Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·18 februarie 2015
Camera Deputaților · MO 19/2015 · 2015-02-18
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Aprobarea modificării ordinii de zi
Discuții procedurale în legătură cu introducerea unui punct pe ordinea de zi
Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PH CD 13/2015; rămas pentru votul final)
· Informare · adoptat tacit
· other
· procedural
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind vacantarea unui mandat de deputat (PH CD 14/2015; rămas pentru votul final)
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· other
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· procedural
· other
394 de discursuri
Vă spun în acest moment, pentru cei care nu au mai fost în Parlament în ultimii 20 de ani, sunt 100 de colegi care au semnat. Da. Dacă vreți, vă spun și câți au semnat de la opoziție și câți de la guvernare, cu mare plăcere.
Obligația de a invita colegii în sală este strict legată de calitatea de lider și vicelider al grupului.
Nu pot să fac acest lucru.
Mulțumesc foarte mult.
Ne vedem în momentul în care se fac cei 299. Mulțumesc.
## PAUZĂ
## * * DUPĂ PAUZĂ
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Sunt foarte bine dispus! Nu sunt nervos, n-am de ce! Invit liderii până la prezidiu, vă rog frumos.
Dragi colegi,
Am avut o discuție cu liderii grupurilor politice parlamentare.
Numai o secundă!
Doamnelor și domnilor deputați,
Declar deschisă ședința de azi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 397 de membri ai Camerei Deputaților, 195 sunt absenți, 49 participă la alte activități. Suntem în cvorumul legal de 199.
La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din regulamentul nostru, vă informez că au fost distribuite la casetele dumneavoastră următoarele documente: ordinea de zi pentru ședința de astăzi, programul pentru perioada 16–21 februarie 2015; lista rapoartelor din perioada 11–18 februarie 2015, bineînțeles ale comisiilor permanente sesizate în fond; lista cu legile prin care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților.
Votul final, așa cum a fost stabilit, este la ora 17.30.
Dacă intervin alte modificări, cu acordul Comitetului liderilor, o să vă informez.
La încheierea ședinței de vot final, bineînțeles, vom avea un Birou permanent al Camerei Deputaților, conform regulamentului, pentru a se stabili programul de săptămâna viitoare. Domnul deputat Marian Neacșu, pe procedură. Am înțeles că vrea să intervină. Domnule deputat, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Vă solicit, în numele Comitetului liderilor, suplimentarea ordinii de zi de astăzi cu introducerea a două noi proiecte: proiectul legislativ nr. 50/2015 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, care va intra pe poziția 5...
Este. E aprobată de Biroul permanent.
E adevărat că e aprobat de Biroul permanent...
...sub rezerva primirii raportului.
E adevărat, raportul este gata, îl avem. Deci poziția 5. Poziția 6, PL-x-ul 392/2014, reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală, care va intra pe poziția 6, urmând ca, în continuare, pe poziția 7 să rămână Legea privind aprobarea Codului silvic, care este în dezbatere, și vom continua dezbaterea după ce dezbatem aceste două proiecte. Vă mulțumesc.
Deci ultimul proiect, încă o dată, este cel legat de proiectul de lege care aprobă OUG nr. 55, nu? PL-x cât?
392.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Eu vă propun următoarea variantă, liderii grupurilor parlamentare: deci avem pe poziția 5 Codul silvic, PL-x 436, și vă propun înaintea sa, pe poziția 5, să intre PL-x-ul 392. Cel care este cu Ordonanța nr. 55. Da? Acesta să fie pe poziția 5.
Și rugămintea mea este următoarea: cel de pe poziția 7, PL-x 50, cum a zis domnul președinte, să vină înaintea PL-x-ului 392, da?
Deci supun la vot trecerea proiectului de lege de pe poziția 7 – PL-x 50/2015 – pe poziția 5, în acest moment. Aceasta este prima propunere.
Vot · approved
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Și vă propun pe poziția 6 introducerea PL-x 392/2014/2015, cel cu Ordonanța 55, da? Proiectul de lege de aprobare a ordonanței.
Vot · approved
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Pe procedură, domnul deputat Orban, liderul Grupului parlamentar al PNL.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Vreau să mă refer la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței nr. 94 a Guvernului în domeniul educației, celebra ordonanță care reglementează retragerea titlului de doctor, care, de asemenea, are în cuprinsul său reglementarea învățământului dual.
Din păcate, deși Comisia pentru învățământ...
Unde se află? Pe ce poziție?
Nu se află, pentru că ne aflăm în următoarea situație, permiteți-mi să vă explic! Comisia pentru învățământ avea termen de finalizare a raportului, mi se pare, pe data de 5 februarie, nici măcar nu a intrat pe ordinea de zi a Comisiei pentru învățământ. Această ordonanță de urgență, lăsând la o parte aspectul picant cu retragerea titlului de doctor, care, să zicem, e secundar din punctul de vedere al domeniului de reglementare, se referă, repet, la reglementarea învățământului dual.
Ordonanța trimisă de Guvern nu este conformă înțelegerilor inițiale care au existat între partenerii care au contribuit la dezbaterea și aprobarea ordonanței.
Ceea ce solicit eu este dezbaterea acestei ordonanțe, introducerea pe ordinea de zi și dezbaterea acestei Ordonanțe nr. 94 în plenul Camerei Deputaților.
Domnule deputat, numai o secundă.
Deci există o ordonanță... Noi suntem Cameră decizională din ce știu eu. Suntem prima Cameră sesizată?
Suntem prima Cameră sesizată.
Suntem prima Cameră sesizată? Pe procedură, domnul Neacșu, până atunci.
În principiu, domnule președinte, evident că nu putem interzice dreptul unui lider de grup de a solicita introducerea pe ordinea de zi a unui proiect de lege, chiar dacă nu are raport, dar trebuie să remarc în același timp procedura nu foarte _fair_ a colegului meu de la PNL.
Eu am venit și am informat dimineață și am avut acceptul Comitetului liderilor pentru această modificare a ordinii de zi pe care v-am propus-o.
Deci aș vrea să fac distincția între – hai să-i spunem! – actul meu de decizie, făcut în numele Comitetului liderilor și cu aprobarea acestuia, și propunerea colegului meu, domnul deputat Orban, care este propunerea exclusivă a Grupului parlamentar al PNL.
Din câte cunosc eu, respectivul proiect de hotărâre este pe ordinea de zi a comisiei pentru emiterea raportului.
Domnilor colegi, numai o secundă.
Vă rog frumos, ca să încheiem discuția, că iar facem discuții care sunt inoportune în plen.
Deci, dragi colegi, când un proiect de lege are termenul depășit, comitetul liderilor are obligația de a discuta introducerea pe ordinea de zi fără raport sau cererea Comitetului liderilor către președintele Biroului permanent de atunci pentru a înainta o scrisoare comisiei prin care să ceară urgentarea. Termenul la această chestiune, conform fișei pe care o avem la PL-x nr. 1/2015, este 11 februarie. Asta înseamnă că, după-amiază, Comitetul liderilor, când se va întâlni, va trebui să ceară Biroului permanent ca mâine – comisiile lucrează mâine – să dezbată cu prioritate sau săptămâna viitoare, cu prioritate, acest proiect de lege, așa cum am făcut cu Ordonanța nr. 55.
Dar aș avea o rugăminte la Comitetul liderilor și la liderii care fac parte din Comitetul ordinii de zi sau Comitetul liderilor, să discute aceste chestiuni prima dată așa cum s-au făcut, ca să putem să respectăm procedurile. Când ele sunt respinse de Biroul permanent la propunerea Comitetului liderilor, atunci să venim cu ele în plen. Să nu venim cu ele în plen că avem sentimentul că au fost discutate în Comitetul liderilor, și, până la urmă, și domnul Orban are dreptate, dar și domnul Neacșu are dreptate. Așa încât o să mergem pe această procedură.
Eu o să iau act de cererea unui lider de grup și o s-o discut în Biroul permanent, astfel încât să iau aprobarea Biroului permanent la ora 18, prin care să cer de urgență comisiei sesizate în fond, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, cu sau fără avizele celor trei comisii stabilite de Biroul permanent, să înceapă de mâine dezbaterea acestui proiect, astfel încât el să fie săptămâna viitoare pe ordinea de zi.
Este corect?
Da.
Bun.
Am înțeles. Mi-asum.
Pe procedură, domnul deputat Tinel Gheorghe.
Vedeți dumneavoastră, domnule președinte, o excepție naște după ea altă excepție. Avem, la poziția 11 astăzi, în ordinea de zi, PL-x 594/2014, faimoasa Ordonanță de urgență nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Ea are termenul de dezbatere și vot final pe 16 februarie, adică s-a împlinit termenul luni. Suntem în 18 astăzi și noi am fi dorit, domnule președinte, cu tot respectul, să dezbatem această ordonanță pentru că este foarte, foarte importantă. Dumneavoastră ați spus mai devreme că pentru Ordonanța nr. 94 veți lua act și prin Biroul permanent veți dispune o analiză și veți cere ca în comisia de specialitate să intre cu prioritate raportul la Ordonanța nr. 94 în dezbatere, în așa fel încât plenul să se pronunțe.
Noi vă cerem ca astăzi, la Ordonanța nr. 86, să nu dăm un vot de aprobare tacită, ci s-o dezbatem, domnule președinte. Știu că este...
Păi, e ilegal.
Vă cer acest lucru. De ce? Pentru că este extrem, extrem de important și altfel creăm impresia...
E ilegal. Încă o dată, repet, ilegal. Neconstituțional.
## Domnule președinte,
Creați impresia că intenționat Ordonanța nr. 86 nu se vrea a fi dezbătută, ci trecută tacit de prima Cameră sesizată.
Domnule președinte, știți cine este președintele Comisiei pentru administrație? Cel care pune pe ordinea de zi? De la ce partid? Nu are competență niciun membru al Grupului parlamentar al PSD, în afară de președintele Comisiei pentru administrație. Nu cred că face parte din Grupul parlamentar al PSD și nici nu stabilim noi ordinea de zi a comisiei, ci președintele comisiei.
Vă rog frumos să nu intrăm în comentarii!
Ordinea de zi n-o face președintele comisiei.
Ba da.
Ordinea de zi o face Comitetul liderilor, cu aprobarea și știința Biroului permanent, domnule președinte!
Președintele comisiei propune ordinea de zi biroului comisiei, doar președintele, așa cum ordinea de zi la Biroul permanent, când se constituie și o trimite la Comitetul liderilor, o propune președintele Camerei Deputaților sau președintele de ședință al Biroului permanent.
Domnul deputat Márton Árpád.
Scrie în regulament foarte clar.
Deci dacă avem o vină, acea vină trebuie căutată la președintele Comisiei pentru administrație din Camera Deputaților.
Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,
Într-adevăr, aici este o mare problemă, în această legislatură, cu funcționarea comisiilor.
Conform regulamentului, într-adevăr, președintele comisiei propune biroului comisiei ordinea de zi și trebuie să fie votată această ordine de zi de biroul comisiei, iar președintele are totodată obligativitatea ca, la începutul ședinței, să supună votului această ordine de zi, respectiv să arate ce legi mai așteaptă să fie puse pe ordinea de zi.
E! Această procedură este cam inexistentă, cred, în toate comisiile. Din această cauză asistăm la astfel de situații de adoptare tacită. Unde, de altfel, dacă am fi introdus dezbaterea ordonanței fără raport, ceea ce înseamnă că ar fi trebuit s-o punem pe ordinea de zi cu solicitare de adoptare, fără amendamente, deci direct în vot final, și, dacă nu trece, trece la sesiunea următoare s-o mai dezbatem, adică va trece din start în tacit.
Ca atare, corect e să fie urgentat. Dar cel mai corect ar fi ca această procedură să fie respectată în fiecare comisie, așa cum este ea înscrisă în regulament.
Și încă o dată vă spun: nu se respectă.
Perfectă dreptate aveți, domnule deputat.
De aceea am și cerut ca, după noul regulament, pe care sper să-l aprobăm săptămâna viitoare, lunea după-amiază, după ședința Biroului permanent, să fie o ședință a birourilor permanente de comisii, care să informeze transparent și predictibil ordinea de zi, astfel încât toți cei care sunt interesați să știe ce discutăm marți în comisie sau joi. Să nu mai avem aceste discuții și să existe un sentiment de opacitate a lucrurilor în comisie.
Comisia a discutat pe 10 februarie proiectul de lege pe care dumneavoastră l-ați sesizat. Dacă era corectă și serioasă, președintele comisiei trebuia, în ultima săptămână din ianuarie, conform mandatului pe care noi l-am dat, să discute.
Vă reamintesc că președintele comisiei a cerut mașina și și-a adus aminte s-o ceară de pe 5 ianuarie, dar a uitat să pună pe ordinea de zi în ultima săptămână acest proiect de lege și l-a pus pe 10 februarie. Vedeți? Asta e dubla măsură.
Dar nu vreau să intrăm într-o discuție... Pierdem timp.
Eu vă rog frumos să găsiți aceste soluții și să respectăm ceea ce a zi domnul Tinel Gheorghe, ce a zis domnul Márton Árpád, astfel încât președinții de comisii să facă aceste ședințe ale birourilor permanente ale comisiilor, să stabilească ordinea de zi și s-o afișeze, cum scrie regulamentul, pe site, astfel încât s-o știm și noi.
Vă rog frumos.
Domnul deputat Marian Neacșu.
După care, domnul deputat Orban, pe procedură.
Mulțumesc.
Într-un minut, domnule președinte.
Vă rog să mă credeți, stimați colegi, eu nu-nțeleg în ce a constat propunerea făcută de viceliderul Grupului PNL, pentru că proiectul respectiv a fost adoptat tacit pe data de 16 februarie. Or, o astfel de procedură, prin care un proiect pentru care dezbaterea este închisă din acest motiv să fie supus atenției pentru a fi redezbătut, este absolut inacceptabilă.
Domnul deputat Ludovic Orban.
Aș vrea să prezint un pic situația modului în care s-a dezbătut la Comisia pentru administrație. În primul rând, trebuie să vă informez că raportul a fost finalizat. Comisia a amânat dezbaterile din cauza imposibilității prezenței ministrului la aceste dezbateri cu o săptămână, iar în comisie... – de ce am insistat și am făcut această propunere, chiar dacă este, să spun, la limita regulamentului –, pentru că în dezbaterile din comisie, la solicitarea confederațiilor sindicale și a unor organizații neguvernamentale, s-a aprobat o propunere la care ministrul și-a dat acordul, și anume aceea ca normele metodologice de aplicare a acestei ordonanțe să fie votate tot prin lege. Or, dacă noi o aprobăm tacit, ministrul nu se poate ține de cuvânt în fața sindicatelor și nu se poate include în textul legii care
pleacă de la Cameră angajamentul care este luat de ministru.
Din acest punct de vedere, sigur, mai sunt și alte amendamente care au fost aprobate în comisie... Prin procedura adoptării tacite, practic, la Senat se va duce textul legii de aprobare a ordonanței în forma care a fost inițiată de Guvern.
Mulțumesc.
Sunt argumente și contraargumente.
Știți foarte bine că niciodată noi n-am aprobat normele metodologice prin textul de lege, cel puțin de când sunt eu în Parlament. Deci, de când sunt eu în Parlament, nu-mi aduc aminte să fie aprobată vreo normă metodologică de aplicare. Și eu știu că pe 24/2000 scrie altceva.
Dar, în fine, comentăm degeaba!
Această obligativitate de a avea dialog cu ministrul și cu celelalte instituții care sunt abilitate – organizații neguvernamentale, asociații ale celor care beneficiază de textul legii – este strict legată de activitatea președintelui, intră în competența sa – vă reamintesc, foarte bine –, conform regulamentului, și regulamentului de organizare și funcționare pe care comisia trebuia să-l supună aprobării Biroului permanent și pe care nu l-a transmis niciodată în ultimii doi ani de zile.
Dar asta este o altă discuție.
Revenim la fondul problemei. Nu putem să ducem în plen o dezbatere și să spunem cine și cum își face temele la comisie: nici eu, nici dumneavoastră, nici colegii de la UDMR, nici colegii de la PSD. Este obligația președintelui de comisie să-și stabilească termenul, astfel încât raportul să vină, așa cum este stabilit, în termenul pe care Biroul permanent l-a aprobat. Dacă termenul se depășește, obligația președintelui este să informeze Biroul permanent, așa cum informează și când se dezbate calendarul.
Vă rugăm frumos să vă uitați în regulament și, în rest, orice comentariu îl facem pe regulament. Faptul că președintele comisiei nici măcar nu a informat c-o să aibă dezbaterea pe 10, și știa că nu este plen pe 16, ne lasă pe noi în situația în care să discutăm în plen o chestiune care aparține strict președintelui comisiei.
Bun.
Ne întoarcem la punctul 2 al ordinii de zi, să terminăm această discuție.
2. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.
În temeiul art. 60 din regulamentul nostru, Camera Deputaților vă propune să adoptați prezenta hotărâre.
președintele Comisiei Naționale de Prognoză
Mulțumesc, domnule președinte.
Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!
Acest proiect de lege inițiat de Consiliul Concurenței împreună cu Ministerul Finanțelor Publice și transpus în Ordonanța de urgență nr. 77/2014 are, în principal, două mari capitole. Primul se referă la detalierea și clarificarea obligațiilor care revin furnizorilor de ajutor de stat și a sancțiunilor aplicabile în cazul nerespectării acestora, precum și cea de-a doua parte, rolul Consiliului Concurenței în procesul de elaborare, parcurgere a procedurilor în relația cu Comisia Europeană, acordarea și monitorizarea ajutoarelor de stat.
Ar mai trebui menționat și faptul că în acest proiect de lege sunt și prevederi care au rolul de a îmbunătăți activitatea și eficiența activității Consiliului Concurenței.
Având în vedere conținutul acestui proiect de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține raportul cu amendamente al comisiei de specialitate și vă adresează rugămintea de a fi aprobat proiectul de lege în forma prezentată de către comisie.
Vă mulțumesc.
Din partea Comisiei pentru politică economică, domnul președinte Horia Grama.
Domnule președinte, felicitări pentru alegere! Aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996
În conformitate cu Regulamentul Camerei, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu prezentul proiect de lege.
Conform prevederilor Constituției României și ale Regulamentului Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă în 11 februarie 2015.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
Comisia pentru afaceri europene a avizat favorabil.
Inițiativa supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21, în sensul creării premiselor soluționării problemelor întâlnite în procesul de implementare a aplicării măsurilor de ajutor de stat. Neadoptarea acesteia ar perpetua problemele existente, cu impact direct asupra utilizării fondurilor europene și naționale cu destinații de ajutor de stat.
În conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiei au examinat inițiativa legislativă în ședința din 17 februarie 2015. Din totalul de 26 de membri ai comisiei, au fost prezenți la dezbateri 23.
La lucrările comisiei au participat și reprezentanți din partea Guvernului și Consiliului Concurenței. În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de 21 de voturi pentru și două abțineri, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege mai sus menționat, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Domnule deputat, numai o secundă. Ne întoarcem... Sunteți nou.
Deci la dezbateri generale nu se poate propune timp. Există o înțelegere să nu depășim în total 10 minute toți liderii de grup. Când este vorba de amendamente, vreau să propuneți un timp pentru toate amendamentele, nu pentru fiecare amendament în parte. Deci 5 minute, 10 minute, un sfert de oră. După acest interval de timp, amendamentele se supun la vot fără să mai existe dezbateri de susținere și de contrasusținere.
Vă rog frumos să mai spuneți o dată care este timpul pe care-l propuneți pentru amendamente. Câte minute?
5 minute pentru amendamente.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
5 minute. Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele. Domnule Árpád. Este regulamentar.
## **Domnul Márton Árpád Francisc**
**:**
Este regulamentar, dar orice lider de grup poate să aibă o contrapropunere de timp și aia se votează.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Unde scrie?
## **Domnul Márton Árpád Francisc**
**:**
Domnule președinte, nu vă luați...
Sunt de acord cu dumneavoastră, dar vă rog frumos să mă iertați...
Pe procedură, domnule președinte.
Vă rog frumos.
Este un raport voluminos. Eu nu am nicio problemă să îl dezbatem în 5 minute, dar, iarăși, sunt niște acțiuni care nu-mi plac nici atunci când eram la guvernare, nici când suntem în opoziție. A propune pentru un raport atât de stufos 5 minute este o batjocură la adresa plenului Camerei Deputaților. Dați măcar o jumătate de oră și s-ar putea să terminăm în 5 minute. Oricum, dezbaterile generale sunt nelimitate. Deci acolo vor fi cel mult 5 minute din partea fiecărui grup parlamentar. Asta se poate limita. Dar vă rog să propuneți un timp rezonabil la un noian de amendamente din raport.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Vă propun 10 minute, în loc de 5, dacă domnul președinte al comisiei este de acord.
Unde este domnul președinte Grama?
Da, 10 minute, ca să fie... Înainte de a-i da cuvântul doamnei deputat.
Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele.
Vot · approved
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Aveți cuvântul.
O să am o rugăminte să vă gândiți totuși la cele 10 minute pentru dezbateri generale stabilite de către liderii grupurilor parlamentare în sesiunea trecută și vreau să rămânem în această chestiune. Da?
Domnule președinte, Stimați colegi,
Grupul Partidului Național Liberal susține acest proiect de lege și vreau să aduc șapte argumente de forță pentru care vom vota pentru acest proiect de lege.
Primul argument: se impune, prin lege, pentru prima dată, realizarea de analize de oportunitate pentru măsurile de sprijin acordate pe bani publici de către instituții și este vorba de art. 3 alin. (4), pe care îl salutăm. A fost prea mult haos până acum și nu se făceau aceste analize _ex-ante_ .
Al doilea argument: discutăm despre eficiența politicii concurențiale în domeniul ajutorului de stat. Aici se creează baza de date pentru acordarea ajutoarelor de stat, numită RegAS, și care va asigura nu doar transparența acestor ajutoare de stat, dar se va evita și riscul cumulului de ajutoare de stat.
Al treilea argument: se introduce o politică concurențială mult mai coerentă. Și aici aduc trei subargumente: în primul rând, vom avea un sistem de control al respectării și al derulării proiectelor pe fonduri europene; în al doilea rând, se va evita dublarea măsurilor. Vă dau exemplul concret, de pildă, al parcurilor industriale pe care le pot crea autoritățile locale sau schemele de afaceri pe care le putem gestiona prin fondurile structurale.
Al treilea subargument la punctul 3: va fi nevoie, de acum înainte, de un memorandum inițiat de Secretariatul General al Guvernului, pentru banii publici, la nivel central. Cu alte cuvinte, se verifică din nou eventualitatea suprapunerilor cu fondurile structurale, atunci când vine vorba de acordarea de ajutoare de stat din banii publici, și nu se mai merge pe ideea: „Domnule, când i-a venit în minte unui ministru să mai acorde încă o schemă de ajutor de stat, să o facă după capul lui.”
Al patrulea argument: se clarifică – și salutăm tare această măsură – rolul instanțelor care gestionează diferendele din domeniul ajutorului de stat.
Al cincilea argument: se restabilește ordinea și buna conduită administrativă în acordarea ajutorului de stat. De pildă: sancțiunile pe care le va aplica Consiliul Concurenței celor din zona autorităților locale pentru nerespectarea legii se vor vira în bugetul de stat, și nu în bugetele locale și asta va constitui o măsură utilă pentru prevenirea în viitor a acestor încălcări.
Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat. Eu aș folosi „La bună vedere!”, că ne mai vedem astăzi, doamna deputat.
Dacă mai sunt și alte luări de cuvânt?
Domnul deputat Ovidiu Ganț, aveți cuvântul, viceliderul Grupului minorităților naționale.
Nu mai sunteți? Scuzați.
Vă mulțumesc, stimate domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,
Vom susține inițiativa, pentru că suntem de părere că aceste scheme de ajutor de stat – negociate, unele dintre ele, cu Uniunea Europeană, altele, la latitudinea Guvernului – sunt un procedeu util în promovarea investițiilor străine.
De altfel, l-aș ruga pe domnul secretar de stat, dacă deține cifrele, să ne și informeze câte investiții străine de anul trecut, de exemplu, s-au realizat prin scheme sau cu ajutorul schemelor de ajutor de stat, din volumul total, care nu este grozav. Dar, repet, impresia mea este că există o pondere importantă a acestora în volumul total și cred că este bine, respectând, desigur, regulile Comisiei Europene, să promovăm în continuare aceste ajutoare de stat pentru investiții străine, pentru că sunt fundamentale pentru economia românească.
Vă mulțumesc frumos.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Vă mulțumesc. Alte luări de cuvânt?
Nu sunt.
Intrăm atunci la dezbaterea pe articole. Da?
O să vă rog frumos să urmăriți amendamentele, ca să nu intrăm în...
Vă propun calupuri de câte 10, da? Sunteți de acord?
Vot · approved
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Obiecții? Comentarii? Nu. Aprobate. 61–70. Obiecții? Comentarii? Nu. Aprobate. 71–80. Obiecții? Comentarii? Nu. Aprobate. 81–87. Obiecții? Comentarii? Nu.
Aprobate.
Vă reamintesc, dragi colegi, că legea este ordinară și va fi supusă votului final astăzi, la ora 17.30.
Domnule secretar de stat, vă rog frumos să răspundeți la întrebarea pe care domnul deputat a ridicat-o.
Conform regulamentului, așa scrie, sunteți obligat să răspundeți la această întrebare.
consilier de concurență în Consiliul Concurenței
## Bună ziua!
Din păcate, nu avem cifrele exacte defalcate. Colegul de la Finanțe a trebuit să plece.
Vă punem la dispoziție ulterior, dacă sunteți de acord. Vă mulțumesc.
Da. Vă rog. V-am văzut.
Vedeți, domnule președinte?
Acesta este disconfortul analizei în plen a unui text de lege, a unui proiect de act normativ care ieri a fost dezbătut în comisie și astăzi vine fără raport.
Dumneavoastră ați zis: supun aprobării calupuri de amendamente 1–10 și nu avem pe ce să ne uităm.
Dacă nu avem raportul cu amendamentele, pe ce să ne uităm?
Or, noi v-am cerut și în Biroul permanent să evităm astfel de discuții, pentru că, într-adevăr, puneți parlamentarul într-o situație extrem de delicată – nu are la ce să se raporteze.
Domnule deputat,
Am avut această discuție când domnul deputat Remus Cernea a cerut o chestiune foarte simplă și fiecare dintre dumneavoastră aveți un beneficiu de la Parlamentul României: aveți câte un telefon mobil care este de ultimă tehnologie. Nu mulți români au această tehnologie. Aveți acces gratuit pe _wi-fi_ la site-ul Camerei Deputaților. Este ridicat pe site de ieri-seară.
Acum, suntem supărați că nu putem să citim electronic. Avem aprobată de Biroul permanent reducerea consumului de hârtie. Ce să mai facem, ca să putem să...? Cum să putem să...? La casete este distribuit. Dacă colegul pe care dumneavoastră l-ați angajat nu vă spune că a venit de aseară la casetă?! Uitați, stafful tehnic! Cred că pe domnul Popescu îl credeți sau pe domnul Tobă. Liderul grupului parlamentar, așa cum am stabilit..., dumneavoastră erați lider, ați stabilit să primească un exemplar scris. Deci aveți și exemplarul scris. Ceilalți, ca și mine, pe internet.
Vă mulțumesc foarte mult. Mergem la următorul proiect de lege.
6. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 761 din 17 decembrie 2014.
Avem două amendamente admise, două respinse. Procedura este de urgență; caracterul organic.
Guvernul României, vă rog frumos să susțineți acest proiect.
Ordonanța nr. 55. Bun. Mai departe.
Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică.
În conformitate cu prevederile art. 134 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond cu privire la reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 761 din 17 decembrie 2014, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 20 ianuarie 2015.
Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.
Legea a fost adoptată de Senat, în calitate de Cameră decizională, la data de 9 decembrie 2014.
La data de 11 decembrie 2014 a fost formulată o sesizare de neconstituționalitate de către un grup de 130 de deputați și senatori, aparținând grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal și Partidului Democrat Liberal.
Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 761 din 17 decembrie 2014, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată și a constatat că prevederile Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală sunt neconstituționale.
Curtea Constituțională a decis că Parlamentul, în baza art. 115 alin. (8) și art. 147 alin. (2) din Constituția României, republicată, urmează să reglementeze, prin legea de respingere, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014, pentru a le pune în acord cu decizia Curții Constituționale.
Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile ordonanței de urgență încalcă art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât scopul real al ordonanței nu poate constitui o situație extraordinară. Sunt încălcate prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție numai în raport cu situația consilierilor locali și județeni; sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. Curtea Constituțională a reținut faptul că, în baza art. 115 alin. (8) și art. 147 alin. (2) din Constituție, urmează să se reglementeze, prin legea de respingere a
Atât.
Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat. Dezbateri generale.
Domnul deputat Ludovic Orban, liderul Grupului parlamentar al PNL.
Doamna deputat, pentru dezbateri? Doamna deputat! Numai o secundă, domnule lider.
Da, aștept.
Pentru dezbateri, ce timp propuneți? Am uitat că sunt două amendamente admise și două respinse.
Vă rog frumos să mă iertați!
Propun 10 minute.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
10 minute.
Pregătiți-vă cartelele.
Vot · approved
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Deci la dezbaterea amendamentelor – 10 minute.
La dezbateri generale, domnul deputat Ludovic Orban. Aveți cuvântul.
## **Domnul Ludovic Orban:**
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Ne aflăm în situația în care Legea de aprobare a Ordonanței nr. 55 a fost atacată la Curtea Constituțională și a fost declarată neconstituțională.
În conformitate cu art. 115 din Constituția României, alin. (8), se prevede clar că, prin legea de aprobare sau de respingere, se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței.
## Stimați colegi,
Așa cum a ieșit raportul din comisiile reunite – pentru administrație și juridică –, nu este îndeplinită această cerință constituțională, pe de o parte, și este încălcată, în sine, hotărârea prin care Ordonanța nr. 55 a fost declarată neconstituțională, hotărârea Curții Constituționale și motivația formulată de Curtea Constituțională.
Nu există în viața politică din România un fenomen mai nociv, mai imoral și mai jenant pentru noi, ca oameni care facem politică, decât traseismul politic.
Traseismul politic reprezintă cea mai gravă formă de încălcare a democrației, pentru că înseamnă, de fapt, trădarea cetățenilor care ți-au încredințat mandatul prin vot, indiferent dacă este vorba de consilieri locali, consilieri județeni sau primari.
Ce s-a întâmplat?
În pragul campaniei prezidențiale, Guvernul României, prin ordonanță de urgență, a suspendat, practic, prevederile Legii privind Statutul aleșilor locali, adoptat în 2006, și a permis primarilor, consilierilor locali și consilierilor județeni să schimbe formațiunea politică și să treacă de la formațiunea politică pe listele căreia au fost aleși la formațiunea politică sau formațiunile politice aflate la guvernare. Peste 4.000 de consilieri județeni și consilieri locali, peste 500 de primari au trecut de la partidele pe listele cărora au fost aleși în barca puterii. Nu au făcut pe gratis lucrul ăsta! În temeiul Ordonanței nr. 28, Ministerul Dezvoltării și președinții de consilii județene aparținând arcului guvernamental – iar acolo unde nu erau președinți de consilii județene aparținând arcului guvernamental, președinții de filiale județene – au folosit prevederile acestei ordonanțe pentru a cumpăra primarii opoziției.
Cu toate astea, ați pierdut alegerile într-un mod rușinos...
Domnule deputat! Domnule deputat!
...și zdrobitor, pentru că ați fost sancționați de oameni, inclusiv pentru faptul că ați folosit banul public ca să mituiți primarii altor partide politice.
Domnule deputat!
Depinde de dumneavoastră cum veți vota!
În ceea ce ne privește pe noi, vă garantez că, indiferent că suntem la putere sau că suntem în opoziție, nu vom accepta traseismul politic al aleșilor locali.
Vă mulțumesc.
O să am o rugăminte la onorabilii mei colegi care vin la microfon! Am o rugăminte: să ne păstrăm în limita decenței și a legalității afirmațiilor pe care le facem, dacă nu sunt probate.
Suntem colegi de Parlament! Niciunul dintre noi nu este ordonator de credite. Deci am rugămintea aceasta.
Domnule deputat Orban, să nu facem astfel de afirmații, care nu se pot susține în plen.
Lăsați-mă numai o secundă, domnule Cernea!
Domnul deputat Florin Iordache, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Aveți cuvântul.
## **Domnul Florin Iordache:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Stimați colegi,
Niște acuze foarte grave le face astăzi liderul Grupului PNL.
Probabil că-și aduce aminte când era dumnealui ministru și era o practică în acel Guvern.
Din punctul meu de vedere, astăzi, dacă am accepta amendamentele pe care Grupul parlamentar al PNL le-a formulat la cele două comisii, am crea un precedent foarte grav: acela că cineva care respectă o lege – și mă refer la faptul că în acel moment era o ordonanță a Guvernului în vigoare –, deci cineva care respectă o ordonanță a Guvernului nu trebuie să o respecte, că poate este declarată neconstituțională.
Ce vină au acei oameni care au respectat un act normativ în vigoare? Ordonanța nr. 55 în 45 de zile și-a produs efecte.
Oamenii aceia, care și-au dorit libertatea și nu au mai vrut să depindă de șeful de partid, oamenii aceia trebuie să-și piardă mandatele? Nu.
Legea... Trebuie să înțelegeți și dumneavoastră, doamnă! Văd că sunteți puțin agitată! Discutăm de respectarea legii, doamnă! Este ABC-ul constituțional. Legea își produce efecte pentru viitor. Nu putem stabili noi astăzi, în Parlament, ca niște oameni care au respectat o ordonanță în vigoare să-și piardă mandatele! De ce? De ce? Pentru că așa vreți dumneavoastră? Nu. Acei oameni au dorit să aibă libertate, acei oameni, fără să le impună cineva de la partid cum să voteze, în consilii locale, în consilii județene ș.a.m.d., poate o parte dintre ei au dorit să devină independenți.
Dar nu putem noi astăzi, în Parlament, să stabilim că niște oameni care au respectat o ordonanță trebuie să-și piardă mandatele. Nu. La acel moment, ordonanța își producea efecte. În acel moment, oamenii aceia au respectat legea și, în aceste condiții, stimați colegi,
Vot · Amânat
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Acest lucru, și anume reglementarea a ceea ce s-a întâmplat, ce se întâmplă cu efectele juridice... Din păcate, în raportul celor două comisii nu se regăsește, într-un fel sau altul. Putem să discutăm care sunt aceste măsuri. Problema este că măsurile nu sunt prezente în acel raport. Că e în stânga, că e în dreapta, că se anulează, că nu se anulează, dar Parlamentul avea această obligație.
## Stimați colegi,
Ne plângem că Parlamentul, de multe ori, este ocolit, indiferent acum despre ce guvernare vorbim. Ne plângem că nu suntem autoritatea legislativă care ar trebui să fim, conform Constituției. Ne dă Curtea Constituțională o dată în scris ce trebuie să facem, n-avem unde să ne mai ducem și atunci noi nu facem acest lucru.
Deci este o greșeală, din punctul nostru de vedere! Trebuia reglementat în raportul celor două comisii... Aceste măsuri trebuiau strict reglementate. Încă o dată, într-un fel sau altul, există o majoritate, dorește într-un fel, opoziția dorește altfel. Trebuia prin vot acest lucru reglementat. Nu s-a reglementat.
Drept urmare, în forma actuală, propusă prin raportul celor două comisii, UDMR nu va putea susține acest raport.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc foarte mult. Domnul deputat Remus Cernea.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Nu aveți dreptul la replică, doamnă deputat! Vă rog frumos! Haideți să nu începem o discuție care nu are niciun argument!
Domnul deputat din partea Grupului parlamentar al UDMR.
Vă rog frumos, eu vă dau cuvântul cu mare plăcere, când aveți dreptate! Vă rog frumos să-mi citiți articolul în care, dacă se adresează dumneavoastră, unui grup parlamentar, înseamnă că trebuie să vă dau dreptul la replică.
Domnule deputat, vă rog frumos, aveți cuvântul. Domnul Cseke Attila Zoltán.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
După cum cunoașteți, după cum vă amintiți, în momentul adoptării Ordonanței de urgență nr. 55, UDMR se afla într-o altă poziție politică, era în coaliția guvernamentală și, cu toate acestea, încă din momentul acela am spus răspicat și clar că nu susținem o asemenea soluție și o asemenea modalitate.
Curtea Constituțională ne spune două lucruri cu privire la această ordonanță de urgență.
În primul rând, că ea este neconstituțională și că Parlamentul trebuie s-o respingă. Acest lucru este îndeplinit în raportul celor două comisii.
Dar ne mai spune încă un lucru. Cred că, pentru prima dată – din ceea ce eu îmi amintesc –, pentru prima dată, Curtea Constituțională, în dispozitivul deciziei, ne spune că trebuie să facem ceva, că Parlamentul trebuie să reglementeze efectele juridice ale măsurilor care au fost pe timpul aplicării Ordonanței nr. 55.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Toate aceste schimbări ale legislației electorale, făcute cu foarte puțin timp înainte de alegeri, au un viciu profund, pentru că reconfigurează jocul electoral într-un sens dorit de către cei care promovează acea modificare legislativă.
Sper foarte mult să învățăm din astfel de situații, să creăm un cadru legislativ electoral just, care să permită într-adevăr competiția liberă, cetățenii să fie cei care acordă, prin vot, încrederea lor unor noi majorități, unor noi configurații parlamentare sau locale, fără a influența prin astfel de – eu știu – tertipuri legislative modul în care se va vota.
Am depus o cerere către Biroul permanent acum aproape trei săptămâni – încă nu mi s-a răspuns – cu privire la Comisia de cod electoral. Are doar 15 membri, ar trebui lărgit numărul acesteia pentru a avea pe masă și pentru a avea dezbateri cu adevărat aprofundate și care să acopere întregul spectru de opinii și inițiative.
Sper foarte mult ca legislația să fie într-adevăr una deschisă, fără restricții arbitrare, care să împiedice competiția. Doar prin competiție electorală putem da o șansă atât unei dinamizări și unei reformări a partidelor mari, care acum sunt reprezentate în Parlament, precum și s-ar putea, prin competiție, da șansa unor inițiative mai noi să-și facă loc în spectrul politic.
De aceea, fac un apel și către majoritatea actuală, și către colegii din opoziție să susțină și în Comisia de cod electoral, și în plen o relaxare a condițiilor electorale: prag mai mic de 3%, un număr mic de oameni pentru a înființa un partid și pentru punerea în acord a legislației...
Domnule deputat...
...cu Codul bunelor practici electorale. Am încheiat. Mulțumesc.
Domnule deputat, la regulament scrie foarte clar că trebuie să vă referiți numai la acest proiect de lege. Altfel, mă obligați pe mine ca, data viitoare, să nu vă mai dau cuvântul.
Și nu sunt de acord... doamna Andreea Paul, mai devreme, spunea niște lucruri..., cred că lucruri care ar trebui discutate.
Sunt de acord cu ce spunea domnul Ludovic Orban mai devreme, însă...
V-ați înțeles cu dânșii...
...i s-a răspuns doamnei Paul..., cred că cere clarificări suplimentare.
Mulțumesc.
Domnule deputat,
Vă reamintesc, am mai avut discuții cu dumneavoastră, intervențiile de la microfon se fac doar la proiectul de lege care este în dezbatere. Discuția pe care ați făcut-o acum este ca să-i dați doamnei deputat dreptul la replică la dumneavoastră.
Domnule deputat, dreptul la replică la dumneavoastră...
Mă văd nevoit, dacă interveniți pe altceva, în afară de dreptul la replică la domnul Cernea, să vă opresc microfonul. Vă rog frumos, aveți două minute.
Mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc colegului meu. Oameni buni,
Traseismul este traseism, nu e libertate. Încălcarea legii este încălcarea legii, nu legalitate.
O decizie neconstituțională este neconstituțională, nu legalitate.
Ceea ce a vorbit aici reprezentantul puterii este o nouă ilegalitate.
Cine poartă responsabilitatea politică pentru această enormitate la care puterea a supus întreaga națiune?
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Doamnă deputat, am avut bunăvoință cu dumneavoastră! Nu aveți dreptul să faceți un drept la replică decât la ceea ce a spus domnul deputat Cernea.
Vă rog frumos să citiți regulamentul cu dreptul la replică. Am o rugăminte la dumneavoastră: dreptul la replică. Ce înseamnă prin regulament. S-ar părea că nu citim acel drept la replică. Ne place să venim la microfon.
Vă rog frumos.
Bun!
Avem amendamentele admise și respinse în acest moment, conform art. 120.
Primul amendament admis.
Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al doilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat. Mulțumesc foarte mult.
Domnule deputat, sunteți secretarul Comisiei juridice! Este a zecea oară când dumneavoastră vă spun să citiți regulamentul. Sunt colegii dumneavoastră..., sunt colegi care știu regulamentul.
Ultima intervenție a dumneavoastră a fost pe lângă regulament, acum este la fel, pe lângă regulament. Nu este dreptul nimănui să greșească. Este dreptul fiecăruia să respecte regulamentul. Dacă nu respectăm o lege ordinară, noi nu putem să cerem nici românilor s-o respecte, da? Păi, cum să fac eu?
Comitetul liderilor, vă rog frumos, la prezidiu!
Pauză de cinci minute, liderii grupurilor parlamentare! Eu nu pot să încalc regulamentul.
Domnul vicepreședinte nu înțelege. Susține ceva. Dacă vrea cineva de la Grupul parlamentar al PDL... PNL să meargă pe încălcarea regulamentului, cu mare plăcere îi las... Eu nu pot să fac așa ceva.
Membrii Comisiei juridice, vă rog frumos să vă duceți la Comisia juridică! Începe audierea pe cele două dosare: începerea urmăririi penale și... după acest vot, și arestarea preventivă în cazul doamnei deputat.
Pe procedură, domnul deputat Ludovic Orban, vă rog frumos.
S-a făcut o concluzie a Comitetului liderilor?
Nu am căzut la nicio înțelegere în Comitetul liderilor. Din acest motiv, vă propun retrimiterea la comisie – la comisii, că a fost un raport comun –, cu termen o săptămână, pentru plenul de săptămâna viitoare.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Propuneți retrimiterea la comisie, da?
Sunt obligat să supun la vot o retrimitere la comisie, conform regulamentului.
Pregătiți-vă cartelele! Vă rog frumos, toți colegii!
Grupul parlamentar al PNL propune retrimiterea la comisie.
Vot · Respins
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Cu tot respectul pe care-l am pentru domnul coleg, îmi pare foarte rău, nu am cum și am o rugăminte la dumneavoastră: nu mă deranjează să ascult susținerea unor argumente, chiar este benefică, mai ales în acest text al Ordonanței nr. 55. Știți poziția mea oficială ca președinte al Camerei și ca deputat. Nu am avea nicio problemă!
Dar am o rugăminte, mai ales la cei care sunt în anumite zone în care ar trebui să știe regulamentul pe dinafară, să-l respectăm și să respectăm această chestiune nu numai pentru noi, ca deputați, dar și pentru ceilalți colegi, care poate n-au citit toți regulamentul la fel. Deci, dragi colegi, proiectul de lege merge la votul final. Comitetul liderilor stabilește lista de vot final. Are caracter organic, vă reamintesc.
Vă mulțumesc foarte mult.
Colegii de la Comisia juridică, îi rog frumos să se deplaseze la ședința Comisiei juridice aprobată de către Biroul permanent în paralel cu plenul până la ora 15.00, conform regulamentului.
Cu excepția dezbaterilor de moțiuni și a votului final, comisiile pot lucra în paralel cu plenul.
Sunt dezbaterile pe cele două cereri, una a ministrului justiției și cealaltă a procurorului general, cu privire la ridicarea imunității și arestarea preventivă a unui deputat.
Mergem mai departe.
7. Intrăm la proiectul de lege cel mai important pentru astăzi: modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic.
Vă reamintesc că am rămas la numărul 14 din amendamente admise.
Doamna deputat Lucia Varga susținea un amendament respins, la punctul 5.
Numai o secundă, acolo suntem.
Vă reamintesc că avem 76 de amendamente, 18 respinse, o anexă.
Caracterul este organic, bineînțeles, și procedura este de urgență.
Doamnă deputat, suntem la poziția 15 din amendamente admise, care se află la pagina... Numai o secundă! Nu mai avem..., stafful tehnic a obosit, nu mai vrea să numeroteze paginile...
Și amendamentul respins al dumneavoastră este de la poziția 5: „după alin. (5) al art. 16 se introduc alin. (6)–(11), cu următorul conținut”. Da, doamnă deputat? Acolo sunteți.
## Domnule președinte,
Propun acest amendament pentru că, din textul Legii Codului silvic, s-au eliminat toate prevederile privind administrarea sau serviciile silvice pentru proprietăți nepăzite, modul de preluare în fază, alin. (5), (6), (8) până la (11). Proprietățile nepăzite înseamnă sursă de lemn fără documente, mai ales că prin prevederile de la art. 20 se încurajează exploatarea fără amenajament.
De aceea, vă propun următoarele amendamente... Deci după alin. (5) al art. 16 se introduc alin. (6) până la (11), cu următorul conținut:
„Ocoalele silvice de stat din structura Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva suportă din fonduri proprii cheltuielile aferente serviciului de pază a proprietăților forestiere de până la 30 de hectare, în limita fondurilor cu această destinație prevăzute în bugetul propriu de venituri și cheltuieli, aprobat potrivit legii.”
Alin. (7) – „În vederea asigurării integrității fondului forestier, ocolul silvic care administrează și/sau asigură serviciile silvice pentru suprafața cea mai mare în cadrul unei comune/oraș/municipiu este obligat să asigure paza pentru suprafețele de fond forestier pentru care nu sunt asigurate administrarea sau serviciile silvice, până la încheierea contractului de administrare sau servicii silvice, după caz.”
Alin. (8) – „Structura teritorială a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură va notifica în scris unitatea administrativ-teritorială în raza căreia se găsește proprietatea în cazul în care proprietarul nu se poate identifica și va preda suprafața în pază ocolului silvic prevăzut la alin. (4), în baza controlului de fond efectuat de aceasta, sub coordonarea structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.”
Alin. (9) – „Contravaloarea serviciilor de pază prevăzute la alin. (8) se suportă din fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică.”
Alin. (10) – „Metodologia de stabilire și decontare a cheltuielilor aferente pazei suprafețelor de fond forestier pentru care nu sunt asigurate administrarea sau serviciile silvice se aprobă prin ordin comun al autorităților publice centrale care răspund de silvicultură și finanțe publice.” Alin. (11) – „Nerespectarea principiului...”
Doamnă deputat, am o rugăminte!
Nu prezentăm plenului amendamentul dumneavoastră articol cu articol.
Vă rog frumos, avem un termen stabilit! O să depășim termenul și, după aceea, o să vă supărați că termenul pentru amendamentele admise sau respinse îl depășim..., care a fost propus în ultima ședință, citind propunerea dumneavoastră.
Vă rog frumos să veniți cu argumentarea, cum scrie regulamentul. Argumentarea pentru cele cinci amendamente..., sunt șase amendamente suplimentare, pe care le propuneți. Asta e singura mea rugăminte, doamnă deputat, ca să putem... Sunt trei comisii care au făcut raportul, plus ministerul, care să spună punctul de vedere. Vă rog frumos.
## De acord.
Deci închei spunând că nu ne putem permite să lăsăm în România proprietăți nepăzite, pentru că acestea sunt primele la îndemâna hoților. Deci vă solicit, vă rog să aprobăm aceste amendamente prin care Romsilva să preia păzirea pădurilor, asigurând astfel integritatea fondului forestier. Vă mulțumesc.
Mulțumesc, doamnă deputat. Ministerul susține sau nu?
Din partea comisiilor care au făcut raportul pe fond, cine susține?
secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
## Bună ziua, domnule președinte!
Doamnelor și domnilor deputați,
Guvernul nu susține acest amendament.
Având în vedere că aceste suprafețe sunt foarte mari – până în 30 de hectare, cerute până în 30 de hectare –, Romsilva nu poate să susțină asemenea lucru, o dată.
A doua, este pădurea tuturor și nu pot să susțină din pădurea tuturor pădurea proprietarilor.
Mulțumesc.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 19/27.II.2015
Mulțumesc. Comisia? Comisiile?
Cine vorbește din partea celor trei președinți de comisii? Juridică, de agricultură?
Domnule Harbuz, domnule vicepreședinte, aveți cuvântul!
Susținem textul comisiei, nu așa cum a fost amendamentul. Deci avem același punct de vedere ca Guvernul.
A trecut. Suntem la 19: art. 21 lit. b) alin. (3) și alin. (4) se modifică și vor avea următorul cuprins. Pagina 20 din amendamente admise.
Următorul amendament respins este la art. 22.
## Domnule președinte,
Nu treceți pe repede înainte, pentru că art. 20, așa cum este el formulat și adoptat, provoacă sau va provoca...
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Mulțumesc.
Supun la vot textul propus de către doamna deputat. Vă reamintesc că, odată ce este susținut un amendament respins, se supune cu prioritate la vot.
Cererea doamnei deputat: după alin. (5) al art. 16 se introduc șase noi alineate.
Vot · Respins
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Vot · Amânat
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Este art. 21. Nu există niciun amendament respins.
Nu, nu există niciun amendament azi respins. Vă rog frumos.
La care? La 19, art. 21.
Obiecții?
Vă rog frumos. Vă rog frumos, domnul deputat Tinel Gheorghe are o obiecție la...
La art. 20, domnule președinte.
21.
La 20.
20 a trecut.
Deci e vorba de poziția 18.
Domnule deputat...
Domnule președinte...
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
...repede înainte, vă rog frumos, am întrebat, am așteptat câteva zeci de secunde la fiecare articol. Ce pot să fac?
## **Domnul Tinel Gheorghe**
**:**
Eram cu mâna sus, domnule președinte!
Nu erați cu nicio mână sus. Ați spus că vreți să interveniți la art. 19. Am întrebat, ați zis că aveți obiecții. Vă dau cuvântul.
Criteriul 19, art. 21. Aveți cuvântul.
La 20, domnule președinte.
A trecut.
Domnule președinte, dați-mi voie să susțin această obiecție la art. 20.
Domnule deputat, nu pot, conform regulamentului.
Eram cu mână sus și dumneavoastră...
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Nu erați cu nicio mână sus. Nu erați cu nicio mână sus. Vă rog frumos.
Mulțumesc foarte mult.
Punctul 19. Dacă sunt obiecții, comentarii? Vă rog frumos.
## **Domnul Tinel Gheorghe**
**:**
Puneți-vă secretarii!
Domnule deputat, dacă sunteți nervos, vă rog frumos să vă calmați!
Art. 22, dacă sunt obiecții, comentarii? Alin. (2). Doamna deputat, deci la poziția 20, aveți cuvântul.
Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Art. 20 și 22 sunt strâns legate și pentru prima dată în istoria silviculturii românești se propune exploatarea fără amenajament silvic a pădurilor pentru suprafețe până la 10 hectare.
Noi ne opunem. Vom vota împotriva acestui Cod silvic, în primul și în primul rând pentru acest fapt.
Iar în continuare, pentru art. 22 alin. (3), după alin. (3) și alin. (4)...
Doamnă deputat, ați fost ministru.
Deci art. 22 alin. (2), care este nemodificat de către comisie, la poziția 20, amendamente admise, nu are niciun amendament respins. V-am dat cuvântul pentru că am crezut că aveți o obiecție la el. Dacă aveți o obiecție, conform regulamentului, trebuie să supun la vot ca și când ați respinge acest articol.
La art. 22 alin. (4) este amendamentul respins pe care doresc să-l susțin.
## Doamnă deputat.
Vă repet încă o dată ceea ce toți colegii mei au spus când au venit la microfon, cei care citesc regulamentul. Când un coleg deputat ridică o obiecție, așa cum a făcut domnul deputat Tinel Gheorghe înainte, înseamnă că dorește să fie eliminat articolul respectiv. Scrie în regulament. Dumneavoastră aveți un amendament la alin. (3), nu la alin. (2). Când ați ridicat mâna, am crezut că aveți o obiecție la art. 22 alin. (2).
## Domnule președinte,
Cu tot respectul, suntem foarte vigilenți, pentru că dacă trecem de art. 22, deja ne spuneți că nu mai putem lua cuvântul. Așa că, într-adevăr, am la alin. (4) amendament, dar încă o dată subliniez pericolul pe care îl reprezintă această reglementare pentru silvicultura românească dacă permitem tăierea pădurilor fără amenajament.
Doamnă deputat, sunt de acord cu dumneavoastră 100%.
Au fost dezbaterile generale, vă dau cuvântul la fiecare articol pe care îl aveți, fiecare amendament respins, dar eu sesizam o chestiune de procedură parlamentară.
Dacă la un articol care este amendament admis dumneavoastră ridicați mâna și spuneți „obiecție”, așa cum colegul dumneavoastră a făcut, înseamnă că cereți respingerea acelui articol admis de către comisie. Dumneavoastră ați intervenit aici și ați spus că vreți la alin. (3).
Și, atunci, dați-mi voie să întreb din nou dacă la art. 22 alin. (2), care este la poziția 20, amendamente admise, există vreo obiecție, vreun comentariu?
Pe procedură, domnul deputat Márton Árpád.
## Domnule președinte,
Din această formă a raportului depus rezultă o problemă de fond, pentru că art. 20 alin. (2) n-are amendament adoptat de comisie. E textul Senatului, deci nu se supune discuției Parlamentului dacă în raportul comisiei nu există nici amendament admis, nici amendament respins.
Mulțumesc foarte mult. Aveți dreptate.
Ați înțeles, doamnă deputat?
Domnul deputat a repetat sub o formă diferită ceea ce am spus eu.
Mulțumesc foarte mult.
Deci avem poziția 20, amendamente admise. Dacă sunt obiecții, comentarii?
Nu. Este textul nemodificat, venit de la Senat. Mergem mai departe.
Există un amendament respins. Doamnă deputat, îl susțineți?
Vă rog frumos, aveți cuvântul.
Adică după alin. (3) se introduce un nou alin. (4). Acesta, da? Poziția 6.
Așa cum vă spuneam, acest amendament solicită ca amenajamentul silvic să fie depus până în 31 decembrie a anului în care se organizează ședința de preavizare a soluțiilor tehnice. Motivația pentru care am pus acest amendament este că în practică sunt amenajamente silvice care se aplică pe teren, deși nu au fost depuse spre aprobare la minister și aceasta duce indirect la tăieri ilegale de masă lemnoasă.
Mulțumesc.
Doamnă deputat, vă rog frumos să mă iertați! Doamna deputat.
Mulțumesc, domnule președinte. În calitate de coinițiator al acestui proiect.
Corect.
Doamna deputat Varga este puțin într-o eroare, pentru că, de fapt, formularea inițială este mult mai cuprinzătoare. Precizează nu numai data până la care să se depună, ci să aibă și avizul.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Mulțumesc foarte mult. Alte intervenții? Nu mai sunt.
Bun!
Atunci sunt obligat să supun la vot amendamentul respins al doamnei deputat Varga.
Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele.
Vot · Respins
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 19/27.II.2015
Mergem mai departe. Textul nemodificat de la amendamente admise, poziția 21. Mulțumesc. Nu sunt obiecții, nu sunt comentarii. Adoptat. 22, obiecții, comentarii? Nu. Adoptat. 23, obiecții, comentarii? Nu. Adoptat. 24, obiecții, comentarii? Nu. Adoptat. 25 – am ajuns deja la art. 29 – obiecții, comentarii? Nu. Adoptat. 26, obiecții, comentarii? Nu. Adoptat. 27 – suntem la art. 32 – obiecții, comentarii? Nu. Adoptat. 28 – art. 33 – obiecții, comentarii? Nu. Adoptat. 29, intrăm în art. 36, obiecții, comentarii? Nu.
Adoptat.
Doamnă deputat, aveți la poziția 30, amendamente admise, dumneavoastră aveți un amendament respins. Îl susțineți?
Deci este vorba de: „după alin. (3) al art. 36 se introduce un nou alin. (4) cu următorul cuprins”. Dumneavoastră aveți o poziție aici.
Comisia?
Nu-l susțineți. Deci poziția 30, obiecții, comentarii? Nu. Adoptat. 31. Domnul Korodi. Aveți cuvântul, domnule deputat. Aveți un amendament? Nu. Aveți obiecții la amendament.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, N-aș dori să intru pe discuții pe fond, cât pe o procedură legislativă.
Vă rog, vă rog, intrați!
În acest articol, prin amendament se reglementează o temă specială, care este reglementată prin legislație specială referitoare la Rezervația Biosferei „Delta Dunării”. De aceea, știu că au fost dezbateri între comisii. Comisia pentru mediu – dacă știu foarte bine – n-a susținut acest amendament.
Eu cred că n-ar trebui să fie acest amendament în această lege, ci în legislația specială referitoare la Delta Dunării.
De aceea, vă rog să...
Deci dumneavoastră vă referiți la...
La punctul b).
La b), da?
Exact.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Deci domnul deputat are o obiecție la punctul b), pe care ați auzit-o.
Conform regulamentului trebuie să vă supun la vot. Înseamnă eliminarea, de fapt, a punctului b) din amendamente admise, la art. 37.
Vot · Respins
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Vot · approved
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Aprobată.
Poziția 33 din amendamente admise, obiecții, comentarii? Nu.
Aprobată.
Intrăm deja în art. 41, poziția 34 din amendamente admise, obiecții, comentarii?
Nu.
Aprobată. Poziția 35, amendamente admise, obiecții, comentarii? Nu.
Aprobată.
Poziția 36 din amendamente admise, obiecții, comentarii? Nu.
Aprobată.
Poziția 37 din amendamente admise, obiecții, comentarii? Nu.
Aprobată.
Poziția 38 din amendamente admise, obiecții, comentarii? Nu.
Aprobată.
Doamnă deputat, aveți un amendament aici, între 46 și 47. Îl susțineți? Vă rog frumos, aveți cuvântul. Amendament respins la pagina 94 poziția 10.
Amendamentul pe care-l propun, de fapt, dă un drept de preempțiune statului și unității administrativ-teritoriale în achiziționarea terenurilor cu pădure.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Bun! Poziția comisiei. Comisia susține? Nu susține. Mulțumesc foarte mult. Ministerul? Nu susține. Mulțumesc foarte mult.
Vot · Respins
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Poziția 39, amendamente admise, obiecții, comentarii? Nu.
Admisă.
Poziția 40 din amendamente admise, obiecții, comentarii? Nu.
Admisă.
Poziția 41 din amendamente admise, obiecții, comentarii? Nu.
Admisă.
Poziția 42 din amendamente admise, obiecții, comentarii? Nu. Admisă.
Între poziția 40 și 43 există din nou un amendament la respinse.
Doamnă deputat, îl susțineți? Art. 52. Nu.
Poziția 43 de la amendamente admise, obiecții, comentarii?
Nu.
Aprobat.
Poziția 44 din amendamente admise, obiecții, comentarii? Nu.
Aprobată.
Poziția 45, amendamente admise, obiecții, comentarii? Nu.
Aprobată.
Poziția 46 din amendamente admise, obiecții, comentarii? Nu.
Aprobată.
Poziția 47 din amendamente admise.
Înainte de aceasta, doamnă deputat, iar aveți un amendament respins la poziția 13, art. 60 alin. (1). Îl susțineți? Art. 60 alin. (1), pagina 98, amendamentul respins numărul 13. Cereți la art. 60 alin. (1) lit. g) modificarea.
Nu dumneavoastră, scuzați-mă, îmi cer scuze, nu dumneavoastră!
Dacă susțin cei doi colegi amendamentul respins? Nu.
Atunci mergem la poziția 47, amendamente admise, obiecții, comentarii?
Nu.
Aprobată.
Poziția 48, amendamente admise.
62? Păi n-am întrebat eu la 60? Doamnă deputat, nu sunteți dumneavoastră inițiatorul. Deci amendamentul este propus de către domnul deputat Diniță și domnul deputat Steriu. V-am întrebat, i-am întrebat și pe colegi, v-am spus că nu susțineți dumneavoastră. Nu am întrebat, doamna deputat?
Doamnă deputat, nu v-am întrebat eu și ați zis nu? Am trecut la amendamentul domnului Steriu și al domnului Diniță, care sunt la alin. (1) al art. 60. Deci după art. 59, pe care l-am supus la vot, v-am întrebat dacă susțineți. Mi-ați spus nu. După aceea am întrebat dacă domnul Steriu sau domnul Diniță susțin. Au spus că nu. Și am zis adoptat.
Și mergem la poziția 49: „art. 62 alin. (1), (2), (3) și (4) se modifică după cum urmează”.
Doamnă deputat, nu v-am întrebat eu și ați zis nu? Păi la 60 nu v-am întrebat mai adineauri și azi spus nu? Nu știu ce să fac, vă rog frumos! Am întrebat pe toată lumea. Merg încet. Nu mă grăbesc și totuși...
Suntem la amendamentul 13 respins, doamnă deputat, și acela nu a fost susținut. Suntem la amendamentul 14 din amendamente respinse, art. 62 alin. (4) al dumneavoastră.
Ați spus că nu-l susțineți! Doamnă deputat, ați spus că nu-l susțineți, după care am întrerupt! Sunt colegii din sală, uitați-vă la domnul Árpád, dacă nu mă credeți pe mine.
Vă rog frumos, nu am cum să vă dau cuvântul. Mergem mai departe.
Poziția 48 din amendamente admise. Suntem la art. 62 alin. (1), (2), (3) și (4). Aici aveți un amendament respins. Doamna deputat Lucia Varga dacă-l susține? Îl susțineți?
Să nu reveniți la 60, vă rog frumos!
Domnule președinte,
Pe procedură vreau să vă cer îngăduința să-mi dați voie să explic plenului de ce este atât de important art. 60. Poate fi greșeala mea că nu am...
Aveți cuvântul, doamnă deputat.
Deci art. 60 este cheia acestui act normativ.
Trebuie să luăm decizia dacă în România vindem lemnul pe picior estimat din pădure sau dacă îl vindem măsurat din rampe și depozite, dând astfel posibilitatea agenților economici din industria mobilei și industria de prelucrare a lemnului să aibă acces la resursa de lemn.
Aceasta este cheia și vă rog să vă gândiți foarte bine. Păstrăm în continuare vânzarea lemnului din pădure ca lemn pe picior și el, vedeți, se duce în mare parte ca buștean și cherestea la export sau îl ducem în rampe și depozite și dăm posibilitatea agenților economici din industria locală, din industria județeană din România să aibă acces la resursa de lemn. Sunt foarte multe fabrici care ar putea să-și crească producția de mobilă sau producția de piese din lemn, dar nu au acces la resursă.
De aceea, propunerea mea este să ne gândim foarte serios și să votăm acest amendament.
Doamnă deputat, v-am dat cuvântul la un articol care a fost aprobat de către plen cu acordul dumneavoastră.
Mi-ați cerut permisiunea să comentați art. 60.
O să dau cuvântul și celor care sunt coinițiatori sau altui coleg din grupurile... din cele trei comisii... cei care au făcut raportul, dacă vor să comenteze, după care mergem la art. 62, pe care vreți să-l susțineți, alin. (4).
Mulțumesc, domnule președinte.
Mulțumesc. V-am întrebat, să nu fie cu supărare. Deci, doamna deputat, dintre coinițiatori. Vă rog frumos.
Stimați colegi,
Mă adresez în special celor care n-au fost în niciuna din comisii, nu au făcut parte din niciuna din comisiile unde s-a dezbătut Codul silvic.
Au toate afirmațiile false. Nu e nicio cheie. Adică, la ora actuală, nici măcar Romsilva n-ar fi pregătită încât vânzarea lemnului să se facă numai din depozite și rampe.
Codul silvic, de fapt, prevede așa: niște principii în urma cărora să se elaboreze un regulament care să constituie o hotărâre de guvern și care, anual, dacă România devine mai pregătită, să poată modifica cantitatea care este exploatată pe picior și care se exploatează la rampă. La ora actuală, numai niște firme mari cu interese neortodoxe ar putea face chestia aceasta.
Punctul doi. N-are nicio legătură cu exportul de buștean. Dimpotrivă. Noi regăsim un alt articol care presupune prelucrarea superioară a cel puțin 40% în România. În plus, preempțiunea pentru producătorii de mobilă există la un alt articol.
Deci sunt niște fumigene ceea ce doamna Varga a vorbit în contul art. 60 și, de fapt, prinde foarte multe articole și unde varianta de Cod silvic rezolvă, nu încurcă situația.
Mulțumesc.
Mulțumesc foarte mult, doamnă deputat. Dacă de la comisii mai dorește cineva? Domnul Árpád, vă rog. Tot pe art. 60, da?
## Da. Pe această dezbatere.
Încă o dată, rog colegii să fie atenți când se dezbate o lege atât de importantă.
Noi, de exemplu, dacă ar fi fost un alt fel de amendament pe care dumneavoastră l-ați fi susținut aici, noi am fi votat amendamentul. Dar vă rog să citiți, toți colegii din sală. Amendamentul dumneavoastră respins de la art. 60 n-are nicăieri cuvântul „rampă”. Deci n-are nicio prevedere legată de acea problemă destul de mare pe care ați susținut-o. În amendamentul dumneavoastră respins nici măcar o referire la această modalitate nu există. Deci am dezbătut degeaba ceva care nu există.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Acum vă rog frumos să susțineți articolul respins de la poziția 14.
## Doamna Varga.
Domnule Tinel Gheorghe, stați acolo, doamna deputat știe despre ce este vorba, a fost foarte serioasă până acum, cu o singură scăpare la art. 60. A susținut toate amendamentele Domniei Sale și-i mulțumesc.
Aveți cuvântul. Sunteți pe art. 62 alin. (4), care se modifică. Da?
Art. 62 alin. (5), exact propuneam...
Nu, nu alin. (5). La art. 62 alin. (4): „se modifică și va avea următorul cuprins”.
Deci noi, doamnă deputat, în acest moment suntem la art. 62 alin. (1), (2), (3) și (4), care sunt modificate de către comisie.
La alin. (4), care este modificat de către comisie, dumneavoastră aveți un amendament respins?
Nu, la (5) am.
Aveți și la (4). Vă rog frumos să vă uitați.
Și la (5) avem, domnule...
Nu putem să trecem la (5) pentru că este la alt articol admis, doamnă deputat.
Deci la art. 62 alin. (4)...
Acolo.
Da. Propun exact valorificarea superioară a lemnului. Exact acela este conținutul amendamentului. Să se facă un regulament de funcționare și organizare, iar componența comisiilor să stabilească criteriile de atestare a activităților de exploatare și să se aprobe prin ordin de ministru împreună, introducând și reprezentanții naționali ai proprietarilor de păduri, care sunt, în acest moment, excluși de la acest demers legislativ.
Deci e o completare, practic, „ca și reprezentanții naționali ai proprietarilor de păduri să fie...”
Doamnă deputat, vă rog frumos să mă iertați.
Dumneavoastră acum susțineți amendamentul domnului Harbuz și al domnului Munteanu.
Nu.
Ba da. Acolo scrie... Diferența între amendamentul dumneavoastră și amendamentul colegilor mei este legată de alin. (3). Dânșii fac trimitere la alin. (2), dumneavoastră faceți la alin. (3).
Alin. (4) mi-ați spus.
Da.
Da. Păi la alin. (4) am amendamentul prin care, v-am spus, diferența între forma propusă de Guvern și forma propusă de mine este că la elaborarea acestui regulament de organizare și funcționare a comisiei să fie introduși și reprezentanții naționali ai proprietarilor de păduri. Asta-i diferența.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Doamna deputat, vă repet încă o dată! Această propunere a dumneavoastră din partea a doua a amendamentului este acceptată prin amendamentul domnului Harbuz și al domnului Munteanu.
Doamna deputat, doamna ministru, nu aveți text? E aprobat la amendamente admise.
Diferența dintre cele două amendamente este „la propunerea comisiei” sau „cu consultarea”. Și eu insist să fie „cu consultarea”, inclusiv a reprezentanților naționali ai proprietarilor de păduri.
Doamnă deputat, vă rog frumos să mă credeți că amendamentele – și al dumneavoastră, și al domnilor colegi care sunt din comisie –, amendamentul, ca formă, este identic. Dumneavoastră spuneți, atât spuneți, dânșii spun „la propunerea instituțiilor” și dumneavoastră spuneți „cu consultarea instituțiilor”.
Mie mi se pare mult mai puternic amendamentul admis de comisie. Deci asta înseamnă că deja instituțiile propun nominalizări. Dumneavoastră ziceți „consultare”. Bun!
Deci între „a obliga” și „consultare” eu cred că e mai bine obligația instituțiilor de a fi acolo, parte, dar...
- Comisiile?
Nu susțin. Bun.
Domnul deputat Pambuccian.
## Domnule președinte, pe procedură.
Ca să evităm asemenea discuții interminabile în viitor, vă propun să... și-i propun și Biroului permanent să dispună ca pe acel ecran, în loc să ne vedem pe noi înșine în diverse ipostaze, să vedem textele despre care se face vorbire. Toate lucrurile, discuțiile de genul acesta ar dura mult mai puțin dacă am face acest lucru.
Vă mulțumesc.
Sunt de acord, dar nu am ce să fac. Este dreptul fiecărui parlamentar de a-și susține amendamentele, cu argumente și contraargumente. Acesta este rolul nostru, de fapt.
Domnule Daea, dacă aveți un comentariu... Aveți un comentariu la amendamentul doamnei deputat? Scurt, vă rog frumos.
## Domnule președinte,
Am un comentariu și din ipostaza de a fi membru al acestei comisii și am participat la toate fazele de discuție ale actului normativ.
V-aș sugera și dumneavoastră, și celor care intervin să vorbim foarte clar de articol și de amendamentul respins. Atât. Pentru că, altminteri, dăm posibilitatea intervenienților
să se adreseze la articole care nu fac vorbire despre amendamentul respectiv și intrăm într-un joc, din acesta, de neînțelegere, pe care n-aș vrea să îl manifestăm în continuare, motiv pentru care mi-am îngăduit să fac această precizare, cu riscul că dumneavoastră sunteți mai atent de aici încolo.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Adică eu sunt neatent sau cum, că nu înțeleg?
M-ați liniștit, nu am înțeles nimic din ce vreți să spuneți, dar oricum este soluția genială à la Murphy!
Deci nu mai am voie, doamnă deputat, să vă spun când aveți amendament respins. M-a certat domnul deputat Daea, fost ministru al agriculturii, și cu expertiza Domniei Sale, să nu vă mai recomand unde aveți amendamentele, așa încât să vă uitați singură de acum înainte. O să-mi iau această ceartă... Nu e bine să fii binevoitor!
- Deci
Vot · Respins
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
-
Vot · approved
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
- Mergem la amendamentul admis 49, art. 69 alin. (1). Doamna deputat...
- A, da, da, scuzați-mă, aveți dreptate!
Avem alin. (5), (6) și (7) ale art. 62, la poziția 15, da. Vă rog frumos. Aveți dreptate, da, corect.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Doamna fost ministru Pană ne spunea la momentul în care am făcut precizările pentru art. 60 că nu suntem pregătiți să ducem lemnul în rampă și depozite. Așa este, am făcut o dezbatere la vremea respectivă cu cei care... cu Romsilva și cu cei care gestionează resursa de lemn și am convenit la momentul respectiv să dăm 2 ani perioadă de grație pentru pregătirea acestor rampe și depozite. Apoi, după 2 ani, tot lemnul în România să se vândă din rampe și depozite.
Deci acest articol, la alin. (5) și (6), propune ca treptat, pe o perioadă de 2 ani de zile, să se facă aceste treceri, de la vânzarea lemnului din pădure, ca lemn estimat, la vânzarea lemnului din rampe și depozite, ca lemn măsurat. Deci perioada de tranziție de 2 ani pentru a ne putea pregăti infrastructura și a vinde apoi peste 2 ani lemnul prin rampe și depozite, valorificându-l superior, așa cum se întâmplă în toate țările europene, în silvicultură.
Mulțumesc.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Mulțumesc. Comisia susține? Nu.
Ministerul? Nu.
## Mulțumesc foarte mult.
Vot · Respins
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
56. Deci mergem numai pe amendamentele admise de către comisie și eu citesc poziția din raportul final.
56. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. 57. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. 58. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. 59. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Nu mai aveți! La 59? Art. 88.
Doamnă deputat... doamnă deputat, domnul deputat Márton Árpád v-a spus foarte clar o chestiune la început.
59. Obiecții, comentarii?
Vă rog frumos, domnul Árpád... domnul Árpád, aveți cuvântul. La 59... este art. 88 alin. (1) și (3), da?
Vă rog frumos. Despre care parte?
Doar o eroare de redactare, zic eu...
Vă rog.
...pentru că aveți, pe de o parte, scris alin. (1) nemodificat, pe de altă parte, aveți scris „se elimină”. Și nu se știe ce se elimină. Probabil se elimină alin. (3), cred, dar nu așa este scris.
Comisia? Comisia? Doamna... președinte.
Da, este adevărat ceea ce a sesizat colegul nostru. Alin. (3) se elimină, este o eroare materială.
Eroare materială, conform regulamentului.
Da.
Deci aceasta înseamnă așa: la poziția 59, referitor la art. 88, amendamentele admise, la poziția 85 a raportului comisiei, alin. (1) nu are nicio problemă, este nemodificat, alin. (3) se elimină, propunerea domnului deputat Petre Daea, da?
Bun. Mulțumesc. Sunt obiecții, comentarii? Mulțumesc. Aprobat. Art. 59 din amendamente admise, în integralitatea sa. Dacă sunt obiecții, comentarii? Cu eroarea materială pe care a prezentat-o comisia. Nu.
Aprobat. Articolul... amendamentul 60 din amendamente admise? Nu. Aprobat. 61, amendamente admise? Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. 62, amendamente admise? Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Vă rog frumos, la 62.
Nu, că nu l-am aprobat. Am zis obiecții, comentarii... Vă rog frumos. Nu. Dacă vreți să aveți o intervenție, vă rog frumos. La... Aveți 88, 89 sau 90? Care dintre cele trei?
E la poziția 62 – art. 97.
Da. Dar care dintre cele trei poziții? 88, 89 sau 90?
La prima poziție, la alin. (1) lit. a). Deci...
În care se spune...
...„se elimină”.
Și acum... Dacă mi-ați fi dat voie să intervin la art. 20, v-aș fi corelat textul și v-aș fi spus, domnule președinte, nu este corelat textul. Creăm o mare problemă când îl vom pune în practică. Venim cu art. 20 și spunem că pentru suprafețele până în 10 hectare sunt scutite să facă amenajamente – bănuiesc că vom da prin norme să facă studii sumare –, spunem cine le finanțează, Fondul de ameliorare, deși Fondul de ameliorare, după Legea nr. 18, are altă destinație, dar noi nu ținem cont, în sfârșit, îl ducem să finanțeze costurile întocmirii acestor studii sumare de amenajare și venim la art. 97, propunerea Comisiei de agricultură, care zice „se elimină”. Păi ce elimină? Elimină propunerea Senatului, care Senat spune „abrogă”. Ce abrogă? 97. Ce spune la 97? Textul inițial zice: „Asigurarea integrală de la bugetul de stat a costurilor administrării, precum și a serviciilor silvice pentru fond forestier proprietate privată a persoanei fizice și juridice, dacă suprafața proprietății forestiere este mai mică sau egală cu 30 de hectare, indiferent dacă aceasta este sau nu cuprinsă într-o asociație, plata se face de către ocolul silvic care asigură administrarea sau servicii silvice, după caz.”
Deci a venit Senatul, a abrogat textul acesta, vine Comisia de agricultură și elimină abrogarea Senatului și rămâne textul inițial. Textul inițial nu se pupă însă... nu se mai pupă, normal, cu art. 20, că o să ai două propuneri: una, să susții până în 10 hectare și o să ai și textul inițial, care îți rămâne, până în 30 de hectare, cu tot ceea ce înseamnă costuri de administrare, inclusiv servicii.
Eu întreb acum inițiatorul: ce vrea să susțină? Până în 10 hectare, ca în art. 20, sau până în 30 de hectare, așa cum este textul propus? Pentru că dacă este să corelăm textele... De aceea vă spunem că nu sunt corelate și dați drumul la lucruri în teritoriu care vor crea mari probleme. Dacă este să le corelăm, atunci trebuia să abrogați art. 97, așa cum a propus Senatul, și să lăsați textul Senatului să curgă, corelat cu art. 20.
## Mulțumesc foarte mult.
Doamnă deputat, în numele celor trei comisii care au făcut raportul, da? În calitate de coinițiator, doamna Pană.
Articolele nu contravin. Unul dintre ele se referă la administrare și celălalt se referă la amenajare.
Am înțeles. Nefiind o chestiune pe care domnul deputat să o ceară, de respingere a acestei chestiuni, nu a fost decât un comentariu, o dezbatere corectă și pertinentă.
Dacă la alin. (62) din amendamente admise mai sunt obiecții, comentarii?
Nu.
Atunci îl consider aprobat. 63. Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat. 64. Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat. 65. Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat.
66. Suntem deja la art. 117. Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat.
67. Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat.
Numai o secundă, să nu scăpăm vreun amendament respins.
67. Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat.
68. Intrăm în art. 127. Obiecții, comentarii? Doamna deputat Lucia Varga, aveți o obiecție.
Articolul... amendamentul propus de către comisie este următorul: „se elimină alin. (8) și alin. (9) se completează, după care se elimină”, dar nu se mai spune ce.
Deci...
## Domnule președinte,
Doar doresc o precizare. Se elimină textul Senatului sau se elimină textul de bază? Doar ca precizare, pentru că nu este...
Doamnă deputat,
Întotdeauna pe coloana a 3-a se elimină textul inițial, care este textul Senatului. Dacă nu există un...
Deci se elimină, pentru precizare, textul de la...
Exact.
... alin. (8) și (9), da?
Exact, doamnă deputat.
Mulțumesc.
Doamnă deputat, alin. (8), în poziția 95 a comisiei, se elimină, da? Alin. (9) se modifică, iar după alin. (9) s-au introdus trei alineate, (10), (11) și (12), care se propune de către comisia de la Cameră să fie eliminate. E corect? Comisia? Comisia, da? M-ați înțeles? Bun.
Deci la poziția 68 dacă sunt obiecții, comentarii? Cu privire la raportul Comisiei, discutăm despre coloana a 3-a. Nu.
Aprobat.
69. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. 70. Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat.
71. Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat.
72. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. 73. Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat. 74. Obiecții, comentarii? Domnul...
La 74, art. II. Domnul deputat Ioan Munteanu, aveți cuvântul.
Domnule președinte, Trimiterea de la alin. (20) este corectă, art. 36 alin. (4), și nu alin. (3[1] ). Și următoarea trimitere de la alin. (22) este corectă, art. 5 alin. (3) și (4[1] ), și nu alin. (3) și (4).
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Deci este eroare materială. Bun.
Cu această obiecție la... amendamentul 74, admis.
Vot · approved
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Dacă sunt obiecții, comentarii la anexă? Nu.
Aprobată. Dragi colegi, Textul de lege a fost aprobat. Pe procedură, domnul deputat.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,
Am parcurs un text foarte stufos, un act normativ foarte important. Din fericire, spun lucrul acesta și constat, lucrăm din ce în ce mai puțin cu hârtia, adică încercăm să urmărim procedura de adoptare într-un format electronic. De aceea propun, pentru viitor, să analizați, dacă se poate, ca și amendamentele respinse să fie într-o a 5-a coloană, ca să putem să urmărim în paralel, să nu mai avem probleme de neobservare, pentru că pe hârtii poți să urmărești paralel. Când lucrezi pe calculator este puțin mai greu.
Mulțumesc.
Aveți dreptate, dar trebuie să facem o modificare în regulament. Aveți un coleg care este specialist și rugați-l pe dânsul să facă această propunere.
Vă reamintesc că astăzi este termenul final propus de către liderii grupurilor parlamentare pentru completarea și modificarea Regulamentului Camerei Deputaților pe cele 3 paliere – deciziile Curții Constituționale, reglementări care sunt în Statut și în regulamentul comun, punerea în aplicare a legii care stabilește raportul dintre Parlament și Guvern în materia afacerilor europene și în ceea ce privește chestiunea legată de conflictul de interese, incompatibilități și ridicarea imunității la parlamentari, înscrise în Mecanismul de Cooperare și Verificare. Așa încât dacă domnul deputat Márton Árpád vine cu o propunere acolo, cu mare plăcere noi o susținem, să știți că aveți dreptate.
Dragi colegi, proiectul de lege merge la votul final.
Vă reamintesc că are caracter organic. Comitetul liderilor va stabili când acest proiect de lege va fi votat, în conformitate cu prevederile constituționale și regulamentare. Mergem la următorul.
9. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2014 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin reorganizarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit. Este un singur amendament respins, procedura este de urgență, caracterul ordinar. Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.
Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,
Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2014 se referă în principal la preluarea personalului Direcției pentru coordonarea agențiilor de plăți din structura Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, de asemenea, la dreptul agenției de a stabili o bază de date cu prețuri de referință pentru bunuri, mașini, utilaje, servicii specializate, precum și standarde de cost pentru lucrările ce vor fi utilizate în Programul Național de Dezvoltară Rurală 2014–2020.
Un alt lucru important se referă la drepturile salariale aferente celor 25 de clase succesive de salarizare suplimentare conform Legii nr. 284/2010, art. 45.
Având în vedere cele prezentate, vă rog să aprobați prezentul proiect de lege.
Mulțumesc.
Mulțumesc foarte mult.
Comisia pentru agricultură, vă rog frumos să prezentați raportul.
Domnule vicepreședinte, aveți cuvântul.
Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond în procedură de urgență cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2014 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin reorganizarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.
Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect de reglementare înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, ca instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, finanțată din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat, prin reorganizarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, care se desființează.
Principala atribuție a noii entități vizează implementarea tehnică și financiară a Fondului european pentru agricultură și dezvoltare rurală, în concordanță cu strategia și măsurile stabilite în Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014–2020.
În urma dezbaterilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a hotărât cu majoritate de voturi adoptarea în forma prezentată la Senat.
În raport cu obiectul, conținutul... vorbim despre categoria legi ordinare. Actul, proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.
Dezbateri generale. Domnul deputat Tinel Gheorghe.
## Mulțumesc, domnule președinte.
## Stimați colegi,
Eu am să spun în plen ce am spus și în comisia de specialitate la vot.
Nu am susținut inițiativa aceasta legislativă pentru că noi am considerat-o o formă mascată de a politiza structura. Am venit după un ciclu de 7 ani de funcționare, ne-am lăudat că avem cel mai înalt grad de absorbție a fondurilor europene din toate programele operaționale sectoriale la agricultură... și am spus... și dintr-odată venim acum cu bomba aceasta și spunem: domnule, o reorganizăm!
