Stenogramă plen

## Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală pentru a putea începe ședința.

În vederea verificării cvorumului de ședință, îl voi ruga pe domnul secretar Orest Onofrei să facă apelul nominal.

|**Domnul Orest Onofrei:**|| |---|---| |Albert Álmos|prezent| |Andrei Florin Mircea|absent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|absent| |Ariton Ion|absent| |Badea Viorel Riceard|absent| Cibu Constantin Sever Cinteză Mircea Coca Laurențiu Florian Constantinescu Florin Constantinescu Viorel Cordoș Alexandru Corlățean Titus Crăciun Avram Cseke Attila Zoltán Daea Petre David Cristian David Gheorghe Diaconescu Cristian Diaconu Mircea Dobra Nicolae Dumitru Constantin Fekete-Szabó András Levente Feldman Radu Alexandru Filip Petru Fodoreanu Sorin Frâncu Emilian Valentin Frunda György Găină Mihăiță Geoană Mircea Dan Ghișe Ioan Greblă Toni Grosu Corneliu Günthner Tiberiu Gyerkó László Hașotti Puiu Hărdău Mihail Humelnicu Augustin Daniel Ichim Paul Igaș Traian Constantin Ion Vasile Iordănescu Anghel Jurcan Dorel Lazăr Sorin Constantin Luca Raymond Mang Ioan Marcu Gheorghe Mardare Radu Cătălin Marian Ovidiu Marian Valer Markó Béla Mazăre Alexandru Măgureanu Cezar Mircea Mărcuțianu Ovidius Meleșcanu Teodor Viorel Mihăilescu Petru Șerban Mitrea Elena Mitrea Miron Tudor Mîrza Gavril Mocanu Alexandru Mocanu Toader Moga Nicolae Mustățea Vasile Mutu Gabriel Necula Marius Gerard Nedelcu Vasile Nicoară Marius Petre

prezent prezent prezent prezent prezent prezent prezent prezent prezent absent absent prezent prezent absent absent prezent prezent prezent prezent prezent prezent prezent prezent primire oficială prezent prezent prezent prezent absent prezent prezent absent prezent prezent prezent prezent absent absent prezent absent absent absent absent prezent absent absent prezent prezent prezent concediu medical absentă prezent absent prezent prezent prezent prezent absent prezent prezent învoire

|Nicoară Romeo Florin|prezent| |---|---| |Nicolaescu Sergiu Florin|concediu fără plată| |Nicula Vasile Cosmin|absent| |Nistor Vasile|prezent| |Niță Mihai|absent| |Onofrei Orest|prezent| |Oprea Dumitru|prezent| |Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Panțuru Tudor|prezent| |Pașca Liviu Titus|prezent| |Păran Dorin|prezent| |Pereș Alexandru|prezent| |Pintilie Vasile|absent| |Plăcintă Sorina Luminița|Guvern| |Pop Gheorghe|absent| |Popa Cornel|prezent| |Popa Mihaela|prezentă| |Prodan Tiberiu Aurelian|prezent| |Prunea Nicolae Dănuț|prezent| |Rasaliu Marian Iulian|prezent| |Rădulescu Cristian|prezent| |Rădulescu Șerban|delegație| |Robu Nicolae|absent| |Rotaru Ion|prezent| |Rușanu Dan Radu|prezent| |Rușeț Ion|prezent| |Saghian Gheorghe|prezent| |Savu Daniel|prezent| |Sârbu Ilie|absent| |Sbîrciu Ioan|prezent| |Secășan Iosif|prezent| |Severin Georgică|prezent| |Silistru Doina|absentă| |Staicu Dumitru Florian|prezent| |Stănișoară Mihai|Guvern| |Șova Dan Coman|prezent| |Tămagă Constantin|prezent| |Toma Ion|absent| |Țopescu Cristian George|prezent| |Țuțuianu Adrian|prezent| |Udriștoiu Tudor|prezent| |Urban Iulian|prezent| |Valeca Șerban Constantin|absent| |Vasilescu Lia Olguța|absentă| |Verestóy Attila|prezent| |Voicu Cătălin|absent| |Voiculescu Dan|absent| |Vosganian Varujan|absent|

## Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală și să-mi permiteți să deschid lucrările ședinței Senatului din data de 27 octombrie 2009. Lucrările sunt conduse de mine, asistat de domnii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, secretari ai Senatului.

Din totalul de 137 de senatori și-au înregistrat prezența 76 de senatori.

Înainte de a trece la aprobarea ordinii de zi, vreau să vă consult în legătură cu organizarea lucrărilor noastre de astăzi.

Stimați colegi, vă rog să mă urmăriți puțin. Avem o ordine de zi cu 34 de puncte – inițiative legislative. Avem o ordine de zi suplimentară care cuprinde 13 puncte. Din păcate, în ordinea de zi suplimentară de astăzi de 13 puncte sunt înscrise 10 proiecte de lege care au termen de adoptare tacită data de astăzi. Vă rog să găsim o soluție pentru a putea aborda, indiferent de decizia dumneavoastră, aceste proiecte de lege și să hotărâm. Pentru marea lor majoritate nu suntem Cameră decizională, deci vor fi trimise la Camera Deputaților. Nu aș vrea să trimitem un pachet de 10 legi pe care nu le-am putut discuta după atâta timp.

Singura problemă mai delicată pe care o avem este că, dintre aceste proiecte de lege, 10 sunt legi organice. Potrivit cutumei noastre, am decis ca voturile pe legi organice să fie date lunea. Din păcate, ieri nu am putut parcurge toată ordinea de zi.

Prima chestiune pentru care solicit liderilor de grup să se pronunțe este dacă sunt de acord să rezervăm astăzi timp pentru a dezbate și aceste proiecte de lege în plenul Senatului și să decidem dacă le admitem sau le respingem, deși este vorba de legi organice pentru care nu se dă vot decât lunea. Este primul lucru pe care voiam să vi-l supun dezbaterii.

Al doilea lucru. În cursul ședinței de ieri, din partea Grupului parlamentar al PD-L s-a propus introducerea în ordinea de zi a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice. Întrucât nu fuseseră toți colegii în situația de a vedea raportul, am hotărât să respingem această propunere a Grupului parlamentar al PD-L, cu mențiunea că va fi introdusă în ordinea de zi a ședinței de astăzi. Vă rog să luăm o decizie pe această temă, pentru a putea proceda în mod corespunzător.

Vă mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

Vin cu câteva propuneri care să deblocheze această situație.

În primul rând, v-aș ruga, domnule președinte, să solicitați ca liderul de grup sau unul dintre viceliderii Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC să vină în sală, să

studiem ordinea de zi... Liderii Grupurilor parlamentare ale PD-L și PNL, împreună cu colegul de la UDMR, sunt prezenți în sală. Cei patru lideri de grup să stabilească, în principiu, cum se votează la cele 10 proiecte de lege cu caracter organic.

Iată de ce vă propun să începem cu punctul 14 din ordinea de zi. Între timp, cei patru lideri de grup se întâlnesc, stabilesc, în urma unei negocieri, cum votează la legile organice, pentru că este totalmente neindicat să trimitem legile după ce au fost adoptate tacit. De asemenea, vă propun ca imediat după cele 10 sau 13 puncte din ordinea de zi suplimentară să ne ținem de cuvânt și să introducem în ordinea de zi Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice pentru a vota raportul, care are timp să ne parvină în următoarele 30 de minute.

Așadar, când colegii de la Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC vor desemna un vicelider sau când va veni liderul de grup, împreună cu ceilalți trei, să se retragă aici, fără să oprim lucrările ședinței Senatului, pentru a avea o negociere scurtă, de 10 minute. Între timp, Senatul își desfășoară lucrările începând cu punctul 14 din ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

Voiam să vă mai dau o informație care, eventual, să vă poată ajuta în discuțiile dumneavoastră. Eu, personal, nu am nimic împotrivă. Din contră, cred că este o soluție bună pentru deblocare și vă mulțumesc.

Ca întotdeauna, Grupul parlamentar al PNL dă dovadă de spirit constructiv.

Vă mulțumesc.

Însă voiam să mă refer la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice. Această lege va fi inclusă în ordinea de zi de mâine, deci nu este uitată – aceasta este precizarea. Dacă există acordul dumneavoastră, nu am nimic împotrivă să distribuim documentele și s-o introducem în ordinea de zi de astăzi. Din punctul meu de vedere, aveți tot sprijinul, dar voiam să știți că această ordonanță este în ordinea de zi a ședinței Senatului de mâine. Deci nu a fost scoasă complet sau uitată. Nu a fost introdusă în ordinea de zi de astăzi. Având în vedere că este frig, poate ne gândim s-o avansăm un pic.

Domnule senator Igaș, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cu tot respectul, noi insistăm ca acest Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice să fie introdus astăzi în ordinea de zi, pentru că este o ordonanță de urgență a Guvernului care vine în întâmpinarea celor care solicită un ajutor din partea statului în ceea ce privește încălzirea, și nu putem să fim de acord s-o amânăm pentru mâine, mai ales că noi, ieri, am solicitat introducerea în ordinea de zi. Nu s-a întâmplat acest lucru ieri. Am înțeles, nu este nicio problemă, dar solicităm cu toată seriozitatea să introducem proiectul de lege în ordinea de zi de astăzi și să-l dezbatem astăzi, și chiar să dăm un vot pentru a-l trimite la Camera Deputaților. Așa cum spuneam, este o ordonanță de urgență a Guvernului care vine în interesul celor care au nevoie de ajutor din partea statului român.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Eu o să vă propun următoarea procedură de lucru: vă supun aprobării ordinea de zi pe care o aveți în proiect și ordinea de zi suplimentară, inclusiv cele 10 legi organice care vor fi adoptate tacit, rămânând ca, în ceea ce privește modul concret de punere a lor pe agenda de lucru a Senatului, să putem interveni și în cursul ședinței. Una dintre propuneri este să începem cu punctul 14 din ordinea de zi.

Voi supune aprobării cele două ordini de zi și propunerea liderului Grupului parlamentar al PD-L de a include Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice.

Am înțeles că puteți avea rapid câteva consultări pentru a ne asigura că va întruni numărul de voturi necesar pentru a înscrie proiectul de lege în ordinea de zi, să nu ne trezim iar cu o situație delicată.

Domnule senator Igaș, vă rog, microfonul 2.

După aceea, îi voi oferi cuvântul domnului secretar de stat Iliescu.

## Domnule președinte,

Să stabilim din capul locului un lucru clar. Dacă acest Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice va fi inclus în ordinea de zi, Grupul parlamentar al PD-L va participa la dezbaterile de astăzi din plenul Senatului. Dacă nu va fi introdus în ordinea de zi și nu îl veți propune pentru introducere în ordinea de zi, noi vom părăsi sala și considerăm că nu putem să lucrăm în aceste condiții.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Igaș, vreau să precizez încă o dată că eu voi supune votului acest proiect de lege. Problema este ca, prin consultări, să ne asigurăm că propunerea va fi acceptată de ceilalți colegi. Deci nu se pune altfel problema. Orice propunere pe care o faceți, eu vă asigur că o voi supune la vot.

Domnule secretar de stat Iliescu, vă rog, microfonul 10.

**Domnul Valentin Adrian Iliescu –** _secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Eu aș apela la alte argumente și la rugămintea fierbinte de a fi de acord cu introducerea în ordinea de zi a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice. O ordonanță de urgență produce efecte, se știe foarte bine. Am dori din toată inima însă să vă rog să acceptați discuția astăzi, în plen, pentru că săptămâna trecută, în ședința comisiilor reunite: Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnii senatori au venit cu o serie de amendamente extrem de importante, din care reiese că numărul beneficiarilor crește cu 800.000 de persoane, persoane singure sau familii cu venituri foarte mici.

Doream să dezbatem astăzi în plenul Senatului acest proiect de lege, care este extrem de favorabil celor mai defavorizați dintre români, cei cu venituri foarte mici, în speranța ca mâine, la Camera Deputaților, la Biroul permanent, să îl introducem și acolo.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții pe ordinea de zi,

## Mulțumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi, ordinea de zi suplimentară și includerea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice.

Dacă aveți obiecții la această temă? Domnule senator Oprea, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Aș vrea să ne ajutați ca la următoarele acțiuni de genul acesta din Senatul României să nu fim într-o oarecare necunoștință de cauză, pentru că astăzi suntem în fața unor validări de persoane pe care nu le știm nici ca nume, nici cine sunt, iar dumneavoastră vorbiți de Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice, pe care PD-L-ul insistă să o discutăm astăzi, pentru că nu este cunoscută. La fel, suntem în ceață și aici.

Vă rugăm de aici înainte, am avut reprezentantul societății civile în CSM și oamenii nu au avut prea multe informații...

Rugăm stafful Senatului să ne ofere din timp, măcar la grupuri, cu câteva zeci de ore înainte elemente legate de ceea ce astăzi vom vota. Nu este suficientă doar o prezentare în trei fraze.

Vă mulțumesc.

În momentul în care vom ajunge la punctul respectiv, probabil vă referiți la validarea organelor de conducere ale Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României, de la Sibiu, vă rog să ridicați problema respectivă.

Revin la propunerea mea.

O să supun aprobării ordinea de zi, ordinea de zi suplimentară și introducerea punctului referitor la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice și, în urma discuțiilor dintre lideri, vom stabili cum le vom dezbate.

Eu vă aduc aminte că ieri am discutat că prioritare sunt și inițiativele legislative privitoare la Poliția Locală, care, de asemenea, se află foarte în urmă pe ordinea de zi.

Eu voi ruga liderii ca în momentul în care și PSD va fi condus la nivel de Senat...

Domnul Moga.

Domnul Moga este vicelider?

Atunci, îi voi ruga pe domnii senatori Moga, Igaș, Verestóy Attila și Puiu Hașotti să se retragă puțin.

Să nu ieșiți din sală, că vă pierdem.

Pot să votez aici?

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Nu este voie să votați. Vă voi solicita eu votul prin ridicare de mână.

Domnule senator Fekete-Szabó András Levente, domnul senator Verestóy Attila nu este?

Dacă nu este, înseamnă că nu este o discuție importantă. Pentru mine nu este un semn bun.

Bine. Am înțeles.

Trecem la aprobarea programului de lucru: lucrări în plenul Senatului până la ora 13.00, dezbaterea proiectelor de lege din ordinea de zi, pe care am adoptat-o, și validarea organelor de conducere ale Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României de la Sibiu.

Eu propun să începem cu punctul 14 din ordinea de zi.

Între timp am primit asigurări că se distribuie toate documentele legate de Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice și, în urma deciziei liderilor de grup, vom hotărî pe care inițiative legislative din ordinea de zi le vom dezbate cu prioritate.

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi suplimentară unde este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Avem un raport al comisiei care este un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Inițiatorii sunt mai mulți deputați PD-L.

