Stenogramă plen

Aș ruga colegii să poftească în sală.

Nu vreau să fiu ironic. M-aș adresa liderilor grupurilor parlamentare să mobilizeze colegii în sală, dar nu este niciunul prezent.

O să-l rog, atunci, pe domnul secretar Orest Onofrei să verifice cvorumul, ca să putem începe ședința. Vă rog, domnule secretar.

## **Domnul Orest Onofrei:**

|**Domnul Orest Onofrei:**|| |---|---| |Albert Álmos<br>Andrei Florin Mircea<br>Andronescu Ecaterina|absent<br>absent<br>prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|absent| |Ariton Ion|absent| |Badea Viorel Riceard|absent| |Banias Mircea Marius|prezent| |Bara Ion|prezent| |Bașa Petru|absent| |Bădescu Iulian|absent| |Bălan Gheorghe Pavel|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel|prezent| |Berceanu Radu Mircea|Guvern| |Bîgiu Marian Cristinel|absent|

|slative privind transmiterea unei<br>ă a statului, din administrarea<br>trarea Academiei Oamenilor de<br>ii unui sediu și a unei biblioteci<br>..................................................|27–32| |---|---| |Bîrlea Gheorghe|prezent| |Blaga Vasile|Guvern| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Boitan Minerva|prezentă| |Bokor Tiberiu|prezent| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Calcan Valentin Gigel|absent<br>prezent| |Câmpanu Liviu|absent| |Chelaru Ioan|prezent| |Chirvăsuță Laurențiu<br>Chivu Sorin Serioja|prezent<br>absent| |Cibu Constantin Sever|absent| |Cinteză Mircea|absent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin<br>Constantinescu Viorel|absent<br>absent| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|absent| |Crăciun Avram|prezent| |Cseke Attila Zoltán|Guvern| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|absent| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|absent| |Diaconu Mircea|prezent| |Dobra Nicolae|prezent| |Dumitru Constantin|prezent| |Fekete-Szabó András Levente|absent| |Feldman Radu Alexandru|prezent| |Filip Petru|prezent| |Fodoreanu Sorin|prezent| |Frâncu Emilian Valentin|prezent| Frunda György prezent Rușeț Ion prezent Găină Mihăiță absent Saghian Gheorghe prezent Geoană Mircea Dan absent Savu Daniel prezent Ghișe Ioan absent Sârbu Ilie prezent Greblă Toni prezent Sbîrciu Ioan absent Grosu Corneliu absent Secășan Iosif absent Günthner Tiberiu prezent Severin Georgică prezent Gyerkó László prezent Silistru Doina prezentă Hașotti Puiu prezent Staicu Dumitru Florian absent Hărdău Mihail prezent Stănișoară Mihai absent Humelnicu Augustin Daniel prezent Șova Dan Coman absent Ichim Paul absent Tămagă Constantin absent Igaș Traian Constantin prezent Toma Ion absent Ion Vasile absent Țopescu Cristian George absent Iordănescu Anghel prezent Țuțuianu Adrian prezent Jurcan Dorel absent Udriștoiu Tudor absent Lazăr Sorin Constantin prezent Urban Iulian prezent Luca Raymond prezent Valeca Șerban Constantin absent Mang Ioan delegație Vasilescu Lia Olguța absentă Marcu Gheorghe absent Verestóy Attila prezent Mardare Radu Cătălin prezent Voicu Cătălin absent Marian Ovidiu prezent Voiculescu Dan absent Marian Valer prezent Vosganian Varujan absent Markó Béla Guvern Mazăre Alexandru absent **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:** Măgureanu Cezar Mircea absent Vă mulțumesc foarte mult. Mărcuțianu Ovidius absent Suntem 69 senatori prezenți. Meleșcanu Teodor Viorel prezent Stimați colegi, Mihăilescu Petru Șerban prezent Vă propun să începem ședința de astăzi a Senatului, Mitrea Elena prezentă 24 februarie 2010. Mitrea Miron Tudor prezent Lucrările vor fi conduse de subsemnatul, asistat de domnii Mîrza Gavril prezent senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, secretari ai Senatului. Mocanu Alexandru absent Din totalul de 137 de senatori, sunt prezenți 70 de Mocanu Toader prezent senatori. Moga Nicolae prezent Avem o ordine de zi destul de încărcată și v-aș propune Mustățea Vasile absent să începem, chiar dacă suntem undeva la limită cu prezența. Mutu Gabriel prezent În primul rând, aș dori să vă supun atenției ordinea de zi a Necula Marius Gerard absent ședinței. Nedelcu Vasile prezent Vă consult dacă sunt observații sau propuneri în legătură Nicoară Marius Petre absent cu ordinea de zi. Nicoară Romeo Florin prezent Dacă nu aveți observații, vă supun la vot ordinea de zi Nicolaescu Sergiu Florin absent propusă de Biroul permanent. Nicula Vasile Cosmin absent

Vă propun să începem ședința de astăzi a Senatului, 24 februarie 2010.

Lucrările vor fi conduse de subsemnatul, asistat de domnii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, secretari ai Senatului. Din totalul de 137 de senatori, sunt prezenți 70 de senatori.

Avem o ordine de zi destul de încărcată și v-aș propune să începem, chiar dacă suntem undeva la limită cu prezența. În primul rând, aș dori să vă supun atenției ordinea de zi a ședinței.

Vă consult dacă sunt observații sau propuneri în legătură cu ordinea de zi.

Dacă nu aveți observații, vă supun la vot ordinea de zi propusă de Biroul permanent.

54 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Pe procedură, domnule senator? Vă rog, aveți cuvântul.

Cred că este o defecțiune tehnică. Aparatul meu nu funcționează și chiar v-aș ruga să facem un test, pentru că, la ultima votare care a fost, eu am votat într-un fel și mi-a apărut altceva pe listă.

Rog pe cineva de la serviciul de specialitate să verifice, dar, până atunci, vă rog pe dumneavoastră să votați prin ridicare de mână. Eu o să mă uit la dumneavoastră foarte atent și voi aduna un vot, dacă îl dați corect, adică așa cum votează restul grupului.

Vă supun acum la vot programul de lucru pentru ziua de astăzi, de la ora 9.00 la ora 13.00. Sunt observații? Nu sunt. Vă supun la vot programul de lucru pentru astăzi, 24 februarie anul curent.

La punctul 1 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 1–6 martie 2010.

Este un program de lucru cu care v-ați obișnuit. Pentru ziua de luni, activități în comisii, de dimineață, și la grupurile parlamentare, după-amiază, lucrări în plen. Marți, comisii, miercuri, lucrări în plen, joi, comisii, iar vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale.

Sunt observații în legătură cu programul de lucru pentru săptămâna viitoare?

Vă rog, domnule senator Günthner, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu putem să nu observăm că, în cursul zilei de luni, când avem o prezență în jur de 90%, nu reușim decât, eventual, un singur material să dezbatem.

De aceea, cred că ar trebui modificat ceva. Programul de dezbatere ar trebui prelungit, scurtat, poate, programul de declarații politice, ceva trebuie făcut, pentru că, efectiv, se dorește să se lucreze și nu reușim.

Vedem că săptămâna trecută și cealaltă, iarăși, am ajuns în aceeași situație. Sunt peste 30 de materiale care așteaptă votul plenului și probabil că în cursul zilei de astăzi mai adăugăm 20 de materiale și nu reușim să le dezbatem.

Prezență este.

Cred că trebuie modificat ceva la programul de luni. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Da, este o intervenție, sigur, care nu era programată. Vă rog, domnule senator Ilie Sârbu. După aceea, domnul senator Ioan Chelaru și domnul senator Iulian Urban. Microfonul 3, vă rog.

## Domnule președinte,

De ani de zile ne-am tot chinuit să mutăm această zi de joi. Prima dată am mutat-o de joi miercurea, după aceea, de miercurea, marțea.

Mi se explică faptul că din cauza Camerei Deputaților, se suprapun – nu am înțeles foarte bine – voturile finale și noi nu putem...

Senatul este întotdeauna lăsat – da, fiindcă este Camera superioară e lăsat în vechea tradiție.

Eu am urmărit cu atenție și am văzut că, atunci când am ținut ședințele marțea, aveam cvorum, toată lumea era prezentă, la comisii la fel, după-amiaza. Dacă comisiile impuneau o ședință și miercurea, era normal și joia..., deci nu sunt probleme vizavi de comisii. Nu știu de ce s-a schimbat din nou. Am înțeles că toate grupurile parlamentare au fost de acord, dar veți observa că nici astăzi nu vom avea cvorumul necesar, cum nu am avut nici în alte ședințe.

Rugămintea mea este să luați în calcul, sigur o să ridic această problemă și luni la grupul nostru parlamentar, și să revenim la acest program. Dincolo de ziua de luni, care poate

ar trebui puțin ajustată, că nu reușim să facem... mergem pe vot final și noi trecem două sau trei legi.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Chelaru. Microfonul 3.

Se pregătește domnul senator Iulian Urban.

## Stimați colegi,

Sigur că problema sesizată de al nostru coleg este importantă și există deja o mică întârziere cu anumite proiecte de lege aflate în derulare la Senat.

Nu cred că soluția este cea propusă, adică nu mi se pare firesc ca programul de luni să nu cuprindă și declarații politice, pentru ca măcar partidele din opoziție să se poată exprima cu privire la ceea se întâmplă în prezent în țară și la modul în care este guvernată țara.

De asemenea, nu putem desființa nici sesiunea de întrebări și interpelări, pentru că am lăsa chiar Guvernul să-și facă de cap...

Și așa își face...

## Și așa își face, dar nu contează pentru unii.

În aceste condiții, dacă există o aglomerare de proiecte de lege aflate în criză de timp, ca să folosesc un termen nu neapărat academic, putem planifica, la propunerea unui grup parlamentar, o ședință suplimentară marți dimineață ori marți după-amiază, nu-i niciun fel de problemă.

Dificultatea majoră constă, însă, în împrejurarea că nu toți colegii – și aici mă refer la toate grupurile parlamentare, ca să nu se spună că fac vreo discriminare – nu toți colegii înțeleg importanța ședinței de plen.

Majoritatea sunt prezenți la comisie – este adevărat că acolo este bucătăria Parlamentului, acolo sunt laboratoarele Parlamentului –, dar, până la urmă, toată munca din comisii, dacă nu o sintetizăm și nu o transformăm în proiecte aprobate sau respinse, degeaba muncim la comisii.

De aceea, propun, plecând de la ceea ce se dorește de la Grupul parlamentar al UDMR, în condițiile în care există 10–12 proiecte restante și nu le putem vota în termen și nu le putem discuta decât în regim de accelerație maximă, propun, atunci când este cazul, să stabilim o ședință în plus. Dificultatea este să fim prezenți la această ședință. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă doriți, vă invit la microfon. Vă rog, domnule senator Iulian Urban. Microfonul 2.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Fac și eu un apel la membrii Biroului permanent al Senatului să ne demonstreze că este al Senatului. Și o să vă spun de ce.

Alături de câțiva colegi de-ai mei, senatori juriști, fac parte din subcomisiile care analizează Codurile de procedură civilă și penală.

Acum, aceste ședințe ale subcomisiilor se suprapun aproape perfect peste zilele în care noi avem plen. De exemplu, de la această oră lucrează subcomisia de Cod de procedură civilă.

Ar trebui ca, în Birourile permanente reunite ale celor două Camere, să ne stabilim o prioritate, pentru că eu cred că și noi, senatorii, contribuim într-o măsură mai mare sau mai mică la aceste coduri sau să se spună că nu este nevoie de noi, că numai deputații sunt cei care trebuie să contribuie la elaborarea unor acte de deosebită importanță pentru peisajul justiției române și, atunci, ne vom retrage din acele comisii.

Nu este posibil ca ședințele să fie puse exact la orele la care noi avem plen, pentru că, în mod evident, vom prefera să venim la ședințele de plen.

Vă rog frumos să faceți cumva să reglăm această situație, pentru că noi nu reușim să ajungem acolo, iar apoi, pe statistici, apărem prin presă ca nerespectându-ne îndatoririle, în condițiile în care am fost desemnați de către formațiunile politice din care provenim să facem parte din aceste subcomisii.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog să luați loc.

Vă dau eu cuvântul când va fi cazul, domnule senator Prodan.

Îi ofer cuvântul domnului senator Frâncu. Urmează domnul senator Puiu Hașotti și domnul senator Prodan.

Domnule președinte de ședință,

Întrevăd o soluție în cazul în speță, pentru a avea mult mai mult timp pentru votarea legilor organice, și anume să mutăm ședința de declarații politice din ziua de luni în ziua de miercuri, în intervalul de timp 9.00–10.30 și, atunci, cei care doresc să-și susțină declarațiile politice vor fi prezenți aici. Avem un cvorum mai mare, iar în ziua de luni, de la ora 15.00 până la ora 18.00, trei ore, avem timp suficient pentru a vota legile organice.

Cred că ar fi o soluție bună. Ora 18.00 este, totuși, o oră de referință, pentru că, uneori, încep transmisiile radiofonice și sunt răspunsuri la întrebări și interpelări. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Puiu Hașotti, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Vă mulțumesc.

## Domnule președinte,

Trebuie să vă asumați o vină astăzi, pentru că nu trebuia să declanșați, să lăsați această discuție.

Procedural, regulamentar, Biroul permanent are o discuție pe această temă, vine în fața plenului Senatului și propune la vot ordinea de zi și programul de lucru, care pot fi amendate cu niște chestiuni concrete.

Că Biroul permanent vine și programează ședințele în plen la o anumită oră și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări își programează ședința la aceeași oră – spunea domnul senator Urban –, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări se adaptează – sau acea subcomisie, ce vreți dumneavoastră –, dumneavoastră vă adaptați după programul plenului, nu plenul după programul dumneavoastră.

Aceasta este de când lumea și pământul. Domnule președinte,

Haideți să oprim această discuție!

Mergem în Biroul permanent, avem acolo o discuție mult mai aplicată, cu programe, cu termene de adoptare tacită, cu tot, tot, tot și propunem un program flexibil.

În fond, nu văd de ce se fac astfel de propuneri: să dăm trei ore vot pe legi organice sau nu știu când în altă ședință, cum spunea domnul senator Chelaru.

Este ședință de plen miercuri, dăm vot final miercuri, atunci când nu trebuie adoptate tacit legile. Vot final pe toate legile, organice și ordinare, miercuri, la ora 11.00, când este cazul. Când nu este cazul, dezbateri pe proiecte de lege.

Nu este nimic complicat și haideți să încheiem discuția, să trecem să legiferăm!

Mulțumesc.

Îi ofer cuvântul domnului senator Prodan și intenționez să închei aici discuțiile.

Domnule senator Prodan, vă rog să fiți foarte scurt.

## Foarte scurt, domnule președinte.

## Mulțumesc că mi-ați acordat cuvântul.

În mandatul trecut am avut onoarea să fiu coleg cu dumneavoastră, cu domnul chestor Chelaru, cu domnul senator Ilie Sârbu, cu doamna senator Doina Silistru – acestea sunt câteva exemple – și, desigur, cu cel mai mare lider al grupurilor parlamentare din Senat, domnul senator Puiu Hașotti.

Știm foarte bine că sub conducerea domnului Văcăroiu zilele de vot erau luni și joi. Când era nevoie se vota și miercuri, iar legile organice se votau joi și era și cvorum.

Ceea ce înseamnă prezență ține de responsabilitatea fiecăruia dintre noi. Dacă nu ne putem încadra – și-i dau dreptate domnului senator Urban – cu activitatea din comisii, aș ruga – și dumneavoastră să țineți cont, și ceilalți colegi care sunt împreună cu dumneavoastră la conducerea ședinței de astăzi și sunteți membri în Biroul permanent – să mutăm ziua de vot pentru legi organice joi. Și așa mi se pare corect, comisiile să aibă timp să-și desfășoare tot ce înseamnă întreaga activitate, iar, la nevoie, suplimentăm cu zi de vot – miercurea.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Stimați colegi,

Îi mulțumesc, în primul rând, domnului senator Günthner Tiberiu pentru faptul că a reușit să ne mobilizeze 20 de minute la o dezbatere care putea fi făcută și pe plan personal.

