Stenogramă plen

2. Peste 10% – nivelul real al șomajului.

Declarația politică este intitulată „Executivul, față cu reacțiunea”.

În această zi, 20 septembrie 2010, un mare număr de cetățeni au decis să iasă în stradă pentru a protesta față de abuzurile unui Guvern nedorit și incapabil. Așa-numitele „măsuri de austeritate” au făcut mai mult decât să strângă cureaua populației, au sugrumat-o de-a dreptul. Deja la jurnalele de știri și în presa scrisă apar cazuri de suicid din cauza lipsei banilor sau din cauza perspectivelor tot mai sumbre care ne așteaptă.

Sindicatele și protestatarii reclamă că acest Guvern îi tratează cu dispreț și practică o politică de forță, adoptând măsuri extrem de dure, fără să existe consultări cu societatea civilă sau cu alte părți interesate, și care, iată, au de suferit.

Guvernul a modificat Legea pensiilor și Legea salarizării fără a ține cont de părerea bugetarilor și a pensionarilor, a mimat descentralizarea prin numiri în funcții pe criterii politice și clientelism, a introdus taxe noi și impozite noi fără a căuta alternative și a ignorat propunerile venite din cercuri neafiliate partidului aflat încă la putere.

Prin aceste practici, actualul Guvern a reușit să politizeze interesele cetățenilor mai mult decât oricare alt executiv din ultimele două decenii. Acesta este marele pas înapoi făcut de România Guvernului Boc, iar cetățenii, opoziția și societatea civilă s-au sesizat și acum încearcă să colaboreze pentru o schimbare în bine.

Ceea ce trebuie reținut însă este că schimbarea nu se încheie în momentul înlocuirii unui executiv cu altul, ci, dimpotrivă, abia atunci începe. Dramele din ultimii ani ar trebui să ne învețe că nu putem aștepta ca lucrurile să meargă bine de la sine, ci este nevoie de un efort al tuturor pentru a învinge și pentru a depăși provocările.

Protestul de astăzi vine deci atât ca un simbol al ineficienței Guvernului, cât și ca un semn că cetățenii și-au pierdut răbdarea cu asemenea incompetență și rea-voință și refuză să mai rămână apatici în fața abuzurilor.

Declarația politică este intitulată „Politica de toamnă”.

Am spus și cu alte ocazii, adevăratele efecte ale lipsei de măsuri anticriză se vor vedea în toamnă. Iată că toamna e aici și mi-e teamă că am avut dreptate. Scumpirile vin odată cu protestele în stradă, tăierile de salarii și pensii se simt acut acum, când cheltuielile cresc, iar nemulțumirea generală este în creștere.

Însă nici măcar acum nu aud altceva decât discuții despre noi împrumuturi și, eventual, noi disponibilizări în sectorul

bugetar. Atât. Asta în timp ce bugetele de la sănătate și educație scad în favoarea turismului.

Ciudat că bilanțul hotelierilor români pentru vara asta arată rău. În ce se duc milioanele de euro? Cum se justifică cheltuirea lor?

Nu am primit răspuns la întrebările acestea, cu toate insistențele noastre, ale opoziției sau ale presei.

N-am crezut că se va ajunge la protestul polițiștilor. Unii dintre ei au propus sindicatului care îi reprezintă să oprească orice activitate. Știu, veți spune că este imposibil. De acord, dar și traiul unora dintre ei a devenit imposibil.

Vă mai întrebam și cu altă ocazie: vrem să nu mai intre nici medicii în sălile de operații? Să nu mai circule trenurile sau să nu mai fie activitate în administrație? Sunt convins că nu. Atunci de ce are Guvernul Boc atitudinea aceasta sadică? Vrea să forțeze limitele? Mi-e teamă că s-a ajuns la limita suportabilității. În același timp, a ajuns și la vremea bilanțurilor.

Aș vrea să îl aud pe domnul prim-ministru, data viitoare când va mai fi prezent în plen, vorbind despre măsuri și efecte, dar să fie cele reale, nu pe hârtie, și mă refer aici la alte măsuri decât tăierile salariale și ale celorlalte venituri. Sunt convins că și cei din mediul privat sunt foarte curioși să audă cu ce i-a sprijinit Guvernul în toată această perioadă și ce anume le mai pregătește.

Până atunci însă, cu toții privim înfrigurați facturile, bonurile de casă și alte înscrisuri care ne anunță că avem mult de plătit. Plătim scump eșecul Guvernului Boc. Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Democrația opoziției române este dictatura populismului”.

„Democrația nu înseamnă «Eu sunt la fel de bun ca și tine», ci «Tu ești la fel de bun ca și mine».” – Theodore Parker

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Întreaga săptămână politică ce a trecut a avut drept cap de afiș dezbaterea privind adoptarea Legii pensiilor de către Camera Deputaților, de miercuri, 15 septembrie anul curent, o dezbatere ce a stârnit – din nou – aprige divergențe între reprezentanții puterii și cei ai opoziției, încă un prilej pentru opoziție de a-și face un exercițiu de imagine și de a demonstra astfel românilor adânca lor „preocupare” pentru binele țării.

Dacă nu este vorba de bine-cunoscutele de-acum moțiuni, este vorba de boicot și de atacuri în stilul devenit tipic opoziției române.

Atât timp cât nu îți asumi un act și preferi să te retragi pentru că nu ești dispus să duci o luptă, este foarte ușor – și pe drept cuvânt – să fii acuzat de lașitate. Este atât de simplu să fii doar un reprezentant vocal, dar este și mai simplu să tratezi totul cu un refuz.

Consider că ceea ce s-a întâmplat miercuri în Camera Deputaților nu arată decât gradul de penibilitate și de distructivitate la care s-a ajuns doar din simpla dorință de a juca la nesfârșit rolul lui Gică Contra, pentru un exercițiu de imagine aducător de procente vremelnice, cu atât mai mult cu cât această ridicolă manifestare a opoziției s-a petrecut tocmai de Ziua Internațională a Democrației. Oare acesta să fi fost mesajul care s-a vrut a fi transmis, democrația ca simbol al fricii de luptă, al lipsei de calitate, al lipsei de principii și valori, al lipsei de implicare și de militare corecte?

Se va face în curând un an de când aceste jocuri ale opoziției au devenit o nefericită rutină, un an de transfer de responsabilitate, un an de lipsă de dialog, un an de atacuri continue din ideea împământenită că cine nu e cu noi greșește și face totul prost.

Mă întreb cum ar fi fost un an de dialog, un an de cooperare și de idei constructive, cum ar fi fost un an în care energia canalizată în lungi ditirambe televizate ar fi fost condusă spre destinația corectă.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Rog toți colegii să-și ocupe locurile în sală pentru a putea să

Vă supun atenției și votului programul de lucru de astăzi – până la ora 18.00, după care va urma ședința de întrebări, interpelări și răspunsuri, care va fi radiodifuzată în această zi de luni.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la programul de lucru de astăzi.

Cu 61 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abținere, programul de lucru a fost aprobat.

Intrăm în primul punct al ordinii de zi, dezbaterea moțiunii cu tema „Sănătatea – între umilința oamenilor și neputința Ministerului Sănătății”.

Aș dori să vă informez și să vă propun spre aprobare repartizarea timpului alocat pentru dezbaterea acestei moțiuni simple:

– punctul de vedere al Guvernului – 30 de minute;

– dezbateri pe grupuri parlamentare – 78 de minute, dintre care, defalcat pe grupuri parlamentare, conform numărului de senatori: Grupul parlamentar al PDL – 27 de minute, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC – 26 de minute, Grupul parlamentar al PNL – 15 minute, Grupul parlamentar al UDMR – 5 minute, Grupul parlamentar al senatorilor independenți – 5 minute;

– în final, răspunsuri ale Guvernului – 15 minute.

În debutul dezbaterii moțiunii simple pe teme de sănătate, am să-l invit, în numele inițiatorilor, pentru prezentarea acestei moțiuni de la tribuna Senatului României pe domnul senator Ion Rotaru.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Domnule ministru,

Subsemnații, senatori ai Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC din Senatul României, înaintăm prezenta moțiune simplă intitulată „Sănătatea – între umilința oamenilor și neputința Ministerului Sănătății”, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la prăbușirea sistemului medical românesc sub „înțeleapta” guvernare PDL–UDMR.

România prezintă, din punct de vedere al stării de sănătate, unii dintre cei mai defavorabili indicatori din Europa. Anual, în România se înregistrează, în medie, 250.000 de decese. 50.000 dintre acestea – conform statisticilor – sunt decese ce puteau fi evitate. Așadar, în fiecare an, unul din cinci români „moare cu zile”! Până când vom mai accepta o asemenea stare de lucruri?

Guvernul Boc, prin cel mai important exponent al său, prim-ministrul României Emil Boc, i-a asigurat pe cetățenii țării, încă de la începutul mandatului pe care îl gestionează, că „sănătatea este o prioritate națională a guvernării”, angajându-se să reformeze sistemul sanitar și să aducă mai mulți bani pentru sănătate.

Programul de guvernare al actualei coaliții PDL–UDMR, sprijinită de către cei care și-au trădat propriul electorat, prevede la Capitolul 6 – „Sănătate”, printre altele, următoarele obiective de guvernare:

– îmbunătățirea stării de sănătate a populației;

– aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare a serviciilor medicale pe o perioadă de minimum 8 ani;

– dezvoltarea programelor de prevenție și depistare precoce a bolilor;

– redresarea și dezvoltarea asistenței medicale în mediul rural;

– participarea personalului sanitar la un program de educație continuă garantat de stat;

– asigurarea transparenței în cheltuirea banului public.

Constatăm astăzi, împreună cu bolnavii din spitale, cu întreaga populație a României, că obiectivele Guvernului Boc în domeniul sănătății sunt și rămân fraze goale, scrise pe o bucată de hârtie, pentru că, iată, după 8 luni de mandat al actualei echipe de la Ministerul Sănătății, condusă de ministrul Cseke Attila, sistemul de sănătate românesc este în haos.

Îi mulțumesc domnului senator Rotaru pentru prezentarea moțiunii simple.

Dați-mi voie ca în continuarea dezbaterilor noastre să-l invit la microfon pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului și al ministerului pe care îl conduce pe domnul senator Cseke Attila, ministrul sănătății din România. Domnule ministru, vă rog.

## **Domnul Cseke Attila Zoltán** _– ministrul sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Sunt în fața dumneavoastră pentru a răspunde unor acuzații nefondate, nedrepte și răuvoitoare la care nu ar trebui să răspund eu, ci alții ar fi trebuit să aibă această obligație.

Această moțiune reprezintă, de fapt, o autoacuzare a colegilor de la PSD, dar, așa cum am făcut și prima oară când am răspuns unui astfel de demers, vreau să vă mulțumesc că-mi dați posibilitatea să vin în fața societății și să prezint lucrurile exact așa cum stau.

Am citit cu foarte mare atenție textul pe care senatorii Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC ni l-au înaintat ca moțiune simplă și trebuie să vă mărturisesc faptul că sunt dezamăgit de esența și scopurile acestui demers.

Vorbiți despre haos în sistemul de sănătate și despre neputința Ministerului Sănătății. Nu aș vorbi de haos, dar de la începutul mandatului am spus că există multiple disfuncționalități în sistemul sanitar românesc, care s-au acumulat de-a lungul timpului.

Vreau însă să vă întreb pe dumneavoastră, semnatarii moțiunii, cine a condus acest minister 20 de ani. Cseke Attila? Nu.

## Doamnelor și domnilor,

Peste jumătate din miniștrii care au condus sistemul sanitar între anii 1990 și 2010 au fost social-democrați. Ați condus Ministerul Sănătății exact 12 ani și 9 luni, între anii 1990 și 2010, ultima dată chiar anul trecut.

Moțiunea este una fără originalitate, se bazează în mare parte pe enumerarea unor indicatori de sănătate arhicunoscuți și mult analizați în ultimii 20 de ani, dar o faceți doar la nivel de declarații populiste, fără să vă aplecați și asupra nevoilor cetățenilor.

Datele statistice pe care dumneavoastră le aduceți în discuție în preambulul moțiunii se referă la perioada 1990–2010, iar în 63% din acest interval de timp ați avut posibilitatea, dar, din păcate, nu și voința sau priceperea de a îndrepta spre căi mai fericite evoluția nefavorabilă a sistemului sanitar românesc.