Din partea inițiatorilor nu este nimeni în sală.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului, după care punctul de vedere al comisiei de specialitate.

Aveți cuvântul domnule Iliescu. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că liderul Grupului parlamentar al PNL se referea la punctul 13 din ordinea de zi.

Este o propunere legislativă care vizează modificarea aceluiași articol din Legea nr. 448/2006, care a primit raport de admitere din partea comisiei de specialitate, punctul 14 din ordinea de zi fiind o propunere legislativă a altor parlamentari, dar pentru care comisia de specialitate a dat un aviz negativ.

Cu permisiunea dumneavoastră, însă nu am spus ceea ce trebuia.

Vă rog.

Față de propunerea legislativă de la punctul 13, repet, de modificare a Legii nr. 448/2006, în fapt se dorește ca toate persoanele cu handicap să primească o indemnizație echivalentă cu pensia socială minimă din România. Guvernul nu a fost de acord cu acest punct de vedere și în ciuda argumentelor extrem de solide pe care inițiatorii le-au formulat în favoarea susținerii cauzei persoanelor cu handicap, numărul extrem de important de beneficiari, și îndrăznesc să vă menționez numărul lor, 185.418 persoane încadrate în gradul grav, 330.613 persoane încadrate în gradul accentuat, 46.989 persoane încadrate în gradul mediu și 2.978 de persoane încadrate în gradul ușor... Ministerul Finanțelor Publice dorește prin intermediul nostru să vă aducă la cunoștință o influență financiară asupra bugetului de 457 milioane lei, pentru lunile de până la sfârșitul anului 2009, însemnând 0,9% din PIB. Din acest motiv, în ciuda argumentelor solide care îndreptățesc persoanele cu handicap să primească un sprijin mai consistent, această măsură nu este posibilă din punct de vedere financiar.

Fac precizarea că inițiatorii propunerii legislative nu au indicat conform art. 138 alin. (5) din Constituția României, și nici conform art. 15 alin. (1) din Legea privind finanțele publice nr. 500/2002, cu modificările ulterioare, sursele de finanțare pentru susținerea acestei inițiative legislative.

Menționez cu fermitate că Guvernul, din lipsa resurselor financiare – și s-a mai întâmplat să se aprobe legi pentru care ulterior nu s-au găsit resursele pentru a fi puse în aplicare –, exact din același motiv nu susține această propunere legislativă, subliniez și insist asupra faptului că această lege nu are susținere financiară.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei de specialitate, domnul senator Mocanu.

Vă rog. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 29 septembrie, în prezența reprezentanților Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, comisia a luat în dezbatere propunerea legislativă și, după îndelungi deliberări, a hotărât cu majoritate de voturi să adopte un raport de admitere cu amendamentele pe care Domniile Voastre le aveți în anexa nr. 1 a raportului... _(Discuții în sală.)._ Este punctul 13 din ordinea de zi.

Domnilor senatori, vreau să vă cer scuze tuturor!

Situația este următoarea: eu am o ordine de zi și, când ne referim la punctele de pe ordinea de zi, vedem că nu sunt aceleași. În ordinea de zi de pe Internet, de pe site-ul Senatului, punctul 14 este validarea conducerii Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României. La mine, punctul 14 era Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 448/2006 și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, care are termen de adoptare tacită până în luna noiembrie.

Vă rog să terminăm cu dezbaterea și votul îl vom da luni, însă până atunci eu sper că vom avea din partea grupurilor politice un punct de vedere mai clar.

Vă rog, domnule senator, să vă referiți la punctul 14 din ordinea de zi.

Vă rog să dați citire raportului comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deci, revin, este vorba de inițiativa legislativă L 411/2009. Avem un raport de admitere cu amendamente cuprinse în anexa nr. 1 la raport și, respectiv, un amendament de respingere cuprins în anexa nr. 2 a aceluiași raport,

Comisia noastră, cu majoritate de voturi, vă propune adoptarea acestei inițiative legislative. Ea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă invit la dezbateri generale. Domnul senator Berca.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu este vorba de o întrebare, voiam să fac o remarcă. Mă bucur că reprezentantul Guvernului pune în discuție, în sfârșit, sursa de finanțare a unui act normativ și cred că este un lucru benefic din acest punct de vedere. Mă gândeam numai la ce se întâmpla în decembrie anul trecut când vechiul Parlament a votat în unanimitate salarizarea profesorilor și degeaba strigam noi, de la Guvern, că nu există sursă de finanțare. Știu că este un principiu neconstituțional, nu avea nicio importanță pentru că venea o rundă de alegeri.

Eu sper ca de fiecare dată când vor fi acte normative importante în Senatul României să ne uităm cu mare atenție la acest lucru, pentru că, altfel, ne furăm singuri căciula. Este o premieră din punctul meu de vedere și cred că măsurile de natură populistă trebuie să înceteze.

Vă mulțumesc, foarte mult. Vă consult dacă mai sunt alte intervenții. Din partea inițiatorilor, domnul senator Frâncu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Vreau să fac o singură observație la punctul 13.

Este o inițiativă legislativă formulată de reprezentanți ai tuturor grupurilor parlamentare. Ea vine să ofere un balon de oxigen persoanelor cu handicap, care, în felul acesta, primesc posibilitatea să aibă un sprijin material din partea statului, cum legea va intra în vigoare, dacă va fi adoptată în anul 2010. Evident, vor fi alocate fonduri suplimentare din bugetul asigurărilor sociale, iar prin amendamentele prevăzute, pe care comisia le-a acceptat, s-a redus foarte mult acel număr care era cam mare și pe care l-a prezentat Guvernul.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai dorește să intervină cineva? Vă rog, domnule senator, microfonul 3.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Vorbim de punctul 13 – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Aș vrea să aduc în atenție, să solicit Guvernului să vină și cu alte puncte de vedere, nu doar să facă trimitere întotdeauna la sursele de finanțare, fiindcă atunci ne vom schimba rolurile și vom încerca în permanență să găsim surse de finanțare noi, iar dânșii se vor ocupa de alte lucruri.

Vreau să amintesc faptul că este vorba despre persoane cu handicap, care au nevoie cel mai mult de surse de finanțare, și cred că este drept să realizăm faptul că, dacă la pensiile sociale am urcat cuantumul și pentru persoanele cu dizabilități, respectiv la adulți, cu toate modificările discutate în comisie, se impune cu atât mai mult să fim de acord cu acest raport de admitere.

V-aș ruga foarte mult. În comisie, toate formațiunile politice din Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au căzut de acord cu acest raport de admitere cu amendamente și le voi solicita tuturor colegilor să dea votul pentru, ca să facem, așa cum spuneam, un act de dreptate în raport cu celelalte categorii care au nevoie de aceste sume de bani.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc. Sunt alte intervenții? Nu sunt.

Fiind vorba de o lege organică, care are termen de adoptare tacită 11 noiembrie...

Pe cât? Scuzați-mă, nu are importanță. Nu riscăm să treacă ca adoptată tacit. Vă propun să dăm votul în ședința de luni.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, se va distribui acum în sală materialul referitor la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice și, imediat după terminarea consultărilor, vom vedea care este decizia liderilor noștri de grup.

Vă mulțumesc.

Revenim la ordinea de zi pe care o am eu.

Punctul 1 din ordinea de zi suplimentară – Validarea alegerii organelor de conducere ale Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României.

Ca să nu ne mai încurcăm, vă spun direct despre ce este vorba. Este vorba despre validarea organelor de conducere ale Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României, la care s-a referit și domnul senator Oprea.

Noi nu avem o procedură de vot obligatorie pentru alegerea acestui Consiliu științific al Institutului de Drept

Public și Științe Administrative. Conform prevederilor art. 133 din Regulamentul Senatului, procedura de vot se va hotărî de Senat la propunerea președintelui sau a oricărui senator. Cea mai simplă, sigur, este propunerea de vot electronic deschis.

Înainte de a trece la dezbaterea punctului respectiv, avem un raport comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări pe această temă, care v-a fost distribuit, și propunerea este de a valida alegerea celor 8 candidați pentru consiliul științific.

Înainte de a trece la prezentarea raportului comisiilor întreb dacă domnul senator Oprea mai are vreo problemă de ridicat în legătură cu acest punct.

Așa cum ați văzut, în anexă sunt biografiile tuturor celor propuși.

Dacă nu aveți alte probleme, rog să se prezinte raportul comun.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-a întâlnit cu Comisia de învățământ, știință, tineret și sport în 6 octombrie 2009 și, împreună, au analizat documentația privind alegerea organelor de conducere ale institutului și, pentru a constata legalitatea desfășurării acestor alegeri, au studiat documentația care a fost transmisă în acest sens.

Membrii celor două comisii au analizat procesul-verbal din 25 iulie 2009, încheiat cu ocazia ședinței adunării generale a institutului sus-menționat, au constatat legalitatea acestei adunări generale și au luat act de faptul că în Consiliul științific al Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României au fost alese următoarele persoane:

– domnul Emil Bălan – președinte;

– domnul Marius Ioan Mazilu – vicepreședinte;

– domnul Ion Dragoman – director al Departamentului de Armonizare a Dreptului Intern cu Dreptul Comunitar;

– domnul Valentin Stelian Bădescu – director al Departamentului Administrației Publice Centrale;

– doamna Daiana Maura Vesmaș – director al Departamentului de Administrație Publică Locală și Organizarea Administrativă a Teritoriului;

– doamna Corina Petrică Roman – director al Departamentului pentru Studierea Organizării și Funcționării Sistemului Judiciar;

– doamna Cristina Oneț – director al Departamentului pentru Formare și Perfecționare Continuă;

– doamna Ioana Vasiu – director al Departamentului Strategii și Programe.

Adunarea generală a hotărât, cu 32 de voturi pentru și o abținere, să solicite Senatului României validarea alegerii consiliului științific, a președintelui și a vicepreședintelui institutului, în componența sus-menționată, urmând să se organizeze noi alegeri pentru un loc rămas vacant.

Membrii celor două comisii au concluzionat că institutul a respectat prevederile legale privind alegerea consiliului științific, a președintelui și vicepreședintelui, candidații întrunind condițiile pentru a face parte din consiliu.

Aceasta este concluzia pe care o supunem aprobării dumneavoastră.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator Țuțuianu. Domnule senator Hărdău, doriți să adăugați ceva? Nu.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, în aceste condiții, vă propun să dăm un vot electronic deschis pentru validarea alegerii membrilor consiliului științific al institutului.

Vă propun să trecem la punctul 2 din ordinea de zi suplimentară – Propunerea legislativă privind externarea persoanelor decedate de religie islamică.

Colegul nostru, domnul senator Frunda György, în urma discuțiilor pe care le-am avut în plen, s-a ocupat de reformularea inițiativei pentru a putea ține seama de diferitele observații care au fost prezentate. Domnul Frunda György are o întâlnire în calitate de președinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități cu o delegație din străinătate și m-a rugat să discutăm propunerea mai la urmă, ca să fie prezent în sală. Așa că...

## **Domnul Frunda György**

**:**

Sunt aici.

Păi, ai zis că nu ești aici.

Peste 5 minute plec.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

O! și crezi că terminăm în 5 minute?! Bine.

Domnule Frunda, cine prezintă raportul suplimentar?

## **Domnul Frunda György**

**:**

Domnul senator Frâncu.

Am înțeles. Inițiatorul este aici. Domnule Frâncu – microfonul 7 –, prezentați raportul suplimentar.

Raport suplimentar la Propunerea legislativă privind externarea persoanelor decedate de religie islamică. Reamintesc faptul că în ședința precedentă s-au ridicat două probleme: respectarea legii care prevede anumite proceduri privind externarea cadavrelor și, în acest sens, comisia întrunită în ședința din 21 octombrie 2009 în prezența inițiatorilor a făcut câteva amendamente pe care le are în anexă și, în unanimitate, a adoptat un raport de admitere. Senatul este primă Cameră sesizată.

Legea are caracter de lege ordinară.

Citesc amendamentul: „Persoanele de religie islamică vor fi externate la cererea familiei”, repet, „la cererea familiei”,

într-un interval de 24 de ore de la ora decesului, în condițiile Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de cadavre în vederea transplantului.”

Comisia vă solicită un vot pozitiv pentru a rezolva în acest fel o problemă.

Vă mulțumesc, domnule senator Frâncu.

Avem raport de admitere cu un amendament admis.

Domnule secretar de stat Iliescu, punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

O propunere corect fundamentată. Ne-ar fi plăcut să amendăm Legea nr. 104/2003. Acolo cred că era locul acestei propuneri legislative, însă, având în vedere importanța demersului colegilor noștri, vom fi de acord cu propunerea așa cum a fost reformulată în raportul suplimentar de Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat, pentru înțelegerea de care dați dovadă în calitate de reprezentant al Guvernului.

Stimați colegi, noi am avut dezbaterile generale.

Dorește cineva, în urma raportului suplimentar, să se pronunțe?

Nu.

Îi felicit pe inițiatorul principal și pe coautori! Să sperăm că lucrurile vor merge bine.

În continuare, permiteți-mi să dau cuvântul domnului senator Hașotti, care ne va informa în legătură cu consultările care au avut loc între liderii politici și în legătură cu concluzia la care s-a ajuns.

Microfonul central.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dat fiind faptul că niciunul dintre cei patru nu mai știam cine este la putere și cine este în opoziție, ne-am înțeles foarte repede pe toate punctele.

Da. Interesul național.

Am hotărât ca la punctul 1 să fie Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice. Punctul 11, la sugestia dumneavoastră, să fie punctul 2. Punctul 12 să devină punctul 3 și apoi ordinea de zi să curgă, așa cum ne-a fost prezentată.

Vă fac și o propunere, stimați colegi, poate puțin mai neuzuală. Propun ca domnul senator Igaș, liderul Grupului parlamentar al PD-L, înaintea fiecărui vot, să se ducă la unul dintre microfoane să anunțe plenul cu privire la decizia pe care au luat-o cei patru lideri de grup, pentru a termina mai repede votarea proiectelor aflate în prima parte a ordinii de zi.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator Hașotti. Rezum eu, că ne-am încurcat cu cifrele.

Vom lua ca prim punct Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice, apoi cele două inițiative legislative privind Poliția Locală, apoi continuăm cu legile organice până la sfârșit, după care intrăm în ordinea de zi.

## Corect?

Bun.

Stimați colegi,

Vă adresez rugămintea, întrucât intrăm pe legi organice și văd că avem o majoritate destul de fragilă – tot iese domnul Pașca –, să-i invitați pe toți colegii în sală, pentru vot.

Indiferent de culoarea politică, domnule Pașca.

Vă propun să trecem la punctul 15 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice.

Din partea Guvernului participă la dezbateri doamna Mariana Nedelcu, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Din partea comisiilor de specialitate, domnul președinte Cristian Rădulescu.

