Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„! ™edin˛ele grupurilor parlamentare s-au prelungit ∫i Óncepem cu o Ónt‚rziere de jum„tate de or„. Dac„ nu Óncheiem ordinea de zi, decal„m programul ∫i ne cerem scuze Grupului Partidului Rom‚nia Mare care a fost prezent din timp aici.

Stima˛i colegi,

Biroul permanent al Senatului a convocat aceast„ sesiune extraordinar„ ˛in‚nd seama de o serie de priorit„˛i pe care le avem Ón ceea ce prive∫te adoptarea unor legi ∫i care, dup„ cum ∫ti˛i, sunt Ón str‚ns„ leg„tur„ cu procesul de negociere cu Uniunea European„. O parte dintre ele se reg„sesc ast„zi pe ordinea de zi, altele vor fi m‚ine.

Vreau s„ mul˛umesc tuturor colegilor care au lucrat Ón comisii Ón aceast„ perioad„. Practic, toate comisiile au lucrat cel pu˛in o s„pt„m‚n„ Ón vacan˛a aceasta parlamentar„. S-au elaborat avize, rapoarte, putem spune c„ la ora actual„ avem un front bun de lucru, deci ne

putem derula ∫edin˛ele noastre Ón plen ∫i, sper, cu maxim„ eficien˛„.

Stima˛i colegi, a˛i primit ordinea de zi.

V„ rog, dac„ ave˛i obiec˛ii la ordinea de zi?

Programul de lucru, stima˛i colegi, pentru aceast„ sesiune extraordinar„: azi, Óncep‚nd cu aceast„ or„, 15,30, ∫edin˛„ Ón plen, cu ordinea de zi pe care tocmai am votat-o; m‚ine, ∫edin˛„ Ón plen Óncep‚nd cu ora 9,00 ∫i sper„m s„ epuiz„m ordinea de zi p‚n„ la ora 13,00. Œn caz contrar, vom continua dup„-amiaz„, Óncep‚nd cu ora 15,00. Dac„ epuiz„m ordinea de zi, de la ora 15,00 p‚n„ spre sear„, la ora 19,30, comisii, urm‚nd ca miercuri, dup„ Óncheierea sesiunii extraordinare de m‚ine, s„ intr„m Ón sesiunea ordinar„ ∫i atunci, sigur, vom aborda subiecte legate de programul de lucru pentru s„pt„m‚na aceasta ∫i s„pt„m‚na viitoare.

De asemenea, ˛in s„ v„ informez c„ la ora actual„ au intrat Ón Senat un num„r de peste 60 de proiecte de lege noi, la care se adaug„ circa 90 de ini˛iative legislative ale senatorilor ∫i deputa˛ilor. De asemenea, s-au primit ordonan˛e de la Guvern, Ón baza abilit„rii pe care a primit-o din partea noastr„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 Miercuri diminea˛„ la ora 9,00 vom avea Biroul permanent. Œmpreun„ cu liderii de grupuri vom analiza ∫i algoritmul Ón ceea ce prive∫te stabilirea func˛iilor care revin Ón Biroul permanent fiec„rui grup reprezentat de partidele politice Ón Senat.

De asemenea, pentru informarea dumneavoastr„, se va reÓnfiin˛a Grupul Partidului Democrat, bineÓn˛eles, dup„ validarea care va avea loc m‚ine, la ultimul punct de pe ordinea de zi.

## Stima˛i colegi,

Avem o serie de proiecte de lege, la primul punct din ordinea de zi, pentru care se solicit„ dezbaterea Ón procedur„ de urgen˛„. Precizez c„ marea lor majoritate se reg„sesc pe ordinea de zi de ast„zi sau de m‚ine, dar unele privesc ∫i perioada imediat urm„toare:

— proiectul de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea poli˛iei judiciare;

— proiectul de Lege privind unele m„suri financiare Ón domeniul prevenirii ∫i combaterii traficului ∫i consumului ilicit de droguri;

— proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 196/2003 privind prevenirea ∫i combaterea pornografiei;

— proiectul de Lege pentru modificarea Codului de procedur„ penal„;

— proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ∫i sanc˛ionarea faptelor de corup˛ie;

— proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancar„;

— proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice;

— proiectul de Lege privind protec˛ia personalului din autorit„˛ile publice, institu˛iile publice ∫i din alte unit„˛i bugetare care semnaleaz„ Ónc„lc„ri ale legii;

— proiectul de Lege privind Codul de conduit„ a personalului contractual din autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice;

— proiectul de Lege privind regimul liberei circula˛ii a cet„˛enilor rom‚ni Ón str„in„tate;

— proiectul de Lege privind publicitatea ∫i sponsorizarea pentru produsele din tutun;

— proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public privat, precum ∫i a Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor;

— proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului ∫i consumului ilicit de droguri;

— proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosi˛i la fabricarea ilicit„ a drogurilor;

— proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul str„inilor Ón Rom‚nia;

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Sigur c„ dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, a˛i spus c„ o parte dintre proiecte sunt ∫i pe ordinea de zi ∫i atunci nu este foarte limpede pentru mine cum, pe de o parte, aprob„m procedura de urgen˛„ ∫i, pe de alt„ parte, tot azi le discut„m.

Pe de alt„ parte, din discu˛ia de la grup pe care am avut-o cu colegii, suntem Óntr-o situa˛ie oarecum delicat„ pentru c„ majoritatea rapoartelor la proiectele de lege care azi sunt pe ordinea de zi, practic, au ajuns Ón posesia colegilor no∫tri ast„zi, o dat„ cu venirea la Senat.

Deci dou„ probleme ridic, domnule pre∫edinte...

Am Ón˛eles.

Prima, aprob„m procedur„ de urgen˛„ pentru proiecte care azi sunt Ón dezbatere. ™i a doua, rapoartele au venit totu∫i foarte t‚rziu Ón raport cu venirea senatorilor, a colegilor no∫tri, la Bucure∫ti, ceea ce face ca marea majoritate a rapoartelor s„ nu fie parcurse Ón momentul de fa˛„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule senator. Am s„ v„ dau tot dou„ r„spunsuri.

Primul se refer„ la proiectele de lege pe care le dezbatem ast„zi. Ele au fost introduse Ón c„su˛e p‚n„ joi la ora 12,00. Conform aprob„rii pe care a dat-o Biroul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 permanent, toate comisiile, cu excep˛ia celor 3 — Comisia pentru drepturile omului, Comisia de privatizare ∫i Comisia pentru egalitatea de ∫anse — au avut activitate pentru care au fost pl„ti˛i, conform prevederilor, Ón perioada 23—28. Dac„ vre˛i, v„ aduc graficul aprobat de Biroul permanent.

Probabil, o parte dintre colegi nu au respectat acest calendar, au plecat mai devreme ∫i nu au intrat Ón posesia materialelor. Vreau s„ v„ spun c„ toate au fost introduse la c„su˛e, deci proiectele de lege pentru ast„zi ∫i pentru m‚ine, p‚n„ joi la ora 12,00.

Deci rog colegii care nu au respectat programul nu s„-mi spun„ mie, ci s„ fac„ un efort s„ vad„ aceste proiecte de lege, inclusiv pentru ziua de m‚ine. Deci noi am respectat Óntocmai prevederea.

Œn ceea ce prive∫te prima problem„, stimate coleg, dup„ cum cunoa∫te˛i, avem o serie de reglement„ri Ón Regulamentul de organizare ∫i func˛ionare a Senatului care stabilesc modul de Ónregistrare a proiectelor de lege care intr„ Ón Senat ∫i acolo avem o prevedere care suspend„ termenul de curgere pentru proiectele de lege care intr„ la noi ca prim„ Camer„ sesizat„, deci o Óntrerupere Ón vacan˛a parlamentar„. Deci, normal, termenele ar fi trebuit s„ intre Óncep‚nd cu data de 1 septembrie, conform reglement„rii din regulament. Noi Óns„ am hot„r‚t Ón ultimul Birou permanent pe care l-am avut, pentru a c‚∫tiga timp ∫i pentru c„ comisiile ∫i-au stabilit c‚te 7 sau 14 zile s„ lucreze Ón vacan˛a parlamentar„, c„ pre∫edintele Senatului este autorizat s„ trimit„ aceste proiecte de lege Ón vacan˛a parlamentar„ c„tre comisii. Acest lucru s-a petrecut. Eu am fost aici aproape zilnic.

Proiectele de lege au fost trimise f„r„ Óns„ a produce modificarea din regulament. Œn baza Ón˛elegerii pe care am avut-o, comisiile chemate la lucru — ∫i fiecare comisie ∫i-a hot„r‚t perioada c‚nd s„ lucreze Ón vacan˛a parlamentar„ — era normal ca Ón aceast„ perioad„ s„ aib„ front de lucru ∫i s„ aib„ proiecte de lege pe care s„ le analizeze, s„ elaboreze avize ∫i rapoarte.

## Stima˛i colegi,

Avem o solicitare de demisie din func˛ia de senator a domnului senator Nicolae P„tru. Ca urmare, rog Grupul Partidului Rom‚nia Mare s„ fac„ toate diligen˛ele pentru a veni urm„torul pe list„ ∫i s„ intre Ón procesul de analiz„ ∫i validare.

Am stabilit deja. Œl rog pe domnul pre∫edinte Roibu, dac„ este posibil, Ón cursul zilei de m‚ine diminea˛„, dac„ nu s-a derulat procedura, s„ facem aceast„ analiz„ ∫i s„ elabor„m raportul de validare.

Domnul senator Nicolae P„tru, din Circumscrip˛ia electoral„ 40 V‚lcea, a ales s„ r„m‚n„ consilier jude˛ean.

Chiar vicepre∫edinte al consiliului jude˛ean!

Trecem, stima˛i colegi, la proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Ucraina privind asisten˛a juridic„ ∫i rela˛iile juridice Ón cauzele civile, semnat la Bucure∫ti la 30 ianuarie 2002.

V„ rog, domnule secretar de stat, din partea ministerului.

Domnule pre∫edinte Roibu, v„ rog s„ lua˛i loc. Domnule secretar de stat, v„ ascult„m.

## **Domnul Claudiu Seucan** — _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Distinse doamne ∫i distin∫i domni senatori,

Prin tratatul supus aprob„rii dumneavoastr„ se reglementeaz„ aspecte privind obiectul asisten˛ei juridice, autoritatea competent„ prin care institu˛iile judiciare comunic„ Óntre ele, limba folosit„, recunoa∫terea ∫i executarea hot„r‚rilor ∫i altele.

Acest tratat a fost semnat Ón urma unui laborios procedeu de ratificare ∫i v„ rug„m s„-l aproba˛i.

V„ mul˛umesc foarte mult. Da, doamna senator, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Regret c„ Óntrerup dezbaterea proiectului de lege. Voiam s„-i salut pe colegi, s„ le spun c„ m„ bucur c„ am revenit, m„ bucur s„-i v„d c„ arat„ bine, sunt foarte preg„ti˛i pentru noua sesiune. Le doresc succes Ón aceast„ sesiune, mai ales la final de sesiune, ∫i, Óncep‚nd din sesiunea ordinar„, le voi transfera o parte din documentele pe care le-am adus, o parte din experien˛a mea.

™i nu a∫ vrea s„ Ónchei Ónainte de a-i felicita pe colegi pentru c„ mi-au Óncredin˛at acest mandat ∫i pentru pozi˛ia pe care au avut-o Ón ceea ce prive∫te politica extern„ a Rom‚niei, Ón cazul special al conflictului din regiune.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Da. Bun venit! Eu Ómi cer scuze.

A∫teptam de la dumneavoastr„ o scurt„ not„ legat„ de activitatea derulat„ acolo, Ón conformitate cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 aprobarea Parlamentului, pe care s„ o discut„m Ón Biroul permanent ∫i dup„ aceea, bineÓn˛eles, s„-i inform„m ∫i pe colegii no∫tri.

Ne bucur„ c„ v-a˛i Óntors Ón for˛„, s„n„toas„, este un lucru extraordinar.

Domnule pre∫edinte Roibu, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi...

Numai o secund„! Poate staff-ul vede ce este cu aerul condi˛ionat, c„ Ónseamn„ c„ Ón 2, 3 ore, aici, facem baie. V„ rog s„ vede˛i despre ce este vorba.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn ∫edin˛ele din 16 ∫i 17 august a.c., Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a luat Ón dezbatere proiectul de lege ∫i a hot„r‚t Ón unanimitate s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente.

Vreau s„ v„ precizez c„ tratatul con˛ine prevederi deosebit de importante ∫i echilibrate, respectiv a∫ vrea s„ v„ prezint art. 1 din tratat: îCet„˛enii unei p„r˛i contractante se bucur„, pe teritoriul celeilalte p„r˛i contractante, Ón ceea ce prive∫te drepturile lor personale ∫i patrimoniale, de aceea∫i ocrotire juridic„ ca ∫i cet„˛enii acestei p„r˛i contractante.“ Prevederea respectiv„ se aplic„ ∫i persoanelor juridice Ónfiin˛ate Ón conformitate cu legisla˛ia fiec„reia dintre p„r˛ile contractante.

Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i urmeaz„ a fi adoptat potrivit art. 76 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

## Dezbateri generale?

Domnul senator Adrian P„unescu, dup„ care, domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

Cred c„ nu e foarte potrivit momentul Ón care discut„m acest tratat, pentru c„ el vine s„ ne aduc„ aminte de o agresiune — e adev„rat, de tip ecologic, dar tot agresiune e — a statului respectiv Ómpotriva Rom‚niei.

Sunt aspecte grave care trebuie avute Ón vedere ∫i eu a∫ propune ca, Ón semn de protest fa˛„ de politica Ón for˛„, fa˛„ de nerespectarea cererilor interna˛ionale ∫i fa˛„ de logica naturii care se Ónt‚mpl„ s„ ne Ónvecineze, Senatul Rom‚niei s„ nu dea ast„zi votul s„u unui tratat care r„m‚ne doar o bucat„ de h‚rtie dac„ Ón continuare Ucraina va face ceea ce a f„cut ∫i cu ∫colile rom‚ne∫ti dup„ tratatul Ón care se angaja s„ respecte normele europene ∫i nu le respect„ ∫i, iat„, suntem Ón fa˛a uneia dintre cele mai grozave sfid„ri la adresa noastr„, la adresa politicii noastre pa∫nice ∫i cooperante, la adresa bunului-sim˛ interna˛ional.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Œnainte de a discuta acest tratat, vreau s„-i mul˛umesc colegei noastre, doamna Simona Marinescu, c„ ne-a g„sit c„ suntem bine. V„ Ónchipui˛i c‚t ne bucur„m noi c„ dumneavoastr„ v-a˛i Óntors bine de acolo. S„ ∫ti˛i c„ o parte dintre noi, de c‚te ori se Ónt‚mpla un eveniment din acesta tragic, absolut, ne g‚ndeam cu grij„, dar ∫tiam c„ o s„ v„ Óntoarce˛i cu bine ∫i ne bucur„m c„ sunte˛i Ómpreun„ cu noi.

Œn leg„tur„ cu acest tratat, domnule pre∫edinte, onorate ∫i onora˛i colegi, mi se pare c„ colegul nostru, domnul Adrian P„unescu, g‚nde∫te foarte exact, ca Óntotdeauna. Tratatul acesta a fost discutat ∫i am dat aviz favorabil Ón Comisia pentru politic„ extern„, din care fac parte, Óntr-un moment Ón care problema B‚stroe nu se declan∫ase.

Nu ∫tiu ce efect are dac„ Ól vot„m sau nu-l vot„m, Ól am‚n„m sau nu-l am‚n„m, pentru c„ Ón tratat este un articol care, dac„ ar exista Ón toate tratatele dintre Rom‚nia ∫i Ucraina, probabil c„ n-am avea probleme. ™i nu e vorba de art. 1, la care s-a referit distinsul pre∫edinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, ci este vorba de art. 47, Ón care se spune a∫a: îOrice diferend cu privire la aplicarea ∫i interpretarea dispozi˛iilor prezentului tratat se va solu˛iona prin consult„ri ∫i negocieri bilaterale.“

L-a∫ citi de 4 sau de 5 ori, poate s„ se aud„ ∫i Ón Ucraina, pentru c„ ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón aceast„ ac˛iune unilateral„ ∫i abuziv„, ∫i departe de orice reguli de bun„ vecin„tate, ne pune pe g‚nduri ∫i, f„r„ Óndoial„, va trebui ∫i probabil c„ nu va Ónt‚rzia momentul c‚nd cel pu˛in Senatul ∫i, probabil, Óntregul nostru Parlament vor lua o atitudine, a∫a cum au luat Ónaltele noastre autorit„˛i de stat ∫i ale Guvernului.

Prin urmare, ar fi bine s„ vot„m, pentru c„ avem un temei juridic. F„r„ Óndoial„ c„ dispozi˛iile sunt practice, sunt folositoare, reglementeaz„ ni∫te raporturi curente Óntre dou„ ˛„ri vecine. Suntem vecini cu Ucraina, aceasta este realitatea, dar acest text ar trebui s„-l punem undeva sau s„-l afi∫„m undeva, Ón fa˛a Ambasadei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 Ucrainei, s„ se Ón˛eleag„ o dat„ pentru totdeauna c„ problemele de interes comun nu se pot rezolva de o singur„ parte.

Are cuv‚ntul domnul senator Ghiorghi Pris„caru, dup„ care, domnul senator Bela∫cu.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

A∫ dori s„ v„ m„rturisesc c„ eu Ón˛eleg perfect nemul˛umirea ∫i protestul domnului senator Adrian P„unescu Ón leg„tur„ cu atitudinea sfid„toare a autorit„˛ilor de la Kiev, referitoare la construc˛ia Canalului B‚stroe.

De fapt, este atitudinea Óntregii opinii publice rom‚ne∫ti, ca ∫i a unei extrem de importante p„r˛i a opiniei publice europene ∫i interna˛ionale. Dup„ cum cunoa∫te˛i, autorit„˛ile rom‚ne, societatea civil„, dar ∫i importante organisme interna˛ionale, precum Consiliul Europei, O.S.C.E., Uniunea European„, ˛„ri importante, precum Statele Unite, Fran˛a, Germania, au adoptat o atitudine extrem de ferm„ ∫i de condamnare a acestei construc˛ii care aduce grav„ atingere biosferei naturale Delta Dun„rii.

™ti˛i foarte bine c„ s„pt„m‚na trecut„, la Cotroceni, la ini˛iativa pre∫edintelui Iliescu, a avut loc o reuniune de urgen˛„, chiar Ón ziua inaugur„rii acestui canal — chiar dac„ aceast„ inaugurare a fost simbolic„ —, Ón care s-au propus ∫i s-au adoptat o serie de m„suri. Guvernul a adoptat Ón dup„-amiaza aceleia∫i zile o serie de m„suri Ón leg„tur„ cu ac˛iunea autorit„˛ilor ucrainene.

Œn acela∫i timp, eu cred, stima˛i colegi, c„ trebuie s„ dovedim mult realism ∫i eu apreciez pozi˛ia exprimat„ de domnul senator Quintus, c„ lucrurile sunt deosebite. Sunt dou„ lucruri diferite. Deci noi avem o serie de documente bilaterale cu Ucraina, care trebuie respectate, trebuie s„ Óntregim cadrul juridic al rela˛iilor bilaterale, mai ales c„ acest document care este propus spre aprobare Senatului vizeaz„ protec˛ia ∫i a rom‚nilor care se g„sesc pe teritoriul Ucrainei.

Œn acela∫i timp, eu sunt de acord, stima˛i colegi, c„ noi, ca Senat, trebuie s„ adopt„m o atitudine ∫i v„ propun ca Ón cursul zilei de miercuri s„ adopt„m o declara˛ie-apel din partea Senatului c„tre Parlamentul European, c„tre Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei, c„tre Adunarea Parlamentar„ a O.S.C.E. ∫i c„tre Parlamentele na˛ionale, prin care s„ solicit„m sprijinul acestor organisme Ón leg„tur„ cu stoparea construirii acestui canal, care reprezint„, Óntr-adev„r, o sfidare la adresa opiniei publice rom‚ne∫ti ∫i a opiniei publice interna˛ionale.

## V„ mul˛umesc foarte mult.

Vreau s„ v„ spun c„ Biroul permanent al Senatului, care s-a Óntrunit s„pt„m‚na trecut„, miercuri, a stabilit dou„ lucruri. Œn primul r‚nd, s„ ie∫im cu o scrisoare-apel a Senatului, legat de Óntreaga problematic„ a Canalului B‚stroe ∫i a efectelor pe care le provoac„, ∫i, separat, cu o scrisoare nu numai adoptat„ de noi, dar pe care s-o trimitem c„tre toate organismele interna˛ionale, legat„ de situa˛ia ∫colilor din Transnistria. O vom face ∫i vom veni cu o propunere de text la Biroul permanent, vom finaliza cu liderii de grup ∫i, bineÓn˛eles, Ón sesiunea ordinar„, care va Óncepe miercuri, vom veni cu cele dou„ mesaje Ón plenul Senatului. A fost ∫i o propunere pe care a ridicat-o domnul pre∫edinte Adrian P„unescu, inclusiv cu situa˛ia celor doi rom‚ni aresta˛i, din grupul Ila∫cu, care continu„ s„ fie Ón pu∫c„rie.

Are cuv‚ntul domnul senator Bela∫cu.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Eu voi fi foarte scurt, determinat de faptul c„ ai mei colegi mi-au luat-o Ónainte ∫i au cam spus ce e de spus. Totu∫i, a∫ vrea s„ mai fac referire la urm„torul fapt. A∫a cum, de altfel, am demonstrat-o ∫i Ón cadrul comisiei, nu am avut nici un fel de obiec˛iune cu privire la textul tratatului, nici cu privire la proiectul de lege, pentru c„ el se Ónscrie Ón ceea ce trebuie s„ fie. Numai c„, sigur, marea problem„ a tratatului a fost tratatul acela — criminal, pot s„ spun — care s-a Óncheiat Ón 1997 cu Ucraina. Legat de aceast„ chestiune a∫ vrea s„ Óntreb de aici, de la tribuna Senatului: este adev„rat c„ unul dintre negociatorii acestui tratat cu Ucraina, a acelui tratat din 1997, a fost actualul ministru al justi˛iei, domnul Cristian Diaconescu? Eu a∫a ∫tiu, c„ a fost unul dintre negociatori.

Bun! Ce ne-a adus bun acest tratat, Ón afar„ de CernobÓl? ™i vedem ce ne-a adus acum, cu acest teribil Canal B‚stroe!

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Grupul nostru parlamentar, Ón semn de protest, va vota sistematic Ómpotriva a tot ceea ce vine de la Ucraina sau tot ceea ce pleac„ de la noi spre Ucraina, p‚n„ c‚nd aceast„ Ucrain„ va Ón˛elege s„ nu-∫i mai bat„ joc at‚t de rom‚nii de acolo, c‚t ∫i de rom‚nii de aici, din ˛ar„.

Prin urmare, grupul nostru parlamentar va vota Ómpotriva acestui tratat.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Eu vreau s„ g‚ndi˛i c„ este vorba despre un tratat Ón care sunt implicate dou„ state ∫i eu a∫ vrea s„ judeca˛i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 dac„ prin neratificarea acestui tratat nu afect„m statul rom‚n. Eu cred c„ da.

Œn al doilea r‚nd, am intervenit la diferite instan˛e, inclusiv la Tribunalul de la Haga. Avem nevoie de argumente. Un tratat care nu este ratificat, prevederea la care f„cea referire domnul senator Mircea IonescuQuintus, nu mai constituie argument pentru noi, ca s„ v„ dau numai un exemplu.

Hai s„ vedem ce dorim cu adev„rat ∫i s„ vedem unde avem de c‚∫tigat sau nu. Doamna senator Maria Petre.

Domnule pre∫edinte,

Eu am o Óntrebare ∫i ea este legitim„. Am sesizat c„ la mai multe proiecte de lege care vizau ratificarea unui tratat este o distan˛„ foarte mare Ón timp ∫i ve˛i observa cu to˛ii c„ acest tratat de care vorbim ast„zi a fost semnat la Bucure∫ti la 30 ianuarie 2002. Deci, Óntre data semn„rii ∫i data la care el este supus spre ratificare Parlamentului Rom‚niei, este o distan˛„ foarte mare.

Recunosc c„ nu am abilit„˛i Ón materia aceasta, dar a∫ vrea un r„spuns din partea celor care se pricep la acest lucru. De ce este nevoie de at‚t de mult timp Óntre data semn„rii unui tratat? Dac„ el ar fi venit, poate, Ón alt moment Ón Senatul Rom‚niei, sigur, discu˛ia de ast„zi, poate, nici nu ar mai fi avut loc.

Deci, de ce de la 30 ianuarie 2002 ajunge abia ast„zi s„ fie ratificat?

Tocmai pentru c„ sunt dou„ p„r˛i. Trebuie s„ vrea ∫i cel„lalt.

Domnul senator Radu F. Alexandru.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

™i eu, ∫i fiecare dintre colegii din Grupul Partidului Na˛ional Liberal suntem gata s„ semn„m orice apel prin care se Óncearc„ rezolvarea acestei situa˛ii absolut anormale, sfid„toare fa˛„ de interesele Rom‚niei. Dar nici eu ∫i nici colegii mei din grup cred c„ nu avem voie s„ ne Ómb„t„m cu ap„ rece. Nu avem voie s„ ne Ómb„t„m cu cuvinte.

## Domnule pre∫edinte,

Œmi Óng„dui s„ v„ spun c„ un tratat Óntre dou„ ˛„ri presupune respectarea acelui tratat de ambele p„r˛i. Nu este un exerci˛iu dificil de memorie s„ v„ reamintesc c„ semnarea acordului-cadru cu Ucraina, din ra˛iuni extrem de importante, din ra˛iuni politice interna˛ionale extrem de importante, a∫a cum bine ∫ti˛i, a creat profunde nemul˛umiri ∫i profunde nelini∫ti. Œmi pare nespus de r„u s„ spun c„ toate acele nelini∫ti au fost confirmate. Noi ne-am f„cut datoria fa˛„ de comunitatea interna˛ional„, noi am respectat acordul-cadru care s-a semnat. Ucraina nu numai c„ nu respect„, sfideaz„ at‚t acordul semnat,

sfideaz„ interesele Rom‚niei ∫i, cum, fire∫te, foarte exact a spus domnul pre∫edinte al Comisiei pentru politic„ extern„, sfideaz„ un punct de vedere exprimat Ón modul cel mai clar de importante organisme interna˛ionale.

A semna ast„zi, a vota ast„zi ratificarea acestui acord este ca ∫i cum nu s-a Ónt‚mplat ∫i nu se Ónt‚mpl„ nimic sub ochii no∫tri. Cred c„ ar fi un gest nepotrivit, neinspirat.

