Stenogramă plen

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori! A trecut de mult sfertul academic, de aceea, îl rog pe domnul senator Ilie Sârbu să facă apelul nominal.

Antonie Ștefan Mihail absent Apostol Neculai prezent Arcaș Viorel prezent Ardelean Aurel prezent Arion Viorel absent Athanasiu Alexandru prezent Basgan Ion prezent Blaga Vasile absent Bobeș Marin absent Duca Viorel sr delegație Dumitrescu Ion Mihai prezent Dumitrescu Gheorghe Viorel prezent Dumitru Constantin absent Eckstein Kovács Péter prezent Fekete Szabó Andras Levente absent Florescu Ion prezent Flutur Gheorghe absent Frunda György prezent Funar Gheorghe prezent Găucan Constantin prezent Geoană Mircea Dan absent Georgescu Radu Cristian absent Gheorghe Constantin prezent Hașotti Puiu prezent Ilașcu Ilie prezent Iliescu Ion absent Ilușcă Daniel prezent Ion Vasile prezent Iordănescu Anghel prezent Iorga Nicolae delegație Ioțcu Petru Nicolae absent Ivănescu Paula Maria prezentă Jurcan Dorel absent Loghin Irina prezentă Lupoi Mihail delegație Mardare Radu Cătălin absent Marinescu Marius absent Markó Béla prezent Mărășescu Niculae prezent Meleșcanu Teodor Viorel Guvern Mereuță Mircea absent Mihăescu Eugen delegație Mihăilescu Petru Șerban prezent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia absentă Moraru Ion prezent Morțun Alexandru Ioan prezent Nasleu Ioan absent Neagoe Otilian prezent Neagu Nicolae prezent Németh Csaba prezent Nicolae Șerban prezent Nicolai Norica prezentă Novolan Traian prezent Onaca Dorel Constantin absent Oprea Mario Ovidiu absent Oprescu Sorin Mircea absent Panțuru Tudor prezent Pascu Corneliu învoire Păcuraru Paul Guvern Păunescu Adrian absent Pereș Alexandru prezent Pete Ștefan prezent Petrescu Ilie absent Popa Aron Ioan absent Popa Dan Gabriel prezent Popescu Dan Mircea prezent Popescu Ionel prezent Popescu Irinel absent Popescu Mihail prezent Prodan Tiberiu Aurelian absent Rădoi Ion absent Rădoi Ovidiu prezent Rădulescu Cristache absent Rebreanu Nora Cecilia prezentă

|Roibu Aristide|absent| |---|---| |Sabău Dan|prezent| |Savu Daniel|absent| |Sârbu Ilie|prezent| |Silistru Doina|prezentă| |Simionescu Aurel Gabriel|absent| |Solcanu Ion|prezent| |Stan Petru|prezent| |Stănoiu Mihaela Rodica|prezentă| |Stoica Ilie|absent| |Strătilă Șerban Cezar<br>Stroe Radu<br>Szabó Ilona<br>Szabó Károly Ferenc<br>Șerbănescu Verginia<br>Șerbu Gheorghe Vergil<br>Șereș Ioan Codruț<br>Ștefan Viorel<br>Șter Sever<br>Talpeș Ioan<br>Tănăsescu Carmen Felicia<br>Tănăsescu Claudiu<br>Tărăcilă Doru Ioan<br>Terinte Radu<br>Theodorescu Emil Răzvan<br>Tîlvăr Angel<br>Toma Ion<br>Tomoiagă Liliana Lucia<br>Tudor Corneliu Vadim<br>Țâbuleac Mihai<br>Țîrle Radu<br>Ungheanu Mihai<br>Ungureanu Vasile Ioan Dănuț<br>Vasilescu Gavrilă<br>Văcăroiu Nicolae<br>Vărgău Ion<br>Vedinaș Verginia|absent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>delegație<br>absent<br>absent<br>prezentă<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezentă| |Verestóy Attila<br>Vosganian Varujan<br>Vraciu Jan|prezent<br>Guvern<br>absent| |Zsombori Vilmos|prezent|

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Stimați colegi,

Adresez o rugăminte personală, aceea de a începe dezbaterea punctelor înscrise în ordinea de zi, în speranța că ceilalți colegi ai noștri vor fi prezenți la lucrările Senatului, pentru că sunt câteva inițiative legislative care au termen de adoptare tacită astăzi. Nu aș dori ca ele să fie adoptate tacit, comisiile de specialitate reușind să propună soluții plenului Senatului.

Stimați colegi, Aveți în față ordinea de zi. Vă consult dacă aveți obiecții. Nu sunt observații.

Programul de astăzi – lucrări în plenul Senatului până la ora 13.00.

Vă rog să-mi dați voie să dau citire unei note privind adoptarea tacită a unor inițiative legislative. Se consideră adoptate prin împlinirea termenului, la data de 17 aprilie 2008, în conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, următoarele inițiative legislative:

— Propunerea legislativă privind participarea europarlamentarilor români la Parlamentul European;

— Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului;

— Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 373/2004 privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului;

— Propunerea legislativă pentru modificarea art. 24 alin. (6) și (7) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale;

— Propunerea legislativă privind alegerea prin vot uninominal a consiliilor locale;

— Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Inițiativele legislative urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și aprobare, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

La punctul 1 din ordinea de zi este înscris Raportul Comisiei de anchetă pentru investigarea afirmațiilor cu privire la existența unor centre de detenție ale CIA sau a unor zboruri ale avioanelor închiriate de CIA pe teritoriul României.

( _Doamna senator Norica Nicolai se deplasează de la prezidiu, pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.)_

## Stimați colegi,

Este un subiect pe care dumneavoastră îl cunoașteți de foarte multă vreme. La momentul apariției primelor afirmații, Senatul României a fost singura instituție a statului român care a fost preocupată de această chestiune, din două rațiuni: una vizează necesitatea respectării drepturilor omului, pentru că afirmațiile vizau nerespectarea drepturilor omului de către autoritățile române, iar Parlamentul, respectiv Senatul, și-a exprimat, la momentul acela, și în acest moment, disponibilitatea de a clarifica aceste chestiuni.

omisiei o serie de explicații și amănunte cu privire la aceste afirmații.

În activitatea noastră s-au ridicat documente, s-au audiat persoane care ar fi putut avea cunoștință despre acest lucru. Am derulat, de asemenea, o serie de activități de cooperare cu Eurocontrol, am cerut o serie de explicații Confederației Elvețiene în legătură cu un articol apărut în „SonntagsBlick”, articol care reliefa mai detaliat o serie de chestiuni ce vizau presupusa existență a centrelor de detenție pe teritoriul României.

S-a cooperat, de asemenea, cu Autoritatea Aeronautică Civilă Română, cu Ministerul Transporturilor, cu Ministerul de Justiție pentru a vedea dacă centrele de detenție din România au găzduit o serie de deținuți de altă cetățenie, acuzați de terorism.

O cooperare deosebită am avut-o cu Ministerul Apărării, a cărui structură specializată, Secția survol, relații și reglementări aeronautice, ne-a pus la dispoziție o serie de documente care vizează tranzitul avioanelor americane pe teritoriul nostru și din care rezultă că s-au respectat procedurile legale.

De asemenea, în documentele existente, ni s-au furnizat 16 fotografii satelitare, precum și o serie de precizări aparținând directorului adjunct al Centrului Satelitar al Uniunii Europene, din care rezultă cu certitudine că Baza militară „Mihail Kogălniceanu” din Constanța nu a găzduit centre de detenție. Fiecare dintre cele 16 fotografii conține în detaliu și textul interpretării analiștilor, din care rezultă, așa cum vă spuneam, fără echivoc, că nu s-au identificat construcții noi care să justifice prezența unor facilități de detenție.

De asemenea, din analiza furnizată în detaliu de Centrul Satelitar de la Torehon nu rezultă vreo confirmare a alegațiilor referitoare la existența unor centre de detenție în regiunile din care au fost prelevate imaginile, ci doar prezența locațiilor elementelor ce țin de securitatea obiectivelor militare, centre de comandă și transmisiuni, depozite de muniții, carburanți și aeronavele care se aflau la sol.

Ministerul Apărării ne-a precizat, de asemenea, că, în perioada în care Aeroportul „Mihail Kogălniceanu” a fost utilizat de trupele americane, nu a existat vreo situație în care aeronave civile aparținând Statelor Unite ale Americii să fi solicitat autorizări speciale de pe aerodromuri militare.

Vă mulțumesc, doamna vicepreședinte. Stimați colegi,

Vă consult dacă doriți să interveniți în numele grupurilor parlamentare sau în nume propriu.

Domnule senator Frunda György, aveți cuvântul. Microfonul central, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

Doamnelor și domnilor senatori,

Problema zborurilor avioanelor CIA și a centrelor de detenție secrete pe teritoriul mai multor țări membre ale Consiliului Europei a fost și este una dintre problemele-cheie ale Consiliului Europei și ale Uniunii Europene. Desigur, ea trebuie să fie, și este, una dintre problemele importante ale parlamentelor naționale, deci și a Parlamentului nostru, a Parlamentului României.

Problema zborurilor CIA și a centrelor de detenție s-a născut în urmă cu cinci ani, în 2002, când serviciile secrete elvețiene au luat notă de un act potrivit căruia o persoană de origine germană urma să fie transportată din Egipt în Germania cu un zbor al CIA. Serviciile secrete elvețiene s-au autosesizat și, de aici, a pornit o avalanșă în apărarea drepturilor omului, în identificarea persoanelor suspecte de săvârșirea unor acte de terorism. Au fost implicate multe state, iar Consiliul Europei a hotărât să numească un raportor, în persoana lui Dick Marty, care să întocmească un referat, pe baza căruia, în iunie 2007, s-a adoptat un raport și o rezoluție a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Printre țările menționate în raport, raport care a fost prezentat în mai multe etape, au figurat mai multe țări. Printre țările europene au figurat: Spania, Marea Britanie, Elveția, Italia, Germania și, nu în ultimul rând, România.

Pentru țara noastră, au fost menționate două plaje: la început, o plajă a zborurilor avioanelor CIA, iar în faza finală, o plajă a centrelor de detenție secrete pe teritoriul țării noastre.

În calitate de șef al delegației române și de membru al Comisiei specializate pe probleme juridice și de drepturile omului a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei – la acel moment eram vicepreședintele acestei comisii a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei –, împreună cu colegi senatori și deputați, am avut discuții atât cu raportorul, pe de o parte, cât și cu autoritățile române de acasă, pe de altă parte, pentru a încerca să aflăm adevărul.

Am încercat să transmitem date concrete raportorului, pentru că am considerat că este singura cale viabilă prin care putem apăra interesul național și putem să spunem și adevărul.

Domnule senator,

Cu scuzele de rigoare și având în vedere importanța acestui raport, vă rog totuși să încercați să concluzionați.

## Domnule președinte,

Eu pot concluziona într-o frază, dar cred că este obligația mea să informez Parlamentul asupra a ceea ce nu știe despre dezbaterile de la Strasbourg. Permiteți-mi să fac acest lucru.

De acord. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Frunda György:**

## Vă mulțumesc.

Problema a luat o întorsătură la sfârșitul anului 2006, când raportorul elvețian Dick Marty a susținut pentru prima dată în ședința comisiilor că pe teritoriul României ar fi existat centre de detenție secrete. La început, nu a precizat care erau aceste centre secrete, dar a făcut referire la niște probe – pe care nu le-a prezentat –, care ar susține existența acestor centre de detenție pe teritoriul Românei.

Sunt obligat să vă informez că la Comisia specializată pe probleme juridice și de drepturile omului a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei s-a votat dreptul raportorului de a nu prezenta sursele informațiilor sale, dar niciodată nu s-a votat ca probele să nu fie prezentate în comisie.

Eu am ridicat această problemă în dezbaterile din comisie, pentru că sunt convins de faptul că în Consiliul Europei, care este templul drepturilor omului, unde pilonii funcționării instituțiilor statelor naționale și a Consiliului Europei sunt democrația, statul de drept și drepturile omului, nu este permis să acuzi o persoană fără să ai probe. Atunci, susțin eu, cu atât mai puțin este acceptabil ca un stat membru să fie acuzat fără să existe probe palpabile împotriva lui.

Aceste probleme le-am ridicat în cadrul dezbaterilor comisiei, dar raportorul a refuzat să prezinte probele respective. I-am reproșat raportorului că a refuzat să vină în România, cu toate că atât comisia de specialitate, cât și instituțiile guvernamentale și parlamentare l-au invitat să vină.

Adevărul este însă că și-a trimis un expert, care a fost foarte onest, iar cu ocazia vizitei sale în România a vizitat Aeroportul „Mihail Kogălniceanu”, aeroporturile din București și Timișoara, a susținut că, din ceea ce constată el aici, nu ar fi putut să existe centre de detenție în România.

