Stenogramă plen

## Bună dimineața!

O să rog toți colegii să-și ocupe locurile. Locul domnului secretar Orest Onofrei va fi la microfonul central, pentru verificarea cvorumului.

Mulțumesc domnului secretar Gheorghe David. Poftiți, domnule senator Onofrei, vă rog.

## **Domnul Orest Onofrei:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

|Albert Álmos|prezent| |---|---| |Andrei Florin Mircea|prezent| |Andronescu Ecaterina|absentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ariton Ion|Guvern| |Badea Viorel Riceard|prezent| |Banias Mircea Marius|absent| |Bara Ion|absent|

Bașa Petru absent Bădescu Iulian absent Bălan Gheorghe Pavel prezent Belacurencu Trifon absent Berca Gabriel prezent Berceanu Radu Mircea prezent Bîgiu Marian Cristinel prezent Bîrlea Gheorghe prezent Blaga Vasile prezent Boagiu Anca Daniela Guvern Boitan Minerva prezentă Bokor Tiberiu prezent Borza Dorel Constantin Vasile prezent Bota Marius Sorin Ovidiu absent Calcan Valentin Gigel absent Câmpanu Liviu absent Chelaru Ioan prezent Chirvăsuță Laurențiu absent Chivu Sorin Serioja absent Cibu Constantin Sever concediu medical Cinteză Mircea absent Coca Laurențiu Florian absent Constantinescu Florin prezent Constantinescu Viorel prezent Cordoș Alexandru prezent Corlățean Titus prezent

## 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 191/24.XII.2010

Crăciun Avram prezent Pereș Alexandru prezent Cseke Attila Zoltán Guvern Pintilie Vasile prezent Daea Petre prezent Plăcintă Sorina Luminița prezentă David Cristian absent Pop Gheorghe absent David Gheorghe prezent Popa Cornel absent Diaconescu Cristian absent Popa Mihaela prezentă Diaconu Mircea absent Prodan Tiberiu Aurelian absent Dobra Nicolae prezent Prunea Nicolae Dănuț absent Dumitru Constantin absent Rasaliu Marian Iulian prezent Fekete-Szabó András Levente prezent Rădulescu Cristian prezent Feldman Radu Alexandru prezent Rădulescu Șerban prezent Filip Petru prezent Robu Nicolae prezent Fodoreanu Sorin prezent Rotaru Ion prezent Frâncu Emilian Valentin prezent Rușanu Dan Radu prezent Frunda György absent Rușeț Ion prezent Găină Mihăiță absent Saghian Gheorghe prezent Geoană Mircea Dan absent Savu Daniel prezent Ghișe Ioan absent Sârbu Ilie absent Greblă Toni prezent Sbîrciu Ioan absent Grosu Corneliu prezent Secășan Iosif prezent Günthner Tiberiu prezent Severin Georgică prezent Gyerkó László absent Silistru Doina prezentă Hașotti Puiu prezent Staicu Dumitru Florian prezent Hărdău Mihail prezent Humelnicu Augustin Daniel absent Stănișoară Mihai absent Ichim Paul absent Șova Dan Coman prezent Igaș Traian Constantin Guvern Tămagă Constantin absent Toma Ion absent Ion Vasile prezent Țopescu Cristian George absent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel absent Țuțuianu Adrian prezent Lazăr Sorin Constantin absent Udriștoiu Tudor absent Urban Iulian prezent Luca Raymond prezent Mang Ioan absent Valeca Șerban Constantin absent Marcu Gheorghe prezent Vasilescu Lia Olguța prezentă Mardare Radu Cătălin absent Verestóy Attila prezent Marian Ovidiu prezent Voicu Cătălin absent Marian Valer prezent Voiculescu Dan absent Markó Béla Guvern Vosganian Varujan absent Mazăre Alexandru absent Măgureanu Cezar Mircea absent **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:** Mărcuțianu Ovidius absent Îi mulțumesc domnului secretar Onofrei. Meleșcanu Teodor Viorel prezent Din numărătoarea mea, înțeleg că avem cvorumul de Mihăilescu Petru Șerban prezent ședință. Mitrea Elena absentă V-aș propune să începem. Avem o ordine de zi foarte Mitrea Miron Tudor prezent bogată, după cum vedeți din maldărul de hârtii din fața mea. Mîrza Gavril prezent O să rog întâi secretariatul să ne spună câți senatori au Mocanu Alexandru prezent semnat prezența.

Mocanu Toader prezent Stimați colegi, Moga Nicolae absent Vă rog să-mi permiteți să deschid ședința Senatului din Mustățea Vasile prezent 15 decembrie 2010. Mutu Gabriel absent Vă informez că din totalul de 137 de senatori sunt prezenți Necula Marius Gerard prezent 75 de senatori. Dintre senatorii absenți menționez că Nedelcu Vasile prezent 7 senatori absentează motivat, dintre care 5 sunt la Guvern, Nicoară Marius Petre prezent unul este în delegație, iar un senator este în concediu Nicoară Romeo Florin absent medical. Cvorumul de 69 de senatori este realizat și vă Nicolaescu Sergiu Florin prezent propun să începem ședința. Nicula Vasile Cosmin prezent Așa cum vedeți, sunt astăzi foarte bine susținut pentru Nistor Vasile prezent conducerea ședinței de un secretar care face cât doi. Este Niță Mihai absent vorba de domnul senator Orest Onofrei. Sperăm să vină la Onofrei Orest prezent prezidiu și domnul secretar Cornel Popa. Oprea Dumitru prezent Înțeleg că la ordinea de zi ar dori domnul senator Daea să Oprea Mario Ovidiu prezent facă o comunicare. Panțuru Tudor prezent Stimați colegi, astăzi este o zi mare. Înainte însă de a vă Pașca Liviu Titus prezent da cuvântul, vă rog să-mi permiteți, în numele Păran Dorin prezent dumneavoastră, să transmit calde felicitări, cu ocazia zilei de

Din numărătoarea mea, înțeleg că avem cvorumul de ședință.

V-aș propune să începem. Avem o ordine de zi foarte bogată, după cum vedeți din maldărul de hârtii din fața mea. O să rog întâi secretariatul să ne spună câți senatori au semnat prezența.

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să deschid ședința Senatului din 15 decembrie 2010.

Vă informez că din totalul de 137 de senatori sunt prezenți 75 de senatori. Dintre senatorii absenți menționez că 7 senatori absentează motivat, dintre care 5 sunt la Guvern, unul este în delegație, iar un senator este în concediu medical. Cvorumul de 69 de senatori este realizat și vă propun să începem ședința.

Așa cum vedeți, sunt astăzi foarte bine susținut pentru conducerea ședinței de un secretar care face cât doi. Este vorba de domnul senator Orest Onofrei. Sperăm să vină la prezidiu și domnul secretar Cornel Popa.

Înțeleg că la ordinea de zi ar dori domnul senator Daea să facă o comunicare.

Stimați colegi, astăzi este o zi mare. Înainte însă de a vă da cuvântul, vă rog să-mi permiteți, în numele dumneavoastră, să transmit calde felicitări, cu ocazia zilei de naștere, președintelui Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul senator Mihail Hărdău.

Îi spunem la mulți ani!

Acum îl invit la microfon pe domnul senator Petre Daea, dacă dorește, pe o chestiune de procedură.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Nu este o intervenție pe procedură, este doar o invitație a celui ce vă vorbește, în calitatea de președinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, care patronează Forumul Montan și care are o expoziție la intrare, la Sala „Gheorghe Stere”.

Invitația este de a vizita acel stand pentru a vedea preocupările zonei montane și a lua contact cu oamenii care se străduiesc să reziste în această zonă și să ne arate de ce sunt în stare.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Vă mulțumesc, stimați colegi. Vă aștept.

Vă mulțumesc. Domnul senator Bîrlea, microfonul central.

Am luat notă cu toții de invitația transmisă de domnul senator Daea.

Vreau să vă adresez și eu o invitație, în numele parlamentarilor de Maramureș și Vâlcea.

Vă invit să participați la un moment creștinesc, de cultură creștină, de colinde, și la lansarea unor albume cu bisericile și monumentele UNESCO din România, după ce terminăm ședința de plen, în foaierul Senatului. Vor fi colindători din Maramureș și Vâlcea și sperăm să ne bucurăm de acest moment.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Dacă nu mai dorește nimeni să intervină, vom trece la aprobarea ordinii de zi.

Dacă în legătură cu ordinea de zi sunt propuneri?

Îl invit pe domnul senator Rădulescu și după aceea pe domnul senator Necula.

Vă rog, domnule senator Rădulescu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Pentru astăzi am următoarele propuneri: să lucrăm cu prioritate acele propuneri legislative care au termen de adoptare tacită în cursul acestui an, desigur. Să lucrăm până la ora 12.30, iar de la ora 11.00, conform celor convenite cu liderii grupurilor parlamentare, să dăm votul final pentru ce se adună între timp pe domeniul legilor organice, precum și pentru punctele 2 și 3 din ordinea de zi, referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii.

Dacă mai rămâne timp după ce vom vota Consiliul Superior al Magistraturii, propun să continuăm până la ora 12.30.

Acestea sunt propunerile.

Vă mulțumesc. Îl invit la microfon pe domnul senator Necula. Microfonul 3, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă propun introducerea în ordinea de zi la punctul 5 – și, bineînțeles, apoi să le mișcăm pe toate – a Proiectului de lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului Național de Informații privind Vizele și participarea României la Sistemul de Informații privind Vizele, făcând precizarea că este o condiționalitate Schengen, este un raport comun al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Din punct de vedere politic, cu toții ne dorim intrarea României în Spațiul Schengen.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte observații, supun aprobării proiectul de ordine de zi, la care se adaugă un nou punct, respectiv cel propus de domnul senator Necula.

Cu înțelegerea că, din punct de vedere al tratării punctelor din ordinea de zi, vom lua ca prim punct la legiferare punctul propus de domnul senator Necula, vom da toate voturile la ora 11.00.

La ora 11.00 vom începe cu cele trei inițiative legislative care au termen de adoptare tacită în acest an – dacă nu mă înșală memoria, e vorba de punctele 9, 10 și 25 din ordinea de zi –, după care vom da votul privind Consiliul Superior al Magistraturii, iar dacă ne mai rămâne timp vom continua să dăm voturi pe celelalte inițiative legislative pe care le dezbatem până la ora 12.30, când lucrările Senatului se vor încheia, întrucât sunt programate deja lucrările în comisiile comune pentru discutarea bugetului.

Dacă nu sunt observații,

Supun aprobării programul de lucru până la ora 12.30, în condițiile pe care le-am menționat la aprobarea ordinii de zi.

La primul punct din ordinea de zi – probleme organizatorice.

Este vorba de aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 20–24 decembrie 2010.

Luni – ședință comună a celor două Camere ale Parlamentului, marți – ședință comună, miercuri – ședință comună, joi – ședință comună, vineri – activități în circumscripțiile electorale.

Dacă nu sunt observații, supun la vot acest program.

Evident, dacă va fi nevoie. Deocamdată, acesta este programul care v-a fost propus de Biroul permanent al Senatului. Dacă va fi nevoie, vom face corecturile necesare.

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu programul pentru săptămâna viitoare.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă validarea magistraților aleși membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, iar la punctul 3, alegerea a doi reprezentanți ai societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii.

Vă propun să le luăm în discuție la ora 11.00, după ce vom da primele voturi.

Punctul 4 din ordinea de zi – Rapoartele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții asupra petițiilor primite în trimestrul al II-lea și în semestrul I ale anului 2010.

Toate aceste rapoarte v-au fost difuzate la caseta electronică.

Vi le prezint și nu este nevoie de vot, doar să luați notă de acestea.

Vă mulțumesc.

La punctul 5 din ordinea de zi este vorba despre un proiect de hotărâre privind respectarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate și se referă la Proiectul de hotărâre privind respectarea principiilor de subsidiaritate și proporționalitate în cazul COM (2010) 597 – propunere de REGULAMENT (UE) al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 648/2004 în ceea ce privește utilizarea fosfaților și a altor compuși ai fosforului în detergenții de rufe de uz casnic.

Avem o hotărâre care a fost distribuită, avem și un raport al comisiei.

Îl rog pe domnul senator Necula, din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, să ne prezinte raportul.

Microfonul 7.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Aș vrea să revin la propunerea pe care am făcut-o la începutul ședinței la ordinea de zi, respectiv completarea ordinii de zi cu acel proiect de lege privind înființarea și organizarea Sistemului Național de Informații privind Vizele, pentru că așa am aprobat ordinea de zi, ca la punctul 5...

De acord.

