Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Fac un apel insistent către liderii grupurilor parlamentare să încerce să mobilizeze colegii. Nu suntem în cvorum, și nu aș dori să constatăm acest fapt la început de ședință.

S-a rezolvat.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Fac un ultim apel către senatorii care nu au venit când s-a făcut prezența.

Voi relua lista senatorilor.

|Albert Álmos|prezent| |---|---| |Andrei Florin Mircea|absentă| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ariton Ion|Guvern| |Badea Viorel Riceard|delegație| |Banias Mircea Marius|absent| |Bara Ion|prezent| |Bașa Petru|absent| |Bădescu Iulian|prezent| |Bălan Gheorghe Pavel|absent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel|prezent| |Berceanu Radu Mircea|prezent| |Bîgiu Marian Cristinel|absent| |Bîrlea Gheorghe|prezent| |Blaga Vasile|Guvern| |Boagiu Anca Daniela|Guvern| |Boitan Minerva|prezentă| |Bokor Tiberiu|prezent| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpanu Liviu|prezent| |Chelaru Ioan|absent| |Chirvăsuță Laurențiu|absent| |Chivu Sorin Serioja|prezent| |Cibu Constantin Sever|absent| |Cinteză Mircea|absent| Coca Laurențiu Florian absent Constantinescu Florin prezent Constantinescu Viorel prezent Cordoș Alexandru prezent Corlățean Titus prezent Crăciun Avram absent Cseke Attila Zoltán Guvern Daea Petre absent David Cristian absent David Gheorghe prezent Diaconescu Cristian prezent Diaconu Mircea absent Dobra Nicolae prezent Dumitru Constantin prezent Fekete-Szabó András Levente prezent Feldman Radu Alexandru prezent Filip Petru delegație Fodoreanu Sorin prezent Frâncu Emilian Valentin prezent Frunda György absent Găină Mihăiță absent Geoană Mircea Dan prezent Ghișe Ioan prezent Greblă Toni prezent Grosu Corneliu prezent Günthner Tiberiu absent Gyerkó László prezent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail învoire Humelnicu Augustin Daniel absent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin prezent Ion Vasile absent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel absent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond absent Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin absent Marian Ovidiu prezent Marian Valer prezent Markó Béla Guvern Mazăre Alexandru absent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius absent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban absent Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor absent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae absent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel absent Necula Marius Gerard absent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre absent Nicoară Romeo Florin absent

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Fac un ultim apel către colegii care au sosit în sala de plen și nu și-au înregistrat prezența să o facă. Încă nu suntem în cvorum și repet apelul, pentru a depăși acest moment.

În acest moment, și-au înregistrat prezența 69 de senatori. Aș dori să vă rog să începem ședința noastră de plen de astăzi.

La conducerea ședinței voi fi asistat de domnii senatori Orest Onofrei și Adrian Țuțuianu, secretari ai Senatului. Așa cum v-am spus, sunt 69 de colegi senatori prezenți, pe care îi rog să rămână în sală chiar după înregistrarea prezenței.

## **Domnul Puiu Hașotti** _**(din sală)**_ **:**

Nu. După punctele 7..., 8... nu după 4. Sunt termene de adoptare tacită.

Mă gândeam că este același secretar de stat și este aceeași tematică.

Atunci, după punctul 8 urmează punctul 35. S-a propus această modificare, fiindcă a început anul școlar și este bine ca această propunere legislativă să fie dezbătută, dacă vom avea cvorum, bineînțeles.

Domnule președinte Greblă, microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am o rugăminte asemănătoare.

Punctul 21, care reglementează combaterea traficului ilicit de substanțe aflate pe așa-zisa listă interzisă, având în vedere consumul din ce în ce mai mare, rog să fie trecut la punctul 9, pentru a putea intra în vigoare cât mai repede posibil.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă propunem ca după punctul 8 să discutăm punctul 35 și apoi punctul 21.

Cu aceste modificări,

Am rugămintea ca toți colegii prezenți în sală să-și exercite dreptul de vot. Este deja ora 10.25. Dacă nu există mobilizare pentru plen, nu voi ezita să declar închisă ședința de astăzi.

Vă rog să repetați acest vot.

Rugămintea: pentru o secundă...

Domnul senator Sârbu? Vă rog, domnule lider Ilie Sârbu. Vă rog.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Da.

Mulțumesc.

Rog încă o dată ca toți colegii care sunt prezenți să voteze și, dacă mai există colegi care nu sunt prezenți în sală, deși și-au înregistrat prezența...

Noi am numărat 69 de senatori, deci în momentul începerii ședinței, am fost, după apel repetat... 58 au votat în urmă cu câteva secunde. De aceea rog toți colegii să fie atenți. Poate câțiva nu au fost atenți la votul pe care l-am exercitat.

O să reluăm votul cu privire la ordinea de zi de astăzi, cu modificările prezentate de colegii noștri.

Îl rog pe domnul senator Țuțuianu să facă un ultim apel, înainte de a trece la dezbateri.

Domnule senator Berceanu, vă rog, de la microfonul 2, lângă domnul Meleșcanu, care tocmai a sosit în sală.

## Domnule președinte,

E bine să nu facem tot felul de invenții. Prezența este suverană. Faptul că un senator dorește să-și exercite votul sau nu este suveranitatea sa. Drept urmare, sunt 69 de senatori prezenți. Pentru că s-a făcut prezența acum 30 de secunde, avem cvorum. Dacă un senator stă în bancă și nu dorește să voteze, nu-l putem obliga. Deci una e prezența și alta e votul.

S-a făcut prezența de către domnul secretar al Senatului, sunt 69 de senatori prezenți, deci avem cvorum. Mai departe, lucrurile legate de vot au cu totul altă interpretare. Nu avem 69 de voturi la o lege organică, nu trece, nu avem majoritatea, nu trece, dar nu e vorba de a lega prezența de unul sau altul dintre voturi.

După înregistrarea votului repetat am declarat că ordinea de zi este aprobată, deci votul este valabil. După aceea am revenit – distinct de acest lucru – pentru a putea fi sigur că suntem, în mod real, în cvorum după acest apel.

Domnul senator Ilie Sârbu și după aceea domnul senator Puiu Hașotti.

Poate, între timp, colegii continuă să fie mobilizați.

Vă rog să luați act de faptul că nu avem cvorum. De o oră și ceva încercăm să-i adunăm pe senatori. Nu avem noi un interes deosebit să susținem Guvernul PDL, să votăm și să asigurăm cvorumul. E o datorie a celor care îl susțin și eu cred că nu trebuie să repetăm situația de la Camera Deputaților, ca, peste o zi, să fim arătați cu degetul și să ni se spună că am negociat cine știe ce și de aceea, tacit, am acceptat să legiferăm în lipsă de cvorum.

Vă rog să luați act de această situație.

În principiu, sunt de acord cu colegul Radu Berceanu, dar se vede cu ochiul liber că nu suntem în cvorum, iar senatorii care răspund prezent la apel și după aceea pleacă din sală... și s-a văzut că au plecat unii colegi... Nu ne cramponăm de două voturi, dar a fost o situație zilele trecute și nu vrem s-o repetăm. Dacă dumneavoastră vreți s-o repetați, domnule președinte, vă rog, puteți s-o faceți. Noi nu suntem de acord cu asta.

Domnul senator Puiu Hașotti, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. A mai venit domnul senator Meleșcanu. Suntem 70 prezenți.

A venit și domnul senator Șova, deci 71...

Sigur că domnul Berceanu are dreptate. Dumneavoastră ați anunțat că sunt 69. E dreptul suveran al fiecărui senator de a vota sau nu, ați aprobat ordinea de zi...

Și domnul lider Sârbu are dreptate.

Sunt legi cu adoptare tacită, haideți să nu ne cramponăm de astfel de chestiuni...

Sigur că este libertatea fiecărui lider de grup să solicite verificarea cvorumului, dar haideți să și legiferăm.

Eu v-aș propune să oprim discuțiile aici.

Mulțumesc.

Între timp, au mai sosit și alți colegi. Domnule senator Igaș, doriți să interveniți? Vă rog, de la microfonul 2.

## Da, domnule președinte.

Vorba multă, sărăcia omului! Haideți să începem să dezbatem ordinea de zi și ceea ce avem noi astăzi în calendarul nostru.

