Stenogramă plen

Stima˛i colegi,

V„ propun s„ Óncepem cu declara˛iile politice.

Invit la microfon pe doamna senator Cornelia Cazacu, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Urmeaz„ domnul senator Adrian P„unescu. Doamna senator, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Doresc s„ Óncep declara˛ia mea politic„ de ast„zi prin a releva faptul c„ Óntre socialism ∫i democra˛ie nu exist„ dec‚t un singur punct comun, ∫i anume egalitatea.

Dar, Ón timp ce democra˛ia Ónseamn„ egalitatea Ón ∫anse ∫i Ón capacitatea de a crea, socialismul Ónseamn„ egalitatea Ón mizerie _...(Rumoare.)_

Doamna senator, numai o secund„. Rog fotoreporterii s„ p„r„seasc„ sala. Œmi cer scuze pentru Óntrerupere. Ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Cornelia Cazacu:**

Din p„cate, Ón calitate de femeie, Ónainte de func˛ia politic„, am constatat cu regret c„ Ónc„ mai sunt persoane care tr„iesc astfel.

Nu mai departe de zilele trecute, afirma˛ii ca, citez, îFemeile nu trebuie s„ treac„ mai Ónt‚i prin patul ∫efului lor pentru a ob˛ine func˛ii de conducere“ vin s„ Ónt„reasc„ afirma˛iile de mai sus.

Stimate colege,

Stima˛i colegi,

Aceste afirma˛ii venite chiar din partea unor colegi deai no∫tri sunt lipsite de profesionalism, de bun-sim˛, sunt gesturi care distrug, ∫i nu construiesc.

Œn societate, drepturile individului ∫i egalitatea sunt garantate de Constitu˛ie. Principiul egalit„˛ii Óntre b„rbat ∫i femeie este stabilit ∫i reglementat prin normele dreptului comunitar european.

Dreptul fiec„rei persoane la egalitate Ón fa˛a legii ∫i la protec˛ie Ómpotriva discrimin„rilor constituie un drept universal recunoscut prin Declara˛ia drepturilor omului, prin Conven˛ia Na˛iunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare fa˛„ de femei, prin Pactul Na˛iunilor Unite privind drepturile civile, politice, economice, sociale ∫i culturale, precum ∫i prin Conven˛ia european„ de ap„rare a drepturilor omului ∫i libert„˛ilor fundamentale, semnate de toate statele membre.

Nu pot s„ nu iau atitudine Ón astfel de situa˛ii Ón care prin nominaliz„ri jignitoare se observ„ cu ochiul liber inten˛ia de marginalizare ∫i de discriminare a femeii. Chiar dac„ reprezentarea femeilor Ón func˛iile de decizie Ón institu˛iile statului este mai mic„ dec‚t reprezentarea

dumneavoastr„, stima˛i domni, nim„nui nu-i este permis s„ discrediteze activitatea doamnelor din mediul politic care au pus suflet, munc„, speran˛„ Ón ceea ce au Óntreprins ∫i Óntreprind.

Œn acest sens, ne vom baza Ón continuare pe suportul ∫i colegialitatea dumneavoastr„, Ónainte de a face astfel de declara˛ii.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Adrian P„unescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Se preg„te∫te domnul senator Eugen Mih„escu.

Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Aproape c„ nu exist„, domnule pre∫edinte, s„rb„toare pe care s„ nu o Óncol˛easc„ ∫i s„ nu o umbreasc„ problemele de fiecare zi.

Mi-a∫ a∫eza sufletul pe calendarul acestei ˛„ri ∫i a∫ spune c‚t de important„ r„m‚ne, la 88 de ani de c‚nd s-a petrecut, unirea Basarabiei cu restul Rom‚niei. Ast„zi sunt 88 de ani de la Óntoarcerea Basarabiei acas„.

Avem multe, foarte multe complica˛ii Ón via˛a de fiecare zi ∫i basarabenii au la r‚ndul lor nenum„rate alte complica˛ii. Asta nu Ónseamn„ c„ nu ar trebui m„car at‚t: s„ ne aducem aminte de aceast„ zi m„rea˛„, aceast„ zi m„rea˛„ a gloriosului an 1918, c‚nd Rom‚nia a devenit Óntreag„.

Astfel, de la tribuna Senatului Rom‚niei, ridic glasul meu ∫i transmit omagiul meu Basarabiei eterne, parte a Rom‚niei eterne. Dar problemele de fiecare zi ne biruie treptat. Preg„tim parc„ o s„rb„toare de Pa∫ti cu foarte multe necazuri. Mereu prohodul premerge Œnvierea. Avem ∫tiri noi, parc„ potrivite pentru a fi comunicate Senatului, pentru a fi comentate ∫i respinse.

Premierul ne-a anun˛at c„ vor cre∫te pre˛urile la gaze de la 1 aprilie ∫i c„ nu va fi totu∫i at‚t de r„u precum ne a∫tept„m. Dar cifrele sunt dezastruoase. Ministerul Finan˛elor Publice vorbe∫te Ón mod explicit despre modificarea ∫i completarea capitolului din Codul fiscal referitor la accizele armonizate. Ce cuvinte frumoase pentru ni∫te realit„˛i Ónfior„toare! Auzi˛i, accizele armonizate... Aproape c„ ar urma s„ Ónceap„ o simfonie. Nu Óncepe nici o simfonie. Continu„ un dezastru. Accizele pentru electricitate, benzina cu plumb, gazele naturale, alcoolul etilic ∫i pentru ˛ig„ri vor fi majorate Óncep‚nd cu 1 iulie. Astfel, Ón cazul energiei electrice utilizate Ón scop comercial — probabil se excepteaz„ scaunele electrice —, acciza va urca de la 0,14 la 0,26 euro, o cre∫tere de 85,7%, iar Ón cazul energiei electrice destinate popula˛iei, de la 0,30 la 0,52 euro pe megawatt/or„, cre∫tere de 73%. Ace∫ti termeni sunt cei reali ∫i v„d c„ nu st„ Ón puterea nim„nui s„ potoleasc„ pu˛in dezastrul, s„ mai am‚ne incendiul. Acciza pentru benzina cu plumb va cre∫te cu 14%, de la 480 euro pe ton„, la 547 euro pe ton„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006 Pentru prima dat„, se introduce accizarea gazelor ∫i a celorlal˛i combustibili utiliza˛i pentru Ónc„lzirea locuin˛elor. Ce premier„ de co∫mar! Ce batjocur„ cinic„! A devenit, probabil, un lux Ónc„lzirea locuin˛elor dac„ se introduce acciza ∫i la gaze, ∫i la ceilal˛i combustibili, gaze ∫i combustibili scumpi˛i p‚n„ acum pe celelalte c„i. Acciza la alcool etilic va cre∫te cu 18%, iar pentru ˛uic„ ∫i rachiurile destinate consumului Ón gospod„rie se va achita o tax„ de 275 euro pe hectolitru pentru o cantitate de maximum 50 de litri.

V„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Eugen Mih„escu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, ∫i se preg„te∫te domnul senator Zoltán Valentin Puskás.

Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Eugen Mih„escu:**

Dragi colegi, mi-e foarte greu s„ Óncerc s„ spun c‚teva cuvinte dup„ colegul P„unescu.

M„ g‚ndesc c„, poate, de-acum Óncolo, ar fi bine, Ónainte de a vorbi, s„ v„ distribui c‚te un mic desen, tras la xerox, care s„ spun„ acelea∫i lucruri frumoase sau percutante pe care le spune o poezie.

A∫ fi vrut ast„zi s„ vorbesc Óntre patru ochi cu domnul pre∫edinte V„c„roiu, am s„ v„ iau Óns„ ∫i pe dumneavoastr„ martori la ceea ce a∫ fi vrut s„-i spun.

A∫ fi vrut s„ vorbesc despre traseismul nostru politic, despre ce se Ónt‚mpl„ cu onoarea noastr„ trec‚nd dintr-un partid Ón altul sau, pentru un moment, devenind independen˛i.

Demision‚nd din partid, fostul meu coleg Duca a demisionat, Ón consecin˛„, din toate func˛iile Ón care a fost numit de partidul al c„rui membru era.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006 El nu mai poate fi, dup„ p„rerea mea, reprezentantul Partidului Rom‚nia Mare Ón Parlamentul European, ca observator.

Œn Parlamentul European nu exist„ observatori independen˛i, deci, el nu mai reprezint„ pe nimeni dac„ nu mai reprezint„ Partidul Rom‚nia Mare.

Aceast„ problem„ nu am luat-o Ón discu˛ie atunci c‚nd s-a negociat plecarea observatorilor no∫tri Ón Parlamentul European.

Am avut o discu˛ie particular„ cu un om pe care am onoarea s„-l cunosc ∫i Óndr„znesc s„-l numesc prieten, domnul Joseph Borrell, pre∫edintele Parlamentul European.

Domnul Borrell mi-a spus c„ îSenatul..., Parlamentul Rom‚niei care l-a trimis acolo pe observator este Ón drept s„ rezolve aceast„ chestiune, Ón conformitate cu interesele Rom‚niei ∫i cu algoritmul folosit la numirea acestora.“

A∫ vrea s„ v„ spun un lucru: regulamentul observatorilor este diferit, domnule pre∫edinte, de Regulamentul Deputa˛ilor Europeni, ∫i am Óncercat s„ v„ explic, pe scurt, Ón ultima mea interven˛ie ce se Ónt‚mpl„ cu noi, ca observatori la Parlamentul European.

Exist„ aici mai multe puncte de Óntrerupere a mandatului de observator:

Punctul 1 — Ón caz de deces;

Punctul 2 — Ón caz de demisie din Parlamentul European;

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc foarte mult, domnule senator.

V„ a∫tept la mine Ón cursul zilei de m‚ine, dac„ sunte˛i, ∫i vom discuta Ón detaliu aceast„ problem„.

Invit la microfon pe domnul senator Puskás Valentin Zoltán, din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia. Se preg„te∫te domnul senator Cucuian Cristian.

## **Domnul Puskás Valentin Zoltán:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

Ne apropiem de data de 1 ianuarie 2007 c‚nd, dup„ speran˛ele noastre, vom fi Ón Uniunea European„. Sunt c‚˛iva ani de c‚nd ne tot str„duim s„ Óndeplinim anumite criterii care sunt necesare pentru a ne vedea, Ón sf‚r∫it, Ón Uniunea European„ ∫i, la r‚ndul ei, Uniunea European„ ne ajut„ cu anumite fonduri care, din p„cate, sunt folosite doar Óntr-un procent redus la noi, din aceast„ cauz„ nici preg„tirea noastr„, a oamenilor de fiecare zi, a agen˛ilor economici, a agricultorilor ∫i a∫a mai departe, nu este suficient„ la ora actual„ ∫i, dac„ r„m‚ne a∫a, nu o s„ facem fa˛„ sau o s„ facem fa˛„ greu concuren˛ei care ne a∫teapt„ odat„ cu intrarea Ón Uniunea European„.

Am ridicat aceste probleme av‚nd Ón vedere c„ o nou„ problem„ a ap„rut, problem„ care birocratizeaz„ excesiv accederea la unele fonduri europene ∫i pune pe drumuri pe cei c„rora li se adreseaz„ aceste fonduri.

Este vorba de Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ii pentru Agricultur„, care, ∫i acum, dar ∫i Ón viitor, va primi sume importante pentru a veni Ón ajutorul agricultorilor pentru a-∫i dezvolta activitatea, ∫i acest fapt, c„ trebuie s„ vin„ Ón ajutorul agricultorilor, este foarte important, pentru c„ agricultorii, Ón marea lor majoritate, sunt la ˛ar„, Ón sate, Ón comune, iar Guvernul, printr-o hot„r‚re de Guvern, a decis c„ aceste sume, care sunt adresate agricultorilor, pot fi virate de c„tre Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ii pentru Agricultur„ numai Ón conturile deschise la b„ncile comerciale.

Dup„ cum ∫tim, aceste b„nci, Ón marea lor majoritate, se afl„ Ón ora∫e, Ón mediul rural Ó∫i desf„∫oar„ activitatea cooperativele de credit care, conform Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 97/2000, pot efectua opera˛iuni bancare, inclusiv pot deschide conturi IBAN, ∫i oamenii pot lucra ca ∫i cu orice alt„ institu˛ie financiar„, au voie s„-∫i desf„∫oare activitatea ca o institu˛ie financiar„ ∫i de credit.

Nu ∫tiu de ce c‚nd a fost organizat„ aceast„ activitate a Agen˛iei de Pl„˛i ∫i Interven˛ii nu s-au g‚ndit ∫i la omul care, Ón sf‚r∫it, va primi o sum„ anume pentru dezvoltarea activit„˛ii pe care o desf„∫oar„, anume s„ aib„ voie s„ lucreze prin aceste cooperative de credit care sunt acolo, Ón satul lor, Ón comuna lor, nu trebuie s„ mearg„ 20 — 30 — 40 km p‚n„ la banca comercial„ care poate accesa aceste fonduri.

V„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul Cucuian Cristian, din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D. Se preg„te∫te domnul senator Ion Moraru.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Cristian Cucuian:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Situa˛ia taberelor ∫colare din jude˛ul Bac„u este delicat„, existen˛a lor fiind pus„ sub semnul unei continue degrad„ri.

Dac„ p‚n„ Ón 1989 taberele apar˛ineau de inspectoratul ∫colar, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 86/1999, ele au trecut la Agen˛ia Teritorial„ a Taberelor ∫i Turismului ™colar. Mutarea sub o alt„ gestiune a avut un efect nefast, din punctul de vedere al investi˛iei, Ón infrastructura taberelor. Œn afara unor repara˛ii minore, nu mai exista, practic, program de investi˛ii.

De anul trecut, taberele ∫colare au Óncetat s„ mai fie doar oaze de relaxare a elevilor ∫i asta deoarece Ón aceste baze de agrement, special amenajate pentru tinerii din cadrul institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt, au acces ∫i cei care au Óncheiat socotelile cu tot ceea ce Ónseamn„ mediul didactic ∫i a c„ror limit„ de v‚rst„ este de 35 ani.

Aceast„ schimbare se datoreaz„ unei hot„r‚ri guvernamentale care a intrat Ón vigoare la Ónceputul anului 2005, prin care Autoritatea Na˛ional„ pentru Tineret este Ómpropriet„rit„ cu administrarea taberelor ∫colare.

Vestea c„ Ón taberele ∫colare organizate vor avea acces to˛i tinerii, indiferent dac„ sunt inclu∫i sau nu Óntr-un program de Ónv„˛„m‚nt, a n„scut controverse at‚t Ón r‚ndul celor care ∫i-au propus s„-∫i trimit„ copiii Ón aceste baze de agrement, c‚t ∫i Ón r‚ndul dasc„lilor.

C‚t timp a existat Agen˛ia Na˛ional„ pentru Tineret, regimul construc˛iilor era ˛inut sub control unic, la nivelul na˛ional al baremurilor stabilite pentru unit„˛ile educa˛iei.

Din cele ∫ase tabere existente pe teritoriul jude˛ului Bac„u, autoriza˛ia de func˛ionare pentru anul 2006 o au doar dou„, îS„r„tuc“ ∫i îValea Budului“.

La fa˛a locului priveli∫tea este dezolant„. Tab„ra îGeam„na“ este o tab„r„ bun„ pentru sportivi, oferind condi˛ii foarte bune de antrenament. Œn acest an au r„mas f„r„ autoriza˛ie Ón urma gravelor inunda˛ii de anul trecut. A.N.T. Bac„u nu poate, din motive financiare, s„ cupleze o sta˛ie de epurare.

De men˛ionat c„ Ón aceast„ tab„r„ a Ónceput s„ fie ridicat„ o alt„ cl„dire, dar, de c‚˛iva ani, lucr„rile au Óncetat. Tab„ra îS„r„tuc“, cu toate c„ are posibilit„˛i de agrement interesante ∫i o capacitate de 125 locuri de cazare, nu este prea frecventat„, deoarece este

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Ion Moraru din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Se preg„te∫te doamna senator Verginia Vedina∫.

## **Domnul Ion Moraru:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œnainte de a aborda tema pe care mi-am propus s„ v-o prezint ast„zi, a∫ vrea s„ m„ declar de acord cu interven˛ia doamnei senator Cazacu, f„r„ Óns„ s„ nu men˛ionez sau s„ nu fac o remarc„. Cred c„ ar fi fost foarte bine ca doamna senator s„ fi avut aceea∫i atitudine critic„ ∫i atunci c‚nd domnul Traian B„sescu a trimis-o pe Lavinia ™andru pe linia de centur„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006 Œn sf‚r∫it, revenind la tema propriu-zis„ a interven˛iei mele, a∫ vrea s„ remarc faptul c„ nimeni nu poate contesta c„ problema corup˛iei a devenit punctul principal de pe agenda public„, dezb„tut uneori de pe pozi˛ii prea partizane, pentru a nu da de g‚ndit, de to˛i cei implica˛i Ón vreun fel sau altul Ón via˛a public„: pres„, partide, organiza˛ii neguvernamentale, observatori str„ini.

Nu pu˛ini sunt cei care consider„ corup˛ia ca fiind principalul obstacol Ón calea ader„rii noastre la Uniunea European„. Al˛ii folosesc aceast„ tem„, dar ca pe o modalitate confortabil„ de atac asupra adversarilor politici care, inevitabil, sunt mai corup˛i sau, dac„ este o campanie profesionist„, chiar unicii de˛in„tori ai corup˛iei din Rom‚nia.

S„ nu uit„m, chiar pre∫edintele B„sescu spunea c„ de prea multe ori mafia a ajuns pe masa Guvernului.

Din p„cate, Ón toat„ aceast„ v‚ltoare mediatic„, de prea multe ori, afirma˛ii dure, tran∫ante r„m‚n doar la nivelul generalit„˛ii, f„r„ a se veni cu nimic concret, ceea ce nu ajut„ deloc la eliminarea cauzelor.

Tocmai de aceea v„ propun s„ vedem care sunt, concret, unele dintre principalele c„i prin care se manifest„ corup˛ia Ón sectorul public.

Dac„ ar fi s„ facem un top, bazat ∫i pe frecven˛a materialelor din pres„, atunci pe primele trei locuri am g„si, deta∫at, achizi˛iile publice. Nu degeaba Rom‚nia trebuie s„ elaboreze un nou set legislativ Ón domeniul achizi˛iilor publice, pe care-l a∫tept„m cu ner„bdare ∫i care sper„m c„ va fi adoptat Ón urma unei dezbateri publice serioase, ∫i nu prin ocolirea Parlamentului, a∫a cum, din p„cate, ne-a obi∫nuit actualul Guvern.

Dintre toate metodele de a Ónc„lca legisla˛ia privind achizi˛iile publice cea mai interesant„, dar ∫i cea mai periculoas„ din punctul de vedere al credibilit„˛ii Guvernului, este metoda legal„, ∫i anume s„ Óncalci legea printr-o hot„r‚re a Guvernului. ™i, pentru a nu ne limita iar„∫i la generalit„˛i, iat„ un exemplu concret: Ón ∫edin˛a sa din 5 mai 2005, Guvernul T„riceanu a adoptat Hot„r‚rea Guvernului nr. 411/2005 privind modificarea ∫i completarea Hot„r‚rii Guvernului nr. 461/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001 privind achizi˛iile publice ∫i pentru modificarea art. 3 din Hot„r‚rea Guvernului nr. 841/1995 privind procedurile de transmitere f„r„ plat„ ∫i de valorificare a bunurilor apar˛in‚nd institu˛iilor. Œn spatele acestei denumiri tehnic neutre se ascund unele prevederi pe care nu m„ sfiesc s„ le numesc scandaloase. Printre numeroasele prevederi ale acestui act normativ, a fost strecurat ∫i punctul 19 care prevede, nici mai mult, nici mai pu˛in dec‚t c„, citez: îPunctul 3.1 — Autoritatea contractant„ are dreptul de a prelungi contractele de furnizare sau de servicii cu caracter de regularitate Óncheiate Ón anul precedent ∫i — aten˛ie! — a c„ror durat„ normal„ de Óndeplinire a expirat la data de 31 decembrie, dac„ se Óndeplinesc Ón mod cumulativ urm„toarele condi˛ii...“

## V„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe doamna senator Vedina∫ Verginia ∫i se preg„te∫te domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Doamna senator din partea Grupului parlamentar Rom‚nia Mare, ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Verginia Vedina∫:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Distins Senat,

f n s„ precizez de la Ónceput c„ o declara˛ie Ón care am abordat probleme Ónvecinate celor pe care le voi aborda ast„zi am avut ∫i s„pt„m‚na trecut„, Óns„ condi˛iile Ón care s-a petrecut acest lucru ∫i gravitatea faptelor abordate m„ determin„ s„ revin asupra lor.

Am Ón vedere declara˛ia f„cut„ de domnul Markó Béla, care nu este un simplu parlamentar, nu este un simplu membru al Guvernului, este liderul unei forma˛iuni aflate la guvernare, guvernare Ón care Domnia sa este unul dintre cei mai importan˛i oameni, fiind ministru de stat sau, cum se exprim„ impropriu Ón limbajul cotidian, vicepremier.

Domnia sa declara: îPe func˛ionarii de la ghi∫ee care nu cunosc limba maghiar„ trebuie s„-i punem s„ Ónve˛e, ∫i poli˛istul, ∫i po∫ta∫ul, to˛i cei ce m„n‚nc„ p‚inea noastr„, fiindc„ de acum a∫a trebuie s„ vedem lucrurile — cel care e func˛ionar aici, Ón f nutul Secuiesc,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006 m„n‚nc„ p‚inea noastr„, Ó∫i ia salariul din impozitul nostru. Atunci ar trebui s„ Ónve˛e limba noastr„ sf‚nt„ maghiar„, dac„ nu — subliniez — s„ p„r„seasc„ ˛inutul nostru. Trebuie s„ trecem la fapte pentru a ne c‚∫tiga libertatea ∫i p„m‚ntul nostru“, am Óncheiat citatul.

M„ Óntreb, retoric, fire∫te, cum se Ómpac„ o asemenea declara˛ie cu statutul celui care a f„cut-o, care ca senator a jurat pe Constitu˛ie, care ca membru al Guvernului a jurat pe Constitu˛ie, Constitu˛ie care proclam„ Rom‚nia ca stat na˛ional, suveran, unitar, independent, indivizibil, care proclam„ ca limb„ oficial„ Ón stat limba rom‚n„.

V„ reamintesc sau v„ precizez, domnilor colegi, c„ la pu˛in timp dup„ adoptarea, Ón 1923, a Constitu˛iei c„tre care ne Óndrept„m ca spre un reper democratic s-a adoptat o lege privind statutul func˛ionarilor publici care obliga to˛i func˛ionarii afla˛i la post s„ dea examen de limb„ rom‚n„, iar, dac„ nu promovau examenul, puteau s„ repete de dou„ ori ∫i, dac„ nici a treia oar„ nu reu∫eau, erau destitui˛i din func˛ie. ™i actuala lege privind statutul func˛ionarilor publici prevede, printre condi˛iile generale de ocupare a unei func˛ii, cunoa∫terea limbii rom‚ne. Aceasta este o condi˛ie care trebuie respectat„ de to˛i func˛ionarii, inclusiv de cei de alt„ etnie.