Doamna Nedelcu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.

## **Doamna Mariana Nedelcu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

## Mulțumesc.

## Bună ziua!

În primul rând, aș vrea să mulțumesc președinților și membrilor celor două comisii – Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia economică, industrii și servicii – pentru amendamentele aduse ordonanței și, de asemenea, aș dori să mulțumesc, în numele Guvernului, domnilor senatori pentru faptul că au acceptat introducerea pe ordinea de zi, în regim de urgență, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2009.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice, aprobată prin Legea nr. 245/2003, cu modificările și completările ulterioare, în sensul restrângerii numărului de beneficiari ai acestor tipuri de ajutoare și al modificării procedurii de plată din bugetul de stat a ajutoarelor pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri din plata integrală la începutul sezonului rece a sumei totale reprezentând ajutorul pentru cele cinci luni ale sezonului rece în plata lunară a acestuia.

Mulțumesc și eu, doamna Nedelcu.

Din partea comisiilor, domnul președinte Cristian Rădulescu, raport comun: Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Microfonul 6.

Vă rog.

Forma prezentată în raport, la care făcea referire doamna secretar de stat, este cea care cuprinde și amendamentele pe care ulterior Guvernul le-a prezentat referitoare la introducerea a trei noi categorii, pe tranșe de venituri, în așa fel încât, în final, să beneficieze cei care ajung până la 615 lei venit pe membru de familie. Cei care lucrează în administrație știu că este vorba de o formă foarte asemănătoare cu cea care a existat până acum.

Este o modalitate devenită tradițională, dar cu atât mai necesară în această perioadă, în care traversarea crizei trebuie să fie o problemă abordată de Guvern, în special pentru cei care au posibilități mai mici, și astfel ei să fie, într-un fel, sprijiniți pentru a ajunge la capăt.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia economică, industrii și servicii propun un raport de admitere, cu amendamentele care au fost acceptate și venite din partea Guvernului.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul senator Igaș și, după aceea, domnul senator Günthner.

Dacă mai dorește cineva, vă rog să semnalați. Domnule senator Igaș, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așa cum au convenit cei patru lideri de grup, toate grupurile parlamentare vor susține această ordonanță, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 106/2009, considerând că este o ordonanță bine-venită în acest moment pentru fiecare cetățean care beneficiază de prevederile acestei ordonanțe de guvern.

Vă mulțumesc.

Și eu mulțumesc domnului senator Igaș.

Domnul senator Günthner, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Microfonul 2.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș vrea să vă atrag atenția să nu cădem în greșeală. Noi, de fapt, nu aprobăm Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 106/2009, ci o respingem, pentru că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 106/2009 face parte dintr-o serie de ordonanțe de urgență proaste și, prin amendamentele pe care le-au adoptat cele două comisii, de fapt, se revine la ordonanța inițială, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2003, și se revine la plafonul inițial, de 615 lei, pentru ajutorul de încălzire.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 106/2009, pe care noi zicem că o aprobăm, dar, în realitate, amendamentele revin la ordonanța veche, reducea acest plafon la 425 de lei.

De aceea, să nu cădem în greșeală, noi, de fapt, anulăm această ordonanță și revenim la vechea ordonanță.

Vă mulțumesc.

Deci propunem aprobarea cu amendamentele respective, care, de fapt, resping ordonanța respectivă. Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Cordoș, microfonul 3.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Mi-a luat din gură antevorbitorul meu, domnul senator Günthner, ideea că în sfârșit suntem și noi, Parlamentul, buni la ceva, să observăm că, de fapt, s-a intenționat să se facă niște economii acolo unde nu ar fi trebuit să se facă, și avea dreptate. Adoptăm acest raport favorabil, cu amendamentele necesare, respectiv creșterea plafonului de la 425 de lei la 615 lei.

Iată un exemplu în care comisiile au lucrat. Parlamentul, cu siguranță, va adopta astăzi acest raport cu amendamente. Eu sper doar că aceste sume vor fi asigurate atât de la bugetul de stat, cât și de la bugetele locale, pentru că acolo avem o mare problemă și sper ca Guvernul să ia toate măsurile pentru a asigura aceste sume celor care au nevoie de ele în această perioadă de iarnă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă rog totuși...

Mi s-a atras atenția, dar știu că noi suntem senatori și știm ce votăm. De fapt, votăm raportul de admitere, cu amendamente, și după aceea vom vota..., care, sigur, revine la o formă anterioară, domnule Günthner.

Aveți dreptate, dar nu vreau să ne încurcăm la vot.

Deci supun la vot raportul de admitere întocmit de cele două comisii, cu amendamentele conținute în anexă.

Supun acum la vot proiectul de lege astfel cum a fost amendat.

Stimați colegi,

Trecem la cele două acte legislative care se referă la poliție, potrivit deciziei pe care am luat-o.

Punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege – Legea Poliției Locale.

Stimați colegi,

Proiectul de lege – Legea Poliției Locale a fost luat în dezbatere în ședința noastră din 14 octombrie 2009.

Avem un raport al comisiei, care este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și vă informez respectuos că noi suntem Cameră decizională.

Pe lângă dezbaterile generale, va trebui să dezbatem amendamentele respinse de către comisie, dacă sunt susținute în plen, și după aceea vom intra în procedură de vot.

Deci vă rog frumos să vă aplecați asupra raportului. Raportul are amendamente admise și amendamente respinse. Primul lucru pe care îl voi face este să întreb dacă amendamentele respinse se susțin.

Văd de la domnul Cseke, care dă din cap, că se susțin. Da?

Atunci o să vă rog, domnule senator Cseke, să susțineți la microfon.

O fi așa, dar la mine scrie că suntem Cameră decizională. Doamna Călinoiu, o să vă rog frumos să-mi spuneți dacă suntem prima Cameră sau Cameră decizională, cum scrie la mine.

Domnul senator Cseke, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am cinci amendamente care sunt propuse pentru respingere, din care am să încerc să susțin patru și să încerc să vă conving asupra necesității lor.

Primul amendament este amendamentul formulat la art. 6.

În proiectul de lege, așa cum este formulat de Guvern, poliția locală are ca atribuție „executarea mandatelor de aducere emise de organele de urmărire penală și instanțele de judecată”.

Am propus eliminarea acestui text, deoarece consider că, având în vedere competențele totuși sumare care sunt prevăzute pentru poliția locală, acest organism nu va avea forța juridică necesară pentru a pune în executare mandate și parcă îi și văd pe polițiștii din poliția locală cum execută mandate de aducere a unor oameni cu antecedente penale semnificative. Eu cred că această forță a statului, această atribuție ar trebui să revină Poliției Române, și nu Poliției Locale.

Acesta este primul amendament. Îl susțin. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

În legătură cu amendamentul care figurează la numărul curent 1, în anexa cu amendamente respinse, sunt alte puncte de vedere?

Din partea grupurilor? Din partea Guvernului cine participă? Microfonul 10.

## **Domnul Dan Valentin Fătuloiu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

## Bună ziua!

Sunt secretar de stat la Ministerul Administrației și Internelor.

Noi am propus acest articol în conținutul respectiv având în vedere că poliția locală, în municipii, are o structură deja formată și ar degreva poliția națională de aceste sarcini, dar suntem întru totul de acord cu amendamentul, avem capacitatea de a rezolva această problemă.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc foarte mult domnului Fătuloiu.

Stimați colegi, dacă nu sunt alte intervenții, o să supun la vot primul amendament respins.

Trecem la amendamentul care figurează la numărul curent 2.

Domnule senator Cseke, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

La art. 30 alin. (4) se prevede că, în cazul municipiului București, Comisia locală „elaborează proiectul Planului unic de ordine și siguranță publică” și că acest plan „va fi avizat de către Autoritatea Teritorială de Ordine Publică și aprobat de prefect”.

Această reglementare de avizare de către Autoritatea Teritorială de Ordine Publică și aprobare de către prefect nu este însă prevăzută în cazul Comisiei locale din comune, orașe, municipii și sectoare ale Bucureștiului și am crezut de cuviință că trebuie să existe o corelare, adică, dacă la municipiul București prevedem avizarea de către Autoritatea Teritorială de Ordine Publică, atunci și în celelalte cazuri de comisii locale este necesară o asemenea avizare.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule Fătuloiu, microfonul 10.

Nu avem comentarii pe această modificare.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Mai dorește cineva să ia cuvântul?

Dacă nu,

Amendamentul de la numărul curent 3.

Domnule senator Cseke, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

La art. 36 alin. (1) lit. c), „polițistul local are dreptul la suportarea de către unitatea administrativ-teritorială a sumelor necesare asigurării asistenței juridice a polițistului pentru fapte săvârșite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuțiilor de serviciu”.

Am propus o modificare, în sensul de a avea o reglementare mai cuprinzătoare. În loc de „suportarea” să spunem „asigurarea de către unitatea administrativteritorială”, ceea ce ar însemna, din punctul nostru de vedere, că se dă posibilitatea unității administrativ-teritoriale de a decide modalitatea concretă de asigurare a asistenței juridice: ori prin consiliile juridice proprii, ori prin suportarea unor sume necesare angajării unui avocat.

Deci, din punctul nostru de vedere, este un text mai cuprinzător.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat Fătuloiu, microfonul 10.

Nu avem comentarii.

Dacă nu sunt alte observații... Da, vă rog, domnule senator Urban, microfonul 2.

O întrebare de ordin tehnic.

Dacă este vorba de aducerea în fața instanței de judecată a unui polițist local și, în acest caz, acuzațiile îl vizează pe el ca persoană fizică, din punct de vedere procedural, în fața instanțelor de judecată din România, un consilier juridic nu poate să reprezinte o persoană fizică, asta apropo de explicațiile pe care ni le-a dat colegul nostru la formularea acestui amendament. Poate ar putea să ne detalieze, pentru că, în fața organelor de urmărire penală, atunci când este adusă în discuție o persoană fizică, aceasta poate fi asistată și reprezentată numai de către un avocat.

## Vă mulțumesc.

Domnule senator Cseke, vă rog să interveniți și să răspundeți la problema ridicată de domnul senator Urban. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este logică. Așa cum este formulat și în proiectul guvernului, această suportare se referă la cazuri de fapte săvârșite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuțiilor de serviciu.

Deci vorbim de situații în care polițistul are o problemă sau este ascultat, cercetat, urmărit și așa mai departe pentru fapte care sunt în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu pentru alte categorii de fapte.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc.

Stimați colegi, în aceste condiții, dacă nu mai sunt alte observații, supun la vot cel de-al treilea amendament al domnului senator Cseke.

Amendamentul de la numărul curent 4, la art. 39, vă rog, domnule senator Cseke, îl mai susțineți?

Cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte, amendamentul de la numărul curent 4 nu l-aș mai susține și aș trece la amendamentul de la numărul curent 5.

Este în regulă. Vă rog să luăm notă, nu se mai susține. Vă rog să prezentați amendamentul de la numărul curent 5.

La art. 41 am propus introducerea unui nou alineat, cu următorul cuprins: „În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, la încadrarea personalului Poliției Locale, prevăzut la art. 14 din prezenta lege, se va avea în vedere necesitatea reprezentării proporționale a acestei categorii de cetățeni.”

Este o corelare cu reglementările prevăzute în Legea nr. 215/2001 și cred că este un lucru bun atât pentru poliția locală, cât și pentru cetățeni, care vor avea servicii și contacte cu polițiști locali care cunosc și limba minorității respective.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Sunt comentarii față de această propunere a domnului senator Cseke?

Vă rog, domnule secretar de stat Fătuloiu, microfonul 10.

Nu am fi de acord cu această prevedere, pentru că ea este prevăzută în Legea privind administrația publică locală.

Mai mult, noi am avut în județele Harghita și Covasna angajări din cadrul minorităților și operează principiul concursului, al angajării pe bază de concurs și nu putem să discriminăm celelalte cadre.

Introducând această prevedere, ar trebui să anulăm concursul și, după cum știți, în programul de aderare am avut și clauza de salvgardare, unde ni s-a impus ca în cadrul autorităților publice să se organizeze concurs pentru ocuparea funcțiilor vacante.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnul senator Attila Verestóy, microfonul 2.

## Domnule președinte,

## Domnilor colegi,

După remarcabilele succese prin care am avut suportul și votul pentru a trece peste aceste amendamente, cele trei pe care le-ați acceptat, mă așteptam ca acest elan să continue fără oprire, dar, într-adevăr, este o problemă mai delicată și care necesită și un pic de reflecție, și trebuie să ne aplecăm și asupra experienței și modului cum operează în celelalte țări europene sisteme similare.

Trebuie să vă asigur că acest amendament are ca scop eficientizarea și o bună funcționare a instituțiilor de poliție.

În țările europene unde s-au adoptat astfel de măsuri, sigur, există concurs pentru aceste locuri, există respectarea întru totul a reglementărilor pe care le avem și în momentul de față, numai că se introduce și un criteriu în plus. Așa cum un anumit sistem are nevoie de specialiști în anumite domenii, în cazul nostru specialistul are ca atribut, are ca, cum să spun, cunoștință în plus un lucru necesar pentru a duce la bună îndeplinire activitatea de poliție, și anume cunoaște limba maternă a comunității care trăiește în acea zonă.

Sigur că nu dorim să avem o poliție locală formată din cei care sunt numai din comunitatea respectivă, de aceea niciodată nu se va întâmpla ca într-o poliție locală să existe o pondere mai mare a polițiștilor decât ponderea însăși a locuitorilor și, din păcate, trebuie să recunoaștem că sunt asemenea situații, dorința noastră de a pune în acord exact ceea ce știe polițistul și ceea ce știe infractorul. Trebuie să recunoaștem acest lucru.

A urmări, a duce la bun sfârșit munca polițienească este, credeți-mă, spre ajutorul nostru, spre o societate mai liniștită, spre o societate pe care dorim să o controlăm, să o avem.

Sunt sigur că, ținând cont de faptul că va exista concurs pentru aceste locuri, tot așa, ministerul s-ar putea să acorde o atenție acestui amendament și să ne susțină.

Rog ca domnul secretar de stat să reflecteze asupra acestor considerente și să ne acorde sprijinul pentru acest amendament.

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Vă rog, domnule secretar de stat Dan Fătuloiu, microfonul 10.

Îmi cer scuze că trebuie să comentez din nou acest amendament. Nu putem impune un criteriu procentual, pentru că i-am discrimina pe alții. Nu este totuna principiul de a cunoaște limba minorității cu a impune un criteriu de selecție.

Știți foarte bine că în perioada 2005–2007, când am fost șeful Poliției Române, nu am impus un principiu, dar am făcut o popularizare, o mediatizare în județele Harghita și Covasna pentru ca cei de etnie maghiară să vină la concursuri, pentru că nu accesau aceste funcții.