Suntem în cvorum, am făcut o numărătoare și cred că secretarii pot să confirme acest lucru... Nu este vina noastră că sunt colegi de partid și colegi din grupul parlamentar al domnului Sârbu care nu au venit astăzi la ședință. Eu cred că obligativitatea fiecăruia dintre noi este de a fi prezent în sală, indiferent dacă face sau nu face parte din arcul guvernamental.

Haideți să începem să dezbatem! Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Am făcut o reverificare, împreună cu colegii mei. Suntem, într-adevăr, la limită, suntem 69 în această clipă. Am doar rugămintea ca acest cvorum să fie menținut de-a lungul dezbaterii noastre.

La punctul 1 din ordinea de zi, la probleme organizatorice, este înscrisă aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 27 septembrie – 2 octombrie 2010, un program obișnuit de lucru.

Aș dori să

Dați-mi voie să fac un anunț cu privire la exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

- Legea parteneriatului public-privat;

– Lege privind sistemul unitar de pensii publice;

– Lege pentru completarea Legii învățământului nr. 84/1995, republicată.

Cu aceasta, am încheiat procedura de sesizare a Curții Constituționale.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarei inițiative legislative:

– Proiectul de lege privind alocația pentru susținerea familiei.

Se susține procedura de urgență?

Vă rog. Microfonul 9.

## **Domnul Nicolae Ivășchescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

## Domnule președinte,

Pentru motivarea urgenței...

Reprezintă îndeplinirea uneia dintre condiționalitățile specifice agreate de Guvern în cadrul Programului de împrumut pentru politici de dezvoltare, încheiat cu Banca Mondială. Actul normativ intră în vigoare la 1 ianuarie 2011 și necesită măsuri administrative prealabile pentru a putea fi implementat, cum ar fi: elaborarea de norme metodologice și modificarea sistemului informatic „SAFIR”.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea solicitării de retragere a următoarei inițiative legislative:

– Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 109/1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social.

Supun la vot solicitarea de retragere a acestei propuneri legislative.

##

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind recunoașterea reciprocă a calificărilor obținute în învățământul superior pentru continuarea studiilor în instituții de învățământ superior din cele două țări, semnat la București la 22 mai 2009.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Andrei Gheorghe Király.

Vă rog, domnule secretar de stat, microfonul 10.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne,

## Stimați domni senatori,

Acordul reprezintă o înțelegere internațională bilaterală încheiată la nivel guvernamental și vizează recunoașterea reciprocă a calificărilor academice obținute în instituțiile de învățământ superior din România și din Republica Cipru, în scopul accesului și continuării studiilor în instituțiile de învățământ superior acreditate din cele două țări. De asemenea, se realizează facilitarea procedurii de recunoaștere academică efectuată de autoritățile competente din cele două state.

Acordul reprezintă o înțelegere internațională bilaterală, încheiată la nivel guvernamental.

pentru a recunoaște automat titlurile universitare obținute în universități acreditate din Uniunea Europeană. Am semnat săptămâna trecută un ordin în acest sens. Acum avem în lucru un nomenclator cu universitățile internaționale ale căror diplome vor fi recunoscute automat în România. Vreau să facem acest lucru cât mai repede. Nu voi tergiversa acest lucru, pentru că nu este acceptabil ca studenții să fie puși pe drumuri inutil.”

Menționez că interviul a fost acordat în data de 24 februarie 2010. Au trecut șapte luni de la acest interviu și domnul ministru încă nu ne-a prezentat nomenclatorul. Întrucât în acest proiect de lege pe care îl avem în discuție astăzi se prevede că ministerul se va ocupa de elaborarea metodologiei pentru punerea în aplicare a acestei legi, nu aș dori ca viteza de lucru a ministerului condus de domnul ministru Funeriu să fie la fel ca cea în care elaborează nomenclatorul.

Din această cauză, aș dori să-l rog pe domnul secretar de stat prezent aici să-i atragă atenția domnului ministru asupra acestui aspect și, totodată, să ne spună și când vom avea acel nomenclator al universităților ale căror diplome se recunosc automat în România.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea, microfonul 2.

Mulțumesc.

Doamnă senator Andronescu, vă rog, microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este un acord privind recunoașterea diplomelor și schimburile academice normale într-o Uniune Europeană, ca multe altele pe care Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului le are.

De aceea, comisia, în unanimitate, a hotărât să propună plenului aprobarea acestui acord. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Sunt intervenții? Da.

Domnul senator Ioan Mang, de la microfonul 4.

Mulțumesc.

Eu aș dori să fac un scurt comentariu.

În primul rând, de la bun început doresc să afirm că Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota acest proiect de lege. În schimb, aș dori să spun că noi suntem pentru simplificarea procedurilor de recunoaștere a diplomelor. În acest sens, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului a discutat subiectul și a ajuns la o concluzie, împreună cu domnul ministru, să găsească o procedură de simplificare a recunoașterii diplomelor, astfel încât aceasta să se facă automat.

Domnul ministru a precizat în 24 februarie 2010, într-un interviu – și mi-aș permite să citez – „Am făcut un prim pas

Eu sunt un pic contrariat de acest proiect de lege, atât timp cât în Parlamentul European, în primăvara anului 2008, cu acceptul Comisiei Europene și al Consiliului European, s-a votat sistemul european de recunoaștere a creditelor vocaționale din învățământul preuniversitar și universitar. Acel cadru intră în funcțiune la 1 ianuarie 2012. România este membră a Uniunii Europene, membră a rețelei de învățământ tip ECVET, care vine în completarea ECTS-ului, iar acordurile bilaterale nu-și mai au sensul, întrucât exact aceasta este reglementată pe cele opt niveluri europene ale calificărilor. Sunt componente din învățământul preuniversitar, dar esențiale sunt cele din domeniul universitar. Sunt recunoscute implicit certificatele respective și diplomele.

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog să faceți precizări la cele două aspecte ridicate de domnii senatori.

Microfonul 10.

În primul rând, vreau să spun că domnul ministru va prezenta o situație generală a învățământului până la data de 15 octombrie anul curent și atunci va clarifica aceste probleme.

În al doilea rând, acordul dintre cele două state a fost încheiat în anul 2009. Oricum, aceste acorduri trebuie ratificate.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Mai sunt și alte intervenții? Nu mai sunt.

Vă propun să votăm raportul comisiei și proiectul de lege. Este vorba de o lege ordinară, iar Senatul este Cameră decizională.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aderarea României la Acordul privind înființarea și Statutul Organizației de Drept Public European, încheiat la Atena la 27 octombrie 2004.

Din partea Guvernului, doamna Lidia Barac, secretar de stat în Ministerul Justiției.

Vă rog.

Microfonul 8.

## **Doamna Lidia Barac** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Susținem Proiectul de lege pentru aderarea României la Acordul privind înființarea și Statutul Organizației de Drept Public European, întrucât credem că este în interesul țării noastre să beneficiem de o expertiză în plus, având în vedere scopul acestei organizații de a promova valorile europene prin intermediul dreptului public și preocupările acestei organizații.

Doresc să fac precizarea că această aderare nu implică cheltuieli pentru țara noastră, întrucât în urma aderării România va avea doar un drept de vot consultativ în cadrul adunării generale a organizației.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Greblă.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În anul 2007 s-a înființat Organizația de Drept Public European, organizație față de care România ar trebui să manifeste un interes deosebit. S-a găsit această soluție a aderării României la Statutul Organizației de Drept Public European, și nu de a deveni membru al acestei organizații, dintr-o motivație bugetară.

După părerea mea, contribuția care trebuie plătită este nesemnificativă, nu am avut altă soluție decât să avizăm favorabil proiectul de lege pentru aderarea României la această organizație, aderare care îi conferă doar calitatea de participant fără drept de vot.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, a fost dezbătută și adoptată și de Camera Deputaților, în luna iunie 2010, iar Senatul este Cameră decizională.

Supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Fără îndoială, și Centrul de formare profesională de la Cape Sounion va fi folosit în mod activ de către toate părțile interesate.

Nefiind intervenții pe fond,

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Azerbaidjan privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la București la 28 septembrie 2009.