Mul˛umesc foarte mult.

V„ anun˛ c„ Grupul parlamentar Rom‚nia Mare mai are la dispozi˛ie 5 minute.

Dau cuv‚ntul domnului senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D. Se preg„te∫te domnul senator Ion Florescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Cunosc‚nd faptul c„ tr„im Ón ˛ara unde se poate Ónt‚mpla orice, cred c„ nu mai este o glum„ faptul c„ aceste vorbe devin o realitate cotidian„ pe zi ce trece.

Astfel, ca ˛ar„ care dore∫te s„ se integreze Ón Uniunea European„ se pune Óntrebarea c‚nd unele autorit„˛i locale, prin mentalit„˛ile arhaice pe care Ónc„ le au, vor fi preg„tite de adaptare la standardele comunitare?

Œntr-o societate Ón care tragediile, dramele cauzate de inunda˛iile de anul trecut, precum ∫i de alte catastrofe naturale sunt speculate de tot felul de oportuni∫ti care v„d o afacere din suferin˛ele oamenilor sau din mediatizarea lor Ón scopuri propagandistice, strategiile guvernamentale ∫i programele europene de reconstruc˛ie a zonelor afectate de intemperii sunt tratate cu superficialitate de c„tre liderii locali care sunt Óndrept„˛i˛i s„ le aplice.

Efortul Guvernului, stima˛i colegi, este blocat, Ón acest sens, de astfel de atitudini ∫i Executivul este g„sit ˛ap isp„∫itor de primarii ∫i de pre∫edin˛ii de consilii jude˛ene obi∫nui˛i cu beneficiile, avantajele ∫i laudele de pe urma eforturilor altora.

Conform datelor meteo de la sf‚r∫itul lui 2005, anul acesta se previzioneaz„ a fi la fel de afectat de inunda˛ii, Ón multe jude˛e din ˛ar„, ca anul trecut. Se pune Óntrebarea: cum sunt preg„tite anumite autorit„˛i locale, Ón special cele reticente la ajutoarele guvernamentale sau care prefer„ s„ critice sau s„ se pl‚ng„ c„ nu au fonduri, Ón loc s„ g„seasc„ solu˛ii dup„ evenimentele de anul trecut? R„spuns: la fel! De ce? Din obi∫nuin˛„, comoditate sau concep˛ii de secretari de partid care a∫teapt„ mur„ Ón gur„ ca cei de la centru s„ le rezolve problemele locale.

Colegi parlamentari, ne a∫teapt„ vremuri ploioase, iar cei care gestioneaz„ afacerile publice locale din multe jude˛e ale ˛„rii nu sunt Ón stare s„ se adapteze la cerin˛ele actuale. Œn fiecare an, indiferent de catastrofele naturale care apar, din incompeten˛„ ∫i lenevie, zeci de primari sau pre∫edin˛i de consilii jude˛ene din ˛ar„ se pl‚ng c„ nu sunt sprijini˛i financiar de Guvern sau nu au fonduri europene necesare pentru a face fa˛„ stihiilor naturii. Dar, c‚nd este vorba de gospod„rirea banului public, de eficien˛„ ∫i de buna conducere a lucr„rilor

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Ion Florescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Urmeaz„ domnul senator Claudiu T„n„sescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Ion Florescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îEconomia rom‚neasc„ Ón derapaj, nivelul de trai al rom‚nilor Ón picaj“.

C‚nd actuala putere se afla Ón opozi˛ie nu sc„pa nici un prilej de a lua atitudine public„, critic‚nd fosta guvernare de toate relele din lume. Cu ∫iroaie de lacrimi, invocau tragismul vie˛ii rom‚nilor, invocau drepturile ciuntite ale cet„˛enilor. Lovi˛i brusc de amnezie dup„ preluarea puterii, m„surile pe care le Óntreprind nu au nimic comun cu Ómbun„t„˛irea vie˛ii, ci, dimpotriv„, duc la Ónr„ut„˛irea ei.

Dup„ ce pre∫edintele ˛„rii, Guvernul, Executivul Ón ansamblul s„u au promis Ón campania electoral„ c„ Ón Rom‚nia, Ón anii ce urmeaz„, inclusiv anul 2005, vor curge r‚uri de lapte Óndulcit cu miere, mun˛i vor fi de p‚ine ∫i dealuri de cozonac, realitatea este reflectat„ printr-un tablou Ón culori sumbre. Competitivitatea economiei, c‚t era ea, a sc„zut dramatic, infla˛ia s-a inflamat ∫i nu d„ semne de dezumflare, la fel, deficitul de cont curent. Activitatea industrial„ a sc„zut, cre∫terea P.I.B.-ului s-a Ónjum„t„˛it, cota unic„ de impozitare a fost ∫i r„m‚ne o reglementare cu efecte benefice pentru cei boga˛i, iar fondurile lips„ de la buget se adun„ la cei s„raci.

Politicile economico-financiare ale unei guvern„ri a∫a-zis liberale au dus la derapajul tuturor indicatorilor macroeconomici, nepriceperea Ón a gestiona bugetul ˛„rii a dus la o spiral„ aberant„ a fiscalit„˛ii. Cre∫terea economic„, echilibrele macroeconomice, ˛intirea infla˛iei, transporturile, s„n„tatea, Ónv„˛„m‚ntul, calitatea vie˛ii, Ón general, sunt serioase motive de Óngrijorare. Cre∫terea pre˛urilor la gaze ∫i energie electric„, coroborate cu sc„derea fa˛„ de leu a valutelor euro ∫i dolar, duc la falimentarea exporturilor din construc˛iile de ma∫ini, industria sticlei, industria lemnului, textile, confec˛ii, a exporturilor, Ón general, dar, mai ales, a celor

consumatoare de gaze, gener‚nd alte mari ∫i greu de suportat costuri sociale.

Altfel spus, caracteristicile dezvolt„rii economice pe anul 2006 sunt departe de a∫tept„rile electoratului:

Ultima luare de cuv‚nt, dar nu cea din urm„, domnul senator Dan Claudiu T„n„sescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Dan Claudiu T„n„sescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Declara˛ia mea a∫ putea-o intitula îDezastrul economic Ón jude˛ul D‚mbovi˛a“.

Speran˛ele celor mai mul˛i dintre locuitorii, dar ∫i dintre salaria˛ii jude˛ului D‚mbovi˛a se Óndreapt„, Ón momentele actuale, spre Senatului Rom‚niei. Cu siguran˛„, numai Parlamentul mai are curajul s„ atace, Óntr-un fel, starea jalnic„ Ón care se afl„ jude˛ul D‚mbovi˛a, stare cauzat„ de hienele care au guvernat, dup„ teribilul Decembrie 1989, dat„ de referin˛„ a apogeului economic Ónregistrat Ón Rom‚nia. Poate c„ numai prin intermediul Parlamentului, strig„tul de disperare al cet„˛enilor din D‚mbovi˛a ar putea fi auzit. Sindicatele s-au unit, cu mul˛i ani Ón urm„, ∫i au format o asocia˛ie intitulat„ Alian˛a Intersindical„ D‚mbovi˛a, care se lupt„ din r„sputeri s„ scoat„ la lumin„ adev„rul din negura c„zut„ peste economia din jurul Chindiei.

Combinatul de o˛eluri speciale T‚rgovi∫te, unitate de referin˛„ a Rom‚niei, a fost m„cinat de cei care au guvernat, apoi, tot ei, au dat marele combinat pe m‚na unor ru∫i, care Ói preg„tesc sf‚r∫itul sinistru. Œn cadrul unui dialog social, de fa˛„ cu toate sindicatele, inclusiv parlamentari din coali˛ie, directorul slav a anun˛at c„ Uniunea European„ Ól determin„ s„ dea, Ón aceast„ var„, 2.000 de oameni afar„ din cei 5.000 existen˛i, oferind salaria˛ilor pl„˛i compensatorii de 5.000.000 de dolari, ∫tiind c„ tot combinatul l-a cump„rat cu 2.000.000 de dolari. De unde ace∫ti bani? Simplu. Din v‚nzarea, bucat„ cu bucat„, a acestui combinat.

Jude˛ul D‚mbovi˛a, extrem de puternic Ón 1989 din punct de vedere industrial, Ónsuma aproximativ 200.000 de salaria˛i dintr-o popula˛ie de 500.000 de persoane. Acum, au mai r„mas c‚teva zeci de mii, dup„ ce, unitate cu unitate, a fost ras„ de pe harta industrial„, pentru a preg„ti terenul de intrare Ón Uniunea European„, gata ecologizat, unde oamenii vor supravie˛ui, probabil, Ón rezerva˛ii, arunc‚ndu-li-se din elicopterele Uniunii Europene, c‚nd ∫i c‚nd, hran„ ∫i cazane cu ap„ fiart„.

La Moreni, Fabrica de armament, excelent dotat„ ∫i care, dup„ 1990, a avut comenzi enorme, ∫i ca valoare, ∫i ca volum, a fost redus„ p‚n„ aproape de lichidare, Schela de foraj desfiin˛at„, cea de extrac˛ie, a∫ijderea, iar Uzina de utilaj scoas„ din circuit. ™omajul, la Moreni, a ajuns la 80%, Ón schimb, din pricina s„r„ciei, cimitirele ora∫ului s-au extins spre r„coarea p„durii dinspre apus,

Mul˛umesc.

Stima˛i colegi, Óncheiem aici declara˛iile politice. Invit pe domnul secretar Vasilescu s„ fac„ apelul, cu speran˛a c„ vom reu∫im s„ Óntrunim cvorumul. V„ amintesc c„ ast„zi vom supune la vot legi organice. Domnule secretar, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Bun„ ziua, doamnelor ∫i domnilor senatori!

|Antonie ™tefan Mihail|prezent| |---|---| |Apostol Neculai|prezent| |Arca∫ Viorel|prezent| |Ardelean Aurel|prezent| |Arion Viorel|delega˛ie| |Athanasiu Alexandru|prezent| |Basgan Ion|prezent| |Berceanu Radu Mircea|prezent| |Blaga Vasile|prezent| |Bobe∫ Marin|prezent| |Cazacu Cornelia|prezent| |C‚mpeanu Radu Anton|prezent| |C‚rlan Dan|prezent| |Chelaru Ioan|prezent| |Cintez„ Mircea|prezent| |Ciornei Silvia|prezent| |Cioroianu Adrian Mihai|observator europarlamentar| |Cismaru Ivan|prezent| |Copos Gheorghe|Guvern| |Corodan Ioan|prezent| |Cozm‚nc„ Octav|prezent| |Cre˛u Corina|prezent| |Cre˛u Ovidiu Teodor|prezent| |Cucuian Cristian|prezent| |Cuta∫ George Sabin|prezent| |Daea Petre|prezent|

|David Cristian|prezent| |---|---| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|concediu| |Dina Carol|prezent| |Dinescu Valentin|prezent| |DÓncu Vasile|europarlamentar observator| |Duca Viorel Senior|prezent| |Dumitrescu Ion Mihai|prezent| |Dumitru Constantin|prezent|

## **Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu**

_**:**_

Pe mine nu m-a˛i strigat?

## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**

Dumitrescu Viorel?! V-am v„zut, m„ scuza˛i, v-am pus prezent, domnule senator.

|zent, domnule senator.|zent, domnule senator.|| |---|---|---| |Dumitrescu Gheorghe Viorel<br>Dumitru Constantin<br>Eckstein Kovács Péter<br>Fekete Szabo Andras Levente<br>Filipescu Teodor<br>Florescu Ion||prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Flutur Gheorghe||prezent| |Frunda György<br>Funar Gheorghe<br>G„ucan Constantin<br>Geoan„ Mircea Dan||prezent<br>prezent<br>delega˛ie<br>absent| |Georgescu Radu Cristian<br>Gheorghe Constantin<br>Ha∫otti Puiu||prezent<br>prezent<br>prezent| |Ila∫cu Ilie||delega˛ie| |Iliescu Ion<br>Ilu∫c„ Daniel<br>Ion Vasile||prezent<br>prezent<br>prezent| |Iorga Nicolae||delega˛ie| |Iorgovan Antonie||prezent| |Io˛cu Petru Nicolae||prezent| |Iv„nescu Paula Maria||prezent| |Jurcan Dorel||prezent| |Loghin Irina||absent| |Lupoi Mihail||delega˛ie| |Maior George Cristian||prezent| |Mardare Radu C„t„lin||prezent| |Marinescu Marius||absent| |Markó Béla||prezent| |Mele∫canu Teodor Viorel||prezent| |Mereu˛„ Mircea||prezent| |Mih„escu Eugen||prezent| |Mih„ilescu Petru ™erban||prezent| |Moisuc Viorica Georgeta Pompilia||prezent| |Moraru Ion||prezent| |Mor˛un Alexandru Ioan|europarlamentar|observator| |Neagoe Otilian||prezent| |Neagu Nicolae||prezent| |Németh Csaba||prezent| |Nicolae ™erban||prezent| |Nicolai Norica||prezent| |Novolan Traian||prezent| |Onaca Dorel Constantin||prezent| |Oprea Mario Ovidiu||prezent|

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006

## 12

|Oprescu Sorin Mircea||absent| |---|---|---| |Pascu Corneliu||Ónvoit| |P„curaru Paul||prezent| |P„unescu Adrian<br>Pere∫ Alexandru||prezent<br>prezent| |Pete ™tefan||prezent| |Petre Maria<br>Petrescu Ilie|europarlamentar observator<br>prezent|| |Popa Aron Ioan||prezent| |Popa Dan Gabriel||prezent| |Popa Nicolae Vlad|europarlamentar observator|| |Popescu Dan Mircea||prezent| |Popescu Ionel||absent| |Popescu Irinel||prezent| |Popescu Mihail<br>Prodan Tiberiu Aurelian||prezent<br>prezent| |Puskás Valentin Zoltán<br>R„doi Ion||prezent<br>prezent| |R„doi Ovidiu||absent| |R„dulescu Cristache<br>Roibu Aristide||prezent<br>prezent| |Sab„u Dan<br>S‚rbu Ilie<br>Silistru Doina<br>Simionescu Aurel Gabriel||prezent<br>prezent<br>delega˛ie<br>prezent| |Sógor Csaba||prezent| |Solcanu Ion||absent| |Stan Petru<br>St„noiu Mihaela Rodica<br>Stoica Ilie<br>Str„til„ ™erban Cezar<br>Stroe Radu<br>Szabó Károly Ferenc<br>™erb„nescu Verginia<br>™erbu Gheorghe Vergil<br>™ere∫ Ioan Codru˛<br>™tefan Viorel<br>™ter Sever<br>Talpe∫ Ioan<br>T„n„sescu Claudiu<br>T„r„cil„ Doru Ioan<br>Terinte Radu<br>Theodorescu Emil R„zvan<br>TÓlv„r Angel<br>Toma Ion||prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Tudor Corneliu Vadim||absent| |f‚buleac Mihai||prezent| |fc„u Silvia Adriana||prezent| |fÓrle Radu|europarlamentar observator|| |Ungheanu Mihai||prezent| |Ungureanu Vasile Ioan|D„nu˛|prezent| |Vasilescu Gavril„||prezent| |V„c„roiu Nicolae||prezent| |V„rg„u Ion<br>Vedina∫ Verginia||prezent<br>prezent| |Verestóy Attila||prezent| |Voiculescu Dan||prezent| |Vosganian Varujan||prezent| |Vraciu Jan||prezent| |Domnilor colegi,||| |V-am v„zut...

... Am v„zut.|||

A∫ avea o rug„minte, domnule pre∫edinte. V„ rog s„ fi˛i de acord: eu o s„ urm„resc Ón sal„ ∫i trec pe absolut toat„ lumea.

Mai striga˛i o dat„ absen˛ii, v„ rog.

|Mai strig o dat„?|| |---|---| |C‚∫tigam timp...|| |Cioroianu Adrian Mihai|europarlamentar observator| |Copos Gheorghe|Guvern| |Filipescu Teodor|absent| |Geoan„ Mircea Dan|absent| |Loghin Irina|absent| |Marinescu Marius|absent| |Oprescu Sorin Mircea|absent| |Pascu Corneliu|Ónvoit| |R„doi Ovidiu|absent| |Silistru Doina|delega˛ie| |Solcanu Ion|absent| |Tudor Corneliu Vadim|absent| |Cam asta este tot.|| |Mul˛umesc.||

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi,

Œn conducerea lucr„rilor voi fi ajutat de cei doi colegi, domnul secretar Vasilescu Gavril„ ∫i domnul secretar Gheorghe Funar.

Din totalul de 137 de senatori ∫i-au anun˛at prezen˛a un num„r de 97 colegi senatori.

Avem 27 de colegi absen˛i motivat. Ave˛i ordinea de zi Ón mape. V„ fac o propunere la ordinea de zi. Punctele 6, 7 ∫i 8 de pe ordinea de zi s„ le introducem dup„ punctul 15, astfel Ónc‚t s„ putem supune votului proiectele de lege care au termene cu aprobare tacit„ Ón ziua de ast„zi.

Dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii la ordinea de zi?

Domnule pre∫edinte,

Am examinat ordinea de zi ∫i aici sunt trei legi: punctele 9, 10, 11, una e ∫i prioritate de integrare, care au termen de trecere tacit„ ∫i suntem Ón pericol, ast„zi, dac„ nu le mut„m Ón fa˛„, s„ nu ajungem s„ le discut„m.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006 S-a votat ordinea de zi ∫i am intervenit la ordinea de zi.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule senator, am programat, de asemenea natur„ Ónc‚t s„ le

Bun.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, voi supune votului dumneavoastr„ ordinea de zi. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 78 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, ordinea de zi a fost aprobat„.

Programul de lucru: p‚n„ la orele 19,30.

-

Primul proiect din ordinea de zi, proiectul de Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Italiene privind reglementarea ∫i gestionarea fluxurilor migratorii Ón scop lucrativ, semnat la Roma la 12 octombrie 2005.

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„... Domnul senator P„curaru... Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului secretar de stat C„t„lin D„nil„. Microfonul 10, v„ rog.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.

## **Domnul C„t„lin Ionel D„nil„** _— secretar de stat,_

_coordonator al activit„˛ii de dialog social ∫i rela˛ia cu Parlamentul, Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

Mul˛umesc mult, domnule pre∫edinte.

Acest acord con˛ine dispozi˛ii referitoare la desemnarea autorit„˛ilor competente pentru punerea Ón aplicare a acordului, anume Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, precum ∫i facilitarea recrut„rii ∫i integr„rii cet„˛enilor celeilalte p„r˛i contractante pe pia˛a intern„ a muncii. Va exista, de asemenea, posibilitatea facilit„rii accesului cet„˛enilor pe pia˛a muncii, precum ∫i schimbul de informa˛ii, posibilitatea particip„rii poten˛ialilor candida˛i la cursul de formare profesional„ ∫i de limb„, iar modalit„˛ile de aplicare ∫i de realizare a acestor chestiuni vor fi stabilite printr-un protocol de aplicare a acestui acord.

Fa˛„ de aceste argumente, v„ propunem aprobarea acestui proiect de lege.

Mul˛umesc foarte mult.

Fac un apel la colegi s„ p„streze lini∫tea.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile ∫i s„ p„stra˛i lini∫tea.

Dau cuv‚ntul domnului secretar Paul P„curaru pentru a prezenta raportul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Acordul semnat la 12 octombrie 2005 Óntre cei doi mini∫tri privind fluxurile migratorii dintre Rom‚nia ∫i Italia a fost discutat Ón comisie pe 14 martie. S-a Óntocmit raport de admitere favorabil, f„r„ amendamente. Comisia Ól propune plenului Senatului spre aprobare.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale. V„ rog, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt lu„ri de cuv‚nt.

Suntem Ón fa˛a unui raport f„r„ amendamente. Voi supune votului dumneavoastr„, at‚t raportul, c‚t ∫i proiectul de lege.

- V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.

Domnule Berceanu, poate ∫i vota˛i...

Cu 77 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, 8 ab˛ineri, au fost adoptate at‚t raportul, c‚t ∫i proiectul de lege.

Trecem la punctul 3, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Moldova privind naviga˛ia pe c„ile navigabile interioare, semnat la Bucure∫ti la 1 noiembrie 2005.

Comisia economic„, domnul pre∫edinte Claudiu T„n„sescu, v„ rog s„ lua˛i loc.

Dau cuv‚ntul domnului secretar de stat Alexandru Galiatatos.

Ave˛i cuv‚ntul.

Microfonul 10.

## **Domnul Alexandru Galiatatos** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Tratatul interna˛ional semnat la nivel guvernamental este un Acord bilateral prin care se convin reglement„ri referitoare la activit„˛i ce ˛in de modul de folosire a teritoriului de stat, naviga˛ia Ón apele interioare, care fac parte din interiorul Rom‚niei, statutul navelor, echipajelor, persoanelor ∫i m„rfurilor aflate la bord, c„rora le acord„ tratamentul na˛ional: Ónfiin˛area de agen˛ii, probleme de percepere de taxe ∫i transfer de valut„, precum ∫i de impozitare, reglementate prin Conven˛ia pentru evitarea dublei impuneri.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Invit pe domnul pre∫edinte Claudiu T„n„sescu s„ ne prezinte raportul Comisiei economice.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Membrii comisiei au hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ Óntocmeasc„ un raport favorabil. A∫ vrea s„ specific c„ aceast„ lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Camer„ decizional„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Dac„ sunt interven˛ii, stima˛i colegi? Dac„ sunt Óntreb„ri? Nu sunt.

Avem un raport favorabil, f„r„ amendamente.

Trecem la punctul 4, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 15/2006 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 168/2005 privind aprobarea scoaterii de la rezerva de stat, sub form„ de Ómprumut, a unor cantit„˛i de combustibil pentru Societatea Comercial„ de Producere a Energiei Electrice ∫i Termice îTermoelectrica“ — S.A., filialele sale, complexurile energetice Craiova, Rovinari ∫i Turceni, Regia Autonom„ pentru Activit„˛i Nucleare — Sucursala îROMAG-TERMO“ ∫i centralele termice ∫i electrice de termoficare aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene ∫i locale.

Comisia economic„... Este domnul pre∫edinte Claudiu T„n„sescu.

Domnul secretar de stat Alexandru Mircea, microfonul 10, v„ rog.

Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Alexandru Mircea** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prin proiectul de lege supus dezbaterii se propune aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 15/2006. Prin aceast„ ordonan˛„, prin derogare de la prevederile art. 5 alin. 2 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, a fost aprobat„ scoaterea din rezerva de stat, cu titlul de Ómprumut, pe termen de 180 de zile, a cantit„˛ilor de 3.162.004 tone c„rbune energetic ∫i 197.305 tone p„cur„ pentru a fi acordate Societ„˛ii Comerciale de Producere a Energiei Electrice ∫i Termice îTermoelectrica“ — S.A. ∫i filialelor sale care sunt trecute Ón anex„. V„ rog s„ aproba˛i aceast„ ordonan˛„ prin lege.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Claudiu T„n„sescu pentru a prezenta raportul Comisiei economice. Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

f n‚nd cont de necesitatea asigur„rii consumului de energie electric„ ∫i agent termic pentru popula˛ie, membrii comisiei au hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ Óntocmeasc„ raport favorabil, f„r„ amendamente.