Vom oferi toată susținerea pentru ca minoritățile să participe la aceste concursuri, dar nu putem să impunem un criteriu bazat pe procente, pentru că îi discriminăm pe alții și nu există niciun model european în acest sens. Vă asigur de acest lucru.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Vă rog, domnule senator Titus Corlățean. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este un subiect important și delicat în același timp, și nu vă ascund că unii dintre noi am mai participat la astfel de discuții și în țară, dar și în străinătate, și la Strasbourg, la Consiliul Europei, și chiar la anumite dezbateri în Parlamentul European.

Pentru că, pe de o parte – și discuția este realmente cu cea mai mare deschidere și bună-credință –, este firesc ca în astfel de situații, atunci când este nevoie de un contact direct cu populația, cetățenii care trăiesc într-o anumită localitate, într-o anumită zonă, comunicarea directă să fie bună, să se facă și în limba română, limba oficială a statului, dar și în limba care este, poate, mai bine înțeleasă de cetățeanul care trăiește în acea zonă, dar, pe de altă parte – și aceasta este o poziție europeană, vă asigur, și, în consecință, o poziție românească –, criteriul competenței, criteriul profesional este cel care are rolul decisiv, și nu criteriul etnic.

Și asta poate că pune în valoare o diferență a școlilor de gândire, dar și soluția normativă este cea pe care am îmbrățișat-o și la nivel european și, în consecință, o susținem și la nivelul statului român.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Urban, microfonul 2, vă rog.

Mai mult de atât, vreau să vă spun că în Germania, acum trei ani, a existat o situație similară, în zona Frankfurt, acolo unde a existat o decizie luată de poliția locală, întrucât aveau o comunitate foarte mare de cetățeni turci și s-a încercat introducerea unui asemenea criteriu.

Consecința a fost că s-a declanșat o dezbatere care a ajuns în fața Curții Supreme de Justiție din Germania și apoi la CEDO, unde a fost tranșată, întrucât, într-adevăr, așa este: s-a considerat că este vorba de o discriminare, s-a considerat că singurul criteriu care trebuie să ducă la

accederea în funcțiile publice trebuie să fie acela al competenței, astfel încât, din punctul meu de vedere, atâta timp cât sunt cetățenii unei anumite etnii, ai unei anumite minorități, și vor participa la aceste concursuri, nimeni nu-i împiedică să facă acest lucru.

Însă, pe cale de consecință, aș putea să vă întreb cum ar funcționa un asemenea criteriu într-una din localitățile, de exemplu, din colegiul meu, acolo unde ar trebui să favorizăm pe cine?, pentru că avem foarte mulți etnici romi.

Deci este o decizie care, din punctul meu de vedere, ar duce la contestarea acestor concursuri și ar duce la anularea lor în justiție, astfel încât ne complicăm inutil.

## Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Oprea, microfonul 2. Urmează domnul senator Verestóy.

Într-adevăr, subiectul este făcut de noi sensibil, pentru că buna intenție a colegilor de la UDMR poate să fie împotriva etnicilor maghiari, pentru că știu că sunt oameni foarte bine pregătiți profesional și, dacă s-ar lucra cu procente, în anumite zone în care dumnealor nu au decât 21%, și sunt 80% foarte buni, le-ar lua această șansă.

Invers, în comunitățile în care sută la sută sunt români și coabitează cu etnicii maghiari, nu ar avea nicio șansă? Dacă sunt profesioniști, cum să nu!

Cred că este un subiect pe care noi îl amplificăm fără suport.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Attila Verestóy, microfonul 2.

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Nu este vorba de a impune o componență a unei poliții locale după anumite rapoarte, este vorba de un criteriu de competență, pentru că polițiștii cu care vrem să lucrăm trebuie să aibă aptitudini, trebuie să aibă cunoștințe pentru a rezolva cazurile concrete.

Un criteriu de competență poate să fie, de exemplu, să știe să conducă mașina, să aibă carnet de condus mașina, pentru că este nevoie de polițiști care să poată să satisfacă anumite probleme care necesită această cunoștință. Este un criteriu de competență.

Un alt criteriu de competență s-ar putea să fie ca polițiștii să aibă anumite pregătiri, de exemplu, să cunoască limba minorității naționale cu care lucrează, deci e vorba de introducerea criteriului de competență, în măsura în care e nevoie de ea.

Noi am apreciat că într-o comunitate unde trăiesc, de exemplu, jumătate de etnici romi și jumătate de etnici români sau un sfert din fiecare – pot să fac o componență ipotetică, deși există cazuri concrete care reflectă aceste componențe – este nevoie, într-o pondere apropiată de ponderea comunității respective, de polițiști care să poată avea acces direct în comunicarea cu cetățenii din comunitatea respectivă. Deci este vorba de introducerea unui criteriu de competență în alcătuirea poliției locale.

De ce ne cramponăm pentru a...

Contravine, de fapt, ideii de concurs.

Nu există niciun impediment ca cineva născut la Galați și crescut la București să fie un bun cunoscător al limbii ucrainene și să fie, într-un concurs, câștigător în zona Suceava, unde este nevoie de polițiști care să cunoască limba ucrainenilor de acolo.

Deci este vorba de introducerea unui criteriu de competență pentru o mai bună funcționare a poliției, mai ales că este vorba de poliția locală.

## Mulțumesc foarte mult.

Înainte de a le oferi cuvântul domnilor senatori Mărcuțianu și Berca, în calitate personală – deci nu vorbesc în calitate de președinte de ședință, dar ca să câștig timp vorbesc de aici –, eu aș fi fost de acord cu argumentația dumneavoastră dacă propunerea de amendament ar fi fost legată de cunoașterea limbii. În amendament se spune altceva, că trebuie să reprezinte acest grup etnic. Deci nu este vorba de cunoașterea limbii, domnule senator Verestóy.

Vă rog să mă scuzați, a fost o observație personală. Îi ofer cuvântul domnului senator Mărcuțianu, urmează domnul senator Berca.

Aveți cuvântul. Microfonul 3.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cu tot respectul pentru colegii din UDMR și pentru toți prietenii maghiari pe care-i am în această țară, din câte știu eu, limba oficială în România este limba română și nu cred că, în organizarea unui concurs pentru ocuparea unor posturi din această țară, cunoașterea limbii române poate fi socotită un criteriu de competență.

Vă mulțumesc.

care trebuie să-și facă datoria în condiții, uneori, foarte dificile, și asta nu ține cont nici de criteriul etnic și nici de procentul respectiv din zona respectivă.

Mulțumesc foarte mult.

Îi ofer cuvântul în final autorului amendamentului, domnul senator Cseke.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 2.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am să încerc să fiu scurt la final. Nu am dorit, prin acest amendament, decât să încercăm să eficientizăm activitatea poliției locale și vreau să observați exact formularea textului: „Se va avea în vedere necesitatea reprezentării proporționale a acestei categorii de cetățeni.”

Nu am spus că unde sunt 80% etnici maghiari vor fi 80% polițiști locali de minoritate maghiară, nici unde sunt 30% sau 20% vor fi proporțional cu aceste procente. Am instituit un principiu, cred eu, de bun-simț, acela de a avea în vedere necesitatea reprezentării și a acestei categorii de cetățeni din România, din județul respectiv, din municipiul respectiv. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Stimați colegi, cred că am avut...

Vă rog, domnule senator Radu F. Alexandru, aveți cuvântul.

Microfonul 2.

Până atunci, o să vă rog, întrucât intrăm în faza de vot, să vă anunțați colegii să vină în sală, pentru că este un proiect de lege organică și ar fi păcat, după atâtea dezbateri, inclusiv adoptarea unor amendamente, să nu reușim să finalizăm propunerea respectivă.

Domnule senator, aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc.

Domnule senator Berca, vă rog, cât mai scurt, să tranșăm până la urmă.

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnule președinte, mulțumesc pentru această intervenție.

Eu cred că în România de astăzi, a anului 2009, competențele nu se măsoară în procente, ci în cunoștințe și cred că ce spuneau colegii mei cu privire la competență, la profesionalism, nu sunt doar deziderate ale fiecăruia dintre noi. De foarte multe ori, carnetele de partid au decis cu privire la „competențe” în privința administrațiilor locale.

Eu cred că trebuie să fim foarte atenți și, dacă avem aceste două principii în vigoare, vom și vota în consecință și cred că astfel de criterii, care nu țin de cele două elemente, ar trebui să ne lase indiferenți și să adoptăm o poziție cuvenită, pentru că, până la urmă, discutăm de poliții locale

## Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare rău că intervin în final, după ce, cu siguranță, s-au emis o sumă de opinii dintre cele mai interesante. Am ținut totuși, v-am cerut permisiunea să vin la microfon pentru a semnala un lucru asupra căruia cred că este important să reflectăm.

Când vorbim de poliție, de asigurarea în bune condițiuni a unei instituții atât de importante cum este instituția Poliției, cred că trebuie să facem abstracție, trebuie să avem luciditatea să facem abstracție de componenta etnică și, în speță, de limba pe care un procent semnificativ sau un procent chiar majoritar al populației din zona respectivă o are ca limbă maternă.

În Constituție se prevede foarte limpede – și un antevorbitor a făcut această precizare – că limba oficială este limba română.

Cu toată considerația pentru cultura, pentru limba, pentru tradițiile minorităților, pe care nimeni nu le contestă – și aș fi ultimul care aș pune în discuție aceste lucruri –, mi se pare că, dacă vorbim de competență, competența în niciun caz nu poate fi invocată prin limba minorităților locale.

Este o abordare, aș îndrăzni să spun, eronată, este o abordare care îl pune în dificultate pe cel care se angajează în poliție. Știm foarte bine că lucrătorii din poliție, ca și lucrătorii, în general, din Ministerul Administrației și Internelor sau din Ministerul Apărării Naționale sunt mutați frecvent dintr-o zonă în alta a țării și nu pot să introduc acest criteriu ca un criteriu care recomandă sau, din contră, pune sub semnul îndoielii capacitatea profesională prin limba pe care o vorbește o bună parte din populația țării.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Din păcate, amendamentul nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Vă rog, domnule senator.

Poftiți? Listă pentru grupurile parlamentare.

Stimați colegi, am încheiat, practic, discutarea amendamentelor respinse. Unele au fost adoptate. Deja fac parte din categoria amendamentelor admise și o să

O chestiune de procedură, domnule președinte, pentru că proiectul de lege este realmente important.

În ședința trecută solicitasem o serie de elemente. Nu le-am primit, din păcate, din partea Guvernului. Din fericire, le-am primit ulterior și ele ne îndreptățesc, cel puțin la nivelul Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, să votăm în favoare.

Constat însă că s-ar putea să avem probleme de cvorum, fiind o lege organică. De aceea, solicitarea către dumneavoastră este de a vă adresa liderilor de grup să-i cheme pe colegi în sală înainte de vot.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Stimați colegi, din numărătoare rezultă că, dacă votăm toți cei care suntem în sală, avem cvorum. Vă rog doar să fiți atenți și să votați. Dacă nu, vă anunț de acum, ca să nu fie discuții, că, dacă nu veți vota, voi cere apel nominal și, dacă vreți, vot prin apel nominal, ca să știm foarte clar cum stăm.

Stimați colegi,

##

Trecem la punctul următor din ordinea de zi, punctul 12 – Propunerea legislativă privind Poliția Locală.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este prezent domnul președinte Petru Filip.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Fătuloiu.

Inițiatori sunt: doamna senator Anca Daniela Boagiu, domnul senator Petru Filip, domnul senator Gheorghe David, domnul deputat Ioan Oltean, doamna deputat Sulfina Barbu, domnul deputat Mircea Toader.

Dorește cineva să susțină această propunere legislativă? Vă rog, domnule senator Gheorghe David, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că nu mai este cazul să discutăm prea mult asupra acestei propuneri legislative, întrucât proiectul de lege tocmai a fost discutat și va fi adoptat, din punctul meu de vedere. Aș vrea să fac trei remarci:

1. Propunerea noastră legislativă a fost înregistrată în luna mai 2009, iar proiectul de lege a fost înregistrat în luna iunie 2009;

2. Proiectul de lege este mult mai bun decât propunerea noastră legislativă;

Și eu vă mulțumesc.

Îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Fătuloiu. Aveți cuvântul – microfonul 10 –, scurt, vă rog.

Vreau să vă mulțumesc pentru avizul acesta favorabil, întrucât această forță, care reprezintă 24 de mii de oameni la ora actuală la nivel național, va fi integrată într-un management integrat la nivel național în cadrul structurilor de siguranță publică.

Vă mulțumesc mult de tot.

Și eu vă mulțumesc. Domnule senator Filip, aveți cuvântul. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a avut în față două proiecte de lege cu același subiect, în același timp.

Ținând cont de munca ce s-a desfășurat la nivelul Ministerului Administrației și Internelor și al structurilor asociative privind realizarea unui proiect de lege aplicabil, perfectibil – nu perfect –, am considerat că trebuie să luăm o decizie sau să nu luăm o decizie rabinică, „și tu ai dreptate, și tu ai dreptate”, și atunci am mers după o logică, zic eu, normală, să mergem și să acceptăm să dăm un vot de admitere pentru proiectul de lege votat cu câteva minute înainte.

De aceea, această propunere legislativă, venită din inițiativa unor parlamentari, a primit un vot de respingere, repet, din punctul de vedere al coerenței actului de legiferare. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Mulțumesc și eu.

Stimați colegi, o să vă rog din nou să invitați colegii care au ieșit din sală să vină, pentru că și pentru a respinge această propunere legislativă avem nevoie de 69 de voturi.

Intrăm acum în ordinea de zi suplimentară.

La punctul 1 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Este un articol unic cu trei modificări.

Dau cuvântul domnului senator Puiu Hașotti. Vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am făcut propunerea ca unul dintre cei patru care au participat la negocieri – și l-am propus pe domnul senator Igaș, liderul Grupului parlamentar PD-L – înaintea votului să expună plenului Senatului decizia pe care au luat-o liderii de grup în unanimitate.

Dacă tot sunt la microfon, permiteți-mi să fac un anunț. Fiindcă domnul senator Tiberiu Aurelian Prodan a beneficiat de grațiile partidului în care se află și bunul său prieten de la Suceava, ceea ce v-am anunțat ieri trebuie modificat astăzi, pentru că domnul Tiberiu Prodan nu poate face parte din trei comisii.

În consecință, la Comisia pentru egalitate de șanse, domnul senator Ovidius Mărcuțianu o înlocuiește doar pe doamna senator Minerva Boitan.

Domnul senator Paul Ichim rămâne în continuare în această comisie.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc frumos.

Am luat notă de anunțul dumneavoastră, voi supune la vot, dar haideți să ne concentrăm pe propunerea legislativă. Stimați colegi,

Este vorba de o propunere legislativă care a fost dezbătută. Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă a fost discutată și a rămas de dat votul.