O invit pe doamna Irina Alexe, secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9, vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acordul supus ratificării reglementează principiile și modalitățile tehnice de desfășurare a acțiunilor de prognozare, prevenire, protecție și intervenție în scopul localizării și lichidării urmărilor calamităților naturale, avariilor industriale sau ale catastrofelor, într-o manieră armonizată cu cerințele și recomandările formulate în documentele ONU și ale Consiliului de Parteneriat Euroatlantic la nivelul NATO.

Prin acord sunt reglementate domeniile de cooperare, sunt definiți termenii utilizați, sunt desemnate autoritățile competente să implementeze dispozițiile acordului, este reglementată constituirea Comisiei Mixte Permanente, sunt reglementate modalitățile de solicitare și acordare a ajutorului și toate celelalte dispoziții care sunt prevăzute în astfel de acorduri bilaterale.

Vă rugăm să adoptați proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Meleșcanu.

## Vă mulțumesc.

Nu reiau prevederile acordului, deoarece ele au fost prezentate de doamna secretar de stat. Aș vrea doar să vă spun că acestea sunt prevederi standard în acordurile de acest tip, prevederi întâlnite și în alte documente.

Am primit aviz favorabil de la Comisia pentru politică externă și de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Comisia noastră a elaborat un raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind comemorarea dezrobirii romilor din România.

Propunerea legislativă a fost dezbătută.

Au existat comentarii și solicitarea de retrimitere către inițiator și instituțiile Executivului.

Inițiatorul este prezent?

Nu este.

Îl invit pe domnul secretar de stat Király Andrei să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Suntem de acord cu adoptarea Propunerii legislative privind comemorarea dezrobirii romilor din România, însă cu eliminarea art. 2 alin. (2), adică nu trebuie să facă parte din propunerea legislativă introducerea prin lege în programa școlară a acestei problematici.

Vă mulțumesc.

Aș dori să auzim un punct de vedere din partea comisiei, este vorba de un raport suplimentar, după aceea voi da cuvântul, evident, colegilor.

Domnule senator Frâncu, ne puteți prezenta situația din punctul de vedere al comisiei?

Vă mulțumesc. Am înțeles.

Pentru a putea să fim preciși, am în mapă – și cred că se află în mapele tuturor – un raport suplimentar din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, din data de 17 septembrie anul curent.

Vă rog, domnule senator Hașotti, după care domnul senator Radu Berceanu.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu vă propun să lăsăm un pic la o parte raportul comisiei, propunerea, punctul de vedere al Guvernului și să vă spun câteva chestiuni.

Din capul locului vă spun că, personal, voi vota împotriva acestei propuneri legislative și veți vedea de ce.

Înainte însă de a-mi expune punctul de vedere, vreau să vă spun că sunt liberal, sunt democrat, democrat ca și dumneavoastră, nu am niciun fel de antipatie față de niciun fel de neam, de popor. Pornind de aici, mi-aduc aminte chiar cu simpatie de colegul meu de bancă din școala generală, Mitică Feraru, excepțional violonist la Opera din Constanța.

Vreau să vă spun că, din punct de vedere al accepțiunii acestui cuvânt, cuvântul „țigan”, acesta nu este deloc peiorativ sau jignitor. El vine din limba greacă bizantină, „atinganos”, și s-ar traduce prin „de neatins”.

Poate ar fi interesant să se știe că nu românii i-au înrobit pe țigani, nici locuitorii din Țara Românească, nici din Transilvania și niciun european. Ei au venit, primul val de țigani, în secolul al XIII-lea, o dată cu marea invazie tătară și au venit ca robi ai tătarilor. Mai mult decât atât, se cunosc sute de cazuri în care ei, neputându-și plăti anumite dări, cereau să fie înrobiți.

Dar asta este altceva.

Deci, din punctul de vedere al comisiei, cred că a fost o eroare de percepție a secretariatului tehnic, care nu a pus pe ordinea de zi raportul suplimentar.

Avem în mapele noastre un raport suplimentar.

## **Domnul Emilian Valentin Frâncu:**

Da, dar noi nu l-am discutat.

Vă spun asta ca să știți despre ce este vorba. Că poate a apărut ulterior, este cu totul altceva.

Atunci, eu vă propun o retrimitere la comisie, dacă...

Termenul de adoptare tacită este...

Atunci, comisia își păstrează punctul de vedere inițial, cu amendamentele admise la anexa nr. 1.

V-aș mai spune că o dezrobire a lor prin documente oficiale a mai avut loc în secolul al XIX-lea, în anii 1837, 1847, 1855 și 1859, iar în 1864 Alexandru Ioan Cuza a dat actul de dezrobire și împroprietărire a țiganilor.

În acest sens, pentru că vreau să vă demonstrez că nu este ceva peiorativ sau jignitor, eu v-aș aduce aminte că Ion Budai-Deleanu a scris „Țiganiada”, că Johann Strauss fiul a compus „Voievodul țiganilor”, că Nicolae Grigorescu a pictat nenumărate țigănci și nu este niciun fel de problemă. Iar în privința acestui nume, de „țigan”, vă voi spune că aceeași etnonimie există la germani – „zigeuner”, la maghiari – „czigány”, la francezi – „gitan”, la portughezi – „ciganos”, la spanioli – „gitanos” și așa mai departe.

Eu cred că Guvernul Roman din timpul domnului președinte Ion Iliescu a făcut o greșeală când a acceptat schimbarea acestui nume, pentru că să știți că un popor nu trebuie desemnat pentru că așa dorește el să se desemneze. Este o tradiție istorică. Aici v-aș aminti că germanii nu sunt numiți „germani” aproape de niciun popor din Europa. Noi, până ieri-alaltăieri, le spuneam „nemți”, francezii le spun într-un fel, englezii le spun în altfel, nu le spun așa cum își zic ei. Galezilor noi nu le spunem „welsh”, le spunem „galezi”, și exemplele pot continua și pentru japonezi și așa mai departe.

Solicitarea dânșilor de a fi desemnați drept „romi”, exclusiv așa, nu este întemeiată și am să vă spun de ce. Popoarele arabe îi numesc încă „zott”, armenii îi numesc încă „lom”, sirienii îi numesc încă „dom”, iar în Europa de Răsărit au fost cunoscuți până ieri-alaltăieri, acum 18–20 de ani, drept „țigani”.

Este însă o chestiune de conținut. Se vorbește despre „comemorarea dezrobirii romilor din România”.

În primul rând, dezrobirea a fost a „țiganilor”, dar „comemorarea” nu merge. Noi comemorăm Hiroshima și Nagasaki, comemorăm Holocaustul, comemorăm Dictatul de la Viena, dar aniversăm 1 Decembrie, 24 Ianuarie. Aniversăm ceea ce este pozitiv și comemorăm ceea ce nu este pozitiv. Chiar în titlul legii nu este corectă formularea – „comemorare” –, dacă este să fim de acord cu tot ceea ce am spus până acum.

Mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Radu Berceanu, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

Mă bucur că domnul senator Hașotti a luat cuvântul înaintea mea, pentru că a explicat toată această situație mult mai bine decât aș fi fost eu în stare. Sunt perfect de acord cu Domnia Sa.

Aș adăuga faptul că această chestiune cu romi și cu denumirea aceasta provine de la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Îmi pare rău că nu este prezent domnul senator Frunda, iar domnul Adrian Severin este acum la Parlamentul European. Am fost acolo când a avut loc această dezbatere. Cred că și domnul senator Meleșcanu își mai aduce aminte unele lucruri.

Deci chestiunea aceasta provine de la o rezoluție a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, rezoluție care a fost bazată pe lucruri prea puțin științifice la vremea respectivă. România tocmai dorea să fie la începutul drumului către Uniunea Europeană, prin intermediul Consiliului Europei, al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și, până la urmă, s-a acceptat.

Este cert că nu putem să mergem pe ideea de a comemora dezrobirea romilor, pentru că romii nu au fost

niciodată dezrobiți, au fost dezrobiți țiganii. Între timp, dacă s-au schimbat anumite percepții sau anumite denumiri, aceasta este o altă chestiune.

Cred că, chiar dacă în zilele acestea sau în perioada foarte apropiată au fost sensibilități la nivel european pe tema romilor, trebuie să fim atenți, pentru că altfel mai facem un pas într-o direcție pe care nici n-o putem susține științific și nici n-o putem accepta din alte puncte de vedere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mai sunt intervenții?

