Stenogramă plen

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi! Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 4 februarie 2014.

Începem sesiunea de declarații politice.

Timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute, repartizat, pe grupuri parlamentare, după cum urmează:

- Grupul parlamentar al PSD – 40 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 26 de minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 11 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 4 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 4 minute.

Începem și o invit la microfon pe doamna senator Gabriela Firea, reprezentanta Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Nelu Tătaru.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, dragi colegi!

Declarația mea politică se intitulează „Ambițiile președintelui pun în pericol relația României cu FMI”.

Potrivit unui comunicat de presă dat publicității la Cotroceni în data de 2 februarie anul curent, după întâlnirea președintelui cu delegația FMI, a Comisiei Europene și a Băncii Mondiale, „Traian Băsescu a ținut să sublinieze din nou că nu susține introducerea unei accize suplimentare pentru benzină și motorină, deoarece nu o consideră necesară, cheltuielile bugetare putând fi acoperite fără aplicarea acestei accize”. Mai mult, președintele a spus că nu semnează scrisoarea de intenție, ceea ce va provoca disfuncționalități majore în relația cu organismele financiare internaționale.

Se cuvin subliniate două aspecte ale acestei chestiuni.

În primul rând, vedem cu toții că președintele nu s-a împăcat, nici după mai bine de un an de zile de la alegerile din 2012, cu ideea că cetățenii au ales altă cale decât cea pe care le-a arătat-o el în legislatura precedentă. La Palatul Victoria se află un Guvern care nu are niciun motiv să asculte și să-i îndeplinească dorințele președintelui. Au făcut așa guvernele Boc și Ungureanu, știm bine cu ce rezultate și cu ce consecințe.

Prin urmare, ambiția președintelui de a fi el cel care decide cum să se facă bugetul este ilegitimă. Semnătura pe care ar trebui s-o pună pe documentele referitoare la Acordul cu FMI nu are putere de decizie, ci doar de formalizare a deciziilor luate de Guvern. Știm că nu suportă acest gând, dar în decembrie va scăpa de acest coșmar.

În al doilea rând, relația cu Fondul Monetar Internațional a fost, în ultimii ani, un reper major al politicii economice a Guvernului. Toate măsurile care s-au luat – sau care nu s-au luat – au fost discutate și negociate cu delegația FMI. Pe de o parte, acest lucru a reprezentat o constrângere pentru Guvern, dar și o portiță de scăpare în situații mai delicate. Toate lucrurile pe care nu le-au putut face fostele guverne au fost puse în cârca FMI-ului. În momentul de față s-a schimbat

radical paradigma. Fondul Monetar Internațional nu mai este un profesor aspru pentru Guvern, ci un partener de dialog.

În aceste condiții, dezamăgit de faptul că FMI nu invalidează politica economică a Guvernului USL, președintele Băsescu încearcă să preia abuziv rolul de cenzor al Executivului. Din fericire pentru români, fără succes.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Nelu Tătaru, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Găvrilă Ghilea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice: „Despre accidentul aviatic din 20 ianuarie și managementul riscurilor în România”.

Stimați colegi,

La începutul acestui an a avut loc un accident aviatic, o tragedie care va rămâne pentru mult timp în memoria colectivă, dar nu doar ca ziua în care au pierit doi oameni, ci și ca ziua în care s-a dovedit că sistemul instituțional care trebuie activat în caz de urgență are destule disfuncționalități. Acest accident a fost un exemplu clar de lipsă de pregătire în managementul riscurilor, situație care a degenerat într-o criză, care a fost la fel de ineficient gestionată.

Este drept că de instituții nu ducem lipsă, ba, mai mult, avem o întreagă listă de ministere, instituții, direcții, inspectorate și servicii care trebuie să se activeze în cazul unei tragedii precum cea din 20 ianuarie 2014. Echipamente și logistică, de asemenea, s-ar părea că avem cumpărate cu bani grei. Ce nu avem însă este un management integrat al situațiilor de criză. Ne lipsește un sistem de management care să integreze toate aceste instituții și proceduri într-un cadru complet, care ar permite funcționarea ca o singură unitate cu obiective unificate.

Este regretabil că a fost nevoie de încă o tragedie pentru a ne demonstra iminența riscurilor, indiferent că sunt accidente aviatice, navale sau dezastre naturale.

Înainte de toate, trebuie să conștientizăm aceste riscuri și, mai mult, trebuie să avem un plan de gestiune a lor, astfel încât ele să fie întâmpinate și gestionate cu un minimum de efecte negative. În al doilea rând, trebuie să avem proceduri clare pentru managementul situațiilor de criză.

Pentru fiecare tip de criză trebuie să avem un plan unic, integrat, care trebuie să prevadă clar cine este responsabil pentru rezolvarea crizei și sarcinile care-i revin. Bineînțeles că profesionalismul și pregătirea continuă sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a situațiilor de criză.

Cred că cea mai păguboasă strategie, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, este aceea a găsirii unui țap ispășitor. Acest lucru nu rezolvă problema. În cel mai bun caz, mai închide niște guri, dar la următoarea încercare ne vom lovi de aceleași neajunsuri.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Găvrilă Ghilea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Se pregătește doamna senator Gabriela Crețu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ori e lege, ori tocmeală!”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am semnalat, nu o dată, în conferințele de presă din teritoriu, dar și de la microfonul Senatului, înverșunarea cu care Guvernul avizează negativ inițiativele și propunerile legislative ale parlamentarilor, fie ei ai puterii, dar mai ales ai opoziției.

E de prisos să mai amintesc că nota cu punctul de vedere al Executivului, care invariabil „nu susține adoptarea propunerii/inițiativei legislative în forma prezentată de inițiatori”, devine literă de lege pentru șeful comisiei permanente sesizate în fond, dar și pentru liderii grupurilor parlamentare ale puterii, care își dirijează colegii să voteze în consecință.

În aceste condiții, nici nu-i de mirare că în Raportul de monitorizare: oglinda activității parlamentarilor în anul 2013, dat publicității de Institutul de Politici Publice, la 27.01.2014, se reține că, „din inițiativele înaintate de către Guvern, 62% au devenit legi, în timp ce doar 3% din cele ale parlamentarilor au reușit să treacă”.

Cu alte cuvinte, Guvernul confiscă rolul Parlamentului, organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, strecurând în mapele senatorilor și deputaților ordonanțe de urgență pe bandă rulantă, cu o cadență demnă de o cauză mai bună.

Aceeași atitudine sfidătoare la adresa parlamentarilor am constatat-o și cu prilejul activităților de control pe care le exercităm prin întrebările și interpelările adresate în conformitate cu regulamentele celor două Camere.

Conform art. 112 alin. (1) din Constituție, Guvernul și fiecare dintre membrii săi au obligația să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputați sau de senatori, în condițiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului.

Din acest punct de vedere, Regulamentul Senatului statuează că persoana interpelată sau întrebată este obligată să furnizeze un răspuns în scris în cel mult 15 zile, în cazul întrebărilor – art. 161 alin. (4), respectiv în cel mult două săptămâni, în cazul interpelărilor – art. 163 alin. (4).

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Gabriela Crețu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește doamna senator Mihaela Popa, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației mele este „Europa și-a făcut datoria, Europa poate să moară?!”.

Titlul îl parafrazează pe maurul lui Schiller, se înțelege, adăugând însă un mare semn de întrebare.

Anul politic 2014 este marcat în Europa de alegerile parlamentare din mai. Ele nu vor modifica doar raporturile de forțe în Parlamentul European, ci vor aduce și o nouă componență a Comisiei Europene și, unii speră, un diferit proiect politic pentru viitor.

În pregătirea acestor alegeri se fac sondaje, se fac comentarii. La unii se face și campanie. La noi există riscul, așa cum s-a întâmplat și în 2009, să se deturneze atenția spre prezidențialele din toamnă și cetățeanul să fie iarăși păcălit sau măcar derutat. Oricum el este.

De la dreapta până la stânga, din păcate, două teme sunt vehiculate cu un elan demn de o cauză mai bună.

1. Se susține că cetățenii nu sunt interesați de aceste alegeri și că, drept urmare, nu se vor prezenta la vot. Ca peste tot, se spune.

Mulțumesc și eu, doamnă senator.

O invit la microfon pe doamna senator Mihaela Popa, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Marius Pașcan, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește „O inițiativă în sprijinul viitoarelor mame stagnează la Comisia pentru muncă din Camera Deputaților de aproape patru luni”.

Inițiativa de modificare, depusă la Senat pe data de 8 martie 2013, a fost votată cu unanimitate de voturi, un lucru rar întâlnit în plenul Senatului României în cazul unei inițiative legislative a unui parlamentar. Drumul de la depunerea inițiativei și până la votul final din Senat nu a fost însă unul scurt și ușor. Au fost zeci de întâlniri, avize și rapoarte, însă toată munca depusă a avut rezultatul scontat. Modificarea legislativă a trecut de votul Senatului în data de 2 octombrie 2013 și a fost înaintată Camerei Deputaților. Din acel moment însă lucrurile au luat o turnură neașteptată.

Am primit sute de mesaje pe adresa de e-mail, pe rețele de socializare de la mame direct interesate de adoptarea acestei inițiative legislative și care așteaptă cu sufletul la gură intrarea ei în vigoare. Din păcate, răspunsul la întrebarea care mi-a fost adresată în fiecare mesaj în parte – „Când va intra în vigoare această modificare?” – nu am putut și nici nu pot să-l ofer cu exactitate.

Deși termenul de depunere a raportului la Comisia pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților a fost 29 octombrie 2013, nici până astăzi, 4 februarie 2014, această inițiativă nu a ajuns pe ordinea de zi a acestei comisii, intrând însă legi ce aveau un termen ulterior.

Mă întreb: cine nu-și dorește ca această lege să treacă? Cine nu-și dorește ca viitoarele mame să se bucure de drepturile ce li se cuvin? De ce să pedepsim viitoarele mame cu neplata indemnizației pentru creșterea copilului, deși au contribuit la bugetul asigurărilor sociale timp de ani de zile?

Această prevedere a condus la situații discriminatorii, în care persoane care au muncit 10, 15 ani, dar în ultimele 12 luni anterioare nașterii copilului nu au lucrat sau au lucrat parțial nu pot beneficia de concediu și indemnizație de creștere a copilului, deși au contribuit zeci de ani la bugetul asigurărilor sociale.

Trebuie să fim conștienți că lucrurile importante, precum această inițiativă legislativă, trebuie făcute la timp. Altfel, riscăm să afectăm generațiile viitoare, natalitatea acestui stat și încrederea, și așa șubrezită, în noi, reprezentanții cetățenilor în Parlament.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamnă senator.

Domnul senator Marius Páșcan, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Se pregătește doamna senator Doina Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Accentul este Marius Pașcán, deci pe ultima silabă.

Corectez, domnule senator, Marius Pașcán.

Mulțumesc. Domnule președinte de ședință, Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Aroganța și cinismul puterii ignoră dialogul social și consultarea publică”.

A devenit o obișnuință pentru Guvernul USL să ignore dialogul social, dezbaterile publice și să guverneze prin hotărâri de guvern, ordonanțe de urgență și alte proiecte de acte normative, promovate de azi pe mâine, fără o minimă responsabilitate publică, adică tocmai ceea ce înfierau cu mânie proletară la adresa anterioarelor guvernări PDL. Astfel ne-am trezit cu proiectele de lege privind amnistia, lobby-ul, Legea minelor, superimunitățile din Codul penal și altele, care au stârnit stupefacție și au revoltat opinia publică.

La finele anului trecut, parlamentarii USL din Camera Deputaților adoptau, în mare grabă și pripă, modificarea Codului penal, instituind nepermise privilegii pentru parlamentari, care nu mai puteau fi cercetați pentru luare de mită și abuz în serviciu. Prin aceste modificări, primarii puteau să acorde contracte finanțate din bani publici sau din fonduri europene propriilor rude. Un abuz imens și o încălcare a legislației în materie din Uniunea Europeană. PDL a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, iar Înalta Curte a atacat, la rândul său, la Curtea Constituțională modificările operate de Parlament la Codul penal, modificări care le confereau demnitarilor o nepermisă și abuzivă superimunitate.