De multe ori, de nenumărate ori, ministrul agriculturii a ieșit și a spus: domnule, suntem la 80% grad de absorbție până în n+2, 2015 ne ducem... depășim 90%!
Dar ce a făcut Guvernul? Își asigură trecerea în opoziție. A scos toate posturile la concurs, a înființat posturi noi, a numit oamenii fideli, a îndepărtat profesioniștii, că bănuiesc că un grad de absorbție de 80... peste 80% nu îl atingi cu oameni aduși proaspăt într-o structură de o asemenea importanță.
Și am spus în comisia de specialitate: nu credem că aceasta este soluția, de fiecare dată venim și modificăm, cum se schimbă Guvernul, prima inițiativă pe care o avem, modificăm și structurile, în așa fel încât nu creăm predictibilitate pentru ceea ce avem de făcut.
Am criticat – și fac o paranteză – luarea structurii care se ocupă de piscicultură, ANPA, am dus-o la Mediu, am adus-o înapoi acum, că am constatat că nu merg, nu merge absorbția pe piscicultură cu... într-o parte la agricultură, cu ANPA să o duci în partea cealaltă, se scărpinau așa... Sper să revină și la capitolul de păduri, să realizeze că trebuie să ne întoarcem înapoi. Și am avut obiecții în comisie și am spus: domnule, condițiile puse prin ghiduri sunt extrem, extrem de încorsetate și pentru public, și pentru privat. Poate că aici ar fi trebuit să gândească ministerul în viziunea, în perspectiva noului program, noului ciclu de 7 ani, ceva care să crească, să vină în întâmpinarea celor care într-adevăr se gândesc să beneficieze de fondurile, de banii europeni.
După aceea, am discutat de Autoritatea de Management din minister. De ce? E făcută praf, nu funcționează.
Alte luări de cuvânt? Alte luări de cuvânt, dacă mai sunt? Nu mai sunt. Bine.
Intrăm pe dezbaterea... avem un singur amendament respins.
Dacă este susținut?
Deci nu este.
Mulțumesc.
Atunci proiectul de lege este adoptat.
Vă reamintesc că are caracter ordinar. Merge la votul final.
10. Următorul, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2014 privind trecerea Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură din subordinea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Domnule secretar de stat, vă rog frumos să prezentați opinia dumneavoastră. Avem opt amendamente admise, caracterul este ordinar, procedură de urgență la acest proiect de lege.
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor deputați,
Proiectul de lege are în vedere în principal asigurarea finanțării multianuale 2014–2020 pentru colectarea datelor din sectorul pescăresc, inspecție și control al activităților componente sectorului pescăresc, de asemenea, creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene din punctul de vedere al Programului Operațional de Pescuit, de asemenea, operativitate și eficiență în ceea ce înseamnă rezolvarea problemelor instituționale și comunicare. Motiv pentru care vă solicit să aprobați acest proiect de lege.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Comisia pentru mediu și Comisia pentru agricultură au făcut un raport comun.
Domnule vicepreședinte, aveți cuvântul. Are cuvântul domnul deputat Harbuz.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere în fond în procedură de urgență cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2014 privind trecerea Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură din subordinea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Ordonanța de urgență are ca obiect de reglementare trecerea Agenției pentru Pescuit și Acvacultură din subordinea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, avându-se în vedere, potrivit notei de fundamentare, elaborarea unitară de urgență a Strategiei naționale a sectorului pescăresc 2014–2020, asigurarea finanțării unor proiecte și programe multinaționale din sectorul pescăresc, multianuale și creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene pentru pescuit.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de către membrii comisiilor, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2014 privind trecerea Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură din subordinea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
În raport cu obiectul său de reglementare, proiectul de lege supus dezbaterii face parte din categoria legilor ordinare.
Dezbateri generale? Domnul deputat Tinel Gheorghe.
Domnul ministru, după aceea.
Domnule fost ministru, scuzați, să nu fie vreo confuzie, din partea Grupului parlamentar al UDMR. Aveți cuvântul, domnule deputat.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Am susținut și în comisie și cred că este o reparație corectă ceea ce facem noi acum, în sensul că a fost o prostie să luăm ANPA de la Agricultură, în condițiile în care fondurile în Programul Operațional de Pescuit se derulau prin PNDR și prin Ministerul Agriculturii, am luat structura de management și am dus-o într-o parte și ceilalți au rămas cu fundul în cealaltă parte și i-am încălecat de nici Dumnezeu nu mai știa cum să-i descalece. Acum facem reparația și aducem ANPA înapoi. Și este corect așa. Și mă aștept să venim și să gândim la fel și în cadrul pădurilor. De ce? Pentru că aveți iarăși prin PNDR aproape 500 de milioane de euro de cheltuit, vine și partea de cofinanțare. Avem la Agricultură pădurile și avem partea de administrare, de management la Mediu.
Vă rog, domnule secretar de stat, să transmiteți chestiunea aceasta, poate reparăm cât de repede la începutul exercițiului financiar și acest aspect. Mulțumesc.
Domnule ministru, aveți cuvântul. Domnule deputat, scuzați-mă, din partea Grupului parlamentar al UDMR.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Susținem această propunere de lege și adoptarea ordonanței de urgență, pentru că aduce o normalitate în construcția instituțională. Ceea ce voiam să subliniez, ca un mesaj pentru și o încurajare pentru Ministerul Agriculturii, este să creeze condițiile ca în această instituție, care se numește ANPA, să existe transparență instituțională totală și proceduri clare cu privire la managementul banului public și al procedurilor interne, pentru că este nevoie de o rigurozitate acolo și a fost o decizie optimă și bună de a fi dus înapoi într-un cadru instituțional consolidat, cu tradiții. Dar este nevoie de transparență, este nevoie de o calitate a procedurilor interne și de control.
Mulțumesc.
Domnul Cernea.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Eu am o altă opinie. Și sunt sceptic că această decizie este corectă. Pentru că se schimbă filozofia. La Ministerul Mediului este o filozofie centrată pe protecție. La Ministerul Agriculturii este o filozofie centrată mai degrabă pe exploatare. De aceea, cred că o astfel de decizie implică o serie de riscuri. Și, în absența unui management foarte bun și foarte transparent, despre care vorbea și domnul Korodi mai devreme, există riscul să decimăm speciile care trăiesc în apele din România.
De asemenea, sunt total, total împotriva a ceea ce colegul meu, domnul Tinel, a spus mai devreme, și anume că pădurile ar trebui să treacă la Agricultură. Sub nicio formă. Trebuie să menținem în continuare pădurile sub această filozofie a protecției pe care o dă umbrela Ministerului Mediului.
Vă mulțumesc foarte mult.
Mulțumesc, domnule deputat.
Domnul deputat Petre Daea, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Mulțumesc, domnule președinte al Camerei Deputaților. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați,
Necesar, util să facem această modificare legislativă. Aducem instituția la instituția centrală care a operat, a condus, a transformat, a pus în practică capitolul piscicultură. Motiv pentru care este o susținere totală pentru a se reface structura instituțională cu această instituție în Ministerul Agriculturii.
Susținem actul normativ.
Mulțumesc foarte mult. Mai sunt alte intervenții? Nu.
Mergem pe amendamentele admise. Sunt opt amendamente admise.
La prima poziție. Dacă sunt obiecții, comentarii? Nu.
Aprobată. La cea de-a 2-a. Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobată. Cel de-al 3-lea amendament.
Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat.
Cel de-al 4-lea amendament.
Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat.
Cel de-al 5-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat.
Cel de-al 6-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu.
## Aprobat.
## Mulțumesc foarte mult.
Proiectul de lege este aprobat. Merge la votul final. Este ora... mai avem 5 minute.
11. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Inițiatorul? Este aici? Guvernul României.
secretar de stat în Ministerul Culturii
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,
Supunem astăzi atenției Domniilor Voastre..., cu rugămintea de a aproba proiectul legislativ în discuție, proiect legislativ care nu este altceva decât o transpunere obligatorie a Directivei Uniunii Europene nr. 77/2011, directivă care vizează extinderea duratei de protecție a drepturilor patrimoniale ale artiștilor interpreți sau executanți și a compozițiilor scrise cu text.
Vă mulțumesc foarte mult.
Mulțumesc foarte mult. Raportul comisiilor comune. Domnul Pâslaru.
## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,
Vă prezint raportul comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.
În temeiul dispozițiilor art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, transmis cu adresa nr. 595 din 19 decembrie 2014, înregistrat la Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 15 decembrie 2014.
Camera Deputaților este Cameră decizională, în conformitate cu art. 75 și 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, în scopul transpunerii Directivei 2011 a Uniunii Europene, a Parlamentului European și a Consiliului din 27 septembrie 2011.
Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu majoritate de voturi.
Comisia pentru afaceri europene, în ședința din 3 februarie 2015, a avizat favorabil proiectul de lege, cu unanimitate de voturi.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.
În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au examinat proiectul de lege în ședința din 3 februarie. În urma examinării inițiativei legislative, au hotărât adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, în forma adoptată de Senat.
Mulțumesc foarte mult. Grupurile politice parlamentare? Nu doresc să intervină.
Merge la votul final. Nu are amendamente.
12. Următorul, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Termenul a fost depășit.
Conform art. 115 din Constituție, a fost adoptată tacit.
13. Ultimul proiect de lege, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 35 alin. (2) din Legea nr. 384 din 10 octombrie 2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, cu modificările și completările ulterioare.
Inițiatorii?
Nu vor să susțină. Inițiatorii? Nu.
Din partea comisiei?
Din partea comisiei, cine susține?
Domnul deputat, domnul deputat Răducanu, după care, doamna ministru, o să vă rog frumos să spuneți punctul de vedere de la Guvern, dar așa este procedura. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru apărare, ordine publică, siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere în fond pentru modificarea art. 35 alin. (2) din Legea nr. 384 din 2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative. Obiectul de reglementare este majorarea limitei maxime de vârstă până la care soldații și gradații profesioniști pot fi menținuți în activitate, de la 50 la 55 de ani.
Propunerea face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.
În Comisia pentru apărare s-a adoptat în unanimitate această propunere legislativă.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Doamnă ministru, vă rog frumos, punctul de vedere al Guvernului, într-o intervenție scurtă, vă rog frumos.
## **Doamna Otilia Sava** – _secretar de stat_
## _în Ministerul Apărării Naționale_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor deputați,
Guvernul susține prezenta propunere legislativă. Apreciem că drepturile ce urmează a fi acordate beneficiarilor vor reprezenta un cost insignifiant raportat la dimensiunea morală a demersului ce reprezintă expresia recunoașterii pe care societatea o datorează acestor categorii speciale și constituie, în același timp, un factor motivant pentru atragerea de noi și tot mai buni militari profesioniști în instituția militară.
Mulțumesc.
Mulțumesc. Intervenții din partea colegilor? Domnule deputat, aveți cuvântul. După aceea, domnul deputat.
## Bună ziua!
## Mulțumesc, domnule președinte.
Prin acest proiect de lege se propune majorarea limitei vârstei maxime până la care soldații sau gradații profesioniști pot fi menținuți în activitate, de la 50 la 55 de ani. Justificarea inițiatorilor este dată de necesitatea restructurării și modernizării armatei, dar și de necesitatea imediată a măririi limitei de vârstă, în contextul în care, prin modificările pe care le aduce prezentul proiect de lege, se pot menține astfel în activitate o serie de militari cu mare experiență și de care Armata României are nevoie. De asemenea, se rezolvă o problemă de ordin social, pentru că militarii care ar fi ieșit din armată la 50 de ani ar fi trebuit să-și caute un alt loc de muncă în afara armatei, până la împlinirea vârstei necesare pentru a ieși la pensie, respectiv de 55.
Atât în Comisia juridică, de disciplină și imunități, în Comisia pentru egalitate de șanse pentru femei și bărbați, cât și în Comisia pentru muncă și protecție socială, acest proiect de lege a primit aviz favorabil, astfel încât și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dezbătut acest proiect de lege și a admis propunerea de modificare a Legii nr. 384.
Așadar, Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru acest proiect de lege, care este în beneficiul exclusiv al instituției militare și al tuturor celor care și-au dedicat viața profesiei militare. Aceștia reprezintă un model și un exemplu de profesioniști ai Armatei Române.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 35 alin. (2) din Legea nr. 384/2006 privind statutul gradaților și soldaților profesioniști, cu modificările și completările ulterioare, în sensul majorării limitei de vârstă până la care gradații și soldații profesioniști pot fi menținuți în activitate, de la 50 la 55 de ani.
Odată cu acceptarea României în NATO, statul român și-a luat unele angajamente față de partenerul internațional, unul din principalele angajamente fiind creșterea unei armate capabile să răspundă operațional tuturor solicitărilor NATO, nu numai apărării propriului teritoriu.
Mai mult, odată cu anul 2007, s-a renunțat la serviciul militar obligatoriu, România optând pentru o armată de profesioniști. În acest context, a devenit obligatorie folosirea soldaților și gradaților profesioniști în funcție de nevoile armatei, dar și pentru misiunile de menținere a păcii.
Limita vârstei de serviciu activă a acestor militari, soldați și gradați profesioniști, a fost mărită de-a lungul timpului de la 40 la 50 de ani, constatându-se că în condiții determinate de misiune nu este afectată capacitatea fizică și intelectuală a acestora, ci, dimpotrivă, odată cu trecerea timpului ajungând să atingă potențialul maxim. Astfel, Ministerul Apărării Naționale este pus în situația neplăcută și nedorită să renunțe la acești profesioniști tocmai când aceștia ating nivelul maxim de experiență.
Pe de altă parte, este o diferență nejustificată între statutul cadrelor militare și statutul soldaților și gradaților profesioniști, aceștia din urmă la 50 de ani rămânând fără ocupație, neputând să aplice nici măcar pentru șomaj și nici măcar pentru pensia ocupațională.
Comisiile sesizate de Cameră au întocmit avize și rapoarte pozitive la prezentul proiect de lege.
Prin urmare, Grupul PSD din Camera Deputaților susține acest proiect de lege.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc foarte mult. Bun.
Avem intervenții?
Nu mai sunt altele.
Avem două amendamente admise.
Dacă la primul amendament sunt obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat.
La cel de-al doilea.
Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat.
Legea merge la votul final.
Vă reamintesc că este lege organică.
Avem o pauză până la 14.00... 14.05, 14.10, da, maxim? Până la 14.00.
Ne revedem la ora 14.00, da?
Domnule deputat, aveți cuvântul.
PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ
Dragi colegi,
14. Continuăm lucrările de astăzi ale plenului cu Propunerea legislativă privind modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011.
Are șase amendamente admise și are caracter organic. Inițiatorul?
Nu.
Domnul vicepreședinte al comisiei. Domnule Zisopol, vă rog frumos să prezentați raportul.
Vă mulțumesc, stimate domnule președinte. Doamnelor și domnilor,
Stimați invitați,
Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă privind modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare îmbunătățirea cadrului de reprezentare a elevilor ca beneficiari principali ai sistemului educațional din România, prin acordarea dreptului de participare a reprezentantului elevului în unitatea de învățământ la ședințele consiliului de administrație.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.
În urma dezbaterii în ședința din 10 februarie 2015, comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele din anexă.
Vă mulțumesc, stimate domnule președinte.
Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale? Procedură. Domnul Neacșu. La această lege, da?
La această lege. Și nu cu domnul Munteanu.
## Domnule președinte,
În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, dar după ce am discutat și cu colegii de la celelalte grupuri parlamentare, solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect legislativ, măcar pentru un motiv. În lege, în această lege, în continuare, primarii pot să facă parte din consiliile de administrație ale școlilor, ale liceelor, ceea ce cred că contravine Legii ANI și n-am vrea ca această prevedere să nu fie armonizată.
Perfect. Corelare. Termen?
## **Domnul Marian Neacșu:**
Două săptămâni.
Mulțumesc. Termen 14 zile. Retrimitere la comisie.
Vot · approved
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
15. Următorul proiect de lege, reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea alin. (1) al art. 8 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.
Raportul nu are amendamente; caracterul – ordinar. Guvernul?
Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.
secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,
Proiectul de lege a fost în dezbatere parlamentară, așa cum a spus domnul președinte. El a fost retrimis spre reexaminare de către președinte. A fost după acest moment aprobat sau a fost respinsă cererea de reexaminare de către Senat. În Camera Deputaților, Comisia pentru apărare a dat un aviz în favoarea respingerii cererii de reexaminare, motiv pentru care vă solicităm același lucru; suntem de acord cu poziția comisiei.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc foarte mult. Dezbateri? Nu, domnul Mocioalcă...
Domnul Răducanu, vicepreședintele comisiei. Vă rog frumos, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru apărare, ordine publică, siguranță națională a fost sesizată spre examinare în fond cu Legea pentru modificarea alin. (1) al art. 8 din Legea nr. 218.
Camera Deputaților – Cameră decizională. Senatul a adoptat legea.
Obiectul de reglementare îl constituie modificarea alin. (1) al art. 8 din Legea pentru organizarea și funcționarea Poliției Române, în sensul ca funcția de inspector general al Inspectoratului General de Poliție să fie ocupată de un secretar de stat numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului afacerilor interne.
Membrii comisiei au reluat dezbaterea în 3 februarie 2015. Au hotărât să propună plenului respingerea cererii de reexaminare și menținerea textului adoptat de Senat.
Luând act de faptul că nu s-au depus amendamente în termenul prevăzut de regulament, în ședința din 11 februarie, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să mențină respingerea cererii de reexaminare și adoptarea Legii pentru modificarea alin. (1) al art. 8 din Legea nr. 218 pentru organizarea și funcționarea Poliției Române.
Face parte din legile ordinare.
Mulțumesc.
Mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Dezbateri generale? Domnule deputat, aveți cuvântul.
## Bună ziua!
Mulțumesc, domnule președinte.
Securitatea socială reprezintă un drept al cetățeanului român, iar activitatea Poliției Române este și trebuie să rămână un serviciu public în care prevalează integritatea, responsabilitatea și profesionalismul.
Modificarea alin. (1) al art. 8 din Legea privind organizarea și funcționarea Poliției Române, cu modificările și completările ulterioare, presupune ca funcția de inspector general al Inspectoratului General al Poliției Române să fie o funcție cu rang de secretar de stat, adică o funcție politică, măsură ce poate să aibă numai efecte negative asupra imparțialității pe care o impune această funcție.
Chiar dacă vorbim despre politizarea educației, a sănătății sau chiar a Poliției, consecințele asupra societății sunt nefaste.
Inspectorul general al IGPR are atribuții de coordonare și gestionare care necesită competențe, experiență și raționalitate în luarea deciziilor. Și, din acest motiv, persoana care deține această funcție trebuie să fie independentă politic, și nicidecum să facă din instituția pe care o reprezintă o comandă politică.
Pierderea caracterului profesional al unei astfel de funcții va determina nu numai disfuncționalități în cadrul actului de comandă la nivelul structurilor de ordine publică, ci și un control nociv asupra instituției în sine.
Poliția Română trebuie să rămână un simbol al conștiinței profesionale, și nu politice, o instituție care inspiră încredere, eficiență, precizie și mai ales funcționare în interes public. Beneficiarul acestui serviciu public trebuie să rămână exclusiv cetățeanul.
Totodată, o astfel de modificare necesită avizarea anterioară de către o instituție precum Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Conform art. 4 lit. d) pct. 1 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea CSAT, dar și conform Legii nr. 24/2000 privind normele tehnico-legislative, CSAT nu a dat până în acest moment un aviz, fie el favorabil sau nefavorabil. Iar Guvernul României este obligat să solicite un astfel de aviz.
Cu aceste argumente, vă transmit că Grupul Partidului Național Liberal va vota împotriva respingerii cererii de reexaminare.
## Mulțumesc.
Domnule deputat, cu un singur amendament. Rangul de secretar de stat nu înseamnă că este o funcție politică. Sunt foarte multe... sunt foarte mulți care au rang de secretari de stat, dar nu sunt numiți politic, îmi cer scuze că vă spun. Dar nu ne pricepem la lege mai bine... Dar o învățăm, nu este nicio problemă.
Domnule deputat Mocioalcă, președintele Comisiei pentru apărare, vă rog frumos.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Sunt surprins de inconsecvența Grupului parlamentar al PNL, deoarece acest proiect de lege, în prima fază, când a fost votat în comisie, a fost votat cu un singur vot împotrivă, iar acum, la revizuire, a fost votat cu 3 voturi împotrivă. De aceea cred că principiul reprezentativității acestei funcții ar trebui să primeze, iar colegii noștri să-și revizuiască poziția pe care o au.
Mulțumesc.
Alte luări de... intervenții, vă rog frumos? Nu sunt.
Domnul Ciuhodaru.
Da. Ne pot recomanda unii să ne revizuim poziția. Nu este cazul. Ați politizat tot, de la directorul de spital până la femeia de serviciu. Acum ați început și cu Poliția Română.
Așa că voi vota la fel ca și tura trecută, pentru respingerea acestui proiect de lege.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Alte intervenții?
Nu mai sunt.
Proiectul merge la vot final. Nu are amendamente.
18. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public și privat al statului și pentru modificarea unor acte normative.
12 amendamente admise; procedura este de urgență, caracterul acestei legi, organic.
Are cuvântul Guvernul României pentru a susține proiectul.
Doamna secretar, doamna ministru, aveți cuvântul.
## **Doamna Cristina Crișu** – _secretar de stat_
## _la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Proiectul de act normativ are drept scop hotărârea privind transmiterea unor imobile din administrarea Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat către Ministerul Apărării Naționale, SRI, Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru Episcopia Ortodoxă Română a Covasnei și Harghitei.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Comisiile comune de administrație publică și de apărare au făcut un raport. Domnul deputat Răducanu îl prezintă. Aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului împreună cu Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2013. Senatul a adoptat proiectul în 2014. Camera Deputaților – Cameră decizională.
Comisia juridică a avizat proiectul de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public și privat al statului.
Comisiile s-au reunit în ședințe separate și au analizat și, cu majoritate de voturi, au hotărât să supună Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public și privat și modificarea unor acte normative, cu amendamentele prevăzute în anexă.
Pentru a răspunde tehnicii legislative, este necesară o notă. La art. 1 trebuie eliminată sintagma „și completări”, pentru că au fost făcute numai modificări. Și un alt alineat... Pentru a corela textul amendamentului art. 4 din raportul transmis celor două comisii cu anexa nr. 3, parte din prezenta ordonanță, trebuie adăugat după virgulă următorul text: „și în folosință gratuită pentru Episcopia Ortodoxă Română a Covasnei și Harghitei”. Textul de introdus se află pe coloana 3 a anexei nr. 3.
Mulțumesc.
Mulțumesc foarte mult. Grupurile politice parlamentare?
Domnule deputat, aveți cuvântul, Grupul parlamentar al PNL.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Urmărind subsecvența vizelor, precum și a actelor normative adoptate deja în acest sens de către celelalte autorități sau entități publice, se pare că adoptarea acestui proiect de lege constituie deja o chestiune mai mult formală.
Singurul lucru pe care mă prefac că nu l-am înțeles, totuși, a fost caracterul așa-zis de urgență al ordonanței, întrebând retoric, așa cum prevede chiar Constituția țării, care au fost elementele ce constituie „o situație extraordinară, a cărei reglementare nu putea fi amânată”, când vorbim despre trei imobile pentru protocol și relaxare.
Dar, așa cum spuneam, adoptarea acestui proiect de lege a devenit o chestiune pur formală și, până la urmă, poate chiar necesară, cine știe...
Aș dori, dacă-mi permiteți, în acest context, să subliniez importanța unei chestiuni asupra căreia trebuie să judecăm cu toții, indiferent de partidele politice din care provenim: necesitatea stabilirii unui nou cadru legal care să facă referire expresă și clară asupra administrării unei părți importante a patrimoniului protocolului de stat, chiar prin transmiterea din proprietatea și administrarea statului a unor imobile în proprietatea și administrarea comunităților locale.
Cunoaștem cu toții exemple clare în care multe astfel de imobile, cum sunt cele ce fac astăzi obiectul prezentului
proiect de lege, au rămas fără reparații, fără investiții, uneori chiar în paragină, fiind „bine gestionate”, cu ghilimelele de rigoare, adică producând o pierdere totală.
Ar trebui să facem un inventar clar asupra patrimoniului ce poate rămâne în interesul național, iar restul să-l transmitem autorităților locale, înspre o mai bună și chiar mai eficientă administrare, referindu-mă clar la municipiile reședință de județ și consiliile județene, care, multe dintre ele, ar avea posibilitatea tehnică și financiară să facă investiții asupra acestor imobile și să le promoveze în alt fel decât a fost făcut până acum. Ar putea fi și acesta un pas mic dinaintea marelui salt pe care cu toții trebuie să-l facem referitor la reforma descentralizării și autonomia publică locală.
## Mulțumesc.
Alte luări de cuvânt? Grupurile politice parlamentare? Domnule ministru Cseke Atilla, aveți cuvântul.
Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,
Nu vom putea susține acest proiect de lege de aprobare a acestei ordonanțe și nu îl vom putea susține și pentru modificările care au intervenit de-a lungul dezbaterii parlamentare în comisie. Vă rog să observați că sunt două modificări de substanță, din punctul nostru de vedere, pe care le-am ridicat în dezbatere în comisie.
Prima este referitoare la un imobil care trece în proprietatea Serviciului Român de Informații, unde, la alin. (5) al art. (3), s-a eliminat o sintagmă prezentă în ordonanța de urgență, deci în forma guvernamentală a fost prezentă această reglementare, dar în comisie s-a eliminat acest lucru, sintagma aceea – „inclusiv în cele izvorâte din litigii, precum și din convențiile și contractele încheiate potrivit legii”.
Deci un jurist bun, un avocat bun, într-un anumit proces, ar putea să interpreteze această eliminare în sensul în care noul proprietar, Serviciul Român de Informații, indiferent care ar fi el, noul proprietar nu este obligat a prelua și drepturile și obligațiile fostului proprietar, RAAPPS-ul, izvorâte din litigii, convenții și contracte încheiate. Este o chestiune de interpretare pe care nu trebuia, din punctul nostru de vedere, să o deschidem.
În al doilea rând, este vorba de imobile care se transferă unui anumit cult. Cu privire la acest lucru, noi credem, și ne-am exprimat punctul de vedere și la momentul respectiv, că trebuie să fie o egalitate de drepturi și o echitate în ceea ce privește toate cultele religioase din România.
Dacă se transferă în proprietatea unui anumit cult, atunci și celelalte culte au acest drept, și celelalte culte trebuie să beneficieze de asemenea imobile construite din fondurile statului.
În timp ce în același județ, județul Covasna, avem două situații în care fostul liceu de fete, catolic, aparținând Episcopiei Catolice, nu este restituit nici astăzi, în timp ce Colegiul Reformat din Sfântu Gheorghe, din punctul nostru de vedere, este renaționalizat de statul român, nu vom putea susține ca, pe de altă parte, alte culte religioase să beneficieze de asemenea transmiteri de imobile.
Nu mai sunt alte intervenții. Domnul deputat Cernea.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Această scurgere de proprietăți publice, de fonduri publice, de terenuri publice către biserică trebuie să înceteze, dacă vrem să avem în România o democrație seculară, o democrație în care biserica este separată de stat.
Nu văd niciun fel de justificare pentru a fi dat un hotel în administrarea Bisericii Ortodoxe, nu văd nicio justificare pentru ca, în continuare, în mod arbitrar, prin ordonanțe de urgență, prin hotărâri ale Guvernului, sume uriașe din Fondul de rezervă al Guvernului sau proprietăți publice să ajungă în proprietatea sau în administrarea bisericii majoritare, de regulă.