Avem în fața noastră un raport suplimentar, cu amendamente admise. În pofida micii desincronizări din punctul de vedere al redactării și distribuirii acestui raport,

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Doamnă secretar de stat Irina Alexe, aveți cuvântul. Microfonul 9, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, din considerentele pe care le-a comunicat în scris. Susținem raportul comisiei, de respingere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamnă senator Vasilescu, vă rog.

Comisia pentru egalitatea de șanse și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au fost sesizate în vederea întocmirii raportului comun la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Comisiile au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 în scopul creării cadrului legal pentru eliminarea premiselor unui tratament inechitabil între studenții etnici români din afara țării, bursieri și cei nebursieri, fapt care, în reglementarea actuală, există și contravine principiului constituțional statuat de art. 7 din Constituția României, republicată, cât și principiului nediscriminării.

Se dorește ca străinilor de origine română să li se prelungească dreptul de ședere temporară pentru studii, cu scutire de la plata taxelor consulare. Am primit aviz negativ și de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Având în vedere cele de mai sus, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri pe fondul materiei? Nu sunt.

Trecem la punctul 35 din ordinea de zi, așa cum am stabilit la începutul ședinței, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2009 privind stabilirea cuantumului minim al taxelor de școlarizare, în valută, a cetățenilor care studiază pe cont propriu în România, din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, precum și din cele care nu fac parte din Spațiul Economic European și din Confederația Elvețiană.

Îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Király Andrei pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Aveți cuvântul, microfonul 10.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, din următoarele considerente. Referitor la propunerea de modificare a art. 1 alin. (1) și alin. (2), se menționează faptul că senatele universităților vor stabili taxele cel puțin la nivelul cheltuielilor de școlarizare.

Subliniem faptul că în cursul elaborării ordonanței în cauză au avut loc consultări cu direcția de specialitate din cadrul ministerului și astfel cuantumul minim de taxe propus prin actul normativ este în concordanță cu cheltuielile de școlarizare.

În ceea ce privește modul de plată a taxelor, integral sau în rate, cât și al plății în avans, care nu mai este prevăzută în documentul analizat, precizăm că plata unei sume mai consistente la începerea studiilor se datorează și faptului că banii depuși într-un cont bancar al universității pot fi folosiți în situația în care instituțiile statului cu competențe în domeniu sunt obligate să expulzeze o persoană venită la studii în România.

Îi ofer cuvântul doamnei senator Andronescu, din partea inițiatorilor.

Vă mulțumesc foarte mult.

## Stimați colegi,

Dați-mi voie să vă informez în legătură cu această inițiativă legislativă, și anume că este inițiativa legislativă a Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din

Senatul României și este rezultatul discuțiilor pe care le-am avut cu sistemul de învățământ superior din România.

Este cunoscut faptul că internaționalizarea învățământului superior este nu numai un deziderat pentru România, dar este și un criteriu după care sunt apreciate și clasificate universitățile din întreaga lume. De aceea, interesul nostru este să creștem participarea universităților românești la ceea ce numim internaționalizarea sistemului de învățământ superior.

În același timp, aș vrea să subliniez faptul că este o sursă importantă de venituri pentru toate universitățile care primesc studenți străini să învețe în România.

Aș vrea, pentru informarea dumneavoastră, să precizez faptul că o țară ca Australia obține peste 10% din PIB din internaționalizarea învățământului, din oferta de învățământ superior pe care Australia și universitățile din Australia o fac către țările lumii. De aceea este un obiectiv major în învățământul superior din România și din acest punct de vedere.

Considerăm că inițiativa comisiei, de a lăsa la latitudinea senatelor universitare decizia în ceea ce privește taxele de școlarizare, determină creșterea atractivității universităților românești pentru studenții străini.

De aceea, în dezacord cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, am să vă adresez, cu tot respectul, rugămintea să adoptăm această propunere legislativă, pentru că este în folosul sistemului de învățământ superior din România.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Sunt intervenții pe tema acestei inițiative legislative?

Dacă nu sunt,

La punctul 21 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea traficului ilicit de substanțe cuprinse în „lista interzisă”.

Îi ofer cuvântul doamnei Graziela Vâjială, președintele Agenției Naționale Antidoping, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul.

Microfonul 9.

## – **Doamna Graziela Elena Vâjială** _președintele Agenției Naționale Antidoping_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea traficului ilicit de substanțe cuprinse în „lista interzisă” se urmărește consolidarea cadrului legislativ în domeniu, în vederea luării de măsuri mai eficiente pentru prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe cuprinse în „lista interzisă”.

Ca noutate, proiectul de lege incriminează producerea de astfel de substanțe, stabilește colaborarea dintre Agenția Națională Antidoping și Oficiul Național al Registrului Comerțului în vederea exercitării atribuțiilor de control și pune un accent deosebit pe modificarea regimului sancționator, cel aplicabil în prezent dovedindu-se insuficient.

Menționăm că suntem de acord cu toate amendamentele propuse de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Față de cele prezentate, vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să adoptați proiectul de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă președinte. Domnule președinte Greblă, vă rog, aveți cuvântul.

Stimați colegi,

Nu mai reiau motivarea acestei modificări la Legea nr. 104/2008. Vreau să vă spun numai că, în procesul legislativ, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru sănătate publică și Consiliul Legislativ au transmis avize favorabile, că în ceea ce privește Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, aceasta a adoptat cu unanimitate de voturi raportul de admitere, cu amendamentele care fac parte integrantă din raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Sunt alte intervenții?

Îl invit pe domnul senator Adrian Țuțuianu la microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege propus modifică Legea nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea traficului ilicit de substanțe cuprinse în „lista interzisă”.

Aș vrea să vă spun că în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-au adoptat șase amendamente. Parte din aceste amendamente privesc majorarea cuantumului unor amenzi pentru contravenții care privesc acest domeniu, dar sunt și două amendamente care ne arată că acest Guvern PDL–UDMR una vorbește, și alta face în practică.

Sigur că noi, în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, am avut grijă – și este meritul nostru, al celor din opoziție, și meritul colegilor din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări din partea puterii că au

fost de acord cu noi – să susținem două amendamente care ne arată că acest Guvern una face, și alta vorbește.

Primul amendament este la art. 4.

Ce prevedea proiectul de lege propus de Guvern? „Membrii consiliului care participă la ședințe beneficiază de o indemnizație de ședință în cuantum de 10%.”

Peste tot, pe la televizor, membrii Guvernului ne spun că eliminăm privilegii, indemnizații, tăiem pensii, este criză, dar, în schimb, în proiectele de lege care ne vin avem asemenea propuneri.

Am eliminat acest lucru.

Referitor la ultimul amendament – asta vizavi și de ceea ce ne spune Președintele României, domnul Traian Băsescu –, cel la art. 15, prin același act normativ s-a dorit ca 35% din sumele încasate cu titlu de amendă să fie virate într-un cont de stimulent. Or, noi înțelesesem că domnul președinte nu prea este de acord cu stimulentele și aveam pretenția ca și Guvernul să urmeze ceea ce spune domnul președinte. L-am eliminat în cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

De aceea, cu aceste amendamente, noi vom susține proiectul de lege.

Am dorit doar să atrag atenția asupra modului în care se lucrează și se comentează public anumite lucruri. Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Vă consult dacă mai sunt alte intervenții. Nu sunt.

Doamnă președinte, doriți să mai interveniți? Nu.

Este vorba despre un proiect de lege cu caracter organic și vă propun ca votul nostru pe raport și votul final să se producă luni, la momentul respectiv.

Mulțumesc.

Revenim la ordinea de zi inițială.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind Programul Național de Autostrăzi și Drumuri Expres (Rapide) pentru perioada 2011–2020 și măsuri de reglementare a contractelor de antrepriză și subantrepriză.

Vă consult dacă reprezentantul Guvernului a ajuns la dezbateri.

A ajuns.

Dau cuvântul domnului senator Marius Sorin Ovidiu Bota pentru a prezenta punctul de vedere al inițiatorilor. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Avem de votat astăzi o inițiativă legislativă pe care ar fi trebuit să o propună Guvernul, fiind în Programul de guvernare ca prioritate absolută în domeniul infrastructurii. Din păcate, după cum puteți constata, nici până în acest moment Guvernul nu a generat acest Program Național de Autostrăzi.

