Ședință comună a Camerelor

2. Faptul că a stârnit atât de multe controverse, dispute și nemulțumiri nu înseamnă că este o lege bună, așa cum crede premierul, ci, mai degrabă, o lege proastă, o lege care impune arbitrariul.

3. Textul legii demonstrează modul haotic în care s-a elaborat, neprofesionalismul, incompetența și incapacitatea Guvernului de a înțelege sistemul public din România și de a-l organiza. Avizul Consiliului Legislativ este edificator în acest sens. Evident că era obligatoriu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, de care Guvernul nu se sinchisește.

4. Domnul prim-ministru Boc, jurist de profesie, uită că în cazul unor legi complexe este nevoie de dezbatere și de consens în cadrul societății și, mai ales, de o dezbatere parlamentară serioasă.

Să nu uităm că vorbim de un Guvern care beneficiază de o majoritate politică transparentă și asumată de 73% din parlamentari, care ar permite adoptarea legilor în procedură accelerată. Cu o asemenea majoritate, angajarea răspunderii Guvernului nu este o procedură recomandabilă, și nici democratică. Probabil că pentru premier Parlamentul, inclusiv parlamentarii PD-L, sunt doar o anexă a puterii executive.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

S-a încheiat astfel prezentarea moțiunii de cenzură.

Îl invit la tribună pe domnul Emil Boc, prim-ministru al Guvernului României, pentru prezentarea poziției Guvernului față de moțiunea de cenzură.

**Domnul Emil Boc** — _prim-ministrul Guvernului României_ **:**

Doamnă președinte al Camerei Deputaților, Distins prezidiu,

## Doamnelor și domnilor parlamentari, Doamnelor și domnilor miniștri,

Vă rog să-mi permiteți ca, în minutele care urmează, să fac o serie de aprecieri la conținutul moțiunii de cenzură și, evident, să ofer câteva răspunsuri la problemele ridicate în cadrul acestei moțiuni.

Încă din start, aș face precizarea că această moțiune de cenzură este, în fapt, o automoțiune îndreptată, în fapt, împotriva inițiatorilor ei. _(Aplauze._ ) Prin aceasta ce vreau să spun? Că majoritatea criticilor pe care le formulează sunt în fapt critici la adresa vechii guvernări, care a avut incapacitatea să promoveze, pe de o parte, un asemenea proiect de lege, iar, pe de altă parte, și-a dat cu stângul în dreptul și nu a observat că la baza acestui proiect de lege stau chiar lucrurile pe care ei le-au propus. Două exemple în acest sens.

Primul. Guvernul anterior a adoptat setul de principii care să stea la baza Legii salarizării unice. Vreau să știți că exact aceleași principii au fost adoptate și de către actualul guvern, în parteneriat și în urma discuțiilor cu patronatele și sindicatele, și le-am pus în practică. Cu alte cuvinte, când sunt serioși cei care până anul trecut au guvernat țara, atunci când au propus acele principii și au fost de acord cu ele sau acum, când noi, respectând aceleași principii, avem forța și curajul să facem proiectul de lege?

În fapt, PNL-ul a avut curajul să abordeze problema salarizării bugetare abia atunci când a fost sigur că nu mai poate face nimic, adică în prag de alegeri — asta a fost contribuția PNL —, iar, astăzi, tot Domniile Lor sunt aceia care se întorc împotriva propriului lor proiect pe care l-au propus, dar n-au avut curajul și forța să-l ducă mai departe, iar acum îi critică pe aceia care au reușit să facă acest lucru.

Al doilea argument. Spun autorii moțiunii că un asemenea proiect de lege trebuie promovat într-o perioadă de creștere economică, și nu într-o perioadă dificilă, de criză, așa cum este în momentul de față.

Domnilor foști guvernanți,

Vă amintiți când am avut noi o creștere economică de aproape 8%?

Și întrebarea mea este, dacă vă amintiți, de ce nu le-ați promovat atunci? De ce nu le-ați promovat atunci când am avut creștere economică de 8% și, în fapt, v-ați bătut joc de acea creștere economică a României și, în loc să promovați legi sănătoase, într-un climat când, într-adevăr, nu aveam criză economică, ați sfidat banul public, ne-ați lăsat datori, ne-ați lăsat cu un deficit de 5,4%, ne-ați lăsat cu datorii de două miliarde de euro, ne-ați adus în fața situației ca Uniunea Europeană să declanșeze procedura de deficit excesiv împotriva României, iar acum veniți și plângeți, și spuneți „nu ne trebuie legea, trebuia s-o adoptăm când eram noi”.

De aceea spun că această moțiune de cenzură este, în fapt, o moțiune împotriva dumneavoastră, împotriva incompetenței și incapacității și de a gestiona România în perioade când am avut șansa unei creșteri economice, dar și de a promova acele legi atât de necesare reformei statului român. De aceea, încă o dată, repet, apreciez acest demers ca fiind unul îndreptat împotriva acelora care l-au conceput.

Și, acum, câteva răspunsuri punctuale la unele întrebări din conținutul moțiunii.

Se spune în textul moțiunii că proiectul de lege nu a întrunit consensul partenerilor sociali. Pe lângă faptul că, precizez din nou, la elaborarea legii s-au avut în vedere principiile convenite în luna noiembrie 2008, menționez faptul că încă din primele zile ale guvernării am deschis consultarea cu partenerii sociali, am identificat modalitățile de lucru pentru a promova acest proiect de lege.

Construcția noului act normativ a început în luna martie 2009 și s-a finalizat în luna august, perioadă în care grupul de lucru constituit din reprezentanți ai ministerelor, confederațiilor și federațiilor sindicale a avut 23 de întâlniri de lucru. La acestea s-au adăugat alte 5 întâlniri ale

reprezentanților confederațiilor sindicale cu prim-ministrul, cu ministrul muncii, cu ministrul finanțelor, ocazie cu care au fost discutate și operate observațiile formulate de către aceștia în conținutul actului normativ.

Responsabilitatea și voința de a face reformă înseamnă dialog, dar și existența unor puncte de vedere diferite. Atunci când se iau măsuri de genul celor cuprinse în Legea salarizării unitare, consultarea partenerilor sociali nu garantează obținerea consensului. Asta nu înseamnă că partenerii sociali nu au fost consultați și că de opiniile lor nu s-a ținut cont, în fapt, Guvernul are obligația să țină cont de interesele celor 22 de milioane de români.

În cadrul negocierilor, fiecare sindicat, fiecare confederație și-a apărat, punctual, punctul de vedere al categoriei sociale pe care o reprezenta. Dacă am fi adunat la un loc propunerile formulate de confederațiile sindicale în privința drepturilor salariale, vreau să vă asigur că ne-ar fi trebuit mai multe bugete ale României pentru a putea face o lege a salarizării unitare. Și, este firesc, poate, să fie așa, fiecare a încercat să ceară cât mai mult. Statul însă își poate permite o salarizare care să țină cont de realitățile zilei de astăzi, de productivitatea muncii și de resursele bugetare pe care le avem.

În aceste cadre am propus o lege care, pe de o parte, elimină privilegiile, pe de altă parte, asigură echitatea și dreptatea în sistemul de salarizare a personalului bugetar. Asta înseamnă că nu mai avem 39 de legi ale salarizării, ci avem o singură lege. Asta înseamnă că nu mai avem salarii de 30 de mii de euro, de 40 de mii de euro, de 50 de mii de euro în domeniul bugetar — salarii promovate de vechiul Guvern —, ci avem salarii decente, în concordanță cu importanța și munca depusă. Nu mai avem un raport de 1 la 29 între cel mai mic și cel mai mare salariu, ci avem un raport de 1 la 12.

Pe de altă parte, realizăm în cadrul sistemului de salarizare un echilibru între diversele categorii socioprofesionale, atât pe orizontală, cât și pe verticală, asta înseamnă că fiecare este tratat corect și recompensat după munca pe care o desfășoară.

E adevărat, aceste măsuri de reformă îi vor leza pe unii privilegiați, care nu vor mai avea privilegiile pe care le-au avut în trecut, dar asta înseamnă că toți ceilalți vor avea parte de un tratament corect și echilibrat.

Din acest punct de vedere, consider că este un gest de onoare și de responsabilitate pentru actualul Guvern, pe care îl reprezint, să vină în fața dumneavoastră și să pună pe masă și în discuție mandatul, pentru a putea totuși promova această lege. Acest curaj nu l-a avut Guvernul anterior și, repet, a avut toate condițiile, și economice, și politice, să o promoveze.

În al doilea rând, în conținutul moțiunii se vehiculează, cu obstinație, ideea greșită că veniturile salariale vor scădea prin aplicarea Legii salarizării unitare. Din nou mă văd obligat să repet, pentru cei care nu au avut urechi să audă și ochi să citească în conținutul legii: legea spune foarte clar și fără echivoc că realizarea trecerii de la actualul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare se efectuează în mod etapizat, astfel încât în perioada de implementare a prezentei legi nicio persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiază potrivit actualelor reglementări.

Deci îi rog pe toți cei care, dacă mai aud de la unii sau de la alții afirmații de genul „prin intrarea în vigoare a acestei legi, scad salariile”, îi invit cu eleganță să citească textul de lege.

Vreau să știți că a fost un efort major pe care Guvernul l-a făcut, și în analiza bugetară, și în cadrul dialogului, să putem realiza impunerea acestui principiu, că niciun salariu nu va fi diminuat prin intrarea în vigoare a prezentei legi.

Este însă adevărat că nu toate salariile vor crește în același ritm în perioada de implementare a legii, 2010—2015. Ce se întâmpla până acum? Când se dădea o indexare de salarii, și la cel care avea 50 de mii de euro, și la cel care avea 1.000 de lei cu același procent creștea salariul. Acum, prin punerea în aplicare a Legii salarizării unitare, cei care au salarii mai mari vor avea o creștere mai înceată sau chiar deloc, în timp ce ceilalți, care au salarii mai mici, vor avea o creștere accelerată a salariilor în perioada 2010—2015, pentru a se realiza, repet, echilibrul de 1 la 12 dintre cel mai mic și cel mai mare salariu, în comparație cu 1 la 29, cât este în momentul de față.

Spuneam și la prezentarea proiectului de lege în Parlament că media creșterilor salariale în perioada de implementare a legii va fi de 56% — asta pe întreg sistemul bugetar —, în interiorul sistemului, evident, dacă media este 56%, înseamnă că unii vor avea o creștere mai mare, alții o creștere mai redusă.