Avem și o lege, Legea cultelor, art. 9, care spune că în România nu există religie de stat. Statul este neutru față de orice credință religioasă sau ideologie atee. Mai mult, statul, prin autoritățile sale, nu va promova și nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări față de vreun cult. Or, vedem proprietăți ale statului că se duc către culte, îndeosebi către cultul majoritar, și este vorba de sume uriașe, terenuri întinse, clădiri destul de importante, precum acest hotel.
Fac un apel la dumneavoastră să clarificăm relația dintre stat și culte, să clarificăm modul în care sunt finanțate cultele, modul în care acestea pot intra în posesia unor proprietăți publice, nu știu, cumpărându-le, închiriindu-le, dar nu în mod gratuit, pentru că atunci se încalcă niște principii democratice pe care se bazează democrațiile moderne și se încalcă până și acest articol 9 din Legea cultelor. Așadar, suntem puși în fața eventualității de a vota o ordonanță, din punctul meu de vedere, perfect ilegală.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Alte intervenții? Nu sunt. Intrăm pe amendamentele admise. Primul amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al doilea amendament? Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al treilea? Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al patrulea? Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat. Cel de-al cincilea amendament? Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al șaselea amendament? Obiecții, comentarii?
Nu. Aprobat. Cel de-al șaptelea amendament? Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al optulea amendament? Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al nouălea amendament? Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al zecelea amendament? Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al unsprezecelea amendament? Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat.
Cel de-al doisprezecelea amendament? Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat.
Dragi colegi, merge la votul final. Vă reamintesc că are caracter organic.
Următorul, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Are o anexă, patru amendamente admise, patru respinse; procedura este de urgență, caracterul organic.
- Guvernul României?
Liderii grupurilor parlamentare, vă cerem permisiunea... Domnul secretar de stat Scutaru este pe drum. Să-l amânăm până vine și domnul Scutaru, da?
Mulțumesc foarte mult. Îl punem deoparte. Mergem cu următorul.
20. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2014 pentru completarea art. 176 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Are patru amendamente admise; procedura este de urgență, caracterul este ordinar.
- Guvernul României?
Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Nu știu ce s-a întâmplat pe parcurs, știu că poate nu-i competența noastră, a ministerului, dar adresăm o rugăminte, întrucât o parte din amendamentele admise, discutate la comisie, au fost transpuse, nefiind caracter de lege, într-un HG. Rugămintea ar fi, dacă se poate, să se retrimită la comisie, pentru a pune și cu ultimul act legislativ în acord acest proiect legislativ.
Vă mulțumesc.
Adică o parte din articole sunt propuse printr-un HG? Păi HG-ul n-are caracter de lege.
Pe procedură, domnul Neacșu. Noi nu putem să modificăm un HG!
Este adevărat. Nu, domnule președinte. Motivul pentru care poate fi retrimis la comisie este faptul că sunt o serie de termene în proiectul legislativ care au fost depășite și care trebuie prorogate, lucru care nu s-a întâmplat în momentul în care s-a făcut raportul.
Deci acesta este motivul pentru care vă solicităm retrimiterea la comisie.
Retrimiterea la comisie pentru că sunt câteva termene care trebuie prorogate, da?
Da.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Așa da, așa am înțeles, dar din ce a zis domnul secretar de stat nu am înțeles nimic.
Retrimitere la comisie.
Termen?
Două săptămâni.
Nu cade sub... E Cameră decizională?
Da, suntem decizională.
Retrimitere la comisie, două săptămâni.
Vot · approved
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
21. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2013 pentru reglementarea unor măsuri fiscale și pentru modificarea unor acte normative.
Raportul nu are amendamente; procedura este de urgență, caracterul ordinar.
Guvernul României.
Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Acest proiect de lege reglementează anumite aspecte legate de TVA la încasare și prorogarea unor termene de modificare a accizelor la carburanți de la 1 ianuarie 2014 la 1 aprilie 2014.
Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține acest proiect de lege, de asemenea raportul comisiei de specialitate și adresează rugămintea pentru a fi adoptat. Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule secretar de stat. Raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.
Mulțumesc mult, domnule președinte.
Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă în ședința din 17 februarie 2014.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil acest proiect de lege. În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Membrii comisiei au examinat acest proiect de lege în ședința din 23 februarie 2014. Din totalul de 35 de membri ai
Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au fost prezenți la dezbateri 31 de deputați.
În urma examinării acestei inițiative legislative și a opiniilor exprimate, membrii comisiei propun, cu majoritatea deputaților prezenți la dezbatere, să supună spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2013 pentru reglementarea unor măsuri fiscale și pentru modificarea unor acte normative, în forma adoptată de Senat.
Vă mulțumesc.
Dezbateri generale? Domnule Ialomițianu, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Partidul Național Liberal nu va susține acest act normativ, pentru că se referă la introducerea accizei de 7 eurocenți, care știți ce efecte a produs.
Chiar dacă dumneavoastră ați prorogat termenul de la 1 ianuarie cu trei luni, ea a intrat în vigoare. Noi am fost întotdeauna împotriva acestei majorări de accize, pentru că a dus la creșterea prețurilor la carburant. Plătim cel mai mare preț la carburant, transportatorii români cumpără din Ungaria și Bulgaria, pentru că acolo prețurile sunt mai mici, accizele se duc în bugetele acelor țări, în loc să vină la bugetul național și să plătim pensii, salarii, să avem bani pentru investiții.
Deci nu vom susține din acest punct de vedere acest act normativ.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Alte luări de cuvânt? Domnul Ciuhodaru.
Accizitul pe combustibil a fost una din cele mai stupide taxe pe care le-ați introdus.
Vă spun că cei din Iași, din Vaslui, din Suceava merg să-și cumpere la ora actuală benzina și motorina din Republica Moldova.
Statul român a avut de pierdut de pe urma acestor măsuri, iar faptul că doar este prorogat termenul acestui proiect de lege nu înseamnă mare lucru.
Vom vota împotriva acestui proiect de lege.
Mulțumesc foarte mult. Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.
Nu sunt amendamente. Merge la votul final, conform art. 106 din regulamentul nostru.
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea...
A venit!
19. Ne întoarcem la Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Are cuvântul Guvernul României. Domnul secretar de stat a ajuns.
Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. ## **Domnul Teodor Codrin Scutaru** – _secretar de stat_
_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,
Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare modificarea art. 53 din Legea nr. 263/2010, în sensul egalizării vârstei standard de pensionare pentru femei și bărbați, și, pe cale de consecință, completarea anexei nr. 5 la lege în ceea ce privește eșalonarea vârstelor standard pentru femei, în raport cu data nașterii, în intervalul 2030–2035.
Egalizarea vârstelor de pensionare pentru femei și bărbați se circumscrie recomandărilor Comisiei Europene transmise României, în contextul unei societăți cu o populație îmbătrânită, care afectează sustenabilitatea financiară a sistemului public de pensii.
În intervalul ianuarie 2011 – ianuarie 2015, vârsta de pensionare a femeilor va crește de la 59 de ani la 60 de ani, iar cea a bărbaților va crește de la 64 de ani la 65 de ani.
La finele acestei perioade se continuă creșterea graduală a vârstei de pensionare numai pentru femei, de la 60 de ani la 63 de ani, până în anul 2030.
Totodată, se reglementează creșterea stagiului minim de cotizare la 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. În intervalul ianuarie 2011 – ianuarie 2015, stagiul minim de cotizare va crește de la 13 ani la 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
Totodată, în intervalul ianuarie 2011 – ianuarie 2015, stagiul complet de cotizare pentru femei va crește de la 28 de ani la 30 de ani, iar pentru bărbați, de la 33 de ani la 35 de ani.
## Comisia pentru muncă?
Pe procedură, domnul deputat Máté András Levente.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Dacă vedeți obiectul legii și ce conține raportul, este vorba despre modificarea unui singur articol. Din punctul de vedere al tehnicii legislative, ar trebui ca și titlul să corespundă acestui obiect, care într-adevăr este reglementat în textul legii.
Fapt pentru care, pentru a respecta Legea privind tehnica legislativă, solicit retrimiterea pentru o săptămână în comisie, pentru a corecta această greșeală.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Toată lumea e de acord.
Pregătiți-vă cartelele pentru propunerea domnului deputat, liderul Grupului parlamentar al UDMR.
Vot · approved
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
22. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.
Are 57 de amendamente admise. Caracter organic. Inițiatorul? Aveți cuvântul.
Sunt 13 deputați și senatori UDMR.
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor deputați,
Cred că în fața noastră avem un proiect de lege care arată capacitatea noastră câteodată insuficientă de a avea o analiză corectă asupra proiectului inițiativei care este propusă.
Această inițiativă legislativă pe care o aveți dumneavoastră și votată în comisia de specialitate nu are nicio legătură cu inițiativa care se bazează pe dezbateri publice privind organizarea jocurilor de noroc, acele jocuri de noroc care sunt foarte accesibile persoanelor defavorizate, care se refugiază către un vis aproape imposibil de realizat, cel de a avea venituri mai mari.
Adică, prin Proiectul acesta de lege nr. 204, noi propunem ca prin câteva articole să restrângem posibilitatea organizării jocurilor de noroc de tip _slot-machine_ în toată țara, în toate buticurile, colțurile de stradă, baruri și așa mai departe.
Cu ce ne trezim după votul din comisia de specialitate? Cu un proiect de lege care întărește toată legislația, care dă toate instrumentele necesare ca să se organizeze și mai bine, și mai amplu, și mai larg această activitate. Cu ce argument? Cu argumentul că totul se poate duce către internet.
## Doamnelor și domnilor,
Aceste jocuri de noroc de tip _slot-machine_ acoperă, de obicei, și frauda, evitarea plăților către bugetul de stat. Nu este un argument din partea Ministerului de Finanțe că sunt 200 de milioane de lei venituri anuale din taxe, pentru că, paralel cu aceste 200 de milioane de lei venituri anuale, sunt o grămadă de încercări de suicid, sunt o grămadă de probleme de destrămări de familii, din cauza unor oameni care ajung pradă viciilor – pentru că vorbim de viciu!
Dacă întrebăm societatea civilă, dacă întrebăm bisericile tradiționale din România, ceea ce era scris în acest proiect de lege era o cerință normală și trebuia să răspundem la această cerință.
Oricând mergeți și vorbiți cu cetățenii circumscripțiilor dumneavoastră vă veți da seama că ceea ce noi am putea astăzi să legiferăm adoptând acest proiect de lege, care nu mai are nicio legătură cu inițiativa principală, va fi catalogat drept un abuz și, cred, o aberație.
Mulțumesc.
Din partea comisiei, doamna vicepreședinte. Raportul comisiei.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Senatul a respins propunerea legislativă.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Comisia juridică, de disciplină și imunități a dat aviz negativ, iar în Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în 29 septembrie 2014, din totalul de 35 de membri au fost prezenți la dezbateri 25 de deputați.
În urma examinării acestor propuneri legislative, cu unanimitatea deputaților prezenți la dezbateri, se propune un raport favorabil, cu amendamentele admise prezentate în anexă. Dar, repet, este poziția Comisiei pentru buget, nu a Grupului PNL.
Mulțumesc.
Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale? Procedură, domnul deputat Márton Árpád.
## Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,
Noi am mai avut probleme destul de importante cu Curtea Constituțională atunci când am modificat în esență anumite legi. În toate cazurile s-a constatat neconstituționalitatea.
Vă rog să observați că avem în față un proiect de lege, o inițiativă legislativă din câteva articole, respinsă la Senat, căreia i se atașează un volum atât de mare de amendamente admise în comisie. Este neconstituțional!
Vă rog să retrimiteți la comisie proiectul de lege, că altfel orice contestare la Curtea Constituțională va avea câștig de cauză.
Domnul deputat Neacșu.
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
În principiu ceea ce spune colegul meu antevorbitor este corect, numai în măsura în care Domnia Sa anticipează și rezultatul votului. Dacă proiectul respectiv va fi respins, nu se mai pune problema.
Mulțumesc.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Iar din punctul de vedere al controlului constituțional noi nu avem competențe, știți foarte bine. Iar ceea ce ați spus dumneavoastră eu nu contest sub nicio formă. Sunt decizii ale Curții care spun același lucru.
Dezbateri generale?
Vă rog frumos.
**Domnul Márton Árpád Francisc**
**:**
Am solicitat retrimiterea la comisie.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Înainte de a da cuvântul domnului deputat trebuie să supun la vot ce a zis domnul Márton Árpád.
Grupul parlamentar UDMR vă cere să retrimiteți la comisie.
Termen?
Două săptămâni.
Retrimitere la comisie, cu termen două săptămâni.
Vot · Respins
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Doamnă deputat, doriți să interveniți? Pe procedură, da?
Nu procedură, dezbateri generale.
Păi trebuie să-i dau cuvântul președintelui comisiei. A vorbit doamna deputat?
A, da, iertați-mă, așa e! Îmi cer scuze! E după-amiază. Doamnă deputat, aveți cuvântul. A fost Sfântul Valentin, așa e!
## **Doamna Maria Grecea:**
## Stimați colegi,
Această propunere legislativă a fost transformată printr-un copy-paste într-o ordonanță de urgență în data de 29 decembrie 2014.
Ne întrebăm care a fost urgența și de ce acest domeniu este reglementat prin ordonanță de urgență, deoarece noi aveam pe ordinea de zi această propunere legislativă pentru plenul Camerei Deputaților, în calitate de Cameră decizională.
## Stimați colegi,
Grupul parlamentar al PNL va vota pentru respingerea acestei propuneri legislative, care instituie măsuri neconstituționale, anticoncurențiale și vădit abuzive.
Prin această propunere se instituie modificări legislative cu un puternic impact negativ în sfera agenților economici organizatori de jocuri de noroc: imposibilitatea transmiterii proprietății asupra echipamentului pentru jocuri de noroc, crearea unui cadru concurențial neloial între operatori, prin încadrarea în clase diferite a aparatelor și, cel mai grav aspect, taxarea diferențiată a unor echipamente care oferă aceeași interfață și același mod de interacționare pentru utilizator.
Această taxare discreționară a unor echipamente pe care inclusiv Consiliul Concurenței le consideră identice va duce la diminuarea semnificativă a veniturilor la bugetul de stat și la imposibilitatea agenților mici și mijlocii de a-și mai desfășura activitatea.
Menționăm că există numeroase adrese din partea Consiliului Concurenței, inclusiv către biroul Camerei, care arată că videoloteria este joc de noroc de tip _slot-machine_ , care ar trebui taxat ca și aparatele de tip _slot-machine_ , și nu scutit de taxe, așa cum se cere prin această propunere legislativă care în mod evident creează o discriminare și un tratament preferențial pentru Loteria Română, de natură să distorsioneze concurența.
## Stimați colegi,
De câte ori nu vi s-au respins propuneri legislative doar pentru că nu aveam finanțare? Mie mi s-au respins multe. Renunțăm la niște bani doar pentru că venim și spunem că protejăm consumatorii. Cum se face această renunțare? Pentru că anumite aparate de tip _slot-machine_ sunt suprataxate, iar aceștia aproape că vor dispărea de pe piață, în timp ce alte aparate, care au aceeași interfață, sunt scutite de taxă. Acestea vor invada piața noastră.
Domnul Ciuhodaru. Vă rog.
Poate doamna deputat mă face și pe mine să înțeleg cum veți vota împotrivă, pentru că la comisie ați votat în unanimitate adoptarea acestui proiect de lege. V-ați răzgândit sau nu este unanimitate?
Proiectul de lege, în esență, nu spune lucruri rele. Într-adevăr, această dependență de jocurile de noroc este o problemă. Și am zeci de pacienți care au recurs la tentative de suicid după ce și-au pierdut tot la jocurile de noroc. Poate nu este cea mai fericită soluție și, din acest punct de vedere, o să susținem oricând un proiect legislativ mai bine documentat, dar nu pe acesta.
Dar, încă o dată, poate îmi explică și mie cineva cum votați în unanimitate împotrivă, după ce ați votat pentru?
Mulțumesc.
La dezbateri generale dacă mai sunt alte luări de cuvânt? Dacă nu, propunerea merge la votul final. Vă mulțumesc. Procedură. Da, domnule Neacșu, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Voiam să fac un anunț, în numele Comitetului liderilor, anunț pentru care le mulțumesc pentru bunăvoință și pentru înțelegere colegilor mei, în mod deosebit de la grupul majoritar al opoziției.
Deoarece astăzi, la ora 17.30, reprezentanți ai Grupului parlamentar al PSD au o ședință politică importantă, lucru care s-a întâmplat și care atunci când se va întâmpla vom acționa cu reciprocitate, am convenit ca ședința de vot final programată astăzi la 17.30 să fie reprogramată pentru săptămâna viitoare.
Deci este o modificare a ordinii de zi. Vă rog să o supuneți la vot și încă o dată le mulțumesc colegilor noștri pentru îngăduință și înțelegere.
Domnule Tinel Gheorghe, vă rog. O precizare, vă rog.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Așa este, am agreat propunerea Grupului PSD, dar venim cu o rugăminte și noi: ca la dezbaterea moțiunii să stăm în sală, să asigurăm plenul.
Domnul Ciuhodaru.
Susținem rugămintea liderului de grup și aceeași rugăminte, să fie lumea prezentă și la moțiune. Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Vă rog, domnule Korodi.
Domnule președinte de ședință,
Întrebarea mea este: de ce ați trimis proiectul de lege anterior la votul final, când nu l-am analizat pe punctele...
Nu l-am trimis încă, acum îl luăm, dar a fost o intervenție pe procedură.
Pe procedură. Bine, am înțeles. Mulțumesc.
## **Domnul Florin Iordache:**
Sunt amendamente de la poziția 1 la poziția 56?
## **Domnul Marian Neacșu**
**:**
Solicitați un vot pe procedură!
## **Domnul Florin Iordache:**
Da, dar a fost o intervenție pe procedură. Este un vot pe procedură pe care l-a solicitat liderul Grupului PSD, domnul Neacșu, și apoi revenim la amendamentele de la poziția 1 la poziția 56. Dar, pe procedură, domnul Neacșu a solicitat un vot pe procedură.
## Mulțumesc.
Vot · approved
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Vă rog, domnule Márton.
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor,
Și, dacă tot am ajuns la această amânare, aș ruga onor Biroul permanent și reprezentanții noștri, ai grupurilor parlamentare, să analizeze ca această amânare să fie pentru ziua de marți, și nu de miercuri seara, la ora 18.00, ca să nu avem aceeași problemă.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
În Biroul permanent se va analiza propunerea dumneavoastră.
Revenim la Pl-x 204...
Vă rog. Tot pe procedură?
Pe procedură. Vă rog, domnule deputat.
Domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
Grupul nostru parlamentar al PP-DD își schimbă denumirea din Grup parlamentar al PP-DD în Grup parlamentar democrat și popular.
Vă mulțumesc.
Solicitarea dumneavoastră, domnule deputat, a fost discutată în Biroul permanent și a fost trimisă Comisiei juridice. Așteptăm raportul din partea Comisiei juridice și atunci discutăm.
Pentru a putea încheia ziua de astăzi, înainte de a începe moțiunea, la Pl-x 204 vă propunem calupuri de câte 10 amendamente, de la poziția 1 la poziția 50 și... De la poziția 1 la 10 aveți observații? Procedură, vă rog, domnule deputat.
## Domnule președinte,
Pentru că sunt un om al principiilor, aș dori să combat fiecare punct în parte, de aceea solicit să fie vot pe fiecare punct în parte și, dacă doresc, vin să obiectez față de amendamentele adoptate de comisie.
## **Domnul Florin Iordache:**
Vot · Amânat
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Domnule președinte,
Având în vedere faptul că a fost depășit programul de lucru și nu s-a cerut prelungirea termenului de lucru, vă propun să sistăm dezbaterile pe acest proiect legislativ în acest punct, să intrăm în ordinea de zi, așa cum am programat-o, urmând ca la proiectul respectiv să fie reluate dezbaterile săptămâna viitoare, când are loc ședința de plen.
## **Domnul Florin Iordache:**
Supun la vot propunerea liderului PSD, domnul Neacșu, de a continua săptămâna viitoare.
Cine este pentru?
Vot · approved
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Sistăm ședința aici, pauză cinci minute, după care începem dezbaterea moțiunii. Mulțumesc.
începem dezbaterile: PSD, 31 de minute; PNL, 19 minute; PC–PLR, 5 minute; UDMR, 3 minute; minoritățile naționale,
- 3 minute; PP-DD-ul, 2 minute; deputații neafiliați, 4 minute. Obiecții, comentarii? Nu sunt.
-
Vot · approved
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Înainte de a trece la începerea citirii moțiunii de către doamna deputat Pocora – nu? mulțumesc foarte mult –, o să rog liderii grupurilor parlamentare să-și nominalizeze colegii care vor susține cu argumente și contraargumente punctele de vedere din moțiune sau împotriva moțiunii simple.
Doamna deputat Cristina Pocora are cuvântul, în numele Partidului Național Liberal, pentru a prezenta moțiunea. Doamna deputat, aveți cuvântul.
Bună ziua, stimați colegi!
Am să vă prezint moțiunea simplă inițiată de Grupul Partidului Național Liberal față de ministrul muncii, doamna Rovana Plumb.
Moțiunea se numește „PSD guvernează la negru! Totul pentru PSD, nimic pe pentru cetățean!”.
Stimate domnule președinte,
- Stimați colegi deputați,
Stimată doamnă ministru,
Despre incoerența și incapacitatea Guvernului condus de Victor Ponta am mai vorbit cu prilejul altor moțiuni simple sau de cenzură pe care le-am supus atenției publice și le-am dezbătut în Parlament. Fie că vorbim despre incapacitatea de a colecta veniturile la bugetul de stat sau măcar de a diminua evaziunea fiscală, fie că vorbim de incompetența în utilizarea fondurilor europene pentru a crea locuri de muncă pentru tineri sau de tăierea sistematică a fondurilor de la investiții, Guvernul PSD înseamnă pentru România o politică economică dezastruoasă, în detrimentul românilor și în beneficiul clientelei de partid.
Domnule președinte...
Nu-i băgați în seamă, doamna deputat.
E puțin cam mare zgomotul.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos să vă invitați colegii în sală. Începem moțiunea simplă, inițiată de un număr de parlamentari ai Partidului Național Liberal.
Să citesc mai rar.
Conform art. 164, îi întreb pe colegii care au semnat moțiunea dacă cineva își retrage semnătura.
Nu.
Vă prezint propunerile Biroului permanent și ale Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.
Moțiunea este citită de către un coleg membru al Grupului parlamentar al PNL. Guvernul are 50 de minute. După aceea
Fiți puternică, vă rog frumos! Am încredere în dumneavoastră.
Dacă puteți să asigurați ordinea la ședință ar fi perfect. Mulțumesc.
Subiectul moțiunii de astăzi îl constituie desființarea Inspecției Muncii, prin adoptarea de către Guvern a Ordonanței de urgență nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, care a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 17 decembrie 2014. Doamna ministru Rovana Plumb trebuie să răspundă pentru măsurile luate în detrimentul bunei funcționări a acestor instituții, al angajaților, dar favorabile intereselor Partidului Social Democrat, din care aceasta face parte.
Prin articolul 5 al acestei ordonanțe de urgență, Guvernul desființează Inspecția Muncii și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, în locul acestora urmând să fie format, prin comasare, un mamut, și anume Agenția Națională pentru Inspecția Muncii și Securitate Socială.
Constatăm astfel că prin această ordonanță de urgență, dată pe repede înainte la finalul sesiunii parlamentare trecute, ministrul muncii, doamna Rovana Plumb, și premierul Victor Ponta transmit clar că tot ce mișcă trebuie să aibă culoare politică și că nu rămâne niciun șef în funcție, nici măcar în teritoriu, dacă nu are carnet PSD! Desființează instituțiile, schimbă organigramele și fac o instituție plină, de sus până jos, cu activiști de partid. Vor lucra în această instituție doar oameni care au „jurat credință” sub steagul „PSD & aliații” sau au „binecuvântarea” jupânilor PSD din județe, nu oameni specializați pe banii statului sau pe bani europeni, banii cetățeanului. În plus, vor fi și sub conducerea unui secretar de stat numit politic, în defavoarea unui inspector general de stat.
Acest lucru demonstrează că PSD nu a învățat nimic din votul românilor din 16 noiembrie, nu a înțeles că a face politică altfel înseamnă a avea instituții care să funcționeze în folosul cetățenilor, nu să fie surse de răsplată pentru oamenii de partid. Această abordare ne arată clar că în PSD doar se vorbește despre reformă internă, în rest interesele de partid fiind mai presus de orice.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
## Doamna deputat,
Eu vă mulțumesc foarte mult pentru intervenția dumneavoastră, 99% constituțională, 1% neconstituțională. Am rugat Grupul parlamentar al PNL, ca să accept această moțiune depusă în Biroul permanent, să scoateți acel text unde ați cerut demisia ministrului, conform deciziei Curții Constituționale. S-ar părea că dumneavoastră ați continuat să citiți textul inițial. Ori există o rea-voință și data viitoare o să fac acest lucru și o să-l citesc, ori înseamnă că nu ne pricepem la Constituție.
## **Domnul Mircea Nicu Toader**
**:**
A greșit.
Eu sunt tolerant de felul meu. Dar nu știu cine de data asta nu s-a ținut de cuvânt.
OK! Am înțeles. Gata. Nu mai există reacții emoționale în grupul... Nu mai există. Am înțeles. Gata! Am înțeles. Nu mai există energia aceea care vă ghidează dimineața.
Doamna ministru Plumb.
Textul este foarte bun, eliminăm acel cuvânt pe care nu
- ni-l permite Constituția, după decizia Curții Constituționale. Doamna ministru, aveți 50 de minute înainte și la finalul
- dezbaterii.
- Aveți cuvântul.
- Consider subiectul închis.
ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice
Mulțumesc.
Stimate domnule președinte, Stimate colege și stimați colegi deputați, Doamnelor și domnilor,
În calitate de membru al Guvernului, țin să remarc rolul extrem de important al Parlamentului în susținerea politicilor guvernamentale și, înainte de orice, dați-mi voie să mulțumesc tuturor acelor parlamentari care de aproape trei ani de zile sunt alături de noi în susținerea eforturilor pentru bunăstarea populației și pentru consolidarea economiei României.
Mă aflu astăzi în fața dumneavoastră pentru a răspunde afirmațiilor nefondate susținute de către semnatarii moțiunii. Doamnelor și domnilor,
Inspecția Muncii nu se desființează. Pornind de la această afirmație, pe care o susțin cu toată responsabilitatea, moțiunea prezentată astăzi nu are obiect.
Încă de la preluarea mandatului, la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, pentru a putea pune în aplicare Programul Guvernului privind combaterea muncii la negru și reforma sistemului de asistență socială, am identificat vulnerabilitățile sistemului și am trecut la corectarea acestora. Astfel, s-a constatat că se impune crearea unei instituții mai performante, care să optimizeze activitățile de control în domeniul relațiilor de muncă, al sănătății și securității în muncă și în domeniul social și care să conducă la o cheltuire mai eficientă a fondurilor publice, prin activitatea de prevenire a fraudelor în domeniul social, și la creșterea veniturilor la bugetul general consolidat, prin stoparea muncii la negru.
De asemenea, apariția celui de-al treilea sector al economiei, respectiv economia socială, conduce la necesitatea stabilirii de noi atribuții unei instituții care să supravegheze respectarea regulilor în acest sector de activitate.
Plecând de la aceste deziderate, am luat decizia de a crea o nouă instituție, nu prin desființarea Inspecției Muncii, nu prin desființarea Agenției pentru Plăți și Inspecție Socială, cum în mod fals se afirmă de către semnatarii moțiunii, ci prin reorganizarea prin comasare a celor două instituții. Această modalitate a avut în vedere și posibilitățile actuale ale administrației publice în ceea ce privește capitalul uman și fondurile publice.