În plus, prezenta propunere legislativă are două secțiuni, care vin să reglementeze raporturile juridice și modul de contractare și subcontractare a lucrărilor de antrepriză și subantrepriză, lucru care ar trebui să facă puțină ordine în ceea ce privește derularea contractelor de lucrări publice, nu numai cele privind autostrăzile, și care vin să se alăture altor măsuri pe care Guvernul am înțeles că le-a luat și le ia în continuare cu privire la acest subiect, cu privire la licitațiile care se derulează, la reintroducerea FIDIC-ului în documentațiile de licitație, lucru care vine în sprijinul mai ales al întreprinzătorilor români, care de obicei au calitatea de subantreprenori și ajung să suporte riscuri și cheltuieli ale antreprenorului.

În ultima parte am introdus o reglementare cu privire la reorganizarea actualei Companii Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România în două companii: una care să gestioneze și să administreze drumurile naționale și una specifică pentru autostrăzi, lucru care, după cum putem să constatăm cu toții, este necesar. Niciodată nu se va ocupa de autostrăzi un drumar îndrăgostit de peticirea gropilor. Niciodată autostrăzile nu vor fi prioritare cât timp în fișa postului nu va exista doar acest obiect de activitate pentru toți cei angajați în acea instituție.

Revenind la partea principală și cea mai importantă a propunerii legislative, Programul Național de Autostrăzi și Drumuri Expres, incluzând și cele rapide, pentru perioada 2011–2020, pentru o perioadă de 10 ani, pot să vă spun de la început că anexa în care sunt stabilite sectoarele și inclusiv modalitățile de eșalonare și constituire a sursei de finanțare va fi necesar, atunci când va ajunge această propunere legislativă la Camera Deputaților, să fie puțin cosmetizată, având în vedere decalajul față de ceea ce era la începutul acestui an – când am elaborat această propunere legislativă – și ceea ce este în prezent în derulare și în perspectivă, ținând cont chiar și de eșecul contractului de parteneriat public-privat privind sectorul de pe Valea Prahovei.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Eusebiu Pistru pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10, vă rog.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii nu susține promovarea Propunerii legislative privind Programul Național de Autostrăzi și Drumuri Expres (Rapide) pentru perioada 2011–2020 și măsuri de reglementare a contractelor de antrepriză și subantrepriză. Susține raportul de respingere al comisiei.

Motivele respingerii se referă la următorul aspect. Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea I – Rețele de transport, cuprinde direcții de dezvoltare a infrastructurii de transport, iar în anexa nr. 1, punctul A – Rețeaua de căi rutiere, sunt prevăzute proiectele de infrastructură rutieră de transport care se vor realiza ca proiecte de interes național, respectiv proiectele de autostrăzi și drumuri expres, coridoarele paneuropene de transport multimodal IV și IX și proiecte de poduri noi.

Menționăm că o parte dintre obiectivele de investiții sunt deja incluse în Programul Operațional Sectorial de Transport (POST), aprobat prin Decizia Comisiei Europene 3469 din 12 iulie 2007, fiind finanțate în baza unor acorduri de împrumut încheiate cu instituții financiare internaționale. De exemplu, Autostrada Cernavodă–Constanța, Autostrada Arad–Lugoj sunt finanțate prin acorduri cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

În ceea ce privește măsura reorganizării Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, prin art. 7, art. 8, art. 9 și art. 10, aceasta se poate realiza numai ținând cont de unele aspecte.

Din punctul de vedere al obținerii finanțării – surse rambursabile, nerambursabile – au avut loc misiuni de audit ale Comisiei Europene la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și, respectiv, al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România. Recomandările acestor misiuni de audit DG Regio au vizat crearea unor direcții specializate în cadrul CNADNR cu atribuții bine definite de monitorizare, implementare, audit etc.

Organigrama Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România din 2009 a primit avizul Comisiei Europene, orice modificare la nivelul structurii CNADNR trebuie avizată de Comisia Europeană. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Borza pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Fără a repeta argumentele reprezentantului Guvernului, vreau doar să adaug că suntem în fața unei propuneri legislative cu caracter de lege ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată, iar membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de respingere.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dau cuvântul domnului senator Berceanu.

Domnul senator Bota, așa cum a și recunoscut, a plagiat o idee din Programul de guvernare al PDL. A plagiat-o, dar nu a înțeles-o. Acolo este vorba despre un Pact național pentru autostrăzi, și nu de un proiect de lege, de o legiferare în acest domeniu.

Pactul național ar fi însemnat o înțelegere între toate forțele politice, indiferent că sunt la guvernare sau în opoziție într-un moment sau în altul, că dorim să realizăm un anumit program de autostrăzi, iar asta înseamnă că dorim să finanțăm, pentru că toată lumea dorește să fie realizate autostrăzi în România.

Când ajungem la finanțare, dorințele se veștejesc, iar ele s-au veștejit în mai toate timpurile. Totdeauna au fost declarații foarte puternice în favoarea autostrăzilor, dar alocări financiare foarte subțiri.

De aceea am crezut că ar fi necesar, ar fi bine să încercăm să purtăm, la un moment dat, o discuție la nivel național, în totalitatea spectrului politic, despre această chestiune, mai ales că realizarea de autostrăzi este un domeniu care transcende totdeauna mandatul, chiar și de patru ani. Proiectele sunt de lungă durată, realizările sunt și ele de foarte lungă durată și ar fi fost, cred, foarte bine să putem face acest lucru. Dar el poate fi făcut și de aici încolo.

Nu l-am inițiat, pentru că, din păcate, în perioada care s-a scurs, scena politică a fost foarte răvășită din șase în șase luni. Mai acum un an eram împreună cu PSD la guvernare și am fi putut să discutăm despre Pactul național de autostrăzi împreună cu PSD. UDMR era în opoziție, dar ar fi putut de acolo să susțină. Cei din PNL au susținut și ei. Cred că nici acum, din punct de vedere al autostrăzilor, nu este foarte

greu sau inutil să discutăm un astfel de pact. Problema finanțării însă trebuie să stea la rădăcina acestui pact, și anume un angajament că orice guvern, coaliție, variantă ar veni alocă o sumă cât de cât suficientă în acest domeniu.

Eu am prezentat și la dezbaterea din comisie a acestei propuneri legislative niște statistici europene, în care am arătat cât se poate de clar – nu eu, ci statistica europeană – că practic toate țările din Uniunea Europeană alocă Ministerului Transporturilor de la 3% până la 5% din PIB. Noi nu am alocat niciodată 2% din PIB Suntem pe la 1,9% din PIB în anii cei mai buni.

Vă mulțumesc. Domnul senator Corlățean. La final, inițiatorul dorește să intervină. Microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Până astăzi am avut impresia că numai atunci când se întâlnesc doi-trei juriști există opinii contradictorii în materie de soluții, dar acum constat că și inginerii sunt exact în aceeași situație.

Revenind la subiectul despre care discutăm, chestiunea autostrăzilor este o poveste fără de sfârșit în această țară. De 20 de ani discutăm, discutăm, facem proiecte și nu avansăm mai deloc. Eu aș spune în felul următor: chestiunea pactului care a fost evocat, în sine, poate fi o idee valoroasă, fără discuții.

Noi am mai făcut acest lucru, încă din anul 2005 PSD-ul a propus acel Pact privind educația, cu alocarea de la buget a 6%. Domnul președinte Băsescu a preluat ulterior ideea, s-au strâns partidele politice, au semnat și s-a ales praful.

Am discutat și despre Pactul privind sănătatea.

Deci chestiunea pactului în sine poate să ajute, dar ține foarte mult de voința politică reală a guvernanților de a aloca banii respectivi, de a duce la capăt niște proiecte.

Eu cred că nu sunt incompatibile chestiunea pactului, pe care îl putem discuta și pe care îl putem agrea politic, și chestiunea unei inițiative legislative care să ducă lucrurile mai departe. Ascultând cu atenție explicațiile Guvernului nu prea am găsit motivații reale, probabil că sunt de natură politică fiind un proiect al PSD-ului.

