, surprinz‚nd din nou societatea rom‚neasc„.

O euroregiune pe criterii etnice vrea de fapt U.D.M.R.ul pentru concet„ ˛ enii no∫tri maghiari, consolidat„ Ón primul r‚nd de modificarea art. 1 din Constitu ˛ ia ˛ „rii pe care o locuiesc ∫i d‚n∫ii, aceasta, la cheremul a 5% din popula ˛ ia Rom‚niei, c„ tot se pune problema unui referendum pe aceste chestiuni.

Tupeul ∫i impertinen ˛ a cu care se repun pe tapet chestiuni care lezeaz„ nu doar sensibilitatea tolerant„ a majorit„ ˛ ii na ˛ ionale rom‚ne, ci ∫i normele europene Ón domeniu sunt alimentate de negocierile perpetue ∫i sub semnul ∫antajului Óntre U.D.M.R. ∫i P.S.D., unde spargerea regiunii de centru Bra∫ov-Covasna-Harghita-Sibiu-Alba ∫i refacerea fostei Regiuni Autonome Maghiare CovasnaHarghita-Mure∫ pare s„ fie moneda de schimb.

Œn toat„ aceast„ zarv„ creat„ de preten ˛ iile separatiste ale cercurilor U.D.M.R.-iste este trecut„ sub o t„cere aproape total„ situa ˛ ia limbii rom‚ne ∫i a rom‚nilor tr„itori Ón cele dou„ jude ˛ e, Covasna ∫i Harghita.

Relatarea ap„rut„ Ón pres„ a unui ziarist de la o publica ˛ ie central„, care al„turi de un grup de colegi s-a aflat la Miercurea Ciuc, este revelatoare. Ace∫tia au constatat cu stupoare c„ o parte din personalul din hotelul unde au fost caza ˛ i ∫i din restaurant nu vorbesc rom‚ne∫te fie pentru c„ nu cuno∫teau limba oficial„ a statului ai c„rui cet„ ˛ eni sunt, fie pentru c„ pur ∫i simplu refuzau ostentativ acest lucru.

Ziaristul respectiv f„cea compara ˛ ie cu Statele Unite, unde este de neconceput ca un cet„ ˛ ean al acestei ˛ „ri s„ nu cunoasc„ ∫i s„ nu vorbeasc„ limba englez„, cu toate c„ ∫i acolo sunt mari comunit„ ˛ i de hispanici, italieni, asiatici etc. Este de neimaginat, de exemplu, ca Ón Los Angeles, Chicago, Hawaii s„ se g„seasc„ un cet„ ˛ ean S.U.A. care s„ nu ∫tie limba oficial„ a ˛ „rii, indiferent de originea sa etnic„, ∫i cei care lucreaz„ cu publicul, inclusiv cei din magazine, hoteluri, restaurante, s„ nu foloseasc„ aceast„ limb„. Œn toate locurile publice – Ón ∫coli, Ón marile ∫i micile hoteluri, Ón parcuri, Ón oficiile administrative se vorbe∫te o singur„ limb„, limba englez„, ∫i nu

este vorba de patriotism sau na ˛ ionalism, ci de normalitate ∫i de bun-sim ˛ fa ˛ „ de ˛ ara unde s-au n„scut, de oamenii cu care vin Ón contact.

Un exemplu mai aproape de ˛ ara noastr„: Ón Germania, unde tr„iesc peste dou„ milioane de turci, nu este de Ónchipuit ca ace∫tia s„ nu vorbeasc„ limba german„, chiar Ón cartierele unde ace∫tia sunt majoritari, Ón rela ˛ iile cu cet„ ˛ enii germani – Ón locuri publice, restaurante, cofet„rii, hoteluri, magazine. Numai la noi, Ón Miercurea Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Sf‚ntu Gheorghe, Gheorgheni, rom‚nul se simte str„in Ón propria ˛ ar„. Cine este de vin„? Œn primul r‚nd, guvernan ˛ ii, care nu sunt Ón stare s„ impun„ respectarea Constitu ˛ iei ∫i legilor pe tot cuprinsul Rom‚niei, ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, arogan ˛ a unei minorit„ ˛ i care se consider„ mai st„p‚n„ pe o parte a ˛ „rii ∫i refuz„ s„ vorbeasc„ ∫i s„ Ónve ˛ e limba oficial„ a statului Ón cadrul c„ruia tr„ie∫te, acuz‚ndu-i de ∫ovinism ∫i intoleran ˛ „ tot pe rom‚ni.

Situa ˛ ia rom‚nilor minoritari Ón jude ˛ ele Harghita ∫i Covasna nu constituie o preocupare pentru guvernan ˛ i. Cele dou„ jude ˛ e nu exist„ pentru ei dec‚t ca o pat„ neagr„ pe hart„, un t„r‚m Óndep„rtat ∫i uitat, jenant prin problemele lui, o pacoste administrativ„, la care ∫i mini∫trii ∫i parlamentarii P.S.D. sunt indiferen ˛ i ∫i opaciza ˛ i de un protocol cu U.D.M.R. plin de compromisuri nedemne.

A∫a cum s-a ar„tat la adunarea eparhial„ a Episcopiei Ortodoxe din Covasna-Harghita, ˛ inut„ la sf‚r∫itul lunii martie la Miercurea Ciuc, se lucreaz„ intens Ón cercurile politice U.D.M.R.-iste nu numai pentru reÓnvierea Regiunii Autonome Maghiare de factur„ stalinist„, ci ∫i pentru ∫tergerea a tot ceea ce este rom‚nesc Ón jude ˛ ele respective. S-a Ónceput cu Ónv„ ˛ „m‚ntul. La ora actual„, 30% din copiii rom‚ni sunt Ónv„ ˛ a ˛ i de profesori maghiari chiar ∫i la ∫colile rom‚ne∫ti. Elevii maghiari au fost incita ˛ i s„ nu Ói accepte pe dasc„lii rom‚ni, for ˛ ‚ndu-i s„-∫i dea demisia. Corpul didactic maghiar majoritar refuz„ dosarele profesorilor rom‚ni pentru func ˛ iile de conducere Ón ∫coli, indiferent de capacitatea lor managerial„, prefer‚nd un director slab preg„tit, dar maghiar. Se practic„ peste tot separatismul Ón ∫coli, ∫i rezultatele se v„d.

C‚nd intri Ón magazine sau restaurante, tinerii v‚nz„tori sau osp„tari de etnie maghiar„ nu Ón ˛ eleg ce dore∫ti dac„ li te adresezi rom‚ne∫te.

Discriminarea rom‚nilor s-a extins Ón toate sferele vie ˛ ii sociale. Spre exemplu, banii de la buget au fost repartiza ˛ i exclusiv prim„riilor din comunele maghiare. Pre∫edin ˛ ii consiliilor jude ˛ ene maghiari nu au repartizat nici un ban primarilor rom‚ni.

Se face totul pentru ∫tergerea memoriei rom‚ne∫ti. Se reduce drastic num„rul profesorilor de istorie din jude ˛ ele Covasna ∫i Harghita. Necunosc‚nd limba maghiar„, nu sunt angaja ˛ i de inspectoratul jude ˛ ean. Mai mult, nu se aloc„ bani pentru s„p„turi arheologice din zon„ ∫i pentru conservarea monumentelor ce dovedesc vechimea ∫i continuitatea rom‚nilor, Ón timp ce cele secuie∫ti sau maghiare sunt Óngrijite ∫i puse Ón eviden ˛ „, ba chiar edificate noi monumente. Nenum„ratele cet„ ˛ i dacice ∫i castrele romane r„m‚n astfel necercetate ∫i dispar.

Iat„ de ce Ón aceste jude ˛ e ar trebui ca pentru rom‚ni s„ existe un singur partid, Partidul Rom‚nilor, ∫i nu 5-10 forma ˛ iuni separate, fiecare cu lista ei, pentru a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003 nu se ajunge ca Ón aceste zone unde rom‚nii sunt minoritari Ón ˛ ara lor la viitoarele alegeri s„ nu mai avem consilieri rom‚ni.

De asemenea, este de luat Ón seam„ c„ nu o dat„ ace∫ti rom‚ni uita ˛ i au spus ca viitoarea viziune a Constitu ˛ iei s„ ofere posibilitatea intr„rii Ón Parlament, indiferent de num„rul voturilor, a c‚te unui deputat ∫i a c‚te unui senator rom‚n pentru fiecare din jude ˛ ele Harghita ∫i Covasna.

Organiza ˛ iile nonguvernamentale din zon„, liderii de opinie Ó∫i exprim„ Óngrijorarea fa ˛ „ de destinul rom‚nilor ∫i previn c„, dac„ nu se vor lua m„suri imediate din partea Guvernului, al statului ∫i institu ˛ iilor sale centrale, Ón c‚ ˛ iva ani jude ˛ ele Covasna ∫i Harghita vor deveni eminamente ungure∫ti. Speran ˛ ele lor neÓnvinse sunt ca rom‚nii de aici s„ poat„ vorbi nestingheri ˛ i limba rom‚n„, s„ fie m‚ndri c„ sunt rom‚ni ∫i s„-∫i cultive libertatea, identitatea ∫i ca statul s„ sus ˛ in„ substan ˛ ial cultura rom‚neasc„, ∫coala, biserica, presa, bibliotecile ∫i centrele de cultur„ rom‚ne∫ti, pentru p„strarea ∫i dezvoltarea identit„ ˛ ii rom‚ne∫ti Ón zon„, s„ fie receptivi Ón problemele lor ∫i s„ le rezolve prin toate mijloacele de care dispun.

Dumneavoastr„, domnilor guvernan ˛ i, ce speran ˛ e ave ˛ i Ón leg„tur„ cu destinul rom‚nilor ∫i al rom‚nit„ ˛ ii Ón Covasna ∫i Harghita? Ce fel de ˛ ar„ vre ˛ i s„ conduce ˛ i? Una Ón care miezul este antirom‚nesc? Eu personal, al„turi de rom‚nii din zon„, sper c„ ve ˛ i Óntreprinde ceva pentru stoparea segrega ˛ iei etnice, a xenofobiei, pentru instaurarea unui climat ∫i a unor rela ˛ ii normale Óntre locuitorii acestor jude ˛ e p‚n„ nu este prea t‚rziu.

V„ mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Cornel ™tirbe ˛ . Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Titlul interven ˛ iei mele de ast„zi este îMinorit„ ˛ ile din umbra puterii“.

De cur‚nd, la Poiana Bra∫ov s-a desf„∫urat o Ónt‚lnire de lucru P.S.D.-U.D.M.R., Ón urma c„reia reprezentan ˛ ii ambelor forma ˛ iuni politice ∫i-au manifestat deplina satisfac ˛ ie Ón desf„∫urarea rela ˛ iilor bilaterale. îNu exist„ conflicte majore Ón nici unul dintre jude ˛ ele Transilvaniei“, au afirmat triumfalist reprezentan ˛ ii U.D.M.R. îŒnt‚lnirile noastre sunt benefice pentru economia Ardealului“, a r„spuns pragmatic corul pesedist, f„r„ s„ l„mureasc„ de ce, Ón ce mod ∫i Ón ce condi ˛ ii.

Cred c„, mai degrab„, avem de-a face cu o negociere/ Ómp„r ˛ ire la masa verde a intereselor economice din Ardeal.

Dup„ cum spunea un mare politician britanic de la sf‚r∫itul secolului al XIX-lea, nu exist„ alian ˛ e permanente, ci exist„ doar interese permanente.

At‚t P.S.D., c‚t ∫i U.D.M.R., prin reprezentan ˛ ii lor de frunte, au ajuns s„ controleze afaceri importante Ón cea mai dezvoltat„ regiune a Rom‚niei.

Œnt‚lnirea de la Poiana Bra∫ov, pe l‚ng„ aspectul formal al rediscut„rii protocolului P.S.D.-U.D.M.R., cap„t„

conota ˛ ii majore mai ales Ón perspectiv„ preelectoral„. Nu mai mir„ pe nimeni faptul c„ P.S.D. a Ónceput campania electoral„ pentru alegerile locale ∫i generale programate peste un an. Nimic r„u dac„ ele s-ar manifesta cu decen ˛ a ∫i rigoarea unui comportament politic modern, democratic ∫i eficient pentru Óntreaga ˛ ar„.

Nimic r„u dac„ aceast„ campanie preelectoral„ nu s-ar desf„∫ura cu concursul mini∫trilor din Cabinetul N„stase, folosind influen ˛ a lor asupra puterii locale, cu ploi de promisiuni ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, cu bani publici. Dar despre acest subiect suntem convin∫i c„ vom mai avea ocazii s„ vorbim. Deocamdat„, ni se pare important s„ atragem aten ˛ ia opiniei publice asupra unei practici pe care P.S.D. o perfec ˛ ioneaz„ continuu. Este vorba de atragerea din interese politice a minorit„ ˛ ilor etnice de partea sa, specul‚nd, dac„ este posibil, totul, de la interesele economice de grup ∫i individuale, p‚n„ la situa ˛ iile critice de ordin juridic, cum a fost cea de s„pt„m‚na trecut„, asupra Codului de procedur„ penal„. Aici este cazul s„ apreciem îprofesionalismul“ la care au ajuns reprezentan ˛ ii de frunte ai U.D.M.R. Ón negocierile cu partidele de guvern„m‚nt, dovad„ c„ U.D.M.R. este singura forma ˛ iune care se afl„ la putere, cu mici Óntreruperi, din 1992. Un alt caz devine, pe zi ce trece, tot mai interesant. Œncep‚nd din anul 2000, dup„ victoria profesorului Klaus Johannis pentru fotoliul de primar al municipiului Sibiu, P.S.D. a aplicat tactica îprotocoalelor de colaborare“ ∫i Ón cazul Forumului Democrat al Germanilor din Rom‚nia. Œn fapt, este vorba de confiscarea unui important capital electoral de c„tre partidul de guvern„m‚nt care, la Sibiu, nici prin Ónainta∫ii s„i – F.S.N., F.D.S.N., P.D.S.R. –, nu a avut satisfac ˛ ia victoriei Ón lupta pentru ∫efia administra ˛ iei locale dup„ 1989. Profesorul Johannis, actualul lider al Forumul Democrat al Germanilor din Rom‚nia, a venit la putere Ón Sibiu pe culoarul politic îeliberat“ de C.D.R. Asta nu l-a Ómpiedicat s„ se lege de P.S.D., partidul ciocoiului nou, îsocial-democrat“, Ónlocuitorul ciocoiului vechi, crescut la ∫coala activismului comunist. Aleg„torii domnului Johannis ar trebui s„ ∫tie c„ Protocolul P.S.D. – F.D.G.R. nu a fost semnat Óns„ de dragul sibienilor, ci pentru acoperirea unor interese personale.

O alt„ minoritate etnic„ pe care P.S.D. o curteaz„ cu os‚rdie este cea a romilor. Œn campaniile electorale trecute, dar ∫i Ón cele anticipate din acest an, nu de pu ˛ ine ori romii au declarat c„ vor sus ˛ ine P.S.D. pentru c„ le d„ ajutoare sociale. Cu o popula ˛ ie minoritar„ pe ansamblul ˛ „rii, dar at‚t de numeroas„ fa ˛ „ de alte minorit„ ˛ i, problemele politice se complic„ dac„ nu-i dai ce- ˛ i cere. P.S.D. ∫tie c„ integrarea social„ a romilor este o chestiune de interes na ˛ ional, ce poate influen ˛ a Óns„∫i integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, dar mai ales ∫tie c„ aceast„ problem„ este de lung„ durat„. Or, partidul domnului N„stase nici nu concepe s„ piard„ alegerile din 2004 ∫i sacrific„ orice, chiar ∫i viitorul Rom‚niei, pentru men ˛ inerea puterii, acum ∫i aici.

Alte minorit„ ˛ i nu influen ˛ eaz„ actul de guvernare at‚t de evident precum o fac cele trei minorit„ ˛ i etnice tradi ˛ ionale din Rom‚nia, respectiv sa∫ii, maghiarii ∫i romii – minorit„ ˛ ile din umbra puterii. Ar fi o fals„ impresie s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003 credem c„ P.S.D. Óncearc„ s„ elimine posibilele conflicte social-politice atr„g‚nd minorit„ ˛ ile etnice spre puterea executiv„ ∫i legislativ„.

Av‚nd de-a face cu politica unui partid ce se identific„ cu statul, problema nu are dec‚t o semnifica ˛ ie electoral„. Marile probleme sociale ∫i economice ale Rom‚niei nu ˛ in de o etnie, fie ea chiar majoritar„, cu at‚t mai pu ˛ in de una dintre cele minoritare. Declara ˛ iile, cum sunt cele de la Poiana Bra∫ov, protocoalele de genul celor cu Forumul Democrat al Germanilor din Rom‚nia sau b„ile electorale Ón mul ˛ ime de romi sunt trei dintre armele cu care P.S.D. Óncearc„ deja s„ influen ˛ eze rezultatul alegerilor de la anul.

Nimic nu-l va Ómpiedica pe actualul partid-stat de guvern„m‚nt s„ Óncerce s„-∫i perpetueze puterea cu metode ∫i mijloace folosite de predecesorul s„u la alegerile din 1946, ultimele alegeri din Rom‚nia cu a∫a-zis„ participare pluripartidist„, Ónainte de 1989. Situa ˛ ia politic„ este asem„n„toare, Óns„ avem convingerea c„ rom‚nii, de data aceasta, nu se vor mai l„sa p„c„li ˛ i.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

## V„ mul ˛ umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domnul Cristian Sandache.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Œn parcelele 209 ∫i 210 furturile, t„ierile ilegale ale vegeta ˛ iei forestiere din toamna anului 2000, de c‚nd domnul Melles Elöd se afl„ Ón fruntea Ocolului Silvic din Gheorgheni, nu cunosc margini. De∫i Comisia de anchet„ a Parlamentului, Ón ziua de 4 iulie 2001, a prins Ón flagrant ho ˛ ii de p„dure, interven ˛ ia organelor jude ˛ ene a Ómpiedicat continuarea cercet„rilor. De∫i s-a constatat c„ numai Óntr-o zi valoarea pagubei s-a ridicat la 1,5 miliarde lei, organele abilitate ale statului au hot„r‚t neÓnceperea ac ˛ iunii penale Ómpotriva acelora care, din neglijen ˛ „ de serviciu, nu au asigurat paza p„durii, motiv‚ndu-∫i hot„r‚rea c„ ho ˛ ii nu au fost identifica ˛ i.

O asemenea atitudine din partea puterii judec„tore∫ti a Óncurajat ho ˛ ia Ón p„durile respective. Pentru c„ angaja ˛ ii inspectoratelor teritoriale silvice ∫i-au f„cut datoria pe teren, mafia lemnului, Ón cursul anului trecut, de ∫ase ori a dat foc cioatelor, pentru a ∫terge urmele t„ierilor ilegale.

Distrugerea organizat„ a vegeta ˛ iei forestiere a continuat ∫i Ón anul 2003 Ón parcelele respective. Sesiz„rile erau at‚t de numeroase Ónc‚t, Ón cadrul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor ∫i peti ˛ iilor, s-a hot„r‚t declan∫area unei noi anchete privind situa ˛ ia partizilor amintite. Concomitent, domnul ministru Ilie S‚rbu, ministrul agriculturii, alimenta ˛ iei ∫i p„durilor, a dat ordin pentru verificarea acelor p„duri care au fost retrocedate conform Legii nr. 18, dar care, Óntre timp, au fost defri∫ate. Pentru a sc„pa de aceste controale, cei care au defri∫at majoritatea p„durilor respective, pentru a nu fi tra∫i la r„spundere, au dat foc cioatelor. Focul a fost aprins de mai multe ori, Óncep‚nd cu data de 6 mai, de aceste m‚ini r„uf„c„toare. Oficial, f„pta∫ii nu au fost prin∫i ∫i probabil nici nu vor fi prin∫i, de∫i se cunosc vinova ˛ ii, dar nimeni

nu are curajul s„ le pronun ˛ e numele. Din cauza lor, era s„ ard„ toat„ p„durea din Gheorgheni. Datorit„ activit„ ˛ ii lor, terenurile cu vegeta ˛ ie forestier„ nu au fost retrocedate proprietarilor de drept.

Obstruc ˛ ionarea aplic„rii legii, distrugerea vegeta ˛ iei forestiere din partea lor a creat o stare de nesiguran ˛ „ Ón r‚ndul popula ˛ iei. Cu toate c„ unii dintre ei au participat ∫i la stingerea focului, ei nu pot sc„pa de r„spunderea moral„, cu toate c„ ho ˛ ia e protejat„ Ón Rom‚nia.

V„ mul ˛ umesc pentru aten ˛ ie.

V„ mul ˛ umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Cristian Sandache. Va urma domnul ™tefan Baban.

Domnule pre∫edinte,

Stima ˛ i colegi,

Interven ˛ ia mea de ast„zi se intituleaz„ îRom‚nii ∫i maghiarii Ón 2003“.

Rela ˛ iile dintre rom‚ni ∫i maghiari au f„cut de-a lungul timpului obiectul unor dispute cel mai adesea influen ˛ ate de c„tre factorul politic. E paradoxal de constatat faptul c„, la nivelul convie ˛ uirii efective, cazurile de intoleran ˛ „ au constituit un fenomen relativ izolat. Transilvania, aceast„ veritabil„ Elve ˛ ie rom‚neasc„, ofer„ un exemplu semnificativ. Evident, nu putem uita episoadele tragice ale istoriei, dar trebuie s„ ne g‚ndim ∫i la viitor.

Nicolae Iorga, care a fost socotit p„rintele na ˛ ionalismului rom‚nesc luminat, credea sincer Ón calea comun„ pe care Rom‚nia ∫i Ungaria trebuie s-o urmeze, Ón propriul lor interes. E vorba de calea democra ˛ iei ∫i a respectului reciproc.

Guvernarea anilor 1997 – 2000 a afirmat c„ a oferit un model european de convie ˛ uire etnic„ Ón Rom‚nia. P‚n„ la un punct a∫a a fost. Partidul Social Democrat a fost aspru criticat c‚ndva, pentru faptul c„ ar fi manifestat atitudini xenofobe, ∫ovine, antimaghiare. Nimic mai fals: presta ˛ ia actualului Executiv o dovede∫te din plin, iar aprecierile forurilor interna ˛ ionale competente se adaug„ Ón acest sens.

Actualmente exist„ voci Ón arena politic„ ce acuz„ Partidul Social Democrat de o presupus„ abandonare a interesului na ˛ ional, Ón sensul unei a∫a-zise ced„ri la programul U.D.M.R. Va veni oare vremea c‚nd ne vom vindeca de obsesiile ∫i spaimele trecutului?

Fostul pre∫edinte al Rom‚niei, Emil Constantinescu, declara, Ón 1997, c„ ˛ ara noastr„ nu mai are vecini cu care s„ se afle Ón conflicte grave, Ón stare a antrena un r„zboi. Mul ˛ i au z‚mbit atunci. Ast„zi Óns„ cred c„ a avut dreptate, dup„ cum actualul Executiv ac ˛ ioneaz„, Ón aceast„ problem„, Ón sensul interesului na ˛ ional. Rom‚nii ∫i maghiarii nu pot fi du∫mani. Ei sunt condamna ˛ i s„ se Ón ˛ eleag„, indiferent de patimile politice. Se cultiv„ Ónc„ ideea pericolului maghiar. Nu afirm c„ to ˛ i politicienii maghiari sunt sfin ˛ i, dar inflamarea patimilor nu a rezolvat niciodat„ nimic. Patriotismul nu se manifest„ neap„rat gregar, ci ∫i Ón ˛ elept. Adesea, ba ˛ i mai bine cu Ón ˛ elepciunea dec‚t cu pumnul, iar a fi european Ónseamn„, mai presus de toate, a-l cunoa∫te foarte bine pe cel„lalt sau ∫i pe cel„lalt.

V„ mul ˛ umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003

## V„ mul ˛ umesc.

Dau cuv‚ntul domnului ™tefan Baban. Va urma domnul Andrei Ioan Chiliman.

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

îStarea vremii ∫i pre ˛ ul p‚inii“, a∫a se intituleaz„ declara ˛ ia mea politic„ de ast„zi.

O alt„ veste proast„ vine s„ tulbure casa pu ˛ in tihnit„ a rom‚nului banal, veste care a fost lansat„ de c‚ ˛ iva reprezentan ˛ i ai firmelor din industria de panifica ˛ ie, care au anun ˛ at c„ de la 1 iunie 2003 pre ˛ ul p‚inii se va scumpi. Principalele motive care au determinat aceast„ hot„r‚re sunt: majorarea cheltuielilor de produc ˛ ie, precum ∫i capricioasa vreme cu care ne-am confruntat Ón perioada decembrie 2002 – aprilie 2003, iarna grea ∫i aspr„, ∫i trecerea direct la o var„ prea arz„toare, care au determinat pierderi importante pe terenurile deja cultivate cu gr‚u.