Este vorba de o lege organică și o să supun la vot raportul de respingere, care trebuie adoptat cu 69 de voturi.

Îl rog pe domnul senator Igaș să ne prezinte poziția convenită de liderii politici. Vă rog.

Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

La punctul 1 din noua ordine de zi am convenit cu toți liderii de grupuri parlamentare să mergem pe adoptarea raportului de respingere și, implicit, pe respingerea propunerii legislative.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator Igaș.

Deci liderii ne recomandă să votăm în favoarea raportului de respingere.

Fac un apel la toți colegii senatori să vină în sală. Suntem la limita cvorumului și ar fi păcat să nu reușim să acționăm.

Voi ruga pe cineva din sală să meargă inclusiv la bufet, unde câțiva distinși senatori liberali își servesc cafeaua, și să-i invite pe toți în sală.

La punctul 2 din ordinea de zi suplimentară este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 68 alin. (1) din Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003–Codul muncii.

Am dezbătut-o pe 20 octombrie 2009.

Avem un raport de respingere al comisiei sesizate.

Îl rog pe domnul senator Igaș să ne prezinte decizia liderilor grupurilor parlamentare.

Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și la acest punct din ordinea de zi susținem raportul de respingere, iar propunerea legislativă nu este susținută de către grupurile parlamentare.

Votăm împotriva inițiativei legislative.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Îl voi ruga pe domnul senator Bota să ia loc, pentru că suntem la limită cu cvorumul. Sigur, forțele noastre au crescut dramatic prin sosirea în sală a domnului Cseke.

La punctul 3 din ordinea de zi suplimentară este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii. Și această inițiativă a fost dezbătută. Este o lege organică.

Avem un raport de respingere.

Îl voi ruga pe domnul senator Igaș să ne prezinte concluzia liderilor politici.

Vă rog.

Microfonul 2.

La acest punct din ordinea de zi am convenit să dăm un vot împotriva raportului de respingere, deci să dăm un vot pentru inițiativa legislativă.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

## Stimați colegi,

Avem raport de respingere din partea comisiei. Liderii grupurilor parlamentare au decis să recomande să se voteze împotriva raportului de respingere, deci pentru adoptarea propunerii legislative, dacă propunerea legislativă va întruni 69 de voturi.

La punctul 4 din ordinea de zi suplimentară este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Este vorba de o propunere care a fost dezbătută. Avem un raport de respingere a propunerii legislative, întocmit de comisia sesizată.

Suntem prima Cameră sesizată.

Îl voi ruga pe domnul senator Igaș să ne prezinte concluzia liderilor politici, cu recomandarea de acțiune.

Vă rog.

Microfonul 2.

Vom vota pentru raportul de respingere, deci vom vota împotriva inițiativei legislative.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult. Stimați colegi, ați auzit recomandarea liderilor noștri. Vot pe raportul de respingere.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 514/2003 privind organizarea și funcționarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare.

Și aici suntem în fața unei propuneri legislative care a fost dezbătută în plen. Avem un raport de respingere al comisiei sesizate în fond.

Îl voi ruga pe domnul senator Igaș să ne prezinte punctul de vedere al liderilor politici din Senat. Microfonul 2.

Aici am convenit să dăm un vot pentru raportul de respingere și, implicit, împotriva inițiativei legislative.

Vă mulțumesc foarte mult. Domnul senator Urban. Vă rog. Microfonul 2.

Am și eu un punct de vedere. Am înțeles că a fost o negociere, am înțeles că trebuia să votăm o inițiativă privind alocația de stat pentru copii, care, din punct de vedere juridic, sunt tare curios cum se va pune în practică. Însă de ce trebuie să implice o negociere politică un raport de respingere asupra unei legi care vizează tocmai apărarea instituțiilor statului român de către consilierii juridici? Ce am ajuns să facem în Parlament?

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Stimați colegi, este vorba de o recomandare pe care au făcut-o liderii noștri politici. Evident că fiecare senator, în virtutea mandatului său, poate vota cum dorește.

Mulțumesc domnului senator pentru ideea care a fost prezentată.

Domnule senator Urban, vă rog să fiți atent doar un moment.

Senatul este primă Cameră sesizată, deci, indiferent ce se va întâmpla, această inițiativă legislativă își va urma cursul la Camera Deputaților.

Raportul nu a întrunit, cu un vot, numărul de voturi necesar, deci

La punctul 6 din ordinea de zi suplimentară este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Este vorba de o inițiativă legislativă care a fost dezbătută în plen. Este vorba de un proiect de lege care completează mai multe prevederi din diverse documente juridice.

Raportul comisiei este un raport de respingere. Senatul este prima Cameră sesizată.

Îl voi ruga pe domnul senator Igaș să ne prezinte recomandarea de vot a liderilor politici.

Vom susține raportul de respingere, deci vom vota pentru respingerea proiectului de lege.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Avem un raport de respingere, ați auzit concluziile.

La punctul 7 din ordinea de zi suplimentară este înscrisă Propunerea legislativă privind eliminarea pensiilor speciale.

Este vorba de o inițiativă legislativă a domnului senator Dan Voiculescu. Am discutat această propunere. Avem un raport suplimentar al comisiei sesizate în fond, care este un raport de respingere a propunerii legislative.

Îl rog pe domnul senator Igaș să ia cuvântul. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Avem un raport suplimentar de respingere, pe care îl vom susține, și vom vota împotriva inițiativei legislative.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi. Este vorba despre Propunerea legislativă pentru completarea art. 26 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Am un raport de admitere al comisiei, cu amendamente. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Nu știu dacă am dezbătut-o. Nu s-a dezbătut din câte știu eu. Este vorba de L252/2009.

Avem raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială. Inițiator este domnul deputat Mihai Cristian

Apostolache, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială are un amendament admis.

Din partea Guvernului, punctul de vedere la această propunere legislativă.

Domnul secretar de stat Iliescu?

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În concepția Guvernului, această inițiativă este inadmisibilă, având în vedere că pensiile sunt drepturi sociale reglementate de Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, Legea nr. 19/2000.

Scutirea de la plata impozitului pe veniturile din pensii realizate de persoanele cu handicap grav sau accentuat ar crea un tratament fiscal privilegiat în raport cu celelalte persoane fizice care obțin venituri din aceeași categorie. Tocmai din acest motiv, se cunosc argumentele, au fost prezentate și în comisie, Guvernul nu susține inițiativa colegilor noștri.

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul Cristian Rădulescu. Microfonul 6.

Sigur că este vorba despre un tratament discriminatoriu, o discriminare pozitivă, așa cum în legislația românească și în cea a altor state se întâlnește frecvent când este vorba despre categorii de persoane marginalizate, cu handicap sau ceva în acest sens. Am calculat influențele financiare care sunt mici, fiindcă persoanele beneficiare de pensii cu handicap accentuat sau grav în general au pensii foarte mici, și atunci, luând în considerație faptul că influența financiară este mică și faptul că este vorba despre o anumită categorie de două ori în nevoie, persoane cu handicap și vârstnice, de asemenea, votul comisiei a fost în unanimitate de adoptare a acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dezbateri generale. Dorește cineva să intervină? Domnul senator Corlățean, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Poziția Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC – nu doar pentru că avem un coleg care a inițiat acest proiect de lege, ci pentru că noi, ca parlamentari, și sunt convins că este cazul tuturor colegilor din sală de la orice grup parlamentar care am primit semnale din partea multor cetățeni din circumscripțiile pe care le reprezentăm – este în mod clar pentru adoptarea acestei inițiative pe care Parlamentul o va adopta și va fi un proiect de lege adoptat de Parlament. Este un semnal pe care îl dăm societății românești atunci când ne transmite aceste informații pe care trebuie să le luăm în considerație, mai ales că impactul financiar – așa cum a spus președintele comisiei de specialitate – este modest.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt alte intervenții la dezbaterile generale, îl rog pe domnul senator Igaș să ne spună care a fost concluzia grupurilor parlamentare. Microfonul 2.

Și grupurile politice au convenit, așa cum a prezentat președintele comisiei, ținând cont că sumele nu sunt de neacoperit, că vom da un vot pentru raportul de admitere fără amendamente și, implicit, vom da un vot pentru inițiativa legislativă.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator Igaș. În aceste condiții, fac din nou un apel la toții colegii să fie în sală să voteze.

## **Din sală:**

Reluați votul... nu au votat...

Dacă cineva dorește repetarea votului, să propună oficial. Domnul senator Corlățean. Microfonul 3.

Fără să fie nevoie de un mandat special din partea liderilor de grup, solicităm reluarea votului. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Salut venirea domnului senator Dobra, care ne va permite să adoptăm acest proiect de lege.

Haideți să fim atenți la vot, că nu avem alte probleme decât strict probleme tehnice.

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 303/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război publicată în Monitorul Oficial al României nr. 785/2007.

Avem un raport de admitere cu amendamente.

Din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială? Din partea Guvernului?

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

## **Domnul Dănuț Apetrei** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative pentru simplul motiv că inițiatorul nu a respectat prevederile legale în vigoare față de acoperirea, diminuarea sumelor înscrise în exercițiul bugetar-financiar al anului în curs.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Pentru că nu i s-a pronunțat numele, inițiator este domnul deputat Dumitru Pardău, ca să fim foarte clari.

Din partea comisiei, îl rog pe domnul Cristian Rădulescu să ne prezinte raportul.

Sunt unele subiecte care întrunesc inițiative convergente din partea mai multor parlamentari sau grupuri. Este și cazul acestei propuneri legislative referitoare la scutirea veteranilor de război de la plata impozitelor pentru terenuri nu numai arabile, ci, în general, agricole – pășuni, fânețe și alte categorii de folosință.

Inițiativa domnului deputat Dumitru Pardău vine după cea a altor parlamentari, în majoritate PNL, dar și PSD, care a fost adoptată de Camera Deputaților.

Vă aduc aminte că acea inițiativă legislativă a fost amendată la propunerea doamnei senator Elena Mitrea și a domnului senator Alexandru Cordoș, în sensul introducerii alături de terenurile arabile și a pășunilor, fânețelor, viilor, livezilor și pădurilor în suprafață de până la 5 hectare. Acea inițiativă a fost votată în Senat cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere și a mers către Camera Deputaților. Inițiativa de față repetă ideile din cealaltă inițiativă de care vorbeam, dar considerăm – și am făcut odată referire, pe procedură, în plenul Senatului, la astfel de situații – că până procedura nu este complet terminată pentru fiecare inițiativă de acest gen, deci dacă nu este deja promulgată, nu putem să întrerupem cursul „vieții” celei de-a doua inițiative legislative, neștiind cum va fi finalizată cealaltă.

În cazul în care cealaltă propunere legislativă între timp va fi adoptată și de Camera Deputaților și va fi și promulgată, Camera Deputaților, care este decizională, sigur că va adopta raport de respingere pentru această a doua inițiativă.

Deocamdată, comisia recomandă, cu unanimitate de voturi, aprobarea prezentei inițiative.

Vă mulțumesc, domnule senator Rădulescu.

La dezbateri generale, domnul senator Günthner Tiberiu, din partea UDMR. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă spun că susțin pe deplin această inițiativă legislativă însă vreau să atrag atenția că există niște inexactități în expunerea de motive, în sensul că s-a trecut acolo un număr de 12.165, mi se pare, de veterani de război numai în județul Suceava, proprietari de păduri, ceea ce ar duce la concluzia că în România, la ora actuală, ar trăi, dacă înmulțim cu numărul de județe, câteva sute de mii de veterani de război, ceea ce cred că nu a existat nici în timpul războiului, darmite în condițiile de astăzi.

De aceea, cred că ar fi bine să se prezinte date reale, care este numărul real, în general, câți mai trăiesc și câți beneficiază de aceste prevederi pe care le adoptăm acum. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului aveți asemenea date?

Nu dețin aceste date, dar cred că ele trebuiau cuprinse în expunerea de motive de către inițiator. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Cu recomandarea respectivă, doamna senator Olguța Vasilescu.

Microfonul 4.

Sigur că nu ne putem opune unei asemenea inițiative legislative, eu cu atât mai puțin, pentru că în colegiul meu există un sat întreg format numai de văduve, au mai rămas puțini bărbați acolo, dar avem o problemă de procedură aici.

Suntem prima Cameră sesizată, sunt două inițiative legislative cu același obiect de reglementare, una a mers deja la Camera Deputaților cu votul nostru favorabil.

Probabil că știți cu toții că la Camera Deputaților există în regulament că dacă vin două inițiative legislative cu aceeași temă, acestea se comprimă, devin o singură inițiativă legislativă, indiferent de câți inițiatori sunt.

Mi-e teamă însă să nu intrăm într-o chestie procedurală destul de complicată, în sensul că s-ar putea să aprobăm noi, Senatul, ambele inițiative legislative și acolo să se întâmple ceva de genul în care cineva să nu-și dea seama. Nu știu exact când a plecat acea inițiativă legislativă și atunci să avem o surpriză în care există același obiect de reglementare, dar nu sunt prevăzute aceleași lucruri în inițiativele respective, și să avem două legi adoptate de Cameră care să se bată cap în cap sau să aibă prevederi care nu sunt similare.

De aceea, eu v-aș propune, numai pe chestiune procedurală, respingerea acestei inițiative legislative, de vreme ce există una cu același obiect de reglementare care a trecut deja.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Onofrei. Microfonul central. La dezbateri generale.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur că, dacă ne uităm atent la ce se propune aici, este vorba de a face echitate, într-un fel, pentru cei scutiți de taxe. Este vorba, așa cum s-a spus și în expunerea de motive, nu neapărat așa cum colegul nostru a amintit, ci e vorba de veteranii de război, în special din zonele de munte, care sunt obligați să plătească impozit pentru terenuri pe care, de fapt, nici nu le lucrează măcar, pentru că e vorba de pășuni și de fânețe, și mai puțin de păduri, așa cum s-a enunțat aici.

Deci este vorba de a intra în aceeași categorie de scutire de impozit pe terenurile agricole, și nu neapărat arabile. Eu cred că facem o echitate prin această inițiativă legislativă.

Referitor la propunerea dinainte, eu cred că s-a pronunțat corect comisia, și anume că nu putem opri o inițiativă dacă cea dinainte, care a trecut de Senat, nu a fost încă promulgată. Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Mai dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Vă rog, domnule secretar de stat.

Cu toată stima pentru inițiatori, o să supun atenției dumneavoastră faptul că zona montană este declarată zonă defavorizată, astfel că toți cei care s-au înscris în registrul fermelor primesc un supliment financiar, pe lângă acea plată directă pe suprafață, care se dă, în general, locuitorilor țării.

Consider că acest beneficiu financiar poate fi considerat ca un supliment care să le compenseze ceea ce se dorește prin inițiativa legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții...