Cu toate acestea, concluzionând, în raportul adoptat în iunie anul trecut se susține că România ar fi avut centre de detenție în care ar fi fost ținute în secret persoane suspecte de săvârșirea unor acte de terorism, persoane care au fost transportate înspre sau dinspre Irak, Afganistan spre Spania.

Întrucât delegația țării noastre a părăsit în iunie anul trecut, în semn de protest politic, lucrările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, am considerat că nu acesta este mecanismul de rezolvare a problemei, ci acela de a înainta un memorandum prin care inițiam o moțiune pentru aflarea adevărului.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnule senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă alătur și eu celor spuse de domnul senator Funda, și anume propunerii de a vota acest raport, și doresc să subliniez faptul că Parlamentul, în special Senatul, a răspuns exigențelor majore de aflare a adevărului și felicit în acest sens comisia pentru munca efectuată.

Sigur, demersul rămâne unul activ, pentru că dumneavoastră ați aflat că la nivelul Consiliului Europei s-a aprobat continuarea acestei activități și, așa cum a spus colegul Frunda György, dacă au existat aceste centre de detenție, cineva va trebui să plătească, iar dacă nu, Dick Marty are datoria de onoare de a cere scuze țării noastre.

În acest context, două probleme mi s-au părut foarte deplasate, și anume că în acest raport, pe care sunt convins că l-ați citit, se folosesc tot felul de prezumții, se folosesc probe indirecte, care nu pot sta la formarea convingerii clare că au existat încălcări ale drepturilor omului.

Totuși, în acest context, noi trebuie să punem problema ce face România, ca stat NATO, împotriva terorismului. Dick Marty a avut o intervenție, subliniind că România, fiind membră NATO, a avut și obligația de a păstra secretul și că, sub această umbrelă NATO, există proceduri în baza cărora au putut fi desfășurate astfel de activități.

Deci în acest mod dubitativ raportul, care aduce mai mult a poveste de serie neagră, nu poate fi acceptat – mă refer la raportul Dick Marty – și trebuie să susținem ceea ce comisia noastră, prin colegii noștri, a rezolvat.

Încă o dată, vă adresez rugămintea de a susține acest raport, iar Grupul parlamentar al PSD va vota pentru.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Ilie Ilașcu, vă rog, aveți cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PRM.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu voi fi scurt. După cum cunoașteți, la Consiliul Europei eu am avut o altă părere, în comparație cu alți membri ai delegației României, pentru că, la acea vreme, nu cunoșteam, într-adevăr, ce a fost în România. Nici astăzi nu se cunoaște dacă au existat ori nu au existat aceste centre și dacă s-a realizat transportarea sau tranzitarea Românei de către deținuții și teroriștii din alte țări de către avioanele Statelor Unite ale Americii, din simplul motiv că, atunci când s-a încheiat acordul dintre România și Statele Unite ale Americii, punându-se la dispoziție Aeroportul „Mihail Kogălniceanu” și alte aeroporturi, nu s-a specificat că aceste avioane vor fi controlate de către autoritățile României.

Deci nimeni nu știe ce au transportat aceste avioane.

Mai mult decât atât, există o listă foarte mare de zboruri, care nu a fost văzută, pentru că este clasificată.

Eu fac parte din această comisie de anchetă, dar, timp de doi ani, nu am fost convocat niciodată la această anchetă. Când domnul Cezar Preda a întrebat-o pe doamna Norica Nicolai de ce nu am fost convocat, s-a răspuns că Ilașcu nu are ORNIS-ul. Vreau să vă spun că am ORNIS încă din 2002 și, în prezent, îl am la cel mai înalt nivel. Deci nu am fost convocat, nu am văzut acele anexe care sunt clasificate. Am dreptul la acestea. Nu mă pot exprima și, atâta timp cât nu mă pot exprima, consultându-mă cu colegii din partid, noi ne vom abține ori vom vota împotriva acestui raport.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Alte intervenții din partea grupurilor parlamentare.

Grupul parlamentar al PNL sau Grupul parlamentar al PD-L, dacă doresc să intervină.

Mulțumesc.

Domnule senator Gheorghe Constantin, vă rog, microfonul 3.

Domnule președinte, vă mulțumesc. Voi fi foarte scurt.

Sigur că această prezumție de vinovăție, care a reieșit din raportul domnului Dick Marty, ne-a pus la treabă, iar comisia desemnată pentru a face acest raport a muncit foarte mult și totuși adevărul trebuie, în continuare, probat, se pare, într-un mod ciudat, pentru că, în cele expuse de dumnealui, există o fermă convingere că pe teritoriul României s-au întâmplat niște lucruri.

De aceea, Grupul parlamentar al PD-L va susține acest raport și sperăm că vom afla și adevărul complet. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Mihail Popescu.

Domnule președinte, aș vrea să vorbesc în nume personal.

După cum se știe, toate zborurile efectuate cu aeronave de stat, în perioada 2002 și până în prezent, au fost și sunt autorizate de Ministerul Apărării. Am făcut parte din conducerea Ministerului Apărării și autorizam aceste zboruri, în legătură cu care aveam informații referitoare inclusiv la scopul zborurilor, utilizatori, beneficiari și așa mai departe. De aceea, din acest punct de vedere, sunt de acord cu concluziile comisiei pe care Senatul a numit-o.

Aș vrea totuși să afirm aici – și vă rog să mă credeți că știu ce spun – că este incriminată o serie întreagă de fapte: apar niște aeroporturi ca „Tulcea Cataloi”. Păi, la „Tulcea Cataloi” nu a mai aterizat și de acolo nu a mai decolat nicio navă, pentru că pista nu este nici măcar balizată. Îl aveți în stânga pe vicepreședintele de ședință și dumnealui poate confirma acest lucru: nu este balizat, iar pista este zob, este

numai gropi. Nu știu dacă avea cineva avioane să le strice pe aeroportul „Tulcea Cataloi”.

De asemenea, la aeroportul „Fetești Militar”, acolo nu avea cum să fie cineva, pentru că erau monitorizate permanent toate zborurile nu numai de noi, ci de toți, pentru că, fiind un aeroport militar, zborurile de pe acest aeroport sunt monitorizate de toate statele din preajma noastră și este lesne de spus de ce.

Totuși, față de ce spunea aici domnul Ilașcu, eu cred că, în concluziile respective, trebuie să trecem un lucru, domnule președinte, și v-aș ruga să se înțeleagă că nu poate fi exclusă complet supoziția privind transferul pe calea aerului al unor deținuți suspecți de terorism, în situația în care aceștia, după aterizare, nu au părăsit bordul avioanelor străine cu care au venit aici, avioane aflate în tranzit și supuse principiului extrateritorialității. Nu aveam ce să căutăm acolo.

În rest, cred că ar trebui totuși completat și cu acest lucru, pentru că el nu trebuie exclus de la început. Nu știam ce transportă avioanele respective. S-ar putea să fi existat deținuți, dar că au fost aici și că am facilitat noi – eu știu? – tot felul de schingiuiri, de..., asta nu.

Conform legii, pentru că văd că sunt foarte multe anexe clasificate, ele trebuie, după părerea mea...

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu aș vrea să pun o întrebare, și pun întrebarea raportorului și domnului senator Frunda, care ne-a spus niște lucruri...

Raportorul elvețian, domnul Dick Marty, în afară de cele două depoziții – cea a unui ofițer străin și cea a unui ofițer român – referitoare la existența unor centre de detenție, mai are și alte dovezi? Cineva a spus nu știu ce sau i s-a părut că există nu știu ce, iar dumnealui le-a luat ca pe niște dovezi, face un raport și acuză o țară pentru ceva care este foarte grav.

Este o întrebare la care aș vrea să primesc un răspuns, vă rog mult.

În cazul în care numai acestea sunt dovezile pe baza cărora trage niște concluzii grave la adresa țării, înseamnă că acolo este ceva care nu e în regulă. Eu aș trage o concluzie: dacă numai pentru așa ceva ar trebui să acuzi pe cineva, poți fi acuzat de superficialitate în modul în care îți faci treaba.

Permiteți-mi, domnule președinte, dacă primesc acest răspuns, să-mi continui cuvântul meu. De exemplu, doamna Norica Nicolai ar putea să-mi răspundă pe loc dacă mai sunt și alte dovezi în legătură cu această problemă.

Vă rog, doamna senator, microfonul 7.

Eu nu știu ce dovezi are domnul Marty. Cu toții știm conținutul rapoartelor. Domnia Sa, dacă avea alte dovezi, avea obligația, sub protecția anonimatului – pentru că nu am cerut niciodată să ne precizeze de la cine provin aceste depoziții –, să ne dea conținutul pentru a continua investigațiile. Nu știu și nu mă pot pronunța cu privire la natura dovezilor sau la ce tip de dovezi are domnul Marty, atâta vreme cât domnul Frunda v-a explicat foarte clar că nu au fost făcute publice, înțeleg, nici în Comisia specializată pe probleme juridice și de drepturile omului a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Eu nu știu ca domnul Marty să fi făcut publice aceste dovezi colegilor Domniei Sale.

Mulțumesc. Domnul senator Frunda.

## Stimați colegi,

Domnul Marty vorbea de mai multe dovezi, dar vreau să subliniez un lucru: să uităm să ne războim cu domnul Marty. Raportul domnului Marty a fost adoptat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei cu o majoritate de peste trei pătrimi. Deci noi ne aflăm față în față cu o recomandare și o rezoluție a Consiliului Europei, nu cu Dick Marty. Am trecut de faza aceasta, iar în privința probelor, el ne-a spus despre existența acestora la întâlnirea unde a participat și domnul senator Ungureanu, dar în plen a spus că are mai multe probe și, din cauza protecției anonimatului, care a fost adoptat ca principiu, nu ni le spune. Acest lucru cred că nu se poate accepta de către Parlamentul României, vizavi de rezoluție, și aceasta este plaja pe care trebuie să ne continuăm investigațiile.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Domnule președinte, eu le mulțumesc celor doi colegi pentru precizările pe care le-au făcut.

Trebuie să spun că eu știu că la Consiliul Europei se lucrează cu foarte multă seriozitate și cred că aceasta va fi cea care va caracteriza ceea ce se va întâmpla și în continuare. Ușurința cu care a afirmat că „am probe” vine în urma unei hotărâri că „nu pot să-mi deconspir sursele”. Este corect, dar a nu prezenta probele, ca în baza lor să pot să fac și investigația, eu, stat român, a nu prezenta baza concluziilor pe care le-ai tras și a nu spune de unde îți vin toate aceste informații, asta nu mai înțeleg, dar eu sper ca lucrurile să se poată rezolva.

Eu felicit comisia noastră pentru modul în care și-a desfășurat activitatea, pentru raportul pe care l-a prezentat. Grupul nostru susține acest raport și cred că, într-un viitor apropiat, se va afla și adevărul despre ceea ce s-a întâmplat în România, iar cei care au greșit să răspundă, indiferent de ce parte se vor afla.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Invit colegii senatori în sală.

Domnul Szabó Károly Ferenc, ultimul coleg înscris la cuvânt.

Aveți cuvântul, microfonul 1.

## **Domnul Szabó Károly Ferenc:**

Domnule președinte, Onorat Senat,

Problema aceasta – acceptați, vă rog, această idee – ar fi meritat o ședință specială, cu totul specială, a Senatului, la care să fie prezente atât autorități din sfera Executivului, cât și din domeniul instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale. Chiar și faptul că noi încercăm, astăzi, să adoptăm o hotărâre într-o problemă care comportă atâtea implicații într-o formă, aș zice, oarecum ușoară, ca să nu spun superficială, alimentează, în continuare, unele speculații.

Mi-am permis să vă rețin atenția, pentru că, atât ca membru al acestei comisii, dar și ca fost europarlamentar, am avut ocazia – nu vreau să spun plăcerea sau onoarea – ca, în Parlamentul European, de mai multe ori, să particip la lucrările unei comisii lărgite. De fapt, din această comisie, câțiva membri au făcut o vizită în România, ocazie cu care m-am cuplat și eu la aceste activități.

Vreau să spun că, în afara problematicii în sine, se poate interpreta că un stat membru al Uniunii Europene, de data asta, are o organizare care permite activități de natură a produce efecte contrare valorilor pe care se bazează Uniunea Europeană, și această țară este chiar țara noastră. Menționez că România și Polonia au fost, în primul rând, subliniate în legătură cu această temă, fiind vizate oarecum de subiectul zborurilor CIA și al așa-ziselor centre ilegale de detenție.