Œn aceste condi ˛ ii tragice, exist„ sau nu o rezerv„ de gr‚u panificabil, p‚n„ la noua recolt„, dac„ se poate vorbi de a∫a ceva sau dac„ va exista, anul acesta, produc ˛ ie de gr‚u panificabil? R„spunsul este dat de o parte din fabricile de panifica ˛ ie care au anun ˛ at c„ dispun de stocuri importante de materie prim„, plus gr‚ul pe care urmeaz„ s„-l achizi ˛ ioneze de la rezerva de stat. Deci, iar„∫i, pentru a nu ∫tiu c‚ta oar„, Rom‚nia se confrunt„ cu ve∫nica problem„ a crizei gr‚ului. A fost de ajuns o iarn„ adev„rat„ ∫i dou„ s„pt„m‚ni de c„ldur„ torid„, la Ónceputul lunii mai, pentru ca deja recolta de gr‚u de anul acesta s„ fie iar„∫i pus„ sub semnul Óntreb„rii ∫i mai ales sub zodia îfast„“, pentru anumi ˛ i afaceri∫ti versa ˛ i, a importurilor masive la pre ˛ uri piperate.

Œn aceste condi ˛ ii, putem spune c„ totul decurge dup„ un plan deja cunoscut de cel pu ˛ in un deceniu pe aceste meleaguri. Astfel, an de an, indiferent de prognozele ∫i raport„rile care se fac Ónainte ∫i dup„ recoltare, problema gr‚ului trebuie s„ apar„ ∫i mai ales s„ d„inuie: Ón anii seceto∫i se fac importuri masive de gr‚u ∫i se scumpe∫te p‚inea, iar Ón anii cu recolt„ bogat„, ba gr‚ul este deja prea mult ∫i nu poate fi comercializat fie din cauza pre ˛ ului, fie din cauza calit„ ˛ ii produc ˛ iei. Rezultatul final al acestei eterne pove∫ti Ól reprezint„ scumpirea pre ˛ ului p‚inii ∫i retragerea unor cantit„ ˛ i masive de gr‚u de la rezerva de stat, toate acestea duc‚nd la m„rirea importurilor.

™i toate acestea se Ónt‚mpl„ Óntr-o ˛ ar„ Ón care, Óntr-un an din cei ultimii 13, criza gr‚ului nu a existat cu adev„rat. Gr‚ul a existat ∫i exist„, dar nimeni nu dore∫te s„ recunoasc„ acest lucru, pentru c„ mecanismul de v‚nzare-cump„rare nu este ∫i nu se dore∫te s„ fie reglementat de organismele abilitate. Au fost numeroase discu ˛ ii, s-au ˛ inut Óntruniri pe la diverse niveluri decizionale, dar nimeni nu a dorit s„ reglementeze aceast„ problem„ a achizi ˛ ion„rii gr‚ului autohton. Acesta a continuat s„ fie depozitat Ón condi ˛ ii precare, pentru a se putea proceda la importuri masive sau la retrageri de la rezerva de stat. Œn aceste condi ˛ ii, sunt oare vinova ˛ i produc„torii care refuz„ s„ v‚nd„ la pre ˛ uri sub costuri sau importa-

torii care au ocazia s„ cumpere mai ieftin din exteriorul ˛ „rii? Nu, pentru c„ aceste probleme apar din cauza lipsei unei pie ˛ e organizate, unde cererea ∫i oferta s„ aib„ loc de desf„∫urare ∫i s„ stimuleze at‚t produc„torul agricol, c‚t ∫i prestatorul.

Dar dac„ toate aceste probleme r„m‚n la nivelul declara ˛ iilor, seminarelor ∫i proiectelor, problema gr‚ului va exista permanent Ón aceast„ ˛ ar„. Chiar dac„ vor exista ani cu produc ˛ ie excep ˛ ional„, situa ˛ ia nu se va schimba, iar pre ˛ ul p‚inii va cunoa∫te o singur„ direc ˛ ie, cea cresc„toare.

™i este p„cat c„, din comoditate sau din interese meschine de a se Ómbog„ ˛ i peste noapte importan ˛ ii importatori de gr‚ne, alimentul de baz„ al rom‚nului, s„ devin„, pe zi ce trece, un adev„rat lux, iar Rom‚nia, din gr‚narul Europei, s„ devin„ cel mai mare importator de gr‚ne al Europei.

V„ mul ˛ umesc.

Mul ˛ umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Andrei Ioan Chiliman. Va urma domnul Kovács Zoltán.

Domnii deputa ˛ i Emil R„dulescu ∫i Puiu Ha∫otti au depus declara ˛ iile la secretariat.

## Domnule pre∫edinte,

O s„ fac o declara ˛ ie Ón leg„tur„ cu Legea privind unele m„suri pentru asigurarea transparen ˛ ei Ón exercitarea demnit„ ˛ ilor publice, a func ˛ iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri privind sanc ˛ ionarea corup ˛ iei.

De la Ónceput vreau s„ spun c„ noi am criticat dur aceast„ lege, pentru toate lipsurile din ea, pentru modul de-a dreptul machiavelic Ón care au fost concepute anumite texte din lege ∫i pentru faptul c„ este o lege incomplet„, incorect„ ∫i care permite crearea unor noi forme de corup ˛ ie.

O s„ v„ dau un exemplu. Chiar din titlul legii se sanc ˛ ioneaz„ corup ˛ ia, ∫i nu faptele de corup ˛ ie. Deci de la Ónceput se evit„ atacarea subiectului corect ∫i lucrul „sta continu„ mai departe. O s„ iau c‚teva exemple: legea nu prevede cine ∫i cum Ói sanc ˛ ioneaz„ pe pre∫edinte ∫i pe primul-ministru. E undeva o prevedere c„ se ocup„ de lucrul „sta ∫eful Corpului de Control al primului-ministru, Óns„ el este Óntr-un conflict evident de interese, cel pu ˛ in din dou„ motive, Ón ceea ce-l prive∫te pe primul-ministru, primul pentru c„ Ói este subordonat politic ∫i al doilea pentru c„ Ói este subordonat Ón cadrul Guvernului. Nu mai discut de defini ˛ ia incorect„, incomplet„ ∫i de-a dreptul bizar„ a conflictului de interese, care este o premier„ mondial„. Nu vreau s„ amintesc dec‚t de faptul c„ lista celor care trebuie s„ se supun„ acestei legi este ∫i ea foarte redus„ ∫i lipsesc din ea o mul ˛ ime de func ˛ ii pl„tite din bani publici, nu Ónt‚mpl„tor.

Am criticat modul Ón care este conceput„ declara ˛ ia de avere, care este mult mai proast„ dec‚t cea care a fost Ón legea precedent„. Am criticat faptul c„ lipse∫te din aceast„ lege o declara ˛ ie de venit global, ca s„ po ˛ i s„ ∫tii exact dac„ cheltuielile anuale ale cuiva corespund cu Óncas„rile.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003 O s„ amintesc, poate Ón trecere, c„ legea asta e proast„ ∫i pentru c„ stigmatizeaz„ mediul de afaceri, amestec‚nd prevederi care nu au nici o leg„tur„ cu corup ˛ ia ∫i care au leg„tur„ strict cu mediul de afaceri, Óntr-o lege anticorup ˛ ie.

Mai sunt ∫i multe alte bizarerii Ón legea asta. Lu‚nd Óns„ numai partea anticorup ˛ ie din lege, este, de fapt, un fel de ∫vai ˛ er, pe unde foarte mul ˛ i g„sesc un culoar de trecere dintr-o parte Ón alta, f„r„ s„ fie prin∫i Ón plasa, care ar fi trebuit s„ fie cu ochiuri foarte dese, a acestei legi. Mai mult dec‚t at‚t, prin defini ˛ iile care sunt acolo, se creeaz„ noi forme ∫i se legifereaz„ noi forme de corup ˛ ie.

Am criticat aceast„ lege din momentul apari ˛ iei ei, dinainte s„ apar„, am criticat-o constant ∫i acum, la o lun„ de la promulgarea legii, acest ∫vai ˛ er de lege, pe care l-a criticat ∫i presa al„turi de noi, a ajuns s„ fie criticat ∫i de oameni ai actualei puteri. ™i o s„ iau numai exemplul recent al pre∫edintelui ˛ „rii, care a ie∫it la b„taie s„ critice brusc aceast„ lege ∫i a ales cu mult„ grij„ locul unde s-o atace, la declara ˛ ia de avere care a f„cut subiectul ∫i deliciul presei Ón ultima perioad„, pentru c„ aceast„ declara ˛ ie de avere pune semnul egal Óntre cei care au 10.000 de euro ∫i cei care au sute de mii, milioane sau zeci de milioane de euro. Nu s-a dus Óns„ s„ atace ∫i celelalte foarte multe lipsuri din lege ∫i bizarerii din lege, ∫i nu Ónt‚mpl„tor.

Œmi pun Óntrebarea cum de nu a observat pre∫edintele ˛ „rii, c‚nd ∫i-a pus semn„tura pe promulgarea ei, cum de nu a observat toate aceste lucruri ∫i de ce nu a trimis-o, atunci, imediat, pentru remediere Parlamentului. Sigur, e o Óntrebare retoric„, r„spunsul e foarte clar: nu voia s„ strice efectul de pres„, lovitura de imagine extraordinar„ pe care a vrut-o Guvernul cu aceast„ lege.

P„rerea mea este c„ aceast„ lege a avut, la Ónceput, o lovitur„ pozitiv„ de imagine ∫i, pe m„sur„ ce a trecut timpul, a Ónceput s„ aib„ un efect negativ asupra celor care au promulgat-o. ™i ast„zi vine pre∫edintele ∫i propune modificarea legii, Ón sensul complet„rii ei, lucru pe care noi l-am cerut de la Ónceput, dar nu o face dec‚t pentru declara ˛ ia de avere, nu pentru definirea conflictului de interese, nu pentru completarea cu declara ˛ ia de venit global, nu, numai pentru aceast„ chestiune! ™i, evident, Guvernul, care a∫teapt„ un semnal, Óntotdeauna, de la ît„tucul“, Guvernul va veni ∫i va face ceea ce trebuie, adic„ va emite o ordonan ˛ „ de urgen ˛ „, pentru c„ dac„ a avut v‚n„ ∫i a vrut s„ arate c„ e puternic Ón momentul Ón care a venit cu legea ∫i ∫i-a asumat responsabilitatea Ón fa ˛ a Parlamentului, acum se ascunde ca un ∫oricel Óntr-un col ˛ ∫i trimite o ordonan ˛ „ de urgen ˛ „ Parlamentului. Dac„ Guvernul are for ˛ a pe care ar vrea s-o cunoasc„ toat„ popula ˛ ia ˛ „rii, s„ vin„ s„-∫i asume responsabilitatea Ón fa ˛ a Camerelor reunite pentru aceste modific„ri pe care le aduce unei legi proaste, s„ aib„ curajul s„ fac„ lucrul „sta ∫i cerem Guvernului s„-∫i asume responsabilitatea Ón fa ˛ a Parlamentului. Œn felul „sta, vom ∫ti c„ acest Guvern este Óntr-adev„r responsabil ∫i-∫i recunoa∫te propriile gre∫eli. Altminteri, concluzia o trage toat„ lumea: un Guvern care caut„ doar imagine, scoate legi proaste ∫i-i este fric„ pe urm„ s„-∫i recunoasc„ gre∫elile.

Mul ˛ umesc.

Mul ˛ umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Kovács Zoltán. Va urma domnul Cristian Nechifor.

Domnul deputat Dan Coriolan Simedru a depus declara ˛ ia la secretariat.

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Stima ˛ i colegi,

Au trecut 13 ani de guvernare democratic„, dar restituirea propriet„ ˛ ilor imobiliare preluate abuziv r„m‚ne o problem„ nerezolvat„, cu mari nemul ˛ umiri, din partea fo∫tilor proprietari.

Nu am reu∫it s„ elabor„m o legisla ˛ ie Óntreag„ de restituire, cu norme metodologice, acte normative privind stabilirea procedurilor de acordare a desp„gubirilor b„ne∫ti, stabilirea chiriilor, stabilirea cursului leu-dolar pentru fiecare an din perioada 1945 – 2002. Fo∫tii proprietari, cu Ón ˛ elegere exemplar„, toleran ˛ „ maxim„, Óncep s„ piard„ credin ˛ a din anul 2000, c‚nd Guvernul a promis rezolvarea problemelor de proprietate.

Œn planul de m„suri prioritare din anul 2003 pentru integrare european„ la priorit„ ˛ i sunt specificate ∫i imobilele preluate abuziv Ón perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Cele dou„ legi de baz„, nr. 10/2001 ∫i nr. 501/2002, func ˛ ioneaz„ pe h‚rtie, dar Ón realitate nu sunt retrocedate nici imobilele care au o situa ˛ ie juridic„ clar„, cu posibilitate de retrocedare imediat„.

Au trecut 10 luni de c‚nd a ap„rut Legea nr. 501/2002 privind retrocedarea unor imobile care au apar ˛ inut cultelor religioase din Rom‚nia, iar efectul acestei legi este inexistent. Au fost depuse, la comisia special„, 7.658 de cereri de retrocedare, Biserica reformat„ 899, Biserica romano-catolic„ 992 de cereri. S-a a∫teptat cu mare ner„bdare procesul de retrocedare, dar nici imobilele p„r„site, abandonate, distruse, par ˛ ial demolate nu sunt predate la fo∫tii proprietari. Motivul e simplu: nu sunt elaborate actele normative necesare retroced„rii, referitoare la procedurile de acordare a desp„gubirilor, stabilirea chiriilor.

Comisia de specialitate, cu mare Ónt‚rziere a fost format„ din speciali∫ti care au ∫i alte atribu ˛ ii. Din acest motiv, nu se respect„ regulamentul stabilit ca, Ón fiecare s„pt„m‚n„, s„ aib„ ∫edin ˛ „ ordinar„, iar c‚nd e necesar, s„ se adune Ón ∫edin ˛ „ extraordinar„.

Consulta ˛ iile cu conducerea bisericilor sunt superficiale, chiar inexistente. Nu a fost stabilit„ formularistica, cu elemente strict necesare din documenta ˛ ia solicitat„. Nu sunt clarificate, nici p‚n„ Ón prezent, situa ˛ ia cl„dirilor demolate, situa ˛ ia intravilanelor, a obiectelor de inventar. Sunt imobile care au fost introduse Ón ordonan ˛ e de retrocedare din anii 1998 – 2000 f„r„ ca aceste cl„diri s„ fie puse Ón posesie. Autorit„ ˛ ile locale elibereaz„ cu mare Ónt‚rziere adeverin ˛ ele privind situa ˛ ia juridic„ actual„ a imobilului.

Av‚nd Ón vedere aceste deficien ˛ e enumerate, cerem de la Guvernul Rom‚niei: 1. adoptarea cu prioritate a tuturor actelor normative necesare finaliz„rii restituirii imobilelor; 2. activizarea func ˛ ion„rii Comisiei speciale de retrocedare, a Legii nr. 501/2002; 3. clarificarea situa ˛ iilor specifice a intravilanelor, a cl„dirilor demolate; 4. respectarea termenelor stabilite Ón actele normative ap„rute;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003 5. stabilirea chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul prevederilor Legii nr. 10/2001 ∫i Legii nr. 501/2002; 6. stabilirea cursului leu – dolar S.U.A. pentru fiecare an din perioada 1945 – 2002.

Mul ˛ umesc.

## Mul ˛ umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Cristian Nechifor. Va urma domnul Emil Rus.

Domnul Eugen Nicol„escu depune la secretariat declara ˛ ia.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima ˛ i colegi,

S„pt„m‚na trecut„, la Cluj, toat„ floarea Partidului Na ˛ ional Liberal a m„r∫„luit pe str„zile de sub Dealul Feleacului, Óncolonat„ Ón spatele unei lozinci pline de Ón ˛ elesuri sumbre: îOpri ˛ i agresiunea P.S.D.!“ Dac„ ar fi c„zut atunci din lun„ un extraterestru ajuns Ón preajma acelei manifesta ˛ ii ar fi tras, probabil, concluzia c„ P.S.D. trebuie s„ fie un fel de for ˛ „ rea galactic„, Ón timp ce P.N.L. nu e altceva dec‚t crema cavalerilor stelari ai drept„ ˛ ii.

Din nefericire pentru P.N.L., nici rom‚nii ∫i nici partenerii externi ai Rom‚niei nu sunt ni∫te extratere∫tri c„zu ˛ i din lun„. Oameni cu capul pe umeri, rom‚nii nu au uitat, Ón 2000, ∫i nu uit„ nici acum c„ P.N.L. e partidul care a trimis Ón Guvernul Rom‚niei un ministru de finan ˛ e care pus impozit ∫i pe scaune ∫i mai avea pu ˛ in p‚n„ s„ pun„ impozit ∫i pe fumul de la sobe. La r‚ndul lor, partenerii externi ai Rom‚niei nu uit„ c„ P.N.L. a condus ˛ ara Ón perioada Ón care s-au schimbat c‚teva guverne, iar cei din afar„ nici nu apucau bine s„ Ónceap„ discu ˛ iile, c„ aflau c„, netam–nesam, iar s-a schimbat primul-ministru de la Bucure∫ti.

Asta e realitatea, domnilor liberali, dumneavoastr„ spune ˛ i îagresiune“, rom‚nii ∫i partenerii no∫tri occidentali spun îstabilitate“. Dumneavoastr„ face ˛ i mar∫uri, striga ˛ i lozinci, Statele Unite ale Americii transform„ Rom‚nia Óntr-un pilon de baz„ al NATO, dovedindu-∫i deplina Óncredere Ón noi, prin folosirea bazelor militare rom‚ne∫ti.

Probabil c„ aceste ve∫ti bune pentru Rom‚nia Ói agreseaz„ pe colegii no∫tri liberali, mai ales c„ se apropie Óncet–Óncet alegerile ∫i g„l„gia pare s„ fie principalul atu al opozi ˛ iei.

Mul ˛ umesc.

## Mul ˛ umesc, ∫i eu, ∫i pentru operativitate.

Dau cuv‚ntul domnului Emil Rus. Va urma domnul Ioan Timi∫.

## V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Nu mai departe de asear„, pe postul Antena 1, la emisiunea Tuc„ Show, a participat primul-ministru al Rom‚niei, domnul Adrian N„stase, ∫i printre altele a subliniat ideea c„ cel mai mare partid din opozi ˛ ie este Partidul Na ˛ ional Liberal, fapt ce nu corespunde realit„ ˛ ii ∫i ˛ in s„ protestez Ómpotriva acestei afirma ˛ ii, care este

fals„. Asta nu Ónseamn„ c„ am ceva cu celelalte partide. Eu Ómi respect punctul de vedere al partidului nostru, al Partidului Rom‚nia Mare, care este un partid democratic ∫i respect„ toate celelalte partide. Dar se ∫tie c„, la alegeri, dup„ voturi, Partidul Rom‚nia Mare a fost pe locul al doilea, ceea ce este confirmat ∫i Ón ultimele sondaje de opinie. Iar dac„ lu„m Ón considerare faptul c„ nu am fost Ón nici o alian ˛ „, atunci probabil am putea avea preten ˛ ii mai mari.

M„ mir de aceast„ pornire Ónver∫unat„ a primului-ministru Ómpotriva partidului nostru, pentru c„ ∫i cele mai recente sondaje arat„ c„ P.R.M.-ul este pe locul doi.

Declara ˛ ia mea politic„ mai vizeaz„ ∫i problema rom‚nilor, mereu expulza ˛ i din spa ˛ iul european, cel Ón care dorim cu ardoare s„ ne integr„m, de∫i, paradoxal, nimeni nu poate contesta c„ ˛ ara noastr„ este Ón Europa.

Prezenta declara ˛ ie se refer„ direct la activitatea ministrului afacerilor externe ∫i a ministrului de interne care au f„cut tot felul de demersuri Ón acest domeniu cu omologii lor din str„in„tate spre a st„vili aceast„ migra ˛ ie. Mereu ne l„ud„m c„ am c‚∫tigat dreptul de a circula prin aproape toat„ Europa f„r„ vize, iar, pe de alt„ parte, un dic ˛ ionar enciclopedic francez de mare prestigiu prezint„ Rom‚nia cu simbolul: îdou„ ∫atre de ˛ igani, Ón fa ˛ „, ˛ ig„nci Ónso ˛ ite de c‚ ˛ iva consumatori de bere“. Cotidianul îLe Monde“ vine Ón mod sus ˛ inut cu ∫tiri cum harnicul ministru de interne francez Nicolas Sarkozy expulzeaz„ rom‚ni din Fran ˛ a ∫i subliniaz„ c„ este vorba de r„uf„c„tori, cer∫etori ∫i prostituate. Œn plus, ministrul francez a g„sit un articol Ón Conven ˛ ia Schengen prin care consider„ fal∫i turi∫ti ∫i pe cei cu acte Ón regul„, deci Ói trimite pachet acas„ la mama Rom‚nia.

Œntrebarea pe care o pun ∫i a∫ vrea ca cei doi domni mini∫tri s„ Ómi r„spund„, respectiv domnul Mircea Geoan„ ∫i Ioan Rus, este: cum de Domniile lor ∫i omologii lor din Paris nu-i descoper„ pe cei care faciliteaz„, intermediaz„ acest fel de turism, pentru c„ f„r„ Óndoial„ sunt ∫i al ˛ i cet„ ˛ eni, nu numai rom‚ni, interesa ˛ i Ón asemenea afaceri, care se Ómbog„ ˛ esc pe seama cer∫itului sau exportului de carne vie.

V„ mul ˛ umesc.

## Mul ˛ umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ioan Timi∫, va urma doamna deputat Lia Olgu ˛ a Vasilescu.

## Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

S„pt„m‚na trecut„, p‚n„ duminica aceasta, Ón municipiul Brad, jude ˛ ul Hunedoara, a fost s„rb„toare. Cu sprijinul consiliului local, al primarului Livia Fumurescu, al institu ˛ iilor publice locale ∫i al unor oameni de afaceri genero∫i s-au desf„∫urat activit„ ˛ i sportive, culturale ∫i artistice Ón cadrul manifest„rii denumite generic îZilele municipiului Brad“.

Bradul este unul dintre cele mai noi municipii ale Rom‚niei ∫i una din cele mai vechi a∫ez„ri umane. Pe aici au trecut legiunile romane care au dus faima acestei a∫ez„ri p‚n„ dincolo de malurile Nilului, aurul din Brad fiind g„sit ∫i Ón bijuteriile Cleopatrei. Popula ˛ ia acestei zone str„vechi s-a Óndeletnicit de secole cu prelucrarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003 lemnului, agricultura ∫i extrac ˛ ia aurului. Dup„ Revolu ˛ ia din Decembrie 1989 municipiul Brad Óncearc„ s„-∫i g„seasc„ o nou„ identitate, o identitate modern„ pe pia ˛ a muncii, a afacerilor ∫i a serviciilor. Ora∫ de tradi ˛ ie cultural„ ∫i spiritual„, Bradul revine Ón for ˛ „ pe scena culturii ∫i spiritualit„ ˛ ii rom‚ne∫ti. Identitatea sa complex„ se reface treptat pe alte spirale de timp, ivind la lumin„ seva p„m‚ntului dacic.

Mo ˛ ul, un rom‚n autentic, cu donici ∫i cu ciubar„, a schimbat Ón mare parte obiceiul prelucr„rii lemnului, al lutului ∫i c„utarea aurului cu geanta de or„∫ean, iar copiii s„i Ónva ˛ „ limbi str„ine ∫i sunt laurea ˛ i ai concursurilor na ˛ ionale ∫i interna ˛ ionale. Curajul ∫i efortul oamenilor din Brad de a-∫i schimba via ˛ a ∫i activitatea devin emblematice. Aceasta pare s„ fie pe scurt istoria unui ora∫ care Óncearc„ s„ se reg„seasc„ pe sine ∫i s„-∫i Óndrepte fa ˛ a luminat„ de str„lucirea Ónainta∫ilor spre Europa.

Œnchei, doamnelor ∫i domnilor parlamentari, acest scurt remember cu c‚teva cuvinte ale unui autor local: îA∫ezat sub zidurile de cremene ale fi „rii mo ˛ ilor, ascult‚ndu-∫i povestea veacurilor din murmurul apelor Cri∫ului Alb, Ón curgerea lor spre z„rile apusului, ca o lumin„ ce trece din m‚n„ Ón m‚n„, din suflet Ón suflet, de parc„ ar fi un corolar al propriei vie ˛ i, or„∫elul Brad, ce nume Ónmiresmat, de praznic, gl„suia, Óntre cele dou„ r„zboaie mondiale, prin vitalitatea sa, celor ce voiau s„-l asculte, despre truda lui de smulgere din lut ∫i de statornicie Ón planul spiritualit„ ˛ ii“.

V„ mul ˛ umesc pentru aten ˛ ie.

V„ mul ˛ umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul doamnei Lia Olgu ˛ a Vasilescu, va urma domnul Ioan Sonea.

## Stima ˛ i colegi,

Da ˛ i-mi voie s„ citez dintr-o scrisoare adresat„ de Comitetul director al Partidului Rom‚nia Mare domnilor Antonio Gutieres, pre∫edintele Interna ˛ ionalei Socialiste, ∫i domnului Romano Prodi, pre∫edintele Comisiei Europene.