Acum, vă spun foarte cinstit, l-am ascultat cu mare atenție pe Președintele României ieri făcând un apel la solidaritate politică pentru a duce țara mai departe. Același președinte critica acum câteva luni Ministerul Transporturilor și Infrastructurii că, deși totuși ar fi avut bani – asta a spus domnul președinte –, nu a făcut mai nimic în materie de infrastructură.

Eu cred că, într-adevăr, trebuie să tratăm foarte serios și solidar un subiect care ne interesează pe toți. Este un proiect de lege, o soluție pe care v-o propunem, care, încă o dată spun, este complementară ideii unui pact privind finanțarea proiectelor de infrastructură.

În calitate de inițiator, vă invit să răspundem pozitiv apelului la solidaritate al președintelui Traian Băsescu, pentru care eu personal, după cum știți, am o mare simpatie, și vă invit să votați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc. Domnul senator Șerban Mihăilescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Azi-dimineață, un coleg din partea dreaptă a sălii m-a întrebat de ce am luat cuvântul la moțiunea privind sănătatea, motivat de faptul că nu am avut nicio legătură cu acest sistem decât ca pacient. Am dat un răspuns pe care încerc să-l dau și acum. Am luat cuvântul pentru că, într-o asemenea discuție, o abordare de doi ani, un an sau de trei ani nu mai are nicio rațiune. Nu poți face erori 20 de ani și pe urmă să te miri că ai ajuns într-o situație în care nu ai autostrăzi.

Aceeași abordare o am și astăzi. Ca să nu avem discuții, grupul nostru parlamentar va susține raportul de respingere a acestui program, pentru că totuși, chiar dacă ideea poate fi bună, modul de exprimare și ușurința textului cer mult mai mult.

Oricum, nu Parlamentul este cel care trebuie să facă acest lucru, dar nu putem da la o parte expertiza. Cunosc acest sistem poate înaintea celor din această sală, chiar dacă au avut funcții. Nu este posibil să avem aceeași structură, care este clar depășită de orice fel de realitate, la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și să „fâlfâie” că – vezi Doamne! – nu se poate atinge nimeni de ea, pe motiv că ar fi beneficiara creditelor. Este un fals și bănuiesc că va înțelege cineva, vreodată, în această țară, că nu vom avea autostrăzi până când nu vom avea o autoritate de autostrăzi. Nu în forma propusă de program, ci în forma cerută de BERD din 1996, și nu propusă verbal, ci propusă prin acte, refuzată de absolut toți care au fost la minister.

Deci noi, când vorbim de vină, vorbim de vina întregii clase politice, ca să fie clar. Indiferent ce explicăm, ajungem în situația de la sănătate. Nu am făcut niciun spital nou, am dat bani pe utilaje și o iau din nou cu alte chestiuni.

Aici, la fel – și dânșii știu foarte bine –, jumătate din actualele trasee nu vor fi niciodată autostrăzi, în vecii vecilor. Din 1994 așteptăm autostradă de la Pitești la Sibiu. Cred că am dat peste 100 de milioane pe proiectare acelorași proiectanți care nu au competență.

Un ilustru economist din România, la singura emisiune valabilă... de criză, la TVR1, a spus că avem „o modestă capacitate de expertiză la nivel central”. Este singura afirmație la care subscriu.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Onofrei, apoi doamna senator Vasilescu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Ca să motivez, ca domnul senator Mihăilescu, că, în calitate de medic veterinar, vorbesc despre drumuri – probabil nu din cauza faptului că pe drumurile naționale sunt vaci, porci și alte orătănii și de asta vorbesc despre drumuri naționale –, la fel, luând în considerare ceea ce spunea domnul senator Corlățean despre solidaritate, tocmai, intervenția mea vrea să arate că un asemenea proiect, și nu numai el, ci proiectele pentru drumurile naționale din 1990 încoace nu sunt solidare.

Vreau să mă refer punctual la faptul că, din nu știu ce motive – cred că nu politice sau de altă strategie –, drumurile naționale, autostrăzile, expresurile și alte lucruri se opresc la Roman. Și vreau să vă spun că țara nu se termină la Roman, se termină la Siret, și la Stânca-Costești, și pe la Rădăuți-Prut.

Din motive care mie îmi scapă – și am tot sesizat de foarte multe ori – Suceava, Botoșani și o parte din Neamț nu fac parte din nicio strategie de drumuri naționale și nici în această anexă nu este niciun drum care să treacă de Roman.

Or, în concluzie, dacă domnul senator dorește, din Uniunea Europeană spre răsărit se iese pe la Siret, și ca să ieși pe la Siret trebuie să mergi pe un drum, iar în nicio strategie... Și nu văd o asemenea abordare, decât faptul că, atunci când există delegații oficiale și se dorește să se vină în Bucovina, se vine de obicei cu avionul sau cu elicopterul, sau avion privat, dar noi, românii de rând, vrem să mergem pe drumuri. Așa că, și din acest motiv, eu și colegii mei din Botoșani, Suceava, Neamț nu putem vota o asemenea inițiativă.

## Mulțumesc.

Doamna senator Lia Olguța Vasilescu.

Eu mă amuz foarte tare atunci când mai citesc mesajele pe care le primesc comunicatorii PDL de la partid și nu pot să nu remarc faptul că, zilnic, li se spune același lucru, pe care și ei îl repetă papagalicește pe posturile de televiziune, și anume că toți au greșit, de 20 de ani încoace. Asta pentru că PDL scade dramatic în sondaje și pentru că trebuie să arate – nu-i așa? – că nu este vinovat numai PDL pentru ce se întâmplă în România, ci că toți sunt vinovați.

Acum văd că mesajele respective au ajuns și la Grupul parlamentar al senatorilor independenți, pentru că l-am auzit aici pe domnul Șerban Mihăilescu repetând aceeași chestiune: că de 20 de ani nu s-a întâmplat nimic benefic în România. Dar aș vrea să-i aduc aminte domnului Mihăilescu faptul că a făcut parte dintr-un Guvern foarte performant, Guvernul Adrian Năstase, pe vremea căruia a fost construită singura autostradă de după comunism – Autostrada „Soarelui”.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Domnul senator Toni Greblă.

Se eliberează „locul de drept la replică” imediat, după domnul senator Greblă.

Vă rog, microfonul 4.

Intervenția mea va fi foarte scurtă și cred că va avea darul de a debloca situația în care ne aflăm.

Toată lumea din această sală, toate partidele politice parlamentare sunt de acord că ar trebui să realizăm un Pact național pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare și așa mai departe. Cred că toată lumea este de acord că ar mai trebui să mai avem niște pacte naționale – nu știu – pentru dezvoltarea agriculturii, pentru dezvoltarea turismului și pe energie. Dacă pe astea ne-am înțelege, probabil, România ar reuși să reia creșterea economică. Dar dacă nu s-a făcut acest lucru până astăzi... Pactele pot să fie încălcate fără niciun fel de problemă. Dacă nu s-a făcut acest pact până astăzi, cred că cel mai bun lucru este ca înțelegerea între partide, și anume să avem o strategie de dezvoltare a drumurilor, a infrastructurii rutiere și feroviare, trebuie să fie convenită de partidele politice, iar această strategie, acest program – putem să o numim oricum – să fie aprobat prin lege, pentru ca orice guvern care va veni să fie obligat să respecte ceea ce legea a stabilit. Din acest punct de vedere, chiar dacă... – și aș ruga ministerul să se aplece mai temeinic asupra propunerii legislative, care poate fi îmbunătățită la Camera Deputaților –, eu cred că noi toți trebuie să dăm un semnal foarte clar că strategia de dezvoltare a drumurilor, autostrăzilor și a căilor ferate în România trebuie să fie aprobată prin lege și ea nu trebuie supusă și reanalizată de fiecare Guvern care se succede în România.

Programul, din momentul în care noi îl votăm, devine lege și este obligatoriu pentru Guvern, este obligatoriu pentru Parlament în momentul în care adoptă proiectul de buget pentru anul sau anii următori și, din acest punct de vedere, adoptarea prin lege a unor programe naționale, strategii, linii de dezvoltare – putem să le numim cum vrem – este foarte benefică pentru România, motiv pentru care și eu susțin cu tărie ideea ca programul de dezvoltare a infrastructurii rutiere și feroviare în România să fie adoptat de toate partidele politice, prin lege, și apoi respectat pe termen mediu și lung. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Domnul senator Bota, după această cavalcadă de declarații și intervenții.