Specific c„ aceast„ lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc. Dac„ sunt dezbateri generale?

Dac„ dori˛i s„ interveni˛i, stima˛i colegi? Œn˛eleg c„ nu.

Stima˛i colegi, trecem la punctul 5, propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 430 din 25.10.2005 privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 48/2004 pentru adoptarea unor m„suri privind furnizarea energiei termice popula˛iei, pentru Ónc„lzirea locuin˛ei ∫i prepararea apei calde de consum, prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termic„, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 994/28.10.2004.

Comisia economic„ este aici.

V„ rog, ini˛iatorul dac„ este prezent? Nu este prezent? A fost anun˛at, da? Bine.

Domnule pre∫edinte Claudiu T„n„sescu, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este vorba de un raport la propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 430 din 25.10.2005 privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 48/2004 pentru adoptarea unor m„suri privind furnizarea energiei termice popula˛iei, pentru Ónc„lzirea locuin˛ei ∫i prepararea apei calde de consum, prin sisteme publice centralizate. Dup„ destule dezbateri, comisia a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ adopte raport favorabil, cu dou„ amendamente aflate Ón anex„. Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i prima Camer„ sesizat„ este Senatul.

V„ mul˛umesc foarte mult.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, v„ rog, dac„ sunt interven˛ii pe marginea acestui proiect de lege? Nu sunt interven˛ii. Avem dou„ amendamente admise.

V„ consult dac„ sunt obiec˛iuni la cele dou„ amendamente. Nu sunt.

Voi supune votului dumneavoastr„ proiectul de lege Ón care vom opera cele dou„ amendamente pe care tocmai le-am aprobat.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 73 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Stima˛i colegi, trecem la votul pe legi organice.

Punctul 9 — proiect de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 190/2005 pentru realizarea unor m„suri necesare Ón procesul de integrare european„.

Avem raport comun: Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i.

V„ rog.

Domnul senator Eckstein, domnul senator Frunda.

Dau cuv‚ntul doamnei ministru Monica Macovei pentru sus˛inerea proiectului de lege.

Microfonul 8, v„ rog.

## **Doamna Monica Luisa Macovei** _— ministrul justi˛iei_ **:**

## V„ mul˛umesc.

Aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ adoptat„ Ón decembrie 2006 a avut drept scop reglementarea unor chestiuni din mai multe prevederi legislative care erau necesare Ón procesul de integrare european„. Unele, de pild„ reglement„rile finale ale executorilor judec„tore∫ti, se aflau pe rolul Parlamentului, dar era nevoie pentru raportarea de sf‚r∫it de an s„ le Óndeplinim, Ón raport cu termenele din planul de ac˛iune. Sunt amendamente referitoare la titularul stabilirii num„rului de executori judec„tore∫ti ∫i aceasta pentru c„ executarea hot„r‚rilor Ón Rom‚nia este o problem„. Sunt foarte multe hot„r‚ri care nu se execut„ cu anii, sunt hot„r‚ri de condamnare la Curtea European„ pentru Drepturile Omului a Rom‚niei, din acest motiv.

De altfel, ∫i Ón Raportul de ˛ar„ din octombrie 2005 se men˛ioneaz„ c„ nu s-a realizat nici un progres cu privire la executarea hot„r‚rilor judec„tore∫ti. O alt„ modificarea se refer„ la Legea contenciosului administrativ. Pentru a Ónlesni activitatea de judecat„ ∫i activitatea procurorilor ∫i pentru c„, totu∫i, procurorii, care sunt specializa˛i Ón urm„rire penal„, nu au atribu˛ii Ón ceea ce prive∫te procesele de contencios administrativ, am eliminat prezen˛a obligatorie a procurorului la aceste ∫edin˛e de judecat„ din contenciosul administrativ.

Doamna ministru, numai o secund„!

Stima˛i colegi, v„ invit s„ lua˛i loc. Rog s„ p„r„seasc„ sala cei care au intrat f„r„ accept aici! V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile ∫i s„ p„stra˛i lini∫tea!

Domnul Codru˛ Sere∫, v„ rog foarte mult! Ave˛i cuv‚ntul, doamna ministru.

Mul˛umesc.

O alt„ modificare se refer„ la recunoa∫terea, ca mijloc de prob„, a unui act de constatare f„cut de Garda

Financiar„ la solicitarea procurorului. Exist„, de asemenea, prevederi referitoare la competen˛a sub aspectul urm„ririi infrac˛iunilor de proprietate intelectual„. Am s„ m„ opresc aici.

V-a∫ ruga s„ aproba˛i aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Eckstein Kovács, pentru a ne prezenta raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„ ∫i valid„ri...

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raportul este de admitere, cu amendamentele cuprinse Ón anexa 1. Totodat„, ave˛i la dispozi˛ie ∫i amendamentele care au fost respinse ∫i care se reg„sesc Ón anexa 2. La lucr„rile celor dou„ comisii au participat reprezentan˛ii Ministerului Justi˛iei, ai Uniunii Executorilor Judec„tore∫ti ∫i ai Uniunii Notarilor Publici, care au fost de acord cu amendamentele adoptate.

Proiectul se Óncadreaz„ Ón categoria legilor organice, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.

Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale, v„ rog. Dac„ sunt Óntreb„ri, lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Chelaru, microfonul 3.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am analizat la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„ ∫i valid„ri, pe Óndelete, fiecare dintre prevederile acestei ordonan˛e ∫i, din p„cate, am fost nevoi˛i s„ facem o serie de amendamente la categoria celor care au fost admise de comisie, pentru c„ noi sus˛inem, Ón continuare, c„, a∫a cum este, a∫a cum a fost promovat„, ordonan˛a Óncalc„ c‚teva principii de drept.

Œn primul r‚nd, m„re∫te Ón mod nepermis atribu˛iunile ministrului justi˛iei ∫i Ól imixtioneaz„ pe acesta Ón reglementarea unei profesii liberale ∫i trebuie s„ recunoa∫tem, c„ ne place sau nu ne place, dup„ modific„rile legilor justi˛iei, prev„zute Ón Legea nr. 247/2005, asist„m la o amplificare nepermis„ a acestor atribu˛iuni care Ónseamn„, implicit, o imixtionare clar„ a politicului Ón justi˛ie.

Mai mult dec‚t at‚t, actul normativ discutat aduce modific„ri Codului de procedur„ penal„, respectiv, mijloacelor de prob„ prev„zute Ón Codul de procedur„ penal„. ™i dac„ discut„m despre o asemenea constatare ca mijloc de prob„, ve˛i urm„ri Ón Cod c„ ea nu este reglementat„ Ón acest mod. Œn˛elegem s„ sus˛inem ∫i s„ vot„m ordonan˛a, dar numai Ón condi˛iile Ón care ea va trece cu amendamentele adoptate de c„tre Comisia juridic„, de numiri, disciplin„ ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru drepturile omului.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006

Mul˛umesc foarte mult.

Imediat v„ dau cuv‚ntul.

Pentru a clarifica un pic lucrurile, Óntreb pe doamna ministru Monica Macovei dac„ este de acord cu cele dou„ amendamente admise de cele dou„ comisii.

Sunt mai multe amendamente aduse de comisie. Nu sunt de acord cu primul amendament, ∫i anume, stabilirea num„rului executorilor ∫i, de asemenea, nu sunt de acord cu amendamentul de la punctul nr. 9, referitor la actele de constatare ale G„rzii Financiare.

Pot s„ argumentez acum?

Nu, nu! O s„ intr„m atunci. Numai pentru informarea colegilor, deocamdat„.

Dau cuv‚ntul domnului senator Berceanu. Microfonul 2, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Aceast„ ordonan˛„, a∫a cum ∫tim cu to˛ii, este deja Ón vigoare ∫i produce efecte, cu prevederile care sunt acum incluse Ón ordonan˛„. Colegii no∫tri juri∫ti au introdus o serie de amendamente la care a∫ vrea s„ m„ refer Ón calitate de utilizator al unora dintre chestiunile care au provocat at‚tea probleme. ™i cred c„ to˛i ceilal˛i, care nu sunt neap„rat juri∫ti, nu Ónseamn„ c„ nu trebuie s„ se pronun˛e pe aceste lucruri, pentru c„, p‚n„ la urm„, cu to˛ii ajungem, noi, sau eu ∫tiu, cunoscu˛i de-ai no∫tri, îs„ beneficiem“, Óntre foarte multe ghilimele, de activitatea notarilor publici care au devenit o cast„ despre care se poate spune orice, numai c„ este foarte liberal„, nu!, pentru c„ eu cred c„ o activitate liberal„ Ónseamn„, Ón primul r‚nd, concuren˛„ ∫i aici nu mai este concuren˛„. Dar nu ne referim la aceasta, ne referim acum la executorii judec„tore∫ti. Sunt foarte, foarte multe procese finalizate ∫i hot„r‚rile nu sunt puse Ón practic„ din lipsa executorilor judec„tore∫ti.

Œn˛eleg c„ Ón Bucure∫ti sunt 33, mari ∫i la˛i, executori judec„tore∫ti, ∫i atunci sigur c„ cei care s-au adresat justi˛iei ∫i care ar vrea s„ li se fac„ dreptate nu se pot mul˛umi cu h‚rtia care le d„ dreptate, ∫i anume, hot„r‚rea, ci ei vor s„-∫i recapete bunurile sau s„ ajung„ Ón situa˛ia ca dreptatea s„ fie executat„, s„ fie pus„ Ón practic„! Or, cu num„rul mic de executori judec„tore∫ti care exist„ la ora actual„, niciodat„ nu o s„ ajungem s„ facem cur„˛enie Ón aceast„ zon„.

Sunt Óntreba˛i, de obicei, despre cum trebuie s„ func˛ioneze executorii judec„tore∫ti, bineÓn˛eles, executorii judec„tore∫ti care, Ón mod natural, nu doresc s„ fie prea mult„ competi˛ie. Dac„ s-ar putea, fiecare executor judec„toresc s„ aib„ un teritoriu c‚t mai larg ∫i tot ceea ce Ónseamn„ procese pe teritoriul acela s„ vin„ la el, ar fi cu at‚t mai bine. Eu nu cred Ón aceast„ idee, pentru c„ a∫a o s„ ajungem s„ facem asocia˛ia... S„ dau un exemplu din domeniul meu, al inginerilor de avia˛ie, ∫i s„

stabilim c„ num„rul inginerilor de avia˛ie din ˛ara aceasta trebuie s„ fie unul pe care-l stabilim noi, dac„ se poate, foarte mic, ca toat„ lumea s„ aib„ nevoie de noi ∫i, eventual, s„ avem ni∫te c‚∫tiguri foarte grase. A∫a cum, repet, s-a Ónt‚mplat la notari, chiar dac„ sunt notari aici, printre noi, nu cred c„ ei au neap„rat un cuv‚nt de spus, ci cei care utilizeaz„ serviciile lor trebuie s„ aib„ un cuv‚nt de spus, iar noi, Ón calitate de ale∫i, trebuie s„-i ajut„m pe cei care beneficiaz„ ∫i trebuie s„ beneficieze, la pre˛uri corecte, ∫i la o celeritate Ón ceea ce Ónseamn„ punerea Ón aplicare a hot„r‚rilor judec„tore∫ti.

Mul˛umesc.

V„ rog, dac„ mai sunt Ónscrieri la cuv‚nt? Doamna senator Verginia Vedina∫.

Mai sunt Ónscrieri? Domnul Vasilescu, domnul Frunda... Microfonul 2, v„ rog, pentru doamna senator Vedina∫.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor colegi,

A∫ vrea s„ m„ refer mai Ónt‚i la o sus˛inere pe care a f„cut-o domnul vicepre∫edinte Berceanu, referitoare la faptul c„ noi trebuie s„ avem Ón vedere c„ ordonan˛a de urgen˛„ produce deja efecte, astfel cum a binevoit s-o adopte Guvernul. ™i, cu alte cuvinte, nu ∫i-ar mai g„si rostul nici un fel de interven˛ie a noastr„, prin amendamente.

Dac„ ar fi s„ urm„m filozofia domnului vicepre∫edinte, ar Ónsemna c„ noi, senatorii, nu avem posibilitatea s„ amend„m Ón nici un fel ordonan˛ele de urgen˛„ care, oricum, am c„zut cu to˛ii de acord c„ sunt prea multe ∫i c„ afecteaz„ rolul Parlamentului, de unic organ legiuitor... Dac„ nici m„car s„ le amend„m nu avem posibilitatea, atunci da˛i-mi voie s„ am serioase rezerve cu privire la democra˛ia regimului actual. Vreau s„ mai spun, de asemenea, c„ Ón urma revizuirii Constitu˛iei, a fost solu˛ionat„ o problem„ pe care versiunea ini˛ial„ a Constitu˛iei nu o prevedea, Ón sensul c„ Ón cazul respingerii sau adopt„rii unei ordonan˛e, legea de aprobare sau respingere va cuprinde ∫i m„surile cu privire la efectele deja produse. Deci, dac„ se Ónt‚mpl„ situa˛ia Ón care noi, parlamentarii, s„ aducem modific„ri prin amendamente, acesta nu este un cap„t de ˛ar„, se poate reglementa prin legea de aprobare sau de respingere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006 O alt„ chestiune pe care vreau s„ o abordez este faptul c„ aceast„ reglementare, aceast„ Ordonan˛„ de urgen˛„ care poart„ denumirea îrealizarea unor m„suri necesare Ón procesul de integrare european„“, modific„, printre altele, ∫i Legea contenciosului administrativ.

Domnilor colegi, a∫ vrea s„ v„ re˛in aten˛ia asupra faptului c„ doctrina de specialitate, de peste un secol, este de acord cu faptul c„ aceast„ institu˛ie a contenciosului administrativ este Óntruchiparea unui drept pe care noi Ól calific„m ca drept garan˛ie, adic„ unul dintre drepturile fundamentale ale cet„˛eanului, prev„zut la art. 52 din Constitu˛ie, care prin misiunea pe care o are, face Ón a∫a fel Ónc‚t s„ se garanteze ∫i celelalte drepturi fundamentale.

V„ spun aceste lucruri pentru c„ modificarea unei legi care reglementeaz„ un drept garan˛ie printr-o ordonan˛„ de urgen˛„ este o chestiunea care, Ón opinia mea, este Ón mod categoric discutabil„, av‚nd Ón vedere c„ art. 115 alin 4 ∫i 5 interzice ordonan˛elor de urgen˛„ s„ afecteze drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Cred c„ trebuie s„-i a∫tept„m pe colegii no∫tri. Au foarte multe lucruri s„-∫i spun„ dup„ o s„pt„m‚n„ ∫i dup„ un week-end. A∫tept„m. Nu este nici o problem„.

Domnule Petrescu, v„ a∫tept„m s„ termina˛i discu˛ia.

Domnule Petrescu, v„ a∫tept„m s„ termina˛i discu˛ia cu domnul Blaga. Ne face o deosebit„ pl„cere. Poate veni˛i la tribun„ ∫i ne spune˛i ∫i nou„.

V„ rog foarte mult s„ v„ ocupa˛i locurile.

Are cuv‚ntul domnul senator Frunda din partea U.D.M.R.

V„ rog s„ p„stra˛i lini∫tea.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Frunda György:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Doamna ministru,

Sincer, Ómi pare r„u, doamna ministru, c„ nu am reu∫it s„ discut„m aceste amendamente la nivelul

comisiei sau mai Ónainte, pentru a evita dezbaterile pur tehnice, care, de multe ori, nu sunt pe placul Senatului.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, din c‚te observa˛i, am f„cut c‚teva amendamente doar la capitolul privind executorii judec„tore∫ti. C‚nd am f„cut aceste amendamente am avut Ón vedere acele principii adoptate Ón comun care vizeaz„ descentralizarea ∫i ca activit„˛ile profesionale s„ fie l„sate la nivelul conducerii acestor profesii, mai ales atunci c‚nd vorbim despre profesii liberale, cum ar fi avocatura, notarii ∫i executorii judec„tore∫ti.

Observa˛iile distinsului meu coleg, senatorul Radu Berceanu, sunt pertinente ∫i corecte. Œntr-adev„r, Ón plaja de activitate a notarilor, executorilor judec„tore∫ti exist„ o lacun„, faptul c„ exist„ prea pu˛ini notari, prea pu˛ini judec„tori, prea pu˛ini executori. Datorit„ acestui lucru, onorariile pe care ∫i le stabilesc sunt prea mari. Executorii Ó∫i iau onorariile chiar Ónainte de a-∫i desf„∫ura activitatea ∫i ∫i-au format o cast„ Ónchis„ unde nu pot intra oamenii.

Evident, este rolul Legislativului de a deschide aceste por˛i ferecate ∫i de a accepta o mai mare p„trundere a celor care doresc s„ devin„ notari sau, Ón spe˛a noastr„, executori, dar f„r„ a implica ministerele de specialitate ∫i f„r„ ca activit„˛ile notarilor ∫i executorilor s„ fie la latitudinea Ministerului Justi˛iei.

Œn dezbaterile pe care le-am avut Ón ∫edin˛a celor dou„ comisii reunite ∫i Ón care amendamentul de la punctul 1 a fost admis Ón cvasiunanimitate — un singur coleg a votat Ómpotriv„, iar ceilal˛i, indiferent de culoarea politic„, au votat pentru acest amendament — are o motiva˛ie foarte simpl„: nu trebuie Ministerul Justi˛iei s„ hot„rasc„ c‚˛i notari vor intra Ón fiecare jude˛.

## **Din sal„:**

Executori...

## **Domnul Frunda György:**

## M„ scuza˛i, executori, nu notari.

Deci nu Ministerul Justi˛iei s„ hot„rasc„ de c‚˛i executori judec„tore∫ti este nevoie la nivelul fiec„rui jude˛, ci acest lucru s„ se fac„ de Uniunea Na˛ional„ a Executorilor Judec„tore∫ti Ón func˛ie de num„rul locuitorilor din jude˛ul respectiv, Ón func˛ie de num„rul dosarelor de la instan˛ele care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea pe raza teritorial„ a jude˛ului respectiv, de num„rul de dosare care se afl„ Ón execu˛ie.

Dac„ dori˛i, nu am f„cut altceva dec‚t s„ iau modelul Uniunii Europene ∫i dac„ este s„ spunem lucrurilor pe nume, nic„ieri Ón Uniunea European„ nu intervine ministrul justi˛iei s„ impun„ un num„r de executori judec„tore∫ti. Regula e simpl„ ∫i ea s-a impus Ón toate ˛„rile Uniunii Europene, pornind de la modelul german.

Œn Germania, Ón func˛ie de num„rul de locuitori, Ón func˛ie de num„rul de dosare Ón execu˛ie, este nevoie de un num„r minim de executori judec„tore∫ti ∫i cred eu c„ Ón aplicarea acestei legi, prin ni∫te norme de aplicare, ministerul poate spune c„ la 25.000 de locuitori avem nevoie de un executor judec„toresc, la 30.000 de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006 locuitori sau la mai pu˛in, 10.000 de locuitori, avem nevoie de un notar public, ∫i atunci restul sistemului se echilibreaz„ prin p‚rghiile concuren˛ei care regleaz„ aceste activit„˛i liberale.

Dar nu sunt de acord ∫i nu cred c„ este bine s„ permitem ministrului justi˛iei sau institu˛iei s„ stabileasc„ ni∫te limite minime sau maxime de executori judec„tore∫ti care s„ lucreze. Cre„m un precedent care ne va duce la pasul urm„tor, la notari, Ón pasul al treilea ne va duce la avoca˛i ∫i aceasta Ónseamn„ Ónfr‚ngerea exercit„rii libere a profesiilor ce deservesc justi˛ia.

Œntr-adev„r, sunt foarte multe scurtcircuite.

Taxele de justi˛ie sunt foarte mari. O tax„ de timbru este cam 10%. Un avocat ia cam tot 10%, notarul ia cam tot 10%. Executorul ia tot 10%, iar perdantul inechivoc este cet„˛eanul sau necet„˛eanul care apeleaz„ la justi˛ia din Rom‚nia ∫i care de multe ori nu-∫i poate permite material s„ aib„ un acces liber la justi˛ie.

Care este solu˛ia, doamnelor ∫i domnilor colegi? S„ centralizez iar ∫i s„ merg spre Ministerul Justi˛iei ca s„-i dau p‚rghiile de reglementare a profesiilor liberale sau s„ oblig, prin lege, aceste profesii s„-∫i deschid„ por˛ile, s„ fie concuren˛„ ∫i oamenii s„ aib„ acces?

Iat„, de exemplu, Ón cazul avoca˛ilor am deschis u∫ile larg, r‚nd pe r‚nd: nu mai apar˛in de Ministerul Justi˛iei, nu mai exist„ examene na˛ionale, nu mai exist„ num„r minim sau maxim de avoca˛i, nu mai exist„ barierele date de semn„turile avoca˛ilor, avem la nivel na˛ional cam de 8-10 ori mai mul˛i avoca˛i dec‚t aveam Ón 1990.

Care este rezultatul? Dac„ acum 10 ani trebuia s„ prindem cu arcanul un avocat pentru a face serviciile din oficiu pentru un arestat, ast„zi sunt liste de a∫teptare la instan˛ele de judecat„ Ón care avoca˛ii a∫teapt„ s„ lucreze ∫i din oficiu, deoarece concuren˛a i-a adus acolo s„ aib„ nevoie de aceste cazuri.

M„rim num„rul profesioni∫tilor, Ón spe˛„ al executorilor, dar nu prin num„r minim stabilit de minister, ci oblig‚nd prin legea pe care o stabilim noi — v„ spun, la 20.000 de oameni s„ fie minim un executor judec„toresc — ∫i problemele se rezolv„ de la sine.

™i a doua gre∫eal„.

Dac„ o l„s„m la aprecierea Ministerului Justi˛iei vom ajunge iar„∫i — posibil ∫i practica Ónainte de 1990 — Ón situa˛ia c‚nd va veni omul din Carei s„ dea examen, ia nota 8,30, cu care nu va ajunge s„ fie executor acolo unde vrea el ∫i unde Ó∫i are casa, ci Ól duc la Constan˛a sau a∫a ceva.

Iat„ c„ nu se poate. Aceste lucruri sunt contraproductive ∫i de aceea eu insist, prin amendamentul pe care l-am propus ∫i a fost acceptat. Nu cred c„ asta Ómpiedic„.

Doamna ministru, cu mare aten˛ie... M„ scuza˛i c„ v„ deranjez, doamna ministru. Am citit cu mare aten˛ie ceea ce a fost Ón directiva Uniunii Europene ∫i nu am v„zut, legat de exercitarea profesiei de executor judec„toresc, ceva care s„ fie un argument contra amendamentului meu.

