Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Bună ziua, stimate colege, stimați colegi!

Declar deschisă ședința plenului Senatului României de astăzi, 14 noiembrie 2011.

Până în acest moment, și-au înregistrat prezența 117 senatori.

În conducerea ședinței noastre voi fi asistat de către colegii noștri, domnii senatori Gheorghe David și Orest Onofrei, secretari ai Senatului.

Dați-mi voie, pentru că doamna Călinoiu este aici lângă mine, să-i spunem „La mulți ani!”. Este ziua colegei noastre. La mulți ani, doamna Călinoiu!

De asemenea, în cursul zilei de ieri, doi colegi de-ai noștri, doi buni colegi, domnul senator Cristian Rădulescu și domnul senator Florin Romeo Nicoară, și-au sărbătorit ziua de naștere.

La mulți ani colegilor noștri!

Masa și dansul la Lac 1, Lac 2 și alte lacuri.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru declararea municipiului Craiova, județul Dolj, oraș-martir al Revoluției din decembrie 1989;

– Lege privind declararea municipiului Constanța orașmartir al Revoluției din decembrie 1989;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, adoptată în procedură de urgență;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, adoptată în procedură de urgență.

## **Domnul Gheorghe David**

**:**

Acestea două au fost adoptate în procedură de urgență.

Au fost adoptate în procedură de urgență, iar termenul de sesizare a Curții Constituționale va fi de două zile.

La primul punct din ordinea de zi este înscrisă informarea plenului Senatului cu privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona pentru Propunerea de Decizie a Consiliului de modificare a Deciziei 2007/659/CE în ceea ce privește perioada sa de aplicare și contingentul anual care poate beneficia de un nivel redus al accizei – COM (2011) 577 final.

În conformitate cu evaluarea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, această decizie a Consiliului nu încalcă principiul subsidiarității sau principiul proporționalității.

Procedura de informare a plenului Senatului a fost îndeplinită.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere pentru următoarele inițiative legislative:

1. Proiectul de lege privind reproducerea umană asistată

medical cu terț donator.

Mulțumesc.

Domnule președinte Marius Gerard Necula, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului propune un raport de admitere, cu unanimitate de voturi.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Suntem în fața unui proiect de lege cu caracter de lege ordinară, iar Senatul este Cameră decizională.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aderarea României la Tratatul referitor la Sistemul European de Informații privind Vehiculele și Permisele de Conducere (EUCARIS), semnat la Luxemburg la 29 iunie 2000.

O invit pe doamna secretar de stat Irina Alexe să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin proiectul de lege pe care îl supunem astăzi dezbaterii și adoptării dumneavoastră, se propune aderarea României la tratatul pe care l-ați menționat, numit EUCARIS, care a fost semnat la Luxemburg la 29 iunie 2000.

Tratatul conține dispoziții referitoare la instituirea Sistemului EUCARIS, gestionarea și utilizarea acestuia, normele referitoare la protecția datelor comunicate în cadrul sistemului, măsurile tehnice și organizatorice care trebuie instituite pentru asigurarea securității acestuia. Și, foarte important, aș dori să precizez că, în aplicarea art. 18 din tratat, România a desemnat Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în calitate de autoritate națională de supraveghere, iar în aplicarea art. 23 din tratat România desemnează Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, ca autoritate centrală competentă de înmatriculare, responsabilă cu gestionarea băncilor de date centrale în ceea ce privește vehiculele și permisele de conducere necesare Sistemului EUCARIS.

Având în vedere toate aceste considerente, vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea proiectului în forma prezentată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte Necula, vă rog.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului propune plenului Senatului un raport de admitere, adoptat cu unanimitate de voturi.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă rog, votul dumneavoastră cu privire la raport și proiectul de lege.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății.

Îl invit pe domnul secretar de stat Cristian Anton Irimie să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9, domnule secretar de stat. Vă rog.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori, Guvernul susține forma ordonanței care a fost transmisă spre dezbatere.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Este vorba de un raport comun. Vă rog, domnule președinte Rotaru. Microfonul 6, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii, Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, au luat în discuție această ordonanță de urgență, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, și, în urma dezbaterilor și discuțiilor avute, au rezultat o serie de amendamente.

Pe cale de consecință, avem un raport de admitere, cu amendamente.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Ion Rotaru, microfonul central, pentru partea politică a declarației dumneavoastră.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este limpede pentru noi toți că sistemul de sănătate este în dificultate în ceea ce privește sumele care sunt alocate per ansamblu și, în mod deosebit, sumele alocate pentru medicamente.

Este evident faptul că era nevoie de un asemenea act normativ care să vină să corecteze, să spunem așa, într-un fel, această chestiune care ține de subfinanțarea cronică a sistemului.

Avem însă câteva observații, observații care vizează modul în care a fost gestionată această chestiune de către minister, de către Guvern, pentru că, la ora actuală, mai avem în vigoare o ordonanță, care nu și-a produs efectele, iar prin această ordonanță – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 –, din păcate, așa cum a fost ea gândită, așa cum a fost concepută, se repetă aceleași greșeli.

De pildă, această ordonanță nu are un mecanism de control și de limitare în timp a consumului de medicamente. Nu se respectă, până la urmă, o strategie.

Ce vrem să încurajăm? Încurajăm consumul de medicamente originale sau de medicamente generice?

Prevede încasarea unei taxe și pe TVA, deci pe încasarea, pe de altă parte, și pe încasările pe care le obțin distribuitorii.

Este nelimitată ca sumă și nu se raportează la un buget limpede și clar. Pe de o parte, se solicită plata taxei la 180 de zile, iar plata medicamentelor se face la 330 de zile și, uneori, chiar mai mult. Nu a existat niciun fel de dialog pe această temă, a existat chiar opoziție, prin care s-a spus: nu modificăm nicio virgulă! Iată de ce am vrut să prezint câteva puncte slabe ale acestui act normativ, care a fost emis fără un dialog, fără a-i consulta pe cei care sunt implicați și care, până la urmă, plătesc această taxă.

Pe de altă parte, există niște sancțiuni care pot genera consecințe dramatice pentru pacienți, în sensul că, în condițiile în care firma respectivă nu plătește această taxă, este eliminat fie medicamentul, fie firma din lista respectivă, ceea ce ar produce un dezechilibru major în ceea ce privește aprovizionarea cu medicamente și posibilitatea ca, la un moment dat, o anumită firmă, un anumit producător chiar să se retragă de pe piață, așa cum am spus, cu consecințele de rigoare asupra pacienților, asupra bolnavilor.

Mulțumesc. Alte intervenții? Domnul senator Attila Cseke. După aceea, domnul președinte... Microfonul 2, domnule senator.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur, eu mi-aș fi dorit foarte mult să fim sinceri și să putem discuta în plen despre acest subiect, care este foarte important, să vină și o persoană competentă din Ministerul Finanțelor Publice, pentru că, cu tot respectul, am lucrat împreună cu domnul secretar de stat Irimie, care este o persoană în regulă din punct de vedere profesional, totuși, aici sunt niște mecanisme care privesc partea fiscală a acestei contribuții și cred că trebuia să vină cineva care să ne explice aceste proceduri.