Vreau să vă spun că anumite stângăcii sau deprinderi care nu ar trebui să aibă loc în viața noastră publică sunt, în continuare, de natură a alimenta anumite speculații. De exemplu, când această comisie a Parlamentului European – din care au făcut parte, printre alții, europarlamentarii Carlos Coelho și Claudio Fava, împreună cu alții – a fost la Ministerul Afacerilor Externe al României, unde un secretar de stat i-a primit, acel secretar de stat a enunțat o sentință cum că la noi nu au existat astfel de centre. Sigur că oamenii aceștia, care au mai văzut autorități și parlamente, i-au pus întrebarea: „De unde știți, de vreme ce comisia română a Parlamentului României, a Senatului, încă nu a produs raportul?” Deci investigațiile, să le spunem așa, sunt în curs. Cum și-a putut permite domnul secretar de stat această stângăcie? Viața noastră publică este plină de astfel de stângăcii. Aș fi zis: „Domnule, n-a fost, dar totuși e ceva acolo.”

Vă mulțumesc, domnule senator.

Invit colegii senatori în sală pentru a putea vota.

O consult pe doamna vicepreședinte dacă dorește să intervină în final.

Invit colegii senatori în sală.

O singură chestiune. Și noi suntem de acord cu desecretizarea, însă în condițiile Legii nr. 182/2002. Dacă noi decidem desecretizarea, solicităm autorităților care le-au secretizat să le desecretizeze și să le înainteze Parlamentului European și Consiliului Europei. Așa am decis, să cooperăm în continuare și să desecretizăm toate documentele pe care

le avem, să le trimitem celor două foruri, având o hotărâre de principiu a dumneavoastră și urmând procedura legală cu privire la celelalte autorități.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Stimați colegi, vă invit în sală pentru a putea vota raportul. Vă invit să vă ocupați locurile.

Stimați colegi,

- Listă pentru grupurile parlamentare.

- Vă rog, domnule senator Frunda György.

Domnule președinte,

În luările de cuvânt s-a formulat propunerea de desecretizare a anexelor. Acest lucru trebuie să îl votăm în principiu. Vreau să propun un amendament, dacă mi se acceptă, și anume să fixăm un termen rezonabil în care ministerele respective să desecretizeze anexele. Dacă nu, vom ajunge ca noi să decidem acest lucru, ei pot să tragă _sine die_ , și este contra intereselor...

Nu cred. Această chestiune, în mod cert, va face obiectul discuțiilor în CSAT.

Vă propun, domnule președinte, să avem un vot de principiu asupra desecretizării anexelor.

Votul de principiu a fost dat odată cu raportul pentru...

Atunci, eu vă propun acest lucru în nume personal. Respinge plenul sau nu, eu propun un termen de o lună pentru desecretizarea anexelor.

Vă rog să supuneți votului propunerea mea. Mulțumesc.

Nu cred că pot supune votului plenului Senatului această chestiune, nu vă supărați.

Am supus votului raportul, sigur, cu recomandarea să fie desecretizate. Sunt convins că raportul va fi discutat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, iar instituțiile abilitate — mă refer în principal la Ministerul Apărării, dar și la serviciile de informații — vor desecretiza documentele pe care tot dânșii le-au secretizat, având în vedere votul dat în Senat.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2008 pentru stabilirea tarifului lunar al chiriei pe metrul pătrat care se aplică pentru închirierea locuințelor și terenului aferent acestora, aflate în domeniul public și privat al statului, administrate de Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”.

Din partea Guvernului, cine participă la dezbateri? Aveți cuvântul, microfonul 10.

## **Domnul Cseke Attila Zoltán —** _secretar de stat_

## _la Secretariatul General al Guvernului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2008 stabilește tariful chiriei pe metrul pătrat, aplicat pentru închirierea locuințelor și suprafețelor terenurilor aferente acestor locuințe aflate în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”. Reglementarea a fost necesară pentru că, pe de o parte, cheltuielile lunare cu aceste imobile depășesc cu mult veniturile încasate lunar de pe aceste imobile și pentru că, pe de altă parte, Legea locuinței prevede că această chirie, practicată pe locuințe, trebuie să acopere în integralitate cheltuielile și recuperarea investiției pe imobilul respectiv.

La stabilirea nivelului tarifului de chirie s-au avut în vedere categoria de spații, suprafața utilă totală și categoria de suprafețe detaliate în Hotărârea Guvernului nr. 310/2007.

## Vă mulțumesc.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

O invit pe doamna președinte Norica Nicolai să prezinte raportul.

## Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată pentru a dezbate Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2008 pentru stabilirea tarifului lunar al chiriei pe metrul pătrat, care se aplică pentru închirierea locuințelor și a terenului aferent acestora, aflate în domeniul public și privat al statului, administrate de Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”.

În ședința din 16 aprilie 2008, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, cu majoritate de voturi – 4 voturi pentru și 3 voturi împotrivă –, să adopte un raport de respingere. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 60/2005, cu modificările ulterioare, Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” desfășoară activitatea sa în scopul administrării, păstrării integrității și protejării bunurilor aparținând domeniului public al statului, destinate asigurării serviciilor publice de interes național — de reprezentare și protocol pentru Senat, Camera Deputaților, Administrația Prezidențială, Guvern și Curtea Constituțională. În administrarea RAAPPS se regăsesc o serie de imobile aflate în domeniul public și privat al statului, printre care: apartamente în blocuri de locuit, vile, apartamente în vile, spații cu destinația de birouri, spații cu destinație comercială, spații din imobilul „Casa Presei”, situate în București. În ceea ce privește locuințele, tariful de bază lunar al chiriei este prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 310/2007.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere împreună cu inițiativa legislativă. În raport cu obiectul de reglementare,

proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă rog să luați cuvântul la dezbateri generale. Vă rog, pe grupuri parlamentare. Domnul senator Puiu Hașotti. Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Din capul locului, vreau să-mi exprim surprinderea pentru acest raport de respingere. Vă spun că Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva acestei respingeri.

Stimați colegi,

Este vorba despre niște chirii care sunt plătite — pentru că la asta se referă, în primul rând, actul normativ — de foști demnitari. Unul dintre aceștia stă de 15 ani într-o astfel de vilă și plătește o chirie modică, iar ceea ce stabilește ordonanța este o chirie cu mult sub nivelul pieței. Dacă un părinte plătește 400 de euro pe lună, să spunem, pentru o garsonieră în Piața Alba Iulia, de ce un fost demnitar să plătească tot 400 de euro, poate mai puțin, pentru un spațiu care depășește 100 de metri pătrați. Nu pot fi de acord cu argumentul că „nu am unde să stau”, pentru că, atunci când a fost numit demnitar în acea demnitate, bănuiesc că nu dormea pe stradă. Când ne gândim că suntem egali, când ne gândim că cetățenii, chiriașii, trebuie protejați, că trebuie să existe protecție socială, în opinia mea, nu trebuie să...

Domnule senator, se referă la demnitarii care stau nejustificat în spații ale RAAPPS-ului...

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Rog să faceți liniște în sală.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

...iar chiriile pe care le prevede această ordonanță, vă repet, stimați colegi, sunt sub prețul pieței. De ce să fie sub prețul pieței? Asta e prima întrebare.

De ce să stea o mare glorie a sportului românesc, persoană care este și cea mai bogată din România, dacă nu și din Europa, într-o vilă? De ce?

Prin urmare, Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva raportului de respingere, va vota în favoarea ordonanței, fiindcă este cât se poate de logică.

Repet pentru a treia oară, pentru ca opinia publică să știe și să fie foarte clar: chiriile sunt sub prețul pieței.

Pe mine nu mă interesează că acel demnitar a avut nu știu ce funcție. În mod normal, legea spune că după 3 luni trebuie să părăsească acel spațiu, asta este foarte clar! Și să-l părăsească!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar al PSD, domnul senator Șerban Nicolae.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

O completare, domnule președinte.

Vă rog, domnule senator.

Eu nu știu, dar în situația în care în această sală sunt colegi care se află în incompatibilitate, poate că ar fi bine să se abțină de la vot.

Cer, în prealabil, listă, domnule președinte.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Să ajungem la vot.

## **Doamna Rodica Mihaela Stănoiu**

**:**

Procedură.

Procedură? Vă rog. Doamna senator Rodica Stănoiu. Aveți cuvântul, doamna senator.

## **Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:**

## Stimați colegi,

Nu am nicio problemă cu această lege, eu am părăsit a doua zi după ce nu am mai fost demnitar locuința de serviciu. Să fie clar!

Ce vreau să spun, referitor la incompatibilitate? Noi, în fiecare zi, votăm anumite legi, prin care poți să te găsești într-o stare de incompatibilitate, într-o situație sau alta... dacă acceptăm acest concept și această nouă procedură în Parlamentul României. Așa că eu vă rog să nu luăm în considerație acest lucru, deoarece nu avem în statut așa ceva.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Am spus că nu știu dacă există, dar dacă există, să se abțină de la vot.

În mod cert, incompatibilitate, domnule senator, nu există. Te poți găsi într-un conflict de interese în legătură cu prevederile unei legi. Este altceva.

Grupul parlamentar al PSD, domnul senator Șerban Nicolae.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Două precizări, de la bun început. Mai întâi pentru domnul coleg Hașotti.

Vreau să spun că toți parlamentarii au votat Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor. După logica expusă ceva mai devreme, ar însemna să nu votăm o lege care ne privește sau ne afectează direct. Asta pe de o parte.

Pe de altă parte, eu locuiesc într-un imobil de la RAAPPS. Dacă vorbesc de la acest microfon în calitate de senator și de vicepreședinte al Grupului parlamentar al PSD, mi se pare greu să explic de ce ar trebui să am statut de fost demnitar. Altminteri, dacă nu suntem demnitari, să renunțăm la tot ce înseamnă privilegii puse la dispoziție de statul român, inclusiv pașapoarte diplomatice, mijloace de transport personale la dispoziție, birouri și așa mai departe. Ne închiriem birouri de pe piața liberă, lucrăm în spații închiriate și așa mai departe.

Pentru că aceasta mi se pare o formă de demagogie supremă. Din respect pentru domnul Hașotti, aș vrea să-i spun că nu este bine informat. Mi-e greu să cred că, în cunoștință de cauză, a putut să facă asemenea afirmații. Îl

poate întreba pe colegul de „familie politică” — să spunem — de la Guvern și poate afla că este vorba de câteva sute de oameni, dintre care peste 90% nu au statut de foști demnitari și nu au primit locuințe în calitate de demnitari sau foști demnitari.

Mai mult decât atât, chiar Guvernul, care a dat această ordonanță mult lăudată de domnul Hașotti, a revenit asupra cuantumului chiriilor stabilite prin ordonanță, a modificat-o și a recunoscut că a greșit atunci când a emis această ordonanță. De ce ar trebui ca RAAPPS-ul să dea imobile în închiriere în condiții de piață? Este RAAPPS-ul un concurent imobiliar? Este o societate imobiliară care operează pe piața românească în condiții de piață, de cerere și ofertă și liberă concurență? Eu cred că nu, pentru că atunci am ajunge la concluzia că și ANL-ul trebuie să lucreze tot în condiții de piață, am ajunge la concluzia că și primăriile, atunci când dau repartiții de locuințe, trebuie să opereze în condiții de piață, chiriile practicate de primării, la fel, trebuie stabilite după regulile pieței și inclusiv vânzarea să se facă numai prin licitație.

De acord.

În conformitate cu Regulamentul Senatului aveți acest drept, dar după încheierea dezbaterilor.

Ofer cuvântul Grupului parlamentar al PD-L, domnului senator Constantin Gheorghe.

## **Domnul Constantin Gheorghe:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că, mai presus de politizarea acestui subiect, ar trebui să constatăm realitatea. Nu noile tarife ale chiriilor ne-au îngrijorat pe noi, ci vechile tarife stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 310/2007 erau ridicole.

Eu stau într-un apartament care nu are 100 de metri pătrați, dar, în conformitate cu tarifele vechi, ar fi trebuit să plătesc, dacă eram în chirie la RAAPPS, cam 800.000 de lei vechi. Unii colegi spun că este foarte mult. Sigur. Pe de altă parte, mă gândesc la faptul că la toate aceste locuințe, imobile, spații de care s-a făcut vorbire, și despre care distinsul meu coleg Șerban Nicolae a spus că nu sunt considerate ca fiind un segment al pieței imobiliare, întreținerea se realizează cu materiale și servicii care sunt în concordanță cu piața.

## **Domnul Șerban Nicolae**

**:**

Întreținerea o plătesc locatarii.

## **Domnul Constantin Gheorghe:**

Eu mă refeream la multe altele.

Domnule coleg Șerban, eu nu v-am întrerupt. Vă rog să nu mă întrerupeți!

Vreau să vă spun că sunt demnitari care stau în condițiile legii și chiriile sunt plătite de instituție. Vreau să vă spun că sunt și alte categorii, reședințe oficiale, locuințe de protocol, ale căror chirii tot instituțiile le plătesc. Dar întreținerea se realizează cu materiale și servicii care sunt în concordanță cu prețurile pieței. La acestea mă refeream.