Ca atare, vorbesc Ón numele Grupului Partidului Na˛ional Liberal, consider„m extrem de oportun„ propunerea f„cut„ de domnul senator de a nu se vota ast„zi, de a nu r„m‚ne ast„zi pe ordinea de zi ∫i, Ón numele Grupului Partidului Na˛ional Liberal, solicit„m prezen˛a de urgen˛„ a ministrului de externe, domnul Mircea Geoan„, pentru a ne da Óntr-adev„r toate clarific„rile ∫i pentru a ne putea pronun˛a prin votul pe care Ól d„m Ón deplin„ cuno∫tin˛„ de cauz„ a tuturor consecin˛elor. A-l vota ast„zi, a-l pune ast„zi la vot Ónseamn„, repet, a fi orb, a Óntoarce spatele la o realitate cu totul ∫i cu totul defavorabil„ Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

Probabil c„ domnul profesor Buzatu ne va spune din studiul f„cut... Apropo de tratate, v„ pot da exemple, din p„cate, unde mai suntem implica˛i ∫i noi, dar nu vreau s„ o fac acum.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Tocmai c„ voiam s„ Óncep cu un exemplu din istorie. Œnainte de Al Doilea R„zboi Mondial, politica marilor puteri, Marea Britanie ∫i Fran˛a, de conciliere fa˛„ de Germania nu a avut nici un rost, nu a avut nici un efect. Noi Óncerc„m de mai bine de 10 ani s„ ducem aceea∫i politic„ fa˛„ de Ucraina. Am semnat Ón 1997, nici un efect. Nici un efect Ón ceea ce prive∫te rom‚nii no∫tri de acolo, nenoroci˛ii no∫tri rom‚ni de acolo. Lucrurile sunt clare. Am semnat anul trecut un tratat, a∫a-zis de frontier„, pe care l-am discutat aici pe 21 februarie ∫i atunci am fost comb„tut. Iac„t„, prevedeam atunci c„ renun˛„m la Insula ™erpilor ∫i la delimitarea platformei continentale ∫i ∫tim ce discu˛ii au urmat imediat Ón martie, aprilie ∫i mai pe aceast„ problem„ Óntre noi ∫i Ucraina. Nu ∫i-a respectat angajamentul. Acum, pe aceea∫i linie, Ón cadrul aceleia∫i politici de conciliere, venim, eu cred c„ aproape Ón mod sfid„tor, cu un alt angajament. De ce? P‚n„ unde? Nu este clar c„ acest vecin trebuie s„-∫i respecte angajamentele interna˛ionale? Mai ales c„ Ó∫i aplic„ politica pe teritoriile noastre istorice. Momentan sunt ale ei. Hot„r‚t nu! ™i de ce s„ facem acest cadou chiar ast„zi?! Unii dintre noi s„ ne c„ut„m Ón buzunare ∫i vom g„si invita˛iile la ambasad„ exact ast„zi, la ora 18,00. Vot„m aici tratatul ∫i mergem la ambasad„ la festin, la Ambasada Ucrainei, vorbesc.

Deci, repet, hot„r‚t nu!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004

Domnul senator Bindea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Eu am Ón m‚n„ aceast„ invita˛ie despre care vorbea domnul senator Buzatu. Ast„zi, Óntr-adev„r, la Ambasada Ucrainei se s„rb„tore∫te ziua independen˛ei Ucrainei.

Poate c„ acest moment ne duce Ónspre a deslu∫i de ce s-a am‚nat t„ierea panglicii la Canalul B‚stroe. Probabil s-a dorit ca s„ fie de ziua independen˛ei Ucrainei, iar noi, ast„zi, Ón ziua Ón care se s„rb„tore∫te, suntem chema˛i s„ vot„m acest tratat. Care ar putea s„ fie argumentele?

Deocamdat„, noi, ∫i nu numai noi, s-a ar„tat aici, organisme interna˛ionale, alte ˛„ri din Europa, acuz„ Ucraina c„ a Ónc„lcat tratate interna˛ionale. ™i acum ce trebuie s„ facem? S„ mai adopt„m Ónc„ un tratat ca s„ mai aib„ unul Ón plus de Ónc„lcat? P‚n„ nu ne l„murim prima dat„ lucrurile, dup„ p„rerea mea, Ón rela˛iile bilaterale cu Ucraina, dac„ dore∫te s„ respecte tratatele bilaterale cu Rom‚nia ∫i tratatele interna˛ionale, eu cred c„ nu mai este cazul s„ mai adopt„m Ónc„ unul.

A doua chestiune care trebuie avut„ Ón vedere, doamnelor ∫i domnilor senatori. Noi, deocamdat„, suntem Óntr-un litigiu interna˛ional cu Ucraina. Acest tratat, din acest punct de vedere, dup„ p„rerea mea, nu este oportun. Noi trebuie s„ ne definitiv„m, s„ ne finaliz„m acest diferend interna˛ional, dup„ care, Ón noul context care va fi creat, posterior rezolv„rii acestui conflict interna˛ional de c„tre Curtea Interna˛ional„ de la Haga, vom vedea dac„ noul context este unul de natur„ s„ conduc„ la ideea c„ trebuie Óncheiat Ónc„ un tratat cu ˛ara vecin„.

Ast„zi, Ón situa˛ia Ón care suntem, av‚nd Ón vedere argumentele colegilor care au fost aduse anterior, c‚t ∫i cele pe care le-am adus eu, cred c„ nu este oportun. Nu cred c„ aceast„ chestiune trebuie interpretat„ ca un gest de ostilitate fa˛„ de Ucraina. Nu, nicidecum! Ci trebuie interpretat„ ca un gest politic al Senatului Rom‚niei care g‚nde∫te asupra oportunit„˛ii momentului Ón care trebuie s„ dea vot pe un asemenea text de lege. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Da, pofti˛i, v„ rog, domnule senator.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

V„ rog s„-mi da˛i ocazia s„ m„ prezint, Ón primul r‚nd. Practic, sunt la prima ∫edin˛„ Ón plenul Senatului, fiind validat abia Ón 29 iunie a.c.

Sunt Tiberiu Buza, senator P.N.L. de Sibiu, ∫i v„ rog s„-mi permite˛i s„ fac o apreciere, anume c„ ast„zi Senatul Rom‚niei d„ un examen Ón fa˛a na˛iunii, Óntr-o problem„ de drept interna˛ional public. Este o problem„ care juri∫tii ar considera c„ trebuie rezolvat„ cu mult calm, cu ra˛ionamente seci, reci, dar este imposibil, zic eu, ca la ora actual„ un senator din Senatul Rom‚niei s„ nu ia atitudine fa˛„ de modul Ón care se adopt„ sau se modific„ un tratat interna˛ional.

Dac„ ne uit„m la obiectul acestui tratat, el se refer„ doar la asisten˛a juridic„ ∫i rela˛iile juridice Ón cauzele civile, deci, cu alte cuvinte, am putea zice c„ nu este vorba de un tratat de pace, de colaborare, de, ∫tiu eu, Ónalte materii neutre, dar fa˛„ de pozi˛ia autorit„˛ilor de la Kiev zicem noi c„ senatorii Rom‚niei trebuie s„ dea ast„zi un examen de demnitate na˛ional„. Respingerea sau am‚narea adopt„rii acestui tratat zicem noi c„ ar fi o reac˛ie fireasc„ ∫i propor˛ional„ fa˛„ de nep„sarea autorit„˛ilor de la Kiev care, Ón mod abuziv, zicem noi, au sfidat opinia public„ rom‚neasc„. Pagubele incomensurabile care se estimeaz„ la ora actual„ de speciali∫tii din Delta Dun„rii zicem noi c„ trebuie s„ primeasc„ un r„spuns din partea Senatului Rom‚niei.

A vota ast„zi acest tratat zicem noi c„ este un gest nepotrivit ∫i, personal, Ómpreun„ cu colegii din Grupul liberal, voi vota Ómpotriva adopt„rii acestui tratat.

V„ rog.

Nu vrea s„ o lungesc, Óns„ da˛i-mi voie s„ o completez pe distinsa mea coleg„, doamna senator Maria Petre, ∫i sper s„ o completez Ón mod fericit. Eu nu o s„ Óntreb de ce au trecut doi ani p‚n„ s„ vot„m noi, ast„zi, acest tratat aici. Eu vreau s„ Óntreb retoric. Cum a a∫teptat doi ani, din februarie 2002 p‚n„ ast„zi, nu poate s„ mai a∫tepte Ónc„ c‚teva luni acest tratat?! At‚t am vrut s„ Óntreb.

Asta hot„r‚m noi aici, stimate coleg.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat, v„

rog.

## **Domnul Claudiu Seucan:**

## Domnule pre∫edinte,

O singur„ precizare voiam s„ fac. Sunt secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei ∫i am venit s„ prezint acest proiect de lege Ón fa˛a dumneavoastr„ Óntruc‚t obiectul lui este adoptarea unui tratat privind asisten˛a juridic„ ∫i rela˛iile juridice Ón cauzele civile.

Faptul c„ a Ónt‚rziat la adoptare se datoreaz„ unor incidente de ordin tehnic expuse, de altfel, Ón expunerea de motive, cu privire la unele traduceri Ón textul ucrainean ∫i acestea sunt motivele pentru care el a Ónt‚rziat. Œn rest, cum hot„r‚˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004

Stima˛i colegi, v„ rog foarte mult, haide˛i s„ p„str„m lini∫tea!

Repet, ca la orice contract sunt dou„ p„r˛i. Poate s„ dureze. Avem noi tratate care au durat ∫i zece ani p‚n„ s„ fie supuse ratific„rii ∫i nu am f„cut r„u c„ le-am am‚nat.

Domnul pre∫edinte Roibu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Potrivit dreptului interna˛ional, tratatele reprezint„ instrumente juridice prin care p„r˛ile Ó∫i stabilesc anumite conduite. Or, lipsa acestor instrumente juridice sau am‚narea ratific„rii unor asemenea tratate duce tocmai la lipsirea instrumentelor juridice prin care se poate ac˛iona de c„tre una dintre p„r˛i pentru realizarea drepturilor ei.

Deci orice am‚nare... Eu nu vreau s„ discut nici aspectul emo˛ional, ∫i eu sunt al„turi de to˛i colegii mei ∫i, sigur, dac„ aceasta ar fi o m„sur„ judicioas„ ∫i eu a∫ fi pentru ∫i a∫ sus˛ine, dar noi trebuie s„ avem acest pragmatism, trebuie s„ privim pu˛in din punct de vedere al deontologiei dreptului interna˛ional ∫i s„ constat„m c„ nu am crea un dezavantaj p„r˛ii ucrainene, ci, dimpotriv„, i-am crea un avantaj pentru c„ am ac˛iona emo˛ional. Or, noi trebuie s„ ac˛ion„m pentru realizarea instrumentelor juridice interna˛ionale ∫i, ca atare, neratificarea unui asemenea tratat ne-ar lipsi de existen˛a unui asemenea instrument. Deci aceasta se va reflecta negativ, ulterior, tot Ómpotriva noastr„.

De aceea, eu v-a∫ ruga... Emo˛ional sunt al„turi de to˛i colegii mei ∫i privesc aceste aspecte ca cet„˛ean, ca senator, c„ trebuie cu to˛ii s„ adopt„m o atitudine, dar potrivit dreptului interna˛ional avem alte c„i de a adopta asemenea pozi˛ii ∫i atitudini, iar Ón ceea ce prive∫te realizarea instrumentelor, cu c‚t vom avea mai multe instrumente juridice, cu c‚t vom avea mai multe instrumente de a ac˛iona Ón domeniul dreptului interna˛ional public, cu at‚t vom fi mai puternici ∫i argumentele noastre vor fi veridice, vor fi recunoscute ∫i pe plan interna˛ional ∫i vom reu∫i s„ impunem adev„rul ∫i, de asemenea, regulile pe care le stabilim prin aceste tratate.

Din aceste considerente, stima˛i colegi, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ fi˛i cu to˛ii de acord s„ adopt„m acest tratat, s„ l„s„m separat anumite evenimente care au loc ast„zi, anumite invita˛ii care au avut loc, ∫i s„ g‚ndim la rece c„ realiz„m un instrument Ón plus Ón baza c„ruia putem s„ rezolv„m alte situa˛ii viitoare.

Œnc„ o dat„, fac apel la to˛i colegii no∫tri s„ d„m dovad„ de ra˛iune ∫i s„ ne d„m votul pentru ratificarea acestui tratat.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Stima˛i colegi,

Mai sunt Ónc„ cinci, ∫ase lu„ri de cuv‚nt. Am Óncheiat dezbaterile generale. V„ propun...

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

V„ rog, domnule pre∫edinte!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Imediat, domnule senator!

V„ propun s„ nu vot„m ast„zi acest tratat, s„ se Óntoarc„ la Comisia juridic„...

La Comisia juridic„, Ón termen de zece zile ∫i Ón prezen˛a liderilor de grup, s„ vin„ domnul ministru Diaconescu, s„ fac„ o prezentare a principalelor prevederi ale tratatului ∫i a efectelor, iar dup„ aceea, Ón func˛ie de aceasta, s„ program„m rediscutarea.

De acord? Sunte˛i de acord cu trimiterea la comisie?

Rog pre∫edintele Comisiei juridice, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ stabileasc„ ziua. V„ rog, sunt invita˛i to˛i liderii de grup ∫i dac„ mai doresc ∫i al˛ii interesa˛i pentru a face o dezbatere str‚ns„, dup„ care vom veni, dac„ va fi cazul, Ón plen.

V„ mul˛umesc foarte mult.

List„!

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei Óntre Rom‚nia ∫i Republica Macedonia privind asisten˛a juridic„ Ón materie civil„, semnat„ la Bucure∫ti la 12 noiembrie 2003.

Domnule secretar de stat, v„ rog, v„ ascult„m.

## Domnul pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prezenta Conven˛ie dintre Rom‚nia ∫i Republica Macedonia privind asisten˛a juridic„ Ón materie civil„ va contribui la dezvoltarea colabor„rii Ón domeniul justi˛iei ∫i va asigura o protec˛ie juridic„ adecvat„ cet„˛enilor ∫i persoanelor juridice rom‚ne ∫i macedonene Ón raporturile juridice de drept privat Ón fa˛a autorit„˛ilor judiciare din cele dou„ state.

Pentru aceste considerente, v„ rug„m s„ aproba˛i prezentul proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

V„ rog c„ prezenta˛i raportul Comisiei juridice, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Comisia juridic„, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a luat Ón dezbatere proiectul de lege ∫i a hot„r‚t

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 Ón unanimitate s„ adopte raport de admitere f„r„ amendamente.

Conven˛ia este structurat„ pe trei capitole, dup„ cum urmeaz„: dispozi˛ii generale; recunoa∫terea ∫i executarea hot„r‚rilor; dispozi˛ii finale.

La dezbatere au participat reprezentan˛i ai Ministerului Justi˛iei, care au sus˛inut proiectul de lege.

Fa˛„ de aceste considerente, supunem spre aprobare, dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului raportul de admitere Ómpreun„ cu proiectul legii.

Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i urmeaz„ a fi adoptat potrivit art. 76 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„ Ón 2003.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Bag de seam„ c„ o serie de colegi au fost epuiza˛i dup„ primul punct ∫i au ie∫it afar„ la aer.

Œn sal„ este foarte cald!

V„ rog, dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt?

V„ rog!

Domnul senator György Frunda, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul!

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cum Macedonia nu a construit nici un Canal B‚stroe, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia va vota acest tratat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt?

Nu sunt!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu sunt.

Nu avem amendamente.

Stima˛i colegi,

V„ mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea poli˛iei judiciare.

V„ rog, cine sus˛ine din partea Guvernului?

Avem raport comun, Comisia juridic„, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Florin Sandu** — _secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Legea de organizare ∫i func˛ionare a poli˛iei judiciare este reclamat„ de textele din Constitu˛ie, din Codul de procedur„ penal„ ∫i din Legea privind organizarea judiciar„. Aceast„ lege a fost creat„ tocmai ca s„ fie Ón acord cu aceste acte normative, deci cu legea fundamental„, cu Codul de procedur„ penal„ ∫i cu Legea privind reforma judiciar„, astfel c„ poli˛ia judiciar„ a fost definit„ ca fiind cadre din Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor specializate Ón efectuarea activit„˛ilor de constatare a infrac˛iunilor, de str‚ngere a datelor Ón vederea Ónceperii urm„ririi penale. Este o defini˛ie dat„ tocmai din modificarea Codului de procedur„ penal„. Acest act normativ prevede expres c„ organele poli˛iei judiciare Ó∫i desf„∫oar„ activitatea de instrumentare a dosarelor sub conducerea ∫i supravegherea procurorului.

Organizarea ∫i func˛ionarea poli˛iei judiciare, propuse prin prezentul proiect, r„spund ∫i dispozi˛iilor cuprinse din Recomandarea nr. 1.604/2003 a Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei privind rolul ministerului public Óntr-o societate democratic„ guvernat„ de statul de drept, Ón acest sens r„spunderea pentru urm„rirea penal„ fiind dat„ Ón competen˛a unui organ separat ∫i independent fa˛„ de Poli˛ie.

Fa˛„ de cele prezentate, a fost elaborat acest proiect de lege ∫i propus spre adoptare Ón procedur„ de urgen˛„. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat Florin Sandu.

Raportul celor dou„ comisii este prezentat de domnul pre∫edinte Sergiu Nicolaescu.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn majoritatea statelor europene, ca ∫i Ón cazul Rom‚niei, poli˛ia judiciar„ este o component„ a Ministerului de Interne ∫i Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón str‚ns„ leg„tur„ cu structuri ale Ministerului Justi˛iei.

La elaborarea proiectului de lege s-au avut Ón vedere dispozi˛iile cuprinse Ón Recomandarea nr. 1.604/2003 a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei privind rolul ministerului public Óntr-o societate democratic„.

La dezbateri au participat reprezentan˛i ai Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, care au sus˛inut proiectul de lege Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.

Œn consecin˛„, supunem raportul de admitere spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului, Ómpreun„ cu proiectul de lege ce a f„cut obiectul dezbaterii Ón Comisia juridic„, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege se Óncadreaz„ Ón categoriile legilor organice ∫i urmeaz„ s„ fie adoptat potrivit art. 76 din Constitu˛ia Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Dezbateri generale, Óntreb„ri, lu„ri de cuv‚nt, dac„ sunt? Nu sunt.

Nu avem amendamente.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 51/2004 privind prelungirea termenelor de preschimbare a certificatului de Ónmatriculare ∫i a celui de Ónregistrare fiscal„ de c„tre comercian˛i, precum ∫i a autoriza˛iei de func˛ionare de c„tre persoanele fizice autorizate ∫i asocia˛iile familiale.

Domnule secretar de stat, v„ rog s„ face˛i o scurt„ prezentare.

## Domnule pre∫edinte,

Œntruc‚t termenul de preschimbare a certificatului de Ónmatriculare ∫i a celui de Ónregistrare fiscal„ a expirat la data de 30 iunie 2004, p‚n„ la acea dat„ doar 48% dintre comercian˛i s-au conformat acestei obliga˛ii.

Fa˛„ de acestea, propunem ca termenul de 30 iunie 2004 s„ se prelungeasc„ p‚n„ la 31 decembrie 2004. La expirarea acestui termen, comercian˛ii care nu ∫i-au preschimbat vechile certificate de Ónmatriculare ∫i Ónregistrare fiscal„ se dizolv„ de drept, se lichideaz„ ∫i se radiaz„ din registrul comer˛ului.

V„ rug„m s„ aproba˛i prezentul proiect de lege.

## V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei juridice, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, domnule pre∫edinte Roibu Aristide.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia juridic„, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a luat Ón dezbatere proiectul de lege ∫i a hot„r‚t cu unanimitate de voturi s„ adopte raport de admitere f„r„ amendamente pentru urm„toarele considerente.

Potrivit datelor furnizate de Oficiul Na˛ional al Registrului Comer˛ului, la data de 30 iunie a.c. un num„r de peste 340.000 de comercian˛i nu ∫i-au preschimbat certificatul de Ónmatriculare ∫i Ónregistrare fiscal„.

Ca urmare, dat fiind num„rul mare al comercian˛ilor care nu ∫i-au preschimbat certificatul de Ónmatriculare, Guvernul a considerat necesar s„ propun„ Parlamentului o ultim„ prelungire a termenului Ón care ace∫tia s„ poat„ Óndeplini cerin˛ele legale men˛ionate p‚n„ la data de 31 decembrie a.c.

Aceast„ solu˛ie se impune ∫i ca urmare a noilor reglement„ri legale privind Ónregistrarea la registrul comer˛ului ∫i de preschimbare a autoriza˛iilor emise de prim„rii pentru persoanele fizice ∫i asocia˛iile familiale.

Œn consecin˛„, supunem spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului raportul de admitere Ómpreun„ cu proiectul de lege ce a f„cut obiectul dezbaterii Ón Comisia juridic„, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege se Óncadreaz„ Ón categoria legilor organice ∫i urmeaz„ s„ fie adoptat potrivit art. 76 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„ Ón anul 2003.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt? Stima˛i colegi, nu sunt lu„ri de cuv‚nt.

Este vorba de o decalare de termen ∫i cred c„ este bine venit„.

V„ mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 55/2004 pentru modificarea Codului de procedur„ penal„.

V„ rog, domnul secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Distinse doamne ∫i domni senatori,

Actualele norme procesuale penale permit abuzuri de drept av‚nd ca obiect obstruc˛ionarea actului de justi˛ie ∫i eliberarea din arest preventiv a unor infractori periculo∫i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 Astfel, s-a observat c„ Ón practic„ se formuleaz„ recurs Ómpotriva Óncheierii de respingere a cererii de recuzare, Ón special Ón cauzele cu aresta˛i preventiv, cu consecin˛a trimiterii de Óndat„ a dosarului la instan˛a superioar„. Œn acest mod instan˛ele ajung s„ analizeze aspectul invocat dup„ expirarea mandatului de arestare.

Pentru Ónl„turarea acestei disfunc˛ionalit„˛i procesuale se impune abrogarea alin. 7 al art. 52 din Codul de procedur„ penal„. Ca urmare a abrog„rii alineatului amintit, Óncheierea prin care se respinge recuzarea va fi atacat„ numai o dat„ cu fondul ori cu sentin˛a sau decizia recurat„.

Pentru aceste considerente, v„ rug„m s„ aproba˛i...

## V„ mul˛umesc.

Rog pre∫edintele Comisiei juridice, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ prezinte raportul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia juridic„, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a luat Ón dezbatere proiectul de lege ∫i a hot„r‚t cu majoritate de voturi s„ adopte raport de admitere f„r„ amendamente, exist‚nd opinii separate din partea domnului senator Nicolae-Vlad Popa ∫i a domnului senator Antonie Iorgovan care, dup„ ultimele discu˛ii avute cu dumnealui, Ón principiu renun˛„ la sus˛inerea opiniei.

Totu∫i, pentru c„ s-a discutat Ón cadrul comisiei — nu ∫tiu despre domnul senator Nicolae-Vlad Popa dac„ Ó∫i men˛ine opinia separat„ —, vreau s„ v„ prezint c„ dumnealor au considerat c„ este vorba de un text de ordonan˛„ prin care se abrog„ garan˛ii ale drepturilor fundamentale prev„zute de Constitu˛ie, respectiv dreptul la ap„rare, dreptul la un proces echitabil, dreptul la exercitarea c„ilor de atac.

Œn concluzie, cei doi senatori au opinat c„ ordonan˛a ar con˛ine o solu˛ie neconstitu˛ional„, aspect cu care comisia nu a fost de acord.

De aceea, comisia supune spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului raportul de admitere, f„r„ amendamente, Ómpreun„ cu proiectul de lege.

Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice ∫i urmeaz„ a fi adoptat potrivit art. 76 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„ Ón 2003.

Œn conformitate cu art. 75 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, Senatul a luat Ón dezbatere acest proiect de lege Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„.

Œn func˛ie de men˛inerea opiniei separate, sunt Ómputernicit de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ aduc l„muririle necesare, dar a∫tept„m s„ vedem dac„ se mai sus˛in opiniile separate.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Lu„ri de cuv‚nt dac„ sunt?

Domnul senator Dumitrescu. Dup„ aceea domnul senator Popa, domnul senator Frunda.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc. Stima˛i colegi,

Argumentul invocat Ón ordonan˛a de urgen˛„ are un caracter administrativ. Un argument care are caracter administrativ nu poate fi luat Ón seam„ at‚ta vreme c‚t este neconstitu˛ional. Dreptul la ap„rare, dreptul la un proces echitabil, dreptul de a exercita c„ile de atac sunt probleme care ˛in de principii. Ele sunt consacrate Ón Codul de procedur„ penal„ ∫i Ón Constitu˛ie. Or, o chestiune care ˛ine de o anumit„ organizare administrativ„ nu poate duce la anularea unor probleme de principiu. De aceea, grupul nostru parlamentar va vota pentru respingerea acestei ordonan˛e.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Popa.

Domnule pre∫edinte, fiecare dintre noi, cet„˛enii Rom‚niei, avem dreptul s„ atac„m hot„r‚rile judec„tore∫ti.

Despre ce este vorba? Pentru c„ poate nu toat„ lumea a citit ∫i nu ∫tie un am„nunt, ∫i anume despre recuzare. Este vorba despre dreptul pe care o parte Ól are — Ón momentul Ón care o neÓncredere sau o b„nuial„ public„ Ón leg„tur„ cu un judec„tor care judec„ Ói este adus„ la cuno∫tin˛„ — ∫i are dreptul s„ reac˛ioneze Ómpotriva acestei b„nuieli. Deci poate recuza judec„torul. Ce vor Domniile lor de la Ministerul Justi˛iei? Ca acel îeu“ s„ sesizez, s„ mi se resping„ ∫i acei oameni s„ m„ judece. Or, noi am trecut Ón Codul de procedur„ penal„, care abia a fost aprobat de c„tre Parlamentul Rom‚niei, o prevedere ca îÓn cel mai scurt termen, de 48 de ore, s„ se poat„ face recurs, ca o alt„ instan˛„ s„ judece acea cerere de recuzare“. S„ nu fiu judecat de cel Ómpotriva c„ruia am acea b„nuial„. Domniile lor pretexteaz„ c„ nu ∫tiu ce judec„tori sau procurori care nu ∫i-au f„cut datoria, nu au urm„rit termenele, nu au v„zut c„ expir„ un anumit termen au pierdut un termen ∫i a fost eliberat un inculpat. P„i nu a∫a rezolv„m o asemenea situa˛ie! Nu asta este calea. Puteam g„si alte metode ∫i pot fi g„site alte metode. Œn primul r‚nd, procurorul ∫i magistratul trebuie s„-∫i fac„ datoria. Dac„ Ó∫i f„ceau datoria... are termene procedurale destule ca s„ nu ajung„ Óntr-o asemenea situa˛ie. Aici avem art. 129 care garanteaz„ pentru to˛i cet„˛enii exercitarea c„ilor de atac ∫i aici este o cale de atac care este abrogat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 Or, avem art. 115 din Constitu˛ie care spune a∫a: îOrdonan˛ele de urgen˛„ nu pot fi adoptate Ón domeniul drepturilor ∫i libert„˛ilor“. Deci nu poate fi adoptat„ pe calea ordonan˛ei de urgen˛„. Este o chestiune esen˛ial„. E neconstitu˛ional„ metoda sau, mai bine zis, procedura prin care se dore∫te de c„tre Guvernul Rom‚niei adoptarea unei asemenea prevederi. Deci este o lege la care s-a lucrat foarte mult timp — procedura penal„ —, a ie∫it ∫i nu trece o lun„ ∫i printr-o simpl„ ordonan˛„ modific„m ce anume? Un drept la recurs pe care cet„˛eanul Ól are. Con∫tiin˛a mea nu-mi d„ voie, de∫i am fost rugat, nu pot s„ renun˛, este vorba de principii. ™i nu cred... colegii no∫tri... ∫i foarte bine a remarcat domnul senator, care este ∫i avocat, este un drept care este Ónc„lcat de aceast„ ordonan˛„.