Acum, în legătură cu fondul problemei. Într-adevăr, cum spunea și domnul președinte al Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Rotaru, există Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2009, în vigoare, cu privire la acest sistem de clawback, care, din păcate, nu funcționează din multe privințe, și principalul motiv este acela că producătorii de medicamente au înțeles să poarte mai mult litigiile în instanță pe acest domeniu decât să plătească câte ceva statului înapoi, pentru a asigura un consum de medicamente eficient și rezonabil.

Vreau să fac o paranteză. Acest sistem de clawback există cam în toată Europa, în toate țările Uniunii Europene, iar taxa de clawback variază de la 15% până la 100% pe o anumită diferență, astfel încât eu, personal, nu pot fi de acord cu amendamentul celor două comisii, prin care se limitează

la 10% această taxă. Mi se pare o taxă mult prea mică și cred foarte mult că nu trebuie chiar să plângem de mila producătorilor de medicamente.

Sigur că este foarte bine, sigur că vrem investiții din străinătate, sigur că sunt bine primiți, dar cifrele arată o creștere a consumului și a pieței farmaceutice cu 30% în ultimi doi ani, adică nu discutăm totuși despre o industrie care are probleme de a trăi de pe o zi pe alta. Și atunci, în mod evident, un stat trebuie să aibă mecanisme prin care să încerce să recupereze din această piață. Așa fac toate țările. Franța are o taxă de 50%, și producătorii au acceptat acest lucru. Eu cred că și noi trebuie să avem o taxă eficientă, responsabilă și care să răspundă nevoilor României și acelui buget pe sănătate, pe care putem să-l suportăm, mic, mare – cum este –, toată lumea trebuie să contribuie la acest sistem. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule senator Dan Radu Rușanu, vă rog. Microfonul central pentru domnul senator Rușanu.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Această lege destul de complexă ar trebui s-o explicăm pe înțelesul tuturor, ca să știm ce votăm. Este o lege prin care, practic, se ajustează profiturile producătorilor de medicamente. În asta constă, pentru aceasta s-a dat această ordonanță de urgență a Guvernului, cu care, în principiu, suntem de acord. Este clar, producătorii de medicamente sunt cei care, în lumea aceasta dezvoltată, au cele mai mari profituri, mai mari chiar și decât cele din industria de armament.

Acum, noi am mai avut o ordonanță a Guvernului sau o lege în acest sens, despre care spunem că s-a aplicat la un moment dat, numai că, aplicându-se atât de mult și atât de bine, gradul de colectare a impozitelor prin acea ordonanță a fost de 3% în trei ani de zile! Ceea ce am propus în comisie prin acele amendamente – și vin să reiterez și în fața dumneavoastră – au fost două paliere:

Primul palier e dacă aplicăm taxa la prețul cu amănuntul sau la prețul de producție. Nu poți să aplici o taxă unui producător la un preț cu amănuntul, pentru că în prețul cu amănuntul el are TVA-ul și profitul pe care-l are detailistul, deci farmaciile și celelalte lanțuri. Normal a fost – și am discutat cu colegii de la Ministerul Finanțelor Publice și de la Ministerul Sănătății, care au fost de acord, la vremea respectivă, în comisie – că această taxă, acest impozit se va aplica la prețul producătorului, și el trebuie să fie penalizat pentru aceasta, și nu la prețul de desfacere cu amănuntul.

Al doilea palier, care, practic, este al doilea amendament, venea și spunea valoarea la care trebuie plătită. Și eu am spus atunci că această valoare la care trebuie plătită nu poate fi nelimitată, pentru că, prin lege, vii să completezi bugetul de sănătate, sumele alocate de stat, de Guvern, prin bugetul de stat și bugetul sănătății, cu taxa pe care o obții.

Așa cum se propune – și domnul senator, dacă l-am înțeles bine –, nu pot să înlocuiesc bugetul de sănătate, să fie plătit integral de producătorii de medicamente, pentru că mâine, orice Guvern va veni, nu va mai aloca niciun ban pentru sănătate și va spune: luați integral de la producătorii de medicamente! Facem o completare a bugetului sănătății cu această taxă de la producătorii de medicamente, și nu înlocuirea unui buget cu o taxă.

## Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Domnule senator Tudor Udriștoiu, vă rog. Vă rog, domnule senator, microfonul 2. Domnule doctor, vă rog.

## Vă mulțumesc.

Sigur, sunt o serie de prevederi care se numesc clawback în Europa Occidentală. Noi am împrumutat numai numele. În conținut, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 nu are nicio legătură cu acest clawback.

Pur și simplu, aș vrea să traduc din termeni economici ceea ce s-a vorbit în limbajul – să zic așa – al îngrijirii pacienților. Pur și simplu, această ordonanță de urgență a Guvernului nu face altceva decât să pună pacienții noștri la

dispoziția bugetului sau, cum s-a spus aici, a buzunarului, a milei unor firme. Dacă firmele se hotărăsc să nu plătească, am scăpa de griji, fiecare să-și cumpere medicamentele și, cum spunea domnul senator Rușanu, a dispărut și bugetul.

Or, asta mi se pare că nu este de acceptat. A elimina niște produse de pe lista de compensate, în afară de faptul că – știu eu? – nu știu dacă țipă gâsca, înseamnă că pedepsești pacienții, și nu firma respectivă, pentru că nu reprezentăm o piață, așa, care să sperie firmele de medicamente, astfel încât pot să renunțe la aceste plăți oricând.

Ne trebuie această taxă de clawback – toată lumea este de acord –, dar ea trebuie să respecte, în primul rând, principiul predictibilității. Aici nu este prevăzut niciun cuantum. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 zice „diferența”. Deci pe noi nu ne mai interesează consumul. Consumul minus buget – care nici acela nu este precis – se suportă de...

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Domnul doctor Secășan. Între noi, doctorii, astăzi, vă rog. Microfonul 2.

Stimați colegi, Domnule președinte,

Vă rog să-mi permiteți o viziune mai simplistă, a unui medic, asupra unor considerații de tip financiar.

Sigur că, din punctul de vedere al Ministerului Sănătății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, bugetul alocat medicamentelor trebuie controlat în fiecare an, respectiv, ordonanța de urgență a Guvernului lucrează pe trimestre. Se depășește acest buget alocat medicamentelor și controlul său ar însemna o relație bine definită între plătitor și cel care, să zic, este beneficiarul acestor plăți, în sensul diminuării acestei depășiri permanente de buget alocat.

