Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Bună dimineața!

Doresc să invit doamnele și domnii senatori în sală pentru a începe ședința Senatului din 4 martie 2009.

Am solicitat staffului efectuarea prezenței și am constatat că suntem 93 de senatori. Suntem în cvorum regulamentar. Aș dori ca, pe măsură ce și alți colegi ajung în plen, să fiu informat pentru a putea reconfirma cifra de prezență pentru astăzi.

## Stimați colegi,

La punctul 1 din ordinea de zi sunt înscrise probleme organizatorice, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 9 – 14 martie 2009.

Aveți în fața dumneavoastră ordinea de zi pentru ședința Senatului din 4 martie 2009.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Propun ca punctele 4 și 7 din ordinea de zi, care vizează același domeniu, se referă la remunerația directorilor generali ai operatorilor economici ce aparțin statului, să le discutăm alăturat, deoarece au același domeniu de reglementare, de aceea poate nu ar trebui să le discutăm separat. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Nu cred că sunt dificultăți.

## **Domnul Emilian Valentin Frâncu**

**:**

De ce nu votăm electronic?!

La punctul 2 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor.

Proiectul de lege este prioritate legislativă a Guvernului, cu termen de adoptate tacită 16 martie 2009.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Doamna Rodica Constantinovici** _– secretar de stat_

_în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Obiectul de reglementare a proiectului de lege îl reprezintă aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor. Necesitatea reglementării a apărut ca urmare a faptului că, în prezent, în sistemul Administrației Naționale a Penitenciarelor, există un deficit acut de personal încadrat, din totalul de 15.312 de posturi prevăzute sunt vacante 2.609 posturi, din care 1.509 în sectorul operativ „Siguranța deținerii și aplicarea regimurilor”, adică mai mult de 50% din totalul posturilor vacante. Sunt unități de penitenciare care funcționează cu numai 40% din efectivele de personal prevăzute. Desigur, lipsa acută de personal are consecințe negative imediate asupra sistemului penitenciar în ceea ce privește asigurarea dreptului la asistență medicală a persoanelor private de libertate, din cauza existenței posturilor vacante unice la nivelul penitenciarelor, cum ar fi: stomatolog, farmacist.

Folosirea sistemului public de sănătate implică cheltuieli suplimentare legate de asigurarea mijloacelor logistice. Asigurarea drepturilor persoanelor private de libertate se realizează cu un personal insuficient, care este nevoit să presteze constant ore suplimentare.

Prin actul normativ se propune, în principal, modificarea normelor referitoare la organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, eliminarea dispozițiilor limitative în ceea ce privește accesul agenților în corpul ofițerilor din sistemul Administrației Naționale a Penitenciarelor, eliminarea discriminărilor create între categoriile de personal din sistemul Administrației Naționale a Penitenciarelor privind acordarea compensației lunare.

Și eu mulțumesc doamnei secretar de stat. Domnule președinte, vă rog.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Petru Filip.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în data de 28 ianuarie, a luat în discuție Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2008, cu argumentele prezentate de doamna secretar de stat, și a dat un aviz favorabil, ținând cont de toate aceste argumente pe care ministerul le-a prezentat. Nu vreau să le mai repet.

A fost dat un raport de admitere cu un amendament, este vorba de art. 25, unde, la litera d), termenul necesar unui agent din penitenciar, ca stagiu minim pentru un grad profesional, trece de la 5 ani la 4 ani. Acesta a fost singurul amendament pe care l-am discutat. Există avizul favorabil din partea Consiliului Legislativ, este o lege organică și Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Domnul senator Corlățean. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă adresez colegelor și colegilor senatori în legătură cu o propunere de modificare, pe care o avansează ordonanța, la art. I punctul 6, propunere de modificare a art. 28 din Legea 293/2004. Spun de la bun început că, pe de o parte, ordonanța a avut justificarea sa atunci când a fost promovată și este justificat și acest raport de admitere al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Pe de altă parte, există un punct pe care vi-l spun de la bun început, și de asta o spun, că mă adresez în primul rând senatorilor juriști, un punct care este controversat. Mă refer la faptul că ordonanța propune ca funcțiile de conducere în sistemul Administrației Naționale a Penitenciarelor să fie ocupate exclusiv de personalul din sistemul Administrației Naționale a Penitenciarelor, altfel spus, ofițerii din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Și aș vrea să fac totuși câteva precizări, pentru că, uneori, am, recunosc, prostul obicei de a îmi aduce aminte că sunt și jurist și am fost și prim-vicepreședintele Comisiei juridice la Parlamentul European, deci cunosc și practica europeană în materie. ANP este o structură subordonată Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești și are ca principală atribuție punerea în executare a pedepselor penale, altfel spus, finalizarea muncii procurorului și judecătorului. Potrivit propunerii formulate în ordonanță, procurorii și judecătorii, magistrații nu pot avea acces la funcții de conducere în ANP, deși vorbim tocmai de persoanele cu cea mai înaltă calificare și specializare în ceea ce înseamnă dreptul penal, dreptul procesual penal și execuțional penal. Acum, eu pot înțelege interesele unor lideri de sindicat din sistemul Administrației Naționale a Penitenciarelor de a genera sau a determina aceste limitări la accesul în funcții de conducere, dar ținând cont, pe de o parte, de specificul activității și de ce înseamnă o anumită pregătire și calificare, pe de altă parte, ținând cont

de practica europeană în materie și de dreptul comparat, și eu mă refer în primul rând la „Sistemele de drept continental”, în primul rând cel francez, cu care noi suntem compatibili, acolo unde magistrații nu au o astfel de limitare, eu v-aș propune să reflectăm asupra acestui punct. Și mai este ceva. Pot să înțeleg, încă o dată, anumite interese de ordin sindical, contracte colective, dar nu pot să înțeleg și să accept limitarea competenței de legiferare, care aparține Parlamentului, și nu altor structuri. Acesta este motivul pentru care ridic această problemă.

Mulțumesc, domnule senator Corlățean. Domnul senator Daea.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

Intervenția mea este pe o chestiune formală, mizând pe coerență și claritatea actului juridic. În articolele supuse dezbaterii, să se treacă denumirea exactă a Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, dacă, sigur, Senatul nu hotărăște altfel, să se trimită la comisie și atunci comisia va face acest oficiu juridic necesar pentru claritate și rigoare juridică.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Sunt chestiuni materiale care pot fi corectate facil.

Îl invit pe domnul senator Greblă, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru un punct de vedere referitor la solicitarea domnului senator Corlățean.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Fără să dezvolt sau să repet ceea ce a spus domnul senator Corlățean, și noi apreciem că merită o privire mai atentă prevederea cu privire la limitarea accesului la funcții de conducere în sistemul penitenciar, cu atât mai mult cu cât majoritatea țărilor Uniunii Europene au sistemul de supraveghere și conducere prin intermediul magistraților. Sub acest aspect, las la latitudinea colegilor și sugerez ca proiectul de lege să fie retrimis la comisie. Vom participa și noi, chiar și în calitate de invitați, spunându-ne punctul de vedere, rămânând să fie această procedură rapidă, pentru a nu afecta acest proiect de lege cu trecerea timpului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnul senator Urban. Microfonul 2.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Și noi suntem de acord pentru retrimiterea la comisie a proiectului de lege în vederea unui raport, însă cerem să se deruleze totul într-o procedură de maximă urgență, ca să ne încadrăm în termenul în care trebuie să prezentăm raportul și acest proiect de lege să se întoarcă în dezbaterea plenului. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul președinte Filip.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului nu am luat în considerare acest aspect strict juridic. Sigur că el are la bază o serie întreagă de evenimente pe care nu vreau să vi le aduc aminte, din ultimul an, lucruri sensibile, care și eu sunt de acord că nu trebuie să influențeze un act legislativ pe care îl elaborăm în Senat.

De aceea, consider că propunerea de participare, cu un aviz chiar, a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări mi se pare bine-venită, comisia fiind, într-adevăr, în materia respectivă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

O rugăm pe doamna secretar Constantinovici ca și ministerul să fie implicat și prezent la această discuție din Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului în consultare cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moașă și a profesiei de asistent

medical, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România.

Din partea Guvernului, îl rog pe domnul secretar de stat Irimie să prezinte punctul de vedere al Executivului.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de act normativ transpune în totalitate prevederile Directivei 2005/36 CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale, statele membre având obligația să transpună și să se conformeze prevederilor acesteia.

Având în vedere obligațiile ce decurg pentru România în caz de nerespectare a prevederilor din directivă, Guvernul vă adresează rugămintea de a promova acest proiect de lege, cu amendamentele aprobate în comisie, pentru care mulțumesc doamnelor și domnilor senatori din Comisia pentru sănătate a Senatului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Comisia pentru sănătate.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

În ședințele din 27 ianuarie și 3 februarie 2009, membrii comisiei au luat în dezbatere actul normativ și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere cu amendamentele prevăzute în anexa la raport.

Amendamentele au fost depuse de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, de domnul senator Tudor Udriștoiu și de doamna senator Minerva Boitan.

Comisia pentru egalitate de șanse a emis aviz favorabil, fără amendamente, Consiliul Legislativ a avizat favorabil actul normativ.

Prezentul act normativ face parte din categoria legilor organice și Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

## **Domnul Iosif Secășan**

**:**

Este lege organică.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mă iertați. Există o discordanță între numărul senatorilor prezenți și cei care și-au exercitat votul. V-aș ruga să încercăm să fim siguri că toată lumea a votat și a fost atentă la îndemnul de vot. Am rugămintea să repetăm acest vot, ca să fim siguri că toți senatorii au putut să-și exercite dreptul de vot.

Vă rog să votăm proiectul de lege.

Cu 66 de voturi pentru și 3 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost respins.

Se pare că acesta este scorul.

În absența celor 69 de voturi necesare unei legi organice, proiectul de lege a fost respins.

Rog liderii de grupuri să invite doamnele și domnii senatori în sală. Dacă au alte activități în acest moment și sunt aproape de sala de plen, să-i invite în sală, pentru a avea numărul necesar de voturi pentru legile organice.

## **Domnul Petre Daea**

**:**

Procedură.

În continuare...

Pe procedură, domnule senator Daea?

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Îngăduiți-mi să fac o propunere: dacă plenul este de acord, ca să putem primi cu adevărat girul întregului corp al Senatului pentru actele organice, să facem dezbaterile, urmând ca, la o oră pe care o veți stabili dumneavoastră, să dăm votul pe legile organice, astfel încât să nu avem surpriza să cadă un act normativ care reglementează un domeniu atât de important. Din motive lesne de înțeles, spun eu, o parte din colegi nu au fost atenți la vot.

Vă mulțumesc.

Fac apel la liderii de grup, încă o dată, să încerce să mobilizeze „trupele” care se află în Senat și nu sunt prezente în plen.

Domnul lider Puiu Hașotti, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

S-a văzut indirect că și Grupul parlamentar al PNL a votat acest proiect de lege, care este necesar, corect, emis de fostul Guvern.

Pentru a ieși din această situație și în calitatea pe care o am vă propun, domnule președinte, să se facă un apel nominal. Cu siguranță colegii sunt aici, în 5 minute vom avea cvorum, să mergem mai departe să legiferăm, așa cum este prevăzut în program.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Chelaru.

## Domnule președinte,

În principiu, nu sunt împotriva propunerii făcute de domnul senator Hașotti, însă am o problemă: așa cum bine știți, sau cum ar trebui să știți, în paralel cu plenul se lucrează în comisii reunite pe proiecte de lege extrem de importante. Nu este firesc să lucrăm și în comisii, și în plen, și să nu putem trece proiectele de acte normative, unele extrem de importante.

De aceea, cred că va trebui să găsim a doua soluție, aceea de a solicita celor două comisii care lucrează, măcar în momentul în care se votează legile organice, să fie prezente în plen, apoi putem discuta alte lucruri.

Într-adevăr, comisiile noastre au un raport foarte urgent și lucrează în acest moment.

Doamna vicepreședinte Boagiu.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că soluția propusă de colegul nostru, domnul senator Daea, este bună, cu atât mai mult cu cât în acest moment va urma un proiect care vizează preluarea de acquis comunitar, deci nu suntem în fața unei bătălii care vizează interese politice ale grupurilor parlamentare, ci vizează armonizarea legislației României.

Luând în considerație și faptul că avem colegi ocupați în comisiile de specialitate – și știam de ieri acest lucru – cred că toți putem fi de acord ca votul pe legile organice să îl dăm la o oră pe care dumneavoastră o puteți propune.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Nu am fost în cvorum, în consecință votul să fie reluat.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu**

**:**

Da...

Cu sugestia făcută și de domnul Hașotti, doamna Boagiu ar mai vrea să adauge că...

Această lege să fie inclusă în lista legilor ce urmează a fi votate la ora stabilită de dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Vă

Iată ce înseamnă apelul la solidaritate!

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 164/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

## **Din sală**

**:**

Nu... Acesta este punctul 5.

Nu...

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Din partea Ministerului Finanțelor Publice, domnul secretar de stat Cosmin Coman.

## **Domnul Iuliu Cosmin Coman** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

La punctul 4 este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 222/2008 pentru modificarea art. 3[1] alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economicofinanciare la nivelul unor operatori economici și unele măsuri referitoare la remunerarea conducătorilor și adjuncților conducătorilor autorităților și instituțiilor publice centrale și locale.

Este o neconcordanță între titluri.

## Mă iertați, mă iertați!

La punctul 4 este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 222/2008 pentru modificarea art. 3[1] alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economicofinanciare la nivelul unor operatori economici și unele măsuri referitoare la remunerarea conducătorilor și adjuncților conducătorilor autorităților și instituțiilor publice centrale și locale.

Mă iertați!

Vă rog, domnule secretar de stat.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 222/2008 prevede obligativitatea ca remunerația lunară în cazul regiilor autonome, companiilor sau societăților naționale acordate prin contractul de mandat pentru directorii generali și directori să nu depășească indemnizația lunară acordată prin lege pentru funcția de secretar de stat.

De asemenea, în cazul regiilor autonome, societăților și companiilor de interes județean sau local, remunerația directorului general și a directorului nu poate depăși nivelul indemnizației lunare acordate prin lege pentru funcția de vicepreședinte al consiliului județean sau viceprimar general al municipiului București, respectiv indemnizația lunară acordată prin lege pentru funcția de viceprimar.

Față de cele prezentate, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ.

de directorii cărora li s-au limitat aceste venituri salariale, indemnizații, cum se cheamă în noua formă de lege.

Cred că ar fi absolut necesar să se facă acest lucru, pentru că s-ar putea să apară situații posibil conflictuale în structurile acestor instituții.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Sunt intervenții asupra acestui proiect? Domnule senator Rușanu, vă rog.

## Domnule președinte,

Grupul parlamentar al PNL va vota acest proiect de lege, însă cu câteva remarci pe care vreau să le fac.

În primul rând, față de ordonanța precedentă, care prevedea ca nivelul salarizării unui director de regie să fie la maximul unui nivel de retribuire a unui subsecretar de stat, actuala guvernare a ridicat acest nivel la secretar de stat.