Toată guvernarea este un scenariu!

## **Domnul Cseke Attila Zoltán:**

Dumneavoastră susțineți că acordarea unei ponderi mai importante în plățile către medicii de familie decontării de servicii efectuate în detrimentul plății _per capita_ ar fi contraproductivă și că ar putea să genereze efecte periculoase pentru această categorie importantă de medici.

În ceea ce mă privește, eu afirm contrariul. O astfel de măsură este bine-venită și ea nu trebuie să ducă la scăderea veniturilor medicilor de familie, ci este un stimulent pentru ca aceștia să aibă o atitudine proactivă și să fie interesați în a acorda servicii asiguraților, nu doar în a avea o listă pasivă cât mai mare de pacienți.

## Stimați colegi,

Este foarte adevărat că lipsa cronică a vaccinurilor este un risc pentru starea de sănătate a unei populații. Tocmai din acest motiv, Ministerul Sănătății, începând din acest an, a oferit pentru prima dată populației infantile din România un calendar de vaccinare modern, comparabil cu oricare țară din Uniunea Europeană atât sub aspectul concurentelor sale, cât și sub aspectul calității produselor vaccinale.

Astfel, începând din anul 2010, copiii României beneficiază de toate vaccinurile necesare realizării unui calendar la standarde europene, fiind introduse pe baza nevoilor dictate de morbiditatea specifică și de recomandările europene privind componente vaccinale noi, respectiv a fost generalizată utilizarea vaccinului trivalent anti rujeolă, rubeolă, urlian.

Realizarea unui calendar nou complex a devenit necesară atât din motive științifice, cât și din cauza faptului că produsele vaccinale vechi nu mai sunt produse și utilizate în nicio țară din Uniunea Europeană.

Toate acestea au fost realizabile prin realocarea corectă a unui buget suficient pentru Programul național de imunizări al României pentru 2010–2011 – aproximativ 93 de milioane de lei, față de valoarea calendarului vechi de 63 de milioane de lei – și derularea achiziției centralizate a produselor imunogene în conformitate strictă cu Legea achizițiilor publice.

Eu nu aș recomanda și nu mi-aș permite etichetarea situației Institutului Cantacuzino ca pe o dramă. Institutul Cantacuzino, din propria voință și propriul angajament, și-a

Mulțumesc domnului ministru.

Intrăm în segmentul dedicat intervențiilor din partea grupurilor parlamentare din Senatul României.

Am să-l invit, pentru început, pe domnul senator Iosif Secășan, din partea Grupului parlamentar al PDL, urmează domnul senator Adrian Țuțuianu, pe care îl rog să se pregătească, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Domnule senator, vă rog.

## **Domnul Iosif Secășan:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

Recunoaștem faptul că situația actuală din sistemul sanitar românesc nu răspunde tuturor exigențelor unui stat membru al Uniunii Europene. Mulți dintre parametrii prezentați în moțiune privind starea de sănătate și indicatorii sanitari sunt reali, dar în niciun caz nu se pot imputa guvernării din ultimul an toate neperformanțele sistemului. Este injustă aplicare ștampilei de haos și umilință. Culpabilitatea trebuie să fie asumată onest de toate guvernele de până acum, care au clamat că sănătatea este o prioritate națională și nu au dovedit-o în fapt.

Efectele unor greșeli strategice etapizate, începând din ianuarie 1999, când a intrat în vigoare Legea asigurărilor sociale de sănătate, efecte cu influență negativă asupra Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, dar și

asupra furnizorilor și beneficiarilor de servicii medicale, se văd astăzi și putem vorbi de subfinanțare cronică și disfuncții perpetuate, adică boală veche și lungă, așa cum spuneți dumneavoastră.

Voi prezenta principalele influențe.

În ianuarie 2004, Fondul național unic de asigurări de sănătate își pierde autonomia. Colectările sunt preluate de Ministerul de Finanțe, se pierde controlul asupra încasărilor, veniturile din contribuțiile de sănătate devin venituri ale bugetului de stat, evidența pe contribuabil există doar la nivelul Ministerului de Finanțe. Așadar, independența financiară a Fondului național unic de asigurări de sănătate, care era unul dintre obiectivele principale ale legii inițiale, a fost încălcată.

Între anii 2006 și 2008 se diminuează procentul de contributivitate la asigurările sociale de sănătate în două etape: de la 7 atât pentru angajator, cât și pentru asigurat, cum prevedea Legea nr. 145/1997, la 5,5 pentru asigurat și 5,2 pentru angajator, cât este în prezent, ceea ce a determinat un deficit considerabil al fondului.

Între anii 2001 și 2007, treptat, toate programele naționale de sănătate pentru terapia bolii trec de la bugetul de stat la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, grefând semnificativ costurile în interiorul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și alocând fonduri foarte mari pentru un număr limitat de bolnavi cronici.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește doamna senator Minerva Boitan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori, Domnule ministru,

În dezbaterea de astăzi trebuie să plecăm de la un adevăr crunt: sănătatea reprezintă, la momentul actual, „Cenușăreasa” bugetului de stat. Cine nu este îndeajuns de onest să recunoască acest lucru, după părerea mea, cred că trăiește în altă lume. Ce se întâmplă astăzi în domeniul sanitar atinge o gravitate fără precedent în ultimii 20 de ani.

Prima problemă pe care cred că trebuie să o ridicăm este aceea a finanțării absolut necorespunzătoare a acestui domeniu: 3,6% din PIB înseamnă mai puțin de jumătate din cât alocă, de exemplu, Marea Britanie și o treime din procentul alocat sănătății în Germania. Este cel mai mic procent din Uniunea Europeană, cifra optimă, spun specialiștii, este aceea de minimum 6 procente din PIB.

În al doilea rând, subfinanțarea este dublată de lipsa tot mai acută a cadrelor medicale, în contextul în care Ministerul Sănătății nu are o strategie coerentă în domeniul asigurării resurselor umane, iar migrația medicilor și asistenților medicali a ajuns la cote alarmante: zilnic, pleacă 7 medici din România.

Există companii străine în Franța, Marea Britanie, Germania care s-au specializat în recrutarea de medici români. În ultimii doi ani, 5.000 de medici au părăsit România.

În ultima lună, spre exemplu, într-un orășel mic, Pucioasa, 13 cadre medicale au ales să plece în străinătate. Or, din cei

aproximativ 40.000 de medici activi cât înregistrează sistemul de sănătate autohton, plecarea a peste 8.500 de medici în ultimii trei ani constituie un dezastru. Or, în aceste condiții, fenomenul migrației devine o problemă tragică și numai un inconștient a putut să declare că nu trebuie să facem o dramă din plecarea medicilor. 99% din români, domnule ministru, nu se pot trata la Viena.

Cât despre argumentele celor care au renunțat la a mai profesa în România, sunt arhicunoscute de orice român din această țară – exceptându-i pe domnii Băsescu, Boc și compania –, salarii mizere, dublate de condiții primitive în care sunt obligați să-și desfășoare activitatea. După ce că salarizarea din sistemul medical era deplorabilă, cel mai nenorocit Guvern pe care l-a avut România vreodată a mai tăiat 25% din salarii, plus alte sporuri. Acest lucru a dus la o situație dramatică. În realitate, veniturile personalului medical au scăzut în acest ultim an cu aproape 50%.

Vă mulțumesc, domnule senator Țuțuianu.

O invit la microfon pe doamna senator Minerva Boitan, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Fekete-Szabó András Levente, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Doamna senator, vă rog.

## **Doamna Minerva Boitan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

## Domnule ministru,

O fi PSD-ul în eroare, așa cum ați spus, dar tot dumneavoastră ați spus că cifrele vorbesc. Vă citesc din raportul dumneavoastră prezentat ca preambul la Strategia

națională de raționalizare a spitalelor – sigur că nu vă voi citi tot –, spuneți așa:

„Din punct de vedere al stării de sănătate, populația României prezintă unii dintre cei mai defavorabili indicatori din întreaga zonă europeană, nu doar de la nivelul Uniunii Europene. Datele de morbiditate și mortalitate prezintă un amestec de indicatori specifici țărilor dezvoltate, adică mortalitate ridicată prin boli cardiovasculare, cancere, precum și indicatori specifici mai ales în țări în curs de dezvoltare, și aici vorbim de boli infecțioase, de la TBC până la cele cu transmitere sexuală.”

Tot dumneavoastră spuneți că speranța de viață a românilor nu s-a modificat – și nu s-a modificat din anii ’60 încoace – și rămâne una dintre cele mai mici din Europa, dar o afirmați atât verbal, cât și în scris, domnule ministru, astfel încât, referindu-ne la mortalitatea evitabilă, adică acele afecțiuni care pot fi tratate într-un sistem sanitar funcțional, datele statistice plasează România într-o situație și mai dificilă. Aproape jumătate din decesele la bărbați și o treime din decesele la femei puteau fi evitate și, bineînțeles, citați aici o societate de statistică.

Ce vreau eu să spun? Vreau să spun că la această acuratețe și la acest cinism al datelor eu mă gândeam că domnul ministru va fi cel care va depune o moțiune de cenzură împotriva acestui Guvern, dar văd că a susținut foarte bine o moțiune de cenzură împotriva PSD-ului și mai intrau puțin pe acolo și liberalii. Are dreptate. Tot ce se întâmplă în 20 de ani nu înseamnă reformă în sistemul sanitar, înseamnă mai mulți bolnavi, mai multe decese, mai multe nemulțumiri, dar, dacă nu moștenești nimic de la părinți, ce faci, te duci la cerșit?

Eu cred că este cazul ca, după doi ani, să nu mai vorbiți atât de mult despre moștenire. Cred că este cazul ca, după doi ani, să vă faceți o strategie care, în primul rând, să țină acest sistem în stare de supraviețuire și, în al doilea rând, bineînțeles, să-l reformăm după criterii și performanțe europene.

Deci mă întreb la care jumătate se gândește, la jumătatea salvată sau la jumătatea decedată?

Stimați colegi,

Nu suntem la prima moțiune pe sănătate și, probabil, nici ultima, în scurt timp va depune una chiar domnul ministru, dar nu în calitate de ministru, ci în calitate de senator.

Nu este prima dată când într-o formă democratică se atrage atenția Guvernului aflat la guvernare că există probleme în sistem. Nimic nou sub soare, dar cred că este prima dată – și atenție, domnilor aflați la guvernare – când bugetul alocat este suficient doar pentru o jumătate de an. Deja suntem într-o perioadă în care funcționăm pe datorii, sistemul funcționează pe datorii. Este poate și prima dată când ne aflăm sau suportăm consecințele unei acute crize economico-sociale, dar, îmi pare rău că trebuie să spun, avem și ghinionul de a fi conduși de un guvern care are o mai slabă vocație a guvernării. Este prima dată când un guvern tratează doctorul sau abordează doctorul și pacientul ca pe niște infractori, care, fie vorba între noi, dacă nu sunt suficient de vigilenți să fugă în străinătate fie pentru un loc de muncă, fie pentru tratament, riscă să fie fagocitați de acest sistem, parte componentă a unui Guvern „națiofag”. ## Domnule ministru,

Nu poți spera la cozonac, dacă ai bani numai pentru mălai, dar trebuie să știți – și sunteți într-o zonă unde nu s-a consumat mult mălai – că acesta nu ține mult de foame, face față, pentru scurt timp, unor minime necesități fiziologice.

Trebuie să știți că fără bani un sistem, în primul rând, nu supraviețuiește și, în al doilea rând, nu performează. Noi nu solicităm, prin această moțiune, nu dorim, poate, neapărat ca dumneavoastră să reveniți alături de noi în banca nemulțumirilor. Noi dorim să atragem atenția că există probleme din ce în ce mai grave în sistem.

Sigur că e frumos să vorbești despre raționalizarea spitalelor, dar, în același timp, afirmați că 80% din internări se fac în urgență, și atunci trebuie să vă puneți și să ne punem întrebarea de ce... Pentru că cele două sectoare anterioare spitalizării, rețeaua primară și ambulatoriul de specialitate, nu performează, pentru că ele nu sunt capabile să preia acel segment din patologie în care bolnavii n-ar trebui să fie internați. Și explicația este simplă: acum 12 ani, când a demarat sistemul de asigurări, alocarea pentru medicina primară era de aproape patru ori mai mare în procent decât acum. La acest procent, nu are cum să performeze nicio rețea de oriunde din această lume.