Deci cheltuielile RAAPPS sunt foarte mari. Nu cred că prin această ordonanță se salvează bugetul ca să întreținem într-o stare perfectă toate aceste imobile. Și totuși s-a făcut un pas, nu știu de ce deranjează atât de mult.

Pe de altă parte, vreau să vă informez, stimați colegi, că în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări votul a fost de 4 la 3 în favoarea unui raport de respingere. Nu a fost un vot majoritar, net. Au fost păreri pro și contra, după cum, de altfel, observați că sunt și aici, în plenul Senatului. Dar nu mi se pare normal ca pentru un spațiu de

300 de metri pătrați — cam cât are această sală — să plătim 2,5 milioane de lei pe lună chirie, noi, niște demnitari.

Atunci, dacă nu suntem de acord ca foștii demnitari să nu mai locuiască în locuințe ale RAAPPS-ului la o chirie infimă, spun eu, nu ridicolă, atunci ar trebui să completăm legea și să primim toți cei care trecem, tranzitoriu, printr-o funcție, printr-o demnitate publică, să beneficiem până la sfârșitul vieții de acest avantaj. Sigur că putem merge cu discuția mai departe. Sigur că dacă s-a revenit la nivelurile tarifelor din ordonanța de care vorbim, este problema Guvernului, dar eu am vrut să scot în evidență doar nivelul foarte, foarte scăzut al tarifelor la chirie care era practicat până acum.

În consecință, aș mai avea o întrebare. Avem tot felul de legi, de hotărâri de guvern care prevăd cuantumuri, cum a fost până acum, dar nicăieri nu am aflat ce se întâmplă cu cei care nu respectă, care nu vor să respecte, pentru că este un act de voință în a respecta sau în a nu respecta o lege.

Vă mulțumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Eckstein Kovács Petér. Microfonul 2.

Aveți cuvântul, domnul senator.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

De principiu, UDMR-ul va vota împotriva acestui raport și, implicit, pentru adoptarea ordonanței.

Raportul unei comisii este un document destul de sec. Poate acest raport este prea sec și, așa cum a spus și colegul meu, nu a reflectat faptul că acest vot a fost de 4 la 3. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cum îi stă în fire, s-a aplecat cu mare atenție asupra problematicii din ordonanță și cred că am ținut cont de orice argument, inclusiv un memoriu al unor chiriași care nu au calitatea de demnitari, sunt angajați ai RAAPPS-ului. Aceștia au spus că acest nivel de chirie pentru locuințele lor mai modeste reprezintă o povară pentru ei.

Am calculat la diferite suprafețe și la diferite categorii de imobile – locuințe, respectiv la vile – nivelul chiriilor și, într-adevăr, la o locuință de 70-80 de metri pătrați, care nu are o suprafață exagerată, nivelul chiriei ajungea în jur de 200 de euro, ceea ce poate că era mult pentru un angajat al RAAPPS. În urma discuțiilor, am operat mai multe amendamente, care au fost însușite de toți membrii comisiei.

La un moment dat, a venit această propunere de respingere a ordonanței. Aici au fost chiar două tururi de scrutin.

Onorata reprezentantă a PRM, în primul tur de scrutin, a avut în vedere mai mult alura de luptă anticorupție, mă rog, și de justițiar al partidului, și a votat pentru menținerea ordonanței, pentru ca, ulterior, să-și schimbe punctul de vedere. Reprezentanții PNL și UDMR au votat constant și au susținut această ordonanță.

Despre ce este vorba, de fapt? Există o dispută publică și o situație greu tolerabilă de fapt, relevată de foarte multe ori în presă. Demnitari care nu mai sunt demnitari, oameni puternici care nu au calitatea de demnitar locuiesc în vile foarte frumoase, în cartierele rezidențiale ale Bucureștiului. Aceasta este o problemă.

A venit fostul secretar general al Guvernului, domnul Bolojan, cu o ordonanță, acum câteva luni, dacă nu mă înșel, și a spus: „RAAPPS trebuie să scape de tot ceea ce este de scăpat, ca să nu fie astfel de probleme. Să păstreze strictul necesar.” Dar aici este vorba... Sunt absolut de acord cu susținerea domnului Bolojan. Acum suntem într-o altă situație. Chiriile sunt modice și este – să fiu scuzat de expresie – „de râsul curcilor” ca o unitate, RAAPPS-ul, care are în patrimoniu o bogăție de neînchipuit din punct de vedere imobiliar să iasă în pierdere. Pardon, poate că bugetul de stat este o vacă de la care sug mulți, dar acest lucru este impardonabil.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă dorește să mai intervină cineva la dezbateri generale?

Domnul senator Gavrilă Vasilescu, iar apoi doamna senator...

## **Doamna Verginia Vedinaș**

**:**

Eu am ridicat mâna de la început, domnule președinte.

N-am văzut.

Vă rog, poftiți, doamna senator Verginia Vedinaș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Problema nu este deloc simplă. A fost abordată de colegii noștri din două perspective: dintr-o perspectivă eminamente politică și politicianistă și dintr-o perspectivă riguros juridică.

Domnilor, vreau să vă spun că fac parte dintr-o comisie care se numește Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Fac această precizare, pentru că mi s-au invocat și numele, și atitudinea pe care am avut-o în cadrul ședinței. Este posibil — și Curtea Constituțională își mai schimbă opinia, nu? – ca, în urma dezbaterilor care au loc în cadrul unei ședințe, dezbateri care nu sunt lipsite de conținut, care nu sunt lipsite de semnificație și care au ca finalitate alegerea celei mai bune soluții, să-ți revizuiești punctul de vedere.

Ce am avut în vedere și susțin cu toată trăinicia în fața dumneavoastră, ținând cont că am fost, sunt și sper că voi mai fi demnitar, e faptul că nu am beneficiat niciodată – și sper să mă țină Dumnezeu cu mintea întreagă! – de vreo facilitate de la stat, o locuință de serviciu sau alt privilegiu de această natură.

Problema nu este deloc simplă, din mai multe puncte de vedere, pe care eu le-am avut în considerație și le susțin și în fața dumneavoastră, cu toată trăinicia.

## Dragii mei,

În primul rând, până în prezent, această chestiune s-a reglementat prin hotărâre de guvern. În speță, acum este vorba de Hotărârea Guvernului nr. 310/2007. De ce a fost nevoie acum de un act normativ cu forța juridică a legii, când este un principiu pe care noi l-am asimilat în practica noastră normativă, că, atunci când este vorba despre majorarea cuantumului unor chirii, Guvernul este cel care face acest lucru, prin hotărâre de guvern? Eu consider, ca specialist în drept, că nu este necesară o lege sau un act cu forța legii, în speță, o ordonanță de urgență.

În al doilea rând, s-a apelat la ordonanța de urgență. Am atras de nu știu câte ori atenția, dragii mei, și n-o să obosesc s-o fac, până se termină mandatul și mai departe, că a ajuns această ordonanță de urgență un soi de „Cenușăreasă”. De câte ori îi vine pe chelie Guvernului că mai trebuie să găsească nu știu ce soluție, dă o ordonanță de urgență. Dar nu avem Constituție, domnilor? Nu scrie în Constituție că trebuie să fie o situație extraordinară a cărei reglementare să nu fie amânată etc.? Era o situație extraordinară în contextul în care exista o soluție și soluția era hotărârea de guvern? Nu. Un mesaj politic, iată ce ne preocupă pe noi.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu, Grupul parlamentar al PC.

## **Domnul Gavrilă Vasilescu:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

În primul rând, vreau să fac o precizare. Nu am avut, nu am și nu voi avea vreodată vreo locuință din patrimoniul statului și, cu atât mai mult, de la RAAPPS.

Și nu voi avea, domnule Chelaru. Nu mă interesează. Dacă insistați, comuniștii au vrut să-mi dea, dar i-am refuzat. N-o să iau eu de la partea cealaltă.

Dacă mă gândesc la ce înseamnă ordonanță de urgență, îmi dau seama că este ceva care trebuie neapărat reglementat. Indiferent de ce parte te-ai situa, dacă ești informat corect, este clar că nemulțumești pe cineva. Este adevărat că, în afară de fondul necesar, s-au primit de către aceeași administrație locuințe care aparțineau Primăriei Municipiului București și sectoarelor din capitală, locuințe care trebuiau să rezolve niște probleme ale unor salariați ai lor. La vremea respectivă, lucrurile s-au realizat în felul acesta. În momentul de față, probabil, se dorește ca aceste locuințe să fie eliberate și să aibă o chirie împovărătoare, pentru că persoanele care dețin aceste locuințe de la RAAPPS nu mai fac parte din anturajul celor care sunt acum la putere și vor să le dea afară.

Motivul pentru care vii cu o ordonanță ca să stabilești niște chirii — când chiriile, în mod normal, se pot stabili printr-o hotărâre a guvernului — și prin care implici Parlamentul este că vrei să scoți castane din foc cu mâna Parlamentului. Nu este prima oară când faceți așa ceva dumneavoastră, cei de la guvernare. Vreți din partea Parlamentului legi pentru privatizări, vreți din partea Parlamentului...

Un exemplu, vi-l spun, pentru că el există: RAAPPS scoate și un demnitar, în momentul în care are nevoie de spații, recurge la o hotărâre judecătorească, menținându-i în același loc pe alții, care nu mai au — bine, mersi! — funcții de demnitar de ani de zile, îl scoate pe cel care este în funcție, pentru că acesta nu e în cărțile lor.

Motivul pentru care am votat împotriva acestui act normativ este acela că ceea ce se reglementează nu se face prin ordonanță. Oamenii din aceste locuințe, dacă sunt pensionari, nu reușesc, din pensie, să-și plătească chiria stabilită, iar dacă încă sunt salariați ai RAAPPS-ului, cu salariul pe care îl au, nu pot să-și plătească și întreținerea locuințelor respective.

Un ultim motiv: atunci când dați hotărâri pentru stabilirea chiriilor, nu mai puneți chirie lunară pe terenurile aferente acestor construcții, domnilor, deoarece, cu chiria pe care o stabiliți dumneavoastră pentru terenurile aferente, ar însemna să se obțină niște avantaje. Regula, pentru terenuri, este să stabilești o chirie sau drept de folosință anual, și nu lunar. Dar, în momentul în care scopul este acela de a elimina niște oameni și de a-ți elibera niște locuințe, atunci puteți stabili și chirie lunară și, eventual, săptămânală.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Practic, toate grupurile parlamentare s-au exprimat. Grupul parlamentar al UDMR?

Domnul senator Péter Kovács Eckstein. Știu că ați vorbit. Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Au fost făcute două afirmații care cred că pot să fie combătute: una ar fi că noi stabilim, prin această ordonanță, chirii. Într-adevăr, este reglementat și nivelul chiriilor, dar, în afară de acest fapt, prin ordonanță se face o delimitare între apartamente, locuințe și vile, ceea ce nu există în legea locativă. Ca atare, aduce un element nou, care nu putea să fie introdus printr-o ordonanță a Guvernului. Pe de altă parte, se stabilesc cazurile de excepție care modifică o lege, Legea nr. 114/1996. Ca atare, nu puteau fi expuse într-o ordonanță de urgență.

Mai rețin că avizul Consiliului Legislativ este favorabil. Atunci când este cazul, Consiliul Legislativ, într-adevăr, indică faptul că se pune în discuție prevederea constituțională cu privire la urgență. În acest aviz nu este prevăzut acest lucru.

Vă mulțumesc. Declar închise dezbaterile generale. Ofer cuvântul domnului senator Puiu Hașotti, drept la replică.

Vă rog!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Un scurt drept la replică, întrucât mi s-a pronunțat numele. Dincolo de cele spuse de domnul senator Eckstein Kovács Péter, sigur că pretexte se pot găsi: că este o ordonanță de urgență, că nu trebuia să fie, că trebuia să fie hotărâre de guvern.

Noi respectăm însă principii.

Drept la replică.

Dar de ce mă întrerupeți? Sunteți, cumva, în conflict de interese, domnule senator?

Vă rog să vă referiți doar la chestiuni de ordin personal.

Dar nu am pronunțat niciun nume, vă subliniez acest fapt. Era doar o introducere, domnule președinte.

Trei chestiuni remarcate de distinsul nostru coleg, domnul senator Șerban Nicolae, pe care eu îl prețuiesc și Domnia Sa știe asta.