În al doilea rând, pe fondul ordonanței, acolo se face o precizare în sensul că, la nivel județean, această salarizare să se refere la directorul unei regii, care să poată să meargă, la nivel județean, la salariul unui vicepreședinte de consiliu județean, iar la nivel de municipiu, la nivel local, la nivelul unui viceprimar de municipiu. Este o mare eroare. Sunt funcții și regii autonome la nivel local, la nivel de municipiu, care sunt mult mai importante și mult mai complexe decât la nivel județean, iar salarizarea directorului este mult mai mică decât la ceilalți.

Ca să fiu concret, am să vă spun că la Brașov, la CET Brașov, care este în subordinea Primăriei Municipiului Brașov, directorul CET-ului trebuie să fie salarizat la nivelul viceprimarului municipiului Brașov, ceea ce înseamnă vreo 26 de milioane de lei. O funcție extrem de complexă, ținând cont de amploarea CET-ului la Brașov.

În același timp, nivelul de salarizare al unei regii județene, care este de importanță mult mai mică și de complexitate mult mai redusă, se face la nivelul vicepreședintelui consiliului județean, care este la circa 38 de milioane de lei.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a discutat, a analizat și a dat un raport favorabil pentru acest proiect de lege. Are, de asemenea, aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și a Comisiei economice, industrie și servicii.

În urma discuțiilor însă, într-adevăr, au fost două runde de discuții, două întâlniri cu reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice. A rezultat necesitatea ca și pe verticala structurilor organizatorice și a organigramelor instituțiilor publice, ai căror directori vor avea aceste salarii limitate, să se lucreze la grilele de salarii, pentru că altfel vor apărea discrepanțe între cei care sunt pe nivelul doi sau pe nivelul trei de decizie față

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În completarea a ceea ce a spus domnul președinte al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, aș vrea să întreb concret dacă există situații în care remunerația funcționarilor, a salariaților dintr-o regie autonomă sau societate comercială aparținând statului depășește cu mult remunerația stabilită prin această ordonanță de urgență și, dacă este așa, când dorește Guvernul să reglementeze această situație.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, n-aș putea să vă răspund acum, dar, cu siguranță, odată cu adoptarea prin lege a acestei ordonanțe, toate reglementările vor fi puse în aplicare, implicit salarizarea directorilor societăților sau companiilor naționale.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Vă supun...

**Domnul Frunda György**

**:**

Nu s-a răspuns la întrebare.

Domnul senator Cseke, o revenire.

Poate n-am fost destul de explicit. M-am referit la situația personalului, a salariaților din aceste regii autonome, care, în multe cazuri, au remunerații mult mai mari decât ceea ce s-a stabilit în ordonanță pentru directori.

Când se dorește reglementarea acestei situații, pentru că, evident, e incorect.

Cred că este vorba și de cunoscuta dezbatere cu privire la legea salarizării unice, care a făcut obiectul unor dezbateri și în legislatura trecută.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnule președinte, aveți perfectă dreptate.

Va exista această propunere de lege care va reglementa toate aceste situații, iar în ceea ce înseamnă ierarhizarea pe verticală, susținută și de domnul președinte al comisiei, domnul senator Petru Filip, acest lucru poate fi făcut doar în măsura în care, în cazul contractelor colective de muncă, se negociază asemenea prevederi.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Cred că punctul a fost marcat. Este vorba de nevoia de o mai mare coerență la nivelul de salarizare, dar cred că pentru această ordonanță lucrurile sunt suficient de clare.

Raportul comisiei fiind unul favorabil, fără amendamente, vă

Vreau să vă reamintesc că suntem, în acest moment, 106 senatori în plen, de aceea v-aș ruga, la momentul votului, să existe mai multă atenție, pentru a vă putea exercita votul și a putea comunica colegiilor uninominale pe care le reprezentați prezența dumneavoastră la plen.

Conform propunerii făcute și aprobate de plen, dezbatem acum punctul 7 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici.

Din partea Guvernului, domnule secretar de stat, vă rog.

## Mulțumesc.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2008 completează prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, în sensul prevederii posibilității ca

directorul general sau directorul să beneficieze prin contractul de mandat de concediul de odihnă și indemnizația aferentă, de diurnă și cheltuieli de delegare în interesul serviciului, de concediu medical și, de asemenea, stabilește foarte clar că remunerația lunară a directorului general sau a directorului, stabilită prin contractul de mandat, este unica formă de recompensare în bani a activității depuse de persoana respectivă.

În plus față de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2008, este prevăzută posibilitatea ca la finele exercițiului financiar, în cazul îndeplinirii criteriilor de performanță stabilite prin contractul de mandat, conducătorii operatorilor economici să recupereze sumele reținute lunar, în condițiile alin. (1) al art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2008.

Acestea sunt principalele modificări și, față de acestea, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, prezentul act normativ.

Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Bota.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dezbătut proiectul și a adoptat un raport de admitere.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Menționez că din partea Comisiei economice, industrii și servicii și a Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială avizele au fost negative.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Înțeleg că raportul este favorabil, fără amendamente. Sunt intervenții asupra acestui proiect?

Nu sunt.

Domnule senator Daea, vă rog.

## Domnule președinte, ca să nu greșim...

În materialul prezentat sunt și amendamente admise. Cred că trebuie supuse la vot și amendamentele admise la actul normativ precedent, deci raportul cu amendamentele admise.

A fost fără amendamente raportul.

Sunt amendamente admise.

Asta a spus Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Asta a fost ceea ce a spus domnul senator Bota.

Da... Cred că ar trebui să facă o clarificare domnul președinte al comisiei.

Este un raport de admitere, fără amendamente. A fost o rocadă, domnule senator Daea. Am vorbit de punctul 7 din ordinea de zi.

Deci, după punctul 4, conform propunerii domnului senator Cseke, am discutat, pentru coerență, punctul 7, unde a existat un raport favorabil, fără amendamente. Ca atare, am votat raportul și proiectul de lege.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2008, da? Are amendamente sau nu? Are amendamente.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2008. Am discutat punctul 7.

Da, da. Are amendamente, domnule președinte.

Domnule senator Bota, vă rog.

## **Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:**

În raportul comisiei nu sunt trecute amendamentele. În material există amendamente. De aceea am citit exact cum era raportul.

Vă rog, domnule senator.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Noi am avut două rapoarte la acest proiect de lege: un raport redactat în 18 februarie 2009, care era cu amendamente, după aceea comisia a revenit cu acest raport din data de 3 martie 2009, un raport adoptat fără amendamente. Este ceea ce am discutat în acest moment și am votat.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Deci comisia de specialitate a retras primul raport cu amendamente. Prezentul raport, fără amendamente, înlocuiește raportul nr. 222 din 18 februarie 2009, așa cum a menționat domnul senator. Deci ceea ce a fost prezentat plenului este noul raport, fără amendamente, ceea ce explică și observația domnului senator Daea.

Deci votul este valabil. Este un raport fără amendamente și votul dumneavoastră a aprobat atât raportul, cât și proiectul de lege de la punctul 7, pe care Senatul l-a adoptat.

Vă rog.

## Domnule președinte,

Suntem puși în fața unei situații extrem de nelalocul ei. Sigur, acest raport a fost pus astăzi la casete, am înțeles. Eu nu mă duc astăzi să-mi iau materialele de la casetă. Eu le iau cu trei zile înainte, cu cinci zile, cu șapte, cu nouă, să mă

pregătesc pentru plen. Eu am, într-adevăr, și un raport, vechiul raport, cu două amendamente. Nu puteam să trec astăzi pe la casetă, să cred că acolo există un raport pentru mine. Comisia, când înlocuiește pe ultima sută de metri, măcar să ia toate măsurile ca toți senatorii să intre în posesia acestor rapoarte.

Aveți dreptate și rog ca, atunci când apar situații ca aceea pe care am înregistrat-o astăzi, să se ia măsuri din partea comisiei și a staffului, pentru ca toți senatorii să fie informați în timp util, înaintea ședinței de plen.

Votul este un vot exprimat și proiectul de lege a fost aprobat.

Revenim la punctul 5 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 164/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Îl putem dezbate acum și să dăm votul la ora 12.00.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Dan Cârlan.

## **Domnul Dan Cârlan** _– secretar de stat în Ministerul Mediului_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 164/2008 asigură transpunerea corectă a două directive europene, cea privind evaluarea impactului asupra mediului a proiectelor publice sau private, respectiv conservarea habitatelor naturale, a faunei și florei sălbatice. Totodată, ordonanța asigură corelarea legislației de mediu cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind ariile naturale protejate.

Situația de urgență care justifică adoptarea acestor prevederi prin ordonanță de urgență este dată de existența scrisorilor de atenționare primite din partea Comisiei Europene.

Suntem de acord cu raportul, așa cum a fost adoptat în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, inclusiv cu amendamentele admise.

Punctul de vedere al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, vă rog, domnule președinte.

## Da.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a analizat în câteva rânduri de dezbateri acest raport. În data de 24 februarie a dat raport de admitere, cu patru amendamente. Amendamentele sunt propuse de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, pe de o parte, iar, pe de altă parte, un amendament a fost propus de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, amendament pe care l-am luat în considerare și l-am acceptat. Acesta este legat de tipul de insolvență pe care o firmă, care acționează în această zonă a acestui act legislativ, poate sau nu să-și desfășoare activitatea. Celelalte amendamente propuse de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale se refereau, în principal, la modul de gestionare a produselor modificate genetic, obținute din ariile protejate și, de asemenea, un amendament se referea la modul în care Ministerul Mediului dă avize în condițiile în care cotele de vânătoare din zonele protejate până acum nu aveau avize decât din partea ministerului de specialitate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Vă rog, doamna senator Boagiu.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea este legată chiar de prezentarea pe care a făcut-o domnul secretar de stat vizavi de importanța acestui proiect de lege și vreau să atrag atenția în plenul Senatului că, de cele mai multe ori, atunci când este vorba despre preluarea legislației europene, o preluăm la limită.

Domnul secretar de stat ne spunea că a venit o serie de scrisori de la Comisia Europeană, prin care se solicita armonizarea legislației românești cu legislația europeană.

De nenumărate ori am fost puși în fața procedurii de infringement sau a amenințării declanșării procedurii de infringement din cauza acestor întârzieri.

Cred că nu este cazul, ținând seama că avem și un calendar de preluare a acquis-ului comunitar restant, nu este cazul să ne aflăm în permanență în fața unor astfel de situații. Este un subiect pe care trebuie să-l discutăm în Biroul permanent, dar propunerea mea este ca acolo să luăm o decizie, care să fie aplicată ulterior, de a cere tuturor ministerelor, inclusiv Departamentului pentru Afaceri Europene, care știe despre acest calendar, ca toate proiectele să fie transmise în regim de urgență și, acolo unde ministerele nu fac față, putem da o mână de ajutor. Unii dintre noi chiar sunt specialiști în această zonă și putem să ajutăm la îmbunătățirea imaginii țării în ceea ce privește preluarea acquis-ului comunitar.

Vă mulțumesc, doamna senator. Reținem această sugestie.

Rog colegii care pregătesc ședința de Birou permanent ca la prima întâlnire să dezbatem problema aprobării proiectelor de lege care pun în aplicare în dreptul intern directivele europene care, după cum știți, se aplică în mod automat în dreptul național.

Vă rog, domnule senator Frâncu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota pentru raportul comisiei, dar avem o mare rugăminte la reprezentantul ministerului, și anume să acorde o atenție deosebită normelor metodologice.

Noi avem o situație specială față de ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană, în sensul că foarte multe parcuri naționale din România au fost trase peste sate. Practic, există sate de câteva sute de ani, și acolo s-au extins parcurile naționale. Nu mai vorbesc de autorizațiile de construcție, unde este o întreagă nebunie, dar ca să poți duce acolo o turmă de oi să pască, pe terenul tău, în sat, trebuie să iei un aviz de la Consiliul științific.

De asemenea, dacă vrei să tunzi iarba, îți trebuie acest aviz. Foarte mare atenție la stabilirea acestor norme metodologice, pentru că ajungem la niște situații absolut aberante.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Cred că această solicitare către ministerul de resort este ca, atunci când ministerul va discuta normele metodologice, să existe o informare a comisiei de specialitate, pentru a putea să fim convinși că aceste probleme, care sunt reale, pot fi luate în considerare și putem să protejăm și mediul, dar și interesele cetățenilor care sunt în sfera de acțiune sau de operare a unor astfel de zone.

Vă rog, domnule secretar de stat Dan Cârlan, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

M-am consultat cu colegul secretar de stat de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale pentru acea eroare materială și noi considerăm că acesta este termenul folosit: „recoltarea speciilor de faună” – acesta este termenul de specialitate și credem că este corect să fie păstrat ca atare.

Rog să se noteze în stenogramă că Guvernul consideră că textul inițial este cel corect din punct de vedere al formulării de specialitate.

Cu aceasta, dezbaterile s-au încheiat. Votul va fi dat la ora 12.00, fiind vorba de un proiect de lege organică.

Considerăm bine-venită adoptarea acestui act normativ. Grupul parlamentar al PNL va vota favorabil. Totuși am o observație. La punctul 4 din raport, la art. 53 alin. (2), deci 2[1] introdus spune: „Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), activitățile de recoltare sau capturare a exemplarelor din speciile de faună”, propun..., pentru că eu consider că este o eroare materială: „activitățile de recoltare” sau capturare? Se înțelege că este recoltarea unor specii de faună.

## Vă mulțumesc.

Am luat notă de această observație și rog să verificăm dacă, din punct de vedere al corectării unei erori materiale, acest lucru poate fi făcut în textul de lege.

Doamna senator Olguța Vasilescu.

## Domnule președinte,

Lucrările comisiilor comune s-au încheiat și poate putem relua, ca să terminăm astăzi.

Decizia a fost luată pentru votul final pe legile organice la ora 12.00, deci putem proceda conform votului plenului.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 154/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice și a Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic, nr. 407/2006.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Dan Cârlan.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și în acest caz, prin ordonanța de urgență se asigură preluarea corectă, completă, transpunerea celor două directive europene – Directiva „Păsări” și Directiva „Habitate”. Și în acest caz, situația de urgență este generată de scrisorile de notificare primite de la Comisia Europeană.

Suntem de acord cu raportul comisiei de specialitate, așa cum a fost adoptat, inclusiv cu amendamentele admise.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Domnule președinte, vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dat un raport de admitere, cu 7 amendamente.

De asemenea, vreau să vă spun că au fost discuții destul de lungi, dar, cred eu, productive, motiv pentru care au apărut aceste șapte amendamente și, într-adevăr, fiind o legislație de mediu preluată din acquis-ul comunitar, evident că ea trebuia adaptată sistemului românesc.

Din păcate, în multe cazuri, avem tendința să luăm _mot à mot_ toate aceste directive europene, ceea ce, sigur, pare că, de multe ori, suntem mai catolici decât Papa.

De aceea, am încercat să luăm, aproape... Au fost și multe propuneri de amendamente din partea unor instituții interesate și din partea unor domni senatori, cărora le mulțumesc. Le-am discutat și le-am rediscutat, inclusiv pe textul directivei europene, pentru a vedea dacă, într-adevăr, sunt sau nu în concordanță sau dacă noi nu forțăm nota ca să punem mai mult decât directiva europeană.

Am dat aviz favorabil. Sigur, discuțiile au fost legate de importanța economică a ariilor protejate și de până unde se poate duce activitatea economică în vecinătatea sau în interiorul ariilor protejate.