Comitetul Director al Partidului Rom‚nia Mare atrage aten ˛ ia asupra Ónmul ˛ irii manifest„rilor huliganice pe care, Ón ultimele s„pt„m‚ni, le au unii reprezentan ˛ i de frunte ai P.S.D.

1. Premierul Adrian N„stase, pre∫edintele partidului de guvern„m‚nt, ∫i-a permis Ón mai multe r‚nduri s„ fac„ remarci triviale la adresa adversarilor s„i politici.

2. Deputatul Radu Podgoreanu, pre∫edintele Comisiei de politic„ extern„ a Camerei Deputa ˛ ilor, a avut o serie de ie∫iri necontrolate, fizice ∫i verbale, fa ˛ „ de pre∫edintele P.R.M., senatorul Corneliu Vadim Tudor, dup„ citirea mo ˛ iunii de cenzur„ îMafia sufoc„ Rom‚nia“, chiar Ón Parlamentul Rom‚niei.

3. Deputatul P.S.D. Cristian Sandache l-a insultat Ón mod josnic pe deputatul P.R.M. Vlad Hogea, trimi ˛ ‚ndu-i pe telefonul mobil, Ón sf‚nta noapte a Œnvierii, mesaje obscene, precum ∫i amenin ˛ „ri cu moartea, ceea ce formeaz„ obiectul unui dosar penal.

4. Deputatul P.S.D. Culi ˛ „ T„r‚ ˛ „ i-a adus injurii senatorului P.R.M. Ionel Alexandru pentru Óndr„zneala acestuia de a face cunoscute de la tribuna Senatului Rom‚niei faptele de corup ˛ ie din Insula Mare a Br„ilei, zon„ a ˛ „rii jefuit„ ∫i falimentat„ chiar de deputatul P.S.D. amintit.

5. Ministrul P.S.D. Vasile D‚ncu l-a ofensat Ón chip grobian pe deputatul P.R.M. Ludovic Mardari Ón avionul care circula pe ruta Bucure∫ti-Timi∫oara, pe motiv c„ acesta din urm„ a Óntrebat-o pe stewardes„ cine pl„te∫te Ónt‚rzierea cursei care a f„cut o escal„ la Cluj-Napoca special pentru a se urca ministrul D‚ncu.

Pentru o deviere comportamental„ asem„n„toare cu cele de mai sus la adresa unui ziarist de la îAdev„rul“, primarul sectorului 5, Marian Vanghelie, a fost silit de conducerea partidului de guvern„m‚nt s„ prezinte scuze Ón mod public, Óns„ pentru jignirea mai multor parlamentari ai celui mai mare partid de opozi ˛ ie ∫i Ón fond a Óntregului Parlament P.S.D. nu a g„sit de cuviin ˛ „ s„ formuleze scuze, ceea ce demonstreaz„ o mentalitate slugarnic„ fa ˛ „ de pres„, dar din ce Ón ce mai agresiv„ fa ˛ „ de adversarii politici.

Totodat„ suntem extrem de Óngrijora ˛ i fa ˛ „ de comportamentul scandalos pe care Ól au Ón jude ˛ e reprezentan ˛ ii P.S.D. din puterea local„ care practic„ efectiv un autentic terorism Ómpotriva acelora care nu se Ónregimenteaz„ Ón partidul-stat sau critic„ abuzurile ∫i fraudele s„v‚r∫ite de ace∫tia.

Comitetul Director al Partidului Rom‚nia Mare Ón ˛ elege panica declan∫at„ Ón P.S.D. care simte c„ pierde puterea, dar consider„ c„ s-a dep„∫it orice m„sur„. At‚t societatea noastr„, c‚t ∫i organismele interna ˛ ionale trebuie s„ ia m„suri urgente p‚n„ nu se degradeaz„ iremediabil climatul politic caracteristic oric„rei democra ˛ ii, deoarece de la amenin ˛ „ri telefonice cu moartea ∫i p‚n„ la asasinate politice nu mai este dec‚t un pas.

V„ reamintesc, stima ˛ i colegi, c„ acestea sunt fragmente dintr-o scrisoare deschis„ adresat„ domnilor Antonio Gutieres, pre∫edintele Interna ˛ ionalei Socialiste, precum ∫i domnului Romano Prodi, pre∫edintele Comisiei Europene.

V„ mul ˛ umesc.

## Mul ˛ umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ioan Sonea, va urma domnul Marius Iriza.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Declara ˛ ia mea se intituleaz„ îRom‚ni cu capul tare“. Este ∫tiut din ∫tiin ˛ a politicii c„ prin p‚rghii administrative ∫i financiare un guvern face o politic„ cu anumite obiective, urm„re∫te edificarea unui anumit model de societate ∫i formarea unui anumit tip de om. Ne putem Óntreba ∫i noi ce societate construim, ce fel de om cre∫tem. Actualul Guvern ne las„ s„ credem c„ dore∫te s„ avem dou„ mari categorii de oameni; prima, format„ din colec ˛ ionari de vile, limuzine, terenuri, tablouri etc.; a doua, format„ din coate-goale care reazem„ pere ˛ ii prim„riilor, a∫tept‚nd venitul minim garantat ∫i cu grija de a nu avea o capr„, o vac„, un cal, pentru a nu pierde pic„tura de fericire din izvorul guvernamental.

Constat„m c„ prea mul ˛ i sunt aceia care dac„ nu fur„, a∫teapt„ venitul minim garantat, cornul cu lapte, ajutorul social, subven ˛ ia pentru c„ldur„, alte ajutoare. Oare de ce cu aceia∫i bani nu s-ar putea crea locuri de munc„, pentru a nu determina pomana na ˛ ional„?! Œn ˛ elegem s„ fie ajuta ˛ i oamenii care nu pot lucra, dar s„ pui

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003 oamenii Ón deplin„tatea for ˛ elor s„ cer∫easc„ prin intermediul puterii de la concet„ ˛ enii lor, de ce aceast„ politic„?

Œn perioada c‚nd se instaura Ón Rom‚nia regimul ateu, activi∫tii adunau oamenii bisericii, pun‚ndu-i s„ se roage lui Dumnezeu s„ le dea covrigi. Oamenii se rugau, dar covrigii nu veneau, apoi Ói puneau s„ se roage astfel: îStalin, d„-ne covrigi!“ ™i din pod c„deau covrigii visa ˛ i. Oamenii tr„geau concluziile.

Azi Ón Rom‚nia Guvernul vrea s„ fie Stalin. Oamenii se roag„ Ón biserici s„ le dea Dumnezeu ajutor social, corn cu lapte, c„ldur„, iar Dumnezeu, prin intermediul prea-fericitului de pe p„m‚nt le d„ guvern P.S.D. distribuitor de s„r„cie, iluzii, spitale f„r„ medicamente, televiziune pentru manipulare, intoxicare ∫i Óndobitocire, cu acordul celor care cenzureaz„ ce vor ∫i c‚nd vor.

R„posatul de la T‚rgovi∫te a construit teatre, ∫coli, muzee, biblioteci, case de cultur„ ca s„ f„ureasc„ omul nou ∫i a ie∫it omul-bou, care acum este Ónv„ ˛ at s„ devin„ milionar prin concursul na ˛ ional la TV de spart bostani cu capul. O s„ spune ˛ i c„ omul este liber s„ fac„ ce-i place, Óns„ ce model uman viseaz„ programele coordonate ∫i emanate de cel mai greoi aparat administrativ din lume dac„ tineri ∫i tinere c„rora nu li se spune mare lucru despre munc„, h„rnicie, creativitate sunt dezumaniza ˛ i, umili ˛ i ∫i aliena ˛ i de la sensurile majore ale existen ˛ ei umane?!

Indivizii trebuie s„ ∫tie c„ sunt dependen ˛ i de putere, de oamenii ei, de regimul satanist Ón timpul c„ruia, iat„, sunt golite de con ˛ inut no ˛ iunile de om, de demnitate. Totul este redus la goliciune exterioar„ ∫i pentru c„ accept„ s„ fie umili ˛ i ∫i batjocori ˛ i de cei ce nu sunt nici cre∫tini ∫i nici morali, li se arunc„ un pumn de bani. Nu ∫tim dac„ sunt impozabili. Dac„ ar avea posibilitatea s„ c‚∫tige decent, s-ar mai prostitua oamenii? Dup„ un minut de îspectacol“, desigur, degradant, nu mai ∫tii care este capul ∫i care este dovleacul, Óntruc‚t asta se ∫i dore∫te.

Œn final, le-a∫ spune celor care duc ˛ ara spre nic„ieri, celor care conduc ∫i accept„ ca supu∫ii lor s„ devin„ obiecte Ón spectacole, s„ organizeze pentru ei Ón∫i∫i, ca s„-∫i mai descarce energiile, un concurs de b„tut ˛ „ru∫i. Mul ˛ umesc.

## Mul ˛ umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Marius Iriza, va urma domnul deputat Ioan Miclea.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Vreau s„ spun c„, Óncep‚nd cu 1990, num„rul celor care Ó∫i Óntemeiaz„ o familie a sc„zut dramatic, an de an tot mai pu ˛ ine persoane prezent‚ndu-se Ón fa ˛ a ofi ˛ erilor de stare civil„. Astfel, dac„ Ón 1990 se Ónregistrau 192.652 de c„s„torii, Ón anul 2000 cifra acestora a ajuns la 135.808, sc„z‚nd treptat la 129.930 Ón 2001, pentru ca Ón 2002 s„ avem o cifr„ de 129.018. Œn acela∫i timp, rata nup ˛ ialit„ ˛ ii a avut anul trecut cea mai mic„ valoare din perioada postbelic„. De asemenea, din statistici, putem remarca un fenomen Óngrijor„tor; a crescut foarte mult v‚rsta cuplurilor c„s„torite la 30 de ani pentru

b„rba ˛ i ∫i 27 pentru femei. Din aceast„ cauz„ natalitatea a sc„zut ∫i ea Ón mod alarmant, fapt care a determinat ∫i diminuarea popula ˛ iei Rom‚niei cu un milion de persoane Ón ultimii 10 ani, iar potrivit estim„rilor, Ón cazul Ón care nu se vor lua m„suri, Ón urm„torii 50 de ani nu se va mai putea vorbi de un popor rom‚n.

Sondajele de opinie efectuate printre tineri relev„ faptul c„ ace∫tia nu mai sunt interesa ˛ i de Óntemeierea unei familii, principalul motiv fiind lipsa unei locuin ˛ e. La aceasta se poate ad„uga ∫i faptul c„ majoritatea absolven ˛ ilor sunt angaja ˛ i cu salarii foarte mici ∫i sunt afecta ˛ i Ón principal de fenomenul ∫omajului. Dac„ Ónainte de 1989 pentru tinerii c„s„tori ˛ i ob ˛ inerea unei locuin ˛ e nu reprezenta o problem„, Ón situa ˛ ia actual„ pu ˛ ine familii pot beneficia de prevederile legale pentru cump„rarea Ón rate a unui spa ˛ iu locativ prin A.N.L., din cauza lipsei sumelor necesare avansului. Œn aceste condi ˛ ii se impune ca tinerii s„ fie ajuta ˛ i s„-∫i Óntemeieze un c„min, asigur‚ndu-li-se o sum„ de bani pe care s„ o poat„ folosi pentru a pl„ti m„car o parte din avansul cerut pentru o locuin ˛ „. Œn acest sens, Partidul Rom‚nia Mare a ini ˛ iat un proiect legislativ prin care tinerii s„ fie stimula ˛ i s„ se c„s„toreasc„, reduc‚nd astfel num„rul cuplurilor ce prefer„ s„ tr„iasc„ Ón concubinaj, Óntruc‚t ∫i din acest motiv asist„m la o foarte sc„zut„ rat„ a natalit„ ˛ ii.

V„ mul ˛ umesc.

Mul ˛ umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ioan Miclea, va urma domnul Ludovic Mardari.

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „.

Declara ˛ ia mea politic„ se intituleaz„ îPasivitatea Guvernului fa ˛ „ de unele ac ˛ iuni Ómpotriva ordinii constitu ˛ ionale“.

De la tribuna acestei Camere am adresat o interpelare domnului prim-ministru ∫i o declara ˛ ie politic„, av‚nd ca tem„ ac ˛ iunile du∫m„noase ale unor grupuri extremiste din cadrul etniei maghiare de la noi din ˛ ar„, Ón frunte cu László Tökés.

Domnul prim-ministru, ajung‚nd, Ón sf‚r∫it, la concluzia c„ grupul condus de c„tre László Tökés prin faptele sale aduce atingere ordinii constitu ˛ ionale a ˛ „rii (faptele lor sunt incriminate de art. 166 indice 1 din Codul penal) a dispus Parchetului anchetarea st„rii de fapt. Parchetul nu a dat nici un comunicat asupra rezultatelor anchetei, Óns„ rezultatul acesteia nu este greu de prev„zut: solu ˛ ia va fi de neurm„rire penal„, de∫i faptele infrac ˛ ionale ale grupului de ini ˛ iativ„ din martie de la Cluj-Napoca ∫i Miercurea Ciuc fac obiectul, neÓndoielnic, al prevederilor articolului amintit din Codul penal.

™i atunci c‚nd nu se combate prin for ˛ a legii un fenomen, c‚nd Ómpotriva unui infractor legea nu este aplicat„, acesta va continua s„ comit„ fapte antisociale, Ón detrimentul majorit„ ˛ ii popula ˛ iei, Ómpotriva ordinii de drept ∫i a cet„ ˛ enilor.

A∫a stau lucrurile ∫i Ón cazul despre care vorbim. Grupul Tökés ∫i extremi∫tii unguri de la noi din ˛ ar„ continu„ s„-∫i vad„ nestingherit de treburile lor, spre nelini∫tea ∫i disperarea rom‚nilor din Ardeal.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003

™i pentru a nu r„m‚ne la generalit„ ˛ i, iat„ dou„ fapte care Ómi sus ˛ in afirma ˛ iile.

L-am interpelat pe domnul prim-ministru asupra m„surilor ce Ón ˛ elege s„ le ia Ón cazul Ónfiin ˛ „rii Ón Ardeal a unei organiza ˛ ii extremiste ∫i paramilitare a tinerilor maghiari, intitulat„ îTinerii pentru cele 7 ora∫e“ (ora∫e transilvane, bineÓn ˛ eles). Interpelarea aceasta nu a avut nici un ecou ∫i atunci tinerimea maghiar„ Ónregimentat„ Ón aceast„ organiza ˛ ie extremist„ se al„tur„ zilele acestea organiza ˛ iei-mam„ din Ungaria, sub numele îTinerii pentru cele 64 de comitate“, ∫i manifest„ pe str„zile Budapestei Ómpotriva Tratatului de la Trianon sau, mai bine spus, Ómpotriva urm„rilor acestui tratat.

Cum tinerii maghiari din Rom‚nia beneficiaz„ Ón ˛ ar„ de o îdiscriminare pozitiv„“, av‚nd drepturi mult peste cele ale tinerilor de na ˛ ionalitate rom‚n„, rom„, german„ etc., c‚nd Ónv„ ˛ „m‚ntul lor este sus ˛ inut din banii no∫tri (ai rom‚nilor majoritari), c‚nd indemniza ˛ iile lor sunt pl„tite din bugetul Rom‚niei, m„ Óntreb ∫i ne Óntreb„m, cum este posibil s„ manife∫ti Ómpotriva statului care te ocrote∫te, te cre∫te, te Ónva ˛ „, te Ómbrac„, Ó ˛ i asigur„ existen ˛ a? Un asemenea lucru nu este posibil dec‚t Ón Rom‚nia, unde se poate ori∫ice, de la ac ˛ iuni Ómpotriva ordinii constitu ˛ ionale p‚n„ la devaliz„ri de b„nci, furturi pe fa ˛ „ din avu ˛ ia na ˛ ional„ etc., f„r„ s„ fii pedepsit.

Cum Tökés ∫i ga∫ca lui se simt ocroti ˛ i Ón aceast„ ˛ ar„, iat„ c„ mai nou au organizat la Balvanyos (localitate din inima Rom‚niei, pentru cine nu ∫tie) o universitate de var„ la care particip„ Óntr-o veselie personalit„ ˛ i politice de prim rang din Ungaria, printre care fostul primministru Viktor Orban, Németh Zoltan, deputat, ∫i al ˛ ii, dar bineÓn ˛ eles ∫i extremi∫ti unguri din Rom‚nia, László Tökés ∫i Toro T.Tibor, dar ∫i rom‚nii Dinu Zamfirescu din partea P.N.L., Andrei Marga, rectorul Universit„ ˛ ii (subliniez, de stat) îBabe∫-Bolyai“ din Cluj-Napoca ∫i al ˛ ii.

P‚n„ aici aparent nu ar fi nimic grav, dar s„ vedem ce ∫i-a propus aceast„ universitate s„ discute. Iat„ c‚teva mostre: îAutonomie (teritorial„) sau colaborare guvernamental„;“. Exist„ politic„ social„ maghiar„ Ón Ardeal ∫i eu ∫tiu c„ politica social„ Ón Rom‚nia o face Guvernul, care este al tuturor rom‚nilor; îSchimbarea structurilor sociale Ón Rom‚nia Ón anii ’90“; îAnii ’50 pentru maghiarii din Ardeal“ (Ehei, unde sunt acei ani de aur Ón care politica de autodeterminare p‚n„ la desp„r ˛ irea de statul na ˛ ional era o politic„ oficial„?! Ce nu ar da unii s„ revin„ acele vremuri azi!); îFunc ˛ ionarea ∫i func ˛ ia Regiunii Autonome Maghiare“ (am spus Óntr-o interpelare adresat„ domnului prim-ministru c„ problema cu Ónfiin ˛ area fi inutului secuiesc nu este altceva dec‚t dezgroparea acestei relicve cu miros sovietic din anii ’50); îProblema ceang„ilor din Moldova“ (un alt v‚rf de lance prin care se Óncearc„ penetrarea ungarismului Ón lini∫tea noastr„ sufleteasc„ ∫i Ón toleran ˛ a noastr„ prea bl‚nd„ s.n.) ∫i Ón sf‚r∫it, îDiscu ˛ ie despre finan ˛ area funda ˛ iilor Illyes ∫i Communitas“, dou„ funda ˛ ii care sunt finan ˛ ate din greu de c„tre organiza ˛ iile iredentiste maghiare ∫i care, la r‚ndul lor, finan ˛ eaz„ aceste ac ˛ iuni du∫m„noase ∫i cine mai ∫tie c‚te altele.

Declar de la aceast„ tribun„ c„ toate aceste ac ˛ iuni du∫m„noase, iredentiste, extremiste nu vor r„m‚ne f„r„ urm„ri. Atrag aten ˛ ia Guvernului Rom‚niei, domnului primministru Adrian N„stase, Ón calitatea mea de ardelean, c„ dac„ aceste ac ˛ iuni continu„ nestingherit, se va termina

∫i cu toleran ˛ a ∫i cu Óndelunga noastr„ r„bdare. P‚n„ c‚nd vom fi mereu insulta ˛ i ∫i batjocori ˛ i? Oare nu ne-au ajuns 500 de ani de asuprire str„in„? Chiar au murit degeaba martirii ardeleni Horea, Clo∫ca, Cri∫an, Avram Iancu, memorandi∫tii, precum ∫i sutele de mii de solda ˛ i care au luptat pentru eliberarea acestui teritoriu ∫i pentru Óntregirea Rom‚niei Mari?

Mul ˛ umesc.

Mul ˛ umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ludovic Mardari ∫i Ón final de list„ doamna deputat Leonida Lari Iorga.

Domnule pre∫edinte,

Stima ˛ i colegi,

Declara ˛ ia mea politic„ de ast„zi ar putea avea titlul: îM‚rl„nia ridicat„ la rang de ministru“.

Cursa TAROM pe ruta Bucure∫ti–ClujNapoca–Timi∫oara, de joi seara, 22 mai a.c., a Ónt‚rziat cu aproape un sfert de or„ din cauza ministrului Vasile D‚ncu. Œn timpul escalei de la Cluj-Napoca, am Óntrebat-o pe stewardes„ dac„ se vor recupera minutele de Ónt‚rziere datorate domnului ministru. Auzind aceste cuvinte, domnul D‚ncu, aflat cu dou„ scaune Ón fa ˛ a mea, s-a Óntors ∫i mi-a adresat cuvinte injurioase, obi∫nuite Ón limbajul unui golan, nu al unui Ónalt demnitar. Domnia sa, dovedind grave caren ˛ e de educa ˛ ie ∫i lipsa celor ∫apte ani de acas„, a continuat s„ foloseasc„ un limbaj suburban, referindu-se la mine ∫i Ón discu ˛ iile cu asistentul s„u.

Fiind Óntrebat de ziari∫ti din Timi∫oara dac„ a avut un astfel de comportament, a recunoscut incidentul, preciz‚nd Óns„ c„ nu a ∫tiut c„ este vorba de un parlamentar, ca ∫i cum ar fi avut o scuz„ dac„ cel ultragiat ar fi fost un om obi∫nuit. M„ Óntreb ce s-ar fi Ónt‚mplat dac„ un simplu cet„ ˛ ean i-ar fi adus repro∫uri, chiar ∫i indirecte, a∫a cum am procedat eu? Ar fi dat oare dispozi ˛ ie s„ fie arestat!?

Ca s„ nu se cread„ c„ este vorba de un caz izolat privind Ónt‚rzierile curselor TAROM cauzate de reprezentan ˛ i ai Executivului, amintesc ∫i de Dinu Gheorghe, fost ∫ef al v„milor, poreclit Dinu Vam„, care anul trecut a obligat un avion s„-l a∫tepte mai bine de 20 de minute.

Totul pleac„ de la faptul c„ unora dintre guvernan ˛ ii actuali li s-a urcat prea tare puterea la cap. La fel ca vechii activi∫ti ai P.C.R., au devenit arogan ˛ i ∫i dispre ˛ uitori fa ˛ „ de restul cet„ ˛ enilor. Afl‚ndu-se vremelnic Ón func ˛ ii importante, ace∫tia consider„ c„ totul li se cuvine. Ei, democra ˛ ii de parad„, sunt Ón realitate adev„ra ˛ i satrapi, st„p‚ni absolu ˛ i peste tot ce mi∫c„ sub soare. Au impresia c„ P.S.D. este etern la putere, c„ va c‚∫tiga alegerile la nesf‚r∫it, prin minciun„, ∫antaj ∫i fraud„.

Demonstr‚nd c„ nu au Ón ˛ eles nimic din lec ˛ iile istoriei, liderii P.S.D., nu peste mult„ vreme, vor lansa din nou blasfemii de genul îDumnezeu este P.S.D.-ist“ sau lozinci ca îP.S.D.-ul va guverna p‚n„ Ón 2050“. S„ nu uit„m c„ repetarea istoriei va Ónsemna pierderea viitoarelor alegeri, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón 1996, c‚nd au Ómpins orgoliul ∫i sfidarea la maximum.

Am f„cut aceast„ declara ˛ ie sper‚nd s„ devin„ subiect de analiz„ pentru domnul prim-ministru, care este ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003 pre∫edintele partidului aflat la putere. Este bine s„ ∫tie c„ unii colaboratori ai s„i aduc grave deservicii P.S.D.ului, prin m‚rl„nia de care dau dovad„ c‚nd se deplaseaz„ prin ˛ ar„.

Solicit scuze publice ministrului nominalizat anterior, pentru limbajul injurios folosit la adresa mea. V„ mul ˛ umesc.

Mul ˛ umesc.

O invit la microfon pe doamna deputat Leonida Lari Iorga.

## **Doamna Leonida Lari Iorga:**

## Stima ˛ i colegi,

Poate nu a∫ fi vorbit despre aceste lucruri care au avut loc demult, cu 15 ani Ón urm„, ∫i anume apari ˛ ia grafiei latine Ón Basarabia, dac„ la Comisia juridic„ nu a∫ fi fost declarat„ incompatibil„ cu func ˛ ia de deputat Ón Parlamentul Rom‚niei, dar asta s-a Ónt‚mplat ∫i trebuie s„ vorbesc.

De ce a∫ fi vinovat„ eu, Leonida Lari, ∫i Ón fa ˛ a cui? C„ am fondat primul ziar Ón grafie latin„ din Basarabia? Da, sunt fondatorul primului ziar Ón grafie latin„ ∫i nu pot spune altfel nici Ón declara ˛ iile de apartenen ˛ „ la vreo institu ˛ ie sau firm„, ce trebuie completate.

Œn 1988, la Chi∫in„u, s-au purtat zeci ∫i sute de discu ˛ ii, ∫i la Uniunea Scriitorilor, ∫i la Uniunea Ziari∫tilor ∫i Ón alte cercuri, publicate acum Ón grafie chirilic„ Ón toate ziarele, Ón privin ˛ a limbii rom‚ne ca limb„ de stat ∫i a grafiei latine. Au trecut 3 anotimpuri, a venit toamna aceluia∫i an 1988, c‚nd noi, c‚ ˛ iva scriitori ∫i ziari∫ti, printre care ∫i poetul Ion Vatamanu, Dumnezeu s„-l ierte, c„ nu mai este printre vii, am hot„r‚t s„ lu„m taurul de coarne, f„r„ ∫tirea autorit„ ˛ ilor sovietice.