Prima: nu știam că este în conflict de interese. A doua: a introdus o logică perversă. A spus că toți suntem demnitari. Este adevărat, toți suntem demnitari, adică și noi, parlamentarii, dar dacă pierdem mandatul, într-o săptămână părăsim camera de hotel și, în acea lună, Parlamentul, dacă nu stăm la hotel, nu ne mai plătește acea indemnizație, acei bani pentru chirie pe care îi plătește. Nu înseamnă că RAAPPS ne oferă spații de locuit _sine die_ , pentru cei care suntem parlamentari sau am fost parlamentari. Și, în sfârșit – și cu asta închei –, faptul că RAAPPS nu este o agenție imobiliară nu înseamnă că trebuie să profite cineva de pe urma acestui fapt, nu înseamnă că trebuie să fixeze niște prețuri care sunt mai mici de un sfert față de prețul pieței. Nu are importanță dacă este sau nu este agenție imobiliară. Important este ca, în această chestiune, cetățenii să fie, cât de cât, egali, dacă nu chiar egali.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc.

Domnule senator, nu v-a pronunțat numele...

Vă rog, drept la replică, două minute.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Șerban Nicolae.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și mie mi s-a pomenit numele, nu de către distinsul coleg antevorbitor, ci cu altă ocazie, și aș vrea să fac câteva precizări.

Totuși, nu am înțeles în ce constă logica perversă, câtă vreme suntem demnitari. Nu am avut niciun moment pretenția ca cei care nu mai sunt demnitari să rămână într-un asemenea imobil, nici o zi, nici două, nici zece zile, nici șase luni. Dar asta, ca să nu dau o replică la o replică.

Aș vrea să lămurim totuși o chestiune care mi se pare că ține tot de logică. Pe de o parte, se vorbește de faptul că stau în aceste imobile foști demnitari, pe de altă parte, s-a făcut aici afirmația, de către un coleg antevorbitor, că ar fi instituții care plătesc chiria și întreținerea pentru cei care ocupă aceste locuințe.

Dincolo de faptul că nu am văzut la acești distinși colegi parlamentari să dea o listă a colegilor lor de partid care locuiesc în imobile RAAPPS și pentru care statul plătește chiria și întreținerea, ceea ce mă face să-i bănuiesc în continuare de demagogie, fariseism și ipocrizie, rămâne chestiunea de bază: sunt câteva sute de apartamente care au aparținut de primărie și în care locuiesc cetățeni, e vorba de vreo 400, care au trecut de la primărie, mai exact de la ICRAL-uri la RAAPPS, care nu au fost niciodată demnitari, care probabil nu vor fi demnitari și care nu intră în regim de piață.

Eu am spus că nu era nevoie și, dacă îmi explică cineva de ce acum, după 18 ani, fixăm chiria prin ordonanță, am să spun că nu era nevoie de stabilirea cuantumului chiriei printr-un act normativ cu putere de lege, pentru că asta se face într-un an electoral din motive pur politicianiste.

Am să-i rog pe colegii care l-au susținut pe un anumit candidat la președinție care și-a cumpărat un apartament de aproape 400 de metri pătrați în centrul Capitalei cu prețul unui autoturism, și pe care singur și l-a atribuit ca primar, să nu mai facă afirmații de la acest microfon și să nu-mi mai atragă atenția că aș fi într-un conflict de interese.

Am să închei spunând că în ceea ce mă privește nu am niciun fel de problemă. Nu consider că am încălcat legea, nu consider că mă aflu într-un conflict de interese și, mai mult decât atât, nu consider că profit în vreun fel de stat sau de bunăvoința statului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-l informez pe domnul senator Hașotti că nu sunt în niciun fel de conflict de interese. Eu am avut contract perfect legal, până la 28 februarie, și am părăsit această locuință în termenul de 60 de zile, termen care s-a dat prin lege.

Din acest punct de vedere este clar.

Totuși vreau să atrag atenția că ce discutăm noi aici, și colegul Șerban Nicoale are dreptate, nu are nicio legătură cu realitatea. Aici se pregătește un tun imobiliar de 300 de milioane de euro prin faptul că jumătate din locuințele de la RAAPPS sunt goale ca urmare a politicii pe care au făcut-o foștii demnitari de la Guvern — au pierderi de 100 de miliarde pe anul financiar 2007 din această cauză. Și această nebunie, ca să se elibereze cu ordonanța...

Îl rog frumos pe domnul fost președinte cu spațiile..., care a venit de la reexaminare, să-i dea drumul să le poată cumpăra după ce sunt libere.

Eu am eliberat-o și mă simt extrem de liniștit din acest punct de vedere. Acesta este adevărul.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, declar închise dezbaterile generale.

Domnule senator, vă rog frumos să vă ocupați locul.

Stimați colegi, am spus că am încheiat dezbaterile generale pe lege.

Vă rog să-mi permiteți să fac trei precizări: legea are caracter de lege ordinară, Senatul este primă Cameră sesizată, iar termenul de adoptare tacită a acestei legi este 22 aprilie 2008, adică astăzi.

Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este un raport negativ, de respingere a Proiectului de lege privind aprobarea ordonanței de urgență.

Pardon, raportul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, fără amendamente.

Vă rog să votați.

## Stimați colegi,

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, vă rog. Din partea Guvernului, domnule secretar de stat Demeter András, microfonul 10, aveți cuvântul, pentru a prezenta proiectul de lege.

## **Domnul Demeter András István —** _secretar de stat_

_în Ministerul Culturii și Cultelor_ **:**

## Vă mulțumesc, doamna președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

În cei trei ani de când se aplică Legea nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România, aceasta și-a arătat unele fisuri, chiar deficiențe, fapt pentru care Guvernul României, prin cele două ministere, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, respectiv Ministerul Culturii și Cultelor, a elaborat un act normativ care vine cu modificări în trei domenii principale: în primul rând, în organizarea și funcționarea comisiei pentru aplicarea legii, în al doilea rând, în ceea ce privește categoriile de artiști și interpreți care pot beneficia de această indemnizație și, în al treilea rând, de adaptarea condițiilor ce se cer îndeplinite de artiști la realitatea domeniului.

Având în vedere avizele favorabile, respectiv raportul de admitere adoptat în unanimitate, vă rugăm ca prin votul dumneavoastră să susțineți demersurile noastre. Vă mulțumesc.

Stimați colegi, reluăm votul.

Sunt foarte mulți colegi prin sală.

Vă rog frumos să vă ocupați locurile în sală, pentru a ne exercita dreptul de vot.

Stimați colegi, vă rog să dăm voturile la ora 12.30. Putem continua cu celelalte puncte din ordinea de zi.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/1999 privind salarizarea personalului Agenției Naționale pentru Locuințe.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Domnule senator, aveți cuvântul, microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule senator, microfonul 7, aveți cuvântul, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

## Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

În ședința din 19 februarie 2008, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât cu unanimitate de voturi să adopte un raport de admitere.

În consecință, comisia supune spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de admitere, cu două amendamente respinse.

Vă mulțumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții? Nu sunt.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

În ședința din 19 februarie 2008, în prezența inițiatorilor, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a adoptat un raport de admitere. Prin conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie dezbătut în Senat, în calitate de primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții pe marginea proiectului de lege? Nu sunt.

Vot pe raport și pe proiectul de lege, la ora 12.30.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare.

Ministerul Apărării, doamna secretar de stat, aveți cuvântul.

Microfonul 9.

## **Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu** — _secretar de stat în Ministerul Apărării_ **:**

Doamna președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

În scopul realizării unui sistem de salarizare atractiv, capabil să motiveze și să atragă resursa umană calificată în cariera militară, prin aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2008 s-a majorat valoarea de referință sectorială pentru funcțiile specifice și personalul militar din Ministerul Apărării. Prin acest act normativ s-au prevăzut măsuri similare celor reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2007 a cărei aplicabilitate a încetat la 31 decembrie 2007.

Cu ocazia discuțiilor din comisiile de specialitate, Ministerul Apărării a luat act de amendamentele propuse și își manifestă disponibilitatea de a optimiza cadrul legal astfel creat, pe timpul dezbaterilor care vor avea loc la Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

În ședințele din 19 februarie și 4 martie 2008, în prezența reprezentanților Ministerului Apărării, Ministerului Internelor și Reformei Administrative și ai Ministerului Economiei și Finanțelor, comisia a examinat proiectul de lege și a hotărât să adopte un raport de admitere, cu amendamentele admise din anexă.

Vă mulțumesc.

Guvernul este de acord cu amendamentele admise de comisie?

Ne rezervăm dreptul de a mai opera unele modificări, pentru coordonare cu actele normative, la Camera Deputaților.

În principiu, sunteți de acord cu acest raport, urmând ca, ulterior, în Camera Deputaților să modificați?

Da.

## Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale și vă consult dacă aveți intervenții pe marginea proiectului de lege.

Domnule senator Popescu, aveți cuvântul. Microfonul 3, vă rog.

Eu aș vrea să intervin, pentru că unul dintre amendamentele care au fost admise, în principiu, cum spune doamna secretar de stat, prevedea și primele de concediu de odihnă pentru personalul Ministerului Apărării Naționale.

Eu vreau să spun că domnul ministru mi-a răspuns oficial la întrebarea pe care am pus-o și a spus că „acordarea acestui drept de natură salarială personalului militar și civil contractual din minister presupune amendarea Legii nr. 138/1999”, ceea ce am și făcut prin amendamentul respectiv.

În condițiile în care sunteți de acord cu el înseamnă că se aprobă și acest lucru, nu?

Asta a fost mai mult o întrebare.

Da, domnule senator. Mulțumesc.

Mai sunt și alte intervenții? Nu sunt.

Declar închise dezbaterile generale.

Votul pe raport și votul final, la ora 12.30.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 232/2007, și pentru acordarea unor creșteri salariale pentru funcționarii publici în anul 2008.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat, aveți cuvântul.

Microfonul 10, vă rog.

**Doamna Denisa Oana Pătrașcu** _— secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse_ **:**

## Vă mulțumesc, doamna președinte.

Am onoarea să prezint, din partea Guvernului, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2008 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2007. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea unor acte normative, având ca principale prevederi modalitatea de calcul a salariului pentru funcționarii publici de conducere, modalitatea de calcul a vechimii în treaptă de salarizare, modalitatea de realizare a promovării funcționarilor publici în cursul anului 2008 și cea de transformare pe post.

Având în vedere prevederile Memorandumului privind creșterile salariale acordate personalului din sectorul bugetar în cursul anului 2008, proiectul de ordonanță stabilește și creșterile salariale care urmează a fi acordate acestora.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse susține aprobarea acestui proiect de lege în forma prezentată de comisie.

Mulțumesc.

Domnule senator, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială. Microfonul 7, vă rog.

Întrunită în data de 19 februarie 2008, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de admitere fără amendamente.

Vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale și vă consult dacă aveți intervenții pe marginea proiectului de lege.

Constat că nu sunt intervenții.

Votul pe raport și votul final, la ora 12.30.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază și al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat, aveți cuvântul.

Microfonul 10, vă rog.

## Vă mulțumesc, doamna președinte.

Cele două acte normative și cele dinainte sunt corelate, toate privesc creșteri salariale care au loc în anul 2008. Acest act normativ privește în special situația bugetarilor contractuali și a persoanelor care dețin funcții de demnitate publică. Majorarea este în două etape, după cum urmează: cu 4,5% începând cu 1 aprilie 2008, față de nivelul din luna martie 2008, și cu 5,5% începând cu data de 1 octombrie 2008, față de nivelul din luna septembrie 2008.

Cu ajutorul membrilor Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, cărora le mulțumesc foarte mult, s-a realizat un raport la care s-au adus amendamente. Este vorba de o completare care nouă ne-a scăpat și încă o dată mulțumesc Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

## Mulțumesc și eu.

Domnule senator Corodan, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc, doamna președinte.

În ședința din 19 februarie 2008, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a examinat proiectul de lege și a hotărât să adopte un raport de admitere cu amendamentele admise, din anexă.

Mulțumesc.

Vă consult dacă aveți intervenții pe marginea proiectului de lege.

Constat că nu sunt intervenții.

Votul pe raport și votul final, la ora 12.30.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2008 privind creșterile salariale aplicabile judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției pentru anul 2008.

De la Ministerul Justiției, doamna secretar de stat, aveți cuvântul.

Microfonul 9, vă rog.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _— secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, doamna președinte. Distins Senat,

Și acest act normativ face parte din categoria actelor normative care asigură compensarea în raport cu evoluția prețurilor de consum și a indicelui de inflație. S-a considerat necesar să se facă o diferențiere în raport cu nivelul salariilor, astfel că judecătorii, procurorii vor beneficia de o creștere de 5%, în schimb, personalul auxiliar de specialitate, de o creștere de 4% și, respectiv, 4,5%. Raportul este de admitere în sensul acesta.

Vă rugăm să vă exprimați votul.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Domnule senator, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială. Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Întrunită în data de 19 februarie 2008, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a decis, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere a proiectului de lege, cu un amendament prezentat în anexa la prezentul raport.

## Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale și constat că sunt doi colegi senatori care vor să dezbată sau dezbat intens ceva, în bancă, poate vor să vorbească și la microfon.

Sunt intervenții pe marginea proiectului de lege? Constat că nu sunt.