De aceea, eu cred c„, Ón interesul unei mai bune aplic„ri a hot„r‚rilor judec„tore∫ti civile, comerciale ∫i

penale din Rom‚nia sau a celor de contencios administrativ, v„ rog s„ admite˛i amendamentul meu.

Œn leg„tur„ cu sus˛inerea doamnei senator care a vorbit Ónaintea mea, privind participarea procurorului Ón ∫edin˛ele de contencios administrativ, aici trebuie s„ ap„r cu fermitate pozi˛ia ministerului ∫i s„ spun doamnei ministru c„ procurorul sau parchetarul — care este denumirea clar„ — nu reprezint„ interesele cet„˛eanului, ci el este un magistrat care ap„r„ interesele generale ale societ„˛ii, ap„r„ societatea. Numai Ón perioada comunist„ era o doctrin„ de fa˛ad„ ca procurorul s„ apere interesele inculpatului. Œn 30 de ani de avocatur„ eu nu am v„zut un singur caz c‚nd procurorul s„ apere cet„˛eanul, ci Óntotdeauna Óncearc„ s„-l bage la pu∫c„rie c‚t mai r„u posibil.

Nu uita˛i c„ p‚n„ Ón 1990 dac„ un rechizitoriu era respins, chiar ∫i par˛ial, procurorul era sanc˛ionat. Ast„zi, dac„ un procuror nu-∫i trece rechizitoriul este nu numai blamat din punct de vedere etic, dar este criticat pe linie profesional„.

Poate restr‚nge˛i, domnule senator.

Deci cred c„ trebuie s„ trecem de perioada respectiv„ ∫i trebuie s„ accept„m c„ interesul este al cet„˛eanului ∫i, pe baza principiului disponibilit„˛ii, care este principiul fundamental al dreptului civil, inclusiv al contenciosului administrativ, doar partea are dreptul s„-∫i sus˛in„ interesele, nu procurorul care reprezint„ interesele sociale.

V„ mul˛umesc _. (Rumoare, discu˛ii.)_

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

V„ rog eu s„ Óncerca˛i s„ restr‚nge˛i expunerile pe care le face˛i, pentru c„ avem foarte pu˛in timp ∫i multe legi de adoptat ast„zi.

Din partea Grupului Conservator, domnul senator Vasilescu Gavril„.

Domnule pre∫edinte, nu cred c„ din partea Grupului Conservator. Nu m-am consultat cu colegii mei. Eu vorbesc Ón numele meu.

Foarte bine face˛i.

V„ rog, domnule senator.

Domnilor,

Am f„cut parte din comisia care a lucrat la acest proiect de act normativ ∫i da˛i-mi voie s„ v„ spun un lucru care cred c„ este foarte important ∫i trebuie Ón˛eles de toat„ lumea.

Actul de justi˛ie nu s-a consumat dec‚t Ón momentul Ón care hot„r‚rea judec„toreasc„ este adus„ la Óndeplinire. Degeaba am o hot„r‚re judec„toreasc„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006 definitiv„, irevocabil„, atunci c‚nd trebuie s„ umblu ∫i s„ caut executorul judec„toresc, care s„ fie ∫i dispus s„ treac„ la executarea hot„r‚rii respective.

G‚ndi˛i-v„ c„ sunt extraordinar de multe hot„r‚ri judec„tore∫ti, date cu ani de zile Ón urm„, ∫i Ónc„ nu sunt aduse la Óndeplinire de c„tre executori.

A˛i f„cut aici o compara˛ie cu alt„ profesie liberal„. Sunt singurul de aici care sunt notar public. Vreau s„ v„ spun c„ lucrurile nu seam„n„ Ón nici un fel Óntre cele dou„. Ele sunt profesii liberale. Acolo este o justi˛ie f„r„ conflict ∫i voi informa pe cei care au spus c„ sunt pu˛ini. Nu mai sunt a∫a de pu˛ini. Au pornit 400 ∫i sunt 1.400.

Œn toate ˛„rile Uniunii Europene, unde dorim s„ intr„m, s„ ∫ti˛i c„ notarii au un num„r fix. El este fixat Ómpreun„... Ón Legea notarilor publici, ministrul justi˛iei, la propunerea Consiliului Uniunii Na˛ionale a Notarilor Publici, este cel care stabile∫te anual, ∫i doamna ministru este aici, a∫a este Ón Legea nr. 36/1995, ministrul justi˛iei stabile∫te, anual, num„rul de locuri care sunt vacante, at‚t pentru stagiari, c‚t ∫i pentru ceilal˛i. A∫a se procedeaz„ ∫i cred eu c„ ∫i pentru executori, mai ales c„ notarii au deja 10 ani, Ón momentul acesta, iar executorii au Ónceput pu˛in mai t‚rziu. Nu le-ar strica o perioad„ de timp s„ se implice ∫i Ministerul Justi˛iei pentru stabilirea num„rului de locuri p‚n„ se vor a∫eza ∫i p‚n„ vor ajunge ∫i ei la un num„r suficient — ceva Ón jurul, a∫a cum sunt ∫i notarii publici — a∫a cam vreo 1.400-1.500 de executori judec„tore∫ti, dup„ care putem renun˛a la prevederea ca ministrul justi˛iei s„ mai stabileasc„ num„rul maxim de locuri.

V„ mul˛umesc.

Am Óncheiat dezbaterile generale.

Œn˛eleg c„ domnul ™erban Nicolae are o Óntrebare. At‚t, c„ de luat cuv‚ntul nu pute˛i, dar de pus o Óntrebare pute˛i.

Microfonul 3.

F„r„ s„ iau cuv‚ntul, dar trebuie s„ iau cuv‚ntul ca s„ pun Óntrebarea.

Am o singur„ Óntrebare. Aceast„ ordonan˛„ spune c„ a fost dat„ pentru realizarea unor m„suri necesare Ón procesul de integrare european„.

Av‚nd Ón vedere expunerea de motive ∫i preambulul ordonan˛ei, care sunt documentele europene care au impus modific„ri la nivelul admiterii profesiei de executor judec„toresc ∫i care sunt documentele europene care au impus modific„ri Ón regimul G„rzii Financiare?

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul doamnei ministru Macovei, microfonul 8, pentru a r„spunde la Óntrebare. La Óntrebarea pus„, doamna ministru, c„ pe urm„ intr„m pe amendamente.

Bun. R„spund la Óntreb„ri.

Presupun c„ toat„ lumea este familiarizat„ cu rapoartele de ˛ar„ ale Comisiei Europene. Œn toate rapoartele, de c‚nd se monitorizeaz„ Rom‚nia, se scrie foarte clar c„ neexecutarea hot„r‚rilor Ón Rom‚nia este o mare problem„. Aceast„ men˛iune o g„sim ∫i Ón ultimul raport din octombrie 2005.

Prin urmare, Guvernul trebuie s„ ia m„suri pentru ca s„ remedieze aceast„ situa˛ie.

Am operat modific„ri la Codul de procedur„ civil„ Ón faza de executare ∫i am luat aceast„ m„sur„ pentru a m„ri num„rul executorilor judec„tore∫ti, pentru c„, din analiza efectuat„, una dintre cauzele pentru care nu se execut„ hot„r‚rile este num„rul mic al executorilor.

Œn ceea ce prive∫te actele G„rzii Financiare, este vorba de eficientizarea activit„˛ii procurorilor ∫i nu mai este nevoie s„ amintesc c„ justi˛ia ∫i lupta Ómpotriva corup˛iei sunt nu numai o cerin˛„, ci ∫i una din clauza de salvgardare. Statul are obliga˛ia de a-∫i adopta m„surile interne pentru a remedia ceea ce nu merge Ón aceste dou„ domenii.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Mul˛umesc.

Stima˛i colegi, cred c„ o s„ lu„m m„sura s„ angaj„m doi func˛ionari publici care s„ p„zeasc„ intrarea.

Rog aparatul tehnic s„ p„r„seasc„ sala!

Domnule T„n„sescu, da˛i-ne o m‚n„ de ajutor! L„sa˛i-o pe doamna, c„ avem treab„. V„ rog frumos!

Stima˛i colegi, avem 3 amendamente respinse. Consult autorii dac„ mai sus˛in aceste amendamente, prin ridicare de m‚ini. Œn˛eleg c„ nu.

Bine, v„ mul˛umesc.

Avem 9 amendamente admise, la care Ón˛eleg c„ reprezentantul Guvernului, doamna ministru Macovei, are obiec˛ii, ∫i m„ refer, Ón primul r‚nd, la amendamentul de la punctul 1, cu referire la art. 13 alin. 2.

O rug„m pe doamna ministru s„-∫i justifice pozi˛ia. Microfonul 8, v„ rog.

## Mul˛umesc.

Executarea hot„r‚rilor judec„tore∫ti, a∫a cum s-a spus mai devreme, este o parte a procesului ∫i este obliga˛ia statului. A∫a cum statul trebuie s„ creeze procurori, poli˛ie, instan˛e de judecat„, trebuie s„ creeze ∫i un sistem ca acea hot„r‚re judec„toreasc„ s„ nu r„m‚n„ o simpl„ h‚rtie, ci s„ fie executat„, fiind atributul statului... ™i este un serviciu public pe care Ól dator„m oamenilor care au hot„r‚ri judec„tore∫ti.

Œn anul 2000, statul a decis s„ liberalizeze aceast„ profesie ∫i, practic, s„ dea sectorului privat executarea hot„r‚rilor judec„tore∫ti. Realitatea ultimilor 5 ani arat„ c„ lucrurile nu merg bine, c„ hot„r‚rile judec„tore∫ti Ón Rom‚nia nu se execut„ la timp ∫i corect ∫i una dintre cauzele pentru care nu se execut„ este ∫i num„rul mic de executori.

Œnainte de modificarea din decembrie, deci Ónainte de modificarea operat„ prin ordonan˛a de urgen˛„, Uniunea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006 Na˛ional„ a Executorilor era cea care stabilea num„rul ∫i suntem Ón situa˛ia Ón care num„rul este foarte mic. Ca atare, este obliga˛ia noastr„, a tuturor, s„ intervenim ∫i s„ cre∫tem acest num„r, Ón func˛ie de anumite criterii care sunt Ón ordonan˛a de urgen˛„, tocmai pentru a face s„ func˛ioneze acest serviciu public, care a fost liberalizat, dar tot serviciu public r„m‚ne.

Vreau s„ v„ spun c„ ast„zi, Ón Bucure∫ti, sunt 33 de executori, Ón Cluj, 7; Ón Constan˛a, 9; Ón Craiova, 7; Ón T‚rgu-Mure∫, 6; Ón Ia∫i, 6; Ón Ploie∫ti, 6.

Am luat doar c‚teva ora∫e mari. Sunt absolut insuficien˛i.

Domnul senator Frunda a spus c„ profesia trebuie s„-∫i deschid„ por˛ile. Dimpotriv„, prin amendamentul propus de d‚nsul, profesia Ó∫i Ónchide por˛ile, pentru c„ executorii sunt cei care stabilesc num„rul, a∫a cum a fost ∫i Ón ultimii ani, ∫i au ar„tat c„ au interesul ca num„rul s„ r„m‚n„ mic. De ce? E foarte simplu. Ca toat„ executarea s„ se concentreze Ón m‚na unui num„r mai mic de persoane.

S-a afirmat aici c„ asta este regula Ón Uniunea European„. Nu este adev„rat. Œn cele mai multe state ale Uniunii Europene, de pild„, Ón Germania, executarea hot„r‚rilor judec„tore∫ti este Ón sarcina Ministerului Justi˛iei, iar executorii sunt parte din Ministerul Justi˛iei.

V„ rog, a˛i ascultat argumentele pentru care doamna ministru ne propune ca, la art. 13 alin. 2, s„ p„str„m reglementarea din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 190/2005.

V„ rog, dac„ sunt interven˛ii pe acest subiect? Nu.

Eu am voie s„ intervin?

Ba da, domnule ™erban Nicolae. Cum s„ nu ave˛i voie?! V„ rog, nu v-am v„zut, domnule senator. Microfonul 3, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Am ascultat ∫i eu cu aten˛ie expunerea de motive a doamnei ministru ∫i nu am Ón˛eles, dac„ tot am liberalizat o profesie, acum s„ o prelu„m sub controlul ministrului justi˛iei. De precizat c„ aceast„ liberalizare s-a f„cut Ón anul 2000, deci nu putem fi acuza˛i noi, cei de la P.S.D., c„ am fi intervenit Ón vreun fel Óntr-o astfel de chestiune.

Dar dincolo de acest lucru, exercitarea de c„tre ministrul justi˛iei a controlului privind num„rul de profesioni∫ti Óntr-o astfel de situa˛ie nu m„re∫te num„rul, nici nu-i face mai responsabili, ∫i nici nu mic∫oreaz„ onorariile.

De altfel, repet, eu nu cred c„ exist„ vreun document european — ∫i asta era Óntrebarea mea, la care nu s-a r„spuns —, care s„ stabileasc„ c„, printr-o lege, trebuie s„ reglement„m mercuriarul onorariilor de executori judec„tore∫ti.

De altfel, din acest punct de vedere, dac„ noi consider„m c„ activitatea de executor judec„toresc este legat„ de activitatea instan˛elor, de punerea Ón executare a sentin˛elor, atunci s„ vedem dac„ nu cumva o astfel de competen˛„ trebuie s„ revin„ Consiliului Superior al Magistraturii, care, prin activitatea judec„toreasc„, este mult mai direct interesat de punerea Ón aplicare a sentin˛elor.

Eu nu cunosc s„ fie un num„r foarte mare de pl‚ngeri la CEDO legate de faptul c„ oamenii nu ∫i-au putut pune Ón executare hot„r‚rile judec„tore∫ti din cauz„ c„ nu au fost suficien˛i executori. Au fost motive legate de altceva, au fost motive legate de faptul c„ nu au vrut, c„ au cerut onorarii prea mari, dar, Ón nici un caz, nu cred c„ ace∫ti oameni au spus îÓntoarce˛i aceast„ profesie sub controlul ministrului justi˛iei, c„ altfel nu ne mai descurc„m“. ™i nu cred c„ o profesie exercitat„ Ón mod liber poate s„ fie mai eficient„ dac„ este pus„ sub controlul ministrului justi˛iei, pentru c„ ministrul justi˛iei, p‚n„ la urm„, nu are atribu˛ii — ne mai uit„m Ónc„ o dat„ Ón legea privind organizarea acestei institu˛ii — nu are atribu˛ii Ón leg„tur„ cu procesele, cu desf„∫urarea lor, cu punerea Ón executare a hot„r‚rilor judec„tore∫ti.

Altminteri, s„ spunem c„ are atribu˛ii ∫i Ón leg„tur„ cu deschiderea dosarelor, ∫i cu instrumentarea lor, ∫i cu darea sentin˛elor, ∫i cu punerea Ón executare. Dar eu nu cred c„ asta este solu˛ia pentru o profesie liber„. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dac„ mai sunt interven˛ii aici? Domnul senator Berceanu.

Microfonul 2, v„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006

Domnule pre∫edinte, eu nu am s„ revin la argumentele pe care deja le-am spus. A∫ vrea Óns„ numai dou„ r„spunsuri s„ dau.

Œn primul r‚nd, colega Verginia Vedina∫ s-a referit la faptul c„ eu am spus c„ ordonan˛a este deja Ón vigoare. Asta am ∫i Óncercat s„ spun, c„ ordonan˛a este Ón vigoare, noi putem s-o amend„m — iat„ c„ s-au f„cut at‚tea amendamente, admise, respinse —, dar pe problema asta nu s-au produs, Ón perioada asta, nici un fel de efecte adverse. Deci, de c‚nd a intrat Ón vigoare ordonan˛a ∫i p‚n„ Ón prezent, nu au fost probleme c„ putea ministrul justi˛iei s„ stabileasc„ num„rul. Nu c„ nu avem noi dreptul s„ modific„m ordonan˛a.

Œn leg„tur„, Óns„, cu ce a spus colegul ™erban Nicolae, trebuie s„ spun c„, probabil, nu s-a informat Óndeajuns. La CEDO nu se prime∫te o astfel de cauz„. A∫a c„ ar fi fost ∫i culmea s„ fie un num„r foarte mare de cauze Óntr-o direc˛ie Ón care nu se primesc. CEDO prime∫te cauze atunci c‚nd se pune problema felului Ón care a fost administrat„ justi˛ia, dar Ón nici un caz nu te po˛i duce la CEDO s„ spui îIat„, mi s-a dat dreptate, dar Ónc„ nu mi s-a pus Ón aplicare aceast„ dreptate“. Nu se primesc astfel de cauze la CEDO ∫i, de aceea, bineÓn˛eles c„ num„rul este zero.

Eu cred c„ trebuie s„ mergem pe varianta Ón care num„rul este stabilit Óntr-o corela˛ie Óntre Ministerul Justi˛iei, ministrul justi˛iei ∫i asocia˛ia profesional„ respectiv„, pe baza unor criterii foarte clare, care sunt stipulate, nu e nici un fel de problem„, iar Ón ceea ce prive∫te examenele, amendamentul care s-a f„cut ∫i care precizeaz„ ceva mai bine c„ examenele se dau la nivel regional Ól sus˛inem, nu este nici o problem„ cu el, a∫a c„, Ón felul acesta, suntem convin∫i c„ se poate m„ri progresiv num„rul de executori judec„tore∫ti, f„r„ s„ se fac„ rabat la calitatea profesional„ pe care o au ace∫tia ∫i care va fi verificat„ prin examen.

## Mul˛umesc foarte mult.

Domnule, face˛i o adev„rat„ pasiune. Eu credeam c„ numai juri∫tii iau cuv‚ntul aici, c„ sunt mai Ón tem„. Domnul senator Attila Verestóy. Microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Onorat Senat,

## Doamna ministru,

Sigur c„ administra˛ia justi˛iei trebuie s„ aib„ c‚t mai pu˛ine piedici. De aceea noi consider„m c„ aceast„ posibilitate de stabilire a num„rului de executori de c„tre minister, sigur, Óntr-o corelare, Óntr-o discu˛ie, Óntr-un angrenaj cu asocia˛ia profesional„, este un pas bine venit.

Œn acest sens, mai dorim s„ subliniem c„ e de sus˛inut, a∫a cum a ar„tat ∫i onoratul antevorbitor, aceast„ posibilitate de a da examenele pe criteriu regional. Œn acela∫i timp, precizez c„ e de dorit s„ nu se fac„ excep˛ii ∫i examinarea s„ fie valabil„ pentru oricine

este Ón sistem. Œn acest sens, credem c„, ulterior, va mai exista posibilitatea Ómbun„t„˛irii cadrului legislativ, dar, Ón acest moment, e de sus˛inut, cu aceste preciz„ri, pozi˛ia exprimat„ de Guvern ∫i de minister, prin ordonan˛a de urgen˛„.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mai sunt interven˛ii?

Domnule ™erban, a˛i luat cuv‚ntul... V„ rog! V„ rog foarte mult...

Doar pentru o replic„, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

L„sa˛i replica, v„ rog, lua˛i loc!

Domnule senator, v„ rog foarte mult!

V„ rog s„ lua˛i loc.

Stima˛i colegi, am avut o rug„minte la dumneavoastr„, nu s-a respectat. V„ propun, Ónainte de a supune la vot amendamentul, s„ fi˛i de acord cu prelungirea programului de legiferare cu o or„, p‚n„ la ora 19,00, pentru c„ avem 10 legi organice care au termen de aprobare tacit„ ast„zi ∫i trebuie s„ le parcurgem.

V„ rog, haide˛i s„ dep„∫im momentul.

Doamna ministru, mai ave˛i de dat un r„spuns pe acest amendament? V„ rog, microfonul 8.

## Mul˛umesc.

Ca o replic„ la ceea ce s-a spus, repet, statul are atribu˛ii Ón ceea ce prive∫te executarea hot„r‚rilor judec„tore∫ti ∫i nu se compar„ cu activitatea de avocatur„. Dac„ eu vreau s„-mi angajez un avocat, treaba mea, Ómi iau un avocat sau nu-mi iau un avocat, sau un avocat scump sau unul ieftin. Aici statul nu intervine. Dar ca s„-mi execut o hot„r‚re, statul trebuie s„-mi asigure executarea hot„r‚rii, f„r„ s„ m„ pun„ sub presiunea unui onorariu foarte mare sau a unui num„r foarte mic de executori judec„tore∫ti.

Deci, repet, executarea hot„r‚rilor intr„ Ón atribu˛ia statului. Pe cine tragem la r„spundere dac„ hot„r‚rile nu se execut„ pentru c„ sunt prea pu˛ini executori? Nu avem pe cine, Ón clipa asta. Uniunea Executorilor este o organiza˛ie neguvernamental„, nu se poate Ónt‚mpla nimic.

Deci trebuie s„ fie cineva tras la r„spundere, ∫i acesta este ministrul justi˛iei. ™i, pentru c„ s-a spus c„ intervine Ón actul de justi˛ie, vreau s„ subliniez c„ nu are nici o leg„tur„ cu actul de justi˛ie. Vorbim de hot„r‚re definitiv„ ∫i irevocabil„, care trebuie executat„.

A∫ mai vrea s„ fac o corec˛ie, numai de dragul corectitudinii — ∫i Ómi cer iertare fa˛„ de domnul senator Berceanu. La Curtea European„ a Drepturilor Omului sunt, repet, multe cazuri privind neexecutarea hot„r‚rilor judec„tore∫ti, pentru c„ executarea hot„r‚rii face parte

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006 din no˛iunea de proces. ™i atunci, dac„ ai o hot„r‚re Ón m‚n„, pe h‚rtie, ∫i nu ˛i-o po˛i executa, ˛i s-a Ónc„lcat dreptul la un proces echitabil, garantat Ón art. 6 al Conven˛iei. Este deja o hot„r‚re de c‚˛iva ani — Ignaccolo versus Rom‚nia.

Exist„ hot„r‚ri ∫i pl„tim Ón continuare, dar problema este s„ putem reglementa, iar interven˛ia statului, prin ministrul justi˛iei, este numai la num„r, at‚t, nu la altceva.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

S-a Ón˛eles, doamna ministru. Mul˛umesc mult de tot.

Deci Ón˛eleg c„ vre˛i un drept la replic„. Ave˛i un minut.

Microfonul 3.

Mul˛umesc.

Nu e nevoie de un minut, este foarte scurt.

Domnul Berceanu ne-a convins Ónc„ o dat„ c„ mai bine r„m‚nea la avioane. Chiar doamna ministru a subliniat faptul c„ a spus un lucru absolut incorect. Putea s„ Óntrebe, c„ nu era nici un fel de sup„rare, comunic„m ca doi colegi, ∫i i-a∫ fi spus c„ exist„ numeroase pl‚ngeri Ón leg„tur„ cu executarea hot„r‚rilor judec„tore∫ti, dar a∫ vrea s„ mai subliniez faptul c„ profesia de avocat, Ón mod obligatoriu, trebuie s„ se reg„seasc„ Ón sistemul judiciar rom‚nesc, pentru c„ Ón Constitu˛ie am obliga˛ia de a asigura asisten˛„ judiciar„. ™i asta nu Ónseamn„ c„ statul are obliga˛ia de a stabili un num„r de judec„tori, c‚t ∫i de avoca˛i. Deci aceast„ obliga˛ie a statului nu se converte∫te Ón num„r.