Mul˛umesc.

O Óntrebare: Óntr-un proces de c‚te ori se poate face aceast„ recuzare, ca s„ nu mai dureze procesele 10 ani ∫i s„ se Óncheie Óntr-o jum„tate de an? O Óntrebare, s„ mi se r„spund„. Eu ∫tiu c„ e o b„t„lie aici...

La fiecare termen.

Abuzul de drept poate fi solu˛ionat pe alt„ cale, nu pe aceast„ cale.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnu’, Ón via˛a mea am fost ∫i eu o dat„ Óntr-un proces care trebuia s„ se Óncheie Ón trei zile ∫i a durat doi ani de zile.

Domnul senator Frunda.

## **Domnul Frunda György:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate doamne senator,

Stima˛i domni senatori, Stimate domnule secretar de stat,

Nu vorbesc Ón numele grupului, este p„rerea mea personal„ — pentru c„ nu am discutat aceast„ problem„ — ∫i de om politic, ∫i de jurist, de avocat. Cred eu, ∫i Ómpreun„ cu domnii senatori Iorgovan ∫i Popa, c„ aceast„ abrogare a alin. 7 din art. 52 este neconstitu˛ional„ ∫i sunt de acord cu elementele care au fost enumerate, dar a∫ vrea s„ vorbesc despre fondul problemei, pentru c„ atunci c‚nd se modific„ un articol de procedur„ trebuie s„ vedem dac„ modificarea articolului rezolv„ problema sau nu rezolv„ problema. Deci Ón Rom‚nia, anual, avem c‚teva sute de mii de cauze civile, comerciale ∫i penale. Din cele c‚teva sute de mii de cauze, Ón c‚teva zeci de cauze p„r˛ile recuz„ judec„tori. Ce Ónseamn„ recuzare? Œnseamn„ c„ una

dintre p„r˛ile litigante, fie Ón cauzele civile, comerciale sau penale, cere Ónlocuirea judec„torului pentru motivele expres prev„zute de lege. Judec„torul suspend„ cauza ∫i ∫eful lui, Ón cazul judec„toriei, rezolv„ recuzarea. Dac„-l recuz„ pe judec„tor pune un alt judec„tor s„ rezolve cauza; dac„ nu accept„ recuzarea, aceast„ hot„r‚re poate fi atacat„. De obicei, aceste recursuri se rezolv„ Ón c‚teva zile, maximum o s„pt„m‚n„-dou„, domnule pre∫edinte. ™i v„ spun asta ca om care sunt la bar„ ∫i lupt Ómpotriva am‚n„rilor cauzei. Nu recuz„rile sau contesta˛iile la recuzare sunt cele care prelungesc procesul. Dup„ procedurile de recuzare se reintr„ Ón albia normal„ ∫i se judec„ cauza p‚n„ la sf‚r∫it. Dac„ noi nu accept„m recuzarea, solu˛ia propus„ aici mi se pare ajuridic„, scuza˛i-m„! Nu pot ataca cu fondul problemei problema recuz„rii. Degeaba o invoc Ón fondul problemei, c„ eu nu sunt de acord cu ce mi-a spus Ionescu, pentru c„ el e rud„ cu Popescu, care-mi este adversar Ón cauz„... Nu mai are nici o relevan˛„. Solu˛ia pe care mi-a˛i dat-o este atipic„ juridic. Nu rezolv„ problema. Este c‚rpeal„ juridic„, scuza˛i-m„! Nu are ce c„uta. Putem spune: îDomnule, po˛i cere recuzarea ∫i hot„r‚rea nu o mai po˛i ataca“. E un alt sistem juridic. Bun, r„u, asta este. Dar s„ spun c„ atac recuzarea Ómpreun„ cu fondul cauzei... scuza˛i-m„, mi se pare ie∫it din tiparele juridice normale!

V„ mul˛umesc. Domnul senator Dumitrescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004

Domnule pre∫edinte, a˛i pus, Óntr-adev„r, colegului Popa o Óntrebare, judicios pus„, ∫i anume: de c‚te ori se poate face o recuzare, pentru c„ dac„ se face de 4, 5, 6 ori atunci ce facem? Nu se poate face dec‚t o singur„ dat„. Pentru c„ este vorba de autoritate de lucru judecat. O dat„ ce s-a respins recursul Ómpotriva respingerii cererii de recuzare, hot„r‚rea are un caracter definitiv ∫i nu se mai poate repeta. Pentru c„ acela∫i complet de judecat„ va r„m‚ne Ón continuare s„ judece procesul. Nu se mai poate reitera cerere de recuzare at‚ta vreme c‚t ea a fost respins„ definitiv. Deci r„m‚ne o singur„ recuzare, nici dou„, nici mai multe.

Dac„ e acceptat„?

Dac„ se accept„ nu se mai face recurs, doar cealalt„ parte, care e nemul˛umit„. Se judec„ ∫i recursul ∫i r„m‚ne definitiv„. Dar, repet, e o problem„ de principiu care nu poate fi anulat„ de o problem„ care are un caracter administrativ. S„ se ia m„suri de c„tre instan˛a respectiv„ ca Ón aceea∫i zi s„ se transmit„ dosarul instan˛ei de recurs ca s„-l solu˛ioneze. Dar asta nu poate duce la Ónl„turarea unor principii consacrate Ón Constitu˛ie.

Mai sunt lu„ri de cuv‚nt Ón sal„? Dup„ care nu mai dau cuv‚ntul Ón sal„.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, ave˛i cuv‚ntul!

Cred c„ au avut dreptate to˛i colegii mei care au luat cuv‚ntul Ónaintea mea ∫i mai ales juristul Frunda, spun‚nd c„ afect„m ni∫te principii constitu˛ionale ∫i da˛i-mi voie s„-mi exprim surprinderea, de abia am terminat revizuirea Constitu˛iei ∫i am a∫ezat-o pe cele mai judicioase t„r‚muri Ón toate institu˛iile ei ∫i iat„ c„ acum se face o propunere printr-o ordonan˛„ de urgen˛„ s„ revenim la ceea ce dup„ un an ∫i ceva de chibzuial„ am convenit toate grupurile parlamentare. Domnule pre∫edinte ∫i stimate ∫i stima˛i colegi, am profesat 48 de ani avocatura. Un singur moment sau Óntr-o singur„ situa˛ie am recuzat un judec„tor ∫i a fost at‚t de Óntemeiat„ aceast„ obiec˛iune a mea Ónc‚t s-a ridicat el de pe scaun Ónainte de a se mai pronun˛a instan˛a.

Avoca˛ii au suficient„ Ón˛elepciune s„ nu se joace de-a recuzarea ∫i ∫tim foarte bine Ón ce Ómprejur„ri poate fi recuzat un judec„tor, mai ales acum — ∫i m„ bucur c„ este aici domnul secretar de stat de la Ministerul Justi˛iei — c‚nd nu to˛i judec„torii se bucur„, din p„cate... Am fost ministru al justi˛iei ∫i eu sunt foarte aproape de magistra˛i ∫i de procurori, chiar dac„ am fost numai

avocat. Dar nu se poate acum, c‚nd exist„ suspiciuni, s„ pui fr‚n„ la o procedur„ at‚t de corect„ ∫i s„ spui îN-am Óncredere Ón acest judec„tor“ ∫i dac„, printr-o subiectivitate, s„ spunem, instan˛a respinge, cum este posibil s„ refuz„m, Ón condi˛iile Constitu˛iei noastre, pe care, iat„, acum o respect„m cu to˛ii, s„ refuz„m o cale de atac, Ónc‚t mi se pare c„ ar fi o mare gre∫eal„ ca aceast„ ordonan˛a de urgen˛„ s„ fie adoptat„. Love∫te Ón credibilitatea noastr„, a justi˛iei noastre ∫i a modului Ón care este respectat„ Constitu˛ia. ™i de aceea nu ∫tiu, dac„ ar fi fost domnul ministru aici poate c„ — eu mai cunosc c‚teva asemenea cazuri — ar fi revenit d‚nsul, de∫i nu este numai... sau primul-ministru. Acest lucru se Ónt‚mpl„ mai rar sau niciodat„. Dar noi avem datoria, ca senatori, s„ Ómpiedic„m orice Ónc„lcare a prevederilor constitu˛ionale.

Da, mul˛umesc foarte mult. Sigur c„ deja ne-a˛i pus nou„, tuturor, prin luarea de cuv‚nt, un semn de Óntrebare legat de Ónc„lcarea Constitu˛iei. Este o problem„.

Domnul senator Iorgovan, dup„ care secretarul de stat ∫i pre∫edintele comisiei.

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Noi, juri∫tii, spunem, mai Ón glum„, mai Ón serios, c„ unde sunt doi juri∫ti sunt trei p„reri, dar este desigur o glum„, pentru c„ logica juridic„ ori exist„, ori nu exist„. Deci nu putem s„ avem dou„ categorii de logici juridice. Logica juridic„ Ónseamn„, Ónainte de toate, logica institu˛iilor, Ónseamn„ corelare Óntre legi ∫i Ónseamn„ a∫ezarea legilor organice, ∫i a legilor ordinare, ∫i a ordonan˛elor Ón matca Constitu˛iei, Ón litera ∫i spiritul Constitu˛iei.

Eu am mai spus ∫i spun ∫i de data aceasta c„ nu de pu˛ine ori noi, profesioni∫tii, Óntr-o zon„ sau alta a unor ∫tiin˛e, suntem pu∫i Óntr-o situa˛ie un pic mai delicat„ pentru c„ suntem oameni politici, suntem Óntr-o tab„r„ politic„ ∫i ne trezim c„ se face o anumit„ judecat„ cu privire la un fapt istoric. Eu, fiind profesor de istorie, stau, m„ pun Ón postura profesorului Buzatu. C‚t ar putea Domnia sa s„ nu spun„ c„ este o gre∫eal„, totu∫i, c„ istoria s-a scris altfel ∫i documentul care vine de la grupul nostru parlamentar este gre∫it? Cam asta este ∫i soarta avoca˛ilor ∫i a profesorilor de drept. Nu vreau s„ comentez prea mult, dar cred c„ Ón aceast„ problem„ ne gr„bim.

Eu am criticat-o pe doamna ministru, se ∫tie, dar da˛i-mi voie s„ spun c„ regret enorm c„ Domnia sa nu mai este la minister, pentru c„ n-ar fi permis a∫a ceva. S-a ajuns la aceast„ cale de atac la sugestia ministerului condus de Rodica St„noiu. Deci Ón urm„ cu un an ∫i ceva tot noi, Parlamentul acesta, am fortificat procedura penal„ pe filozofia Constitu˛iei. Nu vreau s„ ˛in o lec˛ie, dar dac„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 noi am introdus Ón Constitu˛ie, la revizuire, principiul dup„ care — de altfel, am introdus Ón Constitu˛ie o formul„ european„ — fiecare persoan„ are dreptul la un proces echitabil ∫i Óntr-un termen rezonabil. S-a pus problema de a ∫ti dac„ procesul penal mai este echitabil Ón condi˛ia Ón care eu, justi˛iabil, apreciez c„ modul Ón care se comport„ judec„torul, atitudinea prealabil„, Ón timpul ∫edin˛ei, Ómi respinge toate probele ∫i a∫a mai departe, ∫i fac cerere de recuzare ∫i cererea de recuzare se respinge de ∫eful lui, de pre∫edintele instan˛ei la judec„torie, de pre∫edintele judec„tor la tribunal ∫i a∫a mai departe, ∫i nu am cale de atac...? De aici a plecat totul. Ne-am Óntrebat noi: procesul mai este echitabil? Europa nu ne va Óntreba c‚nd am fost serio∫i, c‚nd am prins Ón Constitu˛ie principiul sau c‚nd men˛inem, de fapt, solu˛ii contrare acestui principiu Ón procedura penal„? ™i am fost to˛i de acord s„ introducem cale de atac.

**:**

Dac„ g‚ndim... Trebuie s„ g‚ndim. Probabil, domnule pre∫edinte, probabil c„ o s„ introducem m‚ine o excep˛ie. Nu putem... Da˛i-mi voie s„ folosesc o metafor„, nu putem s„ d„m foc la moar„ pentru c„ exist„ doi-trei ∫obolani, pentru c„, de fapt, asta facem noi, noi distrugem o institu˛ie. Institu˛ia aceasta a recursului la recuzare nu vizeaz„ numai aceast„ secven˛„ foarte mic„, p‚n„ la urm„, ca pondere cazuistic„, prelungirea mandatului de arestare. Cauzele penale sunt cauze penale — har Domnului! — fond, apel, recurs, prima instan˛„, a doua ∫i a∫a mai departe. ™i atunci noi Ónmorm‚nt„m o institu˛ie pentru c„ au ap„rut unele dificult„˛i Ón ceea ce prive∫te aplicarea acestei institu˛ii Ón anumite categorii de cauze penale. Poate punem o virgul„ acolo ∫i spunem: îcu excep˛ia unde“... nu Ón 48 de ore, ci imediat s„ se exercite recursul, atunci. Adic„ g„sim solu˛ii.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnule secretar de stat, v„ rog. Dac„ ave˛i r„spunsuri de dat.

## **Domnul Claudiu Seucan:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ a pornit de la sesizarea unor aspecte pe care noi, cu to˛ii, le cunoa∫tem: faptul c„ uneori indivizi extrem de periculo∫i ajung s„ fie judeca˛i Ón stare de libertate, iar apoi s„ nu mai poat„ fi prin∫i ∫i reÓncarcera˛i dup„ ce instan˛a pronun˛„ o hot„r‚re judec„toreasc„ de condamnare, ∫i Ón acest fel am Ón˛eles s„ punem cap„t acestor abuzuri de drept procesual.

Sigur, nu ∫tiu la ce caz Ón spe˛„ se refer„ domnul senator ∫i sigur c„ unde at‚˛ia avoca˛i senatori ∫i-au exprimat un punct de vedere ∫i noi, la minister, vom cugeta asupra acestei chestiuni ∫i, Ón m„sura Ón care reu∫im s„ g„sim o solu˛ie mai bun„ pentru a ajunge la acest scop al nostru, ca fiecare infractor aflat Ón stare de arest s„ fie judecat acolo unde este cazul, vom veni ∫i noi cu propuneri Ón acest sens.

Da, dar ordonan˛a Ó∫i produce efectele.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

Ce Ónseamn„ s„ atac„m o dat„ cu fondul? Care fond? P„i s-a judecat fondul. M-a judecat acela care am zis c„ exist„ suficiente temeiuri pentru a fi recuzat. ™i atunci, eu cred c„ dac„ mai g‚ndim... Oricum ordonan˛a produce efecte.

## **Domnul Mihail Lupoi**

**:**

Tocmai de aceea!

## Numai c„ Ó∫i produce efectele.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu este cazul pentru c‚teva... o s„pt„m‚n„, dou„... Eu ce v„ propun... Mai dori˛i s„ completa˛i ceva?

Da, domnule pre∫edinte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004

V„ ascult„m.

## **Domnul Aristide Roibu:**

## Domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi,

Œn primul r‚nd, sigur c„ eu nu vreau s„-i contrazic pe colegii mei care au vorbit Ónainte, dar, totu∫i, pentru c„ nu toat„ lumea Ón˛elege ce este cu aceast„ recuzare ∫i ceea ce se Ónt‚mpl„, a∫ vrea s„ Ómi permite˛i s„ v„ explic Ón c‚teva cuvinte, poate mai simplu, ∫i nu academic, aceast„ realitate cu care ne confrunt„m Ón momentul de fa˛„ prin modificarea pe care am adus-o Ón Codul de procedur„ penal„ ∫i pe care Guvernul dore∫te, Ón momentul de fa˛„, s„ o abroge.

Recuzarea, stima˛i colegi, un avocat poate s„ o fac„ la fiecare termen. Dac„ procurorul ar depune nu cu 8 zile Ónainte, ci chiar cu dou„ s„pt„m‚ni Ónainte de expirarea mandatului cererea de prelungire, vreau s„ v„ spun c„ un avocat g„se∫te solu˛ii ∫i, de comun acord cu f„ptuitorul, acesta poate s„ simuleze un atac de cord Ón sala de ∫edin˛„, cum a fost nu o dat„, nu o dat„ s-a Ónt‚mplat, ∫i, ca atare, se pot decala aceste termene ca s„ se ajung„ exact Ón momentul Ón care s„ introduc„ o cerere de recuzare a unui judec„tor, dosarul, p‚n„ c‚nd ajunge la instan˛a de recurs, s„ treac„ de termen, iar f„ptuitorul s„ fie pus Ón libertate.

Ce s-a Ónt‚mplat cu punerea Ón libertate a f„ptuitorului? Violatorul s-a Ónt‚lnit pe scara blocului cu victima. Deci s„pt„m‚na trecut„ a violat-o, iar s„pt„m‚na aceasta, pus Ón libertate, se Ónt‚lne∫te pe scara blocului. Uciga∫ul se Ónt‚lne∫te, de asemenea, cu membrii familiei celui asasinat.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Astea sunt pove∫ti.

## **Domnul Aristide Roibu:**

Nu sunt pove∫ti, domnule senator. V-a∫ ruga foarte mult. Eu nu v-am Óntrerup ∫i haide˛i s„ respect„m...

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Œn ce cauz„?

V„ rog s„ v„ prezenta˛i la Parchet ∫i s„-i Óntreba˛i, or s„ v„ dea cauze ∫i situa˛ii Ón care s-au Ónt‚mplat asemenea lucruri.

Ceea ce m„ surprinde Óns„ la colegul meu, pentru care am o deosebit„ considera˛ie, domnul senator Popa, totu∫i el este lider de grup al unui partid care se bate cu pumnul Ón piept c„ lupt„ Ómpotriva abuzurilor ∫i a∫a mai departe.

Domnule pre∫edinte!

Nu, dar Óncearc„ s„ m„...

Domnule pre∫edinte Roibu!

V„ rog, domnule pre∫edinte! Dumneavoastr„ m„ Óntrerupe˛i pe mine...

M„ asculta˛i o secund„?

Dar pe el nu l-a˛i Óntrerupt c‚nd a fost indisciplinat.

Domnule pre∫edinte, scuza˛i-m„ c„ v„ Óntrerup. V„ Óntrerup pentru c„ vorbi˛i deja Ón alt„ calitate dec‚t ca pre∫edinte al comisiei ∫i v„ rog s„ pofti˛i la tribun„.

## **Domnul Aristide Roibu:**

V„ mul˛umesc. Eu am cerut cuv‚ntul, dar nu mi l-a˛i dat.

Vi l-am dat, v„ rog frumos.

Nu, nu, Ónainte, c‚nd l-am mai cerut.

V„ rog frumos, p‚n„ la ora 19,30 v„ ascult„m.

## **Domnul Aristide Roibu:**

Fa˛„ de aceast„ situa˛ie, vreau s„ v„ spun ∫i poate colegii mei care sunt avoca˛i parlamentari... nu ∫tiu dac„ are vreunul vreun caz Ón care abuzurile de drept s„v‚r∫ite de avoca˛i Ón ceea ce prive∫te recuzarea acestor judec„tori, reu∫ita lor de a pune Ón libertate diver∫i infractori deosebit de periculo∫i au fost sanc˛ionate de c„tre barou. Eu vreau s„ v„ spun c„ am avut Ón activitatea mea de peste 20 ∫i ceva de ani de jurist ∫i avocat, am avut ∫i foarte multe litigii externe. Vreau s„ v„ spun c„, Ón Occident, dac„ un avocat Ó∫i permite s„ recuze un judec„tor f„r„ temei, Ón mod abuziv, profit‚nd de unele prevederi ale Codului de procedur„ penal„ sau ale Codului de procedur„ civil„, acela, Ón cele mai numeroase cazuri, Ó∫i pierde calitatea de avocat. Deci este exclus din barou. Œn Rom‚nia nu exist„ a∫a ceva. Po˛i s„ recuzi la instan˛e ∫i la judec„tori... Avem situa˛ii Ón care avoca˛ii Ó∫i permit s„ recuze to˛i judec„torii din Rom‚nia. Am Ónt‚lnit un asemenea caz de recuzare. ™i nimeni nu a luat nici un fel de m„sur„, nici baroul ∫i nici judec„torii, nici instan˛ele s„ sesizeze acest caz de abuz de drept. La noi este o obi∫nuin˛„ ca avoca˛ii s„ recuze c‚nd vor ∫i pe cine vor, s„ se intre Ón aceast„ procedur„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 la nesf‚r∫it, iar victima s„ se Ónt‚lneasc„ cu f„ptuitorul, iar noi s„ discut„m, Ón momentul de fa˛„, cum s„ protej„m f„ptuitorii ∫i nicidecum nu ne Óntreb„m dac„ victimele au ∫i ele dreptul la protec˛ie.

Or, legea penal„, Ón primul r‚nd, ap„r„ nu numai ordinea de drept Óntr-un stat, dar asigur„ ∫i protec˛ia victimelor.

Or, noi trebuie s„ ne g‚ndim dac„, prin respingerea sau am‚narea acestei ordonan˛e prin care se abrog„ aceast„ prevedere, care produce grave perturba˛ii Ón via˛a social„ a ˛„rii, nu cumva c„dem noi Óntr-o gre∫eal„ ∫i stimul„m abuzul de drept al avoca˛ilor, care, din anumite scopuri, de glorie, de bani sau din alte motive, caut„ ni∫te subterfugii ∫i noi le deschidem larg poarta, sub diferite pretexte, pentru a-∫i exercita aceste conduite, care sunt departe de deontologia juridic„.

Œnc„ o dat„, vreau s„ spun, am toat„ considera˛ia fa˛„ de domnul senator Nicolae-Vlad Popa, dar, totu∫i, Ón calitatea lui de lider politic al Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, m„ declar surprins c„ adopt„ o asemenea pozi˛ie de protec˛ie a f„ptuitorilor, ∫i nu a victimei, de protec˛ie a abuzului de drept, prin exercitarea abuziv„ de c„tre avoca˛i a institu˛iei recuz„rii.

**:**

Drept la replic„! Drept la replic„! De dou„ ori mi s-a pronun˛at numele.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimate colege ∫i stima˛i colegi...

V„ dau, v„ dau cuv‚ntul imediat.

Am o rug„minte, Óns„. Cred c„ am dori cu to˛ii s„ ne scoate˛i din disputa asta ∫i s„ o transfera˛i la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, unde s„ vin„ ∫i domnul senator Frunda, ∫i domnul senator Bindea.

Deci eu v„ Ón˛eleg foarte bine. Rug„mintea este, v„ dau cuv‚ntul Ón ordinea Ón care a˛i solicitat, haide˛i s„ sintetiz„m, s„ nu transform„m Óntr-o lupt„ politic„ aprig„ pe tema asta.

Œmi dau seama c„ la mijloc este vorba ∫i de bani mul˛i, apropo de avoca˛i, dar nu asta este o treab„. Dumneavoastr„, cu inteligen˛a pe care o ave˛i ∫i — slav„ Domnului! — ave˛i destul„, s„ g„si˛i o formulare, Ómpreun„ cu Ministerul Justi˛iei, pentru cazurile de excep˛ie, c‚nd persoane care n-au voie s„ fie Ón libertate sunt sub arest ∫i, Ón perioada asta de recuzare, s„ nu ias„ afar„. Asta e treaba. E foarte simpl„.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa are cuv‚ntul, dup„ care domnul senator György Frunda, dup„ care domnul senator Liviu-Doru Bindea.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

™i doamna senator Norica Nicolai.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Cine?

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Doamna senator Norica Nicolai.

**Domnul Ion Solcanu**

**:**

Dar o lu„m de la cap„t, acum?

Acum o v„d c„ e prezent„ la lucr„ri.

Doamna senator Norica Nicolai. Nu, dar domnul secretar...

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

Domnule pre∫edinte, a∫ face o precizare: eu am o experien˛„ de 32 de ani numai Ón profesia de avocat ∫i v„ rog s„ crede˛i c„ aici nu este vorba de bani, ci este vorba de dreptul unui cet„˛ean de a fi judecat drept, ∫i anume, el s„ fie cu cugetul Ómp„cat c„ acel personaj care Ól judec„ nu este nici Óntr-o rela˛ie de prietenie, nici Óntr-o rela˛ie de rudenie ∫i a∫a mai departe.

Domnule senator...

Domnule pre∫edinte...

Era cazul din pres„, i-a dat drumul din pu∫c„rie ∫i a omor‚t a doua zi. L„sa˛i-o-ncolo de treab„!

Dar vi s-a explicat. A fost gre∫eala procurorului, vi s-a explicat.

Deci, domnule pre∫edinte...

Da.

Domnul pre∫edinte Aristide Roibu a pus carul Ónaintea animalelor de trac˛iune. Deci a discutat despre abuz, neg„sind o solu˛ie Ómpotriva abuzului. Nimeni nu spune c„ un abuz nu trebuie — ∫i este, ast„zi, prin amenzi — pedepsit. Un abuz trebuie pedepsit. Dar pentru ca s„ acoperim o gre∫eal„ a unui procuror, s„ nu d„m dreptul persoanei s„ fac„ recurs, deci s„ i se aplice acel drept constitu˛ional de a apela sau a recura hot„r‚rea, nu e drept.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 A∫adar, efectiv, eu Ón˛eleg scuzele, iar orice fel de am‚nare — v„ pot spune — lezeaz„ interesele oamenilor, pentru c„ pot fi — ∫i, Ón aceast„ perioad„, este Ón vigoare — cazuri Ón care un cet„˛ean nu are dreptul, datorit„ acestei ordonan˛e, s„ fac„ recurs la recuzare.

Deci solu˛ia este un vot, c‚t mai repede, Ón procedur„ de urgen˛„, ne afl„m Ón procedur„ de urgen˛„, s„ plece ∫i la Camer„, s„ aib„ votul, ∫i domnii de la minister s„ g„seasc„ solu˛ii care, Óntr-adev„r, pot fi aplicate, nu cele neconstitu˛ionale.

Rug„mintea este s„ da˛i ∫i dumneavoastr„ o m‚n„ de ajutor.

Domnul senator Frunda.

## **Domnul Frunda György:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Voi fi scurt. Grupul nostru parlamentar sus˛ine ideea de a retrimite proiectul de lege la comisie, sunt de acord cu acest lucru.