Cu ajutorul prietenilor din fi „rile Baltice, ∫i anume a rom‚nilor din societ„ ˛ ile culturale Dacia existente acolo, am reu∫it s„ public„m primele dou„ numere ale ziarului îGlasul Na ˛ iunii“, Ónt‚i la Riga – Letonia, apoi la Vilnius, Ón Lituania. Abia al treilea num„r îGlasul na ˛ iunii“ a ap„rut la Chi∫in„u la 15 februarie 1989. Aceste trei numere de ziar s-au f„cut greu, mereu cu K.G.B.-ul dup„ noi, a∫ putea spune chiar ∫i cu riscul vie ˛ ii, ap„rute Óntr-un tiraj de c‚te 150.000 de exemplare. Pe atunci au fost Ónghi ˛ ite, pur ∫i simplu, de popula ˛ ia adunat„ la marile adun„ri na ˛ ionale.

Œn iulie 1989 a trecut la grafia latin„ ∫i publica ˛ ia îLiteratura ∫i arta“. Deci, de c‚teva luni, ∫i anume la 31 august 1989, Ón Parlamentul Republicii Moldova a fost decretat„ limba rom‚n„ ca limb„ de stat ∫i grafia latin„. De aici ∫i vine s„rb„toarea îLimba noastr„ cea rom‚n„“. Consider c„ a fost o mare victorie a rom‚nilor basarabeni.

Apoi, Ón 1991, a fost recunoscut„ Republica Moldova ca stat ∫i de c„tre Rom‚nia. Œn 1992 a Ónceput r„zboiul din Transnistria, a Ónceput teroarea colonizatorilor asupra b„∫tina∫ilor ∫i anumi ˛ i lideri ai mi∫c„rii de eliberare ∫i de Óntregire na ˛ ional„ din Basarabia, pe c‚nd era arestat grupul Ila∫cu, au fost nevoi ˛ i s„ se refugieze Ón ˛ ara mam„.

Da, sunt vinovat„ c„ am fondat primul ziar Ón grafie latin„ din Basarabia.

Da, sunt vinovat„ c„ am fost nevoit„ s„ plec din Basarabia, av‚nd parte cu Óntreaga mea familie de o prigoan„ cumplit„.

™i mai sunt vinovat„ c„ nu am ascuns faptul c„ sunt fondator de ziar ∫i acum m„ v„d Óntr-o situa ˛ ie inadecvat„ ∫i Ón ˛ ara mam„, Rom‚nia, pentru ni∫te lucruri de care se m‚ndrea c‚ndva: grafia latin„ ∫i limba rom‚n„, limb„ de stat.

Rog s„ mi se explice ∫i mie atunci de ce acei care au firme profitabile, hoteluri, iahturi, c‚te 7 sau 9 case, vile, terenuri, luciu de ap„, peste 10.000 de euro sunt compatibili, iar fondatorul primului ziar Ón grafie latin„ din Basarabia, nu. Sau poate trebuia s„ las Ómpreun„ cu scriitorii ∫i ziari∫tii, colegii mei, acest ziar de izbeli∫te? Noi, care am f„cut sacrificii ∫i nu am cules beneficii? S„ las la cheremul guvernan ˛ ilor proru∫i Voronin, Tarlev ori s„ avem grij„ s„ nu dispar„?

La fel au procedat to ˛ i directorii publica ˛ iilor de orientare na ˛ ional„ din Basarabia. Trebuie f„cute diferen ˛ ieri ∫i g„site solu ˛ ii Ón anumite situa ˛ ii Óntre oamenii de spirit care nu urm„resc c‚∫tigul, ci cauza na ˛ ional„.

Dac„ nu se vor face, s-ar putea Ónt‚mpla peste 10 ani, precum ∫i vor actualii guvernan ˛ i din Republica Moldova care ac ˛ ioneaz„ dup„ comanda Moscovei, aceast„ parte a p„m‚ntului rom‚nesc s„ fie complet federalizat„, iar limba rus„ s„ fie limb„ de stat Ón Basarabia. ™i Ónc„ ceva, ru∫ii nu fac tam-tam din faptul c„ ajut„ presa ruseasc„ de care sunt pline chio∫curile din Chi∫in„u, iar rom‚nii au f„cut-o numai la Antena 1.

Pentru mine nu este o ru∫ine c„ am fondat primul ziar Ón grafie latin„. Dac„ pentru ˛ ara mam„ Rom‚nia este, voi fi nevoit„ s„ cer azil politic Ón alt„ parte. Œn Basarabia dac„ m„ Óntorc nu m„ a∫teapt„ via ˛ „, poate chiar nevia ˛ „, precum li s-a Ónt‚mplat at‚tor scriitori.

De ce, s-ar putea Óntreba unii ziari∫ti neaviza ˛ i: pentru simplul motiv c„ Ómpreun„ cu oamenii de rezisten ˛ „ de acolo, Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Dumitru Matcovschi, to ˛ i ataca ˛ i, iar ultimul zdrobit cu autocarul, i-am stricat poftele colonizatorului de a ne cotropi cu totul.

Stima ˛ i colegi,

V„ spun de la obraz: pe baricade nu se fac averi. Nu am, Ón suferin ˛ a mea, dec‚t o cas„ Ón care locuiesc copiii mei, care deja sunt la facult„ ˛ i, ∫i o alt„ cas„ Ón care st„m so ˛ ul, eu ∫i mama b„tr‚n„. Nu am depozita ˛ i Ón b„nci nici o mie, d’apoi 10 mii de euro? ™i atunci chiar nu Ón ˛ eleg v‚lva aceasta f„r„ rost st‚rnit„ Ón jurul meu.

Œn Óncheiere, men ˛ ionez c„, de la venirea mea Ón Rom‚nia, calitatea mea de fondator a r„mas cu titlu onorific, at‚t. Nici n-a∫ avea timpul necesar, ca deputat, s„ fiu ∫i director executiv al ziarului.

Cu respect, Leonida Lari.

Declara ˛ ie politic„: îSubordonarea ∫i intimidarea institu ˛ iilor autonome ale statului“

S„pt„m‚na trecut„, unul dintre cotidienele importante din presa rom‚neasc„ relata – stupefiant – o Ónt‚lnire organizat„ de deputatul P.S.D., Florin Georgescu, la sediul partidului de guvern„m‚nt, cu reprezentan ˛ i ai unor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003 institu ˛ ii fundamentale – Curtea de Conturi, Comisia Na ˛ ional„ a Valorilor Mobiliare ∫i Agen ˛ ia Valorilor Mobiliare.

Scopul acestei Ónt‚lniri de îtain„“ puse la cale de Florin Georgescu este intimidarea ∫i constr‚ngerea ∫efilor celor 3 institu ˛ ii, pentru a oferi – Ón scurt timp – date compromi ˛ „toare despre opozi ˛ ie. Aceast„ ac ˛ iune se Ónscrie pe linia politic„ specific„ partidului-stat de distrugere a opozi ˛ iei ∫i de subordonare a institu ˛ iilor statului.

Pentru P.S.D., aceste fapte au devenit o practic„: Parlamentul este c„lcat Ón picioare de avalan∫a ordonan ˛ elor de urgen ˛ „, primul-ministru ∫i membrii Cabinetului s„u refuz„ s„ fie prezen ˛ i la tribuna Parlamentului pentru a r„spunde la Óntreb„rile ∫i interpel„rile parlamentarilor, discursul public este monopolizat de P.S.D. prin restr‚ngerea libert„ ˛ ii de exprimare ∫i controlul canalelor media din Rom‚nia, mandatul institu ˛ iilor autonome ale statului este Óntrerupt îla jum„tate“ de P.S.D. prin Ónc„lcarea normelor legale. Mai mult, reprezentan ˛ ii acestor institu ˛ ii sunt b„ga ˛ i Ón ∫edin ˛ e de partid, chipurile pe teme social-democrate, de persoane care nu au nici m„car calitatea de mini∫tri, pentru a îscoate untul din ei“ ∫i a r„spunde la comenzile partidului unic. Nefiind la prima abatere, atitudinea lui Florin Georgescu nu mai mir„ pe nimeni, amintind de manierele unor timpuri pe care le credeam de mult apuse.

Numai c„ aceast„ Ónt‚lnire ridic„ mai multe semne de Óntrebare. Ce caut„ reprezentan ˛ ii celor 3 institu ˛ ii la un îseminar social-democrat“ ˛ inut Ón ograda P.S.D.? Oare aceast„ Ónt‚lnire a avut girul guvernului ∫i al premierului Adrian N„stase sau deputatul Florin Georgescu a organizat ∫edin ˛ a de partid de capul lui, sabot‚ndu-l pe ∫eful s„u, pre∫edintele P.S.D.? Care este pozi ˛ ia premierului Adrian N„stase Ón acest caz ∫i care este pozi ˛ ia oficial„ a P.S.D.?

P‚n„ la aflarea adev„rului, constat c„ Ónc„lcarea regulilor jocului democratic de c„tre P.S.D. reprezint„ boala cronic„ a acestei guvern„ri, iar dispre ˛ ul guvernan ˛ ilor fa ˛ „ de institu ˛ iile statului este din ce Ón ce mai mare, devenind o practic„ p„guboas„ de natur„ s„ prejudicieze func ˛ ionarea statului de drept Ón Rom‚nia. Este motivul pentru care solicit conducerii P.S.D. s„ Ónceteze presiunile la adresa unor institu ˛ ii autonome, s„ stopeze imixtiunile puterii executive Ón activitatea acestor institu ˛ ii ∫i s„ Ón ˛ eleag„ c„ ele trebuie s„ slujeasc„ interesele cet„ ˛ enilor, ∫i nu ale P.S.D.

Legea anticorup ˛ ie a declan∫at multe dezbateri referitoare la prevederile acesteia, mai ales Ón ceea ce prive∫te conflictul de interese, declararea averii ∫i Statutul func ˛ ionarului public, precum ∫i introducerea unor referiri legate de Legea societ„ ˛ ilor comerciale ∫i Registrul comer ˛ ului.

Dup„ publicarea declara ˛ iilor de avere a Ónceput o campanie puternic„ de pres„ care a speriat puterea totalitar„, partidul-stat P.S.D., ∫i prin gura pre∫edintelui Iliescu s-a l„sat a se Ón ˛ elege c„ este nevoie de declararea tuturor sumelor aflate Ón conturi.

Cei doi r„spunz„tori de apari ˛ ia la taraba politic„ pesedist„ a actualului formular de declarare a averilor, Ion Iliescu ∫i Adrian N„stase, au ie∫it repede cu propu-

neri de modificare, ca s„-∫i spele ru∫inea de incompeten ˛ „, neprofesionalism ∫i lips„ de analiz„ serioas„ c‚nd se adopt„ o lege.

Arogan ˛ a pesedist„ nu a putut accepta c„ a lansat o lege plin„ de neajunsuri ∫i mai ales c„ opozi ˛ ia poate aduce Ón dezbaterea public„ unele prevederi mai bune calitativ ∫i pragmatice. Din nefericire, s-a apelat tot la populism, sl„vind marea ini ˛ iativ„ de a publica integral sumele aflate Ón conturi, consider‚nd c„ este varianta cea mai pu ˛ in rea pentru P.S.D., restul averilor r„m‚n‚nd ascunse, Ón continuare, de ochii popula ˛ iei.

Sumele din conturi sunt Ón mi∫care ∫i pu ˛ ini au lipsa de inspira ˛ ie s„ ˛ in„ banii Ón depozite ani de zile, ca atare aceast„ m„sur„ cerut„ este o capcan„ Ón care au c„zut mul ˛ i, ∫i P.S.D. poate s„ fie mul ˛ umit c„ a reu∫it marea diversiune.

De aceea apreciez c„ averea unui om, indiferent cine este acesta, este investit„ ∫i numai sume rezonabile se g„sesc Ón lichidit„ ˛ i, ceea ce Ónseamn„ c„ sumele aflate temporar Ón conturi nu au relevan ˛ „. Œn schimb, toat„ lumea s-a apucat s„ laude m„sura Guvernului privind declararea tuturor sumelor din conturi, f„r„ s„ Ón ˛ eleag„ c„ este o manipulare cras„ ∫i un colac de salvare pentru baronii P.S.D.

Este clar c„ lacunele grave ale legii se v„d pe zi ce trece, o dat„ cu aplicarea acesteia, ∫i este cu adev„rat necesar s„ fie modificat„, corectat„, Ón ciuda marelui curaj al Guvernului de a se str„dui s„ nu se publice nimic din ceea ce posed„ P.S.D.-i∫tii.

Dup„ at‚ta minciun„ trebuie s„ vin„ ∫i momentul adev„rului, c‚nd reprezentan ˛ ii cet„ ˛ enilor Ón Parlament trebuie s„ adopte legi care s„ limpezeasc„ situa ˛ ia parlamentarilor, a mini∫trilor, ale∫ilor locali etc.

De mai mult„ vreme Óncoace, procesul legislativ Ón Rom‚nia se desf„∫oar„ conform unui anumit ciclu, cuprinz‚nd trei etape: ini ˛ ial apare o ordonan ˛ „ de urgen ˛ „, urmat„ de reac ˛ ii ale opozi ˛ iei ∫i ale opiniei publice, pentru ca, Ón final, guvernan ˛ ii, de teama eventualelor sanc ˛ iuni ale electoratului, s„ decid„ rediscutarea ordonan ˛ ei.

Practica ordonan ˛ elor de urgen ˛ „ nu duce la ceva bun, ci doar la o Óncremenire a sistemului Ón sistem, o ordonan ˛ „ de urgen ˛ „ f„c‚nd posibil„ existen ˛ a altei ordonan ˛ e de urgen ˛ „, ∫.a.m.d. Dezbaterea ∫i redezbaterea uneia ∫i aceleia∫i chestiuni la nesf‚r∫it face ca procesul legislativ Ón ˛ ara noastr„ s„ se Ómpotmoleasc„ ∫i s„ urmeze traiectul unui cerc vicios.

Un proces legislativ democratic ∫i corect are la baz„ un compromis de substan ˛ „ care eviden ˛ iaz„ op ˛ iunile – dac„ nu ale tuturor, cel pu ˛ in ale majorit„ ˛ ii – participan ˛ ilor la actul politic, inclusiv ale electoratului.

Practica ordonan ˛ elor de urgen ˛ „ trebuie s„ Ónceteze a mai fi o banalitate, o obi∫nuin ˛ „ a vie ˛ ii politice rom‚ne∫ti. Sistemul ordonan ˛ elor de urgen ˛ „ a fost creat ca o completare a atribu ˛ iilor legislativului, ∫i nu o Ónlocuire a acestuia cu Executivul. Perpetuarea acestui sistem este un act de dispre ˛ la adresa ale∫ilor cet„ ˛ enilor Rom‚niei ∫i o ignorare a prevederilor constitu ˛ ionale de separare a puterilor Ón stat.

Cerem ca practica ordonan ˛ elor de urgen ˛ „ s„ Ónceteze, Ón locul ei s„ se instaureze adev„ratul dialog, dezbaterile libere at‚t de necesare dezvolt„rii unei societ„ ˛ i libere, care respect„ principiile democra ˛ iei liberale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003

Declara ˛ ie politic„ – îExecutivul sfideaz„ Ón continuare controlul parlamentar“

Unul dintre cele mai importante principii ale statului de drept, al„turi de separa ˛ ia puterilor Ón stat, este controlul parlamentar asupra activit„ ˛ ii Executivului. Acest control se realizeaz„ sub diverse forme, de la Óntreb„ri ∫i interpel„ri p‚n„ la mo ˛ iuni de cenzur„.

De∫i, Ón repetate r‚nduri, pre∫edintele P.S.D. asigura opozi ˛ ia parlamentar„ de îdeschiderea ∫i transparen ˛ a“ la care este dispus partidul Domniei sale, situa ˛ ia nu este chiar a∫a de roz cum se vede din Palatul Victoria. Reamintim c„ Guvernul Adrian N„stase a ini ˛ iat Ón ultimii ani o politic„ marcat„ de nesocotirea sistematic„ a rolului Parlamentului at‚t prin îconfiscarea“ activit„ ˛ ii legislative (Ón acest moment activitatea celor dou„ Camere este sufocat„ de aprobarea sutelor de ordonan ˛ e ∫i ordonan ˛ e de urgen ˛ „ emise de Executiv), c‚t ∫i prin faptul c„ membrii Guvernului nu catadicsesc s„ r„spund„ la Óntreb„rile ∫i interpel„rile adresate de parlamentari.

Culmea arogan ˛ ei ∫i suficien ˛ ei afi∫ate de regimul N„stase o constituie recenta atitudine a pre∫edintelui Camerei Deputa ˛ ilor care, Óntr-un mod dictatorial, a respins Ónscrierea pe ordinea de zi ∫i dezbaterea unei mo ˛ iuni simple ini ˛ iate de opozi ˛ ie.

Œn acest fel, nici nedumerirea doamnei ministru al înes„n„t„ ˛ ii“, Daniela Barto∫, nu mai mir„ pe nimeni: îCum, Guvernul este controlat de Parlament?“

Pe l‚ng„ Óntreprinderile de stat care au acumulat datorii la buget de sute de miliarde de lei, Ón lista marilor datornici se reg„sesc o mul ˛ ime de firme private, ai c„ror patroni sunt politicieni sau au proptele politice la nivel central sau local. Majoritatea acestora au fost sponsori pentru diverse partide sau pentru diver∫i candida ˛ i. Œn schimbul generozit„ ˛ ii, firmele sponsorilor au primit facilit„ ˛ i fiscale, scutiri de penalit„ ˛ i sau e∫alon„ri de restan ˛ e la buget, restan ˛ e care se ridic„ uneori la cifre astronomice. Œn acest timp, guvernan ˛ ii luau pielea de pe muritorii de r‚nd, major‚nd taxele ∫i impozitele, ba chiar ad„ug‚nd altele noi, pentru a umple g„urile de la buget. Pentru unii Guvernul era mum„, pentru al ˛ ii, cium„!

S„ lu„m, aleatoriu, lista marilor e∫alona ˛ i cu voie de la st„p‚nire ∫i s„ vedem cu cine sunt ei prieteni.

Ion Nicolae, patronul de la îAlco Zim“ Zimnicea, fabric„ de b„uturi, a primit e∫alon„ri de circa 14 miliarde de lei numai pe aceast„ firm„. Societatea îAzochim“S„vine∫ti, achizi ˛ ionat„ de Nicolae prin privatizare, are datorii de 6,3 miliarde de lei, iar fiscul a fost obligat s„ demareze procedurile de executare silit„. Societatea îSofrst“ din Bac„u, care produce tot Óngr„∫„minte chimice azotoase, Ónregistreaz„ datorii de 70 miliarde de lei. Societatea îTutunul Rom‚nesc“, la care ac ˛ ionari sunt at‚t Nicolae, c‚t ∫i statul, a fost at‚t de bine condus„ Ónc‚t are ast„zi datorii de aproape 3,5 miliarde de lei. Parte din datorii sunt e∫alonate, chiar dac„ Ón lista cu datornici ai Ministerului Finan ˛ elor nu scrie. Ion Nicolae are prieteni peste tot: ∫i-n actuala opozi ˛ ie, dar mai ales Ón fosta.

George Florea, patronul de la îFulger“ Bragadiru, cel care a primit-o Ón gazd„ pe Josefina Moro∫anu, fostul secretar de stat de la finan ˛ e, pentru a ob ˛ ine e∫alonarea

datoriilor, a r„mas cu ele nepl„tite ani buni, chiar dac„ a v‚ndut berea cu milioane de dolari. Ast„zi, societatea îFulger“ Bragadiru Ónregistreaz„ restan ˛ e la buget de numai 655 de miliarde de lei.

Corneliu Iacubov este un client deosebit. Societ„ ˛ ile petroliere pe care le-a cump„rat de la stat au acumulat datorii istorice: Rafin„ria D„rm„ne∫ti cu datorii de 1.755 de miliarde de pl„tit la buget, îRafo Imperial Oil“ 2,4 miliarde, iar îRafo One∫ti“ 2.439 de miliarde.

Statul, bun la inim„ cu Iacubov de la partid, a ∫ters o parte a restan ˛ elor, iar ce-a r„mas de plat„ au fost e∫alonate p‚n„ la Sf‚ntu-a∫teapt„.

Societatea Agricol„ îInterna ˛ ional“, tot de la Bac„u, a fost construit„ Ón anii imediat postfeseni∫ti cu aprobare de sus ∫i cu participarea unor importan ˛ i demnitari de la Ministerul Agriculturii, Ón frunte cu fostul secretar de stat Ovidiu Natea, sau a unor actuali demnitari mai mici. Datoria la buget este de 94 miliarde de lei ∫i dup„ bunul obicei a fost e∫alonat„, nu se ∫tie p‚n„ c‚nd.

Fra ˛ ii Cristescu de la Timi∫oara, care au privatizat tot ce a vrut partidul Ón Banat, au ∫i ei datorii la stat, impresionante. Grupul îBega“ are restan ˛ e de 200 de miliarde de lei, dar bineÓn ˛ eles c„ pe lista Ministerului de Finan ˛ e aceste datorii au fost e∫alonate.

Fosta firm„ a prefectului de Constan ˛ a, Gheorghe Martin, îPolaris Holding“, care a fost mo∫tenit„ pe perioada mandatului de frate-su, n-ar fi din r‚ndul firmelor serioase de demnitari dac„ n-ar avea datorii. O nimica toat„ de 46 de miliarde ∫i acelea e∫alonate.

Firma generalului Tiberiu Urd„reanu, îUTI Systems“, aprovizioneaz„ cu sisteme de securitate toat„ armata, tot Guvernul, ba chiar serviciile secrete. Generalul trebuie s„ scoat„ bani din piatr„ seac„ ca s„-∫i pl„teasc„ datoriile c„tre stat, Ón valoare de 6,8 miliarde de lei, Óncet ∫i pe r‚nd, s„ nu transpire, fiindc„ miliardele au fost e∫alonate. S„ tr„i ˛ i!

Televiziunile rom‚ne∫ti toate au datorii de put, toate e∫alonate! Plata restan ˛ elor, Ón campania electoral„. Dar lista este mare, timpul declara ˛ iei a expirat. Restul, pe alt„ dat„.

## Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

La 27 mai 1998, exact acum cinci ani, Agen ˛ ia Na ˛ ional„ de Pres„ ROMPRES transmitea, pe fluxul de ∫tiri externe, urm„toarea informa ˛ ie: îConsiliul Europei a confirmat scoaterea Rom‚niei de sub monitorizare, dup„ cum a declarat, la reÓntoarcerea de la Paris, domnul Adrian N„stase, vicepre∫edinte al Camerei Deputa ˛ ilor, prim-vicepre∫edinte al P.D.S.R. Domnia sa a precizat c„ au existat presiuni ale unor organiza ˛ ii neguvernamentale, mai pu ˛ in la curent cu ce se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia, care au cerut continuarea monitoriz„rii. Decizia adoptat„ a demonstrat, Ón opinia domnului N„stase, acceptarea faptului c„ Rom‚nia este un membru adult al Consiliului Europei. Totodat„, liderul P.D.S.R. a vorbit despre existen ˛ a unor semnale pozitive pe care le-a observat la Paris Ón ceea ce prive∫te dorin ˛ a ∫i eforturile Rom‚niei de integrare Ón structurile euroatlantice“.

Pornind de la aceast„ informa ˛ ie, reluat„ apoi de principalele institu ˛ ii mass-media din ˛ ar„, se pot face c‚teva comentarii interesante la Ómplinirea a cinci ani de la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003 decizia just„ a Comisiei Juridice a Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei.

Œn primul r‚nd, consemnez faptul c„ Declara ˛ ia Comisiei Juridice, adoptat„ Ón unanimitate, prin care s-a confirmat scoaterea Rom‚niei de sub monitorizarea special„, a constituit un prim semnal al faptului c„ ˛ ara noastr„ se Ónscrisese deja pe drumul ireversibil al integr„rii europene. Faptul avea s„ fie confirmat mai t‚rziu de ridicarea vizelor pentru cet„ ˛ enii rom‚ni care doreau s„ c„l„toreasc„ Ón spa ˛ iul Schengen, de Ónceperea negocierilor de aderare la Uniunea European„ ∫i de invita ˛ ia adresat„ Rom‚niei de a se al„tura Alian ˛ ei Nord-Atlantice. Tot atunci, Biroul permanent al Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei a adoptat, Ón cadrul sesiunii de la Lisabona, o recomandare ce prevede eliminarea vizelor pentru reprezentan ˛ ii Consiliului Europei Ón toate statele membre.

