Stenogramă plen

Bun„ seara, stima˛i colegi! Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor. V„ anun˛ c„, din totalul celor 331 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 242 de colegi, fiind absen˛i 89, dintre care 30 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Œn conformitate cu art. 94 din Regulamentul Camerei, v„ informez c„ au fost distribuite tuturor deputa˛ilor urm„toarele documente:

- ordinea de zi pentru zilele de luni, 6, mar˛i, 7, ∫i

- joi, 9 noiembrie 2006;

- programul de lucru pentru perioada 6—11 noiembrie;

- lista legilor pentru care se poate exercita dreptul

- de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale;

- lista rapoartelor depuse Ón perioada 31 octombrie—

- 6 noiembrie 2006 de comisiile permanente sesizate Ón fond ∫i

- sumarul privind con˛inutul fiec„rui Monitor Oficial al

- Rom‚niei, Partea I.

Œnainte de a intra Ón ordinea de zi, a∫ vrea s„-i dau cuv‚ntul colegului nostru, domnul deputat Dan Ioan Popescu, pentru un anun˛ cu caracter personal.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Voiam doar s„ anun˛ plenul Camerei Deputa˛ilor c„, odat„ cu Ónscrierea Ón Partidul Conservator, este normal s„-mi desf„∫or activitatea Ón Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Œn calitate de pre∫edinte de ∫edin˛„, v„ urez mult succes.

Œn calitate de deputat P.S.D., regret plecarea oric„rui coleg.

Intr„m pe ordinea de zi.

La punctul num„rul 1, Proiectul de hot„r‚re pentru aprobarea Regulamentului de organizare ∫i func˛ionare a serviciilor Camerei Deputa˛ilor, precum ∫i a statului de func˛ii pe anul 2006.

Este un proiect de hot„r‚re care are cinci articole, a fost distribuit, este Óntocmit de c„tre Secretariatul general.

Interven˛ii, dac„ considera˛i necesar? Nu consider„ necesar doamna secretar general.

Ave˛i documentul.

Grupurile parlamentare, dac„ au observa˛ii cu caracter general sau observa˛ii referitoare la cele cinci articole ale hot„r‚rii, v„ rog s„ v„ Ónscrie˛i la cuv‚nt, Ón caz contrar urm‚nd a merge pe procedura regulamentar„ referitoare la hot„r‚ri.

Dac„ exist„ interven˛ii din partea grupurilor? Nu exist„. Hot„r‚rea, a∫a cum am spus, are cinci articole. V„ Óntreb dac„ la art. 1 exist„ obiec˛iuni. Nu exist„. Art. 2.

Obiec˛iuni? Nu exist„.

Art. 3. Nu exist„ obiec˛iuni sau interven˛ii. Art. 4. Nu exist„.

Art. 5, care prevede c„ îanexa nr. 1 ∫i anexa nr. 2 fac parte integrant„ din prezenta hot„r‚re“. Nu exist„ obiec˛iuni sau comentarii.

Œn consecin˛„, pentru adoptarea acestei hot„r‚ri prin votul majorit„˛ii _... (Comentarii.)_

V„ mul˛umesc. Nu exist„ nicio obiec˛iune. A fost solu˛ionat„, pe calea procedurii gra˛ioase, Óntre domnul deputat Zgonea ∫i secretarul general.

Œn consecin˛„, pentru adoptarea hot„r‚rii prin votul majorit„˛ii membrilor Camerei Deputa˛ilor, r„m‚ne ca acest proiect de hot„r‚re s„ fie votat m‚ine, la sesiunea de vot final, de la ora 12,30.

Punctul nr. 3, Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 187 din 7 decembrie 1999 privind accesul la propriul dosar ∫i deconspirarea securit„˛ii ca poli˛ie politic„.

Este proiect de lege organic„.

Are raport comun, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi,

Œn urma prezent„rii proiectului, cu modific„rile solicitate de Consiliul Legislativ, proiectul a avut propunere de respingere Ón comisie ∫i s-a ob˛inut respingerea respingerii. Œn consecin˛„, avem raport favorabil.

Rug„mintea mea e s„-l vota˛i, pentru c„ mi se pare firesc ca to˛i cei care ne voteaz„ s„ vad„ care este situa˛ia ale∫ilor, ∫i nu C.N.S.A.S.-ul, prin reprezentan˛ii care doar trebuie s„ gestioneze aceast„ situa˛ie. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea comisiilor sesizate Ón fond, domnul pre∫edinte Andon.

V„ rog frumos.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/16.XI.2006

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raportul este comun cu Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Dezbaterea s-a f„cut Ón ∫edin˛a comisiilor reunite.

Din p„cate, raportul nu sus˛ine concluzia pe care o comunica ini˛iatorul. Am s„ citesc direct finalul lui: îŒn urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i cei ai Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, men˛inerea raportului ini˛ial de respingere a propunerii ini˛iative.“

Reamintesc c„ face parte din categoria legilor organice ∫i c„ retrimiterea la comisie, Ón vederea reexamin„rii, s-a hot„r‚t Ón ∫edin˛a Camerei din 23 octombrie 2006. Nu s-a schimbat nimic.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„, din partea grupurilor parlamentare, dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale? Nu dore∫te nimeni.

V„ reamintesc c„ prin raportul comisiilor sesizate Ón fond se propune respingerea acestei ini˛iative.

Neav‚nd amendamente, urmeaz„ ca propunerea de respingere s„ fie supus„ votului plenului m‚ine, la sesiunea de vot final.

La punctul nr. 4, Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 187 din 1999 privind accesul la propriul dosar ∫i deconspirarea poli˛iei politice comuniste. Lege organic„, raport comun al Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, de respingere.

Suntem prima Camer„ sesizat„.

Dac„, din partea ini˛iatorilor, dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Ini˛iator, distinsul nostru coleg, domnul Eugen Nicolicea. Dac„ dore∫te s„ ia cuv‚ntul, s„ sus˛in„ legea?

Propunerea legislativ„ vizeaz„, Ón principal, eliminarea persoanelor cuprinse la lit. ˛) din categoria persoanelor care pot fi verificate de c„tre C.N.S.A.S. la cererea altor persoane, cu privire la deconspirarea poli˛iei politice comuniste.

Motivul pentru care am solicitat acest lucru este c„, dintre toate categoriile, de la a)—z), este singura categorie care este atipic„. Este o categorie care a existat ∫i Ónainte de 1989 ∫i, de asemenea, este singura categorie care a fost socotit„ ca oponent„ a regimului totalitar. Cei care erau preo˛i erau viza˛i ca ∫i cum ar fi fost du∫mani ai regimului. Foarte mul˛i au murit Ón pu∫c„rii, spre deosebire de alte categorii care acum sunt ocupate de oameni politici care pe vremea aceea nu erau.

Un alt motiv pentru care am solicitat acest lucru este c„ Biserica, ∫i aici m„ refer la toate cultele, f„r„ deosebire, se num„r„ printre cele care au cea mai mare Óncredere din partea popula˛iei, iar la formarea poporului rom‚n Biserica a avut un rol determinant ∫i cred c„ nu este cazul s„ fie amestecat„ Ón aceste jocuri politice, aceste jocuri de abatere a aten˛iei opiniei publice de la cei care, Óntr-adev„r, au fost colaboratori de bun„voie, pentru avantaje materiale, ai vechiului regim.

Eu v„ rog s„ vot„m aceast„ propunere legislativ„, fiind Ón interesul tuturor.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea comisiei?

Sper ca domnul pre∫edinte Andon s„ reu∫easc„ s„ Óncheie convorbirea ∫i s„ vin„ s„ sus˛in„ raportul. Domnule pre∫edinte, ave˛i cuv‚ntul. V„ rog.

Œmi cer scuze, domnule pre∫edinte. Œncercam s„ rezolv, pe baz„ de documente, un incident procedural la proiectul anterior.

Este vorba de un raport comun de completare f„cut, tot a∫a, Ómpreun„ cu Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„. Citesc concluzia acestuia: îŒn urma dezbaterii, membrii celor dou„ comisii au hot„r‚t, Ón unanimitate de voturi“ — asta petrec‚ndu-se Ón ∫edin˛a din 31 octombrie a.c. —, îau hot„r‚t, Ón unanimitate de voturi, s„ propun„ plenului respingerea propunerii legislative, consider‚nd c„ prin exceptarea clericilor de la procedura verific„rii calit„˛ii de agent sau colaborator al poli˛iei politice comuniste s-ar crea un regim discriminatoriu Ón raport cu celelalte categorii de persoane asupra c„rora exist„ obliga˛ia verific„rii.

Legea face parte din categoria legilor organice. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Din partea grupurilor parlamentare, dac„ dore∫te cineva s„ intervin„?

Domnul Nicolicea, din partea Grupului social-democrat. Ave˛i cuv‚ntul.

Chiar motivarea aceasta Ómi d„ dreptate. Aceste categorii, de la a)—z), sunt excep˛ii. Nu ai voie s„ vezi dec‚t propriul dosar, cu excep˛ia anumitor categorii. ™i acum ni se spune c„, sco˛‚nd din r‚ndul celor care fac excep˛ie, se creeaz„ o discriminare.

Deci, dac„ acele categorii, de la a)—z), mai pot include o categorie, este Ón regul„; dac„ po˛i s„ elimini una, este Ón regul„. Ce discriminare poate s„ existe Óntre culte ∫i demnitari? Dac„ a∫a a stabilit, c‚nd a stabilit legiuitorul, c„ la lit. a) se afl„ Pre∫edintele ∫i la b) se afl„ parlamentarii, nu a f„cut o discriminare fa˛„ de restul popula˛iei sau fa˛„ de restul altor categorii? Deci eu chiar nu Ón˛eleg cum se face o excep˛ie elimin‚nd o excep˛ie.

Eu v„ propun s„ vota˛i Ómpotriva respingerii propunerii legislative.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ sunt interven˛ii din partea altor grupuri parlamentare? Nu sunt.

Œn aceste condi˛ii, v„ reamintesc c„ raportul comisiilor sesizate Ón fond propune respingerea acestei ini˛iative legislative.

Urmeaz„, neexist‚nd alte amendamente, ca aceast„ propunere a comisiei s„ fie supus„ votului plenului Camerei m‚ine, la sesiunea de vot final.

Dorim s„ salut„m ∫i prezen˛a la balcon a chestorului Camerei, domnul Ioan Oltean.

S„ ∫ti˛i c„ ave˛i voie Ón sal„, de∫i sunte˛i chestor. Nu e obligatoriu s„ sta˛i la balcon. V„ mul˛umim c„ sunte˛i aici.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/16.XI.2006 La punctul nr. 5, Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 393/2004 privind statutul ale∫ilor locali, propunere de lege organic„.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a Óntocmit un raport de adoptare.

Suntem prima Camer„ sesizat„, iar termenul constitu˛ional pentru dezbatere ∫i vot final este 16 noiembrie 2006.

Din partea ini˛iatorilor, dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Ini˛iatori sunt o serie de deputa˛i. Deci nu dore∫te nimeni dintre cei zece deputa˛i care au ini˛iat acest proiect de lege.

mandatului, implicit stabilindu-se corelativ ∫i obliga˛ia angajatorului de a asigura premisele necesare realiz„rii acestui drept.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Din partea grupurilor parlamentare, dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Dau cuv‚ntul nu Ón ordinea dimensiunii grupurilor, ci Ón ordinea Ón care secretarii ∫i-au f„cut datoria ∫i m-au anun˛at.

Domnul deputat de Gorj, Pantelimon Manta, deputat conservator.

Bun.

Atunci, din partea comisiei, dau cuv‚ntul domnului vicepre∫edinte Mircea Du∫a.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice. Camera Deputa˛ilor este prima Camer„ sesizat„ ∫i comisia propune admiterea, cu modific„ri, a propunerii legislative.

V„ mul˛umesc, domnule vicepre∫edinte.

V„ rog frumos. Din partea Guvernului, sigur c„ v„ dau cuv‚ntul.

Domnul secretar de stat.

## **Domnul Alexandru Mircea** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prin propunerea legislativ„ se are Ón vedere ca primarii, viceprimarii, pre∫edin˛ii ∫i vicepre∫edin˛ii consiliului jude˛ean care nu au mai fost ale∫i, dar care au avut trei sau mai multe mandate ∫i nu beneficiaz„ de pensie sau de alte surse de venit s„ beneficieze, Ón continuare, pe o perioad„ de cel mult trei luni, de o indemniza˛ie tranzitorie Ón cuantum de 80% din indemniza˛ia corespunz„toare func˛iei de˛inute. Asta este principala reglementare a propunerii legislative.

Guvernul nu sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ din trei motive principale: primul, pentru c„ la stabilirea oportunit„˛ii sus˛inerii dezideratului exprimat de ini˛iatori ar fi trebuit avut Ón vedere ∫i faptul c„ solu˛ia propus„ comport„ critici din punct de vedere al respect„rii principiului referitor la egalitatea cet„˛enilor Ón fa˛a legii, consacrat inclusiv de Constitu˛ie; Ón al doilea r‚nd, men˛ion„m necesitatea respect„rii dispozi˛iilor potrivit c„rora propunerea trebuia sus˛inut„ de posibilitatea asigur„rii resurselor financiare pe care aplicarea m„surilor avute Ón vedere le-ar presupune, condi˛ie care este impus„ de art. 138 alin. (5) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„; al treilea argument pentru care Guvernul nu sus˛ine ini˛iativa legislativ„ este acela c„ Ón Legea nr. 393 sunt consacrate o serie de reguli de natur„ s„ asigure protec˛ia ale∫ilor locali, inclusiv dup„ expirarea mandatelor, Ón sensul c„ le este recunoscut acelor ale∫i locali care desf„∫urau la Ónceputul mandatului activitate remunerat„ Ón temeiul unor contracte individuale de munc„ sau unor acte de numire, deci este prev„zut dreptul de a-∫i relua activitatea dup„ Óncetarea

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Dincolo de argumentele prezentate de reprezentantul Guvernului aici ∫i care au o substan˛„ legal„ de fundamentare, legic„ ∫i logic„, a∫ vrea s„ mai adaug ∫i un alt argument _de facto_ care ˛ine, dac„ vre˛i, de inutilitatea unei astfel de reglement„ri.