Sigur că avem cu toții o preocupare față de rămânerea în urmă a procesului legislativ, ținând seama de proiectele de lege care vin. Evident că trebuie făcut ceva.

Nu consider că este cel mai bun for aici, în plen, să discutăm, dar, dacă-mi permiteți, și am acordul dumneavoastră, o să transmit această preocupare pe care senatorii de rând, oamenii de la talpa Senatului o resimt față de organizarea lucrărilor noastre, care nu ne permit să avansăm cu suficientă celeritate.

De asemenea, o să informez că s-au făcut propuneri: să avem ședință marți, să avem ședință joi, să avem ședință vineri, să fie declarațiile politice înainte, în timpul sau după, în loc de... Fără îndoială că sunt foarte multe idei pe care va trebui să le discutăm. Vă promit că această temă va fi adusă la Biroul permanent. Nu vreau să contribui mai mult la ea, să vă țin de vorbă. Vreau să vă spun un lucru de bun-simț, pe care-l știți și dumneavoastră. Degeaba facem apeluri între noi. Cei care suntem prezenți astăzi, aici, suntem de obicei prezenți aici. Apelul nostru trebuie să fie către toți colegii și mă adresez liderilor politici pentru prezență, potrivit programului de lucru și de activitate normală în cadrul Senatului.

Sigur că un plen în plus pe săptămână, în cazul în care se acumulează proiecte de lege restante, cred, de asemenea, că trebuie să fie o chestiune care trebuie să fie avută în vedere și o voi propune.

Aș dori să opresc dezbaterile, dar nu pot să-mi permit să nu-i ofer cuvântul domnului senator Sârbu, mai ales în actualele condiții.

O să vă rog să fiți scurt. Aveți cuvântul. Microfonul 3.

Propunerea cu actualele condiții am înțeles-o, este subtilă.

Nu, nu, m-am referit la faptul că este o temă importantă.

Am și eu o replică subtilă.

Aș vrea să vă întreb și, cu siguranță, dumneavoastră cunoașteți principiul _Primus inter pares._

Dacă noi, senatorii aceștia de rând, cum ați menționat, am făcut o greșeală, ne cerem scuze.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Mulțumesc.

Cred că am avut o dificultate de exprimare.

Nu acesta a fost mesajul. Am spus despre cei care sunt aici, „la talpa țării”, nu „de rând”. Scuzați-mă, „talpa țării” este o laudă. „De rând”, este deja o chestiune delicată.

Sunteți de acord cu toții să transmitem la Biroul permanent preocuparea pentru accelerarea ritmului lucrărilor legislative și să mă refer și la unele dintre propunerile pe care dumneavoastră le-ați făcut, dar unii puteți să le susțineți și în mod direct.

Continuăm cu punctul 1 din ordinea de zi, probleme organizatorice – aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 1–6 martie 2010.

Nu am aprobat programul de lucru, pentru că au fost discuții complicate. În legătură cu programul de lucru pentru săptămâna viitoare, acesta rămâne așa cum v-a fost distribuit și vă propun ca, la prima ședință, să discutăm modalitățile la care v-ați referit.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Mulțumesc, domnule Iliescu.

Dacă nu mai sunt dezbateri, trecem la supunerea la vot a acestei cereri de aprobare a procedurii de urgență pe Legea unică a pensiilor.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind rambursarea ratelor de capital pentru o cotă-parte din creditul acordat de Guvernul SUA în baza Programului CCC – Legea publică nr. 480/1992, precum și a altor costuri externe aferente acestei cote-părți.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Constantin Stafie.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea rambursării ratelor de capital din creditul acordat de Guvernul Statelor Unite ale Americii în baza Programului CCC – Legea publică nr. 480/1992 pentru o cotă-parte a creditului aferent anilor 2006–2022 și a altor costuri aferente acestei cote-părți, în valoare totală de 5.417.851,86 dolari.

În anul 1992, în baza Legii publice americane nr. 480/1992 Titlul 1, Guvernul Statelor Unite ale Americii, prin Guvernul României – Departamentul Agriculturii și Commodity Credit Corporation, a acordat Guvernului României un credit comercial în valoare de 10 milioane de dolari, pe termen de 30 de ani, cu 6 ani perioadă de grație, cu o dobândă de 3% pe an, pentru cumpărarea de bumbac fibră din Statele Unite ale Americii.

Pentru realizarea importului de bumbac fibră au fost desemnați, prin licitație publică, 5 operatori economici.

Importatorii de bumbac desemnați au încheiat contracte de mandat special cu Ministerul Industriei, prin care s-au angajat...

Domnule secretar de stat, mai scurt, vă rog, pentru că avem raportul.

Având în vedere cele prezentate, propunem plenului Senatului adoptarea acestui act normativ. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Îi ofer cuvântul domnului senator Mustățea, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Aveți cuvântul. Microfonul 7.

În ședința din 2 februarie 2010, membrii comisiei au hotărât să adopte un raport de admitere.

Au transmis avize favorabile Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia economică, industrii și servicii.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule senator Mustățea.

Îi ofer cuvântul domnului senator Toni Greblă, pentru a interveni la dezbateri generale.

Aveți cuvântul. Microfonul 4.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Ne aflăm în fața unei tentative a Guvernului de a acoperi un credit comercial, asupra căruia nu vreau să mă pronunț, printr-o lege.

În realitate, lucrurile sunt foarte simple.

Prin 1991–1992 s-a făcut un import de bumbac cu credit furnizor, creditul garantat de Guvernul Statelor Unite ale Americii, iar cele 6–8 firme românești care au importat din Statele Unite ale Americii – de la niște firme din Statele Unite ale Americii – bumbac au avut, la rândul lor, nevoie de o garanție guvernamentală, garanție guvernamentală semnată de Ministerul Finanțelor.

Ne aflăm în fața unui contract comercial cu credit furnizor și garanția statului, contract care trebuie să se deruleze pe baza prevederilor care sunt înscrise în acel contract. Nimeni din cadrul Executivului nu are curajul să plătească ratele, pentru că, între timp, firmele românești au dat faliment și, atunci, intervine garanția statului pentru a plăti acest credit la furnizori.

Nu văd pentru ce ar trebui să acoperim noi, prin lege, o asemenea operațiune strict comercială.

Cei care au hotărât derularea acestei operațiuni, cei care au hotărât atunci ca operațiunea să se facă cu garantarea creditului de către statul român trebuie să-și asume în continuare responsabilitatea și să deruleze contractul, eventual cu restituirea ratelor, efectiv pe baza unei relații strict comerciale.

Pentru că, probabil, niciunul dintre înalții funcționari sau funcționarii Ministerului Finanțelor Publice nu are curajul unei asemenea operațiuni, ni se solicită nouă, acum, să venim _post factum_ și să adoptăm o lege privind rambursarea unor rate de capital pentru o cotă-parte dintr-un credit acordat, dintr-o operațiune de import-export cu credit furnizor.

Așa ceva este în afara normelor care guvernează legiferarea în România, astfel încât eu vă solicit tuturor să nu intervenim într-un contract comercial care are propriile lui reguli și trebuie să lăsăm în continuare ca litigiul să fie rezolvat pe baza prevederilor înscrise în contract.

Nu venim noi, acum, cu o lege prin care să acoperim această operațiune care, probabil, are și niște zone mai sensibile.

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului senator Țuțuianu, urmează domnul senator Sârbu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

V-aș ruga să fim atenți la ce ne propune Guvernul astăzi, pentru că eu consider că suntem folosiți doar pentru a acoperi ceea ce nu a făcut Guvernul timp de 10–12 ani.

Practic, Guvernul nu a fost în măsură să ne ofere explicații la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, și cred că nu poate face nici astăzi acest lucru, cu privire la modul în care s-a derulat acest contract și Ministerul Finanțelor Publice a urmărit realizarea creanțelor pe care statul român le avea față de aceste societăți comerciale.

Ca să ne înțelegem foarte bine, este vorba despre cinci societăți comerciale care au beneficiat de acest credit. Aceste societăți comerciale au intrat în faliment și sunt radiate de la Registrul Comerțului la această dată, iar Guvernul și Ministerul Finanțelor Publice nu ne pot explica câteva lucruri care sunt esențiale.

În primul rând, ce garanții reale, mobiliare și imobiliare s-au constituit de către statul român vizavi de aceste societăți comerciale beneficiare?

Eu cred că nu s-a constituit nicio garanție. Nimeni nu a putut să ne spună: „domnule, am avut o garanție reală mobiliară sau imobiliară sau am avut o fideiusiune sau un alt tip de garanție”.

În al doilea rând, nu ne-a putut lămuri nimeni dacă statul român a promovat vreo acțiune în pretenții cât timp societățile comerciale respective au ființat ca societăți comerciale și de la care s-ar fi putut recupera, fie și în parte, această creanță.

În al treilea rând, nu ne-a putut lămuri nimeni dacă Ministerul Finanțelor Publice s-a înscris la masa credală și a făcut declarații de creanță în cadrul procedurilor de insolvență ale celor cinci societăți comerciale.

Nu ne-a putut lămuri nimeni dacă, în baza art. 138 din Legea nr. 85/2006, s-a făcut vreo cerere de atragere a răspunderii personale a celor care au fost administratori, sigur, și dacă erau întrunite condițiile legale.

Ministerul Finanțelor Publice nu ne-a putut lămuri cine a avut sarcina să urmărească derularea acestui credit și dacă sunt persoane responsabile, și dacă s-a pornit o acțiune de atragere a răspunderii funcționarilor publici care trebuiau să urmărească derularea acestui credit.

Și eu vă mulțumesc. Dau cuvântul domnului senator Ilie Sârbu. Vă rog, microfonul 3.

## Domnule președinte,

Colegul meu a făcut-o mult mai bine decât reușeam eu să o fac.

Totuși, am o curiozitate. Cât, concret, s-a recuperat din această sumă de la aceste societăți comerciale? Poate ne spune domnul secretar de stat.

Vă mulțumesc. Dacă sunt alte întrebări sau... Dau cuvântul domnului senator Orest Onofrei. Vă rog, microfonul central.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur că ceea ce s-a spus până acum înțeleg că este corect și este foarte adevărat. Este foarte complicat ca noi să aprobăm ceea ce alții nu pot plăti.

Din păcate pentru noi, nu cred că despre asta este vorba în acest act normativ. Este vorba despre faptul că statul român a pus garanții pentru niște societăți comerciale. Dacă acele societăți nu plătesc, statul s-a angajat să plătească. Asta este marea noastră problemă și nu este problema Parlamentului dacă suntem noi de acord, dacă dăm banii sau nu, ci noi trebui să fim de acord dacă statul își respectă obligațiile sau nu. Acesta este subiectul pe care îl dezbatem. Subiectul dezbaterii nu este neapărat suma, care bănuiesc că este mare, și în această perioadă este complicat de plătit chiar dacă se plătește în rate, ci faptul că statul, în 1992 – nici nu mai știu cine era atunci în 1992 – și de atunci încoace, diferitele guverne, inclusiv Parlamentul, citim aici că au propus și au produs legile necesare care se continuă în anul 2000, anul 2001, anul 2004 și în anul 2006, deci ani succesivi, probabil guverne diferite și în configurație parlamentară diferită.

Eu cred că subiectul dezbaterii este dacă statul își respectă obligațiile sau nu.

Înțeleg din material că statul s-a îndreptat împotriva acestor societăți. Sigur, există o întrebare... Nu avem o finalitate de foarte mult timp și de ce este așa, asta este cu totul altceva.

Subiectul este că noi trebuie să plătim, că statul a garantat și că statul trebuie sau nu să se țină de cuvânt. Acest lucru îl aprobăm astăzi, și nu să plătim sau nu.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Daea, urmează domnul senator Mitrea.

Vă rog, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Îngăduiți-mi să folosesc acest prilej pentru a adresa trei întrebări domnului secretar de stat.

Care este valoarea creditului?

Cât este cota-parte?

Care este valoarea estimativă a costurilor externe aferente acestuia?

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Miron Mitrea. Vă rog, microfonul central.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau să fiu lămurit de ce trebuie să aprobăm o lege ca să se execute o garanție guvernamentală.

Este o chestiune pe care nu o înțeleg.

Este vreun împrumut special, este o garanție ce a fost dată sub o formă pe care eu nu o cunosc?

Statul român a dat foarte multe garanții guvernamentale de-a lungul timpului. Niciodată ele nu au venit în Parlament, dacă lucrurile au fost în regulă, subliniez, dacă lucrurile au fost în regulă. Dacă cineva încearcă să acopere ceva, sigur, soluția cea mai simplă ca un lucru ilegal să devină legal este să-l aprobi printr-o lege. Este o chestiune pentru care avem destulă experiență ca să o știm.

Eu nu cred că această lege își are rostul, cel puțin în acest moment.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă nu mai dorește nimeni să pună întrebări sau să facă comentarii, îl voi ruga pe domnul secretar se stat Stafie să încerce să răspundă la întrebările care au fost puse.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu**

**:**

Vrea să răspundă și doamna secretar de stat de la Ministerul Justiției.

Vă rog.

Trebuie să veniți la microfon, că în acel loc nu aveți microfon.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Stafie, urmează doamna secretar de stat Bica.

Vă rog, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să spun că cele cinci societăți comerciale care au licitat și au realizat importuri de bumbac... Din aceste cinci societăți, pentru creditele angajate de două dintre acestea prin Banca Română de Comerț Exterior, anume creditele pentru „Românoexport” – SA și „Tricorom” – SA au fost preluate de AVAB, care va recupera datoriile și va plăti în contul „Commodity Credit Corporation” sumele datorate.

Creditele angajate de celelalte trei societăți, care s-au derulat prin BCR, au rămas în urmărirea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, și, pentru recuperarea sumelor, acest minister a acționat societățile rău-platnice în justiție, procesele fiind în derulare.

Valoarea totală a împrumutului a fost de 10.000.000 de dolari, proiectul de lege se referă la cota-parte de 5.417.851 de dolari, partea pe care o urmărește Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri pentru a fi restituită și a fi recuperată de la cele trei societăți comerciale.

Pentru restul întrebărilor am să fac un răspuns în scris, pentru că în acest moment nu am răspunsuri foarte exacte.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Imediat, domnule senator Țuțuianu.

Domnule Stafie, vă rog să vă referiți la o chestiune esențială. De ce este nevoie de adoptarea unui proiect de lege când discutăm despre executarea unei garanții?

Vă rog, microfonul 8.

Urmează domnul senator Țuțuianu și alți colegi care doresc să intervină.

## **Doamna Alina Mihaela Bica** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Acesta este și punctul la care doresc să răspund.

Este nevoie de acest proiect de lege, deoarece, anterior, Parlamentul României a adoptat pe acest contract Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 238/2000, care a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 588/2001, Legea nr. 436/2004 și Legea nr. 125/2006, toate aceste legi reglementând rambursări pe cotă-parte.

Or, pe forța juridică a actelor, instanțele de judecată nu mai pot, în acest moment, să intervină cu hotărâri judecătorești pe executarea garanțiilor respective atât timp cât, anterior, pe anii precedenți, rambursarea cotelor respective s-a făcut prin lege.

Conținutul acestui proiect de lege este identic cu conținutul proiectelor de lege pe care Parlamentul le-a adoptat anterior.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Țuțuianu.

## Domnule președinte,

În primul rând, mă surprinde poziția domnului secretar de stat. Să vină să spună în plenul Senatului că o să ne dea un răspuns scris pe problemele ridicate...

Chestiunile pe care le-am pus în discuție astăzi sunt chestiunile pe care le-am discutat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și mă așteptam măcar astăzi să se vină cu un răspuns.

În al doilea rând, a spus dânsul că sunt niște cauze pe rol. Vreau să știu ce cauze sunt pe rol cu niște societăți comerciale care sunt radiate de la Oficiul Național al Registrului Comerțului, pentru că nu are logică ce s-a spus aici.