Œn al doilea r‚nd, decizia comisiei Óntrunite la Paris venea la un an dup„ ce fuseser„ suspendate controalele at‚t de cunoscute ∫i dese ale raportorilor A.P.C.E. la Bucure∫ti. Europarlamentarii trebuiau s„ decid„ dac„ Rom‚nia a Óndeplinit toate angajamentele ∫i obliga ˛ iile asumate la admiterea sa Ón Consiliul Europei Ón toamna anului 1993 sau dac„, dimpotriv„, exist„ elemente care ar putea impune continuarea procesului de monitorizare. Sunt pu ˛ ini cei care Ó∫i mai aduc aminte acum c„, Ón timpul sesiunii din aprilie 1998, a intervenit un element nou, hot„r‚tor Ón am‚narea deciziei pentru sf‚r∫itul lunii mai: raportul negativ al organiza ˛ iei Amnesty International referitor la respectarea drepturilor omului Ón Rom‚nia, document care f„cea trimitere direct„ la problema homosexualilor ∫i la cea a popula ˛ iei de etnie rom„. La vremea respectiv„, raportul Ónaintat de Amnesty International a fost puternic sus ˛ inut chiar de Gunnar Jansson, principalul raportor pentru Rom‚nia al Consiliului Europei.

Œn al treilea r‚nd, este bine s„ ne aducem aminte c„ principalul sus ˛ in„tor al Rom‚niei a fost chiar domnul Adrian N„stase, pe vremea aceea membru al Comisiei Juridice a A.P.C.E., care s-a opus, prin argumente pertinente, oric„rei men ˛ iuni privind o eventual„ redeschidere a procedurii de monitorizare, dar ∫i colegul Domniei sale, domnul György Frunda, reprezentantul U.D.M.R., care a avut o pozi ˛ ie c‚t se poate de corect„ Ón aceast„ privin ˛ „. Œn fa ˛ a argumentelor prezentate de cei doi parlamentari rom‚ni, p‚n„ ∫i Gunnar Jansson a admis c„ Rom‚nia a intrat definitiv Ón clubul democra ˛ iilor europene.

Lucrurile au decurs apoi de la sine. Plenul Comisiei juridice, adopt‚nd declara ˛ ia la care m-am referit, a Ómputernicit-o pe doamna Leni Fischer, pre∫edintele Ón exerci ˛ iu al Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei, s„ Ónainteze documentul autorit„ ˛ ilor de la Bucure∫ti.

Faptele trecute Ón revist„ apar ˛ in, de cinci ani, domeniului istoriei. Evocarea lor, acum ∫i aici, are un singur scop: acela de a reaminti tuturor c„ viitorul Rom‚niei este numai ∫i numai al„turi de Europa ∫i lumea civilizat„.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

V„ mul ˛ umim.

Cu aceasta, s-a Óncheiat prima parte a ∫edin ˛ ei de ast„zi.

V„ urez o zi deosebit„!

V„ mul ˛ umesc.

PAUZ√

## DUP√ PAUZ√

Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Declar deschis„ ∫edin ˛ a de ast„zi a Camerei Deputa ˛ ilor, anun ˛ ‚ndu-v„ c„ din cei 343 de deputa ˛ i sunt cu prezen ˛ a Ónregistrat„ 292; 51 lipsesc, din care 28 particip„ la alte ac ˛ iuni parlamentare.

V-a∫ ruga ca, Ónainte de a Óncepe dezbaterea rapoartelor de mediere care au r„mas de ieri, s„ parcurgem un moment de informare privind Comisia pentru munc„ ∫i protec ˛ ie social„.

Potrivit Constitu ˛ iei Organiza ˛ iei Interna ˛ ionale a Muncii, recomand„rile acestora, care se adopt„ Ón sesiune, urmeaz„ s„ fie aduse la informarea autorit„ ˛ ilor rom‚ne competente, ∫i sunt trei asemenea recomand„ri care au fost transmise Comisiei pentru munc„ ∫i protec ˛ ie social„.

Dau cuv‚ntul domnului Buzatu, pentru a prezenta o not„ informativ„ cu privire la cele trei documente.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima ˛ i colegi,

îŒn prezenta, Comisia pentru munc„ ∫i protec ˛ ie social„ aduce la cuno∫tin ˛ a plenului Camerei Deputa ˛ ilor c„ prin Adresa nr. 78.PP din 17.02.2003, Biroul permanent a transmis comisiei, spre examinare, Ón vederea Óndeplinirii procedurii de informare a Camerei Deputa ˛ ilor, trei documente adoptate de Conferin ˛ a Interna ˛ ional„ a Muncii, cu ocazia celei de a 90-a sesiuni de la Geneva, 20 iunie 2002.

Documentele se refer„ la Protocolul din 2002, la Conven ˛ ia privind s„n„tatea ∫i securitatea la locul de munc„; Recomandarea nr. 193/2002 privind promovarea cooperativelor; Recomandarea nr. 194/2002 privind lista bolilor profesionale, Ónregistrarea ∫i declararea accidentelor de munc„ ∫i a bolilor profesionale.

Preciz„m c„, Ón conformitate cu prevederile art. 19 din Constitu ˛ ia Organiza ˛ iei Interna ˛ ionale a Muncii, guvernele statelor membre ale organiza ˛ iei au obliga ˛ ia de a supune autorit„ ˛ ilor na ˛ ionale competente, Ón termen de un an de la Óncheierea sesiunii, Normele interna ˛ ionale ale muncii, adoptate de Conferin ˛ a Interna ˛ ional„ a Muncii.

Drept urmare, inform„m plenul Camerei Deputa ˛ ilor de aceste documente care se g„sesc la comisie, unde pot fi consultate de cei interesa ˛ i, urm‚nd ca informarea s„ fie notificat„ Biroului Interna ˛ ional al Muncii de c„tre Ministerul Muncii ∫i Solidarit„ ˛ ii Sociale, aceste informa ˛ ii urm‚nd a fi incluse Ón Raportul Óntocmit de Biroul Interna ˛ ional al Muncii, care va fi prezentat Conferin ˛ ei Interna ˛ ionale a Muncii Ón anul 2003.

Pre∫edintele comisiei, Smaranda Dobrescu“.

## V„ mul ˛ umesc.

Stima ˛ i colegi, primul raport de mediere Ónscris pe ordinea de zi de ast„zi este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 193/2002.

V„ rog s„ urm„ri ˛ i raportul.

La punctul 1 este textul Senatului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003 Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc. Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. La punctul 2, text comun. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu ave ˛ i. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Pentru alin. 2 ∫i alin. 3 de la articolul unic, punctul 1, Ónscrise la punctul 2 din raport, comisia propune textele Senatului.

Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu ave ˛ i. Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc. Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. La punctul 3, text comun. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc. Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. La punctul 4 ∫i punctul 5, textele Senatului. Dac„ ave ˛ i la vreunul dintre acestea obiec ˛ iuni? Nu. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 6, tot textul Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu sunt. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 7 ∫i punctul 8, tot textele Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni la vreunul dintre ele? Nu. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 9, care este ∫i ultimul, textul Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Vom supune votului final Ón partea a doua a zilei. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice.

Punctul 1, textul Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. La punctul 2, tot textul Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu ave ˛ i. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. La punctul 3, tot textul Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Urmeaz„ s„ supunem ∫i acest raport votului final la sf‚r∫itul ∫edin ˛ ei.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 3/2003. Punctul 1, textul Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 2, tot textul Senatului. Nu sunt obiec ˛ iuni. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 3, care este ∫i ultimul, tot varianta Senatului. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Vom supune acest raport votului final la sf‚r∫itul acestei ∫edin ˛ e. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 23/2003. Punctul 1, varianta Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 2, tot varianta Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 3, text comun, propus de comisie. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 4, varianta Senatului. Nu sunt obiec ˛ iuni. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 5, text comun, propus de comisie. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Vom supune ∫i acest proiect votului final, Ón cursul ∫edin ˛ ei destinate acestui scop, ast„zi. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind organizarea ∫i exercitarea profesiei de consilier juridic.

Acesta este ceva mai voluminos, v„ rog s„-l urm„ri ˛ i cu aten ˛ ie. Punctul 1 ∫i punctul 2, variantele Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 3 ∫i punctul 4, tot variantele Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate.

Punctul 5, punctul 6 ∫i punctul 7, tot variantele Senatului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003 Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni la vreunul dintre acestea? Nu. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 8, varianta Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 9, tot varianta Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 10 ∫i punctul 11. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? La care punct?

Domnule pre∫edinte, la punctul 10.

La punctul 10, domnul deputat Márton are un comentariu de f„cut.

V-a∫ ruga s„ urm„ri ˛ i interven ˛ ia domnului deputat.

Eu a∫ solicita poate de la domnii colegi din Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i sau cei care au fost membri Ón comisia de mediere argumentarea acestui punct 10, pentru c„ aici apar c‚teva puncte Ón plus la Senat, care mi se par cel pu ˛ in interesante, prevederi pe care nu le-am g„sit la nici un fel de activitate c„ ar fi incompatibil„ ∫i nu ∫tiu de ce consilierul juridic nu poate avea o activitate publicistic„ salarizat„.

Deci de ce tocmai acestei categorii de persoane ale c„rei activit„ ˛ i pe undeva este mai Óncorsetat„, ca ∫i a procurorilor sau a judec„torilor, i se mai interzice ∫i activitatea publicistic„ salarizat„. Am citat doar unul dintre cele patru puncte ad„ugate care… poate celelalte puncte ar putea fi acceptabile, de∫i am ∫i o anumit„ rezerv„ la punctul c).

Dac„ pute ˛ i s„-mi motiva ˛ i ∫i, dac„ nu, atunci, propun varianta Camerei Deputa ˛ ilor.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

A∫ ruga membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i s„ se uite cu aten ˛ ie pe raport ∫i s„ vad„ la punctul 10 problema ridicat„ de colegul nostru.

Stima ˛ i colegi,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i ne sugereaz„ s„ trecem peste acest punct, s„ se mai consulte colegii no∫tri cu cei de la Senat, pentru a vedea ce au avut Ón vedere c‚nd au stabilit asemenea incompatibilit„ ˛ i care par, Óntr-adev„r, cam drastice.

Deci r„m‚ne Ón suspensie punctul 10 ∫i-l vom analiza Ón urm„toarea ∫edin ˛ „.

La punctul 11 dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni la textul Senatului? Nu sunt.

Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. La punctul 12, punctul 13, variantele Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate.

La punctul 14 ∫i punctul 15, variantele Senatului – eliminarea textelor.

Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 16, varianta Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate.

Domnule pre∫edinte Stanciu, asear„ v-a ˛ i pus sacii Ón c„ru ˛ „, respectiv v-a ˛ i votat Legea Ónv„ ˛ „m‚ntului, ∫i acum ne boicota ˛ i!

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Domnule pre∫edinte, am f„cut gre∫eala s„ cred c„ dreptul este o ∫tiin ˛ „, dar v„d c„ nu!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Este mai ∫tiin ˛ „ dec‚t politehnica dumneavoastr„ dreptul nostru!

Punctul 17 ∫i punctul 18, variantele Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate.

Punctul 19 ∫i punctul 20, tot variantele Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni?

Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate.

Punctul 21 ∫i punctul 22, variantele Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni?

Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate.

Punctul 23, punctul 24, variantele Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu.

Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate.

Punctul 25, punctul 26, tot variantele Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003 Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 27, punctul 28. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate.

Punctul 29, punctul 30, punctul 31, toate, variantele Senatului.

Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni?

La care ave ˛ i, domnule Boc?

## **Domnul Emil Boc**

**:**

La punctul 28.

V„ rog frumos, urm„ri ˛ i cu aten ˛ ie. La punctul 28 domnul Boc are o interven ˛ ie.

Domnule pre∫edinte, era o observa ˛ ie de fond, variant„ pentru care s-a optat la mediere, varianta Senatului. Totu∫i, f„r„, evident, a echivala sau a pune pe picior de egalitate, s„ spunem, avoca ˛ ii cu ace∫ti consilieri juridici, av‚nd Ón vedere c„ ∫i ei pentru persoane juridice presteaz„ activit„ ˛ i care vizeaz„ ap„rarea intereselor unit„ ˛ ii respective, cred c„ ∫i ei ar putea beneficia de acea prevedere trecut„ aici, Ón forma de la Camer„: îConvorbirile telefonice ale consilierului juridic nu vor putea fi ascultate sau Ónregistrate ∫i nici nu i se va putea intercepta sau copia coresponden ˛ a cu caracter profesional dec‚t numai Ón condi ˛ iile ∫i cu respectarea procedurii prev„zute de lege; perchezi ˛ ia consilierului juridic, a domiciliului acestuia, a autoturismului s„u, ori a celui Ón care se afl„, ca ∫i a locului de munc„ nu poate fi f„cut„ dec‚t de procuror, Ón temeiul unui mandat scris emis Ón acest scop ∫i confirmat prin procurorul Parchetului de pe l‚ng„ tribunal.“ Aici, Ón primul r‚nd c„ acest text venea de la Camera Deputa ˛ ilor de prin ’99, c‚nd tot procurorul era acela care emitea mandatul de arestare, iar, Ón condi ˛ iile Ón care legisla ˛ ia noastr„ se schimb„, acest text a∫ propune s„ r„m‚n„ cu observa ˛ ia c„ perchizi ˛ ia nu poate fi f„cut„ dec‚t Ón temeiul unui mandat emis de judec„tor, Ón temeiul unui mandat scris, emis Ón acest scop.

## Domnule pre∫edinte,

Ideea era ca aceste prevederi care se reg„sesc ∫i Ón Legea avocaturii, pentru avoca ˛ i, av‚nd Ón vedere c„ acest corp al consilierilor juridici presteaz„ asisten ˛ „ juridic„ pentru persoane juridice, nu ∫i pentru persoane fizice, ∫i o persoan„ juridic„, sub aspectul dreptului, ar trebui s„ fie pus„ pe acela∫i picior de egalitate cu persoana fizic„, s„ beneficieze de aceste elemente men ˛ ionate Ón art. 18, aflate la punctul 28 din lege.

V„ mul ˛ umesc.

Dar v-a∫ ruga, dac„ nu v„ sup„ra ˛ i, Ónainte de a interveni domnul Olteanu, cel pu ˛ in la alin. 2 s„ explica ˛ i de ce este nevoie pentru consilierul juridic de o prevedere care exist„ pentru toat„ lumea? Nim„nui nu i se pot asculta convorbirile telefonice dec‚t cu mandat din partea autorit„ ˛ ilor competente. De ce trebuie o subliniere?

Domnule Olteanu, dori ˛ i s„ interveni ˛ i? Pofti ˛ i!

## Domnule pre∫edinte,

Dac„-mi Óng„dui ˛ i, ca membru al comisiei de mediere, voi Óncerca s„ explic foarte pe scurt ra ˛ iunile care au stat la baza adopt„rii variantei Senatului ∫i a respingerii variantei Camerei Deputa ˛ ilor, ultima variant„ dat‚nd de prin ’99. Prin urmare, varianta Senatului este mai actual„ ∫i este Ón concordan ˛ „ cu evolu ˛ iile legisla ˛ iei rom‚ne.

Primul lucru, f„r„ Óndoial„, este acela al clarific„rii care trebuie s„ fie f„cut„, pe de o parte, Óntre profesia de avocat, profesie liber„, profesie independent„, ∫i profesia de jurisconsult, sau consilier juridic, care presupune Óntr-adev„r asisten ˛ a acordat„ unei persoane juridice.

Art. 18, criticat aici, noi l-am adoptat Ón varianta Senatului, Ón sensul c„ am respins propunerile de la Camer„, pentru c„ ni s-a p„rut c„ nu exist„ aceea∫i identitate de ra ˛ iune pentru a p„stra exceptarea prev„zut„ de Legea nr. 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat.

Iat„ de ce cred c„ varianta Senatului, de a elimina acest text, este mai corect„, Ón raport ∫i de diferen ˛ ele dintre statutele celor dou„ profesii. S„ nu uit„m, totu∫i, c„ avocatul ap„r„ drepturile ∫i libert„ ˛ ile fundamentale ale individului ∫i c„, dintr-o asemenea perspectiv„, nu din perspectiva vreunei protec ˛ ii suplimentare pentru avocat, ci din perspectiva protec ˛ iei drepturilor ∫i libert„ ˛ ilor fundamentale ale individului care este reprezentat de ap„r„torul s„u, ap„r„tor care are nevoie, f„r„ Óndoial„, de o anumit„ garan ˛ ie suplimentar„ Ón aceast„ materie. V„ mul ˛ umesc.

## Stima ˛ i colegi,

Pentru c„ este un punct controversat ∫i pentru c„ exist„, totu∫i, similitudini Óntre consilierul juridic, cel pu ˛ in pe planul atribu ˛ iilor cu avocatul, v-a∫ propune s„ l„s„m ∫i acest text s„-l mai discuta ˛ i o dat„ cu colegii de la Senat – ca s„ glumesc pu ˛ in, poate ∫i pentru a v„ impune Óntr-un singur punct punctul de vedere al Camerei Deputa ˛ ilor, pentru c„, Ón rest, a ˛ i acceptat toate punctele de vedere ale Senatului.

Sunte ˛ i de acord s„ r„m‚n„ punctul 28 Ón suspensie pentru Ónc„ o discu ˛ ie? V„ mul ˛ umesc foarte mult. Punctul 29 ∫i punctul 30.

Dac„ sunt obiec ˛ iuni?

V„ rog s„ urm„ri ˛ i cu aten ˛ ie, domnule Boc, pentru

c„, atunci c‚nd ajungem la punctul 30 m„ Óntoarce ˛ i la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003 punctul 29. Domnule Boc, urm„ri ˛ i textele cu aten ˛ ie, c„ o s„ ajung la punctul 40 ∫i m„ Óntoarce ˛ i Ónapoi la punctul 28! V„ mul ˛ umesc foarte mult.

La punctul 29 ∫i punctul 30 nu sunt obiec ˛ iuni. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 31, punctul 32 ∫i punctul 33, toate, variantele Senatului.

Nu sunt obiec ˛ iuni. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 34, punctul 35, tot variantele Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu sunt. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 36, punctul 37, varianta Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu sunt. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 38, punctul 39, punctul 40, variantele Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu sunt. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 41, punctul 42, variantele Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu ave ˛ i. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 43, punctul 44, tot variantele Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 45, punctul 46 ∫i punctul 47, variantele Senatului, Ón toate cele trei cazuri. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu sunt obiec ˛ iuni. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 48, punctul 49 ∫i punctul 50, variantele Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu ave ˛ i. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 51, punctul 52, variantele Senatului. Nu ave ˛ i obiec ˛ iuni. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate.

Punctul 53, punctul 54. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 55, punctul 56, tot variantele Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 57, punctul 58, punctul 59, variantele Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 60, punctul 61, tot variantele Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu ave ˛ i. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 62, punctul 63, punctul 64. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 65, punctul 66. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 67, punctul 68. Nu sunt obiec ˛ iuni. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 69, punctul 70. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu ave ˛ i. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 71 ∫i punctul 72, tot variantele Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu ave ˛ i. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 73, punctul 74. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 75, punctul 76, punctul 77, variantele Senatului. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003 Unanimitate.

Punctul 78, punctul 79, variantele Senatului. Nu sunt obiec ˛ iuni.

Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate. Punctul 80, punctul 81. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? V„ rog. V„ rog, domnul Márton. La care punct, domnule deputat?

La punctul 80, domnule pre∫edinte.

Eu, cel pu ˛ in, simt c„ exist„ o contradic ˛ ie Óntre punctul 46, votat deja, ∫i punctul 80, propus deja, adic„ propus pentru mediere.

Cum sun„ art. 20 de la punctul 46? îŒn condi ˛ iile prev„zute la art. 5, consilierii juridici se pot asocia Ón structuri jude ˛ ene“, deci se pot asocia Ón structuri jude ˛ ene, îpe ramuri sau Ón domenii de activitate, potrivit intereselor profesionale ∫i, dup„ caz, la nivel na ˛ ional, cu respectarea legii privind asocia ˛ iile ∫i funda ˛ iile“.

Deci Ón loc s„ existe o singur„ structur„, fiecare cum dore∫te, pe baza legii asocia ˛ iilor, se Ónfiin ˛ eaz„. Total„ libertate, propus„ aici, la punctul 46, care s-a ∫i votat.

Ce se propune la punctul 80? îAsocia ˛ iile profesionale se vor Ónfiin ˛ a ∫i statutele acestora se vor adopta Ón termen de 90 de zile de la data intr„rii Ón vigoare a prezentei legi“.

Deci pe de o parte spunem c„ pot dac„ doresc, iar aici, Ón 90 de zile te Ónregistrezi. îPe data intr„rii Ón vigoare a prezentei legi, asocia ˛ iile profesionale existente ale jurisconsul ˛ ilor ∫i consilierilor juridici Ó∫i Ónceteaz„ activitatea“. Este Ón total„ contradic ˛ ie cu ceea ce s-a enun ˛ at la punctul 46...

Nu este chiar total„ contradic ˛ ie, stimate coleg, pentru c„ la punctul 46 este textul-cadru, c„ se pot asocia, iar la punctul 80, la art. 25 se men ˛ ioneaz„ c„ cei care vor s„ se asocieze, s„ se asocieze Ón 90 de zile.

™i dup„ aceea nu se mai pot asocia, Ón ˛ eleg eu din asta.

A∫a s-ar Ón ˛ elege din art. 25, dar s„ d„m cuv‚ntul domnului Olteanu, c„ am impresia c„ a fost Ón comisia de mediere, da? V„ rog.

Da, domnule pre∫edinte, a ˛ i explicat foarte bine, Óntr-adev„r, primul text de la punctul 46 prezint„ enun ˛ ul normativ, iar cel„lalt, de la punctul 80, delimiteaz„,

define∫te cadrul Ón care se exercit„ dreptul respectiv, f„r„ Óndoial„ un cadru raportat la scopul ∫i obiectul legii de fa ˛ „.

Œn al doilea r‚nd, a∫ mai spune c„ aceast„… a∫ spune, f„r„ Óndoial„, din dezbaterile de la comisia de mediere, la care am avut onoarea s„ particip, a∫ mai spune c„, prin urmare, la punctul 80 se definesc anumite detalii privind necesitatea organiz„rii acestor asocia ˛ ii profesionale, tocmai pentru c„ este nevoie ca acest corp profesional al consilierilor juridici s„ poat„ fi reprezentat ∫i s„ poat„ pune Ón aplicare dispozi ˛ iile legii de fa ˛ „ pentru a exista, f„r„ Óndoial„, un interlocutor valabil, oficial care este promovat de aceast„ lege.

Dincolo, referitor la observa ˛ ia cu dreptul de asociere, f„r„ Óndoial„ c„ dreptul de asociere se poate exercita oric‚nd, Ón limitele legii. Exist„ enun ˛ ul constitu ˛ ional, nu mai insist asupra lui, dar Ón raport de scopul ∫i obiectul acestei legi era nevoie s„ se defineasc„ un termen precis pentru ca aceste asocia ˛ ii profesionale s„ ia fiin ˛ „ ∫i s„ poat„ contribui la reprezentarea intereselor profesionale ale corpului consilierilor juridici.

V„ mul ˛ umesc.

Domnul ministru Gaspar, care a participat la lucr„rile Ón comisie, c‚nd s-a adoptat de c„tre Camera Deputa ˛ ilor textul. Pofti ˛ i!

## **Domnul Acsinte Gaspar** — _ministru pentru rela ˛ ia cu Parlamentul_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Textele trebuie citite Ón succesiunea lor ∫i pe urm„ coroborate, ca s„ vedem care este p‚n„ la urm„ concluzia.

Œn primul r‚nd, trebuie plecat de la art. 5: îConsilierii juridici pot constitui asocia ˛ ii profesionale Ón scopul ap„r„rii ∫i promov„rii intereselor profesionale, Ón condi ˛ iile Legii privind asocierea ∫i constituirea persoanelor juridice“. Deci acesta este textul-cadru. Mergem la pozi ˛ ia 46 la art. 20, care are urm„toarea redactare: îŒn condi ˛ iile prev„zute la art. 5, consilierii juridici se pot asocia Ón structuri jude ˛ ene“. Deci am textul de principiu, c„ m„ pot asocia, acum vin la art. 20 ∫i spun c„ Ón condi ˛ iile art. 5, care d„ dreptul la asociere, ei pot s„ constituie structuri la nivel jude ˛ ean, pe ramuri sau domenii de activitate. Œn continuare, dac„ mergem la art. 25 de la pozi ˛ ia 80 vine ∫i se spune: îAsocia ˛ iile profesionale se vor Ónfiin ˛ a ∫i statutele acestora se vor adopta Ón termen de 90 de zile de la data intr„rii Ón vigoare a prezentei legi“. Deci ˛ in‚nd seama de condi ˛ iile prev„zute la art. 5. îPe data intr„rii Ón vigoare a prezentei legi, asocia ˛ iile profesionale existente ale jurisconsul ˛ ilor ∫i consilierilor juridici Ó∫i Ónceteaz„ activitatea...“ ∫i, pe bun„ dreptate, pentru c„ ele nu se mai Óncadreaz„ Ón reglementare ∫i trebuie s„ se adapteze la noua reglementare. Eu cred c„ nu exist„ nici o inadverten ˛ „ Óntre textele pe care le-am enun ˛ at.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003

Eu v-a∫ ruga totu∫i s„ l„murim urm„toarea chestiune, pe care a ridicat-o domnul Márton, dup„ trecerea celor 90 de zile se mai pot asocia altfel dec‚t s-au asociat ini ˛ ial, cu statut? C„ am impresia c„ asta e problema pe care a ridicat-o colegul.