Anume, ∫tim cu to˛ii c„ ale∫ilor locali, pe perioada mandatului c‚t exercit„ o demnitate public„ aleas„ sau numit„, li se suspend„ contractul individual de munc„, ceea ce Ónseamn„ c„, drept consecin˛„, Ó∫i vor relua de drept — subliniez, de drept — vechiul loc de munc„. Aceasta Ónseamn„ c„ au asigurate, de fapt ∫i de drept, ∫i resursele financiare — s„ zic — care decurg din continuarea activit„˛ii, a∫a Ónc‚t instituirea unei indemniza˛ii care s„-i asigure un venit pe o perioad„ de timp, _post factum_ , dup„ expirarea mandatului, n-are, spuneam, nicio logic„ practic„ sau, dac„ vre˛i, reprezint„ o inutilitate, at‚t timp c‚t activitatea se reia de drept ∫i, evident, exist„ o salarizare corespunz„toare muncii prestate.

De aceea, vedem ∫i noi c„ acest proiect de act normativ trebuie respins.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Du∫a, din partea Grupului social-democrat, dup„ care domnul deputat Moisoiu, din partea Partidului Rom‚nia Mare.

Stima˛i colegi,

Lucrurile sunt, cred, mult mai complicate dec‚t au fost prezentate de antevorbitorii mei.

Noi trebuie s„ ne g‚ndim la faptul c„ foarte mul˛i primari nu mai provin din sectorul de stat, ca s„ aib„ un loc de munc„ asigurat dup„ ce-∫i termin„ mandatul de primar sau dou„ mandate, sau trei mandate. Cei mai mul˛i primari provin din alte sectoare ∫i exist„ posibilitatea ca, atunci c‚nd Ó∫i termin„ ∫i-∫i pred„ mandatul, societatea la care ∫i-a desf„∫urat activitatea s„ nu mai existe sau institu˛ia la care ∫i-a desf„∫urat activitatea s„ nu mai existe.

Eu cred c„ nu este gre∫it, ca o form„ de protec˛ie social„, pe o perioad„ de 3 luni de zile dup„ expirarea mandatului, dac„ nu are niciun venit, s„ beneficieze de o indemniza˛ie tranzitorie.

Pentru aceast„ categorie de ale∫i locali nu exist„ niciun fel de protec˛ie social„. Nu se aplic„ nici

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/16.XI.2006 prevederile Legii privind ∫omajul, nu se aplic„ nici prevederile Legii privind func˛ionarii publici, sunt o categorie aparte ∫i cred c„ a men˛ine o astfel de prevedere nu este un lucru gre∫it.

Se aducea aici un argument, c„ nu exist„ nominalizat„ sursa Ón proiectul de lege. Nici nu trebuie s„ fie, pentru c„ nu se refer„ la bugetul de stat. Salariile primarilor se pl„tesc din bugetele administra˛iei publice locale ∫i chiar din veniturile proprii, conform prevederilor legale ∫i Legii privind finan˛ele publice locale.

A∫a c„ eu, totu∫i, a∫ sus˛ine acest proiect de lege, chiar dac„ nu sunt ini˛iatorul acestui proiect de lege, ∫i ini˛iatorii nu vor s„-∫i prezinte punctul de vedere.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Moisoiu.

Dac„ mai exist„ ∫i alte Ónscrieri din partea grupurilor parlamentare?

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œntr-o dubl„ calitate vorbesc, ca ini˛iator ∫i din partea grupului pe care-l reprezint, al Partidului Rom‚nia Mare.

A∫ dori s„ fac, Ón primul r‚nd, o apreciere. Am impresia c„ punctul de vedere al Guvernului, a∫a cum a fost prezentat Ón clipa de fa˛„, este de rea-credin˛„, pentru c„, altfel, nu pot s„-mi explic de unde at‚ta orbire ca s„ nu Ón˛eleag„ sau s„ nu vad„ Guvernul c„ dup„ c‚teva mandate, Ón condi˛iile Ón care o serie Óntreag„ de Óntreprinderi — foste I.I.S.-uri, Óntreprinderi industriale socialiste, pornite Ón 1990 ∫i care, pe urm„, s-au transformat Ón societ„˛i comerciale — ast„zi nu mai exist„.

Chiar domnul secretar de stat spunea adineauri, cu trei-patru mandate. P„i, trei-patru mandate, domnule secretar de stat, asta Ónseamn„ 12—16 ani. Oamenii au plecat Ónc„ din 1990, ∫i-au dep„∫it condi˛ia, au plecat din func˛ia pe care au avut-o Ón Óntreprindere ∫i au r„mas Ón slujba comunit„˛ii respective. Œn asemenea condi˛ii, ace∫ti oameni, ast„zi, care sunt Ón pragul unei pensii — pentru c„, totu∫i, dac„ aveau la momentul respectiv Ón jur de 50 de ani ∫i cu 15 ani sau cam a∫a ceva, ajung Ón jurul v‚rstei de 60-65 de ani, deci sunt Ón pragul pension„rii —, un asemenea cet„˛ean nu trebuie protejat? Care este acel articol din lege care vine ∫i spune c„ Ón cazul societ„˛ilor particulare se poate impune aceast„ fixare, aceast„ p„strare a postului persoanei respective? Nu exist„ ∫i nici nu se poate impune acest lucru Ón cazul unei persoane particulare. Pe de o parte.

Pe de alt„ parte, apare cel„lalt aspect: deci veni˛i ∫i spune˛i aici c„ nu este indicat„ sursa de finan˛are. Ba este indicat„ sursa de finan˛are, domnule secretar de stat. Este indicat„. Se spune clar: din partea consiliului local sau din partea consiliului jude˛ean. Pentru c„ oamenii „∫tia au stat Ón fruntea unui consiliu jude˛ean, au stat Ón fruntea unei prim„rii un anumit timp ∫i, ca urmare a faptului c„ ∫i-au desf„∫urat acolo activitatea, la sf‚r∫itul acestei activit„˛i, p‚n„ Ó∫i vor g„si un alt plasament sau vor ie∫i la pensie, normal c„ trebuie s„ fie, undeva, u∫or proteja˛i.

Fa˛„ de aceste aspecte, chiar dac„ cineva comenteaz„ Ón clipa de fa˛„, p„rerea mea, eu v„ invit, stima˛i colegi, s„ v„ g‚ndi˛i ∫i s„ fi˛i de acord cu aceast„

Domnule secretar de stat, imediat v„ dau cuv‚ntul. Numai un pic, Ómi cer scuze.

Era Ónscris Ónainte, tot din partea Grupului Partidului Rom‚nia Mare, pentru a sus˛ine punctul de vedere al domnului Moisoiu, colegul nostru, domnul deputat Marcu Tudor.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, dar nu ∫ti˛i ce vreau s„ zic.

De ce zice˛i c„ trebuie s„-l sus˛in pe domnul Moisoiu? Œnt‚i c„ Domnia Sa a vorbit ca ini˛iator, ∫i eu v„ cer permisiunea s„ vorbesc Ón continuare, ca o mic„ completare, Ón numele grupului parlamentar, dar ∫i al meu.

™i eu Ól contrazic pe domnul secretar de stat de la Ministerul de Interne. Foarte inteligent, cum Ól ∫tiu eu, e de mirare c„ i-au sc„pat trei argumente, unicele ∫i singurele care demoleaz„ proiectul legislativ. Le iau la r‚nd.

Unu, to˛i cet„˛enii sunt egali conform Constitu˛iei ∫i nu trebuie f„cut„ discriminare.

Dar ce salariu ave˛i, domnule secretar de stat? Ce salariu are femeia de serviciu de la dumneavoastr„? P„i, e o discriminare! Ce salariu are ministrul? Ce salariu are portarul din fa˛„, jandarmul? E o discriminare! Nu a∫a se Ón˛elege Constitu˛ia. Acolo se spune c„ trebuie respectat„ legea, cu egalitate pentru toat„ lumea, dar nu Ón sensul ca s„ fim to˛i egali, ca Ón comunism, s„ avem acela∫i salariu, acelea∫i pensii. Nici Ón comunism nu era la fel.

Dac„, Óns„, noi facem o lege care s„ prevad„ ni∫te deosebiri de salarizare, de pensii, de ani de pensionare, de medicamente gratuite pentru unii, pentru al˛ii nu, de c‚te ∫i mai c‚te, legea e plin„ de discrimin„ri, dac„ vre˛i s-o lu„m Ón sensul Ón care argumenteaz„ domnul secretar de stat. Dar nu trebuie luat„ a∫a Constitu˛ia. Deci e un argument — s„ nu fiu r„u cu Domnia Sa — de nesus˛inut. E u∫or de demontat de c„tre oricine, chiar de c„tre Domnia Sa, dac„ se lua Ón serios ∫i venea pe banc„ s„ se contrazic„ singur.

Al doilea, c„ nu sunt finan˛„ri. Exist„ vreodat„ un proiect de lege la care Ministerul Finan˛elor Publice, unde e vorba de ni∫te bani, s„-∫i dea avizul favorabil? Eu v„ spun c„ nici Ón Guvern nu exist„. Voteaz„ to˛i Ón plen, dar ministrul finan˛elor tot zice nu. ™i asta nu Ónseamn„ c„-i un ministru de finan˛e slab sau nepreg„tit, sau de rea-credin˛„. √sta-i rolul Domniei Sale, s„ ˛in„ bine de tot finan˛ele, s„ fac„ c‚t mai pu˛in un buget u∫or de cheltuit la necazuri, la probleme deosebite. Deci nu trebuie s„ iau prea Ón serios faptul c„ numai c‚˛iva oameni care sunt Ón situa˛ia asta greveaz„ bugetul unei na˛iuni, c„ nici nu e vorba de buget, e vorba de banii din acea comunitate. Deci ∫i al doilea argument a c„zut. F„r„ nicio replic„, pentru c„ nu poate cineva s„ dea o alt„ replic„ dec‚t la replica mea.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat, mai bine mai t‚rziu dec‚t...

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ p‚n„ acum dintre ini˛iatori s-a prezentat numai domnul Moisoiu de la P.R.M., atunci m„ prezint ∫i eu, pentru c„ sunt unul dintre ini˛iatori.

S„ se l„mureasc„ de la bun Ónceput c„ aici este vorba de ni∫te primari ∫i pre∫edin˛i de consiliu care, dup„ terminarea mandatelor, nu mai au niciun venit. De ce? Pentru c„ nu s-au ocupat de altceva, s-au ocupat numai de prim„rie, numai de consiliu, ∫i nu s-au ocupat de afaceri, ca al˛ii, cum fac Ón diferite cazuri. Deci este vorba de oameni care au r„mas f„r„ nicio surs„ de venit dup„ terminarea mandatelor.

V„ rog s„ urm„ri˛i ce s-a Ónt‚mplat din 1990 p‚n„ acum, s„ vede˛i la c‚te categorii de func˛ionari ∫i angaja˛i am acordat aceste sume compensatorii sau Ón cazul nostru, dac„ vrem aceast„ indemniza˛ie tranzitorie. Am acordat la militari, am acordat la mineri, am acordat aceste sume compensatorii la diferite categorii de angaja˛i c„rora li s-a desfiin˛at locul de munc„, fiindc„ au fost Ónchise fabricile, uzinele.

Tocmai acest fapt, c„ n-am acorda aceast„ indemniza˛ie tranzitorie Ón cazul acestor primari sau pre∫edin˛i de consiliu, ar fi o discriminare. ™i dac„ cineva mai invoc„ faptul c„ nu s-a prev„zut Ón proiect sursa din care se suport„ aceste cheltuieli, atunci v„ rog s„ privi˛i pu˛in proiectul de lege, care spune clar, Ón primul alineat, c„ se suport„ din bugetul autorit„˛ii locale respective.

Œn consecin˛„, v„ rog s„ adopta˛i acest proiect de lege pe care Ól sus˛ine ∫i Ól va vota Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Mul˛umesc.

Precizez Ónc„ o dat„ c„ ne afl„m, totu∫i, la faza dezbaterilor generale. Atunci c‚nd am Óntrebat dac„ dore∫te vreun ini˛iator s„ ia cuv‚ntul, nu a dorit nimeni. Deci pozi˛ia dumneavoastr„ este pozi˛ia din partea grupului parlamentar.

Dac„ mai exist„, din partea grupurilor parlamentare, vreo cerere de interven˛ie? Nu mai exist„.

Declar Ónchis„ aceast„ parte a dezbaterilor.

Domnule secretar de stat, din partea Guvernului ave˛i dreptul s„ interveni Ón orice moment. Dac„ mai dori˛i s„ interveni˛i, v„ dau cuv‚ntul, dup„ care vom trece la dezbaterea pe articole.

Am s„ sus˛in o singur„ interven˛ie. Se pare c„ unul dintre ini˛iatori nu a sesizat foarte exact ceea ce am spus atunci c‚nd am prezentat punctul de vedere al Guvernului, sintagma îale∫i care au avut trei sau mai multe mandate“ nu este o crea˛ie a Guvernului, este chiar Ón textul propus de ini˛iatori. Deci, Ón leg„tur„ cu aceast„ chestiune, trimiterea la o vorbire sau la altceva cred c„ nu are nicio semnifica˛ie ∫i nu vreau s„ intru Ón astfel de discu˛ie.

Œn rest, Guvernul, Ón continuare, nu sus˛ine punctul de vedere pentru motivele care au fost prezentate anterior ∫i pentru faptul c„ — de∫i n-am insistat Ón prima parte — exist„ ∫i alte prevederi care asigur„ ale∫ilor locali, dup„ Óncetarea mandatului, o anumit„ form„ de protec˛ie.