Domnul senator Cordoș, vă rog, microfonul nr. 3.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Aș vrea să supun și eu atenției propunerea doamnei senator Lia Olguța Vasilescu de a acorda un raport de respingere acestui proiect de lege, tocmai în ideea celor discutate astăzi aici. În comisie, într-adevăr, am discutat această variantă, dar dacă am observa punctul de vedere al Guvernului, cât și celelalte luări de poziții, cred că ar trebui să luăm în atenție și să votăm împotriva raportului de admitere tocmai datorită celor menționate astăzi aici, mai ales că această problemă, așa cum spunea și domnul senator Rădulescu, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, s-a reglementat deja și, practic, a primit un aviz și un raport de admitere din partea Senatului ca toți cei care dețin suprafețe de până la 5 hectare agricole, nu cum era prevăzut până acum în lege, să fie scutiți de aceste impozite.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Și eu mulțumesc domnului senator Cordoș.

Pe procedură, domnul senator Cristian Rădulescu sau domnul președinte Cristian Rădulescu...

Senator Cristian Rădulescu.

Ca președinte, am expus punctul de vedere al comisiei, care a adoptat raport de admitere, în unanimitate.

Ca senator, reiau această speță. Prezumția de neatenție a Camerei decizionale nu poate fi luată în considerare de către noi. Există, în afară de onorații colegi deputați, la fel de legitimi ca și noi, un aparat foarte numeros al Camerei Deputaților, care va atrage atenția că există deja reglementare pe acest domeniu, în cazul în care această a doua inițiativă a noastră va fi adoptată și va ajunge acolo.

Noi putem face ca această idee, care a obținut de două ori raport unanim și prima dată votul aproape unanim al Senatului, să fie îngropată, fiindcă doamna senator Olguța Vasilescu propune să respingem această inițiativă legislativă, și s-ar putea întâmpla, la Camera Deputaților, prin nu știu ce modificare de echilibru politic de ultim moment, ca această idee bună să fie respinsă în cazul primei inițiative și atunci, deși ideea bună a fost adoptată în două rânduri de grupuri diverse de parlamentari, ea să nu ajungă să trăiască.

Este mult mai corect să dăm drumul acestei inițiative legislative, fiindcă procedura pe prima nu este terminată, deci nu există, deocamdată, reglementare în acest domeniu. Mai sunt multe etape. Trebuie să se pronunțe Camera Deputaților, trebuie să se ajungă la președinte, trebuie să nu fie atacată la Curtea Constituțională, trebuie ca președintele să nu o retrimită la Parlament și trebuie să fie publicată în Monitorul Oficial. În ziua în care va fi publicată în Monitorul Oficial, li se va atrage atenția stimaților colegi deputați că există reglementare în domeniu. Până atunci, dacă ideea este bună, haideți să-i dăm drumul de aici, ca să fim siguri că ea va fi pusă în operă!

Mulțumesc domnului senator Rădulescu.

Doamna senator Olguța Vasilescu, microfonul nr. 4, vă rog.

Eu vreau să-i spun colegului Rădulescu că, dacă noi, astăzi, respingem această propunere legislativă, nu înseamnă că la Camera Deputaților ea nu poate să fie adoptată.

Deci argumentul acesta nu stă în picioare.

A doua chestiune. Încerc să evit o procedură care s-ar putea să ne aducă tot felul de probleme, în sensul că putem să facem pe bandă rulantă același proiect de lege și, de fiecare dată, Senatul să voteze favorabil și să ajungem într-o chestiune legislativă în care să nu ne mai descurcăm. E pur și simplu foarte logic. Din moment ce s-a votat favorabil din partea Senatului o asemenea inițiativă legislativă, haideți s-o lăsăm să-și urmeze cursul la Camera Deputaților, iar cei de acolo vor vedea dacă ea a fost respinsă și se face altă majoritate parlamentară, de care se teme atât domnul Rădulescu! Se poate ca, până la urmă, această inițiativă să treacă acolo.

Deci una nu o exclude pe cealaltă. Este, pur și simplu, o chestie procedurală ce am cerut eu. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Așa este. Eu cred că au fost numeroase argumente, și pro, și contra, e o chestiune strict de procedură. Nimeni nu a atacat pe fond ideea.

Domnule senator Urban, vă rog, microfonul nr. 2.

După aceea poate rugăm liderii grupurilor politice să ne spună care a fost punctul lor de vedere în ce privește procedura.

Vă rog, domnule Urban.

Mulțumesc, domnule președinte.

La pescuit se spune „Hop, șalăul!” Eu am o inițiativă legislativă, împreună cu colegi de la Partidul Democrat Liberal, tot în materie de alocații, care are o vechime de șapte luni de zile. Este depusă cu două luni de zile înaintea inițiativei legislative pe care tocmai am votat-o adineauri. Deci, pe această logică prin care se șmecheresc în Birourile permanente modul în care se decide trimiterea la comisii, modul în care un minister, atunci când are el interes îți ține blocat șase luni de zile un punct de vedere, dacă am merge pe această idee, să respingem un proiect de lege al unui parlamentar sau al unor parlamentari pentru că, deja, un proiect de lege a trecut, nu am face absolut nimic decât să călcăm în picioare principiul parlamentarismului.

Iar apropo de negocierea politică, cred că acum o să observăm, din aceste discuții, faptul că negocierea politică în România, ca și minunile pe acest tărâm nu țin nici măcar trei zile. Cred că nu țin nici măcar trei minute.

Mulțumesc frumos, deși nu-mi place că sunteți foarte pesimist, domnule Urban, în legătură cu înțelegerea politică.

Au fost exprimate diverse puncte de vedere în legătură cu cea mai bună cale procedurală.

Îl invit pe domnul senator Igaș să ne spună care a fost concluzia liderilor noștri politici în legătură cu modul de a proceda aici.

Domnule Igaș, microfonul 2, vă rog.

Liderii grupurilor politice au stabilit să susțină această inițiativă legislativă și vom da un vot pentru raportul de admitere, cu amendamente.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Mulțumesc.

Stimați colegi, o să trecem la procedura de vot.

Suntem în fața unui raport al comisiei, de admitere, cu amendamente admise și voi supune, în consecință, votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele admise.

Supun acum la vot inițiativa legislativă.

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare.

Avem un raport comun de admitere de la comisii, cu amendamente.

Dintre inițiatori, domnul senator Toni Greblă, domnul senator Ioan Rușeț.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Constantin Stafie.

Microfonul nr. 10.

Vă rog.

## **Domnul Claudiu Constantin Stafie** _– secretar de stat_

_în Ministerul Economiei_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezenta propunere legislativă se dorește introducerea unor reglementări speciale în vederea asigurării terenurilor necesare exploatării miniere. Din analiza măsurilor ce se preconizează a fi adoptate rezultă că se are în vedere completarea Legii nr. 85/2003, în sensul stabilirii unor proceduri speciale de expropriere pentru punerea la dispoziția titularilor de licențe a terenurilor ce urmează a fi afectate de exploatări, exploatări miniere, precum și lucrări de dezvoltare, ca și o serie de derogări de la reglementările în materie de urbanism și amenajarea teritoriului, în materie silvică, de mediu, cu privire la autorizări și proceduri prealabile lucrărilor.

Practic, prezenta propunere legislativă vizează instituirea unei noi proceduri speciale de expropriere în materie minieră, însă, potrivit articolului 13 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, reglementările de același nivel și având același obiect se cuprind, de regulă, într-un singur act normativ.

O serie de norme juridice din propunerea....

O să vă rog să rezumați spre concluzie. Care este punctul dumneavoastră de vedere în legătură cu inițiativa?

Am înțeles argumentele.

Noi propunem plenului Senatului respingerea propunerii legislative.

Am înțeles. Vă mulțumesc foarte mult. Din partea comisiilor, înțeleg că e un raport comun. Vă rog, cine îl prezintă? Microfonul 7.

Vă rog, domnule senator.

## Domnule președinte,

Suntem în prezența unui raport comun la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea legii minelor, întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și de Comisia economică, industrii și servicii.

Raportul comun este de admitere, cu amendamentele care sunt cuprinse în anexă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, inițiativa legislativă. Inițiatorii și-au însușit aceste observații și propuneri, formulând amendamente care, supuse votului, au fost adoptate.

Așa cum s-a spus și aici, Guvernul nu susține propunerea legislativă.

Concluzia celor două comisii – raport comun de admitere, cu amendamente. Apreciem că această inițiativă este utilă. Face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale doriți să interveniți?

Dacă nu, vă rog atunci să ne anunțați, dacă ați discutat, concluzia la care ați ajuns, liderii politici.

Microfonul 2.

Domnul senator Hașotti.

Distinși colegi,

Liderii grupurilor parlamentare au convenit, prin consens, să fie favorabili raportului și propunerii legislative.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc, domnule Hașotti.

Stimați colegi, avem un raport comun al celor două comisii, de admitere, cu amendamente admise.

Ați auzit recomandarea și primul lucru pe care o să-l fac este să supun la vot raportul de admitere cu amendamente admise.

Legea este organică.

O să-i rog pe domnul senator Cseke și pe ceilalți colegi să-și ocupe locurile în sală. De asemenea, salut prezența domnului Berca. Ar trebui să ne ajungă. Dacă cineva solicită reluarea votului...

Domnul senator György Frunda?

Am înțeles. Deci există o solicitare de reluare a votului. Salut și prezența masivă a Grupului parlamentar al UDMR la dezbaterile noastre. Încă o dată, stimați colegi, avem un raport comun al comisiilor, de admitere, cu amendamente admise.

Repetăm votul asupra raportului comun și vă rog să vă pronunțați.

Raport comun de admitere, cu amendamente admise. Cu 70 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat.

Stimați colegi, vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu propunerea legislativă, cu amendamente admise.

Vă mulțumesc.

La punctul 13 din ordinea de zi suplimentară este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 84 din 1998 privind mărcile și indicațiile geografice.

Este vorba de un proiect de lege care a fost dezbătut în comisii, avem un raport din partea comisiei de admitere, fără amendamente.

Din partea Guvernului, evident, participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu, care se pricepe și la mărci și indicații geografice.

Microfonul 9.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cadrul național legal existent în domeniul mărcilor și indicațiilor geografice este asigurat în prezent de Legea nr. 84/1998...

Vă supărați dacă vă rog să ne spuneți care e...?

...asigură această propunere pe care o discutăm astăzi implementarea a două directive ale Consiliului Europei, extrem de importante și necesare pentru armonizarea legislației la nivel...

Vă mulțumesc.

Raportul comisiei, vă rog, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a adoptat în unanimitate de voturi un raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, la dezbateri generale, dacă dorește cineva să intervină?

Nu dorește nimeni.

Rog miniștrii învățământului, foști și viitori, mă refer la domnul senator Robu, să ia loc în bancă și să putem trece la procedura de vot.

Este vorba de un proiect de lege al Guvernului, susținut de domnul secretar de stat Valentin Iliescu, armonizare cu dispoziții europene, și îl rog pe domnul senator Igaș să ne spună recomandarea liderilor de grupuri parlamentare.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Liderii grupurilor parlamentare au stabilit că vor vota acest proiect de lege, cele patru grupuri parlamentare, deci un vot pentru raportul de admitere.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente, și voi supune la vot adoptarea raportului fără amendamente, inclusiv a textului de lege, dacă votul este favorabil.

Cu 76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, a fost adoptat Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice.

Stimați colegi, revenim la ordinea de zi pe care am adoptat-o.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată după 23 august 1944.

Este în procedură de urgență.

Inițiatori foarte importanți, mai ales primul dintre ei, sigur și ceilalți colegi din Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Raportul comisiei este prezentat de domnul președinte Dobra, dar, în primul rând, îl voi ruga pe reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Viorel Oancea, să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9.

## **Domnul Viorel Oancea** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

La propunerea legislativă privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active îndepărtate abuziv din armată după 23 august 1944, instituția militară a formulat o serie de observații și propuneri care se regăsesc în punctul de vedere al Guvernului, menționând în mod expres că această problematică a mai fost abordată, dar cele două inițiative legislative, cu obiect de reglementare similar, au fost respinse definitiv de Parlament în aprilie 2005 și, respectiv, în 2006.

Indiferent însă de asemănarea sau deosebirea dintre inițiativele legislative anterioare, s-a apreciat constant la nivelul comisiilor parlamentare și al Guvernului că adoptarea unui asemenea act normativ conduce la deschiderea unei cutii a Pandorei întrucât mai sunt și alte categorii sociale care s-ar considera îndreptățite la reparații morale și materiale pentru abuzurile suferite în vechiul regim.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat Viorel Oancea. Din partea comisiei, domnule general Dobra, vă rog să prezentați raportul.

Microfonul 7.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a luat în dezbatere această inițiativă legislativă și având în vedere că aceste cadre militare au avut de suferit în mod deosebit prin îndepărtarea din armată, fiind considerate cadre loiale vechiului regim – e vorba de Armata Regală –, noi am considerat că sunt îndreptățiți să-și primească drepturile care se acordă și altor categorii care au fost în perioade istorice diferite sub influența regimurilor opresive – și e vorba de regimul comunist.

Am dat un aviz favorabil.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă invit la dezbateri generale pe marginea propunerii respective.

Ofer cuvântul domnului senator Günthner, din partea Grupului parlamentar al UDMR. Microfonul 2.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, comisia a aprobat această inițiativă, fiind chiar inițiatorii acestei propuneri legislative, dar cred că are câteva probleme, deși, când e vorba de recunoștință pentru cei care au suferit din diverse motive, mai ales politice, de regulă, nu suntem zgârciți, dar trebuie avut în vedere că aceste persoane, fiind cadre active în timpul războiului mondial, fiind vorba de colonei, chiar locotenenți-colonei, aceste persoane au beneficiat deja de un pachet de recompense pentru activitatea lor.

Vorbim aici de veterani de război, până la urmă, care au primit, beneficiază de un pachet destul de consistent de recompense. Nu vorbim de persoane scutite, de cadre militare scutite de război, e vorba de cei care au luptat și care se încadrează pe deplin în statutul de veteran de război și bănuiesc că beneficiază de acest statut. Nemaivorbind că, sigur, cele îndepărtate abuziv, persecutate, se pot încadra și în Legea persoanelor persecutate politic în România, unde, o parte, într-adevăr, poate demonstra acest statut, beneficiază iarăși de un pachet de recompense.

De aceea eu cred că nu este normală această nouă inițiativă prin care să venim, pentru aceleași persoane, cu noi și noi pachete compensatorii pentru suferințele pe care le-au avut.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfonul central pe domnul senator Onofrei.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Eu am mai mult o nedumerire pe acest proiect de lege. Sigur că este vorba de cadre militare care au fost îndepărtate abuziv din armată pe diferite criterii, politice, religioase și de altă natură.