V„ rog s„ observa˛i criteriile dup„ care se stabile∫te num„rul, r„m‚n acelea∫i ∫i dac„ e stabilit de consiliul profesiei, ∫i dac„ e stabilit de ministrul justi˛iei. C‚t„ vreme criteriul r„m‚ne acela∫i, eu cred c„ num„rul trebuie s„ apar˛in„ profesiei.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, suntem la amendamente admise, pozi˛ia 1, art. 13 alin. 2.

Intr„m pe pozi˛ia 9 cu referire la art. 4 din ordonan˛„, art. VII, problema cu Garda Financiar„.

V„ rug„m, v„ ascult„m, doamna ministru.

V„ rog s„ respinge˛i ∫i acest amendament prin care se abrog„ textul introdus ∫i am s„ reiau textul.

îLa solicitarea procurorului, Garda Financiar„ poate s„ efectueze constat„ri cu privire la faptele care constituie Ónc„lc„ri potrivit dispozi˛iilor pe baza c„rora func˛ioneaz„ Garda Financiar„“.

Aceasta este o m„sur„ de cre∫tere a eficien˛ei activit„˛ii de urm„rire penal„. Ce se Ónt‚mpl„? Garda Financiar„ este organul specializat al statului Ón materie de taxe ∫i impozite.

Œn acest moment, dac„ procurorii, deci, Ónainte de adoptarea acestei prevederi, Ón ordonan˛a de urgen˛„, dac„ procurorii aveau nevoie de o constatare referitoare...— de o constatare, nu e Ónvinuire, nu e amend„, nu e titlu, nu e nimic, e o constatare legat„ de taxe ∫i impozite —, nu puteau s„ solicite G„rzii Financiare. G„rzii Financiare Ói po˛i solicita numai un control de fond de la data ultimului control, deci, pe c‚˛iva ani de zile, ceea ce dureaz„ foarte mult ∫i poate s„ treac„ chiar de un an, doi ani de zile, cum arat„ practica. ™i Ón practic„, procurorii se Óndreptau spre exper˛i. Avem corpul exper˛ilor, dar orice expertiz„ trebuie pl„tit„.

Deci eram Ón situa˛ia paradoxal„ Ón care institu˛ia statului specializat„ Ón taxe ∫i impozite nu putea face o constatare, dar procurorul putea apela la un expert. Pe expert Óns„ trebuie s„-l pl„teasc„ evident din bugetul Parchetului, adic„ din banii publici.

Cu aceast„ modificare am dat dreptul procurorului s„ cear„ G„rzii Financiare s„ fac„ o constatare pe o anumit„ chestiune punctual„ Óntr-un dosar. Dac„ persoana cercetat„ nu e de acord cu aceast„ constatare, o poate contesta ∫i poate cere expertiz„ judiciar„.

Deci aceast„ constatare a G„rzii nu are nici o valoare probatorie mai mare dec‚t orice alt mijloc de prob„. Doar Ói d„m voie G„rzii Financiare s„ fac„ un act care s„ fie Ón dosar ∫i care, repet, poate fi constatat de Ónvinuit, de inculpat, de persoana cercetat„ ca orice alt mijloc de prob„.

De asemenea, insist asupra faptului c„ nu e singurul mijloc de prob„ dintr-un dosar. Se coroboreaz„ cu toate celelalte.

Prin urmare, am considerat necesar acest amendament ∫i vreau s„ v„ spun c„ l-am f„cut la cererea practicienilor, at‚t din corpul procurorilor, c‚t ∫i ale G„rzii Financiare, tocmai pentru a-i ajuta Ón munc„, pentru c„, repet, dac„ procurorii, c„ nu au bani s„ pl„teasc„ expertize Ón toate dosarele, cer G„rzii Financiare s„ fac„ o constatare, Ónainte de aceast„ modificare nu se putea face, Garda f„cea un control de fond pe un an, doi, trei care ˛inea nu ∫tiu c‚t. Or, procurorul poate s„ aib„ nevoie de o chestiune punctual„ Óntr-un anumit dosar. Repet, poate fi contestat„ de persoana cercetat„, doar Ói d„m valoare actului G„rzii Financiare ca orice alt„ prob„ Ón dosar.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc, doamna ministru. Stima˛i colegi, revin la propunerea pe care am f„cut-o.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006

V„ mul˛umesc foarte mult.

Doamna senator Norica Nicolai, care este autoarea amendamentului.

Ave˛i cuv‚ntul.

Microfonul 2, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Am propus acest amendament pentru c„ textul care ne-a fost propus prin ordonan˛„ Óncalc„ prevederile art. 112 ∫i 113 din Codul de procedur„ penal„. A solicita constat„ri Ón cadrul procesului penal este o chestiune care este reglementat„ de actualul Cod, Óns„ Ón ni∫te condi˛ii strict prev„zute de lege care vizeaz„ existen˛a unui pericol de dispari˛ie a unor mijloace de prob„ sau de schimbarea unor situa˛ii de fapt ∫i este necesar„ l„murirea urgent„ a unor fapte sau Ómprejur„ri ale cauzei.

Œn aceste condi˛ii, deci, printr-o cale de excep˛ie, legiuitorul d„ posibilitatea ca Ón procesul penal s„ se fac„ o serie de constat„ri care, sigur, au o valoare probant„ Ón procesul penal, Ón raport de celelalte probe existente Ón cauz„.

Art. 113 din Codul de procedur„ penal„ vizeaz„ modul Ón care se reglementeaz„ aceast„ constatare tehnic„, ∫tiin˛ific„ Ón care s-ar putea Óncadra ∫i expertiza G„rzii Financiare, pe chestiuni care ˛in de aplicarea Codului fiscal, de regimul taxelor ∫i impozitelor, activit„˛i reglementate strict de Codul de procedur„ fiscal„.

Dar acela∫i Cod de procedur„ penal„ prevede c„ celui Óns„rcinat cu efectuarea constat„rii nu i se pot delega ∫i nici acesta nu-∫i poate Ónsu∫i atribu˛ii de organ de urm„rire penal„ sau de organ de control.

Spune doamna ministru c„ este posibil„ contestarea de c„tre p„r˛ile implicate Ón procesul penal a acestui act. La fel de posibil„ este ∫i respingerea contesta˛iei ∫i o valoare probant„ cert„ pentru astfel de acte, Ón condi˛iile Ón care nu s-au admis prin modific„rile de la Codul de procedur„ penal„ o serie de garan˛ii procesuale care s„ vizeze un proces echitabil corect, ∫i o serie de acte, care s„ poat„ duce la contestarea actelor ∫i dispozi˛iilor procurorului Ón instan˛„.

Credem c„ independen˛a celor care fac constat„ri, independen˛a exper˛ilor este o garan˛ie procesual„ generat„ ∫i solicitat„ de aplicarea strict„ a Conven˛iei Europene a Drepturilor Omului, ∫i m„ refer la art. 6. Ea Óncalc„ dreptul la un proces echitabil, pentru c„ despre ce echitate poate fi vorba, atunci c‚nd un organ abilitat s„ fac„, Ón conformitate cu legea, controale tematice pe regimul taxelor ∫i impozitelor, care sunt stabilite, controale ale c„ror rezultate sunt stabilite prin procese-verbale ce pot fi atacate Ón instan˛ele judec„tore∫ti pentru

Rug„mintea este... c„ degeaba am stabilit o jum„tate de or„. ™tiu c„ dumneavoastr„, juri∫tii, ne pute˛i ˛ine o diserta˛ie, fiecare, de c‚te patru-cinci ore.

V„ rog eu s„ sintetiza˛i.

Domnul senator Chelaru.

Microfonul 3.

Dau cuv‚ntul la toat„ lumea.

Domnule pre∫edinte, promit c„ o s„ fiu succint ∫i nu va dura dec‚t dou„ minute.

Dac„ privim problema a∫a cum este pus„ Ón ordonan˛„, pare suficient de iste˛ pus„ ca s„ c„dem Ón aceast„ curs„. P‚n„ vine Garda Financiar„, este trimis de procuror s„ constate o evolu˛ie financiar„ sau o anumit„ problem„.

Eu ridic dou„ probleme, vizavi de Ómprejurarea c„ este nevoie de abrogarea acestui text.

1. Procesul-verbal de constatare al G„rzii Financiare nu este un act definitiv. Judecarea asupra lui poate dura doi ani de zile ∫i discut„m de un proces penal Ón care este nevoie de obligativitatea asigur„rii unei celerit„˛i Óntr-o cauz„ penal„. Dac„ eu vin cu acest mijloc de prob„ care este contestat la instan˛„, care este for˛a sa probant„ ∫i p‚n„ la pronun˛area unei hot„r‚ri judec„tore∫ti?

Mai sunt interven˛ii din partea celorlalte grupuri? Nu mai sunt.

Comisia dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu.

Doamna ministru Macovei, mai dori˛i s„ ad„uga˛i ceva?

Microfonul 8.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006

## V„ mul˛umesc.

S-a spus c„ Óncalc„ Codul de procedur„ penal„. Œmi permit s„ contrazic aceast„ afirma˛ie. Œn citatul din 112, 113, Codul de procedur„ penal„, se men˛ioneaz„ Óntre altele posibilitatea efectu„rii unei constat„ri atunci c‚nd este necesar„ l„murirea unei situa˛ii.

Referindu-m„ la celelalte argumente care s-au dat, a∫ vrea s„ mai spun c‚teva lucruri. Acest act de constatare d„ procurorului un indiciu. Nu este singurul mijloc de prob„. Nu are cum s„ creeze o debalansare a probelor. Œi d„ un indiciu. Poate c„ de la indiciul acesta se opre∫te ∫i nu merge mai departe.

De ce s„ fac„ un control de fond sau de ce s„ pl„teasc„ un expert din banii publici c‚nd institu˛ia specializat„ Ón taxe ∫i impozite Ói poate face aceast„ constatare? Mai departe. Procesul-verbal al G„rzii Financiare este atacat Ón instan˛„ atunci c‚nd el stabile∫te contraven˛ii. De pild„, aici nu stabile∫te nimic, nici contraven˛ie, nici infrac˛iune, nu d„ nici amenzi, nu este nici titlu, ci o constatare de specialitate.

Deci nu are de ce s„ fie comparat cu acel procesverbal care stabile∫te o contraven˛ie ∫i care e cu totul altceva, merge pe o alt„ r„spundere ∫i e atacat„ Ón instan˛„.

Repet, suntem Ón situa˛ia paradoxal„ Ón care pl„tim din banii publici exper˛i ca s„ fac„ constat„ri ∫i nu permitem s„ fac„ organului care este specializat pe constat„ri pe taxe ∫i impozite s„ fac„ o constatare. Este un proces-verbal care se pune Ón dosar, nu are nicio valoare mai mare dec‚t at‚t. E coroborat cu celelalte probe.

Repet, am ajuns la aceast„ m„sur„ la solicitarea practicienilor, ∫i ∫ti˛i ce se Ónt‚mpla Ónainte de aceast„ modificare? Garda Financiar„ f„cea o constatare, procurorul se uita la ea ∫i nu o putea pune Ón dosar, scotea bani din bugetul public ca s„ comande expertize ca s„ refac„ ∫i s„ ajung„ la aceea∫i concluzie cu Garda Financiar„.

Asta se Ónt‚mpl„ dac„ Ól elimina˛i.

Mul˛umim foarte mult.

Doamna ministru ne-a˛i b„gat Óntr-o cea˛„ teribil„, ∫tiam c„ Óntotdeauna institu˛ia expertului autorizat este cea care...

Dar se pl„te∫te.

... poate s„ dea, dar, m„ rog, nu m„ bag, c„ nu m„ pricep.

Stima˛i colegi, v„ rog, s„ nu deviem.

Trebuie s„ supun la vot dac„ vrem s„ continu„m dezbaterile dar, pentru c„ trebuie s„ lu„m o decizie, rug„mintea este s„ ne Óncadr„m Ón dou„ minute.

Domnul T„r„cil„, dup„ care domnul Eckstein, pentru c„, totu∫i, trebuie s„ vota˛i Ón cuno∫tin˛„ de cauz„. Aceasta este singura problem„.

Microfonul 3, v„ rog!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Promit doar un minut. De altfel sunt ∫i bolnav, nu pot s„ vorbesc!

Am fost nevoit Óns„ s„ vin la microfon, datorit„ afirma˛iilor f„cute de doamna ministru Ón plenul Senatului, Ón sensul c„, potrivit textului de lege care ni se cere s„ fie votat, ar fi vorba de o simpl„ verificare f„cut„ de Garda Financiar„.

1. Eroare! Ca procurorul s„ poat„ dispune, ar trebui s„ ne g„sim Ón prezen˛a unui proces penal, pentru c„ altfel ar fi un abuz din partea unui procuror s„-∫i permit„ s„ dea dispozi˛ii G„rzii Financiare s„ verifice un agent economic.

2. A˛i Ónscris Ón text ∫i v„ rog s„ observa˛i Ón partea final„ c„ acest proces-verbal nu reprezint„ un simplu indiciu, ci... din ordonan˛„, procesul-verbal..., Óntocmit de gardian, î...Óntocmind proces-verbal care constituie mijloc de prob„, potrivit legii.“

Dac„ dumneavoastr„ aprecia˛i c„ un astfel de procesverbal este doar un indiciu, atunci spune˛i-o expres Ón lege: îconstituie doar indicii care trebuie s„ fie coroborate de c„tre... cu alte mijloace de prob„“, s„ v„ vedem dac„ pute˛i s„ face˛i lucrul acesta.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Eckstein Kovács Péter, microfonul 7, v„ rog.

O singur„ l„murire, domnule pre∫edinte, cu privire la discu˛iile care s-au purtat Ón comisie ∫i, Óntr-adev„r, s-a prelevat, practic, aceast„ latur„ financiar„ a cauzei, c„ s-ar putea s„ aduc„ economii statului, or textul ordonan˛ei este pentru realizarea unor m„suri necesare Ón procesul de integrare european„ ∫i cred c„ simpla economisire a unor fonduri nu cred c„ este o m„sur„ necesar„ Ón procesul de integrare european„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

La celelalte mai sunt interven˛ii, doamna ministru?

Nu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, nu mai avem alte interven˛ii. Aten˛ie, legea are caracter organic.

Voi supune votului dumneavoastr„ raportul cu cele opt amendamente admise.

Un amendament a fost respins, l-am ∫i votat, au r„mas practic ∫apte amendamente.

V„ rog s„ vota˛i raportul comisiei, stima˛i colegi. Legea are caracter organic. Rog toat„ lumea s„ voteze.

V„ rog s„ vota˛i.

Stima˛i colegi, prea mult„ g„l„gie Ón sal„...

Reiau votul. V„ rog foarte mult s„ l„sa˛i telefoanele mobile, domnilor colegi.

Relu„m votul pe raport, cu amendamentele admise. Numai o secund„, pentru c„ trebuie s„ reintroducem Ón calculator.

Supun acum votului dumneavoastr„ proiectul de lege. V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.

Rog to˛i domnii senatori s„ voteze!

Cu 67 voturi pentru, 16 voturi Ómpotriv„ ∫i 7 ab˛ineri, proiectul de lege de aprobare a ordonan˛ei a fost respins.

Vota˛i raportul, nu vota˛i legea, v„ rog.

List„!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Liste pentru liderii grupurilor parlamentare! Doamna ministru, v„ mul˛umim foarte mult.

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea ∫i completarea unor acte normative din domeniul propriet„˛ii.

Suntem Ón faza votului pe raport.

V„ rog, votul pe raport, domnilor colegi.

Legea are caracter organic.

V„ rog s„ lua˛i loc Ón b„nci ∫i s„ m„ urm„ri˛i, stima˛i colegi.

V„ rog s„ vota˛i.

Procedur„, domnule pre∫edinte! V„ rog, a∫ dori s„ iau cuv‚ntul numai pu˛in.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog, pe procedur„. Domnul Vasilescu, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Gavril„ Vasilescu**

**:**

Doamnelor ∫i domnilor senatori, v-a∫ ruga, este vorba despre o lege organic„.

V„ rog, suntem 90 persoane, s-a ar„tat c„ au votat 77 persoane ∫i v-a∫ ruga foarte mult s„ fi˛i de acord s„ refacem votul respectiv.

Este o lege organic„, la punctul nr. 10 din ordinea de

zi.

Nu s-a auzit!

Nu s-a auzit?

Punctul 10 din ordinea de zi.

Un argument Ón plus, domnule pre∫edinte, pentru c„ nici nu s-a auzit, colegii nu au fost aten˛i. V„ rog foarte mult s„ refacem votul pe acest raport.

Stima˛i colegi, acum se aude?

Da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Urm„ri˛i-m„, v„ rog.

Suntem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea ∫i completarea unor acte normative din domeniul propriet„˛ii, lege organic„. A avut Ón spate 5 amendamente admise, 20 amendamente respinse, le-am dezb„tut pe fiecare dintre ele.

Avem de dat vot final pe raport ∫i vot final pe lege.

Voi supune votului dumneavoastr„ raportul, cu amendamentele pe care le-am acceptat.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 71 voturi pentru, 15 voturi Ómpotriv„, 3 ab˛ineri, s-a adoptat.

Supun...

Domnule Chelaru, v„ rog foarte mult s„ m„ urm„ri˛i cinci minute... Nu v„ cer mult... Nu v„ cer prea mult cinci minute.

Liste!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Liste pentru liderii grupurilor parlamentare, v„ rog. Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2005 privind protec˛ia mediului. V„ aten˛ionez c„ legea are caracter organic.

Avem vot final pe raport ∫i vot final al legii.

Am avut 32 amendamente admise, 72 amendamente respinse, dintre care s-au mai acceptat unele Ón dezbateri.

List„!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, trecem la punctul 12 din ordinea de zi, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea unor prevederi privind func˛ia public„, lege organic„. Am avut raport de respingere.

s-a adoptat raportul de respingere, legea a fost respins„.

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Legea pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calit„˛ii educa˛iei. Avem reexaminare.

Suntem pe vot final favorabil. Mai ave˛i de ad„ugat ceva?

Nu mai sunt dezbateri, dar dac„ dori˛i, Óntr-un minut, v„ rog s„ ne pune˛i Ón tem„.

Ave˛i cuv‚ntul.

Microfonul 6, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ dori doar o simpl„ not„ din partea comisiei, v„

rog.

Œn anexa cu amendamentele admise la raportul comun, la pozi˛ia 5 din raport, art. 19 alin. 7, Ón coloana a treia îText adoptat de comisii“, se va scrie îtext nemodificat“, Ón loc de îse elimin„“.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

S-a Ón˛eles.

Este raport favorabil, cu 16 amendamente admise ∫i cu aceast„ corec˛ie care s-a men˛ionat Ón˛eleg c„ toat„ lumea a fost de acord aici.

La punctul 14 din ordinea de zi, avem Legea pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului.

Avem raport de respingere.

Stima˛i colegi, trecem la propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 752/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Academiei Rom‚ne.

A, 15, este tot organic„. Scuza˛i-m„...

Trecem la punctul 15, propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Pesac, jude˛ul Timi∫.

De fapt, domnul S‚rbu ∫i-a retras aceast„ ini˛iativ„, dar, Óntruc‚t a intrat pe procedur„,

Trecem la punctul 8, propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 752/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Academiei Rom‚ne.

Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport ∫i Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital — raport comun.

Propunerea legislativ„ dore∫te s-o sus˛in„ domnul academician Basgan.

Domnule pre∫edinte, v„ salut„m. Foarte pe scurt, v„ rog.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule Basgan.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat Senat,

Propunerea legislativ„ are ca obiect reglementarea modific„rii art. 10, Ón sensul de a majora cuantumul indemniza˛iei lunare brute a membrilor academiei la 3.000 RON. Legea este avizat„ de Guvern, de forul legislativ, comisiile de specialitate.

Legea are caracter ordinar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006 Este o problem„ Ón leg„tur„ cu amendamentele. Suntem de acord cu amendamentele propuse de comisie, cu excep˛ia amendamentului de la art. 10 punctul 4, la care solicit„m eliminarea acestuia.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnule pre∫edinte Vosganian, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comun.

Domnule pre∫edinte,

Doresc s„ amintesc plenului c„ aceast„ ini˛iativ„ este rodul unui acord Óntre toate grupurile parlamentare ∫i, Ón consecin˛„, printre ini˛iatori, ve˛i reg„si reprezentan˛i ai tuturor grupurilor parlamentare. Am convenit o seam„ de amendamente cu Guvernul ∫i cu Academia Rom‚n„. Suntem de acord cu aceast„ propunere f„cut„ de grupul de ini˛iatori ∫i Ónsu∫it„ ∫i de academie, ∫i de Guvern, legat„ de eliminarea unuia dintre amendamentele pe care le-am inclus Ón raport.

Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt. Domnul senator Mihai Ungheanu. Microfonul nr. 2, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Iau cuv‚ntul doar pentru a spune c„ a fost un act de voin˛„ colectiv„ a Senatului, liderii s-au Ón˛eles Óntre ei, numai c„, dac„ noi vom l„sa acel amendament de la art. 10 alin. 4, Ónseamn„ c„ ini˛iativa a fost f„cut„ degeaba. Este un amendament care anuleaz„ buna inten˛ie a Senatului ∫i a liderilor grupurilor parlamentare. Asta voiam s„ spun.

Este bine venit„ pozi˛ia noastr„, dar acest amendament poate s„ dizolve tot ceea ce am Óncercat.

Mul˛umesc foarte mult. Mai sunt interven˛ii? Nu mai sunt. Domnul senator Adrian P„unescu.

Domnule pre∫edinte, de unde reiese c„ atunci c‚nd cer eu cuv‚ntul nu mai e nimeni?

Sunt, Ómpreun„ cu dumneavoastr„ to˛i, de acord cu aceast„ ini˛iativ„. Ea este un semn pozitiv, t‚rziu, dar pozitiv, Ón respect pentru cel mai Ónalt for ∫tiin˛ific al ˛„rii. Absolut de acord ∫i cu observa˛ia domnului senator Ungheanu, c„ amendamentul Ónsu∫it trebuie respins, ∫i a∫ zice ca legea s„ intre Ón vigoare de la 1 iulie 2006, nu de la 1 ianuarie 2007. ™i c‚nd spun asta, m„ g‚ndesc cu deosebire la v‚rsta celor pentru care e f„cut„ legea. La ei v‚rsta e at‚t de Ónaintat„, la ace∫ti oameni bravi, la ace∫ti eminen˛i cet„˛eni ai Rom‚niei,

Ónc‚t cred c„ este obligatoriu ca dreptatea s„ vin„ c‚t mai cur‚nd. Nimic nu ne-ar Ómpiedica s„ punem aceast„ dat„, 1 iulie 2006.

™i, repet, sunt de acord cu scoaterea amendamentului la care s-a referit ∫i domnul Vosganian.