Aceasta este rugămintea mea.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este vorba despre o lege care constituie ultima obligație asumată din sfera de responsabilitate a Ministerului Afacerilor Externe pentru asigurarea îndeplinirii tuturor condițiilor necesare aplicării acquis-ului Schengen. Este vorba, în fapt, despre transpunerea cadrului normativ european relevant.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia, vă rog, domnule senator Necula.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este un raport comun, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cu unanimitate de voturi, au hotărât să adopte un raport comun de admitere.

Repet, este una dintre condiționalitățile Schengen. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc. La dezbateri generale dorește cineva să intervină? Nu.

Atunci vă propun să o adoptăm prin vot. Este vorba de o lege organică.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului, care este fără amendamente, și asupra proiectului de lege.

Un singur vot, vă rog.

Vă mulțumesc foarte mult.

Revenim la punctul 5 din ordinea de zi, respectiv Proiectul de hotărâre privind respectarea principiilor de subsidiaritate și proporționalitate în cazul COM (2010) 597 – propunere de REGULAMENT (UE) al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 648/2004 în ceea ce privește utilizarea fosfaților și a altor compuși ai fosforului în detergenții de rufe de uz casnic.

Mai întâi, îl rog pe domnul președinte Necula să prezinte raportul.

Microfonul 7, vă rog.

Vă cer, atunci, îngăduința să trecem la Proiectul de lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului Național de Informații privind Vizele și participarea României la Sistemul de Informații privind Vizele, punct inclus în ordinea de zi.

Avem rapoartele comisiilor, au fost difuzate între timp, și-l rog, pentru început, pe domnul Anton Niculescu, din partea Guvernului, să ne prezinte proiectul de lege.

Vă rog, microfonul 10.

Această propunere este o propunere foarte importantă, este în legătură cu conținutul de fosfor în detergenții de rufe de uz casnic.

Membrii comisiei au acordat o mare atenție acestui COM, la nivelul Uniunii Europene, și au emis un aviz favorabil cu privire la respectarea principiilor de subsidiaritate și proporționalitate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc.

Sunt colegi care doresc să intervină?

Vă aduc la cunoștință că va trebui să dăm un vot pentru proiectul de hotărâre a Senatului care conține avizul nostru.

Dacă nu sunt intervenții, supun la vot Proiectul de hotărâre privind respectarea principiilor de subsidiaritate și proporționalitate.

Stimați colegi,

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a două inițiative legislative.

Prima este Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru Luptă Antifraudă.

Se susține procedura de urgență?

Vă rog, microfonul 9.

## **Domnul Andrei Barbu Todea** _– secretar de stat_

_în cadrul Secretariatului General al Guvernului_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rugăm să aprobați procedura de urgență pentru actul în cauză, pentru că reprezintă completarea și consolidarea cadrului privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru Luptă Antifraudă și, de fapt, implementează recomandările formulate recent de instituțiile europene și pune în acord legislația cu deciziile Curții Constituționale. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții?

Nu sunt.

Supun la vot aprobarea acestei proceduri.

Cel de-al doilea proiect pentru care se solicită procedură de urgență este Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010, și a Protocolului adițional la acesta, semnat la Chișinău la 23 septembrie 2010.

Îl invit pe domnul secretar de stat Iliescu să susțină procedura de urgență.

Dacă vi se pare că este un proiect de lege bun și îl susține și domnul secretar de stat Ozunu, din partea Guvernului, supun direct votului procedura de urgență.

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cehe privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate schimbate, semnat la București la 31 martie 2010.

Din partea Guvernului, vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține procedura de urgență. Proiectul de lege creează cadrul legislativ general pentru ca firmele românești și cele cehe să poată încheia și derula contracte care presupun acces la informații clasificate.

## Mulțumesc foarte mult.

Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și al Comisiei pentru politică externă va fi prezentat de către domnul senator Titus Corlățean.

Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

O precizare, totuși, în prealabil.

Cred că reprezentantul Guvernului ar trebui să fie mai atent. Nu este vorba despre susținerea procedurii de urgență. Noi vorbim despre fondul „cestiunii”, cum se spune. Noi deja am adoptat un raport pe această temă, deci puțin mai multă atenție din partea Guvernului atunci când se prezintă la discuții.

## Da.

Mulțumesc, domnule senator Corlățean.

Domnule Todea, o să vă rog să ne spuneți clar dacă sprijiniți proiectul de lege pentru ratificare.

Vă rog, într-un cuvânt.

Microfonul 9, vă rog.

Guvernul susține adoptarea raportului.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Corlățean, microfonul 7.

Pe scurt, domnule președinte, Comisia pentru politică externă a fost sesizată în fond cu dezbaterea și întocmirea raportului la proiectul de lege menționat. Am primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și, bineînțeles, de la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Comisia pentru politică externă a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dorește să intervină cineva? Nu pare să fie cazul.

Stimați colegi, întrucât până la punctele 9 și 10...

Dacă sunteți de acord, propun să votăm acum ratificările, să nu mai așteptăm ora 11.00. Mai sunt, practic, două acorduri: cel cu Cehia și Acordul cu Regatul Spaniei. Dacă nu aveți rezerve, eu vă propun să le

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, care se referă la un acord similar, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de securitate dintre România și Regatul Spaniei privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la Madrid la 14 mai 2010.

Domnule secretar de stat Todea, vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9.

## Vă mulțumesc.

Guvernul susține adoptarea prezentului proiect de lege. Acesta creează cadrul legislativ pentru colaborarea dintre firmele românești și cele spaniole pentru încheierea și derularea contractelor care presupun acces la informații clasificate.

## Mulțumesc.

Raportul este din partea Comisiei pentru politică externă. Domnule senator Corlățean, vă rog. Microfonul 7.

asemenea, din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Comisia pentru politică externă, cu unanimitate de voturi, a hotărât să adopte raport de admitere. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Dezbateri generale, dacă doresc colegii să intervină.

Dacă nu,

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2010 privind executarea serviciilor de aerofotogrammetrie și de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Ozunu, care ne prezintă punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8, vă rog.

**Domnul Mihail Vasile-Ozunu** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2010 se reglementează activitatea de digitizare și actualizare a LPIS, care nu a fost cuprinsă în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2010, având în vedere că sistemul de identificare a parcelelor agricole este susținut de activitatea de aerofotogrammetrie și de realizare a ortofotoplanurilor.

Guvernul susține proiectul de lege.

## Vă mulțumesc foarte mult.

Din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul senator Daea. Este totdeauna aici când nu suntem foarte interesați să intervină, lipsește exact când trebuie să intervină.

Cu permisiunea dumneavoastră, pentru că și eu sunt un om de cultură, adică de agricultură, o să vă prezint eu, cu scuzele de rigoare, raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Comisia a fost sesizată cu acest proiect de lege.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică externă a fost sesizată în fond cu întocmirea raportului la proiectul de lege menționat. Am primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ și, de

Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Este o lege care face parte din categoria legilor ordinare. Au fost 9 senatori prezenți, din totalul de 11 membri ai comisiei, și s-a dat un raport favorabil.

La dezbateri generale dorește cineva să intervină? Vă rog, domnule senator Vasile Ion. Microfonul 3.

## Domnule președinte,

## Domnilor colegi,

Această completare a ordonanței vechi mi se pare un lucru bun, dar poate că ar fi bine ca reprezentantul ministerului să ne mai spună dacă este și eficientă, pentru că extrem de mulți cetățeni proprietari de terenuri sunt puși într-o dificultate enormă, oameni care sunt proprietari, dar posibilitățile lor culturale, dacă vreți, de a-și identifica acele mici parceluțe în aceste ortofotograme sunt de-a dreptul imposibile.

Eu cred că legislația ar putea să fie îmbunătățită sau am duce până la capăt acest proces dacă și posibilitatea de a-și identifica suprafețele de teren ar fi pusă la punct.

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Ozunu dorește să intervină. Microfonul 8, vă rog.

Tocmai acesta este și scopul ordonanței și Direcția Topografică deja a început să lucreze, deci se realizează.

Deci acesta a fost și scopul pentru care s-a propus, pentru că au fost mari diferențe în ceea ce privește...

Dacă-mi permiteți, lăsați că vă explic eu.

Dacă-mi permiteți, domnule senator Vasile Ion, în calitate de senator vorbesc acum, dar ca să câștig timp nu m-am deplasat la microfonul central, problemele de ortofotogrammetrie au fost cauzate de încheierea unor contracte cu firme private care au elaborat primele fotograme și care au avut o dotare mai slabă, să spunem.

Acest proiect de lege urmărește să pună la dispoziția Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale serviciile celui mai bun avion din lume – AN-26 – al Ministerului Apărării Naționale, care are pe el un aparat Super Laika, pentru executarea operațiunilor de verificare la sol în materie militară, care permit să citești ziarul după ce se developează fotografiile.

Deci este o colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, care are acest avion, pe care-l plătim să participe la operațiunile de cer deschis, cum se numesc, de verificare, în scopul folosirii și pe partea economică a acestor calități extraordinare. Vă asigur că sunt foarte bune.

Vă rog.

Microfonul 3.

Mulțumesc foarte mult pentru explicațiile tehnice, domnule președinte. Am înțeles cum este cu Laika, dar n-am înțeles cum e cu țăranul român.

Vreau să vă spun, și insist asupra acestei chestiuni...

N-am intrat în detalii ca domnul președinte, vorbind despre cine și în ce condiții a făcut, la timpul respectiv, acele ortofotografii pe care nu le înțelege nimeni, înțeleg că există și o anumită reglementare europeană care pune proprietarii de teren din România în situația de a-și identifica propriile suprafețe din aceste ortofotograme. Eu vă spun că de la un anume nivel intelectual în jos oamenii nu sunt în stare să-și identifice aceste terenuri.

Consecințele le știți și dumneavoastră: nu mai pot veni să solicite banii, care sunt bani europeni pentru aceste suprafețe, se creează o groază de confuzii cu parcele, cu loturi, inclusiv în chestiunea de cadastru.

Deci important pentru noi este dacă această chestiune pe care o reglementați astăzi este o chestiune care punctează un obiectiv al dumneavoastră sau ceea ce ne dorim noi, cred, toți senatorii, să aducem, de fapt, pentru proprietarii de terenuri o lămurire și o îmbunătățire a felului în care ei își pot identifica aceste suprafețe.

Că proiecte și programe, și avioane, și Laika, și eu știu ce... Înțeleg că sunt mulți binevoitori care vor să facă chestiunea asta, dar important este ca țăranul, ca proprietarul de teren – nu neapărat țăranul, dar proprietarul de teren – să poată avea din acest lucru un beneficiu.

Vă mulțumesc. Domnul senator Günthner Tiberiu. Microfonul 1, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Din păcate, obiectul acestei inițiative nu este ceea ce domnul coleg dorește. Din păcate, pe baza acestor aerofotograme nu-și vor putea intabula terenurile proprietarii, deci nu sunt niște desene cu coordonate pentru intabularea terenurilor. Sunt, într-adevăr, pentru luarea într-o evidență mai sumară decât intabularea, și scopul principal este, de fapt, să fie executate de Armata Română.

Până acum aerofotogramele au fost executate de firme străine, care, pe lângă faptul că nu se puteau înțelege, scoteau și banii din țară. Sunt sume uriașe care se plătesc pentru aceste aerofotograme. Prin această inițiativă acestea vor fi executate de Armata Română, care are posibilitatea să le execute, iar banii vor rămâne în țară.

Mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, este vorba, într-adevăr, de serviciul de obținere a fotogramelor. După aceea, problemele de interpretare vor trebui să facă și ele, sigur, obiectul unei preocupări a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Domnule senator Necula, vă rog. Microfonul 7.

Foarte pe scurt, vreau să completez ceea ce spunea colegul Günthner. Vorbesc în calitate de președinte al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, pentru un exces de rigoare.

Rezultatul acestei activități, care acum este preluată sau dorim s-o încredințăm Armatei, pentru că ceea ce s-a întâmplat cu firmele private a fost o experiență tristă, va constitui, de fapt, un instrument de lucru pentru APIA – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, iar experții APIA vor fi cei care vor desluși și celor care n-au suficientă perspicacitate cum și ce anume reprezintă aceste ortofotograme.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt intervenții, rămâne să dăm votul la ora 11.00. Va fi primul proiect de lege supus votului. Vă informez că e vorba despre un proiect de lege cu termen de adoptare tacită pe 21 decembrie 2010.

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Alexe. Microfonul 10, vă rog.

## **Doamna Irina Alexe** _– șef de departament în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin proiectul supus astăzi adoptării se solicită aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice.