Mulțumesc doamnei senator Boitan.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Fekete-Szabó András Levente, se pregătește, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți, domnul senator Liviu Câmpanu. Domnule senator, vă rog.

## **Domnul Fekete-Szabó András Levente:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

Stimați colegi,

Mihai Eminescu a spus: „E ușor a scrie versuri/Când nimic nu ai a spune,/Înșirând cuvinte goale/Ce din coadă au să sune.”

După o nu prea atentă lectură – puteți să vedeți și dumneavoastră, stimați colegi parlamentari –, cam așa stă situația și cu textul moțiunii pe sănătate înaintate de PSD. Textul este un atac de dragul atacului, dar, știți, problema e că tunurile PSD-iste nu au fost încărcate pentru atac decât cu flori de cuvinte, cu câte o zicală care nu se leagă de restul povestirii.

Moțiunea este o compilație din diferite materiale: Programul de guvernare, parțial identic cu cel din 2009, asumat de inițiatorii acestei moțiuni la acea vreme, comunicatele Ministerului Sănătății, preluate, probabil, de pe site-ul instituției, declarații preluate din materialele de presă de mai mare sau mai mică actualitate, dar, de cele mai multe ori, afirmații scoase din context, declarații ale ministrului sănătății aflat în exercițiu – dați-mi voie să vă mulțumesc și pe această cale pentru folosirea acestei surse –, cifre și statistici preluate nicidecum din anuare statistice, cifre și statistici date fără a face nici cea mai vagă referire la sursa acestora și, mai grav, încurcând tendențios sau din necunoaștere sursa statisticilor sau a afirmațiilor.

Mai mult, dacă acestea nu ar fi fost greșeli suficient de mari, toată compilația este făcută la nivelul unei lucrări de seminar a unui student de anul I la o specializare care nu presupune cunoașterea temeinică a gramaticii limbii române, ci doar cunoștințe de căutare pe internet într-un mod superficial, chiar luând de bun tot ce găsește: câte o frază, câte o cifră, care se potrivesc scenariului visat de PSD pentru a rezolva dintr-o lovitură toate problemele sistemului autohton de sănătate.

## Stimați colegi membri ai PSD,

Dacă nu știați cumva, vă spunem noi că în 2009, când vă aflați la cârma acestui minister, sistemul sanitar din România se lupta cu aceleași neajunsuri ca și în anul 2010: lipsă de condiții europene și de dotări din cauza subfinanțării, migrarea spre vest a forței de muncă în urma deschiderii piețelor de muncă din Europa, boli, lipsă de medici și cadre medii, blocarea posturilor din sistem, și aș putea continua, dar cred cu tărie că nu acesta este locul potrivit pentru asemenea dezbateri. Și o paranteză, legat de migrarea medicilor, vreau să vă spun că noi, UDMR, nu vrem nicidecum ca vreun medic să părăsească țara și niciun alt specialist IT sau de alte profesii, dar haideți să recunoaștem, în 2007 am intrat și noi în acest club al Uniunii Europene, pentru care am optat încă de la începutul anilor 2000 să fim și noi parteneri europeni, și atunci am spus ce bine va fi, dacă va fi libera circulație a mărfurilor și persoanelor. Aceasta este, nu avem ce face. Sper că nimeni, niciun partid politic din România n-ar vrea să reînființăm sârmele ghimpate la granițele României.

Îl invit la microfon pe domnul senator Liviu Câmpanu, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți, se pregătește domnul senator Tudor Udriștoiu, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Liviu Câmpanu:**

Domnule președinte, Domnule ministru,

Stimați colegi,

Pentru că astăzi ne aflăm în fața unei moțiuni pe sănătate, vreau să vă vorbesc atât în calitate de senator, cât și în calitate de medic și cetățean al României, așa că, dacă unii dintre dumneavoastră v-ați fi așteptat să-l susțin necondiționat pe domnul ministru Cseke Attila Zoltán din motive pur politice, vă spun că vă înșelați, și aceasta pentru că sistemul de sănătate românesc se află într-o situație disperată, dar aceasta nu de ieri, nu de azi, ci de două decenii.

De ani de zile, ne complacem într-un sistem prost gândit, din cauză că noi mergem la spital cu bocceluța de medicamente, pansamente, seringi, lucruri banale, care, în mod normal, ar trebui să se găsească în orice spital, dar nu se întâmplă așa, din contră.

De exemplu, din 1 mai și până în 5 iulie, listele medicamentelor gratuite și compensate au fost modificate de patru ori și, dacă priviți situația numai din perspectiva pacientului confuz, care sfârșește prin a scoate bani din buzunar pentru a-și plăti medicamentele, încercați pentru câteva minute să vă puneți în postura medicului.

Într-o țară în care, practic, este imposibil să aloci unui pacient media de timp stabilită la nivel european, pentru simplul fapt că sunt prea mulți bolnavi și prea puțini doctori, a fi zăpăcit cu tot felul de astfel de modificări prea dese și prea rapide e deja prea mult pentru un medic care vrea să-și facă meseria la cel mai înalt nivel calitativ.

Să nu uităm nici de proiectul de lege referitor la coplata serviciilor medicale. Astfel de pastile amare mai există în sistemul sanitar, dar ceea ce trebuie neapărat spus este faptul că rezolvarea acestor probleme nu depinde numai de un singur om, în speță de ministrul sănătății.

Dacă trebuie să fim corecți – și eu așa consider –, cred că la această moțiune lângă domnul ministru ar fi trebuit să fie președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, pentru a răspunde interpelărilor ridicate de această moțiune.

E drept, avem nevoie urgentă de un set de măsuri simple, de reformare a sistemului medical de stat și de creare a unui sistem concurențial privat, care să creeze un cadru de referință.

Așa este, am mari emoții, mai ales că trebuie să vă spun că memoria, memoria dumneavoastră scurtă trebuie tratată, și atunci vă înțeleg neliniștea pentru scumpirea unor medicamente, mai ales a neurotroficelor și a medicamentelor care cresc oxigenarea cerebrală.

De aceea, subliniez încă o dată că UNPR va susține anularea Ordinului CNAS nr. 615/2010 – și asta doare –, pentru ca și dumneavoastră să vă puteți procura aceste medicamente în condiții decente și să nu mai repetați greșelile trecutului, pe care chiar dumneavoastră le-ați făcut.

Domnule ministru,

Vreau să vă asigur că aveți susținerea mea și a grupului de senatori pe care îi reprezint, atâta timp cât sunteți dispus să faceți o adevărată reformă a sistemului sanitar. Aveți sprijinul nostru atâta timp cât, în calitatea pe care o dețineți, veți face toate eforturile așa încât lucrurile asumate prin Programul de guvernare să fie puse în aplicare și să-și arate efectele.

E drept, este greu, dar trebuie făcut totul pas cu pas, și acest lucru nu este imposibil.

Noi, senatorii independenți membri ai UNPR, suntem deschiși la dialog și dispuși să vă ajutăm cu tot ceea ce ne stă în putință pentru a duce la bun sfârșit planul de reformare a sănătății.

Sistemul sanitar chiar trebuie vindecat.

Vă dorim succes!

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Tudor Udriștoiu, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Laurențiu Florian Coca, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Tudor Udriștoiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș spune că, privită global, prezenta moțiune reflectă, în general, cu ceva scăpări, situația reală a furnizării serviciilor de sănătate din România.

Trecând peste micile probleme gramaticale, moțiunea suferă însă foarte mult din cauza slabei coerențe și a exagerărilor, lozincilor, rimelor, ironiilor slăbuțe și altele. Pare a fi scrisă în grabă, sub presiune, cu slabă consultanță medicală și total lipsită de vreo intenție constructivă. Aș da două exemple în acest sens, în special privitor la lozinci și coerență, și anume, primul exemplu: în prima pagină se spune că unul din cinci români moare cu zile, iar în pagina a patra se spune că decesele evitabile sunt 1/2 la bărbați și 1/3 la femei. Ei, nu, nu! Dacă din două decese afirmăm că unul era evitabil, înseamnă că trebuia să nu mai avem nicio problemă demografică la această oră, cu ceva servicii de sănătate în plus.

Pe de altă parte, se clamează cu mare pompă acel cod roșu lansat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) – eu aș fi pus pariu că OMS nu a spus așa ceva –, dar am avut curiozitatea să aprofundez de când am citit moțiunea. Nu există la OMS cod roșu și chestiunea lansată de distinsul nostru coleg, profesorul Astărăstoae, a fost dezmințită de ofițerii OMS și pentru Europa, și pentru centru.

Aș vrea să spun foarte clar, este departe de mine gândul de a susține că stăm bine la capitolul sănătate, dar, dacă avem o minimă obiectivitate, trebuie să recunoaștem că situația actuală este rezultatul guvernării din ultimii 30 de ani. Din anii ’80, au fost reduse drastic finanțarea și oportunitățile pentru sănătate și așa a cam rămas până astăzi.

În ceea ce privește haosul atât de cântat în moțiune, aș spune că acesta a fost inițiat și dezvoltat de reforma preconizată, inclusiv în titlu, de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Haideți să comparăm rezultatele după trei ani, 2006–2008, cu rezultatele celor opt luni ale guvernării actuale.

E drept, noi nu ne-am propus, de exemplu, să construim opt spitale regionale – fac abstracție de faptul că pentru asta s-au cheltuit și o grămadă de bani, fără nicio consecință – și nici nu ne-am propus 140 de centre noi de sănătate mintală, așa cum este stipulat în ordinul ministrului, nici nu am lansat vreun program național care a costat peste 300 de milioane de euro și care a dat ceva rezultate electorale, dar niciun fel de rezultat pentru sănătatea românilor, și, în același timp, aș spune că nici nu s-au acumulat acum o parte din acele datorii istorice de peste 800 de milioane care sunt plătite în prezent, în vremuri de criză. Și erau vremuri bune între anii 2006 și 2008.

## Mulțumesc domnului senator.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Laurențiu Coca, se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Paul Ichim.

## **Domnul Laurențiu Florian Coca:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor senatori,

Folosesc prilejul prezenței ministrului sănătății în Senatul României pentru a-i prezenta două probleme și a-i asculta răspunsul la ele.

Prima problemă se referă la programele prioritare din domeniul sănătății, care țin direct de minister. Aceste programe sunt un fel de umbre. Se vorbește despre ele, dar nimeni nu le vede, nu se știe care sunt acestea, câte sunt, ce alocații financiare au, cine se ocupă de ele la modul concret, ce prestații se acordă și în ce condiții, cine le conduce, ce instituții și ce persoane specializate sunt responsabile.

De exemplu, se spune că există un program pentru persoanele bolnave de SIDA, dar în practică există un program care favorizează mai mult problemele acestor persoane, și nu îngrijirea și tratarea lor.

## Domnule ministru,

Ce ne puteți spune pe această temă, cu atât mai mult cu cât am aflat recent că organizațiile acestor bolnavi vor încerca să dea în judecată instituția pe care o reprezentați? La a doua problemă am în vedere politica ministerului în domeniul asigurării asistenței medicale de urgență. Aici am o situație cu totul nesatisfăcătoare din județul din care provin, județul Vâlcea, domnule ministru. Medicii pentru aceste servicii sunt foarte prost plătiți și, sub aspect material, sunt foarte slab dotați.

Citez cuvintele unui medic specialist la urgențe, de la Ambulanța din Bălcești: „Lucrez și peste 10 ore pe zi, cu un salariu de 1.280 de lei. Fac naveta de la Craiova, asigur urgențele în zona arondată, iar, după tură, merg înapoi la Craiova. Naveta costă 700 de lei. Am doi copii de crescut, iar condițiile de lucru nu îmi permit să fiu pe deplin lucid la intervențiile în teren. Nu este posibil să fim bătaia de joc a sistemului, pentru că nimeni nu se gândește că și noi suntem oameni. În acest fel, eu nu mai pot să lucrez la nivelul maxim necesar.”

Precizez că domnul doctor este singurul medic din zonă pe salvare, la o populație de 40.000 de locuitori. Aceeași situație dramatică se află și în alte zone din Vâlcea, precum Brezoi, Horezu, Drăgășani, unde este nevoie de cel puțin 9 medici, 10 asistente și 9 șoferi, iar la nivelul întregului județ Vâlcea sunt necesari 19 medici pe ambulanțe, la o populație de 400.000 de locuitori.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Șerban Mihăilescu, dacă, evident, va reveni în plen.