Votul pe raport și votul final, la ora 12.30.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi a României, salarizați potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul pentru a prezenta proiectul de lege.

Microfonul 8, vă rog. ## **Domnul Anghel Iordan** _— președintele Secției de Control financiar ulterior a Curții de Conturi_ **:**

## Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Curtea de Conturi face parte din acele instituții bugetare care au o lege specială de salarizare, respectiv controlorii financiari sunt retribuiți potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 160/2000, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit acestor prevederi și a măsurilor dispuse de creștere a veniturilor salariale în anul 2008, Guvernul României a emis Ordonanța nr. 14/2008, ordonanță care are ca obiect principal creșterile salariale care se aplică în acest an controlorilor financiari, respectiv o majorare cu 4,2% a valorii de referință sectorială. Creșterea respectivă se aplică începând cu 1 aprilie 2008 cu 2%, respectiv de la 1 octombrie 2008 cu 2,2%.

Prezentul proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 14/2008 nu modifică reglementările legale în vigoare privind drepturile salariale cuvenite controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi și nu are niciun impact macroeconomic asupra mediului de afaceri și social. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Colegul nostru, domnul senator Ioan Corodan, astăzi are o zi plină.

Aveți cuvântul, domnule senator, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială. Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte.

În ședința din 19 februarie 2008, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a examinat proiectul de lege și a hotărât să adopte un raport de admitere fără amendamente.

Vă mulțumesc și eu.

Declar deschise dezbaterile generale și vă solicit să interveniți pe marginea proiectului de lege.

Constat că nu sunt intervenții.

Votul pe raport și votul final, la ora 12.30.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ.

De la Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, doamna secretar de stat, aveți cuvântul pentru a prezenta proiectul de lege.

Microfonul 9, vă rog.

## **Doamna Pásztor Gabriella** _— secretar de stat_

_în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului_ **:**

Mulțumesc, doamna președinte. Distins Senat,

Actul normativ reglementează salariile din învățământ, și anume, personalul din învățământ fiind salarizat potrivit Ordonanței Guvernului nr. 11/2007, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a elaborat proiectul prezentei Ordonanțe a Guvernului prin care se reglementează creșterile salariale ale personalului din învățământ pentru

perioadele ianuarie – martie 2008, aprilie – septembrie 2008 și octombrie – decembrie 2008.

Mulțumesc mult Domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte.

În 19 februarie 2008, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere.

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să intervenții pe marginea proiectului de lege.

Domnule senator Ardelean, aveți cuvântul. Microfonul 1, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte.

În România, învățământul este o prioritate națională, strategia Guvernului de a mări și a multiplica coeficientul acesta pe cele trei tranșe este bine-venită.

Susținem hotărârea aceasta de majorare pentru personalul didactic a salarizării.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții, stimați colegi? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Votul final, la ora 12.30.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2008 privind nivelul salariilor de bază și al altor drepturi ale personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar-veterinar.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat, pentru a prezenta proiectul de lege.

## **Domnul Tőke István** _— secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Personalul contractual din sistemul sanitar-veterinar este salarizat potrivit prevederilor Legii nr. 435/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar-veterinar. În mod practic, ordonanța pune de acord prevederile Legii nr. 435/2006 cu prevederile naționale cu privire la creșterea salariilor personalului bugetar pentru anul 2008.

În acest sens, a fost elaborat prezentul proiect de lege pentru aprobarea ordonanței, pe care-l supunem spre adoptare Senatului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc, doamna președinte.

În 19 februarie 2008, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială s-a reunit, a hotărât să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc și eu.

Vă consult dacă aveți intervenții pe marginea proiectului de lege.

Constat că nu sunt intervenții.

Votul final, la ora 12.30.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar.

Domnule secretar de stat Székely, aveți cuvântul pentru a prezenta proiectul de lege. Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** – _secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății Publice_ **:**

## Vă mulțumesc.

Acest act normativ reglementează majorările salariale ale personalului contractual cu 11%, în două etape, 6% în aprilie 2008 și 5% în octombrie 2008, iar pentru personalul TESA, cu 10% pentru personalul cu studii superioare și 15% pentru personalul cu studii superioare de scurtă durată, postliceale și pentru personalul cu studii medii. Această majorare este și necesară, și utilă, pentru că salarizarea în sistemul sanitar este deficitară și exodul din sistem al forței de muncă este destul de mare.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc, doamna președinte.

În 19 februarie 2008, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât să adopte un raport de admitere cu amendamentul de mai jos.

„După alin. (3) al art. 16 se introduce un nou alineat, alin. (3[1] ) cu următorul cuprins: cadrele didactice care au calitatea de funcționar public pot desfășura activitate integrată în cadrul normei de bază de la funcția publică”.

## Vă mulțumesc.

Vă consult, stimați colegi, dacă doriți să interveniți pe marginea proiectului de lege.

Constat că nu sunt intervenții.

Votul pe raport și votul final, la ora 12.30.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă propunerea legislativă pentru completarea articolului 8 din Legea nr. 54/2003, Legea sindicatelor. Inițiator este doamna deputat Lia Ardelean, care absentează.

Domnule senator, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comisiei.

Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte.

Propunerea legislativă este inițiată de doamna deputat Lia Ardelean și are ca obiect de reglementare completarea Legii sindicatelor, în așa fel încât să se prevadă în mod expres reprezentarea ambelor sexe în organele de conducere ale sindicatelor.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială s-a reunit, a analizat și a adoptat un raport de admitere, cu un amendament referitor la completarea articolului 8, în care organizațiile sindicale vor crea condiții pentru ca în organele lor de conducere să fie reprezentate ambele sexe.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Vă consult, stimați colegi, dacă aveți intervenții pe marginea proiectului de lege.

Constat că nu sunt intervenții.

Votul pe raport și votul final, la ora 12.30.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148 din 3 noiembrie 2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Domnule senator Corodan, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comisiei.

Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc, doamna președinte.

În ședința din 19 februarie 2008, în prezența reprezentantului Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, ca urmare a examinării propunerii legislative, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de respingere cu un amendament, cuprins în anexa 1.

## Mulțumesc.

Doamna secretar de stat, aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10, vă rog.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, motivat în primul rând de faptul că indemnizația pentru creșterea copilului este o prestație de asistență socială cu caracter universal, bazată pe principiul solidarității sociale, indiferent de câștigurile pe care mamele sau familiile le realizează, în condiții legale, pentru creșterea copilului. Dacă ar intra în vigoare această inițiativă legislativă, ar depăși cu mult posibilitățile de acoperire existente în prezent în bugetul de stat.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Declar deschise dezbaterile generale.

Aveți cuvântul, domnule senator Dan Mircea Popescu. Microfonul 3, vă rog.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Într-adevăr, aceasta este rațiunea respingerii unei asemenea inițiative, altminteri extrem de generoasă, dar realitatea aceasta este. Este vorba de o prestație de asistență socială, și nu de o prestație contributivă.

Dacă am admite ceea ce se propune, de abia atunci am produce o inechitate între cele care beneficiază sau nu vor beneficia de această indemnizație.

Raportul de respingere se justifică.

## Mulțumesc.

Mai sunt intervenții pe marginea propunerii legislative? Constat că nu sunt.

Legea are caracter organic, vot pe raport și pentru propunerea legislativă, ora 12.30.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148 din 3 noiembrie 2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Domnule senator, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comisiei.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148 din 3 noiembrie 2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, prin introducerea unui articol nou, care prevede că, începând cu data de 1 ianuarie 2008, oricare dintre părinții copilului va beneficia opțional de concediu plătit pentru creșterea copilului cu vârsta cuprinsă între 2 și 3 ani, iar cuantumul acestuia va fi de 500 lei. În situația în care beneficiarul drepturilor prevăzute realizează venituri profesionale supuse impozitului pe venit, se va acorda un stimulent în valoare de 1.000 lei, iar plata indemnizației de 500 lei se va suspenda.

În ședința din 18 martie 2008, comisia a analizat și a adoptat cu unanimitate de voturi un raport de respingere, bazat pe motivația că indemnizația pentru creșterea copilului este o prestație de asistență socială cu caracter universal, bazată pe principiul solidarității sociale, menită să asigure tuturor familiilor, indiferent de câștigurile pe care aceștia le realizează, condiții egale de creștere a copilului.

## Mulțumesc.

Stimați colegi, vă consult dacă aveți intervenții pe marginea proiectului de lege.

Nu sunt.

## Votul, la ora 12.30.

La punctul 16 pe ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind instituirea pensiei de fidelitate pentru cercetătorii științifici din sistemul Academiei Române.

Domnule senator, aveți cuvântul la microfonul 7, vă rog. Astăzi aveți o zi lungă.

Vom propune instituirea unei indemnizații suplimentare pentru Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Inițiatorii propunerii legislative sunt 18 domni senatori, aparținând tuturor partidelor parlamentare, și are ca obiect de reglementare instituirea unei pensii de serviciu, numită de inițiator „pensie de fidelitate”, calculată prin aplicarea unui

procent de 80% din venitul brut realizat în ultima lună de activitate înainte de pensionare, pentru cercetătorii științifici din cadrul Academiei Române.

Comisia s-a întrunit în data de 18 martie, a analizat proiectul de lege și a decis cu majoritate de voturi să adopte un raport de respingere. Votul membrilor comisiei este motivat de următoarele considerente: inițiatorii introduc termeni necunoscuți în legislația românească sau europeană, așa cum este acela de „pensie de fidelitate”. Se pot crea discriminări față de alți cercetători științifici care își desfășoară activitatea în alte instituții și sporul de fidelitate ar trebui să răsplătească atitudinea unui angajat față de angajatorul său, dar nu poate fi transformat într-o prestație socială, și activitatea cercetărilor științifici ai Academiei Române ar trebui recunoscută prin creșteri salariale semnificative, care să oglindească importanța socială a activității desfășurate.

Pe cale de consecință, supunem spre dezbatere și aprobare raportul de respingere a propunerii legislative.

## Mulțumesc, domnule senator.

Aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10,vă rog.

## Mulțumesc.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă. De altfel, nu este, în general, susținătorul pensiilor de serviciu. În această situație, aș dori să menționez că influența financiară ar fi de 16.146.000 RON, iar inițiativa, în forma aceasta, încalcă și prevederile Directivei Consiliului European nr. 79/7 privind aplicarea progresivă a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale.

## Mulțumesc.

Vă consult, stimați colegi, dacă aveți intervenții. Doamna senator Rodica Mihaela Stănoiu, aveți cuvântul. Microfonul 3, vă rog.

## Doamna președinte,

## Stimați colegi,

Și eu mă număr printre inițiatorii acestei propuneri legislative. Vreau să răspund la o parte dintre obiecțiile pe care le-am auzit aici, dintre care una singură mi se pare întemeiată, motiv pentru care propun, din start, retrimiterea la comisie. De altfel, nu știu cine a fost invitat dintre domnii inițiatori la comisie atunci când s-a analizat această chestiune. Eu, personal, nu am fost invitată, deși, cum spuneam, sunt unul dintre inițiatori.

Aș începe cu obiecțiile Guvernului, care sunt tot timpul aceleași, un stereotip, care devine obositor. Există pensii de serviciu. Dacă există, le-am acceptat, și dacă le-am acceptat, invocările de un anumit fel sau altul nu se mai susțin. Dacă pensiile de serviciu există, ori renunțăm și la cele care există, ori, dacă există, nu sunt argumente.

Invocarea Directivei Consiliului European... — eu v-am mai spus odată, probabil că nu era doamna secretar de stat, era altcineva — am citit-o, am găsit-o și am văzut că nu are nicio legătură cu obiecțiile dumneavoastră, pe care le aduceți de fiecare dată acestei chestiuni. Nu o mai invocați, pentru că nu este la obiect. Nu știu cum ați calculat coeficientul. Ați omis faptul că nu este vorba de toți cercetătorii. Este vorba de acei cercetători care au o vechime neîntreruptă în activitatea de cercetare de peste 25 de ani. În Academia Română, astfel de cercetători nu sunt mai mulți de 200. Cum ați calculat dumneavoastră? De altfel, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care este foarte zgârcită cu avizele, a dat aviz favorabil. Singura obiecție pe care o găsesc justificată este cea cu privire la faptul că mai există și de cercetare fundamentală. Dacă mai sunt și alte categorii, este firesc că pot beneficia.

Apropo de povestea cu salariile. De ce nu este un argument? Am mai reușit să mărim salariile acestei categorii, care a avut niște salarii mizerabile și înainte, și după... noi am mai mărit salariile până acum câteva luni în urmă. Dar este vorba de acești oameni care, având o vechime neîntreruptă de peste 25 de ani, se află acum în pragul pensionării pe acele salarii. Cercetători care fac cinste României, cu contribuții excepționale în cercetarea fundamentală, ies cu o pensie de 8-9 milioane. Aceasta este situația dramatică! Cum să beneficieze de salariile care s-au mărit acum câteva luni, când sunt în pragul pensionării, având o anumită vârstă? De acești oameni este vorba, care nu sunt mai mulți de 200.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, doamna senator.