Da˛i-mi voie c‚teva zeci de secunde!

Nu sunt, Óns„, de acord cu explica˛iile date Ón leg„tur„ cu Ónt‚lnirea dintre victim„ ∫i agresor. Nici un judec„tor nu are voie s„ dea asemenea exemple, pentru c„ trebuie s„ fie impar˛ial ∫i s„ urm„reasc„ stabilitatea social„ a ˛„rii, nici un parlamentar nu trebuie s„ porneasc„ de la exemple personale sau de la incidente personale, dac„ dori˛i, ci de la interesul legislativ.

Pe de alt„ parte, fiind de acord cu prima sus˛inere a domnului senator Antonie Iorgovan, resping categoric a doua sus˛inere a domnului senator Iorgovan referitoare la ministrul justi˛iei.

Eu cred c„ domnul ministru Cristian Diaconescu are nu numai o carism„ european„, ci ∫i o minte european„, ∫i eu, analiz‚nd ceea ce s-a f„cut Ón ultimele c‚teva luni de zile, eu cred c„ multe lucruri, care nu erau aliniate la normele Uniunii Europene, s-au aliniat Ón ultimele 4-5 luni de zile.

Deci eu Ól felicit pe actualul ministru, pentru c„ a corectat foarte multe lucruri care nu erau la locul lor — iat„, de exemplu, organizarea Consiliului Superior al Magistraturii — ∫i-i doresc s„ mergem Ón continuare pe aceea∫i linie.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Antonie Iorgovan**

**:**

Am corectat-o noi.

Domnul senator Bindea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Este evident c„ toate argumentele care sunt Ón favoarea acestui act normativ sunt sub˛iri, ca dovad„

faptul c„ s-a ajuns s„ se fac„ exemplific„ri care nu au ce c„uta Ón acest context.

Se discut„ un principiu, doamnelor ∫i domnilor senatori. Nu pot omorÓ principiul pentru ideea c„ se Ónt‚lne∫te victima cu inculpatul. P„i, ei oricum se vor Ónt‚lni, chiar ∫i dup„ executarea pedepsei. ™i acesta este un motiv ca s„ omori principiul unei c„i de atac? P‚n„ la urma-urmei, este o hot„r‚re, este dreptul constitu˛ional al fiec„rui cet„˛ean de a se Óndoi de o hot„r‚re judec„toreasc„ ∫i de a o ataca. Este un principiu consacrat, este un principiu european, un principiu constitu˛ional, iar tot ceea ce s-a spus Ón favoarea Ónl„tur„rii acestui principiu eu cred c„ nu poate s„ fie re˛inut.

De asemenea, consider c„ — Ón afar„ de faptul c„ este foarte important ca stima˛ii mei colegi de la P.S.D. s„-mi permit„ s„-mi expun punctul de vedere...

Mai suntem colegi?

## **Domnul Liviu-Doru Bindea:**

Sunt coleg de Parlament cu dumneavoastr„ to˛i. Sper c„ m„ recunoa∫te˛i ∫i v„ mul˛umesc pentru asta.

De aceea, eu cred c„ va trebui ca aceste lucruri, ca aceast„ chestiune s„ fie tran∫at„ ast„zi. Nu cred c„ se poate pune Ón discu˛ie sau c„ este oportun s„ punem Ón discu˛ie trimiterea la comisie.

V„ rog, domnule pre∫edinte, supune˛i la vot aceast„ ordonan˛„, iar doamnelor ∫i domnilor colegi, v„ rog s„ respinge˛i, urm‚nd ca printr-un nou proiect legislativ s„ se l„mureasc„, inclusiv cu solu˛iile care au fost sugerate aici ∫i care pot s„ fie solu˛ii viabile, ∫i care s„ fac„ mult mai mult bine dec‚t at‚t de mare r„u care s-ar face prin Ónl„turarea posibilit„˛ii de a fi exercitat„ o cale de atac cu privire la o hot„r‚re judec„toreasc„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

Dac„ suntem Ón procedur„ de urgen˛„ nu se Ónt‚mpl„ nimic dou„ s„pt„m‚ni. Dar nu asta este problema. E o solicitare, din partea a dou„ grupuri, de retrimitere la comisie...

Scuza˛i-m„!

Doamna senator Norica Nicolai, v„ rog, veni˛i l‚ng„ noi, aici!

## **Domnul Antonie Iorgovan**

**:**

V„ mascheaz„ pupitrul, s„ ∫ti˛i!

Ce s„ facem, o s„ mai tai din pupitrul acela!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004

## Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Doresc s„ precizez c„ sunt un avocat care nu profeseaz„ ∫i am fost mai mult„ vreme procuror.

Cred c„ este pentru a nu ∫tiu c‚ta oar„ c‚nd Ón fa˛a eviden˛ei, Ón fa˛a respectului fa˛„ de principiile constitu˛ionale, a respectului fa˛„ de valorile dreptului european, pe care tocmai le-am consacrat, Ón urm„ cu un an, Ón Constitu˛ie, c‚nd am g‚ndit Ómpreun„ ce Ónseamn„ proces echitabil, ce Ónseamn„ celeritate, ce Ónseamn„ garan˛ii procesual-penale ∫i, Ón special, respectarea drepturilor omului Ón procesul penal, Ón Rom‚nia lucrul „sta nu s-a prea Ónt‚mplat, noi punem — Ón aceea∫i atitudine tipic rom‚neasc„ — problema g„sirii solu˛iei de compromis.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, nu exist„ compromis fa˛„ de prevederile constitu˛ionale. Constitu˛ia este foarte clar„ cu privire la aceast„ garan˛ie ∫i to˛i am vorbit despre rela˛ia dintre victim„ ∫i autor, de parc„ to˛i am fi reporteri de televiziune ∫i am filma m‚ine ce se Ónt‚mpl„ c‚nd X a ie∫it din penitenciar ∫i cum Ó∫i caut„ sau nu Ó∫i caut„ el victima.

Cred c„ suntem oameni foarte responsabili. De ce legiuitorul a prev„zut Ón Codul de procedur„ penal„ institu˛ia recuz„rii? Sunt at‚tea ac˛iuni administrative pe care Ministerul Justi˛iei le-a exercitat Ón prezent ∫i Ón care pune sub semnul Óndoielii probitatea, onestitatea ∫i corectitudinea unor magistra˛i. Salut aceast„ decizie, dar de ce nu d„m voie ∫i p„r˛ii s„ pun„ sub semnul Óndoielii corectitudinea ∫i modul Ón care se administreaz„ justi˛ia de c„tre un magistrat? Pe ea trebuie s„ o obstruc˛ion„m, pentru c„ Ón administrarea justi˛iei exist„ unii care nu-∫i fac treaba ∫i se duc cu Ónt‚rziere, nerespect‚nd dispozi˛iile procedurale, ∫i exist„ avoca˛i care abuzeaz„ de drept.

Salut, desigur, discursul colegului meu Aristide Roibu, dar exist„ posibilitatea sanc˛ion„rii de c„tre comunitatea profesional„, domnule coleg, a celor care exercit„ cu reacredin˛„ aplicarea principiilor legale.

Deci eu cred c„ este cazul ca Ón momentul „sta s„ d„m dovad„ de respect fa˛„ de noi Ón∫ine, cei care am votat aici o serie de principii constitu˛ionale, ∫i s„ d„m un vot, pentru c„ nu exist„ compromis la respectarea Constitu˛iei.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Da. Adev„rul e undeva pe la mijloc, apropo de Constitu˛ie. Principalul este s„ scoatem legi bune ∫i s„ ap„r„m cet„˛enii Ómpotriva violen˛ei. Asta este ideea principal„. Dac„ sunte˛i de acord, bine. Deci, s„ scoatem legi bune, s„ ap„r„m cet„˛enii, c„ se Ónt‚mpl„ at‚tea Ón ˛ar„, pe ∫mecherii, intervin Ón proces, dep„∫e∫te termenul, a sc„pat Ón libertate ∫i a mai omor‚t trei in∫i. Citi˛i ∫i dumneavoastr„ presa, nu numai eu, ∫i observa˛i c‚te sunt. Dar nu este rolul meu, dumneavoastr„ v„ pricepe˛i

cel mai bine la subiectul „sta, ∫i rug„mintea este s„ g„si˛i o solu˛ie adecvat„ pentru a intra Ón normalitate pe treaba asta. A mai fost odat„, cu bancruta, v„ aduce˛i aminte. S„ nu relu„m istoria.

Sunt dou„ solicit„ri a dou„ grupuri pentru reÓntoarcerea la comisie.

Rug„mintea este: mar˛i — Óntrunirea cu ministrul justi˛iei Ón persoan„, domnul secretar de stat, mar˛ea viitoare, ∫i joi s„ o discut„m, tot s„pt„m‚na viitoare, pentru c„ e Ón procedur„ de urgen˛„, a∫a cum s-a zis aici, s„ nu pierdem timpul. Nu g„si˛i o formul„, trecem direct la vot pe ceea ce ni s-a propus ast„zi.

Bine. V„ mul˛umesc foarte mult.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 57/2004 pentru modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul Ón regim de taxi ∫i Ón regim de Ónchiriere.

Tot domnul secretar de stat Sandu, v„ rog.

™i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Acest proiect de lege s-a n„scut din necesitatea elimin„rii din actele normative a barierelor privind libera circula˛ie a serviciilor ∫i, astfel, Ón acest context se Ónscrie ∫i demersul de modificare a Legii nr. 38/2003 privind transportul Ón regim de taxi, astfel c„, Ón aceast„ lege, defini˛ia operatorului de transport taxi, defini˛ia operatorului de transport Ón regim de Ónchiriere, precum ∫i activitatea de dispecerat taxi era prev„zut„ s„ se desf„∫oare de persoan„ juridic„ rom‚n„. Aceste prevederi constituind o m„sur„ discriminatorie, prin limitarea accesului la pia˛„ pe baza na˛ionalit„˛ii, acest lucru se poate solu˛iona prin Ónlocuirea denumirii îpersoan„ juridic„ rom‚n„“ cu denumirea îpersoan„ juridic„“ din cadrul Legii nr. 38/2003.

Fa˛„ de cele prezentate, v„ rog s„ aproba˛i acest proiect de lege.

## V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte Aristide Roibu, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

## Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a luat Ón dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 nr. 57/2004 pentru modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul Ón regim de taxi ∫i Ón regim de Ónchiriere, ∫i a hot„r‚t s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente.

Œn vederea perfec˛ion„rii cadrului legislativ Ón domeniul transportului ∫i pentru alinierea la legisla˛ia comunitar„, se impune Ónlocuirea denumirii îpersoan„ juridic„ rom‚n„“ cu denumirea îpersoan„ juridic„“. Motivele v-au fost prezentate de domnul secretar de stat, privind libera circula˛ie a serviciilor.

Œn consecin˛„, supunem spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului raportul de admitere, Ómpreun„ cu proiectul de lege.

Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege se Óncadreaz„ Ón categoria legilor ordinare ∫i urmeaz„ s„ fie adoptat potrivit art. 76 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„ Ón 2003.

V„ mul˛umesc.

Da. V„ rog, dezbateri generale dac„ sunt? Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Domnule pre∫edinte, pentru c„ am lucrat la preg„tirea acestei legi, a∫ vrea s„ fac o precizare c„tre domnul ministru. Aceast„ lege nu s-a n„scut datorit„ unor necesit„˛i de circula˛ie a serviciilor sau bunurilor, ci s-a n„scut datorit„ interesului personal al deputatului P.S.D. de Neam˛, Bivolaru Ioan, care, la vremea respectiv„, Ó∫i crease Camera Na˛ional„ a Taximetri∫tilor ∫i a creat, pe baz„ de legitima˛ie de partid, ∫i filiale jude˛ene, ∫i urma s„ conduc„, conform legii atunci introduse, aceast„ activitate, colect‚nd taxe de la to˛i taximetri∫tii din Rom‚nia.

Am reu∫it noi, p‚n„ la urm„, s„ mai repar„m ceva la aceast„ lege, dar a reu∫it, cu ajutorul Guvernului, ca tot aceast„ Cas„ Na˛ional„ ∫i filialele din ˛ar„...

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa, sunte˛i la declara˛ii politice, Ón˛eleg.

Nu, nu, at‚ta, o singur„ fraz„, s„ aprobe orice activitate de taximetrist Ón ˛ar„.

A∫a c„, din p„cate, interven˛ia dumneavoastr„ Óncearc„ s„ o alinieze, ea nu este o lege care poate fi aliniat„ la reglement„rile comunitare, pentru c„ este discriminatorie Ón leg„tur„ cu persoanele fizice ∫i persoanele juridice, care nu sunt l„sate, dec‚t Óntr-un cuantum, s„ ac˛ioneze, o treime la dou„ treimi, ∫i privind modalit„˛ile de aprobare — spun eu — de c„tre aceste case instituite Ónainte de intrarea Ón vigoare a legii.

A∫a cum spune˛i dumneavoastr„, este bine s„ intre ∫i operatori str„ini, s„ fac„ concuren˛„ adev„rat„, pentru c„, actualmente, s-a ajuns la un monopol Ón privin˛a

aprob„rilor date numai de aceast„ Cas„ Na˛ional„ a Taximetri∫tilor.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult, deci sunte˛i de acord cu proiectul de lege?!

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Mai lucra˛i ceva!

Mul˛umesc foarte mult.

Mai sunt interven˛ii?

Œmi permite˛i?

Da, domnule secretar de stat.

Eu m-am referit la acest proiect de lege, nu la Legea nr. 38.

S-a Ón˛eles treaba aceasta, s-a Ón˛eles. Nu mai sunt interven˛ii, da?

S-a Ón˛eles.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu avem amendamente.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2004 pentru ratificarea Memorandumului de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul na˛ional PHARE 2003 pentru Rom‚nia, semnat la Bucure∫ti la 2 decembrie 2003.

V„ rog s„ v„ prezenta˛i, domnule secretar de stat, ∫i prezenta˛i o scurt„ expunere...

## **Domnul Paul Ichim** — _secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

Sunt Paul Ichim, secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice.

Numai o secund„, domnule pre∫edinte ™tefan Viorel, v„ rog s„ lua˛i loc.

Acum ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Acest proiect de lege are ca obiect...

V„ rog s„ v„ ∫i prezenta˛i, s„ v„ cunoasc„ lumea.

M-am prezentat Ónainte, dar m„ mai prezint o dat„, nici o problem„.

V„ rog.

Sunt Paul Ichim, secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice.

Mul˛umesc foarte mult, nu am auzit eu. V„ ascult„m.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Memorandumului de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, referitor la Programul PHARE 2003 pentru Rom‚nia.

Programul asigur„ finan˛area nerambursabil„ din partea Comisiei Europene cu suma de 265,5 milioane euro, cu posibilitatea de contractare p‚n„ la 30 noiembrie 2005. La alocarea PHARE, Ón valoare de 265,5 milioane euro, se adaug„ contribu˛ie local„, 77,846 milioane euro, cofinan˛are na˛ional„ de la bugetul de stat.

Sistemul de cofinan˛are a contractelor va fi comun, de tip îjoint co-finance“, prin care cofinan˛area se va ad„uga fondurilor PHARE ∫i va urma regulile ∫i procedurile PHARE.

Volumul ∫i structura fondurilor alocate, fie PHARE, fie cofinan˛are na˛ional„, pentru fiecare proiect Ón parte, sunt detaliate Ón fi∫ele de proiect care vor face obiectul unui schimb de scrisori Óntre semnatarii memorandumului de finan˛are. Fi∫ele de proiect constituie documente tehnice pe baza c„rora se realizeaz„ implementarea proiectelor.

Camera Deputa˛ilor a adoptat actul normativ Ón 24 iunie, comisiile de specialitate ale Senatului au Óntocmit raport de adoptare Ón forma Camerei Deputa˛ilor, iar Ministerul Finan˛elor Publice propune ∫i sus˛ine, Ón numele Guvernului, adoptarea actului normativ Ón forma rezultat„ din raport.

## Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte ™tefan, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Comisia noastr„, pe baza avizelor favorabile primite din partea Comisiei pentru politic„ extern„ ∫i din partea Consiliului Legislativ, a Óntocmit raport favorabil, f„r„ amendamente.

Supunem spre dezbatere ∫i adoptare proiectul Ón forma transmis„ de Camera Deputa˛ilor, cu precizarea c„ legea are caracter ordinar.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Da, v„ rog, lu„ri de cuv‚nt dac„ sunt? Dezbateri generale. Nu sunt. Este vorba despre un memorandum, o Ón˛elegere.

V„ mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 50/2004 pentru reglementarea unor m„suri cu privire la finalizarea privatiz„rii unor societ„˛i comerciale aflate Ón dificultate.

## **Doamna Cristiana Radu** — _vicepre∫edinte al Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului_ **:**

Radu este numele meu, vicepre∫edinte A.V.A.S.

Da, v„ rog, v„ ascult„m.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ rug„m s„ aproba˛i proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 50/2004 care reglementeaz„ m„suri cu privire la finalizarea privatiz„rilor unor societ„˛i comerciale aflate Ón dificultate.

Aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ s-a n„scut din necesitatea consolid„rii contractelor de v‚nzare-cump„rare ac˛iuni ale societ„˛ilor: Combinatul de O˛eluri Speciale — T‚rgovi∫te, îSiderurgica“ — Hunedoara ∫i Combinatul Siderurgic — Re∫i˛a. Dup„ cum observa˛i, cele trei societ„˛i sunt toate din domeniul siderurgiei.

Sunt m„suri speciale promovate prin ordonan˛e ∫i sunt necesare Ón procesul de privatizare, restructurare ∫i consolidare a privatiz„rii. Se acord„ unele Ónlesniri la plata unor obliga˛ii bugetare, Ómpreun„ cu dob‚nzile ∫i penalit„˛ile de Ónt‚rziere acumulate pentru neplata la termen a acestora, stabilindu-se, totodat„, ∫i data p‚n„ la care acestea se calculeaz„.

Lipsa m„surilor prev„zute Ón aceast„ ordonan˛„ ar face imposibil„ finalizarea privatiz„rii acestor societ„˛i Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 termenii ∫i condi˛iile stabilite de strategia Guvernului, pe planul integr„rii Ón Uniunea European„, c‚t ∫i evaluarea ∫i autorizarea ajutoarelor de stat acordate societ„˛ilor comerciale din industria siderurgic„.

## V„ mul˛umesc.

Raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci Ól prezint„ domnul pre∫edinte ™tefan Viorel.

Domnule pre∫edinte,

Comisia noastr„ a Óntocmit raport favorabil, f„r„ amendamente, ∫i supune spre dezbatere ∫i adoptare proiectul de lege Ón forma transmis„ de Guvern, cu precizarea c„ legea are caracter ordinar.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Hanganu.

Domnule pre∫edinte,

Departe de a analiza problema de fond, Óns„ problema mi se pare curioas„, pentru c„ noi avem deja dou„ legi, o Lege pentru accelerarea privatiz„rii ∫i o lege postprivatizare, dou„ legi extrem de permisive, ∫i nu mai Ón˛elegem de ce este nevoie ca pentru fiecare societate, Ón situa˛ia respectiv„, s„ se dea o alt„ ordonan˛„, o alt„ lege, c‚nd toate m„surile care se prev„d ∫i Ón respectiva ordonan˛„ sunt prinse Ón cele dou„ legi: Ón Legea pentru accelerarea privatiz„rii ∫i Ón Legea postprivatizare, pe care tot noi le-am aprobat aici.

Da, v„ rog s„ da˛i un r„spuns, dar s„ Ól ascult„m Ónt‚i ∫i pe domnul senator Popa.

Mai am o Óntrebare, sigur c„, procedural, ar trebui s„ fie prezent ∫i Ministerul Finan˛elor Publice, dar, m„ rog, asta este o alt„ problem„, eu a∫ vrea s„ ∫tiu dac„...

Este un proiect al Guvernului, deci finan˛ele ∫i-au dat avizul.

Bun, vreau s„ pun urm„toarea Óntrebare: aceast„ problem„ se putea rezolva cu hot„r‚re de guvern? Pentru c„, dup„ cuno∫tin˛ele mele, Guvernul putea s„ hot„rasc„ ∫i p„rerea mea este c„ se Óncearc„ a se arunca, pe undeva, responsabilitatea Ón curtea Parlamentului. Este vorba de acoperirea unor g„uri negre, acoperirea unor g„uri negre provenite din gre∫eala A.V.A.B.-ului sau A.V.A.S.-ului, pentru c„ nu noi am f„cut

privatizarea, ci Guvernul, prin A.V.A.B. ∫i A.V.A.S., a f„cut aceste privatiz„ri ∫i dac„ Ón acele privatiz„ri nu erau clauze care s„ cuprind„ ∫i r„spunderea pentru gre∫elile, pentru culpa comis„, sigur c„ s-a ajuns la aceast„ situa˛ie de a mai pl„ti Ónc„ o dat„ acoperirea, cum spuneam, a acestei g„uri negre.

Œntrebarea este: se putea sau nu, pentru c„ eu ∫tiu r„spunsul, dar este Óntrebare retoric„, bineÓn˛eles.

Dac„ m„ crede˛i pe cuv‚nt, domnule senator Popa, ∫i m„ considera˛i finan˛ist, nu se putea dec‚t prin ordonan˛„, nu ne permite bugetul, dac„ m„ crede˛i.

Numai o secund„, domnul senator Iuliu P„curariu, dup„ aceea ∫i domnul Nedelcu.

M-ar interesa dac„ doamna secretar de stat ∫tie c‚t este cuantumul datoriilor la bugetul de stat care se anuleaz„, nu vorbesc de dob‚nzi ∫i penalit„˛i, ∫i la bugetul asigur„rilor sociale, valoarea?!

Nu exist„ aer condi˛ionat?!

Aveam odat„, din p„cate nu au reu∫it s„ repare aerul condi˛ionat.

Domnul senator Nedelcu ∫i... a mai cerut cineva cuv‚ntul? Doamna senator Norica, a∫a activ„ dup„ vacan˛a asta? V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ rog.

La prima vedere acest proiect de lege pare menit a Óncuraja privatizarea, dar eu m„ tem c„ este menit s„ mascheze ni∫te pierderi imense Ón bugetul de stat.

Œn momentul c‚nd am votat Ordonan˛a nr. 116/2004 privind privatizarea S.C. îSiderurgica“ v„ atr„geam aten˛ia asupra acestor Ónt‚rzieri care constau Ón faptul c„ contractul de privatizare s-a Óncheiat la data de 8 octombrie 2003, iar transferul dreptului de proprietate, la vremea c‚nd f„ceam discu˛ie, Ónc„ nu era realizat, s-a realizat la 22 aprilie 2004, dup„ ∫ase luni.

Practic, aceast„ ordonan˛„ vine s„ modifice termenul de scutire a acestor datorii, de la data semn„rii la data prelu„rii acestor ac˛iuni. Este vorba de circa ∫ase luni Ón care îSiderurgica“, spre exemplu, pentru c„ ∫tiu mai bine situa˛ia, a consemnat datorii imense, ∫i nu din vina societ„˛ii, nu din vina salaria˛ilor de acolo, ci din vina managementului p„r˛ii indiene care ∫i-a impus punctul de vedere f„r„ a r„spunde acum pentru acest lucru.

V„ spuneam atunci c„ se consemneaz„ pierderi imense, pia˛„ exista, comenzi existau, din p„cate, datorit„ managementului lor, s-au consemnat datorii imense. Nu st„p‚nesc acum cifra exact„, Óns„ sunt convins c„ ea se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 cunoa∫te foarte bine ∫i sunt curios de ce se ascunde aceast„ cifr„ ∫i unde se afl„ aceast„ sum„.

Vreau s„ v„ mai spun c„ ast„zi scutim de datorii ni∫te Óntreprinz„tori care profit„ de sl„biciunea noastr„, cei care vot„m cu u∫urin˛„ aceste scutiri, c‚nd situa˛ia este foarte grav„, bugetul de stat este ∫i a∫a v„duvit de sume imense, ∫i nu fac referire dec‚t la situa˛ia din Ónv„˛„m‚nt ∫i din s„n„tate. ™ti˛i foarte bine unde se afl„ Ónv„˛„m‚ntul ast„zi, datorit„ fondurilor.

Consiliul local din Hunedoara, cu chiu, cu vai, a reu∫it s„ recupereze circa 1.700.000 dolari, datorit„... eu ∫tiu, unor negocieri îla s‚nge“ duse de partea indian„, care a l„sat impresia c„ a f„cut o concesie acestora, deci Consiliului local, pentru c„ îSiderurgica“ avea datorii de circa 3.400.000 dolari, pe care acum nu le pl„te∫te, pl„te∫te numai 1.700.000 dolari.

De asemenea, vreau s„ v„ spun c„ partea indian„ face o politic„ salarial„ de jungl„, a concediat o mul˛ime de salaria˛i de acolo, l„s‚nd, practic, Ón imposibilitate ca salaria˛ii s„ Ó∫i desf„∫oare Ón condi˛ii normale activitatea, practic, ei nu Ó∫i mai pot desf„∫ura concedii, nu mai pot s„ Ó∫i ia liber, fiind foarte pu˛ini.

Dar ce propui, domnule Nedelcu, pentru c„ trebuie s„ fii pozitiv, e∫ti senator al Rom‚niei! Propui s„ Ónchidem Hunedoara?!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Care buzunare, domn’e, c‚nd nu exist„ bani?!

## **Domnul Ioan Aurel Rus**

**:**

S„ vin„ ministrul aici s„ ne spun„!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Trebuie s„ vii cu propunere, spui ceva... îEu, Nedelcu, m„ duc ∫i iau Hunedoara“.

Doamna senator Norica Nicolai.

Domnule pre∫edinte,

Eu am ni∫te Óntreb„ri...

S-au furat banii care nu exist„, l„sa˛i-o Óncolo de treab„!

Nu pot s„ nu Ómi exprim Óngrijorarea c„ va fi dificil pentru Rom‚nia s„ Óncheie Capitolul îConcuren˛„“, c„ probabil p‚n„ Ón decembrie tot vor mai fi scutiri, anul„ri ∫i am‚n„ri, de∫i Capitolul îConcuren˛e“ este unul prioritar ∫i nu comentez managementul. O s-o rog pe reprezentanta A.V.A.S.-ului s„ ne explice de unde provin aceste debite, care este situa˛ia pentru fiecare societate Ón parte ∫i care sunt, de fapt, sumele care ni se propun a fi anulate, pentru c„ este firesc, Ón spiritul transparen˛ei, ca Parlamentul s„ ∫tie pentru ce sume se voteaz„ ∫i s„ ne spun„ Ón ce m„sur„ a luat institu˛ia, care este aceea∫i care a ∫i privatizat aceste societ„˛i, pentru respectarea prevederilor legale, c„ doar avem ∫i ni∫te legi ale r„spunderii func˛ionarilor publici ∫i ministeriali Ón ˛ara asta, avem ∫i ni∫te legi care ne oblig„ la ac˛iuni Ón regres pentru pagubele produse prin activit„˛ile pe care le desf„∫ur„m, ∫i atunci vom vedea ce bun management este la A.V.A.S., ∫i ave˛i o explica˛ie.

Nu...

## Da, mul˛umesc.

Atunci?

Nu, propun s„ se analizeze cine este vinovat pentru aceste pierderi consemnate Ón cele ∫ase luni.

Domn’e, ce propui pentru ziua de m‚ine? Pentru ziua de m‚ine ce propunere ai, c„ a∫a, e simplu s„ vorbim!

P„i e simplu, atunci Ónseamn„ c„ miliarde de dolari vor fi ascunse Ón diverse buzunare, f„r„ ca noi s„ ∫tim ∫i oamenii s„ r„spund„ ei pentru ace∫ti bani.

Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator BÓciu.

## Domnule pre∫edinte,

Ca solu˛ie pentru A.V.A.S., cea mai la Óndem‚n„, prima solu˛ie, ar fi aceea de a pune Ón locul Ordonan˛ei nr. 66/1997, care stabilea un cadru legal pentru func˛ia de manager Ón Rom‚nia, o lege. Aceast„ ordonan˛„, transformat„ Ón lege, a fost abrogat„ prin votul Parlamentului, pe 8 ianuarie 2001, ∫i p‚n„ la ora actual„ Ón Rom‚nia nu mai exist„ o lege care s„ reglementeze situa˛ia managerilor. Cred c„ acesta e motivul principal pentru care s-a ajuns Óntr-o situa˛ie dezastruoas„ cu toate societ„˛ile comerciale cu capital majoritar de stat.

Ca s„ revin la ordonan˛a Ón discu˛ie, sunt trei probleme: era de a∫teptat ca ordonan˛a s„ scuteasc„ de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 datorii ∫i penalit„˛i societ„˛ile privatizate la o anumit„ dat„. Prezenta ordonan˛„ intervine asupra procesului de privatizare Ón mod curios: Ón cadrul lui C.O.S. T‚rgovi∫te scute∫te de datorii societatea nu la data contractului de privatizare, nu la data transferului de proprietate, ci la o dat„ arbitrar aleas„ — iunie 2004. Œn cazul celorlalte dou„ societ„˛i, se scutesc datoriile la buget — penalit„˛i ∫i dob‚nzi — la data transferului de proprietate. Curios este c„ nu se arat„ Ón lege ce datorii s-au acumulat la bugetul de stat, ce penalit„˛i, ce dob‚nzi Ón perioada scurs„ de la data semn„rii contractului de privatizare p‚n„ la data transferului de proprietate. Ce pagube au produs ace∫ti investitori strategici la societ„˛ile respective? De ce alege Guvernul rom‚n astfel de solu˛ii? Este vorba de situa˛ii critice de a reveni Ón proprietatea statului societ„˛i cum sunt: C.O.S. T‚rgovi∫te, îSiderurgica“ Hunedoara sau Re∫i˛a? Ce se Ónt‚mpl„ de nu sunt explicitate toate aceste situa˛ii Ón ordonan˛a de fa˛„, ca s„ putem analiza exact ∫i la obiect?

Œn plus, de ce aceast„ ordonan˛„ este trecut„ pentru raport la o comisie, ∫tiind faptul c„ noi avem o comisie de privatizare care Óntotdeauna a analizat ∫i s-a ocupat Ón mod competent de procesul de privatizare? Œn plus, spre sf‚r∫itul unui an bugetar, Ón care erau clar stabilite veniturile ∫i cheltuielile de la bugetul de stat, ne permitem, f„r„ nici un fel de argumente, s„ diminu„m substan˛ial veniturile bugetului de stat.

Domnul senator Szabó.

## Domnule pre∫edinte,

## Onorat Senat,

Mai Ónt‚i, v„ rog respectuos s„ m„ scuza˛i pentru ˛inuta Ón care m„ g„sesc. Aceasta se datoreaz„ faptului, fa˛„ de care am f„cut o obiec˛ie Ónainte de Ónceperea ∫edin˛ei, dup„ care am impresia c„ unii dintre colegii no∫tri, angaja˛i ai Senatului, care sunt responsabili pentru mediul ambiental de aici, probabil, c„ sunt Ónc„ Ón vacan˛„ sau, nu ∫tiu, eventual, nu ∫i-au primit sporul de confiden˛ialitate...

V„ ascult„m, trece˛i la subiect...

...aceasta Ón timp ce cu alt„ ocazie am exprimat serioase temeri cu privire la s„n„tatea colegilor no∫tri ∫i a celor afla˛i Ón sal„ Ón leg„tur„ cu prea intensa func˛ionare, la acea dat„, Ón cursul anului acesta, a instala˛iilor care acum nu func˛ioneaz„ ∫i ne produc acest disconfort.

Trec‚nd la subiect, din capul locului, ca principiu, ar trebui s„ nu accept„m schimbarea regulilor Ón timpul jocului, pentru c„ f„r„ nici o referire la un caz concret, la vreo list„, Ón leg„tur„ cu societ„˛ile aflate Ón situa˛ia aceasta, nemaivorbind de faptul c„ finalizarea privatiz„rii Ónseamn„ un proces Ón care s-au Ónceput ni∫te lucruri, s-au semnat contracte, dar nu s-a consemnat schimbarea proprietarului acestor bunuri, acestor societ„˛i. Cu alte cuvinte, intervine situa˛ia Ón care, Ón anumite cazuri, regulile jocului au fost altele, altele au fost condi˛iile pe care cump„r„torii au trebuit s„ le accepte Óntr-un caz anume de privatizare, ∫i acum, dup„ trecerea unei perioade de timp, schimb„m aceste condi˛ii. Acest lucru se pare c„ nu numai din punct de vedere etic, care nu func˛ioneaz„ aici, dar ∫i legal nu prea ar fi Ón ordine, pentru c„ Ón mod evident cre„m discrimin„ri Óntre participan˛ii la procesul de privatizare, favoriz‚nd o anumit„ categorie care, la un moment dat, profit‚nd, a∫a cum am spus, de schimbarea regulilor jocului, intr„ Ón acest proces Ón care statul preia anumite elemente de dificultate, preia ni∫te datorii care se datoreaz„ at‚t managementului, dar ∫i unui anumit concurs de Ómprejur„ri, pentru c„ Óntr-o economie de pia˛„, nu-i a∫a, nu toate Óntreprinderile pot func˛iona la fel de profitabil. A∫ mai face o observa˛ie Ón leg„tur„ cu societ„˛ile acestea, observa˛ie care se refer„ la imposibilitatea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale — prim„riile, consiliile locale — de a-∫i valorifica ni∫te crean˛e fa˛„ de aceste unit„˛i, Óntruc‚t ele se afl„ Ón aceast„ faz„ de cosmetizare Ón vederea privatiz„rii, ∫i Ón acest caz prim„riile, autorit„˛ile locale sunt puse Ón situa˛ia de a pierde evident anumite bunuri care ar putea fi recuperate, dac„ ar func˛iona m„car un proces civil Ón care un teren ar putea fi invocat ca preten˛ie Ón contul unei datorii, dar nu se poate valorifica acest interes al prim„riei, ∫i atunci, iat„, iar„∫i sunt Ón dificultate consiliile locale ∫i nu au de unde s„ compenseze aceast„ pierdere a veniturilor la bugetul local. Ar trebui s„ fim mult mai circumspec˛i Ón leg„tur„ cu admiterea unor asemenea solu˛ii, s„ le spun a∫a, îpe picior“. Ca principiu este extrem de dificil s„ accep˛i de ce, cum poate fi motivat„ modificarea regulilor jocului pe parcursul anilor, care Ónseamn„ privatizare, ∫i pe de alt„ parte, un fel de Óngr„dire a accesului la justi˛ie, pentru c„, iat„, am dat exemplul c„ nu se poate valorifica o crean˛„, o preten˛ie, de ast„ dat„ a prim„riei fa˛„ de o firm„, sub pretextul — de fapt, nu-i pretext, e

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

O s„ dau cuv‚ntul ∫i colegilor de la A.V.A.S., ∫i domnului ™tefan. Vreau numai un singur lucru s„ precizez... Poate m„ duc la tribun„, ca s„ nu v„ sup„ra˛i...

Dup„ p„rerea mea, este pu˛in mai mult„ confuzie. Nu este vorba de o schimbare a regulii jocului. Este vorba despre ceea se Ónt‚mpl„ Ón mod practic, din momentul semn„rii contractului, care prevede o serie de condi˛ii ∫i clauze, p‚n„ c‚nd proprietarul intr„ Ón posesia ac˛iunilor, are punctul lui de proprietate ∫i demareaz„, intr„ Ón fabric„. ™i la C.O.S. T‚rgovi∫te... Vorbesc acum de Re∫i˛a ∫i vorbesc, dac„ vre˛i, m„ refer aici la Re∫i˛a ∫i la Hunedoara. Din momentul Ón care s-a semnat contractul unde erau scutiri, obliga˛ii, pentru c„ nu obligi un investitor str„in s„ vin„ la tine acas„ s„-˛i cumpere o fabric„ Ón condi˛iile Ón care 70% din metalurgia european„ st„ pe dreapta ∫i s„ vin„ cu av‚nt revolu˛ionar ∫i s„ zic„: îPentru domnul V„c„roiu facem treaba asta, lu„m fabrica, mai angaj„m Ónc„ 4.000 de muncitori.“ El a venit ∫i a f„cut studiul de fezabilitate, a v„zut c„ renteaz„, a semnat un contract... Œns„, exist„ un interval p‚n„ c‚nd efectiv proprietarul intr„ Ón fabric„ ∫i devine proprietarul ac˛iunilor, ∫i decizia este a lui. Œn perioada asta curg penalit„˛i, dob‚nzi ∫i a∫a mai departe. ™i Ón cazul celor dou„, dac„ observa˛i, aceasta este situa˛ia. Eu nu pot s„ acuz investitorul care a venit la Hunedoara ∫i la Re∫i˛a, pentru c„ el, Ón final, spune: îAm semnat un contract cu voi, dar pe procedura voastr„ a mai durat Ónc„ o lun„, o lun„ ∫i jum„tate, p‚n„ c‚nd efectiv am intrat Ón calitate de proprietar Ón fabric„. Nu-mi pune˛i mie Ón c‚rc„ astea, nu le pl„tesc. Dac„ nu, reziliez contractul ∫i v„ zic: îLa revedere!“ Deci asta e povestea cu cele dou„ combinate ∫i v„ rog s„ citi˛i ∫i o s„ observa˛i c„ numai la asta se refer„, la intervalul acesta de timp, ∫i nu putem s„-l acuz„m pe investitor. Œn cazul lui C.O.S. T‚rgovi∫te situa˛ia devine mai complicat„. Pentru c„ avem aceea∫i situa˛ie, ca ∫i aici, avem o situa˛ie cu transferul Ón ac˛iuni, Ón care patronul care a venit la C.O.S. T‚rgovi∫te zice: îEu le iau, dar nu am bani la ora actual„ s„ dau asigur„rile acestea de s„n„tate ∫i fi˛i de acord s„ le transfer Ón ac˛iuni, dup„ care mi le r„scump„r, Ón momentul Ón care combinatul este pus la punct ∫i Óncepe s„ func˛ioneze.“ ™i este prima clauz„ care se refer„ la scutirea obliga˛iilor bugetare datorate la data transferului dreptului de proprietate. Repet Ónc„ o dat„: orice investitor ar veni Ón Rom‚nia, stima˛i colegi, noi trebuie

Domnule pre∫edinte,

Mai dori˛i s„ completa˛i ceva? V„ rog. Sta˛i numai o secund„.

Domnul senator ™tefan ∫i pe urm„ v„ dau cuv‚ntul, ca s„ fi˛i pe final.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ reamintesc privatizarea la Combinatul Siderurgic Re∫i˛a. Dac„ v„ aminti˛i, tot printr-o ordonan˛„ de urgen˛„, am dat noului patron TMK pe un euro toate activele combinatului siderurgic. Pe un alt euro, toate suprafe˛ele de teren ale acestui combinat. Iar la vremea respectiv„ era vorba ca datoriile pe care au fost f„cute Ómprumuturi bancare ∫i ce s-au f„cut s„ fie transformate Ón ac˛iuni ∫i ulterior s„ fie r„scump„rate de TMK.

La ora actual„, scutim ∫i de aceste datorii care s-au f„cut la b„nci, iar Ón cazul C.O.S. T‚rgovi∫te este acela∫i lucru, domnule pre∫edinte. Œmi pare r„u c„ trebuie s„ spun acest lucru, dar trebuie s„ corect„m, pentru c„ lumea trebuie s„ voteze Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ aceste aspecte.

V„ rog.

## **Domnul Tiberiu Simion Buza:**

A∫a. ™i, v„z‚nd aceste probleme, ce facem? Exact cum a spus anterior domnul senator Károly, d„m un cec Ón alb unor oameni, deci unor investitori strategici, a∫a-zi∫i, la timpul respectiv, care, la ora actual„, ∫i-au

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 permis s„ managerieze a∫a cum au manageriat, s„ conduc„ a∫a cum au condus... la ora actual„ le d„m... S„ spun„ doamna. ™ti˛i la c‚t se ridic„ datoria la C.S. Re∫i˛a?

**Doamna Cristina Gociu** — _director la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (din sal„)_ **:**

Per total sau...

## **Domnul Tiberiu Simion Buza:**

Nu. Datoriile pe care le scutim acum. La ce valoare?

Poftim?

## **Doamna Cristina Gociu**

**:**

58 milioane de dolari. ™i sunt notificate la Consiliul Concuren˛ei ∫i apar Ón decizia de ajutor de stat.

A∫a. 58 milioane de dolari.

Ele sunt cuprinse Ón strategia de restructurare a industriei siderurgice promovat„ de Ministerul Economiei.

P„i, dar era Ón condi˛ii mult mai avantajoase dec‚t este acum, domnule pre∫edinte.

V„ rog eu foarte mult.

## **Domnul Tiberiu Simion Buza:**

P„i cum adic„? Dac„ vindem pe un euro activele, vindem pe un euro terenul ∫i le mai scutim ∫i de datorii... P„i care contract este mai avantajos?

P„i, da... haide˛i s„ fim serio∫i!

Eu v„ spun aceste aspecte c„ a∫a sunt, a∫a se desf„∫oar„. Deci nu am vrut s„ iau cuv‚ntul, dar m-am v„zut nevoit s„ clarific aceste aspecte, pentru c„ suntem Óntr-o situa˛ie destul de grav„.

Stima˛i colegi, facem politic„ c‚t vre˛i dumneavoastr„, aici este povestea c„ cei 3 patroni nu intr„ Ón fabric„ p‚n„ nu-i scutim de datorii. Din momentul Ón care el a preluat fabrica zice: îR„spund eu.“

Am Ón˛eles. Da. Vreau s„ adaug la toat„ treaba asta c„ Guvernul Rom‚niei a pierdut procesul cu îNoble Ventures“. La timpul respectiv era vorba de 450 milioane de dolari. Eu ∫tiu c„ acum suma se ridic„ la o valoare mult mai mare pe care compania american„ o solicit„ statului rom‚n ∫i, respectiv, A.P.A.P.S.-ului, ∫i din acest motiv nu v„d cum este mai valoroas„ aceast„ privatizare pe care am dat un euro, ∫i terenurile...

Este poveste din 1998.

Da. P„i, da. Dar cum? Dar o purt„m noi, datorit„ gre∫elilor ∫i gravelor erori pe care le face la ora actual„ Guvernul, noi suport„m tot acest lucru.

Œn 1998 nu era Guvernul acesta.

Nu, nu, nu. Actualul Guvern, nu Guvernul acela.

Domnule senator, Ónc„ o dat„. Treaba cu Re∫i˛a s-a semnat Ónainte de 2000. L„sa˛i-o Óncolo.

Da. Corect.

P„i atunci ce mai vre˛i?

Eu v-am spus care este situa˛ia.

Restul este o treab„ de analiz„, ce vre˛i dumneavoastr„.

Domnul senator Vela.

## **Domnul Ion Vela:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt din Re∫i˛a ∫i de ani de zile muncitorii sunt Ón strad„. Nu s-a lucrat, nu s-a produs nimic. Suntem Ón situa˛ia urm„toare: ori Ónchidem Combinatul Siderurgic Re∫i˛a ∫i Ól vindem la fier vechi, ori l-am privatizat pe un euro ∫i asigur„m locuri de munc„ celor care sunt acolo?

Œn prezent acest combinat lucreaz„, oamenii sunt mul˛umi˛i c„ a reÓnceput activitatea la Re∫i˛a.

Eu cred c„ este bine venit„ m„sura s„ asigur„m oamenilor de lucru ∫i s„ nu-i l„s„m pe strad„, pentru c„ altfel Ól vindem la fier vechi. De fapt, marea parte a fost v‚ndut„ la fier vechi sau furat„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Conteaz„, pentru c„ Ón baza ordonan˛ei a Ónceput s„ lucreze Re∫i˛a. Acum veni˛i dumneavoastr„ ∫i spune˛i: î™ti˛i, era o istorie prin 1997—2000, d„m afar„ pe...“ Nu suntem de acord.

Domnul ™tefan, ∫i Óncheiem.

## **Doamna Norica Nicolai**

**:**

Nu, nu.

Nu Óncheiem.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Doamna senator Norica?

## **Doamna Norica Nicolai**

**:**

S„ fie politicos cu doamnele.

Da, da...

Nu vorbesc Ón calitate de pre∫edinte al comisiei, ci Ón calitate de senator.

Vorbe∫te Ón calitate de senator...

## **Domnul Viorel ™tefan:**

Ca ∫i dumneavoastr„. Am dreptul acesta?

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog, domnule senator.

## **Domnul Viorel ™tefan:**

## Domnule pre∫edinte,

Acum 10 minute, un sfert de or„, a∫ fi avut mai multe de spus, dar Óntre timp dumneavoastr„ mi-a˛i luat obiectul muncii, colegul Vela, de asemenea, ∫i m„ voi rezuma Ón a spune un singur lucru.

M-a∫ fi a∫teptat ∫i a∫ fi salutat cu tot respectul ∫i considera˛iunea mea dac„ din partea opozi˛iei, reprezenta˛ii, colegii no∫tri, ar fi spus c„ salut„ gestul Guvernului N„stase de a dezbate public condi˛iile Ón care se fac privatiz„rile Ón Rom‚nia.

Or, abordarea care a fost prezent„ Ón sal„ din partea colegilor no∫tri din opozi˛ie este inexplicabil„. Domnilor, dac„ s-ar fi dezb„tut Ón Parlamentul Rom‚niei condi˛iile Ón care s-a f„cut prima privatizare la Re∫i˛a, ast„zi nu erau oameni Ón strad„, ast„zi Guvernul Adrian N„stase nu era Ón pozi˛ia s„ ia ni∫te m„suri extraordinare pentru a corecta o situa˛ie anormal„ din 1998.

Deci eu personal sunt bucuros c„ dumneavoastr„ a˛i prezentat la microfon puncte de vedere contra, sigur c„ da, trebuie s„ existe puncte de vedere critice, pentru c„ este un proces foarte important procesul privatiz„rii. Dar a ne acuza pe noi c„ ne asum„m dezbatere public„ pe marginea acestui subiect delicat ∫i nu facem privatiz„ri Ón spatele u∫ilor Ónchise, cum s-a f„cut p‚n„ Ón 2000, mi se pare prea mult.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

De ce nu a˛i venit cu Re∫i˛a Ón Parlament prima dat„?

## **Doamna Maria Petre**

**:**

De ce nu a˛i venit cu îSidex“?

## **Domnul Viorel ™tefan**

**:**

Ei cum? Cum s„ nu?

îSidex“-ul nu a fost Ón Legea de privatizare.

Domnul senator Iuliu P„curariu. Œncheiem aici ultima luare de cuv‚nt.

Eu apreciez c„ aceast„ privatizare se discut„ Ón Senatul Rom‚niei, dar dac„ nu am cifrele, dac„ nu ∫tiu ce scutesc... p„i, nu ∫tiu nimic.

Care mai este transparen˛a, domnule pre∫edinte?

Ne spune acum...

™i aici este vorba... Bun. Este cazul Re∫i˛ei, dar avem Hunedoara, avem T‚rgovi∫te, care sunt f„cute dup„ 2000.

De acord, de acord... Domnul senator Adrian P„unescu.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

Ceea ce voi Óncerca eu s„ spun acum ˛ine de distinc˛ia Óntre o politic„ social-democrat„ real„, care presupune ∫i pierderi la capitolul profit dac„ trendul, cursul lucrurilor, este spre cre∫tere economic„ Ón genere.

Sigur c„ este dureros c„ trebuie s„ da˛i bani din bugetul ˛„rii pentru rezolv„ri care mai degrab„ s-ar fi cuvenit s„ apar„ dintr-un manageriat valoros ∫i eficient. A∫a este ∫i iat„ una dintre consecin˛ele negative ale Ómprejur„rii c„ privatiz„rile s-au f„cut sub presiune politic„ interna˛ional„, pentru a respecta ni∫te standarde ∫i ni∫te date care nu ˛ineau de cursul normal al evolu˛iei economice rom‚ne∫ti. Dar acesta este un aspect asupra c„ruia degeaba am mai face opera˛ii chirurgicale. Ar Ónsemna s„ facem autopsii ∫i nu opera˛ii chirurgicale reale.

Œn situa˛ia dat„ a Guvernului social-democrat, singura solu˛ie, din p„cate, este aceasta la care se refer„ reprezentan˛ii Guvernului prezen˛i aici, ∫i anume: Óncercarea de a tempera zelul celor care vor s„ distrug„ toate industriile din Rom‚nia ∫i s„ nu dea nici o ∫ans„ reindustrializ„rii ∫i p„str„rii unor industrii pentru momente Ón care s„ ne ob˛inem, prin demnitate ∫i prin acurate˛e diplomatic„, drepturile normale de produc„tori industriali.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 Este un lucru grav ∫i nu a∫ vrea s„ intru Ón polemici care nu au acum rost, fiindc„ ar fi polemici Óntre chirurgie ∫i autopsie, Óntre ce se face acum ∫i ce s-a f„cut anterior. A∫ vrea s„ spun doar c„ Ón situa˛ia dat„ nu avem nici o solu˛ie dec‚t aceasta, care nu este o solu˛ie bun„. Nu este normal s„ se dea din banii tuturor ceea ce unii sau al˛ii au grav„ nevoie, dar, este vorba de un prim ajutor sau de un secund ajutor care trebuie acordat Ón situa˛ia critic„ pe care o avem de gestionat _. (Discu˛ii.)_

Este regretabil c„ s-a ajuns aici, dar, dec‚t moartea industriilor rom‚ne∫ti, mai bine o dezvoltare mai lent„ a tuturor ∫i p„strarea unor industrii de referin˛„ Ón economia rom‚neasc„.

Domnule pre∫edinte, ruga˛i-l pe domnul coleg de la Rom‚nia Mare s„ nu mai fac„ dumnealui comentarii la lucruri pe care m„car at‚t de bine ca ∫i d‚nsul le ∫tiu ∫i eu.

Cred Ón obliga˛ia noastr„ de a nu participa la ceea ce spune˛i dumneavoastr„, la moartea rom‚nilor!

Dar moartea rom‚nilor pe termen lung ar Ónsemna transformarea Rom‚niei Óntr-o vatr„ stins„ a fostelor industrii. Este obliga˛ia noastr„, a celor care, p‚n„ la data intr„rii Ón vigoare a noului Parlament, avem aceast„ reprezentativitate, s„ Óncerc„m s„ salv„m ceea ce se mai poate salva ∫i sub aspectul social, dar cu deosebire sub aspect economic, aspectul cel mai important ∫i cel care d„ ∫i aspectului social for˛„ s„ reziste.

Da.

P„i, p‚n„ c‚nd... p„i, p‚n„ c‚nd mergem cu toate la infinit, a∫a, ∫i prostim nu numai pe noi, cei din plen, ci Óntreg poporul rom‚n. C„ nu-i la pieire numai industria, nu este la pieire numai agricultura, nu-i la pieire numai sistemul bancar, unde s-a f„cut ce s-a f„cut, ci este la pieire Óns„∫i fiin˛a na˛ional„.

C„ din 1990, c‚nd aveam 23 milioane ∫i ceva, acum mai avem 20 de milioane de cet„˛eni rom‚ni.

V„ mul˛umesc.

Noi vom vota Ómpotriv„, ∫i nu numai la acestea, tot ce s-a Ónt‚mplat p‚n„ acum, de 15 ani. Œnainte de ce erau viabile toate aceste societ„˛i...

Domnule senator...

...∫i acum, de 15 ani, am adus totul la moarte? Totul e autopsie, dup„ cum spunea domnul P„unescu.

V„ mul˛umesc foarte mult. Voi da cuv‚ntul... domnului Pop. V„ rog.

## **Domnul Dumitru Petru Pop:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu prea aud nici o replic„ referitor la domnul maestru P„unescu.

Dar haide˛i s„ fim cinsti˛i, domnilor.

Referitor la aceste propriet„˛i de care vorbim noi Ón acest moment, cine a fost proprietar p‚n„ acum? Cine a fost? A fost statul rom‚n. Statul rom‚n de cine a fost reprezentat Ón aceast„ perioad„, din anul 1990 p‚n„ acum, Ón 2004? A fost reprezentat de c„tre Guvernul...

## C.D.R.!

...din perioadele respecte, guverne care au reprezentat partidele care au ie∫it la guvernare. Sunt vinova˛i de situa˛ia Ón care se afl„ aceste societ„˛i. ™i nu este vorba numai de aceste dou„-trei societ„˛i pe care la ora actual„ le dezbatem Ón plenul Senatului. Dar nu este posibil ca Ón fa˛a acestui plen s„ c„dem to˛i de pro∫ti. De ce nu veni˛i s„ ne spune˛i, domnilor, c„ este vorba de 300 de milioane de dolari, este vorba de 100 de milioane, e vorba de 10.000 de miliarde lei sau despre c‚t este vorba?

Domnule senator...

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule senator,

Haide˛i s„ nu c„dem Ón extrema cealalt„! Dac„ vre˛i, veni˛i la mine ∫i v„ povestesc eu cum e cu metalurgia ∫i ce s-a Ónt‚mplat dup„ 1990, c‚nd a disp„rut C.A.E.R.-ul ∫i au disp„rut toate, au r„mas f„r„ comenzi ∫i s-a pr„bu∫it toat„ metalurgia. L„sa˛i-o Óncolo, nu mai umbla˛i cu chestii din acestea.

O singur„ precizare ∫i v„ dau cuv‚ntul. V„ rog s„ da˛i sumele.

Deci, stima˛i colegi, discut„m trecutul c‚t vre˛i, p‚n„ ast„zi, la zi. Pe declara˛ii politice, ce teribile au fost ∫i pr„p„d s-a f„cut p‚n„ Ón 1996, p‚n„ Ón 2000, p‚n„ Ón 2004. Este momentul de azi.

Domnule senator P„unescu, vreau s„ Ón˛elege˛i c„ nu este vorba de nici un ban. Banii ace∫tia nu exist„.