Domnule senator Ichim, vă rog.

## **Domnul Paul Ichim:**

Văd că se uzează termenul de licitație... Pentru colegul de la UDMR, „Cele mai periculoase minciuni sunt cele care au și un pic de adevăr în ele.” (La Rochefoucauld)

Acum, eu am să caut să fiu prozaic, să nu încep în versuri, pentru că s-ar putea să mi se spună că nu spun nimic.

Mi-aduc aminte, domnule ministru, când ați fost nominalizat pentru funcția de ministru, v-am transmis ceva: ați intrat în categoria „ce bun senator erați”. Vă urăm să reveniți un bun senator, așa cum vă știam. Dar știți, că v-am povestit..., nici nu știți în ce ați intrat. Cred că acum v-ați dat seama.

Am uitat să iau sursele afirmațiilor. Am să răspund și am să merg punctual pe niște lucruri. Majoritatea lucrurilor au fost spuse, n-am ce să mai repet.

Sursa afirmațiilor.

Domnule ministru,

Afirmația colegului nostru, 1,9 medici la 1.000 de locuitori, este luată din materialul postat pe site-ul Ministerului Sănătății – Transparență legislativă. Vi-l dau, am documentul

cu mine. Nu dați din cap. Acum îl aduc din... Am uitat să-l pun pe masă. Acolo se regăsește, boldit frumos, citatul. De acolo este luat materialul. Deci, dacă acea sursă nu este bună, defecțiunea este la Ministerul Sănătății.

O afirmație, a doua afirmație care m-a deranjat, ca structură, ca gândire în legătură cu strategia Ministerului Sănătății – sursa este tot ministerul –, că sistemul este bicefal, iar cineva vorbea că trebuie Casa Națională de Asigurări de Sănătate să fie subordonată Ministerului Sănătății. Cred că în legătură cu această chestiune dumneavoastră sunteți în asentimentul colegului dumneavoastră de partid.

Tot în același material se regăsește afirmația experților Băncii Mondiale, care spuneau că acesta a fost primul gest de reformă în România, după care a fost deturnat.

Stimate coleg Secășan,

Sunt întru totul de acord cu dumneavoastră, cu ceea ce ați spus. Așa s-a întâmplat cu sistemul de sănătate și cu finanțarea.

Acum se pune problema ce avem noi cu ministrul actual. Mare lucru nu avem. Problema este că, dacă știa toate problemele, totuși, în 8 luni, putea să propună să se miște ceva. Chiar dacă sunt 8 luni, azi-mâine aproape naștem... Trebuia să se nască ceva, o inițiativă legislativă în domeniu.

Mulțumesc.

Timpul alocat Grupului parlamentar al PNL a fost epuizat prin această intervenție.

În continuare, îi ofer cuvântul domnului senator Șerban Valeca, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Ion Rotaru, din partea aceluiași grup parlamentar.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi și stimate colege,

Domnule ministru,

Voiam să spun că situația deplorabilă din sistemul de sănătate a fost prezentată de colegii mei înainte, dar mă simt obligat să încep prin a vă aduce aminte de exodul extraordinar din ultimele 10 luni, rămânând fără medici mai ales în sistemul sanitar rural. Nu suntem de acord cu această culpabilizare generală pe care dumneavoastră încercați s-o faceți, actuala coaliție, și cred că ar fi trebuit să veniți public și să spuneți că „sunt cinci erori mari în sistemul de sănătate și am reușit să îndrept una”. Culpabilizarea aceasta de 20 de ani nu este în regulă.

Doresc să mă refer la încălcarea Programului de guvernare pe care vi l-ați însușit, precum și la faptul că nu se întrevede în niciun mod posibilitatea revenirii la o situație de normalitate în sistemul medical românesc.

V-ați grăbit cu așa-zisa descentralizare, dar nu ați plătit datoriile istorice ale spitalelor, nu le-ați organizat pe principii sănătoase și nu ați descentralizat și încasările, respectiv plățile la casele județene de sănătate. Ați auzit, probabil, că sună bine pentru coaliția din care faceți parte acest sistem de coplată. Din păcate, ați discutat, probabil, numai cu niște contabili, și nu cu medicii. Acest sistem putea fi introdus pentru plata unor servicii suplimentare, de exemplu, aparținătorilor care doreau să stea cu bolnavii în spital, pentru cazarea acestora și așa mai departe, sau unor bolnavi cu mari posibilități financiare, care doreau să stea în spații special amenajate, dar în niciun caz pentru serviciile și tratamentele uzuale, necesare însănătoșirii unui bolnav, adică pe serviciul medical, care este un serviciu public.

Ați redus fondurile asistenței medicale primare, medicina de familie, care trebuie să asigure satisfacerea nevoilor de asistență medicală ale cetățenilor, cetățeni care trebuiau să aibă un acces rapid la un astfel de serviciu la domiciliu, în tot cursul săptămânii, atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Rezultatul: o bună perioadă de timp, medicii fac muncă patriotică, dar, până la urmă, atât calitatea, cât și cantitatea serviciilor vor scădea.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit să ia cuvântul pe domnul senator Petre Daea. Nu veniți la microfonul central, domnule senator? Vă rog.

## **Domnul Petre Daea:**

Rămân consecvent, domnule președinte. Am să iau cuvântul „de sub streașină”.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori, Domnule ministru, Domnilor secretari de stat,

Este o zi atât de importantă și atât de densă, încât zâmbetul domnului ministru al sănătății nu poate fi aici, în Senatul României.

M-am înscris la cuvânt pentru că Domnia Sa a făcut câteva afirmații care m-au revoltat. Îl știu ca pe un senator distins, un om elegant, un om cu simțul analizei în profunzimea ei. Sigur, acum, când a coborât în Guvern, și-a păstrat numai eleganța, dar nu și simțul analizei. De aceea, îmi îngădui să-i răspund, cu eleganța cuvenită și cu respectul impus de regula democrației și de locul în care ne aflăm, la câteva dintre afirmațiile Domniei Sale.

Spunea Domnia Sa că în această moțiune s-au luat scenarii din minister.

Domnule ministru,

Ați intrat într-un guvern care are numai scenarii. Ce putem să luăm altceva decât ce produceți?

Când s-a pus în discuție moțiunea, mi-am adus aminte de o secvență pe care vreau să v-o relatez.

Eram la Baia de Aramă, la un spital orășenesc. Pe scara spitalului erau doi bătrâni, o bătrână care încerca să coboare scările și nu putea, iar soțul acesteia încerca să urce scările și nu putea. În mână avea o pungă cu medicamente. Venise soțul să-i aducă soției, în spital, medicamentele necesare vindecării, în speranța că se va întoarce acasă.

Această secvență m-a cutremurat și m-a îndemnat să mă duc în farmacia spitalului. Ce credeți că am găsit în farmacia spitalului? Doar farmacista! Nimic altceva în farmacie!

Coborând în oraș, alte secvențe, altă lume. Domnul senator Stănișoară, colegul meu de aici, împărțea, cu familia, găleți PDL!

Și atunci, mi-am pus întrebarea: este cumva un principiu să luați mințile oamenilor sănătoși cu gălețile PDL și zilele bolnavilor cu lipsa de medicamente din farmacii? Este o întrebare la care trebuie să dăm un răspuns, iar ziua de astăzi o considerăm o analiză a stării de fapt.

Spuneați dumneavoastră, domnule ministru, că sunt de la lume adunate și înapoi la lume date. Eu o să vă dau o listă cu medicamentele care trebuie la Baia de Aramă. Nu sunt scrise de mine, nu m-am pregătit pentru această întâlnire, le-am luat doar ca să-i pot ajuta. Am făcut-o în mod onest și insuficient. O să vă dau dumneavoastră – de la Daea luate și la Cseke date – aceste nevoi ale oamenilor din spitalele României _. (Aplauze.)_

## Domnule ministru,

Nu vă solicităm demisia, pentru că nu aveți rezistența psihică, nu ați avut-o nici în fața morților, cei care au murit în spital. Vă respect prea mult ca să nu vă fac aceste observații, aici, pentru că eleganța dumneavoastră și spiritul dumneavoastră combativ din Senatul României s-au năruit. Vă simțeam lângă mine, într-o zonă de interes, ați coborât în mocirla celor care răspund punând întrebări, și nu judecându-se cum se cuvine, în mod critic, pentru a îndrepta o stare de fapt. Noi nu am făcut-o pentru că, iată, deși există o regulă a democrației și ne folosim de ea, am făcut această moțiune pentru a trage un semnal de alarmă, nu să justificați un diagnostic. Cel mai slab diagnostic al unui medic este să dea vina pe zestrea ereditară – „Boala dumitale vine de la părinți”! Așa faceți dumneavoastră acum, într-o analiză de 20 de ani. Nu este corect, nu este drept, cinstit și nu este nici eficient.

## Domnule ministru,

Vă las să vă gândiți, alături de distinșii membri ai Guvernului, care sunt aici să vă dea ajutorul la moțiune, să digerați cu mintea și să proiectați cu sufletul drumul pe care trebuie să-l urmeze sănătatea în România.

Cu permisiunea dumneavoastră, de la acest microfon, vă dau lista medicamentelor, care nu este scrisă de Daea, ci este scrisă de nevoia de a le avea și a salva vieți în zona de care vă vorbeam.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc domnului senator.

Am să-l invit pe domnul senator Șerban Mihăilescu pentru o scurtă intervenție.

## Mulțumesc, domnule președinte.

O să-i rog pe stimații colegi, deoarece voi vorbi...

Domnule senator Marcu! Domnule senator Marcu, vă rog frumos, pentru că vorbesc de aici, din... Folosesc și eu metoda domnului senator Daea, dar voi avea cu totul altă abordare, și anume aceea că poate a venit timpul să înțelegem toți că trebuie să renunțăm la această metodă de a face periodic niște texte care se bazează pe viața din ultimul an al cuiva, chiar dacă este ministru, și să-i aruncăm în spinare tot ce s-a întâmplat în ultimii 20 de ani.

Îl ascultam acum, la radio, pe domnul prim-ministru evocând istoria pensiilor. Vă rog să mă iertați, stimați colegi, dar în sănătate este la fel. Noi nu putem uita că în 20 de ani nu am făcut niciun spital. Ne-am perindat toți la putere, am ținut poporul de vorbă, dar rezultatele sunt lamentabile. Nu este vina domnului ministru Cseke.

Imediat după 1990, am vrut să fie ca înainte, și veți vedea că am izbutit această nonperformanță. Atunci am făcut spitalele foarte mari, am renunțat la policlinici, că nu erau profesori doctori acolo, și am făcut o grămadă de

conferențiari și alte chestiuni, am făcut clinici universitare în care nici nu se știa despre acest lucru și dăm diplome în continuare. A venit un alt moment, când am introdus tot felul de minuni cum este și chestiunea aceasta cu medicii de familie, care nimeni nu poate să mă convingă că a funcționat vreodată. Am chemat pe urmă investitori, am făcut licitații și programe pentru 20, 30 de spitale noi, din care 9 spitale într-un singur județ, am cheltuit bani pe proiectare, am cheltuit bani pe tot felul de chestiuni de genul acesta, rezultate zero!

Nici nu mai contează cine a fost ministru. Nici nu mai contează, pentru că, dacă noi nu înțelegem nici acum, în ceasul al doisprezecelea, și vorbim tot așa de deșănțat despre situația de acum, înseamnă că nu ne-am făcut bine. Cu asemenea metode nu se poate merge înainte.

Avem spitale și acum, totuși..., în 2010, când s-a luat această decizie de descentralizare a spitalelor, trecerea lor la administrațiile locale din județe, o să vedeți că – am auzit și eu – foarte multe se vor închide, pentru că nu au avut, nu au și nu vor avea niciodată statutul de spital. Cei care suntem din județe sărace știm că acolo au fost tot felul de unități numai ca să asigure salarizarea unui grup oarecare de persoane, cu anumită calificare. Nu avem un cămin de vârstnici, în schimb avem câte 7, 8 spitale comunale, care, repet, nu mai au rost să fie acolo.

Vă mulțumesc.

În contextul invocat de domnul senator Daea, găleți la Baia de Aramă, domnul senator Stănișoară, drept la replică. Microfonul 2, vă rog.