Judecătorii Curții Constituționale au susținut mai apoi, în motivarea deciziei prin care s-au declarat neconstituționale modificările aduse Codului penal, că legiuitorul a afectat, prin acestea, protecția penală acordată unor valori sociale deosebit de importante. „Curtea constată că, în mod paradoxal, legiuitorul extrage din aria de incidență a răspunderii penale tocmai persoanele care ocupă funcții reprezentative în stat și care exercită prerogative de putere reală, persoane ale căror fapte de natură penală produc consecințe grave asupra bunei funcționări a autorităților publice, asupra actului decizional care privește interesul general al societății și, nu în ultimul rând, asupra încrederii cetățenilor în autoritatea și prestigiul instituțiilor statului.”

O invit la microfon pe doamna senator Doina Federovici. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Nicolae Popa.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Descentralizarea va continua, fiind primul pas spre regionalizare”.

## Distinși colegi,

Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, la sfârșitul anului trecut, pentru Legea descentralizării. Domeniile principale care se descentralizau, ca atribuții, competențe și resurse financiare, erau agricultura, sănătatea, mediul, cultura, tineretul și sportul.

Deși proiectul Legii descentralizării a fost contestat la Curtea Constituțională de către PDL, toate obiecțiile de neconstituționalitate ale acestora au fost respinse, Curtea precizând că este intrinsec o problemă de constituționalitate.

Având în vedere acest fapt, personal sunt convinsă că principiul ca atare nu poate fi declarat neconstituțional, indiferent cine ori ce își dorește, pentru că este unul folosit în toată Uniunea Europeană, descentralizarea fiind un proces care va aduce decizia finală mai aproape de cetățeni și va ridica nivelul de calitate al serviciilor publice pe care le primesc aceștia.

Ce s-a urmărit, practic, prin acest proiect? Scurtarea lanțului decizional, proces administrativ mult mai operativ, reducerea distanțelor administrative, simplificarea sistemului și reducerea birocrației, responsabilizarea în cheltuirea banului public și, nu în ultimul rând, realizarea obiectivelor pe care și le-a asumat România prin ratificarea Cartei europene a autonomiei locale, care prevede operaționalizarea principiului subsidiarității, care stă la baza descentralizării administrative. Totodată, descentralizarea oferă autorităților locale mai multe competențe în atragerea fondurilor europene.

În acest moment, cel mai important aspect pentru USL este că nu renunțăm la descentralizare. Am fi printre puținele țări, dacă nu singura din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria, care nu ar avea descentralizare. Până la urmă, decizia și puterea trebuie duse mai aproape de oameni, nu trebuie să mai rămână la București. Trebuie să mergem

înainte, pentru că este esențial pentru reforma administrației publice.

Mulțumesc și eu, doamnă senator.

Domnul senator Nicolae Popa, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Se pregătește doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „România – între incompetență instituțională și bâlbâială politică”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Dincolo de emoția puternică și de regretele pentru pierderea unor vieți omenești, pe care le-am trăit cu toții, accidentul aviatic produs recent în Munții Apuseni a scos la iveală disfuncționalități grave, inadmisibile ale instituțiilor din România ce au atribuții în gestionarea situațiilor critice. Nu mi-am propus să folosesc în această declarație politică calificative dure la adresa unor responsabili aflați la cârma unor organisme specializate, a căror principală menire este aceea de a acționa cu promptitudine și eficiență în cazurile ce impun intervenția în regim de maximă urgență.

Dar orice om de bună-credință din această țară și-a putut da seama, fără prea mult efort, de faptul că întârzierea inadmisibilă în localizarea zonei în care s-a prăbușit avionul a fost provocată de comunicarea defectuoasă dintre instituții, precum și de inexplicabila lipsă de reacție a reprezentanților principalelor instituții cărora le revenea în mod direct răspunderea de a acorda urgent ajutor celor aflați în dificultate.

## Stimați colegi,

Nu doresc să reiau filmul evenimentelor și nici să mă refer la demisiile așa-zis de onoare ale unor personalități politice. Pe de altă parte, atât în calitate de parlamentar, cu un mandat din partea alegătorilor, dar și în calitate de cetățean al acestei țări, nu-mi pot ascunde îngrijorarea cu privire la profunda criză instituțională cu care, din păcate, se confruntă România în anul 2014, țară membră a Uniunii Europene și a NATO. De fiecare dată când are loc un accident nefericit, soldat cu victime, fatalmente ne aflăm în fața aceluiași scenariu: declarații penibile, pasarea răspunderii de la o instituție la alta, acțiune lipsită de coerență. Într-un cuvânt, haos total! Am investit milioane de euro în aparatură sofisticată, am creat comitete și comisii pentru situații de urgență și, cu toate acestea, în momentul în care ne confruntăm la propriu cu un eveniment se dovedește că nu facem față.

Întrebarea firească pe care și-o pun cetățenii acestei țări, plătitori de taxe și impozite, este: ce vor face instituțiile statului în cazul unei catastrofe mai mari sau al unui atac terorist?!

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Doina Silistru.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereș.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se vrea a fi un „Apel adresat domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății”.

## Stimați colegi,

Cine spunea că „iarna nu-i ca vara”, acela mare adevăr spunea! Iată, a venit o iarnă grea peste noi și, ca mai în fiecare an, doar solidaritatea semenilor a reușit să ne scoată – și nici așa de tot – din nămeți. Satele izolate, intervențiile în condiții dificile, miile de oameni rămași fără electricitate, apă și alimente pentru câteva zile la rând ne-au demonstrat că nu suntem mai puternici decât natura.

Dar nu la o simplă constatare se rezumă intervenția mea de astăzi. În județul Vaslui au fost câteva situații-limită, în aceste ultime zile, la care nu s-a putut interveni decât cu mari costuri, umane și materiale. Ambulanțele nu au putut înainta pentru a-și prelua pacienții decât după ce în sprijinul acestora au intervenit pompierii profesioniști și, în unele situații, militarii. Unde s-a putut, s-a acționat fără ezitare, în ciuda riscurilor. Unde nu s-a putut, ei bine, autoritățile din județul Vaslui au apelat la șenilata colegilor din județul Iași. Doar astfel s-au putut rezolva, și nu doar în acest an, o serie de situații-limită, ale căror consecințe ar fi fost măsurabile în tot atâtea decese.

## Domnule ministru,

Profit de context și întăresc solicitarea formulată de conducerea Serviciului de Ambulanță al Județului Vaslui de a aloca sumele necesare achiziționării unui astfel de vehicul și pentru județul Vaslui, în condițiile în care infrastructura județeană este dificilă, capacitatea de intervenție a autorităților este limitată și, nu în ultimul rând, condițiile climatice sunt parcă mai severe decât în alte zone ale țării.

Menționez că un demers similar a fost făcut și de Instituția Prefectului Județului Vaslui, prin Inspectoratul pentru Situații de Urgență, dar până acum fără succes, din păcate.

În speranța că veți găsi o soluție în acest sens, câteva sute de mii de vasluieni vă vor fi recunoscători.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamnă senator.

Domnul senator Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Ionel Daniel Butunoi, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi are titlul „Guvernanții USL își aduc aminte de Apuseni și de moți doar când le pică în mână o carte de istorie sau... un avion în mandat”.

Domnule președinte,

Onorați colegi senatori,

11 septembrie 2013 a reprezentat o zi cu conotație fatidică pe plan mondial, inclusiv pentru premierul Victor Viorel Ponta, că altfel nici nu pot să îmi explic de ce acesta a declarat că una dintre consecințele negative ale stopării proiectului minier de la Roșia Montană este „ștergerea județului Alba de pe harta economică a țării”.

După tragedia aviatică din Apuseni, o țară întreagă a stat cu ochii pe județul Alba și pe zona moților, arealul amintit de prim-ministru.

Economic însă, cum prezicea premierul, județul Alba pare a fi, în continuare, abandonat de Guvern. Situația în care se află societățile Cuprumin Abrud sau Salina Ocna Mureș, avizul negativ dat proiectului minier de la Roșia Montană, noul Cod silvic, care face imposibil ca moții să mai exploateze suprafețele forestiere, însă înlesnește activitatea societăților comerciale care activează în industria lemnului, cum ar fi SC Holzindustrie Schweighofer sau SC Kronospan – SA, au căzut, rând pe rând, pe umerii moților, și-așa îngreunați de povara grijii zilei de mâine.

Vorbe în vânt au rămas și proiectele gândite pentru ameliorarea situației sociale din Munții Apuseni, cum ar fi Agenția Națională a Zonei Montane, o instituție care să își aibă sediul în acea regiune și care să creeze strategii și speranțe pentru dezvoltarea întregii zone montane din România, sau reînființarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere.

Din păcate, guvernanții își aduc aminte de moți doar când le pică în mână vreo carte de istorie sau în cazul unui accident nefast cum ar fi căderea unui avion în Apuseni.

O țară întreagă a urmărit cu sufletul la gură cum, în cazul tragediei aviatice din 20 ianuarie 2014, moții au făcut treaba guvernanților. Guvernanți care s-au dovedit total nepregătiți, incompetenți și depășiți, într-o situație în care buna organizare și promptitudinea ar fi putut salva vieți omenești.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Ionel Daniel Butunoi, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Reciclarea”. Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Activitățile umane au evoluat, la nivel tehnic, cu o viteză uluitoare, mai ales în ultimele două secole. Au apărut și apar în fiecare zi noi și noi aparate fără de care nu ne putem închipui viața. De la telefonul mobil la imprimantă, la televizor și până la autoturisme și orice utilaj și echipament cunoscut sau pe care nu l-am folosit niciodată, toate acestea ne-au ușurat viața și au devenit o parte integrantă a lumii noastre.

Ca orice aparat și ca orice lucru, de altfel, orice echipament are o durată de viață și trebuie reparat ori aruncat. De multe ori, când nu mai poate fi reparat, trebuie să ducem respectivul echipament la gunoi, însă nu la un loc cu toate celelalte deșeuri pe care le-am produs. Electronicele și electrocasnicele trebuie duse în puncte speciale de colectare, unde vor fi apoi dezasamblate pe bucăți tot mai mici, pentru a fi reciclate ori, când nu e posibil, depozitate în siguranță ca deșeuri nereciclabile.

Până la ora actuală, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice a organizat câteva ediții ale „colectării naționale”, începând din 2008. Și alte inițiative asemănătoare, organizate de companii private și de ONG-uri, au avut loc pentru colectarea deșeurilor electronice și electrocasnice de la consumatorii casnici.

Este deosebit de important să atragem atenția asupra necesității reciclării echipamentelor electrice și electrocasnice. De asemenea, trebuie să fim conștienți de faptul că, la sfârșitul ciclului de viață, toate aceste echipamente devin deșeuri deosebit de toxice. Numeroase substanțe din componența lor conțin elemente periculoase pentru sănătate și pentru mediu deopotrivă, precum mercurul, plumbul și diverse substanțe halogene, despre care se știe deja de ani de zile că duc la diminuarea stratului de ozon.

Prin colectarea selectivă a acestor echipamente și prin reciclarea lor, putem reduce cantitatea de deșeuri din rampele de gunoi sau incineratoare și putem, mai ales, diminua cantitatea de energie și de materie primă necesară fabricării de noi produse.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Gheorghe Saghian, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi are titlul „Revoluția ucraineană nu prezintă interes pentru diplomația românească”.

Evenimentele din Ucraina, aflate în plină desfășurare, sunt de notorietate. Criza politică din țara vecină prezintă o miză majoră datorită implicațiilor strategice la nivel european, și nu numai. Sunt în joc, pe de o parte, aspirația către un viitor european și, pe de altă parte, conservatorismul și interesele tulburi ale guvernanților de la Kiev. Este de fapt un conflict între valori sociale fundamentale: democrație și libertate _versus_ autocrație de tip Kremlin.

Pe lângă dimensiunile internaționale, criza din Ucraina ne interesează în mod direct, având în vedere comunitatea de români aflată în țara vecină. Tocmai de aceea este de neînțeles atitudinea pasivă, lipsită de vizibilitate a Ministerului Afacerilor Externe de la București. În loc să fie una dintre vocile europene cele mai auzite în aceste zile, domnul ministru Corlățean s-a mulțumit să emită doar un comunicat de presă, prin care dă asigurări că MAE este îngrijorat și că România adoptă politica Uniunii Europene în această privință.

Românii de acolo – și nu doar ei – își doresc ca țara lor să intre în lumea civilizată. Ce fel de mesaj le dăm acestor oameni, când domnul ministru pare să nu fi aflat că revoltele se apropie de Cernăuți? Ce să creadă, când nu există niciun semn clar de solidaritate din partea unui vecin, membru al Uniunii Europene?