De aceea cred că acest subiect va mai conferi posibilitatea noastră și a celor interesați să discute pe marginea acestui subiect.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt intervenții? Vă rog, domnule senator Belacurencu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să motivez, într-un fel, pe scurt, amendamentul pe care l-am propus la unul dintre articolele acestei legi.

Este vorba de eliminarea unui paragraf de la art. 28 alin. (1) care spune: „Pentru protejarea și conservarea păsărilor sălbatice, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise activități în afara ariilor naturale protejate, care ar produce poluarea sau deteriorarea habitatelor”.

După o discuție și cu reprezentanții Ministerului Mediului, cărora le mulțumesc pentru buna cooperare, am apreciat că este o prevedere excesivă la acest articol, având în vedere că Directiva „Păsări”, în art. 4 alin. (2), vorbește, într-adevăr, că statele membre iau măsuri similare pentru speciile

migratoare care apar în mod regulat, dar această recomandare se referă, în special, la zonele umede de interes internațional. România deține o astfel de zonă, este vorba de Delta Dunării, care este declarată ca Rezervație a „Biosferei”, însă această zonă beneficiază de o lege specială, Legea nr. 82/1993, care și prin practica de până acum a demonstrat că este o lege bună și rezolvă inclusiv această observație, această problemă din Directiva „Păsări” a Comisiei Europene.

Mai mult decât atât, stimați colegi, dacă observați că la art. 31, care se propune a fi amendat, la alin. (3) se spune: „Protecția și conservarea habitatelor naturale terestre și acvatice de interes național, precum și a speciilor protejate de plante și animale sălbatice, se fac prin declararea de arii naturale protejate de interes național sau prin aplicarea de măsuri de protecție în afara ariilor naturale protejate”.

Am insistat să eliminăm acest paragraf pentru că el nici nu precizează până la ce distanță de granița ariei protejate se poate aplica o restricție.

Aș vrea să-mi permiteți ca, în două fraze, să vă spun că și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, care este modificată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 154/2008, pe care o dezbatem noi astăzi, a avut destule scăpări, în sensul că autoritățile locale sunt efectiv excluse din procedura de declarare a unei zone naturale protejate. Aici, și din cauza grabei – mă rog, de care a beneficiat Ministerul Mediului – celor care au inițiat astfel de documente, nu s-a făcut o fundamentare științifică pe fiecare propunere, mai mult decât atât, nu s-au informat autoritățile locale și nu s-a discutat cu cei interesați de aceste inițiative.

## Vă mulțumesc.

Este evident faptul că acest tip de reglementări stricte creează, din punctul de vedere al activităților economice propriu-zise, anumite dificultăți, dar, în acest moment, suntem în fața unor amendamente care au fost aprobate.

Evident, suntem prima Cameră sesizată, iar la Camera Deputaților, în mod cert, acest subiect va fi reluat.

În același timp, ceea ce a spus doamna senator Boagiu este perfect adevărat, avem obligații de transpunere în dreptul intern a directivelor Comisiei Europene și aici, evident, sunt chestiuni care nu sunt negociabile. Sigur, trebuie adaptate specificului local, dar fără a pierde sensul directivei europene care se aplică de drept, inclusiv în dreptul național românesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, votul pe acest raport și pe proiectul de lege îl vom da la ora 12.00, conform deciziei noastre anterioare.

În continuare, punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 227/2008 pentru modificarea art. 12 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Din partea Guvernului are cuvântul domnul secretar de stat Cristian Anton Irimie. ## **Domnul Cristian Anton Irimie** – _secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 227/2008 privind modificarea art. 12 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății are ca obiect de reglementare reorganizarea autorităților de sănătate publică județene și a municipiului București în direcții de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București.

Această reorganizare a vizat gestionarea eficientă a resurselor umane și financiare în domeniul sănătății publice, asigurarea derulării programelor privind infrastructura în domeniul sanitar, îndeplinirea obiectivelor asumate în cadrul Programului național de reforme, derularea obiectivelor asumate în Programul de guvernare 2009–2012 cu privire la procesul de descentralizare a sistemului de sănătate publică.

Având în vedere cele prezentate, vă adresez rugămintea de a adopta Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 227/2008 pentru modificarea art. 12 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Și noi vă mulțumim.

Domnule președinte al comisiei, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a analizat argumentele aduse de reprezentantul Ministerului Sănătății și, în data de 17 februarie 2009, a adoptat raport favorabil, fără niciun amendament, considerând că proiectul de lege ține cont de principiile descentralizării, inclusiv în ceea ce privește Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății din România.

Proiectul de lege are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Intervenții?

Domnul senator Paul Ichim, apoi domnul senator Frunda György.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Acum, eu mă aflu în postura de observator al legislației – până acum am fost observator al aplicării legislației la nivel local, acum sunt observator – și sper să și contribui cu ceva la întocmirea unor legi.

Vreau să vă spun că este o diferență între sistemul în care se produce legea și cum se aplică legea. De câte ori am găsit: „reorganizare instituțională”, „gestionare eficientă”, „reformă asumată în context european”, „neadoptarea de măsuri imediate duce la dificultăți în funcționarea unităților”, „situație extraordinară”, „neadoptarea de măsuri imediate determină consecințe negative”, întotdeauna m-am uitat ce propune ordonanța. Și, iată, ordonanța, paradoxal, la art. 12, prevede în felul următor: „Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București sunt servicii publice deconcentrate cu personalitate juridică, reprezentând autoritatea de sănătate publică la nivel local”.

Deci, până una-alta, ordonanța devine o ordonanță de sintagmă unde expresia: „autoritățile de sănătate publică județene și a municipiului București” se înlocuiește cu expresia „direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București”.

La expunerea de motive, dacă o urmăriți, impact asupra mediului de afaceri nu există, macroeconomic, nu există, la impactul social, spațiu liber, ceea ce înseamnă că, evident, va avea consecințe: reducerea personalului.

Și, acum, să vă spun ce înseamnă „cum se aplică legea la nivel local”.

Generalitatea ordonanței de sintagmă a apărut în 2001. În momentul în care a apărut această ordonanță, noi am schimbat imediat directorii, că... au trebuit schimbați. La vremea respectivă funcționa și o lege în care apărea categoria funcționarilor publici. Cum s-a schimbat direcția, s-a schimbat și organigrama, iar noii directori au făcut atât de bine încât au dat afară și funcționarii publici, că a trebuit reorganizare. Majoritatea funcționarilor publici, necunoscând bine legea, nu s-a adresat justiției și mulți, scârbiți, au și renunțat.

În 2005, iar reorganizare, au numit-o „autoritate de sănătate publică”, numai că, la vremea respectivă, s-a constatat că numărul specialiștilor în domeniu este mai mic și, atunci, în majoritatea locurilor a existat bun-simț și s-a schimbat funcția de adjunct cu prima funcție, prima funcție devenind a doua funcție.

## Vă mulțumesc.

Domnule senator Frunda György, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Colegul antevorbitor, domnul senator Paul Ichim, are dreptate. Cu o singură precizare: nu este vorba despre o ordonanță de modificare a sintagmei, este vorba despre o ordonanță de urgență cu consecințe politice. Noul Guvern nu a găsit o soluție mai bună, pentru a da afară directori ai autorităților de sănătate județene și a Capitalei, decât să transforme autoritatea de sănătate în direcție. Revine la denumirea pe care o avea înainte de 2005.

Prin aceasta lipsește pe directorii autorităților de sănătate de dreptul lor, câștigat prin concurs. Nu prin numire politică! Cei care au redactat ordonanța s-au gândit că acești directori nu vor avea posibilitatea să câștige în instanță. Este greșit!

Autoritățile de sănătate sunt urmașii juridici, succesorii juridici, ai direcțiilor anterioare. Drepturile și obligațiile pe care instituțiile descentralizate le aveau la nivel județean sau local, sunt preluate, în continuare, de noile autorități. Ei trebuie să preia instituția cu toate drepturile, cu toate obligațiile și cu tot personalul pe care îl are. Nu pot să spună că se desființează o instituție, apare altă instituție, iar ei pot pune „pe liber” oameni care nu sunt pe gustul lor politic. Eu sunt convins că acești oameni au dreptul și trebuie să se adreseze instanțelor de judecată, sunt convins că marea lor majoritate va câștiga și știu că statul român va plăti acestor oameni despăgubiri reale, efective, despăgubiri morale și va trebui, la sfârșitul judecății, să-i repună în post, în funcție.

Totuși, ce este de făcut? Pentru că trebuie să recunoaștem că asta este o boală a partidelor politice parlamentare românești: când câștigă alegerile, un partid găsește o șmecherie avocățească și crede că rezolvă problema. Ne îmbătăm cu apă rece! Nu e corect! Nu e deontologic! Nu este onest! Nu este moral! Și, totuși, trebuie să rezolvăm problema.

De aceea, fac un apel, domnule președinte, către puterea care are 73% în Parlament: domnilor colegi, aveți curajul și spuneți că în țara asta există „X” posturi care vin și pleacă cu schimbarea puterii!

Statele Unite ale Americii spun că la schimbarea președintelui, dacă este din alt partid politic, pleacă 3.500 de oameni – fix 3.500. Nici 3.499, nici 3.501. 3500. Dar, se face întemeiat și cu morală: oamenii aceia știu din noiembrie că în februarie viitor trebuie să plece, are loc o predare-preluare a funcției, a inventarului și a problemelor în mod civilizat, normal și viața merge înainte.

Mulțumesc foarte mult.

Doamna senator Lia Olguța Vasilescu, aveți cuvântul

## **Doamna Lia Olguța Vasilescu:**

## Stimați colegi,

Mărturisesc că domnul senator Frunda György este un avocat extraordinar de bun și „mi-au dat lacrimile” în aceste momente în care a vorbit atât de mult despre europenism și despre ce face actuala guvernare. Mă gândesc chiar să-l angajez într-un eventual proces, pentru că este un avocat foarte bun. Nu știu dacă îmi va permite...

## **Domnul Ioan Chelaru**

**:**

Dacă vă permiteți!

## **Doamna Lia Olguța Vasilescu:**

## Exact!

Vă mulțumesc, domnule senator Ioan Chelaru. Vă cunoașteți din branșă, sigur.

Și eu fac apel pentru înfrângerea ipocriziei și pentru europenism, dar, haideți să nu uităm un lucru: aceste direcții se numeau „direcții de sănătate” până în anul 2005, când a venit un guvern, din care a făcut parte și UDMR-ul domnului senator Frunda, care le-a schimbat denumirea în „autorități”. Acum, ne întoarcem la vechea denumire.

Până la urmă, noi, PSD-ul, suntem constanți. Ce este așa de greu de înțeles?

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Domnul senator Secășan.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Solicit drept la replică, domnule președinte.

Nu, nu, nu! Vine și dreptul la replică și vine și legea pentru înlăturarea ipocriziei.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cred că, dincolo de consecințele ce pot surveni prin scoaterea la concurs a posturilor de director și director adjunct din noua organigramă, totuși, modificările impuse de acest proiect de lege merită și un comentariu pozitiv.

Denumirea corectă a instituției este cea de „direcție”, în corelație cu structura sa, dar și cu legislația în vigoare, cu referire în special la Legea privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Denumirea anterioară, de „autoritate”, este un atribut al scopului și funcționalității acestei instituții care, în mod nefiresc, a devenit substantiv și a fost transformat în denumire a instituției.

Am identificat patru modificări importante, să le spunem morfo-funcționale, din care comentez două care sunt, în fapt, acțiuni de descentralizare și dispariție a dublei subordonări. În primul rând, transformarea inspecției sanitare de stat în direcție de control și trecerea acesteia în subordinea directorului executiv al DSP-ului.

În situația anterioară, inspecția sanitară de stat era subordonată structurii omoloage din cadrul Ministerului Sănătății, în plan local având doar subordonare administrativă, și nu funcțională și metodologică. Absența subordonării locale crea, pe de o parte, un centru de putere secundar și paralel cu cel exercitat de șeful instituției și, pe de altă parte, crea serioase dificultăți în realizarea unui plan de control conceput local. Modificarea era imperios necesară.

A doua modificare, cred eu, importantă este desființarea serviciului județean de programe de sănătate ca structură individuală și cu dublă subordonare: locală, față de directorul executiv, și centrală, față de Agenția Națională de Programe.

Îl regăsim acum în serviciile de supraveghere epidemiologică și, respectiv, în serviciul de programe pentru boli netransmisibile. Modificarea permite o mai bună conlucrare cu celelalte structuri funcționale și cu specialiștii acestora în cadrul Direcției de supraveghere epidemiologică și de sănătate publică. Dispare dubla subordonare creatoare de confuzii.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Cristian Rădulescu.

## Stimați colegi,

Este clar că Statele Unite ale Americii sunt un stat care, deși mare, suferă de resurse umane – doar 3.500 de specialiști. Păi, la noi se schimbă 15.000 de specialiști la fiecare patru ani de zile!

Dincolo de această chestiune, ce spune domnul senator Frunda? Ne previne că s-ar putea întâmpla un fenomen grav. Dacă acesta se va întâmpla, el este un fenomen grav și fără precedent: schimbarea pe baze politice a competenților unora cu competenții altora. Așa ceva nu s-a mai întâmplat în România. Nu știu unde vom ajunge în felul acesta. Chiar cred că trebuie sesizate forurile europene că, în România, începând din aceste zile, încolțește un asemenea fenomen.

Eu țin minte că „mugurii” acestei politizări au început în mandatul 1992-1996, au fost duși într-o etapă superioară în mandatul 1996-2000, s-a continuat în mandatul următor și, la un moment dat, s-a zis că „așa nu se mai poate continua și nu se poate merge mai departe”. Ba, uite că se poate, iar asta îmi aduce aminte de o replică a unui prim-ministru care afirma că „În România nu mai este nimic de furat!”. Ba, uite că a mai fost și de furat și nu mai inventăm tot timpul apa caldă și, de fapt, nimic nu este nou sub soare.

Revenind într-un registru totuși corect, fiindcă, până acum, a fost doar o metaforă și ne-am referit la fenomene care, de fapt, nici nu există, ceea ce știm, în momentul de față, este că se vine cu o ordonanță care presupune că se va schimba organigrama. Regulamentul nu se poate schimba prin ordonanță, nu putem să-l punem într-o ordonanță. Acesta va veni după aceea. Sunt convins că schimbarea aceasta se va face pe motive de îmbunătățire a activității manageriale. Deocamdată, eu asta presupun.

Ceea ce este incert este că vor fi schimbați unii cu alții pe criterii politice, dar ceea ce este sigur este că avem în urmă un parcurs evident, pe multe mandate, în care, într-adevăr, unii au fost schimbați cu alții. Asta este ceea ce știu cu

siguranță, până în acest moment, și nu știu dacă se vor adeveri celelalte prezumții referitoare la schimbare, de acum încolo, pe baza acestei ordonanțe.

Eu aștept de la această ordonanță numai o schimbare în bine a managementului sanitar.

Mulțumesc. Dreptul la replică.

Al meu presupun, domnule președinte, da?

La adresa doamnei senator Olguța Vasilescu.

## **Domnul Frunda György:**

## Vă mulțumesc.

Vreau să-i mulțumesc doamnei senator pentru _laudatio._ Și, pentru cuvintele frumoase, o să negociem un onorariu care să fie convenabil ambelor părți, cu prestări reciproce, pentru că informarea avocatului trebuie să fie exactă și completă, ca să-și poată apăra clientul.