Aici se stabile∫te un termen Ón care se spune c„: îAsocia ˛ iile profesionale se vor Ónfiin ˛ a ∫i statutul acestora se va adopta Ón termen de 90 de zile de la data intr„rii Ón vigoare a prezentei legi“. Deci este o norm„, sigur, care trebuie s„ fie reorganizat„.

Dar s„ spune ˛ i c„ e prima form„ de organizare ca s„ asigure reprezentarea acestui corp ∫i c„ termenul acesta ipotetic nu ar interzice Ón viitor consilierilor juridici s„-∫i constituie alte tipuri de asocia ˛ ii.

Pofti ˛ i, domnule Olteanu!

## Domnule pre∫edinte,

Ierta ˛ i-m„, fiecare corp profesional care este organizat Ón baza unei legi statutare, s-o definim generic, are anumite asocia ˛ ii care reprezint„ acest corp profesional. Prin urmare, termenul prev„zut la punctul 80 vizeaz„ constituirea sub form„ institu ˛ ionalizat„ a acestor asocia ˛ ii care reprezint„ corpul consilierilor juridici. F„r„ Óndoial„ c„ se mai pot asocia ∫i dup„ aceea, dar, la aceste asocieri, deci e un fel de afiliere, dac„ vre ˛ i, e o exercitare mai restr‚ns„ a dreptului de asociere, tocmai pentru a se evita existen ˛ a unor structuri paralele, ∫i institu ˛ iile publice nu ∫tiu cu cine discut„, cine reprezint„ corpul consilierilor juridici, pentru c„ altfel am intra Óntr-un haos de nedescris, greu de definit. Este normal s„ existe configurarea unor structuri reprezentative ale acestei profesii ∫i, prin urmare, ceilal ˛ i se vor asocia la structurile existente. Altfel vom avea uniuni ale juri∫tilor diferite, Ón func ˛ ie de lideri, ∫ti ˛ i c„ am mai tr„it situa ˛ ii Ón alte materii.

V„ mul ˛ umesc.

## V„ mul ˛ umesc.

Deci am insistat pe l„murirea unor chestiuni ridicate de domnul Márton, tocmai pentru elucidarea lor.

Domnule Márton, Ón condi ˛ iile acestea, mai sus ˛ ine ˛ i obiec ˛ ia?

Da.

Bun, domnule Márton, eu v„ propun s„ o l„s„m ∫i pe aceasta ca al treilea punct... Punctul 80 r„m‚ne Ón discu ˛ ie Óntre cele dou„ comisii juridice.

La punctul 81 dac„ sunt obiec ˛ iuni? Nu sunt. Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc.

Voturi Ómpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate.

La punctul 82, care este ∫i ultimul, textul Senatului. Nu sunt obiec ˛ iuni.

Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc.

Voturi Ómpotriv„? Ab ˛ ineri?

Unanimitate.

Am parcurs raportul. Au r„mas cele 3 puncte Ón suspensie. Va fi rediscutat dup„ ce Comisiile juridice de la cele dou„ Camere vor g„si un punct de convergen ˛ „.

Urmeaz„ punctul 9, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 7/2003 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 1 alin. 1 din Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 121/2001. Procedur„ de urgen ˛ „.

Domnule pre∫edinte Neagu, timpul de dezbatere v„ rog s„-l propune ˛ i.

## Domnule pre∫edinte,

Av‚nd Ón vedere Óntinderea actului normativ, v„ propun 10 minute per total ∫i un minut pentru fiecare luare de cuv‚nt.

V„ mul ˛ umesc.

Dac„ sunte ˛ i de acord cu aceast„ propunere? Voturi Ómpotriv„? Ab ˛ ineri?

Unanimitate.

Rog pe domnul Gaspar dac„ dore∫te s„ prezinte foarte pe scurt propunerea, ca s„ fie colegii no∫tri elucida ˛ i cu privire la proiectul pe care Ól supunem dezbaterii.

## Domnule pre∫edinte,

Cele dou„ Camere ale Parlamentului au adoptat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 7/2003 care prevedea c„ se suspend„ procedurile cu privire la adop ˛ iile interna ˛ ionale p‚n„ la data de 1 iunie. Legea a fost la promulgare, pre∫edintele Rom‚niei a restituit-o pentru reexaminare, av‚nd Ón vedere c„ este nevoie de un timp mai Óndelungat pentru a se putea elabora tot pachetul legislativ pentru reglementarea acestor domenii.

™i, Ón concluzie, propune ca termenul de suspendare a adop ˛ iilor interna ˛ ionale s„ fie prorogat p‚n„ la data la care vor fi supuse spre adoptare Parlamentului reglement„rile Ón acest domeniu. Legea a fost adoptat„ de Senat, ca atare propun ca ∫i Camera Deputa ˛ ilor s„ adopte aceast„ lege, Ón redactarea pe care a adoptat-o Senatul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## V„ mul ˛ umesc.

Raportul comisiei este Ón acela∫i sens. Deci v„ rog s„ consemna ˛ i, raportul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i este Ón acela∫i sens ∫i, Ón aceste condi ˛ ii,

## **Domnul Constantin Corega** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Ministerul Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii sus ˛ ine varianta propus„ de Comisia pentru Ónv„ ˛ „m‚nt, ∫tiin ˛ „ tineret ∫i sport a Camerei Deputa ˛ ilor ∫i, ca urmare, v„ roag„ s„ acorda ˛ i un vot pozitiv.

Domnule pre∫edinte Stanciu, v„ rog s„ v„ prezenta ˛ i raportul.

Domnule pre∫edinte,

Onorat prezidiu, Domnilor mini∫tri,

Stima ˛ i colegi,

Sper c„ ast„zi vom reu∫i s„ aprob„m pentru a doua oar„ un proiect de lege. Este drept, sub asisten ˛ a Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i, condus„ de distinsul pre∫edinte Neagu. C„ci p‚n„ acum am trecut-o, am votat-o Ón unanimitate, chiar ne-a ˛ i l„udat. Legea a plecat de la Camer„, ini ˛ iat„ de Guvern, cu unele amendamente ale comisiei, a ajuns la Senat ∫i, Ón timp ce se dezb„tea aceast„ lege, Guvernul a dat o ordonan ˛ „ de urgen ˛ „ pe textul legii. Colegii no∫tri de acolo Ón loc s„ aprobe fie ordonan ˛ a, cu textul legii, fie legea, ca s„ intr„m la mediere, a aprobat ordonan ˛ a ∫i a respins legea. A∫a c„ ne-am trezit Ónapoi cu aceea∫i lege, dar nu mai e lege, ci e ordonan ˛ „. Deci noi am votat-o o dat„, sper s„ fim consecven ˛ i cu votul nostru ∫i de aceea Ómi exprim speran ˛ a c„ prin 2027, c‚nd probabil tot

P.S.D.-ul va fi la guvernare, va scoate ∫i legi, nu ordonan ˛ e care modific„ propriile legi ∫i ne Óncurc„.

Am introdus o bulversare Ón sistemul de cercetare tocmai prin aceast„ pendulare Óntre cele dou„ Camere. Deci legea a fost trecut„ prin Camer„, a fost la Senat, s-a dat o ordonan ˛ „ pe textul legii, acum reaprob„m legea care a devenit ordonan ˛ „.

De aceea, domnule pre∫edinte, raportul nostru este scurt, este cel oficial, am aprobat aceast„ lege o dat„, s„ o mai aprob„m Ónc„ o dat„. C„ poate, poate va ie∫i, domnule pre∫edinte ∫i vor avea ∫i cercet„torii o lege a lor. Am primit avize de la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i, de la Comisia pentru buget, finan ˛ e ∫i b„nci, astfel Ónc‚t sper„m s„ o trecem repede, f„r„ probleme, pentru c„ altfel ne-am dezice de propriul nostru vot pe care l-am dat anterior ∫i care a fost practic Ón unanimitate.

V„ mul ˛ umesc pentru aten ˛ ie.

V„ mul ˛ umesc.

Da. Domnul ministru Gaspar dore∫te s„ fac„ o precizare.

Pofti ˛ i!

Domnule pre∫edinte,

## Stima ˛ i colegi,

Totu∫i s„ restabilim Óntru totul adev„rul, Óntr-adev„r, Guvernul a emis proiectul de Lege privind cercetarea ∫tiin ˛ ific„ ∫i dezvoltarea tehnologic„ care a fost trimis, fiind sesizat„ Ón fond comisia de la Camera Deputa ˛ ilor. Proiectul, adoptat de c„tre Camer„, dup„ aceea a fost transmis la Senat.

La Senat nu a fost luat Ón dezbatere cu oarecare prioritate, astfel Ónc‚t se Óncheia sesiunea parlamentar„, prima sesiune parlamentar„ a anului 2002, ∫i atunci Guvernul a fost nevoit s„ intervin„, Ón baza legii de abilitare, cu o ordonan ˛ „, Ordonan ˛ a Guvernului nr. 57, deci din 2002, care a preluat integral textul legii, a∫a cum a fost adoptat de Camera Deputa ˛ ilor. Deci am respectat ceea ce Ón legea de abilitare era prev„zut, ca atunci c‚nd se emit ordonan ˛ e, dac„ un proiect de lege a trecut de o Camer„ sau s-a f„cut raportul asupra proiectului de c„tre o comisie, la elaborarea ordonan ˛ ei s„ fie avute Ón vedere aceste reglement„ri. Deci Guvernul a respectat textul din legea de abilitare, Ón sensul c„ a preluat integral textul, astfel cum a fost adoptat de Camera Deputa ˛ ilor. Sigur c„ acum se fac discu ˛ iile pe textul de lege care a fost adoptat de c„tre Senat ∫i care acum se g„se∫te la Camera Deputa ˛ ilor. Probabil c„ se va ajunge la mediere, ca urmare a faptului c„ sunt f„cute unele amendamente de c„tre comisie ∫i care sigur c„ ar veni s„ modifice unele texte Ón forma adoptat„ de Senat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003 Ca atare, domnule pre∫edinte, propunem s„ supune ˛ i dezbaterii plenului proiectul de lege, Ón forma adoptat„ de Senat, cu amendamentele f„cute de c„tre Comisia pentru Ónv„ ˛ „m‚nt, ∫tiin ˛ „ tineret ∫i sport a Camerei Deputa ˛ ilor.

V„ mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc.

Dac„ la dezbateri generale dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

Trecem la dezbaterea pe texte.

La titlul proiectului de lege, astfel cum a fost votat de Senat, dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Comisia n-a avut. Votat Ón unanimitate.

La cuprinsul articolului unic urm„ri ˛ i amendamentul 1. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Admis amendamentul, modificat textul articolului.

La punctul 1 la proiectul de lege al Senatului dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Votat Ón formularea Senatului.

La punctul 2 urm„ri ˛ i amendamentul 2. Nu ave ˛ i obiec ˛ iuni, este admis amendamentul, modificat punctul 2 cu privire la lit. e).

La punctul 3 urm„ri ˛ i amendamentul 3. Este admis amendamentul, modificat punctul 3.

La punctul 4 urm„ri ˛ i amendamentul 4 de la pagina 3. Este admis amendamentul ∫i e modificat punctul 4.

Pofti ˛ i, domnule deputat! Deci la punctul 4, da?

## Domnule pre∫edinte,

Eu citesc textul Camerei, sigur c„ observa ˛ iile mele se refer„ ∫i la faptul c„ aproape un an de zile avem de la aplicarea ordonan ˛ ei ∫i au mai ap„rut ∫i unele neclarit„ ˛ i. Spune a∫a: îDin sistemul na ˛ ional de cercetare-dezvoltare face parte sistemul de cercetare-dezvoltare de interes na ˛ ional...“ Eu zic c„ mai bine era s„ facem o combina ˛ ie cu art. 6 din ordonan ˛ „ ∫i s„ spunem: îSistemul na ˛ ional de cercetare–dezvoltare este constituit din ansamblul unit„ ˛ ilor ∫i institu ˛ iilor de drept public ∫i de drept privat cu sau f„r„ personalitate juridic„...“ care se reg„se∫te mai jos ∫i, mai departe pe text, î...acreditate Ón acest sens, conform prevederilor prezentei ordonan ˛ e“.

Œntreb reprezentan ˛ ii ministerului dac„ deranjeaz„ aceast„ formulare. Consider c„ e mai bun, dec‚t s„ spunem îsistemul na ˛ ional face parte....sistemul de cercetare....“ Sun„, nu vreau s„ spun cum, c„... Da.

Domnule Stanciu, v„ rog s„ v„ pronun ˛ a ˛ i. Dac„ este un amendament, atunci nu ∫tiu dac„ a fost f„cut, dac„ este vorba de o reformulare, atunci se putea propune acum. V„ rog s„ v„ pronun ˛ a ˛ i, pare a fi o reformulare.

Domnule pre∫edinte, mai binele este du∫manul binelui. Domnul profesor Palade a lucrat destul de mult la acest proiect, a fost ∫i Ón subcomisia care s-a ocupat. I-am sugerat chiar Ónainte de a veni la microfon domnului profesor s„ nu Óncerc„m s„ rezolv„m îpe picior“ anumite chestiuni, el nu face parte din amendamentele respinse, evident c„ mai binele este du∫manul binelui, deci putem c„uta acum o solu ˛ ie îpe picior“ ca ie∫ind afar„ s„ vedem c„ nu a fost chiar bine.

P„rerea noastr„ este s„ men ˛ inem textul care a fost votat de comisie ∫i propus de subcomisie ∫i eventual alte elemente le vom rezolva Ón cadrul comisiei de mediere. Acesta este punctul de vedere exprimat de colegii mei ∫i care m-au mandatat s„-l prezint ∫i sper c„ domnul profesor Palade va Ón ˛ elege.

V„ mul ˛ umesc.

Fiind ∫i un dialog colegial, Ón ˛ eleg c„ domnul deputat Palade renun ˛ „ la text? Pofti ˛ i!

S„ nu se supere domnul pre∫edinte Stanciu, dar dac„ la mediere adopt„m textul Senatului, care mi se pare mai clar dec‚t textul Camerei, nici acesta nu este Óntru totul cuprinz„tor. Dar dac„, m„ rog, a∫a se dore∫te, nu...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Oricum o s„ se ajung„ la mediere, ∫i atunci poate g„si ˛ i termenul cel mai fericit.

Œn ˛ eleg c„ s-a renun ˛ at, Ón condi ˛ iile Ón care oricum la mediere va trebui s„ g„sim o solu ˛ ie ∫i toat„ lumea este de acord cu punctul 4 Ón varianta din amendamentul 4, da? V„ mul ˛ umesc.

La punctul 5 urm„ri ˛ i amendamentul 5. Nu sunt obiec ˛ iuni. Adoptat amendamentul ∫i este modificat punctul 5.

Punctul 6 amendamentul 6, dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu sunt obiec ˛ iuni. Votat amendamentul ∫i este modificat punctul 6.

La punctul 7 comisia n-a avut amendamente. Dac„ ave ˛ i dumneavoastr„? Votat Ón formularea Senatului.

La punctul 8 urm„ri ˛ i amendamentul 7. Votat amendamentul ∫i este modificat punctul 8.

La punctul 9 comisia nu are amendamente. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Votat Ón formularea Senatului.

La punctul 10 urm„ri ˛ i amendamentul 8. Nu sunt obiec ˛ iuni. Este admis amendamentul ∫i este modificat punctul 10.

La punctul 11 comisia n-a avut amendamente. Dac„ ave ˛ i dumneavoastr„ obiec ˛ iuni? Nu. Votat, Ón formularea Senatului.

La punctul 12 urm„ri ˛ i amendamentul 9. Este admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 12.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003 Punctul 13, amendamentul 10. Este admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 13.

Punctul 14, urm„ri ˛ i amendamentul 11. Este admis amendamentul ∫i este modificat punctul 14.

Punctul 15, urm„ri ˛ i amendamentul 12. Este admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 15.

Punctul 16, amendamentul 13. Este admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 16.

Punctul 17, amendamentul 14. Este admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 17.

La punctele 18 ∫i 19, comisia n-a avut amendamente, nici dumneavoastr„ obiec ˛ iuni, votate Ón formularea Senatului.

- Urm„ri ˛ i amendamentul 15. Este admis amendamentul

- ∫i se modific„ punctul 20.

Punctul 21, urm„ri ˛ i amendamentul 16. Este admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 21.

Punctul 22, urm„ri ˛ i amendamentul 18 de la pagina 13. Este admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 22.

Punctul 23, urm„ri ˛ i amendamentul 19. Este admis amendamentul ∫i este modificat punctul 23.

Punctul 24, amendamentul 21. Este admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 24.

Punctul 25. Urm„ri ˛ i amendamentul 22. Este admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 25.

La punctele 26, 27, 28, 29, 30 ∫i 31 comisia n-a mai avut amendamente. Nici dumneavoastr„ nu ave ˛ i obiec ˛ iuni. Votate Ón formularea Senatului.

Punctul 32, urm„ri ˛ i amendamentul 24, la pagina 20. Este admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 32.

Punctul 33, urm„ri ˛ i amendamentul 25. Este admis amendamentul, se modific„ punctul 33.

Punctul 34, nu sunt amendamente. Dac„ ave ˛ i dumneavoastr„ obiec ˛ iuni? Votat Ón formularea Senatului.

Punctul 35, urm„ri ˛ i raportul la pagina 23. Practic, alin. 2 devine alin. 3 ∫i r„m‚ne nemodificat. Cu aceast„ men ˛ iune, dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni la punctul 35? Votat punctul 35.

La punctul 36 urm„ri ˛ i amendamentul 26. Ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu. Votat Ón unanimitate. Modificat textul.

Punctul 37, urm„ri ˛ i amendamentul 26. Este admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 37.

Punctul 38, urm„ri ˛ i amendamentul 27. Este admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 38.

Punctul 39. Nu sunt amendamente. Nici dumneavoastr„ nu ave ˛ i, votat Ón formularea Senatului.

Punctul 40. Urm„ri ˛ i amendamentul 28. Este admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 40.

Punctul 41, urm„ri ˛ i amendamentul 30. Este admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 41.

La punctele 42 ∫i 43 nu sunt amendamente. Dac„ ave ˛ i dumneavoastr„ obiec ˛ iuni? Votate Ón formularea Senatului.

Punctul 44. Urm„ri ˛ i amendamentul 32. Este admis amendamentul 32 ∫i este modificat punctul 44.

La punctele 45, 46, 47 nu sunt amendamente. Nici dumneavoastr„ nu ave ˛ i obiec ˛ iuni. Votate Ón formularea Senatului.

Art.48, urm„ri ˛ i amendamentul 33. Este admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 48.

Punctul 49 urm„ri ˛ i textul de la pagina 13. Comisia n-a avut amendamente. Nici dumneavoastr„. Votat Ón formularea Senatului.

Punctul 50, urm„ri ˛ i amendamentul 34. Este admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 50.

La punctul 51 nu sunt amendamente. Dac„ ave ˛ i dumneavoastr„ obiec ˛ iuni? Votat Ón formularea Senatului.

Punctul 52, urm„ri ˛ i amendamentul 35. Este admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 52.

Punctul 53, urm„ri ˛ i amendamentul 36. Este admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 53.

Punctul 54, urm„ri ˛ i amendamentul 37. Este admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 54.

Punctul 55, urm„ri ˛ i amendamentul 39. Este admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 55.

Punctul 56, urm„ri ˛ i amendamentul 40. Este admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 56.

Punctul 57, urm„ri ˛ i amendamentul 41 din raport pentru o precizare. Cu men ˛ iunile de la pagina 44, punctul 57 se consider„ votat.

Dup„ punctul 57 v„ rog s„ urm„ri ˛ i amendamentul 41 de la pagina 42, prin care se introduce un art. II, cu dispozi ˛ ia de republicare. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni la amendamentul 42? Este admis amendamentul.

Trecem, Ón continuare, la parcurgerea ordonan ˛ ei. Desigur, textele din ordonan ˛ „ vor fi modificate astfel cum au fost modificate Ón cuprinsul legii. Parcurgem Ómpreun„ ∫i textele ordonan ˛ ei ∫i v„ Óntreb dac„ mai sunt ∫i alte interven ˛ ii la texte, Ón afara celor cuprinse Ón proiectul legii de aprobare.

Deci la titlu ∫i la capitolul I – titlul — nu sunt obiec ˛ iuni. De la art. 1 p‚n„ la art. 5? Nu sunt obiec ˛ iuni.

Cap. II, de la art. 6 p‚n„ la art. 32. Nu sunt obiec ˛ iuni.

Dup„ art. 32, v„ rog s„ urm„ri ˛ i Ón raport punctul 17, care modific„ practic titlul capitolului III.

Dac„ sunt alte obiec ˛ iuni? Nu. Admis amendamentul nr. 17.

De la art. 33-34 dac„ sunt alte obiec ˛ iuni? Nu sunt. La art. 35 alin. 2, v„ rog s„ urm„ri ˛ i amendamentul 20. Urm„ri ˛ i, v„ rog, amendamentul nr. 20 cu privire la art. 35 alin. 2 din ordonan ˛ „? Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Votat amendamentul.

La art. 36-38. Nu sunt obiec ˛ iuni.

Capitolul IV, art. 39-42. Nu sunt obiec ˛ iuni.

La art. 43 alin. 2, urm„ri ˛ i amendamentul nr. 23. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul.

Art. 44 p‚n„ la art. 47. Comisia nu a mai avut interven ˛ ii, Ón afara celor din textul legii. Nu sunt obiec ˛ iuni.

Cap. V, articolele 48 p‚n„ la 64 inclusiv. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votate Ón formularea rezultat„ din lege.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003 Art. 65 alin. 1 lit. b) ∫i alin. 2. Urm„ri ˛ i, v„ rog, amendamentul nr. 31 din raport. Admis amendamentul, modificate aceste texte. Celelalte r„m‚n nemodificate.

Art. 66, 67, 68, 69. Nu sunt obiec ˛ iuni.

Capitolul VI, art. 70 p‚n„ la 73. Nu sunt obiec ˛ iuni. Capitolul VII, art. 74 p‚n„ la 80. Nu sunt obiec ˛ iuni. Capitolul VIII, art. 82 p‚n„ la art. 88. Nu sunt obiec ˛ iuni.

Titlul capitolului IX ∫i art. 89. Nu sunt obiec ˛ iuni.

La art. 90 din ordonan ˛ „ urm„ri ˛ i amendamentul nr. 38. Admis amendamentul, modificat textul.

La anexe dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu. Votate Ón unanimitate.

Stima ˛ i colegi, am parcurs ∫i proiectul de lege ∫i textul ordonan ˛ ei. Vom supune la sf‚r∫itul ∫edin ˛ ei acest proiect votului final.

Stima ˛ i colegi, trecem la proiectul de Lege privind Ónfiin ˛ area Universit„ ˛ ii Ecologice din Bucure∫ti.

Din partea ini ˛ iatorului, domnul secretar general adjunct. Nu? Domnule secretar general, v„ rog frumos s„ lua ˛ i loc.

Din partea Comisiei de Ónv„ ˛ „m‚nt, cercetare, tineret ∫i sport, domnul Stanciu.

Domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „, Onorat prezidiu,

Domnilor mini∫tri,

Stima ˛ i colegi,

Din lotul de 20 de universit„ ˛ i care au trecut prin Senat acum circa 3 ani, 19 au fost binecuv‚ntate de comisie ∫i de c„tre plen, fiind acreditate. A r„mas prima universitate, ca dat„ de ini ˛ iere, Universitatea Ecologic„, ∫i care a declan∫at acest proces de Ónfiin ˛ are ∫i, Ón final, de acreditare a universit„ ˛ ilor. Cum preceptul biblic îCei din urm„ vor fi cei dint‚i“ nu poate fi contrazis, iat„ c„ cei din urm„ au trecut Ónaintea celor dint‚i, ∫i cei care au fost dint‚i au trecut la urm„. ™i lucrul acesta s-a Ónt‚mplat datorit„ unui om care a avut ∫i lucruri bune (a ini ˛ iat acest proces), dar a avut ∫i lucruri rele, discredit‚nd prin activitatea lui universitatea. A fost greu, a fost dificil, s-au f„cut comisii peste comisii, s-au f„cut referate peste referate din partea ministerului, a Consiliului Na ˛ ional de Evaluare ∫i Acreditare ∫i s-a constatat c„ nu putem condamna o institu ˛ ie din cauza unui singur om ∫i a activit„ ˛ ii lui.

™i de aceea a ren„scut ∫i a avut for ˛ a s„ renasc„ aceast„ universitate, de∫i a fost pus„ sub o interdic ˛ ie: n-a mai Ónscris Ón anul I, n-a mai avut autoriza ˛ ii provizorii de func ˛ ionare pentru specialit„ ˛ ile pe care le cereau,

∫i totu∫i a existat. Asta dovede∫te c„ noua conducere, corpul profesoral reÓnnoit a avut for ˛ a s„ renasc„ aceast„ universitate din propria-i cenu∫„, unde o aruncase cel care, de fapt, o ini ˛ iase.