Creșterea mai mare se regăsește la educație și, de exemplu, în învățământul preuniversitar creșterea va fi de 78%, va fi regăsită creșterea la sănătate, unde creșterea va fi de 76%, va fi regăsită la funcționarii publici, unde creșterea va fi de 70%, sau la personalul contractual, unde creșterea va fi de 62%. Pe de altă parte, în interiorul acestor profesii vor avea loc creșteri diferențiate și, în esență, cei care intră în sistem, medicul debutant, profesorul debutant, aceștia vor avea o creștere mult mai mare și față de media creșterii din sistemul de învățământ sau din sistemul de sănătate.

De exemplu, în sistemul de învățământ, un profesor debutant, în această perioadă, va avea o creștere de 128% sau un profesor definitiv cu vechime între 2 și 6 ani va avea o creștere de 134%, în timp ce un conferențiar universitar va avea doar o creștere de 39%, sau învățătorul debutant va avea creșterea de 82%, pentru a putea, repet, încuraja intrările în sistem, să fie atractiv și sistemul de învățământ, și sistemul de sănătate pentru cei care intră în sistem.

Vorbind de sănătate, medicul stagiar va avea o creștere de 139% în această perioadă, medicul specialist de 72%, dar medicul primar de 39%. Deci realizăm și în interiorul profesiei, în interiorul profesiilor, acest principiu al echității.

În privința personalului contractual, dacă bibliotecarul va avea, de exemplu, treapta I, o creștere de 80%, un restaurator sau un conservator cu treapta I, tot personal contractual, va avea o creștere de 61%. Deci și aici evident că aceste creșteri sunt în funcție de poziția pe care o au în momentul de față.

La fel, vreau să știți că acest principiu potrivit căruia nimeni nu pierde prin intrarea în vigoare a noii legi se aplică și magistraților. Și aici vreau să se știe foarte clar că în privința magistraților am asigurat, pe de o parte, prin rectificarea de buget, sumele necesare pentru a asigura funcționarea justiției, iar, pe de altă parte, prin legea salarizării unitare, am rezolvat problema salarizării, pentru ca nici aceștia să nu aibă diminuări, pierderi ale veniturilor prin intrarea în vigoare a noii legi. De aceea, cred că sunt

întrunite toate condițiile pentru ca activitatea justiției să continue, fără existența vreunor blocaje, evident, în acele condiții existând toată disponibilitatea de a discuta și alte aspecte pe care sistemul judiciar, ca de altfel și alte sisteme instituționale din statul de drept le au.

În al treilea rând, se face mențiunea următoare în conținutul moțiunii: spun semnatarii moțiunii că singurul criteriu în baza căruia s-au făcut evaluarea și proiectarea grilelor de salarizare a fost criteriul politic. Nimic mai fals, dragi colegi!

Din acest punct de vedere, mă văd din nou obligat să reiau din textul legii criteriile care au stat la baza alcătuirii proiectului de lege și la baza realizării ierarhiilor salariilor de bază, potrivit prezentei legi, iar aceste criterii — repet, le citesc din lege — sunt: nivelul studiilor și competențelor, importanța socială a muncii, complexitatea și diversitatea activităților, responsabilitatea și impactul deciziilor, expunerea la factorii de risc, incompatibilitățile și conflictele de interese, dificultatea activităților specifice, condițiile de acceptare la post.

Deci se vede și este de ordinul evidenței că aceste criterii n-au nimic de-a face cu ceea ce spun autorii moțiunii, că, în fapt, aceste grile de salarizare au la bază criterii de natură politică. Nu sunt, în fapt, decât aceleași criterii pe care și dumneavoastră le-ați proiectat în 2008, dar, din nefericire, așa cum am spus, n-ați avut nici forța și nici capacitatea politică să le duceți mai departe.

În ceea ce privește capitolul din moțiune „Realizările Guvernului Tăriceanu”, vă spun, cu toată sinceritatea, că mi-au adus un zâmbet pe față, ca, de altfel, sunt convins și colegilor mei, demonstrând, încă o dată, că vechii guvernanți, deși a trecut aproape un an de când au părăsit guvernarea, nu s-au trezit. Nu-și dau seama unde au lăsat România în anul 2008 și au disponibilitatea să facă, în continuare, precizări în conținutul moțiunii cu privire la realizările mărețe ale vechii guvernări.

Aceste realizări mărețe le văd toți românii și le resimt, din nefericire, pe pielea lor. Asta în condițiile în care am avut șansa să avem ani buni de creștere economică, dar, din nefericire, am fost lăsați datori. În acei ani, în loc să punem bani deoparte pentru vremuri grele, am tocat tot ce s-a putut toca, am lăsat vistieria goală, am lăsat țara plină de datorii, am lăsat țara cu un deficit de 5,4%, am pus țara în dificultate în raporturile cu Uniunea Europeană, ca, astăzi, noi să suportăm consecințele deficitului bugetar excesiv, ale acestei proceduri declanșate de Uniunea Europeană.

Acest lucru reprezintă marca guvernării PNL, care ne-a lăsat și cu datorii de două miliarde de euro și cu un deficit peste orice limită de imaginație. Deci, din acest punct de vedere, cu toată eleganța posibilă, trebuie să vă spun că nu pot fi de acord cu dumneavoastră cu privire la concluziile formulate în textul moțiunii.

Pe de altă parte, ați făcut un dezmăț pe bani publici. Ați oferit clientelei dumneavoastră politice salarii de 30 de mii de euro, de 40 de mii de euro, 50 de mii de euro pe lună. Amintiți-vă, dragi foști guvernanți, de salariile pe care le-ați dat foștilor șefi de agenții, care nu erau alții decât foștii dumneavoastră clienți politici.

Actuala guvernare a avut tăria și forța să spună nu unei asemenea practici și toți cei care în guvernarea dumneavoastră aveau 30 de mii de euro pe lună sau 40 de mii de euro pe lună sau 50 de mii de euro pe lună, astăzi, au salariul unui secretar de stat, adică maximum 48 de milioane de lei vechi. Asta înseamnă să ai curaj să tai din rădăcină răul și să ai un respect pentru banul public.

Pe de altă parte, vreau să știți că, tot din rațiuni politicianiste, numărul de angajați din sectorul public a fost majorat în perioada dumneavoastră cu peste 180 de mii de persoane, mult peste nevoile efective ale sectorului, astfel încât angajații statului au ajuns să reprezinte o treime din numărul total de angajați din economie. Nu a contat pentru dumneavoastră evoluția principalilor indicatori macroeconomici, nu au contat semnalele de alarmă pe care instituțiile financiare internaționale le-au emis. În multe cazuri, stabilirea concretă a sporurilor, a bonusurilor a fost un criteriu pur subiectiv.

Ponderea salariilor de bază în totalul cheltuielilor salariale a arătat în felul următor în perioada dumneavoastră: salariile de bază au crescut cu 79%, în timp ce sporurile au crescut cu 136%, iar cheltuielile pentru premiere și ore suplimentare, cu 272%.

... Asta în condițiile în care n-am avut compensare în realitate cu productivitatea muncii, iar, în ceea ce privește deficitul bugetar, l-ați dus la minus 5,4%.

Dacă este să ne referim la eficiența aparatului administrativ la nivelul anului 2008, situația este și mai deplorabilă, mai ales dacă ne comparăm cu alte state europene, adică fostul Guvern a cheltuit din ce în ce mai mult pentru a produce din ce în ce mai puțin.

De exemplu, în Germania, cheltuielile publice cu salariile reprezintă 16% din totalul veniturilor bugetare, în Cehia și Austria, 19%, în Slovacia, 20%, în Bulgaria 23%. În România ați reușit contraperformanța de a înregistra cheltuieli salariale publice de 31% din veniturile bugetare. Repet, asta înseamnă iresponsabilitate, să nu ai capacitatea să prognozezi un buget sustenabil și care să răspundă nevoilor României.

În perioada 2007—2008, România a fost singura țară dintre noile state membre ale Uniunii Europene în care, din nefericire, salariile nu au avut acoperire în productivitatea muncii.

Asta ce înseamnă pentru români și ce trebuie să înțeleagă? Ați mințit românii, asta înseamnă că Guvernul liberal i-a mințit pe oameni, oferindu-le ceva ce nu avea acoperire în realitate. Ați făcut cadouri otrăvite pe care acum românii trebuie să le plătească îndoit și din cauza crizei, pentru faptul că nu ați pus bani deoparte, în vremuri mai bune pentru vremuri, așa cum sunt acum, mai dificile.

Se mai spune în conținutul moțiunii că acest proiect de lege ar reprezenta un exercițiu de imagine al Guvernului. Vreau să știți foarte clar: după 20 de ani, România nu își mai poate permite amânări. Guvernarea dumneavoastră n-a avut curajul, și nici forța să facă aceste reforme ale statului. Dacă ele nu sunt făcute, nu vom face altceva decât să adâncim în continuare criza, să păstrăm privilegiile și din sistemul de salarizare, și din alte sisteme, nu vom face altceva decât să punem în pericol plata corectă a salariilor și a pensiilor în această țară.

De aceea, sistemul trebuie să fie corectat, reforma statului trebuie dusă mai departe, chiar dacă ea, repet, presupune și costuri politice. Acest Guvern și-a asumat responsabilitatea, punându-și în joc chiar existența sa, să vină în fața dumneavoastră și să ceară acest proiect de lege atât de necesar reformei statului român.

Îi mulțumesc domnului prim-ministru pentru prezentarea făcută, punctul de vedere cu privire la moțiune, și anunț, în același timp, Executivul că, din totalul celor 60 de minute alocate, a epuizat 30 de minute.

Acum, intrăm în dezbaterile generale și dăm cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare.

Pot să vă spun că, în momentul de față, sunt înscriși la cuvânt 9 deputați și senatori, doi de la PD-L, unul de la PSD, 4 de la PNL, reprezentantul Grupului UDMR și reprezentantul Grupului minorităților naționale.

Pentru început, îi dau cuvântul domnului Petru Călian, din partea grupurilor parlamentare ale PD-L.

## **Domnul Petru Călian:**

Vă mulțumesc. Domnule prim-ministru, Domnilor președinți, Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Complexul de argumente ale acestei moțiuni are la bază un fundament slab, rușinos pentru un astfel de act.

Proiectul privind legea salarizării unice vine într-o perioadă de apogeu a salariilor din sistemul bugetar, salarii uriașe și discriminatorii pentru restul societății. Era timpul ca în domeniul salarizării publice să fie introdusă o singură lege, care să clarifice haosul legislativ din ultimii 20 de ani.

Guvernul a dat dovadă de curaj și profesionalism, arătând că, în sfârșit, aparatul guvernamental este capabil să conceapă acele legi care trebuiau puse în practică de mulți ani. Incompetența de care este acuzat Guvernul are, de fapt, în substratul ei, o frustrare născută din incapacitatea Guvernului PNL—UDMR de a găsi o soluție pentru sistemul bugetar românesc.