În varianta propusă de Ministerul Sănătății, se consideră că deficitul dintre consum și alocare este undeva la 1,2 miliarde de lei, și această diferență ar putea fi recuperată prin mecanismul de clawback de către sistemul de sănătate.

În varianta adusă de comisie în fața dumneavoastră, respectiv cu amendamentele necesare, se pot recupera circa 600.000.000 de lei, deci undeva la jumătatea diferenței de consum. Așa că votarea variantei inițiale a ministerului înseamnă acoperirea deficitului, votarea variantei aduse de comisie, cu amendamente, înseamnă undeva la jumătate din deficit.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Nu mai sunt alte intervenții.

Suntem în fața unui raport comun, cu amendamente admise.

Vă supun atenției și votului, în regim de lege ordinară, fiind primă Cameră sesizată, raportul comun al comisiilor, cu amendamentele admise.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.

Cu precedenta ocazie, în plenul precedent, Guvernul și-a exprimat punctul de vedere cu privire la acest text. A rămas ca la nivelul comisiei să se prezinte un punct de vedere actualizat, după schimbul de opinii cu Guvernul.

Am să-l rog pe inițiator, domnul senator Robu, să ne prezinte stadiul actual al dezbaterii cu privire la acest text. Microfonul 2.

Ce ați pățit, domnule senator?

Am jucat fotbal cu cine nu trebuia.

Săraca Poli Timișoara, a fost deja faultată... Vă rog.

Uite că sunt faultat și eu, din păcate.

Am inițiat această propunere legislativă, la care au subscris în calitate de coinițiatori mai mulți colegi liberali, constatând cum bisericile din România, indiferent de cultele pe care le reprezintă, sunt din ce în ce mai mult implicate în politică.

Cum anume? O știm cu toții. Parlamentarii aduc bani la biserică, nu din buzunarul lor – să nu fiu greșit înțeles, că așa ceva aș aprecia –, ci din fonduri publice, în schimb, cer preoților să le aducă voturi, după principiul serviciu contra serviciu.

Propunerea legislativă prevede alocarea de la bugetul de stat, prin lege, a unor sume către conducerile naționale ale diverselor culte, proporțional cu numărul credincioșilor, și repartiția acestor sume către biserici prin structurile ierarhice ale respectivelor culte.

Am primit replici de genul: „Nu se poate avea încredere în structurile bisericilor.”

Eu cred că, dacă avem încredere în consiliile județene, dacă avem încredere în ministere și în alte instituții care distribuie în mod curent fonduri, putem avea încredere, poate cu atât mai mult, în structurile ierarhice ale bisericilor tuturor cultelor oficial recunoscute în România.

Cred că ar fi un semn de respect pentru instituția bisericească să promovăm o asemenea lege și să terminăm odată cu jocurile mărunte făcute în jurul ideii de biserică. Cred că bisericile – și mă refer la instituțiile bisericești, la instituțiile lor ierarhice – ar putea să prioritizeze de o manieră rațională, înțeleaptă folosirea acelor bani publici, mult mai bine de cum se întâmplă, lăsând lucrurile, așa, la voia întâmplării, practic.

V-aș ruga să susțineți această propunere legislativă.

În orice caz, parlamentarii PNL și PC ai Grupului parlamentar al PNL din Senat vom vota pentru această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc domnului senator Robu.

Domnule senator Onofrei, vă rog, microfonul central.

## **Domnul Orest Onofrei:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur că, la prima vedere, inițiativa legislativă pare corectă, pare generoasă, într-un fel, și pare chiar obiectivă, dar sigur că Guvernul nu o susține, iar motivele sunt ale Guvernului.

Eu vreau să-mi exprim un punct de vedere.

În primul rând, legea pe care vrem noi să o modificăm...

Nu susține, am zis că nu susține!

Mă iertați dacă nu s-a înțeles. Am zis că Guvernul nu susține și că are motivele prezentate pentru care nu susține.

În primul rând, inițiativa legislativă nu respectă un principiu al legii înseși, iar noi, când vorbim de modificarea Legii privind libertatea religioasă, să nu se înțeleagă cumva că vrem să modificăm ceva din felul în care cultele își exercită credința în România, ci are de-a face cu ceva mai uman, mai omenesc, adică cu banii.

Legea privind libertatea religioasă spune că nu poate fi modificată fără aprobarea cultelor respective. Or, la această inițiativă legislativă ar fi trebuit să fi avut în preambul un punct de vedere al cultelor, cărora noi vrem să le dăm cu generozitate bani la nivel central. Este un fel de centralizare financiară, care poate – și cu tot respectul pentru domnul senator –, poate avea exact aceleași efecte pe care le poate avea la nivel local, adică să dăm o influență politică mai națională, decât locală, pentru că, nu-i așa?, foarte multe dintre cultele religioase sunt organizate suficient de piramidal ca să aibă influență și politică, dacă vreți, și atunci influența este mai controlată, mai generală și mai generoasă, dacă vreți.

Pe de altă parte, vreau să spun că există culte religioase în România care nu sunt organizate așa. Majoritatea cultelor religioase din România au o organizare, o unitate canonică, unele dintre ele au o independență financiară în funcție de felul în care sunt organizate, și atunci noi intervenim cu o modificare legislativă care nu poate opera la anumite culte religioase.

Acestea cred că sunt argumente de ordin mai mult tehnic și general, decât punctual, pe care le repet. La prima vedere, s-ar putea ca o asemenea inițiativă legislativă să fie corectă sau generoasă sau să fie bine intenționată, dar, ca efect, pe de o parte, încălcăm un principiu al legii pe care tocmai vrem să o modificăm, pe de altă parte, legea nu poate opera la unele culte religioase recunoscute în România.

## Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Domnule senator Gheorghe David, vă rog, microfonul central.

## **Domnul Gheorghe David:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu, cu privire la propunerea legislativă, n-am să mă refer la ceea ce au propus inițiatorii, decât la partea de tehnică legislativă. Deci propunerea legislativă ar fi fost în regulă dacă respecta prevederile Ordonanței Guvernului nr. 82/2001, ordonanță care face referire la finanțarea de la bugetul de stat sau de la bugetele locale a unor acțiuni sau a unor obiective cu privire la unitățile de cult. Nu legea-cadru. Legea-cadru este cea pe care noi, în mandatul trecut, am votat-o, Legea nr. 489/2006, care nu se referă la finanțare. Este legea-cadru.

Dacă dorim să facem vreo modificare, trebuie să facem o modificare la Ordonanța Guvernului nr. 82/2001, pe care am menționat-o. De aceea, din punctul acesta de vedere, inițiativa legislativă nu respectă normele de tehnică legislativă, astfel că nu putem să votăm ceva care nu respectă aceste norme.

Această precizare am dorit să o fac pentru că este foarte importantă. Este importantă pentru că inițiativa legislativă nu respectă ceea ce trebuie și nu poate fi pusă în practică.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Mircea Diaconu. Microfonul central pentru domnul senator Diaconu.