Acesta a fost motivul pentru care noi am f„cut aceast„ disociere persoan„-institu ˛ ie ∫i am acordat votul nostru spre a fi acreditat„.

Sper, domnule pre∫edinte, domnule ministru, c„ aceast„ distinc ˛ ie se va men ˛ ine ∫i ast„zi, astfel Ónc‚t s„ putem s„ Óncheiem pachetul legislativ. Œn parantez„ fie spus, Ón deplasarea Ón ˛ ar„ de s„pt„m‚na trecut„, aprobat„ de c„tre Biroul permanent, am vizitat universitatea, penultima universitate, Lugoj, ∫i am constatat c„, dincolo de ceea ce se speculeaz„, este ∫i mult neadev„r. Am v„zut o universitate modern„, am v„zut fonduri private atrase Ón Ónv„ ˛ „m‚ntul de stat, ∫i poate c„ va trebui s„ reg‚ndim ∫i noi, o dat„ cu Legea Ónv„ ˛ „m‚ntului superior, sistemul na ˛ ional de Ónv„ ˛ „m‚nt, ∫i s„ plas„m universit„ ˛ ile publice ∫i cele private Óntr-o real„ concuren ˛ „, spre binele Ónv„ ˛ „m‚ntului rom‚nesc. M„ opresc aici.

V„ mul ˛ umesc, ∫i sper c„ votul dumneavoastr„ va fi favorabil.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Am Ón ˛ eles ∫i care va fi viitoarea propunere de acreditare, din discursul dumneavoastr„.

Deci trecem pe raportul comisiei.

Dac„ la punctul 1 ave ˛ i observa ˛ ii?

Dac„ nu, cine este pentru? V„ mul ˛ umesc.

Ab ˛ ineri? Œmpotriv„?

Votat Ón unanimitate.

La punctul 2 dac„ ave ˛ i observa ˛ ii? V„ mul ˛ umesc.

Punctul 3. V„ mul ˛ umesc.

Punctul 4. V„ mul ˛ umesc.

Punctul 5. V„ mul ˛ umesc.

Punctul 6. V„ mul ˛ umesc.

Punctul 7. V„ mul ˛ umesc.

Punctul 8. V„ mul ˛ umesc.

Punctul 9. V„ mul ˛ umesc.

Anexa nr. 1, dac„ ave ˛ i observa ˛ ii? V„ mul ˛ umesc. Cu aceasta, practic, am trecut pe parcursul Óntregului raport.

Trecem la urm„torul proiect de lege. V„ mul ˛ umesc.

O s„ preg„tim legea pentru votul final.

Am pus anexa. N-a ˛ i numerotat-o, eu am zis c„-i anexa nr. 1, ca s„ ∫ti ˛ i, Ón raport.

Proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 132/1999 privind Ónfiin ˛ area, organizarea ∫i func ˛ ionarea Consiliului Na ˛ ional de Formare Profesional„ a Adul ˛ ilor.

Domnul Buzatu are cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003

## Domnule pre∫edinte,

Stima ˛ i colegi,

Mai Ónt‚i, cred c„ trebuie s„ mul ˛ umim Comitetului ordinii de zi ∫i Biroului permanent c„ au acceptat ca acest proiect de lege s„ fie Ónaintat comisiei, cu prioritate, iar raportul s„ fie adus de urgen ˛ „ Ón Camer„, dat fiind faptul c„ vizeaz„ Ónfiin ˛ area unui organism foarte important pentru func ˛ ionarea Legii privind formarea profesional„ a adul ˛ ilor.

Comisia pentru munc„ ∫i protec ˛ ie social„ a Óntocmit raportul asupra acestui proiect de lege ∫i la Óntocmirea acestui raport a avut Ón vedere avizele primite de la Consiliul Legislativ ∫i Consiliul Economico–Social, precum ∫i avizele de la Comisiile pentru buget, finan ˛ e, juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i, Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale.

Comisia propune plenului aprobarea proiectului de lege mai sus men ˛ ionat, Ón forma prezentat„ de Senat. Proiectul acesta de lege a fost adoptat Ón comisie ∫i comisia v„ roag„ s„ vota ˛ i favorabil aceast„ form„.

Mul ˛ umim, domnule Buzatu. Am Ón ˛ eles c„ comisia este de acord cu forma votat„ de Senat.

Supun aten ˛ iei dumneavoastr„ titlul legii. Dac„ ave ˛ i observa ˛ ii? V„ mul ˛ umesc.

Dac„ la art. 1 ave ˛ i observa ˛ ii? V„ mul ˛ umesc.

- Art. 2. Dac„ ave ˛ i observa ˛ ii?

- Punctul 3. Dac„ ave ˛ i observa ˛ ii?

- Punctul 4. Dac„ ave ˛ i observa ˛ ii? V„ mul ˛ umesc.

- Punctul 5. V„ mul ˛ umesc.

- Punctul 6. V„ mul ˛ umesc.

- Punctul 7. V„ mul ˛ umesc.

Punctul 8. V„ mul ˛ umesc.

Punctul 9. V„ mul ˛ umesc.

- Punctul 10. V„ mul ˛ umesc.

Punctul 11. V„ mul ˛ umesc.

- Punctul 12. V„ mul ˛ umesc.

- Punctul 13. V„ mul ˛ umesc.

Punctul 14 Anexa. V„ mul ˛ umesc.

Am trecut Ón revist„ toate punctele din raportul comisiei. Preg„tim legea pentru votul final, fiind adoptat„ Ón forma pe care a aprobat-o ∫i Senatul, f„r„ nici un fel de modificare.

La punctul 14 avem propunerea legislativ„ privind instituirea Zilei NATO Ón Rom‚nia.

Domnul Timi∫, din partea ini ˛ iatorului.

## Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Stima ˛ i colegi,

Ini ˛ iatorii acestei propuneri legislative sunt convin∫i Ón continuare de Ónsemn„tatea instituirii unei astfel de zile Ón Rom‚nia, ca ∫i de importan ˛ a politic„ ∫i euroatlantic„ a consacr„rii unei astfel de valori.

Dar, pe parcursul procesului de legiferare, am constatat un mic incident de procedur„. Instituirea unei astfel de zile vizeaz„ anumite efecte de ordin extern. ™i, Ón momentul c‚nd am depus aceast„ propunere legislativ„ la Parlament, nu a fost sesizat„ Comisia pentru politic„ extern„, singura Ón m„sur„ s„ se pronun ˛ e asupra acestor efecte.

Œn consecin ˛ „, ini ˛ iatorii, dorind o consultare c‚t mai larg„ cu toate comisiile care Ó∫i pot spune un punct de vedere, ∫i pentru faptul c„ procesul de aderare la NATO este Ón plin curs de ratificare, solicit„m, domnule pre∫edinte, trimiterea acestei ini ˛ iative legislative la Comisia pentru politic„ extern„ pentru a ne acorda un aviz.

V„ mul ˛ umesc pentru aten ˛ ie.

Da, domnule Timi∫.

Dac„ sunte ˛ i de acord s„ retrimitem legea la Comisia pentru politic„ extern„?

Cine este pentru? Mul ˛ umesc.

- Voturi Ómpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate.

Urm„toarea propunere legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 14 alin. 1 din Legea privind organizarea

∫i desf„∫urarea referendumului nr. 3/22 februarie 2000.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i, domnule pre∫edinte Neagu, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Stima ˛ i colegi,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond cu propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 14 alin. 1 din Legea privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului nr. 3/22 februarie 2000.

Consiliul Legislativ, cu avizul num„rul cutare din 15 aprilie 2002, a avizat favorabil propunerea legislativ„, cu observa ˛ ii ∫i propuneri.

Guvernul Rom‚niei a transmis punctul s„u de vedere, Ón care s-au prezentat observa ˛ ii ∫i propuneri, preciz‚nd c„ nu sus ˛ ine adoptarea acestei ini ˛ iative legislative.

Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale a avizat favorabil, cu un amendament, propunerea legislativ„. Comisia pentru administra ˛ ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a avizat favorabil propunerea legislativ„.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative Ól constituie modificarea alin. 1 din art. 14 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului, Ón sensul de a acorda posibilitatea consilierilor locali ∫i jude ˛ eni de a ini ˛ ia propuneri supuse referendumului, al„turi de primari ∫i de pre∫edintele consiliului jude ˛ ean.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003 Potrivit prevederilor art. 60 din Regulamentul Camerei Deputa ˛ ilor, membrii comisiei au examinat propunerea legislativ„, amendamentul Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale, precum ∫i amendamentele scrise sau formulate oral de c„tre membrii comisiei, Ón ∫edin ˛ a din luna mai 2003.

La lucr„rile comisiei nu a participat ini ˛ iatorul propunerii legislative, domnul deputat Anton Ionescu, de∫i a fost anun ˛ at la Grupul parlamentar al P.N.L.

Propunerea legislativ„ a fost sus ˛ inut„ de colegul s„u de partid, domnul deputat Cornel ™tirbe ˛ . Din num„rul de 25 membri ai comisiei, la ∫edin ˛ „ au participat 23 de deputa ˛ i.

Œn urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ supun„ spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa ˛ ilor propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 14 alin. 1 din Legea privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului nr. 3/22.02.2000 cu amendamentele admise astfel cum rezult„ din anexa nr. 1, ∫i cu amendamentul respins, cum este redat Ón anexa nr. 2 la prezentul raport.

Œn raport de obiectul ∫i con ˛ inutul s„u, fiind un act de modificare a unei legi organice, propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice.

V„ mul ˛ umesc.

## V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

V„ supun aten ˛ iei dac„ ave ˛ i observa ˛ ii la punctul 1 din raportul comisiei. Nu sunt. V„ mul ˛ umesc.

Punctul 2. Dac„ ave ˛ i observa ˛ ii? Nu sunt. V„ mul ˛ umesc.

Punctul 3. Dac„ ave ˛ i observa ˛ ii? Nu sunt. V„ mul ˛ umesc.

Am trecut Ón revist„ toate punctele din raport. Acesta va trece la votul final.

Trecem la urm„torul proiect de lege privind drepturile de care beneficiaz„ copiii ∫i tinerii ocroti ˛ i de serviciile publice specializate pentru protec ˛ ia copilului, mamele protejate Ón centre maternale, precum ∫i copiii Óncredin ˛ a ˛ i sau da ˛ i Ón plasament la asisten ˛ i maternali profesioni∫ti.

Domnule Buzatu, suntem la proiectul de lege, la num„rul 16, ave ˛ i un minut s„ v„ sus ˛ ine ˛ i avizul favorabil.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima ˛ i colegi,

Comisia pentru munc„ ∫i protec ˛ ie social„ a fost sesizat„ Ón fond cu dezbaterea proiectului de Lege privind drepturile de care beneficiaz„ copiii ∫i tinerii ocroti ˛ i de serviciile publice specializate pentru protec ˛ ia copilului, mamele protejate Ón centrele maternale, precum ∫i copiii Óncredin ˛ a ˛ i sau da ˛ i Ón plasament la asisten ˛ ii maternali profesioni∫ti, care a fost trimis comisiei cu adresa nr. 281/14.04.2003.

S-a ˛ inut cont de avizele Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i, al Comisiei pentru buget, finan ˛ e ∫i b„nci.

Proiectul a fost dezb„tut Ón procedur„ de urgen ˛ „, iar Ón raportul s„u comisia propune adoptarea proiectului de lege, Óntruc‚t are Ón vedere asigurarea pentru fiecare copil institu ˛ ionalizat sau dat Ón plasament a unor condi ˛ ii adecvate nevoilor sale de dezvoltare, c‚t ∫i stimularea politicii de dezinstitu ˛ ionalizare Ón extinderea re ˛ elei de asisten ˛ i maternali profesioni∫ti.

V„ mul ˛ umesc foarte mult.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ la punctul 1 din raport ave ˛ i observa ˛ ii? Nu sunt. V„ mul ˛ umesc.

Punctul 2. Dac„ ave ˛ i observa ˛ ii? Nu sunt. V„ mul ˛ umesc.

Punctul 3. Nu sunt. V„ mul ˛ umesc.

Cu aceasta, am trecut Ón revist„ toate amendamentele admise de comisie.

V„ rog, doamna deputat Iv„nescu.

## Mul ˛ umesc.

Trebuie s„ recunosc, domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „, c„ ave ˛ i un debit verbal ∫i o eficacitate care, de multe ori, ne ia prin surprindere. Am sperat, Ón afar„ de faptul c„ la discu ˛ iile generale voiam s„ felicit„m Guvernul c„, Ón sf‚r∫it, s-a g‚ndit s„ Óndrepte situa ˛ ia acestor copii care se afl„ Ón dificultate ∫i al c„ror drum trebuie s„ fie c„tre Óngrijirea Óntr-o familie…

Dar, dac„ nu ne-a ˛ i dat aceast„ ocazie, eu a∫ vrea s„ v„ supun aten ˛ iei un amendament...

V„ rug„m.

... care a fost respins de comisie ∫i care are o anumit„ logic„ Ón inten ˛ iile bune ale Guvernului, care ar trebui duse p‚n„ la cap„t.

Deci Ón anexa acestei legi se specific„ sumele care sunt prev„zute a fi date pentru echipament, cazarmament ∫i alte nevoi ale tinerilor ∫i copiilor da ˛ i Ón Óngrijire. ™i acolo se scrie: limitele maxime.

Din discu ˛ iile de la comisie am constatat c„ aceste limite maxime ale sumelor acordate pentru nevoile copiilor au reie∫it din ceea ce se d„dea ∫i p‚n„ acum, duse cu indexarea la zi. Deci sumele date Ón anul 2000 pentru Óngrijirea acestora, ∫i care ∫tim c„ erau total insuficiente, au fost indexate ∫i r„m‚n Ón acest moment tot total insuficiente.

Œn aceast„ anex„, care are coresponden ˛ „ ∫i Ón art. 2 al proiectului de lege, am solicitat s„ se pun„ limita minim„, consider‚ndu-se c„, de la acest nivel, pentru consiliile jude ˛ ene care au venituri mai mari ∫i au posibilitatea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003 s„ acorde bani mai mul ˛ i pentru Óngrijirea, educarea ∫i dezvoltarea acestor tineri, s„ o poat„ face.

Mi se pare ciudat s„ punem limita maxim„ ∫i s„ nu punem limita minim„, mai ales c‚nd este vorba despre copii ∫i despre o ˛ ar„ a c„rei natalitate este Óntr-o continu„ sc„dere.

Eu v-a∫ ruga s„ supune ˛ i votului sau discu ˛ iei Camerei Deputa ˛ ilor aceast„ diferen ˛ „ Óntre limita minim„ ∫i maxim„, baz‚ndu-m„ pe Ón ˛ elepciunea ∫i sensibilitatea caracteristic„ domnilor colegi din Camera Deputa ˛ ilor. Eu sper s„ Óncerc„m s„ facem un lucru mai bun pentru ace∫ti copii, care ∫i a∫a sunt b„tu ˛ i de soart„.

Da, am sentimentul c„ ave ˛ i dreptate, doamna Iv„nescu.

Domnul Barbu, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Stimate doamne ∫i stima ˛ i domni colegi,

A∫ vrea s„ atrag aten ˛ ia asupra faptului c„ la punctul 4 de la amendamentele respinse, un amendament propus de subsemnatul ∫i doamna Paula Iv„nescu se referea la: îCheltuielile determinate de aplicarea prevederilor prezentei legi se suport„ din bugetele proprii ale jude ˛ elor, respectiv din bugetele sectoarelor municipiului Bucure∫ti, cu asigurarea de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, care s„ asigure integral nivelul acestor cheltuieli“.

Acest amendament a fost admis Ón comisie ∫i votat cu un num„r de voturi suficient. Constat cu regret c„ este trecut la respinse ∫i vreau s„-l rog pe domnul Buzatu s„ fac„ preciz„rile necesare.

Da, v„ mul ˛ umesc. Domnul Buzatu, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Stima ˛ i colegi,

Amendamentul propus la punctul 4 de c„tre domnul deputat Gheorghe Barbu ∫i doamna Paula Iv„nescu a fost adoptat Ón comisie ∫i dintr-o eroare de redactare a fost trecut la amendamente respinse.

Œn ceea ce prive∫te amendamentul de la punctul 6, acesta a fost respins ∫i comisia Ó∫i men ˛ ine argumentele pentru respingerea sa.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## V„ mul ˛ umesc.

Deci cu îsensibilitatea“ care v„ caracterizeaz„, v„

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru munc„ ∫i protec ˛ ie social„ a fost sesizat„ pentru dezbaterea pe fond cu proiectul de Lege privind aprobarea afilierii Agen ˛ iei Na ˛ ionale pentru Ocuparea For ˛ ei de Munc„ la Asocia ˛ ia Mondial„ a Serviciilor Publice de Ocupare, trimis cu adresa nr. 163/7.04.2003.

Comisia propune plenului adoptarea acestui proiect de lege, Óntruc‚t Agen ˛ ia Na ˛ ional„ pentru Ocuparea For ˛ ei de Munc„ este organiza ˛ ia responsabil„ de plasarea lucr„torilor, administrarea ocup„rii ∫i implementarea politicilor privind pia ˛ a muncii, obiectivele sale fiind Ón concordan ˛ „ cu obiectivele Asocia ˛ iei Mondiale a Serviciilor Publice de Ocupare.

V„ mul ˛ umesc. Domnul Bruda∫ca, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, ∫i eu sus ˛ in adoptarea acestui proiect de lege, av‚nd Ón vedere importan ˛ a deosebit„ pe care o are afilierea Agen ˛ iei Na ˛ ionale pentru Ocuparea For ˛ ei de Munc„ unui organism european.

Aceast„ ac ˛ iune se Ónscrie Ón demersurile f„cute pentru Ónsu∫irea acquis-ului comunitar ∫i crearea rela ˛ iilor de colaborare cu institu ˛ iile europene. Sper ca prin aceast„ afiliere s„ se creeze noi posibilit„ ˛ i pentru asigurarea de locuri de munc„ pentru cet„ ˛ enii rom‚ni, Ón condi ˛ ii de deplin„ legalitate ∫i siguran ˛ „.

A∫ dori doar s„ atrag aten ˛ ia asupra unei formul„ri pe care am g„sit-o Ón finalul acestui raport ∫i v-o supun aten ˛ iei a∫a cum se reg„se∫te ea Ón acest raport.

Dac„ vor continua asemenea recomand„ri poate c„ nu mai are rost s„ ne mai prezent„m aici, s„ mai discut„m aceste proiecte de lege, Óntruc‚t solu ˛ iile se dau Ón plic, Ónc„ de la nivelul comisiei.

îŒn urma dezbaterii proiectului de lege“ – se sus ˛ ine Ón raport – îÓn ∫edin ˛ a din 15 aprilie 2003 comisia propune admiterea, f„r„ modific„ri, a acestuia, cu unanimitate de voturi“. Deci noi ar trebui s„ o vot„m cu unanimitate de voturi; a∫a ne recomand„ doamna pre∫edinte.

34 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003

Doamna pre∫edinte a remarcat cum s-a votat Ón comisie, nu cum vom vota noi. Dovad„ c„ dumneavoastr„ v„ ve ˛ i ab ˛ ine, am Ón ˛ eles.

Dac„ ave ˛ i observa ˛ ii la titlul legii? Nu sunt. V„ mul ˛ umesc.

Dac„ ave ˛ i observa ˛ ii la art. 1? Nu sunt. V„ mul ˛ umesc.

Dac„ ave ˛ i observa ˛ ii la art. 2? Nu sunt. V„ mul ˛ umesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ privind Ordinul îMihai Viteazul“.

Domnul Ciuceanu. Ave ˛ i un minut, domnule pre∫edinte Ciuceanu.

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Œmi revine mie onoarea, dup„ 10 ani, s„ aduc Ón fa ˛ a dumneavoastr„ raportul Óntocmit de Comisia special„ pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul na ˛ ional al decora ˛ iilor din Rom‚nia, un raport care vizeaz„ suprema distinc ˛ ie, supremul ordin, suprema onoare pe care poporul rom‚n o acord„ eroilor s„i: îOrdinul Mihai Viteazul“.

îOrdinul Mihai Viteazul“ a fost instituit Ón anul 1916, fiind rezervat Ón mod exclusiv ofi ˛ erilor pentru a r„spl„ti fapte ∫i ac ˛ iuni de r„zboi.

La Óntocmirea proiectului de act normativ, comisia a ˛ inut cont de punctele de vedere ale Ministerului Ap„r„rii Na ˛ ionale, Cancelariei Ordinului, Pre∫edin ˛ ia Rom‚niei, Asocia ˛ iei Ordinului îMihai Viteazul“, Comisiei de heraldic„, genealogie ∫i geografie a Academiei Rom‚ne.

Comisia, admi ˛ ‚nd toate amendamentele Guvernului Rom‚niei, ∫i-a Ónsu∫it toate observa ˛ iile Consiliului Legislativ.

Nu s-au primit amendamente de la deputa ˛ i.

Cu excep ˛ ia semnelor heraldice ale Casei Regale, care au fost eliminate, Ordinul îMihai Viteazul“ reproduce cu fidelitate modelul din 1916.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ la punctul 1 ave ˛ i observa ˛ ii? Nu sunt. V„ mul ˛ umesc.

La punctul 2 dac„ ave ˛ i observa ˛ ii? Nu sunt. V„ mul ˛ umesc.

Punctul 3. V„ mul ˛ umesc. Punctul 4. V„ mul ˛ umesc. Punctul 5. V„ mul ˛ umesc. Punctul 6. V„ mul ˛ umesc. Punctul 7. V„ mul ˛ umesc. Punctul 8. V„ mul ˛ umesc. Punctul 9. V„ mul ˛ umesc. Punctul 10. V„ mul ˛ umesc.

Punctul 11. V„ mul ˛ umesc. Punctul 12. V„ mul ˛ umesc. Punctul 13. V„ mul ˛ umesc. Punctul 14. V„ mul ˛ umesc. Punctul 15. V„ mul ˛ umesc. Punctele 16, 17, 18, 19, 20. V„ mul ˛ umesc. Anexa. Observa ˛ ii? V„ mul ˛ umesc.

Proiectul de lege se preg„te∫te pentru votul final.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase.

Domnule BrÓnzan, v„ rog.

Proiectul de lege care a primit avizul favorabil al Comisiei de s„n„tate se refer„ la posibilitatea acordat„ distribuitorilor s„ v‚nd„ ∫i ei direct medicamente, deci s„ aib„ re ˛ ele de distribu ˛ ie. Aceasta pentru a sc„dea costurile medicamentelor p‚n„ la sosirea la beneficiarul lor ∫i pentru aliniere cu legisla ˛ ia european„, care prevede Ón mod expres libera circula ˛ ie a medicamentelor. Motiv pentru care insist„m pentru un vot favorabil la propunerea legislativ„ aflat„ Ón discu ˛ ie.

## V„ mul ˛ umesc.

Dac„ ave ˛ i observa ˛ ii la punctul 1? Nu sunt. V„ mul ˛ umesc.

La punctul 2 dac„ ave ˛ i observa ˛ ii? Nu sunt. V„ mul ˛ umesc.

Proiectul de lege se preg„te∫te pentru votul final.

Urm„torul proiect de Lege este cel pentru aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale poli ˛ i∫tilor.

Domnule Buzatu, ave ˛ i un minut!

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Comisia pentru munc„ ∫i protec ˛ ie social„ a fost sesizat„ pentru dezbaterea pe fond cu proiectul Legii privind aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale poli ˛ i∫tilor, trimis cu adresa nr. 231 din 24 martie 2003. La Óntocmirea raportului au fost avute Ón vedere avizele primite de la Comisiile pentru buget, finan ˛ e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i.

Comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege, Óntruc‚t este strict necesar„ adoptarea unei noi reglement„ri cu privire la salarizarea poli ˛ i∫tilor, Ón conformitate cu reglement„rile Legii nr. 360 privind Statutul poli ˛ istului.

V„ mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc. Doamna Paula Iv„nescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003

## V„ mul ˛ umesc.

Domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „,

Eu, Ónainte de discutarea acestei legi, vreau s„ v„ aduc Ónc„ o dat„ Ón aten ˛ ie faptul c„, dup„ at‚ ˛ ia ani de zile, acest Guvern nu a Ónv„ ˛ at s„ fac„ legi de salarizare corespunz„toare stadiului Ón care ne afl„m.

Œnc„ o dat„ se dovede∫te c„ se caut„ s„ se ascund„ sub forma unor fel de fel de sporuri adev„rata inten ˛ ie a noastr„, a Executivului, de a salariza corespunz„tor echipa de poli ˛ i∫ti.

Trebuie odat„ ∫i odat„, a∫a cum am vorbit ∫i la salarizarea magistra ˛ ilor, s„ spunem opiniei publice ∫i s„ recunoa∫tem c„ ni∫te oameni, Óntr-un anumit domeniu, trebuie foarte bine pl„ti ˛ i, pentru ca noi s„ fim Ón siguran ˛ „, pentru ca s„ avem parte de dreptate ∫i de adev„r.