Nu cu mult timp în urmă, reprezentanții armatei ucrainene au sugerat o posibilă intervenție în reprimarea revoluționarilor. Sperăm ca măcar pericolul unui astfel de scenariu îngrozitor să-i trezească pe reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe din România și să ia atitudine cu responsabilitate și nu ca niște funcționari ascunși în spatele unor comunicate de presă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Gheorghe Saghian, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Marius Petre Nicoară.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică am intitulat-o „Deteriorarea imaginii «domnului Trandafir»”.

Stimați colegi,

La sfârșitul anului trecut, înainte de sărbători, a izbucnit un scandal de care cu siguranță a auzit aproape toată lumea: acela al învățătoarei bucureștene care a cerut bani și cadouri mai consistente părinților. Desigur, dezvoltarea subiectului a făcut valuri în presă, și nu numai, dar mai ales în rândul părinților și al cadrelor didactice.

Consider că ar trebui să ne gândim puțin de ce anume s-a ajuns în situația aceasta. Desigur, un comportament de un asemenea tip nu este justificabil, ba chiar este condamnabil, iar măsurile au fost luate în consecință. Aș vrea totuși să reflectăm mai mult la felul în care acest scandal a pus întregul sistem educațional într-o lumină proastă. Incidente de acest fel, fie ele generalizate sau nu, nu trebuie să ne facă să punem pe toată lumea în aceeași categorie.

Haideți să ne gândim la toți acei dascăli deosebiți, care formează și educă generații după generații, pe copiii noștri, ai voștri, ai tuturor, la acei profesori care își rup din timpul lor liber și lucrează suplimentar cu elevii talentați la diverse materii și care ajung apoi să ne facă tuturor cinste la concursuri naționale și internaționale. Poate că uneori uităm de mândria aceea mult prea repede.

Atacurile către un cadru didactic cu un comportament condamnabil sau către câteva cadre didactice nu trebuie să se transforme într-un război la adresa tuturor profesorilor și învățătorilor. Cum se simt oare toți aceia care își fac treaba cu dedicație și profesionalism când sunt mereu supuși unei prezumții de vinovăție? Oare cine se mai poate simți respectat într-o asemenea situație?

Este de datoria noastră să protejăm sistemul educațional și să îi redăm respectul cuvenit. Rolul educației este neprețuit și deosebit de subestimat de foarte multe medii, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să atacăm pe nedrept pe toată lumea. Este ca și cum am ataca o țară pentru că ar avea câteva grupuri infracționale sau câteva aspecte negative. Nu putem declara război unui sistem, când nu s-a făcut suficient pentru a-l apăra și a-i oferi prestigiul cuvenit.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Lazăr Sorin – Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Declarația politică de astăzi se intitulează „Priorități legislative”.

După această vacanță parlamentară, iată-ne din nou în fața a numeroase legi și aspecte ce trebuie rezolvate. Desigur, prioritizarea este necesară în cazul de față, pentru a ne asigura că rezolvăm întâi și întâi aspectele mai urgente.

Printre prioritățile legislative din perioada imediat următoare doresc să o menționez, în primul rând, pe cea privind revizuirea Constituției. În acest sens, Comisia pentru revizuirea Constituției, condusă de către domnul Crin Antonescu, are trei luni la dispoziție, dacă dorește să organizeze referendumul pentru revizuirea Constituției în același timp cu alegerile europarlamentare din luna mai. Mai mult decât atât, în următoarele câteva zile, este obligatoriu ca proiectul de revizuire a Constituției să fie pus în acord cu observațiile Consiliului Legislativ și cu acelea ale Comisiei de la Veneția.

Tot pe lista priorităților regăsim și Codul rutier. Marți, pe 4 februarie, senatorii vor redeschide noul Cod rutier, amânat de prea multă vreme din diferite motive. De altfel, documentul a ajuns în Parlament încă din toamna lui 2013. Cu toate acestea, condițiile meteo extreme din ultimele zile, precum și schimbările de la conducerea Ministerului de Interne au devenit cauze pentru amânarea discutării acestui proiect. Aș mai adăuga și faptul că există anumite rezerve privind adoptarea în forma actuală a noului Cod rutier. De aceea, este necesară discutarea acestuia cât mai repede, pentru a ne decide asupra formei pe care o vom adopta.

Pe de altă parte, există și alte noi coduri care se află pe lista priorităților parlamentare. Miercuri, 5 februarie, așteptăm ca în Guvern să se adopte modificările necesare Codului penal și Codului de procedură penală. Imediat după aceasta, Executivul le va trimite în Parlament și va trebui să le acordăm atenția necesară.

Tot una dintre prioritățile actuale este și aceea privind Comisia „Nana”, amânată recent tot din cauze meteorologice. Problema este urgentă, mai ales în condițiile în care nu s-au primit încă explicațiile necesare din partea consilierului prezidențial Adrian Rădulescu. Să nu uităm că marea majoritate a populației este interesată de subiect și de rezolvarea corectă a situației date. De asemenea, este necesar să ne îndreptăm atenția și asupra accidentului aviatic din Munții Apuseni. Poate chiar va fi necesară o comisie pentru a face lumină în privința vinovaților, fapt care este și de datoria noastră.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Nicolae Bădălău, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Cerințe absurde ale președintelui Băsescu privind Codul de procedură penală”.

În ultimele zile sistemul judiciar a intrat din nou în atenția viitorului ex-președinte Traian Băsescu. Locatarul de la Cotroceni a declarat joia trecută că își asumă promulgarea Codului de procedură penală, fiind responsabilitatea președintelui, precum și eroarea de a nu fi înțeles sensul art. 140 din codul menționat, însă asta neînsemnând că legea nu poate fi corectată.

Și am să citez: „Eu îmi asum promulgarea Codului de procedură penală, pentru că asta este responsabilitatea președintelui. În același timp, îmi asum și eroarea de a nu fi înțeles sensul art. 140 din Codul de procedură penală. Asta nu înseamnă că nu trebuie corectată”, a spus Traian Băsescu.

În scrisoarea transmisă joia trecută Guvernului Ponta de către președintele Traian Băsescu, acesta arată că se vede nevoit să solicite adoptarea unei ordonanțe de urgență, având în vedere că Guvernul nu a adoptat un astfel de act în ședința de miercuri, prima care putea adopta astfel de ordonanțe și ultima înainte de intrarea în vigoare a noilor coduri. Președintele arată că este nevoie de o ordonanță care să modifice dispozițiile din Codul de procedură penală prin procedura de emitere a mandatului de supraveghere tehnică.

În scrisoarea de răspuns, premierul Victor Ponta îi amintește, pe bună dreptate, că aceste coduri au fost adoptate de Guvernul lui Emil Boc și îi cere să-și asume public răspunderea pentru faptul că le-a promulgat.

Sunt surprins, ca parlamentar liberal, de solicitările șefului statului și mă întreb: de unde toată această persuasiune prezidențială pentru modificarea art. 140 din Codul de procedură penală? De ce se forțează nota pentru schimbarea codului, precum și a Codului penal, în scopul de a se înregistra ascultarea convorbirilor telefonice, în loc să se lase procurorilor să lucreze și să ridice standardele pentru a găsi dovezi?

Sunt surprins că domnul Băsescu nu a insistat pe necesitatea acestor modificări ale Codului de procedură penală și, anterior, ale Codului penal atunci când decizia de elaborare a acestor acte normative a fost luată de domnii

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Niculae Bădălău, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Declarația mea este intitulată „Unde sunt zăpezile de altădată?”.

Vă mai aduceți aminte cum erau zăpezile de altădată? Nimeni nu se plângea că a nins prea mult, fiindcă – nu-i așa? – era iarnă, deci era firesc să ningă. Nimeni nu se isteriza că viscolește și-i umple curtea de zăpadă, pentru că era ceva normal.

Numai că, între timp, am evoluat. Avem televiziuni avide de rating, unde deontologii și criticii atotștiutori își dau cu părerea despre deszăpezire și obligațiile autorităților, cât timp ei nici măcar nu și-au dat zăpada din fața casei sau a blocului în care locuiesc. Avem cetățeni care se plâng că stau înzăpeziți de nu știu câte ore fără apă și mâncare, în condițiile în care vremea rea a fost anunțată cu câteva zile înainte și au fost sfătuiți să nu plece de acasă.

Desigur că autoritățile au obligațiile lor și, nu de multe ori, vină. Dar nu pot fi trase la răspundere pentru că un bolnav cronic nu are grijă să-și asigure medicamentele necesare, că femeile de la țară se plâng că nu pot să ajungă la oraș să-și cumpere pâine sau că o femeie care așteaptă să nască rămâne acasă, deși știe că există riscul ca ambulanța să nu ajungă în timp util.

În fiecare an, pe lângă incapacitatea autorităților locale de a se organiza eficient, se face și o imensă risipă de resurse pentru cazurile care puteau fi evitate printr-un minim spirit de organizare al fiecăruia dintre noi sau ascultând, pur și simplu, prognozele meteo. Avem pretenții de la autorități și asta este foarte bine, dar omitem faptul că acestea lucrează tot cu oameni, care au și ei limitele lor. Le este frig, le este foame, au și ei familii acasă. Nu le putem cere să se sacrifice numai pentru că noi avem drepturi sau că suntem prea șmecheri ca să respectăm legile, fie ele scrise sau nescrise.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

## Mulțumesc și eu.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică.

Titlul declarației politice: „Negocierile cu FMI nu trebuie politizate!”.

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

În perioada 21 ianuarie – 5 februarie, o misiune a Fondului Monetar Internațional se află la București pentru discuții privind prima și a doua evaluare a Acordului preventiv cu România, care a fost aprobat în 27 septembrie 2013.

Președintele Traian Băsescu a transmis oficialilor FMI, încă de la prima întrevedere din această misiune, că nu va semna scrisoarea de intenție atâta timp cât documentul prevede explicit majorarea accizei la benzină și motorină cu 7 eurocenți pe litru, însă experții FMI au mandat să încheie negocierile în această a doua evaluare doar dacă înțelegerile primesc și acceptul președintelui Traian Băsescu.

Prin acordul dintre România și FMI, Banca Mondială și Comunitatea Europeană, țara noastră câștigă credibilitate pe piețele externe. Datele statistice arată că în 2014 România se va împrumuta cu 11% mai puțin decât în 2013. Conform BNR, datoria externă scade.

Datoria externă pe termen scurt a României a înregistrat, la 30 noiembrie 2013, nivelul de 19,336 de miliarde de euro, în scădere cu 7,6% față de 31 decembrie 2012. În 2014, încrederea investitorilor în țara noastră se traduce prin dobânzi mai mici și maturități record de 30 de ani.

În același context, realitățile economice ale anului 2013 arată că România a avut una dintre cele mai mari creșteri economice din Uniunea Europeană, dar și cea mai mică rată a inflației de după 1989, adică 1,55%.

În 2013 s-au înregistrat cele mai mici scumpiri din ultimii 24 de ani. Salariile bugetarilor au fost reîntregite, salariul minim a crescut cu 15%, punctul de pensie a crescut. Altfel spus, Guvernul USL condus de Victor Ponta a reparat nedreptățile din perioada guvernelor PDL, demonstrând că economia și societatea românească pot progresa fără tăieri abuzive.

## Stimați colegi,

Este pentru prima dată când președintele refuză să semneze un memorandum. Acordul 2013–2015 rămâne valabil, dar, din păcate, evaluările de parcurs nu se vor putea trimite pentru aprobare în board fără semnătura președintelui.

Încheiem aici prima parte a ședinței noastre de astăzi, dedicată declarațiilor politice.

Reluăm la ora 10.30, cu un apel nominal pe care îl va face domnul secretar Mario Ovidiu Oprea. Mulțumesc.

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 4 februarie 2014, și îl rog pe domnul secretar Mario Ovidiu Oprea să facă apelul nominal.