Mulțumesc mult.

Mai întâi am o întrebare, domnule președinte: am intrat pe dezbateri?

De ce spun lucrul acesta? Nu știu cine este de vină în clipa aceasta.

Vă mai spun o mică întâmplare.

La primul buget pe care l-am votat de când sunt și eu parlamentar, în Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, în care sunt membru, unul dintre colegi avea 300, 250 de amendamente, ceva de genul acesta, și am fost invidios. Am zis: iată un om care chiar muncește. M-am simțit prost, că nu aveam decât două sau trei. M-am simțit prost.

Ei bine, acele amendamente erau un lung șir de biserici din colegiul său, toate urmând să primească prin Legea bugetului un milion, mă rog – nou, firește –, sau pe-aici.

Ei, nu mi se pare normal. Și s-a ajuns astăzi – semnalez doar, nu intru în amănuntul sau soluția legislativă, poate nu este exact aceasta, dar este o problemă care vă invit să ne preocupe pe toți, indiferent de cult, pentru că este gravă –, s-a ajuns astăzi ca, în urma acestui gen de finanțare, acolo unde înainte erau pictați ctitori adevărați, care făceau asta cu banii lor, ceea ce înseamnă domnitori, boieri, negustori cu dare de mână, care sunt pictați în spațiul rezervat, astăzi să fie pictați politicieni, care au ajuns acolo prin bani publici. Aceasta, dacă nu mă înșel – și sunt foarte atent –, poate avea chiar o încadrare juridică.

Vă mulțumesc.

Suntem în dezbateri.

Dar nu am auzit punctul de vedere al comisiei, nu am... în fine...

Am reluat dezbaterea noastră de săptămâna trecută, a existat punctul de vedere al Guvernului și suntem în continuarea dezbaterii noastre. Vă rog să considerați acest punct de vedere.

Scuzați-mă! Da, am înțeles. Mulțumesc. Domnilor și doamnelor,

Eu am crescut în biserică, ceea ce înseamnă că sunt nepot de preoți. Și când zic preoți, înseamnă un lung șir de preoți, care începe pe crucea familiei mele cu anul 1701 – un preot Ioan, mort la vârsta de 110 ani, deci vă dați seama că a fost contemporan cu Mihai Viteazul, și așa mai departe.

Dacă spun că am crescut în biserică, e un lucru care mă doare și mi se pare important. Iată-l: nu am auzit în toată copilăria mea, nici în biserică, nici în familia noastră, unde veneau, intrau preoți de peste tot – știți foarte bine, asta e un fel de castă –, nu am auzit niciodată discutându-se astfel de subiecte. Niciodată!

Am fost invitat la o biserică din colegiul meu, de un preot, și m-am dus cu tot respectul la un hram. Am stat cuminte în partea mea, în banca mea, și preotul, după ce a înșirat pomenirile cunoscute, a început, iertați-mă, ca la o nuntă, să spună cine cât a dat. Este punctul real al zilelor noastre, care mă îngrozește.

Deci, ca la o nuntă cu dar, pomenea cine cât a dat. Mi se pare un punct îngrijorător pentru toată lumea: și pentru cei care oficiază, și pentru cei care suntem credincioși, de indiferent ce cult, ca și mine.

Mulțumesc domnului senator. Domnule ministru, microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cum spuneam și săptămâna trecută, și aș vrea să revin asupra acestui lucru, pentru că este foarte important – domnul senator David a amintit –, această modificare legislativă vizează o lege-cadru, Legea privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. După cum știți, este o lege la care s-a lucrat foarte mult, este o lege care a înlocuit Decretul-lege din 1948. Asupra acelui proiect de lege a existat o consultare prealabilă cu liderii tuturor cultelor, iar această modificare nu ar trebui să vizeze legea-cadru.

Există o legislație aferentă sprijinului financiar, respectiv Ordonanța Guvernului nr. 82/2001, cu modificările și completările ulterioare, dar la această lege-cadru – și se precizează explicit și în textul legii – orice modificare sau orice completare presupune un consult prealabil al cultelor recunoscute.

Am vrut doar să atrag atenția asupra acestui fapt, pe care îl consider relevant, înainte de a intra în detalii tehnice, poate. Mulțumesc.

Mulțumesc. Încheiem aici seria... Domnule senator Robu, dacă doriți... O propunere, bineînțeles. Microfonul 2.

Ați făcut o întindere păcătoasă.

Mai grav de atât: ligament încrucișat.

Am pățit și eu.

Aș propune, în circumstanțele date, să retrimitem această propunere legislativă la comisie și sigur că acolo ea poate fi ajustată corespunzător.

În forma pe care o cunoașteți, juriștii care s-au implicat în generarea ei spun că este în regulă. Sigur, cu tot respectul pentru punctele de vedere ascultate aici în ceea ce privește forma juridică, cred că cea mai bună soluție e să meargă înapoi la comisie și acolo să fie consultate și conducerile cultelor și, implicit, poate fi modificată astfel încât să facă referire la Ordonanța Guvernului nr. 82/2001. Eu nu am nimic împotrivă, principiul este important.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Ovidiu Marian, un punct de vedere. Microfonul 7.

## **Domnul Ovidiu Marian:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital împreună cu Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului un raport de respingere a acestei propuneri legislative.

În completare, aș spune că această propunere legislativă a fost dezbătută în cadrul celor două comisii și nu credem că este necesară o retrimitere, așa că

Domnul președinte Frunda. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să vă informez că în cadrul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități a fost prezent și domnul secretar de stat, au fost invitați și reprezentanții cultelor, cel al Bisericii Ortodoxe a fost prezent personal, alții ne-au trimis în scris punctele lor de vedere, și s-a decantat, dacă îmi aduc bine aminte, în unanimitate sau cu o abținere, propunerea de respingere. De aceea, nu văd niciun motiv pentru retrimiterea la comisie. Analiza noastră juridică cred că este competentă.

Problemele sunt mult mai complexe în legătură cu bisericile din România: pe raportul biserică-stat, de exemplu, problema impozitelor pe care le plătesc – sau mai mult nu le plătesc – bisericile, față de care noi, muritorii de rând, suntem discriminați foarte tare. Deci problema este alta.

La acest raport, punctul nostru de vedere este foarte clar și ferm, din punct de vedere juridic, de respingere. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Domnul senator Robu își menține propunerea de retrimitere la comisie?

Da.

Vă supun atenției și votului propunerea de retrimitere la comisie a acestui text.

Vă

Stimați colegi,

Stimate colege,

Îmi face o deosebită plăcere ca, în urma invitației făcute de colegul nostru, domnul senator Sorin Bota, și de delegația Grupului parlamentar de prietenie al Parlamentului României cu Parlamentul Republicii Italiene, să salut cu prietenie, „con amicizia”, prezența președintelui acestui Grup de prietenie din Parlamentul Republicii Italiene, domnul Guido Melis, însoțit de colegii săi și de ambasadorul Republicii Italiene, domnul Mario Cospito _. (Aplauze.)_

Mulțumesc foarte mult.