## Stima˛i colegi,

Este vorba de o gaur„ neagr„. S-au str‚ns ni∫te datorii c„tre bugete, nu au mai func˛ionat combinatele ∫i dob‚nzile, penalit„˛ile s-au rostogolit. Nu au existat banii ace∫tia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 ## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Am citit ∫i eu, domnule pre∫edinte!

Deci e o poveste, cu buzunar... Ce buzunar?! √la nu a mai pl„tit datoriile, dob‚nzile au curs la nesf‚r∫it. Cre„m o imagine de genul „sta... Dac„ Ói spun acum: dob‚nzi ∫i penalit„˛i de 100 de milioane, zice: îDomnule, 100 de milioane din banii no∫tri?“ Care bani, domnule? Nu au existat banii „∫tia niciodat„!

Dar e un contribuabil ∫i acesta. Un contribuabil de 20 de milioane.

Nici un contribuabil! V„ rog! Domnule senator, v-am dat cuv‚ntul.

V„ rog s„ r„spunde˛i la Óntreb„ri, doamna vicepre∫edinte.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Sunt foarte multe Óntreb„ri. Am s„ Óncerc s„ r„spund la toate.

Œn primul r‚nd, sumele pentru fiecare dintre societ„˛ile enumerate Ón aceast„ ordonan˛„ vor fi publicate de Consiliul Concuren˛ei dup„ ce vor fi emise certificatele ∫i ordinele comune. Avem un calcul aproximativ, care se ridic„ la 450 milioane dolari pentru toate cele trei.

Vreau s„ v„ spun c„ 25% din aceste scutiri vor fi pl„tite de societ„˛i din primul an Ón care vor Ónregistra profit. De asemenea, din total sum„, vreau s„ re˛ine˛i c„ 60—70% reprezint„ major„ri ∫i penalit„˛i care nu au influen˛„ asupra bugetului de stat. A fost ∫i aceast„ Óntrebare.

De asemenea, Ón privin˛a Combinatului Siderurgic Re∫i˛a vor fi 368 miliarde lei, care vor fi convertite Ón ac˛iuni ∫i pl„tite de cump„r„tor. Investi˛ia pe care dumnealui o va face acolo se va ridica la 48 milioane dolari.

## Minciuni!

## **Doamna Cristiana Radu:**

A∫a scrie Ón contract, domnule senator. Eu v„ spun ce scrie Ón contract.

De asemenea, Ón ceea ce prive∫te schimbarea regulii jocului nu s-a schimbat, pentru c„ prin aceast„ ordonan˛„ se stabilesc data clar„ la care Ónghe˛„m aceste datorii, pentru c„ trebuia stabilit„, ∫i, dup„ cum observa˛i, obliga˛iile bugetare datorate la data transferului dreptului de proprietate. Aceast„ ordonan˛„ este necesar„, totodat„, pentru ca s„ putem s„ facem notificarea la Consiliul Concuren˛ei, Ón vederea restructur„rii industriei

siderurgice, care este o problem„ discutat„ cu Uniunea European„, Ón Capitolul VI — Capitolul Concuren˛ei.

De asemenea, Ón ceea ce prive∫te managementul societ„˛ilor aflate Ón proprietatea statului, indiferent de institu˛ia public„ ce gestioneaz„ ac˛iunile, a∫ vrea s„ v„ spun c„ Ón anul 2001 a fost aprobat„ Ordonan˛a Guvernului nr. 79, care monitorizeaz„ performan˛ele tuturor directorilor generali ∫i ale consiliilor de administra˛ie care conduc aceste societ„˛i.

Datoriile pe care le scutim sunt datorii istorice ∫i reprezint„...

## **Domnul Dumitru Petru Pop**

**:**

De la ™tefan cel Mare.

A∫a sunt denumite, nu ∫tiu dac„ chiar de atunci, ∫i sunt numite îajutor de stat“. Exist„ monitorizare lunar„ ∫i, bineÓn˛eles, acum, Ón ultimul an, sunt monitorizate inclusiv de Uniunea European„ toate societ„˛ile aflate Ón portofoliul A.V.A.S. ∫i la Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnule pre∫edinte ™tefan, Ón calitate de pre∫edinte al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Cred c„ se impun ni∫te preciz„ri. Œncerc s„ fiu foarte scurt.

De ce la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, ∫i nu la Comisia pentru privatizare? Pentru c„ obiectul ordonan˛ei Ól reprezint„ m„suri de natur„ financiar„, ∫i nu reguli de privatizare. Prima problem„.

A doua problem„. Domnul senator Szabó ∫i-a exprimat Óngrijorarea c„ ar fi puse Ón pericol bugetele comunit„˛ilor locale, urmare aprob„rii acestei ordonan˛e. Nu am reg„sit Ón textul ordonan˛ei nici o trimitere la bugetele prim„riilor sau ale altor autorit„˛i ale administra˛iei publice locale.

A treia chestiune, care cred c„ s-a mai spus, dar e bine, cred, s„ o reiau. Nu are nici o leg„tur„ finalizarea privatiz„rii cu stabilirea responsabilit„˛ii pentru cei care au gestionat defectuos patrimoniul p‚n„ la momentul privatiz„rii.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

™i eu v„ mul˛umesc.

Deci, stima˛i colegi, pe cale de consecin˛„,

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 66/2004 privind acordarea de facilit„˛i fiscale Organiza˛iei Tratatului Atlanticului de Nord pentru preg„tirea ∫i desf„∫urarea Ón Rom‚nia a Reuniunii informale a mini∫trilor ap„r„rii din ˛„rile membre NATO. Foarte pe scurt, domnule secretar de stat.

## **Domnul Gheorghe Matache** — _secretar de stat_

## _Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale_ _**:**_

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Sunt secretarul de stat Gheorghe Matache, de la Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale.

Potrivit aprob„rii Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii nr. 16 din ianuarie 2004, Ón luna octombrie a.c., pe durata a dou„ zile, se va desf„∫ura la Poiana Bra∫ov Reuniunea informal„ a mini∫trilor ap„r„rii din ˛„rile membre NATO.

Œn vederea preg„tirii acestei activit„˛i a fost semnat Memorandumul de Ón˛elegere dintre grupul operativ ministerial rom‚n ∫i grupul operativ ministerial al Statului Major Interna˛ional NATO privind organizarea Ónt‚lnirii informale a mini∫trilor ap„r„rii din ˛„rile membre NATO.

Potrivit acestui document, partea rom‚n„ ∫i-a asumat obliga˛ia de a acorda unele facilit„˛i fiscale, Ón conformitate cu prevederile art. 9 ∫i 10 din Acordul privind Statutul Organiza˛iei Tratatului Atlanticului de Nord, reprezentan˛ilor na˛ionali ∫i personalului interna˛ional, Óncheiat la Ottawa la 19 septembrie 1951.

Cum Rom‚nia nu a aderat Ónc„ la acest tratat, iar Codul fiscal nu prevede facilit„˛ile men˛ionate, potrivit Legii nr. 291/2004 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonan˛e, a fost adoptat„ Ordonan˛a Guvernului nr. 66/2004 privind acordarea de facilit„˛i fiscale Organiza˛iei Tratatului Atlanticului de Nord pentru preg„tirea ∫i desf„∫urarea Ón Rom‚nia a Reuniunii Informale a mini∫trilor ap„r„rii din ˛„rile membre NATO.

Practic, aceast„ ordonan˛„ preia prevederile art. 9 ∫i 10 din Tratatul de la Ottawa.

Av‚nd Ón vedere considerentele expuse mai sus, v„ adresez rug„mintea de a acorda votul dumneavoastr„ favorabil prezentului proiect de lege.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Œl rog pe domnul pre∫edinte ™tefan s„ prezinte raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

## Domnule pre∫edinte,

Cu unanimitate de voturi, comisia noastr„ a Óntocmit raport de admitere, f„r„ amendamente.

Supunem spre dezbatere ∫i adoptare proiectul de lege Ón forma prezentat„, cu precizarea c„ Senatul este prima

Camer„ sesizat„, competen˛a decizional„ revenind Camerei Deputa˛ilor, ∫i, de asemenea, cu precizarea c„ legea face parte din categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ rog, lu„ri de cuv‚nt.

Doamna senator Norica? Nu? ™tiam c„ sunte˛i de serviciu.

Domnul senator Szabó.

Domnule pre∫edinte, Domnule secretar de stat,

Onora˛i colegi,

Este foarte bine c„ Rom‚nia organizeaz„ aceast„ Ónt‚lnire a NATO...

Putea˛i s„ v„ pune˛i haina, c„ a venit aerul.

V„ rog?

A venit aerul. Putea˛i s„ v„ pune˛i haina.

P„i, unele lucruri vin t‚rziu, domnule pre∫edinte. Este deci foarte important c„ ˛ara noastr„ organizeaz„ aceast„ Óntrunire la scurt timp dup„ admiterea ca membru cu drepturi depline a Rom‚niei Ón Organiza˛ia Tratatului Atlanticului de Nord.

De bun„-seam„, acest act care s-a petrecut, Ón fapt, Ón aprilie va fi urmat de o aliniere legislativ„ Ón materie. A f„cut referire domnul secretar de stat la acest subiect. S„ sper„m c„ vor fi ∫i alte activit„˛i de acest gen sau activit„˛i militare care implic„ anumite aspecte fiscale, c„ despre acest lucru este vorba, ∫i este bine c„ Parlamentul nu numai c„ ia cuno∫tin˛„ de aceste elemente, dar chiar i se solicit„ puterea decizional„, ca for legislativ suprem.

A∫ vrea s„ pun o Óntrebare referitoare la forma Ón care a fost adoptat raportul, Ón leg„tur„ cu observa˛ia pe care — _nota bene!_ — Consiliul Legislativ o face Ón leg„tur„ cu expresia îadmitere temporar„“ ∫i cu solicitarea de a se preciza perioada la care se refer„ aceast„ facilitate fiscal„ ∫i dac„ ea a fost operat„ sau nu Ón textul raportului, pentru c„ nu am Ón m‚n„ textul raportului, ca atare. Asta este o deficien˛„ a mea. Cert este c„ precizarea perioadei Ón care opereaz„ aceast„ facilitate este c‚t se poate de necesar„ ∫i nu pot dec‚t s„ felicit Consiliul Legislativ c„ a f„cut aceast„ observa˛ie, nu formal„, ci de fond.

Exprim‚ndu-mi adeziunea fa˛„ de acest proiect de lege, Ómi exprim ∫i speran˛a c„ alte activit„˛i, cum sunt

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 acelea legate de contractul pentru securizarea frontierelor, vor face, c‚t de cur‚nd, obiectul unor dezbateri am„nun˛ite Ón forul legislativ al ˛„rii.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc.

Mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

A˛i ascultat toate explica˛iile, stima˛i colegi, nu avem amendamente,

Mul˛umim.

Trecem la proiectul de Lege privind unele m„suri financiare Ón domeniul prevenirii ∫i combaterii traficului ∫i consumului ilicit de droguri.

Œl rog pe domnul secretar de stat Sandu... V„ rog, foarte pe scurt, domnule secretar de stat.

Una dintre formele de manifestare a criminalit„˛ii transfrontaliere este reprezentat„ de produc˛ia, traficul, consumul de droguri, fenomen care a luat o amploare f„r„ precedent ∫i a Ónceput s„ erodeze baza sistemului social.

™ti˛i c„ am aliniat legisla˛ia rom‚n„ la legisla˛ia european„ Ón ceea ce prive∫te combaterea consumului de droguri, a precursorilor, ∫i astfel au fost votate, plus Legea crimei organizate, protec˛ia martorilor ∫i, de asemenea, Legea nr. 263/2002 pentru ratificarea Conven˛iei europene privind descoperirea, sechestrarea ∫i confiscarea produselor infrac˛iunii, Óncheiat„ la Strasbourg la 8 noiembrie 1990.

Œn afar„ de aceste conven˛ii, de asemenea, legisla˛ia na˛ional„ a fost coroborat„ cu cele 3 conven˛ii de baz„, dar Ón ac˛iunea comun„ din 17 decembrie 1996, adoptat„ Ón baza art. K3 din Tratatul asupra Uniunii Europene privind alinierea practicii ∫i dreptul statelor membre ale Uniunii Europene pentru combaterea dependen˛ei de droguri ∫i prevenirea ∫i combaterea traficului ilegal de droguri, s-a dat posibilitatea statelor membre, av‚nd Ón vedere angajamentele lor interna˛ionale, s„ men˛in„ ∫i s„ introduc„ pe teritoriul lor orice m„sur„ adi˛ional„ considerat„ potrivit„ pentru lupta Ómpotriva dependen˛ei de droguri.

Œn acest sens, exist„ practic„ Ón toat„ Uniunea European„, Ón Statele Unite ale Americii ∫i Israel. De asemenea, la Reuniunea de la Dublin, din luna mai 2004, organizat„ pentru elaborarea Strategiei europene antidrog 2005—2012, s-a convenit ca o asemenea m„sur„ s„ fie adoptat„ ∫i de celelalte state membre.

De fapt, ce se realizeaz„ prin aceast„ lege? Are ca obiect stabilirea unor m„suri pentru finan˛area programelor, proiectelor de prevenire ∫i combatere a traficului ∫i consumului ilicit de droguri, elaborate de Agen˛ia Na˛ional„ Antidrog.

De fapt aceste fonduri se duc, pentru prevenirea ∫i combaterea consumului de droguri, la toate acele ministere care realizeaz„ programe. Pe de o parte.

Pe de alt„ parte, sursa de finan˛are este tot din combaterea de droguri.

Deci bunurile confiscate care au f„cut obiectul infrac˛iunii urmeaz„ s„ se inventarieze Óntr-un anumit fond, iar pe baz„ de programe s„ fie finan˛at bugetul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

S-a Ón˛eles.

Domnul pre∫edinte ™tefan Viorel, v„ rog, raportul.

Domnule pre∫edinte,

Comisia noastr„ a f„cut raport de admitere f„r„ amendamente ∫i supune spre dezbatere ∫i adoptare proiectul Ón forma prezentat„ de Guvern.

Mai fac precizarea c„ Senatul este prima Camer„ sesizat„, decizia revenind Camerei Deputa˛ilor ∫i, de asemenea, legea face parte din categoria legilor ordinare. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

- V„ mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 55/2004 privind unele m„suri financiare Ón vederea acord„rii ajutoarelor pentru Ónc„lzirea locuin˛ei.

Doamna secretar de stat, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

**Doamna Marta fi„rnea** — _secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor m„suri financiare Ón vederea acord„rii ajutoarelor pentru Ónc„lzirea locuin˛ei pe perioada sezonului rece, noiembrie 2004—martie 2005.

Œn primul r‚nd, se face o actualizare a limitelor de venituri medii nete lunare pe membru de familie ∫i a cuantumului ajutorului pentru Ónc„lzirea locuin˛ei prev„zut de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 81/2003, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, dup„ cum urmeaz„:

— limitele de venituri medii lunare au fost majorate cu 13,7%, reprezent‚nd indicele de cre∫tere a veniturilor salariale prognozate pe perioada noiembrie 2004—martie 2005, comparativ cu aceea∫i perioad„ din anii 2003—2004;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 — cuantumurile ajutoarelor pentru Ónc„lzirea locuin˛ei cu energie termic„ furnizat„ Ón sistem centralizat au fost majorate cu 12%, Ón corelare cu cre∫terea nivelului pre˛ului na˛ional de referin˛„ la gigacalorii, de la 800.000 lei pe gigacalorie la 896.000 pe o gigacalorie;

— cuantumurile ajutoarelor pentru Ónc„lzirea locuin˛ei cu gaze naturale se majoreaz„ Ón dou„ feluri: cu 17% pentru lunile noiembrie ∫i decembrie 2004 ∫i cu 39% pentru perioada ianuarie—martie 2005;

— cuantumul ajutorului pentru Ónc„lzirea locuin˛ei cu lemne, c„rbuni, combustibil petrolier se majoreaz„ cu 23%, reprezent‚nd cre∫terea nivelului pre˛ului la aceast„ categorie de combustibil prognozat„ de Institutul Na˛ional de Statistic„, pentru perioada sezonului rece, noiembrie 2004—martie 2005.

Œn afar„ de aceast„ actualizare a limitelor de venituri are loc o preluare de c„tre Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, prin serviciile sale deconcentrate, respectiv direc˛iile de dialog, familie ∫i solidaritate social„ jude˛ene, a Óntregii activit„˛i de acordare a ajutoarelor pentru Ónc„lzirea locuin˛ei cu energie termic„ Ón sistem centralizat ∫i gaze naturale.

Mul˛umesc, doamna secretar de stat fi„rnea.

Dau cuv‚ntul doamnei senator ™elaru Rodica, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a analizat proiectul de lege ∫i a hot„r‚t s„ Óntocmeasc„ un raport favorabil, f„r„ amendamente.

Men˛ionez c„ decizional„ este Camera Deputa˛ilor. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt. Domnul senator Bindea, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Acest proiect de lege de transformare a Ordonan˛ei nr. 55/2004 Ón lege este, f„r„ Óndoial„, din categoria acelora la care e greu s„-˛i imaginezi c„ cineva poate s„ voteze Ómpotriv„.

Asemenea m„suri sunt, Óntr-adev„r, necesare pentru nivelul la care se g„se∫te la ora asta poporul rom‚n.

Sigur, suntem Óntr-un for politic ∫i este greu s„ nu facem o observa˛ie de natur„ politic„. Œn aceast„ situa˛ie pentru rom‚ni ar exista dou„ posibilit„˛i.

Una. S„ aib„ nivelul de trai de asemenea m„rime Ónc‚t s„ nu fie o povar„ plata Ónc„lzirii pentru iarn„ sau s„-i d„m ajutoare. Se Óncadreaz„ aceast„ lege Óntre acele m„suri populiste dintr-un an electoral Ón care, mai mult dec‚t at‚t, Guvernul N„stase recunoa∫te c„ a e∫uat Ón tentativa de cre∫tere a nivelului de trai al rom‚nilor.

Dac„ nu ar fi e∫uat, nu se impunea aceast„ lege, nu era o povar„ pentru rom‚ni. Cum a e∫uat Ón cre∫terea nivelului de trai, sigur se face ceea ce se poate, adic„ se mai d„ Ónc„ un ajutor. Ce r„u sun„ acest cuv‚nt c‚nd este vorba de poporul rom‚n ∫i c‚te legi sunt Ón care nu se rezolv„ fondurile problemei, ci se dau ajutoare conjuncturale pe unul sau alt domeniu. Suntem Ón situa˛ia Ón care se uit„ c„ undi˛a este instrumentul care poate s„ produc„ pentru cel care o folose∫te inteligent ∫i se d„ Ón continuare pe∫te care se termin„ foarte repede ∫i din nou urmeaz„ s„ fii la discre˛ia celor care guverneaz„.

Vreau s„ subliniez c„, Ón afar„ de acest comentariu politic, Partidul Rom‚nia Mare, recunosc‚nd c„ este singura solu˛ie pentru a fi ajutat poporul rom‚n s„ treac„ peste aceast„ iarn„, va vota pentru, dar cu speran˛a c„ Ón viitor se va putea rezolva altfel fondul acestei probleme, prin ridicarea nivelului de trai al acestui popor. V„ mul˛umesc.

Eu am mai auzit treaba cu undi˛a ∫i cu pe∫tele, dar nu ∫tiam a cui este. A cui este undi˛a? Vorba lui nea M„rin: îAl cui o fi porumbul „la?!“ Am glumit, bineÓn˛eles...

Domnul senator Viorel ™tefan, ave˛i cuv‚ntul.

Sigur, dac„ e s„ abord„m pesimist, din orice discu˛ie putem s„ ajungem la nivel de trai, la probleme ∫i a∫a mai departe.

Eu un singur comentariu a∫ vrea s„ fac legat de afirma˛ia colegului nostru. Chiar dac„ toat„ popula˛ia Rom‚niei va ∫ti s„ pescuiasc„, tot va r„m‚ne o categorie dintre cei care nu pot pescui, de∫i ∫tiu foarte bine, din ra˛iuni obiective — ∫i de aceea este necesar s„ le d„m — unii pescuiesc ∫i al˛ii m„n‚nc„ pe∫te f„r„ s„ pescuiasc„, mai ales c„... dac„ ne ducem Ón zona

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 subven˛iilor ∫i ajutoarelor pentru agentul termic, a∫ vrea s„-l informez ∫i pe colegul nostru c„, Óncep‚nd din 2005, intr„ Ón func˛iune un program de reducere a subven˛iilor. Cu at‚t mai necesar„ era aceast„ m„sur„ de protec˛ie a categoriilor defavorizate Ón leg„tur„ cu plata agentului termic.

Eu a∫ mai avea un comentariu mic, nu vreau r„spuns de la doamna ministru, vreau doar un comentariu s„ fac ∫i s„ atrag aten˛ia asupra unui aspect.

Deci s-a dovedit Ón practic„ p‚n„ acum c„ de c‚te ori s-au dat bonuri valorice — c„ sunt tichete de mas„, c„ au fost cupoane pentru motorin„, pentru agricultur„ ∫i ce a mai fost —, ele au devenit foarte rapid tranzac˛ionabile. Ini˛iatorul a avut Ón vedere ∫i a dat modelul foarte clar Ón anex„ prin care spune c„ nu-i transmisibil, c„ se completeaz„ cu numele, codul numeric personal ∫i a∫a mai departe.

A∫ vrea totu∫i s„ atrag aten˛ia c„ ∫i Ón alte situa˛ii au fost aceste condi˛ii ∫i totu∫i ele au devenit transmisibile, ceea ce ar face ca sistemul g‚ndit prin ordonan˛„ s„ func˛ioneze deficitar, de aceea rug„mintea mea este ca Ón aplicare s„ se aib„ Ón vedere foarte ferm acest lucru, c„, dac„ Óncep s„ fac„ tranzac˛ii cu aceste bonuri, deja nu ne mai atingem scopul.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Vede˛i, a Ónceput domnul senator Bindea cu pescuitul ∫i i-a deschis apetitul ∫i domnului Iuliu P„curariu care dore∫te s„ ia cuv‚ntul.

V„ rog.

Eu am s„ m„ refer, ∫i Óntrebarea pe care am s„ o pun este — s„pt„m‚na trecut„, la Comisia economic„, a fost acea ordonan˛„ care prevede c„ Ón 2005, 2006 ∫i 2007 subven˛ia pe energie termic„ s„ dispar„, s„ fie complet anulat„. Sigur, din punctul meu de vedere, care mai ∫tiu ceva transferuri de c„ldur„ prin natura profesiei ∫i ocupa˛iei, politica Rom‚niei a fost proast„ Ón domeniu, Ón sensul c„ pre˛ul mare rezult„ Ón primul r‚nd din pierderile sistemului, care a fost neglijat, performan˛a de transport, ∫i poate subven˛ia trebuia dat„ pentru a asigura un transport p‚n„ la o pierdere acceptabil„, ∫i subven˛ia s„ mearg„ Ón direc˛ia asta —, Óntrebarea pe care o pun eu este urm„toarea: aceast„ lege, care nu are o durat„ determinat„ ∫i nu se refer„ numai la iarna lui 2004—2005, cum a fost corelat„ cu ordonan˛a care prevede desfiin˛area subven˛iei pe energie termic„, c‚nd Ón lege apar dou„ situa˛ii. Apare o parte din subven˛ii pe care o preia Ministerul Muncii ∫i apar acele persoane care sunt beneficiare ale ajutorului minim garantat la care subven˛ia se rezolv„ la nivelul prim„riei. Care este evolu˛ia Ón timp, p‚n„ la urm„? Sunt ∫i eu curios s„ ∫tiu.

Domnul senator Adrian P„unescu.

Domnule pre∫edinte,

Domnilor colegi,

Asupra mea st„ruie Ónc„ ecoul unui cuv‚nt pe care l-am citit aici ∫i nu am avut t„ria s„ v„ Óntreb ∫i pe dumneavoastr„ dac„ Ól Ón˛elege˛i... Eu sunt Ón situa˛ia grea de a conduce Comisia pentru cultur„, culte, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„, dar de a nu avea deplina proprietate asupra acestui cuv‚nt pe care vi-l voi spune Óndat„. El vine de la Curtea Constitu˛ional„ ∫i este a∫a: semnal„m c„ art. 4 este îsuperfetatoriu“... ™i de atunci stau ∫i m„ Óntreb ce poate Ónsemna, am c„utat Ón dic˛ionar îsuperfetatoriu“ ∫i de aceea aceast„ tulburare asupra con∫tiin˛ei mele mi-a Ónt‚rziat reflexul la discu˛ia aceasta despre c„ldur„, este punctul 11 din Hot„r‚rea... Œn 28 iulie s-a emis acest cuv‚nt... E vorba de proiectul de Lege privind ordonan˛a cu m„surile de finalizare a privatiz„rii... Acolo este îsuperfetatoriu“... Asta mai trebuia, c„ Óncolo privatizarea mergea strun„... Da!

Domnule pre∫edinte, eu prefer pozi˛ia domnului Bindea, care critic„ m„sura aceasta, desigur, nici ea foarte economic„ ∫i foarte profitabil„...

V„ va obseda acest cuv‚nt îsuperfetatoriu“, vorbi˛i fiecare acum Ón sal„, dar asta va fi, mult„ vreme nu ve˛i ie∫i din co∫marul acestui cuv‚nt îsuperfetatoriu“... Nu este greu de re˛inut pentru c„ pronun˛iile sunt diferite... Iat„, domnul Pruteanu spune c„ exist„... Era s„ zic Preteanu... Nu-l t„v„lesc, dar nu-l Ón˛eleg...

Spune-mi ∫i mie ce Ónseamn„...

Da, Ón fine, avem dreptul s„ Ónv„˛„m. Eu nu v-am spus c„ ∫tiu ce Ónseamn„, am spus c„ nu ∫tiu ce Ónseamn„.

A∫adar, prefer pozi˛ia domnului Bindea care critic„ m„sura aceasta, dar care o va sus˛ine, dec‚t iar„∫i pozi˛ia aceasta de virgin„ pe care diver∫i oameni cu copii vin s„ ne-o sublinieze aici. Dumnealor ∫tiu c„ Ón situa˛ia dat„ a Rom‚niei nu pot fi elimina˛i s„racii — ca ∫i domnul Bindea, de altfel — c„ vrea un Guvern Ón doi, trei ani, trebuie s„ existe m„car primele semne c„ situa˛ia este cunoscut„ ∫i se Óncearc„ m„suri de fond, ∫i m„surile de fond nu sunt dec‚t cele care privesc noua redresare economic„ de care are nevoie Rom‚nia. Oric‚t ar vrea sectorul de cultur„ al unei civiliza˛ii s„ fac„ ordine Ón sectorul social, nu poate dec‚t s„ constate ∫i s„ c‚nte, eventual, dezastrul Ón care se zbat oamenii.

Trebuie s„ ai ∫i lacuri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004

Dac„ nu cumva ∫i lacurile vor c„p„ta alt„ destina˛ie Ón viitor.

A∫a c„ eu cred c„ trebuie s„ trecem la punctul urm„tor vot‚nd aceast„ m„sur„ obligatorie pe care dac„ un Guvern nu ar lua-o, ar putea fi u∫or atacat ∫i ar putea fi eliminat de pe scena momentan„ a istoriei politice.

Nu se poate deocamdat„ f„r„ a∫a ceva ∫i m„ tem c„ nici Ón anii preconiza˛i a rezolva problema nu se va putea f„r„ aceast„ m„sur„, pentru c„ Óntre timp pre˛ul la combustibil cre∫te, ne aliniem la standardele europene ∫i nu ne aliniem la standardele europene Ón ceea ce prive∫te nivelul de trai, de∫i nic„ieri Ón lume nu sunt numai boga˛i.

## Stima˛i colegi,

Sigur c„ Ón perspectiv„ va disp„rea aceast„ subven˛ie, de exemplu Ón Germania nu mai exist„, Ón fosta Germanie, Óns„ Ón schimb i-a dat un ajutor social de 1.100 de m„rci pe lun„ ∫i nu mai are nevoie de subven˛ie pentru Ónc„lzire, a∫a c„ metode se g„sesc.

Mai este cazul s„ spune˛i ceva?

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, doamna secretar de stat.

Da, dac„-mi da˛i voie.

Tehnic a∫ vrea s„ r„spund. Œn momentul Ón care venitul minim garantat va fi preluat de c„tre direc˛ii, deci Ón momentul Ón care se creeaz„ casele unice de pl„˛i, atunci ∫i aloca˛ia de Ónc„lzire pentru cei cu ajutor social va fi preluat„ de c„tre direc˛ii. Deci Ón anul 2005.

Vom mai vedea.

## **Doamna Marta fi„rnea:**

M„sura nu este electoral„ — p„i, nu, este vorba de sistemul de securitate —, pentru c„ nu Ón primul an se d„ ajutor de Ónc„lzire, deci nu se poate spune c„ este o m„sur„ Ón anul acesta, iar Ón ceea ce prive∫te aloca˛ia vreau s„ v„ spun c„ nu exist„ ˛ar„ european„ f„r„ aloca˛ie, poate este o gre∫eal„ Ón modul Ón care o denumim ∫i Ói spunem ajutor, Ón Europa se nume∫te aloca˛ie de locuire ∫i vreau s„ v„ spun c„, cu excep˛ia unei singure ˛„ri, procentul de popula˛ie, de 1.600.000, din Rom‚nia este cel mai mic.

Prin urmare, nu suntem singurii care d„m ajutor de locuire.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Care e ˛ara care nu are?

Olanda, pentru c„ nu mai are nevoie Ón acest fel, dar la chirii tot d„. Deci st„ bine, nu ne putem totu∫i compara.

Olanda care, ca s„ suplinesc, are o datorie public„ de 120% din P.I.B., cea mai mare datorie public„ din toate ˛„rile din Uniunea European„, acum trebuie s„ intre pe m„suri restrictive pentru a coborÓ, pentru c„ maximul este de 60%.

Scuza˛i-m„ pentru interven˛ie, v„ rog!

Aceasta este una dintre modalit„˛ile prin care orice cre∫tere economic„ se reg„se∫te ∫i Ón buzunarul oamenilor, nu am inventat noi nimic nou.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi,

Trecem mai departe la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 53/2004 pentru prorogarea termenelor de intrare Ón vigoare a unor prevederi din Legea nr. 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Medicilor din Rom‚nia, Legea nr. 307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical ∫i a profesiei de moa∫„, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului Asisten˛ilor Medicali ∫i Moa∫elor din Rom‚nia ∫i Legea nr. 308/2004 privind exercitarea profesiei de medic dentist, precum ∫i Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Medicilor Denti∫ti din Rom‚nia.

V„ rog, foarte, foarte pe scurt, domnule secretar de stat.

Este vorba de o decalare de termen.

## **Domnul George Pavelescu** — _secretar de stat_

## _Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

Dup„ aprobarea legii privind definirea ∫i exerci˛iul profesiilor din domeniul medical ∫i intrat„ Ón vigoare la 28 iulie a.c. a fost prev„zut un articol la capitolul sau sec˛iunea referitoare la drepturile ∫i obliga˛iile medicilor, asisten˛ilor ∫i farmaci∫tilor de a beneficia de servicii medicale gratuite, ei ∫i membrii lor de familie.

Analiz‚nd situa˛ia creat„ Ómpreun„ cu Ministerul Finan˛elor nu am reu∫it s„ identific„m aceast„ sum„ valoric„ care ar fi necesar„ pentru plata acestor servicii.

Ca urmare propunem plenului Senatului aprobarea ordonan˛ei, astfel Ónc‚t termenul s„ fie prorogat ∫i s„ intre Ón vigoare cu 1 ianuarie 2005, av‚nd posibilitatea, acum la formarea bugetului de stat ∫i bugetului asigur„rilor sociale de stat pentru anul 2005, s„ identific„m suma necesar„ pentru a pl„ti aceste servicii.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004

V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnul pre∫edinte Ilie Ila∫cu, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport

## Domnule pre∫edinte,

Œn urma dezbaterii, membrii comisiei au hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente, Ón forma propus„ de Guvern.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Trecem la proiectul de Lege privind statutul profesional specific al medicului de medicin„ a muncii.

V„ rog, domnule secretar de stat.

Domnule pre∫edinte,

Este o ini˛iativ„ parlamentar„ a unui grup de senatori ∫i deputa˛i.

Aceasta este elaborat„ Ón spiritul fostului art. 87 din Codul muncii ∫i reglementeaz„ statutul profesional specific al medicului de medicin„ a munci, organizarea ∫i func˛ionarea medicinei muncii.

A fost adoptat„ de Camera Deputa˛ilor Óntr-o form„ care a fost acceptat„ Ón urma dezbaterilor cu Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei ∫i Ministerul S„n„t„˛ii.

Solicit„m ∫i rug„m Senatul s„ fie de acord cu aprobarea ei Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnule pre∫edinte Ilie Ila∫cu, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport.

Œn urma dezbaterilor, membrii comisiei au hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ adopte raport de admitere, cu un singur amendament admis.

De acord cu amendamentele?

Da, domnule pre∫edinte.

Deci normele s„ fie Ómpreun„ ∫i nu se mai pune îdup„ caz“, s-au scos cele dou„ cuvinte.

V„ rog, dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt?

Domnul senator Corin Penciuc, doamna senator Norica Nicolai.

Domnul senator Corin Penciuc, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Propunerea legislativ„ vine ∫i acoper„ un gol Ón ceea ce prive∫te reglementarea Ón domeniu datorit„ faptului c„ Rom‚nia, Ón ultimii 10 ani, a avut o serie de reglement„ri sumare privind medicina muncii.

Din acest punct de vedere calitatea serviciilor medicale, statutul profesional au suferit Ón ultimii ani, de asemenea, ∫i cei care ajung Ón situa˛ia nefericit„ de a apela la acest tip de servicii.

Legea aduce un plus Ón ceea ce prive∫te reglementarea unitar„ a problemelor pe care le aduce medicina muncii, stabilind un cadru mult mai coerent profesiei ca atare ∫i, de asemenea, modul de operare a serviciilor.

De asemenea, vine ∫i aliniaz„ la norme recomandate de c„tre forurile interna˛ionale, ∫i pentru acest plus pe care Ól aduce legea eu sus˛in Ómpreun„ cu colegii din Partidul Na˛ional Liberal proiectul legislativ.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Iuliu P„curariu, ave˛i cuv‚ntul.

Am avut o interpelare exact pe acest subiect, nedumerirea noastr„ era de ce acest proiect de la Camera Deputa˛ilor a trebuit s„ stea un an ∫i jum„tate pentru a intra Ón procedura final„ de aprobare? Proiectul are aprobarea Comisiei na˛ionale profesionale de medicin„ a muncii. Am stat de vorb„ cu pre∫edintele, domnul profesor CocÓrl„, ∫i el este bine venit, singura chestiune — poate ne spune domnul... —, de ce am Ónt‚rziat at‚t de mult p‚n„ a-l introduce Ón dezbatere Ón Senat?

A fost la un moment dat ideea ca medicii de familie s„ preia activitatea medicului specialist Ón domeniu.

P‚n„ la urm„ e mai bine mai t‚rziu...

Œnt‚rzierea dezbaterii, domnule pre∫edinte, este determinat„ de procedura parlamentar„. Este adev„rat c„ au fost ni∫te discu˛ii vizavi de exerci˛iul profesiei, pentru c„ Ón momentul de fa˛„ Rom‚nia are 256 de medici de medicina muncii ∫i avem jude˛e unde sunt direc˛ii de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 s„n„tate public„ care ar trebui s„ coordoneze institu˛ia medicinei muncii Ón profil administrativ ∫i care nu au nici un medic de medicina muncii.

Ideea a fost ca pe o perioad„ limitat„ de timp, trei, patru ani de zile, medicii de specialitate, speciali∫ti ∫i competen˛i Ón medicina de Óntreprindere, s„ poat„ ocupa astfel de func˛ii.

Avem Ón preg„tire 136 de medici de medicina muncii pe ani diferi˛i de preg„tire, de la un an la cinci ani. ™ti˛i c„ ei se formau ca Ón urma reziden˛iatului cu durata de cinci ani, acum s-a redus reziden˛iatul la patru ani.

Prognozele Ministerului S„n„t„˛ii privind re˛eaua de medicin„ a muncii pentru 2010—2012 se duc spre cifra de 1.100—1.200 de posturi.

Pentru Ónceput nu vom putea s„ acoperim acest segment dec‚t dac„ accept„m ca p‚n„ la 31 decembrie 2007 astfel de posturi, cam 20% din necesar, pentru c„ vor fi ∫i medici speciali∫ti care cu siguran˛„ nu se vor duce s„ ocupe posturi de medicin„ a muncii Óntr-un ora∫ sau Óntr-un municipiu unde noi vom scoate posturile, ∫i atunci, s„ nu fim descoperi˛i, accept„m ca 20% din posturi s„ poat„ fi ocupate prin concurs organizat, Ón condi˛iile legii, ∫i de c„tre medici speciali∫ti care au vechime ca medici de Óntreprindere ∫i au competen˛„ Ón medicina de Óntreprindere, cu condi˛ia ca p‚n„ la data respectiv„ ei s„ urmeze cursuri de preg„tire ∫i s„ ob˛in„ a doua specialitate Ón medicina muncii.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 56/2004 privind crearea statutului special al func˛ionarului public denumit manager public.

## **Domnul Marius Profiroiu** — _secretar de stat Ón_

## _Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn contextul integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„, unul dintre obiectivele importante ale reformei Ón administra˛ia public„ Ól constituie crearea unui corp profesionist de func˛ionari publici de carier„, caracterizat prin competen˛„ ∫i eficien˛„, capabili s„ determine la nivelul autorit„˛ilor institu˛iilor publice unde Ó∫i desf„∫oar„ activitatea o real„ schimbare de atitudine ∫i realizarea unei compatibilit„˛i treptate c‚t mai depline cu structurile similare din ˛„ri ale Uniunii Europene.

Pentru atingerea acestui obiectiv este necesar„ crearea unei noi categorii specifice de func˛ionari publici denumi˛i manageri publici, ∫i integrarea acestora Ón sistemul administra˛iei publice. Ace∫tia vor avea un rol decisiv Ón implementarea acquis-ului comunitar Ón gestiunea fondurilor europene.

Proiectul ordonan˛ei de urgen˛„ Ó∫i propune reglementarea statutului juridic special al acestei categorii speciale de func˛ionari publici.

Managerii publici pot accede la un sistem de promovare rapid„ Ón func˛ia public„ pe baza unui sistem de evaluare continu„ a performan˛elor pe criterii de competen˛„ ∫i competitivitate, Ón contextul unui cadru institu˛ional care s„ asigure independen˛a ∫i obiectivitatea evalu„rii.

Proiectul ordonan˛ei de urgen˛„ reglementeaz„ cadrul institu˛ional necesar implement„rii corespunz„toare pe termen lung a sistemului de promovare.

Domnule pre∫edinte,

V„ rug„m s„ aproba˛i proiectul de Lege pentru aprobarea ordonan˛ei de urgen˛„ privind crearea statutului special al func˛ionarului public denumit manager public.

## Mul˛umesc foarte mult.

Nu eu aprob, eu supun aprob„rii. Senatul aprob„.

Are cuv‚ntul domnul pre∫edinte Seres Dénes pentru a prezenta raportul Comisiei pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului a dezb„tut proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 56/2004, a adoptat un raport favorabil, av‚nd la baz„ ∫i avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Trebuie s„ men˛ionez c„ prin reglement„rile sale, proiectul de lege intr„ Ón categoria legilor organice.

Rog plenul Senatului s„ adopte raportul ∫i proiectul de lege Ón forma transmis„ de Guvern.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale.

Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt?

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Œn primul r‚nd vreau s„ subliniez faptul c„ din nou avem nevoie de derog„ri, avem o lege a func˛ionarilor publici ∫i avem nevoie de o derogare la legea func˛ionarilor publici.

38 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004

Avem nevoie de promovare rapid„, foarte rapid„ sau ultrarapid„ ∫i accelerat„, Ón derogare de la legea cealalt„. Deci avem nevoie de dou„ categorii, ∫i nu de o reglementare stabil„, a∫a cum exist„ Ón orice ˛ar„ civilizat„. Œn principiu, citind legea, sigur c„ ar fi o lege bun„, modern„, ne aduce numai avantaje, dac„ nu am fi Ón Rom‚nia. ™i spun asta pentru c„ dup„ politizarea total„ a Institutului Na˛ional de Administra˛ie...

Dac„ veni˛i la putere dup„ 2005 se poate?

Nu. O s„ trebuiasc„ s„ lu„m m„suri.

Deci, se poate. Atunci e foarte bun„. Acum continua˛i, v„ rog.

Nu, nu! Deci, dup„ politizarea total„ a acestui Institut Na˛ional de Administra˛ie, dup„ politizarea efectiv„ a Agen˛iei Na˛ionale a Func˛ionarilor Publici, urmeaz„, ∫i noi am votat o lege, acea Lege nr. 157/2004 — e de anul acesta — care se numea Legea pentru Ónfiin˛area Comisiei pentru Bursa special„ îGuvernul Rom‚niei“. Bursa special„ îGuvernul Rom‚niei“ — Adrian N„stase, evident, nu cred c„ poate fi vorba de alt guvern — ∫i care schimb„ denumirea acestei Comisii pentru Bursa special„ îGuvernul Rom‚niei“ Ón îComisia pentru manageri publici“. De fapt este vorba doar de ob˛inerea de fonduri pentru a continua Programul îBursa special„ Guvernul Rom‚niei“. De fapt este vorba doar de o consolidare efemer„ — spun eu — mascat„ a acestei clientele P.S.D. din sistem, care dore∫te s„ r„m‚n„ pe veci func˛ionar sau Ónalt func˛ionar public. Din p„cate asta este situa˛ia ∫i v„ rog s„ m„ crede˛i c„ niciodat„ din ’90 Óncoace nu a existat o asemenea politizare Ón sistemul administra˛iei ∫i mai ales acolo unde se preg„tesc cadrele din administra˛ia public„.

Vreau s„ v„ dau c‚teva date care mie Ómi par extrem de ciudate. Œn afar„ de aceast„ promovare ultrarapid„, m„ rog, ne afl„m Ón fa˛a alegerilor, de fapt, lucrurile s-au Ónt‚mplat. Este o ordonan˛„. Noi suntem pu∫i de fapt numai s„ aprob„m ceea ce deja s-a Ónt‚mplat. Oamenii „ia sunt manageri publici, sunt Ón func˛ii, sunt deja salariza˛i cu ni∫te bani foarte frumo∫i, de care nu cunoa∫tem, dar aici se vorbe∫te despre ni∫te retribu˛ii speciale pentru ace∫ti manageri care se ocup„ de fondurile din str„in„tate ∫i Ón primul r‚nd se ocup„ pe fondurile care le revin lor, pentru c„ acest program este sus˛inut de fonduri europene.

Deci o formul„ foarte interesant„ este cea din art. 13, unde se vorbe∫te c„ îmanagerul public se afl„ sub directa coordonare a unui Ónalt func˛ionar public“ care ∫tim c„ vrem s„ fie prefectul. M„ g‚ndesc Ón ce m„sur„ poate s„-∫i p„streze, dac„ e cazul, o independen˛„ din

punctul de vedere profesional. Œmi pare foarte r„u c„ se folosesc denumiri de îplan anual pentru ocuparea func˛iilor publice“, a∫a cum arat„ art. 12 ∫i de care se ocup„ aceast„ comisie de care vorbeam mai Ónainte. E adev„rat, sunt oameni bine pl„ti˛i, e un spor de manager public calculat Ón func˛ie de salariul de baz„ corespunz„tor nivelului func˛iei. Sigur c„ nu puteau s„ lipseasc„ dispozi˛iile finale unde de fapt se d„, cum se zice, arama pe fa˛„. E vorba de faptul c„...

™tii ce-mi pare r„u la dumneata? C„ e∫ti un jurist pe care eu Ól apreciez Ón mod deosebit.

Da, da’ politizez. Ce s„ fac?

Dar Óncepi ∫i denaturezi at‚t de mult lucrurile, Ónc‚t renun˛i la profesia de jurist.

E, nu! Nu m„ jigni˛i!

Dac„ citeai acel articol 13 coroborat cu art. 16 ai fi v„zut c„ orice manager public poate fi dat afar„ oric‚nd. Dar nu vrei, nu c„ nu l-ai citit. Ia cite∫te art. 16 s„ aud„ to˛i colegii!

Domnule pre∫edinte, nu asta este problema...

L„sa˛i-o Óncolo de treab„!

Problema este c„ dumneavoastr„ ...

Dup„ care face proces, c„ eu sunt ∫i avocat. ™tiu ce Ónseamn„ s„ faci un proces Ómpotriva...

Nu e nici un proces, da˛i-o Óncolo...

Da, bun. Exist„ condi˛ii restrictive de dare a lui afar„, nu Ól dai afar„ numai pentru c„ vrei tu. Dar Ón art. 21 se vorbe∫te de o alt„ excep˛ie pentru evaluarea final„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 Deci clasamentul acesta pentru 2003 — 2004 acum nu mai poate fi f„cut dec‚t de o comisie interimar„ care s-a creat la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor. El s-a dat, s-a f„cut ∫i noi doar vot„m. Eu cred c„ se mascheaz„ prin aceast„ lege ceea ce v-am spus, ∫i anume satisfacerea unor cerin˛e pe clientel„ politic„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

S„ nu fac referire la Legea privind Statutul func˛ionarului public din 1998.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Aia veche pe care a˛i modificat-o.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog. Dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Œmi pare r„u c„ cre„m...

Nu merit„. Dac„ citea˛i articolele, vedea˛i c„...

Domnule pre∫edinte, legea respectiv„ nu a avut nici un efect. To˛i au fost schimba˛i.

dreptate ∫i face observa˛ii pe fond ∫i are, de asemenea, un aviz negativ de la Consiliul Economic Social.

Propunerea mea, domnule pre∫edinte, e s„ ne retrimite˛i legea. Ea a fost dezb„tut„ pe fug„ pe perioada de vacan˛„, a∫a cum se Ónt‚mpl„ la majoritatea dintre comisii, ∫i eu cred c„ merit„ o abordare mai serioas„, ∫i s„ Óncerc„m s„ corect„m m„car lucrurile care sunt Ón profund„ neregul„.

V„ mul˛umesc.

Eu am ∫i ni∫te amendamente respinse aici, cred c„ nu e suficient s„ Óndrept„m din ele...

Stimat„ coleg„, cred c„ e cea mai urgent„ lege care o putem avea, pentru c„ suntem Ón Ónt‚rziere.

## Procedur„!

Sus˛in, Ón calitate de lider de grup, cererea respectiv„.

Am chemat colegii din vacan˛„ s„ fac„ raport ∫i veni˛i dumneavoastr„ cu treaba asta acum?

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Doamna senator Maria Petre.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Eu am dincolo de critica pe care o sus˛in de asemenea, pentru c„ este anormal s„ cre„m un statut special Ón zona func˛ionarului public unde sunt Ónc„ foarte multe lucruri care ˛in de reform„ de rezolvat, am o propunere foarte concret„.

La restul nu i-a˛i criticat..

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

P„i, da’ vre˛i s„ v„ ar„t amendamentele respinse aici? De ce nu s-au f„cut amendamente?

## **Doamna Maria Petre**

**:**

Eu le-am f„cut, domnule pre∫edinte, ∫i s-au respins.

E cerin˛„ pentru finalizarea capitolului de administra˛ie. Haide˛i s„ facem un efort.

## **Doamna Maria Petre:**

Am v„zut asta, am v„zut ∫i faptul c„ ea a fost adoptat„ pe fug„ Ón 25 iunie, pentru c„ era riscul pierderii unor fonduri ∫i era p„cat s„ le pierdem. Asta nu Ónseamn„ c„ nu puteam s„ facem o lege coerent„, articulat„ ∫i care s„ nu contrazic„ legile de baz„ Ón materie, ∫i m„ refer la abaterile care sunt la Statutul func˛ionarului public. Propunerea concret„ de care v„ vorbeam — ∫i cred c„ ∫i colegii mei din Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului ∫i domnul pre∫edinte al comisiei noastre vor fi de acord — e s„ rediscut„m Ón prezen˛a domnului secretar de stat Marius Profiroiu, la Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului, legea a∫a cum este, pentru c„ o s„ observa˛i cu to˛ii c„ ea are foarte multe observa˛ii pertinente Ón avizul de la Consiliul Legislativ care, din p„cate, nu au fost rezolvate ∫i Consiliul Legislativ are

Astea sunt amendamente, doamna senator?

## **Doamna Maria Petre**

**:**

Dar ce sunt?

V„ rog, domnul senator Ungheanu, dup„ care, domnul senator Iorgovan.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

Eu am s„ fac observa˛ii Ón leg„tur„ cu modul Ón care Óncepe legea, deci cu premisele ei, pentru c„ vreau s„ spun c„ este ciudat„. Acolo unde trebuie s„ afl„m ce este managerul public scrie care este rolul lui. Deci modul de a fi fost g‚ndit„ aceast„ lege, textul „sta mi se pare ciudat. îŒn exercitarea func˛iei publice specifice managerul public are rolul de a contribui...“ (∫i se spune la ce contribuie), dar ce este el, managerul public, nu exist„ Ón aceast„ lege.

Deci lucrurile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 sunt destul de confuze vreau s„ v„ spun Ónc„ de la Ónceput.

Dac„ e manager ce vre˛i s„ v„ mai spun„?

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Deci aceast„ propunere care s-a f„cut de a se Óntoarce la comisie este bun„.

un ∫ef de cabinet, cu o secretar„ ∫i cu un ∫ofer. Noi trebuie s„ avem exper˛i, aceste creiere prin intermediul c„rora s„ putem s„ sprijinim fiecare primar, fiecare consilier, fiecare consiliu jude˛ean. Deci, Ón sintez„, institu˛ia nu numai c„ este necesar„ ∫i util„, dar trebuie s-o avem Ón vedere pentru viitorul aparat al birourilor senatoriale.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, dac„-mi permite˛i....

Da, domnule secretar de stat, sta˛i o secund„, c„ mai avem o luare de cuv‚nt ∫i dup„ aceea v„ dau cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

La 1 ianuarie 1989 am predat la Catedra de drept public a Universit„˛ii din Bucure∫ti partea de curs de drept administrativ consacrat„ func˛iei publice. A trecut luna ianuarie, nu s-a discutat, a trecut luna februarie, nu se discuta, martie, nu se discuta. Œn luna mai, l-am Óntrebat pe ∫eful de catedr„: îAm dreptul s„ m„ discuta˛i. Nu v„ cer s„-mi da˛i avizul“. ™i a∫a s-a f„cut la sf‚r∫itul lunii mai — deci este fapt istoric — o adunare general„ a cadrelor didactice Ón care s-a analizat cursul lui Antonie Iorgovan, lector pe atunci. Verdictul: îInterzis pentru publicare, pentru c„, Ón principiu, cursul s„de∫te neÓncredere Ón sistemul politico-statal pe care Ól avem. Autorul face propuneri prea extravagante, l„s‚nd impresia c„ vrea s„ renoveze totul“.

Vreau s„ v„ spun c„ Ón acele propuneri îextravagante“ erau teze care, Ón sf‚r∫it, se reg„sesc Ón aceast„ lege. ™i dac„ mai Ónainte am criticat un ministru, da˛i-mi voie, de data asta, s„ felicit echipa care a g‚ndit acest act normativ. ™i a∫ lega, distin∫i colegi, pentru c„ marile idei se adun„ c‚teodat„. Œn Buletinul informativ de ast„zi al Senatului, pe care l-am primit noi, Ón afar„ de informa˛ia cu privire la jubileul Senatului, exist„ un admirabil studiu al unei echipe europene. Deci o echip„ format„ dintr-un specialist german din Parlamentul german, unul din Italia ∫i un profesor din Anglia. Au analizat ∫i ne spun aici rezultatele studiului: îCaracteristicile institu˛iilor de baz„“. La Parlament... Ce scrie despre Parlamentul nostru? îSistemul bicameral rom‚nesc este neobi∫nuit, chiar unic...“ ∫i m„ opresc aici.

Teza mea — ∫i am s-o promovez dac„ Ómi va fi permis Ón proiectul de lege la care trebuie s„ lucr„m — este urm„toarea: noi diferen˛iem bicameralismul g‚ndindu-ne foarte serios la rosturile Senatului. ™i aceast„ func˛ie de manager public care apare, ea, domnule pre∫edinte, trebuie avut„ Ón vedere ∫i Ón ceea ce prive∫te aparatul din teritoriu al senatorilor. Deci noi nu putem s„ facem fa˛„ la aceast„ b„t„lie pentru civiliza˛ie, pentru Europa cu

V„ mul˛umesc foarte mult. Mai sunt lu„ri de cuv‚nt?

Domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Vreau s„ amintesc colegilor no∫tri senatori care au luat cuv‚ntul c„ aceast„ lege este efortul comun al unor speciali∫ti din Rom‚nia ∫i al unor speciali∫ti din Uniunea European„. Deci am f„cut aceast„ lege ca s„ ajut„m sistemul administrativ rom‚nesc. Avem nevoie de manager public, avem nevoie de oameni eficien˛i, motiva˛i, pl„ti˛i ceva mai bine.

Acest statut se aplic„ numai celor care c‚∫tig„ concurs na˛ional, iar cei care sunt acum la studii Ón str„in„tate, cei 100 de tineri manageri publici se vor Óntoarce acum Ón luna septembrie ∫i vor deveni dup„ un an de zile, dup„ stadii Ón ministere, institu˛ii publice locale, vor deveni manageri publici. Ei vor fi acea interfa˛„ a administra˛iei publice rom‚ne∫ti cu Uniunea European„ 2007. Toate ˛„rile Uniunii Europene, toate ˛„rile candidate ∫i-au format ace∫ti oameni Ónainte — deci din anii ’90 — noi am Ónt‚rziat. Deci s„ Óncerc„m s„ vedem lucrurile Ón interesul na˛ional. Nu e o chestie politic„. Rom‚nia are nevoie de oameni care ap„r„ serviciul public, oameni care ap„r„ interesele na˛ionale. S„ l„s„m politica deoparte ∫i s„ facem administra˛ie, iar managerii publici sunt oamenii de administra˛ie care fac interfa˛a Óntre Guvern ∫i aplicarea politicilor publice la nivel local. Deci s„ vedem lucrurile Ón acest proces de integrare european„ ∫i s„ credem c„ ∫i Ón Rom‚nia se pot face lucruri care se pot face Ón Fran˛a, Ón Germania sau Marea Britanie. Dac„ nu credem, niciodat„ nu vom fi la nivelul ˛„rilor europene ∫i nu merit„m acest lucru.

Stimate coleg, Ónt‚mpl„tor Parlamentul face politic„. Face ∫i politic„.

M„ scuza˛i, domnule pre∫edinte.

Deci multe din deciziile pe care le lu„m sunt ∫i politice. Sigur c„ ne preocup„ s„ scoatem legi bune. Este cu totul altceva.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 V„ rog, dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnule pre∫edinte Seres Dénes, v„ rog!

Domnule pre∫edinte, Ón nenum„rate ocazii c‚nd ne-am Ónt‚lnit cu diferite delega˛ii de la Comisia european„, ni s-a pus problema speciali∫tilor din administra˛ia public„, a profesioni∫tilor, a func˛ionarilor publici. De fiecare dat„ am fost Óntreba˛i ce s-a Ónt‚mplat cu cei care au fost specializa˛i cu burse Ón str„in„tate sau Ón interiorul ˛„rii, unde se reg„sesc ∫i de ce nu Ói folosim. Sigur c„, de fiecare dat„, motiva˛ia noastr„ a fost c„ deocamdat„ condi˛iile din administra˛ia public„ — m„ refer ∫i la cele materiale, la salarizare — nu sunt corespunz„toare pentru a-i putea ˛ine Ón sfera public„ ∫i cei care sunt bine preg„ti˛i trec imediat Ón sfera privat„. Eu cred c„ la aceast„ chestiune a r„spuns proiectul tinerilor profesioni∫ti cu finan˛are european„. Sunt trimi∫i la preg„tire Ón exterior sau Ón interior ∫i, prin ordonan˛a de urgen˛„, se creeaz„ oportunitatea de a putea fi salariza˛i la nivel corespunz„tor pentru a putea lucra Ón administra˛ia public„ ∫i pentru a putea realiza ceea ce credem noi c„ trebuie realizat Ón procesul de integrare european„ a administra˛iei publice.

Domnilor colegi, nu este o chestiune politic„, este o chestiune pur profesional„, din punctul nostru de vedere. Eu v„ rog s„ o adopt„m, ca s„ se poat„ derula acest proiect Ón condi˛ii optime.

Da. Mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, la raportul favorabil au fost anexate ∫i amendamentele. Sunt trei amendamente respinse. Vreau s„ Óntreb dac„ se sus˛in?

Procedur„, domnule pre∫edinte! Am f„cut cererea de retrimitere.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

De retrimitere, Ón numele grupului.

Av‚nd Ón vedere urgen˛a acestei legi, rog Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului, m‚ine dup„-amiaz„, convoca˛i pe cine trebuie. Este fericit domnul Popa.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Deci o face˛i ∫i o introducem lunea viitoare.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Trecem la proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 196/2003 privind prevenirea ∫i combaterea pornografiei.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

O list„, domnule pre∫edinte.

Cu pornografia?

Nu, cel„lalt.

N-am ∫tiut exact.

O list„ pentru domnul Popa.

V„ ascult„m, domnule secretar de stat. Sus˛ine˛i?

## **Domnul Ioan Hidegcuti** — _secretar general Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Modificarea este extrem de sumar„. Œn leg„tur„ cu avizarea normelor privind crearea site-urilor pornografice se solicit„ ca acestea s„ fie avizate f„r„ Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iilor, el neav‚nd competen˛„ Ón materie. Asta este Ón esen˛„.

Domnule pre∫edinte Adrian P„unescu, v„ rog!

## Domnilor colegi,

## Domnule pre∫edinte,

Raportul nostru ar fi meritat s„ se refere la o lege Ón disput„. Cred c„ nimeni nu va putea g„si vreo pricin„ acestui raport ∫i acestei modific„ri de lege. Noi am fost sesiza˛i Ón 25 august 2004. Iat„ c„ ∫i problema pornografiei este urgent„.

Prin acest proiect de lege se urm„re∫te ca autoriza˛ia de creare de site-uri cu caracter pornografic s„ fie eliberat„ de o comisie ce are Ón componen˛„ reprezentan˛i ai Ministerului Culturii ∫i Cultelor ∫i ai Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, iar normele s„ fie elaborate de cele dou„ ministere, f„r„ a mai fi necesar„ avizarea acestor norme de Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologia Informa˛iei.

Membrii comisiei au fost de acord cu textul formulat de Guvern. Œn plus, ei au hot„r‚t s„ adopte urm„torul amendament: Ónainte de punctul 1 al art. 5 s„ se introduc„ un punct nou, 1.1, cu urm„torul cuprins: îPublica˛iile av‚nd caracter pornografic sunt destinate exclusiv persoanelor majore, sunt marcate cu un p„trat de culoare ro∫ie pe prima copert„, sunt prezentate Ón ambalaje care nu permit r„sfoirea publica˛iei la stand, se comercializeaz„ numai Ón spa˛ii special amenajate, autorizate conform legii, ∫i nu se v‚nd minorilor“.

Membrii comisiei au hot„r‚t s„ elimine tacit cuv‚ntul îde“ din ultimul r‚nd al punctului a) al art. II, îprocedura de eliberare de a acestor autoriza˛ii...“ Era un cuv‚nt

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 care ap„ruse Ón plus din s„ritur„ poligrafic„, consider‚nd aceasta drept o eroare de redactare.

Cu adresa nr. 22190/25.08.2004, Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului a Senatului ne-a transmis avizul favorabil f„r„ amendamente.

Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ a dezb„tut ∫i a hot„r‚t cu unanimitatea voturilor senatorilor prezen˛i s„ adopte raport de aprobare cu amendamente ∫i s„ Ónainteze plenului spre dezbatere proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 196/2003 privind prevenirea ∫i combaterea pornografiei. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, urm‚nd a fi dezb„tut ∫i adoptat de Domniile voastre cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„. Camera Deputa˛ilor este Camera decizional„.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.

Nu este cine ∫tie ce.

Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt. Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Spre deosebire de distinsul meu coleg Popa, eu nu voi politiza, mai ales aceast„ lege. Sunt de acord cu pre∫edintele Comisiei pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ c„ nu ridic„ probleme, de∫i ar putea s„ ridice unele probleme.

Sigur, de la o v‚rst„, cu to˛ii trecem prin asta.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

N-am s„ v„ r„spund la Óntrebarea pe care i-a˛i pus-o colegului nostru Popa, ce vom face c‚nd vom fi la putere, c„ eu n-o s„ mai fiu la putere, a∫a c„ n-am dec‚t de f„cut o singur„ observa˛ie. Œn˛eleg de ce avem aceast„ sesiune extraordinar„ pentru c„, Óntr-adev„r, problema aceasta era de o urgen˛„ nemaipomenit„. _(Sala se amuz„.) ..._ afar„ de cazul c„ acel amendament pe care l-a˛i citit, Óntr-adev„r, m„ face s„ Ón˛eleg c„ merita s„ venim ast„zi.

Eu voiam Óns„, domnule pre∫edinte, sunt bucuros c„ prezida˛i dumneavoastr„ aceast„ ∫edin˛„, c„ am fost onorat s„ fiu Ómpreun„ cu dumneavoastr„ Óntr-o delega˛ie care a vizitat Turcia ∫i, cu aceast„ ocazie, am vizitat ∫i Muzeul haremului. Œmi amintesc c„ erau ni∫te fotografii mari, mari, mari, cu fo∫tii eunuci, ∫i m„ g‚ndeam c„ n-ar fi fost r„u ca aceste norme care privesc componen˛a ∫i

func˛ionarea comisiei, Ón aceste comisii s„ intre ∫i eunuci.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

A∫ avea o propunere. S„ fie explicit„ propunerea cu eunucii, c„ poate fi implicit„.

## **Domnul George Mihail Pruteanu**

**:**

V„ rog, domnule pre∫edinte!

Domnule senator Pruteanu, v„ rog!

Domnule pre∫edinte,

Am privit Óntotdeauna cu simpatie, ∫i privesc ∫i acum, la unul din veteranii de v‚rst„ ai Senatului, domnul Mircea Ionescu-Quintus, ale c„rui spuse le ascult totdeauna cu un sentiment de pl„cere pentru spiritul lor ∫i pentru vioiciunea lor. De data aceasta, Ómi permit, cu toat„ deferen˛a Óns„, s„ manifest o anumit„ distan˛„ fa˛„ de ironia pe care a avut-o Domnia sa apropo de urgen˛a problemei.

Stimate domnule Mircea Ionescu-Quintus, m„ tem c„ este chiar o problem„ urgent„, nu neap„rat at‚t de urgent„ Ónc‚t s„ merite a sta la temeiul unei sesiuni extraordinare, dar este o problem„ urgent„ a moralului Rom‚niei, a mentalului Rom‚niei, pentru c„ pornografia, nu numai cea din reviste ∫i site-uri, ci ∫i cea de pe micul ecran, care este mult mai agresiv„ dec‚t revistele v‚ndute Ón ˛ipl„ sau site-urile accesate Ónc„ de pu˛in„ lume, pornografia de pe micul ecran provoac„ ravagii, stric„ mentalitatea unei tinere genera˛ii, o obi∫nuie∫te cu ideea c„ merda este ceva normal, c„ merda ˛ine loc de p‚ine — am spus cuv‚ntul îmerda“ ca s„ nu impurific atmosfera acestui Senat —, ... c„ murd„ria este normalul.

Or, cred c„ s-a atins cota de alarm„ Ón privin˛a gol„niei. V„ dau un singur exemplu. Aproape nu exist„ emisiune de a∫a-zis divertisment Ón care femeile s„ fie filmate normal, cu aparatul plasat la orizontal„. Œntotdeauna sunt filmate astfel Ónc‚t s„ li se vad„ chilo˛ii. Mentalitatea operatorilor de la multe televiziuni, dac„ este nevoie v„ dau ∫i numele, mentalitatea operatorilor care sunt condu∫i de ni∫te directori, am accentuat pe îo“ ca s„ se Ón˛eleag„ c„ este vorba de ni∫te oameni care dau tonul acestui stil libidinos, de ghiuj, mentalitatea lor este aceea a unor pu∫c„ria∫i care n-au mai v„zut femeie de 10 ani ∫i se comport„ ca ni∫te b„ie˛i de 7 ani sau de 8—9 ani care, pe sc„ri, se uit„ sub fusta femeilor. Este un exemplu Óntre altele.

Œn privin˛a site-urilor cu caracter pornografic de care Internetul este plin, literalmente plin, este bine s„ punem piciorul Ón prag. Da˛i-mi voie — nu mi-au murit l„ud„torii ∫i nu vreau s„ fac gesturi lipsite de modestie —, dar am ridicat aceast„ problem„ Óntr-un conclav ca ∫i al nostru,

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Mai sunt lu„ri de cuv‚nt?

Mul˛umesc.

Proiectul de Lege privind publicitatea ∫i sponsorizarea pentru produsele din tutun.

V„ rog, domnule secretar de stat, v„ ascult„m.

Domnule pre∫edinte,

Obiectivul prezentului proiect de lege constituie parte integrant„ a politicii de promovare a s„n„t„˛ii. Œ∫i propune s„ protejeze s„n„tatea public„ prin reglementarea promov„rii tutunului, un produs cu poten˛ial adictiv, precum ∫i pentru prevenirea fumatului Ón r‚ndul tinerilor, Ón special Ónt‚rzierea acestui comportament de la v‚rste timpurii ∫i apari˛ia dependen˛ei ca urmare a publicit„˛ii produselor din tutun.

Astfel, proiectul de lege interzice publicitatea produselor din tutun prin mijloace media, precum ∫i sponsorizarea Ón favoarea acestora Ón cadrul emisiunilor culturale, sportive, sociale, precum ∫i a programelor Televiziunii ∫i Radiodifuziunii, av‚nd Ón vedere, de asemenea, protejarea s„n„t„˛ii persoanelor fum„toare ∫i nefum„toare de efectele d„un„toare ale fumatului.

La baza acestui proiect de lege au stat studii na˛ionale, studii europene Ón ceea ce prive∫te prevalen˛a bolilor generate de consumul de tutun, at‚t la v‚rste mai mici, c‚t ∫i Ón r‚ndul popula˛iei feminine, Ón r‚ndul popula˛iei masculine. Situa˛ia care o avem Ón ˛ara noastr„, la ora actual„, c‚nd aproximativ 39% din femei, din studiile f„cute, s-au declarat fum„toare, iar 72% din b„rba˛i au declarat fumatul, dar numai 54% din ei au apreciat c„ sunt fum„tori activi.

Aplicarea m„surii legislative avea ca efect reducerea morbidit„˛ii prin boli asociate consumului de tutun...

Domnule secretar de stat, v„ mul˛umesc foarte mult. Avem ∫i noi expunerea, avem de toate.

Domnul pre∫edinte P„unescu, v„ rog s„ prezenta˛i raportul.

Da, cu p„rerea de r„u c„, de exemplu, Ón problemele de cultur„, noi, mai degrab„, Óndrept„m aten˛ia c„tre sursele de poluare a culturii, c„tre pornografie, pe care Óncerc„m s„ o potolim, ∫i nu spre cultur„, pe care poate era timpul s„ o facem s„ renasc„, ∫i c„tre publica˛iile de cultur„, ∫i c„tre c„r˛ile de acest fel.

M„ refer, acum, la acest al doilea raport ∫i sus˛in, Ón rezumat, c„, fire∫te, am fost sesiza˛i cu privire la acest raport, nu a ap„rut Ón mod spontan, ca buruieni∫ul pe maidan, ne-am g‚ndit la ceea ce proiectul de lege ne propune, protejarea s„n„t„˛ii publice, ceea ce a spus ∫i reprezentantul Guvernului, nu mai insist asupra acestor lucruri, pe care le ∫tim cu to˛ii.

Membrii comisiei, Óns„, au formulat o serie de amendamente, adoptate cu unanimitatea voturilor senatorilor prezen˛i ∫i care se reg„sesc Ón anexa nr. 1. Domnul senator Eugen Marius Constantinescu a formulat ∫i un amendament, respins cu un vot Ómpotriv„ ∫i care se g„se∫te Ón anexa nr. 2 la raport.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004 A∫a c„ Óncerc„m s„ v„ sensibiliz„m asupra ideii de a vota acest raport ∫i propunerile privind publicitatea ∫i sponsorizarea pentru produsele din tutun, a∫a cum au fost ele g‚ndite de comisie, dup„ preluarea amendamentelor.

Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale. Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Deci, la art. 2, la defini˛ia produselor din tutun. Eu c‚nd am citit-o, am z‚mbit. Am citit-o, dup„ aceea, cu glas tare ∫i au z‚mbit ∫i colegii din jurul meu, fapt pentru care m-am g‚ndit c„ poate nu este cea mai fericit„ formulare, pentru c„ ea sun„ a∫a: îProduse din tutun...“. Deci, defini˛ia, Ón temeiul prezentei legi, ar fi urm„toarea, pentru produse din tutun: îProdusele destinate fumatului, prizatului, suptului sau mestecatului, fabricate, total sau par˛ial, din tutun, modificat genetic sau nu“.

Domnule pre∫edinte, a∫ avea o Óntrebare pentru reprezentantul Guvernului. ™i p‚n„ acum Ón lege au existat restric˛ii. V-a∫ ruga s„-mi spune˛i ce venituri a Óncasat statul rom‚n din amenzi la publicitate mascat„, nemascat„ sau interzis„, pentru c„ a fost ∫i p‚n„ acum publicitate interzis„, Ón anumite domenii, a tutunului. Din p„cate, r„spunsul Ól cunosc, dar vreau s„-l aud oficial de la dumneavoastr„.

Domnul senator, nu pot s„ v„ dau un r„spuns exact, pentru c„ Ministerul S„n„t„˛ii nu aplic„ amenzile, ci le aplic„ alte structuri abilitate ale statului. Noi facem preven˛ia prin mijloace specifice. Dar, a∫a cum comisia a modificat unele cuantumuri, care sunt prev„zute ca ∫i contraven˛ii, cred c„ va fi o m„sur„ care s„ descurajeze Ón special distribuitorii de tutun din Rom‚nia de a face propagand„ ∫i a cre∫te num„rul. Dac„ d‚n∫ii vor s„ se adreseze, s„ se adreseze popula˛iei care este fidelizat„, ∫i nu popula˛iei tinere care s„ intre Ón acest carusel al consumului permanent de tutun.

Nu pot s„ v„ r„spund, cifric, care este valoarea amenzilor pe aceast„ tem„. Œmi pare r„u.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Bun.

Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt?

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, raportul are 10 amendamente admise, la amendamentul admis colegul nu este Ón sal„ pentru a-l sus˛ine.

Pe cale de consecin˛„,

Domnule pre∫edinte, nu este o chestiune de fond, dar cred c„ e o formulare care...

La ce punct?

La ce v-a˛i g‚ndit?

Care e problema?

P„i, problema este c„ eu cred c„ un text mai decent ar putea s„ sune a∫a: îProdusele destinate consumului, sub orice form„, fabricate, total ori par˛ial, din tutun“. ™i at‚t, pentru c„, dac„ spun îtutun“, includ ∫i cel modificat genetic sau nu.

Domnul pre∫edinte Adrian P„unescu.

Da. A∫ vrea s„ spun, doamnelor ∫i domnilor colegi, c„, fire∫te, ∫i noi, care suntem destul de apropia˛i de jocul cuvintelor, am z„bovit cel pu˛in asupra unei formule, de exemplu, prizatul. Am mai z„bovit ∫i asupra fumatului, ∫i asupra suptului, ∫i asupra mestecatului, numai c„ ni s-a p„rut c„ trebuie s„ ne p„str„m seriozitatea ∫i s„ g„sim cele care sunt Ón realitate modurile de a se folosi tutunul. S„ nu fim prea b‚ntui˛i de fantasme ale poreclelor ∫i s„ evit„m s„ fim exac˛i. Sur‚dem o dat„ — ∫i noi am sur‚s — o dat„, de dou„ ori, dar, p‚n„ la urm„, vedem c„ e nevoie s„ facem aceste preciz„ri, pentru c„, o dat„ elibera˛i de ele, vom g„si tot felul de solu˛ii Ón realitate pentru a le folosi.

™i fac precizarea c„ ele se refer„ numai la tutun.

Domnule pre∫edinte, poate s„ le spunem colegilor c„ e defini˛ie universal„ Ón toat„ Uniunea European„ ∫i cred c„ Ónchidem subiectul „sta. Deci a∫a sunt definite. Uita˛i-v„, avem aici, s-a uitat domnul senator Mihai Ungheanu, acum. Asta e defini˛ia. Bun.

Am discutat Ón comisie. Se refer„ la tutun.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

Dac„ mai sunt alte lu„ri de cuv‚nt?

Supun acum votului dumneavoastr„ proiectul de lege, Ón care vom introduce, bineÓn˛eles, amendamentele pe care tocmai le-am votat. V„ rog, votul dumneavoastr„.

Aprobat cu 86 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„, 5 ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, eu a∫ vrea s„ exprim mul˛umiri domnului senator ™tefan pentru ceea ce ne-a spus ∫i bucuria c„ s-a referit la aceast„ a doua lege.

Mul˛umesc foarte mult.

Proiect de Lege privind prevenirea ∫i combaterea terorismului.

Domnul ministru Florin Sandu.

Rug„mintea este: sintez„ foarte pe scurt, stimate colege ∫i stima˛i colegi.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Amenin˛„rile teroriste nu mai pot fi ignorate, mai ales dup„ 11 septembrie, astfel c„ se impune un r„spuns conjugat din partea comunit„˛ii interna˛ionale, care l-au ∫i dat prin conven˛iile interna˛ionale privind reprimarea finan˛„rii terorismului din 1999, Decizia Consiliului Uniunii Europene ∫i Rezolu˛ia Consiliului de Securitate. De asemenea, ∫i noi am dat un asemenea r„spuns, atunci c‚nd Ón Codul penal am definit ∫i am dat defini˛ia actelor teroriste.

De fapt, prin con˛inutul acestui proiect de act normativ, nu face dec‚t s„-l armonizeze cu prevederile Codului penal ∫i s„ umple lacuna legislativ„ p‚n„ c‚nd va intra Ón vigoare.

Pe de alt„ parte, sunt stabilite principiile de baz„, sunt stabilite persoanele juridice responsabile, astfel c„ centrul de coordonare este al strategiei, Ól avem clar stabilit. De asemenea, ∫i centrul de coordonare operativ Ón persoana Serviciului Rom‚n de Informa˛ii. De asemenea, ∫i care sunt actele teroriste, a∫a cum sunt definite Ón Codul penal, astfel Ónc‚t s„ devin„ un instrument eficient de combatere a terorismului.

Av‚nd Ón vedere considerentele expuse, v„ adresez rug„mintea de a acorda votul dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ rog, cine sus˛ine? Raport comun, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Av‚nd Ón vedere egalitatea ∫anselor, doamna senator Norica Nicolai mi-a dat mie dreptul s„ vorbesc, mi-a dat aceast„ ∫ans„.

V„ rog, domnule pre∫edinte Roibu, s„ prezenta˛i raportul.

Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, Œmi valorific ∫ansa...

Œn ∫edin˛a din 18 august 2004, comisiile au luat Ón dezbatere proiectul de lege ∫i au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse Ón anex„, care face parte integrant„ din prezentul raport.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului juridic corespunz„tor pentru prevenirea ∫i combaterea terorismului ∫i calificarea ca infrac˛iuni sau contraven˛ii a unor fapte din acest domeniu.

La dezbateri au participat reprezentan˛i ai Serviciului Rom‚n de Informa˛ii, ai Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i ai Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, care au sus˛inut proiectul de lege cu amendamentele adoptate de membrii comisiilor.

Œn consecin˛„, supunem, spre dezbatere ∫i adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, Ómpreun„ cu proiectul de lege.

Œn raport cu obiectul de reglementare ∫i Ón conformitate cu art. 73 alin. 3 lit. h) din Constitu˛ie, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice ∫i urmeaz„ a fi adoptat, potrivit art. 76 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„ Ón anul 2003.

Œn conformitate cu prevederile art. 75 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i potrivit art. 38[1] punctul 2, lit. h) din Regulamentul Senatului, astfel cum a fost modificat ∫i completat prin Hot„r‚rea Senatului nr. 20/2003, Senatul a luat Ón dezbatere proiectul de Lege privind prevenirea ∫i combaterea terorismului, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„, Camera decizional„ fiind Camera Deputa˛ilor.

Acum, domnule pre∫edinte ∫i stimate colege ∫i stima˛i colegi, dintr-o eroare, la punctul 12 a fost inclus art. 19[3] , ca amendament, la care, Óns„, semnatarii au renun˛at ∫i, ca atare, este o eroare ∫i v-a∫ ruga ca punctul 12 s„ fie exclus.

46 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/6.IX.2004

Deci, acel art. 19...

Art. 19[3] : îAnual, procurorul general nu prezint„ rapoarte Senatului“.

Deci, a˛i... Nu Senatului, la comisii.

integrare ∫i coordonare tipic rom‚neasc„, ci aceast„ structur„ s„ func˛ioneze ∫i s„ existe, Óntr-adev„r, eficien˛„, eficien˛„ pe care nu o dorim probat„ Ón ipoteza unui conflict.

Noi sus˛inem acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Iorgovan.

Ni l-am retras de atunci, a fost al meu, al domnului senator Emilian Prichici ∫i al domnului senator Antonie Iorgovan.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Nu neap„rat materia m-a determinat s„ iau cuv‚ntul...

™i domnul senator Antonie Iorgovan.

V„ rog s„ v„ uita˛i ∫i la ceas.

Da.

Acum, sincer, v„ rog, cum s„... Nu era posibil.

Nu, nu era posibil ∫i a fost o sc„pare.

Œnc„lca prevederea constitu˛ional„.

Sigur c„ da.

Bun.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt, dac„ sunt?

V„ rog, doamna senator Norica Nicolai, ave˛i cuv‚ntul.

Trebuie s„ precizez c„ grupul nostru parlamentar sus˛ine acest proiect de lege. Poate c„ ar fi fost de dorit ca al„turi de noi, Ón sal„, s„ fie integratorul acestui proiect, care este un proiect de o importan˛„ vital„ pentru Rom‚nia, ∫i anume, un reprezentant al Serviciului Rom‚n de Informa˛ii, dar este bun ∫i Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.

Documentul are la baz„ o Decizie a Consiliului Suprem de Ap„rare, r„spunde provoc„rilor acestui risc asimetric, care este prezent ∫i Ón zona noastr„ geopolitic„.

Singura chestiune care se pune este posibilitatea acestor dispozi˛ii tranzitorii, p‚n„ la intrarea Ón vigoare a Codului penal, acolo lucrurile se vor concretiza, dar sunt convins„ c„ mari schimb„ri nu vor fi ∫i r„m‚ne s„ le ur„m succes ∫i s„ nu avem de-a face cu un tip de

...de∫i este vorba de o lege care reglementeaz„ regimul juridic al m„surilor pe care le preconizeaz„ statul rom‚n, de a se bate cu acest flagel care este cred c„ mai periculos dec‚t toate pericolele pe care le-a avut omenirea p‚n„ acum.

Vreau Óns„ s„ spun ∫i, Óntr-un fel, vreau s„ accentuez, dincolo de persoanele noastre, ale celor care am lucrat, din cele dou„ comisii, vreau s„ scot Ón eviden˛„, totu∫i, rolul Parlamentului, pentru c„ este suficient s„ urm„rim cele dou„ coloane ∫i s„ vedem cum a venit proiectul ∫i cum arat„ proiectul. Deci nu de fiecare dat„ — ∫i da˛i-mi voie s„ nu fiu modest, Ón numele comisiilor — scoatem Ón eviden˛„ rolul comisiilor ∫i nu trebuie s„ se supere ini˛iatorii, pentru c„ adev„rul adev„rat este c„ s-a venit cu un proiect care contrazicea, Óntr-o faz„ ini˛ial„, Codul penal pe care tocmai Ól adoptasem, care avea dispozi˛ii contrare Constitu˛iei, ∫i nu ne-am l„sat impresiona˛i de ideea terorismului.

Am muncit toat„ vara — cele dou„ comisii — ∫i pot s„ spun cu m‚na pe con∫tiin˛„, s„ folosesc aceast„ expresie, c„ este un act normativ care ne va face cinste. V„ mul˛umesc.