## **Domnul Mihai Stănișoară:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, am constatat că domnul senator s-a considerat nedreptățit, probabil, că nu a primit și dânsul o găleată, dar cred că, într-adevăr, nevoia dumnealui este legată de medicamente, și eu mă oblig aici, în fața colegilor, să-i cumpăr eu rudotel.

Mulțumesc.

Domnul senator Daea, drept la replică. I-a fost pronunțat numele.

Vă rog.

## **Domnul Petre Daea:**

Eu nu am tratament pentru dumnealui!

## Mulțumesc foarte mult.

În continuare, pe timpul alocat Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Ion Rotaru, cu rugămintea de a concentra intervențiile, pentru a intra și în faza de vot.

Domnul senator Rotaru.

Aș vrea să-mi permiteți, într-un minut, două, să subliniez și eu câteva lucruri.

## Domnule ministru,

În primul rând, referitor la afirmațiile făcute de dumneavoastră, aș vrea să vă spun că, probabil, atunci când ați primit informațiile, consilierii v-au dus în eroare, pentru că PSD nu a fost la guvernare 12 ani niciodată, iar UDMR a fost ceva mai mult decât PSD la guvernare și a avut trei miniștri ai sănătății.

Referitor la ceea ce s-a spus aici cu privire la moțiune, sigur, este posibil ca într-un text de moțiune să apară și erori, stângăcii, pe care este corect să ni le asumăm, dacă ele există, dar este la fel de corect și de adevărat că este normal să preluăm ceea ce spun oamenii, ceea ce afirmă personalități importante ale vieții medicale românești, ceea ce spun pacienții despre situația din spitale și, în general, despre situația sistemului de sănătate din România. Eu cred că aceasta nu este o greșeală, ci este o datorie și o misiune a noastră de a ține cont de ce spun oamenii și de a încerca să vedem care sunt soluțiile pentru a le rezolva problemele.

Mă surprinde, domnule ministru, că faceți o diferențiere clară între minister și Guvernul Boc pe acest mandat și mai puțin pe mandatul trecut, având în vedere faptul că alocarea resurselor bugetare le face Guvernul, și nu un minister sau altul, apropo de 3,2% – 3,6% buget alocat pentru sănătate.

În ceea ce privește anumite date care au fost preluate în moțiune, ele există și pot fi prezentate, dar eu vreau să subliniez că, dacă dumneavoastră ne-ați spus aici că media pe locuitor privind medicii și asistentele este mai mare decât cea prezentată în moțiune, rezolvă cumva problema sănătății acest lucru? Este, într-adevăr, un mare succes? Nu cumva avem în continuare această problemă a migrației și a salarizării personalului?

Ne-ați acuzat că am pomenit aici despre faptul că descentralizarea a fost făcută în grabă și, în același timp, v-am cerut să faceți descentralizare.

Păi tocmai asta era ideea, noi ne-am asumat și ne asumăm erorile care s-au făcut referitor și la coplată, și la descentralizare și credem că descentralizarea trebuie făcută, dar nu în pas alergător, nu în aceste condiții și nu cu consecințele care pot să apară, fiindcă autoritățile locale nu

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Ultima intervenție, foarte scurtă, doamna senator Mitrea.

**Din sală**

**:**

E târziu! Nu...

După aceea, îl rog pe domnul ministru Cseke să se pregătească pentru o intervenție de final.

Vă rog, doamna senator Mitrea, microfonul central.

Cu colegialitate și cu calm, vă rog să încheiem suita luărilor de cuvânt prin această intervenție.

## **Doamna Elena Mitrea:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Precizez că suntem foarte puține femei în Parlament și vin

cu o problemă legată de femei și copii, dacă-mi permiteți. Mulțumesc.

Intervenția mea face referire la punctul din moțiune privind Programul de guvernare al coaliției – Dezvoltarea programelor de intervenție și de depistare precoce a bolilor. Concret, mă refer la Programul național de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, pentru care am avut mai multe intervenții, inclusiv un amendament la Legea bugetului de stat pe 2010, pentru a întări speranța că acesta devine viabil. A fost respins, bineînțeles.

Prin procedura parlamentară folosită, am aflat că s-au alocat 62.000 de lei pentru 2010, care cred că s-au cheltuit doar pe campania de informare și comunicare cu privire la vaccinare și profilaxia cancerului de col uterin, pentru vaccinarea în școli, pentru că programul național nu se desfășoară în țară din lipsă de fonduri.

Nu mai fac discuție privind amploarea fenomenului și importanța programului, dar vreau să ne spuneți dacă aveți în vedere necesitatea și importanța prevenției prin programele de depistare precoce și dacă Programul de screenig pentru cancerul de col uterin va fi continuat cu finanțare echitabilă pentru fiecare județ și când se va întâmpla acest lucru.

Un singur minut folosesc pentru a spune că a fost promulgată Legea nr. 151/2010 privind persoanele cu autism, care are un capitol distinct – „Depistarea activă precoce efectuată copiilor cu vârste între 0 și 3 ani”. Știm că pentru copii nu există nici măcar statistici, numărul lor este estimat la circa 30.000, dar statul nu face nimic privind decontarea. Dacă nu veți lua în seamă această problemă, cazurile de copii cu autism, care se înmulțesc zilnic, vor intra în sistemul de asistență socială, care oricum nu poate acoperi cheltuielile necesare pentru tratament.

Aș vrea să aveți în vedere necesitatea și importanța programului pentru persoanele cu autism și să precizați dacă va exista un program pentru copiii cu autism, ca program și finanțare.

Vă mulțumesc pe îngăduință.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Încheiem aici seria intervențiilor din partea grupurilor parlamentare.

Îl invit pe domnul ministru al sănătății pentru un comentariu final.

Vă rog, domnule ministru.

## **Domnul Cseke Attila Zoltán:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Aș vrea doar trei subiecte – sigur, sunt foarte multe, eu sunt deschis la o dezbatere mai largă, dacă vreți, putem să o avem, nu este nicio problemă – să abordez. Mă bucur că au fost aduse totuși în dezbaterea plenului Senatului o serie de probleme cu care se confruntă sistemul sanitar, așa cum s-a spus, de 20 de ani, de 30 de ani, nu sunt probleme care au apărut chiar de pe o zi pe alta.

În ceea ce privește plecarea medicilor, vreau să reafirm că nu susțin asemenea măsură, dar, pe de altă parte, haideți să fim conștienți că noi ne-am dorit intrarea în Uniunea Europeană, al cărei principiu elementar este acela de liberă circulație a persoanelor, serviciilor și mărfurilor.

Vreau să vă dau doar un exemplu, ca să vedeți că nu discutăm în România despre un fenomen unic în Uniunea Europeană. Pot să vă spun că toate statele est-europene se confruntă cu această problemă, inclusiv Ungaria și Polonia au foarte mari probleme cu plecarea medicilor.

Ca să vedeți că este un fenomen european această circulație a medicilor, vă dau exemplul de la Consiliul Național al Ordinului Medicilor din Franța cu privire la situația membrilor activi la 1 ianuarie 2009 care provin din alte țări, și anume 9.631 de medici sunt din alte state, după cum

urmează: din Belgia – 16,37%, din România – 12,04%, din Germania – 10,89%, din Algeria – 10,26 și din Italia – 8,3%. Deci este cazul Franței, care, evident, are medici foarte mulți din alte state, inclusiv foarte dezvoltate cum sunt Germania, Italia sau Belgia. Adică este un fenomen european de care trebuie să discutăm. Haideți să discutăm clar, concis despre acest lucru, să nu încercăm să spunem că numai din România pleacă medici. Nu, pleacă și din alte state. Pleacă pentru dotări, infrastructură și, câteodată, și pentru salarii, inclusiv între Germania și Franța.

În ceea ce privește descentralizarea, rămân în continuare un fervent susținător al descentralizării. Sigur că orice problemă, orice reformă radicală înseamnă, la începutul aplicării ei, probleme, propuneri, sugestii, probleme practice care pot apărea, autorități locale care nu înțeleg rolul descentralizării, care și-au impus oamenii numai de dragul de a-și impune un management la spitalul respectiv. Sigur că aceste probleme era evident că urmau să apară, dar asta nu înseamnă că descentralizarea sistemului sanitar nu este importantă.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc, domnule ministru.

## Stimați colegi și stimate colege,

Dezbaterea moțiunii simple pe tema sănătății se încheie. Rog toți colegii să revină în sala de plen pentru vot.

În conformitate cu Regulamentul Senatului, art. 157 alin. (1), moțiunile simple, cum este cazul celei de astăzi, se adoptă cu votul secret al majorității senatorilor. Votul secret poate fi exprimat prin bile sau electronic, conform art. 132 alin. (1). Aș sugera, și din motive de timp, și din motive de cutumă, să adoptăm ca modalitate de vot votul electronic secret, pentru a vedea care este sentimentul Senatului față de moțiunea ce v-a fost prezentată și care a fost dezbătută.

Pe cale de consecință, este respinsă.

Vă mulțumesc.

În acest moment, încheiem partea de dezbatere și legiferare și intrăm în zona interpelărilor, întrebărilor și răspunsurilor.

Îl rog pe domnul vicepreședinte Meleșcanu să ne ajute și să preia conducerea ședinței în continuare, până la epuizarea programului.

Vă mulțumesc.

Trecem la ultima parte a plenului nostru de astăzi: întrebări, interpelări și răspunsuri.

Începem cu întrebările formulate de senatori și îl invit la microfonul central pe domnul senator Dumitru Oprea.

Domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Microfonul central, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Ioan Botiș, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Obiectul și motivarea întrebării: Acțiunile ministerului în cadrul „Anului european pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale”.

## Domnule ministru,

Mai sunt câteva luni și se încheie „Anul european pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale”. Pentru România, am identificat programul propus în acest scop de ministerul pe care îl conduceți, ca organism național de implementare. Din documente rezultă principalele jaloane avute în vedere, evenimentele propuse pentru atingerea obiectivelor stabilite

de Uniunea Europeană, calendarul activităților și bugetul estimativ.

Pe baza informațiilor culese din diferite surse, inclusiv de pe site-ul ministerului, situația derulării programului nu este foarte clară. Mai mult, rezultă chiar o întârziere a unor activități.

În aceste condiții, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care au fost acțiunile desfășurate până acum conform

calendarului și care sunt activitățile întârziate? Motivați întârzierile înregistrate.

2. Ce acțiuni viitoare mai sunt de întreprins? La ce termene?

3. La ce adresă de internet poate fi găsită pagina oficială din România cu informații actualizate despre „Anul european pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale”, ce trebuia lansată încă din luna martie 2010?

4. Ce campanii media au fost realizate până acum și unde au fost difuzate? Ce impact au avut?

5. Cât s-a cheltuit efectiv din bugetul estimat, pe ce poziții

bugetare și pentru ce activități? Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Ați consumat 3 minute și jumătate din cele 11 minute ale Grupului parlamentar al PDL.

O invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, doamna senator Silistru, la microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată domnului Valeriu Tabără, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Domnule ministru,

Agricultorii români, rămași fără subvenții, ajutoare, despăgubiri și alte forme de sprijin direct din partea statului în condițiile vremii nefavorabile din ultimii ani, se află în situația de a fi ajuns și fără garanții sau dobânzi subvenționate pentru creditele agricole din anul 2009. În aceste condiții, lipsa banilor va fi mai catastrofală decât vremea, astfel încât doar din această cauză producțiile agricole din acest an vor scădea cu 10–20%.

Vă întreb, domnule ministru, dacă și în cât timp ministerul pe care îl conduceți va achita agricultorilor români sumele restante datorate pentru anul 2009, în condițiile Legii creditului agricol nr. 150/2003.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință, îmi permiteți să prezint și interpelarea în acest moment?

Vă rog, doamna Silistru.

## Mulțumesc.

Interpelarea este adresată domnului Daniel Petru Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.

Domnule ministru,

Vă fac cunoscută situația celor 24 de elevi de ciclu primar din localitatea vasluiană Fundătura Mare, nevoiți să urmeze cursurile unei școli din chirpici, renovată de copii și părinții lor chiar în ultima săptămână de vacanță.

Autoritățile comunei Ibănești, în lipsa unei alte soluții, au adoptat o soluție de avarie, prin aducerea unor pari de lemn care să susțină grinzile rupte sau șubrede ale tavanului clădirii, însă există riscul ca acesta să se prăbușească în orice moment. În această situație, nici mutarea copiilor la o școală dintr-un sat învecinat nu poate fi luată în calcul, deoarece podul ce face legătura între cele două localități este avariat, pentru repararea lui neexistând fonduri, iar în timpul iernii, oricum, drumul nu poate fi parcurs de niște copii.