Moțiunea debutează cu un argument populist care sună astfel: „cetățenii de azi nu trăiesc bine”. Dar oare cetățenii de ieri trăiau mai bine? Erorile trecutului au repercusiunile asupra prezentului. Cetățeanul de azi a ajuns în situația de a nu fi capabil să-și plătească datoriile rezultate în urma creditelor luate pe baza minciunilor Guvernului Tăriceanu, care a încurajat împrumutarea populației, chiar dacă efectele crizei se știau dinainte ca ea să apară și în România.

Creșterea economică anunțată anul trecut avea, de fapt, un substrat nesănătos. Deciziile eronate ale fostului Guvern se fac simțite astăzi. Consider că cetățenii de astăzi sunt suficienți de inteligenți pentru a înțelege motivul pentru care au fost luate aceste măsuri.

Guvernul Boc este acuzat de lipsă de realism, însă tocmai realismul situației economice actuale a condus la conceperea unei astfel de legi. Cine vorbește, de fapt, prin această moțiune? Cine este în spatele ei și stă tăcut, dar revoltat? Să fie oare acei bugetari ale căror salarii erau atât de mari încât sfidau chiar și mediul privat? Sau angajații care cumulau pensia cu salariul? Aceștia se simt neîndreptățiți, pentru că robinetul risipei s-a închis și pentru ei.

Mulțumesc, domnule deputat.

Ați epuizat 10 minute din timpul alocat Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Bogdan NiculescuDuvăz, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat + Partidul Conservator.

Se pregătește domnul Crin Antonescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

O să vă prezint, în câteva cuvinte, observațiile și punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și al Partidului Conservator în legătură cu această lege de mare importanță pentru organizarea societății românești și pentru funcționarea instituțiilor din România.

O să vă spun, pentru început, că toate partidele politice în perioada electorală, cel puțin a anului trecut, dar și înainte chiar cu câteva luni bune, au vorbit despre nevoia unei asemenea legi. Am vorbit și noi, social-democrații și Partidul Conservator, în perioada electorală și am vorbit cu justețe și cu justificare. Am fost de acord să se producă o asemenea lege și am purces la elaborarea ei cu sinceritate și, în același timp, respectându-ne promisiunea. În acest sector, lucrurile derapaseră, pur și simplu, de ani și ani de zile, din refuzul de a recunoaște deschis posibilitatea sau nevoia unor modificări salariale în anumite sectoare, din teama, în general, a guvernelor, și în special a guvernelor din ultimii 5 ani, de a crea modificări într-un sector, pentru că, inevitabil, se creează nemulțumire sau solicitare de modificare și în alt sector.

Din punctul acesta de vedere, am avut, de la bun început, toată intenția de a produce o asemenea lege și salutăm faptul că ea a fost elaborată.

Această lege, de fapt, are susținerea noastră, a Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și al Partidului Conservator, pentru trei elemente-cheie:

În primul rând, a creat un sistem mult mai apropiat de țările civilizate, dezvoltate, de Europa Occidentală în sistemul de salarizare din domeniul bugetar, un raport al salariilor de 1 la 12, care este — repet — mult mai apropiat, încă nu atinge raportul unora dintre țările occidentale, dar este mult mai apropiat de acestea, ceea ce înseamnă nimic altceva decât micșorarea substanțială a decalajelor care, din păcate, în societatea românească excelează.

Din păcate, în continuare, societatea românească prezintă, poate în cel mai înalt grad în Europa, o situație a decalajelor între nivelul de sărăcie și sărăcie extremă și cel de bogăție, între nivelul de dezvoltare a mediului rural și a celui urban, între diverse capacități de a-ți câștiga drepturile la o existență demnă.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Ați epuizat 13 minute din timpul alocat grupului parlamentar din care faceți parte.

Urmează să ia cuvântul domnul senator Crin Antonescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, și se pregătește domnul deputat Kelemen Hunor.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Domnule președinte, Domnule prim-ministru, Doamnelor și domnilor colegi, Doamnelor și domnilor miniștri,

Vreau să vorbesc astăzi, în această dezbatere, nu doar în numele semnatarilor moțiunii, nu doar în numele inițiatorilor liberali, ci în numele tuturor acelora, cetățeni români, care nu sunt parlamentari, care nu sunt în această sală și care sunt victimele răspunderii pe care, chipurile, o asumați, domnule prim-ministru.

Evident, nu am, nu pretind un mandat special din partea acestor oameni. Ei sunt reprezentați de sindicate, de confederații sindicale, de asociații profesionale, de alte forme specifice. Nu pretind acest mandat, dar sunt sigur că acești oameni, în calitatea lor de cetățeni ai României, au dreptul de a fi reprezentați și exprimați în acest Parlament, care este al lor, domnule prim-ministru, nu al președintelui țării, nu al șefilor de partid, nu al baronilor de toate culorile.

Și dacă, într-adevăr, dumneavoastră puteți, printr-o procedură cu discutabilă interpretare constituțională, să reduceți la tăcere opoziția, dacă puteți să introduceți asupra lor, asupra acestor oameni care nu sunt aici, legi de o asemenea importanță, fără dezbatere, fără negociere, fără dialog, fără vreun acord, ei bine, dați-mi voie să vă spun că vorbesc și în numele lor și dați-mi voie să vă declar oficial, aici, în Parlament, care va redeveni la sfârșitul acestui an centrul firesc și legitim al vieții politice românești, că din orice postură politică mă voi afla voi face tot ce pot pentru ca aceste legi incoerente, abuzive, inechitabile și neconstituționale să-și înceteze efectul, să fie abrogate sau să fie modificate.

Vă informez, de asemenea, domnule prim-ministru, că, în vreme ce ne prezentați binefacerile acestei legi, ca să nu vorbim decât de ea, un reprezentant al Fondului Monetar Internațional spunea deja că Fondul nu-i de acord nici cu această lege, că nici asta nu este bună ca să vă dea tranșa și că trebuie s-o modificați și p-asta.

Vorbiți, domnule prim-ministru, cu voioșia unui statistician cum am cunoscut amândoi în tinerețile noastre, despre 22 de milioane de români. 22 de milioane de români nu este o cifră din colecția statistică a dumneavoastră sau a comisiilor prezidențiale, 22 de milioane de români înseamnă și cei care ne-au votat pe noi, cei din opoziție, PNL, UDMR. Între cei 22 de milioane de români se numără și confederațiile sindicale ale profesorilor, ale medicilor, ale funcționarilor publici, ale magistraților, ale polițiștilor, care fac parte dintre cei 22 de milioane de români și nu sunt mulțumiți, nu sunt fericiți ca dumneavoastră de această lege.

Aici sunteți 73%. Aici puteți face ce vreți — și evident că asta faceți —, dar România nu este în proporția asta. Și pentru România, care are încă un parlament, merită să vorbim, atât cât putem, în numele ei.

Nu există două Românii, domnule prim-ministru. Există o Românie de a cărei existență sper că sunteți conștient, o Românie în care oameni sunt în grevă, oameni sunt în stradă — unii ca să protesteze, alții pentru că nu mai au de muncă —, există o Românie cu oameni încă în birouri, care nu mai fac altceva decât să discute cine rămâne, cine pleacă, cine are salariul mai mare, de ce are salariul mai mare, de ce are salariul mai mic, există o țară în care magistrații stau — strâmb sau drept, nu știu, dar nu mai judecă —, există o țară în care armamentul din dotarea găștilor de interlopi se aude mai tare decât armamentul forțelor de ordine, e o țară în care polițiștii nu mai au benzină și e o țară în care, deși dumneavoastră respectați cu strictețe ordinele președintelui, nu mai există ordine pe stradă, în instituții și în mințile oamenilor.

Dumneavoastră credeți, poate, că există și o a doua Românie, România de duminică, România de televizor, România „cașcavelei” lui Băsescu și a nunților gigantice ale lui Geoană.

Poate credeți că România grupurilor de cetățeni care vă ies în cale veseli și care vor să-l atingă pe marele bărbat e cea reală.

## Domnule prim-ministru,

Sunteți, împreună cu Guvernul dumneavoastră, ca un mecanic de locomotivă... beat. Și nu-mi luați în nume de rău — beat de euforie, beat de euforia reformei.

Vă închipuiți că, după 20 de ani, România beneficiază, în fine, de reformele lui Boc, că după 20 de ani reformați statul și chefuiți, domnule prim-ministru, împreună cu miniștrii dumneavoastră, chefuiți în locomotivă, faceți adevărate orgii, vă fugăriți între dumneavoastră, o fugăriți pe doamna Andronescu, s-o aruncați pe geam — o ține domnul Geoană de picioare —, încercați să vă aruncați unii pe alții.

Dar vă anunț, cu durere, domnule prim-ministru, vagoanele s-au decuplat, vagoanele deraiază, oamenii trăiesc după principiile „Scapă cine poate!”, „Dumnezeu cu mila!”.

Veniți cu cifre extraordinare, de-mi vine să-mi retrag semnătura de pe moțiune. E o fericire în România asta!

## Domnule prim-ministru,

Eu știu că luați cuvântul președintelui drept lege, dar nu cumva credeți că rapoartele prezidențiale au devenit lege și ați tras ceva prafuri ușoare?

Vă întreb, cu tot respectul: chiar așa de bine e în România? Chiar așa de bine este pentru profesorii de toate vârstele, de toate gradele? Chiar așa de bine e-n România pentru toate aceste categorii profesionale care vă cer măcar să stați de vorbă? Chiar ne puteți minți pe toți că ați negociat, că ați căzut de acord?

Nu se poate, nu se poate numai din locomotivă, domnule prim-ministru! Și mergeți repede, dar mergeți înapoi, mergeți cu o viteză astronomică înapoi.

Opriți-vă, domnule prim-ministru! Opriți-vă, pentru că țara, cu adevărat, e-n vagoane și, vă repet, vagoanele s-au decuplat, și vagoanele sunt deraiate, și oamenii aceia nu au nicio vină.

Eu cred că o astfel de lege, așa cum spuneam, sub multe aspecte ale ei incoerentă, care nu generează ordine, care nu generează reformă, care generează haos și dezordine, care e neconstituțională, și o vom ataca și pe aceasta la Curtea Constituțională, o astfel de lege va intra în vigoare.

Veți veni, probabil, cu o altă asumare, că o să vă pună Fondul Monetar Internațional — e normal —, și veți continua să o prezentați ca pe triumful reformei.

## Domnule prim-ministru,

Reforma presupune, într-adevăr, curaj. Reforma nu e totdeauna populară și întotdeauna în mine, oriunde m-aș afla, veți avea un partizan și un om solidar întru reformă, dar ceea ce faceți dumneavoastră, sau vă închipuiți astăzi că faceți, n-are nimic de-a face cu reforma.