În ceea ce privește esența problemei, domnule președinte, vreau să fac o precizare, mi-au atras atenția colegii: cei 80% care au cerut menținerea în funcție a directorului Direcției Apele Române de la Târgu-Mureș au fost de naționalitate română, nu maghiară, directorul fiind de naționalitate maghiară.

Dar din spusele onoratului senator Cristian Rădulescu – ca să-i dau și Domniei Sale posibilitatea unui drept la replică –, am înțeles acum care este esența acestei ordonanțe: mai este ceva de furat!

Mersi.

Mulțumesc. Domnul senator Ion Vasile.

Domnule președinte, asist, de foarte mulți ani, în Senatul României, la acest joc pe care cred că și presa l-a sesizat și l-a aprofundat.

Eu vreau să vă povestesc despre un episod, apropo de modelul francez pe care noi ni l-am însușit în administrația publică: eram la Strasbourg, vorbeam despre depolitizarea funcției de prefect și, la un moment dat, într-o discuție cu un subprefect, membru al Corpului prefectoral, l-am întrebat de unde provine o persoană, un prefect de regiune pe care îl cunoscusem. Domnia Sa îmi răspunde că acest prefect a fost numit de Jacques Chirac, în condițiile în care fostul prefect, numit de Lionel Jospin, și-a făcut bagajele și a plecat.

Deci, stimați colegi, ideea de depolitizare este o poveste pe care cred că, în cele din urmă, trebuie să o tranșăm, pentru că începem să ne mințim singuri.

Există administrații occidentale, în democrații consolidate, unde nu-și fac niciun fel de probleme: la 12 fără 5, în ziua fixată, unii își iau geanta și pleacă, alții intră și preiau activitatea.

Cum credeți dumneavoastră că cineva...

Încerc să împrumut din formulările domnului senator, apropo de doamna senator...

Îmi spunea cineva, un hâtru, că „dragoste cu scula altuia nu poți să faci”.

Mulțumesc foarte mult.

Eu v-aș ruga să încercăm să ținem discuția în zona proiectului de lege pe care îl abordăm astăzi.

Cred că acesta o să fie un subiect de dezbatere săptămâna viitoare pe un proiect de lege care încearcă să clarifice nivelul până la care se merge cu numirile politice și nivelul la care funcția publică are continuitate în statul român. Este o lege necesară și cred că avem obligația, cu toții, să rupem acest ciclu prelungit de politizare și suprapolitizare.

Mai bine mai transparent și mai clar, decât să continuăm să spunem că este bine atunci când suntem la putere și, când trecem în opoziție, să spunem că oamenii noștri cei mai competenți sunt sprijiniți de sindicate și de oameni plini de abnegație care le descoperă virtuțile în momentul în care trebuie să fie schimbați.

Domnule senator Diaconu, vă rog, microfonul 1.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ce mă liniștește, ca privitor în Parlamentul României, este că și Mihai Viteazul făcea la fel, cu aceleași consecințe.

Ar fi foarte bine ca, într-adevăr, cum spune domnul președinte, să ajungem la capătul acestui gen de practici. Până la urmă, efectul pe termen lung mi se pare benefic, pentru că, automat, după un caz sau două, acești „competenți” puși de un guvern și scoși de alți „competenți” ai următorului guvern vor înțelege totuși că este cazul să treacă în alte spații, să treacă la „privat”, în zone productive și așa mai departe, unde să-și dovedească cu adevărat incompe..., pardon, competența și atunci, din fericire, bugetul țării va crește, competenții vor trece la treabă și vor înțelege, pe termen lung, chiar scurt și mediu, că nu este cazul să rămână în zona bugetară.

Mersi.

Doamna senator Boagiu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că, în ceea ce privește dezbaterea acestui proiect de lege, am deviat un pic de la subiect. Subiectul era continuarea procesului de descentralizare. Ba, mai mult decât atât, am putea spune, în ceea ce privește Ministerul Sănătății – apropierea acestuia de definitivarea procesului de descentralizare în domeniul sănătății.

Apreciez toate celelalte dezbateri care anticipează, cumva, niște discuții ce vor avea loc în perioada următoare, dar cred că atât PD-L, care a susținut dintotdeauna descentralizarea, cât și PSD, care a susținut-o, cât și PNL, care ne-a fost aliat și „mai puțin aliat”, după ce ne-au scos de la guvernare, sau UDMR, care ne-au fost aliați și, după aceea, au rămas „aliați cu ceilalți”, au susținut descentralizarea. Trebuie să-și aducă aminte că aceste procese nu sunt doar cele pe care le enunțăm, ci și cele pe care le susținem și, dacă le susținem, le susținem și când suntem la putere, și când suntem în opoziție.

Scopul descentralizării este chiar cel pe care domnul secretar de stat l-a prezentat puțin mai devreme. Nu discutăm despre cine conduce instituțiile. Dacă ajungem la conducere, putem spune sec: „Aceia ne reprezintă ca partide politice, prin urmare, succesul sau insuccesul activității politice este cel pe care îl generează reprezentanții noștri”.

Dar, mergând către cetățean, pentru că nu am auzit pe nimeni vorbind despre cetățean astăzi, cred că acest proces aduce foarte multe beneficii, și oprirea luării deciziilor la nivel central, a distribuirii banilor de la nivel central, a eficientizării folosirii banilor, a accelerării punerii în practică a proiectelor, a accelerării punerii în practică a angajamentelor noastre, inclusiv cele europene, respectiv prevederile „Strategiei Lisabona”, sunt obiective serioase care pot fi dezbătute în această aulă, fără a politiza excesiv de mult. Aștept cu nerăbdare să discutăm și despre descentralizare sau finalizarea procesului în toate celelalte domenii, descentralizări susținute de noi, toți cei prezenți în această sală, ca reprezentanți ai partidelor din care facem parte. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Cu aceasta încheiem dezbaterea asupra acestui proiect de lege care are caracter de lege organică și care va fi votat în plenul Senatului la ora 12.00, împreună cu celelalte legi din acest pachet.

În continuare, punctul 9 din ordinea de zi: Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 229/2008 privind măsuri pentru reducerea unor cheltuieli la nivelul administrației publice.

Domnul secretar de stat Cosmin Coman, din partea Guvernului.

Vă rog.

## Mulțumesc.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 229/2008 urmărește reducerea numărului de funcții de conducere din cadrul autorităților și instituțiilor publice. Concret, numărul de funcții publice de conducere a fost limitat de la maximum 15% la maximum 12% din numărul total al funcțiilor publice existente în cadrul fiecărei autorități și instituții publice, inclusiv din aparatul propriu al ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și al instituțiilor publice subordonate acestora.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Finanțelor Publice susține, în numele Guvernului, adoptarea prezentului act normativ.

## Mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnule președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a adoptat un raport favorabil pentru acest proiect de lege, fără amendamente, în data de 18 februarie anul curent, considerând că limitarea numărului de funcții de conducere din administrația publică centrală la maxim 12% din numărul total al funcțiilor publice la nivelul autorităților și instituțiilor publice este o chestiune benefică și că modificările și completările ulterioare cu privire la numărul minim de posturi necesar constituirii unui birou, serviciu, direcție și direcție generală este, de asemenea, un lucru bine-venit.

Ca urmare, raportul este de admitere. S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Legea are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dezbateri generale, intervenții? Nu sunt.

Având caracter de lege organică, vă propun ca și acest proiect de lege să fie supus la vot împreună cu restul legilor ce au acest caracter, la ora 12.00.

În continuare, trecem la punctul 10 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2009 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 128/2000 privind stabilirea unor taxe pentru serviciile prestate pentru persoanele fizice și juridice de către Ministerul Administrației și Internelor.

Domnule secretar de stat Valentin Iliescu, vă rog să expuneți punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_în Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2009 are ca scop modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2000 privind stabilirea unor taxe pentru servicii prestate de Ministerul Administrației și Internelor către persoane fizice și juridice.

Reglementările din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2000 se raportează la prevederile legislației, prin care s-au stabilit o serie de atribuții ale Ministerului Administrației și Internelor în materia emiterii de avize, autorizații și alte asemenea activități, în vigoare la momentul 2004-2005, respectiv în perioada inițierii procedurilor de amendare a acestui act normativ prin Ordonanța Guvernului nr. 29/2005 și, ulterior, prin Legea nr. 370/2000.

De la momentul inițierii modificărilor amintite și până în prezent, legislația incidentă materiei a suferit numeroase transformări și, în consecință, a apărut nevoia actualizării prevederilor anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2000, cea care definește prestațiile efectuate și nivelul taxelor percepute.

Este, și subliniez acest lucru, o ordonanță tehnică, menită să actualizeze nivelul acestor prestații.

Aș vrea să mulțumesc foarte mult Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului pentru consistența cu care s-a aplecat asupra acestui proiect de lege și pentru faptul că amendamentele pe care le-au propus și adoptat satisfac exigențele Ministerului Administrației și Internelor.

Mulțumesc.

Domnule președinte, vă rog.

## Mulțumesc.

Comisia a adoptat, într-adevăr, un raport favorabil, cu șapte amendamente. Lista de prestări pe care Ministerul Administrației și Internelor le acordă diferitelor categorii de beneficiari a fost amendată, în sensul în care anumite valori au crescut sau au fost diminuate.

Sigur că s-ar mai fi putut face și alte amendamente, dar, fiind un document tehnic, vizat și discutat cu Ministerul Administrației și Internelor în timpul pe care l-am avut la dispoziție, cred că am găsit forma acceptabilă în acest moment pentru ca, într-adevăr, valoarea acestor prestări să fie racordată la momentul 2009.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Sunt intervenții asupra acestui proiect de lege? Vă rog, domnule senator Frâncu.

Actuala guvernare s-a angajat, dacă țin eu bine minte, în campania electorală că va depune diligențe pentru micșorarea, în foarte scurt timp, a numărului de taxe și impozite care grevează fiecare domeniu în parte. Aici văd aproape 30 de astfel de autorizații. Pentru fiecare există o taxă, pentru fiecare este o denumire. Multe sunt asemănătoare.

Sugestia mea este ca, după ce se așază lucrurile și se pot analiza cum trebuie toate posibilitățile de comasare a unor astfel de taxe, să încercăm – și este o recomandare – să diminuăm la maximum numărul acestor impozite care grevează și se adaugă la acel număr de aproape 400 de taxe și impozite cu care noi suntem campioni în Uniunea Europeană.

## Mulțumesc.

Sunt convins că acest subiect va fi dezbătut și atunci când vom discuta noul Cod fiscal.

Domnule secretar de stat Iliescu, vă rog.

Este foarte corectă și pertinentă intervenția domnului senator Frâncu. În textul acestei ordonanțe sunt și taxe care dispar. Singura problemă, de fapt, cea care este definitorie în acest act normativ, este că Ministerul Administrației și Internelor a fost nevoit să reactualizeze, din punct de vedere al cuantumului, aceste taxe, tocmai pentru că acest lucru nu se mai făcuse din anul 2005.

Există preocuparea de a reduce, nu numai la acest nivel, ci, așa cum spunea domnul președinte, prin Codul fiscal, o serie din taxele și impozitele actuale.

Domnule președinte Filip, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că nici nu trebuie să discutăm despre taxe și impozite în acest raport, pentru că, practic, este impropriu spus că discutăm despre taxe. Este vorba de valoarea unor servicii pe care Ministerul Administrației și Internelor le prestează unor beneficiari de servicii. Nu discutăm despre categoria taxelor și impozitelor în sensul larg, a ceea ce înseamnă în accepțiunea Ministerului Finanțelor Publice. Este o prestare de servicii pe care Ministerului Administrației și Internelor o face pentru diverși, fie că închid drumuri publice, fie că dau avize pentru cei care trag cu pușca mai departe sau mai aproape, o prestare de servicii pe care poate să o facă sau să o refuze.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule senator Frâncu, vă rog.

Cu respect, vreau să-i atrag atenția domnului președinte de comisie că în cele 400 de taxe și impozite cu care am fost categorisiți campioni în Uniunea Europeană figurează și acestea. Deci noi trebuie să căutăm ca în fiecare domeniu cu taxe și impozite, indiferent că este vorba de o autorizație sau de o anumită solicitare unde trebuie plătită o sumă de bani, să găsim soluții ca acestea să se diminueze. Aceasta era singura observație pe care o făcusem.

Nu este extrem de important, în acest moment, să discutăm despre nivelul taxelor. Evident că trebuiau să fie actualizate. Important este să căutăm să reducem astfel de angarale, pentru că se poate elibera o singură autorizație în care pot fi concentrate alte trei-patru autorizații, deci, să fie considerată ca o singură taxă.

Mulțumesc.

Doamna senator Boagiu, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Acum, eu înțeleg că, fiind în opoziție, întotdeauna trebuie să avem o poziție contrară Guvernului, dar aș face un apel ca această poziție contrară pozițiilor Guvernului să fie fundamentată, și să nu fie axată pe creare de confuzii.

Aceste prestații de servicii nu sunt incluse în acea categorie a taxelor și impozitelor. Prin urmare, cred că, fiind aleși într-o nouă structură, printr-o nouă formulă de vot, profesionalismul intervențiilor și calitatea intervențiilor noastre ar trebui să stea și la baza a ceea ce spunem.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Hașotti, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îngăduiți-mi, vă rog, o dezbatere pe lângă acest proiect. Nu durează mai mult de 30 de secunde.

Distinsa noastră colegă, doamna senator Boagiu, a făcut, într-adevăr, un apel la normalitate. Vreau însă să vă spun unora și să reamintesc altora că, după ce Partidul Democrat a părăsit guvernarea și domnul Radu Berceanu, care fusese ministrul transporturilor, a redevenit doar senator, la două săptămâni de la momentul acela a trebuit să dezbatem în plenul Senatului un proiect de lege elaborat de Ministerul Transporturilor, semnat de domnul Radu Berceanu.

Domnul Radu Berceanu – pe vremea aceea senator, puțin înainte, ministru, acum, din nou, senator – a pledat împotriva proiectului de lege pe care Domnia Sa l-a elaborat.

Am intervenit de la microfonul Senatului, am atras atenția asupra acestui lucru și a spus: „Da, proiectul de lege este bun, dar acum sunt în opoziție și votez împotriva lui”.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Cred că remarca este concludentă.

Vă propun să parcurgem, totuși, lista de proiecte de lege cu cât mai multă celeritate, ținând cont că, la ora 12.00, avem mai multe legi organice dezbătute care trebuie supuse votului dumneavoastră.

De aceea,

Evident, la Codul fiscal vom discuta și despre parafiscalitate, conceptul generic care include taxele și impozitele propriu-zise și alte prelevări de resurse din partea unor instituții publice sau neguvernamentale.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Andreica.

## **Domnul Ioan Andreica** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege are menirea de a aduce diferite completări și clarificări față de vechea lege în ceea ce privește administrarea spațiilor verzi și aș enumera câteva, mai semnificative, respectiv:

– se definește, într-un concept unitar, noțiunea de spațiu verde, în raport cu cerințele din certificatele de urbanism;

– de asemenea, se completează tipologia de spații verzi; – se clarifică anumite chestiuni legate de categoria de terenuri, din punct de vedere al dreptului de proprietate;

– se definește mult mai clar responsabilitatea autorității publice locale și a autorităților publice centrale care participă la întocmirea documentațiilor, a cerințelor pentru întocmirea evidențelor pentru păstrarea și exploatarea spațiilor verzi și, implicit, se diminuează rolul autorității publice centrale, crescând rolul autorității publice locale în administrarea spațiilor verzi.