Œn aceast„ lege, ca ∫i Ón celelalte, se recunoa∫te Óntr-un fel c„ nici g‚nd s„ se demilitarizeze Poli ˛ ia, de∫i avem un statut al poli ˛ i∫tilor care Óncearc„ s„ ne sugereze a∫a ceva, printre alte sporuri ap„r‚nd ∫i sporul de grad profesional, ca s„ schimb„m ce a fost Ónainte, deci cosmetiz„m.

Ar fi trebuit s„ spunem: îPoli ˛ ia este de mare Ónsemn„tate. Poli ˛ istul trebuie s„ tr„iasc„ bine, s„ fie sigur ∫i s„ nu fie tentat de tot ce se Ónv‚rte Ón jurul lui“.

Œn loc de aceasta, am inventat, pe l‚ng„ un salariu, s„ zicem, de baz„, corespunz„tor, Ónc„ vreo 15 sporuri, unele din ele fiind la dispozi ˛ ia ministrului de interne, ∫i iat„ c„ ne Óncurc„m Ón fel de fel de lucruri, Ón loc s„ fim cinsti ˛ i, corec ˛ i ∫i s„ facem legi corespunz„toare at‚t Uniunii Europene, c‚t ∫i dorin ˛ elor noastre, ∫i s„ fie foarte clar ∫i bine exprimat ceea ce dore∫te legiuitorul din aceast„ institu ˛ ie pus„ la dispozi ˛ ia cet„ ˛ eanului.

Sper„m c„ aceste trageri de siren„ (nu suntem Vasile Roait„) totu∫i s„ fie auzite de guvernan ˛ i ∫i m„ refer Ón mod special la Ministerul Muncii, plus celelalte ministere de resort, ca aceste lucruri s„ fac„ lumin„, s„ se vad„ clar, transparent, ce este, cui se d„ ∫i Ón ce condi ˛ ii primesc diverse institu ˛ ii salariz„rile respective, mai ales c„ este vorba de bani publici.

V„ mul ˛ umesc.

Dup„ sfintele sirene are cuv‚ntul domnul Bruda∫ca.

Œnainte de a m„ referi la aceast„ ordonan ˛ „, a∫ vrea s„-mi exprim nemul ˛ umirea pentru faptul c„ un num„r de amendamente pe care le-am depus la acest proiect de lege nu se reg„sesc nici la amendamente respinse, nici la amendamente admise.

Nu Ón ˛ eleg de ce nu au fost nici m„car contabilizate, dac„ nu au fost discutate. Acesta este un aspect.

N-am venit aici la microfon pentru a exprima un punct de vedere al partidului meu, ci un punct de vedere personal.

A∫ dori s„ fac precizarea c„ am sentimentul c„ graba cu care Guvernul se preg„te∫te pentru rezolvarea acestei probleme este strict legat„ de apropierea viitoarelor alegeri. Alegerile viitoare probabil c„ vor trebui f„cute cu oameni obedien ˛ i, bine pl„ti ˛ i, care s„ treac„ cu vederea abuzurile anticipate de alegerile par ˛ iale desf„∫urate Ón ultima perioad„.

Este foarte cert c„ e nevoie de o salarizare corespunz„toare a tuturor celor care desf„∫oar„ activit„ ˛ i de importan ˛ „ comunitar„ deosebit„. Nu contest nici eu necesitatea ca poli ˛ i∫tilor s„ li se dea lefurile pe care le merit„, pentru importan ˛ a social„ deosebit„ pe care o au activit„ ˛ ile pe care le desf„∫oar„ Ón slujba cet„ ˛ enilor, dar apare aceast„ prezum ˛ ie de vinov„ ˛ ie din partea puterii care s-a g„sit acum, Ón acest an dinaintea celui electoral, s„ m„reasc„ lefurile at‚t ale magistra ˛ ilor, c‚t ∫i ale poli ˛ i∫tilor. Din acest punct de vedere, poate c„ opinia public„ ar putea trage concluzia c„ aceste demersuri nu sunt Ónt‚mpl„toare ∫i ele sunt un fel de r„splat„ anticipat„ pentru Ónchiderea ochilor, pentru ceea ce se preg„te∫te poporului rom‚n.

## V„ mul ˛ umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul Buzatu.

Domnule pre∫edinte,

## Stima ˛ i colegi,

Pentru a demonstra c„ nu suntem insensibili, vreau s„ v„ spun c„ am receptat mai Ónt‚i semnalul sirenei Partidului Democrat ∫i vreau s„ fac urm„toarele preciz„ri: nu e vorba de nici un fel de ascundere a unei realit„ ˛ i privind salarizarea acestui corp al func ˛ ionarilor foarte important, al poli ˛ i∫tilor. Este pur ∫i simplu o punere Ón concordan ˛ „ cu Legea nr. 360 din 2002 ∫i, Ón aceste condi ˛ ii, avem de-a face cu o salarizare specific„ func ˛ iunilor pe care le Óndeplinesc poli ˛ i∫tii Ón acest domeniu. Nu avem posibilitatea, Ón cadrul unei activit„ ˛ i at‚t de complicate, s„ g„sim o form„ unic„ de remunerare ∫i din aceast„ cauz„ s-a adoptat acest sistem care este ultratransparent, Óntruc‚t el face obiectul unei legi ∫i poate fi studiat de oricine.

Œn ceea ce prive∫te afirma ˛ iile – a∫ spune eu, foarte grave – ale domnului Bruda∫ca, ele cred c„ sunt determinate de faptul c„ n-a citit proiectul de lege ∫i nu cunoa∫te cadrul legislativ care reglementeaz„ activitatea poli ˛ i∫tilor. Poli ˛ i∫tii nu sunt Ón solda unui partid sau Ón solda unei persoane. Aceste legi sunt consecin ˛ a procesului de reform„ pe care poli ˛ ia l-a suferit. Or, noi cred c„ suntem de acord cu to ˛ ii c„, mai ales Ón acest domeniu, se impunea o reform„ profund„ ∫i, pe cale de consecin ˛ „, ∫i Ón domeniul salariz„rii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003 Eu sper c„ Ón dezbaterea unei legi – care s„ spunem noi c„ are un caracter tehnic – vor ap„rea mai pu ˛ ine asemenea interven ˛ ii de natur„ politic„ Ón viitor.

V„ mul ˛ umesc Ónc„ o dat„.

## V„ mul ˛ umesc.

Domnul Bruda∫ca. Se preg„te∫te domnul Marcu Tudor.

Œmi pare r„u c„ domnul vicepre∫edinte al comisiei a f„cut referiri c„ n-a∫ fi citit legea. N-a∫ fi putut depune 48 de amendamente pe care Domnia sa nici m„car nu le-a men ˛ ionat aici c„ le-a v„zut. Nu Ón ˛ eleg care este explica ˛ ia, cum am putut s„ nu citesc legea, c‚nd am f„cut aceste amendamente? Poate c„ acest lucru este specific numai comisiei pe care dumnealui o reprezint„ aici.

V„ mul ˛ umesc. Domnul Marcu Tudor.

## **Domnul Marcu Tudor:**

## V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„ iau cuv‚ntul pentru a ar„ta c„ discu ˛ iile au fost destul de aprinse ∫i Ón cadrul Comisiei de ap„rare ∫i indiferent de culoarea politic„ ele au purtat amprenta unei dorin ˛ e de a rezolva problema salariz„rii personalului din Ministerul de Interne, ca un prim pas pentru rezolvarea salariilor ∫i altor categorii sociale care beneficiaz„ mai pu ˛ in de clemen ˛ a noastr„ dec‚t actualii membri din Ministerul de Interne.

Ce vreau s„ spun, Óns„? Este dificil de acceptat faptul c„ Óntotdeauna s-au pus, ∫i de guvernele anterioare ∫i de c„tre guvernul acesta, pe primul plan m„rirea salariilor procurorilor, ale magistra ˛ ilor ∫i ale poli ˛ i∫tilor. Poate da na∫tere la specula ˛ ii. De ce anume pentru ace∫tia ∫i nu ∫i pentru al ˛ ii?

Œns„ socotim c„ este un bun c‚∫tigat. Orice bun c‚∫tigat este bine de p„strat, pentru ca s„ dea posibilitatea ∫i altor categorii sociale s„ egaleze aceast„ performan ˛ „ de salarizare a celor dou„ categorii sociale din ˛ ara noastr„.

Noi ne vom bate Ón continuare ca ∫i pentru celelalte categorii, Ón special pentru Ministerul Ap„r„rii, care nu este cu nimic mai prejos Ón eforturile pe care le depune, ca s„ men ˛ in„ o stare, mai ales Ón situa ˛ ia interna ˛ ional„ actual„.

De asemenea, pentru alte categorii, cum ar fi profesorii, medicii, cercet„torii, v„d c„ Ón ultimul timp au Ónceput s„ mai echilibreze pu ˛ in salariile, Ón func ˛ ie de importan ˛ a acestei munci Ón economia na ˛ ional„. Eu vreau s„ ar„t Óns„ ∫i faptul c„, m„rind mereu salariile unora ∫i uit‚nd s„ le m„rim ∫i pe ale altora, ajungem la adev„rate discrepan ˛ e, foarte mari, cum ar fi chiar aceea c„ Ón ce

m„ prive∫te, de exemplu, to ˛ i subordona ˛ ii mei, care au r„mas Ón activitate Ón Ministerul Ap„r„rii, au salarii mai mari dec‚t am eu acum ∫i care Óntr-un fel sau altul le controlez activitatea.

Abera ˛ ii de genul acesta trebuie s„ ne fac„ s„ echilibr„m pu ˛ in judecata noastr„, Ón lupta pe care o ducem fiecare Ón domeniul lui de activitate, pentru a aduce salariile la nivelul celor care au c‚∫tigat...

Gata, imediat, am terminat!... ∫i nu s„ le cobor‚m pe celelalte. Œn sensul acesta, v„ rog s„ m„ Ón ˛ elege ˛ i Ón modul corespunz„tor.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul ˛ umesc ∫i eu, domnule Marcu Tudor. Dac„ ave ˛ i observa ˛ ii la punctul 1 din raport? Nu sunt. V„ mul ˛ umesc.

Dac„ ave ˛ i observa ˛ ii la punctul 2 din raport? V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Am o observa ˛ ie la punctul 2 din raport. De fapt, am un amendament la Capitolul îAmendamente respinse“. Amendamentul meu are ca scop eliminarea unei inechit„ ˛ i stabilite prin acest proiect de lege la partea a doua a alin. 4 ∫i la alin. 5 al art. 37 din proiectul de lege.

Despre ce e vorba Ón concret? Modul de acordare a indemniza ˛ iei de cre∫tere a copilului. Potrivit proiectului de lege se prevede ca indemniza ˛ ia de cre∫tere a copilului s„ se acorde Ón propor ˛ ie de 85% din salariul de baz„ avut. Fa ˛ „ de aceast„ situa ˛ ie trebuie s„ remarc„m faptul c„ pentru muritorii de r‚nd – s„ formulez a∫a – Óncep‚nd de la 1 ianuarie, potrivit Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 23/2003 se va acorda aceast„ indemniza ˛ ie de cre∫tere a copilului Ón propor ˛ ie de 85% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigur„rilor sociale de stat ∫i aprobat prin Legea bugetului asigur„rilor sociale de stat.

Or, Ón aceast„ situa ˛ ie, dac„ men ˛ inem varianta din proiect, atunci comitem o mare inechitate, pentru c„ nu putem favoriza categoria poli ˛ i∫tilor, fa ˛ „ de care am foarte mare respect, dar ar fi atunci singura categorie care ar putea beneficia de o indemniza ˛ ie de cre∫tere a copilului Ón propor ˛ ie de 85% din salariul de baz„.

Eventual, cei care sunt Ómpotriva amendamentului meu, ar putea s„ invoce faptul c„ poli ˛ i∫tii fac parte din alt sistem de asigurare. Ei, bine, trebuie s„ reamintesc faptul c„ ∫i cadrele militare fac parte din alt sistem, iar la cadrele militare aceast„ indemniza ˛ ie pentru cre∫terea copilului se acord„ exact pe baza acelora∫i reguli care sunt valabile pentru restul popula ˛ iei.

Deci Ón ipoteza Ón care men ˛ inem varianta din proiect, ar fi singura categorie favorizat„, categoria poli ˛ i∫tilor, care ar putea s„ beneficieze de o indemniza ˛ ie de cre∫tere a copilului Ón valoare de 15.000.000 – 20.000.000 lei, dac„ lu„m Ón considerare salariul de baz„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003 al poli ˛ i∫tilor, iar restul categoriilor, cum ar fi magistra ˛ ii, cadrele militare, cei de la S.R.I. ∫i celelalte categorii ale popula ˛ iei ar putea s„ beneficieze numai de 4.200.000 lei, cum a spus domnul ministru Marian S‚rbu c„ este suficient pentru cre∫terea unui copil.

V„ rog frumos, atunci, s„ lua ˛ i Ón considerare c„ nu putem face aceast„ inechitate ∫i s„ aliniem ∫i Ón acest caz s„ ne aliniem la regulile stabilite prin Legea privind asigur„rile sociale de stat.

Mul ˛ umesc pentru aten ˛ ie.

V„ mul ˛ umesc.

Domnule Buzatu, v„ rog frumos.

Comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege, Óntruc‚t politica promovat„ Ón domeniul copilului are Ón vedere stimularea re ˛ elei de asisten ˛ „ maternal„ — profesioni∫ti, lu‚nd Ón considerare, cu prioritate, interesul copilului de a cre∫te ∫i de a se dezvolta Óntr-un mediu familial.

V„ mul ˛ umesc foarte mult.

V„ mul ˛ umesc.

Dac„ ave ˛ i observa ˛ ii la punctul 1? Nu sunt. V„ mul ˛ umesc.

La punctul 2 dac„ ave ˛ i observa ˛ ii? Nu sunt. V„ mul ˛ umesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

Domnule pre∫edinte,

Stima ˛ i colegi,

Colegul Kerekes, din punctul de vedere al alinierii reglement„rilor Ón ceea ce prive∫te drepturile de care beneficiaz„ militarii, cei din Serviciul Rom‚n de Informa ˛ ii ∫i poli ˛ i∫tii are, s„ zicem, dreptate. Pentru c„ toate aceste reglement„ri legale, am spus, cele privind pensiile ∫i alte drepturi ale militarilor, celor din Serviciul Rom‚n de Informa ˛ ii, fac referire la sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Din punct de vedere, Óns„, al raportului Óntocmit de comisii, comisia a respins propunerea domnului Kerekes. R„m‚ne s„ apreciem dac„ varianta aceasta a alinierii este o variant„ optim„ pentru salarizarea poli ˛ i∫tilor sau s„ men ˛ inem propunerea din raportul Óntocmit de Comisia pentru munc„ ∫i protec ˛ ie social„.

V„ mul ˛ umesc.

V„ supun aprob„rii amendamentul domnului deputat Kerekes.

Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc. Œmpotriv„? V„ mul ˛ umesc.

Ab ˛ ineri?

Cu un vot Ómpotriv„, amendamentul domnului Kerekes a fost aprobat.

Dac„ ave ˛ i alte observa ˛ ii la punctul 2? V„ mul ˛ umesc.

Proiectul de lege trece pentru votul final.

Urm„torul proiect de lege este cel privind aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 25/2003 pentru modificarea ∫i completarea art. 20 din Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 26/1997 privind protec ˛ ia copilului aflat Ón dificultate.

Domnule Buzatu, ave ˛ i 30 de secunde.

## Domnule pre∫edinte,

Comisia a fost sesizat„ cu acest proiect de lege. Œn dezbaterea care a avut loc a ˛ inut cont de avizele de la comisiile care au fost sesizate pentru aviz.

Urm„torul proiect de lege se refer„ la Ónfiin ˛ area Comunei Vulture∫ti, jude ˛ ul Arge∫.

Domnul Ple∫a, din partea Comisiei de administra ˛ ie public„.

Domnule Ple∫a, ave ˛ i un minut.

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Cu adresa nr. 624 din 25 februarie 2003 Comisia de administra ˛ ie public„ a fost sesizat„ Ón aprobarea acestei propuneri legislative Ón procedur„ obi∫nuit„.

Exist„ avizul favorabil al Consiliului Legislativ, exist„ punctul de vedere al Guvernului ∫i ca s„ fiu mai scurt vreau s„ spun c„ Ón aceast„ spe ˛ „ comisia propune admiterea, cu modific„ri, a propunerii legislative pentru Ónfiin ˛ area Comunei Vulture∫ti, jude ˛ ul Arge∫.

V„ mul ˛ umesc mult, domnule Ple∫a.

Dac„ ave ˛ i observa ˛ ii la punctul 1 din raport? Nu sunt.

V„ mul ˛ umesc.

La punctul 2? V„ mul ˛ umesc.

Punctul 3? V„ mul ˛ umesc. Punctul 4? V„ rog, domnule Ciuperc„.

Domnule pre∫edinte,

Stima ˛ i colegi,

La punctul 4 s-a strecurat o omisiune. Urm„ri ˛ i, alin. 2. Vorbe∫te de competen ˛ a autorit„ ˛ ilor locale de a gestiona veniturile ∫i cheltuielile ce revin Comunei Vulture∫ti.

Autorit„ ˛ ile locale sunt consiliile locale alese ∫i primarii ale∫i.

Persoanele numite la art. 3 care gestioneaz„ treburile trebuie s„ aib„ posibilitatea de a gestiona veniturile ∫i cheltuielile.

De aceea, v„ rog, ∫i comisia a fost de acord ∫i ministerul, s„ se adauge dup„ cuv‚ntul de la alin. 2, îprin autorit„ ˛ ile administra ˛ iei publice locale ale acestei noi comune, iar p‚n„ la constituirea acestora, de persoanele prev„zute la art. 3 alin. 1“. Aceasta este omisiunea...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003

De acord. Am Ón ˛ eles, domnule Ciuperc„. Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc. Ab ˛ ineri? Œmpotriv„? Unanimitate.

Dac„ ave ˛ i observa ˛ ii la punctul 5? Nefiind observa ˛ ii, proiectul de lege trece la votul final.

Urm„toarea propunere legislativ„, privind Ónfiin ˛ area Gro∫ii fi ible∫ului, jude ˛ ul Maramure∫.

Domnul Ple∫a.

™i Ón aceast„ situa ˛ ie, la aceast„ propunere legislativ„, Ón comisie s-a dezb„tut Ón procedur„ obi∫nuit„. Avem avizul favorabil al Consiliului Legislativ cu nr. 242 din februarie 2003. Ini ˛ iativa are ca obiect de reglementare Ónfiin ˛ area Comunei Gro∫ii fi ible∫ului din jude ˛ ul Maramure∫.

V„ mul ˛ umesc, domnule Ple∫a.

Dac„ ave ˛ i observa ˛ ii la punctul 1? V„ mul ˛ umesc. Punctul 2? V„ mul ˛ umesc. Punctul 3? V„ mul ˛ umesc.

La punctul 4? V„ mul ˛ umesc.

La punctul 5 domnul Ciuperc„ are exact aceea∫i observa ˛ ie.

Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc. Ab ˛ ineri? Œmpotriv„? Unanimitate.

La punctul 6. V„ mul ˛ umesc.

Punctul 7? V„ mul ˛ umesc. Proiectul de lege trece la votul final. Urm„torul proiect de Lege este cel pentru aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 39/2003 privind procedurile de administrare a crean ˛ elor bugetelor locale.

Comisia de administra ˛ ie public„. Domnul Ple∫a.

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea procedurilor de colectare a crean ˛ elor bugetare locale, Ónt„rind autoritatea organelor de executare ale autorit„ ˛ ilor publice locale, Ón scopul eficientiz„rii activit„ ˛ ii de colectare ∫i cre∫tere a gradului de realizare a crean ˛ elor bugetare pe cale administrativ„. El a primit aviz favorabil. Comisia propune aprobarea acesteia, cu modific„ri Ón leg„tur„ cu amendamentele propuse.

Mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc, domnule Ple∫a. Punctul 1, dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? nu sunt. V„ mul ˛ umesc.

Punctul 2? V„ mul ˛ umesc. Punctul 3? V„ mul ˛ umesc.

Punctul 4? V„ mul ˛ umesc. Punctul 5? V„ mul ˛ umesc. Proiectul de lege trece la voturile finale.

Urm„torul proiect de lege este propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 24 din Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie.

Domnule Ple∫a, dumneavoastr„ sunte ˛ i cu ploile, v„d, acum...

Da, e ultima din aceast„ serie, domnule pre∫edinte. Pe scurt, comisia propune admiterea acestei propuneri, cu modific„rile cuprinse Ón amendamentele admise. Mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc.

Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni la punctul 1? V„ mul ˛ umesc. Punctul 2? V„ mul ˛ umesc.

Acest punct 2 este ∫i ultimul.

Proiectul de lege trece la votul final.

Domnule Olteanu, o s„ am rug„mintea s„ prezenta ˛ i raportul Comisiei de validare pentru un nou coleg.

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Raport privind validarea unui mandat de deputat.

Comisia de validare a luat cuno∫tin ˛ „ de faptul c„ a devenit vacant un loc de deputat Ón Circumscrip ˛ ia electoral„ nr. 36 Teleorman, ca urmare a demisiei domnului deputat Adriean Videanu, apar ˛ in‚nd Grupului parlamentar al P.D.

Œn conformitate cu dispozi ˛ iile art. 66 alin. 9 din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputa ˛ ilor ∫i a Senatului, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Ón caz de vacan ˛ „ a mandatelor de deputa ˛ i ale∫i pe liste de candida ˛ i, suplean ˛ ii vor ocupa locurile vacante, Ón ordinea Ón care sunt Ónscri∫i pe liste, dac„ p‚n„ la data valid„rii partidele sau forma ˛ iunile politice pe listele c„rora au candidat suplean ˛ ii confirm„ Ón scris c„ apar ˛ in acestora.

Œn leg„tur„ cu ocuparea locului de deputat devenit vacant, Comisia de validare, proced‚nd Ón ziua de 26 mai 2003 la examinarea actelor dosarului Ón cauz„, a constatat urm„toarele: pe lista suplean ˛ ilor publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 627/2000 pentru Partidul Democrat, Ón Circumscrip ˛ ia electoral„ nr. 36 Teleorman, la nr. crt. 318, figureaz„ ca prim-supleant domnul Alexandru Mocanu. La dosarul de validare se afl„ scrisoarea prin care se confirm„ c„ supleantul mai sus nominalizat apar ˛ ine ∫i Ón prezent partidului din partea c„ruia a candidat la alegerile din 26 noiembrie 2000. De asemenea, au fost prezentate declara ˛ ia scris„ de acceptare a mandatului de deputat ∫i dovada depunerii declara ˛ iei de avere prev„zut„ de art. 2 ∫i 3 din Legea nr. 115/1996, modificat„ ∫i completat„ prin Legea nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/6.VI.2003 transparen ˛ ei Ón exercitarea demnit„ ˛ ilor publice ∫i a func ˛ ionarilor publici ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc ˛ ionarea corup ˛ iei.

Prin declara ˛ ia de acceptare a mandatului, supleantul a precizat, de asemenea, c„, dup„ validare, pentru a Ónl„tura starea de incompatibilitate Ón care intr„, potrivit legii, va renun ˛ a la func ˛ ia pe care o de ˛ ine Ón prezent.

Constat‚nd c„ sunt Óndeplinite condi ˛ iile legale pentru ocuparea locului de deputat devenit vacant, Comisia de validare propune Camerei Deputa ˛ ilor validarea mandatului de deputat al domnului Alexandru Mocanu, declarat supleant la alegerile din 26 noiembrie 2000 Ón Circumscrip ˛ ia electoral„ nr. 36 Teleorman, pe lista Partidului Democrat, prilej cu care, personal, Ói urez succes.

Mul ˛ umesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## V„ mul ˛ umesc.

Dac„ ave ˛ i observa ˛ ii sau comentarii la acest punct? Dac„ nu,

Ab ˛ ineri? Œmpotriv„? Unanimitate.

La punctul 5, v„

n ˛ ii maternali profesioni∫ti.

Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc.

Ab ˛ ineri? Œmpotriv„?

Unanimitate.

V„

gie.

- Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc.

- Ab ˛ ineri? Œmpotriv„? Unanimitate.

Stima ˛ i colegi, vreau s„ v„ mai pun Ón discu ˛ ie Statutul ale∫ilor locali. Dau cuv‚ntul domnului Florin Iordache.

## **Domnul Florin Iordache:**

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Statutul cuprinde prevederi referitoare la incompatibilit„ ˛ ile ale∫ilor locali ∫i acestea sunt reglementate Ón prezent Ón Legea nr. 161/2003. Œn consecin ˛ „, dispozi ˛ iile privind statutul ar trebui eliminate ∫i pentru aceasta

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc. Ab ˛ ineri? Œmpotriv„? Unanimitate.

Stima ˛ i colegi, ™edin ˛ a noastr„ de ast„zi ia sf‚r∫it. V„ mul ˛ umesc foarte mult.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc ˛ ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare).

Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela ˛ ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 67/6.VI.2003 con ˛ ine 40 de pagini.**

Pre ˛ ul 49.440 lei