Bună ziua tuturor!

|Agrigoroaei Ionel|prezent| |---|---| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|prezent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni|absent<br>prezent<br>absent| |Ariton Ion<br>Atanasiu Teodor<br>Badea Leonardo|prezent<br>prezent<br>absent| |Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius<br>Barbu Daniel Constantin<br>Barbu Tudor<br>Bădălău Niculae<br>Bălu Marius<br>Belacurencu Trifon<br>Bereanu Neculai<br>Biró Rozalia Ibolya<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boboc Cătălin<br>Bodea Cristian Petru<br>Bodog Florian Dorel<br>Boeriu Valeriu Victor<br>Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Bujor Dumitru Marcel<br>Bumbu Octavian Liviu<br>Burlea Marin<br>Butnaru Florinel<br>Butunoi Ionel Daniel<br>Cadăr Leonard|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absentă<br>absent<br>absentă<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Calcan Valentin Gigel<br>Câmpeanu Mariana<br>Chelaru Ioan<br>Chiriac Viorel|absent<br>absentă<br>prezent<br>prezent| |Chiru Gigi Christian|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|prezent| |Ciorbea Victor|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|absent| |Coste Marius|prezent|

## 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/11.II.2014

|Cotescu Marin Adrănel|prezent|Nistor Vasile|prezent| |---|---|---|---| |Crețu Gabriela|prezentă|Niță Mihai|prezent| |Cristache Iulian|prezent|Nițu Remus Daniel|absent| |Cristina Ioan|prezent|Obreja Marius Lucian|prezent| |Croitoru Cătălin|prezent|Oprea Dumitru|prezent| |Deneș Ioan|prezent|Oprea Gabriel|absent| |Dincă Mărinică|prezent|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Dobra Dorin Mircea|prezent|Oprea Ștefan Radu|prezent| |Dobrițoiu Corneliu|absent|Pașca Liviu Titus|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent|Pașcan Emil Marius|prezent| |Drăghici Damian|prezent|Pataki Csaba|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent|Pavel Marian|prezent| |Dumitrescu Florinel|prezent|Păran Dorin|absent| |Dumitrescu Iulian|prezent|Păunescu Teiu|prezent| |Durbacă Eugen|prezent|Pelican Dumitru|prezent| |Duruț Aurel|prezent|Pereș Alexandru|prezent| |Ehegartner Petru|prezent|Pop Gheorghe|prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă|Pop Liviu Marian|prezent| |Fifor Mihai Viorel|absent|Popa Constantin|prezent| |Filip Petru|prezent|Popa Florian|prezent| |Firea Gabriela|prezentă|Popa Ion|prezent| |Florian Daniel Cristian|prezent|Popa Mihaela|prezentă| |Flutur Gheorghe|prezent|Popa Nicolae Vlad|prezent| |Frătean Petru Alexandru|prezent|Popescu Corneliu|absent| |Geoană Mircea Dan|absent|Popescu Dumitru Dian|prezent| |Ghilea Găvrilă|prezent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|prezent| |Ghișe Ioan|prezent|Purec Ion Simeon|prezent| |Grapă Sebastian|prezent|Rădulescu Cristian|absent| |Grigoraș Viorel|prezent|Rogojan Mihai Ciprian|absent| |Hașotti Puiu|prezent|Roșca-Stănescu Sorin Ștefan|absent| |Ichim Paul|absent|Rotaru Ion|prezent| |Igaș Traian Constantin|prezent|Saghian Gheorghe|prezent| |Iliescu Lucian|prezent|Savu Daniel|prezent| |Ilieșiu Sorin|prezent|Sârbu Ilie|prezent| |Ioniță Dan Aurel|prezent|Secășan Iosif|prezent| |Iovescu Ioan|prezent|Severin Georgică|prezent| |Isăilă Marius Ovidiu|absent|Silistru Doina|prezentă| |Jipa Florina Ruxandra|prezentă|Stoica Ștefan|absent| |Klárik László Attila|prezent|Stuparu Timotei|prezent| |László Attila|absent|Suciu Matei|absent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent|Șova Dan Coman|absent| |Luchian Dragoș|prezent|Tánczos Barna|absent| |Luchian Ion|prezent|Tămagă Constantin|prezent| |Marian Dan Mihai|prezent|Tătaru Dan|prezent| |Marian Valer|prezent|Tătaru Nelu|prezent| |Marin Nicolae|prezent|Teodorovici Eugen Orlando|absent| |Markó Béla|prezent|Tișe Alin Păunel|prezent| |Mazăre Alexandru|absent|Toma Ion|prezent| |Mihai Cristian Dănuț|absent|Todirașcu Valeriu|prezent| |Mihai Neagu|prezent|Tomoiagă Ștefan Liviu|absent| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent|Tudor Doina Anca|prezentă| |Miron Vasilica Steliana|prezentă|Țapu-Nazare Eugen|prezent| |Mitu Augustin Constantin|prezent|Ungureanu Mihai Răzvan|prezent| |Mocanu Victor|prezent|Valeca Șerban Constantin|absent| |Moga Nicolae|prezent|Vasiliev Marian|prezent| |Mohanu Nicolae|prezent|Vâlcov Darius Bogdan|prezent| |Mora Ákos Daniel|absent|Vegh Alexandru|prezent| |Motoc Octavian|prezent|Verestóy Attila|prezent| |Mutu Gabriel|prezent|Vochițoiu Haralambie|prezent| |Nasta Nicolae|absent|Voinea Florea|prezent| |Neagu Nicolae|prezent|Volosevici Andrei Liviu|absent| |Neculoiu Marius|prezent|Vosganian Varujan|prezent| |Nicoară Marius Petre|prezent|Zisu Ionuț Elie|prezent| |Nicolae Șerban|prezent||| |Nicula Vasile Cosmin|prezent|Au răspuns apelului 121 de colegi senatori.||

## **Domnul Florin Constantinescu:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de azi, 4 februarie 2014, și vă anunț că din totalul de 172 de senatori și-au înregistrat prezența 121, cvorumul fiind îndeplinit.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Mario Ovidiu Oprea.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Dacă nu sunt comentarii...

Vă rog.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă solicit 30 de secunde de atenție, dacă se poate. Îmi pare rău că nimeni de la Grupul parlamentar al PSD n-a făcut gestul ăsta. Îl fac eu, ca fost coleg la Grupul parlamentar al PP-DD.

Cu câteva minute în urmă a încetat din viață un coleg de-al nostru, senator, domnul Stoica, un minunat om, venit din Ialomița în Senatul României. După o lungă suferință, a fost răpus astăzi.

Vă rog să păstrăm 30 de secunde de reculegere în memoria lui.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Dacă nu sunt comentarii,

Programul de lucru: între orele 9.00 și 10.30 – declarații politice; de la ora 10.30 la ora 13.00 – lucrări în plenul Senatului; ora 13.00 – ședința Biroului permanent al Senatului și, începând cu ora 15.00, lucrări în comisiile permanente.

Sunt comentarii asupra programului de lucru?

Dacă nu,

Punctul 2 – aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 10–15 februarie 2014.

Biroul permanent vă propune următorul program:

– luni, 10 februarie, între orele 9.00 și 11.00 – activități în comisii parlamentare; ora 14.00 – ședința Biroului permanent al Senatului; ora 15.00 – lucrări în grupurile parlamentare; între orele 16.00 și 18.00 – lucrări în plenul Senatului; între orele 18.00 și 18.15 – pauză; între orele 18.15 și 19.45 – întrebări, interpelări;

– marți, 11 februarie, între 9.00 și 10.30 – declarații politice; între 10.30 și 13.00 – lucrări în plenul Senatului; începând cu ora 15.00, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 12 februarie, și joi, 13 februarie 2014 – lucrări în comisii permanente;

– vineri, 14 februarie, și sâmbătă, 15 februarie – activități în circumscripțiile electorale.

Sunt comentarii referitoare la programul de lucru? Dacă nu sunt,

Punctul 3 al ordinii de zi – informarea plenului Senatului cu privire la respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității.

În conformitate cu prevederile pct. 11 alin. (2) din Procedura de lucru și mecanismul decizional al Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar în temeiul Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, se aduce la cunoștința plenului Senatului că următoarele propuneri de acte europene nu încalcă principiile subsidiarității sau principiile proporționalității:

1. COM(2013) 769 final – Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 în ceea ce privește punerea în aplicare la nivel tehnic a Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice;

2. COM(2013) 768 final – Propunerea de decizie a Consiliului privind adoptarea modificării de la Doha la Protocolul de la Kyoto la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și îndeplinirea în comun a angajamentelor care decurg din acesta;

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamnei secretar Doina Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru această propunere legislativă, Consiliul Legislativ și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au avizat favorabil.

În consecință, în data de 3 februarie 2014, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu un amendament cuprins în anexă, care face parte integrantă din prezentul raport. În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2.

Stimați colegi,

Fac această declarație cu toată responsabilitatea, având în spate 40 de ani în profesia... numai în profesia de avocat, ca apărător în permanență al dreptului omului. Și fac declarația aceasta și pentru reprezentanții presei, pentru că am văzut titrate, am văzut accente groase în legătură cu atacul la adresa presei aflat în acest articol.

Nimeni – și eu traduc exact ceea ce spune acest articol – nu are intenția de a ataca în niciun fel presa. O parte din inițiatori folosesc vorbe sau, mai bine zis, motivează ca un atac împotriva presei acest articol, ca să se ajungă la o dezincriminare.

Atenție foarte mare, pentru că dezincriminarea unui articol care se numește presiunea asupra... în general, presiunea asupra justiției va fi trecută în raportul pentru 2014 al Mecanismului de Cooperare și Verificare ca fiind un nou gest al Parlamentului împotriva unui articol care protejează puterea judecătorească.

Și să vă explic exact despre ce este vorba, și o să explic și ceea ce am susținut, și anume că ținta nu este presa. Ținta acestei protecții sunt cei care beneficiază, în orice mod, de intimidarea procurorului sau judecătorului care este în cursul unei proceduri. Atenție foarte mare, acest text ține doar de momentul în care un dosar este în cercetare, până la darea verdictului. După darea verdictului, lucrurile se schimbă, nu intră în protecția acestui articol. Acest articol... și vă rog să mă înțelegeți că nu vreau nici să manipulez, nu vreau decât să explic... persoane care pe durata unei proceduri judiciare în curs, deci înainte de darea verdictului... După darea verdictului, poate să spună lumea ce vrea, dar până la darea verdictului este firesc ca cel care spune că procurorul a luat mită, fără niciun fel de dovadă, doar pentru scopul de a-l intimida, de a-l amenința, în scopul de a-l speria, într-un fel, să poată fi apărat din punct de vedere penal.

Eu cred că nu de dezincriminare avem nevoie, ci avem nevoie de o îmbunătățire a textului. Și eu cred că se poate exclude din textul respectiv prevederea privind abaterile disciplinare și să rămână doar declarații publice nereale privind săvârșirea unei infracțiuni, a unei infracțiuni cu privire la desfășurarea acelei anchete, nu a unei infracțiuni despre alt domeniu sau o altă chestiune. Deci o infracțiune care privește desfășurarea numai a acelei anchete.

Domnul senator Tudor Barbu, microfonul central.

Doamnelor și domnilor colegi, Domnule Sârbu...

Domnule Sârbu, îmi permiteți?

Am comis o eroare. Atunci când intri în politică, trebuie să-ți asumi și erorile pe care le faci, dacă ești bărbat politic adevărat.

Pe ordinea de zi, așa cum am văzut-o, președintele de ședință avea, imediat după intervenția mea intempestivă, solicitarea către plenul Senatului de a ține un moment de reculegere în memoria colegului nostru dispărut, fapt pentru care îmi cer public scuze Grupului parlamentar al PSD, pentru că am invocat numele partidului în mod nejustificat. Mulțumesc pentru înțelegere.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Cristiana Anghel. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Un lucru spus, parafat și prin hotărâri judecătorești ale CEDO: libertatea de expresie este sacră. Și vă vorbește, din punctul acesta de vedere, un om care ieri a fost calomniat la greu într-un cotidian central.

Niciodată nu voi fi de acord să punem botniță presei. Trebuie să o lăsăm să vorbească și despre noi, și despre procurori, și despre judecători și garanția faptului că nu se vor comite abuzuri este că în Codul penal avem incriminate calomnia și insulta. Prin urmare, acest articol trebuie scos din Codul penal și lăsată libertatea presei așa cum trebuie să fie, nu ciuntită.

Mai sunt intervenții? Domnul senator Pașcan. Microfonul 2.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Ca fost jurnalist aproape un deceniu, permiteți-mi să am o opinie, chiar dacă ea este subiectivă. Acest articol este absolut superfluu. Nu împiedică nici astăzi nimeni un magistrat să deschidă proces atunci când se consideră calomniat sau insultat. Pentru că, știți foarte bine, un om care este cercetat întotdeauna se va manifesta subiectiv.