Pe scurt, cam acestea sunt elementele de bază.

## Mulțumim.

Domnule președinte Filip, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a analizat și a adoptat un raport favorabil, cu un amendament admis și un amendament respins. Am avut în vedere, în principal, mai buna definire a spațiilor verzi și a modului în care se poate interveni asupra spațiilor verzi prin dezvoltări urbane și am ținut cont și de ideea că administrațiile publice locale sunt cele care, până la urmă, în baza planurilor de urbanism general și zonal, pot defini și pot ajunge – trebuie să ajungă – la standardul de 26 metri pătrați spațiu verde pe cap de locuitor.

S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Caracterul legii este de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Înțeleg că este vorba și despre un amendament respins. Mai există dorința susținerii acestuia de către inițiator? Nu există.

Intervenții, dezbateri generale pe marginea proiectului de lege.

Vă rog, domnule senator.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În prezentarea care s-a făcut s-a uitat esența acestui proiect de lege. Legea, în forma inițială, Legea nr. 24/2007, care a fost adoptată în urmă cu un an și ceva, circa doi ani de zile, a fost un act de mare curaj din partea Guvernului, din partea Parlamentului, și venea în sprijinul primarilor, în sprijinul autorităților locale în lupta cu dezvoltatorii imobiliari care, sigur, exercitau o presiune uriașă asupra consiliilor locale pentru a ocupa toate spațiile centrale, inclusiv toate spațiile verzi.

După cum știți, și pentru Parcul Cișmigiu existau documentații pe baza cărora să se construiască imobile, nemaivorbind de celelalte spații verzi din municipiul București. Practic, această lege avea un singur articol important, și anume articolul prin care se interzicea construirea pe zonele verzi. Proiectul de lege pe care îl adoptăm astăzi, practic, decapitează această lege, o lasă fără obiectul ei, deci dă liber construirii pe spațiile verzi. Restul articolelor care au fost amintite sunt practic neimportante.

Legea rămâne cu niște clasificări, niște definiții oarecum puerile pentru spațiile verzi, dar esența legii, pentru care a fost aprobată, dispare, și anume interzicerea construirii pe spațiile verzi prin abrogarea art. 11 alin. (1) și alin. (2). Legea, practic, rămâne fără obiect. Eu nu voi face o propunere de renunțare, deoarece dacă Guvernul a trecut-o printre prioritățile legislative, înseamnă că Guvernul a cedat în lupta cu dezvoltatorii imobiliari și, întotdeauna, în lupta dintre interesul public și banul privat, de regulă, interesul public se estompează, trece în planul al doilea și probabil că nu ar avea sorți de izbândă. Cred că este important ca fiecare dintre noi să fie în cunoștință de cauză, să știe de fapt ce se votează în cadrul acestei legi. Eventual, dacă există explicații de ce se abrogă acest articol, aș fi bucuros să le ascult. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă sunt alte intervenții? Domnule senator Alexandru Mazăre, vă rog.

## Domnule președinte,

Eu nu am o viziune atât de apocaliptică despre această lege, ci, dimpotrivă, o consider salutară. Vreau să vă aduc

aminte că celebra Ordonanță de urgență nr. 114/2007, practic, a dus la blocarea tuturor dezvoltărilor urbanistice în orașele și în municipiile din România, pentru că, în acord cu vechea formulare din această lege, erau trecute de-a valma ca spații verzi, fără niciun fel de clasificare, toate categoriile de terenuri. Gândiți-vă că sunt foști proprietari care își redobândesc aceste terenuri în instanță, că sunt primari care trebuie să pună în posesie proprietari, conform Legii nr. 10/2001. Aceștia primeau o suprafață fără să știe exact care este statutul terenului, dacă pot face vreo dezvoltare pe acea suprafață. Sigur că lucrurile erau mai complicate.

Pe scurt, consider că aceste clarificări pe care le face prezentul act normativ sunt bine-venite în momentul de față, fiecare autoritate locală, consiliul local, știe exact unde să își clasifice suprafața de teren respectivă și o poate intabula în registrul spațiilor verzi.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

În aceste condiții

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice, precum și a campaniilor electorale și pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Din partea Executivului participă la dezbateri domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2008 s-a asigurat înlăturarea deficiențelor constatate în procesul de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 215/2001 în ceea ce privește validarea alegerii președintelui consiliului județean și participarea acestuia la constituirea consiliului județean, corelarea termenelor de validare a alegerii primarului, consiliului local și a președintelui consiliului județean, prevăzute de Legea nr. 215/2001, și termenul de 15 zile în care mandatarul financiar este obligat să depună la Autoritatea Electorală Permanentă raportul detaliat al veniturilor și al cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic sau candidat independent, prevăzut de art. 38 alin. (1) din Legea nr. 334/2006.

La art. 11 alin. (2) litera e) din Legea nr. 35/2008 nu se menționează procedura de delimitare a colegiilor uninominale la nivelul sectoarelor municipiului București.

Mulțumesc. Domnule președinte Petru Filip, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este de admitere, cu un singur amendament. Amendamentul se referă la o chestiune simplă care ține de punerea în concordanță a titlului ordonanței de urgență a Guvernului cu titlul legii de aprobare a acesteia, deci este o chestiune ușor de acceptat.

Multe dintre subiectele acestui proiect de lege s-au consumat din punctul de vedere al efectului. Noi ne-am uitat dacă ceea ce s-a întâmplat cu ocazia alegerilor din 2008, în cazul alegerii președintelui consiliului județean și toată procedura ulterioară de confirmare, a fost sau nu a fost cu incidente. S-a constatat că a fost o chestiune, în marea majoritate a cazurilor, logică și bine desfășurată și, de aceea, comisia, în unanimitate, a votat acest raport de admitere. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții la dezbateri generale. Dacă nu sunt intervenții, fiind lege organică, vom da votul final la ora 12.00.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Este o lege organică.

Domnule secretar de stat Iliescu, vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin proiectul de lege se propune modificarea art. 15 din Legea nr. 393/2004, astfel încât să fie consacrate regulile potrivit cărora, pe de o parte, calitatea de președinte al consiliului județean încetează la data depunerii jurământului de către noul președinte al consiliului județean, iar, pe de altă parte, calitatea de președinte al consiliului județean încetează de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în toate cazurile prevăzute de lege, pentru încetarea de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatului de primar. Guvernul este de acord cu adoptarea acestei propuneri legislative.

## Mulțumesc.

Domnule președinte, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul privind acest proiect de lege este un raport de admitere cu două amendamente. Amendamentele se referă la respectarea normelor de tehnică legislativă. Au mai fost și alte proiecte de lege, și vor mai fi, din cauza nepunerii de comun acord a legislației privind demnitatea de președinte al consiliului județean și racordarea tuturor obligațiilor, răspunderilor cu ceea ce s-a întâmplat până acum pentru poziția și demnitatea de primar, inclusiv modul în care ei sunt schimbați din funcție sau demiși.

Am considerat că este absolut necesar să se facă și să se aprobe un asemenea raport, de aceea avizul dat este favorabil.

Lege este organică, Senatul este Cameră decizională. Mulțumesc.

Mulțumesc.

## Intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, pentru că este lege organică, vom da vot pe raport și vot final la ora 12.00.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Legea are caracter organic.

Este o propunere legislativă.

Domnule secretar de stat, vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în fața unei propuneri legislative, formulată în mandatul precedent de domnul deputat Marian Săniuță. Proiectul de lege a fost adoptat tacit în legislatura precedentă. Față de prevederile acestei propuneri legislative, Guvernul nu susține adoptarea ei și vă prezint pe scurt considerentele care au determinat acest punct de vedere.

În primul rând, funcțiile de primar și, respectiv, de deputat și senator sunt diferite atât ca mod de ocupare, cât și ca dimensiuni de atribuții, context în care o raportare a cuantumului pensiei primarilor la cel stabilit pentru deputați și senatori este nefundamentat.

În al doilea rând, este lipsită de temei și raportarea cuantumului pensiei primarilor la cel stabilit de Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților, cu modificările și completările ulterioare, întrucât, pe de o parte, aceasta definește clar categoria de personal de specialitate juridică asimilată magistraților, iar, pe de altă parte, activitatea primarilor este diferită de cea a magistraților, neavând legătură cu funcționarea justiției.

În al treilea rând, în Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, sunt consacrate o serie de reguli de natură să asigure protecția aleșilor locali, inclusiv după expirarea mandatelor, în sensul că le este recunoscut aleșilor locali care desfășurau la începutul mandatului activitate remunerată, în temeiul unor contracte individuale de muncă sau al unor acte de numire, dreptul de a-și relua activitatea după încetarea mandatului, implicit stabilindu-se corelativ și obligația angajatorului de a asigura premisele necesare realizării acestui drept.

Vă adresăm rugămintea de a respinge această propunere legislativă.

## Mulțumesc.

Domnule președinte Filip, vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a votat în unanimitate un raport de respingere. Este vorba de un raport suplimentar. Raportul inițial a fost întocmit în data de 24 septembrie 2008. Comisia a reanalizat și a considerat că nu se poate pune problema acordării unui sistem de pensii separat pentru demnitarii locali în alt mod decât cel prevăzut de sistemul public de pensii. Sigur că argumentele pe care domnul secretar de stat Valentin Iliescu le-a prezentat le-am apreciat ca atare, așa încât ne menținem raportul de respingere.

Mulțumesc.

## Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, fiind lege cu caracter organic, o vom supune la vot la ora 12.00.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Este o propunere legislativă.

Domnule secretar de stat Iliescu, vă rog, aveți cuvântul.

Exact ca...

Vă rog, domnule senator Hașotti.

## Domnule președinte,

O parte dintre inițiatori sunt parlamentari și actuala propunere legislativă...

Întreb dacă parlamentarii respectivi au fost anunțați să vină să își susțină proiectele legislative, pentru că cel puțin cel precedent face parte din acea pleiadă de propuneri legislative care au fost depuse la sfârșitul legislaturii trecute și, vă reamintesc, a spus și domnul secretar de stat Iliescu că a fost adoptat tacit de către Camera Deputaților, așadar face parte din acea pleiadă de propuneri legislative care au depășit cu mult rațiunea apropiatei campanii electorale care urma, și anume, acordarea pensiilor primarilor. La fel și această propunere legislativă ce are un inițiator care este parlamentar.

Întreb: a fost anunțat să vină? Sunt foarte curios cum vor vota niște colegi de la un partid care sunt colegi la rândul lor cu acești inițiatori.

Vreau să vă reamintesc faptul că, în aceste momente, Camera Deputaților are o ședință de plen la care sunt prezenți și membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru a da un vot care cred că necesită prezența respectivilor deputați. Evident că au fost invitați la dezbaterea noastră și este obligația plenului Senatului să parcurgă proiectele de lege care au fost prezentate în legislatura trecută.

Precizez că inițiatorii au fost invitați. Domnule președinte, vă rog.

## Domnule președinte,

Nici la dezbaterile comisiei inițiatorii nu au fost prezenți, deși au fost invitați. Sigur că acest proiect de lege referitor la pensiile primarilor, în partea introductivă, a fost legat de statutul deputaților și senatorilor, de pensiile pentru senatori și deputați. Ca urmare, noi am încercat să vedem exact și punctul de vedere al inițiatorilor.

Ținând cont de contextul general, sigur că am menținut raportul de respingere și ni s-a părut normal, corect și firesc să facem acest lucru, indiferent din partea cărui deputat sau senator a venit propunerea, sau din partea cărui grup politic. Deci nu era o chestiune politică, ci o realitate, mai ales că au fost multe procese la nivel național.

A, nu! Procese pentru pensii nu au fost, mă gândeam la altceva. Era vorba de procese pentru sporurile de vechime. Deci asta a fost.

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 16 din ordinea de zi - Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Inițiator, domnul Valeriu Ungureanu, fost deputat. Domnule secretar de stat...

Vreți să repetați, domnule președinte? Punctul 15 sau 16?

Punctul 16.

Ar fi trebuit punctul 15, întrucât Guvernul nu s-a pronunțat.

Punctul 15. Mă iertați!

Punctul 15 – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

## Vă mulțumesc.

Suntem tot în fața unei propuneri legislative formulate de un coleg deputat, fost și actual, Eugen Nicolicea, aprobată tacit în legislatura precedentă la Camera Deputaților. Voi prezenta, pe scurt, obiectivele acestei propuneri legislative și punctul de vedere al Guvernului.

Prin acest proiect se propune modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 astfel încât, în primul rând, să se constate încetarea de drept a mandatului de consilier, care să se facă de instanța care a validat mandatul, la solicitarea primarului ori, după caz, a președintelui consiliului județean sau a oricărui consilier.

Dispozițiile referitoare la constatarea încetării de drept a mandatului de consilier local să se aplice, în mod corespunzător, și viceprimarului;

Constatarea încetării înainte de termen a mandatului de primar să se facă de către instanță la solicitarea prefectului sau a oricărui consilier;

Dispozițiile secțiunii a 2-a din Legea nr. 393/2004, care reglementează modul de exercitare a mandatului de primar să se aplice în mod corespunzător și președintelui consiliului județean.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative considerând că, așa cum a fost formulată, îngreunează procesul și, practic, menținerea situației actuale asigură celeritatea procesului de validare a mandatelor de consilieri.

Domnul președinte Filip.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a dat un raport de respingere, ținând cont de propunerea făcută de domnul deputat Nicolicea, în sensul în care constatarea încetării de drept a mandatului aleșilor locali, prin decizia instanțelor de judecată, este greoaie, iar legislația actuală cere respectarea legii și conferă o soluționare mult mai practică și mai pragmatică a unor astfel de situații.

Legea, desigur, este o lege organică, Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții? Domnul senator Frâncu.

Din păcate, realitatea îl contrazice pe domnul președinte al comisiei și cred că toată lumea știe că, după ce se parcurge o întreagă etapă de excludere, să zicem, din partid a unui anumit consilier, tot la instanțele de judecată se ajunge. Așa se elimină această parte, respectându-se legea care prevede foarte clar că, dacă nu mai ești membru al unui partid, îți pierzi calitatea de consilier local.

Doar la această secțiune voiam să mă refer. La secțiunea privind alegerea președintelui consiliului județean evident că nu sunt probleme. Inițiatorul, din punctul meu de vedere, nu a ales cea mai potrivită cale.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Deci este vorba de un raport de respingere. Și aceasta este o lege organică.

Vă propun să ne pronunțăm asupra ei la ora stabilită.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă propun să trecem la punctul 16 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Domnul secretar de stat Iliescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă voi referi, în primul rând, la conținutul acestui proiect de lege.

Inițiatorul propune modificarea art. 16 și 17 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât procedura stabilită pentru constarea încetării înainte de termen a mandatului de primar să se aplice și în cazul președintelui consiliului județean.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative, motiv pentru care vă rugăm și pe dumneavoastră să respingeți prezenta propunere legislativă.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Filip.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul comisiei este de respingere, deoarece soluția legislativă găsită de inițiator contravine normelor de tehnică legislativă. În prezent, art. 102 funcționează ca normă de trimitere pentru dispozițiile referitoare la primar și, în acest sens, procedura care se aplică în cazul primarului, referitor la cazurile de încetare a mandatului, precum și regulile procedurale ulterioare, se aplică și președintelui consiliului județean.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții?