Nu mai vorbiți de curajul fostului Guvern! O dată, pentru că se năștea un copil, dacă vă apucați de treabă, de când acel Guvern nu mai guvernează. Sunt 9 luni de zile de când Guvernul precedent e de dimineață până seara acuzat de toate relele din lume, de 9 luni de zile țara asta este pradă „războiului celor patru roze” — că avem și noi aristocrația noastră, nu-i așa?, și sunteți înrudiți ca dinastiile engleze care s-au bătut în Războiul celor două roze.

Și dumneavoastră vă închipuiți că faceți reformă?! Nu faceți, domnule prim-ministru!

Dumneavoastră n-ați făcut nimic, decât să aveți un program de guvernare pe care ar trebui să-l comunicați românilor limpede: „Nu puteți voi plăti, cât putem noi împrumuta”. Ăsta e programul dumneavoastră de guvernare.

Dumneavoastră veniți să vorbiți de datorii? Dumneavoastră știți, poate nu știți, că nu o să le plătiți dumneavoastră, cât are România de plătit și de ce? Știm foarte bine politica Fondului Monetar Internațional, și noi cu dumneavoastră avem ce avem, nu cu Fondul. Fondul Monetar Internațional, știm bine și din alte vremuri, înseamnă, în cel mai bun caz, blocarea pensiilor, blocarea salariilor, șomaj și așa mai departe.

Guvernul pe care-l criticați a avut curajul să demonstreze că se poate fără Fondul Monetar Internațional pentru prima dată după 1990 și că se poate dezvoltare, cu adevărat, doar fără Fondul Monetar Internațional.

Problema este că Fondul Monetar Internațional a anunțat deja că, după ieșirea din criză, își va înăspri condițiile.

Cu alte cuvinte, spuneți-le românilor că, după ce veți declara dumneavoastră criza încheiată, abia de atunci îi așteaptă criza.

## Domnule prim-ministru,

Suntem oameni cam de aceeași vârstă și am apucat cu toții, ca atâția compatrioți de-ai noștri, povestea generațiilor de sacrificiu. Povestea lui „vom face”, „vom stabili”, „la cincinalul următor”, „la mandatul următor”, „vom face”, „vom trăi bine...”.

## Domnule prim-ministru,

Românii au dreptul de a trăi cât se poate de bine acum, nu când vor rapoartele prezidențiale, nu când le prognozați dumneavoastră și Fondul Monetar Internațional.

Românii trebuie să știe că, după ce se va încheia și la noi criza, îi așteaptă o altă criză și o nouă generație de sacrificiu.

Eu, stimați colegi, regret foarte sincer că povestea mică și tristă, povestea politică mică și tristă a domnului prim-ministru Emil Boc e foarte sugestivă pentru povestea mare și tot tristă a României. România, contrar tuturor aparențelor, are un primministru. Uitați-l aici! Domnul Emil Boc este!

Și, cu tot respectul, îmi aduc aminte, domnule primministru, când erați deputatul de opoziție Emil Boc și amândoi, și atâția colegi veneam aici, tot în locul acesta, și vorbeam de partidul-stat, de asumarea pachetului de legi anticorupție al Guvernului Adrian Năstase, în 2003, de toate lucrurile pe care nu le consideram în ordine, pentru că respectam Parlamentul. Mica și trista dumneavoastră problemă este că ați ajuns, dintr-un deputat cu convingeri democrate, un fel de ajutor al președintelui-stat, care ne explicați azi de ce nu mai e bună dezbaterea parlamentară, de ce vă grăbiți, de ce numai dumneavoastră și obscurii dumneavoastră funcționari știți adevărul despre România.

E multă tristețe în povestea asta, pentru că nu-i doar povestea unui om de la Cluj care a făcut carieră la București, e povestea foarte multor oameni care au primit încrederea românilor și care azi își bat joc de ea.

## Stimați colegi,

Noi vom vota aici — și vom vota nu pentru Legea salarizării domnului Emil Boc și compania —, vom vota, încă o dată, dacă aici e Marea Adunare Națională sau aici e Parlamentul României.

La sfârșitul acestui an, va trebui să ne regăsim, ca oameni politici, aici, aici e centrul vieții politice.

Nu știu cine va fi Președintele României. Știu cine nu va mai fi Președintele României.

Și, indiferent cine va fi Președintele României, tot noi, cu toții, cu toate partidele, vom trebui să readucem la normalitate instituții, să readucem la normalitate o țară, să ne luptăm cu adevărat pentru a repune pe șină nu atât locomotiva, care ducă-se!, ci vagoanele, pentru că vagoanele sunt pline.

Și vă rog, stimați colegi, să votăm astăzi în așa fel încât la iarnă, când ne vom reîntâlni, respectând acest for ca pe forul suprem al vieții politice românești, să nu ne fie rușine unii de alții.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Vă mulțumesc, domnule deputat... domnule senator, vă cer scuze.

Ați epuizat din timpul alocat dumneavoastră 14 minute.

## Înțelegem că e un bis.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Kelemen Hunor și se pregătește domnul deputat Varujan Pambuccian.

## **Domnul Kelemen Hunor:**

Domnule președinte al Senatului, Doamnă președinte al Camerei Deputaților, Domnilor președinți de ședință,

Stimate domnule prim-ministru,

Stimați domni,

Stimați colegi,

Înainte de a trece la subiectul moțiunii, țin să specific un singur lucru: gestul Guvernului de a-și angaja răspunderea pe trei legi deodată a forțat limitele constituționale și procedurale. A fost ca și metoda Maradona: a dat gol cu mâna, dar nu a văzut arbitrul.

Dar avem noi arbitru? Nu, nu avem! Avem numai jucători, dar, din păcate, nu sunt profesioniști, sau, mai precis, avem beneficiari de capital electoral.

A forța limitele legii tocmai în instituția țării care face legi înseamnă nu numai un prost exemplu, înseamnă relativizarea statului de drept.

De acum înainte, orice guvern va putea invoca precedentul și va putea să-și asume răspunderea pe 3, 4 sau 20 de legi deodată, punând în paranteză Parlamentul, așa cum ați făcut dumneavoastră.

## Și, acum, despre moțiune.

Uniunea Democrată Maghiară nu contestă necesitatea reglementării unitare a regimului de salarizare în sistemul bugetar și consimte la eliminarea discrepanțelor nejustificate dintre diferitele categorii sociprofesionale, însă nu trebuie tratat cu superficialitate demersul legislativ prin care aceste obiective se pot realiza, pentru că astfel va ieși ce v-a ieșit dumneavoastră, doamnelor și domnilor miniștri ai Coaliției PSD—PD-L, adică o lege care se află în opoziție cu interesele cetățenilor.

Jocul dumneavoastră preferat, de asumare a răspunderii și de evitare a Parlamentului, va deveni un flagel greu de controlat pentru democrație, iar oamenii nu vor mai înțelege dacă dumneavoastră îi slujiți pe ei sau, ceea ce este foarte grav, dacă cetățenii ar trebui să se supună dumneavoastră necondiționat.

Această sfidare fără precedent a Parlamentului este doar una dintre laturile problemei. Noi am inițiat această moțiune și pentru faptul că legea este în așa fel concepută, încât povara acestei așa-zise legi reformiste va cădea pe umerii celor mulți și necăjiți.

Problema problemei este că acest proiect de lege vine în plină criză, odată cu alte măsuri grave din punct de vedere social: disponibilizări, concedii fără plată obligatorii și o nesiguranță generală a zilei de mâine.

Analiza textului legii a evidențiat faptul că proiectul pe care Guvernul și-a asumat răspunderea are carențe mari, ale căror efecte, pe termen lung, sunt fie negative, fie foarte greu de estimat.

Guvernul conferă legii un caracter temporar și tranzitoriu, ceea ce denotă faptul că nu ați știut sau nu ați vrut să rezolvați problema majoră a salarizării bugetarilor. Cu toate că legea pune accent, cel puțin afirmativ, pe criteriul importanței sociale a muncii, ca să vă dau un exemplu, tot sistemul medico-sanitar este, în mod vădit, nedreptățit față de alte categorii, fapt ce va contribui la continuarea exodului medicilor și asistenților spre serviciile medicale din străinătate, unde găsesc respect pentru munca depusă și un salariu meritat, un salariu decent. Acest proiect de lege nu ține cont nici de munca educatorilor, învățătorilor și profesorilor, nici de faptul că de dăruirea și de competența lor depinde viitorul generațiilor tinere. Și această categorie socioprofesională este, în mod revoltător, dezavantajată de această lege, angajată parcă fără responsabilitate de către Guvern.

Nici în sistemul judiciar lucrurile nu stau foarte diferit. Dovada este protestul magistraților, care durează de câteva săptămâni din cauza inflexibilității Guvernului PSD—PD-L.

Ați reușit să blocați un sistem întreg și să suspendați un drept fundamental al oricărui cetățean: accesul liber la justiție.

Se pare că, prin această lege, nu ați urmărit decât să vă prefaceți că munciți înainte de alegeri și că vreți să respectați, chipurile, angajamentele față de Fondul Monetar Internațional, o scuză destul de subțire față de multe familii pe care sunteți pe cale să le pedepsiți cu această lege.

În spiritul poruncii „Să trăiți bine!”, bugetarii vor lucra mai mult pentru un salariu mult mai mic, menținându-se doar nivelul contribuțiilor la bugetul de stat.

Domnule prim-ministru,

Vă felicit pentru aceste măsuri de echitate socială!

## Mulțumesc, domnule deputat.

Ați epuizat opt minute din cele zece alocate grupului dumneavoastră.

Îl rog să ia cuvântul, acum, pe domnul deputat Varujan Pambuccian, din partea minorităților naționale, și se pregătește domnul senator Toader Mocanu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Trebuie să vă mărturisesc că sunt pus într-o situație destul de ingrată. Avem o promisiune făcută, cea de susținere a Guvernului, pe care o vom respecta, adică nu vom vota moțiunea, dar, în același timp, credem că este un moment în care putem face bilanțul eșecului unui număr de măsuri care s-au adunat până acum. Și vom face și lucrul acesta.

Încă din ianuarie, vorbeam despre faptul că noi credem că sunt două lucruri care trebuie făcute simultan — unul care ține de restructurarea cheltuielilor și unul care ține de mărirea veniturilor — și spuneam că, într-o lume care intră în depresie economică, o țară mică, cu o economie slabă, ca România, poate avea, își poate permite să ia măsuri care să-i asigure creștere economică.