Eu am să solicit la ora 12.30 să

Mulțumesc, doamna președinte.

Susținem această inițiativă legislativă.

Pe lângă argumentele aduse de doamna ministru, este și faptul că dezvoltarea economică a unei țări nu se poate face fără cercetare științifică.

O analiză corectă și atentă a expunerii de motive reliefează faptul că este vorba de acei cercetători care au o contribuție internațională la dezvoltarea științei.

Căutăm la ora actuală, prin aderarea României la Uniunea Europeană, să creăm spațiul european al cercetării științifice.

Îmi pun și eu întrebarea și, totodată, adresez această întrebare doamnei secretar de stat: cum putem să creăm acest spațiu european, dacă nu stimulăm cercetarea științifică de vârf?

Și eu sunt de acord să retrimitem la comisie, pentru a fi analizată din nou.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă mai sunt intervenții?

Domnule senator Gavrilă Vasilescu, aveți cuvântul. Microfonul 3, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte.

Am să vorbesc în calitate de inițiator. Rog și eu plenul Senatului să voteze pentru retrimiterea propunerii legislative la comisie, cu observația care s-a făcut de către reprezentantul Guvernului, că mai există și altă categorie de cercetători. Este o observație corectă și, ca să nu creăm această discriminare, dacă mai sunt oameni care au lucrat în cercetarea fundamentală peste 25 de ani, este foarte bine să-i prindem și pe ei.

Știți cum se spune: „Cine nu are bătrâni să-și cumpere!”, „Cine nu are cercetători și nu are grijă de ei, să nu aibă pretenții prea mari!”, pentru că, fără cercetare științifică fundamentală, nu o să mergem niciodată înainte.

Probabil, vom merge, dar ca racul, sau vom staționa. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator, și mă bucur să constat aceasta.

Domnul senator Dan Sabău, aveți cuvântul la microfonul 2.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Cercetarea științifică, după părerea mea, este pilonul principal pe care ar trebui să pedalăm.

E demonstrat că aplicația națiunii pe care o reprezentăm nu este neapărat în zona muncii ritmice, ci în zona cercetării, în zona inteligenței, și cred că aici ar trebui să exploatăm această predispoziție națională.

Aș vrea să vă spun că sunt o serie de lucruri de corectat în zona cercetării și am să dau un exemplu: în zona cercetării medicale, unde cercetătorii din sănătate sunt între ministere, cu toate că la Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului există un secretar de stat care se ocupă de cercetare, cei din Ministerul Sănătății Publice pică undeva în grija Ministerului Sănătății Publice și nu mi se pare normal. În același timp, în zona medicală există un sistem dual de a participa la evenimentul în sine, și anume unul care are de-a face frecvent cu oamenii, adică este în zona clinică și o componentă care presupune cercetare și doar atât.

Eu vreau să vă spun că, la ora actuală, acești medici cercetători sunt plătiți doar de Ministerul Sănătății Publice, la un nivel care îi situează undeva în palierul de jos al salarizărilor medicale. Li s-au luat sporuri, li s-a luat tot ceea ce ține de practica medicală, pe care le meritau din plin, așa că retrimiterea la comisie și o mai bună evaluare a viitorului cercetării în România mi se par o soluție obligatorie.

Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții, la ora 12.30 o să

Mulțumesc, doamna președinte.

Comisia s-a întrunit în data de 18 martie 2008 și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

Domnișoara secretar de stat, aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului la microfonul 10.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Aș dori totuși să menționez faptul că inițiativa are în vizor recompensarea persoanelor care au lucrat în grupe de muncă. Asupra acestui aspect, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse s-a aplecat cu atenție și caută soluții.

Aș dori să se rețină acest fapt.

Totodată, în raportul comisiei au fost punctate elementele esențiale pentru care noi avem acest punct de vedere astăzi. Cel mai important este acela că extinderea aplicării majorării punctajelor și la perioadele lucrate în condiții speciale și deosebite de muncă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000, ar încălca principiile Directivei-cadru nr. 89/391, astfel cum sunt transpuse de Legea nr. 319/2006, potrivit cărora România, în calitate de stat membru, nu mai poate acorda bonusuri pentru activități depuse în condiții nocive de muncă și trebuie să acționeze pentru normalizarea acestora.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții pe marginea proiectului de lege? Constat că nu sunt.

Vot pentru raportul propunerii legislative, la ora 12.30.

La punctul 18 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 19 din 17 martie 2000, privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale cu modificările și completările ulterioare.

Domnule senator, aveți cuvântul la microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc, doamna președinte.

În data de 18 martie anul curent comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Domnișoara secretar de stat, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului la microfonul 10.

Această inițiativă legislativă are același obiect ca și propunerea legislativă anterioară, motiv pentru care argumentația este aceeași.

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții pe marginea propunerii legislative.

Nu sunt intervenții.

Ora 12.30, vot pe raportul de respingere.

La punctul 19 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 5 alin. (1) punctul II din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.

Domnule senator, aveți cuvântul, microfonul 7.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Tot în ședința din 18 martie, comisia a decis cu unanimitate de voturi să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc și eu.

Domnișoara secretar de stat, punctul de vedere al Guvernului.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, prin care s-ar crea o discriminare pozitivă în favoarea consilierilor locali și județeni, care sunt pensionari de invaliditate sau beneficiari ai pensiei anticipate.

Mulțumesc și eu.

Sunt intervenții pe marginea propunerii legislative? Constat că nu sunt.

Ora 12.30, vot pe raportul de respingere.

La punctul 20 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind pensiile de supraviețuire.

Domnul senator Aurel Ardelean este aici în calitatea sa de inițiator.

Aveți cuvântul, microfonul 8.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea pensiilor de supraviețuire pentru persoanele care beneficiază de pensie în cuantum mai mic de 500 de lei lunar. Propunerea legislativă prevede ca diferența dintre pensia din sistemul public și pensia de supraviețuire să se suporte din bugetul de stat, iar pentru anul 2009, pensia de supraviețuire se propune a fi de 500 de lei lunar.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această propunere legislativă a noastră, deoarece, conform Institutului Național de Statistică, s-a ajuns la concluzia că suma medie a coșului zilnic este de 400 de lei, iar pentru a se putea constitui o supraviețuire pentru cei cu pensii mici, noi propunem spre dezbatere și aprobare această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnule senator, aveți cuvântul, microfonul 7.

Mulțumesc, doamna președinte.

Comisia a dezbătut această chestiune în două ședințe, în prezența domnului senator Gheorghe Funar, și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

Votul membrilor comisiei este motivat, în principal, de faptul că acordarea pensiei de supraviețuire, fără respectarea principiului contributivității și al repartiției, îi conferă acesteia caracter de ajutor social.

Mulțumesc și eu. Punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul, domnișoara secretar de stat, microfonul 10.

## Vă mulțumesc.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, pe de o parte, pentru motivul deja menționat de reprezentantul comisiei, acela al încălcării principiilor care au stat la baza Legii 19/2000, pe de altă parte, pentru faptul că, în prezent, prin sistemul de asistență socială, există soluții pentru persoanele care au venituri sub 5 milioane.

Mulțumesc și eu.

Stimați colegi, vă consult dacă aveți intervenții pe marginea propunerii legislative.

Constat că nu sunt.

La punctul 22 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2002 a bibliotecilor.

Domnul deputat Mircia Giurgiu.

Domnule vicepreședinte, vă rog, aveți cuvântul, pentru a prezenta raportul.

## Mulțumesc, doamna președinte.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, cu 5 voturi pentru și cu un vot împotrivă, a adoptat raport de admitere cu amendamente, iar legea face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

## Mulțumesc și eu.

Punctul de vedere al Guvernului, microfonul 9.

## Mulțumesc, doamna președinte.

## Distins Senat,

Având în vedere faptul că scopul propus al modificării legislative se poate realiza conform prevederilor Legii finanțelor publice prin hotărâre a guvernului, deși unele aspecte din această propunere legislativă sunt salutare, Guvernul României nu poate să susțină această propunere legislativă în forma prezentată.

Mulțumim.

Votul pe raportul de respingere, la ora 12.30.

La punctul 21 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Punctul de vedere al comisiei.

Vă rog, domnule senator, să prezentați raportul, microfonul 7.

Mulțumesc, doamna președinte.

Dezbaterile în comisie din 18 martie au decis, cu unanimitate de voturi, să se adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, domnule secretar de stat, microfonul 8.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Având în vedere că din suma adunată din așa-zisa taxă de viciu nu se poate acoperi majorarea de salariu propusă, nu suntem de acord cu această propunere legislativă.

Mulțumesc și eu.

Sunt intervenții pe marginea acestei propuneri legislative? Constat că nu sunt.

Votul la 12.30.

## Mulțumesc și eu.

Sunt intervenții pe marginea propunerii legislative? Deci raportul este favorabil cu un amendament.

Vot pe raport și vot final, ora 12.30.

La punctul 23 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind salvarea memoriei radioului.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, vă rog, domnule vicepreședinte.

## Vă mulțumesc.

În ședința din 26 februarie anul curent, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a luat în dezbatere propunerea legislativă în prezența domnului senator Gheorghe Funar, din partea inițiatorilor, a președintelui director general al Societății Române de Radio și a reprezentantului Ministerului Culturii și Cultelor. În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere cu amendamente.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaților este Cameră decizională.

Mulțumesc și eu, domnule vicepreședinte. Punctul de vedere al Guvernului, microfonul 9.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere necesitatea iminentă a intervenției în acest domeniu și faptul că inițiatorii au ținut cont de observațiile Executivului, Guvernul României susține adoptarea acestei propuneri legislative. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat. Sunt intervenții pe marginea propunerii legislative? Nu sunt.

Vot pe raport și vot pe lege, ora 12.30.

La punctul 24 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind constituirea Rezervației arheologice și naturale Roșia Montană.

Vă rog, domnule senator Ardelean, aveți cuvântul pentru a prezenta propunerea legislativă.

## Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Istoria sitului Roșia Montană, strâns legată de exploatarea resurselor aurifere, cunoaște trei perioade semnificative pentru definirea propunerii legislative: antichitatea, caracterizată prin amplul sistem de exploatări romane, evul mediu, reprezentat de tipul de exploatare tradițional, și epoca contemporană, caracterizată prin avântul tehnologic.

Anticul Alburnus Major, atestat începând cu anul 131 după Cristos, este descris, în prezent, de structura industrială minieră, de manifestările funerare, edificiile sacre, edificiile publice și, probabil, de un mod particular de alcătuire a așezării, compusă din nuclee de locuire permanentă și temporară.

Atestarea așezării romane Alburnus Major este legată, încă din secolul al XIX-lea, de descoperirea tăblițelor cerate, surse primordiale pentru cunoașterea și studiul dreptului roman, unicate în studiul arheologic.

Prin această propunere legislativă, după ce a căzut ideea exploatărilor aurifere și argintifere pentru a proteja acest sit istoric Roșia Montană, aducem câteva atribute definitorii ale acestuia.

În ceea ce privește peisajul industrial conservat, acesta poartă mărturii importante pentru istoria exploatărilor romane, medievale și moderne. Pentru perioada romană, este semnificativ peisajul subteran, mărturia unui efort concertat al administrației romane pentru extragerea aurului, mărturiile medievale și moderne pentru modul de prelucrare preindustrial, surprins în momentul transformării mijloacelor de producție din pragul revoluției industriale, tip unic în Europa.

Peisajul natural: tipul de exploatare preindustrial a marcat profund peisajul natural al zonei, prin lacurile artificiale denumite tăuri, munții dezgoliți, gurile de mine care au devenit repere ale acestui peisaj...

## Domnule senator, vă mulțumesc.

Ne recitiți expunerea de motive pe care o avem în față.

Având în vedere toate cele expuse de noi, apreciem că, la ora actuală, așa cum există rezervații științifice naturale, este necesară o lege privind declararea acestui sit ca rezervație

de interes național. Aducem în materialul nostru, pe larg, toate argumentele în sprijinul acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc pentru înțelegere.

## Mulțumesc și eu.

Domnule vicepreședinte, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

## Mulțumesc, doamna președinte.

În ședința din 18 martie anul curent, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere fără amendamente.

Legea este ordinară, iar Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, microfonul 9.

## Mulțumesc, doamna președinte. Distins Senat,

Având în vedere faptul că prevederile cuprinse în propunerea legislativă sunt în contradicție cu o serie de multe acte normative în vigoare, ținând cont de faptul că implementarea acestor prevederi implică costuri extraordinar de mari și luând în considerare faptul că soluțiile propuse nu sunt deloc viabile, dacă voi cita, acum, doar faptul că sunt propuse trei ministere care să coordoneze această instituție, Guvernul României nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale și vă consult dacă aveți intervenții pe marginea propunerii legislative.

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Vot final, ora 12.30.

La punctul 25 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare a Ordonanței Guvernului nr. 43/2000, versiune consolidată în 15 iulie 2006, privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă s-a întrunit în ședința din 18 martie anul curent și, în urma prezentării domnului senator Gheorghe Funar, din partea inițiatorilor, și apoi a reprezentantului Ministerului Culturii și Cultelor, în cursul dezbaterilor au fost formulate o serie de amendamente de către membrii comisiei. Amendamentele acestea sunt cuprinse în anexa la prezentul raport. În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere cu amendamente.

Legea are caracter ordinar.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții pe marginea propunerii legislative? Constat că nu sunt.

Vot pe raport și vot final.

La punctul 26 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

Este o propunere legislativă.

Domnule senator, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

În raport cu obiectul de reglementare, legea a primit un raport suplimentar de respingere, întocmit în data de 13 septembrie 2007.

Legea face parte din categoria legilor ordinare și Camera decizională este Senatul.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții pe marginea proiectului de lege? Nu sunt.

Vot pe raportul de respingere.

Mai sunt propuneri legislative?

Nu, niciuna nu mai este, le iau până la punctul 28 și, după aceea, în măsura în care suntem în cvorum, trecem la voturi.

Cu prioritate, punctul 30 din ordinea de zi: Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2007 privind organizarea și funcționarea Agenției pentru Serviciile Societății Informaționale.

Comisia economică, industrii și servicii.

Vă rog să prezentați expunerea de motive, pe scurt.

## **Domnul Constantin Teodorescu** _— secretar de stat_

_în Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației_ **:**

Înființarea unei agenții pentru serviciile societății informaționale este motivată de necesitatea realizării obiectivului de dezvoltare a serviciilor publice oferite on-line, prin conturarea unor servicii de bază, asigurându-se astfel compatibilitatea sistemului de guvernare cu cerințele la nivelul comunității europene, necesitatea existenței unui organ competent care să asigure o coordonare uniformă în procesul de extindere a sistemului electronic de guvernare. Finanțarea agenției se va asigura integral din venituri proprii. Sursele de finanțare provin din tarifele încasate pentru activitățile prestate, din credite interne și externe contractate în condițiile legii și din alte venituri.

## Mulțumesc mult.

Comisia economică, industrii și servicii, îi rog pe colegi. Domnule senator Nicolae Neagu, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Comisia economică, industrii și servicii a întocmit un raport de admitere cu amendamente și îl supune spre dezbatere și aprobare.

Mulțumesc.

Vă consult dacă aveți intervenții.

Vă rog, domnule senator Eckstein Kovács Péter.

Mulțumesc, doamna președinte.

Față de ordonanța în discuție nu avem observații și o sprijinim.

Am observații față de două dintre amendamentele adoptate de către comisia de specialitate.

Dacă mă puteți urmări, la articolul 6 se introduce un text, alineatul (1[1] ), care spune: „Cuantumul sumelor datorate cu titlu de tarif se stabilește prin decizie cu caracter individual al președintelui ASSI”. Fiind vorba de niște tarife care sunt pentru serviciile practicate de această agenție, mi se pare nefiind la locul ei – având și o poziție de monopol în această chestiune – ca președintele unipersonal să stabilească aceste tarife. Ar fi de dorit ca, în acest caz, ministrul care coordonează această activitate să aibă răspunderea de a stabili tarife. Practic, solicit să supuneți votului plenului Senatului eliminarea acestui amendament, agreat, de altfel, de comisia de specialitate.

De asemenea, referitor la articolul 9[1] și următoarele, este un text nou, neintrodus. În ordonanță se spune: „Se interzice autorităților administrației publice centrale să dezvolte sisteme informatice sau să achiziționeze servicii informatice susceptibile de a furniza servicii publice prin mijloace electronice de natura celor furnizate prin intermediul sistemelor informatice operate de ASSI”.

Mi se pare că această interdicție, care de altfel este sancționată contravențional cu amendă de la 20.000 la 100.000 de lei noi, mi se pare că totuși îngrădește posibilitatea autorităților administrației publice centrale să dezvolte o structură informatică în folosul societății. Ca atare, solicit eliminarea articolului 9[1] , alineatul (1) și alineatul (4), care stabilește o răspundere contravențională în cazul încălcării prevederii de la alineatul (1).

Domnule senator, sunt o serie de chestiuni care vizează această ordonanță. Cred că cel mai înțelept ar fi să formulați o cerere procedurală de retrimitere la comisie, mai ales că, din câte îmi amintesc, Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări nu și-a spus punctul de vedere asupra acestui proiect. Nu este un proiect de lege în pericol de a fi adoptat tacit, Senatul este Cameră decizională și cred că avem obligația și posibilitatea să dăm o lege bună.

Doamna președinte,

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, solicit retrimiterea la comisie.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc, domnule senator. ## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu**

**:**

Să supuneți la vot...

Da, domnule senator. Pe același proiect de lege de la punctul 30? Voi supune la vot.

Toate aceste modificări la care a făcut referire domnul Eckstein Kovács Péter provin din câmpul guvernamental, făcute ca o ultimă respirație pentru această reglementare. Noi suntem de acord cu restituirea la comisie, dar de mai multe ori au fost chestiuni care nu s-au putut corela.

Vă rugăm să acceptați că în întreaga activitate de la Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, din cauza modului în care s-au dat tot felul de ordonanțe într-un stil haotic, s-a ajuns acum să fie nevoie să scriem teze definitorii, pentru că nu mai poate să mai lucreze.

Eu înțeleg observația domnului senator, dar este important să fie pusă specificația cu tarifele, pentru că altfel nu lucrează.

De acord cu retrimiterea la comisie. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Domnule senator David, aveți cuvântul, microfonul 2.

## Doamna președinte,

Cred că ar fi mai bine ca punctele 27, 28 și 29 din ordinea de zi să le discutăm într-o ședință viitoare, pentru că au lipsit reprezentanții Societății Televiziunii Române și cei ai Radiodifuziunii Române.

Eu, ca inițiator al punctului 29, cred că trebuie să discutăm toate aceste proiecte în prezența acestor reprezentanți.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Mulțumesc.

Ați anticipat ceea ce voiam să vă solicit, anume să renunțăm la a dezbate astăzi punctele 27, 28 și 29, care privesc activitatea Societății de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune.

Sunt trei inițiative legislative foarte importante și eu cred că merită o dezbatere aprofundată.

Vă propun să revenim la voturile finale.

## **Domnul Gavrilă Vasilescu**

**:**

Să le votăm?

Le voi supune la vot, pe rând.

Domnule senator Vasilescu, numai pe probleme de procedură.

Vă rog.

## Doamna președinte,

Chiar ca o problemă de procedură, aș ruga toți președinții de comisii, atunci când într-o inițiativă legislativă apar situații de contravenții — nu mai spun de infracțiuni, că la infracțiuni aceasta ar fi foarte clar —, faceți în așa fel ca inițiativa

legislativă să ajungă și la Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări...

Domnule senator, iertați-mă! Sfatul dumneavoastră este foarte înțelept.

Colegii noștri au revenit în sală pentru a da votul final.

Lăsați-mă să termin, pentru că ceea ce spun este important.

Ne trezim cu situații în care solicităm la comisii, și dumneavoastră ați solicitat, că inițiativa legislativă nu a trecut pe la Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări.

Rugămintea mea către președinții de comisii este aceea de a trimite propunerile legislative și la Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări pentru aviz, atunci când au contravenții și infracțiuni.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Am înțeles. Vă mulțumesc.

Nu era cazul astăzi.

Vă rog să revenim pentru a da voturile finale, la legile ordinare.

Stimați colegi, vă invit în sală pentru a participa la procedura de vot.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România.

Raportul este de admitere fără amendamente, iar legea este ordinară.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/1999 privind salarizarea personalului Agenției Naționale pentru Locuințe.

Raportul este de admitere fără amendamente, iar legea are caracter ordinar.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.IV.2008

Sunt două amendamente care au fost admise de comisie. Guvernul a fost de acord.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 232/2007, și pentru acordarea unor creșteri salariale pentru funcționarii publici în anul 2008.

Raportul este de admitere fără amendamente.

Legea are caracter ordinar.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază și al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale.

Raportul este favorabil cu amendamentele cuprinse în anexă.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2008 privind creșterile salariale aplicabile judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției pentru anul 2008.

Raportul este de admitere, cu un amendament.

Vă

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2008 privind creșterile salariale care se vor acorda în anul 2008 controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi a României salarizați potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi.

Raport favorabil fără amendamente.

Legea are caracter ordinar.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ.

Raportul este de admitere fără amendamente. Legea are caracter ordinar.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2008 privind nivelul salariilor de bază și al altor drepturi ale personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar-veterinar.

Raportul este de admitere fără amendamente.

La punctul 12 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar.

Raportul este favorabil, cu un amendament.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru completarea articolului 8 din Legea nr. 54/2003 — Legea sindicatelor.

Este lege organică.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Este lege organică.

O vom dezbate în prima ședință, probabil marțea viitoare, sau cum va decide Biroul permanent.

În continuare, la punctul 14, este lege organică.

Vom da vot pe lege organică în următoarea ședință.

La punctul 15 avem aceeași situație.

Doriți să supunem la vot proiectele de la punctele 14 și

15?

Bine.

Punctul 14 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148 din 3 noiembrie 2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

La punctul 17 avem înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 80 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Raportul este de respingere.

Legea are caracter organic.

La punctul 18 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii 19 din 17 martie 2000 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.

Raportul este de respingere.

Da, vă rog.

Pe procedură?

În legătură cu propunerile legislative de la ultimele 3-4 poziții, plenul nu s-a pronunțat... Este adevărat că nu au întrunit suficiente voturi pentru, dar nu s-au pronunțat împotrivă majoritatea celor prezenți.

V-aș propune să nu mai continuăm așa, pentru că aceste voturi sunt susceptibile de a fi contestate și, de aceea, tot ce înseamnă lege organică mai departe să fiți de acord să se discute în Biroul permanent și acesta să stabilească o zi de plen când să votăm legile organice, cu cvorumul corespunzător.

Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Deși în listă sunt înscriși 70 de senatori, nu am o problemă în a respecta solicitarea dumneavoastră și a da voturile pe legile ordinare, în continuare, urmând ca pe legile organice să dăm votul într-o ședință viitoare.

La punctul 22 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2002 – Legea bibliotecilor.

Raportul este favorabil, stimați colegi, cu un amendament. Guvernul nu susține propunerea legislativă.

A fost inițiatorul, domnule Hașotti, Grupul parlamentar al PRM.

A fost discutat, domnule Hașotti.

Da, domnule Vasilescu. Dacă mai vorbiți cinci minute, putem să declarăm închisă ședința, dar cu rugămintea de a supune la vot solicitarea Grupului parlamentar al UDMR.

## **Domnul Gavrilă Vasilescu:**

Doamna președinte,

Vă rog să constatați că nici raportul nu a fost nici admis, nici respins, față de numărul de voturi primite.

Vă rog să constatați că legea nu a fost nici admisă, nici respinsă.

Domnul senator Viorel Ștefan a luat cuvântul și a atras atenția. Noi suntem 40 și ceva de oameni în sală. ## **Domnul Ilie Sârbu**

_**:**_

Nu este adevărat!

Poate au fost mai mulți la prezență, dar între prezență și realitate... Uitați-vă că suntem sub 50 de persoane în sală. Verificați ultimele voturi care s-au dat. Sunt propuneri legislative cu rapoarte de admitere și sunt respinse... Cea cu bibliotecile, de exemplu, nici nu înțeleg de ce nu se votează pentru ea, pentru că este o lege cât se poate de bun-simț, până la urmă.

Ori faceți o prezență, dacă mai avem timp, ori, dacă nu, haideți să ne oprim.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Domnule senator, înțeleg că sunt 70 de semnături, 60 și ceva de senatori în sală.

Stimați colegi, vom da votul pe raportul cu un amendament și votul final la Propunerea legislativă pentru

modificarea și completarea Legii nr. 334/2002 a bibliotecilor într-o ședință viitoare.

Am să supun acum la vot solicitarea Grupului parlamentar al UDMR pentru retrimiterea la comisie.

Este vorba despre Proiectul de lege de la punctul 30 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2007 privind organizarea Agenției pentru Serviciile Societății Informaționale.

Celelalte legi organice vor fi lăsate pentru ședința de marți, 29 aprilie.

Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.55._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru vânzări și relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|267923]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 44/30.IV.2008 conține 32 de pagini.**

Prețul: 12,80 lei