V„ aten˛ionez c„ mai avem 4 minute s„ vot„m aceast„ lege.

Œn aceste 4 minute, domnule pre∫edinte, voi g„si vremea unei respira˛ii pozitive, afirmative de solidaritate cu aceast„ lege inspirat„.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul Vosganian... Un minut, v„ rog.

## Stima˛i colegi,

Œn leg„tur„ cu termenul 1 ianuarie 2007 a fost un amendament pe care noi l-am respins ∫i socotim corect ca legea s„ intre Ón vigoare Ón momentul c‚nd va fi promulgat„.

™i, Ón Óncheiere, a∫ vrea s„ felicit pe reprezentan˛ii Academiei. Se s„rb„toresc zilele urm„toare 140 de ani de la Ónfiin˛area acestui for ∫tiin˛ific.

Mul˛umesc foarte mult.

Da, domnule Mih„escu, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul. V„ rog, foarte pe scurt.

## Stima˛i colegi,

Foarte mul˛i dintre dumneavoastr„, probabil, Ón cur‚nd o s„ sta˛i pe b„ncile Academiei. Nu pentru asta v„ rog s„ sus˛ine˛i aceast„ propunere, ci pentru faptul c„ cei care sunt academicieni sunt, Óntr-adev„r, eminen˛a culturii rom‚ne∫ti, iar acest articol 10 alin. 4 trebuie neap„rat respins, pentru c„, pun‚nd oamenii ace∫tia Ón v‚rst„ s„ pl„teasc„ C.A.S., le lu„m ceea ce le d„m, o s„ aib„ mai pu˛in dec‚t au ast„zi.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul pre∫edinte Eugen Simion. Microfonul nr. 8.

## **Domnul Eugen Simion** _— pre∫edintele Academiei Rom‚ne_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Nu vreau s„ spun dec‚t o singur„ propozi˛ie: sunt at‚t de satisf„cut ∫i de mul˛umit c„ v-a˛i mi∫cat at‚t de repede ∫i mai ales c„ Ón sprijinul Academiei toate partidele parlamentare au concurat ∫i s-au armonizat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006 Eu v„ mul˛umesc foarte mult Ónainte de vot ∫i, dup„ aceea, v„ mul˛umesc din nou.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, v„ consult dac„ se mai sus˛ine amendamentul respins. Nu se mai sus˛ine.

Stima˛i colegi, avem 4 amendamente admise. V„ rog foarte mult s„ m„ urm„ri˛i.

Avem un amendament la pozi˛ia 3, art. 10, la care s-a referit ∫i ini˛iatorul, ∫i dumneavoastr„, Ón lu„rile de cuv‚nt. Este vorba de pozi˛ia 3, art. 10 alin. 4. Propunerea ini˛ial„ era urm„toarea: îIndemniza˛iile prev„zute la alin. 1 ∫i 3 se iau Ón calculul pensiei de stat...“, iar amendamentul f„cut era c„ asupra indemniza˛iilor prev„zute se datoreaz„ contribu˛ia de asigur„ri sociale de stat.

Eu o s„

Acum

- ™i amendamentul acela?

Ultimul a fost respins. Este acela respins.

- ™i c‚nd intr„ Ón vigoare?

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Va intra Ón vigoare la 3 zile dup„ publicarea Ón îMonitorul Oficial“.

V„ rog s„ vota˛i. V„ rog s„ vota˛i raportul.

Cu 69 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, s-a adoptat.

-

- 5 ab˛ineri, s-a adoptat.

V„ rog s„ r„m‚ne˛i Ón b„nci. Mai avem dou„ minute. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 3/2006 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anul 2006 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ pentru personalul

contractual din sectorul bugetar ∫i personalului salarizat potrivit anexelor nr. II ∫i III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ Ón sectorul bugetar ∫i a indemniza˛iilor pentru persoanele care ocup„ func˛ii de demnitate public„.

Rog, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, domnul Aron Popa.

- Domnul secretar de stat C„t„lin D„nil„. Microfonul nr. 10, v„ rog.

Ave˛i un minut s„ face˛i o prezentare sintez„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Domnilor senatori,

Supunem spre aprobare Senatului proiectul de Lege privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anul 2006 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ pentru personalul contractual din sectorul bugetar ∫i personalului salarizat potrivit anexelor nr. II ∫i III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ Ón sectorul bugetar ∫i a indemniza˛iilor pentru persoanele care ocup„ func˛ii de demnitate public„.

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte Aron Popa, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

Domnule pre∫edinte, noi am Óntocmit un raport suplimentar, pentru c„, dup„ ce am dezb„tut pe fond proiectul de lege, au ap„rut c‚teva neconcordan˛e Óntre salarizarea dirijorilor ∫i instrumenti∫tilor.

De asemenea, a fost o propunere ca viceliderii grupurilor parlamentare ∫i secretarii grupurilor parlamentare s„ fie salariza˛i la nivelul vicepre∫edin˛ilor ∫i secretarilor de comisie. Noi am Óntocmit acest raport suplimentar ∫i avem un aviz favorabil din partea comisiei.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc. Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Œn˛eleg c„ nu.

## **Domnul Gheorghe Funar**

**:**

Domnule pre∫edinte...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

P„i nu avem amendamente, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe Funar**

**:**

Ba da, sunt.

N-avem amendamente admise. Domnul Funar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A∫ vrea s„ v„ informez c„ am depus Ón jur de 30 de amendamente la acest proiect de lege. Se face referire Ón raportul comisiei, dar ele nu v-au fost prezentate ∫i, ca atare, nu le putem dezbate. Respect‚ndu-se Regulamentul Senatului, v„ propun, domnule pre∫edinte ∫i onorat Senat, s„ vota˛i pentru retrimiterea la comisie, s„ se analizeze ∫i aceste amendamente, s„ se vin„ Ón fa˛a dumneavoastr„. Acestea privesc inclusiv c‚∫tigurile membrilor Guvernului ∫i ale altor categorii de bugetari.

Domnul pre∫edinte Aron Ioan Popa.

## Onorat Senat,

Noi am primit amendamentele la acest proiect de lege Ón termenul prev„zut de Biroul permanent. Œn momentul Ón care l-am discutat pe fond, aici, Ón plenul Senatului, o coleg„ a noastr„, doamna senator Maria Petre, a solicitat retransmiterea la comisie, pentru a corela salariul dirijorului cu salariile instrumenti∫tilor.

De asemenea, a f„cut propunerea Ón plen, avem stenograma, ca indemniza˛ia viceliderilor ∫i secretarilor de grup parlamentar s„ fie la nivelul vicepre∫edin˛ilor ∫i secretarilor de comisie. Aceste dou„ solicit„ri ne-au fost transmise de c„tre Biroul permanent, le-am luat Ón discu˛ie ∫i nu am revenit cu amendamentele pe care le-au depus ceilal˛i colegi senatori, pentru c„ erau cu termenul stabilit ∫i acest termen a fost dep„∫it.

Plenul a aprobat retransmiterea la comisie pentru dou„ obiective, cele pe care vi le-am enumerat, de aceea n-au fost luate Ón calcul.

V„ mul˛umesc.

Deci, domnule pre∫edinte, Óntrebarea este urm„toarea: s-au f„cut, Ón˛eleg — domnul senator Gheorghe Funar Ómi spune — 30 de amendamente care nu se reg„sesc Ón anex„. A∫a este?

Domnule pre∫edinte, pe 22 februarie era termen de depunere a amendamentelor. Conform regulamentului, am luat Ón dezbatere toate amendamentele depuse p‚n„ la aceast„ dat„, am Óntocmit un raport, iar plenul, c‚nd s-a discutat pe fond, a solicitat retransmiterea la comisie pentru dou„ lucruri: corelarea la dirijori ∫i la vicelideri. De asta nu am luat Ón calcul amendamentele, c„, altfel, de c‚te ori se retransmite la comisie pentru un obiectiv sau dou„, lu„m Ón calcul zeci de amendamente.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Eu v„ Ón˛eleg. Suntem Óntr-o situa˛ie delicat„. Nu putem decide acum, nu avem solu˛ie.

Este dreptul senatorului, a f„cut amendamente,

trebuie s„ se reg„seasc„ Ón anex„ ∫i s„ fie discutate. Este adev„rat c„ domnul senator Funar — cum a operat? — a luat anexele ∫i a spus: unul 12.000, altul 15.000 ∫i altul nu ∫tiu ce... Este foarte complicat pe o scar„ de acest gen.

Domnul senator Gheorghe Funar a acceptat, va mai analiza Ónc„ o dat„ ∫i, dac„ e cazul, vine cu o ini˛iativ„...

V„ rog s„ vota˛i, stimate colege ∫i stima˛i colegi.

Cu 66 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„, o ab˛inere, s-au adoptat ∫i raportul, ∫i proiectul de lege. V„ mul˛umesc foarte mult.

Trecem, stimate colege ∫i stima˛i colegi, la Óntreb„ri, interpel„ri.

Invit pe domnul senator Dan Gabriel Popa, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Are o Óntrebare.

Este aici?

Nu, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Bine, a∫tept„m dou„ minute.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ rog s„ ne l„sa˛i s„ continu„m lucr„rile! Deci, nu pute˛i sta cu servieta Ón m‚n„. Ori pleca˛i, ori r„m‚ne˛i s„ pune˛i Óntreb„ri ∫i s„ face˛i interpel„ri. V„ rog foarte mult!

Vreau s„ v„ anun˛ Ónc„ o dat„, v„ rog s„ m„ urm„ri˛i: tot Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. are la dispozi˛ie 10 minute pentru Óntreb„ri ∫i interpel„ri; Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, 9 minute. A∫adar, la Óntreb„rile ∫i interpel„rile pe care le formula˛i, trebuie s„ v„ Óncadra˛i Ón 9 minute, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, 5 minute; Grupul parlamentar al Partidului Conservator, 3 minute; Grupul parlamentar al U.D.M.R., 3 minute; independen˛ii, dou„ minute.

V„ spun acest lucru, deoarece c‚te un coleg vine cu c‚te dou„, trei odat„ ∫i ocup„ tot acest timp.

Domnul senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, v„ rog, ave˛i dou„ Óntreb„ri. Foarte pe scurt, o jum„tate de minut, ca s„ nu ocupa˛i timpul celorlal˛i.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Gheorghe Dobre, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.

Pe drumul na˛ional V‚r∫ani de Brad, la mijlocul localit„˛ii Sintea Mare, jude˛ul Arad, se g„se∫te un pod care produce, an de an, inunda˛ii. Fenomenul a ap„rut odat„ cu asfaltarea drumului na˛ional. S-au f„cut mai multe m„sur„tori topografice, din care a reie∫it c„ ar fi vorba de ni∫te necorel„ri de cote.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006 Domnule ministru, Óntrebarea mea este: c‚nd se va rezolva aceast„ situa˛ie de c„tre Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale, Sec˛ia Arad, astfel Ónc‚t apele s„ nu mai inunde gospod„riile din vecin„tatea podului din mijlocul comunei Sintea Mare.

A doua Óntrebare este adresat„ doamnei ministru Sulfina Barbu.

An de an, proprietarii de terenuri agricole ∫i p„duri de pe raza comunei Sintea Mare, jude˛ul Arad, se confrunt„ cu o problem„ deosebit de grav„ legat„ de cre∫terea apelor r‚ului Teuz. Cauza acestor inunda˛ii dese este lipsa unei por˛iuni din digul de pe partea dreapt„ a r‚ului Teuz, de la Sintea Mare spre ™erp„u∫i, pe o lungime de circa 2 kilometri. Toate demersurile f„cute de locuitori ∫i autorit„˛i Ón decursul timpului de construire a acestui dig s-au soldat cu un e∫ec.

Doamna ministru, Óntrebarea mea este: c‚nd ∫i cum va interveni ministerul pe care Ól conduce˛i Ón construirea digului de pe malul drept al r‚ului Teuz, Ón zona Sintea Mare.

Solicit r„spuns scris ∫i oral la ambele Óntreb„ri. Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat mai are 8 minute.

Domnul Dan Gabriel Popa, Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Microfonul 2, v„ rog.

Mul˛umesc.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru al s„n„t„˛ii, Eugen Nicol„escu.

Spitalul municipal Arge∫, din municipiul Pite∫ti, s-a num„rat printre spitalele la care, Ón urma controalelor comisiilor mixte M.S.-C.N.A.S. din luna decembrie 2005, s-a revocat at‚t consiliul de administra˛ie, c‚t ∫i comitetul director. Principalul motiv pentru care s-au luat aceste m„suri, apreciate pozitiv la momentul respectiv, a fost existen˛a unei datorii impresionante de circa 20.000.000 RON, Ón condi˛iile acord„rii de servicii medicale spitalice∫ti, f„r„ ca unitatea respectiv„ s„ de˛in„ autoriza˛ie sanitar„ de func˛ionare.

Noua echip„ de conducere a analizat Ón am„nunt cauzele care au dus la aceast„ situa˛ie, Óntocmindu-se un plan de m„suri pentru o mai bun„ func˛ionare a spitalului.

La data de 15 martie 2006, Spitalul municipal Arge∫ Ónregistreaz„ datorii Ón sum„ de 19.115.760 RON, preponderente fiind datoriile cu medicamente, materiale sanitare ∫i reactivi.

Domnule ministru, pentru aceste motive, v„ adresez Óntrebarea: dac„ ∫i Ón ce form„ legal„ poate beneficia Spitalul municipal Arge∫ de acordarea unei sume suplimentare pentru achitarea datoriilor din anii preceden˛i.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Gheorghe Funar, Óntrebare.

Domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, ave˛i 5 minute tot grupul ∫i sunt vreo 20 de Óntreb„ri ∫i interpel„ri, dar pe care s„ le Óncadra˛i Ón 5 minute. Asta-i via˛a!

V„ rog.

Am o Óntrebare adresat„ domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

Œn localitatea Runcu, jude˛ul Gorj, din cauza alunec„rilor de teren din ultima perioad„, situa˛ia localnicilor este deosebit de grea. Au fost afectate foarte multe case, sunt oameni care nu dispun de o situa˛ie material„ foarte bun„ ∫i necesit„ un ajutor pentru refacerea gospod„riilor, alunec„rile de teren afect‚nd, Ón continuare, localit„˛ile jude˛ului, ∫i nu s-a f„cut nimic pentru stoparea acestui fenomen.

Domnule ministru, v„ solicit s„ reanaliza˛i situa˛ia creat„ Ón localitatea sus-men˛ionat„ ∫i s„ m„ informa˛i Ón leg„tur„ cu m„surile pe care inten˛iona˛i s„ le lua˛i pentru rezolvarea situa˛iilor localnicilor din Runcu.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ rog, domnul senator Angel TÓlv„r, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, microfonul 3.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am dou„ Óntreb„ri, prima adresat„ domnului Mihail H„rd„u, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.

Inspectoratul ™colar Jude˛ean Vrancea a Óntocmit ∫i a transmis spre aprobare Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii o list„ cu 74 de dasc„li vr‚nceni cu rezultate meritorii Ón vederea acord„rii unor premii Ón bani. Av‚nd Ón vedere c„ aceea∫i list„ a fost trimis„ c„tre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i Ón anul 2005, c‚nd, din cauza fondurilor insuficiente, profesorii cu rezultate notabile nu au putut fi premia˛i, v„ Óntreb: pentru a evita producerea unei situa˛ii similare celei care a avut loc Ón anul 2005, ave˛i Ón vedere alocarea Ón acest an a unor fonduri pentru suplimentarea bugetelor unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt pentru acordarea acestor premii?

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris.

Mai am o Óntrebare adresat„ domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor, c„ruia Ói mul˛umesc pentru promptitudinea cu care mi-a r„spuns p‚n„ acum. Conform declara˛iilor publice ale prefectului jude˛ului Vrancea, Ion Oprea, Ón acest moment, autorit„˛ile publice din jude˛ nu pot face fa˛„ unui nou val de inunda˛ii. Motivul este dotarea absolut insuficient„, existent„ la nivelul sistemului de gospod„rire a apelor Vrancea, al Inspectoratului Jude˛ean pentru Situa˛ii de Urgen˛„ Vrancea, precum ∫i al prim„riilor din jude˛.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006 Av‚nd Ón vedere aspectele prezentate mai sus, v„ Óntreb: care sunt m„surile concrete pe care le ave˛i Ón vedere pentru Ómbun„t„˛irea urgent„ a dot„rii cu mijloace de interven˛ie specifice a institu˛iilor care au responsabilit„˛i Ón domeniul prevenirii ∫i al interven˛iei Ón caz de calamit„˛i naturale?

Solicit r„spuns scris.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Legea nr. 290/2003 privind acordarea de desp„gubiri ∫i compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile proprietate personal„ r„mase Ón Basarabia, Bucovina de Nord ∫i f nutul Her˛a, de∫i normele metodologice pentru aplicarea acestei legi au fost elaborate Ón august 2004, nici p‚n„ Ón acest moment nu poate fi pus„ Ón aplicare, pe motiv c„ ministerul de resort nu a stabilit Ónc„ pre˛urile pentru evaluarea terenurilor.

C‚nd crede˛i c„ se vor finaliza pre˛urile terenurilor ∫i detaliile necesare pentru aplicarea Legii nr. 290/2003? Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prima Óntrebare este adresat„ ministrului transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului, domnul Gheorghe Dobre.

V„ solicit s„-mi comunica˛i care este strategia de dezvoltare a turismului Ón perioada 2006-2008, la nivelul Óntregii ˛„ri ∫i Ón jude˛ele din Transilvania.

De asemenea, v„ solicit s„-mi comunica˛i care a fost gradul mediu de ocupare a hotelurilor din jude˛ele men˛ionate Ón aceast„ Óntrebare.

Cea de-a doua Óntrebare este adresat„ ministrului economiei ∫i comer˛ului, domnului Ioan Codru˛ ™ere∫.

V„ solicit s„-mi comunica˛i, pe fiecare an Ón parte din perioada 1990-2005, ce cantitate de bu∫teni ∫i cherestea s-a exportat Ón Ungaria.

De asemenea, v„ solicit s„-mi comunica˛i care firme rom‚ne∫ti sau cu capital rom‚no-maghiar s-au situat Ón primele 50 Ón ceea ce prive∫te exportul de material lemnos Ón Ungaria.

Solicit r„spunsurile scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

V„ rog, microfonul 3.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea mea este adresat„ pre∫edintelui A.V.A.S., domnul R„zvan Or„∫anu, ∫i vizeaz„ activitatea postprivatizare la S.C. Celhart Donaris — S.A., dac„ s-a analizat aceast„ activitate ∫i care sunt concluziile.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Ioan Corodan, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

V„ rog, microfonul 1.

Mul˛umesc.

Am o Óntrebare adresat„ domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

Domnul senator Ion Toma, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

V„ rog, microfonul 4.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii.

Domnule ministru, Ón prezent, Ón unit„˛ile sanitare cu paturi, normarea personalului medical se face conform Ordinului ministrului s„n„t„˛ii nr. 208/17.05.2003. De exemplu, pentru o sec˛ie de O.R.L. normarea este de un medic la trei paturi ∫i un asistent la opt paturi.

Œn Uniunea European„ nu exist„ acest gen de normare, medicii ∫i asisten˛ii medicali sunt angaja˛i Ón func˛ie de necesit„˛ile specialit„˛ii ∫i de eficien˛a structurii respective. Exist„ o normare general„ care permite unui manager s„ decid„ unde are nevoie de personal ∫i c‚nd.

Angajarea personalului se face prin contracte individuale de munc„, pe termene determinate, contribuind la economisirea de fonduri.

No˛iunea de îmedicul X are Y paturi“ trebuie Ónlocuit„ cu îmedicul X are Y bolnavi“.

V„ Óntreb, domnule ministru, c‚nd se va modifica acest gen de normare la num„rul de paturi, care aduce grave prejudicii activit„˛ii din spitale ∫i Óncadr„rii cu personal, cresc‚nd nejustificat cheltuielile.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

Domnul senator Petru Stan, Grupul parlamentar al P.R.M. Microfonul nr. 1.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu T„riceanu.

Conform principiului transparen˛ei Ónscris Ón Programul de guvernare, v„ solicit s„-mi comunica˛i dac„ sunt sau nu adev„rate informa˛iile ap„rute recent Ón presa central„ cu privire la ultimul tun, respectiv la preocup„rile Guvernului legate de v‚nzarea multor imobile aflate Ón administrarea Regiei Autonome a Patrimoniului ∫i Protocolului de Stat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006 Œn cazul Ón care se confirm„ ∫tirile ap„rute Ón pres„, v„ solicit s„-mi comunica˛i care imobile sunt preg„tite pentru a fi v‚ndute, cui vor fi v‚ndute, la ce pre˛uri ∫i prin ce procedur„ legal„.

V„ mul˛umesc.

Petru Stan, circumscrip˛ia electoral„ S„laj.

Mul˛umesc. Domnul senator Petre Daea, o Óntrebare. Microfonul nr. 3, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Senatului. Œntrebarea mea este adresat„ domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.

Cu respectul cuvenit, domnule ministru, v„ adresez urm„toarea Óntrebare: care sunt realiz„rile din Programul Na˛ional de Œmbun„t„˛ire a Paji∫tilor, din anul 2005, ∫i ce m„suri sunt prev„zute pentru anul 2006?

Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Doamna senator Verginia Vedina∫ este?

Da, domnule pre∫edinte.

V„ rog, microfonul nr. 1.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntreb„rile mele sunt adresate domnului ministru delegat pentru lucr„ri publice ∫i amenajarea teritoriului Borbély László ∫i vizeaz„ o situa˛ie dintr-o comun„ din jude˛ul Bihor, comuna Pomezeu.

Œntr-o prim„ Óntrebare Ói solicit domnului ministru s„ Ómi comunice ∫i s„ m„ sprijine, Ón acela∫i timp, Ón ceea ce prive∫te solu˛ionarea unor probleme cu care a fost sesizat printr-o adres„, din data de 4 ianuarie 2006, privind modernizarea unui drum comunal, alimentarea cu ap„ ∫i prelungirea unei coloane existente Ón sate apar˛in‚nd comunei.

Printr-o alt„ Óntrebare Ói solicit aceluia∫i domn ministru s„ ne sprijine pentru solu˛ionarea unui aspect legat de construirea unei s„li de sport Ón comuna Pomezeu, solicitare care a fost adresat„ Companiei Na˛ionale de Investi˛ii ∫i pentru care, p‚n„ acum, nu s-a primit nici un r„spuns.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Adrian P„unescu.

Sunt, domnule pre∫edinte, mai multe lucruri care ne fr„m‚nt„, ∫i una dintre Óntreb„ri este aceasta:

Am aflat c„ Rom‚nia este ˛ara care export„ energie electric„ la un pre˛ foarte sc„zut, prin Societatea îHidroelectrica“.

Œntrebarea mea este dac„ nu cumva ar fi mai inteligent din partea noastr„ s„ reimport„m energia electric„ pe care o export„m la pre˛uri mici, spre a putea veni ∫i noi mai aproape de pre˛ul firesc al energiei electrice pe pia˛a Estului.