În al treilea rând, vreau să spun, vizavi de intervenția doamnei secretar de stat de la Ministerul Justiției, nu am înțeles ce nu pot face instanțele judecătorești.

De ce nu putem urmări dacă sunt debitori, de ce nu putem urmări acești debitori?

Eu vă spun că nu mai sunt.

Vă consult dacă mai dorește să intervină cineva. Înțeleg că doamna secretar de stat dorește să dea un răspuns.

Vă rog, microfonul 8.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Debitorii sunt urmăriți pentru recuperarea creanței în totalitate pe procedurile de insolvență care se derulează la nivelul Curții de Apel București.

Evident, aceste societăți nu sunt în prezent radiate de la Oficiul Național al Registrului Comerțului, deoarece instanța de judecată nu a pronunțat o hotărâre definitivă și irevocabilă prin care să constate insolvența societăților în discuție.

În al doilea rând, nu discutăm despre recuperarea bunurilor cu privire la credit, ci în legile anterioare se discuta despre plata acelor cote-părți la care statul român a fost obligat prin contractul-cadru din anul 1992.

Dat fiind faptul că, anterior, eșalonarea plății acestor cote-părți s-a realizat tot prin legi, care au fost aprobate tot de Parlamentul României, nu se poate executa garanția statului român, în prezent, printr-o hotărâre judecătorească, dat fiind faptul că Executivul și Parlamentul au ales în trecut această manieră de reglementare.

## Mulțumesc.

Stimați colegi,

Domnule senator Țuțuianu, cu tot respectul, haideți să încercăm să concluzionăm!

Domnule senator, nici cea mai frumoasă fată nu vă poate da decât ceea ce are. Degeaba insistați, că există și aici o limită.

Dau cuvântul domnului senator Țuțuianu, urmează domnul senator Mitrea.

Domnule președinte,

Nu pot să nu intervin pe o chestiune care este foarte clară.

Am întrebat:

- sunt litigii?;

- am făcut cerere de a trage la răspundere?;

– am făcut declarații de creanță? În care dosare?.

Cel puțin două dintre societățile de acolo, spun eu, sunt radiate de la Oficiul Național al Registrului Comerțului și nu-mi place să mi se spună că nu știu ce vorbesc. Aceasta este chestiunea de fond.

Ori ne dau informații corecte, ori mai bine ne vedem fiecare de treabă.

Mulțumesc mult.

Am înțeles că au trecut la AVAB, dar vă va răspunde doamna secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Ilie Sârbu.

Foarte scurt, domnule președinte.

M-ați provocat, altfel nu veneam la microfon.

Ați spus „cea mai frumoasă fată”. Nu știu dacă v-ați referit la secretarul de stat, dar eu spun că pe lângă asta este și cea mai deșteaptă, din ceea ce am întâlnit eu în domeniul justiției. O cunosc din timpul în care eram în Guvern și am mare încredere în ceea ce dânsa spune, dar sunt aceste neconcordanțe pentru noi, care nu suntem niște specialiști, și o rog să le ia ca atare.

Mulțumesc, domnule senator. Aveți cuvântul, domnule senator Miron Mitrea.

Îmi pare rău că în loc să scurtez dezbaterile le-am extins la domenii destul de delicate.

Vă rog să veniți la microfon.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Chiar dacă anterior s-a stabilit prin lege cum se plătesc cotele, asta nu înseamnă că trebuie să urmeze același lucru ca să execute garanția. Nu știu de ce s-a făcut altădată la fel. Probabil din același motiv. Pentru că lucrurile sunt neclare, atunci se încearcă printr-o lege să se închidă subiectul. Așa se face. Asta spun ca un om care știe cum se rezolvă asemenea chestiuni. Acolo lucrurile sunt neclare, vine o lege și închide povestea. Măcar să nu ni se spună că dacă înainte s-a întâmplat într-un fel, suntem obligați să facem la fel.

Afaceri s-a îndreptat către instanță pentru recuperarea sumelor.

Pentru SC „Textilcotton” – SA, care se află în procedură de reorganizare judiciară pe rolul Tribunalului București, Secția 7 Comercială, Dosarul nr. 1.445/3/2005, ministerul s-a înscris la masa credală la data de 18.05.2005, cu suma de 3.966.658 de dolari. Procesul este în derulare, nu s-a finalizat.

Pentru „Tuvic Impex” – SRL, același lucru. „Tuvic Impex” – SRL a fost obligată, prin decizia comercială a Curții de Apel, la plata sumei de 849.976 de dolari.

Sunt procese pe rol. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Frunda, vă rog foarte mult, pe scurt. Microfonul 2.

Numai pentru dumneavoastră și numai cu dedicație, foarte scurt.

Am o întrebare pentru care m-ar fi picat în anul II la Facultatea de Drept.

Dacă există procese în curs, cum putem noi interveni printr-o lege în desfășurarea procesului?

De unde știu care este contractul succesorului contractual?

Și-a asumat aceste obligații sau nu? Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

O rog pe doamna secretar de stat să răspundă, să vedem dacă trece examenul de anul II.

Microfonul 8.

Nu suntem obligați.

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, va trebui să supun la vot, având în vedere că termenul de adoptare tacită este pe 1 martie 2010.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat. Vă rog, microfonul 8.

Vă mulțumesc foarte mult.

Am vorbit la telefon, deoarece am cerut informații de la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Cele două societăți, „Românoexport” și „Tricorom”, apar radiate în acest moment din cauza faptului că au fost reorganizate prin divizare, prima în anul 1996, cea de-a doua în anul 1998, iar în instanță sunt urmărite societățile succesoare care au preluat parte din patrimoniul acestor societăți.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Stafie. Vă rog, microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să spun despre celelalte societăți comerciale pentru care Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin acest proiect de lege nu se urmărește executarea contractului.

Practic, societățile care au contractat marfa respectivă și au primit garanția de stat se judecă separat cu Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri în ceea ce privește procesele despre care a vorbit colegul meu mai devreme.

Acest proiect de lege se referă strict la obligația asumată de statul român prin contractul respectiv și vizează doar eșalonarea datoriilor pe care statul se obliga să le garanteze, respectiv acea cotă-parte din creditul aferent anilor 1998–2005.

Anterior, această situație a fost reglementată la nivel de lege.

Deci, practic, sunt două raporturi juridice diferite, unul se referă la insolvența societăților debitoare și celălalt se referă la obligațiile asumate de statul român prin contract.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Putem să ne pronunțăm în legătură cu acest proiect. Ați ascultat argumentele Guvernului, raportul comisiei și intervențiile colegilor.

Avem un raport de admitere al comisiei, fără amendamente.

Așa că, nefiind amendamente,

Numai un moment!

Suntem prima Cameră sesizată. Urmează să fie dezbătut la Camera Deputaților.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 149/2007 privind aprobarea unor măsuri în domeniul finanțelor publice.

Este un articol unic cu trei modificări.

Îl rog pe domnul secretar de stat Valentin Iliescu să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Din partea comisiei, domnul senator Mustățea. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin prevederile art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 149/2007, angajații ministerelor și ai celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și ai instituțiilor publice din subordinea acestora erau obligați să-și încaseze drepturile salariale numai pe card.

Prin excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 859/2009, s-a pronunțat că această prevedere este neconstituțională.

Guvernul a revenit cu acest proiect de lege prin care lasă la aprecierea salariaților posibilitatea de a-și ridica drepturile salariale fie prin intermediul cardurilor, fie în numerar.

De asemenea, art. 6 și art. 8, declarate neconstituționale prin Decizia nr. 859/2009, la care se prevedeau termenele pentru trecerea la plata drepturilor salariale prin intermediul cardurilor și emiterea de norme metodologice pentru aplicarea prevederilor respective, au fost abrogate.

Vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să fiți de acord cu adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnul președinte Mustățea.

În ședința din 2 februarie 2010, comisia a hotărât adoptarea unui raport favorabil.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ și de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator Mustățea. Dezbateri generale.

Aveți întrebări de pus reprezentantului Guvernului? Nu.

Lucrurile sunt suficient de clare.

V-aș propune să

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2008 privind stimularea investițiilor, aprobată prin Legea nr. 78 din 2009.

Domnul președinte Mustățea, din partea comisiei. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Iliescu. Vă rog să prezentați proiectul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă, avându-l ca inițiator pe domnul deputat Iacob-Strugaru Stelică, are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2008 privind stimularea investițiilor, în sensul includerii în cadrul categoriilor de investiții pentru care se acordă facilități și a investițiilor care au ca obiective, în primul rând, implementarea tehnologiilor inovative și a rezultatelor cercetării în sistemul național de producție și, în al doilea rând, dezvoltarea de noi infrastructuri destinate turismului, derulate pe teritoriul național.

Vreau să fac precizarea că Guvernul susține această propunere legislativă, care este în acord cu strategia națională de cercetare-dezvoltare și inovare pentru anii 2007–2013, urmărind creșterea competitivității economiei românești prin inovare, cu direct impact asupra creșterii capacității tehnologice a întreprinderilor.

Pe de altă parte, având în vedere raportul comisiei de specialitate, trebuie să concluzionăm că au fost exprimate de către colegii noștri, pe bună dreptate, o serie de rezerve legate de faptul că domeniile respective nu sunt foarte bine definite și ar putea crea dificultăți în aplicarea legii.

Pentru că am văzut, inclusiv în dezbaterile de astăzi, o preocupare extrem de serioasă pentru promovarea unor legi care să facă bine mediului de afaceri, economiei la modul general, propunerea mea – și vă rog din toată inima, doamnelor și domnilor senatori, să fiți de acord cu ea, având în vedere că la comisie s-a exprimat un raport de respingere – este să retrimitem la comisie și să găsim împreună, Guvern și Parlament, soluția cea mai bună, astfel încât propunerea domnului deputat Iacob-Strugaru Stelică să devină o pârghie importantă de sprijin pentru acest domeniu. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule senator Mustățea, microfonul 7.

Propunerea legislativă a fost analizată în ședința din 2 februarie 2010.

Inițiatorul a fost invitat la ședință, dar nu s-a prezentat. Membrii comisiei au constatat că acordarea de facilități pentru stimularea investițiilor care ar conduce la realizarea obiectivelor propuse de inițiator reprezintă domenii insuficient definite și ar putea determina dificultăți în aplicarea legii.

Mă surprinde punctul de vedere al domnului secretar de stat, întrucât, la comisie, nouă ne-a venit un aviz negativ de la Guvernul României. Se pare că Guvernul, pe parcurs, și-a schimbat punctul de vedere.

În consecință, comisia a hotărât, cu 7 voturi pentru, să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată și vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc. Suntem în următoarea situație, stimați colegi.

Este vorba despre o inițiativă legislativă la care comisia a dat un raport negativ, iar reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Iliescu, a formulat un punct de vedere pozitiv și a și propus, dată fiind această situație, retrimiterea la comisie.

Vă invit la dezbateri generale, cu rugămintea să vă pronunțați în legătură cu această propunere. Domnule senator Gheorghe David, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Desigur că este o propunere legislativă interesantă și, deoarece termenul de adoptare tacită este 16 martie, Grupul parlamentar al PD-L este de acord cu retrimiterea la comisia de specialitate, în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

Poate că se va găsi o soluție, de comun acord cu Guvernul, de adoptare a acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc.

Mai dorește să intervină cineva? Nu.

Vă rog să aveți în vedere și termenul de adoptare tacită, 18 martie.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 927/23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare. Din partea inițiatorilor, domnul senator Urban. Vă rog să prezentați propunerea legislativă. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă este una destul de simplă și este o măsură de care are nevoie mediul de afaceri, mai ales acum, în această perioadă de criză. Se referă la plata TVA-ului după încasarea facturilor aferente contravalorilor serviciilor prestate sau produselor livrate.

Am înțeles, din punctul de vedere al Guvernului, faptul că nu se susține această inițiativă legislativă, întrucât se invocă teoria riscului, și anume faptul că nu se poate plasa riscul neîncasării unor facturi în ograda statului român.

Mă tem că, în condițiile în care asupra mediului de afaceri, asupra comercianților va rămâne riscul neîncasării

facturilor, rămân toate riscurile aferente frânării creditării bancare, astfel încât, într-o măsură sau alta, toate riscurile crizei financiare vor apăsa exclusiv pe mediul de afaceri românesc.

Este posibil să ne trezim că, într-un an sau doi, vom avea pe absolut toate piețele emergente din economia națională numai oligopoluri formate din companiile multinaționale care, datorită resurselor financiare internaționale de care dispun, își vor permite să reziste pe piața românească.

De aceea, consider că inițiativa legislativă ar veni să dea o gură de oxigen mediului de afaceri din România. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Dragoș Bogdan, după care trecem la dezbateri generale.

Domnul senator Daea și-a manifestat dorința. Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

**Domnul Dragoș George Bogdan** – _vicepreședinte la Agenția Națională de Administrare Fiscală_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă referitoare la plata TVA-ului la încasare se referă, în termeni tehnici, la data exigibilității taxei. Considerăm că măsura nu poate fi implementată din următoarele motive: Directiva 112/2006 CE, pe care avem obligația să o respectăm în calitate de stat membru al Uniunii Europene, nu permite generalizarea unei astfel de măsuri, ci numai aplicarea restrânsă pentru anumite operațiuni sau anumiți operatori economici.

De asemenea, s-ar crea o serie de dezavantaje printre care aș dori să menționez...

**Din sală**

**:**

Mai tare... la microfon...

Da.

## Mă scuzați!

Primul dezavantaj ar fi diminuarea veniturilor bugetare provenite din TVA, în contextul în care indisciplina financiară între agenții economici ar trebui suportată, până la urmă, de stat.

De asemenea, ar apărea mai multe fenomene evazioniste, bazate pe înțelegeri între agenții economici, mai ales între persoanele afiliate, în ceea ce privește încasarea, tocmai în scopul evitării plății taxei pe valoarea adăugată.

Astfel, se poate ajunge la compensări reciproce ale datoriilor între agenții economici, fapt care ar îngreuna identificarea de către organele fiscale a acestor circuite economice.

Din punctul de vedere al impactului bugetar, propunerea are un impact bugetar negativ pentru a doua jumătate a anului 2010, de minus 2,2 miliarde lei, iar pentru anul 2011, de aproximativ minus 2,5 miliarde lei.

Față de cele mai sus menționate, Ministerul Finanțelor Publice nu susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă invit la întrebări sau dezbateri...

Comisia nu a prezentat?

Domnule senator Mustățea, vă rog să prezentați raportul comisiei, după care va lua cuvântul domnul senator Günthner la dezbateri generale.

Propunerea legislativă a fost analizată în ședința din 9 februarie 2010, iar comisia a hotărât, cu 7 voturi pentru și o abținere, să adopte raport de respingere.

La dezbateri a participat doamna secretar de stat Grațiela Iordache, care a susținut respingerea propunerii legislative. Inițiatorii au fost invitați, dar nu au participat. Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil.

Comisia economică, industrii și servicii a transmis aviz negativ.

În consecință, comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Și-au manifestat dorința de a interveni la dezbateri domnii senatori Petre Daea, Orest Onofrei, Günthner Tiberiu, Sorin Bota.

Mai dorește cineva să intervină? Domnul senator Gyerkó László.

Aceasta este lista.

O să-l invit la microfon pe domnul senator Daea. Microfonul 4.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Este un moment plăcut să-l văd pe domnul Urban într-o zonă de interes pentru economia României și poate să conteze pe sprijinul nostru într-o soluție de vot pozitiv pentru o acțiune care străbate zidul care, relativ recent și să sperăm că nu pentru mult timp, este așezat în zona de interes guvernamental.

Și, aici, este explicabilă poziția domnului secretar de stat care, reflectând la conceptul de a strânge cât mai repede venituri la bugetul statului, se uită la ușa intrărilor în buget și neglijează izvorul veniturilor.