Surprinderea mea este că domnul secretar de stat, care nu susține această inițiativă legislativă, se află în situația celor pe care noi încercăm să-i reglementăm acum. Probabil, chiar dacă a fost îndepărtat din armată, nu și-a pierdut disciplina de armată și, dacă Guvernul i-a spus așa, dânsul a hotărât așa, împotriva interesului probabil propriu până la urmă.

Observația pe care o am asupra acestui text este doar faptul că este destul de general ce înseamnă „îndepărtate abuziv”? Probabil, comisia care se propune în acest text să fie înființată va putea să reglementeze clar condițiile în care o persoană poate fi considerată că a fost îndepărtată abuziv și apoi să fie recompensată pentru abuzul care s-a făcut asupra acestei persoane.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Dobra, la microfonul central.

## Stimați colegi,

Noi am avut în vedere nu neapărat trei colonei și generali, cum spune domnul senator, pentru că eu cred că aceste persoane nu mai există, dar știți foarte bine că, după 1944, o mare parte dintre militarii care făceau parte din Armata României au fost îndepărtați, și cei cu grade mici, nu numai cei cu grade mari. Faptul că marea majoritate a ofițerilor, și nu numai ofițerii, era cutuma să se căsătorească cu fete cu dotă... majoritatea au fost îndepărtați din armată pentru această situație de relații cu persoane cu avere, au fost îndepărtați și au lucrat în diferite locuri de muncă. Majoritatea lor nu sunt pensionari militari, nu au intrat pe Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat și nici pe alte legi de pensii, ci au intrat în mod normal la locul de muncă.

Ei au fost îndepărtați din armată după ce, o perioadă din viața lor, și-au pus la bătaie viața pe fronturile de răsărit și de apus, acolo unde i-a trimis țara, să-și apere țara, și eu cred că, așa cum am făcut dovada, și Parlamentul a făcut dovada în existența lui de după 1990 adoptând diverse legi pentru reparații morale la diverse categorii, la oameni de cultură, la oameni de știință, la oameni care au adus contribuții însemnate, cred că și față de armată, care a dat un obol însemnat de cadre, care au făcut pușcărie în închisorile comuniste, alături de preoți, de oameni de știință, de oameni de cultură, eu cred că și față de acești oameni trebuie să facem o reparație morală, iar pentru acest motiv am inițiat acest proiect de hotărâre și l-am avizat favorabil în comisie. Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc, domnule senator Dobra. Mai sunt intervenții la dezbateri generale? Dacă nu sunt intervenții, stimați colegi, trecem la procedura de adoptare.

Este vorba de un raport al comisiei, cu amendamente. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Înainte de a trece la vot, îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Viorel Oancea.

Vă rog. Microfonul 9.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să aduc câteva lămuriri în legătură cu textul propus. În primul rând, este foarte greu de stabilit că a fost, într-adevăr, îndepărtare abuzivă, pentru că, vă închipuiți, în toate actele care sunt în arhivă nu a fost trecut că a fost fiu de moșieri sau că a fost în Armata Regală, ci au găsit un motiv foarte pertinent pentru a putea fi îndepărtat.

În al doilea rând, comisia, care se propune să fie din Ministerul Apărării Naționale, nu poate lua act decât de ceea ce înseamnă acte normale, legale. Eventual, o instanță poate să stabilească, să se vină cu martori sau cu elemente în plus pentru a se dovedi că, într-adevăr, a fost un abuz din partea instituțiilor respective.

De asemenea, în partea finală se prevede că „fostelor cadre militare active nominalizate în art. 3 li se acordă indemnizație reparatorie lunară calculată prin aplicarea unui coeficient de 0,5% din salariul mediu brut” și așa mai departe. Nu se spune cine acordă și dacă există suprapuneri, pentru că 80 – 90% din aceștia sunt veterani de război și beneficiază, cum a spus și domnul senator, de indemnizațiile de veterani de război.

Nu cred că este tocmai în regulă acest lucru. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Vă rog să-mi permiteți un comentariu, nu în calitate de președinte de ședință – mă scuzați că nu merg la microfonul central, o fac pentru a câștiga timp. Ideea a fost aceea de a aplica prevederile legii în consultare – și o să și vedeți la amendamentele admise – cu Asociația fostelor cadre militare active îndepărtate abuziv din armată în perioada 1944 – 1961. În al doilea rând, propunerea pe care noi am prezentat-o este, de fapt, o propunere legislativă elaborată de membrii acestei asociații.

Recunosc că sunt lucruri care, într-adevăr, probabil, în aplicarea practică, vor necesita anumite clarificări.

Mai sunt alte intervenții?

Vă rog, domnule senator Cseke Attila, microfonul 2.

avut loc doar până în 1961? Pentru că mai cunoaștem și noi situații în care ofițeri au fost dați afară din Armată și în anii ’80, adică reglementarea era o reglementare generală, pentru întreaga perioadă a regimului comunist. Aceasta era ideea coinițiatorilor. Dacă se limitează până în 1961, nu mai știu dacă scopul coinițiatorilor va fi atins.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule senator Onofrei, aveți cuvântul. Microfonul central.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Inițiativa legislativă mi se pare foarte bună și este generoasă, dar, așa cum a rezultat din dezbateri, există și lucruri neclare – și cele pe care le-am spus eu, și cele pe care le-a spus domnul senator Cseke și alți colegi.

Propun – dacă-mi dați voie, dacă domnul senator Traian Igaș îmi dă voie – retrimiterea la comisie, pentru a aduce îmbunătățiri acestei inițiative legislative și poate că o vom aduce într-o formă care să satisfacă nevoile noastre. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Mulțumesc.

Stimați colegi, întrucât domnul senator Igaș nu a reacționat, înseamnă că aveți aprobarea Grupului parlamentar al PD-L.

Nu intră în adoptare tacită... Imediat vă spun când este termenul. Termenul de adoptare tacită este pe 2 noiembrie 2009.

## O să vă rog totuși să dăm un vot.

Suntem primă Cameră sesizată. Probabil că o să..., dar nu mai avem timp, îmi cer scuze. Dacă la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională există capacitatea de a redacta un raport suplimentar în cursul zilei de astăzi sau mâine, pentru ca luni, când este termenul de adoptare tacită, să putem să...

Noi avem astăzi lucrări în comisii, pentru că muncim și în afara audierilor, domnule senator Hașotti. Noi muncim tot timpul.

Îi ofer cuvântul domnului senator Radu F. Alexandru, după care o să

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În forma inițială a propunerii legislative, după cum ați observat, avem și noi un coleg coinițiator și chiar eram pentru susținerea acestei propuneri legislative. Prin amendament, s-a limitat perioada de aplicare a acestei propuneri legislative până la anul 1961.

Aș vrea să întreb cine a stabilit – nu în sensul dacă comisia a stabilit, ci dacă există o dată certificată științific sau istoric – că aceste acțiuni de epurare în cadrul Armatei au

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Toate opiniile exprimate până acum, în fapt, ilustrează o nevinovată confuzie, și spun „nevinovată” pentru că nu ține de capacitatea de înțelegere a niciunuia dintre distinșii mei colegi, ci ține de felul în care este formulată această inițiativă legislativă. Se face o confuzie pe care domnul senator Cseke a evidențiat-o foarte bine, întrebându-se, până la urmă, despre cine este vorba, invocând faptul – și dumneavoastră, nu numai ca șef al comisiei, dar ca fost ministru al apărării, probabil că îl cunoașteți mai bine decât noi – că până și în anii ’80 au fost oameni scoși din armată pe criterii cu totul și cu totul discutabile.

De ce am venit la microfon? Pentru că vreau să-i ajut pe inițiatori, susținând retrimiterea la comisie. Vreau să-i ajut, subliniind că nu există decât o singură variantă asupra căreia cu toții trebuie să fim de acord: epurările care s-au făcut după 23 august 1994 în corpul ofițeresc cu cei care au rămas fideli Casei Regale, de către cei care conduceau, într-adevăr, România. Știm foarte bine ce au însemnat diviziile de ofițeri care s-au întors din prizonierat ca să susțină noul regim, politic instalat, știm foarte bine care au fost criteriile de rămânere sau de excludere din armată. Cred că nu greșesc deloc dacă spun că armata a fost una dintre instituțiile cel mai dur, cel mai sever și cel mai nedrept lovite de puterea instalată după 23 august 1944. Și atunci, față de toate întrebările care s-au pus și față de nedumeriri, cred că această inițiativă legislativă este extrem de bine-venită și ar trebui susținută, în măsura în care s-ar referi, în exclusivitate, la ofițerii care au rămas fideli României și au refuzat să adere la noul regim politic. Au intrat în pușcării, au fost condamnați pe nedrept la mulți ani de suferință, li s-a interzis nu numai practicarea în continuare a onorabilei și atât de importantei profesii a armelor, dar nu au mai avut dreptul să ocupe chiar locuri de muncă decât în condiții absolut umilitoare și degradante.

Așa că, la viitoarea noastră întâlnire și discuție în plen pe forma nouă a inițiativei legislative, cred că acesta este subiectul care trebuie abordat și susținut cu toată convingerea.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc și eu.

## Stimați colegi,

Înainte de a trece la altă procedură,

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că putem rezolva astăzi această problemă, fără retrimitere la comisie, având în vedere că singurul nostru impediment este amendamentul de la poziția 1.

Dacă revenim pe textul inițiatorului, respectiv: „fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată după 23 august 1944”, cred că este îndestulător, nu mai trebuie nici comisia. Plenul este suveran pe această problemă. Putem să respingem acest amendament adoptat în comisie și revenim pe forma inițială. Am rezolvat problema și putem să dăm votul pe raport și pe propunerea legislativă astăzi.

Este o propunere, plenul va decide.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc frumos.

Vă consult, stimați colegi, dacă sunteți de acord, să mergem pe propunerea domnului senator Pereș, ceea ce ar însemna, practic, să rediscutăm un amendament care a fost adoptat de comisie, cel care se referă la titlu. Nu văd opoziție din partea dumneavoastră, deci vă propun să procedăm așa, iar primul lucru pe care vi-l solicit este să stabilim prin vot dacă titlul, modificat prin amendamentul de la punctul 1, să rămână în forma actuală sau se revine la cel care a fost în forma inițiatorului, și anume: „reparații morale și materiale pentru fostele cadre militare active îndepărtate abuziv din armată după 23 August 1944”, așa cum a propus domnul senator Pereș.

Vă rog, respectuos, să votați în legătură cu propunerea domnului senator Pereș.

Numai un moment. Reluăm votul.

Stimați colegi, să ne înțelegem, domnul senator Pereș a propus să votăm împotriva amendamentului admis aflat la punctul 1 în anexa cu amendamente admise și, pe această bază, după aceea, să trecem la adoptarea raportului.

Deci să votăm „nu” la amendamentul admis de la punctul 1.

În aceste condiții trecem la votul pe raportul cu amendamente întocmit de comisie.

Domnule senator Hașotti, supun votului propunerea legislativă.

Vă rog respectuos să votați.

Cu 66 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Îi ofer cuvântul domnului senator Onofrei, pe procedură. Aveți cuvântul, microfonul central.

## **Domnul Orest Onofrei:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Este a doua oară când mi se încalcă un drept în Senat. Am făcut o propunere și trebuia supusă la vot, dar, domnule președinte, ca să vă scot din încurcătură, renunț la propunere.

Mulțumesc, domnule senator Onofrei, pentru înțelegere.

Am pornit de la principiul interpretării utile, adică să încercăm să mergem pe o propunere care ne oferea cele mai mari șanse de a avea un rezultat imediat. Îmi cer scuze față de domnul senator Onofrei!

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi suplimentară, unde avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2009 pentru completarea art. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor.

Este vorba despre un articol unic, cu modificare. Avem termen de adoptare tacită 2 noiembrie anul curent.

Din partea inițiatorului, doamna Irina Alexe.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Filip.

Doamna secretar de stat Alexe, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin ordonanța de urgență supusă adoptării a fost rezolvată o problemă cu care s-a confruntat Ministerul Administrației și Internelor, în sensul că acesta s-a aflat în imposibilitatea de a acorda indemnizația lunară pentru chirie cadrelor militare în activitate și polițiștilor, la care aceștia aveau dreptul, potrivit legii.

Astfel, prin ordonanța de urgență a fost completat art. 17 din Legea nr. 360/2002, astfel încât Ministerul Administrației și Internelor să poată închiria, pe o perioadă determinată, spații locative pe care să le poată pune, în mod gratuit, la dispoziția personalului instituției.

Pentru toate aceste considerente, vă rugăm să susțineți adoptarea ordonanței de urgență. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat. Din partea comisiei, domnul președinte Filip. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat un raport de admitere, cu 7 voturi pentru și o abținere, ținând cont de faptul că această modificare legislativă vine, într-adevăr, în susținerea situației angajaților Ministerului Administrației și Internelor.

S-au primit avize favorabile din partea Consiliul Legislativ și din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dezbateri generale. Domnul senator Ion Vasile. Microfonul 3.

Domnule președinte, o întrebare: există o situație statistică a solicitărilor și a existenței acestor spații?

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt alte întrebări, comentarii? Domnul senator Dumitru Constantin. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În sfârșit, cred că rezolvăm o problemă extrem de gravă în județele din țară. Vreau să vă spun că în județul Călărași sunt 3 posturi de poliție care astăzi au lacătul pe ușă, nu este poliție în localitatea respectivă, tocmai din aceste motive, și anume polițiștii mutați în altă localitate nu mai aveau dreptul la diurna de cazare, nu aveau dreptul la închiriere, concesionare și așa mai departe.

Îi rog pe toți colegii mei să votăm această ordonanță, fiindcă, într-adevăr, rezolvă o chestiune capitală pentru poliția rurală.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Rotaru, apoi dau cuvântul doamnei secretar de stat pentru a răspunde la întrebări. Microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC susține această ordonanță care vine în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă Poliția Română, având în vedere că anul acesta, dar nu numai, am văzut multe situații în care polițiștii erau nemulțumiți fiindcă nu li se mai acordau acele fonduri pentru plata chiriei, nu aveau posibilitatea de a susține o chirie pentru locuință, iar dacă ne dorim să avem o poliție eficientă, ordine și liniște publică, adică tot ceea ce înseamnă poliție eficientă, cred că este o inițiativă bună și noi o vom vota.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna secretar de stat Irina Alexe. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La momentul când a fost emisă ordonanța de urgență a Guvernului, la nivelul Ministerului Administrației și Internelor erau depuse 16.585 de cereri pentru o locuință, iar 11.950 de persoane beneficiau de compensația pentru chirie. Întrucât ministerul a fost în imposibilitatea de a acorda această compensație pentru chirie – așa cum se precizează și în expunerea de motive la proiectul de lege, banii aceștia trebuiau acordați de la titlul „Cheltuieli de personal” – prin modificarea propusă banii vor fi acordați tot de la minister, dar de la titlul „Bunuri și servicii”, unde ministerul are aceste sume.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Cred că ați înțeles cu toții foarte clar care este obiectivul acestei ordonanțe de urgență: de a muta suportarea costurilor de la salarii la bunuri și servicii, unde există disponibilități în cadrul bugetului Ministerului Administrației și Internelor.