Lucrurile nu s-au întâmplat așa. În loc să asistăm la o relaxare a fiscalității, care ne-ar fi adus într-o situație avantajoasă în raport cu țările care n-aveau încotro și trebuiau să ia alte tipuri de măsuri — țările mari, care au intrat primele în depresie —, am asistat la o creștere a ei.

Mai mult, am asistat la revenirea Fondului Monetar Internațional. Eu nu cred că există, în ultimii 30—40 de ani, de când Fondul Monetar Internațional s-a abătut de la menirea lui inițială, cea trasată în înțelegerea de la Bretton Woods, și a început să devină un soi de consultant cu aceeași carte în mână al oricărui stat, indiferent de cum arată în mod specific statul respectiv, eu nu cred că cineva poate veni cu o poveste de succes rezultată din ingerința Fondului Monetar Internațional. Și mă întreb de ce nimeni nu-și pune problema dacă e cumva greșită cartea pe care o ține Fondul Monetar Internațional în mână.

Rezultatul, pentru noi, va fi unul, din păcate, pe termen lung și va încetini numai prin această măsură orice viitoare creștere economică.

Faptul că administrația nu se restructurează și bani din ce în ce mai puțini se împart la același număr de oameni, în aceleași structuri, ducând la venituri din ce în ce mai mici către acești oameni, nu va face decât să creeze frustrări tuturor celor din sistemul bugetar și nu va face cu nimic acest mecanism mai eficient.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul senator Toader Mocanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, și se pregătește domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Toader Mocanu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule prim-ministru,

Stimați miniștri, Domnilor președinți și dragi colegi,

Doresc să expun punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal asupra moțiunii de cenzură prezentate în urmă cu trei zile de colegii parlamentari de la Partidul Național Liberal și de la UDMR.

Ceea ce ne-a determinat să avem această reacție a fost faptul că, în momentul citirii moțiunii de cenzură, am observat că aceasta nu este altceva decât o altă minciună mare, mare de tot a opoziției.

Fiecare paragraf al moțiunii nu este decât o inepție a cărei țintă finală nu o reprezintă nicidecum actualul Guvern, așa cum se dorește să reiasă din titlul moțiunii, ci actualul Președinte al României.

Pe cale de consecință, am trecut la o analiză amănunțită a moțiunii, atât din punct de vedere politic, cât și al dreptului constituțional.

Dacă, din punct de vedere politic, este oarecum de înțeles că opoziția se agață de această procedură parlamentară

pentru a combate Executivul, răstălmăcirea Constituției nu mai poate fi trecută, însă, cu vederea.

Încă din momentul justificării acestui act, veniți să ne prezentați faptul că moțiunea dumneavoastră se bazează pe un complex de argumente. Nimic mai fals!

Moțiunea dumneavoastră se bazează pe un complex de inferioritate generat de frustrările născute din incapacitatea cu care ați administrat treburile publice ale României.

Domnilor parlamentari care vă situați astăzi pe băncile opoziției, cu ce drept moral veniți să declarați că în perioadă de criză se fac economii? Aceasta în condițiile în care Guvernul condus de premierul Emil Boc a reușit, prin programe și politici publice, să eficientizeze, să micșoreze cu mult cheltuielile publice, printr-o cheltuire corectă a veniturilor statului, un lucru nefamiliar guvernelor postdecembriste. Ei bine, și cu toate acestea, se poate observa, statistic, cum în ultimele nouă luni banul public a fost cheltuit responsabil și direcționat în zonele în care era strict necesar.

Guvernul Boc nu s-a lăfăit în banii statului, așa cum au făcut cabinetele precedente, ci dimpotrivă.

Atunci nu mai erați adepți ai unei filozofii oarecum liberale?

Vă afundați și mai mult atunci când declarați că numai o economie puternică poate fundamenta și susține o grilă de salarizare unitară. Păi, atunci, domnilor colegi, de ce nu ați avut o astfel de inițiativă în perioade succesive de creștere economică despre care clamați că au avut loc în timpul guvernării dumneavoastră?

Așa e, tu ai rămas la putere. Trădătorule!

Astfel spus, după ce am hotărât să aplicăm o cotă unică pentru impozitul pe venit de 16%, începând cu 1 ianuarie 2005, din dorința unei colectări mai eficiente, în ultima parte a guvernării ați transformat o parte consistentă din acești bani în sporuri, indemnizații și alte sume care au fost dirijate către protejații dumneavoastră.

Se afirmă în textul moțiunii că acest text produce discriminări. Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, a discrimina înseamnă a face o deosebire, o distincție între mai multe elemente. Drept urmare, este normal ca o grilă de salarizare să facă deosebiri între veniturile cuvenite unor funcționari publici, în acord cu legea-cadru care, la rândul ei, face deosebire între funcționarul public de execuție și de conducere, pentru a vorbi numai despre o clasificare.

Erau mai corecte, din punctul dumneavoastră de vedere, diferențele de 30-40 de ori mai mari între venituri, care tolerau acele mărețe venituri pentru agențiile Cabinetului Tăriceanu II? Nu, domnilor colegi! Textul care consacră Legea salarizării unice nu afectează interesele majorității societății românești, ci dimpotrivă. Această lege corijează toate deficiențele din sistemul salarizării perpetuate de toate guvernările care s-au succedat la cârma țării în ultimii 20 de ani.

Evident, vor fi și persoane ale căror venituri nu se pot justifica și care vor fi afectate de această lege. Practic, Guvernul Emil Boc schimbă optica, prin faptul că-i îndreptățește pe cei care muncesc. Nu perpetuăm — așa cum ați făcut dumneavoastră — acel pește răpitor care se cheamă bugetofag și care era prezent în direcțiile și agențiile fostului Guvern.

Referitor la schimbarea mentalității odată cu trecerea în opoziție, acuzați Guvernul Boc de încălcarea Constituției prin asumarea răspunderii pentru cele trei proiecte de lege.

Interpretarea îngustă a Constituției vă expune, încă o dată în plus, penibilului. Veniți, ironic, și ne spuneți că un proiect de lege nu înseamnă trei proiecte de lege. Excelent, domnilor! Dar acum venim și vă întrebăm noi: în 14 iunie 2005, când Guvernul Tăriceanu și-a asumat răspunderea pentru pachetul legislativ privind proprietatea și reforma în justiție, prin care era propusă modificarea a nu mai puțin de 17 acte normative, nu v-ați mai arătat contrariați?! Asta doar pentru a vă oferi un exemplu.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Mulțumesc, domnule senator.

**Domnul Toader Mocanu**

**:**

Prea multă gălăgie degeaba!

Vă rog să nu purtați un dialog cu sala.

Rog reprezentanții opoziției să ia exemplul puterii...

Nu! Nu!

...pentru modul în care ascultă, pentru interesul pe care-l manifestă față de toți cei care vorbesc de la tribuna Camerei Deputaților.

Domnilor, în felul acesta n-o să convingeți puterea să vă voteze moțiunea.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Călin PopescuTăriceanu, din partea grupurilor parlamentare ale PNL, și se pregătește, din partea aceluiași grup, domnul deputat Victor Paul Dobre.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari, Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Eu nu sunt superstițios, dar câteodată am senzația că există un blestem care planează asupra României.

Un lider politic bine-cunoscut spunea acum vreo patru ani și jumătate că România are ghinion, trebuie să aleagă între doi foști comuniști. Am impresia că ghinionul continuă, pentru că astăzi suntem puși în situația să constatăm că avem un prim-ministru care nu mai este un fost comunist, ci un fost UTC-ist. ( _Aplauze din partea grupurilor parlamentare ale PNL.)_

Știți că exista un vers foarte simpatic în perioada comunistă, care suna cam așa: „Căpitane, nu fi trist/ Garda merge înainte prin Partidul Comunist!”

Astăzi, putem să rescriem aceste versuri: „Ceaușescu, nu fi trist/ Partidul Comunist merge înainte prin UTC-istul Boc!”

De ce? O să vă întrebați de ce. Pentru că ceea ce ni se prezintă astăzi ca o mare filozofie, ca o mare realizare — mă refer la Legea salarizării — are o singură virtute, pe care domnul Boc a subliniat-o cu vârf și îndesat: este dreaptă și echitabilă.

## Domnilor,

Echitabil înseamnă a recunoaște valoarea pe o ierarhie a salariilor care răsplătește munca, care răsplătește pregătirea profesională. Ceea ce se întâmplă cu această lege nu este echitate, ci este egalitarism pur, și este regretabil că se întâmplă așa, numai că domnul Boc — sigur, astăzi, făcând iarăși uz de foarte multe cuvinte, nu aș vrea să folosesc un epitet, dar de zero idei, zero soluții și zero răspunderi — ne-a vorbit despre guvernarea lui „se face totul, vom drege, va fi bine!”, când situația în țară, știm foarte bine că este catastrofală.

Guvernul, după 9 luni de zile, nu a fost capabil să prezinte un plan serios anticriză. Criza se adâncește pe zi ce trece, criză economică care, desigur, a lovit toate țările, dar în România capătă o amploare fără precedent. Legea aceasta pe care astăzi Guvernul își asumă răspunderea este, de fapt, o lege a reducerii salariilor în felul în care s-a mai procedat o dată anul trecut, o păcăleală de genul „majorăm salariile cu 50%” și, după aceea, de fapt, nu facem această majorare, dar alegerile le-am câștigat. Și acum avem alegeri prezidențiale, păcălim populația, să stea liniștiți, nu reducem salariile, când, de fapt, vom constata imediat că este vorba de o reducerea a salariilor, ca să câștigăm alegerile prezidențiale, și după aceea vom mai vedea.

Este, în același timp, o lege care transferă angajaților din sectorul public criza economică, ca dovadă a faptului că nu a fost în stare Guvernul să adopte măsurile necesare pentru limitarea efectelor crizei și pentru redresarea economică.

Și pentru că suntem la acest capitol al minciunilor fără sfârșit pe care actualul Guvern le promovează în mod permanent, am aici două dosare care constituie un răspuns necesar și obligatoriu pentru domnul Boc și compania.

Așa cum astăzi a spus o serie de minciuni, dar și în trecut, am să-i mai dau încă un raport. Este vorba de raportul Uniunii Europene, este Raportul financiar pe anul 2008, unde sunt prezentate datele privind absorbția fondurilor comunitare ale tuturor statelor membre.

Îmi aduc aminte că aici, în Parlament, domnul Geoană, care astăzi lipsește de la această dezbatere, probabil că este ocupat cu alte lucruri mai importante, spunea ce a făcut România la fonduri comunitare, cât a absorbit, și făcea cu degețele lui așa — zero. Și a spus, zero!

Să știți că România nu a absorbit zero fonduri, zero este domnul Geoană și zero este prim-ministrul Boc!