Noi mergem pe ideea sau Guvernul sus˛ine ca ale∫ii locali s„-∫i fac„ c‚t mai bine treaba, inclusiv pentru faptul c„, de exemplu, din r‚ndul parlamentarilor, chiar al unora dintre ini˛iatori, vin frecvent cereri ca ministrul administra˛iei ∫i internelor — culmea! — s„ ia m„suri Ómpotriva ale∫ilor locali. Or, noi vrem ca ale∫ii locali s„-∫i fac„ c‚t mai bine treaba, s„ fie ale∫i de popula˛ie, c‚t mai mul˛i, tocmai pentru a nu avea nevoie de aceast„ propunere legislativ„.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Trecem la dezbaterea pe articole. Exist‚nd amendamente admise, o s„ v„ rog s„ lucr„m pe raportul comisiei.

La punctul nr. 1 din raport se modific„ titlul. Este un amendament al domnului Relu Fenechiu.

- Dac„ exist„ observa˛ii la acest punct? Nu exist„. Adoptat.

- La punctul nr. 2, articol unic, se modific„ Ón urma

- unor amendamente ale domnului deputat Relu Fenechiu. Dac„ exist„ observa˛ii? Nu exist„.

- Acestea au fost cele dou„ puncte ale raportului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/16.XI.2006 Œn consecin˛„, urmeaz„ ca m‚ine, la votul final, s„ se supun„ votului plenului raportul comisiei cu propunere de adoptare a legii.

Punctul nr. 6, Propunerea legislativ„ de modificare a Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Lege organic„.

Comisia pentru administra˛ie public„ a Óntocmit raport de adoptare.

Suntem prima Camer„ sesizat„.

Termenul constitu˛ional pentru dezbatere ∫i vot final, 16 noiembrie.

Dac„ din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu este ini˛iatorul.

Din partea comisiei, domnul vicepre∫edinte Mircea Du∫a.

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputa˛ilor este prima Camer„ sesizat„. Comisia, Ón unanimitate de voturi, propune admiterea cu modific„ri a propunerii legislative.

Mul˛umesc.

La dezbateri generale dac„ exist„ interven˛ii? Din partea grupurilor parlamentare Ónt‚i. Nu exist„. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dup„ cum a˛i v„zut ∫i din punctul de vedere prezentat Ón scris, Guvernul nu sus˛ine aceast„ propunere legislativ„.

Œn concret, se elimin„ explicit dreptul pre∫edintelui consiliului jude˛ean de a participa la lucr„rile consiliilor locale. Noi credem c„ aceast„ chestiune este neadecvat„ sau nu este foarte oportun„ ca prevedere legislativ„, Óntruc‚t pre∫edintele consiliului jude˛ean reprezint„ jude˛ul Ón rela˛iile cu celelalte autorit„˛i publice, cu persoanele fizice ∫i juridice rom‚ne sau str„ine, precum ∫i Ón justi˛ie.

Œn al doilea r‚nd, se pune Ón discu˛ie ca delegatul s„tesc s„ fie ales de c„tre cet„˛enii cu drept de vot care domiciliaz„ Ón localitatea respectiv„. Recent, a fost adoptat„ modificarea Legii nr. 215. Œn leg„tur„ cu aceast„ chestiune am v„zut c„ ini˛iatorii sau cei care sus˛in acest proiect de lege spun c„ n-ar fi constitu˛ional, c„ cet„˛enii trebuie s„ fie numai cei cu drept de vot. Œn textul Legii nr. 215 se prevede c„ delegatul s„tesc se alege de c„tre o adunare, practic, ad-hoc, unde voteaz„ reprezentan˛ii familiilor.

Dac„ mergem pe ideea propus„ de ini˛iatori, trebuia s„ mergem cu textul legii mai departe, Óntruc‚t cet„˛enii cu drept de vot Ónseamn„ liste electorale ∫i Ónseamn„ o procedur„ mai dezvoltat„ ∫i mai avansat„, iar, oricum, delegatul s„tesc nu are drept dec‚t de a asista la ∫edin˛ele consiliului local, conform legii care tocmai a fost adoptat„.

™i a mai fost o obiec˛iune a Guvernului, aceea ca pre∫edintele consiliului jude˛ean s„ fie obligat s„-∫i delege o serie de atribu˛ii Ón mod explicit vicepre∫edin˛ilor. Aceast„ chestiune, Óns„, a fost eliminat„ de comisii ∫i aici nu mai avem obiec˛iuni. Suntem de acord aici cu punctul de vedere al comisiei.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Urmeaz„ s„ trecem la dezbaterile pe articole. Exist‚nd amendamente admise, o s„ v„ rog s„ lucr„m pe raportul comisiei.

La punctul nr. 1, titlul legii. Este un amendament de tehnic„ legislativ„.

Dac„ exist„ observa˛ii? Nu exist„.

Adoptat acest amendament.

La punctul nr. 2, la articolul unic, tot de tehnic„ legislativ„. Observa˛ii? Nu exist„. Adoptat.

La punctul nr. 3...

Da, domnul Du∫a, ave˛i cuv‚ntul. La punctul nr. 3 din raport, da?

Da. La punctul nr. 3 din raport s-a introdus, chiar la ultima fraz„, la ultima propozi˛ie, o virgul„ î..., precum ∫i persoanele interesate, invitate de primar“. F„r„ virgul„.

Da. Domnul deputat Bivolaru.

## **Domnul Ioan Bivolaru:**

Domnule pre∫edinte,

Œntr-adev„r, colegul Du∫a are dreptate. Trebuie s„ dispar„ virgula de acolo, pentru c„ altfel ajungem Ón cu totul alt sistem de lucru la consiliile locale.

Dar a∫ merge pe urm„toarea idee ∫i Óntreb, cu aceast„ ocazie, pe ini˛iatori dac„ acest pre∫edinte al consiliului jude˛ean este considerat, Ón cadrul acestei legi, consilier jude˛ean sau este invitat Ón calitate de pre∫edinte al consiliului jude˛ean. ™i deoarece, m„ rog, Óntrebarea mea este cu caracter mai mult retoric, propunerea este s„ reintroducem Ón text îpre∫edintele consiliului jude˛ean“, sunt de acord s„ r„m‚n„ ∫i îconsilierii jude˛eni“ ∫i textul s„ curg„.

™tiu, domnule pre∫edinte Du∫a, dar una este s„ fie invitat Ón calitate de pre∫edinte ∫i alta s„ fie invitat Ón calitate de consilier jude˛ean. Cu at‚t mai mult cu c‚t, de multe ori, atunci c‚nd pre∫edintele nu poate Ón calitate de pre∫edinte s„ fie invitat acolo, deci nici m„car nu este pus pe acela∫i rang cu prefectul, nici nu poate fi Ónlocuit de c„tre unul dintre vicepre∫edin˛i, pentru c„ nu scrie nic„ieri c„ acest pre∫edinte este invitat.

Deci, v„ rog, ca s„ nu facem aceast„ gre∫eal„, s„ fie reintrodus îpre∫edintele consiliului jude˛ean“ Ón text.

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

Din p„cate, ini˛iatorul nu v„ poate r„spunde, pentru c„ nu se afl„ Ón ˛ar„.

De asemenea, Ón˛eleg, propunerea domnului Du∫a este de tehnic„ legislativ„, de eliminare a virgulei.

## **Domnul Ioan Bivolaru**

**:**

Este de fond.

Pute˛i face amendamente Ón plen, domnule deputat, amendamente de fond? Atunci v„ rog s„ face˛i o propunere regulamentar„ de retrimitere, eventual, la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/16.XI.2006 comisie a acestui articol sau, mai bine zis, a acestui amendament, Ón totalitate a punctului 3 din raport. Asta pute˛i s„ propune˛i Ón plen, domnule deputat.

Deci la ∫edin˛ele consiliului local particip„ de drept to˛i cei care au fost ∫i sunt preciza˛i Ón Legea nr. 215/2001 ∫i sunt invitate doar persoanele interesate. Nu particip„ la ∫edin˛„ pre∫edintele, prefectul, deputa˛ii ∫i mai ∫tiu eu cine, pe acolo. Ei particip„ de drept ∫i au dreptul s„ ia cuv‚ntul. Particip„ ca invita˛i persoanele interesate. Nu primarul invit„ prefectul sau pre∫edintele, sau consilierii jude˛eni, sau deputa˛ii. Dar pentru acea rectificare privind virgula dup„ îpersoanele interesate“, v„ rog s„ retrimite˛i acest articol la comisie.

Mul˛umesc.

Deci este necesar„ retrimiterea acestui punct din raport la comisie.

Dac„ exist„ comentarii pe aceast„ propunere f„cut„ de c„tre domnul Du∫a?

Domnul deputat Marcu Tudor, scurt, ca Óntotdeauna. V„ rog frumos, ave˛i cuv‚ntul.

V„ apreciez ironiile, ∫tiu, ∫i eu fac ironii o mul˛ime ∫i Ómi plac.

Eu a∫ zice s„ devenim mai riguro∫i cu retrimiterea la comisie. Ce s„ spun„ comisia? Se adun„ to˛i oamenii, mai pu˛ini dec‚t suntem noi aici ∫i... s„ mute o virgul„. Dar nu putem s„ facem noi asta aici? Avem o discu˛ie Óntre noi, vedem cum este mai bine ∫i nu mai pierdem o s„pt„m‚n„ sau cine ∫tie c‚t, c„ vine bugetul acuma, adun‚ndu-i Ónc„ o dat„ pe oamenii ace∫tia, Ónc„rc‚ndu-le programul cu Ónc„...

A∫ vrea, pentru toat„ lumea, nu numai acum, s„ fim mai exigen˛i pu˛in cu retrimiterile la comisie, pentru c„ ni se pare o treab„ simpl„, n-o mai judec„m acum, pe urm„ trece repede ∫i Ónc„rc„m comisiile inutil, Ón plus.

Ca atare, v„ rog, trece˛i s„ discut„m acum despre ce este vorba, suntem perfect Ón tem„, ∫tim ∫i noi s„ apreciem importan˛a unei virgule ∫i nu trebuie s„ o mai retrimitem la comisie.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

Mul˛umesc, domnule deputat.

V„ rog s„ fi˛i convins c„ nu-mi permit s„ v„ ironizez, ci doar s„-mi exprim simpatia, care cred c„ este reciproc„.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Œmi place, particip ∫i eu.

Din p„cate, nu orice fel de amendament poate fi f„cut Ón plen. Solu˛ia regulamentar„, Ón˛eleg c„ este vorba despre o observa˛ie de fond, solu˛ia regulamentar„ este de retrimitere la comisie ∫i, desigur, de propunere a unui termen foarte scurt, pentru a ne Óncadra Ón termenul constitu˛ional.

Œn˛eleg c„ domnul deputat Zgonea are o propunere mai bun„.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Probabil c„ acea discu˛ie pe care o avem ast„zi, legat„ de o virgul„, poate fi considerat„ Ón zona erorilor materiale, prin redactarea care a fost f„cut„ la comisie, ∫i astfel am elimina ∫i ideea de fond ∫i ideea de form„, ∫i cred c„ suntem Ón asentimentul colegilor c„ o virgul„, c‚teodat„, Ómpiedic„ foarte multe lucruri. Este o gre∫eal„ pe care staff-ul tehnic al comisiei a f„cut-o ∫i, tocmai pentru aceea, distin∫ii mei colegi, cu mult„ experien˛„ Ón Regulamentul de organizare ∫i func˛ionare a Camerei Deputa˛ilor, s-au exprimat mai mult pe fond sau pe form„, uit‚nd c„ mai exist„ ∫i eroarea material„.

De aceea, domnule pre∫edinte, v„ rog frumos s„ p„str„m acest text, s„-l discut„m aici. Hai s„ consider„m aceast„ virgul„ ca o eroare material„. V„ mul˛umesc.

Œn˛eleapt„ propunere, dar o s„-l rog ∫i pe domnul Du∫a s„ ne spun„, din partea comisiei, dac„ aceasta este interpretarea corect„, dup„ care bineÓn˛eles c„ nu am nimic Ómpotriv„.

Dar sunt convins c„ pute˛i cunoa∫te mai bine modul Ón care s-a redactat raportul dec‚t domnul deputat Zgonea.

La microfon, ca s„ r„m‚n„ la stenogram„.

Cred c„ este o eroare material„, pentru c„ eu cunosc foarte bine prevederile Legii nr. 215 Ón acest domeniu ∫i probabil c„ s-a introdus la redactare aceast„ virgul„. ™i eu am rugat s„ se elimine aceast„ virgul„. Ea se poate realiza ∫i Ón plenul Camerei.

Mul˛umesc, domnule Du∫a. Œn˛eleg c„ este o eroare material„ pe care avem dreptul regulamentar s-o Óndrept„m Ón plen.

Dac„ mai exist„ ∫i alte obiec˛iuni la punctul 3 din raport, Ón afar„ de eliminarea virgulei care, sigur, va avea loc Ón m„sura Ón care nu este nimeni Ómpotriv„.

Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul. Tot la punctul 3, Ón˛eleg, da?

Domnule pre∫edinte, Onorat„ Camer„,

Grupul parlamentar al U.D.M.R. nu este de acord nici cu textul ini˛iatorilor ∫i nici cu amendamentul comisiei care a fost sesizat„ Ón fond.

Aici, reprezentantul Guvernului a sesizat bine c„, de fapt, prezen˛a de drept a cuiva la ∫edin˛a consiliului local poate fi a celui care reprezint„ ceva. Or, singurul care reprezint„ consiliul jude˛ean ∫i are acest drept, conform Legii nr. 215/2001, este pre∫edintele consiliului jude˛ean. V„ rog s„ observa˛i c„ consilierii Ó∫i desf„∫oar„ activitatea numai Ón cadrul ∫edin˛elor de consiliu. Ei, Ón rest, nu reprezint„ nimic. Or, Óntre consiliul jude˛ean ∫i consiliile locale nu exist„ niciun raport de subordonare. Dac„ vor s„ se informeze, au alte c„i de a se informa vizavi de anumite probleme. Deci singurul Ón drept care poate participa la ∫edin˛ele consiliului local este pre∫edintele acestuia, pentru c„ a∫a spune legea ∫i Constitu˛ia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/16.XI.2006 Eu v„ rog s„ r„m‚nem la textul ini˛ial al art. 54 din Legea nr. 215, a∫a cum a fost formulat ∫i acceptat de lege. De acord, de fapt, cu punctul de vedere al Guvernului.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Œn˛eleg c„ propune˛i s„ supunem la vot acest amendament, conform procedurii, da?