## Mulțumesc.
Doar 12 minute ați consumat.
Grupurile politice parlamentare. Începem cu opoziția, ca de obicei.
Din partea Partidului Național Liberal, domnul deputat Mircea Dolha... Așa scrie: domnul Mircea Dolha, doamna Boghicevici, domnul Simedru.
Dacă există altă cerere putem s-o întoarcem. Dacă vrea doamna Boghicevici. Doamna deputat Claudia Boghicevici.
Doamna fost ministru, aveți cuvântul. Sărut-mâna, doamnă!
Mulțumesc, domnule președinte. Doamna ministru,
## Stimați colegi,
Mă bucur că în sfârșit avem posibilitatea de a avea o dezbatere realistă pe domeniul muncii și protecției sociale. Mi-aș fi dorit ca această dezbatere s-o avem și în Comisia pentru muncă, alături de profesioniști, de colegi care activează în această comisie, dar, din păcate, doamna ministru Rovana Plumb a refuzat orice întâlnire pe care noi am solicitat-o cu dumneaei.
Din păcate, acest domeniu, domeniul muncii și protecției sociale, pentru guvernarea PSD s-a tradus simplu în două cuvinte: ipocrizie și demagogie. Și subiectul acestei moțiuni se înscrie în aceeași logică a guvernării PSD. Pe de o parte, se clamează faptul că PSD vrea să combată munca la negru și în fapt se desființează o instituție fundamentală, Inspecția Muncii. Pe de altă parte, PSD plânge pe umărul asistaților social, aruncându-le fărâmituri în campania electorală, și în fapt desființează Agenția Națională pentru Prestații Sociale. Acest lucru va însemna de fapt o reîntoarcere la o politică discreționară de acordare a beneficiilor sociale pentru cei care știu cum să fraudeze sistemul, și nu pentru cei care într-adevăr ar avea nevoie de aceste beneficii.
Doamna ministru, mă întreb cât valorează cuvântul dumneavoastră. Pe Ordonanța nr. 86/2014 nu a existat nicio dezbatere. A existat o provocare în Comisia pentru administrație, care noi considerăm c-a fost o mare păcăleală, pentru noi, pentru societatea civilă, pentru sindicate, pentru că de fapt schema de adoptare a acestei ordonanțe, de adoptare a ei în mod tacit, a fost bine orchestrată cu mult timp înainte.
Doamna ministru, mă întreb: de ce refuzați să aveți dezbateri parlamentare și preferați să aveți, eu știu?, comunicări doar prin intermediul televiziunilor?
Ceea ce este trist, stimați colegi, este faptul că asistăm la o strategie a PSD de politizare a tuturor instituțiilor statului. Și vă spun clar: acolo unde nu merge direct politizarea, se face restructurare pe hârtie, pentru ca să poată fi fixați pe funcții cei care fac parte din clientela politică. Și exemplele sunt nenumărate.
Vă aduc aminte că Programul Operațional Capital Uman 2014–2020 încă nu a fost aprobat de Comisia Europeană. Drept urmare, fondurile dedicate domeniului muncii și
Doamnă deputat, 6 minute și jumătate. Domnul Ioan Moldovan, PC–PLR.
Domnule Moldovan, vă rog frumos, domnule deputat. Mă uitam după dumneavoastră și nu vă vedeam.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor deputați,
Depunerea moțiunii simple nu reprezintă altceva decât o nouă dovadă a unui politicianism dus la extrem din partea liberalilor.
Politicienii care au depus această moțiune și se cred victime ale acestui sistem nu au noțiunea timpului. Prezenta moțiune își avea rostul înainte de 2012.
Textul moțiunii depuse de dumneavoastră vă caracterizează în totalitate. Ea este cu adevărat oglinda guvernării Boc. Nu PSD a luat măsurile de austeritate, ca tăierea pensiilor, a salariilor, închiderea spitalelor, desființarea sistemului de stat de medicină de urgență și reducerea altor cheltuieli publice.
În mare, am să vă dau câteva exemple de ceea ce dumneavoastră numiți o guvernare „la negru”.
România a exportat în anul 2013 produse agroalimentare în valoare totală de 5 miliarde de euro, cu 30,2 mai mult decât în anul precedent.
Actualul guvern a lansat inițiativa ca statul să subvenționeze, prin finanțări europene, plata salariilor tinerilor absolvenți, elevi și studenți, promoția 2014, pentru un an, cu obligația angajatorilor de a menține postul nou-creat încă un an.
Un alt exemplu care trebuie amintit este acela de introducere a Programului de garantare a creditelor pentru IMM-uri. Programul constă în acordarea către IMM-uri a unei linii de credit pentru capital de lucru, garantat de stat în procent de maximum 50% din valoarea finanțării.
În tot acest timp au fost reintroduse ajutoarele pentru însoțitorii persoanelor cu handicap.
Să nu uităm de plata subvențiilor din agricultură, blocată de aceiași oameni care au depus prezenta și nefondata moțiune simplă.
Un alt lucru important și bine de știut este că 200 de milioane de euro au intrat în infrastructura școlară. Totodată, au demarat lucrările de renovare a 500 de școli. De asemenea, a fost semnat contractul pentru conectarea la internet a 2.446 de școli din mediul rural și urban, facilitând accesul la internet al aproximativ 700 de mii de elevi.
De când Alianța PSD–PC–UNPR a preluat guvernarea, a fost acordat sprijin absolvenților la încadrarea pe piața muncii și totodată pentru învățământul profesional.
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Mai aveți un minut și un sfert, un minut și jumătate, dacă cineva mai dorește să ia cuvântul la dumneavoastră. Domnul deputat Kerekes Károly.
Kerekes Károly
#213177Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Stimați colegi,
Stimată doamnă ministru,
Restructurarea administrației publice centrale este, din perspectiva efectelor scontate, o măsură necesară: reducerea cheltuielilor publice, fluidizarea activității și reducerea fenomenelor cu impact negativ economico-social, cum ar fi evaziunea, frauda etc.
Aceste intenții, cel puțin la nivel declarativ, au animat absolut toate procesele de restructurare pe care guvernele postdecembriste le-au inițiat.
Dintre toate măsurile prevăzute de Ordonanța de urgență nr. 86/2014, una singură a îngrijorat Partidul Național Liberal, inițiatorul moțiunii simple: comasarea Inspecției Muncii cu Agenția Națională pentru Plăți și Inspecția Socială, înființându-se astfel Agenția Națională pentru Inspecția Muncii și Securitate Socială.
Guvernul susține că restructurarea va asigura un control mai riguros al beneficiilor de asistență socială și, totodată, că va contribui la reducerea fraudelor. Nu știu deocamdată în ce măsură comasarea va conduce la un control mai sever în sistemul de asistență socială, dar cred că activitatea Inspecției Muncii în privința combaterii muncii la negru nu va avea de suferit, măcar și numai dacă ținem cont de faptul că, din partea Uniunii Europene, se manifestă cerințe ferme în privința eliminării fraudelor în domeniul ocupării forței de muncă și a respectării întocmai a normelor internaționale în domeniul sănătății și securității muncii.
Este de înțeles că opoziția obiectează la orice măsură guvernamentală care i-ar putea periclita major interesele proprii. Este un secret deschis, cunoscut de toată lumea, faptul că Inspecția Muncii, prin activitatea sa de control, este incomparabil mai activă la firmele oamenilor de afaceri apropiați ai partidelor din opoziție, devenind astfel o armă periculoasă care le periclitează existența.
Semnatarii moțiunii pretind că este nevoie de o instituție a Inspecției Muncii independentă, a cărei funcționare să fie, în continuare, reglementată prin lege organică. Noi suntem de acord cu acest principiu, dar cu o completare: Inspecția Muncii să fie independentă de influențe politice. Din păcate, inițiatorii moțiunii nu acest tip de independență a sferei de activitate îl vor, ci numai independența instituțională a Inspecției Muncii de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecția Socială, adică se împotrivesc comasării. Însă nicio reglementare nu va rezolva problema independenței reale a activității de inspecție a muncii, dacă nu va exista voința politică pentru garantarea acesteia.
Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul Ștefan Burlacu.
Doamna Mincă. Doamna Liliana Mincă, în locul domnului Burlacu, aveți cuvântul.
## **Doamna Liliana Mincă:**
Domnule președinte, Stimați colegi,
Noi, parlamentarii aleși pe aceeași listă, parlamentarii independenți, considerăm această moțiune ca fiind total neserioasă.
Pentru că tot avem presa în sală, ar trebui să ne uităm să vedem câți din semnatarii acestei moțiuni, 113, sunt prezenți astăzi în sală. Atât de mult ați fost preocupați de această moțiune, ca să fie luată în considerare... – poate și de noi, poate că aveți nevoie de voturile noastre, poate și de cei de la PSD, și de cei de la PC sau de la UNPR –, însă dumneavoastră nu ați fost preocupați de așa ceva, vreți doar să faceți exerciții de imagine de aici, de la tribuna Parlamentului, exerciții de imagine pe televizor, dar demersurile dumneavoastră sunt egale cu zero, din punctul nostru de vedere.
Pentru prima dată, în Parlamentul României fiind, mă uit în bănci și nu-mi vine să cred că, fiind prima dumneavoastră moțiune simplă, a noului PNL, nu aveți în sală nici măcar 50, nici măcar jumătate din cei 113 care ați semnat această moțiune. Rușine! Pentru că aș fi vrut din partea dumneavoastră să văd o moțiune simplă adresată ministrului muncii și v-am fi semnat-o și v-am fi votat-o, dacă era legată de majorarea alocației de stat pentru toți copiii din România.
Ați guvernat, ați avut Ministerul Muncii. Ce ați făcut? Absolut nimic!
Astăzi veniți și acuzați, acuzăm, ne stă foarte bine de aici, de la tribuna Parlamentului, însă nici dumneavoastră nu credeți în ceea ce ați semnat. Motivul este că nu sunteți prezenți astăzi în sală, nu vă interesează, nu aveți niciun fel de preocupare decât să acuzați. Veniți cu soluții! Eu știu că deranjează. Toți ați guvernat prin moțiuni și prin ordonanțe de urgență.
Toți ați venit aici și v-ați manifestat dezacordul sau nemulțumirea.
Însă când ați guvernat – și ați avut frâiele Ministerului Muncii în mână – de ce nu ați majorat alocația de stat pentru copii? Ați preferat să vă numiți pe criterii politice fel și fel de directori de deconcentrate, fel și fel de președinți de agenții, fel și fel de secretari de stat. Vreau mai multă seriozitate din partea dumneavoastră!
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, doamnă deputat. Nu vrea nimeni de la neafiliați. Domnul Iacoban Sorin.
## **Domnul Sorin Avram Iacoban:**
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,
În sfârșit, avem certitudinea că noul PNL există. Deși în număr mic, dar există.
Iată că un număr de colegi au reușit, în sfârșit, să-și facă simțită prezența, semnând o moțiune simplă, intitulată... sugestiv: „PNL lucrează poporul român, la negru”.
Apreciem sinceritatea, dragi colegi, și considerăm că aceasta nu poate fi decât autodenunț, izvorât, probabil, din nevoia de a recunoaște neputința politică față de cetățenii care așteptau de la dumneavoastră fapte, nu vorbe.
Precizați în textul moțiunii că ați mai vorbit de așa-zisa incompetență a Guvernului condus de Victor Ponta și cu prilejul altor moțiuni simple. Recunoașteți, prin propria moțiune, că doar ați vorbit și atât. Dacă ne uităm puțin în urmă, vom găsi în sesiunea parlamentară trecută singurul dumneavoastră program politic: „săptămâna și moțiunea” – o colecție de vorbe așezate în câteva foi chinuite și care ar fi trebuit, probabil, să reprezinte un semn de întrebare pentru destinatarii acestora.
Înțeleg din textul moțiunii că până la terminarea legislaturii dumneavoastră veți vorbi. Vorbiți, domnilor, că la vorbit e liber, dar cu faptele stați mai rău!
În fine, concretizăm din moțiunea care se dezbate în acest moment că actualul Guvern manifestă o incompetență ridicată în ceea ce privește utilizarea fondurilor europene, deși obiectul moțiunii pare să fie altul. Dacă tot ați amintit de fonduri europene, nu pot să trec ușor peste acest subiect pe care, dacă aș fi în locul dumneavoastră, nu l-aș mai aminti, de rușine.
Cu alte cuvinte, recunoașteți, _per a contrario_ , că acest Guvern manifestă competență față de atragerea fondurilor europene, deoarece semnul dumneavoastră de întrebare vizează doar utilizarea acestor fonduri, și nu atragerea lor.
Statisticile sunt grăitoare în acest sens, România ajungând, în decembrie 2014, la o rată de absorbție curentă de aproape 52%, după ce dumneavoastră, o bună parte dintre cei care ați făcut parte din PDL, ați încheiat luna mai 2012 cu un procent de 8,53%.
Apropo de utilizarea judicioasă a fondurilor europene: România a fost acuzată în mod concret de utilizarea necorespunzătoare a fondurilor europene, adică de plăți preferențiale, deturnări de fonduri, cu alte cuvinte furt din banii europeni. Însă, domnilor semnatari, ați greșit perioada! Perioada vizată era tocmai cea în care mulți dintre dumneavoastră erați la butoane, adică făceați, efectiv, parte din oligarhia lui Traian Băsescu.
Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Ați consumat 8 minute – 7 minute și 45 –, 8 minute din cele 31. Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Mircea Dolha, Grupul PNL.
## **Domnul Mircea Dolha:**
Stimată doamnă ministru, Stimate domnule președinte, Distinși colegi parlamentari,
În primul rând, vreau să menționez că niciodată nu am avut o sinecură și nu am fost trimis de partid nici la Loterie și nici în alte funcții importante.
De asemenea, vreau să vă mai spun că, în calitatea noastră de oameni politici și mai ales prin funcțiile politice și publice, în special, pe care le ocupăm, avem puterea, sper, și mai ales responsabilitatea, cred, de a schimba ceva în bine în România.
Suntem în slujba românilor și a fiecărui cetățean. Nu cred însă că doamna ministru Rovana Plumb este conștientă de acest lucru, în ciuda faptului că Domnia Sa este prezentă în politica românească de foarte, foarte mulți ani.
De altfel, nici nu-mi explic de ce nu trece o săptămână fără ca cineva să-i ceară demisia doamnei ministru Rovana Plumb, fie că este vorba despre colegi parlamentari, de reprezentanți ai societății civile, fie, dacă vorbim doar de săptămâna aceasta, de Federația Sindicală din Industria Alimentară – Sindalimenta.
O explicație ar putea fi și faptul că cea care ocupă în prezent funcția de ministru al muncii, doamna Plumb, a bifat, de-a lungul timpului, mai multe funcții și poziții publice importante, în care s-a făcut remarcată doar prin gafele istorice ce se leagă de numele său.
La începutul anilor 2000, îmi aduc aminte de perioada când Domnia Sa era președinte la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, perioadă în care ea însăși a ajuns în spital – culmea! – cu o toxiinfecție alimentară, după ce a mâncat o înghețată expirată, nevinovată, bineînțeles.
Un alt exemplu: anul trecut, aflăm din presă că ministrul mediului, Rovana Plumb, și-a înmatriculat mașina familiei, cu centimetri cubi mulți, în Bulgaria, pentru a fenta statul român, neplătind tocmai taxa de poluare.
Astăzi ne aflăm în plenul Camerei Deputaților pentru altă greșeală, care va marca pentru totdeauna cariera doamnei Plumb, cea care va intra în istorie ca fiind ministrul muncii care a desființat Inspecția Muncii și care vine astăzi să ne spună că a înțeles semnalul din 16 noiembrie de la români. Nu l-ați înțeles, doamnă Plumb, deloc sau l-ați înțeles, dar pe dos!
Stimată doamnă ministru, ce ați mai avut acum și cu Inspecția Muncii? Mai ieri mă uitam pe ultima comunicare publică a instituției sus-amintite, care informa presa că în doar o săptămână a aplicat amenzi de peste 250 de mii de euro angajatorilor care încalcă legea și-și țin angajații fără forme legale. Nu cred că avem prea multe instituții de stat la fel de eficiente, mai ales că majoritatea au fost deja înroșite prin numiri politice, astfel încât să nu deranjeze în niciun fel activitățile ilicite ale firmelor apropiate de PSD. Sau tocmai acesta să fie motivul pentru care Inspecția Muncii trebuie să dispară, că-și face treaba și stă ca un junghi în coasta patronilor care eludează legea?
Vă spun eu de ce doriți să demolați, și nu să construiți, să desființați Inspecția Muncii: pentru că doriți o epurare politică clară. Și, dacă vreți, vă dăm și numele celor care vor fi schimbați pentru a vă pune propria clientelă pe care încă nu ați reușit să o puneți în funcție.
Cât despre dimensiunea fenomenului muncii la negru în România, încetați, vă rog, doamnă ministru, să mai cosmetizați situațiile pentru a vă lăuda în fața presei. De altfel, recunosc, aici aveți o abilitate deosebită: recitați frumos în fața camerelor de filmat. La comisie nu veniți, de acolo fugiți!
Realitatea este cu totul alta și se află scrisă negru pe alb în ultimul raport al Consiliului Fiscal, pe care vi-l pun la dispoziție, ca să nu mai spuneți că noi, opoziția, inventăm cifre și inventăm, doamnă ministru, situații. Astfel, aflați, stimați colegi, că piața muncii la negru, cea cu care se luptă profesioniștii de la Inspecția Muncii, desființată acum de doamna ministru, implică 1,5 milioane de angajați fără forme legale, din care peste jumătate de milion sunt prezenți în industrie, iar peste 350 de mii în comerț.
## **Domnul Florin Iordache:**
Vă mulțumesc, domnule deputat. Ați consumat 7 minute. Dați-mi voie să vă adresez și eu câteva cuvinte.
Doamnelor și domnilor deputați,
Din punctul meu de vedere, opoziția este în pană de idei. Spun asta după ceea ce ați afirmat acum, în fața plenului. Iar atunci când discutăm despre cuvântul „decență”, atunci când discutăm de reorganizarea instituțiilor, ținând cont că guvernarea pe care dumneavoastră ați avut-o a generat pierderea nu numai a locurilor de muncă de către funcționarii publici, dar a uitat... și uitați să spuneți că ați tăiat și pensii, și salarii și foarte mulți oameni au ajuns în pragul disperării.
Înființarea agenției naționale, atât în plan central, cât și în plan local, a apărut ca o necesitate, având în vedere dorința Executivului să eficientizeze și să optimizeze activitățile de control în domeniul relațiilor de muncă, al sănătății și securității în muncă, precum și în domeniul social.
Prin crearea unei instituții unice care să coordoneze domeniile mai sus menționate s-a avut în vedere alinierea la principiile europene în domeniu, în vederea întăririi capacității administrative.
Înființarea agenției prin comasarea celor două instituții se realizează cu preluarea posturilor și a personalului aferent, precum și cu respectarea regimului juridic al fiecărei categorii de personal, cu menținerea drepturilor salariale.
Instituția nou-înființată asigură îndeplinirea obiectivelor din programul de guvernare, printr-o viziune inovatoare asupra domeniilor de muncă, sănătate și securitate în muncă, securitate socială, asupra funcției de control, în vederea eliminării fraudelor și erorilor, a muncii nedeclarate, identificarea abuzurilor în toate formele prevăzute de legislația în vigoare, precum și asigurarea standardelor de calitate de către furnizorii de servicii sociale.
Astfel, prin crearea acestei instituții se produce un impact pozitiv asupra bugetului de stat, prin plata beneficiilor sociale doar către persoanele îndreptățite la acestea, plata contribuțiilor către bugetul consolidat de stat rezultate din activitatea desfășurată în baza contractelor individuale de muncă încheiate în condițiile legii și, după caz, aplicarea amenzilor contravenționale.
Totodată, prin managementul unitar al bazelor de date din domeniul muncii și beneficiilor sociale, se asigură un control riguros asupra beneficiarilor de asistență socială, precum și asupra angajatorilor și angajaților, în vederea eliminării fraudelor. În ceea ce privește constituționalitatea prevederilor Ordonanței nr. 86/2014, vă informez că sunt argumentații ale Curții Constituționale pronunțate în spețe similare.
Am consumat 4 minute.
Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Dan Simedru Coriolan, Grupul PNL.
Vă rog, domnule deputat, mai aveți 5 minute și 30 de secunde. Vă rog.
## **Domnul Dan Coriolan Simedru:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnă ministru,
Doamnelor și domnilor deputați,
Din unificarea într-o singură structură administrativă, condusă de un secretar de stat, a Inspecției Muncii și a Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială rezultă o construcție de tip struțocămilă, extrem de periculoasă și de toxică pentru funcționarea și organizarea relațiilor de muncă.
Prin reorganizarea stabilită de Ordonanța Guvernului nr. 86 din 2014 nu se realizează niciun fel de reformă instituțională și niciun fel de eficientizare a activității, asociindu-se, de fapt, în aceeași instituție două activități care nu au nimic în comun decât apartenența la aceeași structură ministerială.
Prin ordonanța în discuție se stabilește, la art. 5, că se preiau atribuțiile și structurile organizatorice existente, ceea ce conduce la concluzia că scopul urmărit nu este cel de întărire instituțională, ci de atingere a unor scopuri de natură politică.
S-a ajuns la o situație paradoxală. Astfel, un partid de stânga, cum este PSD-ul, care se revendică de la valori și principii sociale, acționează fățiș în mod distructiv și dinamitează un sistem pe care ar trebui să-l protejeze.
Cum poți întări instituțional activitatea de control în domenii importante ale economiei naționale, cum sunt cele din domeniul relațiilor de muncă? Și avem aici combaterea muncii la negru, securitatea și sănătatea în muncă, supravegherea pieței muncii și reducerea evaziunii fiscale, când se asociază această activitate cu gestionarea sărăciei, venitul minim garantat, plata ajutorului de încălzire, servicii și
programe de asistență socială a vârstnicilor și copiilor... Nimic mai fals și mai ipocrit!
Dacă s-ar fi dorit întărirea capacității instituționale a Inspecției Muncii, Ministerul Muncii ar fi trimis în Parlament Proiectul legii privind statutul inspectorului de muncă, așa cum prevede art. 16 alin. (2) din Legea nr. 108/1999. Însă timp de 15 ani Ministerul Muncii nu a acționat în niciun fel pentru creșterea eficienței sistemului. Iar acum doamna ministru Rovana Plumb îl desființează prin așa-zisa reorganizare.
Vă mulțumesc, domnule deputat. Ați încheiat și ați consumat timpul alocat Grupului PNL.
O invit în continuare la cuvânt pe doamna deputat Aurelia Cristea.
Vă rog, doamnă deputat.
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.
Stimate colege și stimați colegi parlamentari,
Moțiunea simplă a PNL este pentru mine un prilej de a transmite de la tribuna Parlamentului două mesaje, în ordinea importanței lor. Primul mesaj – pentru cetățeni, pentru opinia publică, pentru a aduce o dată în plus clarificări legate de comasarea Inspecției Muncii cu Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială.
Al doilea mesaj – pentru ceea ce astăzi se numește „noul PNL”, inițiatorii acestei moțiuni, dar care pentru români este, de fapt, vechiul lup PDL-ist îmbrăcat în blana mielușelului liberal.
Cetățenilor trebuie să le spunem că prin comasarea Inspecției Muncii cu Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială se întărește activitatea de control pe munca nedeclarată și pe plățile sociale.
Scopul acestei reorganizări îl constituie eficientizarea activităților de control în domeniul relațiilor de muncă, al sănătății și securității în muncă, în condițiile în care există cazuri în care anumite persoane care beneficiază de asistență socială lucrează fără forme legale de angajare atât pe teritoriul României, cât și în alte state membre ale UE. Astfel, vom avea un control mai riguros și asupra beneficiarilor de asistență socială și, totodată, se vor reduce fraudele.
Înființarea agenției prin comasarea celor două instituții se realizează cu preluarea posturilor și a personalului aferent, precum și cu respectarea regimului juridic al fiecărei categorii de personal, cu menținerea drepturilor salariale. Este vorba doar de o reorganizare, iar angajații nu-și vor pierde posturile. Repet și subliniez: angajații nu-și vor pierde posturile.
Prin crearea unei instituții unice se propune alinierea la principiile europene în domeniu, în vederea întăririi capacității administrative. Înființarea unei noi instituții s-a impus și ca urmare a deficiențelor constatate de Curtea de Conturi.
Apoi, am spus la început că și colegii de la noul PNL merită un răspuns. Pentru ei nu pot spune decât atât: moțiunea lor se intitulează „Totul pentru PSD” și insinuează, de fapt, că acest Guvern lucrează în favoarea PSD. E rușinos să ai curajul să spui așa ceva, tu, PDL, când, în aceste zile, Gabriel Sandu povestește procurorilor cum căra bani negri la PDL-ul lui Emil Boc. Cum să acuzați dumneavoastră că cineva confiscă instituțiile statului, când voi ați confiscat bugetul României în vreme de criză?
## **Domnul Florin Iordache:**
Da. Ați consumat 4 minute, doamnă deputat. La PSD, nemaifiind alte intervenții...
## **Doamna Liliana Mincă**
**:**
Domnule președinte, drept la replică!
Da. Da, doamnă, drept la replică. Vă rog.
## **Doamna Liliana Mincă:**
Domnule președinte, Stimați colegi,
Chiar dacă suntem puțini în sală, dar avem camerele de luat vederi... Și, pentru că colegul meu, domnul deputat Mircea Dolha, fost director la ANAF, director de control la ANAF în perioada februarie–iunie 2012, putea să controleze Loteria Română, eu îi spun să consulte rapoartele Curții de Conturi din 2009, 2010, 2012, când Loteria Română a fost condusă de către reprezentatul Domniilor Lor, domnul Gheorghe Benea, PDL-ist, care a făcut jaf la Loterie. Sunt dosarele cât casa la DNA și o să vedeți că, mai devreme sau mai târziu, mai devreme sau mai târziu, veți răspunde pentru jaful de acolo.
Eu am avut indicatori de performanță. Mandatul meu a fost controlat. Și, o dată pentru totdeauna, vreau să vă spun că la Loteria Română nu s-a furat mai mult decât s-a furat pe mandatul PDL-ului. Unu.
Doi. La Loteria Română, în Consiliul de administrație a fost o doamnă. Și doamna Pocora știe foarte bine cum s-a condus la Loteria Română pe mandatul meu.
Motiv pentru care vă provoc, stimați colegi din opoziție, să semnăm împreună și să dăm naștere la o comisie de control la Loteria Română, pentru că sunt 2.400 de oameni care riscă să-și piardă locurile de muncă din cauza jafului din februarie 2009 până în prezent.
Vă mulțumesc.
Iar, pentru cei care s-au legat de mine și au spus că îl văd pe domnul președinte Vadim Tudor la tribuna Parlamentului, eu nu l-am văzut pe Vadim Tudor să fure ceva. Pe dumneavoastră, da!
Domnule Orban, vă rog.
PSD-ul mai dorește să ia cuvântul? Toată lumea a epuizat...
Pe procedură, da? Vă rog frumos.
Permiteți-mi să spun câteva lucruri în timpul care a rămas, fără să uzez de un drept la replică.
Nu a mai rămas timp.
În primul rând, partidul din care facem parte se numește Partidul Național Liberal, iar grupul parlamentar este Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.
Numărul doi: într-adevăr, există o hotărâre a Curții Constituționale, nr. 148 din 21 februarie 2007, care spune că sunt constituționale prevederile art. 157 alin. (2) din Regulamentul Senatului referitoare la moțiuni simple, în măsura în care adoptarea unei moțiuni simple de către Senat nu îl obligă pe prim-ministru să propună revocarea unui membru al Guvernului a cărui activitate a făcut obiectul unei moțiuni. Deci noi nu am solicitat premierului să o revoce pe doamna Rovana Plumb, ci am spus simplu că așteptăm demisia și a Rovanei Plumb, și a premierului, în mod evident.