România a absorbit fonduri comunitare, și am să vă dau cifrele, și vi le pun la dispoziție și dumneavoastră, cât și domnului prim-ministru: în anul 2007, 1.602 miliarde de euro, iar în anul 2008, 2.666 de miliarde de euro.

În total sunt 4,2 miliarde de euro care au fost absorbiți de România până la finele anului 2008, după aderarea României la Uniunea Europeană.

E bine pentru actualii guvernanți să mai citească și să afle, și să vină cu un raport la finele acestui an, să ne arate cât a absorbit România după un an de guvernare democratliberală și PSD-istă.

## Dragi colegi,

Așa cum spuneam, această lege nu promovează nicidecum echitatea, ci egalitarismul. În acest fel, se întâmplă un lucru foarte grav în România. Prin egalitarism distrugem elitele. Să știți că o țară progresează prin elite, și nu prin sistemul care a fost promovat în comunism 50 de ani, de egalitarism, care a distrus elitele.

Cred că avem nevoie de oameni inteligenți, de oameni bine pregătiți, cu educație înaltă, avem nevoie de oameni care doresc să muncească și pot să facă acest lucru, avem nevoie de oameni care să dorească să muncească mai mult și să câștige în mod onest și cred că acest lucru nu este nicidecum o rușine, ci este o virtute.

Aceasta este România în care noi, liberalii, credem, nu o Românie de tip comunist, care este moștenirea lăsată de Ceaușescu și dusă pe noi culmi de UTC-iști de teapa domnului Boc.

Din păcate, regret să spun acest lucru, vom vota, evident, împotriva asumării răspunderii pe această lege.

Mulțumesc, domnule deputat.

Ați epuizat opt minute din timpii alocați. Mai aveți nouă minute.

Urmează domnul deputat Paul Victor Dobre și se pregătește domnul deputat Varujan Vosganian, din partea aceluiași grup parlamentar.

Domnilor președinți, Domnule prim-ministru,

Distinși membri ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Potrivit Constituției, „Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării și organul legislativ suprem al poporului român”. Acest text constituțional a devenit o normă de recomandare pentru Guvernul Emil Boc.

În acest moment, asistăm la o sfidare fără precedent a rolului Legislativului ca factor de control și legiferare în România.

Iată câteva argumente:

1. Practica generalizată a ordonanțelor de urgență reprezintă poate cea mai importantă modalitate de compromitere a funcției legislative a Parlamentului.

2. Sustragerea de la dezbaterea parlamentară a celor mai importante legi, care afectează viața publică și viața cetățenilor, în general. Exemple: Legea privind Codul civil, Legea privind Codul penal, Legea educației naționale, Legea privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Legea privind reorganizarea unor autorități și instituții publice.

3. Premierul sfidează practica întrebărilor și interpelărilor. Deși a promis personal că se va prezenta să răspundă aici, în fața deputaților, nici până în prezent nu s-a prezentat în Parlament pentru a răspunde întrebărilor și interpelărilor adresate de deputați și senatori.

4. Moțiunile simple inițiate de opoziție sunt programate la ore la care să nu permită mediatizarea corespunzătoare, adică i se dă cu o mână și i se ia cu două opoziției posibilitatea de a se exprima în Parlament, de a face din Parlament un adevărat for de dezbatere democratică.

5. Peste 80% din actele aflate pe ordinea de zi a Camerelor sunt proiecte de lege de aprobare a unor ordonanțe sau, eventual, de ratificare a unor acorduri internaționale. Legile adevărate sunt, de fapt, dezbătute la Palatul Victoria, și nu în Parlamentul României. Parlamentul a devenit anexa Guvernului, fiind utilizat doar ca un decor pentru a legitima acțiunile și practicile abuzive ale Guvernului României. Palatul Victoria declară război deschis Palatului Parlamentului. Atacul la adresa Parlamentului este un atac la adresa democrației, la adresa fundamentului statului de drept din România.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Varujan Vosganian, pentru ultimele trei minute.

Domnule senator, vă rog — de data aceasta domnul senator —, pentru cele trei minute care au mai rămas alocate grupului dumneavoastră.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Domnule președinte,

Eu am să pornesc de la o declarație a prim-ministrului, care spune: „Faptul că această lege nemulțumește pe toată lumea dovedește că e bună”.

Dacă ar fi așa, ar trebui să-i dăm jos de pe soclu pe Ștefan cel Mare și pe Carol I, pe toți voievozii noștri și să-l așezăm încă din viață pe domnul Boc, pentru că este izvor nesecat de nemulțumire.

## Stimați colegi,

Asumarea răspunderii, folosită de acest Guvern, a fost o eroare și astă-primăvară, e o eroare și acum. De fapt, întregul an 2009 este un an eșuat, din perspectiva crizei economice. Guvernul și-a asumat răspunderea pe Codul civil și pe Codul penal, deși codurile de procedură, fără de care codurile acelea nu pot funcționa, se dezbat încă. Aceste legi sunt asumate de către un guvern care, indiferent cine câștigă alegerile, nu va mai conduce România în ianuarie.

De aceea, după opinia mea, mai bine vă faceți curat, decât să lăsați o astfel de moștenire pe care va trebui noi s-o reparăm. Dar eu am o altă problemă cu dumneavoastră, domnule prim-ministru. Am o problemă gravă. Dumneavoastră cu colegul dumneavoastră Mircea Geoană vehiculați tot felul de cifre fanteziste și încercați să inoculați o impresie cu totul nereală. Și am să vă dau un singur exemplu. Un singur exemplu! În doi ani de zile, guvernarea liberală a majorat veniturile bugetare de la 106 miliarde de lei la 147 de miliarde de lei.

Asta este adevărata moștenire pe care v-am lăsat-o, domnule Boc, numai că dumneavoastră nu ați știut ce să faceți cu banii aceștia.

În schimb, actualul Guvern, într-un an de zile, va majora datoria publică de la 106 la 147. Deci noi, în doi ani, am mărit veniturile cu 40 de miliarde, actualul Guvern, în doi ani, mărește datoria cu 40 de miliarde, deja pe primele 7 luni datoria publică a crescut cu 30 de miliarde de lei.

Ce lecții ne dați dumneavoastră, domnule prim-ministru? Eu știu că dumneavoastră vreți ori prim-ministru, ori nimic. Îmi e teamă că le veți reuși pe amândouă. ( _Aplauze. Râsete în sala de ședințe.)_

Mă bucur că domnul Călin Popescu-Tăriceanu v-a pus la punct în legătură cu fondurile europen. Eu aș vrea să mai adaug ceva legat de salarii.

Vă somez, domnule prim-ministru, să ne spuneți aici, la această tribună, cine sunt persoanele care au luat între 30 și 50 de mii de euro salarii din fonduri publice în 2007 și 2008? Dacă nu, ca și în legătură cu minciuna cu fondurile europene, să vă cereți scuze, pentru că ați asmuțit împotriva bugetarilor, pentru că-i arătați cu degetul pe ofițeri, arătați cu degetul pe magistrați, nici nu mai știți cu cine, pe cine, ca Shiva, pe cine să arătați cu 100 de degete, ca să nu se uite nimeni la dumneavoastră. ( _Aplauze.)_

Domnule senator, vă rog să încheiați discuția, ați epuizat timpul.

Eu vă mulțumesc și vă urez succes la votarea pentru o moțiune de cenzură!

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul deputat Mircea Toader, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Domnule președinte de ședință.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Am să fiu foarte scurt, exprimând poziția Grupului parlamentar al PD-L, deputați și senatori. Noi nu vom vota această moțiune și, pentru a nu crea vreo ambiguitate, vom avea și bilele la vedere.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Cu aceasta am epuizat lista vorbitorilor din partea tuturor celor patru grupuri parlamentare.

Îl rog pe domnul prim-ministru Emil Boc, dacă dorește, să răspundă antevorbitorilor.

Vă rog, domnule prim-ministru.

## **Domnul Emil Boc:**

Domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Voi fi foarte scurt.

În primul rând, am observat demagogia fără sfârșit a fostului partid de guvernare, care nici măcar astăzi, în ceasul al doisprezecelea, nu are decența să recunoască ce a făcut în perioada guvernării, și mă refer la anul 2008, în special, an în care a lăsat țara, așa cum am spus, argumentat, datoare, cu un deficit de 5,4%, în condițiile în care am avut o creștere economică de aproape 8%.

Domnului Antonescu i-aș replica, dar nu am ce

..., pentru că este ușor a scrie versuri, când nimic nu ai a spune. De fapt, aceasta este esența discursului domnului Antonescu. E ușor să scrii versuri, când nu ai nimic să spui.

Dați-mi o lege, dați-mi un amendament, dați-mi un lucru care să se lege de numele liderului Antonescu, și atunci aș putea să comentez ceva. Altfel, este vorba de poezie.

Astăzi, domnule Antonescu, în politică nu mai avem timp de poezie, avem nevoie de fapte.

În privința domnului Tăriceanu, trebuie să observăm, din nou, că aceeași minciună pe care a spus-o de atâtea ori o repetă din nou de la această tribună a Parlamentului.

Unde sunt miliardele de euro pe care spuneți că le-ați absorbit de la Uniunea Europeană? Arătați-mi un singur lucru făcut din fondurile pe care le-ați adus de la Uniunea Europeană! Ați făcut 5 kilometri de autostradă din banii bugetului, nu ați făcut nimic din banii de la Uniunea Europeană, pentru că nu i-ați absorbit.

Domnule fost prim-ministru,

Este inadmisibil ca, de la nivelul dumneavoastră, să faceți o confuzie majoră între plăți în avans și fonduri absorbite. Domnule fost prim-ministru,

Ați adus în doi ani 176 de milioane de euro. Aceștia sunt banii absorbiți de Cabinetul Tăriceanu. Asta a rămas după doi ani de la intrarea în Uniunea Europeană, din care vreau să știți că 100 de milioane erau bani dați prin Programul „Jeremy”. În esență, ați absorbit 76 de milioane de euro. De altfel, nici nu se putea mai mult, pentru că, din cele șapte programe operațional-sectoriale, vreau să știți că doar unul singur avea acreditate mecanismele de control. Or, toată lumea știe că, fără acreditarea acestor mecanisme de verificare și control din interiorul fondurilor structurale, a programelor operațional-sectoriale, nu se pot face plăți intermediare. Deci de unde să fi adus bani să fi plătit, dacă n-ați făcut acreditarea programelor operațional-sectoriale?