Fiind o lege organică, vom da vot la ora 12.00. Vă propun să trecem la punctul 17 din ordinea de zi.

La punctul 17 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2009 pentru stabilirea unor măsuri financiar-bugetare.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Cosmin Coman.

Ordonanța Guvernului nr. 1/2009 prevede că dispozițiile art. 17 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea și funcționarea Monitorului Oficial al României nu se mai aplică deciziilor primului-ministru, actelor a căror publicare este prevăzută de Constituție, precum și actelor ce se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, cheltuielile de publicare a acestora urmând să fie suportate de Regia Autonomă Monitorul Oficial din bugetul propriu.

Față de aceste prevederi, Ministerul Finanțelor Publice susține, în numele Guvernului, adoptarea prezentului act normativ.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Greblă.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit un raport de admitere fără amendamente. Soluția este și pe principii economice foarte eficientă, drept pentru care supunem plenului raportul de admitere fără amendamente, având în vedere că este o lege ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

## Intervenții?

Vă rog, domnule senator Cseke.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, două întrebări scurte aș avea pentru reprezentantul Guvernului.

De la 1 ianuarie 2009 trebuia să intre în vigoare o altă reglementare care stabilea că cheltuielile de publicare în Monitorul Oficial a actelor normative se suportă de către emitenți: Guvern, Parlament, ministere și așa mai departe.

Prima întrebare. De ce în cazul deciziilor primului-ministru și al altor acte normative care se publică conform Constituției s-a considerat că este necesară revenirea?

A doua întrebare.

În expunerea de motive se precizează că „măsurile prevăzute în ordonanța de urgență au un impact financiar pozitiv asupra bugetului de stat”.

Regia Autonomă Monitorul Oficial este în subordinea Camerei Deputaților, este o regie autonomă a statului și am dori să știm care este impactul financiar pozitiv, dacă vorbim despre o regie a statului, pentru că Regia Autonomă Monitorul Oficial va suporta aceste cheltuieli.

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Încep prin a răspunde la a doua întrebare. Impactul financiar pozitiv este estimat la suma de 957.000 lei, iar Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 care stabilea faptul că „cheltuielile de publicare vor fi suportate de emitenți” își produce efectele în continuare. Ordonanța Guvernului nr. 1/2009 va intra în vigoare în 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 este în vigoare.

Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt alte intervenții, vă propun să trecem la punctul 18 din ordinea de zi.

Este lege ordinară.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## E ordinară?

Deoarece proiectul de lege are un raport de admitere fără amendamente vă propun să votăm și raportul, și proiectul de lege.

La punctul 18 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 198/2008 pentru modificarea și completarea Codului penal.

Doamna secretar de stat Constantinovici.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 198/2008 dispozițiile Codului penal au fost modificate și completate în sensul majorării pedepselor în cazul săvârșirii infracțiunii de ultraj împotriva unui judecător sau procuror, organ de cercetare penală, expert, executor judecătoresc, polițist ori jandarm. Incriminarea urmărește protejarea persoanelor cu atribuții importante în realizarea actului de justiție împotriva manifestărilor de violență psihică sau fizică pe durata exercitării acestor atribuții.

Este justificată majorarea pedepselor în cazul săvârșirii unor infracțiuni de ultraj împotriva unui judecător, procuror, organ de cercetare penală, expert, executor judecătoresc, polițist sau jandarm deoarece, prin voința legii, aceste persoane au în sarcină de serviciu atribuții importante legate de înfăptuirea justiției. Se constată o recrudescență a unor astfel de manifestări în ultimul timp, iar majorarea limitelor pedepselor nu are ca finalitate și prevenția generală împotriva unor astfel de manifestări.

De asemenea, prin ordonanță, a fost introdusă și infracțiunea de sfidare a organelor judiciare care sancționează manifestările jignitoare ori cu efect intimidant exprimate în timpul unei proceduri ce se desfășoară în fața instanței, în scopul de a proteja solemnitatea ședințelor de judecată și de a respecta autoritatea judiciară.

Reglementarea este, de asemenea, reclamată de realitate și de faptul că, în prezent, nu există niciun alt mecanism de protecție, atâta timp cât infracțiunile de insultă și calomnie au fost abrogate.

Pentru aceste rațiuni, expuse în esență, avem respectuoasa rugăminte să aprobați proiectul de lege supus atenției Domniilor Voastre și vă mulțumim.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Greblă.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Din păcate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu a putut să dea curs solicitării inițiatorului din două motive pe care le voi dezvolta, deoarece Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât, în unanimitate, să adopte raport de respingere.

Unul dintre motive este legat de faptul că Parlamentul României a fost sesizat cu proiectul noului Cod penal și, în acest fel, noi considerăm că nu este bine să reglementăm acum, mai ales în materie penală, ceea ce vom examina în perioada imediat următoare printr-un Cod penal pe care îl dorim cu toții modern și aplicabil.

Al doilea motiv care a stat la baza raportului de respingere a fost faptul că, în ultimii doi ani, instanțele de judecată au pronunțat peste 25% din sentințe, aplicând pedepse sub minimul special prevăzut de legea penală. Dacă pedeapsa era în limite legale între 3 și 10 ani, în 25% dintre sentințele pronunțate, instanțele au aplicat 2 ani închisoare și în acest fel nu se justifică solicitarea Guvernului de a mări cu jumătate maximul pedepsei, spre exemplu, din moment ce practica judiciară este sub minimul special prevăzut de lege.

Instanțele de judecată, în funcție de gravitatea concretă a faptei, au posibilitatea să aplice legea și să stabilească o pedeapsă spre maximul special, eventual cu sporuri, dacă este cazul. În acest fel, după o anumită practică, dacă maximul special este neîndestulător, atunci putem regândi întinderea pedepselor. Dar acum, când practica judiciară este în sens invers – acordăm 2 ani, dacă se poate, și cu suspendare –, inițiatorul dorește să mărim cu jumătate pedepsele, ceea ce, după părerea membrilor comisiei, nu este profitabil pentru nimeni.

În legătură cu o protecție specială pe care trebuie să o aibă inclusiv rudele unor categorii de oameni din această țară, este de discutat dacă putem să extindem aplicarea prevederilor legale și la rude până la un anume grad.

În fine, ultimul argument este legat de faptul că pentru ceea ce se propune ca o nouă infracțiune – sfidarea organelor judiciare – instanțele de judecată au acum la îndemână infracțiunile așa-zise „de audiență”, pe care, din păcate, nu le exercită.

Mulțumesc. Sunt intervenții? Vă rog, domnule senator Cristian David. Microfonul 1, vă rog.

Domnule președinte și stimați colegi,

Sigur că argumentele prezentate de domnul președinte al comisiei sunt și rămân valabile, însă aș vrea să vă atrag atenția asupra unui alt motiv care a stat, de fapt, la baza acestei modificări.

Cred că momentul impune înăsprirea acestui cadru de sancționare a faptelor de ultraj îndreptate împotriva instituțiilor sau persoanelor abilitate să pună în aplicare legea și, din acest punct de vedere, cred că nu putem aștepta până când noile modificări aduse Codului penal, Codului de procedură penală vor fi puse în practică, lucru care, sigur că, din punctul de vedere al corelării și armonizării, este perfect justificat și rațional, însă noi dorim să creștem autoritatea acelor persoane care sunt implicate în înfăptuirea justiției, fie că vorbim de procurori, polițiști sau jandarmi.

Din acest punct de vedere, cred că este foarte necesar, cu atât mai mult cu cât astăzi asistăm la o anumită deteriorare a autorității acestor instituții sau a celor care sunt reprezentanți în stradă ai poliției și jandarmeriei, să avizăm favorabil acest proiect de lege și să-l punem în practică neîntârziat.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule senator David.

Dacă nu sunt alte intervenții, este deja ora 12.00 și vă propun ca din acest moment să începem să ne pronunțăm asupra legilor cu caracter organic.

Vă reamintesc că toate legile care ne-au rămas în dezbatere pe ordinea de zi actuală sunt cu caracter organic și de aceea, pentru că suntem la acest punct...

Doamna secretar de stat, mă iertați...

## Domnule președinte,

Apreciem argumentele pe care le-a adus domnul președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Infracțiunea de sfidare, este adevărat, este preluată de proiectul Codului penal, însă, așa cum spunea și domnul senator David, Codul penal va intra în vigoare după un an de la publicarea în Monitorul Oficial. Deci aceste reglementări sunt reclamate cu caracter de urgență.

Pe de altă parte, majorarea limitelor pedepselor, independent de felul în care instanțele aplică pedepsele într-un caz concret sau altul, au ca finalitate, din punctul nostru de vedere, prevenția generală împotriva unor astfel de manifestări de care luăm cunoștință zilnic.

## **Domnul Cristian David:**

Domnule președinte, vă rugăm să cereți lista cu cei care au votat acest proiect de lege.

O cere domnul senator Hașotti. Vă rog, listă.

De asemenea, vă rog, cu toată seriozitatea, din punctul de vedere al cvorumului masiv care este prezent în acest moment... Intrăm într-o dezbatere pe legi organice și rog toți colegii și colegele să-și exprime votul.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Mulțumesc. Dacă nu mă înșel...

O precizare, domnule președinte...

Dacă raportul și proiectul de lege nu au fost adoptate, ordonanța produce efecte în continuare.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

În condițiile în care nici raportul de respingere nu a întrunit un vot de lege organică, nici proiectul de lege de aprobare a ordonanței nu a întrunit acest vot de lege organică, pe cale de consecință acest proiect de lege se transformă într-un proiect de lege de respingere a ordonanței de urgență și, ca atare, îl

Evident, acest proiect va fi reluat în dezbatere într-o ședință viitoare, după discuția în Biroul permanent.

## PAUZĂ

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Am luat notă de argumentul Executivului asupra acestui subiect.

Vă propun ca din acest moment să intrăm din nou în procedură de vot asupra legilor organice.

Ne pronunțăm asupra acestui proiect de lege, care se află deja în dezbaterea noastră, și

E organică. Fie aritmetica noastră nu se suprapune cu realitatea fizică din sală...

Domnule senator David, vă rog.

## DUPĂ PAUZĂ

## Stimați colegi,

Vă rog să vă reluați locurile în sala de plen.

Am avut o scurtă consultare cu colegii lideri de grupuri și cu stafful de specialitate din Senat, iar concluzia este următoarea: coroborând dispozițiile constituționale în materie, concluzia care se impune este că, dacă este vorba despre aprobarea sau despre respingerea unei ordonanțe, adoptarea legii de aprobare sau de respingere a unei ordonanțe trebuie să întrunească majoritatea cerută de art. 76 alin. (1) sau alin. (2) din Constituție, după cum relațiile reglementate prin ordonanța respectivă aparțin domeniului legii organice sau ordinare.

În traducere, pentru un vot favorabil sau un vot de respingere trebuie să existe cele 69 de voturi – obligatorii pentru legi organice – în cazul în speță, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere al votului pe care l-am efectuat în urmă cu câteva minute, urmează ca la proxima ședință de plen acest proiect de lege să fie reluat pentru respingere sau pentru aprobare, fiind nevoie, în mod explicit, pe bază constituțională, de cele 69 de voturi.

De aceea sper ca la proxima noastră ședință de plen să reluăm acest subiect și să tranșăm într-un fel sau în altul, dar cu cele 69 de voturi obligatorii pentru a ne pronunța asupra respingerii sau adoptării. Această procedură este cadrul constituțional pe care îl vom aplica atunci când votăm legi organice în Parlamentul României.

Evident, domnul senator Hașotti va menționa și problema dacă Senatul este Cameră decizională sau nu.

Domnule senator, vă rog.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

## Da, domnule președinte.

În afară de aceasta, dați-mi voie să remarc faptul că o majoritate de 73% nu poate să dea în Senat o majoritate de 50% plus unul. În al doilea rând, e o chestiune de procedură, domnule președinte. Ați văzut că nu facem opoziție de dragul opoziției, așa cum a făcut domnul senator Radu Berceanu, pe care l-am evocat mai înainte.

Da, e amuzant, într-adevăr, dar și trist în același timp. Domnule președinte,

Conform Regulamentului Senatului, în situația în care Biroul permanent al Senatului stabilește să se dea votul final, aș solicita ca această decizie să aparțină Biroului permanent al Senatului și să fie agreată de plen, să nu se vină direct în plen cu această propunere. S-a mai întâmplat... Și nu fac decât o propunere care este în sensul Regulamentului Senatului. Așadar, votul final se stabilește de plen la propunerea Biroului permanent al Senatului. Altfel nu se poate.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Urban.

O singură precizare am de făcut. Vreau să țineți cont de faptul că acest raport de respingere a fost votat în unanimitate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, adică de absolut toate partidele politice. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Evident, Biroul permanent, în ședința de marți, 10 martie anul curent, se va pronunța asupra acestui subiect, dar, repet, procedura este că pentru aprobare sau respingere este nevoie, obligatoriu, de minimum 69 de voturi exprimate într-un sens sau altul.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 3.

## Domnule președinte,

Aș vrea să-i aduc la cunoștință domnului senator Hașotti că art. 136 din Regulamentul Senatului, alin. (7), specifică clar: „Dacă în sala de ședință nu se află majoritatea senatorilor, președintele amână votarea până la întrunirea cvorumului legal.”

E simplu. Nu trebuie să decidă Biroul permanent.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Eu cred că este, până la urmă, un efort de colegialitate aici. Nu cred că este o chestiune care ne separă. Am clarificat un subiect și, evident, acest vot va fi reprogramat și

va fi înscris pe agenda Biroului permanent și în ordinea de zi a primului plen regulamentar pe care îl vom avea.

Fiind deja la ora fatidică pe care am stabilit-o cu toții, vă propun să votăm legile organice pe care le-am dezbătut.

Revin la punctul 3 din ordinea de zi, respectiv Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moașă și a profesiei de asistent medical, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România.

Supun la vot proiectul de lege.

Punctul 5 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 164/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Avem un raport favorabil, cu amendamente admise.

Vă rog să vă pronunțați asupra raportului.

Cu 96 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat.

Punctul 6 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 154/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice și a Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Punctul 8 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 227/2008 pentru modificarea art. 12 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Vă reamintesc faptul că este un raport de admitere, fără amendamente.

Ca atare,

Punctul 12 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice, precum și a campaniilor electorale și pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Avem un raport favorabil, cu un amendament admis.

Punctul 13 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Este vorba de un raport favorabil, cu amendamente admise din partea comisiei.

Să ne pronunțăm asupra raportului.

Punctul 14 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Aici avem un raport de respingere a proiectului de lege.

Cred că ar trebui să...

Vă rog să reluăm votul.

Înțeleg din sală că există puțină confuzie cu privire la acest vot.

Dacă vă pronunțați în favoarea raportului de respingere, automat proiectul de lege este respins.

S-au dat voturile: 75 de voturi pentru.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Proiectul de lege a fost respins.

Punctul 15 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Este o situație similară.

Raportul comisiei este de respingere.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 81 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat, iar proiectul de lege a fost respins.

Punctul 16 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Situație similară, avem raport de respingere.

Punctul 19 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2008 privind modificarea și completarea art. 37 și 39 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.