O a doua Óntrebare.

Zilele trecute, Óntr-un dialog cu ascult„torii, la o emisiune radiodifuzat„, am aflat, de la mai mul˛i profesori din ˛ar„, c„, p‚n„ Ón acest moment, nu s-a finalizat plata restan˛elor b„ne∫ti cuvenite dasc„lilor.

Care este, domnule prim-ministru, situa˛ia de fapt a acestor restan˛e, cine poart„ vina pentru privarea corpului profesoral de drepturile care i se cuvin ∫i c‚nd se va finaliza plata acestor drepturi? C‚t Ói vom mai batjocori pe ace∫ti apostoli ai credin˛ei?

Pot s„ pun ∫i problemele tip interpelare?

Spune˛i-le, v„ rog. V„ ascult„m. Intr„m pe interpel„ri.

Œn urm„ cu mai mul˛i ani, profesorul Radu Rey a pus bazele, Ón cadrul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Agen˛iei Na˛ionale a Muntelui, institu˛ie pe care a condus-o cu succes, Ón scopul de a contribui la protejarea muntelui rom‚nesc, la Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de via˛„ ale celor ce locuiesc Ón aceste zone ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, pentru o mai bun„ cunoa∫tere, Ón afara grani˛elor ˛„rii, a poten˛ialului turistic ∫i economic al Carpa˛ilor.

Œn acest moment, toate eforturile depuse de Radu Rey, dup„ circa patru decenii de d„ruire fa˛„ de aceast„ cauz„, Ón condi˛iile tuturor sistemelor sociale care au existat Ón Rom‚nia, se v„d irosite din cauza faptului c„ agen˛ia pe care a condus-o a fost desfiin˛at„, iar el marginalizat total.

Care este, domnule prim-ministru, strategia Guvernului cu privire la protejarea ∫i dezvoltarea zonei montane din Rom‚nia? Inunda˛iile de la ∫es nu sunt chiar lipsite de leg„tur„ cu situa˛ia muntelui.

De asemenea, care este situa˛ia institu˛ional„ a forului care se ocupa, p‚n„ nu demult, de îproblemele muntelui“? Ce a˛i f„cut cu omul remarcabil Radu Rey, cel ce ∫i-a d„ruit via˛a acestei cauze a muntelui rom‚nesc?

™i ultima interpelare: Raportul Word Travel — Tourism Council men˛ioneaz„ c„ turismul rom‚nesc se afl„ pe locul 162, din 174 de ˛„ri, din punctul de vedere al contribu˛iei acestui sector la produsul intern brut.

Acela∫i raport subliniaz„ c„ îpercep˛ia Rom‚niei ca destina˛ie turistic„ a fost subminat„ de imaginile cu s„raci, orfani ∫i degradarea mediului“.

Care este, domnule prim-ministru, strategia actualului Guvern de relansare a turismului rom‚nesc?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006 ™i o ultim„ Óntrebare pe care o adresez direct domnului ministru al administra˛iei ∫i internelor Vasile Blaga, fa˛„ de faptul c„ am o simpatie special„ pentru dumnealui: cum se poate, domnule ministru, ie∫i din acest co∫mar pe care l-am tr„it cu to˛ii la Constan˛a, ieri?!

Nu se poate spune c„ nu au f„cut nimic oamenii aceia, au f„cut r„u. Nu se poate spune, Óns„, c„ jandarmii s-au oprit la timp.

Mi se pare c„ toate aceste imagini de co∫mar ar trebui avute Ón vedere ∫i prevenite.

Vede˛i c„ a˛i epuizat tot timpul grupului. Pune˛i interpelarea ∫i... Asta-i via˛a, ce s„ facem?! V„ rog.

Mda.

™i ultima Óntrebare: c‚nd sc„p„m de tirani?! V„ mul˛umesc.

Bun.

Mul˛umesc foarte mult.

Grupul mai are 40 de secunde.

Domnul Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar P.R.M., care mai are un minut ∫i jum„tate.

V„ rog, microfonul nr. 2.

Œntrebarea este adresat„ Ministerului Mediului ∫i Gospod„rii Apelor, doamnei ministru Sulfina Barbu.

Œn leg„tur„ cu lucr„rile care au fost executate dup„ inunda˛iile catastrofale din anul trecut, v„ rog s„-mi comunica˛i ce lucr„ri de Óndiguire s-au realizat Ón anul 2005, pe jude˛e, ∫i ce diguri au fost supraÓn„l˛ate, pe ce lungime ∫i Ón ce jude˛e.

A doua Óntrebare, adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.

Av‚nd Ón vedere, pe de o parte, faptul c„ anul trecut s-au Ónregistrat multe valuri de inunda˛ii Ón aproape toate jude˛ele Rom‚niei, iar, pe de alt„ parte, au existat foarte, foarte pu˛ine b„rci, v„ rog s„-mi comunica˛i c‚te b„rci cu motor au fost achizi˛ionate, Ón anul 2005, de c„tre Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, de c„tre fiecare consiliu jude˛ean ∫i de c„tre consiliile locale.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

Domnul senator ™tefan Mihail Antonie. Microfonul nr. 2, v„ rog.

Mul˛umesc.

Interpelare adresat„ domnului Mihail H„rd„u, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.

Domnule ministru, Ón contextul integr„rii europene, preg„tirea tehnicienilor ∫i speciali∫tilor Ón ∫tiin˛e agricole este tratat„ cu superficialitate de legisla˛ia actual„, mai ales c„ Ón acest domeniu trebuie o tratare adecvat„ a preg„tirii preuniversitare pentru cei care vor lucra Ón agricultur„ sau silvicultur„, respect‚nd standardele ∫i cerin˛ele pie˛ei europene.

Œn acest sens, supun aten˛iei dumneavoastr„ un caz prin care ∫coala agricol„ rom‚neasc„ nu mai preg„te∫te, pentru moment, speciali∫ti Ón domeniul agricol prin Ónv„˛„m‚nt liceal.

Astfel, Hot„r‚rea Guvernului nr. 721/2004 privind aprobarea nomenclatoarelor calific„rilor profesionale se modific„ prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 844/2002 privind aprobarea nomenclatorului ocupa˛iilor meseriilor ∫i specializ„rilor pentru care se asigur„ preg„tirea profesional„ prin Ónv„˛„m‚nt preuniversitar, precum ∫i durata de ∫colarizare.

Aceast„ modificare normativ„ are rolul de a scoate din nomenclatoarele de meserii profilele de tehnic„ agricol„, alimenta˛ie public„, agromontan„ ∫i veterinar„, ce sunt necesare pentru un C.V. educa˛ional la nivelul dezvolt„rii activit„˛ilor din zonele rurale ∫i silvice.

Pentru o exemplificare mai detaliat„ v„ ata∫ez un memoriu al Colegiului Agricol îTraian S„vulescu“, din T‚rgu-Mure∫, referitor la situa˛ia actual„ a Ónv„˛„m‚ntului agricol rom‚nesc ∫i consecin˛ele imediate ale aplic„rii Hot„r‚rii Guvernului nr. 721/2004.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns oral ∫i scris.

Mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Viorel Arca∫. Microfonul nr. 4, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea se adreseaz„ domnului ministru al educa˛iei ∫i cercet„rii Mihail H„rd„u.

Permite˛i-mi s„ v„ informez c„ am primit numeroase sesiz„ri privind proiectele de investi˛ii Ón infrastructura ∫colar„ ce urmeaz„ a fi adresate Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Sesiz„rile ce le-am primit ∫i care sunt confirmate de situa˛ii similare prezentate de colegii mei, arat„ c„ nu a existat o transparen˛„ fa˛„ de unit„˛ile ∫colare din partea inspectoratelor ∫colare jude˛ene.

Domnule ministru, afi∫area pe site-ul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i ale inspectoratelor ∫colare jude˛ene este insuficient„ pentru adev„rata informare a re˛elei de Ónv„˛„m‚nt.

V„ ofer spre reflec˛ie cazul jude˛ului Sibiu. Verifica˛i, v„ rog, c‚˛i bani sunt propu∫i spre alocare pentru capitala de jude˛, ce buget are Consiliul Local al Municipiului Sibiu ∫i c‚˛i bani sunt aloca˛i pentru restul jude˛ului.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Gheorghe Funar, o interpelare.

V„ Óntreb, domnule ministru, Ón condi˛iile Ón care s-a constatat respectarea ∫i Óndeplinirea clauzelor cuprinse Ón contractul...

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ primului-ministru, domnul C„lin Constantin Anton Popescu T„riceanu.

Am constatat c„ ordonan˛ele de urgen˛„, ordonan˛ele de guvern, proiectele de lege ∫i punctele de vedere ale Guvernului Ón leg„tur„ cu propunerile legislative, de la Ónceputul anului 2005 ∫i p‚n„ Ón prezent, nu sunt semnate de c„tre dumneavoastr„, fiind Ónc„lcate prevederile Legii nr. 24/2000.

Œn locul semn„turii primului-ministru, cineva, probabil, persoan„ Ónsemnat„, a aplicat pe actele normative men˛ionate mai sus o ∫tampil„ sau o paraf„.

I-am adresat premierului Ón aceast„ interpelare nou„ Óntreb„ri u∫oare. Fac referire doar la a ∫aptea: din ce dat„ v-a˛i propus, domnule prim-ministru, s„ respecta˛i prevederile legale, inclusiv s„ lectura˛i ordonan˛ele de urgen˛„, proiectele de lege, punctele de vedere Ón leg„tur„ cu propunerile legislative ∫i, ulterior, s„ semna˛i aceste documente, ca s„ Ónlocui˛i zicala îSemneaz„ ca primarul“, cu îSemneaz„ ca premierul“?!

Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Ion Toma, din partea Grupului P.S.D. V„ rog s„ v„ mi∫ca˛i un pic mai repede. Dac„ nu, spune˛i c„ nu pute˛i.

Interpelarea este adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii.

Domnule ministru,

Pachetul de legi privind reforma Ón s„n„tate, la art. 172, Titlul VII — îSpitale“, define∫te no˛iunea ∫i tipurile de spitale. Se reg„sesc no˛iunile de spital jude˛ean ∫i spital de specialitate, a∫a cum sunt definite ∫i Ón Legea nr. 270/2003, actuala Lege a spitalelor. Œn jude˛ul Olt exist„ trei astfel de spitale.

Œn anul 2004, actualul director general, precum ∫i ceilal˛i membri ai comitetelor directoare ale spitalelor au sus˛inut concursuri pentru ocuparea acestor func˛ii ∫i au fost declara˛i c‚∫tig„tori. Œn urma acestor concursuri, au Óncheiat contracte de administrare pe o perioad„ de 4 ani, fiind evalua˛i periodic de c„tre ministrul s„n„t„˛ii sau prin direc˛iile de s„n„tate public„ jude˛ene. Evaluarea a fost realizat„ pe baza indicatorilor de performan˛„ stabili˛i de minister ∫i, Ón majoritatea cazurilor, s-a constatat realizarea acestora.

Legisla˛ia civil„ ∫i administrativ„ Ón vigoare, Ón special Legea contenciosului administrativ, referitoare la contracte, prevede c„ un contract se poate rezilia Ónainte de expirarea valabilit„˛ii numai Ón cazul neÓndeplinirii unor cauze contractuale.

Poate reu∫i˛i s„ sintetiza˛i. V„ rog foarte mult.

Sunt la Óntrebare, domnule pre∫edinte.

P„i, sunte˛i la Óntrebare, dar pe 10 secunde nu pute˛i vorbi 5 minute.

Cum considera˛i c„ pute˛i schimba actuala conducere a spitalelor prin prisma dreptului administrativ?

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Ultima interpelare.

Din p„cate, s-a dep„∫it timpul, dar mai mergem cu o interpelare.

Domnul senator Ilie Petrescu ∫i, pentru 10 secunde, domnul senator Georgescu Radu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelare adresat„ Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, domnului Ioan Codru˛ ™ere∫.

Situa˛ia nou creat„ Ón sectorul minier prin disponibiliz„ri masive de personal, caz Ón care unii mineri pot beneficia de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003, dar o mare parte din ace∫tia nu pot beneficia de ea, m„ determin„ s„ v„ prezint ca solu˛ii pentru rezolvarea situa˛iei minerilor urm„toarele probleme: speciali∫tii din minister s„ elaboreze un proiect de act normativ pentru modificarea Legii minelor, Ón sensul introducerii unui articol care s„ prevad„ adoptarea unui statut al minerilor. Acest statut s„ fie similar cu Legea nr. 360/2002 privind Statutul poli˛istului, Legea nr. 179/2004, Legea nr. 16/2001. Mul˛i din cei disponibiliza˛i nu se pot reÓncadra Óntr-o activitate productiv„, iar familiile lor nu beneficiaz„ de nici o surs„ de venit. Sunt persoane, b„rba˛i ∫i femei, care au v‚rsta Ón jur de 40 de ani, ∫i care au muncit Ón industria minier„ 10, 15, 20 de ani sau mai mult, ∫i care nu pot beneficia de pensie, din cauza faptului c„ nu Óndeplinesc criteriul de v‚rst„.

Œn viitorul statut al minerilor s„ se introduc„ prevederea ca ace∫tia s„ beneficieze de dreptul la pensie anticipat„ de serviciu, cu penalit„˛ile prev„zute, Ón conformitate cu vechimea Ón munc„ ∫i cu condi˛iile Ón care ∫i-au desf„∫urat activitatea.

V„ solicit, domnule ministru, s„ dispune˛i analiza situa˛iei create Ón domeniul mineritului ∫i posibilitatea adopt„rii solu˛iei propuse.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006

Domnul senator Georgescu Radu, ultima interpelare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelare adresat„ domnului ministru Gheorghe Barbu.

Stimate domnule ministru,

Doresc s„ supun aten˛iei dumneavoastr„ situa˛ia unui grup de pensionari din municipiul T‚rn„veni, jude˛ul Mure∫, care au fost angaja˛i Ón cadrul sec˛iilor de carbid sau bicromat ale Combinatului Chimic T‚rn„veni. Œn cadrul acestor sec˛ii au fost Óncadrate Ón munc„ circa 1.500 de persoane care, datorit„ condi˛iilor specifice de activitate, s-au pensionat dup„ 20 de ani de activitate, adic„ la v‚rsta de 50 de ani. Œn urma recorel„rii pensiilor, 95% dintre ace∫tia nu beneficiaz„ de majorare de pensie, ba, mai mult, pentru cea mai mare parte dintre ace∫tia a reie∫it o pensie Ón plat„ mai mic„ cu 400, respectiv, p‚n„ la 1.200.000 lei vechi. V„ rog s„-mi comunica˛i modul Ón care ve˛i solu˛iona problema semnalat„. Am ata∫at interpel„rii ∫i lista cu cei care mi-au sesizat respectiva problem„.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Trecem la r„spunsuri.

V„ rog, dintre cei doi mini∫tri, care este cel mai Ón grab„? Domnul Nicol„escu.

Domnule ministru Eugen Nicol„escu, domnului Gheorghe David Ói da˛i r„spunsul Ón scris, deoarece nu este prezent. Domnul senator Aurel Ardelean, de la P.R.M., are o Óntrebare legat„ de Fabrica SANEVIT Arad. V„ rog.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu** _— ministrul s„n„t„˛ii_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V-am f„cut un r„spuns pe mai multe pagini. Acum, Ón plenul Senatului, am s„ v„ spun numai c‚teva lucruri care consider eu c„ sunt foarte importante, ∫i anume c„ Ón acest moment, dup„ cum ∫ti˛i, capitalul social la SANEVIT este subscris ∫i v„rsat Ón propor˛ie de 84,7%, reprezentat de Ministerul S„n„t„˛ii, ∫i 15,3% la A.V.A.S. Ce perspective are din punctul de vedere al Ministerului S„n„t„˛ii, care a dispus consiliului de administra˛ie s„ verifice situa˛ia prezentat„ de dumneavoastr„? Datorit„ stocului foarte mare de seringi ∫i ace, produc˛ia de seringi ∫i ace a fost oprit„, Ón baza hot„r‚rii consiliului de administra˛ie din luna octombrie 2005, dar dac„ este nevoie, produc˛ia poate fi reluat„ Ón 24 de ore.

De asemenea, datorit„ caracteristicilor specifice unei pie˛e libere, Ministerul S„n„t„˛ii nu poate interveni pe pia˛„ cu politici restrictive de achizi˛ii. Ca atare, nu poate s„ Óngr„deasc„ libera concuren˛„. Œn acela∫i timp, conducerea societ„˛ii, sub recomand„rile consiliului de administra˛ie, a luat o serie de m„suri, prin care se Óncearc„ eficientizarea activit„˛ii, transmiterea de oferte ∫i prospecte, Ón general, dac„ vre˛i, acest prim punct, care

se compune din trei elemente, se g‚nde∫te un marketing agresiv, un marketing care s„ poat„ s„ duc„ la v‚nzarea stocurilor, de asemenea, restr‚ngerea activit„˛ii societ„˛ii, pe perioada c‚t stocurile de seringi ∫i ace sunt foarte mari, ∫i reorganizarea acestei sec˛ii Ón mod deosebit. S-a decis de c„tre consiliul de administra˛ie s„ se mute sediul societ„˛ii din strada Aron Cotu∫ chiar Ón incinta societ„˛ii, iar spa˛iul disponibilizat s„ fie Ónchiriat ∫i s„ produc„ venituri suplimentare pentru societate. S-a dispus analiza consumurilor de materii prime ∫i materiale, Ón vederea stabilirii c‚t mai corecte a acestora, deoarece influen˛eaz„, dup„ cum se cunoa∫te, direct, costurile ∫i pre˛ul de livrare; s-a aten˛ionat Ómpreun„ cu OTVM-ul, pe baza contractului existent, s„ se realizeze un audit pentru certificare, conform normelor ISO 9001 ∫i, de asemenea, s-a dispus efectuarea de studii tehnice pentru asimilarea Ón produc˛ie ∫i a seringilor cu dou„ elemente, astfel Ónc‚t s„ creasc„ gradul de atractivitate pe pia˛„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

Dac„ dori˛i s„ mai ridica˛i vreo problem„ aici, domnule Ardelean?

## **Domnul Aurel Ardelean**

**:**

Sunt mul˛umit de r„spuns.

Da, bine.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul ministru Vasile Blaga.

V„ rog s„ lua˛i loc acolo. Nu v„ complica˛i, c„ ave˛i de r„spuns la dou„-trei Óntreb„ri.

Ave˛i microfoanele 8 ∫i 9. Unde vre˛i dumneavoastr„...

Deci, rug„mintea care este? Ave˛i o Óntrebare a domnului senator Ungureanu referitoare la jocul îalbaneagra“, ave˛i o Óntrebare a doamnei senator Silvia Adriana f c„u, care este Ón sal„, ave˛i o interpelare a domnului senator Otilian Neagoe, care este aici, Ón sal„, cu asigurarea pazei. Domnului V„rg„u, v„ propun s„-i trimite˛i r„spunsul Ón scris, nefiind aici.

Deci, la cele trei: dou„ Óntreb„ri ∫i o interpelare, Ón ordinea care dori˛i dumneavoastr„.

V„ ascult„m.

Microfonul 8.

## **Domnul Vasile Blaga** _— ministrul administra˛iei ∫i internelor_ **:**

Dac„-mi permite˛i, a∫ Óncepe cu r„spunsul la Óntrebarea domnului senator P„unescu.

Œntr-adev„r, sunt ∫i eu la fel de preocupat ca ∫i Domnia sa. Am avut o astfel de discu˛ie ∫i azi-noapte, ∫i ast„zi cu colegii, pentru c„ ce s-a Ónt‚mplat la Constan˛a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006 nu e Ón regul„. Era c‚t pe-aci s„ se Ónt‚mple, de altfel, ∫i la meciul Steaua cu Politehnica, dar s-au g„sit modalit„˛i prin care lucrurile s-au rezolvat.

Vreau s„ v„ spun doar c„ f„r„ a justifica interven˛ia jandarmilor, pentru c„, pe de o parte, acolo unde punctual pot fi f„cute interpret„ri, noi am luat decizia de a analiza punct cu punct toat„ evolu˛ia evenimentelor, pot s„ v„ spun c„ este vorba de aceea∫i galerie, Dinamo Nord, care a f„cut pr„p„d ∫i Ón Bulgaria, distrug‚nd sta˛ii de benzin„ ∫i unii dintre noi lu‚ndu-le partea, ca ∫i cum bulgarii ar fi avut ceva cu ei.

Nu-i adev„rat. Au distrus o sta˛ie de benzin„ ∫i au pl„tit pentru asta. Este vorba de aceea∫i galerie care a f„cut pr„p„d ∫i Ón Var∫ovia, aceea∫i galerie, Dinamo Nord, pentru c„, din p„cate, nu-i o m‚ndrie pentru noi. Cele mai mari probleme le are jandarmeria cu galeria Clubului Dinamo, dar vom fi extrem de aten˛i, pentru c„ vizavi de modalit„˛ile de interven˛ie, ∫tiu c„ este o problem„ conjugat„. Jandarmeria nu a vrut s„ lase s„ intre pe teren aceast„ galerie, dar legea spune c„, atunci c‚nd se constituie Ón galerie, la cerin˛a clubului care-l sus˛ine, trebuie s„-i la∫i pe stadion. Din p„cate, ei erau Ón stare de ebrietate c‚nd au intrat pe stadion. Deci a fost un concurs de Ómprejur„ri.

V„ mul˛umesc.

™i eu, ∫i s„ ∫ti˛i c„ sunt extrem de atent, mai ales, c„ d„m un examen, s„pt„m‚na aceasta, la un meci extrem de important, unde sunt convins c„ nu vor fi probleme, ˛in‚nd cont de precedentele create de galeriile Rapid ∫i Steaua, dup„ p„rerea mea, p‚n„ Ón acest moment, cel pu˛in, sunt mai cump„tate ∫i mai elegante. Œmi pare r„u s„ spun lucrul acesta, culmea, despre galeria Dinamo, fiind ministru de interne.

Domnul senator Ungureanu are o Óntrebare legat„ de jocul îalba-neagra“. Œntr-adev„r, conform punctului 5, art. 2 din Legea nr. 61/1991, constituie contraven˛ie organizarea, Óng„duirea sau practicarea de jocuri de noroc. Art. 6 din lege precizeaz„ c„ lucrurile care au servit la s„v‚r∫irea acestui gen de contraven˛ie sau care au fost dob‚ndite prin s„v‚r∫irea acestuia sunt supuse confisc„rii.

Œn vederea prevenirii unei astfel de fapte, la nivelul I.P.J. Arad, ∫i v-a∫ ruga s„ lua˛i leg„tura cu domnul inspector-∫ef Dasc„lu, a fost elaborat un plan de m„suri Ónc„ din 27 noiembrie anul trecut. Œn baza lui, au fost Óntreprinse, numai anul trecut, 60 de ac˛iuni — 15 p‚n„ acum, anul acesta —, fiind deja sanc˛ionate contraven˛ional 274 de persoane.