Credem că nu spunem lucruri deosebite afirmând faptul că mediul economic, producția-marfă sunt cele care generează TVA. Ai producție, ai producție-marfă. Ai producție-marfă, ai TVA. Ai TVA, ai buget. Ai buget, ai proiecții de susținere bugetară. Și, aici, proiectul de act normativ se așază în partea de izvor a veniturilor, acolo unde realitatea impune o măsură în acest sens.

Știm cu toții intervențiile nenumărate ale agenților economici care susțin de mai mult timp să reglementăm acest mod de lucru, iar TVA-ul să fie plătit la încasare. Evident, apare o întrerupere în fluxul de venituri bugetare. O sesizăm, dar dacă secăm izvorul de venituri bugetare, nu ne gândim unde am putea ajunge?

Aceasta este una dintre măsurile care s-ar impune, în condițiile în care, credem noi, ieșirea din criză vizează și

producția, vizează și activitatea agenților economici în mod deosebit.

Contați pe sprijinul celui care vă vorbește pentru acest act normativ, domnule senator Urban, și stăruim prin vot să dăm curs unei asemenea prevederi legislative.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu domnului senator Daea. Îl invit la microfon pe domnul senator Orest Onofrei. Microfonul central, vă rog.

## **Domnul Orest Onofrei:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Întâi o observație. Dacă vă uitați aici și eu mă număr printre cei care au semnat această inițiativă, așa că, domnule Mustățea, eu nu am fost invitat la comisie.

În altă ordine de idei, realizez că acest act normativ are o anumită dificultate, mai ales că ieri am avut și clarificări din partea ministrului finanțelor publice. Cu partea respectivă eu sunt de acord, și anume că statul nu poate, în totalitate, să preia riscurile economice. Deci statul nu poate să asiste la emiterea de facturi la nesfârșit și la neîncasarea lor.

Pe de altă parte, eu fac o observație reprezentantului Guvernului, pentru că nu ne-a citit complet punctul de vedere al Guvernului.

Guvernul ne spune – lucru cu care eu sunt de acord – că nu este de acord cu inițiativa, dar, dacă, totuși, noi hotărâm să votăm această inițiativă, ne sugerează să reducem efectul acestei inițiative legislative la facturile emise către agenții publici, adică primării, stat, Guvern și așa mai departe. Acest lucru intră și în spiritul directivei pe care reprezentantul Guvernului ne-a adus-o aici, deoarece legiferarea în ceea ce privește TVA-ul nu poate fi generalizată, în schimb, poate fi limitată la o anumită categorie de agenți economici. Aici noi limităm, suntem de acord și, în spiritul în care Guvernul ne spune aici... Deci, în punctul de vedere transmis, Guvernul ne spune: „În condițiile în care, totuși, legiuitorul va decide adoptarea unei astfel de măsuri, propunem ca aceasta să se aplice doar pentru livrările de bunuri sau servicii care au ca beneficiari instituțiile publice finanțate din bugetul de stat”.

Deci eu cred că era corect ca reprezentantul Guvernului să ne citească și acest text în care Guvernul spune că este de acord.

Propunerea mea este ori să retrimitem la comisie și, dacă și inițiatorii sunt de acord, să o punem de acord și cu punctul de vedere al Guvernului – termenul pentru adoptare tacită este 22 martie 2010, deci avem timp –, ori, propunerea legislativă fiind foarte simplă, am putea s-o adoptăm chiar aici, în plen.

Nu ar trebui s-o retrimitem neapărat la comisie, dar, probabil, având nevoie și de atenția comisiei, care ar trebui să fie atentă la ce spunem noi...

Domnule Onofrei, nu dialogați cu sala! Nu vă lăsați implicat într-o asemenea dispută! Mulțumesc domnului senator Orest Onofrei. Domnule senator Günthner, microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

E o realitate că lumea de afaceri din România așteaptă de 20 de ani o lege în sensul acesta, o inițiativă de acest gen, și, în mod interesant, în 20 de ani, niciunul dintre guverne nu a fost în stare să o facă, deși știam că este o chestiune bună, așteptată de lumea de afaceri, o chestiune care, sigur, este și electorală pe undeva. Niciun guvern, până la ora actuală, nu a introdus acest lucru, lucru de bun-simț, de altfel. Sigur, ca să plătești TVA-ul din banii pe care îi încasezi, pentru că reprezintă o cotă-parte, practic, din banii respectivi, multe firme sunt nevoite să ia împrumuturi, sunt chiar lichidate, în condițiile în care nu pot să încaseze banii, dar obligațiile către stat sunt neiertătoare.

Deci propunerea este absolut de bun-simț și grupul nostru parlamentar va susține această propunere, cu atât mai mult – și aici e surpriza – că vine din zona guvernării.

Este clar că opoziția va fi de acord.

Nu cred că, în Parlamentul României, cineva este împotriva unei astfel de propuneri.

Nu știm cum se va poziționa Guvernul, în condițiile în care nu a fost cuprins așa ceva nici măcar în Programul de guvernare, în condițiile în care va crea automat un gol uriaș în bugetul țării, în condițiile în care TVA-ul este principala sursă bugetară a țării, iar trecerea de la un sistem la altul va provoca, într-o perioadă scurtă, o gaură foarte mare în bugetul țării.

Pe de altă parte, sigur, inițiativa este, până la urmă, la nivel de idee, este un articol simplu. Ca să se materializeze, fără discuție trebuie schimbate evidențele contabile, trebuie norme noi pentru declarații contabile și nu trebuie uitat că exact în aceeași situație este, până la urmă, și impozitul pe profit care se plătește înainte, pe un profit nerealizat de cele mai multe ori. Impozitul, totuși, trebuie plătit.

Deci o asemenea propunere nu se poate limita la un simplu articol de lege, modificare de articol de lege. Cred că tot Codul fiscal trebuie regândit, tot sistemul de contabilitate din România, evidența contabilă, declarații și cred că este o chestiune mult mai complicată, dar, ca idee, noi, Grupul parlamentar al UDMR, susținem acest lucru. Este în favoarea mediului de afaceri.

Vă mulțumesc. Domnule senator Bota, microfonul 3. Se pregătește domnul senator Gyerkó.

## Mulțumesc, domnule președinte.

După cum ați observat, în comisie a fost dat un vot împotrivă majoritar, pentru simplul motiv că legea este incompletă.

Este o lege care are mai mult un izvor populist, care cu toții – populist sau nu – vedem că e necesară în mediul economic și suntem de acord cu această idee – cum a spus și colegul din Grupul parlamentar al UDMR –, dar noi, aici, suntem chemați să votăm și să facem legi, nu să votăm idei. Ideea este bună, legea nu este bună.

Această lege sau această idee, votată ca și lege, va bulversa întregul sistem economic al României. Suntem de acord, eventual, să o amendăm la comisie, dar tot nu vom rezolva mare lucru, pentru că această lege va conduce la modificarea multor alte legi.

Dacă inițiatorii ar fi de acord să facem o lege completă și cu referire la toate celelalte legi care, astfel, să fie modificate, am fi, probabil, capabili – așa cum se vede din partea stângă până în partea dreaptă a acestei săli și cred că și la Camera Deputaților – să susținem modificarea esențială a sistemului fiscal din România și a modalității de plată a TVA-ului, dar să facem, așa, o chestiune pompieristică...

Eu mă uit cu un ochi la responsabilitatea față de funcționarea instituțiilor statului și a bugetului statului și cu un ochi mă uit, zâmbind, dinspre partea mediului economic privat. Mi se pare cam complicat să spun că nu sunt de acord, dar mi se la fel de complicat să spun că sunt de acord. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Gyerkó László, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Se pregătește domnul senator Hașotti, apoi domnul senator Frâncu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Poate că la prima citire pare o propunere populistă, dar eu consider că este o temă care se dezbate în țară de mai demult, de un an, de doi ani.

Eu am avut multe întâlniri cu oameni de afaceri, cu Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, și această solicitare totdeauna a fost pusă pe masă. Ca atare, trebuie să facem un pas înainte.

Nu este un argument că bulversăm sistemul fiscal. Trebuie să facem o analiză aprofundată, într-adevăr, la punerea în aplicare a acestei propuneri, dar eu consider că este bine-venită.

Ca urmare, susținem această propunere. Eventual, dacă se decide în plenul Senatului că trebuie să o retrimitem la comisie, putem discuta și această variantă.

S-a invocat aici de către domnul secretar de stat Directiva 112/2006 CE

Or, eu pun întrebarea: de ce totdeauna în România sunt valabile aceste directive și trebuie să ne conformăm, fiindcă există, la ora actuală, țări din Europa care aplică astfel de sistem fiscal și înseamnă că există o posibilitate de discuție, o posibilitate de analiză, chiar dacă avem în față o directivă europeană?

Eu am spus în repetate rânduri că evaziunea fiscală trebuie controlată, verificată, iar ANAF-ul trebuie să facă demersuri ca acele controale pe care le efectuează în țară să fie eficiente, să fie în ajutorul IMM-urilor, fiindcă este un segment care înseamnă economia României, care înseamnă o dezvoltare economică a României, și nu să aibă ca scop principal cât am încasat din sancțiunile efectuate la IMM-uri.

Deci avem de lucrat suficient, dar cred că este un pas important, un prim pas care trebuie făcut.

Ca atare, susținem această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Puiu Hașotti. Se pregătește domnul senator Frâncu, pe care îl rog să vină puțin aici.

Domnule președinte, Distins Senat,

Întotdeauna am făcut apel, și repet acest apel, să înțelegem că Parlamentul este forul legiuitor.

În primul rând, vreau să-i felicit pe colegii de la PD-L, care au avut această inițiativă, și vreau să vă spun că și Grupul parlamentar al PNL a elaborat o inițiativă foarte asemănătoare, care va fi discutată în curând.

Toată lumea admite aici că ideea este una bună și nu pot fi o idee bună și o lege proastă.

Noi nu suntem de acord cu retrimiterea la comisie de vreme ce și PD-L, și PSD-ul – cu nuanțe – și noi, și UDMR susținem că ideea este bună.

De ce nu o votăm acum? Ce rost are să trimitem propunerea legislativă la comisie, pentru că, să știți, comisia nici nu poate avea modificări de substanță.

Vreau să vă mai spun că, dacă este vorba despre niște ajustări, despre niște completări sau despre niște eliminări, Camera Deputaților poate face acest lucru. Noi, însă, cred că trebuie să trimitem un semnal politic foarte concret, coerent, către opinia publică, către mediul de afaceri, un semnal politic că Parlamentul este cel care face legile și un semnal către mediul de afaceri în acest context economic în care trăim, și eu nu vreau să insist pe această temă.

Așadar, vă propunem – și noi vom vota împotriva retrimiterii la comisie – să trimitem această propunere legislativă corectă, ca să nu mai spun și liberală – probabil colegii de la PD-L în momentul în care au elaborat această propunere au fost mai mult liberali decât democrați, ca să-mi permiteți, așa, și un joc de cuvinte –, și cu mintea limpede, spune domnul profesor, da...

Haideți să adoptăm această propunere legislativă, o trimitem la Camera Deputaților, care este for legislativ, și sperăm că și acolo va fi dat un vot în consecință!

Vă mulțumesc.

Domnule senator Emilian Frâncu, microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să spun că la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități am avut numeroase discuții cu reprezentanți ai mediului de afaceri, și acest lucru ne-a impus, până la urmă, ideea de a veni cu o propunere

legislativă identică, repet identică, cu cea a colegului nostru, domnul senator Urban.

Chiar ieri s-a întocmit raportul la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Acolo s-a apreciat că, într-adevăr, mediul de afaceri așteaptă de multă vreme ca o astfel de propunere să fie adoptată, însă, s-a spus că România nu este încă pregătită pentru o astfel de schimbare majoră de optică.

Și eu cred că, dacă va fi adoptată această propunere legislativă acum, ea va ajunge la Camera Deputaților, unde vor ajunge și celelalte propuneri similare, și acolo se vor discuta împreună, și cred că, la final, va ieși, totuși, o lege bună.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Vă rog, domnule senator Rotaru, microfonul 4. Aveți cuvântul.

Se pregătește domnul senator Igaș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac, de la început, precizarea că susțin personal, și întreg grupul nostru parlamentar susține această propunere legislativă, pornind de la ideea...

Da, domnul senator Bota mă contrazice, este părerea dumnealui, și vreau să-l contrazic și eu, chiar dacă este colegul meu.

Cred că orice pas făcut înainte în ceea ce privește un mediu de afaceri sănătos și care vine în întâmpinarea agentului economic privind toate presiunile financiare care sunt la această oră asupra lui este bine-venit.

Cred, de asemenea, și adresez aici două întrebări reprezentantului Guvernului:

1. De ce spunea, aici, domnul senator Onofrei că este posibil ca această măsură să fie aplicată la facturile emise către unitățile bugetare și de ce nu este posibil și la ceilalți agenți economici?

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Igaș. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sigur, am ascultat cu atenție dezbaterea pe această inițiativă legislativă de larg interes – constat astăzi, aici –, dar nu trebuie să uităm, domnule președinte, propunerea unui coleg de-al nostru, semnatar al acestei inițiative legislative, de a o retrimite la comisie, pentru a se întocmi un raport suplimentar și pentru a se îmbunătăți oarecum această propunere legislativă.

Drept urmare, domnule președinte de ședință, v-aș ruga să supuneți dumneavoastră votului retrimiterea la comisie și cred că ar fi bine să încetăm dezbaterea pe această propunere legislativă, în ideea că avem o ordine de zi destul de încărcată și cred că ar trebui să încercăm să o epuizăm, dacă se poate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă asigur că nu am uitat, că nu uit niciodată – mai iert, dar de uitat nu uit –, așa că nu sunt probleme.

Voi supune propunerea legislativă imediat la vot.

Vă rog, domnule senator Bota, pe scurt, având în vedere că v-ați putut pronunța deja.

Pe scurt, pentru că mi-a fost pronunțat și numele. Eu am spus că sunt de acord cu ideea, nu cu legea, și am exprimat un punct de vedere pe care grupul l-a analizat și pe care-l avem ca mandat astăzi.

Prin urmare, colegul meu nu poate să spună că grupul poate să susțină, exact cum am spus.

Susțin retrimiterea la comisie și, eventual, acolo vom discuta cum putem să o amendăm sau să se retragă de tot și să facem o nouă lege, mai complexă.

Aceasta va fi o discuție la comisie. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul vicepreședinte al ANAF, domnul Dragoș Bogdan vrea să răspundă?

Cred că domnul senator Ion Rotaru i-a adresat câteva întrebări concrete.

Dacă vreți să faceți un comentariu, inclusiv cu propunerea care s-a făcut aici privind retrimiterea la comisie, vă rog. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ne menținem punctul de vedere de a nu susține, în numele Guvernului, această inițiativă legislativă.

Bun.

Vă rog, domnule senator Urban, în numele inițiatorilor, aveți cuvântul.

## **Domnul Iulian Urban:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

În primul rând, vreau să-i spun reprezentantului Guvernului că, potrivit Codului civil, compensarea datoriilor se studiază în anul II la Facultatea de Drept și reprezintă o formă de stingere a datoriilor reciproce între un creditor și un debitor, astfel încât, prin compensare, se ajunge exact la acest efect al stingerii debitului.

Deci nu este niciun fel de problemă.

Eu sunt om de afaceri și, sincer, mă trec fiori pe șira spinării atunci când aud că orice inițiativă legislativă care vizează, într-o formă sau alta, încasările la bugetul de stat poate să genereze fraudă fiscală, poate să genereze ori poate să adreseze o invitație a comercianților de a nu-și plăti datoriile către stat. Mărturisesc că este un mod de abordare

care nouă, celor care încă mai rezistăm în piață, oamenii de afaceri, companiile care plătesc taxe și impozite la bugetul de stat, ne generează un sentiment de frustrare, pentru că se uită faptul că, în primul și în primul rând, încercăm să facem tot ce se poate să plătim aceste datorii.