O s„-i rog pe to˛i colegii s„-∫i Ónregistreze prezen˛a. O s„ avem vot electronic pe acest amendament de la punctul nr. 3.

V„ rog s„ introduce˛i cartelele de vot. Nu a Ónceput Ónc„ votul. V„ rog, deocamdat„, s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a. Imediat o s„ v„ explic ce supunem la vot, dar vreau s„ fiu convins c„ toat„ lumea a introdus cartelele Ón locul prev„zut.

Stima˛i colegi, o s„ v„ supun la vot amendamentul aflat la punctul nr. 3 din raportul comisiei, amendament care prive∫te art. 54, care va avea urm„torul cuprins. Deci v„ rog s„ vota˛i.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

A fost pomenit numele Grupului parlamentar al U.D.M.R. cum c„ nu ar fi consecvent.

Noi suntem consecven˛i, trebuie s„ v„ spun, ∫i nu facem o confuzie Óntre cele dou„ cuvinte îdescentralizare“ ∫i îservicii deconcentrate“. Serviciile deconcentrate sunt ale Guvernului, ale ministerului ∫i nu ˛in de descentralizare. Descentralizarea este un proces prin care anumite lucruri se ˛in — ∫i aici, Óntr-adev„r, Uniunea European„ este mult mai avansat„ fa˛„ de noi —, se iau ni∫te decizii ∫i exist„ ni∫te atribu˛ii mai aproape de cet„˛ean, adic„ Ón subordinea consiliului local.

Deci descentralizare Ónseamn„ ca toate aceste competen˛e s„ le d„m de la Ministerul Culturii, de la Ministerul de Externe, de la Ministerul S„n„t„˛ii ∫i a∫a mai departe c„tre consiliile locale ∫i consiliile jude˛ene.

Noi nu confund„m aceste dou„ lucruri. Deci descentralizare nu este egal cu servicii deconcentrate. V„ mul˛umesc.

Cine este pentru acest amendament?

Da, cu 60 de voturi pentru, 72 de voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, amendamentul nu a fost adoptat, motiv pentru care r„m‚nem la formularea ini˛ial„.

La punctul nr. 4 din raport, explic Ónc„ o dat„, amendamentul Ón totalitate a fost respins, al Legii nr. 215.

Dac„ exist„ obiec˛iuni la punctul nr. 4 din raport referitor la alin. 2 al art. 55? Nu exist„ obiec˛iuni.

Adoptat.

La punctul nr. 5 din raport, referitor la eliminarea art. 116 alin. 2 punctul 7 din lege.

Exist„ obiec˛iuni? Nu exist„ obiec˛iuni. Adoptat.

S-a adoptat raportul comisiei, mai pu˛in amendamentul de la punctul nr. 4.

Œn consecin˛„, acest proiect de lege va fi supus m‚ine votului plenului Ón forma adoptat„ Ón acest moment pe articole.

Pe procedur„, domnul deputat Zgonea are cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

Œnainte, c‚nd voiai s„ Óncurci lucrurile, aduceai un oltean. Acum, v„d c„ aduci un om din Transilvania.

Vreau s„ v„ spun, distin∫i colegi, mai ales din partea dreapt„, pe procedur„, c„ a˛i votat ca renumitul cuv‚nt care se nume∫te îdescentralizat“ ∫i care a fost propus s„ fie Ónlocuit cu ceea ce se nume∫te, termen european, îdeconcentrat“ s„ fie respins. Probabil c„ noi trebuie s„ ne unim cu Belarusul ∫i cu Ucraina ∫i s„ nu accept„m ceea ce scrie Ón Tratatul de aderare cu privire la serviciile deconcentrate, pe care dumneavoastr„ le-a˛i numit fie P.D., fie P.N.L., fie U.D.M.R. Am vrut s„ v„ spun ca s„ ∫ti˛i ce a˛i votat ∫i cum a˛i modificat Legea nr. 215. ™i vreau s„ v„ spun c„, din punct de vedere al procedurii, care b„nuiesc c„ v„ intereseaz„, v„ aduc aminte c„ distin∫ii dumneavoastr„ colegi au votat Ón comisie pentru acest articol.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád, tot la acest punct, da? V„ rog frumos.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ mai exist„ inten˛ii de exprimare a votului sau l„muriri?

Nu mai exist„, motiv pentru care trecem la punctul nr. 7 al ordinii de zi. Œn calitatea mea de nefum„tor, Ómi face pl„cere s„ v„ supun dezbaterii Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2006 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea ∫i combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

Este lege ordinar„, adoptat„ de Senat.

Raportul Comisiei pentru s„n„tate este raport de adoptare ∫i rog pe cineva din Comisia de s„n„tate s„ fie prezent aici.

Ne afl„m Ón procedur„ de urgen˛„, este prioritate legislativ„ de integrare.

Din partea Guvernului, ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** _— secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii Publice_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Av‚nd Ón vedere c„ prevederile articolelor 5 ∫i 9 din Directiva 2001/37 a Consiliului European, a Parlamentului European ∫i a Consiliului Europei nu au fost complet transpuse Ón legisla˛ia rom‚n„, se impune modificarea Legii nr. 349/2002, astfel Ónc‚t s„ fie Ón deplin„ concordan˛„ cu normele legale europene.

Art. 5 din directiva amintit„ se refer„ la inscrip˛ionarea pachetelor de ˛ig„ri cu avertismente despre consecin˛ele nefaste ale consumului de tutun, iar articolul nou al directivei con˛ine prevederi legate de necesitatea adapt„rii normelor prev„zute Ón directiv„ la progresul ∫tiin˛ific ∫i tehnic.

Rom‚nia, ca viitor stat membru, va trebui s„ adapteze propria legisla˛ie la modific„rile ce vor ap„rea Ón legisla˛ia european„.

Av‚nd Ón vedere aceste aspecte, v„ rug„m s„ vota˛i favorabil, pentru adoptarea acestui proiect de lege. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/16.XI.2006

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Comisia?

Comisia a fost sesizat„ cu acest Proiect de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2006 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea ∫i combaterea efectelor consumului produselor din tutun. La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, precum ∫i al Comisiei pentru industrii ∫i servicii ∫i al Consiliului Legislativ. Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii nr. 349 ∫i Ón principal se refer„ la prevederi privind defini˛ia înicotinei“, îpachetului“ ∫i îambalajului“ ∫i prevederi privind atribu˛ia Ministerului S„n„t„˛ii Publice de a transmite Comisiei Europene anual sau ori de c‚te ori apar modific„ri referitoare la lista laboratoarelor agreate pentru m„surarea con˛inutului de gudron, nicotin„ ∫i monoxid de carbon Ón produsele din tutun.

Comisia a votat favorabil acest proiect de lege, raportul fiind adoptat Ón unanimitate. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## V„ mul˛umesc.

La dezbateri generale, dac„ exist„ interven˛ii din partea grupurilor parlamentare?

Primul Ónscris era domnul deputat Timi∫.

Nu dori˛i? Dar pentru ce a˛i cerut cuv‚ntul? Sau nu a˛i cerut cuv‚ntul? Era˛i cu m‚na pe sus, pur ∫i simplu. Am Ón˛eles.

Domnul deputat Manta, dup„ care domnul deputat Marcu Tudor.

Interven˛ie doar de un minut, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

## Stima˛i colegi,

Este destul de benefic acest proiect de act normativ, Ól vom vota ca atare. Nu veneam aici s„ v„ vorbesc dac„ n-a∫ fi fost pus foarte adesea Ón situa˛ia de a fi un fum„tor pasiv din cauza celor ce nu respect„ legea cu interzicerea fumatului Ón diverse locuri publice, fie aici, la Parlament, fie la universitate sau la c‚rcium„, de∫i nu prea frecventez aceste locuri.

A∫adar, interven˛ia mea are Ón vedere pledoaria pentru respectul fa˛„ de lege, pentru c„ — slav„ Domnului! — legi, restric˛ii avem destule. Problema Ón Rom‚nia este cum se respect„ ele.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Marcu Tudor.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

E clar pentru to˛i c„ vom vota aceast„ propunere legislativ„, chiar din simplul motiv c„ ne este impus„..., nu impus„, ne este recomandat„, dac„ vre˛i, de c„tre Uniunea European„, ca fiind Óntr-un trend ascendent c„tre

interzicerea total„ a fumatului, cum va fi Ón viitor, pe care Ól au toate ˛„rile Uniunii Europene.

Noi, Óns„, trebuie s„ intr„m pu˛in Ón legalitate. A∫ vrea s„ v„ spun c„, prin anii ’60—’70, unicul om pe care l-am sanc˛ionat Ón via˛a mea a fost c„ i-am dat amend„ pentru c„ a fumat Óntr-o unitate. Era inginerul-∫ef al unit„˛ii. Toat„ via˛a am fost Ómpotriva fumatului, dar mi se replica mereu: îLas„ c„-i monopol al statului ∫i aduce bani la venit“, chiar dac„ mor oamenii din cauza fumatului. Acum nu mai e monopol al statului. Deci nu mai am nicio rezerv„, din dou„ motive ∫i chiar mult mai multe, s„ fiu c‚t mai restrictiv Ón privin˛a fumatului.

Ca atare, domnule pre∫edinte, a∫ vrea ca aceast„ lege s„ fie un Ónceput pentru p„strarea rigorilor impuse de lege Ón toate mediile Ón care convie˛uim, Ón care tr„im al„turi de fum„tori. C‚nd te duci Ón str„in„tate nu exist„, nu e voie s„ fumezi nic„ieri. Œn avioane, Ón restaurante, pe strad„, Ón localuri de orice fel, nic„ieri, nici nu ∫tii unde fumeaz„ oamenii aceia. Din ce Ón ce se descurajeaz„ tutunul. La noi, chiar Ón Parlament, unde nu e voie, chiar Ón birourile noastre se fumeaz„. Chiar c‚nd vine un invitat este un titlu de respect s„-l la∫i s„-∫i aprind„ ˛igara acolo, Ón mijlocul nostru. Noi Ón∫ine nu respect„m legea.

A∫ vrea s„ explic faptul c„ Ón unele ˛„ri se face o diferen˛„ net„, o discriminare net„ chiar prin lege Óntre fum„tori ∫i nefum„tori, Ón sensul c„ fum„torii pl„tesc mai mult la asigur„rile sociale ∫i de stat, Ó∫i pl„tesc de cele mai multe ori tratamentele, dac„ ele provin din bolile care provin din cauza fumatului, ∫i c‚te alte restric˛ii. Doamne, c‚t mai avem s„ ajungem ∫i noi la asemenea performan˛e! Legile le vot„m cam degeaba. Cine se mai uit„ pe un pachet de ˛ig„ri? Œnainte era desenat un cap de mort ∫i scria: îCancerul te m„n‚nc„“. Acum zice: îd„uneaz„ s„n„t„˛ii“.

Eu zic c„ Ónc„ este prea bl‚nd„ legisla˛ia rom‚n„ Ón privin˛a restric˛iilor pe care trebuie s„ le impun„ societatea fum„torilor, care — ajut„-ne, Doamne, s„ tr„im momentul! — nu vor mai exista Ón final, pentru c„ nu cred c„ e un fum„tor care nu dore∫te s„ se lase de fumat. Haide˛i s„-l ajut„m ∫i noi!

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ mai exist„ alte interven˛ii? Nu mai exist„.

Neexist‚nd alte amendamente admise sau respinse, urmeaz„ ca m‚ine, la sesiunea de vot final, propunerea legislativ„ s„ fie supus„ votului plenului pentru adoptare, cu propunere de adoptare.

Punctul 8 la ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 — Codul penal ∫i a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor ∫i a m„surilor dispuse de organele judiciare Ón cursul procesului penal.

Lege organic„.

Raportul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i este raport de adoptare.

Raportul suplimentar, de asemenea, de adoptare ∫i Ónc„ un raport suplimentar, distribuit pe 3 noiembrie, raport de adoptare.

Procedur„ de urgen˛„.

Prioritate legislativ„ de integrare. Suntem Camer„ decizional„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/16.XI.2006 Supus dezbaterii Ón sesiunea februarie—iunie 2006, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 58/2005 nu a fost adoptat.

Supus rediscut„rii Ón ∫edin˛a Camerei din 5 septembrie, pe baza ultimului raport Óntocmit de comisia sesizat„ Ón fond, proiectul de lege a fost retrimis comisiei, care a depus un nou raport suplimentar.

Din partea ini˛iatorului, Ministerul Justi˛iei, ave˛i cuv‚ntul, doamna secretar de stat.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** — _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins„ Camer„,

Av‚nd Ón vedere c„ este a treia oar„ supus„ aten˛iei dumneavoastr„ legea de aprobare a acestei ordonan˛e de urgen˛„, n-a∫ vrea s„ m„ repet, ∫i dumneavoastr„ s„ mai reasculta˛i argumentele pe care eu m-am str„duit s„ le formulez Ón sensul de a evita problemele tehnice care au derivat din Codul penal a c„rui am‚nare s-a solicitat. Œns„, a∫ dori s„ aduc un argument nou, at‚ta timp c‚t avem un act normativ Ón vigoare care am‚n„ intrarea Ón vigoare a noului Cod penal, Óncep‚nd cu data de 1 septembrie, atunci s„ l„s„m neacoperit„ perioada de dinainte de 1 septembrie ∫i s„ l„s„m dou„ acte normative paralele, s„ hot„rasc„ justi˛ia cum sunt ele de aplicat, Ón condi˛iile Ón care pentru perioada de dinainte de 1 septembrie nici nu avem acoperire pentru prevederile Codului penal, prin aplicarea lor prin intermediul Codului de procedur„ penal„. Este, de fapt, solu˛ia care st„ Ón m‚na dumneavoastr„, de a nu aduce aceste perturb„ri mari activit„˛ii de justi˛ie.