Ați văzut adeseori declarații ale celor cercetați care susțin că sunt cercetați din motive de natură politică sau la comandă politică și invocă tot felul de argumente subiective împotriva magistraților. Ei bine, pentru aceste argumente subiective, care adeseori nu sunt rău intenționate, fiindcă fiecare se privește pe sine într-un anume fel – și este normal să-și apere personalitatea și imaginea publică –, prin acest articol de lege pot fi interpretate de către magistrați la modul subiectiv.

Eu cred că nu trebuie acordate privilegii celor din instanțe, procurorilor, judecătorilor, altele decât posibilitățile legale pe care le are orice cetățean de rând. Iar în ce privește libertatea de expresie, subscriu fără niciun fel de rezerve și cred că ea trebuie respectată și promovată ca atare într-un stat de drept.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Georgică Severin. Microfonul 4.

## **Domnul Georgică Severin:**

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Am urmărit cu atenție luările de poziție de astăzi din sală, dar mai ales dezbaterile pe care le-am avut la nivelul societății civile și în presă în ultimele săptămâni și luni legate de acest art. 276.

Într-adevăr, se poate spune că nu presa a fost neapărat ținta. Eu aș spune mai mult: ținta acestui articol, așa cum a fost el strecurat și uitat în Codul penal, a fost însăși protejarea unui grup, protejarea unor persoane care încep să se simtă tot mai mult deasupra celorlalte puteri din stat.

Legat de ceea ce se spune și de ceea ce spunem noi, parlamentarii, țin să spun că acest articol era anticonstituțional. Atâta vreme cât declarațiile noastre, declarațiile politice, sunt supuse imunității și avem dreptul să spunem ce considerăm, inclusiv legat de celelalte puteri în stat, nu cred că poate să spună cineva că acest articol îi prevedea și îi avea ca țintă pe parlamentari.

Spunea aici un avocat cu experiență de 40 de ani – și vreau să-mi exprim tot respectul pentru Domnia Sa – că vorbim de atacuri și afirmații în timpul procedurilor. Dar să nu uităm că noi am avut în țara asta proceduri care s-au întins pe opt, pe zece ani, am avut oameni care au făcut 13 ani de închisoare din cauza unor erori ale unor procurori și rezultatele acestor erori judiciare s-au văzut după foarte mulți ani.

Nu ne permitem totuși, în situația în care anumite lucruri încep să fie vădite și simțite, să nu luăm atitudine în primul rând noi, cei care reprezentăm cetățenii și pe care trebuie să-i apărăm. Nu cred că există vreun parlamentar aici care să nu fi întâlnit la audiențe situația să vină cetățeni, zeci de

cetățeni, sute de cetățeni în decursul anilor care să-și exprime îndoiala față de actul de justiție, față de onestitatea multor judecători. Evident, ar trebui să procedăm legal, dar nu putem să abandonăm însă și obligația noastră de a ne apăra cetățenii pe care îi reprezentăm.

În același timp, acest articol sper să potolească o aberație. De fiecare dată când cineva din CSM se simte deranjat, convoacă Inspecția Judiciară: împotriva prim-ministrului, împotriva unor miniștri, împotriva noastră, a parlamentarilor, împotriva unor simpli cetățeni. Din câte îmi aduc eu aminte, Inspecția Judiciară se referă la magistrați, și nu la civili, la reprezentanții altor puteri. Și atâta vreme cât noi discutăm de separația, dar și de controlul reciproc al puterilor, dreptul nostru, al Legislativului, de a ne pronunța atunci când considerăm că se comit nedreptăți și că drepturile cetățenilor sunt încălcate este inalienabil. La fel cum judecătorii se pronunță pe legile pe care le discutăm, își dau cu părerea pe activități specifice Legislativului, și noi avem același drept, pentru că suntem reprezentanți ai poporului aleși, nu numiți de un președinte trecător.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Drept la replică.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Pentru că mi-a pronunțat funcția pe care o am încă și experiența mea, vreau să vă spun o singură frază. Se pare că nu a înțeles colegul nostru despre ce este vorba. Se pare că nu înțelege că un magistrat are nevoie – și o susțin până în pânzele albe! – de o protecție specială.

Dumneavoastră vă gândiți că acel magistrat trebuie protejat de stat ca să poată fi independent și să dea inclusiv pedepse împotriva unui fost prim-ministru? Credeți dumneavoastră că este simplu să dai o pedeapsă cu închisoare unui fost mare prim-ministru care, mă rog, mai este încă adulat de un partid?

Pentru asta, pentru pericolul în care se află zi de zi și pentru faptul că în toată lumea civilizată magistrații sunt protejați, există și texte care, încă o dată spun, nu sunt îndreptate împotriva presei, ci sunt îndreptate împotriva acelor beneficiari, care sunt cei cercetați, beneficiari ai unor astfel de amenințări și intimidări.

Domnul senator Georgică Severin. Microfonul 4.

La fel, cred că nici eu nu am fost înțeles. Nu m-am referit nicio secundă la marea majoritate a magistraților onești, cinstiți, m-am gândit doar la acei magistrați care își schimbă părerea după cum bate vântul, care la completul de trei au o părere și la completul de cinci se schimbă, la faptul că ei nu răspund niciodată pentru daunele și dramele pe care le fac.

Sper ca prin noua Constituție să introducem și răspunderea materială. La fel cum un medic răspunde pentru tragedia pe care o provoacă, trebuie să răspundă și un magistrat. Dar pentru ca aceste lucruri să se întâmple, trebuie ca cineva să aibă curajul să le spună, pentru că, printr-o procedură care se întinde pe zece ani, poate pe doisprezece ani, mor victimele, mor și călăii și nu se rezolvă nimic.

Domnul senator Cadăr Leonard. Microfonul 2.

Studiind bine acest articol și acest proiect legislativ, aș face o paralelă între activitatea noastră parlamentară și aș propune, în ideea – care nu cred că va avea loc – că nu trece acest proiect legislativ, ca atunci, în activitatea parlamentară a noastră, în momentul dezbaterilor, presa și opinia publică să nu aibă dreptul să intervină asupra acestor discuții. Mulțumesc.

Doamna senator Cristiana Anghel. Microfonul 2.

În Legea de organizare a puterii judecătorești există destule garanții pentru cei care vor să facă rău unui judecător. Deci judecătorul are și independență, are și lege care să-l apere și, am spus, există în Codul penal incriminate și calomnia, și... am un lapsus, în fine.

Deci nu văd de ce, spre exemplu, ar putea un jurnalist să vorbească despre mine, care sunt demnitar al statului, și nu ar putea să vorbească despre un judecător. În fond și la urma urmei, toate daunele pe care le plătim la CEDO nu le plătim din cauza unui parlamentar, le plătim din cauza unui judecător care nu și-a înțeles menirea.

Într-adevăr, sunt minoritari aceștia, dar aruncă o pată urâtă asupra justiției din România. Lucrurile acestea trebuie spuse și trebuie corectate, nu cu parul, ci cu creionul sau cu pixul.

Domnul senator Dumitru Oprea, microfonul central.

Eu am luat ca pe un dialog între oameni care pricep foarte bine subiectul discutat prin propunerea legislativă a colegilor de la PNL, altfel nu este loc de interpretat că un anumit grup are o poziție și un alt grup se plasează într-o altă ipostază.

Din momentul în care ieri, la Birou, am acceptat să fie un regim special pentru includerea pe ordinea de zi de astăzi a unei astfel de propuneri, din momentul în care am acceptat ca raportul de admitere, cu amendamente, inexistent până azi-dimineață, să-l acceptăm adus azi-dimineață în plenul Senatului, din momentul în care punctul de vedere al

Guvernului nu exista și am acceptat și lucrul acesta, înseamnă că Grupul parlamentar al PDL este de acord cu abrogarea art. 276.

Și era explicația corectă a colegilor juriști, pe care îi respect, că nu poți să judeci de două ori: și în penal, și în civil. Și de asta colegii, dacă și-au exprimat un punct de vedere, au dovedit și variante interpretabile, dar punctul de vedere al grupului este cel amintit anterior.

Mulțumesc.

Doamna senator Jipa, microfonul central.

Stimați colegi,

Am ascultat o seamă întreagă de păreri: și pro, și contra. Nu aș vrea să credeți vreo clipă că sunt de partea magistraților pentru că am fost magistrat. Nu are nicio legătură cu ceea ce vreau să vă spun eu astăzi, dar am văzut problema privită din diverse unghiuri.

Eu cred că ar fi trebuit să ne intereseze mult mai tare... presa a avut oricând dreptul să critice, să intervină, poate uneori a făcut și rău, pentru că a influențat în felul acesta anumite soluții. Dar aș vrea să vă spun că sunt lucruri mult mai importante pe care noi ar trebui să le avem în vedere.

A pomenit cineva aici – și îmi pare rău că nu rețin cine dintre colegii noștri – faptul că anumite soluții – care, până una-alta, ne implică și pe noi, datorită calității pe care o avem – se judecă la completul de trei și la completul de cinci al Înaltei Curți. Complete bătute în cuie. Vreți să vă spun a cui este greșeala? A noastră!

Eu mi-o asum, pentru că sunt parlamentar la al patrulea mandat. Și mi-o asum în sensul că am fost atât de naivă, indusă în eroare de volumul mare pe care îl vedeam la soțul meu, care era judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, și mă îngrozeam că începea o ședință la ora 9.00 dimineața și se termina la ora 3.00 noaptea și venea acasă ținându-se de pereți.

Vreau să vă spun că am greșit cu „mica reformă”. Am greșit. Noi ne-am făcut singuri acest „bine”. Deci ei pot jongla! Atâta timp cât noi nu vom schimba regula jocului, ei pot jongla în continuare cu complet de trei și complet de cinci. Este mult mai ușor să cooptezi cinci oameni decât nouă, cum erau înainte, în completul în care soluțiile în penal rămâneau definitive.

Și v-aș ruga... și chiar pentru presă aș face un apel. Aud tot timpul pe posturile de televiziune... mie nu mi-a plăcut să apar pe posturi, decât foarte rar... v-aș ruga... în penal nu există hotărâri definitive și irevocabile, în penal există doar hotărâri definitive. Cele definitive și irevocabile sunt în cauzele civile.

Aș face un apel la dumneavoastră să ne gândim să facem cu toții un proiect de lege în care să schimbăm acest cadru legislativ, cu „mica reformă”, care, după părerea mea, a fost o mare greșeală. Eu personal mi-o asum. Aș vrea ca și colegii mei care au participat la acest lucru să și-o asume și să facem ceea ce trebuie făcut. Nouă oameni este mult mai greu să-i atragi de partea ta dacă tu dorești o anumită soluție. Cinci cred că îi atragi mult mai ușor.

Îl invit la microfon pe domnul senator Tudor Barbu și aș vrea să ne apropiem... să închidem dezbaterile pe această propunere legislativă.

Presa, în orice țară, nu este nici mai rea, nici mai bună decât țara sau, mă rog, decât poporul din care provine. Să nu-și imagineze nimeni din Senatul României că Senatul României, valoric, e mai bun decât presa României. Nu. Presa României este ca și Senatul României, ca și Camera Deputaților, ca și orice comună din orice județ, ca și orice oraș. Ponderea de nemernici și de oameni de bună-intenție, ponderea de proști și de deștepți, ponderea de rău sau de bine-intenționat este aceeași, pentru că presa nu este decât o mică parte reprezentativă a societății românești.

Când vom vota această propunere, trebuie să avem în vedere ce înseamnă presa în ultimii 24 de ani în România, cât datorăm noi, cei prezenți în această sală, presei, ce a făcut bun, ce a făcut rău, care a fost ponderea de greșeli, care a fost ponderea de lucruri bune, cu cât a contribuit presa la mersul înainte al României și cu cât a contribuit România la mersul presei.

Nu e așa simplu. Nu este o propunere oarecare. Liberalii au venit cu o propunere extrem de importantă, care nu face decât să scoată niște garduri ce au fost puse sau s-a încercat a fi puse, în mod nejustificat, între societate și presă.

Vin și spun că între un senator, demnitar al statului român, între un magistrat, demnitar al statului român, între un general, care și el are rang de demnitar al statului român, învestit fiind de Președintele României în acea funcție, nu este, în fața presei, nicio diferență.

Eu, ca reporter, ca redactor, ca director în televiziunile din România, pe unde am făcut meseria asta, n-am făcut niciodată diferența. Am auzit minți înfierbântate – și mă exprim eufemistic, „înfierbântate”, ca să nu spun direct interesate – spunând „presa n-are ce căuta într-o anchetă în desfășurare”.