Inițial, să știți că propunerea pe care a făcut-o colegul meu, domnul senator Orest Onofrei, susținută și de liderul nostru de grup parlamentar, de retrimitere la comisie, în condițiile în care se bănuia că s-ar putea face un raport suplimentar care să aducă o îmbunătățire inițiativei legislative, îmi părea un punct de vedere care mai putea fi îmbrățișat, însă, în momentul în care dumneavoastră ați venit și ați spus că Guvernul nu susține sub nicio formă această inițiativă și această idee, eu cred că nu are sens să o retrimitem la comisie.

Și vreau să vă mai spun un lucru: suntem senatori, suntem Senatul României. Nu trebuie să uităm faptul că... Probabil că Senatul României s-a mai înmuiat puțin, astfel încât nu am mai reușit să ne impunem în postura noastră de Cameră superioară a Parlamentului și am văzut că sumele de bani care au fost alocate funcționării Senatului României prin Legea bugetului de stat pe anul 2010 au fost mult mai mici decât anul trecut, în comparație cu Camera Deputaților, care se pare că reușește să mențină un interes al Guvernului, un interes în sens pozitiv, un interes care ne duce către ideea că orice inițiativă a parlamentarilor deputați sau orice se întâmplă în Camera Deputaților este privit cu mai multă seriozitate de către Guvern.

## Vă mulțumesc.

Domnule senator Hașotti, după o asemenea intervenție, nu știu ce ați mai putea adăuga, dar vă acord încredere. Vă rog, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am venit la microfonul central pentru a vă surprinde de două ori. O dată, nu știți ceea ce vreau să spun. În al doilea rând, vreau să vă ofer o explicație și este pe procedură. Domnule senator Urban,

## Stimați colegi,

Poate această intervenție – și de aceea am venit la microfonul central – ne va face pe toți să fim mai conștienți – exact ceea ce spunea domnul senator Urban – și să se trezească în noi și puțină mândrie, poate chiar și puțină revoltă, indiferent de la ce grup parlamentar suntem.

Niciodată, până acum, nu s-a întâmplat ca, în proiectul de buget, bugetul unei Camere să arate așa cum arată acum bugetul Senatului, iar bugetul Camerei Deputaților să fie neatins.

Dar știți de ce? Pentru că majoritatea proiectelor de lege și propunerilor legislative au drept Cameră decizională Camera Deputaților și, în plus de asta, toate legile care privesc fiscalitatea, economia, absolut toate legile din această zonă economică au drept Cameră decizională Camera Deputaților.

Iată de ce Guvernul este mai atent cu Camera Deputaților decât cu Senatul, care este Cameră decizională la tratate internaționale, la niște legi ale administrației și cam atât.

Încă un motiv pentru a revizui Constituția, nu pentru a desființa Senatul, domnule senator Pereș.

Aceasta este explicația, domnule senator Urban.

Guvernul este atent cu Camera Deputaților și îi lasă în pace, pentru că de Camera Deputaților depinde adoptarea legilor din toată zona economică. Senatul nu are importanță.

Vă rog să rețineți ceea ce am spus și vă rog să mă credeți că nu am exagerat cu nimic.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Aș dori să-l consult pe domnul senator Igaș dacă, în condițiile în care inițiatorul principal își retrage propunerea de retrimitere la comisie...

Domnul senator Onofrei și-a retras propunerea, dar nu poate să facă acest lucru în locul liderului grupului politic.

Vă rog să înțelegeți...

Deci să supun la vot propunerea dumneavoastră.

În aceste condiții,

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Este o propunere legislativă inițiată de mai mulți deputați PNL și UDMR, din vremurile bune.

- Este prezent vreun inițiator în sală? Nu este.

Îi ofer cuvântul domnului vicepreședinte Dragoș Bogdan,

pentru a ne prezenta punctul de vedere al Guvernului. Aveți cuvântul.

Microfonul 9.

Vă rog, pe scurt, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare reducerea impozitului pe veniturile din activitățile independente realizate de persoanele fizice cu cheltuielile de sponsorizare și mecenat, precum și cu bursa privată și extinderea sferei veniturilor cu venitul de natura dividendelor, dobânzilor, venituri din transferul proprietăților imobiliare,

pentru care se poate direcționa 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil.

Schimbarea legislativă referitoare la reducerea impozitului pe veniturile din activități independente realizate de persoanele fizice cu cheltuielile de sponsorizare și mecenat, precum și cu bursa privată, introdusă prin acest proiect, este mai puțin avantajoasă față de reglementarea în vigoare.

Măsura propusă presupune un sistem complicat de administrare, întrucât persoanele fizice își declară veniturile anuale până la data de 25 mai a anului următor, iar organul fiscal competent are obligația calculării, reținerii și virării sumei reprezentând până la 2% din impozitul datorat.

Cu privire la propunerea formulată în inițiativa legislativă la punctul 3 art. 57 alin. (7) și alin. (8), referitoare la modalitatea de aplicare a direcționării a 2% din impozitul datorat pe venitul net impozabil din salarii, propunem eliminarea acesteia, întrucât nu respectă principiul confidențialității acestei operațiuni și poate genera abuzuri din partea angajatorilor în ceea ce privește deciziile angajatului.

Modalitatea de reglementare actuală pentru redirecționarea sumei de 2% din impozit a fost solicitată de societatea civilă, care a susținut aceasta în etapele de elaborare a legislației secundare privind administrarea acestei reglementări.

Prezentul act normativ are un impact negativ asupra veniturilor bugetare, în sumă de 10 milioane de lei. Acest impact a fost calculat în ipoteza a 20% din numărul de persoane care optează...

Vă rog frumos, spuneți-ne care este concluzia finală. Sprijiniți sau nu sprijiniți inițiativa?

Ministerul Finanțelor Publice propune și nu susține, în numele Guvernului, adoptarea prezentului act normativ.

Am înțeles.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Mustățea, vă rog să prezentați raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 9 februarie 2010, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Am primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Ca urmare, comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc și eu.

Sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Îmi permit să-i amintesc domnului vicepreședinte Dragoș Bogdan că rămâne dator cu două răspunsuri domnului senator Rotaru și poate folosi timpul de după ședința noastră oficială pentru a-i clarifica aspectele pe care le-a ridicat.

Este vorba, stimați colegi, despre o propunere legislativă pe care Guvernul nu o sprijină. Comisia a întocmit raport de respingere.

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal.

Inițiator este domnul deputat Iacob-Strugaru Stelică. Nu este prezent.

Îi ofer cuvântul domnului vicepreședinte Dragoș Bogdan, pentru a ne spune, pe scurt, punctul de vedere al Guvernului față de această propunere legislativă.

Aveți cuvântul. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare introducerea unei cote reduse de TVA, de 9%, pentru următoarele operațiuni...

Am rugămintea să nu ne mai spuneți ce conține, pentru că citim și noi.

Treceți la partea de argumentație care vă permite să expuneți punctul de vedere al Guvernului.

Precizăm că introducerea unei cote reduse de taxă pe valoarea adăugată pentru importul bunurilor vizate de propunerea legislativă nu este posibilă, întrucât contravine acquis-ului comunitar în domeniu, a cărui nerespectare ar conduce la declanșarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României.

Propunerea legislativă are impact bugetar negativ, dar acesta nu a fost calculat, având în vedere că măsura, așa cum am precizat, contravine acquis-ului comunitar.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice nu susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ.

Domnule senator Mustățea, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 9 februarie 2010, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și aviz negativ de la Comisia economică, industrii și servicii. În consecință, comisia supune spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții la dezbateri generale? Dorește cineva să adreseze întrebări Guvernului? Vă rog, domnule senator Günthner. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu putem să nu observăm că această inițiativă legislativă seamănă, pe undeva, cu cea de la punctul 5 din ordinea de zi, unde, tot așa, se propun niște facilități pentru anumite investiții de tehnologie nouă, de IT și, practic, aproape pentru toate importurile. Cealaltă inițiativă legislativă este susținută de Guvern, iar aceasta este respinsă de Guvern.

Mă tot întrebam de unde-i această diferență. Până la urmă mi-am dat seama. Sigur, diferența este la cuvântul magic „turism”. Dincolo a fost cuprins și turismul, infrastructura pentru turism care, iarăși, nu știm unde începe și unde se termină, pentru că cuprinde drumuri, apă, canal, clădiri, absolut tot ce ne putem imagina. Acolo Guvernul a susținut inițiativa legislativă, aici, nu.

Cred că, în forma în care a fost inițiată, propunerea legislativă cuprinde absolut toate investițiile, absolut toate importurile posibile. Este vorba despre importuri pentru investiții directe, de exemplu, sau importuri în IT, importuri de toate felurile, pe care nu le putem delimita clar unde încep, unde se termină, care sunt acelea exact.

De aceea, Grupul parlamentar al UDMR susține raportul de respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Mulțumesc.

## Mai sunt alte comentarii?

Dacă nu sunt,

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

Îi ofer cuvântul doamnei secretar de stat Alina Bica, pentru a ne prezenta proiectul de lege.

Aveți cuvântul. Microfonul 10.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Este un proiect de lege care a fost elaborat ca urmare a Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România pentru acordarea unui împrumut în valoare de 5 milioane de euro.

Proiectul de lege își propune să reducă durata procedurii falimentului și s-a realizat, în principal, prin scurtarea termenelor prevăzute de Legea privind procedura insolvenței, și dau doar două exemple, respectiv a fost redus termenul de recurs ce poate fi declarat împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorul sindic de la 10 zile la 7 zile și, de asemenea, a fost obligat judecătorul să-și motiveze hotărârea prin care soluționează asemenea cereri, într-un termen de 10 zile.

Pentru toate aceste considerente, având în vedere că sunt doar aspecte de procedură care urgentează procedura falimentului, noi vă rugăm să adoptați prezentul proiect de lege.

Mulțumesc, doamnă Bica.

Dau cuvântul domnului senator Țuțuianu, pentru a prezenta raportul comisiei. Microfonul 7.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este un raport de admitere, cu patru amendamente care au fost admise în unanimitate în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și cu care a fost de acord și reprezentantul Ministerului Justiției.

Concluzia este: raport de admitere cu amendamente.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă consult dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale.

Domnule senator Chelaru, microfonul 3, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în fața unei instituții care, în dreptul nostru, a apărut, așa cum era firesc, după 1990. Din păcate însă, această instituție a avut o dinamică legislativă extremă și, de la Legea nr. 94/1995, cred că am modificat Legea falimentului, devenită între timp Legea insolvenței, de cel puțin zece ori.

Am analizat și această ultimă modificare, de data aceasta judicios, propusă de Guvern, și ea prezintă o serie de scăpări esențiale. Norocul nostru este că ai noștri colegi din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-au aplecat cu profunzime asupra textelor, parte dintre ei fiind specialiști în domeniu, au făcut niște amendamente care să repună, practic, anumite instituții care sunt utilizate în insolvență și în termenele, dar și în competențele care erau necesare.

În aceste condiții, analizând textul cu amendamente, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota în favoarea proiectului de lege.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții? Nu este cazul.

Fiind vorba despre un proiect de lege organică, votul se va da luni, 1 martie 2010.

Avem raport de admitere, cu amendamente admise.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

Propunerea legislativă urmărește modificarea aceleiași legi.

De această dată, inițiator este, printre alții, domnul senator Țuțuianu.

Luați cuvântul din partea inițiatorilor? Vă rog să luați cuvântul în calitate de inițiator. Vă rog, microfonul 7.

## Domnule președinte,

Proiectul pe care îl propunem este inițiat de un grup de senatori și deputați din toate grupurile politice reprezentate în Senat și în Camera Deputaților.

O primă chestiune urmărește rezolvarea competenței secției de insolvență a tribunalului în a cărui rază teritorială își are sediul debitorul.

În anul 2007 s-a adoptat un text care prevedea înființarea unor secții de insolvență doar pentru 15 tribunale din țară, în orașele în care își au sediile curțile de apel. Acest lucru nu a putut fi pus în aplicare și a fost rezolvată problema și printr-o ordonanță de urgență a Guvernului adoptată recent.

În al doilea rând, prin propunerea noastră legislativă rezolvăm înregistrarea la Cartea Funciară a mențiunilor privind deschiderea procedurii insolvenței într-o modalitate care să asigure protecția creditorilor și să asigure conservarea bunurilor debitorilor aflați în procedură de insolvență.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Alina Bica, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Ministerul Justiției, în numele Guvernului, susține această inițiativă legislativă, cu amendamente, așa cum au fost stabilite la comisie.

Vă mulțumesc. Apreciez poziția Guvernului de susținere a acestei propuneri legislative.

Dau cuvântul domnului senator Țuțuianu, pentru a ne prezenta raportul comisiei.

Coincidență, sigur, tot domnul Țuțuianu, dar în altă calitate.

Vă rog, microfonul 7.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este un raport de admitere, cu amendamente.

Amendamentele au fost adoptate cu unanimitate de voturi în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, convenite și cu Ministerul Justiției.

Există avize favorabile de la Comisia economică, industrii și servicii și de la Consiliul Legislativ.

Ca urmare, vă supunem adoptării raportul cu amendamente, așa cum au fost adoptate în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc. Vă invit la dezbateri generale. Sunt întrebări?

## Nu sunt întrebări.

Fiind vorba despre o lege cu caracter organic, votul asupra acestei propuneri legislative se va da luni, 1 martie 2010.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moașă și a profesiei de asistent medical, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România.

Este inițiată de mai mulți colegi, printre care domnul senator Gheorghe David, doamna senator Mihaela Popa, domnul senator Cristian Rădulescu etc. Vă consult dacă vreunul dintre inițiatori dorește să o susțină.

Dacă nu, voi cere punctul de vedere al Guvernului. Domnule secretar de stat Irimie, vă rog. Microfonul 10.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Doresc să supun atenției Domniilor Voastre faptul că, în prezent, există Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 144/2008 care reglementează această profesie, precum și funcționarea ordinului, aflată în procedură parlamentară de aprobare prin lege la Camera Deputaților.

Având în vedere și Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, vă adresez respectuos rugămintea de a respinge această propunere legislativă.

Vă mulțumesc. Vă rog, raportul comisiei. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Dezbaterile asupra acestei propuneri legislative au avut loc în ședința comisiei din 15 decembrie 2009.

Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative, deoarece au constatat că soluțiile legislative propuse de inițiatori sunt identice cu soluțiile legislative adoptate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 144/2008, proiect care a fost adoptat cu modificări și completări de Senat în ședința din 4 martie 2009, aflându-se la comisiile de specialitate de la Camera Deputaților.

Potrivit prevederilor art. 15 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, este interzisă instituirea acelorași reglementări în două sau în mai multe acte normative.

Față de cele prezentate, supunem plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

Menționez că aviz negativ a fost transmis și de Consiliul Legislativ, și de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Prezentul act normativ face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator Rădulescu, pentru prezentarea raportului comisiei de specialitate.

Vă invit la dezbateri generale.

Nu dorește nimeni să intervină.

Fiind vorba despre lege cu caracter organic, avem raport de respingere, votul se va da luni, 1 martie 2010.

Vă mulțumesc.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 13/2007, Legea energiei electrice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 525 din 22 iulie 2003, cu modificările și completările ulterioare.

Din partea comisiei participă la dezbateri domnul senator Borza.

Printre inițiatori sunt domnul senator Urban, domnul senator Bădescu, domnul senator Bîrlea, domnul senator Bara, domnul senator Orest Onofrei, domnul senator Gheorghe David.

Dorește cineva dintre inițiatori să susțină propunerea legislativă?

Îl invit pe domnul Petru Lificiu să prezinte, pe scurt, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba despre o solicitare pentru modificarea Legii energiei electrice, solicitare privind timpii de intervenție în caz de întrerupere accidentală.

Vreau să precizez că timpii de intervenție, precum și multe alte deranjamente în sistemul electroenergetic sunt prevăzute în două standarde de performanță. Unul este standardul de performanță privind distribuția energiei electrice, aprobat prin legislație secundară în 2007, și altul este standardul de performanță, aprobat recent, în 26 ianuarie 2010, standard de performanță privind activitatea de furnizare, deci partea comercială.

Vă rog să vă concentrați pe punctul de vedere al Guvernului.

Da.