Microfonul 6.

Drept la replică.

Scuze! Drept la replică...

La experiența în transporturi pe care Domnia Sa o are, mă așteptam să spună că susține acest program.

De la domnul senator Berceanu nu mă așteptam decât la aiureli, de la plagiat... Nu știu ce am putut să plagiez, o propoziție dintr-un program de guvernare, care nici nu seamănă în totalitate cu un text de lege. N-am înțeles unde e comparația. Am înțeles că nu se pot face, că Domnia Sa n-a știut să facă autostrăzi, să finanțeze și să facă un management aferent unui program național de autostrăzi. Am înțeles că nu a dorit să facă, timp de un an și nouă luni, cât a fost ministru acum, un program și un pact pe care să le propună clasei politice.

Eu sunt de părere că orice pact politic este doar o declarație pentru mass-media. O lege care să prioritizeze un program național pe tronsoanele pe care există scheme de finanțare, pe tronsoanele pe care România s-a angajat să le facă prima dată și apoi să facem legături de 100 de kilometri către Bucovina, către Maramureș, către Delta Dunării și așa mai departe, sunt lucruri cu prioritate, sunt lucruri la care România s-a angajat prin Tratatul de aderare, și apoi facem ceea ce presupune colectarea traficului la infrastructura superioară, cu tronsoane mai mi, dar e o chestiune de înțelegere a lucrurilor prioritare la un moment dat.

Puteam să fac programul de 3.000 de kilometri. Problema era că eu am făcut programul pe ceea ce există posibilitatea să se finanțeze. Orice ministru de transporturi, dacă ar avea o lege pe un program, ar fi bucuros, pentru că ar trebui să i se aloce bani de la buget pe o lege, pe respectarea unei legi. Unde-i lege, nu-i tocmeală!

În concluzie, totuși, apelez la conștiința parlamentarilor aleși uninominal, inclusiv a celor de la PDL, care poate se înscriu, de această dată, și în solicitarea președintelui Traian Băsescu de a termina cu „gargara politică” și de a ne apuca de treabă.

Mulțumesc.

Domnul senator Șerban Mihăilescu, invitat, în mod repetat, la un drept la replică.

Microfonul 3.

O să mă refer și eu la domnul Șerban Mihăilescu și o să cumuleze dreptul la replică, dacă nu are nimic împotrivă.

Mulțumesc.

Vă mărturisesc, domnule președinte, că am înțeles, de doi ani de zile, cum nu se pot face în România autostrăzi din partea ministerului de resort. N-am înțeles nimic din punctul de vedere al ministerului, prezentat de domnul secretar de stat. A dat exemple de tronsoane de autostrăzi până la Constanța, exact așa ca în legea la care a făcut referire, același lucru am făcut și eu, și anume referire la anexa la prezenta lege, surse de finanțare – buget plus instituții financiare internaționale. Nu am modificat ceea ce există în acel act normativ, am încercat doar să introduc o prioritizare mai exactă a proiectelor de investiții în infrastructură.

Referitor la ceea ce a spus domnul senator Șerban Mihăilescu cu privire la susținerea și nesusținerea, tot discursul dumnealui a fost că avem nevoie de autostrăzi, că trebuie să facem ceva, dar, în final, conform tradiției politicienilor cu o vechime de 20 de ani de după revoluție, trântește de gard orice nu îi aparține sau orice poate contravine intereselor politice.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, eu am vrut să fiu cât mai succint, dar intervențiile colegilor m-au obligat să dezvolt acest subiect și, categoric, ca orice drept la replică, nu este chiar cel mai plăcut.

Prima chestiune, legată de autostrada pe care a făcut-o cel mai performant Guvern. Sunt de acord cu această chestiune și îi mulțumesc doamnei senator Vasilescu – este cea de la București până la Fetești –, dar această autostradă a făcut parte din primul program de autostrăzi, în 1991. Atunci a și fost făcut traseul, când nu erau atâtea probleme cu terenurile, vă repet, și știm cu toții cine era ministru în 1991–1992.

În perioada 1993–1996, fiind în cabinetul domnului Văcăroiu, m-am ocupat de continuarea lucrărilor la această autostradă, am făcut chiar și primul tronson, până la Fundulea, dar care, revin la expertiză, făcându-l pe beton, nu a fost cea mai bună soluție și, ca urmare, s-a discutat... Deci revenim la o chestiune pe care a început-o altcineva și am terminat-o la Fetești. Nu mă întrebați de ce, după aceea, nu s-a mai făcut de la Fetești.

Referitor la cealaltă autostradă, prima, revin tot la expertiză. Și mă refer la București–Pitești, pe care noi am calificat-o „autostradă”, dar, în realitate, era un fel de drum mai bine amenajat. Consultanța străină și românească a decretat-o autostradă. Personal, am semnat la BERD pentru banii cu care s-a făcut autostrada în perioada 1997–2000 și așa am participat la amândouă autostrăzile.

Ceea ce se întâmplă acum însă, un simplu program, fără o voință executivă..., n-are rost să mai discutăm subiectul. Vă mulțumesc foarte mult. Oricum nu sunteți atenți...

## Mulțumesc.

Și domnul senator Berceanu solicită un drept de intervenție și îl invit la microfonul 2.

Foarte scurt, doar ca să clarific o chestiune.

L-am auzit pe domnul Bota spunând „traseele și programele cu care ne-am angajat la Uniunea Europeană”, „care sunt convenite cu Uniunea Europeană... și facem alte lucruri”.

E adevărat, cu Uniunea Europeană s-a stabilit să lucrăm pe culoarul IV. Și tot așa de adevărat este că din Guvernul din care domnul Bota făcea parte, ca secretar de stat la transporturi, s-a deviat și s-a făcut proiectul sau, în sfârșit, ideea, hotărârile de guvern despre care am mai avut ocazia să vorbesc, pentru Autostrada „Transilvania”.

Eu nu spun că Autostrada „Transilvania” nu e foarte necesară, dar e incredibil să vii aici și să spui că s-a deviat de la ce am decis cu Uniunea Europeană, când ai semnat acele deviații de la ce am decis cu Uniunea Europeană.

Așa că, dacă vrem să avem vreodată autostrăzi în țara asta, cred că ar trebui cu toții să lăsăm chestiunile legate de trecutul nostru mai apropiat sau mai îndepărtat și de experiențele personale, de zona sau localitatea de unde venim, și să ne gândim, într-o comisie care poate fi făcută chiar aici, în Senat, cu niște reprezentanți de la toate partidele, poate reușim să creionăm ceva și, încetul cu încetul, să ajungem la o idee care să fie respectată de toată lumea și care să aibă o prevedere de finanțare în spate. Adică, dacă vom spune în orice fel de lege sau unde doriți dumneavoastră, de acum și până în 2010, cum s-a propus, că trebuie să fie alocat de la bugetul de stat al României – lăsând la o parte alte lucruri pe care le putem adăuga – 1% sau 1,5% din PIB exclusiv pentru autostrăzi, atunci am rezolvat problema.

Altfel, vorbim fiecare dintr-un punct de vedere care conține foarte mult subiectivism și aici sigur că pot să mă includ și pe mine.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Vă propun să încheiem aici această dezbatere extrem de interesantă.

Domnul senator Bota mai dorește? Vă rog, microfonul 3.

## Vă mulțumesc.

Eu m-am referit în mod special la proiectul de lege. Dacă vrem să înființăm și comisii prin care..., conform tradiției de 20 de ani din politica românească, când nu vrem să facem ceva înființăm o comisie, facem o comisie, facem un pact. Programul pe care l-am propus respectă întru totul ceea ce România s-a angajat.

Referitor la Autostrada „Transilvania”, România are nevoie de mai mult decât cele două culoare: IV și IX. Transilvania, toată regiunea Transilvaniei lipsește cu desăvârșire de pe harta TEN-Tr în ceea ce privește autostrăzile.

De aceea a fost necesară Autostrada „Transilvania” – să o includem –, de aceea, în anul 2004, am fost la Bruxelles și am susținut acel proiect, și am reușit să obținem sprijinul, chiar și de la BERD, cu privire la verificarea contractului încheiat.