V„ mul˛umesc. Comisia? Domnule pre∫edinte?

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, deocamdat„ de ∫edin˛„.

Comisia a f„cut aceast„ a treia analiz„ a proiectului de lege Ón ∫edin˛a sa din 1 noiembrie 2006, Ón compunere de 14 deputa˛i din 26, deci Ón cvorum legal.

Cu un rezultat al votului de 12 pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere a hot„r‚t s„ supun„ plenului propunerea de adoptare a proiectului de lege. Obiectul reglement„rii este cel Ónvederat de doamna secretar de stat Kibedi. Cauza reglement„rii — noi, Ón practica dreptului, lucr„m cu obiect ∫i cu cauz„ —, deci scopul este, de asemenea, cel Ónvederat de Domnia Sa. Proiectul face parte din categoria legilor organice. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Din partea grupurilor parlamentare dac„ exist„ Ónscrieri la cuv‚nt?

Din partea Grupului parlamentar social-democrat, o s„-mi permit s„ iau cuv‚ntul, dup„ care domnul Sergiu Andon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Dac„ exist„ alte interven˛ii, Ói rog pe secretari s„ m„ anun˛e.

Stima˛i colegi,

Œi mul˛umesc doamnei secretar de stat c„ v-a reamintit faptul c„ am respins de 3 ori sau mai bine zis e a treia oar„ c‚nd, probabil, vom respinge aceast„ ordonan˛„ a Guvernului.

O s„ v„ reamintesc eu c„ o respingem degeaba. Noi respingem, dar nu noi decidem. Decide Ministerul Justi˛iei, care e mai puternic dec‚t Parlamentul. De c‚te ori noi respingem ordonan˛a de at‚tea ori ea r„m‚ne Ón vigoare ∫i ni se explic„ din nou cum este spre binele nostru s„ r„m‚n„ Ón vigoare Codul penal din 1968, dec‚t s„ avem Ón vigoare Codul penal din 2004.

Am Ón˛eles, citeam din nou expunerea de motive, la fel de inteligent„ ∫i de bine documentat„, a Guvernului, îimposibilitatea juridic„ ∫i material„ a aplic„rii imediate...“ Eu ∫tiam de o singur„ imposibilitate. Ministrul justi˛iei Ónc„ Ón func˛ie, doamna Macovei, trebuia s„ aib„ un Cod penal cu numele d‚nsei, o Agen˛ie de Integritate cu numele d‚nsei, ca s„ fie comisar european.

Din fericire pentru Rom‚nia ∫i din nefericire pentru ministrul justi˛iei nu va fi Domnia Sa comisar european, motiv pentru care nu ∫tiu de ce trebuie s„ avem un Cod penal cu numele Monica Macovei.

Avem un Cod penal din 2004, un Cod penal modern, pe care acest Parlament, Ón formula de atunci, din 2004, l-a adoptat Ón unanimitate, a fost l„udat de un parlamentar bun Ón acel moment, domnul Emil Boc, un primar slab acum, ∫i nu Ón˛eleg de ce noi respingem, Parlamentul Rom‚niei respinge aceast„ propunere orgolioas„, sigur, ∫i care prive∫te un interes personal, dup„ care Ón sesiunea urm„toare venim iar„∫i s„ ni se spun„ c„ este Ón vigoare ∫i c„ nu conteaz„ votul nostru.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ vot„m consecvent, resping‚nd acest lucru, ∫i mi-a∫ dori foarte mult ca Ministerul Justi˛iei, o dat„ ratat obiectivul numit comisar european, s„ renun˛e la aceste lucruri care, Ónc„ o dat„ spun, ˛in de un orgoliu personal care n-are leg„tur„ nici cu Rom‚nia ∫i nici cu sistemul juridic. Cred sincer c„ un Cod penal din 2004 este necesar ∫i mai bun dec‚t Codul penal adoptat Ón 1968, pe care Ól cunosc la fel de bine sau uneori chiar mai bine dec‚t doamna ministru, Ón baza profesiei noastre de procuror, eu exercit‚ndu-mi-o dup„ 1989, Domnia Sa, Ónainte.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Deputa˛ii conservatori tr„iesc aceea∫i dilem„, Óntre un vot consecvent ∫i un vot principial, care ar Ónsemna un vot de respingere, ∫i, pe de alt„ parte, considerentul expus aici de doamna secretar de stat cu obiectivitate, ∫i anume c„ perpetuarea acestei crize concepute ∫i Óntre˛inute de doamna ministru a justi˛iei, perpetuarea, prelungirea ei Ón via˛a instan˛elor, Ón ultim„ analiz„ Ón via˛a justi˛iabililor, Ón soarta oamenilor, devine periculoas„. Suntem nevoi˛i s„ re˛inem cu Óndoial„, cum spuneam, acest argument forte, c„ haosul legislativ Ón materie penal„, a∫a cum l-am denumit ∫i c‚nd s-a votat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/16.XI.2006 propunerea de modificare a Codului penal, haosul creat prin existen˛a paralel„ a dou„ Coduri penale, caz unic Ón istoria lumii, Óncepe, risc„ s„ aib„ repercusiuni, s„ duc„ la o practic„ judiciar„ neunitar„.

Personal, Ón comisie, m-am ab˛inut, m„ voi ab˛ine ∫i Ón plen, ∫i, consult‚ndu-m„ cu colegii din Grupul parlamentar al Partidului Conservator, conducerea grupului ∫i grupul au hot„r‚t s„ lase fiec„rui deputat conservator libertatea de a vota cum crede de cuviin˛„ Ón aceast„ mare dilem„ Ón care ne arunc„ Ministerul Justi˛iei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Márton Árpád Francisc, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫ zice, îonorat„ doamn„ ministru“, dac„ ar fi prezent„ aici.

Ne afl„m Óntr-o situa˛ie inedit„. Avem o lege cu un termen de intrare Ón vigoare care tot timpul se am‚n„ ∫i nu se ∫tie p‚n„ c‚nd, am zice _sine die._

A existat o consultare cu liderii grupurilor parlamentare, Óntre liderii grupurilor parlamentare ∫i doamna ministru, ∫i atunci cel pu˛in s-a p„rut c„ am ajuns la un consens. Din p„cate, acest consens nu a mai putut s„ fie aplicat, ∫i nu din cauza liderilor grupurilor parlamentare, ci, spun, doar din cauza doamnei ministru, care pur ∫i simplu n-a vrut. Este o situa˛ie inedit„, pentru c„, Ón conformitate cu Constitu˛ia ˛„rii, o lege care urmeaz„ s„ intre Ón vigoare nu poate fi abrogat„. Din moment ce intr„ Ón vigoare poate fi abrogat„, dar din acel moment trebuie s„ fie aplicat„.

Doamna dore∫te s„ scape de aceast„ lege, dar nu ∫tie cum, ∫i atunci exist„ aceast„ metod„ de a tot am‚na intrarea Ón vigoare a legii respective, totodat„ Óntreaga justi˛ie trebuie s„ fie preg„tit„ ca, dac„ o dat„ ∫i o dat„, totu∫i, din Ónt‚mplare, intr„ Ón vigoare a doua zi, ea s„ fie aplicabil„. S-a mai enun˛at aici problema pe care o reprezint„ chiar ∫i Ón Ónv„˛„m‚ntul universitar existen˛a acestei legi sau nonexisten˛a acestei legi. Œn mod evident, fiecare grup parlamentar va decide c„ o va vota conform deciziei sale, a grupului, m‚ine, dar problema tot n-o vom rezolva.

Singura rezolvare ar fi dac„ doamna ministru, Ón sf‚r∫it, ∫i-ar da seama, ar citi ∫i Constitu˛ia ˛„rii, care este autoritatea cu drept legislativ, care este reprezentantul suprem al voin˛ei poporului ∫i ar mai veni ∫i pe la Parlament, am mai discuta aceste probleme, am g„si o solu˛ie de rezolvare a acestei probleme, Ómpreun„ cu liderii de grup parlamentar, cu doamna ministru, ∫i toat„ lumea s„ se ˛in„ de cuv‚nt.

Asta este democra˛ia!

Domnul Victor Viorel Ponta nu ∫tie care este explica˛ia la aceast„ Ónc„p„˛‚nare de a ne insufla aceast„ idee a bun„t„˛ii acelui Cod penal. P„i, pe acest Cod penal a fost crescut„ doamna ministru, acest Cod penal a fost aplicat de ea ∫i, dup„ cum vin proiectele de lege pe care ni le propune, are o dorin˛„ de a mai tr„i acele vremuri c‚nd un procuror a avut toate acele instrumente, ba chiar mai multe dec‚t a avut, pentru a avea Óntr-adev„r o activitate eficient„. Numai c„, Óntre timp,

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

N-o s„-mi exercit dreptul la replic„, pentru simplul motiv c„ sunt de acord cu tot ceea ce a˛i spus.

BineÓn˛eles, Óns„, Ói dau cuv‚ntul domnului deputat Marcu Tudor pentru o scurt„ interven˛ie.

Domnul Bolca∫ are treab„ ∫i trebuie s„ ˛in eu discursurile Ón numele Grupului parlamentar al P.R.M., dar v„ asigur c„ nu e o sarcin„ u∫oar„ ∫i nici nu e o mare pl„cere, pentru c„ sunt subiecte care pe unii dintre noi, s„ zic, Ói las„ indiferen˛i sau, pur ∫i simplu, ne ∫i ironizeaz„.

Da, deputa˛ii de serviciu, cum zice prietenul ∫i colegul nostru.

Ce vreau s„... de ce am intervenit?

Domnilor, vreau s„ v„ propun ceva ∫ocant. Dup„ 17 ani, s„ spun, am ajuns s„ nu mai cred Ón vorbele de∫arte privind democra˛ia din ˛ara noastr„. E un paradox s„ spui c„ nu crezi Óntr-o vorb„ de∫art„. BineÓn˛eles c„ nu crezi Ón vorbele spuse de c„tre unii dintre noi c„ exist„ democra˛ie Ón ˛ara aceasta. E de neconceput pentru orice ˛ar„ civilizat„, nu numai din Europa, din toate continentele, ca cineva de la tribuna Parlamentului acelei ˛„ri s„ fac„ o propunere de elaborare a unei legi care s„ oblige Guvernul s„ aplice legea.

Eu v„ fac aceast„ propunere. Nu ∫tiu dac„ e... Pertinent„ este. Justificat„ este. Dreapt„ ∫i corect„ este, dar nu ∫tiu dac„ e posibil s-o facem. Pentru c„, prin esen˛a lui, Guvernul este obligat s„ aplice legea. Dac„ tocmai el, cu diferite subterfugii, nu aplic„ legea, de ce s„ ne mir„m c„ exist„ o brambureal„ monstruoas„ Ón tribunale? Aceast„ brambureal„ convine juri∫tilor de orice fel ∫i procurorilor, ∫i judec„torilor, dar mai ales avoca˛ilor, pentru c„ permite s„ se c‚∫tige procese mincinoase aplic‚nd, cum balanseaz„ fiecare mai inteligent, zecile de norme bramburite care exist„ Ón legisla˛ia rom‚neasc„. Convine enorm de mult avoca˛ilor, care c‚∫tig„ mult plimb‚nd procesele c‚te zece ani, cum m-am plimbat eu Óntr-un proces, cu toat„ lumea de bun„-credin˛„, timp de 10 ani, raport‚ndu-m„ la ceva ∫i av‚nd dreptate. Tot la altceva, tot Ón acela∫i sens, dar Ón alt fel se raporta, invers, ∫i avea ∫i el dreptate. Noi nu suntem Solomon, s„ spunem c„ ∫i tu ai dreptate, ∫i tu ai dreptate, ∫i, c‚nd ne aten˛ioneaz„ cineva c„ nu se poate s„ aib„ am‚ndoi dreptate, s„ zicem: ba ∫i tu ai dreptate.

Noi trebuie s„ facem ceva ca Monica Macovei s„-∫i justifice salariul pe care Ól ia, ∫i nu s„ i-l dea domnul, fratele nostru, Frattini, care este exclusiv Ón favoarea Domniei Sale, ∫i nu Ón favoarea legilor rom‚ne∫ti, ∫i nu Ón favoarea modului Ón care func˛ioneaz„ justi˛ia rom‚n„, care e cea mai mare piatr„ de moar„ ∫i cel mai criticat punct din tot ceea ce exist„ ast„zi Ón discu˛iile despre Rom‚nia Ón ˛„rile Uniunii Europene, chiar dac„ noi zicem c„ am bifat cu stegule˛e galbene ∫i nu ∫tiu cum ∫i am trecut de la galben la ro∫u. P„i, n-am trecut noi, a trecut-o fratele Frattini pe doamna Macovei!

Domnule deputat, dac„ pute˛i sintetiza. V„ mul˛umesc. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

V„d c„ sunte˛i atent la disputele cu domnul cu musta˛„, nu ∫tiu cum Ól cheam„, ar fi bine s„ mai ias„, s„-l vedem ∫i noi c„ exist„, nu s„-∫i ia leafa degeaba gesticul‚nd Ón Parlament!

V„ rog s„ nu dialoga˛i cu sala ∫i s„ sintetiza˛i, domnule deputat.

Da. Ave˛i dreptate. Imediat Ónchei!

De ce crede˛i dumneavoastr„ c„ exist„ o disput„ Ón pres„? Total... presa, total de partea doamnei Macovei ∫i total, Ómpotriva Parlamentului, indiferent c‚t„ dreptate avem noi.

Era invers c‚nd era doamna Rodica St„noiu. Tot ce zicea doamna Rodica St„noiu nu era bine Ón pres„. Tot ce zice doamna Macovei e bine, Ón folosul poporului, iar noi to˛i suntem ni∫te descreiera˛i, ierta˛i-m„, c„ nu suntem de acord cu ce zice Domnia Sa. Asta este presa.