Doi ani de zile v-ați bătut joc de banii europeni și, indirect, v-ați bătut joc de România, oprind modernizarea acestei țări, prin incapacitatea managerială, prin incapacitatea dumneavoastră de a aduce acești bani în România pentru a moderniza țara, iar, astăzi, ne oferiți un extras din bugetul Uniunii Europene, care, repet, nu are nicio legătură cu absorbția fondurilor comunitare în România. Încercați din nou să induceți lumea în eroare. Și, în ultimul rând, trebuie din nou să recunoașteți, nu ați avut curaj să faceți ceea ce acest Guvern vine astăzi în fața Parlamentului, în fața românilor și le spune, trebuie să corectăm erorile celor 20 de ani în materie de salarizare a personalului cu funcții publice din România.

**:**

Cui? Cine?

## **Domnul Emil Boc:**

E păcat ca un fost ministru al finanțelor să aibă o amnezie și să uite cum a girat un asemenea buget din fondurile românilor.

## **Domnul Varujan Vosganian**

**:**

Cui? Cum? Cine?

## **Domnul Emil Boc:**

Le-ați dat, amintiți-vă, salariile pe care le-ați gestionat la agențiile dumneavoastră. Cred că românii le-au văzut și vi le pot oferi pe tavă. Noi am pus capăt unui asemenea dezmăț și de aia vă doare, de aia vă agitați ca un titirez aici...

## **Domnul Varujan Vosganian**

**:**

Cui? Cine?

## **Domnul Emil Boc:**

...pentru că vă doare că am pus capăt unei asemenea politici aberante. ( _Aplauze din partea grupurilor parlamentare ale PD-L.)_

Adio, domnule Tăriceanu! Adio, domnule Vosganian! Adio salariilor de 30 de mii de euro! La revedere! Vremea guvernării dumneavoastră a trecut! ( _Aplauze din partea grupurilor parlamentare ale PD-L.)_

Și, acum, spunându-le încă o dată vechilor guvernanți că e cazul să se despartă de mentalitatea privilegiaților de a face din această țară, din banii pe care noi îi plătim din impozite și taxe doar o sursă de finanțare pentru fosta clientelă PNL, în disprețul românilor, acea epocă este definitiv închisă. Acum, acest Guvern și-a asumat cu maximă responsabilitate să facă ceea ce alții n-au făcut în ultimii 20 de ani.

Am început reforma sistemului judiciar și două dintre coduri sunt adoptate.

Am adoptat Legea educației naționale, care schimbă din temelii sistemul educațional din România, în interesul elevilor, studenților, părinților și profesorilor, pe criterii sănătoase.

Am adoptat Legea cu privire la reforma agențiilor și, gata, domnule Vosganian, nu mai aveți agenții prin care să vă finanțați campaniile electorale din fondurile lor.

Gata cu acele venituri proprii ale agențiilor, de la Inspectoratul de Stat în Construcții, unde le-ați aprobat să-și cumpere sediu de 15 milioane de euro. Cum ați putut permite

așa ceva, domnule fost prim-ministru, ca o agenție precum Inspectoratul de Stat în Construcții să-și cumpere sediu de 15 milioane de euro, pe care nici astăzi nu-l folosește? Unde sunt acești bani? Acești bani trebuiau să se regăsească în investiții în interesul românilor, să nu fi făcut doar 5 kilometri de autostradă și să duceți banii în infrastructură!

Ați dat 4% din fondurile publice alocate, în condițiile în care, repet, infrastructura din România știți unde se află. Acest Guvern, pentru prima dată, a dat 20% din banii țării pentru infrastructură, în condiții de criză economică. E normal să vă pară rău, e normal să regretați, dar e prea târziu.

Vom continua acest proces de reformă cu reforma sistemului de pensii, cu reforma care vizează responsabilitatea fiscală, cu descentralizarea reală a României în interesul cetățenilor săi, pentru ca deciziile să fie luate de cei care sunt cel mai aproape de cetățean.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Îi mulțumesc domnului prim-ministru.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Urmează să ne exprimăm votul asupra moțiunii de cenzură. _(Vociferări în sala de ședințe din partea grupurilor parlamentare ale PNL_ .)

O să vă rog să aveți un comportament civilizat.

Eu cred că s-au epuizat absolut toate luările la cuvânt. Fiecare dintre dumneavoastră, ca reprezentanți ai grupurilor parlamentare, ați avut posibilitatea să vă exprimați.

Domnul Crin Antonescu dorește să spună o propoziție. Domnul Crin Antonescu.

Mulțumesc.

Mulțumesc, Roberta, ești om! Aplici regulamentul. ( _Vociferări_ .) Chiar o propoziție, atât.

Ce am făcut, ce nu am făcut, domnule prim-ministru, discut cu altcineva, discut cu șeful dumneavoastră, la momentul potrivit.

Dumneavoastră vreau să vă spun, cu instinctele de profesor înnăscute, apropo de modul ușor cum tratați poezia, să știți de la mine că a mai existat un Blaga, care nu era Vasile... ( _Aplauze.)_

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Urmează să ne exprimăm votul asupra moțiunii de cenzură.

Vă reamintesc că potrivit art. 113...

## Vă rog.

Eu cred că fiecare dintre dumneavoastră ați avut posibilitatea să vă exprimați, cred că toți așteptăm acest vot și, până la urmă...

Pe procedură... Intervenția este pe procedură, dar o să vă rog să fie pe procedură.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi parlamentari,

Am ascultat declarațiile de final ale liderilor celor două grupuri PD-L și PSD, care au spus un lucru foarte interesant, că nu vor vota. Păi vorbim de... ( _Domnul deputat Daniel Buda vociferează în bancă.)_

Domnule, ești cam tânăr, așteaptă nițel, nu te grăbi!

Deci este un fapt inedit ca, la asumarea răspunderii Guvernului pe moțiunea de cenzură, coaliția guvernamentală să nu voteze. Avem o problemă de ordin juridic, o problemă de ordin legal.

Atenție, vă rog foarte mult, fiți atenți cum procedați, pentru că nu vom ezita să folosim toate pârghiile legale avute la dispoziție pentru a contesta această procedură pe care intenționați în acest moment s-o demarați.

Vă mulțumesc.

Domnul Toader.

## **Domnul Mircea Nicu Toader:**

Nu știu unde a fost domnul Tăriceanu când am făcut eu anunțul. Îl mai fac o dată.

Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat Liberal vor vota împotriva moțiunii.

Vă reamintesc, așa cum Constituția precizează, moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor, adică minimum 236 de voturi pentru.

Votul este secret și se exprimă prin bile. Fiecare parlamentar primește o bilă albă și una neagră. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru moțiunea de cenzură. Bila albă introdusă în urna neagră și bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot contra moțiunii.

Îi invit pe domnii chestori să își ocupe locurile, domnul Dan Motreanu și domnul Dumitru Constantin.

Începem votul cu Camera Deputaților și, bineînțeles, cu membrii Executivului. O să-l invit pe domnul secretar.

Mi se solicită să repet procedura. Bila albă în urna albă, bila neagră în urna neagră înseamnă vot pentru moțiune. Bila albă în urna neagră și bila neagră în urna albă înseamnă vot împotriva moțiunii.

Domnul chestor Dumitru Constantin.

Încep cu membrii Guvernului, inclusiv de la Senat:

|Andronescu Ecaterina|prezentă| |---|---| |Berceanu Radu|prezent| |Blaga Vasile|prezent| |Plăcintă Sorina Luminița|prezentă| |Diaconescu Cristian|absent| |Sârbu Ilie|absent| |Stănișoară Mihai|absent| |Nica Dan|prezent, nu votează| |Niță Constantin|absent|

|Paleologu Theodor|prezent| |---|---| |Ponta Victor Viorel|absent| |Sârbu Marian<br>Udrea Elena Gabriela|prezent<br>prezentă| |Adomniței Cristian Mihai|prezent| |Albu Gheorghe|prezent| |Alecu Valeriu|prezent| |Almăjanu Marin|prezent| |Amet Aledin|absent| |Ana Gheorghe<br>Anastase Roberta Alma<br>Andon Sergiu<br>Andronache Gabriel<br>Anghel Florin Serghei<br>Antal István<br>Antochi Gheorghe<br>Apostolache Mihai Cristian<br>Ardeleanu Sanda Maria<br>Arion Viorel<br>Atanasiu Teodor<br>Avram Marian<br>Axenie Carmen|prezent<br>prezentă<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă| |Bălan Ioan|prezent| |Balcan Viorel<br>Banu Mihai|prezent<br>prezent| |Barbu Sulfina|prezentă| |Barna Maria Eugenia<br>Bădălan Eugen<br>Bădulescu Adrian<br>Bănicioiu Nicolae<br>Bărbulescu Daniel Ionuț|prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Bejinariu Eugen|absent| |Berci Vasile<br>Béres Ștefan Vasile<br>Blaga Iosif Veniamin<br>Bleotu Vasile<br>Boabeș Dumitru<br>Bobeș Marin<br>Bode Lucian Nicolae<br>Boghicevici Claudia|prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absentă| |Boiangiu Victor<br>Boldea Mihail|absent<br>absent| |Borbély László<br>Bordeianu Dan|prezent<br>prezent| |Bostan Emil|prezent| |Bot Octavian|absent| |Botiș Ioan Nelu|prezent| |Boureanu Cristian Alexandru|prezent| |Brătianu Matei Radu|prezent| |Brînză William Gabriel|prezent| |Buciuta Ștefan<br>Bud Nicolae<br>Buda Daniel|prezent<br>prezent<br>prezent| |Buda Viorel Vasile|prezent| |Budurescu Daniel Stamate|absent| |Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu|prezent| |Buican Cristian|absent| |Burcău Doina|absentă| |Burlacu Cristian Ion|prezent| |Burnei Ion|prezent| |Buta Sorin Gheorghe|prezent| |Calimente Mihăiță|prezent|