Autoritățile locale au câștigat un proiect pentru construcția unei școli, dar finanțarea a fost blocată de Guvern, care, în plus, a și micșorat bugetul învățământului cu 60.000 de lei, prin rectificarea bugetară.

Vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, măsurile pe care le aveți în vedere pentru rezolvarea acestei situații, pentru ca acești copii să nu-și mai desfășoare cursurile într-un permanent pericol.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu doamnei senator Doina Silistru.

Ați consumat un minut și 50 de secunde din cele 10 minute alocate Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC pentru întrebări și două minute și jumătate de la interpelări.

Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Microfonul central, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului Gheorghe Ialomițianu, ministrul finanțelor publice.

Domnule ministru,

Compania Minieră Berbești intenționează să-și închidă activitatea în acest oraș, deci în orașul Berbești, concentrându-se, în schimb, asupra carierei de la Alunu. Din păcate însă, se preconizează a se ajunge la disponibilizări semnificative în cadrul exploatării miniere. De aceea, această hotărâre are și câteva aspecte pozitive – mai multe locuri de muncă în zona Alunu –, dar are numeroase efecte negative, care s-ar traduce prin creșterea costurilor sociale în cadrul Primăriei Orașului Berbești – subliniez, orașului Berbești, deci nu este o comună, undeva, pierdută în lume –, odată cu creșterea numărului de șomeri și asistați sociali aflați în evidență.

Deloc de neglijat este și faptul că marea majoritate a acestora reprezintă unicul întreținător al familiei, iar zona Berbeștiului este o zonă monoindustrială.

Ținând cont de aceste aspecte, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, ce soluții aveți în vedere astfel încât Compania Minieră Berbești să poată fi ajutată să nu-și închidă cariera din orașul Berbești, iar minerilor din zonă să li se poată asigura în continuare un loc de muncă. Pot să citesc și a doua întrebare?

Vă rog să prezentați și a doua întrebare, domnule senator.

## Mulțumesc.

Este adresată domnului Daniel Petru Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.

Obiectul întrebării: Comasarea școlilor din comuna Oteșani, județul Vâlcea.

## Domnule ministru,

Reorganizarea rețelei școlare din mediul rural în vederea reducerii cheltuielilor, prin instituirea, la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, a unei singure unități de învățământ cu personalitate juridică, generează numeroase polemici atât în rândul profesorilor, cât și în rândul elevilor și părinților afectați de aceste măsuri.

Deși s-au dat numeroase asigurări din partea autorităților că elevii nu vor fi nevoiți să parcurgă kilometri întregi pentru a ajunge la cursuri, ci vor studia în cadrul aceleiași unități de învățământ, se pare că lucrurile nu stau chiar așa la nivel local.

La biroul meu parlamentar din Râmnicu-Vâlcea am primit recent un memoriu, semnat de 38 de locuitori din comuna Oteșani, județul Vâlcea, care îmi aduc la cunoștință faptul că, în urma hotărârii Inspectoratului Școlar Județean Vâlcea de comasare a celor două unități de învățământ, respectiv Școala cu clasele I–VIII Oteșani și Școala cu clasele I–VIII Cârstănești, s-a acordat personalitate juridică celei de-a doua unități, Școala cu clasele I–VIII Cârstănești, neținându-se cont de criteriul avut în vedere de ministerul pe care îl conduceți, adică numărul de elevi.

Potrivit părinților, la Școala cu clasele I–VIII Oteșani învață un număr mai mare de elevi, iar clădirea a fost reabilitată în vara acestui an. De asemenea, școala dispune și de laboratoare moderne de fizică și chimie. Deloc de neglijat este și faptul că în vecinătatea școlii se află atât dispensarul medical, cât și postul local de poliție. Mai mult, părinții din satul Oteșani doresc să-și trimită copiii la școlile din comuna Măldărești sau din orașul Horezu, aflate în apropiere, deoarece se tem că școala din Oteșani se va închide, iar distanța dintre Oteșani și Cârstănești este prea mare pentru a putea fi parcursă pe jos de cei mici.

Ținând cont de cele menționate, doresc să-mi comunicați, domnule ministru, ce criterii au stat la baza acordării titlului de personalitate juridică Școlii cu clasele I–VIII Cârstănești, în detrimentul unei școli cu mult mai mulți elevi, și cum poate fi remediată această situație astfel încât elevii să nu aibă de suferit.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Gheorghe Pop, din partea aceluiași grup.

Vă rog, microfonul central, domnule senator Cordoș.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc. Domnule prim-ministru,

Cum comentați afirmațiile recente ale fostului ministru al finanțelor publice Sebastian Vlădescu, potrivit cărora România nu dispune nici până la această oră de o strategie coerentă de ieșire din criză? Se poate face o legătură între aceste afirmații și faptul că, potrivit aprecierii celor mai avizați analiști de la Bruxelles, România se situează pe ultimul loc între statele membre în ceea ce privește eficiența măsurilor de combatere a crizei economico-financiare?

Ce măsuri concrete veți lua pentru adoptarea recomandărilor Comisiei Europene? Ce plan de remediere a situației existente aveți pe termen scurt? Dar pe termen lung? Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Laurențiu Florian Coca, din partea aceluiași grup.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Obiectul întrebării: Necesarul de microbuze școlare.

Stimate domnule ministru,

În urma analizei și a Raportului informativ privind pregătirea unităților școlare din județul Sălaj pentru începerea anului școlar 2010–2011, prezentat în cadrul Colegiului prefectural Sălaj, au rezultat următoarele date cu privire la capacitatea de transport asigurată școlarilor. Inspectoratul Școlar Județean Sălaj a evaluat necesarul de microbuze școlare la un număr de 71. Or, în acest moment, autovehiculele școlare asigurate sunt în număr de 59.

Ținând cont de comasarea unităților școlare, desființarea unora pe considerente de scădere demografică a școlarilor _in genere_ , dar cu precădere din aceste zone, apare necesitatea stringentă de a fi asigurat transportul acestor elevi. Lipsa celor 12 microbuze școlare va duce la renunțarea acestor copii la educație, deoarece, bineînțeles, zonele în care au fost desființate unitățile școlare sunt, în același timp, mult mai sărace.

În atare situație, vă solicit o evaluare în teren a acestei problematici și din perspectiva socială, neuitând aspectul general de asigurare a învățământului gratuit și a egalității de șanse a acestor copii la educație.

Contez pe bunul dumneavoastră profesionalism și pe maximum de aplecare asupra acestui subiect și aștept un răspuns în termen de celeritate și, cu siguranță, pozitiv.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Laurențiu Florian Coca, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC... sau liberal, nu știu, că veniți din zona aceea, dar, pentru stenogramă, lăsați-l la PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC!

Am o întrebare adresată ministrului apărării naționale, ministrului administrației și internelor, directorului Serviciului Român de Informații, directorului Serviciului de Informații Externe.

Obiectul întrebării: Eficiența acțiunii de recalculare a pensiilor militare.

Ați ordonat, din câte am aflat, începerea acțiunilor pregătitoare de recalculare a pensiilor militare. Pentru aceasta, instituțiile și unitățile din subordine au fost obligate să cumpere sute de fotocopiatoare, care să fotografieze milioanele de state de funcții și de plată din ultimii peste 70 de ani din sistem. Acestui fals obiectiv i-ați alocat importante dispozitive de personal, care să identifice documentele în arhive, să le fotocopieze, să le cerceteze și să le clasifice, și apoi să le transmită caselor de pensii în vederea recalculării și emiterii noilor decizii.

Evident că sunt necesare și alte resurse financiare și materiale colaterale, cum ar fi cele consumabile: cartoane, hârtie, filme etc.

Toată această campanie de recalculare a pensiilor personalului care a lucrat în instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională, așa cum sunt armata, poliția și serviciile de informații, desfășurată timp de cel puțin șase luni, implică un cost care grevează cheltuielile financiare – și fără aceasta, atât de precare – din bugetul al cărui ordonator de credite sunteți.

Date fiind cele de mai sus și știind faptul că instituții precum armata, poliția și serviciile de informații nu sunt educate să se ocupe de lucruri inutile și fără eficiență, vă solicit, domnilor miniștri, să ne precizați ce eficiență scontați campaniei de recalculare a pensiilor pensionarilor din sistemul de apărare.

Mai concret, dorim să cunoaștem ce economii veți face la bugetul de pensii în urma acestei recalculări, dacă, așa cum se spune, pensiile fostelor cadre din sistemul pe care, în prezent, îl conduceți nu se vor micșora. Iar dacă nu se face nicio economie, de ce mai continuați să tocați resurse pe o operațiune fără niciun rezultat pozitiv?

Vă mulțumesc, domnule senator Coca Laurențiu Florian. Au depus întrebări la secretariatul ședinței, fără să le prezinte în plen:

– din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori Gheorghe David, Petru Bașa și Gabriel Mutu;

– din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, au depus întrebări în scris domnii senatori Dan Voiculescu, Adrian Țuțuianu, Șerban Constantin Valeca, Ilie Sârbu, Florin Constantinescu și Ioan Mang;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, au depus în scris întrebări doamna senator Minerva Boitan, domnii senatori Raymond Luca, Paul Ichim și Marius Petre Nicoară;

– din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți, domnul senator Laurențiu Chirvăsuță a depus în scris întrebarea.

Stimați colegi,

Conform hotărârii Biroului permanent al Senatului, astăzi nu am avut declarații politice prezentate în plenul Senatului.

De aceea, vreau să vă informez că au fost depuse în scris la domnul senator Gheorghe David, secretar de ședință, declarații politice de către următorii senatori:

– din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori Alexandru Pereș și Gheorghe David;

– din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnii senatori Adrian Țuțuianu, Alexandru Cordoș, Ioan Mang, Florin Constantinescu, Șerban Constantin Valeca, Laurențiu Florian Coca și Dan Voiculescu;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, au depus declarații politice domnii senatori Emilian Valentin Frâncu și Marius Petre Nicoară.

De asemenea, a depus în scris declarația politică domnul senator Sorin Serioja Chivu, Grupul parlamentar al senatorilor independenți.

În cazul în care sunt și alți colegi care ar fi dorit să prezinte astăzi declarații politice, îi rog să ia legătura cu domnul secretar Gheorghe David, pentru a depune în scris declarațiile politice în vederea consemnării în stenograma ședinței de astăzi.

Trecem la sesiunea de interpelări.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, domnului președinte Iulius Dan Plaveti.

În urma mai multor discuții avute cu reprezentanții Federației asociațiilor de locatari Timișoara, cât și cu alte persoane fizice care sunt consumatori, aceștia mi-au solicitat sprijinul în problema plății facturilor la gaze naturale de către asociațiile de locatari/proprietari deservite de E.ON Gaz România – SA.

Recent, E.ON Gaz a desființat casieriile din municipiul Timișoara, iar acum plata nu se poate face decât la bănci, ceea ce a dus la probleme grave pentru asociațiile de proprietari ori persoane fizice din toate regiunile din România în care operează E.ON Gaz.

Iată câteva dintre disfuncționalitățile sesizate:

1. Sunt frecvente cazurile în care facturile nu ajung la asociațiile de proprietari sau la persoane fizice din cauza E.ON Gaz-ului, care are contract de distribuire a facturilor cu Compania Națională Poșta Română.

2. Dacă nu primesc facturile, consumatorii nu pot plăti prin bancă, deoarece procedura de plată se bazează pe codul de bare de pe factură.

3. Neprimirea facturii obligă reprezentantul asociației sau persoana fizică să facă un drum la E.ON Gaz pentru a primi o copie a facturii, fără a avea posibilitatea să și plătească pe loc la casieria E.ON Gaz-ului, pentru că aceasta s-a desființat.

4. Unele bănci nu respectă modul de întocmire a chitanței de plată, în sensul că, la rubrica „Reprezentând”, de exemplu, pentru „Plată factură servicii”, la una dintre bănci, în chitanța de la anexa nr. 1, nu sunt trecute numărul și seria facturii pentru care se face plata. Tot la această bancă, funcționarul de la ghișeu, din neatenție, încasează banii pe o chitanță pe care scrie Asociația Vântului nr. 1, dar factura aparține Asociației Lupului nr. 1 (a se vedea anexele nr. 2 și 3), iar reprezentanții băncii spun că nu mai pot emite o chitanță corectă pentru asociația care a făcut plata.