Este încă o confirmare că, în pofida vremurilor politice complicate din Italia, relația de prietenie dintre România și Italia și dintre parlamentele noastre continuă neperturbată.

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar și a unor măsuri financiar-bugetare aplicabile până la 1 ianuarie 2014.

Doresc să-l invit pe domnul președinte Ghizdeanu, de la microfonul 10, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** – _președintele Comisiei_

## _Naționale de Prognoză_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă aprobarea unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar și a unor măsuri financiar-bugetare aplicabile până la 1 ianuarie 2014.

Pe parcursul dezbaterilor în cadrul comisiei, s-au făcut o serie de amendamente. În acest sens, doresc să subliniez că Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține amendamentele înaintate Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și, în măsura în care va fi posibil, roagă ca raportul de respingere să devină un raport de admitere a acestei importante legi pentru cadrul fiscalbugetar până în 2014, împreună cu amendamentele înaintate la comisie.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Ovidiu Marian, raportul comisiei, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă aprobarea unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar și a unor măsuri financiar-bugetare aplicabile până la 1 ianuarie 2014. În cadrul dezbaterilor, s-au formulat amendamente, care se regăsesc în anexa la prezentul raport.

Comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere a proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Da, amendamente admise la raport de respingere. Domnule senator Marcu, doriți să interveniți? Nu.

Alte intervenții? Nu sunt. Suntem primă Cameră sesizată. Domnule senator Marcu, vă rog. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Nu am înțeles și de aceea am spus că nu intervin. Domnule președinte, Stimați colegi,

Suntem de acord cu plafonarea acestor indicatori, dar nu suntem de acord cu măsurile pe care Executivul le-a luat pentru stabilirea acestor indicatori macroeconomici, care se referă la veniturile bugetare, cheltuielile bugetare, deficitul bugetar și, respectiv, datoria publică.

În primul rând, nu suntem de acord cu plafonarea ocupării locurilor vacante în sistemul bugetar și mie mi se pare că este un nonsens. Atât timp cât dumneavoastră limitați în ordonanță cheltuielile cu personalul din sectorul bugetar, dați și cota procentuală de 7,2 puncte procentuale din PIB pe 2012 și, respectiv, 7,1 puncte procentuale pe 2013, atât timp cât aveți plafonarea aceasta a cheltuielilor cu personalul și, respectiv, aveți plafonată și masa salarială, mie mi se pare un nonsens când aplicați principiul ca pentru șase persoane care ies din sistemul bugetar să încadrați una singură.

De ce? Să-mi explicați acest lucru, fiindcă, în opinia mea, nu cred că, pentru fiecare compartiment din toate instituțiile publice, este făcută repartizarea judicioasă a încărcării activității cu numărul de personal. Și aici putem da „n” exemple din instituțiile publice, unde în departamentele juridice sau în departamentele de resurse umane avem un număr supradimensionat de persoane, și trebuie să lăsăm ordonatorului posibilitatea să facă mișcări de personal în cadrul unei instituții publice. E un lucru de bun-simț, în opinia mea, și nu suntem de acord cu limitarea aceasta pe care dumneavoastră ați propus-o.

Un alt exemplu.

Atât timp cât prin prevederile art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară dumneavoastră precizați că din anul 2008, de pe 1 ianuarie, atribuțiile Ministerului Justiției referitoare la gestionarea bugetului tribunalelor, judecătoriilor și Înaltei Curți de Casație și Justiție revin Înaltei Curți de Casație și Justiție și prorogați acest termen de cinci ani, vă rog frumos să vă decideți: ori anulăm acest articol și nu mai facem aceste prorogări, ori, dacă nu, respectăm acest articol. Sunt lucruri de bun-simț.

Domnul președinte Greblă. Microfonul 4.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Și eu aș vrea să atrag atenția asupra unui lucru cu consecințe deosebit de grave. Proiectul de lege care trebuia dezbătut în Parlament în luna iunie a acestui an, el nu este adoptat nici acum, nu a fost înaintat Parlamentului. El ar fi trebuit să fie baza, după adoptarea în Parlament, pe care se orientează elaborarea proiectului de buget. Noi dezbatem aproape în paralel aceste două proiecte foarte importante.

Dar nu asupra acestui lucru voiam să atrag atenția, ne-am obișnuit cu nerespectarea unor termene de către Guvern. Se propune blocarea ocupării posturilor vacante, ceea ce spunea și colegul meu, în 2012 și 2013. Dacă avem în vedere că aceleași posturi de la buget au fost blocate și în 2010 și sunt blocate și în 2011, va parcurge Guvernul patru ani în care posturile sunt blocate în varianta explicată un pic mai devreme.

În această situație, patru generații de absolvenți ai unor școli anume făcute să scoată absolvenți într-un domeniu strict de activitate termină facultățile și devin direct șomeri. Avem absolvenții Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, patru ani de zile, referitor la acești absolvenți care au contract și obligația ca după absolvire să lucreze în cadrul Ministerului Administrației și Internelor, niciunul nu este angajat, cu niște excepții fericite, temporare, găsite de domnul ministru Blaga.

Avem absolvenții altor școli, avem absolvenții facultăților de medicină, care nu au unde să lucreze din cauza faptului că posturile sunt blocate. Patru generații! Patru generații de copii – care învață, pe care îi instruim, pentru care statul plătește – nu au nicio șansă în statul român.

Drept urmare, solicit Guvernului să gândească serios la o asemenea problemă și să permită angajarea măcar a celor mai buni dintre ei, într-o anumită formă, în domeniul pentru care au fost educați. Altfel, riscăm ca patru generații de absolvenți să fie dezamăgiți în începerea activității profesionale, să îngroașe rândul șomerilor, iar statul să cheltuiască cu ei sume importante de bani, știind că posturile pentru care ei se pregătesc sunt blocate.

Dacă nu știu, în domeniul chimiei, de câți absolvenți o să am nevoie peste doi ani, la Ministerul Administrației și Internelor știu că anul viitor nu angajez niciun polițist. Atunci, de ce școlesc 600-700 de elevi, tot în școală de stat?

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL am constatat două intenții, pe care aș dori să mi le reconfirmați sau să mi le infirmați.

Domnul senator Raymond Luca, vă rog, microfonul 1.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Am de făcut un foarte scurt anunț legat de această dezbatere. Vreau să vă atrag atenția că pierdem vremea de pomană. Majoritatea, dacă nu toate amendamentele introduse de președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, au fost deja încorporate în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, care completa un articol din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008, care a fost deja votată de plenul Camerei Deputaților și pentru care, astăzi, tocmai ne-ați anunțat că se poate face sesizarea la Curtea Constituțională, ceea ce se va și întâmpla în cursul zilei de mâine.

Deci discutăm absolut de pomană. Aceste amendamente au fost deja trecute de Guvern în 8 noiembrie anul curent.

## Da, observația este justă.

Rog să acordați atenție acestui vot care urmează. Este un text foarte important. El produce efecte cel puțin pe termen mediu.

Suntem în fața unui raport de respingere, în regim de lege ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Mai sunt intervenții?

Mai dorește cineva?

Doamna senator Ecaterina Andronescu, vă rog.

O ultimă intervenție.

Din curtoazie pentru doamna senator Andronescu. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În afara celor spuse, la care ader fără niciun fel de rezervă, aș vrea să aduc în discuția Senatului și situația sistemului de învățământ, atât preuniversitar, cât și universitar.

Legea privind sistemul unitar de pensii publice este extrem de restrictivă, în momentul în care a împlinit vârsta, respectivul profesor părăsește sistemul, dar la intrare... nu putem primi pe nimeni, iar la clasă sau în sala de curs și de seminar trebuie să intre cineva.

Deci eu aș pleda pentru revederea acestei legi, pentru că, fără îndoială, produce foarte multe efecte negative, care nu mai sunt corectabile ulterior.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc foarte mult.

Raportul este de respingere, proiectul de lege are caracter de lege ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Dacă amendamentele admise sunt susținute în plen, regulamentul ne permite să le

## Mulțumesc.

Susțin amendamentele, atât cele formulate de mine, cât și cel formulat de domnul senator Dan Radu Rușanu, pentru că au întrunit majoritatea voturilor la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Deci, practic...

Domnule senator Rușanu, vă rog, dacă doriți să faceți precizări asupra situației în care ne aflăm. Microfonul 1.

## Domnule președinte,

Rugămintea mea ar fi ca fiecare amendament în parte să fie votat...

Distinct. Evident, nu putem vota două amendamente odată.

...și susținut de fiecare dintre inițiatori.

Cu eleganță, domnul președinte Ovidiu Marian v-a invitat pe dumneavoastră să prezentați primul amendament.

Microfonul 1 pentru domnul chestor Dan Radu Rușanu.

Deci completarea pe care am făcut-o aici este că plafoanele privind finanțările rambursabile care pot fi contractate de unitățile administrativ-teritoriale, deci de primării și consilii județene, sunt în sumă de 900 de milioane de lei pentru anul 2012 și 1.400 de milioane de lei în anul 2013 și „se vor acorda în ordinea înregistrării solicitărilor. Înregistrarea solicitărilor se va afișa pe pagina electronică a Ministerului Finanțelor Publice.”

Am făcut acest amendament și îl susțin, pentru a elimina anumite lucruri subiective.

Vă mulțumesc.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 134/24.XI.2011

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Al doilea amendament.

Domnul președinte Ovidiu Marian, microfonul 7.

La punctul 30 este altceva!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Nu... Punctul 30, cel puțin pe numerotarea pe care o am eu în față, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, vot final.

## **Domnul Orest Onofrei**

**:**

La voturi finale.

Mulțumesc.

Este vorba de un amendament care înlocuiește Capitolul II, care cuprinde Secțiunea 1 –„Măsuri financiar-bugetare aplicabile până la 1 ianuarie 2014”, al cărui cuprins, dacă doriți, eu pot să vi-l citesc, dar este destul de laborios...

Nu... Avem textele în fața noastră. Nu e nevoie să-l parcurgeți pe tot.

La Secțiunea a 2-a avem „Măsuri în domeniul asigurărilor și asistenței sociale”, iar la Secțiunea a 3-a – „Alte măsuri în domeniul bugetar”.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult.

Vă rog, votul dumneavoastră cu privire la acest al doilea amendament.

Cu 62 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă, 3 abțineri, amendamentul a fost adoptat.

Alte amendamente nu mai sunt susținute.

Vă

Listă, vă rugăm!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Listă pentru liderii de grup.

Proiectul de lege va fi transmis Camerei Deputaților, Camera decizională.

Stimați colegi,

Avem, începând cu punctul 30 din ordinea de zi, câteva voturi finale, pe care aș dori să le dăm astăzi. Sunt inițiative legislative care sunt pasibile de adoptare tacită și trebuie să le parcurgem cu prioritate.

Deci trecem la punctul 30 din ordinea de zi, vă rog.

Punctul 30 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

Vă reamintesc că această propunere legislativă a fost dezbătută în ședința noastră din 9 noiembrie 2011.

Raportul este de respingere, propunerea legislativă are caracter de lege organică, Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă

Punctul 30.

Reiau.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Voturi finale.

Intrăm în pachetul de voturi finale, de la finalul ordinii de zi. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010.

Bun, dacă e numerotat diferit la mine, îmi cer scuze.

Este vorba de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 cu privire la indemnizația și concediul lunar pentru creșterea copiilor.

Indicativul propunerii legislative în Senat este L490/2011. Da? Toată lumea este pe aceeași lungime de undă, da? Vă

Vă

Cameră decizională este Camera Deputaților.

Punctul 31, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

A fost dezbătută pe 9 noiembrie 2011.

Avem un raport de respingere din partea comisiei.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este primă Cameră sesizată.

Nu merge?

Aș dori să reluăm votul. Domnul ministru Blaga are o dificultate la pupitrul de vot.

Dacă puteți să reintroduceți cartela și să reluați procesul de inițializare a softului...

Hai să vedem dacă acum este mai bine. Dacă la Ministerul Administrației și Internelor nu mai merge softul...

Reluăm votul.

Vă rog să votați cu privire la raportul de respingere. Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 60 de voturi pentru, 54 împotrivă, două abțineri, raportul nu a fost adoptat.

Vă

Camera Deputaților va decide.

Punctul 32, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Continuarea dezbaterii din 9 noiembrie anul curent. Raportul comisiei este favorabil, cu amendamente admise.

Proiectul de lege are caracter de lege organică.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă

Vă

Vom relua cu o proximă ocazie votul pe acest proiect de lege.

Punctul 33, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere.

Continuare din 9 noiembrie anul curent.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Reluăm votul asupra proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței Guvernului.

Are caracter de lege ordinară.

Vă

Listă pentru liderii de grup. Și la punctul precedent, listă pentru liderii de grup.

Liste virtuale, evident, adică electronice, dar pentru liderii de grup, în mod excepțional, pe suport de hârtie, în special pentru liderii de la majoritate, care decid bugetul Senatului.

La fel ca domnul Hașotti, întotdeauna.

Punctul 34 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2011 privind unele măsuri temporare pentru continuarea activității Consiliului Superior al Magistraturii. Microfonul 2, vă rog.

O parte nu am înțeles și nu am votat reluarea..., transformarea legii invers. Serios, eu nu am știut.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Dacă invocați o chestiune tehnică, cu toată deschiderea. Dacă invocați o lipsă de atenție, nu mai este problema noastră.

S-a închis curentul, ca pe un stadion faimos?

La punctul 34 din ordinea de zi, reluăm, practic, votul asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 16/2011 privind unele măsuri temporare pentru continuarea activității Consiliului Superior al Magistraturii.

Proiectul de lege are caracter de lege organică, iar Senatul este Cameră decizională, de această dată. Vă rog să vă pronunțați.

- 57 de voturi pentru, 55 de voturi împotrivă și 4 abțineri. Nu a întrunit numărul necesar de voturi.

La punctul 35 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2010 privind unele măsuri pentru organizarea și funcționarea aparatului de lucru al Guvernului și pentru modificarea unor acte normative.

Este vorba despre o lege organică, iar Senatul este Cameră decizională.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Reluăm votul asupra proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență.

Vom relua votul într-o viitoare ședință de plen.

La punctul 36 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale.

Este vorba despre reluarea votului asupra proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență.

Proiectul de lege are caracter de lege organică. Vă rog, votul dumneavoastră.

Cu 58 de voturi pentru, 55 de voturi împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi.

La punctul 37 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2009 privind desființarea Cancelariei Primului-Ministru și stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului.

- Votul asupra proiectului de lege de aprobare a ordonanței

- de urgență.

Proiectul de lege are caracter de lege organică. Vă rog să vă pronunțați.

Cu 56 de voturi pentru, 54 de voturi împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege nu a fost adoptat.

Încheiem aici partea de legiferare.

Întrebări, interpelări și răspunsuri în continuare, după o pauză lungă.

## PAUZĂ

Doamna senator Silistru, vă rog, la partea de întrebări adresate Guvernului României.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Daniel Petru Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului. Domnule ministru,

Peste 300 de elevi fac naveta și stau în gazdă din cauza lipsei locurilor de cazare în internatul Colegiului economic „Anghel Rugină” din Vaslui, care așteaptă în continuare să fie reabilitat. Internatul se află în paragină după mai bine de 10 ani, de când au început primele lucrări de reabilitare, deși capacitatea de cazare s-a ridicat la 350 de locuri.

Necesitatea unei astfel de investiții în Vaslui este motivată, în primul rând, de numărul mare de cereri pentru cazare, ar putea fi o bună sursă de venit și, totodată, ar reduce considerabil costurile suportate de părinți pentru naveta și cazarea elevilor. Nevoia de cazare a devenit mai mare după ce școlile de arte și meserii din mediul rural au fost desființate.

Abandonul școlar în rândul liceenilor este în creștere, atât din cauza lipsei de spațiu pentru cazare, cât și a desființării școlilor de arte și meserii, la care se adaugă situația financiară precară a părinților din mediul rural, care nu pot face față cheltuielilor de navetă.

Vă întreb, domnule ministru, când va include ministerul pe care îl conduceți pe lista de priorități investiția pentru finalizarea căminului în valoare de 7,2 miliarde de lei vechi, ținând cont de faptul că, în ultimii 10 ani, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a investit câteva sute de mii de euro în corpul B al Liceului „Anghel Rugină”, care arată la fel ca înainte, respectiv 300.000 de euro pentru materiale și manoperă, bani cu care s-ar fi realizat lejer două treimi din internat.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea.

Apreciez eleganța colegilor noștri față de o colegă și încurajarea pentru calitatea de gen și de șanse în România. Vă rog, domnule senator.

Eu sunt sensibilizat și după subiectul „Anghel Rugină”, care este unul dintre doctorii _honoris causa_ ai universității noastre, așa că are și un susținător.

Întrebarea mea este adresată tot domnului ministru Daniel Petru Funeriu.

Obiectul și motivarea întrebării se referă la „Recunoașterea diplomelor de licență și/sau master de către Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților”.

Domnule ministru,

Absolvenții de licență și master se găsesc în ipostaza de a nu le fi recunoscute diplomele pe piața muncii pentru diferite specializări, dacă nu sunt însoțite de o diplomă obținută prin cursuri de calificare acreditate de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, prin Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților. Este cazul, de exemplu, ocupațiilor manager de proiect, inspector de muncă, agent de turism, și lista este lungă. Se ajunge în situația absurdă ca o diplomă recunoscută de acest consiliu, obținută în urma unor cursuri de numai 40 de ore, făcute, uneori, de firme de apartament, să valoreze mult mai mult decât o diplomă de licență sau master, deși acestea necesită parcurgerea a cel puțin 600, respectiv, 400 de ore.

În acest context, vă rugăm, domnule ministru, să ne răspundeți la următoarele două întrebări:

1. Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului are în vedere vreun demers pentru reglementarea situației menționate, pentru încheierea unor acorduri cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, astfel încât să fie recunoscute diplomele de licență și/sau master, conform standardelor ocupaționale?

2. Nu credeți că este necesar ca și Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului să fie implicat în acreditarea cursurilor realizate sub egida Consiliului Naționale de Formare Profesională a Adulților?

Vă mulțumim și așteptăm un răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Frâncu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată doamnei ministru Anca Daniela Boagiu și are drept obiect o problemă legată de „Graficul dării în folosință a celor 434 kilometri de autostradă”.

## Stimată doamnă ministru,

Ați declarat recent, la Vaslui, că în România sunt, în momentul de față, în execuție 434 kilometri de autostradă. Mai mult, ați spus că vor fi deschise foarte curând alte patru șantiere, până la sfârșitul lunii februarie urmând ca, între Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Comisia Europeană, să se parafeze mai multe contracte de finanțare în valoare de 500 de milioane de euro.

Plecând de la aceste considerente, vă rog, doamna ministru, să precizați următoarele:

– câte șantiere sunt deschise în momentul de față în România și care sunt acestea;

- care sunt cele patru șantiere care urmează a se

- deschide;

– când preconizați a da în folosință cei 434 kilometri de autostradă.

Îmi permiteți să citesc și a doua întrebare?

Sigur că da, ca întotdeauna, domnule senator.

## Mulțumesc.

A doua întrebare este adresată Ministerului Mediului și Pădurilor, domnului ministru László Borbély.

Domnule ministru,

Ați declarat recent, într-o conferință de presă susținută la Deva, că, începând cu data de 15 noiembrie 2011, intenționați să extindeți Programul „Casa Verde” și la nivelul primăriilor și grădinițelor.

Concret, administrațiile publice locale și grădinițele vor putea primi bani în scopul instalării de panouri solare sau producerii de energie termică pe bază de brichete, tocătură lemnoasă și orice fel de deșeuri vegetale, agricole, forestiere și silvice.

Având în vedere cele menționate, vă rog, domnule ministru, să precizați următoarele:

a) În ce condiții vor putea primăriile și grădinițele să obțină bani de la Guvernul României prin Programul „Casa Verde”?

b) Care este suma de bani pe care Guvernul intenționează să o aloce pentru Programul „Casa Verde” – secțiunea primării și grădinițe?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Domnul senator Gheorghe David continuă seria întrebărilor.

Eu am să mă adresez altui minister, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Valeriu Tabără.

Obiectul întrebării: „Plata la hectar pentru tomate destinate procesării”.

## Domnule ministru,

În România, schema plăților tranzitorii la tomatele destinate procesării a fost implementată în anul 2008, în conformitate cu prevederile art. 143bc din Regulamentul 1782/2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul Politicii Agricole Comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultor, prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 91/2008 privind modalitatea de acordare a plăților tranzitorii pentru tomate destinate procesării și aprobarea prim-procesatorilor.

Din cele ce cunoaștem, plafonul anual disponibil plăților tranzitorii pentru tomatele destinate procesării este de 869 de mii de euro, cuantumul la hectar fiind stabilit în funcție de suprafață.

Această formă de sprijinire a producătorilor de tomate destinate procesării se aplică și în România, ca, de altfel, în toate statele europene, potrivit Regulamentelor Consiliului (CE) de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori.

Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați care sunt condițiile prin care producătorii de tomate pot beneficia de plata la hectar pentru tomate destinate procesării, acordată producătorilor care au contract încheiat cu un procesator recunoscut și

livrează pentru procesare echivalentul a cel puțin 8.000 de kilograme la hectar de tomate.

Domnule președinte,

Ca să fiu și eu în consonanță cu domnul coleg, mai am o întrebare scurtă.

Principiul simetriei funcționează.

## **Domnul Gheorghe David:**

Principiul simetriei! Mulțumesc.

Tot pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, însă este vorba de „Subvenția pentru bunăstare la păsări.” Din domeniul zootehnic.

## Domnule ministru,

În ultimul timp, mi-au fost adresate tot mai multe întrebări din partea unor crescători de păsări cu privire la subvenția pentru bunăstare la păsări pentru anul care vine, adică anul 2012.

Pentru a veni în sprijinul acestora cu un răspuns cât mai concludent, vă rog să-mi comunicați dacă subvenția pentru bunăstare la păsări rămâne valabilă pentru anul 2012 și care sunt măsurile care pot fi accesate.

Am pus această întrebare pentru a primi răspuns, întrucât toți aceștia vor să-și facă un plan cât mai bun pentru anul viitor.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Vă informez că următorii colegi au depus în scris întrebări adresate Guvernului:

– Florin Mircea Andrei, Gheorghe Bîrlea, din partea Grupului parlamentar al PDL;

– Adrian Țuțuianu, Sorin Constantin Lazăr, Iulian Bădescu, Gheorghe Pop, Șerban Valeca, Ilie Sârbu, Alexandru Cordoș, Lia Olguța Vasilescu, Florin Constantinescu și Elena Mitrea, din partea Grupului parlamentar al PSD;

– Sorin Serioja Chivu, din partea Grupului parlamentar progresist.

Interpelări.

Domnule senator Frâncu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea de astăzi este adresată domnului primministru Emil Boc.

## Domnule prim-ministru,

Decizia Guvernului României de înghețare a pensiilor în anii 2010 și 2011 a avut drept consecință scăderea drastică a puterii de cumpărare a pensionarilor. Mai mult, numărul persoanelor de vârsta a treia care trăiesc în România la limita subzistenței a crescut îngrijorător de mult în anul 2011 față de anul 2008.

Deși avem de-a face cu persoane aflate la o vârstă înaintată și care au nevoie de tratament medical curent pentru a se putea întreține – și pe care și-l achită, de cele mai multe ori, exclusiv din pensia primită de la stat –, mai mulți membri ai Guvernului dumneavoastră susțin că plata pensiilor va rămâne și anul viitor o dilemă greu de rezolvat.

Recent, atât doamna Sulfina Barbu, cât și doamna Elena Udrea, miniștri în Guvernul dumneavoastră, au declarat că, cel mai probabil, proiectul de buget pe anul 2012 va pleca la Parlament fără indexări și majorări, existând însă posibilitatea ca pensiile să fie totuși majorate în a doua jumătate a anului viitor.

De asemenea, domnul Jeffrey Franks, șeful Misiunii FMI în România, a declarat într-o conferință de presă, la sediul BNR, în data de 7 noiembrie 2011, că se preconizează o creștere economică pentru anul 2012 între 1,8% și 2,3%, condiționată de o bună absorbție a fondurilor europene, dar și de înghețarea pensiilor și salariilor. Domnul Franks a susținut, la rândul său, posibilitatea majorării pensiilor și salariilor în a doua jumătate a anului 2012.

Având în vedere declarațiile celor trei oficiali, vă rog, domnule prim-ministru, să precizați dacă Guvernul României are în vedere majorarea pensiilor în a doua jumătate a anului 2012 și care va fi procentul cu care se vor indexa acestea.

Vă rog, de asemenea, să-mi comunicați, în eventualitatea în care aceste indexări nu se vor putea face, dacă intenționați să sprijiniți pensionarii prin alte măsuri sociale și, dacă da, care sunt acestea.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult, domnule senator. Au depus în scris interpelările pregătite: – Adrian Țuțuianu, Iulian Bădescu, Marius Sorin Ovidiu Bota, Gheorghe Pop, Sorin Constantin Lazăr, Șerban Valeca,

Ilie Sârbu, Alexandru Cordoș, Ioan Mang, Lia Olguța Vasilescu, Florin Constantinescu, Elena Mitrea, din partea Grupului parlamentar al PSD;

- Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar

- al PNL;

- Sorin Serioja Chivu, din partea Grupului parlamentar

- progresist.

Răspunsurile orale din partea Guvernului la întrebările adresate de senatori vor fi transmise în scris către:

- Sorin Constantin Lazăr, Alexandru Cordoș, Elena

- Mitrea, Gavril Mîrza, Grupul parlamentar al PSD;

- Paul Ichim, Grupul parlamentar al PNL;

- Ioan Rușeț, Grupul parlamentar al PDL.

- La interpelările adresate...

Iertați-mă. Ministerul Culturii și Patrimoniului Național solicită amânarea răspunsului la întrebarea adresată de domnul senator Ioan Rușeț.

La interpelări, vor primi răspunsuri în scris la interpelările adresate Guvernului domnii senatori:

- Marius Sorin Ovidiu Bota, Grupul parlamentar al PSD;

- Liviu Titus Pașca, Grupul parlamentar al PNL.

La interpelarea domnului senator Alexandru Cordoș, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale a solicitat amânarea răspunsului.

Cu aceasta, am încheiat lucrările plenului Senatului României de astăzi, 14 noiembrie 2011.

- Declar ședința noastră încheiată. Vă mulțumesc tuturor.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|591301]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 134/24.XI.2011 conține 16 pagini.**

Prețul: 4,80 lei