De ce este a∫a presa? Pentru c„ doamna Monica Macovei provine dintr-un grup cu doamna Pippidi — cum o cheam„ —, din Alian˛a Civic„, ∫i toat„ presa e foarte receptiv„ la aceste interese ale nu ∫tiu c„ruia care a pl„tit bani grei pentru Alian˛a Civic„ ca s„ mearg„ la burs„ prin str„in„tate.

Ca atare, domnilor, eu v„ propun, ori d„m o lege ca doamna Monica Macovei s„-∫i intre Ón atribu˛ii ca ministru, pentru c„ n-a fiin˛at nicio zi m„car ca ministru, spre ru∫inea noastr„, ori o demitem, domnilor, pentru c„, Ón felul acesta, eu m-am s„turat tot timpul s„ am dispute cu doamna Monica Macovei, care a fost unul dintre cei mai slabi juri∫ti care a existat Ón Rom‚nia ∫i Ónainte, ∫i dup„ Revolu˛ie.

Eu nu am fost un om slab Ón societatea asta ∫i de aceea nu-mi place ca cineva care este infinit mai jos ∫i ca studii, ∫i ca posibilit„˛i, ∫i ca performan˛e, ∫i Ón via˛a social„ dec‚t mine, s„ m„ dau numai pe mine de exemplu, pute˛i s„ ∫i r‚de˛i, dac„ vre˛i, dar eu v„ dau pe to˛i, c„ to˛i ave˛i performan˛e la fel ca mine, de c„tre un om care n-a dovedit nici o dat„ c„ ∫tie meserie. Nici m„car nu vine s„ Ónve˛e.

Ca atare, domnule pre∫edinte, v„ propun: ori d„m o lege s„ o oblig„m pe doamna ministru s„ respecte legea, ori o destituim ∫i vedem cum s„ ne manifest„m aceast„ dorin˛„. V„ mul˛umesc. ( _Aplauze._ )

V„ mul˛umesc, domnule deputat, pentru aceast„ scurt„ interven˛ie.

Dac„ mai exist„ din partea altor grupuri parlamentare sau din partea deputa˛ilor independen˛i, cu rug„mintea, fiind procedur„ de urgen˛„, s„ v„ Ónscrie˛i Ón procedura de urgen˛„.

V„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Este clar c„ dac„ nu vom modifica Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, noi putem s„ vot„m orice, putem s„ respingem toate ordonan˛ele de urgen˛„, acestea vor continua s„ r„m‚n„ Ón vigoare.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

O scurt„ interven˛ie de procedur„, doar.

Da. Doream s„ anun˛ colegii referitor la acest articol din regulament, c„ Grupul social-democrat a Óntocmit o sesizare c„tre Curtea Constitu˛ional„ ∫i c„, sigur, ne-am bucura ca to˛i colegii care Ón˛eleg necesitatea elimin„rii acestei gre∫eli din regulament ∫i a neconstitu˛ionalit„˛ii s„ o sprijine.

V„ mul˛umesc.

Fiind Óncheiate dezbaterile generale, putem trece la votarea legii. Nu exist„ amendamente admise, exist„ Óns„ amendamente respinse, dou„ amendamente, ∫i o s„-i rog pe cei care au ini˛iat amendamentele, dac„ doresc, s„ le sus˛in„.

Domnule deputat Florin Iordache, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al P.S.D. — am crezut c„ am o surpriz„, dar, nu —, Grupul parlamentar al P.S.D. a ini˛iat un astfel de amendament de respingere a proiectului de lege. Motivele au fost prezentate Ón expunerile dinainte, ceea ce ne-a informat doamna secretar de stat, ∫i Ói mul˛umim pentru prezen˛a la lucr„ri, pentru c„ doamna ministru Macovei este o pas„re rar„ at‚t Ón plen, dar ∫i la comisii, _rara avis_ , cum spune colegul meu Dumitrescu. Cum nici dumneavoastr„ n-a˛i v„zut-o, nu am v„zut-o nici noi. Era mai util, din punctul meu de vedere, ca doamna ministru Macovei s„ vin„ Ón cadrul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i sau Ón cadrul plenului s„ ne l„mureasc„, Ón schimb dumneaei nu binevoie∫te. Œn schimb, particip„ la foarte multe _talk-show_ -uri, pentru c„ acelea aduc audien˛„, nu Parlamentul. Am constatat de foarte multe ori c„ dumneaei se substituie Parlamentului, iar atunci c‚nd nu-i convine spune c„ poate retrage proiectele de lege. Consider„ Parlamentul o anex„ a Guvernului.

Noi am crezut c„ prin respingerea acestei ordonan˛e vom da un semnal c„ Ón Ministerul Justi˛iei nu se face justi˛ie, nu se g‚nde∫te coerent, pentru c„ avem un Cod penal adoptat Ón 2004, ∫i dac„ acel Cod penal adoptat Ón 2004 avea probleme sau erau capitole care nu erau Ón concordan˛„ cu legisla˛ia actual„, trebuia s„ modific„m

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/16.XI.2006 acele articole sau acele pasaje care nu corespundeau legisla˛iei de acum.

Œn schimb, ministrul justi˛iei, consecvent c„ tot ceea ce s-a f„cut Ón timpul P.S.D. nu este bun, a venit cu o propunere de respingere total„, ∫i a∫ vrea s-o contrazic aici pe doamna secretar de stat c„, dac„ Parlamentul nu este ast„zi de acord cu aceast„ ordonan˛„, perioada p‚n„ la 1 septembrie 2006 a fost acoperit„, ∫i Ón instan˛e s-a judecat dup„ Codul penal din 1968, pentru c„ a existat prorogarea prin ordonan˛„.

La aceast„ dat„ exist„ o alt„ prorogare, Codul penal este din nou prorogat, timp Ón care Ministerul Justi˛iei elaboreaz„ un nou Cod penal.

Suntem unici Ón Europa, avem deja dou„ Coduri penale, iar Ministerul Justi˛iei lucreaz„ la al treilea Cod penal.

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

## Mul˛umesc, domnule deputat.

Mai avem pu˛in timp p‚n„ la Óncheierea ∫edin˛ei noastre.

O s„ supun la vot amendamentul dumneavoastr„, respins Ón cadrul comisiei, dar, conform solicit„rii ∫i regulamentului, o s„-l supun totu∫i la vot.

Amendamentul de la punctul nr. 1 din raportul privind amendamentele respinse, amendament ini˛iat de domnii deputa˛i George B„e∫u ∫i Florin Iordache, privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2005.

V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a prin cartele de vot. Imediat o s„ supun la vot, dar dup„ ce sunt convins c„ sistemul func˛ioneaz„ corect.

V„ supun la vot amendamentul domnilor deputa˛i George B„e∫u ∫i Florin Iordache privind respingerea ordonan˛ei de urgen˛„.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 61 de voturi pentru, 65 de voturi Ómpotriv„ ∫i 19 ab˛ineri, amendamentul nu a trecut.

La punctul nr. 2, amendamentul, de asemenea, al domnului Florin Iordache.

Dori˛i s„-l supunem la vot, domnule deputat? Da.

V„ rog s„ vota˛i amendamentul de la punctul nr. 2 din raportul privind amendamentele respinse, articol unic. V„ rog s„ vota˛i.

Da. Mul˛umesc.

Cu 60 de voturi pentru, 65 de voturi Ómpotriv„ ∫i 17 ab˛ineri, nici acest amendament nu a fost admis.

Neexist‚nd alte amendamente, urmeaz„ ca m‚ine, la

∫edin˛a de vot final, s„ fie supus votului raportul privind admiterea.

V„ rog s„ r„m‚ne˛i pentru ultimul punct, deoarece este ora 18 f„r„ 5 minute.

La punctul nr. 9...

Domnule deputat, v„ dau cuv‚ntul, ∫ti˛i bine, nu e nevoie s„ striga˛i din sal„. Da? V„ rog.

La punctul nr. 9, Proiectul de lege pentru completarea art. 15 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Este lege ordinar„, adoptat„ de Senat. Raportul Comisiei juridice este de adoptare. Procedur„ de urgen˛„.

Prioritate legislativ„ de integrare.

Din partea Guvernului, ave˛i cuv‚ntul, cu rug„mintea, foarte scurt, doamna secretar de stat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins„ Camer„,

Menirea acestui proiect de lege este de a asigura, Óntr-adev„r, liberul acces la justi˛ie acelor persoane c„rora, fiind victime, de˛inu˛i sau persecuta˛i de c„tre regimul comunist, legisla˛ia le permite s„ se Óndrepte cu ac˛iune reparatorie Ón justi˛ie.

Œn m„sura Ón care s-a dovedit c„ aceste persoane sunt majoritatea Ón v‚rst„ ∫i cu venituri modeste, noi am dori s„-i scutim de plata taxelor judiciare de timbru.

Prin urmare, este un proiect de lege foarte scurt. Aceasta este justificarea acestei propuneri legislative ∫i sper„m c„ aceast„ repara˛ie de ordin moral care st„ Ón m‚na dumneavoastr„ le va fi acordat„.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Comisia.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia, Ón cvorumul complet, pe 1 noiembrie 2006, a analizat acest proiect relativ simplu.

Senatul l-a adoptat Ón prealabil, iar Consiliul Legislativ l-a avizat favorabil.

Proiectul completeaz„ art. 15 cu o liter„ nou„, cu o nou„ excep˛ie.

Votul comisiei a fost unanim, Ón sensul propunerii spre adoptare.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Mul˛umesc.

Din partea grupurilor parlamentare dac„ exist„ interven˛ii?

Domnul deputat Petru C„lian, din partea Grupului parlamentar conservator.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

La fel ca ∫i legea anterioar„, aceast„ lege este prioritate Ón vederea integr„rii Ón Uniunea European„. Cred c„ deconturile cu anumi˛i mini∫tri trebuie s„ le facem Ón alt„ parte, Ón sensul c„ avem alte p‚rghii, avem mo˛iuni la Óndem‚n„, avem alte m„suri, dar, Ón privin˛a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/16.XI.2006 priorit„˛ilor Ón vederea integr„rii Ón Uniunea European„, cred c„ nu trebuie s„ avem diferen˛e la voturi.

Œn consecin˛„, Grupul parlamentar al Partidului Conservator va vota acest proiect de lege. Mul˛umesc.

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

Mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ mai exist„ alte interven˛ii? Dac„ nu, neexist‚nd nici amendamente admise sau respinse, Ón baza art. 106 din Regulamentul Camerei, urmeaz„ ca ∫i acest proiect de lege s„ fie supus votului final la sesiunea de m‚ine, cu propunere de adoptare.

V„ mul˛umesc.

O sear„ c‚t mai bun„!

Urmeaz„ sesiunea de r„spunsuri la interpel„ri, av‚nd onoarea de a-l avea pe ministrul s„n„t„˛ii prezent, pe care-l ∫i salut.

## PAUZ√

## * * DUP√ PAUZ√

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

Œncepem ∫edin˛a consacrat„ r„spunsurilor orale la interpel„ri.

Domnul ™tefan Baban, de la Grupul parlamentar al P.R.M., este prezent.

Dac„ mai dori˛i s„ prezenta˛i interpelarea sau asculta˛i r„spunsul, dup„ care interveni˛i.

Domnule ministru ∫i deputat, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu** — _ministrul s„n„t„˛ii publice_ **:**

## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Domnule deputat ™tefan Baban,

R„spunsul la interpelarea dumneavoastr„ este urm„torul. Conform prevederilor Ordinului ministrului s„n„t„˛ii publice nr. 1.044 din anul 2006, specialitatea îOncologie medical„“, ca ∫i celelalte specialit„˛i — ∫i v„ rog s„ re˛ine˛i — nu a fost desfiin˛at„, ci s-a modificat numai modul de formare a speciali∫tilor.

Art. 2 din ordin spune: îSpecialit„˛ile ob˛inute anterior prezentului ordin, precum ∫i cele Ón curs de derulare r„m‚n valabile.“ Specialitatea îOncologie“ este prev„zut„ Ón continuare la pozi˛ia 23 a grupei medicale a specialit„˛ilor clinice din cadrul anexei nr. 1 a normei sus-men˛ionate, intitulat„ îNomenclatorul specialit„˛ilor medicale, medico-dentare ∫i farmaceutice pentru re˛eaua de asisten˛„ medical„.“

Procedura de includere a îOncologiei medicale“ Ón cadrul form„rii Ón specialitatea îMedicin„ intern„“ va avea ca rezultat aprofundarea ∫i cre∫terea volumului de cuno∫tin˛e Ón medicina intern„ a viitorilor oncologi, ceea ce duce la cre∫terea calit„˛ii serviciilor medicale prin posibilitatea depist„rii precoce a formelor de neoplazie.

Pentru aprofundarea ulterioar„ a cuno∫tin˛elor, se organizeaz„ preg„tire specific„ suplimentar„, conform art. 11 din acela∫i ordin. îMinisterul S„n„t„˛ii Publice va organiza programe de studii complementare, Ón vederea ob˛inerii de atestate Ón domeniul specialit„˛ilor pentru care, conform prezentului ordin, se sisteaz„ accesul la formare“.

De asemenea, m„rirea num„rului de speciali∫ti cu competen˛„ Ón domeniul oncologiei medicale cre∫te accesibilitatea pacien˛ilor la diagnostic ∫i tratament.

Direc˛iile strategice ale Ministerului S„n„t„˛ii Publice Ón domeniul oncologiei vizeaz„:

— dezvoltarea re˛elei de specialitate, prin Ónfiin˛area de noi institute oncologice;

— suplimentarea de circa zece ori a fondurilor alocate programului de preven˛ie ∫i control al bolilor oncologice.