Vai, noi! Cum adică n-are ce căuta într-o anchetă în...? Păi, în țările civilizate, presa face eforturi disperate să obțină cele mai mici elemente doar pentru a controla buna desfășurare – și nu a o controla juridic, atenție, ci social – buna desfășurare a acelei anchete.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Am cumpătat mult înainte să iau cuvântul și am spus că antevorbitorii mei au acoperit toată plaja de probleme. Acum, ultima intervenție m-a determinat și pe mine să-mi spun punctul de vedere, după aproape 34 de ani de televiziune și un an de Parlament.

Este dincolo de o dezbatere europeană ce aud eu în aula Parlamentului, în aula Senatului, pentru că, într-un parlamentarism cu adevărat european, discuțiile de azi s-ar fi oprit la un anumit palier, palier pe care l-am depășit cu mult.

Doamnelor și domnilor senatori... nu mai e nimeni.

Declar încheiate dezbaterile generale și, conform hotărârii Biroului permanent al Senatului, votul final îl dăm la 12.30 pentru toate legile organice care vor fi discutate până atunci.

Trecem la următorul punct al ordinii de zi, punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului de procedură fiscală.

Declar deschise dezbaterile generale și îi dau cuvântul inițiatorului pentru susținerea propunerii legislative, dacă este prezent. Dacă nu, atunci, dau cuvântul domnului secretar de stat Gheorghe Hogea, microfonul 9. ## **Domnul Gheorghe Hogea** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin această inițiativă legislativă, se propun modificarea și completarea art. 149 din Codul de procedură fiscală, în sensul că executarea silită pentru stingerea creanțelor fiscale se limitează la 50% din sumele existente în conturile bancare ale debitorului.

Guvernul nu susține adoptarea inițiativei legislative, deoarece, în ceea ce privește executarea silită, aceasta se desfășoară până la stingerea creanțelor fiscale înscrise în titlul executoriu, inclusiv a dobânzilor, penalităților de întârziere sau majorărilor de întârziere, după caz, ori a altor sume datorate sau acordate potrivit legii, prin aceasta, precum și cheltuielilor de executare, conform prevederilor art. 142 alin. (5) din Codul de procedură fiscală.

La fel, în vederea depășirii de către contribuabili a dificultăților generate de lipsa temporară a disponibilităților bănești, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 29/2011 privind reglementarea acordării eșalonate la plată, ordonanță care se aplică contribuabililor persoane fizice și juridice.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, domnul președinte Cosmin Nicula.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Avem un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. Din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități avem aviz negativ. Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat textul acestei inițiative legislative și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, pe care îl supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt înscrieri la cuvânt?

Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Punctul 6, Propunerea legislativă privind educația prin sport.

Dau cuvântul inițiatorilor.

Nu există.

Atunci, dau cuvântul domnului secretar de stat din Ministerul Educației Naționale, Király András. Microfonul 10.

## **Domnul Király András György** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Propunerea legislativă încalcă principiul asigurării egalității de șanse, principiu garantat și prin prevederile art. 3 lit. j) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

În acest sens, în conformitate cu textul de lege propus, nu toți elevii unei unități de învățământ pot primi echipament sportiv, ci doar elevii claselor I.

În plus, faptul că echipamentul sportiv nu se acordă anual, ci din doi în doi ani, înseamnă că elevii claselor I din anul când se acordă echipament sportiv sunt favorizați față de elevii claselor I din anul când nu se acordă acest echipament sportiv.

Totodată, considerăm că, în finalul propunerii legislative, utilizarea expresiei „universitatea de învățământ” nu este corectă. Poate fi o greșeală de tehnoredactare, fiindcă în învățământul preuniversitar avem unități de învățământ. Punctul de vedere este unul nefavorabil.

Mulțumesc, domnule ministru.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au elaborat un raport comun.

Dau cuvântul unuia dintre reprezentanții comisiilor, doamna președinte Andronescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cele două comisii au analizat acest proiect legislativ și, sigur, bazându-ne pe argumentele care deja au fost prezentate, au votat să propună plenului Senatului un aviz de respingere pe criteriile legate de discriminare, de lipsa resurselor prevăzute de inițiativa legislativă și de foarte multe lucruri care nu sunt concordante cu realitatea sistemului de învățământ.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Sunt înscrieri la cuvânt? Domnul senator Oprea, microfonul 2.

Sunt de acord cu propunerea comisiei, pentru că fac parte din Comisia pentru învățământ, dar argumentele domnului Király mi se par, așa, un pic hazlii: că din doi în doi ani, că numai clasa I... Să dea Domnul să fie bine în țară și dacă s-ar da și din trei în trei ani... Și cu aruncatul banului..., cine să ia echipamentul... Problema cea mai spinoasă este că la o astfel de inițiativă legislativă nu există o fișă financiară. Rezultă din niște calcule că de-ar fi 124 de euro, parcă, pentru un copil, înmulțit cu nu știu ce... Deci ăsta era argumentul forte.

Mulțumesc.

Doamna senator Cristiana Anghel, microfonul 2.

Eu aș fi vrut să spun doar referitor la titlul legii: Propunerea legislativă privind educația prin sport. Trebuie să facem diferența între sport și educație fizică și trebuie să înțelegem că în școală și, mai ales, în școala generală obligatorie nu se face sport, se face educație fizică. Majoritatea confundă sportul cu educația fizică și astfel ajungem să avem niște bareme aberante, din cauza cărora – și zic corect „din cauza cărora” – majoritatea părinților se duc și iau scutire copiilor, ca nu cumva să le strice media generală pentru că nu reușesc să treacă respectivele bareme.

Deci una este educația fizică, alta este sportul. În școală trebuie să le facem educație copiilor pentru a face sport și acum, și mâine, și poimâine, pentru a iubi mișcarea și pentru a face sport, dar sportul este deosebit de educația fizică și lucrul acesta ar trebui clarificat foarte bine.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune la vot raportul de respingere.

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind acordarea tichetelor de rechizite școlare. Dau cuvântul inițiatorilor, microfonul 10... microfonul 5, pardon, domnul...

Alexandru Vegh.

Domnul Vegh Alexandru.

programe în derulare și în momentul de față, dar valoarea oferită în momentul de față... Valorile sunt foarte mici, de genul 25-30 de lei pentru anumite categorii de persoane. Nu știu din această sumă ce se poate achiziționa pentru începerea unui an școlar.

Vreau să vă rog să acordați sprijinul și să adoptăm acest proiect legislativ spre binele copiilor noștri și spre binele societății românești, în general.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, din partea Ministerului Educației Naționale, domnul secretar de stat Király András.

Microfonul 10.

## Mulțumesc frumos.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Așa cum a spus și unul dintre inițiatorii propunerii legislative, Ministerul Educației Naționale derulează în prezent un program de acordare a rechizitelor școlare în conformitate cu prevederile Legii nr. 126/2002, iar prin Ordinul ministrului educației, cercetării tineretului și sportului din 2012 s-a aprobat și componența pachetelor de rechizite școlare ce se acordă elevilor. Prin acest program, în anul 2013, peste 700.000 de elevi cu o situație financiară modestă sunt beneficiari ai rechizitelor școlare acordate gratuit. Suma maximă alocată pentru un pachet destinat, așa cum s-a spus de către domnul senator, din învățământul primar, este de 25 de lei, iar din învățământul gimnazial este de 30 de lei.

Măsurile propuse de inițiatori ar putea crea – considerăm – o discriminare între elevi, întrucât, din considerente economice, nu toate societățile comerciale își vor permite să aloce sumele necesare pentru tichetele de rechizite școlare, iar în sectorul bugetar aceste sume trebuiau prevăzute în buget.

Din aceste motive, punctul de vedere al ministerului nostru este unul nefavorabil.

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Vin în fața dumneavoastră pentru a prezenta propunerea noastră de proiect de lege privind acordarea unor tichete pentru rechizite școlare.

Succint, aș prezenta motivele pentru care am întocmit acest proiect legislativ și considerăm că acest proiect legislativ, dacă ar deveni lege ar stimula, în primul rând, frecvența școlară și ar îmbunătăți calitatea învățământului, ar stimula economia și prin consum, dar, pe de altă parte, ar stimula și scoaterea la suprafață a angajărilor la negru, pentru că acordarea acestui tichet valoric se leagă direct cu statutul de angajat al părinților copiilor.

Conform proiectului legislativ, copiii... părinții minori care au în întreținere copii minori ar beneficia la începutul anului școlar de un tichet valoric de 600 de lei, și această sumă s-ar putea folosi doar strict pentru a achiziționa rechizite școlare și, pe de altă parte, și uniforme școlare.

Considerăm noi că ar fi foarte util și rămâne la latitudinea dumneavoastră dacă acest proiect legislativ trece. Nu sunt în totalitate de acord și nu sunt de acord cu raportul comisiilor reunite, care spune că există..., sigur, într-adevăr, există

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au elaborat un raport comun și o invit pe doamna președinte Ecaterina Andronescu să prezinte raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisiile vă propun un aviz negativ, întrucât nu există prevăzute resursele financiare necesare acoperirii acestor tichete, pe de o parte, iar pe de altă parte, totuși, din 2001 funcționează acest program guvernamental prin care se acordă anual elevilor care provin din familii cu probleme sociale rechizite gratuite.

Domnul secretar de stat spunea că sunt 700.000. Au fost chiar ani în care am avut peste un milion de elevi beneficiari ai acestui program și eu cred că menținerea acestui proiect, poate cu extinderea lui în anii următori – prin buget –, este o soluție mai potrivită pentru elevii din sistemul de învățământ. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dacă sunt înscrieri la cuvânt _? (Discuții la prezidiu.)_ Domnul senator Dobra Dorin, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt aici să laud buna intenție și bunul gând al colegului meu, al colegilor noștri. Un astfel de gând e bine-venit oricând, dacă ne uităm la cifrele, ce tind să devină alarmante, de abandon școlar, de rezultate școlare, de neimplicare a părinților în viața școlară a copiilor. Orice alt tip de inițiativă, care ar face și cu o miime mai atractivă școala, ar fi bine-venit.

De asta sunt aici, să-mi laud colegii și să spun că, până la urmă, nu ar fi trebuit nici Ministerul Educației, nici comisia să ne dea atâtea explicații și ar fi fost mai simplu să ne spună că e o idee bună, nu că ea creează nu știu ce inegalități și că astăzi nu avem bani pentru ea.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu. Dacă nu mai sunt înscrieri la cuvânt... Domnule senator Dumitru Oprea, vă rog.

## **Din sală:**

Drept la replică.

Microfonul 2.

Bocetul acesta după bani îmi generează o întrebare vizavi de digitizarea manualelor, care înseamnă un soft, și digitalizarea procesului educațional pe care îl promovează Ministerul Educației, căruia îi aparțineți.

Cum veți găsi... procurarea de tablete pe care o promovează ministrul, de la anul, cu 25, respectiv 30 de lei, ca să poată folosi cartea digitală?

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Dacă nu mai sunt înscrieri la cuvânt, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Supunem la vot raportul de respingere.

Punctul 8 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Dau cuvântul inițiatorilor.

Nu avem.

Atunci, dau cuvântul domnului Codrin Scutaru, secretar de stat în Ministerul Muncii și Familiei. Microfonul 8.

## **Domnul Codrin Scutaru** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Vă mulțumesc.

## Stimați domni senatori,

Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă, deoarece orice modificare în cuprinsul actului normativ în introducerea de alte categorii de afecțiuni trebuie supusă unei atente analize și consultări, care să fundamenteze decizia și să elimine riscul unei discriminări în raport cu alte categorii de afecțiuni.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială. Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul includerii în rândurile persoanelor cu handicap pentru care se achită prestații sociale a copiilor diagnosticați cu hepatită cronică.

În ședința din data de 10.12.2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere pentru a nu se crea discriminare, întrucât există mai multe boli cronice care pot fi încadrate în grad de handicap.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Domnul senator Boeriu Valeriu, microfonul 2.

## **Domnul Valeriu Victor Boeriu:**

## Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Este totuși o propunere de bun-simț, pentru că cei avizați știu, cu siguranță, ce înseamnă copii cu fenilcetonurie, cu celiachie sau hepatită cronică, ce înseamnă, pentru creșterea lor, eforturile pentru părinți, inclusiv cele materiale. Și de aceea mă mir că atât Guvernul, cât și Comisia pentru muncă vin cu o respingere susținută stupefiant – după mine. Se respinge pentru a nu crea discriminare, întrucât există mai multe boli cronice care pot fi încadrate în grad de handicap.