Noi v„ st„m la dispozi˛ie cu toate m„surile propuse, ∫tim unde sunt ∫i motivele pentru care ele se produc. Apropo de tot ceea ce Ónseamn„ preven˛ie, ele se produc cu concursul p„gubi˛ilor. E o anumit„ doz„, a∫ zice eu, de dorin˛„ de Ónavu˛ire imediat„ ∫i aici trebuie s„ ac˛ioneze Ministerul Administra˛iei ∫i Interne, pe partea de preven˛ie fa˛„ de ele, pentru c„ m„surile le lu„m.

Eu v„ stau la dispozi˛ie exact cu tot planul de ac˛iuni pe care-l avem ∫i am dispus inspectorului-∫ef de la Arad, Dasc„lu, s„ ia leg„tura cu dumneavoastr„.

Domnul Ungureanu, microfonul 3.

Mul˛umesc pentru r„spuns.

Ideea revenirii, pe care am f„cut-o dup„ o Óntrebare pe care am pus-o ∫i anul trecut, este c„ nimic nu s-a Ómbun„t„˛it. Ideea este c„ Ón jurul acestor jocuri îalbaneagra“, dac„ motiv„m cu ideea de c‚∫tig a p„gubi˛ilor, nu se va ajunge la nici o solu˛ie. Dac„ crede˛i c„ trebuie intervenit mai ferm prin incriminarea ca fapt„ penal„, pe de o parte, iar pe de alt„ parte, m„surile trebuie s„ fie mult mai eficiente, pentru c„ exist„ o complicitate, ∫i eu afirm pornind de la pres„, ce spune presa despre aceast„ activitate care nu poate fi st‚rpit„. Eu nu ∫tiu ce fel de complicitate exist„, dar nu se poate st‚rpi acest fenomen, nici la..., nici Ón gar„, nici Ón autogar„.

Deci sunt astfel de infractori voiajori. Asta e toat„ problema ∫i trebuie f„cut ceva specific. Eu nu ∫tiu ce. Poate dumneavoastr„ rezolva˛i.

V„ mul˛umesc frumos.

™i eu. ™i v„ promit c„ voi lua leg„tura cu dumneavoastr„... Nu cred c„ trebuie s„ asprim condi˛iile legale, ci s„ le aplic„m Ón momentul acesta.

Mul˛umesc.

Noi v„ mul˛umim foarte mult.

V„ rog s„ sintetiza˛i, c„ mai avem pu˛in p‚n„ la 7,30.

V„ rog s„ r„spunde˛i doamnei Silvia Adriana f c„u cu privire la inunda˛iile din comuna Piscu, jude˛ul Gala˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006

Œn leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„, vizavi de comuna Piscu, satul Vame∫, unde locuin˛ele a 10 familii ∫i sediul vechi al ∫colii au devenit inutilizabile din cauza inunda˛iilor din 2005, v„ comunic„m urm„toarele: p‚nza freatic„ Ón care sunt amplasate imobilele la care face˛i referire are un nivel foarte ridicat ∫i degradarea a Ónceput Ón urm„ cu 12 ani, fiind accentuat„ de inunda˛iile din 2005. Din cauza acestui fenomen au fost afectate ∫i ∫coala general„, instala˛ia de alimentare cu ap„, precum ∫i alte obiective din zon„.

Œn 1999 speciali∫tii din cadrul structurilor cu atribu˛ii Ón domeniu au efectuat o analiz„ a situa˛iei din zona respectiv„, iar dup„ verific„ri s-a propus organelor de specialitate, care administrau lucr„rile de hidroameliora˛ii din zon„, dispunerea unor m„suri de natur„ s„ asigure condi˛iile necesare pentru Ónl„turarea factorilor care favorizau fenomenul. Valoarea lucr„rilor a fost estimat„, la acea dat„, la 750 milioane ROL, Óns„ demararea procesului Ón discu˛ie nu s-a putut face din cauza imposibilit„˛ii de identificare a resurselor financiare. Pentru cele 10 familii ale c„ror locuin˛e au fost afectate, Consiliul Local Piscu a pus la dispozi˛ie locuri de case Ón cartierul Ónfiin˛at dup„ inunda˛iile din 2005, deci, pe deal, Ón dreapta, sus. Potrivit informa˛iilor transmise de Institu˛ia prefectului, jude˛ul Gala˛i, majoritatea proprietarilor locuin˛elor Ón discu˛ie ∫i-au exprimat acordul cu privire la str„mutare.

Deci, Ón sf‚r∫it, sunt de acord, pentru c„ nu au fost de acord s„ fie str„muta˛i, sub rezerva ob˛inerii unor ajutoare const‚nd Ón resurse financiare ∫i materiale de construc˛ie.

Aspectele la care face˛i referire au fost comunicate prefectului ∫i urmeaz„ ca, dac„ Ó∫i dau acordul scris, s„ identific„m, doamn„, resurse de a-i ajuta ca ∫i pe ceilal˛i. Cum am f„cut patruzeci ∫i ceva de case, mai g„sim solu˛ii ∫i pentru ei, dar cu dorin˛a lor expres„ de a fi str„muta˛i. P‚n„ acum nu au fost de acord.

Mul˛umesc, domnule ministru, pentru r„spuns ∫i mul˛umesc pentru prezen˛a dumneavoastr„.

A∫ dori, de asemenea, s„ v„ Óntreb dac„ ave˛i Ón vedere la o posibil„ rectificare bugetar„ alocarea m„car par˛ial a unor fonduri pentru efectuarea acelor lucr„ri care Ón˛eleg c„ sunt mai complexe ∫i nu vizeaz„ doar cele 10 case. De aceea am ∫i adresat Óntrebarea, Óntruc‚t problema este de durat„, este complex„ ∫i cred c„ ar trebui s-o ave˛i Ón vedere.

V„ mul˛umesc.

V„ spun cu toat„ responsabilitatea c„ da, avem Ón vedere ∫i o s„ propunem la rectificarea bugetar„ care cred c„ ar urma s„ aib„ loc Ón 4 aprilie.

Deci, c‚t de cur‚nd, nu neap„rat pentru comuna Piscu, pentru c„ vreau s„ v„ spun cu toat„ responsabilitatea c„ sunt jude˛e mult mai afectate. Dup„ p„rerea mea, o spun Ónc„ o dat„, cel mai afectat jude˛ a fost Vrancea, unde este nevoie de resurse mult mai mari. Deci, Ón Gala˛i, s„ zic a∫a, lucrurile sunt sub

control. Totu∫i, Ón cea mai mare parte voi cere majorarea fondului pus la dispozi˛ia Guvernului, tocmai pentru astfel de interven˛ii.

## Mul˛umesc.

## Bani s„ avem!

V„ rog s„-i r„spunde˛i domnului senator Otilian Neagoe referitor la asigurarea pazei ∫i ordinii la obiectivele de interes jude˛ean.

Nu am la mine acest r„spuns la Óntrebarea domnului Neagoe. Efectiv, nu o aveam trecut„, dar o s„ v„ prezint scris, dac„ a˛i f„cut-o, m‚ine diminea˛„, domnule senator.

Oricum, vizavi de paza obiectivelor de interes jude˛ean, dac„ este vorba de paza cu jandarmi, vreau s„ v„ spun c„ nu, nu mai asigur„m paza la obiective de interes jude˛ean, ˛in‚nd cont de faptul c„, de la 1 ianuarie 2007, Rom‚nia nu va mai Óncorpora militari Ón termen. Œn aceast„ situa˛ie, am transmis ∫i tuturor ministerelor de linie c„ inclusiv de la obiectivele Ministerului de Interne reduc paza, urm‚nd ca s„ asigur„m doar la obiective strict de interes na˛ional: baraje ∫i alte lucruri de acest fel.

Rom‚nia nu-∫i mai poate permite acest lucru, pentru c„ un jandarm ne cost„ Óntre 15 ∫i 20 milioane lei, reangajat, pe c‚nd o firm„ de paz„ cost„ 4 milioane. Din acest punct de vedere, nu ne mai putem permite s„ asigur„m paza obiectivelor de interes local.

Œn func˛ie de tema exact„ a Óntreb„rii v„ prezint m‚ine, scris, domnule senator.

## Domnule ministru,

Era vorba de Ónfiin˛area, la nivelul jude˛elor, a serviciilor de paz„ ∫i ordine. Ele s-au Ónfiin˛at prin hot„r‚ri ale consiliului jude˛ean ∫i func˛ioneaz„ cu fo∫ti gardieni publici care nu au avut studiile corespunz„toare ca s„ devin„ func˛ionari publici. Problema pe care o pun ei este c„ nu au dotarea material„ corespunz„toare, nu au uniforme...

Am r„spunsul, nu l-am adus, vi-l dau m‚ine. A∫a este.

Vreau s„ v„ dau o veste bun„. S-ar putea ca prin ordonan˛„ de urgen˛„, foarte cur‚nd, s„ ridic„m, dumneavoastr„ a˛i fost prefect, de la 47 la 51% cota din impozitul pe venit care r„m‚ne la dispozi˛ia autorit„˛ilor locale.

Ne-am Ón˛eles cu Ministerul de Finan˛e Ón acest punct ∫i d„m drumul Legii poli˛iei locale care asigur„ inclusiv paza obiectivelor de interes jude˛ean, urm‚nd ca zona de armament s„ fie doar Ón partea de ordine public„, iar cealalt„, nearmat„, diferen˛a de bani urm‚nd a fi acoperit„ Óntre cei care acum sunt Ón subordinea prim„riilor ∫i a consiliilor locale, fa˛„ de cei care au regim special, tocmai prin ridicarea de la 47 la 51%. Am r„spunsul preg„tit, Ól ve˛i primi m‚ine diminea˛„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006

Sigur c„ preocuparea de baz„ este cum s„ ap„r„m obiectivele de interes na˛ional: baraje, lacuri de acumulare...

Acestea, numai cu jandarmi!

Rad pe o suprafa˛„ mare tot ce este Ón mi∫care. Mul˛umesc, domnule ministru. Mergem mai departe.

Domnul ministru Gheorghe Flutur a avut de dat r„spunsuri la dou„ Óntreb„ri. I-am trimis scris, nefiind aici nici domnul Ion V„rg„u, nici domnul Flutur. De asemenea, Petru Stan a primit r„spunsul scris ∫i s-au Ón˛eles, de la domnul Gheorghe Flutur.

Domnul secretar de stat Anton Niculescu este aici, da?

V„ rog s„ trece˛i Ón fa˛a unui microfon, acolo.

Ave˛i o Óntrebare din partea doamnei senator Moisiuc referitoare la mo∫tenirea Gojdu. Aceea∫i interpelare, tot pe aceea∫i tem„, de la doamna Moisiuc.

Domnului R„zvan Theodorescu v„ rog s„-i trimite˛i scris conven˛ia asupra protec˛iei promov„rii diversit„˛ii, Óntruc‚t nu mai este aici.

## **Domnul Anton Niculescu** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Domnul senator a primit r„spunsul Ón scris ∫i mi-a spus c„ este mul˛umit cu r„spunsul pe care l-a primit.

Foarte bine!

R„spunde˛i-i doamnei Moisiuc — Óntrebare, interpelare mo∫tenirea Gojdu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am‚ndou„ Óntreb„rile se refer„ la problematica Gojdu. Œncerc s„ spun c‚t mai scurt posibil.

Propunerea de Ónfiin˛are a Funda˛iei Publice Rom‚noUngare îGojdu“ a fost discutat„ Ón mai multe r‚nduri cu Funda˛ia îGojdu“, de la Sibiu. Reprezentan˛ii Funda˛iei îGojdu“ de la Sibiu au participat ∫i la negocierile rom‚noungare. Funda˛ia îGojdu“ de la Sibiu a fost reprezentat„, cu aceast„ ocazie, de profesor Aurel Pavel, pre∫edintele Funda˛iei îGojdu“, cu sediul la Sibiu, ∫i de reprezentantul Mitropolitului Ón funda˛ie, c‚t ∫i de profesor doctor Cornel Simirean, pre∫edinte executiv. Funda˛ia îGojdu“ de la Sibiu nu se confund„ cu Funda˛ia Public„ Rom‚noUngar„ ∫i nu pericliteaz„ atingerea scopurilor specifice ∫i activitatea Funda˛iei de la Sibiu.

Acordul semnat la 20 octombrie 2005, cu prilejul ∫edin˛ei comune a Guvernelor rom‚n ∫i ungar, nu Ónl„tur„ nimic din drepturile existente prin tran∫area unui litigiu care are ca obiect drepturile Funda˛iei îGojdu“ la Sibiu, ci constituie cadrul pentru realizarea unor proiecte,

Ón amintirea lui Emanuil Gojdu, Ón Budapesta. Funda˛ia Public„ Rom‚no-Ungar„ îGojdu“ Ó∫i va focaliza aten˛ia asupra acord„rii de burse tinerilor cu rezultate de excep˛ie la Ónv„˛„tur„. Œn ce prive∫te Acordul din 1937, pozi˛ia Ministerului Afacerilor Externe este cunoscut„, partea rom‚n„ consider„ acest acord Ón vigoare.

Autorit„˛ile ungare au invocat, Óns„, Conven˛ia privind reglementarea preten˛iilor reciproce Óncheiat„ de Guvernul Petru Groza cu Guvernul Republicii Ungare Ón 1953, consider‚nd c„ Guvernul Groza a renun˛at la toate preten˛iile sale, inclusiv la cele prev„zute Ón Acordul din 1937. Partea rom‚n„ a exprimat, Ón esen˛„, pozi˛ia potrivit c„reia statul rom‚n nu putea renun˛a la bunuri care nu-i apar˛ineau lui, ci unei persoane juridice private. Ideea central„ a proiectului Funda˛iei publice create prin Acordul din 20 octombrie 2005 este cinstirea lui Emanuil Gojdu.

Dincolo de exemplul concret al unei cariere politice ∫i profesionale de succes prin opera, exemplul ∫i viziunea sa, Gojdu a demonstrat c„ apropierea, Ón˛elegerea, toleran˛a ∫i cooperarea sunt posibile. Prin aceasta, Gojdu a fost nu numai un mare rom‚n, dar ∫i un profund european. De asemenea, prin aplicarea Acordului din 20 octombrie 2005 va cre∫te prezen˛a rom‚neasc„ Ón centrul Budapestei.

A cui?

Tot de la doamna senator Viorica Moisiuc, adresat„ domnului secretar de stat Leu∫tean, ∫i domnul secretar de stat m-a rugat s„ r„spund Ón c‚teva cuvinte.

Da, v„ rog!

Stimat„ doamn„ senator, dac„-mi permite˛i s„ r„spund Ón locul colegului meu, care nu este Ón Bucure∫ti?

Prima dumneavoastr„ Óntrebare porne∫te de la o preluare trunchiat„ dintr-o gazet„ care, la r‚ndul ei, din rea-voin˛„, mi-a prezentat, scoase din context, unele afirma˛ii f„cute Ón cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„ ∫i imunit„˛i a Camerei Deputa˛ilor.

Œn ce prive∫te Acordul din 1937, pozi˛ia Ministerului Afacerilor Externe este cunoscut„. Partea rom‚n„ consider„ c„ acest acord va r„m‚ne Ón vigoare, cum am citit ∫i Ón r„spunsul dat la precedenta Óntrebare. Statul rom‚n ∫i cel ungar se afl„ pe pozi˛ii divergente Ón privin˛a interpret„rii Acordurilor din 1937 ∫i 1953, Óns„ aceste divergen˛e, ca ∫i Acordul din 2005, nu Ómpiedic„ Funda˛ia îGojdu“, de la Sibiu, s„ revendice, pe cale judec„toreasc„, bunurile din Budapesta care apar˛in funda˛iei antebelice.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006

## Da.

Doamna senator Moisiuc, v„ rog frumos, dac„ sunte˛i mul˛umit„ de r„spuns? Microfonul 1.

## Domnule pre∫edinte,

Vreau s„ observa˛i c„ am pus aceast„ Óntrebare unui ministru de la externe care nu a g„sit timpul necesar s„ vin„ s„ ne prezinte punctul s„u de vedere Ón leg„tur„ cu aceast„ afirma˛ie, de∫i o serie Óntreag„ de colegi ai Domniei sale, ca domnul ministru de interne ∫i al˛ii, vin personal s„ sus˛in„ ∫i s„ r„spund„ interpel„rilor noastre.

Acest lucru, din partea domnului Leu∫tean, Ól consider de dou„ ori o jignire la adresa mea: 1. — Ón calitate de profesor universitar, cu state mult mai bogate ca Domnia sa; Ón al doilea r‚nd, ca senator. Trebuia s„ vin„ ∫i s„ discute cu mine acest lucru, aici.

Œn al treilea r‚nd, a∫ vrea s„ v„ spun c„ Óntreb„rile pe care le-am pus domnului ministru de externe R„zvan Ungureanu erau altele dec‚t acelea la care dumneavoastr„ a˛i dat r„spuns. Erau ni∫te Óntreb„ri punctuale la care nu mi-a˛i dat r„spuns.

Prin urmare, nu sunt mul˛umit„ de aceste r„spunsuri ∫i doresc ∫i invit pe cei doi mini∫tri s„ vin„ Ón fa˛a Senatului ∫i s„ sus˛in„ o convorbire, o discu˛ie liber„ cu noi, Ón aceste probleme.

Mul˛umesc.

Domnule secretar de stat, v„ rog!

O s„ transmit aceast„ rug„minte ∫i chiar Ómi cer scuze, Ón numele colegilor mei. Domnul ministru este Ón str„in„tate, Óns„ r„spunsul este ∫i scris. S„ ∫ti˛i c„ v-am r„spuns la toate Óntreb„rile punctuale. Este vorba de peste 10 pagini. Nu-mi permit s„ le citesc aici pe toate.

Deci v„ rog s„-i da˛i r„spunsul scris doamnei senator. Dac„ r„m‚ne valabil„, o s„ relu„m toat„ povestea aceasta.

Domnul secretar de stat Marius B„lan, ave˛i... Numai o secund„! V„ rog s„ m„ urm„ri˛i.

Deci o Óntrebare.... a doamnei Vedina∫. Nefiind prezent„, v„ rog s„-i transmite˛i, Ón scris, r„spunsul!

Domnul secretar de stat Virgil Crecan„ este aici, da?

Ave˛i de dat un r„spuns, deci Ministerul Economiei, c„tre domnul senator Cristian Georgescu Radu, referitor la situa˛ia Azomure∫, T‚rgu Mure∫. Œi da˛i r„spunsul, de asemenea, scris, d‚nsul nefiind prezent. ™i Ónchidem acest subiect.

Domnul Dumitru Miron, secretar de stat, este?

Œi da˛i r„spunsul scris domnului senator Ion Toma de la P.S.D., nefiind prezent, ∫i Ónchidem subiectul.

Domnul secretar de stat Dumitru Miron, microfonul 9, ave˛i de r„spuns domnului senator Ilie Petrescu. V„ rog s„-i r„spunde˛i, legat de cazul profesorului Ardeiu Teodora, de la Motru.

**Domnul Dumitru Miron** _— secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

Domnule pre∫edinte, Domnule senator,

Œn leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„, v„ comunic„m urm„toarele: Ón conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, prin care se aprob„ calendarul mi∫c„rii personalului didactic din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar pentru anul ∫colar 2006-2007, cadrele didactice titulare care solicit„ continuarea activit„˛ii de Ónv„˛„m‚nt Ón conformitate cu Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, pot fi men˛inute ca titulare Ón func˛ia didactic„ peste v‚rsta standard de pensionare, indiferent de nivelul unit„˛ii de Ónv„˛„m‚nt, numai Ón situa˛ia Ón care postul sau catedra ocupat„ nu Óndepline∫te condi˛iile pentru a fi vacante pentru concurs ∫i dac„ a fost asigurat num„rul necesar de posturi — catedre didactice vacante pentru solu˛ionarea restr‚ngerilor de activitate.

Din p„cate, la ∫coala men˛ionat„, unde se produce ∫i o restr‚ngere de activitate, nu a fost posibil„ men˛inerea doamnei profesor Ón activitate Ón continuare, din cauza faptului c„ la nivelul Consiliului de administra˛ie al I.S.J. Gorj s-a luat Ón considerare faptul c„ doamna profesor Albeci Lumini˛a, titular„ a unit„˛ii, are nevoie, pentru a-∫i men˛ine norma, de acele activit„˛i didactice.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule secretar de stat, v„ rog s„-i da˛i r„spunsul scris. Œn˛eleg c„ este o probleme strict la obiect. Œn˛eleg c„ s-a rezolvat cazul ∫i, dac„ mai sunt probleme, reveni˛i dup„ aceea Ón contact cu domnul secretar de stat, da?

V„ mul˛umesc.

Domnul Adrian Cioc„nea, secretar de stat, v„ rog s„-i trimite˛i scris domnului Viorel Dumitrescu de la P.R.M., s„-i da˛i r„spunsul scris, ∫i considera˛i c„ a˛i r„spuns. Nefiind aici, este problema lui, ∫i nu a dumneavoastr„.

Domnul Ionel D„nil„, secretar de stat, este? Este.

Œi trimite˛i domnului Viorel Arion, P.N.L., r„spunsul scris pe problema pensionarilor din grupa I de munc„. De asemenea, lui Viorel Dumitrescu, P.R.M., îerori Ón recalcularea pensiilor“, tot scris ∫i considera˛i c„ a˛i r„spuns.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/6.IV.2006 Doamnei senator Verginia Vedina∫, P.R.M., de asemenea, Ói trimite˛i Ón scris Ón problema veniturilor administratorilor de blocuri.

Numai un moment ∫i revin pe urm„ la domnul Funar. Œntrebarea domnului Ion Toma, P.S.D., îactivitatea Inspectoratului ™colar Ón jude˛ul Olt“, se solicit„ am‚nare.

Ioan Talpe∫ — îConcesionarea unor activit„˛i Ón portul Constan˛a“. Se solicit„ am‚nare.

Domnul Blaga a r„spuns.

Domnul Anton Nicolescu a fost, am rezolvat.

Domnul fiapu Nazare, secretar de stat.

Œi trimite˛i Ón scris domnului Ion Corodan, care nu mai este prezent, legat de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 16/2001, ∫i se consider„ Óncheiat r„spunsul.

Domnul Constantin Popescu, secretar de stat. Œi da˛i r„spunsul scris domnului Ion Popa de la P.S.D. — îregularizarea cursului Vedea, comuna Corbu, jude˛ul Olt“.

Domnul C„t„lin Doic„, Ói da˛i r„spunsul scris la interpelare domnului Ion Moraru, P.S.D., îprevederile H.G. nr. 411/2005“.

Domnul C„t„lin Doic„, Ói da˛i r„spunsul, tot scris, doamnei Verginia Vedina∫ — îbanii depu∫i la C.E.C. p‚n„ Ón 1990“.

Se solicit„ am‚nare la îlegisla˛ia Ón domeniul energiei“, interpelarea senatorului ™tefan Mihai Antonie, independent.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|123519]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 42/6.IV.2006 con˛ine 40 de pagini.**

Pre˛ul: 8,40 lei noi/84.000 lei vechi