Trei. Îmi place să primesc critici care într-adevăr sunt temeinice. Dar vă rog, stimați colegi, să vă uitați în sală și veți vedea că, la ora actuală, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal sunt în sală 50 de deputați, în timp ce din partea tuturor celorlalte grupuri nu sunt 50 de deputați. Sigur că așa va arăta viitorul acestui Parlament, cu o majoritate din partea Partidului Național Liberal.
Vă mulțumesc foarte mult.
Dar vă rog – și cu asta închei... Domnule președinte, știu că nu ați condus toată dezbaterea. Vă rog ca, în continuare, atunci când există o moțiune, vorbitorii să fie readuși la tematica moțiunii și puteți face lucrul acesta și în cazul colegilor mei, atunci când, să spun, deraiază de la obiectul efectiv al moțiunii.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Bun. O să-mi dați și mie voie să vă spun doar un minut, că nu am... Ca să nu fie de la prezidiu. Că, dacă nu vă deranjează, cobor.
## Domnilor colegi,
Eu am avut onoarea și posibilitatea să fiu în Biroul permanent și când dumneavoastră conduceați Biroul permanent într-o altă majoritate. Și, atunci când Partidul Social Democrat, după această decizie a Curții Constituționale, a solicitat sub diferite tertipuri și sub exprimări mai frumoase sau mai puțin frumoase, directe sau indirecte, demisia ministrului, această moțiune a fost retrimisă, pe procedură, înapoi inițiatorului.
A ne face că nu ne pricepem și a ne face că uităm trecutul nu ne face mai buni și... nu mai buni nici în viitor. Ne face să repetăm greșelile trecutului și ne dă aceeași imagine pe care o vedem în fiecare dimineață în oglindă.
Eu am transmis Partidului Național Liberal, cu respect și cu stimă pentru colegii mei, readucându-le aminte ce au făcut când erau la conducerea Biroului permanent și când noi, pe bună dreptate, am greșit, să elimine această, să zic așa, nuanță: știți, nu vă cerem direct, vă cerem indirect; v-aș sugera să vă dați demisia prin textul moțiunii. Pentru că așa interzice Curtea Constituțională.
Dacă noi vrem să avem o inițiativă când venim spre guvernare, dar suntem în opoziție și nu ne aducem aminte ce am stabilit în Biroul permanent și nici nu citim stenogramele... pe mine nu mă deranjează.
Dar eu am crezut că există o înțelegere între grupurile politice parlamentare și anumite cutume, din respect pentru interpretare, le facem cu toții, indiferent de culoare politică.
Să scoatem textul și să facem analiză pe text, ca și când am fi critici literari. Faceți o modificarea la text și o să vedeți că Curtea Constituțională v-o întoarce. Și sub nicio formă nu aveți voie într-o moțiune de cenzură nici să simulați, nici să dați de înțeles că trebuie să-și depună demisia un ministru. Pentru că textul moțiunii are alte argumente în decizia Curții și trebuie să spuneți altceva în textul moțiunii. Puteți să cereți
cu totul și cu totul altceva. Chiar vorbeam cu un onorabil fost lider al Grupului parlamentar PDL înainte și mi-a dat dreptate.
Plăcerea de a veni la microfon să dăm un drept la replică acolo unde nu este cazul cred că ne face pe toți să scădem în percepția publică. Ori suntem consecvenți și vrem să uităm greșelile trecutului, ca să nu le mai repetăm, ori le repetăm, dar le îmbrăcăm în altă formă. Asta este singura chestiune pe care eu o am ca rugăminte.
Dragi colegi, am înțeles de la Comitetul liderilor că nu mai există vot final, așa încât, doamnă ministru, o să vă rog frumos...
Procedură pentru domnul vicelider Mircea Toader, după care doamna ministru pentru concluzii.
## Domnule președinte,
Fiindcă mi-ați amintit și numele, e adevărat că, la momentul când noi am depus moțiuni simple și am cerut în mod expres în concluzie demiterea ministrului respectiv, Curtea a spus, la un moment dat, că este neconstituțional. Deci era o expresie perfectă, la sfârșitul fiecărei moțiuni: solicităm demiterea ministrului în cauză.
Acum nu a fost decât o aluzie. Dacă vreți să o considerăm așa, să o discutăm, facem o dezbatere fără sens, fiindcă la sfârșit spunem: noi dorim următoarele lucruri, care nu au legătură cu demisia.
Pe de altă parte, oarecum mă simt jenat de modul în care o parte din colegii noștri ne-au admonestat: cei care au semnat nu sunt aici, unde sunt, de ce nu sunt? Nu a spus nimeni... Este dreptul nostru constituțional, putem să depunem... orice moțiune simplă. Nu erați aici. Noi am fost.
Domnule deputat, nu are nicio legătură. Este o chestiune pe care un coleg poate să o spună.
Nu prea poate să o spună.
Este o chestiune absolut corectă. Nu jignește pe nimeni. Este instrumentul său pe care-l are ca parlamentar...
Nu, nu, nu ați fost aici să vedeți.
...fără să aducă declarații, fără să facă jigniri la adresa...
Păi, ne-a jignit pur și simplu. Eu, acum, dacă vreți să fiu altfel decât e normal, cer: domnule, vot, prelungim ședința, vot final și vedem cum iese moțiunea.
Eu asta vă solicit: ca vicelider, vreau să schimbăm programul, să facem vot final. Vă rog.
Iertați-mă că trebuie să vă spun, îmi pare rău, decizia cu privire la votul final, care este într-o ședință stabilită clar de către... Ce ați făcut dumneavoastră... declarație politică, dar nu are nicio legătură cu regulamentul, știți foarte bine.
Nu, nu. Deci noi ne-am înțeles în Comitetul liderilor și ce ne-am înțeles aia rămâne. Nu mai schimbăm acum.
Vă mulțumesc foarte mult.
Nu, nu, am înțeles ironia Domniei Sale. Nu vă speriați. Chiar știu că știe bine regulamentul.
Dragi colegi, dați-mi voie să-i dau cuvântul doamnei ministru Rovana Plumb pentru concluzii.
Doamnă ministru, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege și stimați colegi deputați, Doamnelor și domnilor,
Am luat act de dezbaterile care au fost astăzi aici, în Camera Deputaților, în ceea ce privește moțiunea depusă de către PNL.
Vreau să vă asigur că, în calitatea pe care o am, de membru al Executivului, voi lua în calcul și voi ține seama cu toată seriozitatea de acele propuneri constructive care au fost făcute astăzi în plenul Parlamentului.
Aș vrea, pe această cale, să mulțumesc și colegelor, și colegilor care, deși se află în opoziție, au constatat că moțiunea de astăzi nu are obiect.
Aș vrea să vă mai spun că, în ceea ce ne privește, ca Guvern, ne vom respecta toate angajamentele față de români, față de România, lucru pe care l-am făcut în toată această perioadă, cu sprijinul dumneavoastră, al parlamentarilor care ați fost aproape și ați susținut politicile Guvernului.
Aș vrea să vă mai spun că ne dorim ca împreună, Parlament și Guvern, să putem să facem acele lucruri bune pentru români și pentru România.
Aș vrea să vă mai spun că, așa cum am procedat până acum și am încercat în ceea ce privește domeniul pe care-l gestionez, al muncii și al asistenței sociale, să facem un pic mai bine pentru români, așa vom proceda și în continuare și, de aceea, Guvernul Ponta a inițiat dezbaterile pe reforma fiscală, reformă fiscală care, cu siguranță, va duce către o construcție solidă a României și o bunăstare a cetățenilor, a românilor.
Vă mulțumesc foarte mult.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Vă mulțumesc foarte mult.
Dragi colegi, membrii Biroului permanent, ne vedem în 3-4 minute la ședința Biroului permanent.
Celorlalți colegi le urez succes mâine. Sunt comisii.
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#255791„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|813519]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 19/27.II.2015 conține 48 de pagini.**
Prețul: 120,00 lei
„Articol unic. – Anexa la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 872 din 20 decembrie, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează: domnul deputat Corneliu Mugurel Cozmanciuc, aparținând Grupului parlamentar al PNL, trece de la Comisia pentru mediu și echilibru ecologic la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, în calitate de membru.” Dacă sunt obiecții, comentarii? Nu sunt.
Aprobat. Merge la votul final. 3. Avem un proiect de hotărâre pentru vacantarea unui mandat de deputat. Este vorba de mandatul domnului deputat Marcu Nicu, ales în Circumscripția electorală nr. 4 Bacău, Colegiul uninominal nr. 1, și vă propun ca, în temeiul art. 70 alin. (2) din Constituția României, începând cu data de 10 februarie, având în vedere demisia domnului deputat Marcu Nicu, coroborat cu Legea nr. 96 privind Statutul deputaților și al senatorilor, Legea nr. 35/2008 privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, Legea nr. 67/2004 privind alegerea autorităților administrației publice locale, Legea administrației publice locale nr. 215/2001, Legea nr. 393/2004, precum și cu reglementările noastre din Camera Deputaților, art. 210–211, vă propun spre adoptare următorul articol unic:
„Camera Deputaților constată încetarea calității de deputat a domnului Marcu Nicu, începând cu 10 februarie 2015, și declară vacant locul de deputat în Circumscripția electorală nr. 4 Bacău, Colegiul uninominal nr. 1.”
Obiecții, comentarii?
Nu sunt.
## Aprobat.
Merge la votul final.
Vă reamintesc că punctul 4, privind dezbaterea moțiunii simple, inițiată de 109 deputați, se face astăzi la ora 15.00.
5. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996.
Avem 87 de amendamente admise.
Procedura este de urgență. Caracter ordinar. Reprezentantul Guvernului.
Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.
Domnule președinte, vă propun 5 minute pentru dezbateri generale și un minut pentru fiecare amendament. Mulțumesc.
Al șaselea argument: evitarea aplicării de sancțiuni din partea Comisiei Europene împotriva României, cu obligativitatea noastră ulterioară de retragere, eventual, a respectivelor ajutoare de stat. Vă reamintesc că, în tabloul de bord al pieței interne unice, România are în prezent 22 de proceduri deschise de Comisia Europeană pentru încălcarea legislației comunitare. Iar când vine vorba de intensitatea acordării ajutorului de stat, România este pe locul 16 în Uniunea Europeană, cu 0,6% ajutoare de stat acordate în PIB, față de media europeană de 0,5% din PIB.
În final, ultimul argument – al șaptelea: Partidul Național Liberal este partidul-suport pentru o economie liberală, cu un mediu concurențial corect și loial, fie că este vorba de relația dintre stat și actori privați, fie că este vorba despre relațiile dintre actorii privați români și străini, fie că este vorba de relațiile interinstituționale dintre România și Uniunea Europeană.
Și conchid, afirmând, în cunoștință de cauză, zic eu, că avem de-a face cu Consiliul Concurenței, care este una dintre instituțiile publice din România cele mai avansate în reformă și modernizare și le mulțumesc pentru asta.
La revedere!
ordonanței, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014, pentru a le pune de acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 761/2014.
Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități și Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au reexaminat legea în ședința din 17 februarie 2015.
În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, 19 voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 3 abțineri, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea legii spuse reexaminării, cu amendamente admise și respinse, redate în anexele nr. 1 și 2 la prezentul raport.
În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Se vede din alocările de fonduri că, practic, acești primari și-au schimbat culoarea politică în baza banilor care au fost alocați discreționar, încălcându-se Legea finanțelor publice și orice principiu normal de alocare a banilor publici către acești primari, numai cu condiția de a trece în barca puterii și cu condiția de a sprijini candidatul la Președinție, care era premier în funcție.
Stimați colegi,
Toate partidele din România sunt afectate în mod grav de acest comportament lipsit de etică, de acest comportament jenant față de oamenii care așteaptă de la noi ca gesturile și actele noastre politice să fie, în primul rând, morale și conforme cu așteptările lor.
Nu putem accepta, stimați colegi, ca în legea de respingere a ordonanței să încălcăm Constituția, să încălcăm hotărârea Curții Constituționale și să ne facem că nu înțelegem că trebuie să îndreptăm efectele juridice care s-au produs în perioada în care a fost în vigoare Ordonanța nr. 55. Aceste efecte juridice sunt clare. Consilierii locali, județeni și primarii și-au schimbat culoarea politică.
În privința consilierilor locali și a consilierilor județeni, motivația Curții Constituționale este foarte clară: ei trebuie să-și piardă mandatul, pentru că, prin schimbarea partidului politic, ei, practic, au viciat votul cetățenilor și au schimbat ponderile politice din consiliile județene și consiliile locale.
Asupra acestui subiect nici măcar nu ar trebui să existe o discuție în Parlamentul României.
Este adevărat că în motivația Curții Constituționale, în privința primarilor, decizia este lăsată la latitudinea Parlamentului, dar vă atrag atenția că în Legea privind Statutul aleșilor locali, în cazul în care un primar pleacă din partidul pe listele căruia a fost ales – adică situația în care ne găsim ca urmare a Ordonanței nr. 55 –, își pierde mandatul. Ca atare, înlăturarea efectelor juridice ale ordonanței înseamnă, și în cazul primarilor, pierderea mandatului.
## Stimați colegi,
Nu judecați partinic! Nu vă gândiți să-i apărați pe trădătorii care v-au servit în campania de la prezidențiale, să-i lăsați
să-și continue, până la final, un mandat în care ei și-au trădat cetățenii! Mă refer inclusiv la partidele din arcul guvernamental, care au fost principalele beneficiare ale acestei ordonanțe.
Sancționați public traseismul politic! Susțineți amendamentele pe care le formulăm, care sunt foarte simple, sunt constituționale, sunt morale, sunt conforme cu bunul-simț și cu așteptările cetățenilor români!
Fiți alături de noi și votați amendamentele propuse, prin care consilierii județeni, consilierii locali și primarii care și-au trădat cetățenii să plece acasă, să-și termine mandatul. Dacă nu veți face așa înseamnă că nu ați înțeles nimic din votul din 16 noiembrie, în care, deși ați votat peste 200 de mii de voturi prin intermediul utilizării banului public ca mită pentru primari, ați votat în sprijinul candidatului dumneavoastră la Președinție.
Ca să fim în concordanță cu ceea ce am decis data trecută.
Doamnă deputat, aveți cuvântul pentru a susține amendamentul de la poziția 5, amendamente respinse.
Și atunci eu întreb ministerul: întărește APDRP-ul, AFIR-ul acesta sau cum se va numi el, dar Autoritatea de Management din minister este făcută sau este lăsată să nu funcționeze.
Domnule secretar de stat, aveți vreo intenție ca toate proiectele sau tot ceea ce gândiți dumneavoastră că veți face – că deocamdată nu faceți nimic, nu ați anunțat sau cel puțin eu nu știu ca vreo măsură din noul PNDR să fie anunțată că este deschisă –, aveți de gând să sucombați, să duceți, să sistați activitatea Autorității de Management? Pentru că, încă o dată, mă așteptam ca ordonanța să reglementeze, să vină și în întâmpinarea acestei structuri.
Deci sunt argumente, zic eu, pertinente care ne-au condus să nu o susținem. Nu același lucru se întâmplă și veți vedea și în situația în care întoarceți ANPA de la Mediu și o aduceți la Agricultură.
Mulțumesc.
În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au examinat inițiativa legislativă din data de 10 februarie 2015. Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare un raport de adoptare în forma adoptată de Senat.
În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii sesizate în fond, în temeiul art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, un raport comun de adoptare a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996, în forma adoptată de Senat.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, fiind incidente dispozițiile... art. 73 din Constituția României, republicată.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
La finele acestei perioade se continuă creșterea graduală a stagiului complet de cotizare, numai pentru femei, de la 30 de ani la 35 de ani, până în anul 2030.
Egalizarea vârstelor standard de pensionare între femei și bărbați va asigura viabilitatea pe termen lung a unui sistem adecvat de protecție socială și de asigurări sociale.
Față de cele prezentate mai sus, Guvernul României susține prezentul proiect de lege. Vă mulțumesc.
De aceea, domnule președinte, Grupul UDMR nu susține acest proiect de lege, chiar dacă suntem inițiatori, și atragem atenția că această practică este total imorală din partea comisiei, pentru că s-a agățat de un proiect de lege cu bune intenții și a creat un mastodont, și a creat o condiție legală pentru a prospera, în loc de a restrânge posibilitatea de a organiza astfel de jocuri de _slot-machine_ în toată țara, la orice colț de stradă.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Este evident pentru toată lumea, mai puțin pentru Guvernul condus de domnul Ponta, că schimbarea organizării și denumirii celor două instituții nu va face altceva decât să creeze confuzii în rândul beneficiarilor, îngreunând accesibilitatea acestora la serviciile publice furnizate de cele două instituții, acestea având atribuții și domenii specifice complet distincte. Comasarea va îngreuna managementul instituțional, va spori birocrația, lucru dovedit deja de frecventele reorganizări din ultima perioadă.
În timp ce Inspecția Muncii asigură exercitarea controlului în domeniul relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială are ca scop administrarea și gestionarea plății beneficiilor de asistență socială. Care este relația de dependență dintre cele două activități, astfel încât să fie utilă comasarea a două instituții, ne întrebăm cu toții? Singura explicație este că PSD vrea să ne transforme într-o țară de asistați social, în care crearea și menținerea locurilor de muncă devine un atribut doar pentru firmele de partid care fraudează sistemul de taxare.
Ne întrebăm care ar fi rațiunea să desființezi o instituție funcțională, al cărei rol vizează controlul în ceea ce privește aplicarea reglementărilor generale și specifice în domeniul relațiilor de muncă, pentru a înființa această struțocămilă care se va ocupa de două domenii total distincte. Care alta decât una care privește interesul de partid al PSD și dorința acestuia de a-și subordona politic toate instituțiile statului, lucru inadmisibil într-o democrație consolidată?
Să nu uităm că Inspecția Muncii are un rol decisiv în combaterea muncii la negru, prin controlul tuturor categoriilor de angajatori în legătură cu acordarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor față de salariații care desfășoară activitate în baza unui contract individual de muncă. Numai în acest fel au putut fi efectuate 127.903 controale pentru combaterea muncii nedeclarate și au putut fi identificați cei 14.096 de angajați la negru, la nivelul anului 2014, Inspecția
Muncii dând amenzi de 62.567.600 de lei pentru munca fără forme legale, conform raportului acestei instituții.
În contextul în care, potrivit ultimei raportări a Ministerului Finanțelor Publice, frauda fiscală pe piața muncii se ridică la 14,6% din PIB, adică aproape jumătate din încasările totale la bugetul național, acțiunea Guvernului de anihilare a Inspecției Muncii, una dintre instituțiile esențiale în combaterea fenomenului, este un act iresponsabil. Iar acest lucru se întâmplă în condițiile în care recomandările de țară ale Comisiei Europene pentru România pe anul 2014 se referă foarte clar, printre altele, și la combaterea muncii nedeclarate, în viziunea Comisiei progresul concret în lupta împotriva muncii la negru fiind unul limitat.
„Toate rapoartele către Organizația Internațională a Muncii recunosc în Inspecția Muncii calitatea de organism european integrat în structurile de dialog și cooperare ale Uniunii Europene, care, prin statut și domeniu de competență, contribuie, mai ales în momente de recesiune, la păstrarea unui echilibru și la respectarea prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și al securității și sănătății în muncă. Inspecția Muncii are ca principal scop urmărirea îndeplinirii obligațiilor legale de către angajatori în domeniile relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă și supravegherii pieței, precum și a celor referitoare la condițiile de muncă, apărarea vieții, a integrității corporale și a sănătății salariaților și a altor participanți la procesul de muncă, în desfășurarea activității.” Este un extras din Raportul de activitate al Inspecției Muncii pe anul 2013.
În aceste condiții, ne întrebăm, doamnă ministru: ce s-a întâmplat de la aprobarea acestui raport de activitate emis acum câteva luni și până la data prezentă, în afara pierderii alegerilor prezidențiale de către domnul Victor Ponta?
Stimați colegi,
România se confruntă cu riscuri de sustenabilitate pe termen lung, mai ales din cauza provocării legate de cheltuielile în relație cu vârsta populației. Există îngrijorări în ceea ce privește sustenabilitatea și adecvarea sistemului de pensii, din cauza ratei scăzute de contributori în câmpul muncii față de persoanele pensionate, motiv în plus să fim mult mai atenți în ceea ce privește munca la negru și impactul acesteia față de bugetele de asigurări sociale.
În condițiile în care Inspecția Muncii a rămas ultima redută în verificarea și aplicarea drepturilor lucrătorilor, desființarea acesteia nu va face pe viitor decât să încurajeze munca la negru.
Vă reamintim, doamnă Rovana Plumb, că pentru angajați, în general, această instituție are un rol extrem de important, deoarece în atribuțiile sale intră controlul implementării legislației muncii, inclusiv dreptul la libera circulație a lucrătorilor, egalitatea de șanse, timpul de muncă, detașarea, informarea și consultarea lucrătorilor, controlul implementării legislației de securitate și sănătate în muncă și organizarea de campanii de control și de conștientizare pe teme de interes identificate la nivel comunitar. Asta înseamnă, printre altele, și: respectarea de către angajatori a obligațiilor asumate și a drepturilor salariaților și ucenicilor în legătură cu încheierea, executarea, modificarea și/sau încetarea contractelor individuale de muncă; asigurarea regimului special de muncă al tinerilor, femeilor și al persoanelor cu handicap; respectarea măsurilor de protecție a maternității la locurile de muncă; respectarea prevederilor legale la angajarea străinilor; verificarea respectării drepturilor salariaților detașați în cadrul prestării de servicii transnaționale; verificarea modului în care se respectă drepturile salariaților în cazul transferului întreprinderii, al unității sau al altor părți ale acestora. Mai pe scurt, îi apară pe salariați, în special pe cei mai vulnerabili – femei lăuze, proaspete mame, persoane cu handicap –, de abuzuri sau de potențiale abuzuri. Parcă social-democrația se bazează pe apărarea drepturilor angajaților! Dar, de fapt, ce ne mai miră de la un PSD care a inventat baronii locali și ai cărui lideri pot fi încadrați mai degrabă la categoria „social-democrație de caviar”?
Doamnă ministru Rovana Plumb, în condițiile în care taxarea muncii este la cote atât de mari, în condițiile în care sistemul birocratic nu este deloc un susținător al inițiativei private, desființarea prin politizare a unor instituții înseamnă că PSD vrea să fie patronul a tot ce mișcă în România.
Această ordonanță de urgență are impact atât la nivel macro, asupra pieței muncii și asupra beneficiarilor de asistență socială, cât și asupra angajaților din cele două instituții comasate, care nu știu, în momentul de față, care mai este statutul lor sau la cheremul cui vor ajunge. Sunt 2.400 de angajați profesioniști ai Inspecției Muncii care supraveghează o piață a muncii de 4,4 milioane de salariați oficiali și au grijă ca statul să-și recupereze banii din taxarea muncii și sancționarea celor care angajează „la negru”! Acești funcționari publici vor dispărea prin adoptarea hotărârii Guvernului ce va reglementa organizarea și funcționarea noii structuri, încălcându-se astfel articolul 6 din Convenția nr. 81/1947 a Organizației Internaționale a Muncii privind inspecția muncii în industrie și comerț, ratificată de România în 1973, pe vremuri de dictatură comunistă, dar care a acceptat ideea de profesionalizare a unui domeniu de impact social atât de important. Convenția precizează că „personalul inspecției va fi format din funcționari publici ale căror statut și condiții de serviciu le asigură stabilitatea în funcție și independența față de orice schimbare guvernamentală și orice influență neprevăzută din afară”. Fiind reglementate la nivel de hotărâre a Guvernului organizarea și funcționarea agenției nou-create, vor putea fi făcute modificări ori de câte ori se va schimba structura Guvernului, astfel că nu se mai asigură nici stabilitatea în funcție a inspectorilor de muncă, nici independența față de orice schimbare guvernamentală.
În aceeași măsură se abrogă Legea nr. 108/1999, care reglementa elemente specifice statutului inspectorului de muncă. Mai mult decât atât, prin ordonanța de urgență se prevede că Agenția Națională pentru Inspecția Muncii și Securitate Socială este condusă de un președinte cu rang de secretar de stat, numit și eliberat din funcție prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului muncii.
Or, dacă inspectorii de muncă, în calitate de funcționari publici, sunt subordonați unui secretar de stat numit politic, rezultă că și acțiunile lor de control vor fi imposibil de realizat, în contextul în care independența față de orice schimbare guvernamentală este o condiție privind exercitarea unui control eficient.
Dacă această hotărâre a Guvernului care se află încă în dezbatere publică va fi aprobată de Guvern, unii dintre inspectorii de muncă și cei sociali vor fi schimbați cu persoane alese pe criteriul strict al apartenenței politice, iar alții vor fi repartizați în teritoriu în direcții județene de muncă și securitate socială și vor ajunge la cheremul baronilor locali.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, „statutul funcționarului public se stabilește prin lege organică”. Prin urmare, statutul funcționarilor publici din cadrul Inspecției Muncii trebuie reglementat prin lege organică, și nu printr-un act administrativ al Guvernului, cum este în această situație.
De asemenea, Inspecția Muncii este prevăzută în Codul muncii, care reglementează, la art. 239, că „înființarea și organizarea Inspecției Muncii sunt reglementate prin lege specială”. Se știe foarte clar că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora. Or, în cazul acestei ordonanțe, desființarea Inspecției Muncii nu are caracter de urgență și, mai mult, în loc să îmbunătățească activitatea din domeniile relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă și supravegherii pieței, o supune controlului guvernamental și schimbărilor politice.
În această situație, extraordinarul este de fapt nevoia Guvernului de a unge membrii de partid ai PSD și acest lucru face ca Executivul să încalce Constituția fără remușcări, amestecându-se în competența legislativă a Parlamentului și încălcând Constituția.
Stimați colegi,
Nu doar Inspecția Muncii și rolul ei de control asupra pieței muncii sunt puse sub semnul întrebării prin adoptarea acestor reglementări de către Guvern. Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială a reușit să devină unul din cei mai importanți actori instituționali în combaterea erorii, fraudei și corupției din domeniul prestațiilor sociale. Cu toții am susținut reducerea gradului de fraudare a sistemului de beneficii sociale, asistența socială să rămână plasa de siguranță a celor mai vulnerabili dintre cetățeni, și nu sursa de înavuțire a celor mai abili în a găsi breșele legislative pentru obținerea de beneficii nemeritate. Ei bine, această instituție a reușit să identifice o serie de factori de risc pe care, prin mecanisme de control, să îi combată.
Este inadmisibil cum o instituție creată la solicitarea de reformare a asistenței sociale a Băncii Mondiale, cu reușite menționate în negocierile cu troica, devine un factor incomod în relația cu propriii aleși locali.
Când toate forurile internaționale și ONG-urile solicită întărirea capacității de control privind serviciile sociale, dumneavoastră, doamnă ministru, doriți să diluați definitiv nucleul de inspectori sociali pregătiți pe bani europeni, pentru a-i înlocui cu salariați nepregătiți, dar obedienți, care vor raporta după dictare în rapoartele de țară la convențiile internaționale privind drepturile copilului, respectiv ale persoanelor cu handicap. Ne gândim cu teamă la ce se va alege de aceste instituții și ce calitate a vieții vor oferi ele celor care au cea mai mare nevoie de protecție.