Păi, atunci, hai să le scoatem pe toate pentru că deja sunt boli care se înscriu în grad de handicap. Deja există discriminarea. Să renunțăm la toate. Nimeni nu trebuie să fie în grad de handicap pentru că e discriminat pozitiv față de ceilalți. Păi, cu astfel de răspunsuri, și din partea Guvernului, și a comisiei, cum Dumnezeu să mai țin eu cont de policele ridicat sau coborât al liderului de grup?!

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Lege organică... Domnule senator Oprea, vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Apropo de intervenția de dinainte. Eu chiar propun plenului, fiindcă argumentul acesta este pueril, propun ca Senatul să fie deschis completării listei de boli cronice, astfel încât niciunul să nu fie dezavantajat.

Declar încheiate dezbaterile generale. Vot, la 12.30 – lege organică.

Punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Dau cuvântul inițiatorului. Nu avem.

Dau cuvântul, din partea Guvernului, domnului secretar de stat Gheorghe Hogea. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în sensul abrogării dispozițiilor referitoare la salarizarea medicilor și farmaciștilor rezidenți.

Guvernul are următoarea observație: prin eliminarea pozițiilor la care sunt prevăzute salariile medicilor și farmaciștilor rezidenți din anexa III la Legea-cadru nr. 284/2010 – Familia ocupațională de funcții bugetare „sănătate”... Nu mai există bază legală pentru salarizarea acestor categorii de personal, creându-se astfel un vid legislativ.

Ca atare, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnului senator Alexandru Cordoș.

Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă modifică anexa III, capitolul I pct. 2 lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, noutatea reglementării constând în eliminarea funcției de medic rezident și a funcției de farmacist rezident din grila de salarizare.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a transmis aviz negativ, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis aviz negativ, Comisia pentru sănătate publică transmite aviz negativ.

În ședința din 10 decembrie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, având în vedere avizele negative și faptul că se elimină funcțiile propuse, prin actuala reglementare există riscul ca acesta să rămână fără temei de salarizare, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supunem la vot raportul de respingere.

Trecem la următorul punct al ordinii de zi, punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Dau cuvântul inițiatorilor.

Nu avem.

Dau cuvântul, din partea Guvernului, domnului secretar de stat Codrin Scutaru.

Microfonul 8.

Guvernul nu susține adoptarea prezentei propuneri legislative, deoarece în capitolul V art. 72–84 din Legea privind persoanele cu handicap nr. 448/2006, republicată, sunt menținute drepturile pe care le au persoanele cu handicap în domeniile de orientare, formare profesională, ocupare și angajare în muncă. Astfel, persoana cu handicap care dorește să se integreze sau să se reintegreze în muncă are acces gratuit la evaluare și orientare profesională indiferent de vârstă, tip și grad de handicap.

În același timp, propunerea legislativă implică majorarea cheltuielilor bugetelor asigurărilor pentru șomaj și implicit ale bugetului general consolidat.

Astfel, ar fi fost necesar să fie avute în vedere prevederile art. 7 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă modifică Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, în vederea creșterii șanselor persoanelor cu dizabilități de a-și găsi un loc de muncă, oferindu-se beneficii angajatorilor care angajează în muncă aceste persoane. Consiliul Economic și Social a analizat propunerea legislativă și a avizat-o negativ. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia pentru egalitatea de șanse – toate – transmit aviz negativ.

În ședința din 10 decembrie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, având în vedere avizele negative și faptul că Legea nr. 76/2002, modificată prin Legea nr. 250/2013, promovează măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă orientate către reprezentarea echilibrată a tuturor categoriilor de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul are calitate de primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Sunt intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale. Votul, la ora 12.30. Următorul punct al ordinii de zi, punctul 11, Propunerea legislativă privind economia socială.

Avem inițiatori?

Nu avem.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Codrin Scutaru, secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Microfonul 8.

## Mulțumesc.

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect reglementarea obiectului economiei sociale, a cadrului general de organizare și funcționare a întreprinderilor care desfășoară activități în acest domeniu și stabilirea măsurilor de promovare a economiei sociale, precum și stabilirea de competențe pentru autoritățile administrației publice centrale și locale.

Având în vedere că textul propunerii legislative reprezintă o versiune mai veche a proiectului de lege privind economia socială, inițiat de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, și că, în prezent, textul final al acestui proiect de lege se află în procedură parlamentară spre avizare la comisiile Senatului, Ministerul Muncii și Guvernul României nu susțin prezenta propunere legislativă.

## Mulțumesc.

Din partea Comisiei economice, industrii și servicii, domnul președinte Lucian Iliescu să ne prezinte raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din 11 decembrie 2013, Comisia economică a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raportul de respingere a propunerii legislative.

Comisia pentru administrație publică a avizat favorabil, Comisia pentru muncă și Comisia pentru drepturile omului au avizat negativ. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Guvernul nu susține propunerea legislativă.

Consiliul Economic și Social a exprimat un punct de vedere nefavorabil.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții? Domnul senator Dumitru Oprea, microfonul 2.

Asta cu scopul de a informa plenul Senatului că realitatea este alta. Inițiativa este a colegei care a fost într-adevăr la Ministerul Muncii, Boghicevici. A avut-o ca inițiativă legislativă, pe tehnică, urma procesul acesta. Guvernul a confiscat-o, vine cu niște explicații puerile vizavi... Nu zâmbiți, fiindcă este grav ce ați spus ca verdict pe propunerea asta legislativă; ba că nu este bine înțeleasă Legea asistenței sociale, ba, ziceți dumneavoastră, că nu ar avea fișă financiară, ba că datele cu caracter personal ar fi lezate, ca și cum nu știm că există o lege pentru protejarea datelor cu caracter... Adică tot felul de motive puerile.

Trebuia să spuneți clar și să nu ziceți că legea care este în proces, dată de Guvern, se încadrează perfect în aceste lucruri pe care le taxați propunerii făcute de Grupul parlamentar al PDL din Cameră. Acesta e adevărul.

Domnul senator Dobra Dorin, microfonul 2.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu sper că reprezentantul Guvernului nu râde, dată fiind importanța subiectului. Voiam doar să subliniez conjunctura... Dar cred că e grimasa dânsului. Conjunctura europeană pune accent pe subiect.

Rezoluția Parlamentului European pe economie socială nu este lucru mic. Capitol în agenda „Europa 2020” pentru economia socială nu este lucru mic. Conjunctura națională, pentru care economia socială poate reprezenta o soluție, e și ea evidentă. Multitudinea de fapte antisociale petrecute în toată Uniunea Europeană pentru care astăzi suntem culpabilizați se datorează lipsei, până la ora actuală, a unui text legislativ în acest sens.

Felicit, de aceea, și Grupul parlamentar PDL – nu o fac des –, felicit și Guvernul dacă, într-adevăr, este preocupat serios, cum îmi închipui că e preocupat, dar voi fi foarte atent la o nuanță. O mulțime de primari și o mulțime de angajatori în această țară se plâng de faptul că oamenii – tocmai asistații social, patru asistați social la trei angajați – nu mai vor să lucreze. Și aș vrea să văd cum rezolvă Guvernul problema aceasta pentru a face atractivă participarea la economia socială în defavoarea asistării sociale. Că, dacă asta nu o rezolvăm și rămânem cu aceiași asistați social și cu o economie socială europeană pe hârtie, nu am rezolvat problema, și atunci aștept, cu tot dragul, textul legislativ propus de Ministerul Muncii.

Mulțumesc frumos.

Domnul senator Haralambie Vochițoiu. Microfonul central.

## Vă mulțumesc.

Întâmplător cunosc acest subiect și chiar am simțit nevoia să iau cuvântul spunând că, într-adevăr, în Uniunea Europeană economia socială produce între 8 și 10% din PIB și din locurile de muncă și că este nevoie de o asemenea lege. Însă aș vrea să atrag atenția antevorbitorilor mei că această lege, care nu prea are de-a face cu protecția socială – economia socială e cam altceva –, a cam fost tărăgănată de prin 2006. De atunci Uniunea Europeană ne cere să promovăm o asemenea economie și să creăm cadrul legal pentru desfășurarea lui. Deci nici alții nu au rupt hamul, ca să zic așa, chinuindu-se să promoveze această lege. Sigur că acum este mai simplu să spui că e o lege bună, dar, într-adevăr, Guvernul și noi toți avem obligația de a crea cadrul legal pentru această economie, iar legea, care va fi adusă de către Guvern, eu sper să nu fie doar o formalitate, ci să conțină și anumite avantaje – facilități, nu avantaje – care să încurajeze această economie socială, nu doar să-i creăm denumirea, să-i punem eticheta, ci chiar să încurajăm aceste persoane care pot să dezvolte economia socială. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul secretar de stat Codrin Scutaru. Microfonul 8.

Stimați domni senatori, Doamnelor senatoare,

Vreau să menționăm că proiectul de lege privind economia socială a fost adoptat de Guvernul României și trimis Biroului permanent... votat în Guvern și trimis Biroului permanent al Senatului. Acest proiect de lege al Guvernului a fost făcut în consultare cu partenerii noștri internaționali: Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional și, bineînțeles, Comisia Europeană și ne situează între primele țări europene care au un astfel de proiect de lege într-un stadiu atât de avansat, alături de Franța, care are și un minister al economiei sociale și cu care colaborăm frecvent.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea, microfonul 2.

Domnule, nu vă mustră conștiința în niciun fel?

Și zâmbiți, așa, într-un mod în care numai cei care nu sunt convinși de gravitatea spuselor o pot face. Acest proiect al colegei noastre este depus în iunie 2013 și citesc:

„Astăzi, 13 decembrie 2013, Guvernul a adoptat”... proiectul pe care îl are colega noastră, nu pricepeți? Deci proiectul ei a fost depus la Senat în iunie 2013 și acesta este dat în presă în decembrie 2013. Aveți o explicație? Același proiect.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la procedura de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supunem la vot raportul de respingere.

##

Trecem la următorul punct al ordinii de zi, punctul 12 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003.

Din partea inițiatorilor susține cineva?

Nu susține.

Din partea Departamentului pentru energie, domnul secretar de stat Mihai Albulescu.

Microfonul 9.

## **Domnul Mihai Adrian Albulescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Economiei_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Salutăm inițiativa legislativă, dar, având în vedere că există în lucru un proiect de modificare a Legii minelor nr. 85/2003, susținem ca aceste propuneri ale dumneavoastră să fie cuprinse și discutate în proiectul actului normativ aflat în lucru.

Ministerul Economiei vizează modificări substanțiale ale actualului cadru legislativ în materie, propunerile formulate de inițiatori în prezentul act normativ urmând a fi discutate împreună cu celelalte modificări ce urmează a fi operate.

Față de cele prezentate mai sus, în acest moment, Guvernul nu susține modificările propuse de către inițiatori. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte Lucian Iliescu, președintele Comisiei economice, industrii și servicii.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din 12 noiembrie 2013, Comisia economică a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere a propunerii legislative.

Comisia pentru administrație a avizat negativ. Comisia pentru buget a avizat negativ. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul, la ora 12.30, lege organică.

Următorul punct al ordinii de zi, punctul 13, Propunerea

legislativă pentru modificarea și completarea art. 56 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Dau cuvântul inițiatorului.

Nu este prezent, nu susține.

Inițiator, domnul senator Darius Vâlcov. Vă rog.

V-aș solicita retrimiterea la comisie pentru două săptămâni, pentru a ne pune de acord cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pe un anumit articol.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Supun la vot propunerea domnului președinte Vâlcov.

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Din partea inițiatorilor?

Nu avem.

Din partea Guvernului, domnul Horia Irimia, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației publice.

Microfonul 10.

## **Domnul Horia Ion Irimia** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Aș menționa că unele dintre aspectele semnalate în motivarea acestei propuneri au fost rezolvate de către Guvernul nostru, respectiv principiul angajării unu la unu a funcționarilor publici care părăsesc funcțiile publice, reglementare apărută ulterior depunerii acestei propuneri.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Ion Popa.

În ședințele din 10 și 17.12.2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, respectiv o abținere, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt. Declar încheiate dezbaterile generale...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Ba da, domnul Nicolae Vlad Popa.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa, microfonul 2.

O singură mențiune. Se încerca, prin această... – și mă bucur că este un raport de respingere –, se încerca o portiță deschisă pentru funcționarii publici în a mai obține, într-o formă, să zicem, „legală”, anumite avantaje.