O altă bancă emite chitanța, dar nu scrie explicit numărul facturii, ci apare doar un număr, pe care nu îl putem identifica, neștiind ce reprezintă (anexa nr. 4). Tot la această bancă, dacă se plătește la bancomat, se emite automat o chitanță (anexa nr. 5), pe care apare corect numărul facturii, data facturării, dar acest document nu e semnat de persoana care l-a întocmit și nici nu are ștampilă, motiv pentru care nu poate fi decontat atât timp cât nu apare o prevedere legală care derogă de la dispozițiile aplicabile în domeniu. În această situație, banca ar trebui să desemneze o persoană care să semneze și să ștampileze chitanța, dar acest lucru nu îi este convenabil.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Liviu Titus Pașca, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Ion Ariton, ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri, precum și domnului ministru Bogdan Mănoiu, șeful Departamentului pentru Afaceri Europene.

Obiectul interpelării – Nivelul scăzut de absorbție a fondurilor europene alocate României.

Domnilor miniștri,

Potrivit statisticilor oficiale, la 31 august 2010 gradul de absorbție a fondurilor europene alocate României prin instrumentele structurale ajunsese la doar 7,03%, fiind cel mai scăzut între cele 12 state membre ale Uniunii Europene care au aderat după data de 1 mai 2004.

În continuare, România mai are de absorbit circa 30 de miliarde de euro până în 2013, dar progresele înregistrate sunt încă modeste și riscăm să pierdem în cea mai mare parte aceste resurse, care ar fi putut să reprezinte un veritabil balon de oxigen pentru economia românească.

Cum explicați faptul că la noi în țară tot mai mulți beneficiari de contracte deja semnate au renunțat la banii europeni, deși aveau proiectele aprobate, în absența cofinanțării?

Vă rog, domnilor miniștri, să-mi comunicați măsurile pe care le veți lua sau le-ați luat deja, cauzele acestui eșec fiind de notorietate: dificultățile financiare prin care trec firmele din

cauza crizei, birocrația excesivă, mărirea dobânzii la creditele solicitate pentru împrumuturi bancare și altele.

Aș dori să aflu care este politica Guvernului din care faceți parte față de excesele pe care băncile le fac în ultimul timp, chiar dacă se încearcă să li se impună, pe bună dreptate, măsuri de relaxare față de consumator.

Ce măsuri concrete ați avut sau aveți în vedere pentru remedierea situației, dat fiind faptul că fiecare proiect cu bani europeni își avea importanța lui strategică pentru relansarea economiei românești?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Ați consumat trei minute din timpul care revine grupului dumneavoastră, plus două minute și jumătate, doamna senator Doina Silistru.

Îl invit la microfon pe domnul senator Liviu Titus Pașca, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Cseke Attila Zoltán, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: Sistemul medical românesc, în comă indusă.

Vizibil marcat de subfinanțarea cronică, sistemul medical românesc riscă să atingă anul acesta apogeul, întrucât imenselor datorii la stat pe care le au spitalele li se adaugă și diminuarea salariilor personalului medical.

Este bine-cunoscut faptul că România deține un trist record în ceea privește numărul medicilor și asistentelor din cadrul spitalelor care emigrează în diverse țări din Europa sau alte colțuri ale lumii, în căutarea unor condiții decente de muncă și, nu în ultimul rând, pentru că acolo beneficiază de un salariu incomparabil mai bun decât în propria țară.

Diminuarea cu 25% a salariilor, precum și eliminarea sporurilor au determinat recent la Spitalul Județean Brăila manifestări de protest ale asistentelor, infirmierelor și personalului TESA, confruntați nu numai cu salarii reduse, ci și cu spectrul disponibilizărilor preconizate.

În condițiile în care deja în spitalele din România se constată o lipsă evidentă a personalului medical calificat, iar subfinanțarea a devenit numitorul comun al acestora, vă rog, domnule ministru, să ne comunicați:

1. Cum credeți că se va desfășura actul medical în viitorul apropiat, dată fiind lipsa de motivație a personalului de specialitate?

2. În condițiile în care, în mod inevitabil, migrația medicilor, asistentelor și infirmierelor se va accentua în viitorul apropiat, cum apreciați că va fi asigurat accesul cetățenilor României la asistența medicală spitalicească?

3. Ce măsuri imediate aveți în vedere pentru a stopa prăbușirea sistemului medical românesc? Aștept răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Daniel Petru Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.

Prin această interpelare, supun atenției câteva aspecte legate de activitatea Inspectoratului Școlar Județean Dâmbovița, cu speranța că problemele ridicate vor fi soluționate rapid.

Prima problemă. Potrivit Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, pot ocupa funcția de inspector general cadrele didactice titulare în învățământ. Persoana care deține funcția de inspector general în județul Dâmbovița, doamna Elena Manolescu, nu mai îndeplinește criteriile de vârstă pentru a fi în activitate și, deci, titular.

Doamna Elena Manolescu este născută în anul 1948, are 62 de ani și trebuia, conform legii, să fie pensionată de patru ani. Domnia Sa susține că este titular la Universitatea „Valahia” din Târgoviște, începând cu anul 2009.

Admițând că este adevărată această afirmație, potrivit Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cadrele didactice universitare femei pot continua activitatea până la vârsta de 65 de ani, dacă au titlul de doctor și sunt conferențiar sau profesor. Persoana în cauză nu îndeplinește niciuna dintre aceste condiții, fiind lector și neavând doctorat.

Mai mult decât atât, doamna inspector general Elena Manolescu a procedat la o politizare fără precedent a învățământului dâmbovițean.

Domnia Sa a dispus o serie de măsuri arbitrare privind înlocuirea din funcție a directorilor care refuză înregimentarea în Partidul Democrat Liberal și care, întâmplător sau nu, erau membri PSD, PNL sau fără apartenență politică.

Nu în ultimul rând, alocările bugetare pentru școli aflate în diferite stadii de construcție și reabilitare au la bază propuneri venite dinspre conducerea Inspectoratului Școlar Județean Dâmbovița.

Propunerile nu țin însă seama decât de interese politice, respectiv alocarea de fonduri pentru unitățile școlare din localități cu primari PDL sau pentru școlile reabilitate de firme aparținând liderilor PDL.

Oare cum a gândit doamna Manolescu Elena atunci când a făcut asemenea propuneri, dacă am ajuns în situația ca unitățile școlare din satele Cojasca și Românești, unde se învață în două și chiar trei schimburi, inclusiv la grădiniță, să nu primească fonduri pentru finalizarea lucrărilor?

Mulțumesc domnului senator Țuțuianu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Ioan Mang, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Îmi permit să vă atrag colegial atenția că din cele 10 minute alocate Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC au fost deja folosite 6 minute și jumătate. Vă rog, în consecință, să încercați să grupați interpelările.

Mulțumesc.

Domnule senator Frâncu, vă rog.

Interpelarea de astăzi este adresată domnului prim-ministru Emil Boc și se referă la posibile soluționări ale cererilor celor care ar fi trebuit să beneficieze de Legea nr. 290/2003 și care nici până astăzi nu și-au primit drepturile.

Domnule prim-ministru,

Una dintre cele mai importante probleme ridicate de cetățeni în memoriile primite la birourile mele parlamentare din județul Vâlcea se referă la activitatea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Concret, beneficiarii Legii nr. 290/2003 se plâng de faptul că, deși nici până în prezent nu și-au primit tranșele de despăgubiri la care sunt îndreptățiți, atunci când cer să li se comunice numărul de ordine la care s-a ajuns și data la care își vor primi banii, sunt plimbați de la un ghișeu la altul sau de la un telefon la altul.

Un astfel de caz este cel al domnului Marinescu Mircea din comuna Nanov, județul Teleorman, care a solicitat telefonic, în data de 19 august 2010, angajaților ANRP să îi comunice motivele întârzierii achitării celei de-a doua tranșe, pe care ar fi trebuit să o primească încă din data de 31 decembrie 2007. Un funcționar din cadrul Serviciului pentru relații cu publicul i-a răspuns că ANRP nu a primit fonduri pentru achitarea tranșei a doua de despăgubiri. Domnia Sa a verificat această informație sunând la Ministerul Finanțelor Publice, unde, în urma convorbirii avute cu domnul Sârbu Marius, i s-a comunicat că se virase deja către ANRP suma de 115 milioane de lei, urmând să se aloce alte 47 de milioane de lei până la 1 septembrie anul curent. Angajații Serviciului pentru relații cu publicul din cadrul ANRP nu i-au mai confirmat ulterior domnului Marinescu primirea acestor sume de bani.

Având în vedere faptul că două instituții subordonate Guvernului României oferă concomitent publicului informații care se contrazic reciproc, vă rog să-mi comunicați, domnule prim-ministru, următoarele:

– dacă ANRP a primit totuși fonduri pentru achitarea celei de-a doua tranșe beneficiarilor Legii nr. 290/2003 și, dacă da, data la care s-au virat și valoarea acestora;

– care este numărul de ordine – și am pus semnul exclamării și semnul întrebării și o să mă explic la final – la care s-a ajuns în prezent?!;

Mulțumesc, domnule senator Frâncu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Mang, se pregătește domnul senator Nicolae Robu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc.

Interpelarea mea este adresată domnului Emil Boc, prim-ministru al Guvernului României.

Stimate domnule prim-ministru,

Memorandumul Guvernului României din februarie 2007 a statuat drept obiectiv prioritar „Construcția și reabilitarea de campusuri școlare”. Acest program urma să ofere comunităților locale, citez, „unități școlare multifuncționale, specializate, apte să devină unități complexe pentru educarea și pregătirea resursei umane solicitate pe piața forței de muncă”.

Am citat din comunicatul de presă al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului din 28 februarie 2007.

Un număr de 84 de campusuri școlare ar fi trebuit să înlocuiască clădirile unităților școlare care au fost retrocedate foștilor proprietari și să concentreze mai multe unități de învățământ într-un singur complex educațional multifuncțional.

Un astfel de campus școlar era preconizat a se construi și în municipiul Oradea. Conform planurilor, campusul școlar de aici ar fi inclus două corpuri de clădire cu 48 de săli de clasă, un cămin internat cu 300 de locuri de cazare, o cantină, 15 garsoniere pentru cadrele didactice, ateliere școlare, o sală de sport cu o bază sportivă pentru activități în aer liber și un punct termic. Licitația pentru execuție a fost câștigată la un preț de 30,5 milioane lei plus TVA, construcția urmând a fi finalizată în 36 de luni, adică în octombrie 2011. Din păcate, până la această oră, finanțarea de la bugetul de stat prin

Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a fost de doar 1,3 milioane de lei, bani alocați în anul 2008, dată după care Cabinetul condus de dumneavoastră a decis sistarea finanțării programului de campusuri școlare.

Finalizarea construcției acestui campus școlar este însă vitală pentru mutarea a două unități școlare din municipiul Oradea: Colegiul Economic „Partenie Cosma” și Grupul Școlar „Vasile Voiculescu”, în ambele cazuri clădirile care găzduiau aceste școli fiind retrocedate proprietarilor de drept.

În vara acestui an, Colegiul Economic „Partenie Cosma” a fost obligat să evacueze clădirea de pe Strada Orșovei nr. 5, unde își desfășura activitatea din 1983, ceea ce a creat o mare problemă tuturor celor implicați în procesul educațional, fie că vorbim despre dascăli, elevi, părinți sau autorități. Cum lucrările la campusul școlar de pe Strada Armatei Române au fost stopate de către constructor din lipsa finanțării, elevii și dascălii acestui liceu de prestigiu din Oradea au fost nevoiți să accepte soluția de compromis: mutarea în clădirea fostei Școli Generale „Alexandru Roman” de pe Calea Clujului nr. 66. Acest spațiu este însă unul neadecvat pentru numărul mare de elevi de la Colegiul Economic, astfel încât procesul educațional se desfășoară cu dificultate. Cea mai mare problemă este desfășurarea orelor de curs în două schimburi, ceea ce afectează în mod negativ calitatea învățământului și pregătirea elevilor. Menționez că schimbul de după-amiază se încheie la ora 21.00.

Mulțumesc foarte mult domnului senator Mang.

Îl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Robu, Grupul parlamentar al PNL, și, în continuare, ultimul pe listă, cu voia dumneavoastră, domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Mulțumesc.