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/5.X.2009

|Canacheu Costică|prezent|Gherasim Vasile|prezent| |---|---|---|---| |Cantaragiu Bogdan|prezent|Ghiță Cornel|prezent| |Cazan Mircea Vasile|prezent|Ghiță-Eftemie Stelian|prezent| |Călian Petru|prezent|Ghiveciu Marian|prezent| |Călin Ion|prezent|Giurgiu Mircia|prezent| |Cărare Viorel|prezent|Gliga Vasile Ghiorghe|prezent| |Cherecheș Cătălin|absent|Göndör Marius Sorin|prezent| |Chircu Doinița Mariana|prezentă|Gorghiu Alina Ștefania|prezentă| |Chirilă Constantin|prezent|Gospodaru Gabriel Dan|prezent| |Chiriță Dumitru|absent|Grama Horia|absent| |Chisăliță Ioan Narcis|absent|Grosaru Mircea|absent| |Chițoiu Daniel|absent|Gurzău Adrian|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent|Gust Băloșin Florentin|absent| |Cindrea Ioan|prezent|Hogea Gheorghe|prezent| |Ciobanu Gheorghe|prezent|Holban Titi|prezent| |Ciocan Gheorghe|prezent|Holdiș Ioan|prezent| |Cionca-Arghir Iustin Marinel|prezent|Horj Pavel|prezent| |Ciucă Liviu Bogdan|prezent|Hrebenciuc Viorel|prezent| |Ciuhodaru Tudor|prezent|Iacob-Ridzi Monica Maria|prezentă| |Coclici Radu Eugeniu|absent|Iacob-Strugaru Stelică|prezent| |Coroamă Gheorghe|prezent|Ialomițianu Gheorghe|prezent| |Covaci Dorel|prezent|Iancu Iulian|prezent| |Cristea Victor|absent|Ibram Iusein|absent| |Cristian Horia|absent|Iftimie Dragoș Adrian|prezent| |Croitoru Cătălin|prezent|Ignat Miron|prezent| |Damian Ioan|prezent|Ionescu George|prezent| |Dascălu Constantin|prezent|Iordache Florin|prezent| |Derzsi Ákos|absent|Iordache Luminița|absentă| |Dobre Ciprian Minodor|prezent|Iorguș Zanfir|prezent| |Dobre Cristina Elena|absentă|Irimescu Mircea|absent| |Dobre Victor Paul|prezent|Itu Cornel|prezent| |Dolineaschi Andrei|absent|Jipa Florina Ruxandra|prezentă| |Donțu Mihai Aurel|prezent|Jolța Nicolae|prezent| |Dragomir Gheorghe|prezent|Kelemen Atilla Béla Ladislau|absent| |Drăghici Mircea Gheorghe|prezent|Kelemen Hunor|prezent| |Drăghici Sonia Maria|prezentă|Kerekes Károly|absent| |Drăgulescu Iosif Ștefan|absent|Korodi Attila|absent| |Dugulescu Marius Cristinel|prezent|Kötö Iosif|prezent| |Dumitrache Ileana Cristina|prezentă|Lakatos Petru|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|absent|Leșe Doru Brașoan|absent| |Dumitrescu Liana|absentă|Liga Dănuț|absent| |Dumitrică George Ionuț|prezent|Longher Ghervazen|absent| |Dumitru Georgică|prezent|Lubanovici Mircea|prezent| |Dumitru Ion|prezent|Luca Ciprian Florin|prezent| |Dușa Mircea|absent|Lup Mircea Silvestru|prezent| |Edler András György|prezent|Lupu Mihai|prezent| |Erdei Dolóczki István|prezent|Macaleți Costică|prezent| |Farago Petru|prezent|Manda Iulian Claudiu|prezent| |Farkas Anna Lili|prezentă|Manolescu Oana|absentă| |Fenechiu Relu|prezent|Marian Dan Mihai|prezent| |Firczak Gheorghe|prezent|Marin Mircea|prezent| |Florea Damian|absent|Marinescu Antonella|absentă| |Florescu Adrian|prezent|Martin Eduard Stelian|absent| |Frunzulică Doru Claudian|absent|Márton Árpád Francisc|prezent| |Fuia Stelian|prezent|Máté András Levente|prezent| |Gabor Gheorghe|prezent|Mazilu Constantin|prezent| |Ganț Ovidiu Victor|absent|Merka Adrian Miroslav|prezent| |Gavrilescu Grațiela Leocadia|absentă|Militaru Constantin Severus|prezent| |Geantă Florian Daniel|prezent|Mircovici Niculae|prezent| |Georgescu Filip|prezent|Mitrea Manuela|absentă| |Gerea Andrei Dominic|prezent|Mocanu Adrian|absent| |Gheorghe Tinel|prezent|Mocanu Vasile|prezent| |Mocioalcă Ion|absent|Popoviciu Alin Augustin Florin|prezent| |---|---|---|---| |Moldovan Carmen Ileana|prezentă|Postolachi Florin|prezent| |Moldovan Emil Radu|absent|Potor Călin|absent| |Morega Dan Ilie|absent|Preda Cezar Florin|prezent| |Motreanu Dan Ștefan|prezent|Prigoană Vasile Silviu|prezent| |Movilă Petru|prezent|Radan Mihai|absent| |Munteanu Ioan|prezent|Rățoi Neculai|prezent| |Mustea Șerban Răzvan|absent|Rebenciuc Neculai|absent| |Nassar Rodica|prezentă|Resmeriță Cornel Cristian|prezent| |Năstase Adrian|absent|Riviș-Tipei Lucian|prezent| |Neacșu Marian|absent|Rizea Cristian|prezent| |Nechifor Cătălin Ioan|absent|Rogin Marius|prezent| |Neculai Marius|prezent|Roman Gheorghe|prezent| |Negoiță Robert Sorin|absent|Roman Ioan Sorin|absent| |Negruț Clement|prezent|Roșca Lucreția|prezentă| |Nica Nicolae Ciprian|absent|Rusu Valentin|prezent| |Nicolăescu Gheorghe Eugen|prezent|Sava Andrei Valentin|prezent| |Nicolicea Eugen|prezent|Săftoiu Ana Adriana|prezentă| |Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae|absent|Săniuță Marian Florian|prezent| |Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme Oana|prezentă|Săpunaru Nini|prezent| |Nistor Laurențiu|prezent|Scutaru Adrian George|prezent| |Nițu Adrian Henorel|prezent|Seremi Ștefan|absent| |Nosa Iuliu|prezent|Seres Dénes|prezent| |Novac Cornelia Brîndușa|prezentă|Socaciu Victor|absent| |Oajdea Vasile Daniel|prezent|Solomon Adrian|absent| |Olar Corneliu|prezent|Soporan Vasile Filip|absent| |Olosz Gergely|prezent|Spînu Teodor Marius|prezent| |Oltean Ioan|prezent|Stan Ioan|prezent| |Olteanu Bogdan|absent|Stan Ion|absent| |Oprea Gabriel|prezent|Stan Nicolae|prezent| |Oprișcan Mihai Doru|prezent|Stanciu Anghel|absent| |Orban Ludovic|prezent|Stavrositu Maria|absentă| |Pál Árpád|prezent|Steriu Valeriu Andrei|prezent| |Palașcă Viorel|prezent|Stoica Mihaela|prezentă| |Palăr Ionel|prezent|Stragea Sorin Constantin|absent| |Pálfi Mózes Zoltán|absent|Stroe Ionuț Marian|prezent| |Pambuccian Varujan|absent|Stroe Mihai|prezent| |Pandele Sorin Andi|absent|Stroian Toader|prezent| |Panțîru Tudor|absent|Surdu-Soreanu Raul Victor|prezent| |Pardău Dumitru|prezent|Surpățeanu Mihai|prezent| |Păduraru Nicușor|prezent|Surupăceanu Mugurel|prezent| |Păsat Dan|prezent|Șandru Mihaela Ioana|prezentă| |Păun Nicolae|prezent|Ștefan Viorel|prezent| |Pâslaru Florin Costin|absent|Știrbeț Cornel|prezent| |Petö Csilla Mária|prezentă|Știrbu Gigel Sorinel|absent| |Petrescu Cristian|prezent|Tabără Valeriu|absent| |Petrescu Petre|absent|Tabugan Ion|prezent| |Pieptea Cornel|absent|Taloș Gheorghe Mirel|prezent| |Pirpiliu Ștefan Daniel|prezent|Tărâță Culiță|prezent| |Plăiașu Gabriel|prezent|Teodorescu Horia|absent| |Pocora Cristina Ancuța|prezentă|Timiș Ioan|prezent| |Pop Georgian|prezent|Tița-Nicolescu Gabriel|prezent| |Pop Virgil|prezent|Tîlvăr Angel|prezent| |Popa Daniela|absentă|Toader Mircea Nicu|prezent| |Popa Florian|prezent|Trășculescu Alin Silviu|prezent| |Popa Octavian Marius|prezent|Tudose Mihai|absent| |Popeangă Vasile|prezent|Turcan Raluca|prezentă| |Popescu Adrian|prezent|Tușa Adriana Diana|prezentă| |Popescu Cosmin Mihai|prezent|Țaga Claudiu|prezent| |Popescu Dan Mircea|absent|Țintean Ioan|prezent| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|prezent|Țîmpău Radu Bogdan|prezent| |Popov Dușan|prezent|Țurcanu Florin|prezent|

Invit Birourile permanente să meargă la sala Biroului permanent pentru a număra voturile. Explicarea votului?

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Voiam să-mi explic poziția mea asupra acestui vot. Am răspuns prezent la ordine, dar, din păcate, nu am votat, datorită faptului că din teritoriu foarte multe pături sociale și profesionale au transmis nemulțumirile lor asupra acestor legi și, în special, asupra acestei legi.

Eu cred că atât Guvernul, cât și noi ar trebui să explicăm foarte bine dimensiunea acestor schimbări, cât și, poate, schimbările care vor urma.

În acest sens, eu cred că, prin poziția mea, doresc să atrag atenția Guvernului de nemulțumirile foarte mari care există în teritoriu și la toate celelalte pături sociale.

Profesorii care predau în școlile cu predare în limba maternă sunt acei profesori care transmit mai departe cultura și tradițiile către copiii noștri, și în special ei, cu așa experiență mare, sunt foarte nemulțumiți de situația creată.

Pentru aceasta, am vrut să transmit și poziția lor, dar și poziția mea. Mulțumesc.

Am să-l rog pe domnul senator Popa să citească procesul-verbal.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori asupra moțiunii de cenzură inițiate de 120 de deputați și senatori

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 32 alin. (4) din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret cu bile, asupra moțiunii de cenzură inițiate de 120 deputați și senatori, au constatat următoarele:

1. numărul total al deputaților și senatorilor: 471;

2. numărul deputaților și senatorilor prezenți: 348;

3. numărul total de voturi exprimate: 251;

4. numărul de voturi anulate: 2;

5. numărul total de voturi valabil exprimate: 249, din care — voturi pentru: 112;

- voturi contra: 137.

Potrivit prevederilor art. 113 alin. (1) din Constituția României, moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor, ceea ce reprezintă minimum 236 de voturi pentru.

Ca urmare a faptului că, din totalul de 471 de parlamentari, au fost prezenți 348, din care 112 au votat

pentru moțiunea de cenzură, se constată că nu a fost întrunită majoritatea cerută de Constituție pentru adoptarea moțiunii de cenzură.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Vă mulțumesc.

Vă informez că, în conformitate cu prevederile constituționale și cu cele legate de Legea organizării și funcționării Curții Constituționale, s-a depus la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, Legea privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Astfel, ordinea de zi a fost epuizată. Încheiem ședința aici. Vă mulțumesc.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,

IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|437760]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 118/5.X.2009 conține 32 de pagini.**

Prețul: 6,40 lei