Stimați colegi,

Suntem în următoarea situație: vom trece la vot, este o lege organică, iar voturile pe legile organice se dau lunea. Din nefericire, și acest proiect este pasibil să intre în termen de adoptare tacită. Chiar luni, 2 noiembrie 2009, se împlinește termenul.

Vă consult dacă sunteți de acord să încercăm să dăm și un vot final, să o rezolvăm, asta dacă ne ajută domnul senator Șova și nu pleacă. Dacă nu avem cvorumul necesar, o vom reporta pentru luni.

Domnilor senatori, vă rog să veniți în sală pentru vot.

Vă propun să încercăm să dăm votul acum. Dacă nu avem cvorum pentru legi organice, vom da votul luni, când e ultima zi.

##

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi suplimentară – Propunerea legislativă privind Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.

Este vorba despre o inițiativă legislativă a domnului senator Urban Iulian și a altor colegi deputați și senatori.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este raportoare.

Vă rog să poftiți aici.

Din partea Guvernului, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, doamna secretar de stat Rodica Constantinovici.

Din partea inițiatorilor, domnul senator Urban ne va prezenta inițiativa legislativă, după care, punctul de vedere al Guvernului.

Domnule senator Urban, microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă legislativă are ca scop normarea modului în care judecătorii și procurorii trebuie să-și desfășoare activitatea în condiții de imparțialitate și să-și exercite îndatoririle profesionale cu responsabilitate, astfel încât justiția din țara noastră să reușească să scape de acele derapaje care, în acest moment, ne-au adus o notă de plată de aproape 18 milioane euro prin condamnări la CEDO.

Această inițiativă legislativă vine să normeze situații de genul celor care – probabil ați citit zilele trecute în ziare – magistrații care, inițial, au fost găsiți vinovați în cazul „Gorbunov” – un caz care aruncă o pată de rușine pe obrazul justiției din țara noastră – au fost scoși basma curată.

În ceea ce privește punctul de vedere al Guvernului, de a nu susține inițiativa legislativă, pe mine nu mă surprinde. Ceea ce mă surprinde este punctul de vedere al CSM, deoarece acest Cod deontologic al judecătorilor și procurorilor, pe care eu îl supun atenției Domniilor Voastre,

este, în esență, conținutul unei hotărâri a CSM-ului care, la ora actuală, se aplică. Același CSM care vine la Comisia pentru Pactul pe justiție și ne cere ca noi, toate partidele politice din spectrul politic românesc, să adoptăm acest Pact pe justiție, care vizează tocmai această garantare a independenței magistratului, a respectării principiilor după care el trebuie să-și desfășoare activitatea, deci același CSM vine și spune că nu avem nevoie ca acest cod să fie reglementat prin lege. Explicația o găsim, repet, în cazul „Gorbunov”, în care procurorii, după un an și ceva de anchetă, au fost scoși nevinovați, deși știm cu toții că acolo s-a comis una dintre cele mai mari erori judiciare din ultimii ani din țara noastră.

Pe cale de consecință, solicitarea mea este să vă aplecați asupra acestui proiect de lege și, aceasta făcând parte din categoria legilor ordinare, să-i dăm un vot.

Eu cred că, dacă vrem să schimbăm cu adevărat ceva în justiția din țara noastră, nu trebuie să ne raportăm la simplele declarații politice care vor rezulta în urma Comisiei pentru Pactul pe justiție, trebuie să facem ceva și pentru justiție. Uitați-vă că în fiecare ședință de plen reglementăm foarte multe inițiative legislative din domeniul asigurărilor sociale, suntem foarte generoși, poate, uneori, mergem prea departe către populism, umplem țara de asistați sociali, însă în cazul justiției uităm întotdeauna faptul că trebuie să primească și ea acele reglementări care să o ajute să ne scoată de pe lista țărilor din Europa care primesc cele mai multe condamnări la CEDO.

Mulțumesc domnului senator Urban.

Din partea Guvernului, o invit la microfon pe doamna Rodica Constantinovici pentru a prezenta punctul de vedere. Microfonul 8.

## **Doamna Rodica Constantinovici** _– secretar de stat_

_în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Într-adevăr, Guvernul nu susține această Propunere legislativă privind Codul Deontologic al Judecătorilor și Procurorilor, nu pentru că nu ar fi întemeiate argumentele inițiatorilor, pe care le apreciem, ci având în vedere prevederile Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care stabilesc un alt nivel de reglementare pentru Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor. Este vorba de art. 38 alin. (1), potrivit căruia „plenul Consiliului Superior al Magistraturii adoptă Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor și asigură publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României”.

În conformitate cu aceste dispoziții, acest cod este deja adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 328/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815/2005, în temeiul prevederilor legale menționate și, de aceea, apreciem că nu se impune adoptarea unui alt cod deontologic prin act normativ la nivel de lege, mai ales că propunerea nu operează și o modificare a art. 38 alin. (1) menționat.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Comisia este reprezentată de domnul senator Țuțuianu, pe care îl rog să citească raportul comisiei.

Vă rog. Microfonul 7.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit un raport cu privire la această propunere legislativă. Raportul este de respingere și a fost întocmit în data de 29 septembrie 2009, pentru argumentele care au fost prezentate aici de către reprezentantul ministerului și pe care nu le mai reiterez.

De asemenea, trebuie să aveți în vedere și avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități.

Suntem în fața unei propuneri legislative care face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă invit la dezbateri generale. Doamna senator Olguța Vasilescu. Microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că suntem campioni la procese pierdute la CEDO, sigur că toți avem nemulțumirile noastre despre cum funcționează sistemul de justiție, dar, astăzi, suntem într-o dilemă. Din câte știm noi PD-L-ul este singurul partid care a rămas la guvernare. PD-L-ul a susținut un ministru, pe domnul Predoiu, care este ministrul justiției, și atunci nu înțelegem cum nu s-au pus de acord – fiind un singur partid, nemaifiind două care să nu se înțeleagă între ele –, cum nu s-au înțeles semnatarii acestei inițiative legislative cu domnul ministru Predoiu pentru a avea un aviz favorabil din partea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești?!

Vă mulțumesc, doamnă senator. Mai sunt alte comentarii sau întrebări? Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare pentru doamna secretar de stat. Dacă avem o lege din 2005, de ce astăzi, după patru ani, încă nu avem acest cod adoptat de CSM?

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator Rotaru. Mai sunt întrebări sau comentarii la dezbateri generale?

Nu.

Îi dau cuvântul mai întâi doamnei secretar de stat Constantinovici pentru a răspunde la întrebarea domnului senator Rotaru și apoi dumneavoastră, domnule senator Urban.

Vă rog, doamnă secretar de stat. Microfonul 8.

Există o hotărâre a CSM în aplicarea art. 38 alin. (1) din Legea nr. 317/2008, este vorba despre Hotărârea nr. 328/2005, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 815/2005, prin care este adoptat acest Cod deontologic. De aceea spuneam că, practic, prin propunerea legislativă se reiau prevederile cuprinse în Codul deontologic deja în vigoare.

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat. Domnul senator Urban.

La întrebarea legată de punerea de acord cu domnul ministru Predoiu sunt sigur că mâine, cu ocazia audierilor la Comisiile juridice reunite ale Parlamentului, se va putea ridica această problemă direct domnului ministru.

În ceea ce privește acest Cod deontologic, este adevărat, este adoptat de CSM. Această inițiativă legislativă a pornit în momentul în care Uniunea Națională a Judecătorilor din România, una dintre cele mai active asociații profesionale a judecătorilor, a acționat în instanță CSM-ul într-un caz în care un magistrat era tras la răspundere disciplinar, într-un caz de speță în care nu-și îndeplinise atribuțiile, iar Curtea de Apel București a pronunțat o hotărâre judecătorească în care se specifica că acest Cod deontologic ar fi trebuit să fie reglementat de Parlament, pentru că, în acest moment, avem această hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, însă ea poate fi oricând modificată de către dânșii și așa se ajunge la situația în care nu se reușește să se asigure acea imparțialitate care ar trebui să ducă, în cazul magistraților asupra cărora planează suspiciuni că au încălcat acest Cod deontologic, la acele sancțiuni menite să asigure încrederea justițiabilului în actul de justiție care se face în această țară.

De aceea, am considerat că acest cod trebuie reglementat prin lege de Parlament și ar trebui să fie pus în aplicare de către CSM.

Domnule senator Urban, am o curiozitate: Codul propus de dumneavoastră, dacă este să-l comparăm cu cel adoptat de CSM, cam care este relația dintre ele? Pe fond, mă refer.

Este vorba de forța probantă și de forța pe care o are în ierarhia actelor normative, așa cum este ea definită în Constituția României și cum o învățăm noi la Teoria generală a dreptului la oricare dintre facultățile de drept din țara noastră. În mod evident, o lege adoptată de Parlament are o putere superioară unei hotărâri a CSM, chiar dacă aceasta se publică în Monitorul Oficial al României.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, mai dorește cineva să pună întrebări sau să participe la dezbaterile generale? Nu.

Trecem la procedura de vot.

Avem o propunere legislativă susținută astăzi de inițiator. Avem un raport al comisiei care este de respingere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul următor din ordinea de zi. Propunere legislativă privind...

Scuzați-mă, domnul senator Igaș. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Aș vrea să fac un anunț de la acest microfon.

În Comisia de învățământ, știință, tineret și sport, domnul senator Sbîrciu Ioan o va înlocui pe doamna senator Anca Daniela Boagiu.

În Grupul Român al Uniunii Interparlamentare, domnul senator Ovidius Mărcuțianu îl va înlocui pe domnul senator Rasaliu Marian Iulian.

Am făcut acest anunț la microfon, deoarece urmează ședința Biroului permanent și am depus în scris și acolo această informare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Am luat notă de anunțul dumneavoastră în plen.

Continuăm cu propunerea legislativă...

La vot..., la vot...

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Doar se ia notă. Trebuie votat? Vrea cineva vot? Din câte știu se ia notă.

Am luat notă de anunțul...

## **Din sală:**

Se votează...

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Da. Ni se confirmă că trebuia votată atât propunerea Grupului parlamentar al PNL de mai devreme, cât și aceasta, fiind o propunere de modificare a componenței nominale a unei comisii.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi suplimentară – Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor ale căror locuințe proprietate personală au fost demolate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 și au devenit chiriași în imobilele retrocedate ulterior foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora.

Din partea inițiatorilor, domnii senatori: Viorel Arcaș, Ion Toma și Dan Voiculescu.

Din partea Guvernului, ANRP, domnul vicepreședinte Răzvan Micu.

Domnul senator Arcaș, din partea inițiatorilor, ne va prezenta propunerea legislativă. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, persoanele ale căror locuințe proprietate personală au fost demolate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 și au devenit chiriași în casele naționalizate reprezintă o categorie socială extrem de vulnerabilă și relativ redusă numeric, care a fost acut nedreptățită atât în perioada regimului totalitar, cât și după instaurarea democrației.

Autorul moral al acestor veritabile drame este statul român care a transformat proprietari de imobile în persoane fără locuințe. Asumându-și această culpă, statul român are obligația să repare nedreptatea cauzată.

Soluția propusă de prezenta inițiativă legislativă prevede dreptul chiriașilor de a primi, din partea statului român, cu titlu de despăgubire, o sumă egală cu valoarea de piață a locuinței din care sunt evacuați.

După efectuarea acestei plăți, persoanele cărora li s-au retrocedat locuințele în baza Legii nr. 10/2001 vor intra în posesia lor.

Vă mulțumesc și vă rog să susțineți inițiativa legislativă.

Vă mulțumesc, domnule senator. Rog, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9, domnule secretar de stat Micu.

## **Domnul Andrei Răzvan Micu** _– vicepreședinte_

_al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ceea ce privește punctul de vedere referitor la Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor ale căror locuințe proprietate personală au fost demolate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 și au devenit chiriași în imobilele retrocedate ulterior foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, dorim să menționăm următoarele lucruri: Situația persoanelor vizate de propunerea legislativă, respectiv cei ale căror imobile au fost demolate pe vremea regimului comunist, a fost avută în vedere de legiuitor încă de la adoptarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, în ceea ce privește măsurile de protecție a celor evacuați din imobilele ce au fost retrocedate foștilor proprietari, reamintim că acestea au fost deja luate, prin adoptarea câtorva acte normative, dintre care reamintesc: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2006, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2007.

În ceea ce privește condiționarea evacuării chiriașilor din imobilele retrocedate de primirea de către aceștia a sumei de bani propuse ca despăgubire, considerăm că o astfel de condiționare ar echivala cu o privare a proprietarului imobilului de exercitarea dreptului său de proprietate.

De asemenea, considerăm că trebuia avut în vedere impactul prevederilor propunerii legislative asupra bugetului de stat.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul senator Corlățean.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Avem de a face cu o propunere legislativă extrem de importantă și cu un conținut extrem de important, pe care l-am putea egala cu o reparație morală, dar și materială, absolut firească și, din acest punct de vedere, vreau să-mi exprim profunda surprindere cu privire la poziția Guvernului de respingere a acestei propuneri legislative, pentru că vorbim despre o reparație, peste ani, pentru niște acte nu doar de nedreptate, vorbim despre ceea ce a fost numit anterior: „crime comise în perioada comunismului împotriva propriilor cetățeni”. Or, cred că este datoria statului român și a celor care au condamnat „crimele comunismului” să fie în acest moment pe o poziție corectă, echitabilă și de acceptare și susținere a acestei propuneri legislative.

Închei spunând că mă aștept din partea colegilor senatori să aibă o poziție corectă, de sprijinire a acestui proiect legislativ, deoarece, altfel, sunt interesat să știu cum își vor putea prezenta poziția public și Guvernul, dar și cei care vor vota împotriva reparării unor nedreptăți și crime comise în perioada comunistă împotriva propriilor cetățeni.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc. Mai sunt colegi la dezbateri generale? Dacă nu,

Am spus că nu a întrunit.

Votul nostru nu a permis adoptarea raportului de respingere, întrucât nu a întrunit numărul necesar de voturi. Este lege organică și trebuia să întrunească 69 de voturi.

În aceste condiții,

Este egalitate și o reportăm pentru luni, când vom da voturile pe raport și pe propunerea legislativă.

Vă mulțumesc că ați fost alături de noi și vă urez succes la audierile din comisii!

Ședința plenului Senatului de astăzi s-a încheiat. Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|438019]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 143/6.XI.2009 conține 32 de pagini.**

Prețul: 6,40 lei