Prin acest proiect de lege s-a reintrodus și ceea ce Ministerul Transporturilor și Infrastructurii încă nu a reușit să facă la nivelul Comisiei Europene, și anume legătura între Transilvania și Moldova. Pentru că din Moldova ca să ajungi pe infrastructură superioară trebuie să vii pe la Ploiești. Că așa au gândit unii cândva traseele importante ale României. Autostrada „Transilvania” a completat ceea ce lipsea pe harta României. Atât și nimic mai mult. Și este foarte bine că există.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Evident, subiectul va continua să fie de interes. La un moment dat, probabil că vom afla și de ce suntem țara care construiește cel mai scump kilometrul de șosea sau de drum național, sau de drum comunal, sau de drum pietruit, dar acestea sunt chestiuni care vor necesita mai mult timp și nu este astăzi momentul și nici locul să discutăm toate aceste chestiuni.

Înainte de a trece la vot, un ultim cuvânt pentru reprezentantul Guvernului.

Microfonul 10, vă rog.

## O singură remarcă aș vrea să fac.

Domnul senator Bota nu a propus un program aici, nu a făcut decât ce a zis domnul senator Berceanu, și anume a făcut un plagiat, a luat din Legea nr. 363/2006 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național aceste proiecte. Le-a transpus în anexă și atât.

Domnule secretar de stat, aveți dreptul să interveniți, dar vă rog să fiți respectuos atunci când vorbiți. Plagiat este un cuvânt sever. Spuneți că „s-a inspirat”, spuneți ce vreți, dar nu veniți cu...

S-a inspirat...pot să spun...

Pentru că îl incitați pe domnul Bota care, la microfonul 3, va da imediat o replică.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimate domnule secretar de stat,

Eu nu am putut să propun un proiect de lege care să nu respecte legile existente și tratatele pe care România s-a angajat să le respecte.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Propun să

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că este un subiect care induce mult interes din partea tuturor colegilor parlamentari, dar eu cred că avem astăzi în față... nu acest proiect de lege, pentru că nu este un proiect de lege care să întrunească tot ceea ce ne dorim noi, mai degrabă aș spune ceea ce spunea domnul senator Toni Greblă, și anume să găsim o strategie națională, să găsim un consens al tuturor partidelor politice, să înființăm o comisie care să se apuce de treabă la modul serios. Pentru că ce avem acum în față este..., cum spunea domnul senator Bota: „puteam să trec și 3.000 de kilometri”, putea să treacă și 10.000 de kilometri, adică nu putem să ne jucăm cu un lucru care dorește să devină și trebuie să devină o prioritate națională.

Deci nu avem în fața noastră o propunere legislativă viabilă, ci avem doar niște concluzii care, într-adevăr, sunt foarte interesante. Să găsim un consens pe ceea ce înseamnă strategia națională de construcții de autostrăzi. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Încheiem aici dezbaterea cu privire la acest text care, evident, este o dezbatere mai amplă.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind unele măsuri pentru realizarea Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție.

Este vorba despre vot pe raport și vot final.

Suntem în situația în care următoarele patru sau cinci texte, până la punctul 13 din ordinea de zi, sunt cu termen de adoptare tacită astăzi, 22 septembrie anul curent.

De aceea cred că ar trebui să procedăm la votul pe raport și votul final, chiar și într-o zi de miercuri, pentru a putea să ne încadrăm în interiorul termenului de aprobare tacită.

Vă reamintesc că am dezbătut acest text în ședința din 15 septembrie anul curent.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Este vorba despre o lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Ca atare, rog atenția dumneavoastră.

Regret această concluzie, era un proiect de lege important.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279/21 aprilie 2003.

Procedură, domnule senator? Vă rog.

## Domnule președinte, Onorat Senat,

Am vrut să intervin de mai mult timp pe un subiect care, pur și simplu, cred că interesează pe toată lumea.

Mulți dintre cei aflați în sală am fost colegi în mandatul trecut. Liderii de grup au stabilit împreună cu conducerea Senatului din acea vreme – și știți foarte bine și dumneavoastră, că erați liderul grupului – ca, la dezbaterile din plen, din partea fiecărui grup să fie câte un vorbitor, iar în cazuri excepționale câte doi vorbitori. Un scurt drept la replică.

Astăzi avem 52 de puncte la ordinea de zi.

Dacă noi vorbim o oră pe un subiect, cum a fost subiectul dezbătut mai înainte, foarte important, înseamnă că ne trebuie 52 de ore pentru aceste subiecte. Și împărțit la patru, cât este programul de la ora 9.00 la ora 13.00, ne trebuie 13 zile de miercuri, deci trei luni și jumătate, ca să abordăm ordinea de zi a acestei ședințe.

Eu rog ca, în prima ședință a Biroului permanent al Senatului, liderii de grupuri parlamentare, împreună cu dumneavoastră, conducerea Senatului, să discutați și să hotărâm să avem un vorbitor desemnat din partea grupului parlamentar pe fiecare propunere legislativă sau proiect de lege. Astfel vom putea să fim operativi.

Eu nu zic... Dumneavoastră sunteți de o larghețe extraordinară, foarte flexibil în legătura cu toți ceilalți colegi, și le permiteți tuturor să vorbească. Vom termina aceste legi în luna decembrie. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Nu cred că până acum am avut dificultăți în adoptarea agendei noastre legislative.

Evident, atunci când sunt legi fără încărcătură politică sau tematică deosebită, ați observat, chiar și astăzi, că s-au parcurs foarte rapid, dar, când există o temă mai largă, suntem și un for de dezbatere politică și eu unul, cel puțin, simt că nu ar fi corect față de colegii care doresc să intervină.

Evident, liderii de grup pot decide ca intervențiile să fie mai concise. Să nu le permitem să se exprime... până la urmă, este și un for de rezonanță democratică, nu este o simplă adunare care votează pe bandă rulantă legislație, pozitiv sau negativ.

Am reținut această chestiune, o vom ridica în Biroul permanent, este absolut legitimă solicitarea dumneavoastră, dar cred că, atunci când apare un text important, o temă importantă, un moment important, până la urmă, cu colegialitate, trebuie să înțelegem că există aici și o platformă de dezbatere și intervenție politică, nu o simplă mecanică de vot.

Vă rog, domnule senator Frâncu.

## Domnule președinte,

Am rugămintea ca, după ce se încheie votul final pe acele proiecte care astăzi au termen de adoptare tacită, în numele Grupului parlamentar al PNL, să verificați dacă mai există cvorum.

Cerem acest lucru pentru că din numărătoarea noastră sunt prezenți în jur de 60 senatori și este păcat să continuăm, pentru că nu pot fi votate legile.

Vă mulțumesc.

Propunerea este să încercăm să mai avansăm cu cele două-trei puncte din ordinea de zi care astăzi au termen de adoptare tacită.

Întreb din priviri și liderii de grupuri...

Aș dori să verificăm cvorumul.

Rog secretarii de ședință, domnul senator Țuțuianu și domnul senator Onofrei, să verifice în ce fază de mobilizare ne aflăm.

Doamna senator Olguța Vasilescu dorește să intervină pe procedură.

## **Doamna Lia Olguța Vasilescu:**

Până se verifică cvorumul, domnule președinte.

Am înțeles că vreți să propuneți Biroului permanent ceea ce a solicitat mai devreme colegul nostru senator.

V-aș ruga să mai faceți o propunere Biroului permanent: dacă nu ar fi bine cumva să votăm toate legile în bloc, să terminăm cât mai repede, să avem un Parlament și mai mititel, dacă se poate, să nu se vorbească prea mult, pentru că unii sunt deranjați că se discută fiecare lege în parte, așa cum ar trebui să i se dea atenția cuvenită.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

În acest moment, sunt prezenți în sala de plen 60 de senatori.

Constat că cvorumul nu mai este îndeplinit și, pe cale de consecință, încheiem aici dezbaterea noastră.

Luni, 27 septembrie anul curent, vom încerca să parcurgem cât mai rapid textele cu care suntem sesizați.

Vă mulțumesc și vă doresc o săptămână cât mai plăcută!

Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.10._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|519428]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 135/1.X.2010 conține 20 de pagini.**

Prețul: 4,00 lei