Dacă am lua numai cele două cereri privind timpii de intervenție, scoatem, practic, dintr-un standard de performanță de 23 de pagini și cred că în standardul de performanță este locul acestei modificări, pentru că acolo sunt prevăzute și fluctuațiile de tensiune și de frecvență, și flickerul, și timpii.

Deci nu sprijiniți.

Nu susținem.

Vă mulțumesc. Din partea comisiei, domnul senator Borza. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, suntem în fața unei legi ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Având în vedere argumentele Guvernului, prezentate atât în comisie, cât și aici, în plen, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dorește să intervină cineva? Domnul senator David, după care domnul senator Günthner și dacă mai sunt alți colegi.

Domnule senator David, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Desigur că motivele pentru care am propus această inițiativă legislativă sunt reale, ele au pornit și pornesc din teren, așa cum știm cu toții, în multe situații când sunt probleme legate de întreruperea curentului electric.

Desigur că ceea ce ne prezintă reprezentantul Guvernului în motivația pe care a prezentat-o este, într-adevăr, o rezolvare completă, prin cele două standarde, mai ales prin faptul că acolo sunt prevăzute și alte elemente de care trebuie să se țină seama pentru ca, într-adevăr, să poată fi rezolvată această problemă.

Repet, inițiativa noastră a fost și cred că este importantă, dar rezolvarea concretă a acestei probleme desigur că ține de aceste standarde și de seriozitatea celor care trebuie să le aplice în teren.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Günthner. Se pregătește domnul senator Urban.

Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred și eu că este o inițiativă pornită din cele mai bune intenții, fără discuții, din constatarea multiplelor probleme pe care le ridică întreruperile de alimentare cu curent atât în zona producției, a serviciilor, cât și în zona casnică, a locuințelor.

La fel ca și precedenta idee pe care am discutat-o, inițiată de aceiași colegi, cred că este o intenție bună și, practic, o idee care rămâne la acest nivel, nu poate fi dusă mai departe.

Soluția care încearcă să se dea este ca remedierile să se facă într-un termen de două ore la oraș, 6 ore la țară și, după aceea, se mai dă un termen acoperitor de 12 ore, în caz de timp nefavorabil, în condițiile în care știm că în România tot timpul este timp nefavorabil, indiferent că plouă, că ninge, că e soare, e cod galben sau roșu. Deci dă o portiță echipelor care trebuie să execute aceste remedieri și se ajunge la situația în care lucrări care pot fi remediate într-o oră, în condițiile în care prevedem un termen de 12 ore, se dă telefon, se notează și sunt lăsate pentru echipa următoare să fie remediate. Timpul de o oră poate ar fi suficient, dar dânșii au o limită de 12 ore în care trebuie rezolvată problema.

Cred că nu este o soluție.

De aceea, grupul nostru parlamentar nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Urban, microfonul 2.

Vă mulțumesc.

Îmi pare rău că nu am fost aici să susțin propunerea legislativă.

De ce trebuie să adoptăm această inițiativă legislativă? Îl respect enorm pe șeful ANRE, însă, într-o discuție pe care am avut-o, chiar ne uitam și vedeam că este unul dintre

punctele la care trebuie să intervenim pentru a modifica. Și vă explic imediat de ce.

Haideți să nu ne mai referim neapărat la cele 12 ore în care, în mediul urban, distribuitorii de energie electrică trebuie să intervină pentru remedierea întreruperilor de energie electrică. Deși, în general, problemele apar în mediul urban, și ați văzut la televizor revolte de stradă, eu vreau să mă refer la ceea ce se întâmplă în mediul rural, acolo unde, conform acestor normative adoptate acum peste 20 de ani – și voi reveni la acest subiect –, termenul de intervenție în condiții meteorologice deosebite este de 72 de ore, iar în condiții normale de vreme de 24 de ore.

Nicio familie nu poate rezista iarna la minus 20 de grade să aștepte 72 de ore o intervenție a unei companii de distribuție de energie electrică, venită din Italia, Germania, care spune că a cumpărat filialele de distribuție a energiei electrice de la „Electrica” pentru a ne civiliza!

În 72 de ore copiii mor de frig în casă, pentru că o centrală termică nu funcționează fără energie electrică și așa mai departe.

Mai mult, există o altă problemă, și anume faptul că dacă nu-ți plătești factura de energie electrică, indiferent dacă ești în zona urbană sau rurală, în 24 de ore „Enel” sau „E.ON” vine și te deconectează de la energia electrică. Deci ei trebuie să intervină în 72 de ore, iarna, dar în 24 de ore te deconectează de la furnizarea energiei electrice.

Revenind la aceste normative, s-a spus în punctul de vedere al Guvernului că ele sunt niște normative pe care noi trebuie să le respectăm. Nu este așa! Ele sunt concepute cu mult timp în urmă, atunci când „Electrica” era încă o societate de stat, stat care, din păcate, și acum 20 de ani, și acum, nu are bani să facă investiții.

Eu, în județul Ilfov, am primit în aproape un an și jumătate, de când sunt în Senat, peste 800 de reclamații de la cetățeni care își plătesc facturile la distribuitorul de energie electrică „Enel” și care au probleme cu aceste întreruperi ale curentului electric. Au stat pe întuneric în noaptea de Crăciun și în noaptea de Revelion, dar nu asta este problema.

## Vă mulțumesc.

Cred că au avut alte argumente decât acestea la câștigarea licitației.

Oricum, ceea ce vreau să vă spun este că ieri s-a hotărât în Biroul permanent crearea unei comisii de anchetă referitoare la respectarea obligațiilor din contractele de privatizare, începând cu „Enel”, continuând și cu alte cazuri care vor fi semnalate Senatului.

Vă asigur că este o temă pe care o avem în atenție și va reveni.

Vă mulțumesc, domnule senator Urban.

Mai dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Domnule președinte Lificiu, microfonul 9.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt absolut de acord cu ceea ce a spus domnul senator și vreau să vă spun că noi ne confruntăm zilnic cu situații de genul acesta. Îi chemăm zilnic la noi, avem un compartiment de protecția consumatorului care intervine, dă sancțiuni, amenzi, practic, săptămânal pentru astfel de situații.

Ce rezultă de aici – și vreau să mă angajez în fața Senatului – este modificarea profundă, poate, a standardelor de performanță, deoarece acești timpi de intervenție sunt o parte din standardul complet de performanță care, fiind legislație secundară, este cel care reglementează această situație.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc.

Vă asigur că și eu sunt consumator și știu cum este cu telefonul la deranjamente. Nu vă faceți probleme.

Stimați colegi, avem un raport de respingere.

Felicitări inițiatorilor!

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 220 din 27 octombrie 2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

Înțeleg că tot domnul Lificiu, din partea Guvernului.

Inițiator, domnul deputat Prigoană, dar sunteți și dumneavoastră printre inițiatori.

Microfonul 6.

Este o mică greșeală.

Nu este domnul Prigoană printre inițiatori. Este o mică mare greșeală.

Are și domnul Prigoană o inițiativă privind incinerarea. Probabil este următorul proiect.

Gropile de gunoi... Noi la asta suntem.

La asta suntem. Mi-ați dat mie cuvântul. Vă mulțumesc.

Eu v-am dat cuvântul din simpatie, dar este vorba despre gropile de gunoi.

Vă sunt recunoscător.

Dacă domnul Prigoană nu este aici, rog punctul de vedere din partea Guvernului.

Domnule președinte Lificiu, microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă prezentată aici prevede acordarea a trei certificate verzi pentru 1 MWh de gaz rezultat din gazeificarea deșeurilor.

Este, de asemenea, un punct foarte mic din cadrul unei legi mai ample, Legea nr. 220/2008.

Noi am prevăzut în legea care se află la punctul următor din ordinea de zi, inițiată de domnul deputat Iancu, modificarea amplă a întregului pachet legislativ.

De aceea considerăm că nu este cazul, fiindcă este cuprinsă în următoarele amendamente, și anume precizăm „gazul rezultat din procesarea deșeurilor”, adică tot tipul de gaz de la deșeuri, nu numai cel din gazeificare, inclusiv din fermentare.

Deci nu susțineți.

Nu susținem, pentru că nu are rost. Este la punctul următor. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Din partea comisiei, raportul. Domnule senator Borza, microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată și comisia a adoptat un raport de admitere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Dorește să intervină cineva? Nu.

Menționez încă o dată, este propunerea domnului deputat Silviu Prigoană referitoare la incinerarea gunoaielor.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Ca urmare, propunerea legislativă a fost respinsă.

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

O să-l rog pe domnul deputat Iulian Iancu, din partea inițiatorilor. Microfonul 6.

Nimic nu e întâmplător și vă mulțumesc foarte mult.

6 este și ziua mea de naștere, ca să vedeți că mă urmărește obsesiv.

Vreau să vă mulțumesc încă o dată, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu a fost nicio problemă că votul a fost așa cum a fost la proiectul anterior, pentru că și Guvernul, și noi, ceilalți, am cuprins toate acele aspecte în această propunere legislativă, care se adresează modificării Legii nr. 220, care a apărut în octombrie 2008.

În aprilie 2009, Comisia Europeană a promovat o nouă directivă pentru promovarea surselor regenerabile de energie, care, în primul rând, creează cadrul legal de respectare a angajamentului din 2007, respectiv de atingere a țintei privind procentul de energie produsă din surse regenerabile din consumul total de energie la nivelul anului 2020. Ținta europeană este de 20%, România și-a asumat 24%.

Din păcate, prevederile legale din legislația noastră s-au dovedit a nu fi suficient de atrăgătoare pentru investitorii străini, în sensul de a-i atrage să investească în România, în facilitățile pe care România le oferă privind sursele regenerabile de energie și iată că mare parte dintre ei au preferat să meargă chiar și în Bulgaria.

Prin urmare, această propunere legislativă nu face altceva decât să se transforme într-un cadru de încurajare a investitorilor în atingerea țintei naționale, respectiv 24% la nivelul anului 2020, adaptează definițiile din noua directivă europeană, elimină acele elemente care se dovedesc a fi incompatibile cu ultima directivă europeană, creează un cadru încurajator, inclusiv pentru consumatorul casnic.

Consumatorul casnic care investește în producție de energie, în a-și alimenta propria casă cu energie

regenerabilă la o putere de până la 250 de kilowați are aici, în această lege, stimulentele necesare.

De asemenea, vine, încurajator, cu acordarea unui număr suplimentar de certificate verzi pentru acei producători, de asemenea, mici, până la 2 megawați, deci și până la 1 megawatt, dar și până la 2 megawați. Legea anterioară prevedea până la 1 megawatt, acum până la 2 megawați. Le oferă stimulente suplimentare pentru a-i încuraja în a investi în acest tip de tehnologie, în sensul de a-și acoperi consumul propriu cu energie, dar și obligativitatea preluării acestei energii în sistem, respectiv obligativitatea distribuitorului și a furnizorului în ultimă instanță.

Mulțumesc și eu și vă felicit, domnule Iancu.

Cred că nici eu n-aș fi putut să o fac mai bine legea aceasta, care, într-adevăr, răspunde unor probleme cu care lumea se confruntă și la nivel național, și chiar la nivelul indivizilor.

Încă o dată felicitări.

Așteptăm să vedem punctul de vedere al Guvernului. Domnule președinte Lificiu, vă rog. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Legea nr. 220/2008 a stârnit, din momentul în care a apărut, un interes imens pentru investitori și – date fiind unele inaplicabilități din textul legii, pe care însuși inițiatorul le-a recunoscut și acceptat – am ajuns în situația aceasta, să o reintroducem cu aceste amendamente.

Deși la început Guvernul nu a susținut, în forma inițială, noua modificare a Legii nr. 220/2008, în timpul dezbaterilor, inclusiv domnul deputat Iancu și comisiile au acceptat aproape toate amendamentele propuse de Guvern, de Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

În aceste condiții, noi susținem propunerea legislativă, pentru că această lege trebuie să treacă și să iasă o dată, pentru că investitorii așteaptă la ușă. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Înțeleg că sprijiniți propunerea legislativă în forma actuală. Vă mulțumesc.

O să-l rog pe domnul senator Borza să ne prezinte raportul comisiei.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este o propunere legislativă din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată și suntem în fața unui raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul senator Orest Onofrei. Microfonul central, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu am doar câteva întrebări, nefiind foarte în temă, pentru că, la rândul meu, am fost întrebat și poate că m-ar ajuta să răspund dacă și Guvernul, și inițiatorul pot să-mi răspundă.

Deci se definește energia electrică produsă din surse regenerabile indigene, nu din import, da?

Întrebare, și este un caz concret: în cazul unui producător care importă bușteni și rezultă rumeguș, care este biomasă, se consideră import sau nu?

A doua întrebare...

Îmi răspundeți după aceea.

A doua întrebare era: dacă, după eventuala intrare în vigoare a acestei legi, cei care au asemenea instalații după vechea lege – care, din câte știu eu, este în notificare la Comisia Europeană pentru răspunsul cu certificatele verzi – sunt afectați într-un fel sau altul sau nu sunt afectați?

Nu e clară întrebarea?

Întrebarea era dacă cei care au asemenea instalații, făcute după actuala lege, Legea nr. 220/2008, și pentru care acordarea de certificate este întârziată sau încurcată de faptul că acea lege nu a fost notificată la Uniunea Europeană, ea este în proces de notificare, după răspunsul Comisiei Europene, vor fi afectați sau nu? Așa cum știm noi, fiecare lege nu este retroactivă.

A treia întrebare.

Pentru mine nu este foarte clar cu numărul de certificate. Pentru energia hidro, am înțeles, pentru cea solară, iarăși am înțeles. Pentru cea din biomasă, câte certificate primește unul care are o instalație așa cum prevede legea, până în 10 MW?

Poate pot să primesc răspuns la cele trei întrebări.

Vă mulțumesc.

Mai dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Doriți, domnule senator Daea? Nu.

Vă rog, tot pentru o întrebare. Microfonul 2.

Aș vrea să-i întreb pe inițiator și pe domnul președinte dacă Legea mediului – și este vorba și despre master planul pentru deșeuri – nu trebuie și ea adusă, să spunem, la zi, vizavi de prevederile acestei legi, pentru că sunt instalații care asigură din deșeuri, inclusiv gazeificare și alte lucruri, și sunt niște probleme pe chestiunea asta, pentru că noi am mers pe gropi ecologice și vrem să vedem care este situația pe această temă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator Dobra. Mai sunt întrebări sau intervenții?

Dacă nu mai sunt, o să-l rog pe domnul deputat Iancu și, dacă dorește, sigur, și pe domnul Lificiu să comenteze aceste întrebări.

Microfonul 6, vă rog.

Mulțumesc foarte mult.

Iată că legea stârnește, cu adevărat, interes și mă bucur că este urmărită cu atenție evoluția cadrului legislativ în acest domeniu.

În primul rând, pentru import-export. Ați văzut că legea, acum, reglementează și acest tip de tranzacție, a certificatelor verzi, importul și exportul lor, însă referirea dumneavoastră se face la materia primă din care se produce energia, respectiv bușteanul din care rezultă rumegușul.

Acela are propriul lui statut în raport cu importul-exportul României. Pe noi ne interesează, prin această lege, ce se produce pe teritoriul României, deci producția de energie. Ca atare, dacă este produsă în România, o livrăm la export, înseamnă că avem parte de export din România.

În ceea ce privește biomasa, o să vedeți că este prevăzut expres, a crescut numărul de certificate prin această lege și se oferă trei certificate pentru biomasă.

Referitor la adresarea către Uniunea Europeană, notificarea către Uniunea Europeană, noi avem deja feedback-ul Uniunii Europene.

Nu sunt probleme, cu atât mai mult cu cât noi, indiferent cât de mult am dorit să stimulăm prin această lege, cu toate acestea, suntem sub nivelul Italiei, sub nivelul Spaniei.

În Italia, spre exemplu, s-a ajuns la 530 de euro pentru susținerea unui megawatt solar. Un megawatt, 530 de euro. Vă dați seama ce atracție este către investitorul în energie regenerabilă pentru a fi produsă pe teritoriul Italiei?

A mai fost o întrebare legată de incinerare, de gropi.

Într-adevăr, eu consider că a fost o foarte mare greșeală că România a fost îndrumată spre realizarea gropilor și, iată, acum suntem și penalizați, pentru că nu suntem în graficul asumat, în loc să fim sprijiniți în a valorifica tehnologia de înaltă eficiență în incinerarea deșeurilor, indiferent de natura lor. Acum există tehnologie pusă în operă, funcțională, în orașele importante, și nu numai, din vestul Europei, în care, la pachet, gunoiul, așa cum este colectat, este transformat, prin incinerare, în energie electrică, termică și apă caldă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. E în regulă, domnule senator Dobra? Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Inițiativa pe care noi am respins-o prevedea această chestiune.

Este preluată la dumneavoastră?

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Este confirmată.

Da.

Stimați colegi,

Dacă nu mai sunt intervenții de ordin general, atunci o să vă propun să ne pronunțăm prin vot.

Avem un raport de admitere, cu amendamente admise.

Vă rog să vă pronunțați în legătură cu acest raport cu amendamentele admise.

Supun acum la vot propunerea legislativă, astfel cum a fost amendată.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea Ordonanței Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare.

Este vorba despre o inițiativă legislativă a unui grup de deputați aparținând Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Nu sunt prezenți în sală.

De aceea, îl voi ruga pe domnul secretar de stat Valentin Iliescu să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului, punct de vedere care, înțeleg, este negativ.

Da, este un punct de vedere negativ. Foarte pe scurt, ce prevede inițiativa...

Nu, nu. Inițiativa știm ce prevede...

Guvernul nu este de acord, punct de vedere însușit și de comisia de specialitate, pentru că soluția legislativă propusă de inițiator ar putea da naștere unor abuzuri din partea organelor de control.

Mulțumesc comisiei pentru suprapunere.

Mai fac o singură precizare importantă. O propunere identică ca text a fost dezbătută și respinsă atât în Senat, în 13 mai 2008, cât și în Camera Deputaților, în 3 martie 2009. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Din partea comisiei, domnul senator Borza. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Suntem în fața unei propuneri legislative din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată, iar raportul este unul de respingere.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Dacă doresc colegii să intervină? Domnule senator Günthner, azi s-a întâmplat ceva, că nu ați scăpat niciun proiect.

Vă rog, microfonul 2.

este cea care nu ne lasă să generalizăm plata cu cardul, nici măcar în instituțiile publice.

Este o chestiune de bun-simț să inițiem o asemenea propunere: comercianții să fie obligați să țină mărunțiș în casă, să poată da rest. Este o problemă care nu ar mai exista dacă am reuși, la fel ca în toată Europa civilizată, să generalizăm sistemul de plată cu carduri, dar, după cum vedem, tocmai Constituția este cea care este incompatibilă cu această tendință de modernizare a României.

Pe de altă parte, această inițiativă, la fel ca multe altele, rămâne la nivel de idee, de bună intenție, nu oferă o modalitate de monitorizare corectă a deținerii de mărunțiș, fapt care ar da posibilitatea de a comite abuzuri pentru cei care execută controale.

De aceea, credem noi, nu poate fi susținută. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Nu în calitate de președinte, ci de senator, vreau să vă spun că nu împărtășesc punctul dumneavoastră de vedere potrivit căruia Constituția României previne generalizarea. Depinde, pur și simplu, de noi în ce măsură vom prefera să folosim acest sistem de plată.

În legătură cu banii mei, cum se zice la mine, eu hotărăsc forma sub care îi folosesc. Constituția României a fost invocată, doar pe principiul de nediscriminare și de egalitate a cetățenilor.

Acum, în calitate de președinte de ședință, mai doresc și alți colegi să intervină? Nu.

Avem un raport de respingere, iar propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați în legătură cu raportul de respingere.

În consecință, propunerea legislativă este respinsă. Stimați colegi,

Vă solicit îngăduința, cât mai avem încă cvorum, să trecem la punctul următor...

Înțeleg că domnul vicepreședinte al ANAF, domnul Mihai Gogancea-Vătășoiu, este pe drum.

Domnule secretar de stat Iliescu, aveți punctul de vedere al Guvernului?

Vă rog, microfonul 10 pentru domnul Iliescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este o problemă foarte sensibilă și, pentru că îmi doresc să purtăm o dezbatere cât se poate de argumentată, aș vrea să nu susțin eu acest punct de vedere, ci să-l așteptăm pe domnul vicepreședinte Gogancea-Vătășoiu.

Dânsul a fost la un examen și este pe drum către Senat.

De conducere?..

Ba am scăpat multe, domnule președinte. Mulțumesc frumos. Stimați colegi,

Sigur, această inițiativă vine ca o continuare a celei de la punctul 4, unde am constatat că tocmai Constituția României

Un examen...

Mă scuzați, da.

Aș fi foarte bucuros dacă plenul Senatului ar accepta să discutăm în prezența reprezentantului ANAF, pentru că este o temă extrem de delicată.

Sunt lucruri interesante și importante pe care inițiatorii le-au prezentat în acest punct de vedere.

## Stimați colegi,

Eu cred că, în spiritul relației foarte bune și de respect reciproc între Guvern și noi, Senatul României, ar trebui să acceptăm, așa cum și dânșii ne-au acceptat bugetul pe care ni l-am votat pentru Senat.

În același spirit, vă propun.

Vă rog, domnule senator Rotaru, aveți cuvântul. Microfonul 6.

## Da, un comentariu.

Este punctul nostru de vedere, pe care îl susținem, pentru că, într-adevăr, s-ar face o discriminare între categoria de persoane care pot beneficia de drepturi în contextul acestui proiect de lege, față de alte persoane, care, în baza legilor speciale, au același statut, deci „soț supraviețuitor”.

Mai mult de atât, nu este specificată de către inițiator sursa financiară, cuantumul acesteia, faptul că bugetul poate fi afectat. Noi nu știm, în acest moment, în ce cuantum discutăm despre...

Vă mulțumesc.

Am înțeles, domnule Nicolaescu.

Din partea comisiei, domnule senator Mustățea, vă rog să prezentați raportul. Microfonul 7.

## Domnule președinte,

Fac precizarea că această propunere legislativă este pentru a treia oară pe ordinea de zi și, dacă o tot amânăm... Nu știu dacă aceasta este o motivație.

Rugămintea pentru domnul secretar de stat Iliescu...

Nu este o problemă să o amânăm. Există un singur punct unde se rupe sfoara.

Să nu fim luați de proști!

Înțeleg că intervenția domnului senator Rotaru urmărea tocmai acest lucru.

Vă rog frumos să verificați.

Dacă vine în 15–20 de minute, este OK. Dacă nu, scuzați-mă, o vom lua în dezbatere.

Vă mulțumesc și aștept un răspuns.

La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 341/2004 a recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989.

Este o inițiativă a domnului deputat Mircia Giurgiu. Nu este prezent și nu văd să fie semnată de alți colegi.

Din partea Guvernului înțeleg că este prezent domnul secretar de stat Adrian Nicolaescu.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului, pe scurt.

Microfonul 9.

## **Domnul Adrian Viorel Nicolaescu** – _secretarul general_

_al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor_ **:**

## Domnule președinte,

Noi susținem punctul de vedere al Guvernului, deci suntem împotriva adoptării acestei propuneri legislative.

O vorbă.

De ce?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a adoptat, în unanimitate, un raport de respingere.

Am primit un aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ, un aviz negativ de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și un aviz favorabil, cu un amendament, de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Având în vedere cele de mai sus, comisia propune, în vederea dezbaterii și adoptării în plenul Senatului, un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc.

La dezbateri generale cine dorește să intervină? Nu dorește nimeni.

Ne aflăm în fața unei propuneri legislative care nu este susținută de Guvern, raportul comisiei fiind de respingere. Supun la vot raportul de respingere, prezentat de comisie.

În consecință, propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 18 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 341 din 12 iulie 2004 a recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989.

Este, practic, același tip.

Vă rog, domnule deputat Mircovici, să susțineți, din partea inițiatorilor.

Microfonul 6.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Pe parcursul activității de preschimbare a certificatelor de revoluționar s-a ajuns la o situație paradoxală în care un număr de 38 de persoane, care sunt înregistrate la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, dintre care 8 morți, iar ceilalți, majoritatea, grav răniți... cei morți nu au fost identificați decât după deschiderea dosarelor, după anul 2001, când nu a mai funcționat comisia în baza Legii nr. 42/1990, atunci au fost identificați ca fiind acele persoane care au murit în revoluție.

Avem cazuri și de la Timișoara, oameni care au fost arși în crematoriu și, după aceea, le-a fost aruncată cenușa la Popești-Leordeni, iar copiii lor nu beneficiază de niciun drept, pentru că această identificare s-a făcut de-abia în anul 2001.

De asemenea, un număr de aproximativ 20 și ceva de persoane grav rănite, care au fost în străinătate la tratament îndelungat, ani de zile – mulți dintre ei sunt handicapați în momentul de față, cu un handicap foarte grav –, nu au putut să beneficieze de prevederile Legii nr. 42/1990, neavând cine să întocmească acest dosar.

Prin inițiativa noastră dorim să corectăm acest lucru.

În momentul de față, este vorba despre 38 de persoane care sunt în evidența SSPR cu astfel de situații.

Trebuie să corectăm, pentru ca lor, neavând ce preschimba, să li se acorde titlurile care sunt prevăzute, respectiv titlul de „Erou-Martir” și titlul de „Luptător Rănit sau Reținut”.

Din punct de vedere al impactului financiar asupra bugetului: nu va exista niciun fel de impact pentru bugetul actual, deoarece, până la întocmirea dosarelor, până la realizarea verificărilor pentru ca acest dosar să poată primi avizul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor și, după aceea, să vină la comisia parlamentară, va trece anul și, practic, în drepturi vor intra începând cu bugetul anului viitor.

Vă rog din suflet să fiți de acord cu această inițiativă, pentru că este vorba despre o corecție morală, și așa destul de târzie, pentru cei care au murit în revoluție sau au fost grav răniți.

Vă mulțumesc, domnule Mircovici.

Vă rog, din partea Guvernului, domnul secretar general Nicolaescu.

Microfonul 9.

Împărtășim punctul de vedere al domnului deputat, cu o singură observație. Cum a spus și dânsul, încă nu știm impactul financiar, iar acesta este foarte important în momentul actual.

De asemenea, ne mai trebuie ceva timp pentru a putea analiza dosarele persoanelor respective și, cu siguranță, în acest an va fi dificil să le punem în drepturi. Probabil că discutăm despre bugetul anului viitor.

În acest sens, propunerea legislativă să țină cont de specificația noastră.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. La dezbateri...

Raportul comisiei, vă rog.

Domnule senator Coca, mă scuzați că v-am confundat. Știu că sunteți și coautor, dar acum vorbiți în calitate de...

Suntem disciplinați, domnule președinte.

Suntem și reprezentanții Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, și ai Comisiei revoluționarilor, pentru că avem un raport comun.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și o supunem plenului Senatului spre dezbatere și adoptare, împreună cu raportul de admitere, cu amendamente.

Precizez că Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc. La dezbateri generale dorește să intervină cineva? Nu dorește nimeni.

Stimați colegi, avem un raport de admitere, cu amendamente.

Guvernul sprijină, cu înțelegerea ca intervalul de timp necesar pentru punerea în aplicare să ducă, probabil, la incidențe financiare începând de anul viitor.

Ați ascultat pledoaria domnului deputat Mircovici, raportul comisiei, care este, de asemenea, favorabil, cu amendamente.

Supun la vot raportul comisiei, cu amendamentele respective.

Supun la vot propunerea legislativă, astfel cum a fost amendată.

Domnule secretar de stat Iliescu, aveți cuvântul. Microfonul 10.

Am vorbit cu domnul vicepreședinte Gogancea-Vătășoiu. Din respect pentru dumneavoastră și pentru colegii inițiatori, voi răspunde eu, din partea Guvernului, față de raportul respectiv.

Dumnealui este pe drum, însă nu vreau să credeți că încercăm să fentăm această propunere legislativă. Vă rog și vă mulțumesc.

Dacă vine pe bune, pentru că am mai avut experiențe... Numai din această cauză mi-am permis... Îl mai așteptăm, nu-i nicio problemă.

Domnule președinte,

Subliniez faptul că, dacă doriți să discutăm acum, sunt disponibil să susțin punctul de vedere al Guvernului și vă mulțumesc.

Îl mai putem aștepta 10 minute.

Dacă nu vine, o să vă rugăm pe dumneavoastră să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Trecem la punctul 19 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind transmiterea unei suprafețe de teren, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului Apărării Naționale în administrarea Academiei Oamenilor de Știință din România, în scopul construirii unui sediu și unei biblioteci.

Din partea inițiatorilor nu este prezent nimeni.

Îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Király, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Aveți cuvântul. Microfonul 8.

## Mulțumesc frumos.

Este un punct de vedere modificat al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Punctul de vedere este următorul: în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (3) din Legea nr. 31/2007, cu modificările și completările ulterioare, privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România, aceasta poate elabora proiecte de acte normative din domeniul său de activitate, ce se supun spre aprobare Guvernului de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

În baza art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, reiese că:

„Bunurile din domeniul public pot fi date, după caz, în administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a autorităților administrației publice centrale și locale, a altor instituții publice de interes național, județean sau local”.

„Darea în administrare se realizează, după caz, prin hotărâre a Guvernului sau a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local”.

În baza actelor normative precizate mai sus, Academia Oamenilor de Știință din România trebuie să promoveze actele normative prin Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Considerăm că pentru schimbarea titularului dreptului de administrare a unui teren proprietate publică a statului, de la Ministerul Apărării Naționale la Academia Oamenilor de Știință din România, este suficient a se promova un proiect de hotărâre de guvern.

## Da, am înțeles.

Mulțumesc, domnule secretar de stat Király.

Îi ofer cuvântul domnului senator Rușeț, pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în ședința din data de 9 februarie 2010, a adoptat un raport favorabil, cu unanimitate de voturi.

Facem precizarea că am primit aviz favorabil de la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului și de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

În legătură cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator Rușeț. Ați ascultat raportul comisiei. Trecem la dezbateri generale.

Îi ofer cuvântul doamnei senator Andronescu. Urmează domnul senator Hărdău și domnul senator Onofrei. Vă rog, doamna senator Andronescu. Microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Parlamentul, prin voința proprie, în anii anteriori, a făcut un mare act de dreptate reînființând Academia Oamenilor de Știință din România. Este o instituție, așa cum îi spune și numele, dedicată științei și producerii de cunoaștere, iar cei care gândesc viitorul lumii spun că producerea de cunoaștere este adevăratul capital în viitor și cea care face diferența între diferitele grade de dezvoltare a unei țări.

Cred că, astăzi, Parlamentul României, prin votul pe care îl poate da pe această lege, vine să încurajeze o instituție dedicată științei și producerii de cunoaștere.

De aceea, vă adresez, cu tot respectul, rugămintea să votăm această lege.

Aș vrea să mai fac mențiunea că hotărârea de Guvern a fost pornită pe mandatul meu. Ea a întârziat destul de mult. Exista în acel proiect de hotărâre de guvern avizul Ministerului Apărării Naționale. De fapt, Ministerul Apărării Naționale a fost cel care a avut inițiativa aceasta. Cred că o lege are putere normativă mai mare decât o hotărâre de guvern și nu văd un impediment să votăm astăzi această inițiativă legislativă.

Menționez că nu sunt printre inițiatori, dar cred că facem al doilea act de dreptate față de Academia Oamenilor de Știință din România.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hărdău. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Se pregătește domnul senator Onofrei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am discutat în comisie această inițiativă legislativă și am avut un aviz favorabil din partea Guvernului, care îi susținea pe inițiatori.

Mi se pare suspectă această schimbare. Nu o agreez, nu este corect, pentru că nu s-a schimbat nimic. Unitatea militară este tot acolo, în raza soarelui, și neutilizată.