Din partea Guvernului participă la dezbateri domnul secretar de stat Marian Hoinaru.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Marian Hoinaru** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Schimbările preconizate prin proiectul de lege: prin prezentul act normativ se asigură cadrul legal pentru a permite reducerea suprafeței fondului forestier național pentru explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze naturale, pentru realizarea rețelelor de comunicații, a rețelelor de apă potabilă și interdicția de aprobare a unor ocupări temporare de terenuri din fondul forestier național pentru operatorii economici care nu au restituit în condiții de a fi împădurite terenurile pentru care au expirat aprobările anterioare.

Ca efect, la art. 37: lărgirea spectrului explorării și exploatării resurselor minerale: „cărbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri, ape minerale, surse de energie alternativă, petrol și gaze naturale” și includerea structurilor de primire turistică, unităților de cult, obiectivelor sociale”.

Măsurile stabilite: „Este interzisă aprobarea ocupării temporare de terenuri din fondul forestier administrat pentru care sunt asigurate serviciile silvice de către un ocol silvic, pentru operatorii economici și succesorii în drepturi ai acestora, în situația în care aceștia nu au redat circuitului silvic...”

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Toni Greblă.

## Stimați colegi,

Printr-o ordonanță din anul 2008, efectiv se omiseseră câteva activități absolut compatibile cu ocuparea unor terenuri forestiere, activități pe care le-a menționat domnul secretar de stat.

Noi am avut grijă ca în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pe de o parte, să protejăm juridic cât mai mult posibil fondul forestier național, motiv pentru care am introdus și câteva amendamente care urmăresc evitarea producerii de prejudicii fondului forestier național, dar și permiterea unor activități economice absolut indispensabile unor regiuni cu vegetație forestieră.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a transmis aviz favorabil, iar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Categoria de lege reglementată este lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/13.III.2009

Sunt intervenții? Vă rog, domnule senator Daea.

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a avut în dezbatere, ca sarcină, avizul în vederea întocmirii raportului prezentat astăzi în plenul Senatului.

Au fost făcute trei amendamente. Ne bucură faptul că, în înțelepciunea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, s-a găsit tiparul necesar pentru a fi aprobate.

Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota pentru actul normativ.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt.

Supun acum votului dumneavoastră proiectul de lege.

La punctul 20 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind statutul controlorului civil de trafic aerian din România.

Reexaminare.

Din partea ministerului de resort participă la dezbateri domnul secretar de stat Anton Marin.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Marin Anton** _– secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege instituie pentru controlorii civili de trafic aerian din România un regim derogator de la prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Toni Greblă, aveți cuvântul.

Aceleași concluzii și în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări: reglementăm excesiv.

În realitate nu s-a dorit reglementarea statutului juridic al controlorului civil de trafic aerian, ci în realitate s-a urmărit crearea unei facilități consistente în ceea ce privește pensionarea acestora și drepturile salariale, motiv pentru care și membrii comisiei au hotărât să adopte raport de respingere a proiectului de lege, evident, ca urmare a cererii de reexaminare trimisă de Președintele României, dar

raportul este, ca tehnică legislativă, de respingere a proiectului de lege supus dezbaterii.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

## **Domnul Puiu Hașotti:**

## Domnule președinte,

Există o serie de nelămuriri și domnul președinte al comisiei ar trebui să ne lămurească.

În raport se scrie: „În ședința din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-a luat în dezbatere cererea de reexaminare a Președintelui României și s-a hotărât, în unanimitate, să se adopte un raport de respingere.”

Deci este vorba de un raport de respingere a solicitării de reexaminare formulată de Președintele României.

Mai departe vreau să vă spun pentru stenogramă și așa, să știți și dumneavoastră, pentru posteritate eventual, cine sunt inițiatorii acestui proiect de lege foarte consistent, care se referă la controlorul civil de trafic aerian. Inițiativa este din legislatura trecută, iar printre inițiatori se află domnul ministru Radu Mircea Berceanu, actualul ministru al transporturilor și infrastructurii, și am toate motivele să cred că fostul și actualul ministru al transporturilor, fostul și actualul senator, nu face o propunere legislativă la putere și alta când este în opoziție.

Vine Guvernul și spune: „Nu suntem de acord.” Nu este de acord cu propunerea domnului senator Radu Mircea Berceanu?! Interesant!

Mai departe, și vorbesc acum de parlamentari: domnul Titus Corlățean, dar și doi miniștri, domnul Dan Nica și domnul Ponta. Acestea sunt nume grele.

Actualul Guvern nu este de acord cu propunerile unor miniștri din Guvernul Boc?! Lămuriți-ne, că eu sunt într-o mare confuzie și, mai mult decât atât...

Interesant, și dumneavoastră vă amuzați, domnule președinte. Este, într-adevăr, amuzant.

Dar să ne lămurim ce votăm aici. Noi suntem în fața unei solicitări a Președintelui României, iar raportul se face cu privire la solicitarea Președintelui României.

Să fim foarte lămuriți ce votăm, că nu putem vota raportul de respingere a proiectului de lege. Nu avem un astfel de raport, avem un raport la o sesizare a Președintelui Românei care, de asemenea, a fost și ministrul transporturilor și care, iarăși o chestie interesantă, este de acord cu punctul de vedere al fostului Guvern.

Domnule președinte Toni Greblă, vă rog, aveți cuvântul.

Stimați colegi,

Sigur că poate fi interpretată formularea trecută în raport la punctul 2.

Din acest motiv, am simțit nevoia să fac cuvenita explicare a faptului că, de fapt, noi suntem sesizați cu un proiect de lege. Proiectul de lege a ajuns în reexaminarea comisiei, ca urmare a solicitării Președintelui României. Putea să fie retrimis de Senat pentru reexaminare, astfel încât noi, având în vedere cererea de reexaminare, am hotărât, în unanimitate, să adoptăm raport de respingere a proiectului de lege.

## **Din sală:**

Nu este bine! Nu!

Mulțumesc.

Domnule senator Cristian Rădulescu, aveți cuvântul.

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

## Stimați colegi,

Reexaminarea întotdeauna se referă la anumite aspecte din legea respectivă. La a doua trecere prin Parlament se iau în considerare argumentele expuse de către Președintele României și obiecțiile aduse de către el, nu toată legea.

De asemenea, știm bine că există o hotărâre a Curții Constituționale care interzice ca în astfel de situații, trecerea a doua prin Parlament, ca urmare a cererii de reexaminare formulată de Președintele României, să se aducă modificări și altor prevederi ale legii care nu au fost obiectate și ridicate de către Președintele României.

Deci este foarte clar. Comisiile, mai întâi, și Parlamentul în plen, după aceea, se ocupă numai de acele aspecte la care Președintele României s-a referit în cererea de reexaminare.

Pe cale de consecință logică, și raportul pe care îl face Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări trebuie să fie asupra cererii de reexaminare, și nu asupra proiectului de lege în ansamblu.

De altfel, și cutuma instituită aici și dincolo, la Camera Deputaților, a fost ca votul plenului, atunci când vine comisia cu raportul, să fie asupra raportului privind cererea de reexaminare și după aceea să dăm votul pe cale de consecință asupra proiectului de lege în ansamblu, dar nu putem să o luăm pe scurtătură și de la început să ne referim asupra proiectului de lege.

Sigur, domnul președinte al comisiei a explicat cum este treaba. Comisia a fost cu totul de acord cu cererea de reexaminare și, pe cale de consecință, propune reexaminarea legii. Aici sunt necesare două voturi: unul asupra cererii de reexaminare, pozitiv, și unul asupra legii, negativ.

## **Domnul Frunda György**

**:**

Vă rog să-mi dați cuvântul.

Domnule senator Frunda, aveți cuvântul.

Dacă cererea de reexaminare este respinsă, textul urmează să rămână cum a fost votat, rămâne acesta.

Dacă cererea de reexaminare este admisă, atunci subsidiar trebuie să ne pronunțăm și asupra proiectului de lege, care a trecut o dată prin Parlament. Vă mulțumesc.

Când privesc la inițiatori, încep să regret că unele colege nu mai sunt printre noi: doamna Norica Nicolai, doamna Verginia Vedinaș.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Pentru a nu spune că facem opoziție distructivă, singura posibilitate este să aprobăm retrimiterea la comisie, să se facă un nou raport, care să fie clar, să fie obiectiv, pentru că, într-adevăr, și domnul Rădulescu a avut dreptate, și domnul senator Frunda. Retrimitem la comisie și săptămâna viitoare rezolvăm problema, pentru că suntem în fața unui raport mai mult decât ambiguu.

## **Domnul Tiberiu Aurelian Prodan**

**:**

Aici comisia de fond este Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnule, nu este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnule președinte Toni Greblă, vă rog.

Aș vrea să mai fac o singură considerațiune, după care o să vă solicit tuturor să fiți de acord, pentru a clarifica mai bine acest aspect, cu retrimiterea la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, urmând ca în consultare și cu stafful, și cu dumneavoastră, toți cei interesați, să găsim soluția cea mai bună.

Vă rog însă să vedeți că inclusiv solicitarea Președintelui României este de reexaminare a legii, și nu a propriei cereri prin care solicită reexaminarea legii. Solicitarea Președintelui României este numai mijlocul procedural prin care o lege revine în dezbatere, și nu este cea asupra căreia trebuie să ne pronunțăm noi. Noi dăm vot numai pe proiecte și inițiative legislative.

Mulțumesc.

Susținerile domnilor senatori Toni Greblă și Cristian Rădulescu îmi aduc aminte de situația nevestei care este surprinsă de soț și îl întreabă pe acesta: „Tu ce crezi: ce vezi sau ce îți spun eu?”

Eu văd un raport de respingere a cererii de reexaminare. Asta scrie în documentul care mi-a fost înmânat mie. Deci mi se cere, mi se propune, cu unanimitate de voturi, să resping cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Dacă domnul președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări susține că acest raport se referă la obiectul legii înseamnă că fie este redactat greșit raportul, fie pe fond avem o altă problemă.

În rest, domnul senator Cristian Rădulescu are dreptate. Trebuie să ne pronunțăm exclusiv asupra cererii de reexaminare.

Mulțumesc.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, Președintele României nu poate să ceară reexaminarea legii.

În al doilea rând, dacă se cere retrimiterea la comisie, vă rog ca în Biroul permanent al Senatului să țineți cont de faptul că raportoare aici trebuie să fie Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, nu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări poate să dea un aviz, dar comisia pentru raport trebuie să fie Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, iar Președintele României nu poate să ceară reexaminarea legii.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Cred că poate.

Domnule senator Iulian Urban, aveți cuvântul.

## **Domnul Tiberiu Aurelian Prodan**

**:**

Pe articole, nu pe ansamblu, domnule.

## **Domnul Iulian Urban:**

Sper să încheiem aici dezbaterile acestea inutile. Vă spun eu ce s-a întâmplat la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări: noi am votat exact cum trebuia să votăm, însă este vorba de o eroare de redactare a acestui raport.

Este o eroare de redactare și urmează ca noi, împreună cu stafful, să vedem cum s-a strecurat această eroare. Discutăm atât și nu facem decât să pierdem timpul.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Avem în acest moment o propunere de retrimitere la comisie. Cred că speța este foarte simplă și clară și, de aceea,

Punctul 21 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind înființarea instituției Avocatul Copilului.

Din partea Guvernului, a Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, doamna secretar de stat, vă rog.

## **Doamna Rodica Constantinovici:**

Mulțumesc, domnule președinte.

**Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Iertați-mă, vă rog să-mi dați cuvântul!

Vă rog, aveți cuvântul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Intervin pe procedură, regret, și am să fiu foarte succint. Primul care ia cuvântul este inițiatorul, iar între noi avem un inițiator, este prezentă distinsa noastră colegă, doamna Lia Olguța Vasilescu. Și aici, dintr-o eroare, scrie „deputat PRM”.

A fost corectată eroarea.

La momentul în care a fost inițiat acest proiect de lege, doamna senator era deputat.

Vă rog, sugestia este corectă, doamna senator Lia Olguța Vasilescu.

A fost, într-adevăr, o eroare. Am corectat-o, așa cum a spus și domnul președinte.

Este vorba de o inițiativă legislativă care are autori din toate grupurile parlamentare, deci și din cadrul grupului parlamentar al dumneavoastră, domnule senator Puiu Hașotti.

O asemenea instituție există în majoritatea țărilor europene și ne-am gândit că ar fi bine să se aplice și în România o asemenea legislație, dat fiind faptul că au crescut îngrijorător abuzurile sexuale, exploatarea prin muncă a copiilor și chiar vânzarea de copii de către părinți.

Am considerat că este necesară o asemenea inițiativă legislativă și, la final, vă rog să-mi permiteți, domnule președinte, să uzez de un drept la replică de care nu am uzat mai devreme și să mă adresez unui coleg despre care am aflat că nu este doar avocat, că oferă servicii complete, și de preot, și de gigolo, și vreau să-l avertizez că pentru asta are nevoie de sutană și de față, ceea ce evident nu este cazul. Vă mulțumesc.

Vă rog, din partea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

## **Doamna Rodica Constantinovici:**

## Domnule președinte,

Guvernul nu susține propunerea legislativă prin care se propune înființarea instituției Avocatul Copilului.

Vă rog foarte mult să acordăm atenție punctului de vedere al Guvernului cu privire la acest subiect important.

Nu susținem această propunere legislativă, înființarea instituției Avocatul Copilului, care să preia o parte din atribuțiile Avocatului Poporului, respectiv apărarea drepturilor și libertăților copilului, pentru că, pe de o parte, considerăm că o astfel de propunere este incompatibilă cu dispozițiile constituționale.

Avocatul Poporului este cel care are plenitudine de competență în apărarea drepturilor și libertăților tuturor persoanelor fizice, iar în contextul art. 58 titlul II alin. (1) din Constituție „adjuncții Avocatului Poporului sunt specializați pe domenii de activitate”.

Prin urmare, în actualul context legislativ, transferul atribuțiilor de la Avocatul Poporului se poate face numai către adjuncții Avocatului Poporului.

Proiectul de lege suferă și de oarecare deficiențe în ceea ce privește desemnarea, numirea, competența și modul de exercitare a atribuțiilor. Prin urmare, nu îl susținem. Mulțumim.

Mulțumim.

Domnule președinte Greblă, vă rog.

## Stimați colegi,

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, în unanimitate, să vă propună raport de respingere a proiectului de lege, întrucât considerăm că este preferabil ca deja existentele instituții, Avocatul Poporului, care are o direcție specială pentru protecția drepturilor copilului, împreună cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, să-și îmbunătățească activitatea, să-și dezvolte activitățile, decât să înființăm o autoritate nouă care ar crea mai mult confuzie decât ar ajuta.

Drept pentru care, având în vedere dezbaterea din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă propunem raport de respingere împreună cu proiectul de lege.

Ne aflăm în prezența unei legi organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat la Camera Deputaților prin procedura adoptării tacite. Mulțumesc.

Mulțumesc. Sunt intervenții? Domnule senator Mihăilescu, vă rog. Microfonul 4.

## Domnule președinte,

Sunt puțin uimit de poziția Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, pentru că această problemă este restantă din punct de vedere al Raportului pe justiție pentru România.

Noi am promis încă din 2002–2003 că vom înființa această funcție, ținând cont de restanțele pe care le avea România din punct de vedere al protecției copilului. Nu discut de această inițiativă legislativă. Poate este excesivă.