Domnule senator Robu, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată doamnei Anca Boagiu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Obiectul interpelării: Mersul lucrărilor la drumul european

E70, pe tronsonul Lugoj – Drobeta-Turnu Severin.

Stimată doamnă ministru,

După cum cunoașteți, drumul european E70, tronsonul Timișoara – Drobeta-Turnu Severin, este în reabilitare, pe porțiuni, de peste zece ani. În toată această perioadă, cetățenii Banatului, dată fiind importanța acestui drum, dar nu numai, au avut enorm de suferit, pierzând timp, uzându-și mașinile și expunându-se la accidente rutiere din cauza condițiilor de trafic de pe acest drum.

Darea în folosință a tronsonului Timișoara – Lugoj și a rutei ocolitoare a municipiului Lugoj reprezintă importanți pași înainte, pe care îi apreciem și îi salutăm, dar ritmul în care avansează lucrările pe tronsonul Lugoj – Drobeta-Turnu Severin este absolut inacceptabil.

Este imperativ necesar, stimată doamnă ministru, ca acest obiectiv să se bucure de o mai mare atenție din partea Guvernului României, a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, printr-o alocare corespunzătoare de fonduri și o virare a lor într-un ritm mai susținut decât până în prezent.

Față de cele prezentate mai sus, vă rog, stimată doamnă ministru, să precizați:

1. În cât timp vă angajați să asigurați finalizarea lucrărilor pe tronsonul Lugoj – Caransebeș al drumului european E70?

2. În cât timp vă angajați să asigurați finalizarea lucrărilor pe tronsonul Caransebeș – Drobeta-Turnu Severin al drumului european E70?

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator Robu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată prim-ministrului, domnul Emil Boc. Obiectul acesteia este: Microbuze școlare pe butuci și fără combustibil.

Domnule prim-ministru,

Revin cu același subiect – rectificarea bugetară în minus pentru administrațiile locale, dar cu altă temă: microbuze școlare pe butuci și fără combustibil.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2010 a venit cu o rectificare bugetară și pentru județul Sălaj. Rectificarea bugetară făcută de Guvern este cu minus pentru județul nostru în ceea ce privește administrațiile locale și cea județeană. Însumat, Sălajul, prin această ordonanță, a pierdut 170 milioane de lei. Asta înseamnă, la nivelul comunelor, o pierdere de aproximativ 700 de milioane de lei. Trimestrul IV se anunță a fi unul de restriște, procese intentate primăriilor neplatnice și crearea situațiilor de incapacitate de plată, faliment al primăriilor, instituțiilor din județul Sălaj.

Nu cred că s-a făcut un calcul corect, ținându-se seama și de perioada de iarnă. Nu cred că s-a luat în calcul lozinca – pentru că altfel nu pot să-i spun – „învățământul este gratuit”.

Cu bună știință, împingeți anumite administrații locale la faliment. Cu siguranță, cunoașteți aspectul că anumite primării sunt datornice, ba mai mult, pot să-și pună lacăt pe ușă, nu mai au de unde să-și plătească angajații, cheltuielile de întreținere, nicidecum nu se pune problema să mai aibă de unde să plătească combustibilul pentru microbuzele școlare.

Dumneavoastră, împreună cu noul Guvern, v-ați asumat guvernarea și Programul de guvernare, cu tot cu

învățământul gratuit în consecință, iar nu primăriile pe care le-ați adus în faliment, intrând mai mult în buzunarul taxelor locale.

Dacă nu luați o măsură de urgență pentru tot ce înseamnă transportul elevilor, veți avea parte de procese intentate la CEDO atât pentru egalitatea de șanse a copiilor, ce au drept egal la educație, cât și pentru neaplicarea cu egală măsură a conceptului „învățământul este gratuit”. Lăsarea aplicării acestui concept în seama primăriilor nu vă scutește de o defectuoasă, total inadecvată gândire echilibrată pentru toți elevii, cum nu vă scutește de acuzația de discriminare și nici de acuzația de delăsare.

O să vă rog să o depuneți la secretariatul ședinței.

...se referă la cadrul procedural administrativ de gestionare și aplicare a Regulamentului nr. 1408/71 și a Regulamentului nr. 574/72.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și eu.

Stimați colegi,

Au mai depus interpelări în scris, fără să le prezinte în cadrul ședinței:

– din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dorel Jurcan și domnul senator Viorel Badea;

– din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Dan Voiculescu, domnul senator Șerban Valeca, domnul senator Sorin Constantin Lazăr, domnul senator Iulian Bădescu, domnul senator Valer Marian, domnul senator Ilie Sârbu și domnul senator Ion Rotaru;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Raymond Luca, domnul senator Paul Ichim și domnul senator Marius Petre Nicoară;

– de asemenea, a depus o interpelare în scris domnul senator Sorin Serioja Chivu, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți.

Vă mulțumesc. Trecem la ultima parte a ședinței noastre de astăzi, este vorba despre răspunsurile orale la interpelări.

Îl invit pe domnul secretar de stat Eusebiu Pistru să răspundă la o interpelare a domnului senator Frâncu, referitoare la refacerea drumurilor naționale afectate de calamități din județul Vâlcea.

Aveți cuvântul.

Microfonul 8.

Mulțumesc.

Domnule senator Emilian Frâncu,

Referitor la interpelarea dumneavoastră ce vizează domeniul de activitate al ministerului nostru, vă comunicăm următoarele:

La întrebarea dumneavoastră care se referă la suma alocată pentru refacerea porțiunilor de drum afectate de calamitate în luna august 2010, în contextul precipitațiilor abundente – aproximativ 80 de litri/metrul pătrat –, la care faceți referire și dumneavoastră, DN7D, cuprins între localitățile Câineni și Perișani, a suferit o serie de degradări, devenind necesară refacerea zonelor afectate prin lucrări de balastare de 4.000 metri cubi și de reprofilare a platformei drumului în suprafață de 95.400 metri pătrați, în valoare totală de aproximativ 200.000 de lei.

La întrebarea a doua, cu privire la termenul la care se are în vedere finalizarea lucrărilor, pot să vă spun că lucrările de remediere a degradărilor produse de precipitațiile abundente din luna august 2010 au fost finalizate la data de 17 septembrie 2010.

La a treia întrebare, care se referă la proiectele existente sau care se află în dezvoltare pentru consolidarea infrastructurii în zona comunei Perișani pentru a evita sau limita proporțiile unei viitoare calamități, în ceea ce privește proiectele de perspectivă pentru consolidarea infrastructurii DN7D în zona comunei Perișani, vă informăm că CNADNR, prin DRDP Craiova, are, la nivel de proiect tehnic, documentația tehnico-economică pentru obiectivul de investiții: Modernizare DN7D de la km 0+00 la km 31+360, Câineni – Perișani, județul Vâlcea.

În cadrul acestei documentații tehnice, sunt tratate atât problemele legate de drum și poduri, cât și cele care privesc consolidările și amenajarea scurgerilor de ape.

Valoarea totală a investiției este de 79.813 de lei, din care construcții-montaj: 66.416 de lei.

Lucrările de execuție vor putea fi promovate în momentul introducerii acestui obiectiv în lista obiectivelor de investiții cu finanțare de la bugetul de stat, la capitolul „Obiective de investiții noi”.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Frâncu, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Mă bucur că pot, prin intermediul dumneavoastră, să transmit locuitorilor din Țara Loviștei faptul că totuși acel drum există în atenția Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, dar vreau să vă spun că, dacă primele două răspunsuri m-au satisfăcut – într-adevăr, s-au luat măsuri de remediere a acelor probleme apărute în urma inundațiilor –, problema a treia este una care, dacă veți merge în zona respectivă, veți vedea că nu pare deloc să fie una rezolvabilă prea repede.

Eu m-aș bucura să puteți introduce acest proiect frumos, despre care vorbiți, în bugetul anului viitor și mă voi ruga la Dumnezeu să o faceți, dar vreau să vă spun că sunt două mari probleme acolo. În primul rând, dacă veți veni dinspre Sibiu și veți vedea pe hartă că porțiunea respectivă apare ca drum național, ca orice turist, poate străin, poate român, veți dori să ajungeți mai repede la Curtea de Argeș, însă veți constata că, din porțiunea aceea de 31 de kilometri, doar 7 kilometri sunt asfaltați. Restul sunt efectiv drumuri cu criblură și pământ, mai sunt și porțiuni de drum asfaltate, dar arată ca după bombardament, pentru că este un asfalt degradat și aproape impracticabil, dar nu ar fi nimic, până aici este bine, este important că în acea zonă extraordinar de frumoasă există totuși un drum național.

Faptul că nimeni nu reușește să deblocheze cealaltă problemă, și anume că, după ce turistul ajunge la Perișani și vrea să ajungă mai departe, spre Curtea de Argeș – drum care pe hartă arată că este drum național –, se trezește în plin câmp, deci în zona județului Argeș încă 12 kilometri, cât ar trebui să mai parcurgă până la Curtea de Argeș, nu există nici măcar drum comunal... Repet, domnule secretar de stat, nu există nici măcar drum comunal. Mergi pe câmp. Și atunci, este absurd că pe hartă apare drum național până la Curtea de Argeș și bietul turist trebuie să facă treizeci și ceva de kilometri cale întoarsă și să o ia mai departe pe DN7.

De aceea, vă rog, în măsura în care se poate, în primul rând, să încercați să bugetați acest proiect și vă spun că este o zonă extraordinar de frumoasă și merită – știu că nu sunt fonduri, dar, poate, cumva, găsim soluții –, și, în al doilea rând, poate veți vedea, concret – pentru că probabil acum, fiind un ministru nou, se va interesa de proiecte importante pe care le-ar putea finaliza –, măcar 10-12 kilometri de drum comunal sau județean să fie amenajat și, în colaborare cu Consiliul Județean Argeș, ar putea să se continue acel drum mai departe.

## Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi,

S-au mai primit răspunsuri în scris: din partea doamnei secretar de stat Irina Alexe, la o interpelare a domnului senator Adrian Țuțuianu – Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC; din partea domnului secretar de stat Cristian Anton Irimie, răspuns la o interpelare a domnului senator Ioan Mang – Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Domnul secretar de stat Ion Ghizdeanu a oferit un răspuns în scris unei interpelări a domnului senator Trifon Belacurencu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Domnul Eugen Șerbănescu, director general în Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, a prezentat un răspuns în scris domnului senator Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Am înțeles, de asemenea, că domnul senator Frâncu a primit răspuns în scris din partea domnului secretar de stat Ion Ghizdeanu.

Domnul Gabriel Tănăsescu, secretar general în cadrul Ministerului Justiției, a prezentat un răspuns în scris pentru domnul senator Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Doamna Irina Alexe, secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor, a prezentat un răspuns în scris la interpelarea domnului senator Marius Petre Nicoară, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul senator Adrian Țuțuianu a primit un răspuns în scris la întrebarea adresată domnului Király Andrei Gheorghe, secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Domnul senator Ioan Mang, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, a primit un răspuns în scris la întrebarea adresată domnului Cristian Anton Irimie, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Domnul senator Adrian Țuțuianu a primit un răspuns în scris din partea domnului Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză.

Domnul senator Marius Petre Nicoară, Grupul parlamentar al PNL, a primit un răspuns în scris de la domnul Dragoș Bogdan, vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

S-a solicitat amânarea răspunsului pentru două întrebări.

Vreau să specific faptul că sunt mulțumit de răspunsul scris pe care l-am primit din partea Ministerului Finanțelor Publice, pe care, printr-o înțelegere, am acceptat să fie depus, și nu prezentat.

Întrebarea mea se referea la o posibilă datorie pe care statul german, dinainte de cel de Al Doilea Război Mondial, să o aibă față de statul român. M-aș fi bucurat să fie o certitudine. Deocamdată încă există în cercetare această problemă.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Întrucât vi s-a dat răspunsul în scris, poate este bine să exprimați aprecierile dumneavoastră și în scris domnului secretar de stat, pentru că nu era de față.

Vă mulțumesc foarte mult.

Cu aceasta, declar încheiate lucrările plenului Senatului. Mulțumesc numărului important de senatori care au rămas cu noi pentru a dezbate probleme de interes cetățenesc general.

Bună seara!

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|519398]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 132/30.IX.2010 conține 44 de pagini.**

Prețul: 8,80 lei