În concluzie, în condițiile în care aceste instituții au funcționat și au dat un bun randament separat, este evident că, de fapt, scopul OUG nr. 86/2014 este acela de a înlătura funcționarii publici care ocupau în mod legitim funcții de conducere în aceste structuri, pentru ca, sub aparența înființării unor funcții noi și cu păstrarea atribuțiilor și responsabilităților ce reveneau funcțiilor desființate, să poată fi creat cadrul simulat al angajării pe aceste noi funcții a altor persoane, alese strict pe criterii de apartenență politică.
Ordonanța adoptată pe modelul brevetat de Guvernul Ponta, pe repede-nainte, fără consultări publice, creează de asemenea un vid legislativ în domeniul inspecției muncii și al prestațiilor sociale. Astfel, la alin. (15) se spune că „Legea nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 198/2012, se abrogă la data intrării in vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (10)”, iar la alin. (16) este prevăzut că „În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (10), Inspecția Muncii și Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială se desființează”.
Deci două prevederi legislative privind înființarea și organizarea celor două instituții se abrogă atunci când intră în vigoare hotărârea Guvernului, dar instituțiile se desființează după 15 zile. În perioada acestor 15 zile suntem într-un _no man’s land_ , care va duce la un blocaj în ceea ce privește controalele inspectorilor de muncă și ale inspectorilor sociali.
Acestea sunt motivele pentru care moțiunea pe care v-o supunem astăzi atenției nu este singurul demers pe care Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal l-a făcut pentru abrogarea articolului 5 al ordonanței de urgență. Alături de sindicate și de inspectoratele teritoriale de muncă, am adresat Avocatului Poporului nenumărate cereri de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a acestei ordonanțe de urgență, cereri rămase fără răspuns până în acest moment. Vom merge mai departe și, dacă va fi aprobată legea de adoptare a acestei ordonanțe așa cum ați promovat-o, o vom contesta la Curtea Constituțională a României.
Facem toate aceste demersuri deoarece avem convingerea, în urma numeroaselor semnale pe care le-am primit din partea factorilor implicați, că această nouă instituție nu va fi una funcțională, forma inițială de organizare fiind una construită după modelul european. Comasarea înseamnă cheltuieli suplimentare și un volum de muncă specifică foarte dificil de acoperit atâta timp cât personalul actual este subdimensionat în raport cu sarcinile și atribuțiile curente.
Doamnă ministru Rovana Plumb,
Prin acest act normativ pe care l-ați promovat, ați demonstrat încă o dată că dumneavoastră folosiți Ministerul Muncii doar ca să rezolvați interesele politice ale PSD. De aceea vă spunem că așteptăm demisia dumneavoastră, pentru modul în care ați înțeles să tratați angajații și angajatorii, beneficiarii de prestații și servicii sociale, dar și pe funcționarii publici din cadrul celor două instituții.
Ați elaborat, adoptat și publicat în Monitorul Oficial această ordonanță de urgență în secret, fără niciun fel de informare, consultare sau aviz din partea partenerilor sociali, procedură obligatorie și necesară, cu atât mai mult cu cât este vorba de un act normativ care vizează domeniile relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă și supravegherii pieței muncii. Vă anunțăm, cu respect, că nici măcar pentru un ministru PSD consultarea publică nu este facultativă, și mai ales când are alături și un ministru responsabil cu dialogul social.
Nu ați înțeles că avem nevoie de o instituție a Inspecției Muncii independentă, funcțională, instituție care să fie reglementată în continuare prin lege organică, să funcționeze în folosul cetățenilor, și nu să fie sursă de răsplată pentru membrii de partid ai PSD, așa cum nu ați înțeles că utilizarea amnistiilor nu va acoperi la nesfârșit factorii de risc ai corupției din sistemul de beneficii sociale pe care ANPIS-ul, această instituție tânără, dar bătăioasă, i-a scos la suprafață.
Doamnă Rovana Plumb, instituțiile trebuie îndreptate, acolo unde este cazul, astfel încât să funcționeze eficient, în favoarea cetățenilor, nu însă demolate. Controlul trebuie exercitat independent, obiectiv, pe litera legii, nu cu direcții de la partid!
Doamnă ministru, aceste instituții trebuie întărite, și nu desființate prin diluare și politizare!
De aceea, vă solicităm abrogarea în regim de urgență a art. 5 al OUG nr. 86/2014, considerând că această prevedere
încurajează frauda fiscală pe piața muncii și corupția în sistemul de asistență socială și transformă Inspecția Muncii și Agenția de Plăți și Inspecție Socială în anexe ale PSD-ului, cu caracter de ajutor social pentru șomerii de partid.
Abrogați rapid acest articol din ordonanța de urgență și nu promovați hotărârea Guvernului, altfel consecința directă va fi diminuarea eficienței și îngreunarea activității pe care o desfășoară în prezent două instituții pe care chiar dumneavoastră le-ați lăudat în intervențiile mediatice de până acum, inclusiv pe pagina de internet a ministerului pe care îl conduceți!
Vă mulțumesc.
Această reorganizare înseamnă întărirea capacității actului de control, precum și conferirea unei sporite autorități inspectorilor, care vor avea atribuții și drepturi mult mai bine conturate pentru exercitarea funcției de autoritate de stat. Personalul din aceste instituții supuse procesului de reorganizare amintit nu își pierde locul de muncă. Agenția Națională pentru Inspecția Muncii și Securitate Socială preia posturile și personalul din cadrul Inspecției Muncii și al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, cu respectarea tuturor drepturilor conferite de funcția publică.
Doamnelor și domnilor,
După cum știți, munca nedeclarată are consecințe negative pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung, atât pentru cetățean, cât și pentru societate, precum și pentru bugetul de stat. Gravitatea consecințelor sociale și economice pe care le produce munca nedeclarată generează mai multe efecte negative. Persoana care prestează munca nu are siguranța plății muncii prestate, persoana care prestează munca fără a avea un contract individual de muncă încheiat este lipsită de protecție socială. Bugetul asigurărilor sociale și bugetul de stat sunt păgubite prin sustragerea de la plata contribuțiilor sociale și a impozitelor.
Înființarea Agenției Naționale pentru Inspecția Muncii și Securitate Socială reduce semnificativ aceste efecte.
## Doamnelor și domnilor,
Scopul acestei reorganizări este eficientizarea și optimizarea activităților de control în domeniul relațiilor de muncă, al sănătății și securității în muncă, precum și în domeniul social. Astfel, prin crearea unei instituții unice, care să coordoneze domeniile mai sus menționate, se propune alinierea la principiile europene în domeniu, în vederea întăririi capacității administrative. Înființarea Agenției Naționale pentru Inspecția Muncii și Securitate Socială respectă legislația în vigoare și convențiile internaționale la care România a aderat, în domeniile muncă și securitate socială.
Mai mult, prin managementul unitar al bazelor de date din domeniile muncii și beneficiilor sociale se asigură un control riguros atât asupra beneficiarilor de asistență socială, cât și asupra angajatorilor și angajaților, în vederea eliminării fraudelor.
Instituția nou-înființată asigură îndeplinirea obiectivelor din programul de guvernare, printr-o viziune inovatoare asupra domeniilor de muncă, sănătate și securitate în muncă, securitate socială, asupra funcției de control, în vederea eliminării fraudelor și erorilor, a muncii nedeclarate, identificarea abuzurilor în toate formele prevăzute de legislația în vigoare, precum și asigurarea standardelor de calitate de către furnizorii de servicii sociale. Totodată, demersul de reformare a instituțiilor publice vizează apropierea de cetățean și asigurarea serviciilor de calitate conform standardelor europene.
Avem datoria să modernizăm instituțiile statului, să le facem mai eficiente și mai performante, mai aproape de cetățeni. Înființarea Agenției Naționale pentru Inspecția Muncii și Securitate Socială răspunde acestor îndatoriri.
Doamnelor și domnilor,
Semnatarii moțiunii vorbesc despre faptul că am încurajat munca la negru, mai ales pentru că taxarea muncii este una ridicată. Doresc să fac câteva clarificări. Deși au trecut câteva luni, nimeni nu cred că a uitat scepticismul pe care l-au manifestat mulți dintre semnatarii moțiunii când Guvernul a propus reducerea CAS-ului cu 5%. Astăzi această măsură este funcțională, în primul rând ca urmare a determinării Guvernului.
De asemenea, am început încă din 2014 implementarea schemei privind garanțiile pentru tineri, care facilitează oricărui tânăr cu vârsta sub 25 de ani o ofertă de angajare de calitate, în termen de patru luni de la terminarea studiilor sau de la pierderea locului de muncă, indiferent dacă s-a înregistrat sau nu ca șomer. Peste 100 de mii de studenți din România vor primi bani pentru practică la companii. Firmele mici și mijlocii care creează locuri de muncă beneficiază de subvenții la angajarea tinerilor. Pentru companiile care creează minimum 20 de locuri de muncă, statul plătește jumătate din valoarea totală a cheltuielilor salariale. Vor fi acordate facilități fiscale pentru societățile comerciale care angajează tineri în vârstă de până la 25 de ani, persoane peste 45 de ani sau aparținând unor grupuri vulnerabile, prime de mobilitate, de încadrare și de instalare. Vor fi elaborate programe de ucenicie la locul de muncă, scheme de dobândire a experienței în muncă încă din perioada studiilor.
Și, pentru că am vorbit de economia socială, de grupuri vulnerabile, vă reamintesc că începând cu anul acesta peste 680 de mii de persoane cu dizabilități nu vor plăti impozite pe venituri provenind din activități independente, din agricultură, silvicultură, piscicultură.
Astfel de măsuri au fost luate timp de aproape trei ani pentru a repara pas cu pas greșelile unui regim dezastruos, iar cei din vechiul PNL știu foarte bine unde era România în primăvara anului 2012, când am venit la guvernare. Acum, după aproape trei ani de muncă a noastră, economia s-a relansat, s-au creat peste 200 de mii de noi locuri de muncă, rata șomajului în rândul tinerilor a scăzut cu 5 procente, rata șomajului la nivel general a scăzut de la 7,4% la 6,4%. Nu o spunem noi, o spun datele instituțiilor naționale și internaționale, presa internă și externă de specialitate.
De aceea avem datoria de a continua, avem datoria de a face tot ceea ce ne stă în putință pentru a nu ne reîntoarce la anii 2010, 2011.
Pe această cale, doresc ca și din partea noului PNL să avem un dialog constructiv. Vă aștept cu propuneri și cu soluții de care Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice va ține cont. Vă invit la un dialog constructiv, pentru că eu am înțeles că votul din 16 noiembrie a fost un vot dat de români pentru a înceta războaiele politice și pentru a construi. Pentru că noi înțelegem că numai construcția poate să aducă bunăstare.
Vă mulțumesc.
protecției sociale nu pot fi cheltuite. Dar eu cred că acest lucru nu interesează pe nimeni. Este importantă în această perioadă pentru PSD și pentru această guvernare rearanjarea instituțiilor publice pentru a servi cât mai bine intereselor PSD. Vedem cum astăzi se comasează Inspecția Muncii cu Agenția Națională pentru Prestații Sociale, s-a înființat Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități și în curând se va înființa un organism struțocămilă, o agenție care va gestiona fonduri europene din domeniul IMM-urilor, al energiei, al mediului de afaceri.
Doamna ministru, vă întreb: cum va folosi România cele 32 de milioane de euro alocate drept prefinanțare pentru Inițiativa pentru ocuparea tinerilor? Și, probabil, îmi veți răspunde că nu va mai fi atribuția dumneavoastră. Dar ați spus și dumneavoastră astăzi că vă preocupă șomajul și vă spun că rata șomajului în rândul tinerilor este de aproximativ 25%, ceea ce ar trebui să reprezinte o mare preocupare pentru dumneavoastră. Prin desființarea Inspecției Muncii, primii care vor avea de suferit vor fi tinerii, pentru că ei sunt cei mai vulnerabili în fața angajatorilor. Un partid socialdemocrat, așa cum vă pretindeți, ar trebui să aibă ca scop protejarea angajaților, dar dumneavoastră, din păcate, nu aveți preocupare decât pentru protejarea clientelei de partid.
Vă mirați de ce nu vă votează tinerii. Și vă spun sincer că s-au săturat de ipocrizie și demagogie și, în primul rând, au o mare teamă de acapararea statului și a instituțiilor sale.
## Stimați colegi,
O altă preocupare a guvernării PSD a fost aceea de a arunca praf în ochii alegătorilor prin majorări de beneficii și amnistii, doar în perioada campaniei electorale. Pentru că, vă dau un simplu exemplu, ieri, în Comisia de muncă am avut reprezentanți ai asociațiilor persoanelor care au suferit abuzuri în perioada comunismului, iar dumneavoastră, doamnă ministru, nu ați venit să vedeți problemele acestor persoane și să onorați promisiunile din campania electorală.
Unirea celor două instituții, în opinia noastră, nu are nicio logică. Va produce haos în sistem, mai multe oportunități de fraudare și se vor produce angajări pe criterii politice. De fapt, va exista o subordonare de către PSD a unor instituții care și-au demonstrat eficiența.
## Stimați colegi,
Am venit în fața dumneavoastră pentru a vă prezenta derapajele Guvernului PSD, girate de doamna Rovana Plumb.
Din păcate, domeniul social, care ar trebui să fie principala carte de vizită a unui Guvern care se pretinde social-democrat, a ajuns o marcă care se caracterizează prin incompetență, ipocrizie și demagogie.
Sper ca, prin această dezbatere, dumneavoastră, stimați colegi, să înțelegeți ilegalitățile făcute și să votați această moțiune.
Pe 16 noiembrie, românii au dat un semnal, că vor o guvernare pentru cetățean, și în niciun caz pentru interesul oamenilor politici.
Vă mulțumesc.
Un alt punct forte al actualei guvernări este acela al reindustrializării României. În ultimii ani, producția industrială a crescut cu 9 până la 10 procente, industria aducând astfel trei sferturi din creșterea economică actuală.
Să nu uităm de încurajarea agriculturii ecologice. Astfel, prin subvenționarea a 5% din costurile de participare la târgurile internaționale de profil pentru toți agenții economici și prin sprijin financiar pentru toată perioada de conversie, suma alocată sectorului de agricultură ecologică este de peste 7 milioane de euro. Și lista poate continua, domnilor deputați.
## Domnilor colegi din opoziție,
Prin cele spuse mai devreme, sunt convins că ați înțeles importanța actualei guvernări și că, prin tot ceea ce s-a făcut până acum, s-a reușit atingerea fiecărei categorii sociale. Ba chiar mai mult decât atât, toate lucrurile pe care actualul Guvern le-a făcut sunt rezultatul unor sacrificii. Nu este ușor să preiei guvernarea după ce pensiile scad, salariile bugetarilor scad, indemnizația de creștere a copilului scade,
renta viageră a sportivilor scade, bursele de studiu și cercetare scad.
Domnilor colegi din opoziție,
Românii vor politicieni care să colaboreze pentru binele național, nu politruci care nu știu să facă altceva decât scandal.
În acest sens, PNL ar trebui să renunțe la atitudinea conflictuală și refractară. Doar prin colaborarea întregii clase politice România poate avea un viitor sigur și predictibil. Înțelegem că cei din PDL s-au hrănit din conflict, dar speranța noastră este ca acest tip de gândire păguboasă să nu-i subjuge pe cei din vechiul PNL.
În încheiere, stimați colegi, vreau să vă spun că Grupul parlamentar PC–PLR va vota împotriva acestei moțiuni simple.
Vă mulțumesc.
Mai degrabă, noi, UDMR-ul, pledăm pentru transferarea activității de plăți și inspecție socială în competența autorităților administrației publice locale, ceea ce ar fi chiar acceptabil, dacă acestea ar dispune de fondurile necesare.
În final, doresc să subliniez că restructurarea prin comasare nu desființează Inspecția Muncii. În realitate, va avea loc reorganizarea sa sub forma unui departament. Aceasta, în sine, nu poate constitui o rațiune pentru a vota moțiunea.
În schimb, pentru lipsa de independență reală, palpabilă, concretă, a Inspecției Muncii, ca instituție și ca activitate de control pe piața muncii, cu toții putem fi ținta unei moțiuni. Vă mulțumesc pentru atenție.
Votul din noiembrie 2014 nu o să ducă nicăieri dacă dumneavoastră veniți și încercați să ne vindeți astăzi o moțiune simplă pe care nici dumneavoastră nu o susțineți. Păcat! Păcat, pentru că ați fi avut șansa să ne demonstrați că sunteți o opoziție puternică. Sunteți foarte slabi, nici 113 nu sunteți în sală!
Tocmai din această cauză autoritățile europene au blocat un număr important de programe operaționale, programe pentru care Guvernul Ponta, din acel moment, a trebuit să depună toate diligențele necesare pentru a convinge Comisia Europeană că derapaje ca cele întâmplate în timpul Guvernului Boc nu vor mai face casă bună cu România.
Astfel, tocmai pentru că fondurile europene au fost utilizate conform destinației stabilite, România a reușit să deblocheze programele operaționale astfel: POS de Mediu – noiembrie 2012; POSDRU – în februarie 2013; POR – aprilie 2013; POS de Transporturi – iunie 2013; POSCC – 2014.
După jaful din timpul guvernărilor Boc, România a devenit un partener credibil începând din 2013, fapt care a culminat cu deblocarea programelor operaționale menționate mai sus. Așadar, dragi colegi, rata de absorbție curentă este de șase ori mai mare decât cea de la sfârșitul anului 2012, iar sumele încasate de la Comisia Europeană în perioada 2013–2014 sunt cu 236% mai mari decât pentru perioada 2007–2012.
De fapt ce criticați dumneavoastră în moțiune, chiar dacă în preambul vorbiți de cu totul altceva?! O măsură administrativă de organizare a două instituții care urmează să se comaseze într-o agenție guvernamentală, denumită Agenția Națională pentru Inspecția Muncii și Securitate Socială. Așadar, manifestați o gravă supărare față de măsura unei comasări, care nu diminuează nicicum din rolul Inspecției Muncii și nu o retrage în plan secund.
În prima fază nu am înțeles totuși de unde pleacă supărarea dumneavoastră, însă nu ar trebui să citim prea mult pentru a înțelege. Plângeți după posturi, domnilor colegi, plângeți după banii publici, adică după ciolan!
Reorganizarea a două instituții nu are nicio legătură cu carnetul de partid, însă poate avea legătură cu rezultatele obținute de cele două instituții reorganizate. Am observat în cuprinsul moțiunii că aduceți în discuție Inspecția Muncii doar, evitând în mod deliberat AJPIS-urile.
După ce am analizat mai atent, mi-am dat seama că nu doriți altceva decât să ascundeți gunoiul sub preș sau, cu alte cuvinte, să vă deziceți de ce a constatat Curtea de Conturi cu privire la mandatele din fruntea AJPIS-urilor din perioada 2010–2012.
Așadar, în urma derulării unor astfel de controale, Curtea de Conturi a găsit nereguli majore la mai multe dintre AJPIS-uri. La AJPIS Neamț, de exemplu, s-a găsit un prejudiciu de 1,6 milioane de lei, controlul având ca referință finală luna decembrie 2012. Aceeași problemă și în aceiași termeni la AJPIS Alba, lucru remarcat și de prefectul de Alba. Peste 1.500 de suspiciuni de fraudă au fost semnalate la ultimul control al Curții de Conturi la AJPIS Bistrița, suma totală de recuperat fiind de peste 1,7 milioane lei. La AJPIS Olt, concluzia Curții de Conturi a fost clară: aranjamente cu banii statului. În timpul mandatului, un director care la testarea privind competențele profesionale a luat nota 1,8.
O știre apărută acum ceva timp în presa din Iași sintetizează exact deranjul pe care-l aveți, astfel că din titlul articolului mi-am dat seama de marea tragedie de la AJPIS Iași: liberalii ieșeni nu mai dețin controlul AJPIS Iași după ce fostul director PDL a revenit din concediul de paternitate. Așadar, dragi colegi, impresionat, aș putea spune. Vedeți, mass-media ieșeană a înțeles exact cum stau treburile. Ei nu vorbesc despre cine conduce instituții cu atribuții foarte
importante, ci despre cine deține controlul acolo, sugerând un scenariu de film cu mafioți.
Da, aceasta este marea problemă: pierderea controlului unor surse foarte bune de putere și bani, nu interesul cetățeanului pe care îl tot clamați.
Dragi colegi, recunoașteți și dumneavoastră faptul că mulți dintre semnatari nici nu au citit textul moțiunii. Recunoașteți că nu faceți altceva decât să vă antrenați pentru o iluzorie moțiune de cenzură. Dacă în sesiunea parlamentară trecută ați făcut prezența în Parlament prin intermediul moțiunilor simple în care nici dumneavoastră nu credeați – și asta era clar după prezența semnatarilor la dezbaterea moțiunilor, așa cum este și prezența de acum –, recunoașteți acum că nu doriți să verificați decât raportul de forțe din Cameră, în eventualitatea unei moțiuni de cenzură.
Dar unde este interesul alegătorului? Despre ce interes al alegătorului vorbiți dumneavoastră în această moțiune?
Obișnuiam, de obicei, să citesc moțiunile dumneavoastră, în baza respectului parlamentar și a respectului pentru alegătorii care v-au creditat ca reprezentanți în Parlament. Nu pot să nu remarc faptul că, deși într-o manieră anevoioasă, moțiunile de până acum aveau totuși un fir narativ; erau prezentate anumite statistici – unele, cam umflate, pe raționamentele doamnei Anastase, altele, imaginare, însă se vedea, totuși, o anumită preocupare. Însă în moțiunea aceasta de început de sesiune parlamentară nu văd nimic altceva decât lozinca „Noi vrem ciolan”.
Eu cred că mai mult eleganță și decență nu ar strica. Nu mai aduceți permanent în discuție interesul cetățenilor când doriți să obțineți doar pentru dumneavoastră anumite privilegii, nu drepturi.
Până acum nu am văzut decât vorbe, iar acest lucru nu demonstrează altceva decât că sunteți un partener politic cam neserios.
Vă mulțumesc pentru atenție și vă rog, așa cum v-am rugat și în sesiunea parlamentară anterioară, nu mai blocați activitatea legislativă a Camerei cu moțiuni prin care să vă verificați prezența în plen.
Vă mulțumesc.
Cât pierde statul român din cauza acestor practici evazioniste din piața muncii încă? Vă spunem noi: 2,61% din PIB, adică 16 miliarde pe an.
În final, mă ofer, doamnă ministru, să vă salvez onoarea politică. Nu vreau să rămâneți în istoria politicii românești drept ministrul muncii care a distrus și singura instituție care combate munca la negru din România. Vreau să vă ajut să vă spălați imaginea publică printr-un gest simplu și de bun-simț, pe care cred că-l datorați fiecărui salariat și angajator onest din România, gestul de a vă da demisia și de a vă găsi o altă ocupație, pentru că deja ne este clar că la politică și administrație nu vă pricepeți. Poate e mai bine să vă întoarceți la cosmetice, singurul domeniu în care ați reușit să bifați reușite la începutul carierei dumneavoastră profesionale, lăsând chestiunile importante de stat, precum piața muncii din România, evaziunea și mecanismele de combatere a muncii la negru, în grija profesioniștilor de la singura instituție care s-a dovedit că poate lupta cu acest flagel – Inspecția Muncii.
Vă mulțumesc.
Polemicile apărute pe marginea actului normativ inițiat de Guvern și susținute cu atâta fervoare de opoziție par cu atât mai stranii cu cât reglementarea nu impune nicio interdicție și nu introduce nicio discriminare, nu afectează nici capacitatea administrativă și nici funcționarea acesteia.
Mai mult, prin înființarea Agenției Naționale pentru Inspecția Muncii și Securitate Socială se întărește capacitatea administrativă, ceea ce conduce la o funcționare mai eficientă a acestei instituții în nivel național.
Ținând cont de toate aceste măsuri, le transmit tuturor angajaților celor două instituții că nu există niciun motiv de îngrijorare. Singura îngrijorare poate fi doar a opoziției, care a pierdut încă un subiect de manipulare și dezinformare.
Prin urmare, un demers care a fost prezentat de PNL ca un act de justiție în sine s-a transformat într-un act de ipocrizie, o evoluție tristă pentru un partid care ar trebui să onoreze numele pe care îl poartă și istoria cu care vine din urmă.
În încheiere, vreau să dau citire unui citat din Roosevelt: „Mințile luminate discută idei. Mințile mediocre discută evenimente. Mințile mici discută oameni.”
Vă mulțumesc mult.
Chiar și numai la o analiză sumară se poate observa starea de incompatibilitate din interiorul acestei structuri. Astfel, prestațiile sociale efectuează plata, iar inspectorii de muncă și securitate socială din interiorul aceleiași structuri controlează.
După această logică, de ce nu unificăm, de exemplu, Romsilva cu Inspectoratul de Regim Silvic? Sau Ministerul de Finanțe cu Curtea de Conturi? Și asta doar pentru că în mintea unora această acțiune ar reprezenta o întărire instituțională și o eficientizare a activității.
Pagubele din sistemul asistenței sociale cauzate de plăți necuvenite Guvernul nu a considerat necesar să le mai recupereze, adoptând în acest sens un act de amnistie fiscală. În schimb, același Guvern se ocupă de reorganizări nocive pentru sistem, cum este cea de față.
Oare prin această unificare instituțională, prin care se instituie o evidentă incompatibilitate între activități, Guvernul PSD dorește să-și permanentizeze astfel de practici? Răspunsul este: da!
Cea mai elocventă dovadă a politizării acestei instituții rămâne desființarea funcției de conducere a Inspecției Muncii, respectiv inspector general de stat, înalt funcționar public, și crearea unui nou post politic de președinte al Agenției Naționale pentru Inspecția Muncii și Securitate Socială, cu rang de secretar de stat, numit de prim-ministru.
Așadar, dragi colegi, prin votul nostru de astăzi, dat în favoarea moțiunii simple „PSD guvernează la negru! Totul pentru PSD, nimic pentru cetățean!”, putem curma acest desant asupra unei instituții care trebuie ferită de ingerințele politicului.
În final, pentru doamna care, prin discursul său, mi-a adus aminte de Vadim, vreau să subliniez un mărunt, dar important amănunt: alocația pentru copii, ultima majorare a alocației pentru copii a fost în timpul guvernării liberale.
Iar în privința prezenței, domnule președinte, stimați colegi de la orice partid sunteți în sală, dați-mi voie să vă fac o propunere concretă și directă: haideți să supunem la vot moțiunea acum.
Vă mulțumesc.
România trebuie să afle că anii austerității au însemnat, în realitate, tăieri de salarii, pensii, închideri de spitale și de școli, pentru a salva nu România, ci pentru a cumpăra vacanțele unora, influența și funcțiile altora. Acesta este adevărul despre moțiunea PNL. Este o oglindă în care se privește chipul guvernării lor.
Atacul la persoană, dragi colegi, nu cred că este subiectul unei moțiuni de cenzură, fie ea și simplă, e doar o practică pe care ați demonstrat și azi că o perpetuați. Faptul că nu sunt prezenți în sală nici semnatarii, așa cum bine a subliniat și colega mea, doamna deputat Liliana Mincă, arată interesul pentru această moțiune și pentru politicile publice pe care trebuie să le promovăm în Parlamentul României.
Să fim serioși, totuși, și responsabili, dragi colegi, și să discutăm despre proiecte serioase, și nu despre atacuri la persoană.
Vă mulțumesc.
Dacă considerați că sugerarea este diferită față de ceea ce a spus Curtea Constituțională, faceți o modificare. Dacă suntem consecvenți și noi, când suntem astăzi în arcul guvernamental, vom respecta ceea ce am greșit și am recunoscut când eram în opoziție și nu o să sugerăm printr-un text de moțiune simplă demisia ministrului, pentru că nu acesta este rolul moțiunii simple.
Vă mulțumesc foarte mult.
##