Toate aceste m„suri vor facilita accesul popula˛iei la speciali∫ti cu preg„tire Ón domeniul oncologiei, conduc‚nd la cre∫terea capacit„˛ii de depistare precoce, supraveghere ∫i tratament al bolnavilor de cancer, precum ∫i la sporirea ofertei de medici speciali∫ti Ón domeniu. Œn perspectiva ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, Ministerul S„n„t„˛ii Publice, Ón calitate de autoritate competent„ Ón domeniu, are obliga˛ia de a oferi medicilor cet„˛eni rom‚ni premisele necesare facilit„rii exercit„rii profesiei pe teritoriul Uniunii Europene, cu calificarea Ónsu∫it„ Ón Rom‚nia.

Mul˛umesc. Domnule deputat ™tefan Baban.

Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,

Sigur c„ eu am f„cut interpelarea pe data de 9 octombrie, m-am mai informat ∫i eu, cele spuse de dumneavoastr„ sunt reale ∫i s-ar p„rea c„ alarma doctorilor oncologi pe care Ói are jude˛ul Boto∫ani a fost — cum s„ v„ spun — nu fals„, dar oricum a fost o temere.

S„ dea Bunul Dumnezeu ca ceea ce vre˛i s„ face˛i prin Ordinul nr. 1.044 din 2006, prin ordinul dumneavoastr„, s„ mearg„ Ón sens pozitiv, adic„ spre binele bolnavului.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/16.XI.2006

Mul˛umesc.

Mai dori˛i, domnule ministru? Nu. Am Ón˛eles.

Domnul Emilian Fr‚ncu nu este prezent ∫i a primit r„spunsul Ón scris.

Domnul deputat Aurel Vl„doiu, interpelare pentru Ministerul Mediului ∫i Gospod„rii Apelor.

Dori˛i r„spunsul Ónt‚i, dup„ care interveni˛i? Da.

Rog pe domnul secretar de stat s„ v„ prezinte r„spunsul ministerului.

Domnule secretar de stat Attila Korodi, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Korodi Attila** — _secretar de stat Ón Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastr„ Ónregistrat„ la Camera Deputa˛ilor privind depozitul ecologic de de∫euri Fe˛eni, v„ comunic„m urm„toarele: loca˛ia pentru depozitul Fe˛eni a fost supus„ dezbaterii publice Ón anul 2000. La aceast„ dezbatere public„ au participat reprezentan˛i ai Agen˛iei pentru Protec˛ia Mediului V‚lcea, Direc˛iei de S„n„tate Public„, Administra˛iei Na˛ionale îApele Rom‚ne“, Ocolului Silvic V‚lcea, reprezentan˛i ai ministerului, angaja˛i ai prim„riei, membri ai consiliului local, reprezentan˛i ai mass-media locale ∫i, desigur, cet„˛eni ai Fe˛eniului, al˛i cet„˛eni din R‚mnicu V‚lcea.

Totodat„, publicul a fost informat periodic cu privire la aceast„ investi˛ie, prin organizarea de dezbateri publice pe data de 24 mai 2000, 14 mai 2002 ∫i 8 octombrie 2004.

Raportul studiului de impact asupra mediului Óntocmit de Universitatea Tehnic„ de Construc˛ii Bucure∫ti, Ón conformitate cu legisla˛ia Ón vigoare ∫i depus la A.P.M. V‚lcea la data de 24 august 2004 ∫i la care publicul a avut acces, indic„ foarte clar faptul c„ depozitul se afl„ la o distan˛„ de doi kilometri de piramidele de p„m‚nt din Valea St„ncioiului.

Studiul de impact arat„ c„ nu sunt afectate aceste loca˛ii prin construirea depozitului. Suprafa˛a de teren situat„ la Fe˛eni nu a f„cut obiectul legilor restituirii propriet„˛ii funciare ∫i este Ónregistrat Ón patrimoniul privat al municipiului ca teren, p„∫une degradat„, deci nu se afl„ Ón zona protejat„ Valea St„ncioiului.

f n‚nd cont de elementele expuse, modificarea din acest moment a amplasamentului actual, stabilit totu∫i Ón urma analiz„rii a ∫apte loca˛ii diferite, poate conduce la neÓndeplinirea obiectivelor stabilite Ón Memorandumul de finan˛are semnat de Guvernul Rom‚niei ∫i ratificat prin Legea nr. 126/2003 din data de 11 aprilie 2003. Prin neÓndeplinirea obiectivelor, toate costurile aferente lucr„rilor executate p‚n„ Ón acest moment devin neeligibile ∫i, ca urmare, vor trebui rambursate Uniunii Europene de c„tre beneficiarul final, iar lucr„rile pentru noul amplasament vor implica sus˛inere financiar„ numai din partea beneficiarului final.

Mul˛umesc, domnule secretar de stat. Domnule deputat, dac„ dori˛i s„ interveni˛i.

## Domnule pre∫edinte,

## Domnule secretar de stat,

Am trei observa˛ii la r„spunsul pe care l-am primit. Unul este faptul c„ terenul este supus eroziunii solului ∫i, dup„ p„rerea mea, nu este cel mai potrivit. Doi, constructorul nu ∫i-a onorat contractul. Valoarea este de 14 milioane de euro, dintre care Uniunea European„ vine cu 12 milioane ∫i suntem Ón pericol s„ pierdem ace∫ti bani. Eu am solicitat s„ facem o analiz„ atent„ la fa˛a locului, Ómpreun„ cu constructorul, cu prim„ria ∫i cu to˛i ceilal˛i. Ministerul are un rol important la aceast„ groap„ ecologic„.

™i, Ón final, dac„ nu g„sim o solu˛ie, s„ apel„m chiar la un alt amplasament, care este mai potrivit pentru aceast„ groap„ ecologic„ din municipiul R‚mnicu V‚lcea. V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Mai dori˛i s„ mai completa˛i r„spunsul? Nu. Mul˛umesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, v„ rog s„ r„m‚ne˛i, pentru c„ urm„toarea interpelare este, de asemenea, adresat„ Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor de domnul deputat Florin Iordache, referitoare la poluarea cu produse petroliere a Dun„rii.

Dori˛i s„ interveni˛i acum sau dup„ r„spuns? Dup„ r„spuns.

Domnule secretar de stat, v„ rog s„ prezenta˛i r„spunsul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastr„ prin care solicita˛i informa˛ii cu privire la situa˛ia creat„ pe Dun„re din cauza polu„rii cu produse petroliere, v„ comunic„m urm„toarele: Ón data de 9 octombrie 2006 au fost finalizate opera˛iunile de interven˛ie pentru diminuarea efectelor polu„rii fluviului Dun„rea produse Ón data de 2 octombrie 2006 ∫i av‚nd drept surs„ terminalul petrolier Prahovo, situat pe teritoriul Republicii Serbia.

Cheltuielile pentru m„surile Óntreprinse de autorit„˛ile rom‚ne pe parcursul acestor opera˛iuni au atins valoarea total„ de 790.540 lei, la aceasta ad„ug‚ndu-se ∫i suma de 197.680 lei, corespunz„toare ajutorului acordat Guvernului Republicii Bulgaria de c„tre Guvernul Rom‚niei, const‚nd Ón 6,5 tone material absorbant ∫i 200 metri liniari baraj flotant.

Œn data de 11 octombrie 2006, la invita˛ia doamnei Sulfina Barbu, ministrul mediului ∫i gospod„ririi apelor, a avut loc vizita la Bucure∫ti a domnului Djevdet ™akarov, ministrul mediului ∫i apelor al Republicii Bulgaria. Cu aceast„ ocazie s-a convenit ca problematica evalu„rii efectelor polu„rii fluviului Dun„rea din data de 2 octombrie 2006 s„ fie realizat„ de c„tre o comisie alc„tuit„ din exper˛ii rom‚ni ∫i bulgari, la care urmeaz„ s„ fie invita˛i exper˛i din Serbia ∫i din cadrul Comisiei interna˛ionale pentru protec˛ia fluviului Dun„rea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/16.XI.2006 Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor a comunicat Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor al Republicii Bulgaria numele reprezentantului s„u Ón comisia mixt„ ∫i a propus stabilirea c‚t mai urgent posibil a perioadei pentru realizarea primei Ónt‚lniri.

Totodat„, Ambasada Republicii Serbia la Bucure∫ti a fost informat„ asupra hot„r‚rii mini∫trilor mediului ∫i apelor din Rom‚nia ∫i Bulgaria privind stabilirea comisiei, fiind solicitat sprijinul acesteia Ón nominalizarea expertului s‚rb care s„ participe la Ónt‚lnirile comisiei respective. Domnule deputat, Domnule pre∫edinte, V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule secretar de stat,

A∫ avea c‚teva observa˛ii vizavi de r„spunsul pe care l-am primit de la doamna ministru Sulfina Barbu.

Œn interpelarea mea solicitam informa˛ii vizavi de valoarea pagubelor provocate de poluarea Dun„rii ∫i de eventualele imput„ri, de constatarea celor vinova˛i ∫i de imputarea sumelor celor vinova˛i.

A∫a cum se constat„ din r„spunsul pe care l-am primit de la domnul secretar de stat, Ón Ónt‚lnirile care au avut loc Óntre reprezentan˛ii Ministerului Mediului din Rom‚nia ∫i din Bulgaria, pentru c„ noi am fost cei polua˛i, nici noi, nici bulgarii nu am poluat Óntr-un fel Dun„rea. Mi se pare c„ nu s-au f„cut suficiente demersuri din partea Ministerului Mediului din Rom‚nia, pentru c„ toate pagubele, practic, au fost pl„tite p‚n„ la aceast„ dat„ de Rom‚nia, Ón timp ce reprezentan˛ii Serbiei nu au venit nici m„car la o Ónt‚lnire ca s„ constate ceea ce s-a Ónt‚mplat. Noi am sus˛inut financiar, Ómpreun„ cu reprezentan˛ii din Bulgaria, au fost reduse efectele polu„rii, dar cred c„ nu s-a f„cut nimic pentru a recupera ace∫ti bani de la cei care au poluat, respectiv de la uzinele de pe teritoriul Republicii Serbia.

Om fi noi ∫i bulgarii Ón Uniunea European„, dar mi se pare c„, trat‚nd Ón acest fel ∫i nerecuper‚nd banii de la cei care polueaz„, d„m un semnal c„ de fapt ministerul de resort, respectiv Ministerul Mediului, nu trateaz„ corespunz„tor problemele cu care se confrunt„, c„ p‚n„ la urm„ sunt bani publici, bani din bugetul Rom‚niei, ∫i este anormal ca din bugetul general consolidat al Rom‚niei s„ suport„m o pagub„ care nici m„car nu e a Rom‚niei. Este o pagub„ produs„ de un agent economic din Serbia.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Dori˛i s„ completa˛i, domnule secretar de stat? V„ rog, Ón limita celor trei minute prev„zute de regulament.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule deputat,

Voiam numai s„ precizez, acea comisie alc„tuit„ din reprezentan˛ii celor dou„ ˛„ri ∫i ai Comisiei interna˛ionale pentru protec˛ia fluviului Dun„rea tocmai a fost stabilit„ ca s„ evalueze exact toate pagubele produse pe aceast„

zon„ geografic„. ™i partea s‚rb„ este invitat„ s„ participe la aceast„ comisie, pentru ca datele s„ fie corecte, ca, dup„ aceea, s„ fie toate aceste pagube Ónaintate spre solu˛ionare p„r˛ii s‚rbe.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule secretar de stat, ∫i dumneavoastr„, ∫i domnului deputat.

Urmeaz„ interpelarea adresat„ de domnul deputat Lauren˛iu Mironescu, de la Grupul Partidului Democrat, privind îMediul de securitate al porturilor rom‚ne∫ti“, interpelare adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

Sunte˛i prezent, domnule deputat? Da. Dori˛i s„ asculta˛i r„spunsul, da?

V„ rog, domnule secretar de stat, Mircea Alexandru.

Stimate domnule deputat,

Œn leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„ prin care solicita˛i informa˛ii referitoare la pozi˛ia Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor cu privire la compatibilitatea procedurilor autohtone aplicabile Ón ceea ce prive∫te controlul Ón porturile rom‚ne∫ti, cu recomand„rile interna˛ionale aplicabile Ón aceast„ materie, v„ comunic„m urm„toarele: dispozi˛iile Ón temeiul c„rora se efectueaz„ controlul la frontier„ la navele maritime angajate Ón voiaje interna˛ionale sunt cuprinse Ón Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Rom‚niei, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, ∫i Ón Normele metodologice de aplicare a acestui act normativ, aprobate prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 445 din 2002.

De asemenea, eviden˛iem faptul c„ poli˛ia de frontier„ efectueaz„ controlul de frontier„ Ón punctele de trecere cu specific portuar, cu respectarea procedurilor cuprinse Ón Normele metodologice de punere Ón aplicare a Conven˛iei privind facilitarea traficului maritim interna˛ional FAL.

Echipele de control sunt constituite, Ón func˛ie de specificul navei, din personal al autorit„˛ilor care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón punctele de trecere a frontierei ∫i au competen˛e pe linia controlului de frontier„, Poli˛ia de Frontier„, Vam„, autorit„˛i publice cu atribu˛ii pe linia controlului sanitar-uman, sanitar-veterinar, fitosanitar ∫i pentru protec˛ia mediului.

Din echipele de control fac parte ∫i reprezentan˛i ai c„pit„niilor porturilor. De asemenea, o dat„ cu echipele de control, la navele de m„rfuri au acces ∫i reprezentan˛i ai agen˛iei de navlosire, care reprezint„ interesele armatorului.

Dimensiunile controlului, respectiv control minim sau control am„nun˛it, se stabilesc Ón urma analizelor de risc efectuate la nivelul punctelor de trecere a frontierei portuare pe linia combaterii migra˛iei ∫i a infrac˛ionalit„˛ii transfrontaliere ∫i a informa˛iilor de˛inute cu privire la fiecare situa˛ie Ón parte.

Œn ceea ce prive∫te num„rul poli˛i∫tilor de frontier„ care fac parte din echipa de control, men˛ion„m c„ acesta se stabile∫te Ón func˛ie de m„rimea navei, de num„rul membrilor echipajului, de con˛inutul inform„rilor cu privire la nav„, de destina˛ia navei, de alte informa˛ii rezultate din analiza de risc, astfel Ónc‚t timpul de

Mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ dori˛i s„ completa˛i interpelarea.

Domnule pre∫edinte,

Domnule secretar de stat,

V„ mul˛umesc pentru r„spunsul pe care mi l-a˛i dat. A∫ vrea s„-l completez Óntr-o anumit„ m„sur„ ∫i poate s„ v„ mai ridic anumite probleme legate de ceea ce am vrut eu s„ semnalez Ón interpelare.

Industria portuar„ este o industrie destul de riguroas„ Ón ceea ce prive∫te procedurile ∫i se desf„∫oar„ sub auspiciile unui complex legislativ elaborat sub egida unui organism al Na˛iunilor Unite care se nume∫te Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„.

El, din 2001 ∫i 2002, din momentul Ón care au fost elaborate legile de care a˛i pomenit dumneavoastr„, a mai suportat ni∫te amendamente, chiar unele extrem de categorice — m„ refer la completarea Conven˛iei SOLAS cu Capitolul XI/2, care este cunoscut„ Ón lume sub abrevierea de Codul ISPS, deci Codul interna˛ional pentru asigurarea securit„˛ii la bordul navelor ∫i al facilit„˛ilor maritime, care presupune ni∫te norme explicite procedurale vizavi de ceea ce Ónseamn„ escala unei nave Ón port, norme care sunt Ón total„ neconcordan˛„ de faz„ cu se Ónt‚mpl„ Ón portul Constan˛a ∫i Ón porturile rom‚ne∫ti, Ón general.

Nu pot s„ v„ spun c„ eu, ca un observator oarecum obiectiv al fenomenului — Ómi place s„ cred —, nu pot s„ v„ spun c„ toat„ presta˛ia autorit„˛ilor din porturile maritime rom‚ne∫ti ar veni cumva Ón sprijinul actului comercial.

Trebuie s„ Ón˛eleag„ toat„ lumea c„ presta˛ia autorit„˛ilor rom‚ne∫ti contribuie Óntr-un mod deosebit de categoric la ceea ce Ónseamn„ atractivitatea porturilor, posibilitatea de derulare a schimburilor comerciale prin porturile maritime, porturi maritime care sunt Óntr-o competi˛ie nemiloas„ cu ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón nordul Europei.

Mi-ar face mare pl„cere s„ mai discut„m pe tema asta.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dori˛i s„ mai completa˛i, domnule secretar de stat?

Absolut c„ trebuie sau putem s„ mai discut„m Ón leg„tur„ cu aceast„ chestiune, ceea ce spunea ∫i domnul deputat ∫i ceea ce spun ∫i eu. Œnseamn„ c„ trebuie, Óntr-adev„r, s„ g„sim acel echilibru necesar Ónc‚t s„ se asigure, pe de o parte, fluen˛a tranzitului de m„rfuri, dar, pe de alt„ parte, ∫i securitatea acestui tranzit de m„rfuri.

Aceasta problem„ este una preocupant„, Ón special ∫i pentru autorit„˛i, ∫i pentru observatorii din porturi. V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

V„ rog, de asemenea, s„ r„m‚ne˛i Ón apropierea microfonului, pentru c„ urm„toarea interpelare este adresat„ de c„tre domnul deputat Petru C„lian, din partea Grupului conservator, tot Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, referitoare la abuzul Ón activitate al primarului din comuna Jucu, jude˛ul Cluj.

Domnule secretar de stat, dac„ dori˛i s„ r„spunde˛i, dup„ care, probabil, domnul deputat va dori s„ revin„ cu preciz„ri.

Doresc, domnule pre∫edinte, s„ r„spund la fiecare dintre Óntreb„rile sau interpel„rile care ne sunt adresate.

V„ mul˛umesc, a∫adar.

Stimate domnule deputat Petru C„lian,

Œn leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„ prin care solicita˛i ministrului administra˛iei ∫i internelor s„ verifice modul de solu˛ionare a unui litigiu de fond funciar Ón care este implicat primarul comunei Jucu, jude˛ul Cluj, v„ comunic„m urm„toarele.

Œn conformitate cu dispozi˛iile Legii fondului funciar nr. 18/1991, Ón scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor Óndrept„˛i˛i ∫i eliber„rii titlurilor de proprietate, Ón fiecare comun„, ora∫ sau municipiu este constituit„, prin ordin al prefectului, o comisie local„ condus„ de primar.

Comisia este o autoritate public„ cu activitate administrativ„ ∫i func˛ioneaz„ sub Óndrumarea unei comisii jude˛ene numite prin ordinul prefectului ∫i condus„ de acesta.

Œn context, men˛ion„m faptul c„, Ón conformitate cu dispozi˛iile Hot„r‚rii Guvernului nr. 890/2005, preluarea ∫i analizarea cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate, verificarea Óndeplinirii condi˛iilor prev„zute de Legea nr. 18/1991, stabilirea m„rimii ∫i amplasamentului suprafe˛ei ∫i a∫a mai departe sunt atribu˛ii ale comisiei locale.

Eviden˛iem, de asemenea, faptul c„, potrivit aceleia∫i Legi nr. 18, comisia jude˛ean„ este competent„ s„ solu˛ioneze contesta˛iile formulate de c„tre persoanele care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate.

Œmpotriva hot„r‚rilor comisiei se poate face pl‚ngere la judec„toria Ón a c„rei raz„ teritorial„ este situat terenul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/16.XI.2006 Comisiile locale de stabilire a dreptului de proprietate au obliga˛ia de a efectua opera˛iunile de punere Ón posesie, Óntocmind, Ón acest scop, proces-verbal, pe care-l vor Ónainta comisiilor jude˛ene.

Œn cazul Ón care comisia local„ refuz„ Ónm‚narea titlului de proprietate emis de comisia jude˛ean„ sau punerea efectiv„ Ón posesie, ca Ón cazul prezentat, persoana nemul˛umit„ poate face pl‚ngere la instan˛a Ón a c„rei raz„ teritorial„ este situat terenul.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Domnul deputat Petru C„lian, pentru preciz„ri.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Ca de obicei, din partea domnului ministru secretar de stat primesc un r„spuns tehnic, un r„spuns care tot la instan˛„ m„ duce p‚n„ la urm„, Óns„ nu rezult„ absolut deloc r„spunsul concret la Óntrebarea mea: dac„ poate fi sau nu poate fi vorba de abuz din partea primarului comunei Jucu, mai ales de c‚nd Domnia Sa, din primar îro∫u“ s-a transformat Ón primar îportocaliu“. Dar, din momentul Ón care este primar îportocaliu“, sigur c„ r„spunsul dumneavoastr„, domnule ministru, este evident favorabil Domniei Sale.

Nu pot dec‚t s„ v„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dori˛i s„ mai preciza˛i ceva, domnule secretar de stat? Ave˛i cuv‚ntul.

Referitor la culorile primarilor, sper c„ nu v„ referi˛i dumneavoastr„.

Œn leg„tur„ cu culorile primarilor, pe mine, personal, m„ intereseaz„ foarte pu˛in ∫i cred c„, Ón general, aceast„ chestiune trebuie s„ fie una periferic„.

Este treaba primarilor ce culoare politic„ Ó∫i aleg p‚n„ la urm„ ∫i este treaba electoratului s„ critice, s„ sanc˛ioneze sau s„ ia m„suri Ón leg„tur„ cu activitatea primarului.

Œn spe˛„, Óns„, este vorba de un litigiu de fond funciar. Vreau s„ fac aceast„ precizare.

Œn fond, persoana Ón cauz„ — este vorba de domnul Miron Laz„r — este nemul˛umit„ de punerea Ón posesie. Sunt dou„ situa˛ii conjunctural diferite. Œntr-o prim„ m„sur„, domnul Miron Laz„r a fost pus Ón posesie cu Óntreaga suprafa˛„, apoi — nu ∫tiu dac„ domnul deputat este Ón detaliu l„murit cu spe˛a ∫i cunoa∫te detaliile acestui litigiu — d‚nsul este nemul˛umit de faptul c„ so˛ia sa a primit o por˛iune mai mic„ de teren sau i s-a p„rut c„ are o por˛iune mai mic„ de teren.

Pe de alt„ parte, pe terenul care face obiectul restituirii se afl„ un drum prev„zut Ón planul cadastral ∫i toat„ discu˛ia exist„ Ón leg„tur„ cu natura juridic„ a acestui teren, a acestei restituiri.

Ministrul administra˛iei ∫i internelor — am spus-o mereu de aici, o spun ∫i acum, o s-o spun tot timpul — conform Constitu˛iei, conform actului de organizare, Ordonan˛a nr. 63, ministrul administra˛iei ∫i internelor nu face dreptatea. Dreptatea o fac instan˛ele de judecat„. Orice trimitere la ministrul administra˛iei ∫i internelor, s„-l sanc˛ioneze pe primar c„ n-aplic„ bine Legea nr. 18 sau alt„ lege, este o trimitere care, practic, Ói cere ministrului s„ fac„ altceva dec‚t Ól abiliteaz„ legea.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat, pentru aceste preciz„ri extrem de importante.

A∫ dori, Ón continuare, de asemenea, urm„toarea interpelare este adresat„ tot ministerului pe care dumneavoastr„ Ól reprezenta˛i, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.

Este interpelarea adresat„ de doamna deputat Ionica Constan˛a Popescu, tot din Grupul conservator, av‚nd titlul: îŒn aceast„ iarn„, mii de locuitori ai V„ii Jiului pot s„ r„m‚n„ f„r„ c„ldur„ Ón locuin˛e“.

V„ rog s„ prezenta˛i r„spunsul, dup„ care voi da cuv‚ntul doamnei deputat pentru preciz„ri.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Stimat„ doamn„ deputat,

Œn leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„ prin care solicita˛i ministrului administra˛iei ∫i internelor acordarea unei derog„ri de la aplicarea dispozi˛iilor Hot„r‚rii Guvernului nr. 1.043/2004, astfel Ónc‚t, Ón cazul lucr„rilor prin care se realizeaz„ Ón unele zone din Valea Jiului racordarea la sistemul de gaze, investi˛iile s„ poat„ fi continuate pe baza vechilor avize ∫i acorduri de acces la sistem, v„ comunic„m urm„toarele.

Œntre reglement„rile semnificative adoptate Ón ultimii ani cu privire la sectorul de gaze naturale, Ón vederea asigur„rii premiselor necesare pentru func˛ionarea sectorului ∫i a pie˛ei gazelor naturale Ón condi˛ii c‚t mai bune, se afl„ ∫i Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.043/2004, prin care au fost aprobate Regulamentul privind accesul la sistemul na˛ional de transport al gazelor naturale ∫i Regulamentul privind accesul la sistemele de distribu˛ie a gazelor naturale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/16.XI.2006 La acest moment, accesul la sistemele de distribu˛ie a gazelor naturale, accesul la sistemul na˛ional de transport al gazelor ∫i, implicit, realizarea re˛elei de distribu˛ie ∫i a bran∫amentelor — proiectare ∫i execu˛ie — se pot face doar cu respectarea procedurilor stabilite Ón actul normativ la care a˛i f„cut referire anterior. ™i noi am f„cut referire anterior.

Acest act normativ, respectiv Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.043/2004, a fost ini˛iat de Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, care este autoritate de reglementare Ón materie.

Raportat la aspectele supuse aten˛iei de dumneavoastr„, eviden˛iem c„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor nu poate interveni Ón sensul modific„rii Hot„r‚rii Guvernului nr. 1.043, Óntruc‚t sectorul gazelor naturale nu se afl„ Ón competen˛a institu˛iei noastre. Atribu˛ii specifice cu privire la materia de referin˛„ exercit„ Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului ∫i Autoritatea Na˛ional„ de Reglementare Ón Domeniul Gazelor Naturale. Œn aceste condi˛ii, men˛ion„m c„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor nu se poate pronun˛a nici cu privire la oportunitatea materializ„rii dezideratului exprimat de dumneavoastr„, Ón sensul acord„rii unei derog„ri de la aplicarea dispozi˛iilor Hot„r‚rii de Guvern nr. 1.043/2004, astfel Ónc‚t, Ón cazul lucr„rilor prin care se realizeaz„ Ón unele zone din Valea Jiului racordarea la sistemul de gaze, investi˛iile s„ poat„ fi continuate pe baza vechilor avize ∫i acorduri de acces la sistem, Óntruc‚t Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor nu are instrumentele necesare pentru a efectua o documentare ∫i o analiz„ ∫tiin˛ific„ cu privire la problema pus„ Ón discu˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Doamna deputat Ionica Constan˛a Popescu, Grupul conservator, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. V„ mul˛umesc, domnule ministru.

S„ Ón˛eleg c„ statul nu poate interveni s„ ajute ni∫te oameni. O s„ m„ adresez ∫i Ministerului Economiei, dar cred c„ ar trebui ca cele dou„ ministere s„ se hot„rasc„, pentru c„ cei de la Ministerul Economiei au aruncat pisica Ón curtea dumneavoastr„. Este motivul pentru care eu m-am adresat Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

O s„ v„d ce fac ∫i cu r„spunsul de la d‚n∫ii ∫i apoi v„ rog frumos s„ hot„r‚˛i cine se ocup„ de oamenii „ia care r„m‚n f„r„ c„ldur„ Ón iarna asta.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Nu mai dori˛i s„ ad„uga˛i altceva.

Urm„toarele trei interpel„ri, domnul deputat Marian Sorin Paveliu nu este prezent, urmeaz„ s„ primeasc„ r„spunsul Ón scris.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, de asemenea.

Domnul deputat Mircia Giurgiu ∫i domnul deputat Mircea Costache au f„cut solicitare de reprogramare a r„spunsului oral, urmeaz„ s„ primeasc„ r„spunsul la urm„toarea sesiune.

V„ mul˛umesc.

Sear„ bun„!

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|134522]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 164/16.XI.2006 con˛ine 20 de pagini.**

Pre˛ul: 4,20 lei