Cel mai deranjant este faptul că Avocatul Poporului întotdeauna are o altă poziție în această chestiune, când cea mai simplă soluție ar fi numirea unui adjunct, bineînțeles, printr-un act normativ, adjunct al Avocatului Poporului care să aibă titulatura „Avocatul Copilului”, pentru că așa este în toate țările europene civilizate.

Mai mult – și folosesc acest prilej –, avem restanțe deosebite și în privința funcționării tribunalelor pentru copii.

Normal, Raportul pe justiție pentru România are alte probleme decât acestea, dar vreau să reamintesc că sunt chestiuni restante de mult timp și nu le putem trata așa.

Nu sprijin inițiativa legislativă, poate era excesivă, dar măcar un post de adjunct al Avocatului Poporului ar fi bun. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Cred că este un punct de vedere judicios.

Este un subiect sensibil. Înțelegem și preocupările instituțiilor statului, inclusiv din punct de vedere constituțional, dar este clar că rămâne un punct sensibil în România, și nu numai.

Probabil că sugestia domnului senator Mihăilescu ar putea avea o anumită consecință, inclusiv din partea inițiatorilor acestui proiect de lege.

Dacă nu sunt alte intervenții,

Am rugămintea la doamna secretar de stat ca sugestiile făcute de senatorii României să fie prezentate autorităților de resort, pentru a putea să răspundem de o manieră corectă și eficace acestui punct sensibil din agenda societății românești.

Punctul 22 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 304 (r1) din 28.06.2004 privind organizarea judiciară.

Inițiatorii nu mai sunt membri ai Senatului, din câte văd. Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

## Domnule președinte,

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă întrucât soluțiile legislative propuse sunt acoperite prin alte dispoziții legale, cuprinse în Legea nr. 304/2004, în Codul de procedură penală sau în alte acte normative. O parte dintre propuneri nu sunt oportune, iar unele dintre ele sunt în contradicție cu principiile statuate prin Constituția României. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule președinte Greblă, vă rog.

Aceleași considerațiuni, stimați colegi. În plus, este o lege organică.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis aviz negativ, Consiliul Legislativ a făcut numeroase observații, și pe neconstituționalitatea unor texte, și pe fond, astfel încât, fără să intru în detalii, și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât, în unanimitate, adoptarea unui raport de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt.

Punctul 23 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Inițiatorul nu este prezent.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

## Domnule președinte,

Guvernul nu susține adoptarea proiectului de lege care are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 303/2004, deși inițiatorul proiectului face referire la Legea nr. 304/2004.

Motivele acestui punct de vedere sunt, în parte, faptul că art. 33 alin. (5), (7) și (8) din Legea nr. 303/2004 au fost abrogate, așa încât proiectul de lege, din această perspectivă, a rămas fără obiect, iar în ceea ce privește introducerea alin. (14[1] ), considerăm că aceasta nu este oportună întrucât interdicția prevăzută în cadrul alin. (14) al art. 33 are în vedere faptul că modalitatea alternativă de admitere în magistratură are drept scop ocuparea prin concurs a posturilor vacante din sistem, precis delimitate și scoase la acel concurs cu ocazia desfășurării examenului.

Mulțumesc. Domnule președinte Greblă, vă rog.

Aceeași argumentație, stimați colegi.

În plus, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești nu susține proiectul de lege, Înalta Curte de Casație și Justiție, prezentă la dezbateri, nu-l susține, procurorul general nu susține inițiativa legislativă, motiv pentru care propunem raport de respingere a proiectului de lege.

În Camera Deputaților a fost adoptat prin adoptare tacită. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Mai avem doar două puncte în ordinea de zi. Este aproape ora 13.00 fără un minut și cred că am putea să finalizăm toată ordinea de zi de astăzi.

Punctul 24 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2008 pentru modificarea art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Punctul de vedere al Guvernului.

Domnule președinte,

Legea nr. 303/2004 prevedea ca regulă privind intrarea în magistratură absolvirea Institutului Național al Magistraturii, regulă la care au fost prevăzute două excepții: accesul în magistratură prin promovarea unui concurs organizat la nivel național de Consiliul Superior al Magistraturii, la care pot participa persoane cu minimum cinci ani vechime în anumite funcții de specialitate juridică prevăzute de lege, și accesul în magistratură pe baza unui interviu organizat de Consiliul Superior al Magistraturii pentru persoanele care au îndeplinit timp de minimum 10 ani funcția de judecător, procuror, magistrat, asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție, avocat, consilier juridic, notar și profesor universitar de specialitate juridică.

Modalitatea de acces în magistratură, fără concurs, pe baza unui interviu susținut la secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii a fost criticată în Raportul interimar al Comisiei Europene din 4 februarie 2008 privind progresele realizate în România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, menționându-se în mod expres faptul că aproximativ jumătate din recrutările din sistemul judiciar au fost realizate pe bază de interviuri și de vechime, fără a controla capacitatea sau pregătirea profesională a magistratului astfel selectat.

Având în vedere aceste critici și în contextul iminenței celorlalte rapoarte de evaluare a progreselor din partea Comisiei Europene, s-a impus adoptarea măsurii de eliminare a modalității de acces în magistratură pe baza interviului, singura excepție de la regula absolvirii Institutului Național al Magistraturii fiind, în urma promovării ordonanței de urgență, promovarea concursului organizat pentru persoanele cu o vechime de minimum cinci ani în anumite funcții de specialitate juridică prevăzute de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule președinte Greblă, vă rog.

Pentru aceleași motive, stimați colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât să adopte raport de admitere, fără amendamente, astfel încât vă supunem dezbaterii și adoptării acest raport de admitere împreună cu proiectul de lege.

Legea este organică, iar Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc. Intervenții? Domnule senator Urban, vă rog.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Așa cum ați observat, probabil, a existat un amendament pe care l-am propus și vreau doar să explic plenului Senatului ce am vrut noi, fără să doresc neapărat să-l susțin.

Vreau să vă atrag atenția asupra alin. (5) care a fost abrogat prin această Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 46/2008.

Din punctul meu de vedere, este o mare greșeală care s-a făcut de către fostul Guvern și am să vă explic de ce.

Ni s-a spus la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, de către reprezentantul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, faptul că nu este posibilă reîntoarcerea în magistratură a persoanelor care au îndeplinit funcția de judecători sau procurori timp de minimum 10 ani de zile, întrucât există niște impedimente la nivelul Uniunii Europene, că în Raportul pe justiție pentru România s-ar fi atins acest subiect și, pe cale de consecință, s-ar fi semnalat României că nu procedează în consecință.

Eu vreau să vă spun că nu este deloc așa. Vreau să vă spun că este păcat ca unor magistrați care au o experiență de minimum 10 ani de zile, care pleacă din magistratură pentru varii motive, motive familiale, personale, să nu le permitem să se întoarcă în magistratură fără concurs, în condițiile în care, vă citez din raportul Comisiei Europene, „numărul de posturi de magistrat neocupate în România este inacceptabil de ridicat”. Sunt 433 de posturi vacante.

Însuși Cătălin Predoiu, ministrul justiției și libertăților cetățenești, spunea că sunt depuse foarte multe cereri de pensionare la Consiliul Superior al Magistraturii.

Pe tema acestui alin. (5) vreau să vă atrag atenția asupra faptului că există deja hotărâri judecătorești prin care magistrați care aveau 10 ani vechime și au dorit să se reîntoarcă în magistratură și n-au fost primiți, pentru că deja alin. (5) fusese abrogat ca efect al aflării în vigoare a ordonanței, au început să câștige procese împotriva statului român.

În ceea ce privește acest argument legat de Uniunea Europeană, vreau să vă spun că prin scoaterea alin. (5), prin abrogarea lui, se încalcă în primul rând art. 5 din Regulamentul Curții Europene a Drepturilor Omului, care prevede că în caz de realegere a judecătorilor în funcție, chiar dacă nu imediată, este obligatoriu să fie păstrat rangul protocolar deținut anterior, pentru că, la acest moment, un judecător care, să spunem, are 10-15 ani experiență și care după trei ani de zile se întoarce în magistratură este obligat să dea examen, să parcurgă din nou etapele preliminare, să facă din nou Institutul Național al Magistraturii, cot la cot cu un absolvent de facultate. Este păcat, pentru că investim foarte mulți bani în acești magistrați, avem nevoie de ei, și de aceea eu am considerat că acel alin. (5) merita să aibă o atenție specială.

Domnul senator Frunda.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să susțin amendamentul domnului senator Urban și, dacă îl va reitera la capitolul amendamente respinse, cred că are șanse ca acest amendament să fie acceptat.

Cred eu că ordonanța de urgență în sine nu rezolvă o problemă reală a justiției din România.

Spunea domnul senator Urban de 400 și câțiva magistrați lipsă. Numărul celor necesari pentru ca justiția din țara noastră să funcționeze normal, la nivelul mediu al Uniunii Europene, ar fi de cam 800 de judecători și puțin mai mulți procurori.

La ora actuală, un proces în România durează în medie trei ani de zile și, dacă nu vom crește numărul judecătorilor și al procurorilor, dacă nu vom modifica Codurile, care sper să intre în vigoare cât de repede, atunci nu vom ajunge la media Uniunii Europene.

Ce înseamnă acest lucru? Dacă un judecător din Germania judecă pe zi cinci cauze, un judecător din România judecă pe zi 80 de cauze. La 80 de cauze este imposibil să administrezi probe, este imposibil să asculți concluziile avocaților și să redactezi hotărâri care țin cont de adevărul din proces și care să facă față criticilor care i se aduc hotărârii respective.

Trebuie să facem ceva, suntem conștienți de treaba aceasta, dar, în loc să fie stimulați să rămână pe post, prin măsurile aduse în ultimele luni judecătorii au fost mai mult împinși spre pensionare.

Odată cu luna decembrie, când s-a pus problema reducerii pensiei și a egalizării acestora, un prim efect a fost că judecătorii de la curțile de apel și de la Înalta Curte de Casație și Justiție, acolo unde este cea mai mare nevoie de judecători cu experiență, au ales pensia.

La ora actuală, din câte știu eu, sunt peste 70-80 de cereri de pensie la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, unii au și plecat, unii vor pleca.

Ce este mai bine? Să le permitem acestor judecători să revină în sistem și să fie de ajutor sistemului până când vor interveni noi judecători.

Și aici nu este suficient să termini Institutul Național al Magistraturii și să lucrezi doi-trei ani. Un judecător se formează în cel puțin opt-zece ani ca să fie un judecător cu competență și să domine câmpul său de activitate.

Mulțumesc.

Un inițiator al acestui amendament, domnul senator Șova.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să aduc la cunoștință tuturor colegilor că votul în comisie prin care a fost acceptată propunerea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, prin includerea și a magistraților care au avut zece ani de activitate în rândul acestei instituții, a fost un vot foarte strâns. Îmi pot exprima opinia personală că cei care au votat în favoarea proiectului Guvernului au dat un vot emoțional.

Guvernul, reprezentanții Ministerului Justiției și Libertății Cetățenești au invocat raportul Comisiei Europene, care însă face referire la faptul că pentru accesul în magistratură este nevoie de pregătire profesională solidă și de experiență, intenția raportorilor de la Comisia Europeană fiind să excludă de la accesul în magistratură, fără examen, pe cei proveniți din alte profesii juridice și fără experiență.

Atunci când am ridicat în comisie problema magistraților care au avut 10 ani de activitate, care din motive neimputabile sau care nu au legătură cu vreo culpă profesională au ieșit temporar din magistratură și vor să revină, mi s-a dat o replică pe care trebuie să o spun în plen, pentru că mi s-a părut cel puțin hilară. Mi s-a spus că niciun magistrat serios nu părăsește magistratura și că cei care părăsesc din motive neimputabile, în fapt, sunt cei asupra cărora Consiliul Superior al Magistraturii, din colegialitate, nu le-a dat o decizie de excludere din magistratură.

Un asemenea argument mi s-a părut inadmisibil și aruncă o anatemă inacceptabilă asupra judecătorilor.

Într-o asemenea situație, fiind unul dintre cei care au susținut că magistrații care au 10 ani vechime trebuie să fie primiți înapoi, luând în considerare, eventual, un termen de trei ani, cinci ani, deci să revină în trei ani, în cinci ani înapoi în magistratură, eu v-aș solicita, domnule președinte, să supuneți votului plenului retrimiterea acestei inițiative legislative către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru a fi reexaminată, cu asumarea responsabilității de către membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări să informeze grupurile parlamentare în mod complet cu privire la acest proiect de lege și, eventual, să-l supunem la vot după o reexaminare în comisie.

Domnule senator Andrei, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Sunt fără dubii argumentele aduse de domnul senator Frunda și de inițiatorii amendamentului, domnul senator Urban și domnul senator Șova.

Comisia, când a votat acest proiect de lege, a mai avut în vedere și alte argumente. Unul din acestea a fost că, de regulă, juriștii din categoriile care beneficiau de această facilitate, accesul în justiție, se întorceau, de obicei, în justiție la un an, maximum doi ani de zile înainte de pensie. Pensiile magistraților, după cum știm, sunt 80% din brutul lunar al ultimului an și atunci nu aveam îmbunătățirea calității actului de justiție, aveam mai mult o nouă favorizare a unei categorii de persoane.

Pe de altă parte, posibilitatea unui judecător să iasă din sistem – și vă spun acest lucru ca fost magistrat – și să se reîntoarcă atunci când vrea este de natură a slăbi personalul din justiție și specializarea pe o anumită linie. Dar argumentele sunt și pro, și contra în această ordonanță.

Cred că o regândire mai bună a amendamentelor sau a posibilității de retrimitere la comisie nu este un lucru rău, este un lucru bun.

Mă raliez opiniei domnului senator Șova, aceea de retrimitere a proiectului de lege la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Aș sugera inițiatorilor sau ministerului să vină cu amendamente care totuși să restrângă această posibilitate, să nu fie dezlănțuită posibilitatea intrării în sistemul justiției. Cel puțin, eu știu că în țară sunt 20.000 și ceva de consilieri juridici și vom crea o presiune uriașă pe Consiliul Superior al Magistraturii.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

## Domnule președinte,

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Pe scurt, obiectul acestui proiect de lege este, în esență, acela ca titularii dreptului de a solicita instanței constituționale să se pronunțe asupra constituționalității legilor înainte de promulgare să nu mai fie nominalizați, propunere care este incompatibilă cu dispozițiile art. 146 lit. a) din Constituția României.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, vă rog.

## **Domnul Toni Greblă:**

Aceleași concluzii, domnule președinte și stimați colegi, cu precizarea că inițiatorii, care sunt în continuare senatori și deputați, nici dumnealor nu mai stăruie în această inițiativă legislativă, astfel încât soluția noastră este foarte simplă: raport de respingere, în unanimitate adoptat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Legea este organică, iar Senatul este Cameră decizională.

Cred că această propunere trebuie supusă votului.

Ultimul punct din ordinea de zi, punctul 25 – Proiectul de lege de modificare a Legii nr. 47(r[1] ) din 1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Dintre inițiatori dorește cineva să susțină proiectul de lege?

Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, doamna secretar de stat.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Vă mulțumesc pentru prezență și ne revedem la ședința plenului comun, luni, ora 16.00.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|268920]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 25/13.III.2009 conține 32 de pagini.**

Prețul: 6,40 lei