Vreau să vă spun că mă bucur de câte ori putem lua ceva pentru învățământ și mă întristează de câte ori dăm ceva de la cercetare sau de la învățământ pentru alte interese.

Iată, acum, doresc să se așeze, să funcționeze Academia Oamenilor de Știință și aș vrea să vă spun că demersul Domniilor Lor vine de undeva din 2006. Eram ministru atunci. Iată viteza cu care societatea românească, prin mecanismele ei, își duce la îndeplinire un obiectiv nobil, de fapt. Ar fi fost bine ca demersul Domniilor Lor să se finalizeze într-un an, maximum doi ani. Uitați-vă, suntem în anul 2010 și se aduc argumente puerile, din punctul meu de vedere, astăzi, aici, în Senatul României.

Grupul parlamentar al PD-L susține adoptarea acestei inițiative legislative.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Onofrei. Se pregătește domnul senator Urban.

## **Domnul Orest Onofrei:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau să fac un comentariu și am o observație.

Încep cu observația. Pentru rigoare, nu știu dacă avem posibilitatea sau nu, și Consiliul Legislativ propune ca în textul legii să se stabilească faptul că..., pe perioada...

Dacă se întâmplă obiectivul respectiv sau nu...

Deci în dreptul de administrare sunt un sediu și o bibliotecă și ești obligat, prin textul legii, să faci acest lucru. Nu este prevăzut un termen. Nu știu dacă trebuie să-l punem noi sau nu.

În schimb, sunt și eu de acord. Este surprinzător că Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului vine și ne spune că această academie trebuie să inițieze acte legislative prin Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Probabil este corect, numai că uită să observe că, de fapt, nu Academia a cerut, ci este inițiativa unor colegi de-ai noștri. Ministerul nu poate obliga parlamentarii să inițieze un proiect de lege prin Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Eventual, pot cere punctul de vedere al ministerului.

Deci vreau să vă uitați foarte bine că, de fapt, este inițiativa colegilor noștri deputați, în general, și că ei nu sunt obligați s-o facă prin Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

În altă ordine de idei, faptul că dăm învățământului, așa cum spunea domnul senator Hărdău, este foarte bine să dăm și să luăm cât mai puțin sau să luăm ce trebuie să luăm de la învățământ, adică înțelepciune.

Pe acest final înălțător îl invit la microfon pe domnul senator Urban, se pregătește domnul senator Radu F. Alexandru.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Nu știu cum o să mai putem noi lucra, cel puțin la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

În momentul în care am făcut raportul de admitere, am avut o scrisoare semnată, ștampilată de către ministrul apărării naționale, care a susținut această inițiativă legislativă.

La Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a venit un reprezentant al Ministerului Apărării Naționale, pentru că unitatea militară este încă aparținătoare acestui minister, care a spus că susține inițiativa legislativă.

Cunosc situația, pentru că unitatea militară este exact în colegiul meu, în Otopeni.

Acum, în plenul Senatului, Guvernul vine, fără să văd un punct de vedere scris al Guvernului, care să fie contrar celui pe care l-a emis cu semnătură și ștampilă ministrul apărării naționale, și spune că nu mai susține.

Nu putem să lucrăm în condițiile acestea!

Înțeleg că există un punct de vedere al Guvernului, însă, fără să mă refer pe fond la inițiativa legislativă, vreau să vă spun un singur lucru: nu știu ce amestec are Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului aici, în condițiile în care unitatea militară aparține în acest moment Ministerului Apărării Naționale, astfel încât noi, pe bună dreptate, în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, văzând punctul de vedere al ministrului apărării naționale, am decis în consecință și am întocmit raport de admitere.

Dacă ne bulversează în acest fel, atunci măcar să nu ni se mai pretindă să ținem cont de punctele de vedere ale Guvernului.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator Urban pentru intervenție.

Îi ofer cuvântul domnului senator Radu F. Alexandru. Evident, domnule senator Oprea, dumneavoastră veți încheia dezbaterile.

Vă rog, domnule senator Radu F. Alexandru.

## Domnule președinte de ședință,

Vă cer îngăduința să ascultăm întâi punctul de vedere al domnului secretar de stat Iliescu. Poate aflăm elemente noi în legătură cu poziția Guvernului, pentru că suntem într-o oarecare dificultate în a urmări coerența Guvernului, cel puțin în cazul de față.

Vă rog frumos, aștept să ascultăm punctul de vedere al Guvernului.

Domnule secretar de stat Iliescu, vreți să faceți niște precizări pentru colegii care intervin? Vă rog, microfonul 10.

## Domnule președinte,

Vreau să-i mulțumesc domnului senator pentru mâna de ajutor întinsă și observațiile făcute de domnul senator Urban. Le luăm pe rând.

Ministerul Apărării Naționale este de acord să cedeze acest teren. Este nevoie să construim un sediu și o bibliotecă, lucru cu care suntem toți de acord. Până acum, această practică s-a realizat prin hotărâri de guvern. Asta este practica. Ca să spunem lucrurilor pe nume, există demersuri încă de acum doi ani pentru efectuarea acestui transfer, pentru care nu găsesc explicația de ce nu s-a întâmplat, însă venim și spunem că, față de inițiativa legislativă aflată în discuție și față de necesitatea unui demers foarte corect pe fond, Guvernul nu se opune adoptării acestei propuneri legislative.

Repet, consecvent și firesc era să facem acest lucru printr-o hotărâre de guvern, în baza Legii nr. 213/1998, dar nu există niciun impediment ca și în plenul Senatului și, ulterior, la Camera Deputaților, să adoptăm această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

V-am ascultat cu toată atenția și-mi permit să vă pun o întrebare.

Care este distanța și care este unitatea de măsură între firesc, consecvent și practica Guvernului? Nu este prima dată în ședința de astăzi, și nu este prima dată de o bună perioadă de timp când suntem puși în situația de a nu mai putea înțelege și de a nu mai putea urmări deciziile pe care le ia Guvernul.

Vorbesc în nume propriu, dar nu mă îndoiesc de faptul că vorbesc în consecvență cu punctul de vedere al colegilor. Suntem cât se poate de loiali Guvernului, dar suntem, în egală măsură, loiali și electoratului, și propriei noastre conștiințe.

Dacă era normal ca printr-o hotărâre de guvern să se reglementeze această situație, nu era normal ca un secretar de stat să vină și să vorbească împotriva unei inițiative legislative care o ia înaintea Guvernului și care ar fi trebuit aplaudată și susținută pentru că este vorba despre cercetare, pentru că este vorba despre cultură, pentru că este vorba despre academie, pentru că este vorba despre un demers care nu cere un singur leu de la bugetul statului.

Orice clipă pe care o mai irosim, să o întoarcem într-un fel sau în altul și să ne întrebăm dacă este bine sau nu, nu exprimă decât lipsă de clarviziune și lipsă de respect față de această instituție demnă de toată stima și de tot sprijinul nostru, care se numește Academia Oamenilor de Știință din România.

Mă raliez colegilor din PD-L care au vorbit înaintea mea, salut cu toată bucuria intervenția doamnei senator Andronescu și, repet, vom vota în sprijinul acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Oprea, vă rog să precizați că atunci când ați spus „de ce învinuiți” nu v-ați referit la mine.

Nu, nu, nu. Prin luările de cuvânt.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc și eu.

Căutând în documentația oferită pentru luarea deciziei, doar în avizul dat de Consiliul Legislativ se face o trimitere la faptul că Ministerul Apărării Naționale ar fi spus că este normal să se declanșeze un proiect pe care Guvernul să-l facă undeva, cândva.

Noi, în Senat – cred că orice coleg a primit –, am lăudat inițiativa Guvernului, prin Ministerul Apărării Naționale, am fost rugați să ne exprimăm disponibilitatea – universitățile, centrele de cercetare, inspectoratele școlare – pentru spațiile pe care Ministerul Apărării Naționale le pune la dispoziția acestor categorii de instituții educaționale.

Eu am adresat o întrebare Ministerului Apărării Naționale și, în data de 6.10.2009, am primit o listă cu absolut tot ceea ce Ministerul Apărării Naționale pune la dispoziție pentru a administra. Am obținut lista județelor în care se află astfel de resurse nevalorificate. Județul Ilfov nu exista la data de 6.10.2009. Pot oferi celorlalți lista, pentru că este o listă făcută să fie dată tuturor universităților. Este gata, dar, acum, anatema ce pică pe Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului mi se pare una foarte ciudată.

Aș mai pune o întrebare pentru anumite categorii de parlamentari.

Au cumva vreun interes, în calitate de membri ai Academiei Oamenilor de Știință din România și beneficiari ai celor 25.000.000 lei?!

Este o întrebare în Parlament...

Vă rog, nu mai arătați spre mine când spuneți au interes. Vă rog frumos.

Nu.

## Eu vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea și îmi cer scuze față de dânsul că am spus că va încheia dezbaterile. Nu. Mai sunt doi vorbitori. Urmează domnul senator Daea. Vă rog, microfonul 2.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

## Nu.

## Abia deschid dezbaterile.

Eu sunt consternat de ceea ce se întâmplă astăzi, în Senat, cu atât mai mult cu cât, pentru orice ordine de zi, petrec multe ore, iar pentru acest punct, cel puțin 3. M-am documentat foarte serios.

În primul rând nu știu de ce învinuiți Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pentru că acesta nu era menționat în nicio poziție. Eu am căutat...

Știu că nu sunteți pe lista aceea.

...dacă sunt astfel de interese.

Dacă eu eram ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, puteam, fără să-mi tremure mâna, să dau un aviz pentru Academia Oamenilor de Știință din România, unde sunt membru și iau indemnizație de 25.000.000 lei pe lună?! Este o sumă pe care noi am aprobat-o în Parlament. Este o indemnizație de membru al Academiei Oamenilor de Știință din România.

Merg mai departe. Așa cum este prevăzut, acest proiect de lege este unul foarte ciudat – domnul senator Orest Onofrei a punctat – în scopul construirii unui sediu pentru firmă, de bezele sau pentru orice altceva, și a unei biblioteci.

Aș vrea să-i rog pe cei care cunosc să-mi spună dacă adresa din Splaiul Independenței nr. 54, ce reprezintă o instituție foarte frumoasă, pentru care am tot respectul, nu este și spațiul unde Academia Oamenilor de Știință din România își desfășoară activitatea. Aș fi fost extraordinar de încântat, pentru că știu că în București au dispărut vreo 80 de grădinițe din cauza normalității de punere în posesie a proprietarilor acelor clădiri, ca Academia Oamenilor de Știință din România, cu generozitate, pentru că se referă la știință, iar știința începe de mic, să fi spus: am descoperit la Otopeni 4.400 de m², aproape jumătate de hectar, și vrem să venim cu o inițiativă, să creăm acolo un complex de grădinițe, de școli sau de altceva.

Iertați-mă, eu am multe rețineri în legătură cu un sediu care, prin definiție, este un sediu, iar o bibliotecă este o bibliotecă. Se poartă biblioteci digitale oriunde, oricând.

În aceste condiții, cer Senatului României multă atenție atunci când orice suprafață de teren interesantă vine pe căi foarte frumos acoperite pentru a fi dusă într-o zonă în care nu beneficiază cei care chiar au nevoie în acest moment, educația și cercetarea.

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Daea, urmează domnul senator Hașotti.

Microfonul 4.

Domnule președinte de ședință,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Împins de tensiunea interpretării acestui act normativ, m-am simțit mișcat de cele spuse de reprezentantul Guvernului.

Dacă luăm litera legii și o punem în pragul gândirii, fiecare dintre noi ajunge la concluzia firească că hotărârea de guvern, pe care trebuia să o dea orice guvern, avea temei în Legea nr. 213/1998. Cu alte cuvinte, nu ar mai fi fost nevoie să facem o lege pentru a trece din domeniul public în administrarea unei instituții, tot în domeniul public, la altă instituție, tot în administrare. Guvernul avea instrumentul legal și putea să acționeze, dar discuțiile care s-au purtat pe marginea acestui proiect de act normativ au scos în relief două aspecte.

Primul aspect se referă la faptul că, din 2006 până acum, patru ani, nu s-a realizat niciun pas.

Al doilea, disperarea oamenilor care s-au constituit în această societate nu poate fi susținută în niciun fel, fie și de o interpretare sumară a subsemnatului, printr-o bibliotecă digitală. Atunci, o parte dintre parlamentarii din Senat și Camera Deputaților, de la două partide aflate în opoziție unul față de celălalt, văd aici membri de la PSD, văd membri de la PD-L, au conceput acest act normativ pentru a da răspuns la o nevoie stringentă, aceea de a da acest spațiu celor care s-au constituit și au nevoie pentru a funcționa.

## Domnule președinte,

Vă rog să supuneți la vot și să votăm pentru acest proiect de act normativ, considerând că așa punem Guvernul într-o situație dificilă, pentru că avea timp.

Mă gândeam că domnul secretar de stat va spune astăzi că nu mai este nevoie, pentru că, ieri, Guvernul României a aprobat o hotărâre de guvern care rezolvă această situație. Iată cum am acționat rapid și eficient!

Nu au făcut-o!

Suntem obligați să intervenim pentru a rezolva această problemă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hașotti, care sper că este ultimul orator.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Nu este ultimul, este primul și foarte concis, domnule președinte.

În primul rând, vă spun că Grupul parlamentar al PNL va vota această propunere legislativă.

Am să vă învederez faptul că, în anii trecuți, au fost foarte multe propuneri legislative de acest fel. Întotdeauna reprezentanții guvernelor au spus: „Lăsați-ne că dăm noi o hotărâre de guvern și rezolvăm noi această problemă”.

Niciodată nu s-a întâmplat acest lucru și am să vă spun de ce. Pentru că guvernele or fi vrut ele să dea o astfel de hotărâre de guvern, dar nu o pot da fără aprobarea Statului Major al Armatei. Aici ne blocăm.

În al doilea rând, s-a spus să lăsăm Guvernul să dea o hotărâre de guvern.

Nu.

Haideți să facem o lege! Este a nu știu câta oară când vin în fața dumneavoastră și vă spun că trebuie să înțelegem că suntem for legislativ.

În al treilea rând, o lege este mult mai puternică, are o greutate mult mai mare decât o hotărâre de guvern.

Haideți să facem o lege și nu o hotărâre de guvern, pentru a înțelege, o dată pentru totdeauna, că acest demers este unul util nu pentru Academia Oamenilor de Știință din România, este util pentru cultura și spiritualitatea românească!

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă propun să trecem la adoptarea deciziilor.

Avem un raport al comisiei, care, așa cum l-a prezentat domnul președinte Rușeț, este un raport de admitere, fără amendamente.

După explicațiile domnului secretar de stat Iliescu, punctul de vedere al Guvernului este favorabil.

Dau cuvântul domnului Iliescu.

Microfonul 10.

Domnul senator Hașotti și ceilalți vorbitori au subliniat un lucru foarte clar, lucru pe care îl poate confirma și președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, nimeni dintre cei care au făcut parte din guvernele din ultimii trei ani, în ciuda unui acord favorabil pentru o asemenea hotărâre de guvern, nu a făcut-o.

Vă promit că săptămâna viitoare vom vota o asemenea hotărâre de guvern, pentru a urgenta punerea în aplicare a acestei măsuri. Asta, însă, nu împiedică ca dumneavoastră – și noi, Guvernul, nu avem niciun fel de rezervă, este dreptul dumneavoastră – să votați acest proiect de lege și este foarte corect pe fond, dar, repet, este o eroare imensă că, timp de trei ani, guvernele care s-au perindat la conducerea țării nu au rezolvat o problemă care a ajuns să fie rezolvată astăzi printr-o propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Nu mai avem timp să revenim la punctul 16 din ordinea de zi.

Îmi cer scuze față de inițiatori și o să-l rog pe domnul secretar de stat Iliescu, la următoarea reprogramare, să ne asigurăm că domnul vicepreședinte al ANAF va fi prezent.

Termenul de adoptare tacită este în martie, mai avem timp.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă doresc o zi bună!

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|438514]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 23/5.III.2010 conține 32 de pagini.**

Prețul: 6,40 lei