Proiectul de lege are în vedere transpunerea Directivei 2008/114 a Consiliului Europei privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora, sens în care se propun: determinarea sectoarelor și subsectoarelor infrastructurilor critice, respectiv autorităților responsabile, crearea mecanismelor de conducere a activităților în domeniul infrastructurilor critice, reglementarea procesului de identificare și desemnare a infrastructurilor critice naționale și a celor europene, desemnarea Ministerului Administrației și Internelor ca instituție responsabilă pentru organizarea și desfășurarea activităților necesare implementării măsurilor de protecție a infrastructurilor critice și stabilirea etapelor ce trebuie parcurse și a termenelor de realizare a activităților.

Precizez că termenul pentru implementarea Directivei pentru desemnarea infrastructurilor critice europene este data de 12 ianuarie 2011.

Vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea proiectului de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei de specialitate, domnul senator Necula.

Vă rog, microfonul 7.

Proiectul de lege a fost adoptat de către membrii comisiei cu unanimitate de voturi.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Vreau să vă consult într-o problemă.

Aceste două proiecte de lege, proiectul de lege de la punctul 9 și proiectul de lege de la punctul 10 din ordinea de zi – și mai avem un proiect de lege, la punctul 25 din ordinea de zi –, care au termen de adoptare tacită în acest an, au toate un caracter ordinar.

Vă consult dacă sunteți de acord totuși să le votăm acum și să dăm voturile la ora 11.00 numai pe legile organice, pentru că nu cred că vom avea probleme.

Dacă sunteți de acord, vă mulțumesc foarte mult.

Ne întoarcem la punctul 9 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2010 privind executarea serviciilor de aerofotogrammetrie și de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Avem un raport de admitere fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și vă propun să dăm un singur vot, pe raport și pe proiectul de lege.

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi și

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale.

Domnul secretar de stat Andrei Todea ne va prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, microfonul 9.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța are ca obiect reglementarea și stabilirea de măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale. Practic, reorganizează ministerele, reorganizează funcționarea aparatului de lucru al Guvernului și se creează cadrul juridic pentru organizarea și funcționarea noilor structuri.

Vă rugăm să adoptați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc foarte mult.

Raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului îl prezintă domnul senator Necula.

Microfonul 7, vă rog.

Comisia propune un raport de admitere, cu un amendament.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Sunt întrebări?

Nu sunt.

Clarificări din partea Guvernului? Nu este cazul.

Votul, la ora 11.00, fiind lege organică.

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2010 privind unele măsuri pentru organizarea și funcționarea aparatului de lucru al Guvernului și pentru modificarea unor acte normative.

Tot domnul secretar de stat Todea va prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9, vă rog.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege reglementează, de asemenea, stabilirea de măsuri de organizare și funcționare a unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului. Practic, modifică acte normative, în sensul stabilirii domeniilor pe care le coordonează viceprim-ministrul, precum și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului și modul de organizare a acestora.

Vă rugăm să adoptați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc foarte mult.

Din partea comisiei de specialitate, domnul senator Necula.

Microfonul 7, vă rog.

Comisia propune plenului un raport de admitere. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dorește cineva să intervină la dezbateri generale?

Sunt clarificări, întrebări pentru reprezentantul Guvernului?

Nu este cazul.

Votul se va da, de asemenea, fiind lege organică, la ora 11.00.

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind unele măsuri pentru organizarea și funcționarea aparatului de lucru al Guvernului, precum și a altor autorități ale administrației publice centrale.

Îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Todea pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9, vă rog.

Doamnelor și domnilor senatori, Domnule președinte,

Guvernul susține adoptarea proiectului de lege.

O parte dintre prevederile proiectului de lege au fost preluate în textul ordonanței de urgență a Guvernului.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Necula, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Microfonul 7.

Având în vedere că acest proiect de lege a fost înregistrat la Senat înainte de schimbarea Guvernului din decembrie 2009, membrii comisiei propun plenului Senatului un raport de respingere.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Dorește să intervină cineva la dezbateri generale în legătură cu acest proiect de lege?

Sunt întrebări de clarificare?

Nu este cazul.

Fiind lege organică, votul, la ora 11.00.

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru completarea art. 33 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.

Îl rog pe domnul secretar de stat Cristian Apostol să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, domnule secretar de stat, microfonul 8. ## **Domnul Cristian Apostol** _– secretar de stat_

_în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Fekete-Szabó, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Microfonul 7, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nici Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală nu susține această propunere legislativă. Comisia a adoptat un raport de respingere, cu unanimitate de voturi. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc și eu domnului senator Fekete-Szabó András Levente.

Doriți să interveniți în cadrul dezbaterilor generale sau să adresați anumite întrebări?

Nu pare să fie cazul.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Dacă sunteți de acord,

Trecem la punctul 15 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic.

Sunt mai mulți colegi inițiatori. Nu este nimeni dintre inițiatori prezent în sală.

Domnule secretar de stat Apostol, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă.

## Vă mulțumesc.

Domnule senator Fekete-Szabó András Levente, vă rog

să prezentați raportul comisiei de specialitate. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a adoptat un raport de respingere în unanimitate, având în vedere faptul că se încalcă reglementările Uniunii Europene privind piața unică europeană, referitor la libera circulație a bunurilor și serviciilor pe teritoriul Uniunii Europene.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Dacă nu, fiind totuși vorba de o lege ordinară,

Trecem la punctul 16 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic.

Înțeleg că inițiatorii nu sunt aici. Domnul senator Mărcuțianu nu este prezent.

Îl rog pe domnul secretar de stat Apostol să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nici această propunere legislativă nu este susținută de Guvern.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule senator Fekete-Szabó, vă rog să prezentați raportul comisiei. Microfonul 7.

## Mulțumesc.

Nici Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală nu susține propunerea legislativă. Prin aceasta s-ar încălca principiile descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, așa că am adoptat un raport de respingere în unanimitate.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Mulțumesc.

Sunt intervenții la dezbateri generale?

Dacă nu sunt, fiind vorba de o lege ordinară, vă propun să ne pronunțăm prin vot.

Trecem la punctul 17 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind modificarea unor acte normative din domeniul silviculturii.

Din partea inițiatorilor, domnul secretar de stat Apostol. Microfonul 8, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege pe care l-am propus dezbaterii și adoptării Domniilor Voastre vine să modifice trei legi: Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, Legea nr. 1/2000 și, bineînțeles, Legea nr. 18/1991.

Acest proiect de lege dorește, pe de o parte, să ne aliniem directivelor europene și să încercăm să nu mai venim în contradicție cu ceea ce înseamnă ajutorul de stat, iar pe de altă parte încercăm să reglementăm situația destul de stranie în care încercăm să executăm lucrări pentru amenajarea albiilor râurilor și trebuie să plătim taxe imense pentru scoaterea respectivă din fondul forestier.

V-aș solicita sprijinul în adoptarea de urgență a acestui proiect de lege, pentru că este util pentru repararea daunelor produse de inundațiile din acest an.

Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Fekete-Szabó András Levente, vă rog să prezentați raportul comisiei. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, analizând acest proiect de lege, a adoptat un raport favorabil, în unanimitate, în forma prezentată de Guvern.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Nu este cazul.

Fiind vorba de o lege organică, votul, la ora 11.00.

Trecem la punctul 18 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind procedura prin care România devine parte la tratatele încheiate între Uniunea Europeană și statele membre, pe de o parte, și state terțe sau organizații internaționale, pe de altă parte.

Domnul secretar de stat Anton Niculescu va prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Este vorba despre accelerarea derulării procedurii interne prin care România devine parte la tratatele încheiate de Uniunea Europeană și statele membre cu state terțe sau

organizații internaționale. Se instituie, în acest fel, proceduri simplificate, derogatorii de la dispozițiile Legii nr. 590/2003 privind tratatele.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Din partea Comisiei pentru politică externă, domnule senator Corlățean, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică externă a fost sesizată în fond cu dezbaterea și întocmirea raportului la proiectul de lege menționat.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea procedurii prin care România devine parte la tratatele încheiate între Uniunea Europeană și statele membre, pe de o parte, și state terțe sau organizații internaționale, pe de altă parte.

Subliniez din raportul comisiei faptul că, în prezent, legislația română nu conține dispoziții speciale cu privire la procedura prin care România devine parte la tratatele încheiate între Uniunea Europeană și statele membre, pe de o parte, și statele terțe sau organizații internaționale, pe de altă parte – subliniez, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona – și, așa cum s-a spus, există în acest proiect de lege dispoziții derogatorii de la dispozițiile Legii nr. 590/2003 privind tratatele.

S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. Avizul de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este negativ. În concluzie, pot să spun că, în urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere.

Aceasta este propunerea pe care o formulăm plenului Senatului.

Mulțumesc domnului senator Corlățean.

La dezbateri generale dorește să intervină cineva? Vă rog, domnule președinte Toni Greblă, microfonul 4.

Telegrafic, pentru a explica avizul negativ al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Este vorba despre procedura de adoptare a unor tratate încheiate între Uniunea Europeană și terțe state și, în esență...

Deci noi avem o procedură de ratificare a acestor tratate. Acum se dorește altceva, și anume accelerarea procedurilor de avizare internă. Mai bine spus, Departamentul pentru Afaceri Europene, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiției să fie obligate să avizeze proiectul de ratificare a tratatului în o zi liberă, sub sancțiunea adoptării tacite.

Din acest punct de vedere, noi am considerat că, pe de o parte, este inutil, deoarece nu trebuie să am o lege care să-mi stabilească niște termene în interiorul Guvernului, ci administrativ prim-ministrul, Secretariatul General al Guvernului, ministrul de resort pot să stabilească niște termene înăuntrul cărora ministerele avizatoare trebuie să dea o soluție.

Pe de altă parte, stabilirea la numai o zi liberă a termenului în care trebuie dat avizul, sub sancțiunea adoptării tacite, poate da naștere la niște inconveniente mai mari decât ca ministrul avizator să pună mâna pe telefon și să-l roage pe colegul lui să dea avizul mai repede.

Din această cauză, noi, în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, am considerat că reglementarea este inutilă, ea putând fi substituită cu o procedură administrativă, o procedură piramidală, iar pe de altă parte termenul de numai o zi poate să fie, uneori, contraproductiv.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult domnului senator Toni Greblă. Mai dorește cineva să intervină în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul senator Corlățean, în calitate de senator. Vă rog, microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

După intervenția domnului senator Toni Greblă, ca președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, și fără a intra neapărat în conflict, pentru că sunt o serie de argumente pertinente ridicate de domnul senator, aș vrea totuși să fac câteva precizări.

După intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și odată cu dobândirea de către Uniunea Europeană a personalității juridice, Uniunea Europeană poate încheia ea însăși tratate internaționale și, atunci, apar o serie de probleme care nu sunt acoperite – și simplific dezbaterea – de legislația internă românească.

Acesta este motivul pentru care, în esență, noi am fost de acord cu privire la necesitatea acestui proiect de lege pentru ratificare, care – și subliniez încă o dată din ce spune și Consiliul Legislativ – conține o serie de prevederi care derogă – subliniez „derogă” – de la dispozițiile Legii nr. 590/2003, care, în plus, este o lege organică.

Fără a intra în foarte multe dezbateri de ordin tehnic, juridic, există argumente de o parte și de alta, noi totuși, la nivelul Comisiei pentru politică externă, am avut un vot unanim pentru adoptarea acestui proiect de lege pentru ratificare.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Dacă nu mai dorește nimeni să intervină, fiind un proiect de lege organică, votul îl vom da după ora 11.00.

Trecem la punctul 19 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/1992.

Dintre inițiatori este prezent cineva?

Nu.

O să-l rog, atunci, pe domnul secretar general Gabriel Tănăsescu să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, microfonul 9.

## **Domnul Gabriel Tănăsescu** _– secretar general în Ministerul Justiției_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Obiectul propunerii legislative îl constituie modificarea...

Vă mulțumim, știm care este obiectul, e vorba despre legea privind vânzarea de locuințe.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, întrucât este neclară și confuză.

Vă mulțumesc.

Am înțeles.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Toni Greblă, microfonul 7.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au transmis avize negative, iar Consiliul Legislativ, aviz cu numeroase observații și propuneri.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune un raport de respingere a propunerii legislative. Legea face parte din categoria celor ordinare.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Mulțumesc foarte mult.

La dezbateri generale dorește să intervină cineva? Dacă nu, fiind proiect de lege ordinară o să vi-l supun la vot.

Avem un raport de respingere din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, punctul de vedere al Guvernului este, de asemenea, negativ.

Vă mulțumesc foarte mult.

La punctul 20 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea titlului X „Circulația juridică a terenurilor” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

De asemenea, din partea Guvernului, domnule secretar de stat Tănăsescu, microfonul 9, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nici această inițiativă legislativă nu este susținută de Guvern. Prin excepție de la principiul consensualismului, vânzarea terenurilor în temeiul Legii nr. 247/2005 este un act solemn.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Toni Greblă.

În unanimitate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune un raport de respingere a inițiativei legislative.

Legea face parte din categoria celor organice, iar dacă s-ar accepta această inițiativă legislativă s-ar institui un adevărat haos în circulația juridică a imobilelor terenuri.

Vă mulțumesc foarte mult. Intervenții generale, dezbateri, întrebări? Nu sunt.

Este vorba despre un proiect de lege organică, iar votul îl vom da după ora 11.00.

La punctul 21 este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 32 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar.

Tot domnul Gabriel Tănăsescu ne prezintă punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nici această inițiativă legislativă nu este susținută de Guvern. Cu riscul de a-l copia pe domnul președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, precizez că prin această interdicție se împiedică specularea vinderii acestor terenuri.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Toni Greblă.

Microfonul 7.

Și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate, vă propune un raport de respingere a inițiativei legislative.

Termenul de 10 ani, în care terenurile dintr-o anume categorie nu pot fi înstrăinate, trebuie să curgă de la data când ai dobândit dreptul de proprietate, adică prin titlu, și nu prin adeverință.

Drept urmare, raport de respingere a propunerii legislative.

Legea face parte din categoria celor organice. Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc foarte mult.

Sunt intervenții la dezbateri generale? Întrebări?

Dacă nu sunt intervenții, fiind vorba despre un proiect de lege organică, votul îl vom da după ora 11.00.

La punctul 22 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru trecerea din domeniul public al statului și administrarea Administrației Naționale „Apele Române” în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale – Pardina, Maliuc și Crișan, județul Tulcea, a unor suprafețe de teren. Din partea inițiatorilor, domnul senator Belacurencu. Microfonul 6, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Propunerea legislativă care este supusă dezbaterii are ca motivație și ca punct de plecare o realitate socială.

În perioada 1973–1978, în cinci localități din Delta Dunării, afectate grav de inundațiile din 1970 și 1974, s-au construit platforme îndiguite în scopul strămutării populației afectate.

Vreau să precizez că platformele de teren amenajate sunt situate în perimetrul administrativ a trei comune din Delta Dunării și au fost construite în scopul asigurării de loturi individuale de construcții de locuințe, în special pentru cei afectați de inundații și cei prinși în cadrul vetrei sistematizate a localităților în cauză.

Din 1980, în baza deciziilor organelor administrative județene, amplasamentul platformelor a fost lotizat și foarte multe persoane fizice și juridice și-au ridicat construcții civile, platformele fiind înregistrate în intravilanul localităților, conform planurilor urbanistice generale.

După 1990, prin lucrările de protecție a localităților împotriva inundațiilor și îndiguirea perimetrală a intravilanelor localităților, aceste platforme au fost incluse în incintele îndiguite, fără a mai răspunde în prezent scopului pentru care au fost executate.

Trecerea platformelor în domeniul privat al comunelor va crea posibilități de rezolvare a statutului juridic al terenurilor ocupate de construcțiile executate pe acestea și transmiterea lor, în condițiile legii, către actualii proprietari ai construcțiilor sau către cei care, prin concesiune sau alte forme de încredințare, au primit loturi în vederea construirii locuințelor. Vă invit, stimați colegi, să susțineți această inițiativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu domnului senator Belacurencu. Îl invit pe domnul secretar de stat Cristian Apostol, microfonul 8, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc. Guvernul susține această inițiativă legislativă.

Susține sau nu susține?

Susține.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 191/24.XII.2010

Deci Guvernul susține această inițiativă legislativă. Raportul comisiei de specialitate este prezentat de domnul senator Toni Greblă.

Microfonul 7, vă rog.

În același sens, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, Consiliul Legislativ au avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate, a adoptat un raport de admitere fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Propunem adoptarea raportului de admitere a propunerii legislative.

Mulțumesc foarte mult.

La dezbateri generale dorește să intervină cineva? Nu.

În consecință, stimați colegi, fiind vorba de o lege organică, votul îl vom da după ora 11.00.

Vă mulțumesc.

La punctul 23 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind calitatea aerului înconjurător.

Este un proiect de lege care va fi prezentat, din partea Guvernului, de domnul secretar de stat Cristian Apostol. Microfonul 8, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

România, ca stat membru al Uniunii Europene, are obligația de a transpune Directiva 2008/50 a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa.

Obiectivul Directivei 2008/50/CE este evaluarea calității aerului înconjurător în statele membre pe baza unor metode și criterii comune, în scopul protejării sănătății umane și mediului, ca întreg.

Acest proiect de lege creează cadrul legal pentru reglementarea măsurilor destinate menținerii și îmbunătățirii calității aerului, după caz, pe baza obiectivelor pentru calitatea aerului stabilite, asigurând alinierea legislației naționale la standardele europene în domeniu și îndeplinirea obligațiilor României ca stat membru al Uniunii Europene.

Vă rugăm să fiți de acord cu proiectul de lege și să-l votați ca atare.

Mulțumim frumos.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul tot domnului senator Belacurencu, de data aceasta în calitate de reprezentant al comisiei de specialitate, microfonul 7, pentru a ne prezenta raportul Comisiei pentru

administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a hotărât întocmirea unui raport de admitere și propune plenului adoptarea acestuia.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dorește cineva să intervină? Nu.

Votul îl vom da după ora 11.00, fiind proiect de lege organică.

La punctul 24 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind transmiterea cazărmilor dezafectate din administrarea Ministerului Apărării Naționale în administrarea consiliilor județene și a consiliilor locale, în scopul transformării acestora în obiective de utilitate publică, cu caracter social.

Inițiatorii sunt prezenți? Nu sunt.

Îl invit pe domnul Ozunu să prezinte punctul de vedere al Guvernului,

Microfonul 10, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. De fapt, au mai fost trei de acest gen, numai în actuala legislatură.

Considerăm că Legea nr. 213/1998 oferă cadrul potrivit pentru aceste transferuri.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Trifon Belacurencu, microfonul 7, vă rog.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului propune plenului Senatului respingerea propunerii legislative.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dorește cineva să intervină sau să adreseze întrebări?

Este vorba despre o propunere legislativă cu caracter de lege ordinară.

În consecință, voi supune votului dumneavoastră raportul de respingere.

La punctul 25 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2010 privind reglementarea unor măsuri în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Stimați colegi, acest proiect de lege a fost dezbătut. Avem un raport de respingere, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Singura problemă este că și acest proiect de lege are termen de adoptare tacită la o zi de la reluarea activității noastre, anul viitor.

Fiind vorba despre un proiect de lege cu caracter de lege ordinară, vă cer îngăduința să-l

În aceste condiții, fiind vorba de o aprobare a unei ordonanțe de urgență, să transformăm proiectul de lege într-un... _(Replici neinteligibile în sală.)..._

Pardon. Bine, aveți dreptate, dar sigur că rezultatul tot acela va fi... raportul a fost respins.

Vă mulțumesc foarte mult.

La punctul 26 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Este vorba despre o cerere a Președintelui României de reexaminare.

Este o reluare de vot, dar proiectul de lege are caracter de lege organică, așa încât vă propun să dăm votul după ora 11.00.

La punctul 27 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Proiectul de lege are caracter de lege organică, votul se va da după ora 11.00.

La punctul 28 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2009 privind desființarea Cancelariei Primului-Ministru și stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului.

Proiectul de lege are caracter de lege organică, votul se va da după ora 11.00.

La punctul 29 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului

nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea instituțiilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.

Tot o cerere de reexaminare la solicitarea Președintelui României. Proiectul de lege are caracter de lege organică, votul se va da după ora 11.00.

La punctul 30 din ordinea de zi este înscris Proiectul Legii lustrației, privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

Dar nu s-a dezbătut până acum, stimați colegi.

Cine prezintă punctul de vedere al Guvernului?

Vă rog, domnule secretar general Tănăsescu, microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fac o scurtă precizare: numai prin Decizia Curții Constituționale nr. 820 din 7 iunie 2010 Legea lustrației a fost declarată neconstituțională în integralitatea ei.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Toni Greblă.

Microfonul 7, vă rog.

Așa-zisa Lege a lustrației a fost declarată în întregime neconstituțională, astfel încât noi, astăzi, nu facem decât să adoptăm un raport de respingere a legii, cu această mențiune, pentru ca ea să iasă din vigoare prin voința legiuitorului și nu în alt mod.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul senator Orest Onofrei, după care domnul senator Cristian Rădulescu.

Vă cer scuze, dar s-a anunțat mai înainte, deci este o problemă de disciplină în cadrul grupului.

Domnule Rădulescu, v-aș ruga să fiți mai ferm aici. Vă rog, domnule senator Onofrei.

Microfonul central.

## **Domnul Orest Onofrei:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Îmi cer iertare de la liderul nostru, nu am știut că dorește să ia cuvântul.

Asupra Legii lustrației, sigur că, așa cum a spus și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, vorbim să ne aflăm în treabă, pentru că nu avem ce face cu ea. În schimb, avem ce face cu faptul că de douăzeci și ceva de ani, după ce am reclamat că în țara asta a fost o revoluție anticomunistă, clasa politică, în general, și noi, în special, nu am fost în stare... _(Replică neinteligibilă din sală.)..._ nu foarte repede, pentru că este complicat ce vreau să spun, iar pentru unii care ați avut probleme înainte de 1989, probabil, e deranjant ce vreau să spun eu.

Voiam să spun că noi nu am fost în stare să clarificăm sau să reparăm, măcar moral, dacă nu și juridic, ceea ce s-a întâmplat în 45 de ani.

Îmi aduc aminte că, luni, aici, în Parlament, dezbăteam un alt proiect de lege care, la fel, era extrem de complicat de adoptat, și anume încercam să reparăm ceva pentru cei care au suferit de pe urma regimului comunist. Și nici acolo nu am găsit foarte ușor rezolvare și trebuia să-l retrimitem la comisie, pentru că acolo se propunea ca, în cinstea celor care au suferit de pe urma regimului comunist, autoritățile locale și centrale să organizeze tot felul de manifestări. Spuneam noi – probabil că e în regulă, habar n-am – că nu putem obliga pe cineva să organizeze asemenea lucruri.

Este păcat, din punctul meu de vedere, că o revoluție, pe care noi am numit-o anticomunistă... Ne apropiem să sărbătorim 21 de ani de atunci, iar cei care au fost în funcție atunci sunt și acum. Colegul nostru Varujan Vosganian spunea că este foarte trist că nu știi de unde vii și unde te duci, numai că Legea lustrației se referă la o parte din oamenii care știu, nu are importanță de unde vin, nu vor să se ducă nicăieri, vor să rămână, vor să rămână pe funcțiile pe care le-au avut, cu ajutorul nostru și cu ajutorul Curții Constituționale, care declară discriminatoriu ca cineva să plătească măcar și moral pentru ceea ce 45 de ani a făcut acestei nații, iar noi ne supunem umili la ceea ce legile ne obligă să facem.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc, domnule senator Onofrei.

Vă rog, domnule senator Cristian Rădulescu. Microfonul 2, vă rog.

Vă cer scuze, de obicei este al domnului senator Vosganian, din cauza aceasta mi-am...

## Vă mulțumesc.

Am două intervenții scurte, pe fond și pe procedură. Se poate discuta acum, la 21 de ani după Revoluție, dacă mai este în acest moment necesară și eficientă o lege a lustrației. Eu cred că, măcar pentru anumite resorturi morale, anumite reglementări pe această temă ar mai fi încă necesare.

Pe de altă parte, percepția populației în acest moment, a populației majoritare, este că nu ar mai fi necesară o astfel de lege. Nu mă asociez unei astfel de percepții, dar readuc în fața dumneavoastră rezultatul unui sondaj recent care pe mine, pur și simplu, m-a tulburat, dar asta este percepția majoritară.

83% din români spun astăzi că nu au fost în niciun fel afectați, ei sau cei din jurul lor, familia lor, de către regimul comunist. Nu au avut deloc de suferit, sub nicio formă.

Vedeți, sub influența unor astfel de rezultate ale unor sondaje și a unor astfel de percepții, merită, într-adevăr, să discutăm care ar mai fi rolul unei legi a lustrației.

În acest caz, va trebui ca noi să votăm împotriva legii, nu pe fond însă.

Eu sunt de acord cu o reglementare care să nu creeze discriminări și care să nu îngrădească drepturi și libertăți cetățenești. În acest fel a gândit și Curtea Constituțională în momentul în care, pe data de 7 iunie 2010, a declarat legea, în ansamblul ei, neconstituțională. Acesta este fondul.

Pe procedură, comisia ne propune nu un raport de respingere a legii, ci ar trebui să ne propună, după cum am mai discutat, o constatare a faptului că legea este neconstituțională, o constatare a acestui fapt, deoarece cele 45 de zile care erau necesare – știu că aici domnul senator Mitrea o să aibă o altă părere – au trecut, iar legea, practic, în acest moment, nu mai există, ceea ce noi trebuie să constatăm.

Pe fond, rămâne însă o discuție asupra necesității legii.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Miron Mitrea, microfonul central. Vă rog.

## Domnule președinte,

Nu aș fi intervenit dacă colegul Rădulescu nu m-ar fi provocat cu două dintre tezele pe care le-a lansat.

Sigur, putem spune constatare, noi între noi am mai discutat această chestiune, din punct de vedere formal trebuie să fie un raport de respingere, niciodată nu am avut o problemă pe fond. În aceste momente am votat cum trebuie, suntem oameni foarte serioși.

Referitor la lustrație, de 20 de ani vorbim în România despre lustrație. Dacă mă întrebați pe mine, eu nu am fost membru al Partidului Comunist niciodată, am fost un anticomunist și rămân în continuare, în ceea ce a însemnat partea vizibilă a comunismului, nu mă refer la ideologie, pentru că nu pricep ce-a vrut să spună sau nu vreau să pricep. Dar modul în care fost pusă în practică este o chestiune care pe mine m-a deranjat. Eu nu fac parte din cei 83% care nu au fost afectați, am fost afectat.

Dar, domnule Rădulescu, vreau să-i transmiteți șefului dumneavoastră de partid, domnul Emil Boc, că, dacă vrea să schimbe această percepție, este foarte simplu. Trebuie să plece de acolo și să pună pe altcineva care să știe să guverneze. Pentru că totul în viață este o chestiune de comparație. Dacă acum populația o duce foarte prost, sigur că ne va spune că nu a fost afectată pe vremea lui Ceaușescu, că o ducea mai bine. Dacă dumneavoastră ați face un efort să guvernați corect, să guvernați în favoarea acestor oameni, veți vedea că 90% vor spune că au fost afectați, pentru că e mai bine acum.

Am vrut să fac această observație nu ca să mă joc cu cuvintele, ci ca să ajung la o chestiune care mie mi s-a părut – și cu asta am să închei – totdeauna definitorie în jurul acestei Legi a lustrației, și anume modul fariseic în care discutăm despre această chestiune. Niciodată, în 20 de ani, nu s-a discutat foarte serios despre această chestiune decât de oameni care aveau interesul să vorbească într-o direcție sau alta, pentru că credeau astfel.

Am văzut foarte mulți oameni de-a lungul timpului – sunt convins că și dumneavoastră –, care ar fi fost afectați dacă legea aceasta ar fi fost o lustrație adevărată, nu una superficială. Vorbim puternic împotriva legii de la tribunele acestui Parlament, de la Senat sau de la Camera Deputaților.

Mulțumesc foarte mult domnului senator Mitrea. Domnule senator Ioan Ghișe, vă rog. Microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, profit de ocazia acestei scurte dezbateri pentru a aduce în atenția dumneavoastră câteva chestiuni: o chestiune de ordin personal și una de ordin principial, general.

Personal, țin să aduc la cunoștință în fața dumneavoastră că, timp de 2 ani, între 1982–1984, am lucrat, în cadrul unui contract, pentru cetățenii dintr-o țară arabă care se instruiau pentru industria militară a țării respective. Toți cei care lucrau în cadrul acestui contract intrau sub incidența ordinului nr. 0700, potrivit căruia trebuiau să aibă angajament de colaborare cu Securitatea. Personal nu am fost membru de partid și, așa cum CNSAS-ul a constatat, atât în 2002, cât și în 2007, nu am fost ceea ce – generic – se mai transmite prin

presă, turnător, în sensul că nu am dat relații despre cetățenii români.

Precizez că, în condițiile de atunci, și astăzi aș fi procedat exact la fel. Nu este lipsit de importanță să vă aduc la cunoștință că doi dintre arabii cu care lucram în anii 1982–1984 au fost prinși trăgând asupra mulțimii de manifestanți din fața Prefecturii Brașov în momentele Revoluției. Trăgeau de la ultimele etaje ale Hotelului Capitol, hotel aflat în centrul orașului Brașov, lângă primărie și prefectură.

Am avut cel puțin bunul-simț ca, înainte de a mă înscrie în partid și, apoi, a face carieră politică – ceea ce atunci nu-mi imaginam, în 1992 –, să aduc în atenția colegilor de la Partidul Alianței Civice acest aspect și vă pot confirma vicepreședinții de atunci ai partidului: domnul Stelian Tănase, fost deputat, sau profesorul universitar, fost senator, Alexandru Popovici, ambii foști vicepreședinți ai Partidului Alianței Civice, inclusiv președintele partidului, domnul Nicolae Manolescu, fost senator. Înainte de a fi nominalizat pe o listă de consilieri județeni și de a fi ales președinte al partidului la nivelul organizației județene Brașov, am adus la cunoștința colegilor din partid acest eveniment. Bun. Aceasta este o chestiune cu caracter personal.

Acum, la chestiunea cu caracter general. Într-un anumit moment, în 1998, când se dezbătea chiar în Senat legea privind CNSAS-ul, așa-numita Lege „Ticu Dumitrescu”, la vremea aceea, unii dintre liderii liberali ai momentului – domnul Dinu Patriciu, domnul Cerveni – erau prezentați în presă ca fiind oameni care au avut relații cu fosta Securitate.

Vă mulțumesc și eu. Mai dorește cineva să intervină? Domnule senator Radu Alexandru Feldman, vă rog. Microfonul central, vă rog.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Nu am nicio apetență specială pentru microfonul central, dar am ținut să vin la microfonul central pentru că intervenția mea a fost în bună parte provocată de o abordare propusă de domnul senator Mitrea. Mi-e prea drag și îl respect prea mult ca să vorbesc despre opiniile Domniei Sale în spate și de aceea am venit aici, putând să-l privesc în față.

Cred că ne propune un punct de vedere extrem de riscant invocând dificultățile zilei de astăzi. Este un punct de vedere riscant și este un punct de vedere care ne duce într-o fundătură.

Dacă, prin absurd, Miron, Germania s-ar confrunta cu o situație economică similară cu cea cu care ne confruntăm noi, nu astăzi, de o bună perioadă de vreme, sau Italia, sau Japonia, și ar fi întrebați cetățenii țărilor pe care le-am invocat dacă nu era mai bine pe vremea lui Hitler, sau pe vremea lui

Mussolini, sau a lui Hirohito, sunt convins că ești la fel de convins ca și mine că ar spune un „nu” răspicat.

Nu putem să ne jucăm cu afirmații făcute ușor pripit și nu putem să nu realizăm faptul că suntem într-o foarte mare dificultate, într-adevăr, în a ne cunoaște istoria în general și a cunoaște și a putea evalua în totalitate și în profunzime ceea ce a însemnat regimul comunist.

Și dacă vin în fața dumneavoastră, spun că această eroare, această percepție atât de îngustă o descoperim în poziții, în afirmații făcute de la șeful statului până la colegi, astăzi, în Parlament.

Vă spun un lucru foarte banal, un lucru comun: măsurile care nu sunt luate la timp și sunt luate prea târziu, uneori, devin total ineficiente.

Dar, stimați colegi, există o simbolistică a gestului politic față de care nu putem fi indiferenți.

Vreau să vă reamintesc că mulți dintre dumneavoastră ați fost și am fost martorii caznelor prin care a trecut un proiect de lege care a ajuns să fie finalizat în România ca ultimă țară între fostele țări comuniste – mă refer la accesul la dosarele fostei Securități, am fost ultimii –, iar astăzi, cei care reușesc să aibă acces la aceste dosare descoperă că dosarele sunt, în bună parte, cosmetizate, incomplete și așa mai departe.

Vă mulțumesc și eu. Vă rog, domnule senator. Da? Vă rog. Microfonul 2.

Eu nu vreau să fac acum un exercițiu de retorică, dar pe cei care au îndoieli vizavi de consecințele produse de regimul comunist, cu sprijinul Securității, asupra libertății oamenilor, asupra poporului român, îi invit la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet pentru a recapitula ce a însemnat această paranteză istorică și pentru a reflecta mai profund asupra consecințelor, inclusiv pentru prezent.

Mulțumesc foarte mult. Îl invit pe domnul senator Raymond Luca. Microfonul 2, domnule senator. Vă rog.

Vă mulțumesc. Bine ați venit!

Tuturor vă spun că vă primim cu plăcere la Senat, care urmează să dezbată cele două teme: validarea magistraților aleși membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și alegerea a doi reprezentanți ai societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii.

Pentru început, pentru a da drumul la procedură, îl invit pe domnul senator Toni Greblă, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, să ne prezinte raportul comisiei de specialitate.

Microfonul 7, vă rog.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș fi intervenit dacă nu aș fi observat câți colegi de la Grupul parlamentar al PDL sunt foarte întristați de faptul că Legea lustrației a fost declarată neconstituțională.

Vreau să le amintesc faptul că doar acum câteva zile, în această sală, s-a dezbătut un proiect de lege prin care erau condamnate manifestările comuniste, însemnele comuniste și așa mai departe.

Din partea Grupului parlamentar al PDL a fost obținut un singur vot pentru, al domnului senator Iulian Urban, căruia îi mulțumesc pe această cale.

Deci nu cred că mai merită alte comentarii. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă nu mai dorește nimeni să intervină, considerăm că am încheiat dezbaterile generale pe această lege.

Am dezbătut cererea de reexaminare.

Fiind vorba despre un proiect de lege cu caracter de lege organică, bineînțeles, în funcție de timpul care ne rămâne, vom da vot după ora 11.00.

## Stimați colegi,

Conform celor convenite la începutul ședinței noastre, când am aprobat ordinea de zi și programul de lucru, vă propun să revenim la punctul 2 din ordinea de zi, validarea magistraților aleși membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Rog secretariatul să anunțe candidații. Dacă sunt dintre cei care au fost aleși, să-i invite pentru a participa la lucrări.

Din partea societății civile îl văd pe domnul Alistar, și-l salut cu multă prietenie, dar dacă sunt și alți invitați îi rog să ia loc în bancă, aici.

Îl invit, pentru început, pe președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Toni Greblă, să ne prezinte raportul.

Domnule senator Daea, vă rog să-i invitați să ia loc aici, în bancă, pentru a asista la dezbateri.

Poate așteptați puțin, domnule senator Greblă.

Numai un moment, să-și ocupe colegii locurile în sală.

Biroul permanent al Senatului a hotărât, în luna iunie 2010, să declanșeze procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și a aprobat calendarul în vederea alegerii, în ceea ce ne privește acum, a doi reprezentanți ai societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii.

În conformitate cu calendarul aprobat, organizațiile profesionale ale juriștilor, consiliile profesorale ale Facultăților de Drept acreditate, asociațiile și fundațiile care au ca obiectiv apărarea drepturilor omului au făcut Biroului permanent al Senatului propuneri de candidați pentru această funcție.

Astfel, au fost primite la Biroul permanent al Senatului următoarele propuneri, în ordinea în care ele au fost depuse: domnul Teodor Victor Alistar, domnul Mihai Rapcea, doamna Corina Adriana Dumitrescu și doamna Cristina Ana Maria.

Ulterior împlinirii termenului legal de depunere a candidaturilor, respectiv la data de 12 noiembrie anul curent, a fost transmisă o scrisoare din partea domnului Viorel Dănuț Dolha, președintele Asociației Generale a Învățătorilor din România, cu privire la susținerea candidaturii domnului profesor Gheorghe Coțofană, ca reprezentant al societății civile în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu unanimitate de voturi, a respins această candidatură ca fiind depusă tardiv.

În aceeași ședință din 14 decembrie anul curent, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a examinat toate documentele trimise de Biroul permanent pentru cei patru candidați, Legea nr. 317/2004, Legea nr. 161/2003, precum și Regulamentul Senatului, și a hotărât, în unanimitate, să adopte un raport favorabil privind îndeplinirea condițiilor legale pentru cei patru reprezentanți ai societății civile ca posibili membri în Consiliul Superior al Magistraturii.

Ca urmare a analizării dosarelor, a CV-urilor depuse de candidați și a prevederilor actelor normative menționate, a rezultat că cei patru candidați îndeplinesc condițiile legale și, supuși la vot prin vot secret cu buletine, au obținut următoarele voturi:

Vă mulțumesc foarte mult.

Sunt intervenții?

Domnul senator Cristian Rădulescu, din partea Grupului parlamentar al PDL, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Văd că președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a început cu prezentarea raportului de la punctul 3 din ordinea de zi, de fapt, societatea civilă. Dacă ne referim la acest segment, aș spune așa...

Nu, nu. Vă cer scuze, scuzați-mă că vă întrerup. Avem punctul 2 din ordinea de zi, la care este înscrisă validarea magistraților aleși în Consiliul Superior al Magistraturii.

Alegerea este la punctul 3, cum bine ați observat.

Rog colegii să-și reamintească importantele considerații de ordin juridic prezentate aici de domnul Greblă, dar primul punct asupra căruia va trebui să decidem este punctul 2 din ordinea noastră de zi, și anume validarea.

Deci primul lucru pentru care vreau să vă consult este în legătură cu procedura. Potrivit legii de organizare a Consiliului Superior al Magistraturii, se prevede ca pentru cei aleși, la nivelul Senatului, să fie validate alegerile magistraților în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Propunerea mea este să avem un vot deschis, electronic. Dorește cineva să intervină?

Domnule senator Cristian Rădulescu, vă rog, microfonul 2.

## Domnule președinte,

Eu mă raportasem la ceea ce a prezentat domnul senator Greblă, respectiv raportul la punctul 3 din ordinea de zi. Dacă revenim la punctul 2 din ordinea de zi, sigur, atunci, înainte de a stabili procedura de vot, am rugămintea la Domnia Sa să prezinte raportul comisiei pe această temă și după aceea intervin pentru a lămuri procedura.

Din câte am înțeles, raportul este unic.

Sau sunt două rapoarte diferite, domnule senator Greblă?

Două.

Atunci, o să vă rog să prezentați, domnule senator Greblă, raportul...

Să terminăm cu punctul 3 din ordinea de zi.

Să terminăm cu punctul 3 din ordinea de zi. OK.

Întrucât s-a prezentat raportul la punctul 3 din ordinea de zi, alegerea a doi reprezentanți ai societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, vă propun să mergem înainte pentru soluționare și îl rog pe domnul senator Cristian Rădulescu, cerându-mi scuze față de Domnia Sa, să conchidă în legătură cu intervenția pe care a făcut-o pe această temă.

Microfonul 2, vă rog.

Dacă am revenit la punctul 3 din ordinea de zi, la candidații propuși de societatea civilă, consider – și cred că nici comisia nu o să nege acest drept – că fiecare dintre cei patru candidați trebuie să beneficieze de șansa prevăzută de lege, ca Senatul să-i dea votul său.

Pe de altă parte, comisia chiar a constatat, în cazul tuturor celor patru candidați, că îndeplinesc condițiile legale.

Sigur că, fiind vorba numai de doi membri din patru candidați, dânșii au procedat și la un vot care a fost dat acolo, probabil, pentru a prezenta plenului Senatului și punctul de vedere al comisiei în această privință, dar fără a avea o valoare obligatorie pentru plenul Senatului. În raport se scrie că unul dintre candidați a întrunit 6 voturi pentru, altul a întrunit 6 voturi pentru, altul a întrunit 4 voturi pentru, iar celălalt candidat nu a primit niciun vot. Asta, așa, constatator și informativ.

Fiecare dintre cei patru candidați însă trebuie să fie votat separat de către plenul Senatului și, în final, să vedem care sunt cei doi pe care îi selecționăm.

În privința procedurii de vot, cred că, fiind vorba de numiri, ar trebui să fie un vot secret și putem, pentru celeritate, să apelăm la modalitatea pe care am mai folosit-o, de vot secret electronic, luându-i pe rând pe fiecare. Sigur, consult comisia și colegii senatori dacă este convenabilă această modalitate.

Mulțumesc, domnule senator Rădulescu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Sârbu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Stimați colegi, Nu sunt obiecții la propunerea făcută. Deci vot electronic secret. Am mai procedat așa și mi se pare corect.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc, domnule senator Sârbu. Sunt alte grupuri parlamentare? Domnule senator Hașotti, de acord?

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Da. Vă rog.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

De acord.

Domnul senator Fekete-Szabó András Levente, de acord. Domnul președinte al comisiei...

Domniile Lor sunt independenți, pot să voteze cum doresc. Nu putem să-i obligăm la o anumită poziție.

Vă rog să procedați așa cum doriți.

Domnul Toni Greblă a dorit să reacționeze la problema ridicată de domnul senator Rădulescu.

Vă rog, microfonul 7.

Nu, n-am dorit să reacționez. În același sens am făcut și noi propunerile la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, am considerat votul secret electronic ca cel mai bun în situația dată.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc foarte mult. Stimați colegi,

Supun aprobării dumneavoastră două propuneri legate de această procedură. Prima propunere, a domnului senator Rădulescu, e ca toți cei desemnați care sunt prezenți în sală să aibă posibilitatea să se prezinte într-un interval rezonabil de timp – 5, 7, 10 minute – pentru a putea solicita votul dumneavoastră.

A doua propunere, ca după audierea Domniilor Lor în plen, Senatul... Un moment, s-a făcut o propunere. Obligația mea...

Cât, două minute?

Domnule senator Sârbu, vă rog.

Maximum 3 minute, vă propun. Avem CV-urile, s-a discutat la comisie...

Este pe românește, domnule președinte. Nu.

Am spus așa: audierile au avut loc în comisie, care, sigur, apreciază în cunoștință de cauză valoarea și traseul profesional al fiecărui candidat și condițiile pe care este obligat să le îndeplinească. Am zis că fiecare dintre aceștia patru, în ciuda faptului că a beneficiat de un vot mai bun sau mai prost în comisie, trebuie să aibă vot dat de noi, aici, în Senat. Deci vor fi patru voturi secrete. Asta am spus.

De acord.

Atunci, pe procedura de vot, vă...

Scuzați-mă... Domnul senator Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL, microfonul central.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Și data trecută, când am audiat cei doi candidați pentru funcția de președinte al Autorității de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cele două doamne s-au prezentat. A fost o prezentare pentru fiecare cam de 10 minute.

Cred că este firesc ca 2, 3, 4 minute să se prezinte fiecare și, de asemenea, cred că este firesc ca fiecare grup parlamentar, preț de 30 de secunde, să poată pune o întrebare fiecăruia dintre Domniile Lor.

Mă ascultați puțin? Este o propunere.

Se poate pune o întrebare. Nu este obligatoriu, dar grupul parlamentar... cum s-a întâmplat și data trecută, stimați colegi. Să se prezinte, dar, dacă vrea cineva să întrebe ceva, de la un grup parlamentar... o întrebare scurtă și un răspuns la fel de scurt. Totul se consumă într-un minut.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc, domnule senator Hașotti.

Înțeleg că este o propunere care nu a întrunit un consens foarte larg, dar, fiind vorba de o propunere...

Domnule senator Hașotti, vă rog, nu dialogați cu colegii în sală.

Dacă îmi permiteți, fiecare dintre candidați să aibă la dispoziție câte două-trei minute și să li se poată pune câte o întrebare din partea grupurilor parlamentare, dacă doresc acest lucru.

Domnule senator Dumitru, vă rog. Microfonul 3.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Domnule senator Cristian Rădulescu, ați cerut să se poată prezenta în plen.

Din clătinarea capului, pe bulgărește înseamnă da, dar pe românește înseamnă că nu ați solicitat-o.

Mulțumesc, domnule președinte.

Data trecută am avut de-a face cu două candidaturi pentru o funcție de conducere. Cei care se prezentau atunci conduceau activitatea unei agenții naționale de importanță deosebită. Nu cred că, astăzi, cei doi reprezentanți...

Domnule senator, dacă mă iubești... Am înțeles că nu ești de acord cu propunerea domnului senator Hașotti. O voi supune la vot și vă veți putea pronunța.

Nicio problemă. Vreau să-mi conving colegii că nu este același lucru.

Vă rog să-i convingeți. OK.

Vă rog să-mi dați voie să fac acest lucru. În regulă.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Domnul senator Dumitru consideră că nu se justifică dată fiind diferența de statură, responsabilitate, în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii față de conducerea...

Dacă îmi permiteți, eu am o altă părere. Cred că un membru al Consiliului Superior al Magistraturii este mai important decât un conducător al unei autorități, dar nu discutăm... Vă rog eu frumos, domnule senator Dumitru, vă rog, haideți să nu...

Deci domnul senator Hașotti a propus două-trei minute de intervenție, cu posibilitatea pentru grupurile parlamentare să adreseze o întrebare.

Vă rog să vă pronunțați în legătură cu propunerea domnului senator Hașotti.

Dacă sunteți de acord cu propunerea domnului senator Hașotti sau nu.

Îi rog pe cei care au fost desemnați să se prezinte în ordine alfabetică: domnul Alistar Teodor Victor, doamna Dumitrescu Corina Adriana, doamna Maria Cristina Ana și domnul Rapcea Mihai.

Dacă doresc, să spună câteva cuvinte, dacă nu, să li se adreseze direct întrebări.

Numai întrebări.

Numai întrebări?

Vă rog, dacă sunt întrebări.

Domnule senator Hașotti, sunt întrebări adresate candidaților?

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Dar nu vor să se prezinte oamenii. Au spus că sunt foarte cunoscuți și nu are rost...

Dacă doriți să puneți întrebări...

Dacă nu, stimați colegi, haideți să convenim procedura de alegere. Domnul senator Rădulescu a propus, pe bună dreptate, pentru celeritate, să fie vot secret electronic.

În legătură cu procedura acestui vot, eu îi voi citi pe rând și pentru fiecare dintre ei va fi un vot. Puteți vota pentru, împotrivă sau să vă abțineți. Îi votăm pe toți și după aceea vedem care sunt cei doi care au cel mai mare număr de voturi pentru. Pragul minim este jumătate plus unu.

Vom vota pentru fiecare, după nume.

Vot secret electronic. Cei doi care au cel mai mare număr de voturi pentru vor fi declarați aleși, cu condiția să întrunească jumătate plus unu din numărul senatorilor care votează.

Jumătate plus unu din cei prezenți.

Vă rog să vă reluați locurile.

Vă consult dacă din punct de vedere tehnic sunteți pregătiți.

Deci numele, pe rând.

Vă rog să luați loc și să luați, dacă se poate, și cartela.

Vă rog să invitați și colegii din foaier să vină în sală pentru a vota. Nu cunosc, nu știu despre ce este vorba.

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Domnule senator Mihăilescu, vă rog să vă ocupați locul în sală să putem trece la procedura de vot.

Primul vot este pentru domnul Alistar Teodor Victor.

Vă mulțumesc.

Trecem la următorul candidat.

Este vorba de domnul Rapcea Mihai.

Cel de-al treilea candidat, doamna Dumitrescu Corina Adriana.

Cel de-al patrulea candidat este doamna Maria Cristina Ana.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Întâi să se prezinte.

Doamna Maria Cristina Ana a întrunit 7 voturi pentru, 97 de voturi împotrivă și 10 abțineri. Rezultatul votului: doamna Dumitrescu Corina Adriana, care a întrunit 64 de voturi pentru, este declarată aleasă.

Pe locul doi s-a clasat domnul Alistar Teodor Victor. Din păcate, are numai 31 de voturi pentru, 64 de voturi împotrivă și 9 abțineri.

Pe locul trei s-a clasat doamna Maria Cristina Ana, cu 7 voturi pentru, 97 de voturi împotrivă și 10 abțineri.

Pe locul patru s-a clasat domnul Rapcea Mihai, cu 3 voturi pentru, 106 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Ca urmare, este declarată aleasă din partea societății civile în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii doamna Dumitrescu Corina Adriana. O felicităm!

Îl rog pe domnul președinte Toni Greblă, din partea comisiei, să ne expună procedura pe care trebuie s-o urmăm în continuare.

Vă rog, microfonul 7.

## **Domnul Toni Greblă:**

## Stimați colegi,

În această situație, pentru a avea totuși aleși doi reprezentanți în Consiliul Superior al Magistraturii trebuie organizat un al doilea tur de scrutin între următorii doi clasați: locul doi și locul trei, în ordinea descrescătoare. Cel care obține cel puțin jumătate plus unu din numărul de senatori prezenți va fi declarat ales în Consiliul Superior al Magistraturii.

Îmi permiteți să-i dau întâi cuvântul domnului senator Urban, că s-a anunțat primul?

Domnul senator Urban.

Microfonul 2, vă rog.

Urmează domnul senator Cristian Rădulescu.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Noi am exprimat un vot individual, secret, pentru fiecare dintre cei patru candidați. Nu se mai organizează niciun alt tur de scrutin. Opțiunea a fost exprimată în momentul în care, luați în mod individual, supuși la vot plenului Senatului, fiecare senator și-a exprimat opțiunea față de fiecare dintre cei care au fost pe lista de candidați. Unul singur a întrunit numărul prevăzut de lege pentru a fi admis în Consiliul Superior al Magistraturii. Acela rămâne validat, ales de către Senatul României, iar celălalt loc rămâne vacant.

În următoarea sesiune putem să reluăm procedura pentru a putea fi ocupat și acest al doilea loc, din partea societății civile. Aici, în acest moment, nu se mai poate organiza un al doilea tur de scrutin, pentru că noi deja ne-am exprimat votul în ceea ce-i privește pe toți ceilalți trei candidați, în afară de cel care a fost validat pentru a intra în Consiliul Superior al Magistraturii.

Mulțumesc domnului senator Urban. Domnule senator Miron Mitrea, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu sunt de acord cu punctul de vedere al domnului senator Urban. Cu toată prietenia pentru Domnia Sa, este o situație clasică. Noi am trecut des prin asemenea momente, iar totdeauna funcțiile care sunt în fața noastră trebuie completate. Nu spune altfel, în acest caz, legea la care ne referim.

Mandatul va expira în ianuarie, noi suntem obligați să umplem acest mandat, să nominalizăm pe cineva până atunci. De aceea, metoda pe care am folosit-o totdeauna face parte din cutuma parlamentară: să-i supunem la vot pe primii doi clasați. Aceasta este o chestiune pe care am făcut-o mereu. Nu înțeleg de ce astăzi dorim să schimbăm regula.

Mulțumesc.

Domnul senator Cristian Rădulescu. Microfonul 2, vă rog.

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

Am fost de acord cu argumentația domnului senator Urban și nu voiam să mai intervin, dar a ridicat unele argumente domnul senator Mitrea.

Nu avem nicio obligativitate să completăm toate locurile pe instituții sau să completăm un loc într-o instituție cu un candidat care, în mod manifest, nu a fost validat de către plenul Senatului. Deci o asemenea prevedere imperioasă nu există nicăieri și cred că nimeni nu poate forța Senatul să revină la alte sentimente decât cele pe care și le-a manifestat.

## Stimați colegi,

Dacă nu mai există alți colegi care doresc să intervină... Vă rog, domnule senator Țuțuianu. Urmează domnul senator Șova. Microfonul central, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ceea ce a spus domnul senator Mitrea este perfect adevărat și v-aș ruga să observați că în Legea nr. 317/2004 noi nu avem o procedură de reluare a întregului mecanism de desemnare a acestor reprezentanți ai societății civile. Noi suntem în situația în care s-au făcut propuneri într-un termen care este prevăzut de lege. Mai departe, procedura continuă, cum a spus domnul senator Mitrea, cu timp suficient pentru publicarea hotărârilor în Monitorul Oficial al României, urmând apoi procedura de convocare a plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Lucrurile sunt simple și cred că nu trebuie să încălcăm încă o dată normele juridice imperative, fundamentale pentru un stat de drept. Dacă facem asta, mai batem astăzi un cui în coșciugul democrației din România, și eu nu vreau să se întâmple lucrul acesta. De aceea vă invit la rațiune și la respectarea unei legi care are norme imperative și nu lasă loc de interpretare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc. Domnul senator Șova... Nu. Domnul senator Orest Onofrei. Vă rog.

## **Domnul Orest Onofrei:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur că ceea ce spunea domnul senator Mitrea este în regulă, noi suntem chemați să alegem doi reprezentanți. Problema pe care o ridic eu este următoarea: dacă principala condiție este ca cel votat să aibă jumătate plus unu din cei prezenți și nu a avut – și probabil nu va avea –, este clar că nu-l putem vota. Asta este o procedură pe care nu am mai întâlnit-o nicăieri, domnule senator, nu vă supărați. Asta este întrebarea: dacă este condiție să întrunească votul a jumătate plus unu dintre senatorii prezenți. Nu are, nu are!

Domnul senator Corlățean, după care urmează domnul senator Șova.

Pe procedură, domnul senator Sârbu, microfonul central.

Domnule președinte, cerem o pauză de consultări, 5 minute, ca să clarificăm acest aspect.

Vă mulțumesc. Pauză de consultări.

Îl rog și pe domnul senator Șova să participe.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Vă rog respectuos, colegii din secretariat, să-i invitați pe cei care, eventual, sunt pe hol în sală, fiindcă urmează să fim informați în legătură cu decizia pe care au adoptat-o liderii noștri. Nu pot să vă spun care este, dar s-a decis să dăm un vot, așa că ar fi bine să invităm colegii să poftească din nou în sală.

Pentru început, îl rog pe domnul senator Sârbu să ne prezinte concluziile înțelegerii la care s-a ajuns în cadrul consultărilor.

Microfonul central.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Concluzia liderilor a fost să-i votăm pe cei doi candidați de pe locurile 2 și 3.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Cristian Rădulescu.

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

Mai mult pentru stenogramă, domnule președinte, nu s-a ajuns la o înțelegere, sunt abordări total diferite, dar, deoarece colegii doresc ca, în mod manifest, să se exprime încă o dată același vot asupra acelorași persoane, noi îl vom exprima.

Deci cei care s-au situat pe locurile 2 și 3 să mai beneficieze de un vot din partea Senatului, dar anunțăm de pe acum: în primul rând, procedura asta nu este cea corectă, dar, dacă insistați, se va repeta același rezultat.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Fără a avea o decizie legată de procedură și fără a crea un precedent, există un acord al liderilor grupurilor parlamentare să reluăm votul pentru candidații aflați pe locurile 2 și 3.

Acești candidați sunt domnul Alistar Teodor Victor, care a întrunit 31 de voturi pentru, și doamna Maria Cristina Ana, care a întrunit 7 voturi pentru și 97 împotrivă. Acestea au fost rezultatele voturilor.

Rog colegii de la sistemul electronic de vot să pregătească cele două nume: domnul Alistar Teodor Victor și doamna Maria Cristina Ana.

Rog colegii să-și ocupe locurile în sală, pentru a putea vota.

Stimați colegi,

Conform deciziei, urmează să reluăm votul pentru cei doi candidați, pe rând, aceeași procedură, este un vot electronic secret.

## **Domnul Tiberiu Aurelian Prodan**

**:**

Colegii sunt la cafea, să-i așteptăm.

Stimate domnule senator, aici nu am venit ca să bem cafeaua, ci ca să participăm la dezbateri. Vă cer scuze. Da.

Stimați colegi, reluăm votul pentru doi candidați: Alistar Teodor Victor și...

Domnule senator Rădulescu, vă rog. Microfonul 2.

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

Vă cer scuze, domnule președinte, și mie îmi displace, dar mai cer o pauză de consultări de 5 minute, ca toți colegii să poată fi prezenți în sală.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Știți ce vă propun? Haideți să așteptăm, să nu facem consultări, că pleacă, într-adevăr, la cafea și, atunci, vom avea chiar mai puțini în sală. Stăm aici, cu rugămintea să vă sunați toți colegii, să binevoiască să vină la vot. Așteptăm 5 minute, 7 minute, timp în care vă rog să nu mai părăsiți și alții sala.

Îl rog pe domnul senator Cristian Rădulescu să-mi indice când putem începe procedura de vot. Vă rog doar să-mi semnalați.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Rădulescu, cred că noi cam atâți suntem, mai mulți mamele noastre nu mai fac.

Cine vă lipsește?

Vă rog, domnule senator Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule președinte, nu am avut niciodată o situație de genul acesta, să așteptăm după senatori până vin în sală. Senatorii trebuie să fie în sală, pauza de consultări e a liderilor de grup. Așa stăm să-i adunăm de pe la cafele, de pe hol, de pe unde stau. Dați telefon la hotel poate trimitem mașini să-i aducem.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Numai un moment... Numai un moment...

Vă rog...

–, 60 de voturi împotrivă

- și 6 abțineri.

Ca urmare a votului secret care a fost dat în plen, au fost aleși în Consiliul Superior al Magistraturii doi reprezentanți ai societății civile, doamna Dumitrescu Corina Adriana și domnul Alistar Teodor Victor.

Am încheiat punctul 3 din ordinea de zi.

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi – Validarea magistraților aleși membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Îl rog pe domnul președinte Toni Greblă, foarte pe scurt, să ne prezinte raportul comisiei. Microfonul 7.

După aceeași procedură pe care am prezentat-o în raportul anterior, s-au desfășurat alegeri în structura proprie

pentru întocmirea listei judecătorilor și procurorilor care urmează să fie supusă validării plenului Senatului.

Pe procedurile interne, Consiliul Superior al Magistraturii ne confirmă că nu s-a înregistrat nicio contestație cu privire la legalitatea propunerilor de alegere, întemeiată pe dispozițiile art. 17 din Legea nr. 317/2004, depusă în termenul prevăzut de lege și, de asemenea, că nu s-a înregistrat nicio contestație ulterior emiterii Hotărârii nr. 1.093 din 25 noiembrie 2010 a plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a fost aprobată această listă.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat spre examinare documentele transmise de Biroul permanent și a hotărât, cu majoritate de voturi, cu numai 3 abțineri, să adopte raport favorabil, de validare a listei magistraților aleși în Consiliul Superior al Magistraturii.

Consiliul Superior al Magistraturii, pe procedurile interne, ne propune spre validare următorii judecători și procurori – îi citesc în ordinea care ne-a fost comunicată de Consiliul Superior al Magistraturii:

- doamna judecător Lidia Bărbulescu, Înalta Curte de

- Casație și Justiție;

- domnul judecător Mircea Aron, Înalta Curte de Casație

- și Justiție;

- domnul președinte Dan Lupașcu, Curtea de Apel

- București;

- domnul vicepreședinte Alexandru Șerban, Curtea de

- Apel Brașov;

- domnul Nicolae Horațiu Dumbravă, președinte, Curtea

- de Apel Târgu Mureș;

- domnul Adrian Toni Neacșu, președinte, Tribunalul

- Vrancea;

- domnul Marius Tudose Badea, președinte, Judecătoria

- Sectorului 3;

- domnul Cristi Vasilică Danileț, vicepreședinte,

- Judecătoria Oradea.

Din partea procurorilor:

- domnul George Bălan, procuror, Parchetul de pe lângă

- Curtea de Apel București;

- doamna Oana Andrea Schmidt-Hăineală, procuror,

Vă mulțumesc și eu.

Domnul senator Cristian Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL.

Microfonul 2, vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Sigur, este rolul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări de a verifica dacă toate criteriile cerute de lege pentru candidați sunt îndeplinite. Cu trei abțineri, în lucrările comisiei, dânșii s-au pronunțat asupra opiniei că toate aceste condiții sunt îndeplinite, fără nicio excepție. Grupul parlamentar al PDL are o altă opinie. Este vorba despre persoane care în momentul de față ocupă un mandat în Consiliul Superior al Magistraturii și, conform legii care reglementează în domeniu, acest mandat nu poate fi reînnoit. De aceea, verificarea corectă a condițiilor referitoare la acești candidați ar fi trebuit să ducă la concluzia că ei nu pot, în momentul de față, să candideze și să fie supuși validării Senatului pentru un nou mandat.

Sigur, aici se pot face multe discuții juridice asupra momentului din care operează prevederea legală. Ca să nu repet eu toate argumentele – juriștii și judecătorii au dezbătut deja în această privință –, o să mă refer doar la o concluzie a unei instanțe judiciare, Secția 9 de Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București, foarte recentă, din data de 3.12.2010, care a invalidat, de altfel, o candidatură a domnului Lupașcu pentru Consiliul Superior al Magistraturii, și citesc din argumentație doar atât: „Rezultă cu evidență că retroactivitatea legii privește modificarea unei situații pentru trecut, și nicidecum reglementarea diferită a unei situații juridice obiective pentru viitor, în acest din urmă caz, legea nouă fiind de imediată aplicabilitate. Deci nu se poate invoca, cu alte cuvinte, principiul retroactivității. Textul vizat nu aduce astfel de modificări legate de conținutul mandatului, de modul de exercitare sau de durata lui, ci instituie o interdicție, și anume aceea de a nu avea mai mult de un singur mandat. Deci textul nu aduce atingere în niciun fel mandatului în curs.”

Considerăm deci că există trei persoane – doamna Bărbulescu, domnul Lupașcu și domnul Chiujdea, care, fiind în mandat, nu pot să-l reînnoiască, conform legii, și aceasta, în cazul că vom vota – și aici trec pe procedură – întreaga listă, sigur, ne obligă să invalidăm întreaga listă. Folosesc aceasta ca argument pentru a spune de ce noi cerem să fie votați pe rând toți cei care compun această listă. Ei provin de

Vă mulțumesc.

Mai sunt intervenții?

Domnule senator Dan Șova, vă rog, la microfonul central. Stimați colegi, vă atrag atenția că la ora 12.30 va trebui să întrerupem lucrările, așa că o să rog pe toată lumea să încerce să fie cât mai sintetică în prezentare.

Vă rog, domnule senator Șova.

## **Domnul Dan Coman Șova:**

## Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am ținut neapărat să iau cuvântul imediat după domnul lider Rădulescu, pentru că sunt convins că de la tribuna Parlamentului se poate spune și adevărul.

Miza Partidului Democrat Liberal este scoaterea din Consiliul Superior al Magistraturii, nominal, a trei oameni: doamna judecător Lidia Bărbulescu, domnul judecător Dan Lupașcu și domnul procuror Dan Chiujdea.

Întreaga prefăcătorie a puterii are trei nume, iar domnul președinte Băsescu, ieri, într-o diatribă fără precedent la adresa justiției, spunea că magistrații s-au crezut independenți și au îndrăznit să se creadă zei.

Nu, domnilor colegi, sunt zei pentru că sunt independenți în temeiul și al Constituției, și al legilor. Și noi, aici, ar trebui să fim independenți, măcar din când în când, dar noi optăm, de cele mai multe ori, să fim oameni de rând, și unii dintre noi să facem concurs de obediență pe scările Cotroceniului. Noi nu ne-am adunat astăzi aici ca să judecăm Consiliul Superior al Magistraturii, pentru bunul și simplul motiv că, dacă veți citi Constituția și, mai ales, comentariile calificate la această Constituție – unul dintre comentatori este un ilustru domn care stă permanent în preajma președintelui, la dreapta Domniei Sale – veți afla că acest Consiliu Superior al Magistraturii a fost creat pentru a asigura independența justiției și neimixtiunea celorlalte puteri ale statului, deci inclusiv a noastră.

Au venit aici să invoce al doilea mandat. Venim și noi și invocăm Constituția, și vă voi da exemple care, de data aceasta, au nume. Mi-am propus să renunț la diplomația parlamentară și să dăm nume, pentru că exemplul nominal îmbracă o formă mai concretă și mai certă față de simpla teorie.

Cei trei în discuție au fost aleși în Consiliul Superior al Magistraturii în temeiul Legii nr. 317/2004, în anul 2004. Art. 133 din Constituție prevede un singur lucru – că mandatul este de șase ani și atât. În 2005, doamna Monica Macovei, la a cărei activitate profesională în magistratură se pot face multe referiri și, mai ales, despre motivele pentru care a părăsit-o, în accese de justițiar de nivel de comisar sovietic – și îmi asum această afirmație –, a făcut „marea reformă a justiției” prin Legea nr. 247/2005. Printre multele prostii de acolo, multele prostii din acea lege, pe care le suportăm și astăzi, din cauza cărora 80% din mecanismul de cooperare și verificare ne este defavorabil, din cauza cărora multe, 80-90% din deciziile Curții Europene de la Strasbourg ne sunt defavorabile, și sunt defavorabile nu din cauza magistraților, cum bine știți, ci din cauza reglementării legale pe care noi am făcut-o, iar magistrații sunt obligați s-o aplice, dar, revenind, printre multele prostii din Legea nr. 247/2005, doamna Monica Macovei a adăugat la textul constituțional, spunând că mandatul nu poate fi nici prelungit, și nici înnoit.

Obligația noastră este să educăm acel copil, iar organul suprem în România, deocamdată, este Parlamentul României.

Deci eu cred că, indiferent care ar fi voința Președintelui României, indiferent de antipatiile personale ale Domniei Sale față de anumiți oameni din Consiliul Superior al Magistraturii, eu cred că astăzi trebuie să aibă preeminență Constituția și modul de funcționare a Senatului României.

Un ultim lucru: am căutat să mă lămuresc mai mult pe mine, pentru că știu că există foarte mulți colegi cu experiență în această sală și nu mi-aș fi permis o asemenea observație, să aflu ce înseamnă validare.

Ce presupune validarea? Adică ce trebuie să facem noi? Trebuie să verificăm dacă magistrații pot fi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii? Trebuie să verificăm cum s-au desfășurat alegerile?

Nu, stimați colegi!

## Validarea are două sensuri.

Primul sens este să verificăm dacă s-a respectat procedura – și s-a respectat –, să verificăm dacă există un proces-verbal – și există – în care se spune că nu sunt contestații și, mai mult decât atât, are o valoare simbolică.

Validarea este acel _imperium_ , este gestul formal și solemn de la care membrii Consiliului Superior al Magistraturii își încep mandatul, este acel mandat solemn pe care îl dă Senatul României, Camera superioară a celui mai înalt for politic al României, organului care trebuie să asigure independența justiției.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator Șova.

Deși mai sunt doi senatori din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, care și-au manifestat dorința de a interveni, după această intervenție strălucită aș vrea să luăm o pauză pe o chestiune de procedură.

Vă rog, domnule Cristian Rădulescu.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Nu vreau să mă privez pe mine personal de frumusețea unor astfel de intervenții cum a fost cea dinainte, care sunt sigur că vor continua, și nici să privăm Consiliul Superior al Magistraturii de completarea cu numărul necesar de candidați care să fie validați de Senat astăzi, de aceea

propun să supuneți la vot prelungirea programului de lucru până când acest punct va fi epuizat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Toni Greblă.

Domnule președinte,

De această dată, în calitate de senator, aș vrea să fac două scurte precizări. Probabil, nu am fost suficient de explicit în raport.

Este vorba de Legea nr. 317/2004, și noi, aici, ar trebui să votăm dacă respectăm sau nu respectăm legea.

Legea – citez – „validează lista cuprinzând magistrații aleși ca membri în...”, deci noi nu avem posibilitatea de a valida altceva decât o listă.

În al doilea rând, este vorba despre faptul că, în lege, s-a trecut și situația refuzului validării listei. Nu se poate interveni decât dacă procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii nu a fost respectată și dacă această nerespectare a influențat rezultatul alegerilor. Deci este supusă unei condiții.

În al treilea rând – poate nu toți cunoaștem acest fapt –, există un regulament de desfășurare a alegerilor, există un Comitet Electoral Permanent.

Comitetul Electoral Permanent a comunicat plenului Consiliului Superior al Magistraturii că au fost respectate propunerile de legalitate a procedurilor de alegere și de întocmire a listelor pentru fiecare dintre categoriile de instanțe și parchete și a întocmit lista cu numărul de voturi obținute de fiecare. Nu s-a înregistrat nicio contestație cu privire la legalitatea procedurilor de alegere depusă până astăzi.

Drept urmare, noi nu putem să alegem locul 1 și locul 3 de pe lista lor, ori validăm toată lista, ori invalidăm lista dacă avem motive. Dar, ca după ce�, pentru că ați văzut la societatea civilă s-a scris în textul de lege – „plenul Senatului alege doi reprezentanți” – când am trecut la magistrați – „plenul Senatului validează lista membrilor aleși” – pentru că este o alegere pe procedură internă, pentru că instanțele de drept comun –, hotărârea aceea nu e definitivă – nu pot să intervină în momentul în care am o procedură specială.

Este ca la alegerea parlamentarilor pe listă. Primii doi urcă, nu se poate să se spună numărul unu și numărul patru de pe listă, nu pot să am nici contestație pe dreptul comun, fie și numai pentru faptul că, dacă aș accepta imixtiunea justiției obișnuite, ar însemna să lungesc procesul de validare cu doi-trei ani, până rămân definitive hotărârile.

Vă mulțumesc.

Suntem în afara programului și vă rog extrem de scurt, domnule senator Hașotti. Vă rog frumos.

Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Solicitarea domnului senator Cristian Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL, este lipsită de conținut, de sens, pentru că deja o comisie comună – Camera Deputaților și Senat – pentru discutarea Legii bugetului este întrunită, iar la ora 13.00 mai sunt convocate alte două sau trei comisii.

După expunerea domnului președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este evident că, indiferent cine va conduce ședința, nu poate supune votului plenului solicitarea Grupului parlamentar al PDL de a se vota unul câte unul.

Este o solicitare care este în afara legii.

În aceste condiții, prelungirea programului de lucru, sigur, se poate accepta, dar vom sta pe o dezbatere teoretică, dezbatere care se va prelungi mult după începerea discuțiilor în celelalte două-trei comisii care au dezbateri pe proiectul Legii bugetului de stat, iar mie nu-mi rămâne decât să constat ce au constatat și liderul Grupului parlamentar al Alianței Politice PSD+PC, domnul Ilie Sârbu, și liderul Grupului parlamentar al PDL, domnul Cristian Rădulescu, faptul că am depășit deja programul de lucru și avem proiectul Legii bugetului de stat de discutat sau putem prelungi programul de lucru și intrăm într-o dezbatere teoretică, dezbatere care va dura, în opinia mea, multe ore de aici încolo.

Vă rog, pentru stenogramă, prezenta notă a fost adusă la cunoștința senatorilor în ședința de plen din 15 decembrie 2010.

Domnule senator Cristian Rădulescu, vă rog. Microfonul central.

Domnule președinte, am făcut în timp util o propunere, pe care v-am rugat atunci să o supuneți votului, cu prelungirea programului de lucru.

Vă asigurăm că n-o să intrăm, cel puțin eu, în foarte multe detalii teoretice. Aș avea multe de spus referitor la cele afirmate de domnul senator Greblă, când e vorba de forțarea interpretării legii.

Și eu pot să iau textul respectiv și să-l întorc în favoarea mea. Dacă ar fi să respectăm _ad litteram_ textul ar însemna că Senatul, de exemplu, dacă se conformează celor citate de dânsul, trebuie să valideze absolut formal, adică nici nu se poate opune validării, ceea ce nu este cazul, pentru că un vot al Senatului presupune totuși discernământul personal și colectiv, și ceea ce iese validează sau invalidează, dar închid această considerație. N-o să mai fac alte intervenții pe procedură.

Vă rog să supuneți votului și să încercăm să finalizăm acest punct azi.

Da.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Daea, domnul senator Greblă. Stimați colegi,

Vreau să vă dau o veste proastă: puteți să aduceți ce argumente vreți, eu o să închid ședința. La ora 13.00 mă așteaptă toți ambasadorii țărilor acreditați la București, la Crowne Plaza, deci, vă rog frumos, chiar nu are rost.

Vă rog, domnule senator Daea, dar vă rog să vă exprimați pe scurt.

Microfonul 4.

## Da.

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, vă informez că s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cehe privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate schimbate, semnat la București la 31 martie 2010;

– Lege pentru ratificarea Acordului de securitate dintre România și Regatul Spaniei privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la Madrid la 14 mai 2010;

– Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului Național de Informații privind Vizele și participarea României la Sistemul de Informații privind Vizele.

## **Domnul Petre Daea:**

Vă dau o soluție, domnule președinte de ședință, pe care dumneavoastră tot timpul o acceptați. N-aș vedea de ce astăzi ați putea face o excepție. De aceea, când votăm prelungirea programului de lucru, prin același vot să votăm și lista și am rezolvat problema.

Domnule senator Daea, trebuie să recunosc că este o soluție excelentă. O să o propun domnului senator Rădulescu și celorlalți colegi de la PDL.

Domnule senator Toni Greblă, vă rog. Foarte scurt.

## **Domnul Toni Greblă:**

Suntem pe procedură și eu fac un apel la înțelepciunea noastră.

Senatul validează lista. Poate să și refuze s-o valideze și sunt trecute acolo cele două cauze. Noi nu avem decât o singură posibilitate: să

Domnule senator Sârbu, o să vă rog frumos să aveți îngăduință și cu mine.

Vă rog, pe procedură.

Stimați colegi, dacă nu ne înțelegem vizavi de listă, dacă votăm om cu om, vă solicit o pauză de consultări ca liderii să decidă care e formula pe care vom merge, 5 minute.

Stimați colegi,

Pauză de consultări până la viitoarea ședință în plen a Senatului.

Vă mulțumesc.

Declar încheiată ședința de azi a Senatului și vă rog să continuați consultările, domnule senator Sârbu.

Da.

Mulțumesc foarte mult.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.45._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|520448]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 191/24.XII.2010 conține 32 de pagini.**

Prețul: 6,40 lei