E bine că... și sper că acest raport se va vota.

Declar încheiate dezbaterile generale. Vot, la 12.30.

Trecem la următorul punct, punctul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 152 din 15 iulie 1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.

Dau cuvântul inițiatorilor.

Nu avem.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Horia Irimia. Microfonul 10.

Ministerul nostru nu susține această propunere legislativă.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Ion Popa.

În ședința din 17.12.2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune la vot raportul de respingere.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru înființarea ghișeului unic pentru înmatricularea autovehiculelor. Sunt din partea inițiatorilor? Nu avem.

Din partea Ministerului Afacerilor Interne, doamna chestor Irina Alexe.

Vă rog, microfonul 9. **Doamna Irina Alexe** _– secretar general adjunct_

_în cadrul Ministerului Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

O să fiu... Înțeleg că nu mai este timp. Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Am motivat în cuprinsul punctului de vedere al Guvernului care sunt considerentele pentru care nu susținem această inițiativă. Ele sunt, pe de o parte, referitoare la rolul pe care îl are Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor în contextul instituțional al Ministerului Afacerilor Interne, cât și referitoare la faptul că Registrul Auto Român este, după cum știți, reglementat... activitatea acestei regii autonome este reglementată de Legea societăților comerciale și regiilor autonome. Nu este o autoritate publică, este un agent economic.

Pentru considerentele acestea, nu putem să fim de acord cu adoptarea propunerii legislative. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru administrație publică și a Comisiei pentru apărare, dau cuvântul domnului senator Ion Popa să prezinte raportul comun.

În ședința din 10.12.2013, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și membrii Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de respingere.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit art. 75 alin. (2) din Constituția României și art. 8 alin. (7) pct. 1 din Regulamentul Senatului, propunerea legislativă urmează a fi adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Mulțumesc. Sunt intervenții? Domnul senator Dumitru Oprea, microfonul 2.

Eu nu cred că... și o firmă privată dacă ar fi ar fi deranjată de faptul că, așa cum este consemnat în art. 1, se înființează în cadrul fiecărei reprezentanțe RAR un ghișeu unic pentru înmatricularea autovehiculelor prin preluarea atribuțiilor în domeniul înmatriculării de la serviciile publice, deci ar fi toate la un loc.

Este o invitație către această instituție, Registrul Auto Român, să accepte și asta. Pentru cetățean este un plus de serviciu, dar nu este o imixtiune în problemele companiilor sau Registrului cu pricina.

Microfonul 9, doamna chestor Irina Alexe.

## Vă mulțumesc.

O să răspund foarte succint. Potrivit legislației în vigoare, la momentul acesta, doar autoritățile publice sunt autorizate să aibă acces direct în sistemul informatic național de semnalări, respectiv în sistemul informatic Schengen, și să realizeze schimb de informații suplimentare prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională.

În contextul acestor acte normative și al celor ce am spus anterior, aș vrea să precizez că, în cursul anului trecut, Directoratul General pentru Afaceri Interne din cadrul Comisiei Europene a respins accesul RAR la sistemul informatic Schengen.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune la vot raportul de respingere.

Trecem la următorul punct, punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 102 din

- 21 septembrie 1992 privind stema țării și sigiliul statului. Din partea inițiatorilor, dacă avem? Nu avem.

Din partea Ministerului Culturii, domnul secretar de stat Cristian Petcu, microfonul...

Cine este?

E pe drum.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Nu-l mai luăm. Trecem la punctul 18.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Trecem la următorul punct, punctul 18, Propunerea legislativă privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82 din 25.10.2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă avem.

Nu.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Otilia Sava.

Respirați adânc și luați loc.

## **Doamna Otilia Sava** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Îmi cer scuze. Am venit de pe drum.

Guvernul nu susține propunerea legislativă, având în vedere că introducerea unui nou termen, respectiv acela de „bolnav”, ar fi în măsură să degringoleze felul în care aplicăm acum Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2006. Având în vedere că în lege avem noțiuni cu care lucrăm, și anume „boală psihică”, „boală fizică”, „răniți”, „invalizi”, noțiunea de „bolnav”, care are o mare relativitate, nu ar face decât să aplicăm în mod greșit această lege din prezent.

Pentru aceste considerente, Guvernul nu susține propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul senator Stuparu Timotei, din partea Comisiei pentru apărare, prezintă raportul.

Domnule președinte de ședință,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82 din 25.10.2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au avizat negativ această propunere legislativă.

În ședința din 17 decembrie anul trecut, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru apărare supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Are caracter de lege ordinară și Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Dacă sunt intervenții?

Domnul senator Mărinică Dincă. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Chiar dacă în observația doamnei secretar de stat există și o parte de adevăr, legat de sintagma „boli”, trebuie să spunem că această propunere legislativă conține și lucruri care trebuie preluate de Ministerul Apărării, legate de asistența socială sau, dacă vreți, de prevederi sociale ale acestui act normativ. Cred că puteți lua partea care completează ordonanța pe care o aveți în aplicare. Repet, la partea de asistență socială sau așa cum credeți dumneavoastră de cuviință. Este un număr extrem de mic de oameni care ar putea beneficia de aceste prevederi legale, de asistența care se poate acorda și cred că este momentul în care să spunem lucrurilor pe nume.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Revenim la punctul 17, după care facem votul final pe legile organice.

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 102 din 21 septembrie 1992 privind stema țării și sigiliul statului.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Culturii, Cristian Petcu. Microfonul 10.

Vă rog.

## **Domnul Cristian Vasile Petcu** _– secretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

## Bună ziua!

Cristian Petcu este numele meu.

Vreau să vă aduc în prim-plan faptul că, pe ceea ce a anunțat domnul președinte, în heraldica românească tradiția coroanei în însemnele de stat datează încă din secolul al XVI-lea, fiind, totodată, prezentă în timpul domniilor fanariote și în continuare, pe parcursul secolului al XIX-lea.

În anul 1881, ca urmare a proclamării Regatului României, a fost introdusă coroana de oțel, simbol al cuceririi independenței. Mergând mai departe în timp, înfăptuirea marii Uniri în 1918 a determinat Comisia consultativă de heraldică să aprobe, în anul 1921, noua stemă a țării, care conținea coroana de oțel, dar și coroana regală de aur, noile însemne având să corespundă cu noul statut al României, anume acela de stat unitar, independent și suveran.

Stema și drapelul constituie forme de recunoaștere care cuprind simbolurile cele mai grăitoare ale istoriei unei țări. Independența și suveranitatea sunt exprimate în modul cel mai sugestiv în conținutul stemei de stat și al drapelului, în conformitate cu regulile heraldice.

Astăzi, state al căror caracter republican nu este contestat, precum Ungaria, Polonia sau Cehia, dețin coroană pe stemă.

Coroana nu a constituit doar o formă de reprezentare simbolică a puterii monarhice, ci s-a dovedit a fi, în istoria oricărui stat, o mărturie a independenței și suveranității.

Așadar, dată fiind importanța acestor simboluri heraldice, ținând cont și de faptul că în prezent se lucrează și la proiectul ce vizează modificarea Constituției, Ministerul Culturii consideră că Parlamentul României este singurul în măsură să decidă cu privire la modificarea stemei țării și a sigiliului țării.

Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru apărare, domnul senator Timotei Stuparu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Comisia noastră a fost sesizată să elaboreze raport asupra acestei propuneri legislative. Vreau să menționez că Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri. Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au avizat negativ această propunere legislativă.

În urma discuțiilor, în ședința din 18 decembrie 2013, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Da.

Domnul senator Oprea, microfonul 2.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

De fapt, vreau să spun că, de la prezentarea propunerii, toți actorii implicați au avut un punct de vedere smerit în fața specialiștilor, numai că finalul punctului de vedere al Guvernului a fost: „Parlamentul hotărăște”. Aici, cred eu că a fost o formă politicoasă.

Domnule lider Hașotti, vă rog să-l lăsați un pic, pentru că mă adresam dumnealui și îl lăudam, dar la sfârșit l-am criticat, spunând că „Parlamentul hotărăște”. Până aici ați pledat ca un herald adevărat. Heraldica nu este la îndemâna oricui. Și, să mă ierte colegii din Parlamentul României, însemnele de acolo nu sunt desene făcute de copii care se joacă de-a steluțele și de-a alte însemne heraldice făcute fără să aibă habar de semnificația lor.

Am trecut printr-o astfel de istorie cu sigla și stema Universității Cuza, făcută de adevărații oameni care continuă blazonul de nobilitate al unor astfel de instituții.

Și cred că ai noștri colegi din Senat nu s-ar supăra dacă am da curs respingerii și să văd că, în sfârșit, la o altă propunere, heralzii spun da.

Domnul senator Mihai Răzvan Ungureanu, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Adevărul este că inițiativa domnului deputat PNL Crăciunescu, care îmi este cunoscută, vine în timp util pentru a reda heraldicii naționale ceea ce îi lipsește din 1991.

Dar există, într-adevăr, aici o mică dezbatere care se poate închide altfel, nu doar pe seama avizelor pe care le dau comisiile de specialitate convocate în a se pronunța pe textul inițiativei legislative.

Mă adresez distinsului for și în calitate de membru al Comisiei Naționale pentru Heraldică, Genealogie și Sigilografie, organizată de Academia Română. Este nevoie, în acest caz, de o pregătire tehnică unde să fie convocați, într-adevăr, specialiștii și aș dori, în cazul acesta, dacă se poate, ca proiectul inițiativei legislative să fie readus într-una dintre comisii, convocați specialiștii Comisiei Naționale pentru Heraldică, Genealogie și Sigilografie pentru a-l finaliza în așa fel încât readucerea coroanei ca simbol al suveranității pe

creștetul acvilei din stema noastră de stat să poată respecta toate regulile acestei științe auxiliare a istoriei.

Al doilea lucru. Nu pot fi de acord însă cu aplicarea stemei de stat pe drapelul național în orișice condiții. Și acest lucru trebuie specificat în cazul în care revenim la condițiile de utilizare heraldică a simbolului de stat profesată în perioada interbelică.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

## **De la prezidiu:**

Domnule Hașotti, doriți să interveniți?

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului...

Domnul Hașotti. Da. Domnul senator Hașotti.

Vă mulțumesc.

Două chestiuni foarte scurte, stimați colegi.

În primul rând, să vă spun că propunerea e justificată. De ce? Este o diferență între coroana închisă, care simbolizează monarhia, statutul monarhic al unei țări, și coroana deschisă, care simbolizează independența unei țări. Și sunt țări republicane – Serbia și altele, Ungaria – care au pus coroana deschisă. Propunerea legislativă este judicioasă, însă la fel de judicioasă este și intervenția domnului senator Mihai Răzvan Ungureanu.

Motiv pentru care eu, în calitate de lider de grup, propun reîntoarcerea la comisie a acestei foarte interesante propuneri legislative, la comisie încă o discuție cu reprezentanții ministerului, cu domnul secretar de stat și cu heraldiști – cineva de la Comisia Națională, da, sigur, de la Academie, categoric da, sau de la Institutul „Nicolae Iorga” poate fi convocat cineva, sunt atâția specialiști în heraldică pe care îi avem –, să aibă o discuție cât se poate de aplicată.

Ceea ce v-am spus este cât se poate de real – chestiunea cu coroana închisă și coroana deschisă –, propunerea este judicioasă, dar cred că niște retușuri trebuie făcute pentru a vota această propunere într-o manieră în care să nu poată fi contestată în niciun fel.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Supun la vot propunerea domnului senator Hașotti, de retrimitere la comisie. Termen două săptămâni, nu?

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Maximum.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

## Maximum două săptămâni.

Acum începem votul final pe legile organice.

Revenim la punctul 4...

Le citesc de aici. Punctul 4 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 276 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune votului raportul cu amendamentul admis.

Listă!

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Și listă.

Cu 107 voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 10 abțineri, raportul comisiei a fost adoptat și propunerea legislativă a fost adoptată...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Vot și pe propunerea legislativă.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Vă invit să votați propunerea legislativă.

Cu 107 voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 10 abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 8 al ordinii de zi – Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supunem la vot raportul de respingere.

Cu 91 de voturi pentru, 29 voturi împotrivă și 7 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 10 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune la vot raportul de respingere.

Punctul 12 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003.

Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune la vot raportul de respingere.

Punctul 14 – Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune la vot raportul de respingere.

Cu acestea, declar închisă ședința Senatului de astăzi, 4 februarie 2014. Mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|648340]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 6/11.II.2014 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei