Stenogramă plen

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Rog liderii de grup să îi cheme pe colegi în sală. O să facem, pentru început, o prezență pentru a verifica cvorumul.

Îl rog pe domnul secretar Mario Ovidiu Oprea să înceapă prezența.

Bună dimineața tuturor!

|Agrigoroaei Ionel|| |---|---| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|prezent| |Anghel Cristiana Irina|| |Antonescu George Crin Laurențiu|| |Arcaș Viorel|| |Ardelean Ben Oni|| |Ariton Ion|prezent| |Atanasiu Teodor|| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|| |Banias Mircea Marius|prezent| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor||

## Bădălău Niculae

Bălu Marius Belacurencu Trifon prezent Bereanu Neculai Biró Rozalia Ibolya Blaga Vasile Boagiu Anca Daniela Boboc Cătălin Bodea Cristian Petru Bodog Florian Dorel prezent Boeriu Valeriu Victor prezent Bota Marius Sorin Ovidiu prezent Bujor Dumitru Marcel prezent Bumbu Octavian Liviu prezent Burlea Marin Butnaru Florinel prezent Butunoi Ionel Daniel prezent Cadăr Leonard prezent Calcan Valentin Gigel Câmpeanu Mariana prezentă Chelaru Ioan prezent Chiriac Viorel prezent Chiru Gigi Christian prezent Chiuariu Tudor Alexandru Coca Laurențiu Florian prezent Constantinescu Florin prezent Cordoș Alexandru Corlățean Titus prezent Coste Marius prezent Costoiu Mihnea Cosmin |Cotescu Marin Adrănel||Nicoară Marius Petre|| |---|---|---|---| |Crețu Gabriela|prezentă|Nicolae Șerban|| |Cristache Iulian|prezent|Nistor Vasile|prezent| |Cristina Ioan||Niță Mihai|| |Croitoru Cătălin|prezent|Nițu Remus Daniel|| |Deneș Ioan|prezent|Obreja Marius Lucian|prezent| |Dincă Mărinică||Oprea Dumitru|prezent| |Dobra Dorin Mircea|prezent|Oprea Gabriel|| |Dobrițoiu Corneliu|prezent|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu<br>Dumitrescu Cristian Sorin<br>Dumitrescu Florinel<br>Dumitrescu Iulian|prezent<br>prezent|Oprea Ștefan Radu<br>Pașca Liviu Titus<br>Pașcan Emil Marius<br>Pataki Csaba|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Durbacă Eugen<br>Duruț Aurel<br>Ehegartner Petru|prezent<br>prezent|Pavel Marian<br>Păran Dorin<br>Păunescu Teiu|prezent<br>prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă|Pelican Dumitru|| |Fifor Mihai Viorel<br>Filip Petru<br>Firea Gabriela<br>Florian Daniel Cristian<br>Flutur Gheorghe<br>Frătean Petru Alexandru<br>Geoană Mircea Dan<br>Ghilea Găvrilă<br>Ghișe Ioan<br>Grapă Sebastian<br>Grigoraș Viorel<br>Hașotti Puiu<br>Ichim Paul<br>Igaș Traian Constantin<br>Iliescu Lucian<br>Ilieșiu Sorin<br>Ioniță Dan Aurel<br>Iovescu Ioan<br>Isăilă Marius Ovidiu<br>Jipa Florina Ruxandra<br>Klárik László Attila<br>László Attila<br>Lazăr Sorin Constantin<br>Luchian Dragoș<br>Luchian Ion|prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Pereș Alexandru<br>Pop Gheorghe<br>Pop Liviu Marian<br>Popa Constantin<br>Popa Florian<br>Popa Ion<br>Popa Mihaela<br>Popa Nicolae Vlad<br>Popescu Corneliu<br>Popescu Dumitru Dian<br>Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton<br>Purec Ion Simeon<br>Rădulescu Cristian<br>Rogojan Mihai Ciprian<br>Rotaru Ion<br>Saghian Gheorghe<br>Savu Daniel<br>Severin Georgică<br>Silistru Doina<br>Stuparu Timotei<br>Suciu Matei<br>Șova Dan Coman<br>Tánczos Barna<br>Tămagă Constantin|prezent<br>prezent<br>Guvern<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Marian Dan Mihai||Tătaru Dan|prezent| |Marian Valer<br>Marin Nicolae|prezent|Tătaru Nelu<br>Teodorovici Eugen Orlando|prezent<br>Guvern| |Markó Béla||Tișe Alin Păunel|prezent| |Mazăre Alexandru||Toma Ion|| |Mihai Alfred Laurențiu Antonio<br>Mihai Cristian Dănuț<br>Mihai Neagu|prezent|Todirașcu Valeriu<br>Tomoiagă Ștefan Liviu<br>Tudor Doina Anca|prezentă| |Mihăilescu Petru Șerban<br>Miron Vasilica Steliana|prezent|Țapu-Nazare Eugen<br>Valeca Șerban Constantin|prezent| |Mitu Augustin Constantin|prezent|Vasiliev Marian|prezent| |Mocanu Victor|prezent|Vegh Alexandru|prezent| |Moga Nicolae|prezent|Verestóy Attila|| |Mohanu Nicolae|prezent|Vochițoiu Haralambie|prezent| |Motoc Octavian|prezent|Voinea Florea|| |Mutu Gabriel||Volosevici Andrei Liviu|| |Nasta Nicolae||Vosganian Varujan|| |Năstase Ilie||Zisu Ionuț Elie|prezent| |Neagu Nicolae|||| |Neculoiu Marius|prezent|Domnule președinte, 88 de colegi senatori.||

Domnule președinte, 88 de colegi senatori.

Mulțumesc, domnule secretar.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că din totalul de 165 de senatori și-au înregistrat prezența 88, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului o voi conduce asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

Ordinea de zi pentru ședința de astăzi a fost distribuită.

Doamnelor și domnilor senatori, sunt intervenții legate de ordinea de zi?

Nu sunt intervenții.

Vă rog să votăm ordinea de zi. Am deschis votul.

68 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru ziua de astăzi: orele 10.00–13.00, lucrări în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi și vot final în cazul legilor cu caracter organic, ora 12.00, stimați colegi; ora 13.00, lucrări în comisiile permanente.

Legat de programul de lucru sunt intervenții? Domnule Iovescu, vă rog. Microfonul 3.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

## Vă mulțumesc.

Revin cu ce am spus ieri. Nu sunt de acord cu programul acesta de lucru, adică să votăm la ora 12.00, putând să votăm exact când dezbatem. Și o să spun câteva zile, până plictisesc, și... asta este!

Da, domnule Iovescu, am reținut. La ora 12.00 sunt doar legile organice.

Eu am înțeles ordinare. Dacă sunt organice, mă rog..., dar eu am înțeles ordinare.

Citiți programul de lucru și o să constatați că la ora 12.00 sunt doar organice.

Bun.

Alte intervenții mai sunt?

Dacă nu mai sunt, supun aprobării programul de lucru pentru ziua de astăzi.

Am deschis votul.

71 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și o abținere.

Programul de lucru a fost aprobat.

La punctul 1, secțiunea I pe ordinea de zi, avem o notă privind adoptarea tacită a unei inițiative legislative.

În conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 141 din Regulamentul Senatului, se consideră adoptată, prin îndeplinirea termenului la data de 9 noiembrie 2015, următoarea inițiativă legislativă:

Propunerea legislativă pentru completarea art. 1 din Legea nr. 8 din 11 ianuarie 2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

Propunerea legislativă urmează să fie transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

La secțiunea a II-a a ordinii de zi, punctul 1 – intrăm în ordinea de zi de astăzi –, Proiectul de lege privind ratificarea celui de-al patrulea Protocol adițional, semnat la Chișinău la 27 august 2015, dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010, astfel cum a fost modificat prin cele trei protocoale adiționale, precum și pentru ratificarea celui de-al cincilea Protocol adițional, semnat la București la 23 septembrie 2015 și la Chișinău la 24 septembrie 2015, dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010, astfel cum a fost modificat prin cele patru protocoale adiționale.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe și activitate bancară, domnul senator Țapu-Nazare...

Nu-i aici... bugetul, nu sunt!

Domnul senator Badea Leonardo. Mă scuzați, domnule senator. Microfonul 6.

Mulțumesc.

Raport privind Proiectul de lege privind ratificarea celui de-al patrulea Protocol adițional, semnat la Chișinău, dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă ratificarea celor două protocoale adiționale, al patrulea și al cincilea, dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova.

Prin semnarea celui de-al patrulea Protocol se prevede extinderea perioadei de acordare a contribuției financiare nerambursabile până la data de 28 martie 2019, respectiv extinderea perioadei de valabilitate a acordului până la data de 28 martie 2021.

Prin semnarea celui de-al cincilea Protocol se prevede introducerea unui nou domeniu de cooperare, respectiv „Reabilitare, extindere, modernizare și/sau renovare de construcții aparținând instituțiilor publice din Republica Moldova”.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Membrii Comisiei pentru buget, finanțe au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Domnul senator Oprea Dumitru. Microfonul central.

Cu siguranță, mulți dintre colegi, dacă au fost foarte atenți, printr-un titlu de proiect de lege care este enunțat pe aproape 15 rânduri, nu știu cât au sesizat lungul drum al adevărului către promisa sumă de 100 de milioane de euro.

Este sesizată această „evoluție” prin citirea cu atenție a ceea ce se poate face cu suta de milioane promisă, care, așa cum ați auzit, a fost promisă în 2010. Dacă împărțim cei peste 10 ani, ca efect al extensiei perioadei de acordare și valabilitate, până în anul 2021, împărțim suta de milioane la 10 ani și, dacă ar fi fost un acord care să spună „se dă anual suma de 10 milioane”, frații din Moldova ar fi priceput că, la fiecare an, ar fi intrat 10 milioane.

Dar priviți cu atenție ce le-am promis:

– în prima etapă, infrastructură de transport și unități de învățământ;

– prin al doilea acord, asistență umanitară în cazul situațiilor de urgență;

– prin al treilea, sectorul energetic;

– prin al patrulea, protecția mediului și schimbări climatice – în paranteză, 15 milioane. N-am priceput de ce la celelalte nu s-au trecut sume.

Dar, în 2014, într-un an electoral, s-au dat 20 de milioane de euro pentru investiții în domeniul infrastructurii de educație preșcolară (grădinițe). Și chiar am vrea să aflăm de la reprezentanții noștri din Guvern ce destinație au avut cele 20 de milioane, fiindcă, din câte știu, era o trimitere la o firmă de-a noastră de soft, care, în campania electorală din 2014, ar fi câștigat un contract. Este un comentariu.

Dar, mai departe, prin cel de-al cincilea Protocol s-a adăugat „Finalizarea proiectului de reconstrucție a clădirii Parlamentului de la Chișinău”.

Dacă priviți cu atenție numai domeniile finanțate și priviți și la suma de 100 de milioane, ce mult așteptăm noi de la frații din Republica Moldova să facă cu suta de milioane pe domeniile atât de importante enunțate aici!

Dar ce așteptare să mai aibă când, prin acordul al patrulea și prin al cincilea... De fapt, al patrulea extinde, într-o primă etapă, și, apoi, al cincilea vine și spune: „Știți – în varianta românească –, am să-ți dau! Am să-ți dau!”, fiindcă se spune că se extinde perioada de acordare a contribuției financiare, a sutei de milioane, până la 28 martie 2019 și extinderea perioadei de valabilitate a acordului până la 28 martie 2021. Parcă am vorbi de miliarde de euro, și nu de doar 100 de milioane, zău! Este o palmă dată intenției de a veni în ajutor și o așteptare fără răspuns aproape de la frații din Moldova.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Noi, la Comisia pentru politică externă, am avut la aviz acest proiect de lege și, pe de o parte, avizul nostru a fost favorabil, pe de altă parte, discuția de acum o săptămână în comisie, și m-am exprimat la acel moment, a fost: da, să mergem mai departe cu ratificarea acestui instrument, adoptarea proiectului de lege de ratificare. Pe de altă parte, să urmărim cu atenție evoluțiile de la Chișinău, pentru că angajamentul României, angajamentul Guvernului român de a susține Republica Moldova s-a făcut în relația cu un guvern de coaliție cu orientare proeuropeană, iar susținerea pe care am acordat-o în acești ani, extrem de consistentă, vizează promovarea proiectului european în Republica Moldova și setul de reforme democratice, instituționale, economice care sunt incluse în Acordul de asociere și puse de acord cu partenerii europeni. Altfel spus, România nu s-a angajat, și nici Guvernul, și nici Parlamentul, să susțină un eventual, o eventuală nouă coaliție care să schimbe orientarea țării și care să nu se angajeze la aceste reforme pe model european.

Ieri am constatat că președintele a retransmis spre examinare Parlamentului acordul anterior, încheiat pentru creditarea pe care am discutat-o și au discutat-o cele două guverne, cele 150 de milioane de euro – atenție, subliniez –, prima tranșă fiind absolut necesară, următoarele două fiind condiționate de negocierile și încheierea acordului cu FMI-ul, negocieri care în mod firesc includ o serie de necesare reforme, începând cu sistemul bancar din Republica Moldova. Deci astfel de chestiuni se fac corect și în strânsă relație cu partenerii internaționali.

Acum, legat de proiectele respective și fără să doresc să intru în polemică, de altfel, nenecesară și inutilă, mai ales că nu există un obiectiv..., un obiect real al unei așa-zise polemici în această discuție, de-a lungul anilor, acordul privind cele 100 de milioane, în primii ani după 2010, a mers foarte greu și implementarea sa a fost extrem de dificilă. Dar asta ar trebui explicat de cei care au fost la guvernare în acea perioadă. În afară de containerele oferite la inundații, în Republica Moldova nu s-a făcut nimic.

Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Dobra Dorin. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și mărturisesc că m-am gândit și eu că, probabil, capacitatea administrativă a celor din Republica Moldova e motivul pentru care suntem acum aici, dar nu pot să nu spun faptul că 100 de milioane de euro promise – și trebuie să-l cred, până una alta, și-l și cred, pe colegul meu, domnul Oprea, până când, probabil, domnul secretar de stat ne va clarifica –, acele 100 de milioane de euro promise nu sunt cheltuite astăzi și, în loc să fi avut o suplimentare de domenii în care se pot cheltui, aș fi fost foarte bucuros să aud că avem o suplimentare financiară în acest acord. Mai mult, dacă merg pe calculele simple, matematice, în zece ani, 100 de milioane de euro înseamnă deja o sumă chiar, până la urmă, nesemnificativă.

Cred însă cu toată puterea că, după ce că e obligatoriu să fim atenți și selectivi cu ce se întâmplă cu banii în Republica Moldova, e necesar să continuăm să transmitem aceste semnale de deschidere și de susținere.

În continuare, e bine că se vorbește în Parlamentul României, în Senatul României, despre bani pentru Republica Moldova, e bine că suntem solidari și aș fi fost tare bucuros să aud că s-a mărit și suma în acest acord, pe care înțeleg că deja îl avem de atâția ani, și nu mai trebuia neapărat... Astăzi, de fapt, votăm o suplimentare de domenii, din câte înțeleg, am fi avut deja un acord pe patru domenii, deja, înțeleg, și am fi putut suplimenta și suma, fără să mai cerem nimic în schimb și fără să mai poată întreba prea multă lume ce vrem să facem de fapt.

Să fim solidari și să transmitem semnale pentru cei din Republica Moldova.

Mulțumesc din suflet.

Mulțumesc. Doamna senator Popa Mihaela. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem într-un moment important. România susține Moldova prin proiecte, dar, ca orice proiect important, orice proiect trebuie monitorizat.

Aș avea o întrebare pentru reprezentanții Guvernului: dacă există pârghii de monitorizare, astfel încât acești bani să ajungă acolo unde trebuie și să eliminăm sau să diminuăm corupția care știm că există în Republica Moldova? Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Motoc? Domnul senator Motoc. Microfonul central. Și vă propun să încheiem dezbaterile.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este foarte vizibil, este foarte clar că Republica Moldova are nevoie de un sprijin financiar în aceste momente grele prin care trece. În același timp, este clar că acest sprijin financiar trebuie să vină în direcția unor proiecte de care această țară are nevoie. Pe de altă parte, România, cea care finanțează cu această sumă, are obligația să urmărească modul în care banii sunt cheltuiți.

Nu trebuie să uităm și cred că, chiar dacă domnul președinte Iohannis nu a spus nimic despre acest lucru, atunci când a trimis la reexaminare Protocolul pe care l-am avut în dezbatere anterior, trebuie să luăm în considerare faptul că în această țară s-a evaporat din niște bănci un miliard de euro, fără ca nimeni să știe unde s-au dus acești bani sau cel puțin, până acum, nu a apărut public unde au dispărut acești bani.

Deci cred că orice guvernare din România s-ar afla în momentul ăsta în față trebuie să monitorizeze așa cum trebuie utilizarea acestor bani.

Este clar că suma respectivă nu a fost suplimentată pentru faptul că Republica Moldova, în baza protocoalelor întocmite, nu a fost capabilă din punct de vedere administrativ să cheltuiască acești bani pe structura prestabilită cu finanțatorul. Este, în același timp, foarte clar că, în condițiile în care aceste sume ar fi cheltuite în mod corespunzător, Guvernul României, oricare ar fi el, ar putea să vină cu surse suplimentare, care să vină în ajutorul Republicii Moldova.

Însă atragem atenția că este foarte important să monitorizăm modul în care acești bani sunt cheltuiți și, așa cum spunea și colegul Corlățean, este important să vedem direcția pe care o ia Republica Moldova după schimbările din ultima vreme.

Este firesc să fim interesați de alocarea unor surse financiare pentru o guvernare sau pentru guvernări care urmăresc în continuare linia euroatlantică.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale și vă propun vot la ora 12.00, astăzi.

Doriți să mai interveniți, domnule secretar de stat, să dați lămuriri?

Vă rog, atunci.

Mă scuzați, domnule senator. Microfonul 9.

## Mulțumesc.

În primul rând, vorbim despre o suplimentare de domenii și de o suplimentare de timp.

În momentul de față, suma care a fost atrasă de autoritățile din Republica Moldova este de 25.137.342,41 de euro, pe două domenii importante. Așa cum spunea și domnul senator Oprea, este vorba de aproximativ 20 de milioane de euro, care au fost alocate în data de 16.04.2014,

mai exact 90 de milioane de lei pentru plata aferentă proiectelor de investiții în infrastructura educațională, mai exact în grădinițe. Este vorba de aproximativ 760 de grădinițe care au fost finalizate, s-a făcut recepția calitativă pentru ele în Republica Moldova și nouă ne-au parvenit rapoarte prin care ne prezintă acest lucru autoritățile din Republica Moldova.

De asemenea, pe gazoductul Iași–Ungheni a fost alocată o sumă de 5.214.836, 84 de euro în trei tranșe, toate, într-adevăr, în anul 2014.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile...

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Domnul Mihăilescu.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Domnule Oprea, doriți să interveniți?

Bine. Microfonul central.

Și vă propun, după... să încheiem dezbaterile.

Mulțumesc pentru răspunsul dat din partea Guvernului, dar faceți și dumneavoastră un calcul: 20 de milioane la 100 de metri pătrați, se puteau face grădinițe noi..., împărțiți la suma asta să vedeți câte.

Dar mi-a plăcut și sinceritatea din urmă, că toate sumele astea s-au dat în anul de glorie 2014. Și mulțumesc!

Domnul senator Șerban Mihăilescu. Microfonul 3.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am intervenit pentru o chestiune foarte clară și ca un fel de atenționare.

Văd că ne-a apucat, în ultima vreme, un fel de pasiune antieuropeană, antivecini, anti... de toate! Teoretic, pe noi nu trebuie să ne intereseze – teoretic, spun! – ce Guvern este în Moldova. În Moldova este o populație românească și noi ajutăm acea populație.

Aceste texte aproape revanșarde sunt delicate. Le-am văzut și ieri, și aseară... Cât a fost ședința de stresantă, am citit astăzi cu mai multă atenție așa-zisa poziție a Senatului României vizavi de o chestiune propusă în Uniunea Europeană... la care ne îndoim acum și de tratatul pe care l-am semnat.

Aș ruga să ne calmăm, n-avem competență în treaba asta. Aici sunt niște angajamente ale României. Nimeni nu s-a îndoit de România în 2005, când s-a schimbat Guvernul și a continuat finanțarea. Nimeni nu s-a îndoit de România în 2012, când s-a schimbat finanțarea. Banii au venit de la Uniunea Europeană în stilul ei.

Nu, de câte ori ne apucă câte o palavră de asta, aproape greșită... Noroc că nu ne vede nimeni! Și-mi cer iertare pentru ton, dar văd că în două zile am abordări care sunt în afara oricărui comportament european.

N-aveam, doamnă Anghel! Îmi pare rău, n-aveam numărul dumneavoastră...

Mulțumesc, domnule senator. Declar încheiate dezbaterile...

Vă rog frumos, haideți să ne gândim, înainte să proferăm în public asemenea puncte de vedere, care sunt cel puțin naționaliste, ca să nu spun că sunt total greșite. Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator. Declar încheiate...

Domnule Barbu, am depășit de trei ori...

Bine. Microfonul 2, vă rog.

Și acum chiar încheiem, vă rog, dezbaterile!

## Mulțumesc.

Voi fi cât se poate de scurt.

Dacă nu era intervenția distinsului și valorosului nostru coleg, domnul senator Mihăilescu, nu interveneam nici eu.

Domnule Mihăilescu, să știți că nu împrumutăm populația Moldovei, că nu există o formă de împrumut între stat și populația vecină. Împrumutăm statul moldovean și Guvernul de la Chișinău. Garantul returnării banilor și modului în care sunt cheltuiți este Guvernul de la Chișinău, nu populația Moldovei.

Eu înțeleg că e bine și cu patetisme d-astea, cu vecinii, dar nu pe vecini îi împrumutăm, ci Guvernul vecinilor și prietenilor noștri, românii de peste Prut! Asta e una!

Și, al doilea, solicitarea făcută în ceea ce privește acest împrumut pare justificată sau este justificată, nu pare, pentru faptul că, dincolo de Prut, astăzi, când vorbim noi, la ora aceasta, când noi în Parlamentul României ne gândim cu multă seriozitate și cu mult românism la ei, ei n-au încă un guvern și n-au o soluție cu care noi să putem discuta în ceea ce privește un împrumut.

În 2005, domnul Mihăilescu știe că România avea un guvern stabil, un guvern generat de niște alegeri legale și valabile, un guvern „Dreptate și Adevăr”, care a guvernat cu același premier până în 2000... cât? 2008–2009!

Mulțumesc. Încheiem dezbaterile.

Vot, ora 12.00, astăzi.

Punctul 2 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind ratificarea Acordului de parteneriat economic preliminar dintre Côte d’Ivoire, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Abidjan la 26 noiembrie 2008 și la Bruxelles la 22 ianuarie 2009.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Florin Vodiță, secretar de stat în Ministerul Economiei. Microfonul 8.

## **Domnul Florin Vodiță** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

La 12 iunie 2002, Consiliul a autorizat Comisia Europeană să deschidă negocieri în vederea încheierii unor acorduri de parteneriat economic cu statele din Africa, Pacific și Caraibe.

Acordul preliminar, semnat în noiembrie 2008, prevede faptul că toate importurile din Republica Côte d’Ivoire intră în Uniunea Europeană fără a fi supuse unor taxe vamale sau unor restricții cantitative.

În schimb, în următorii 15 ani, Republica Côte d’Ivoire va liberaliza 81% din importurile provenite din Uniunea Europeană.

În ceea ce privește țara noastră, în perioada ianuarie–iulie 2015, exporturile românești în Coasta de Fildeș au înregistrat o scădere de 8% față de aceeași perioadă a anului 2014, atingând 3,8 milioane de euro, față de 3,5 milioane de euro în perioada similară din 2014.

Importurile au crescut cu 33% față de 2014. România exportă, în principal, autovehicule, mașini...

Concentrați, domnule secretar de stat! Vă rog să concentrați motivația.

## Exact 10 secunde.

Exportăm, în principal, autovehicule, mașini și aparate electrice, precum și alte produse ale industriei chimice.

Considerăm că acest Acord Côte d’Ivoire – Uniunea Europeană va avea un impact pozitiv asupra schimburilor comerciale bilaterale, inclusiv pentru mediul de afaceri din România.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Dau cuvântul domnului senator Țapu-Nazare. Microfonul 7.

Comisia economică.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința de comisie din data de 14 octombrie a.c., în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru buget, finanțe și activitate bancară au avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Domnul senator Savu Daniel. Microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș fi vrut să intervin și la punctul anterior, dar ați sistat discuțiile. Și, acum, îmi permit să intervin la acest punct, referindu-mă chiar și la punctul anterior, pentru că, fiind vorba de niște ratificări ale unor tratate internaționale, de ieri am început să simt nevoia să știu punctul de vedere al președintelui Iohannis. Poate Guvernul din Côte d’Ivoire nu este în regulă, poate-s niște lucruri acolo, în Côte d’Ivoire, care ne-ar putea deranja! Și atunci, simt nevoia... și o să mă abțin să mai promovez ratificări ale unor acorduri internaționale până nu știu ce zice președintele Iohannis.

Poate are informații pe care noi nu le avem despre ce se întâmplă în Republica Moldova. Eu n-am de unde să știu! Și am luat de bună că n-a promulgat acel acord ieri, gândindu-mă, oricum, că e mai bine acum, de când sunt în opoziție – îmi permit să mă cred în opoziție deja eu –, să fie... să găsească noul Guvern sau „Guvernul meu” vreo 150 de milioane în vistierie. Mai bine să le găsească acolo, decât să fie prin Republica Moldova!

Dar, lăsând la o parte acest aspect malițios din partea mea, cumva... Ieri îmi spunea cineva aici că domnul președinte Iohannis nu trebuie, cumva, atacat vreodată. Dar de ce să nu-l atacăm? Nu înțeleg! Nu este vârful clasei politice?! Dacă este jos clasa politică, prima dată începem cu domnul Iohannis, ca să ne expună cum îi este.

Eu, domnule președinte, la toate aceste tratate simt nevoia să avem o precizare și de la președinte, de acum înainte, dacă e în regulă cu guvernele de acolo.

Mie mi-e drag de Didier Drogba, e un fotbalist foarte bun din Côte d’Ivoire, dar nu pot să semnez... să votez un acord, dacă nu știu care-i situația Guvernului din Côte d’Ivoire. Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Dacă mai sunt intervenții.

Domnul senator Oprea, microfonul central. Oprea Dumitru.

Nu e nicio replică, e un punct de vedere al unui coleg, pe care-l respect, dar, în același timp, aveam o curiozitate, în numele tuturor colegilor din Senat. Multe nu știm și aș vrea să aflăm, de exemplu, fiindcă se face trimitere în timp, în timpul imediat, dar eu aș întreba de un timp relativ îndepărtat, fiindcă acordul ăsta de parteneriat dintre Côte d’Ivoire și Comunitatea Europeană și statele membre era făcut în perioada în care România era membru plin al Uniunii Europene, și întrebarea colegilor mei cred că este firească: de ce a durat atât de mult, din 2009 până în 2015, încât acordul să fie trecut printr-un proiect de lege și a fost inițiativa doar din ianuarie a Camerei Deputaților?

Nu știm și poate că ne ajutați să aflăm.

Mulțumesc.

Domnule secretar, doriți să răspundeți? Domnul secretar de stat. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este un calendar în care fiecare stat membru al Uniunii Europene trece prin Parlamentul propriu aceste ratificări. Este o procedură care durează cel puțin doi ani. Avem și alte experiențe.

În acest calendar noi suntem membri activi și încercăm să ne sprijinim interesele.

Faptul că durează atât de mult nu este neapărat și sub controlul nostru.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Vot, astăzi, ora 12.00.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului interimar în vederea încheierii unui acord de parteneriat economic dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și partea „Africa Centrală”, pe de altă parte, semnat la Yaoundé la 15 ianuarie 2009 și la Bruxelles la 22 ianuarie 2009.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Florin Vodiță. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Acest acord se bazează pe liberalizarea asimetrică și progresivă a tarifelor și va oferi garanții bilaterale inclusiv în domeniul securității alimentare.

În ceea ce privește România, în perioada ianuarie–iulie 2015, exporturile noastre în Camerun au înregistrat o scădere față de 2014, cu 9%.

România exportă, în principal, autovehicule, anvelope pneumatice din cauciuc și tablouri, panouri, console și alte echipamente electrotehnice.

Considerăm că acest acord va avea un impact pozitiv asupra mediului de afaceri și asupra schimburilor comerciale bilaterale.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Țapu-Nazare. Microfonul 7, pentru Comisia economică.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința de comisie din 14 octombrie a.c., în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, fără amendamente. Consiliul Legislativ, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale.

Vot, astăzi, ora 12.00.

Punctul 4 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul de lege, doamna chestor Irina Alexe. Microfonul 9.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Am venit în fața dumneavoastră cu un proiect de lege prin care propunem modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2010 prin care, la acel moment, am transpus în legislația națională prevederile Directivei nr. 114/2008 privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora.

Prin proiectul de lege cu care am venit în fața dumneavoastră dorim să creăm un cadru adecvat în ceea ce privește procedura națională de desemnare a infrastructurilor critice europene, aceste modificări fiind în deplin acord cu opinia Comisiei, transmisă prin punctele naționale de contact tuturor statelor membre, privind modalitatea de desemnare a infrastructurilor critice.

De asemenea, prin proiect se instituie regula aprobării desemnării infrastructurilor critice europene în mod similar infrastructurilor critice naționale, respectiv prin hotărâre a guvernului.

Vă rog să fiți de acord cu adoptarea proiectului în forma prezentată și vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă chestor. Dau cuvântul domnului senator Deneș Ioan. Microfonul 7.

Comisia pentru administrație.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința desfășurată la data de 3 noiembrie 2015, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege aferent.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Doriți să interveniți sau nu?

Aici sunt infrastructuri critice, nu mai sunt acorduri de ratificare, domnule senator.

Deci, dacă nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și vom avea vot astăzi, la ora 12.00.

Punctul 5 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere, domnul președinte al Comisiei Naționale pentru Prognoză, Ion Ghizdeanu.

Microfonul 10.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei_

## _Naționale pentru Prognoză_ **:**

Da, din partea Ministerului Finanțelor Publice..., secretar de stat.

Acest proiect de lege are ca obiect reglementarea referitoare la mandatul macroprudențial, în conformitate cu Recomandarea Comitetului European pentru Risc Sistemic privind mandatul macroprudențial al autorității naționale.

În esență, prin acest proiect de lege se stabilesc prerogativele, se asigură cadrul legal necesar pentru realizarea și funcționarea unei autorități naționale cu atribuții de exercitare a politicii macroprudențiale.

De asemenea, se reglementează modalitatea de colaborare/informare cu Comitetul European pentru Risc Sistemic și Consiliul UE în modul în care se întocmește raportul final cu privire la modalitatea de implementare a acestor recomandări.

Prin acest proiect de lege se înființează și funcționează un Comitet Național pentru Supraveghere Macroprudențială, care reunește în componența sa autorități precum cele două autorități responsabile de supravegherea financiară, respectiv Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară, și doi reprezentanți ai Guvernului, desemnați de prim-ministru.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege, adresăm rugămintea adoptării acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

În forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe și activitate bancară, domnul senator Viorel Arcaș.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 26 octombrie 2015, plenul Senatului a hotărât trimiterea proiectului de lege spre reexaminare în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe, în ședința din 3 noiembrie 2015, au reanalizat proiectul de lege, avizele și amendamentele și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să mențină raportul de admitere inițial, cu amendamente admise.

Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Domnul senator Savu Daniel. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă avertizez că voi interveni la toate subiectele astăzi, dacă pot. Mă perturbă puțin doamna Anghel, că n-am fost atent să intervin, dar vreau să intervin la toate subiectele, pentru că atunci când eram la putere nu puteam! Dar în opoziție, acum, când mă aflu, iau și eu exemplul colegilor care sunt la putere, dar nu sunt în sală, și vorbesc la toate subiectele. L-am văzut și pe domnul Oprea că mă aprobă și este de acord să vorbesc și eu la toate subiectele.

Acum, mă puneți într-o situație, cu toate proiectele de pe ordinea de zi susținute, văd, masiv și de colegii din... de la... „socialiștii”, cum le zice cineva de acolo, așa, cu un pic de tupeu, din partea capitalistă a sălii... Nu am de ce să mai susțin proiectele guvernamentale propuse de un guvern care nu mai există. Guvernul și-a dat demisia. Ce mă face pe mine să cred că aceste proiecte mai trebuie susținute?! Dar pentru ce să le mai susținem?! Să vină „Guvernul meu” – nu știu cum îi zice, „Guvernul meu”, am înțeles eu – și să vină colegii de la putere și să le susțină proiectele aici.

De ce ne mai chinuiți pe noi să susținem proiecte ale unui guvern care nu există?! Eu n-o să le mai votez! Anunț colegii că nu mai votez proiecte ale unui guvern care nu mai există! Că sunt inițiative guvernamentale, nu mai știu, sunt bune, proaste... Să ne spună domnul Iohannis dacă-i bine sau rău. Până nu ne spun președintele și strada, nu mai votez! Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

V-aș ruga să vă referiți la proiectele de lege sau să veniți miercuri, de la 9.00 la 10.30, la declarații politice, ca să aprofundați.

Domnule senator Dobra, doriți să interveniți? Microfonul 2.

Am înțeles apelul colegului, și atunci intervenim, că... Dar poate că are informații mai multe decât noi, mă rog...

Aduc aminte colegilor că despre această inițiativă a început discuția, ca întotdeauna, într-un an electoral, când

am decis și noi, tacit, și toată lumea a înțeles, că va trebui totuși să avem o instituție plasată deasupra celor ce iau decizii cu influențe bugetare, în special în ani electorali, care măcar să-și exprime părerea, așa cum e și anunțat din titlu, macroprudențial, în legătură cu intențiile celor ce administrează bugetul de la acea vreme.

Acum, să fim serioși, onești cu noi până la capăt, nu vi se adresa doar dumneavoastră, ni se adresează și nouă. Și noi am fost la guvernare în ani electorali, ne-am mai scăpat și noi prin cifrele alea din buget cu tot felul de măsuri. Și, din punctul acesta de vedere, fără să fim la putere, domnule coleg, cred că e o măsură bine-venită. Tot ceea ce înseamnă prudență în legătură cu măsurile bugetare e bine-venit într-o Europă în care totul se calculează atât de bine. Mulțumesc frumos.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Dați-mi voie, înainte de a continua dezbaterile, să le reamintesc doamnelor și domnilor senatori că avem la acest proiect de lege...

Am văzut! Domnule senator, așteptați să anunț ceva. Avem amendamente respinse. Dacă colegii doresc să le

susțină în plen, să se pregătească pentru intervenții.

O să-i dau cuvântul domnului senator Mihăilescu. Microfonul 3.

După care, domnul Savu..., deși nu aveți drept la replică, că nu v-a fost menționat numele.

Microfonul 3.

Domnul senator Mihăilescu.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Dacă domnul Savu a declarat – ca să pronunț numele – că vorbește la fiecare punct, simt și eu nevoia să am un punct de vedere la acest proiect. Și, iarăși, nu sunt de acord cu colegul Dobra, în sensul că eu nu consider că este foarte...

Cristiana, ai ceva cu mine! Înainte ai avut cu telefonul, acum cu astea... Te rog frumos!

Domnule senator, vă rog mult! Reveniți la subiectul în discuție!

Nu, dar nu mă pot concentra, domnule președinte!

Doamnă Anghel, vă rog să luați loc. Nu...

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Da. Eu personal am crezut, într-o perioadă de pionierat, în binefacerile unui asemenea comitet. Și atunci, _volens nolens_ , vă aduc aminte istoria.

Anul de grație 2010, guvernarea – da?! – care... nu eram pe acolo! Și s-a făcut un comitet economico-social, păstorit de domnul Gherghina de la Ministerul de Finanțe, cu o structură fenomenală: numai CV-uri, numai tehnocrați, numai... tot ce vreți dumneavoastră. Aici, am avut nefericita inspirație să propun ca în acest comitet să fie măcar un reprezentant de la Comisia pentru buget a Senatului și unul de la Comisia pentru buget a Camerei. Am fost desființat, că trebuie să fie apolitic.

Vă atrag atenția că, după cinci ani, nu știu dacă cineva mai știe de acest comitet. El funcționează, e condus de un funcționar al Raiffeisen Bank și acum. Face niște puncte de vedere, de câte ori apare bugetul, în care suntem o catastrofă, suntem o nenorocire, suntem ultima țară europeană. Toate instituțiile mari – că aici am vrut să ajungem – Banca Națională, Ministerul de Finanțe, se ascund în spatele acestor comitete. Noi le înființăm, le aprobăm, ele nu raportează nimic! Au un mare avantaj: nu cheltuiesc bani de la buget. Corect! Că, la câți bani au, ar fi culmea să le dăm și bani de la buget sau prime, ca la consiliile de administrație.

Deci acest comitet există. Acum, mai fac altul, ca nu care cumva vreo persoană din această încăpere sau din încăperea de alături, cei care vor fi în continuare, să pună vreo întrebare Băncii Naționale, să pună vreo întrebare Ministerului de Finanțe. Toată lumea în statul ăsta e superioară, toți iau decizii! Când vine... politicienii sunt ultimii oameni!

Eu personal am rețineri majore în a forma asemenea comitete fără răspundere, plus chestia aia care... A venit cineva care a spus o enormitate – bine că n-a mai venit! –, că e făcut spre binele Senatului, pentru că, o dată pe an, ne trimite un raport. Iertați-mă, eram... La prezentarea anterioară, așa s-a spus aici, că e un mare avantaj pentru Senat, că acest comitet de macro... ce Dumnezeu e – că la cuvinte sunt mai buni decât inginerii –, ne oferă o pârghie serioasă, că o dată pe an vom afla ce fac ei.

Mulțumesc. Domnul senator Savu. Microfonul 4, vă rog.

Îmi cer scuze, doamnă Anghel, o dată într-o sesiune v-o iau și eu înainte. O singură dată și, pe urmă, dumneavoastră!

Vreau să răspund colegului meu care... Eu n-am spus că proiectul este bun sau rău. Eu am spus – și vă atrag atenția, stimate coleg – că, dacă doriți să treacă ceva, trebuie să fiți în sală suficienți de azi înainte. Deci, dacă doriți ca vreun proiect să treacă, cum ați spus: că ăsta ar fi bine să treacă, trebuie să fiți în sală. Nu vă susțineți cererile prin prezența din sală! Eu asta am sesizat. Noi suntem nițeluș mai mulți, nu prea mulți, cum eram odată, dar un pic mai mulți ca dumneavoastră.

Din punctul acesta de vedere, are dreptate domnul Șerban Mihăilescu, care mi-a spus că se... este un pic stresat, dacă iau cuvântul la fiecare punct. Nu mai iau cuvântul la fiecare punct, m-am răzgândit, că îi stresez mai mult pe colegii mei, care-s mai mulți decât foarte puținii

care sunteți în partea aia, și eu pe dumneavoastră voiam să vă stresez, cum mi se întâmpla mie când eram la putere și opoziția mă stresa tot timpul. Acum n-am pe cine să stresez, dar, de mâine sau de săptămâna viitoare, când trebuie să veniți în sală mai mulți, atunci... vă susțineți proiectele. Eu de aia am spus: dacă vreți să susțineți un proiect, cum, pe bună dreptate, l-ați susținut, vorbiți cu colegii să fie în sală. Nu e mai nimeni! Apropo, mi-aș putea permite să cer să facem un cvorum, să vedem dacă avem?

Nu!

Daʼ de ce să nu, că, dacă sunt în opoziție, pot să cer! Să nu cer cvorum?! Bine, nu cer!

## Domnule senator,

Conform regulamentului, pe care sunt convins că-l cunoașteți, liderul de grup poate să ceară lucrul acesta.

Continuăm dezbaterile. S-a înscris la cuvânt, am văzut, doamna senator Gabriela Crețu. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vorbesc în calitate de raportor al Comisiei pentru afaceri europene pe acest proiect de act normativ și o spun din start: transpunerea nu-și atinge obiectivele. Ideea regulamentului european era de a realiza o coordonare între acele sisteme care prin acțiunile lor pot duce la dezechilibre macroeconomice, respectiv sistemul bancar, sistemul financiar și bugetul de stat.

Or, dacă ne uităm la structura comitetului, ea e formată din 9 membri, dintre care:

– reprezentanții Băncii Naționale – care e reglementatorul pe domeniul bancar –, la nivel executiv, adică guvernatorul, prim-viceguvernatorul, doi viceguvernatori și economistul-șef;

– președintele și prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară;

– doi reprezentanți ai Guvernului, desemnați de prim-ministru.

Dar există un alt articol, care zice: „ei nu pot să primească instrucțiuni”. Păi, bun! Primii nu au de ce să primească instrucțiuni, că reprezintă conducerea acelor autorități de reglementare. Cei doi reprezentanți ai Guvernului ce fac acolo?! Că ei nu pot să primească instrucțiuni, conform propriei noastre transpuneri, și nu au același statut ca ceilalți membri ai comitetului, deci nu pot realiza o coordonare între factorii respectivi.

Din punctul ăsta de vedere, eu mi-am exprimat, din start, și în avizul pe care l-am dat, rezerva cu privire la utilitate. Suntem în două situații: ori e inutil, ori devine șeful instituțiilor legitime care trebuie să decidă, adică Parlamentul și Guvernul. În această situație suntem.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă senator. Domnul senator Pașcan Emil. Microfonul 1.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Sigur că, într-un fel sau altul, ne aflăm într-un moment de răscruce și chiar de cumpănă în activitatea noastră parlamentară și, de altfel, rebeliunea domnului senator Savu este cât se poate de elocventă în acest sens. De altfel, am văzut că, plin de obidă, după ce și-a descărcat energiile și a sesizat absența sau lipsa de prezență a unor colegi, a și plecat, mulțumit că și-a făcut datoria.

Problema este alta. Ce am înțeles din luările sale de cuvânt, o chestiune fundamentală, pe care, din păcate, ați materializat-o, stimați colegi aflați la putere prin majoritatea parlamentară încă funcțională, ați manifestat-o ieri prin cenzurarea unei moțiuni simple a opoziției. Această cenzură este evidențiată din nou prin luarea de cuvânt și, la un moment dat, spovedania colegului Savu, care recunoaște, admite că, atât timp cât a reprezentat puterea, și-a asumat-o...

La subiect, domnule senator!

...a luat poziții doar atunci când i s-a permis. Acum, descătușat, brusc, începe să ne spună cum înțelege și cum se raportează la această putere care nu mai există.

Prin urmare, dacă este să procedăm cu toții la un demers moral, reconciliant cu noi înșine și cu activitatea pe care se cuvine s-o prestăm în interes public, eu vă rog să renunțăm la cenzură, în primul rând, și, dacă avem ceva de spus pe un proiect legislativ, oricui ar aparține acesta, să o spunem și să o argumentăm cu bună-credință. Este un imperativ moral, rezonabil și necesar!

Mulțumesc.

Domnule senator Motoc, doriți să mai interveniți? Ați ridicat mâna. Da? Microfonul central.

Eu aș dori să întăresc ceea ce colega mea, doamna senator Gabriela Crețu, a prezentat mai înainte, și anume faptul că această componență a Consiliului General al Comitetului pentru Supraveghere Macroprudențială nu este nici pe departe neutră. Pe lângă reprezentanții Băncii Centrale, președintele și prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară sunt desemnați de majoritatea aflată în acel moment la putere, iar cei doi reprezentanți ai Guvernului nici nu se mai pune problema. Și atunci...

De fapt, care este rostul acestui consiliu? Ca atunci când Guvernul face mișcări greșite din punctul de vedere al stabilității sistemului financiar – și nu numai Guvernul, ci și alte instituții de acest gen, sisteme bancare, în general –, acest consiliu să intervină. Dar o poate face, atâta vreme cât este legat ombilical de Guvern și de alte instituții ale statului, de politicieni, de Parlament, care-i numesc pe cei din ASF, pe reprezentanții Guvernului, care-i trimit acolo în consiliu? Și, mai mult, undeva în atribuțiile acestui consiliu se spune că, pentru a-și exercita aceste atribuții, ia informații consiliul de la Banca Națională a României. Păi, stați puțin! Păi, oamenii ăia sunt de la Bancă! Ce informații să mai ia, că ei le au?!

Nu știu..., eu sunt oarecum nemulțumit de conținutul actual al legii și nu știu dacă ea își va atinge obiectivele, și anume acelea de a alerta în momentul potrivit, în timp util, asupra faptului că se produc deviații de la cursul normal al sistemului financiar din România.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

V-ași ruga să intervenim la proiectul în dezbatere, supus dezbaterii.

Imediat. Doamna senator Anghel Cristiana era înscrisă la cuvânt. Microfonul 3.

Mulțumesc. Domnule senator Oprea, doriți să interveniți? Da.

Și... v-am văzut, doamnă Crețu.

Microfonul central. Domnul senator Oprea Dumitru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu sunt consecventă. Am criticat și înainte, critic și acum. Am dat vot negativ și în comisie, voi pleda împotriva acestui proiect de lege, pentru că, în momentul în care-l votăm chiar putem să plecăm acasă. Suveranitatea acestui popor va fi în mâna unor oameni numiți, se pare că unii sunt pe viață, și, uite așa, se alege praful de...

De democrație!

De țară! Că de democrație s-a ales de mult! Mulțumesc.

Voi vota împotrivă, dar nu pentru că m-am sucit, ci pentru că așa am spus de la început.

Mulțumesc.

Da... Eu nu am să fac nicio trimitere la regretul unor colegi înainte de a se stabili altceva. Există un guvern interimar care asigură funcționalitatea țării.

Mă refer la alt aspect, cel privind proiectul de lege. Este normal să fie din partea BNR-ului cinci persoane din nouă, pentru că asta este regula jocului. Este normal ca oamenii să aibă acces la soluții în momente tensionate, la rapoartele unor profesioniști. Și, îmi pare rău..., când m-am convins că din partea Băncii Naționale există un reprezentant, era normal să fie și de la Autoritatea de Supraveghere Financiară o persoană și, Guvernul având reprezentant, erau cei trei actori principali care dau semnale și Senatul fiind recunoscut prin acea poziție pe care dumneavoastră o considerați că reprezintă..., așa, un dar pentru a ne impresiona... Este un raport! Și citiți cu atenție ce poate să facă structura aceasta de personal din consiliu. Sunt și informații nepublice care ar putea să fie valorificate de alți actori, și ele, din motive lesne de înțeles, nu sunt pe site. Altfel, site-ul este transparent, oferă tuturor celor interesați starea națiunii. Și totul se face fără un ban, așa cum s-a și specificat aici. Consiliul funcționează fără a fi remunerat, fără a aduce atingere pozițiilor ce le au acei actori, fiindcă totuși, oricât ați spune dumneavoastră, președinte este guvernatorul Băncii Naționale și era normal ca din structură să fie încă patru actori-cheie. Nu știu dacă ăsta este subiectul care chiar trebuie să tensioneze Senatul României.

Mulțumesc.

Doamna senator Gabriela Crețu. Microfonul 3.

Și vă sugerez să ne apropiem de încheierea dezbaterilor, mai sunt doi colegi înscriși la cuvânt.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să fac o clarificare. Acest proiect de lege și regulamentul pe care îl transpune nu sunt despre ce credem noi, sunt despre cu totul altceva.

În 2008 a izbucnit o criză economică majoră, care a cuprins și Uniunea Europeană. Ea a avut cauze bancarfinanciare. Pentru a împiedica prăbușirea întregului sistem financiar-bancar, statele membre – și la nivelul comunității europene – au mobilizat 3,7 trilioane de euro, adică 3.730 de miliarde de euro, pentru a împiedica asumarea unor riscuri exagerate de către bănci, sistemul financiar-bancar în ansamblu, că limita este foarte greu de stabilit. S-au stabilit la nivel european niște instituții, Comitetul pentru Risc Sistemic, care instituții, dat fiind că nu avem monedă unică și o piață unică întru totul unitară – cum să zic? –, trebuie să lucreze în coordonare cu instituțiile naționale de reglementare.

Să nu abatem atenția și să spunem că guvernele și deficitele bugetare au produs criza. Nici pe departe! Deficitele, acolo unde au apărut, eventual, sau s-au mărit, au fost o consecință a salvării... a necesității salvării sistemului financiar-bancar sau a deciziei de a-l salva, că putea să fie lăsat să se prăbușească.

Ca urmare, nu este vorba de a crea un organism care să sfătuiască Guvernul. E vorba de a crea un cadru în care să coopereze cei care dețin informațiile pentru a putea opri apariția... stopa apariția unor noi crize. Despre asta e vorba! Și Banca Națională este reglementatorul, cum am spus anterior, pentru sectorul bancar și încă alte chestii mai mici, Autoritatea Financiară știm pentru ce, ASF-ul știm pentru ce și era și Guvernul implicat acolo, pentru că tocmai în efortul de a acoperi care au fost cauzele crizei și a o da pe guverne – că totdeauna guvernele se vede că fac tot răul din lume, nu contează care sunt ele – s-a introdus și deficitul bugetar drept cauză de risc sistemic.

Dar, atunci, dacă e așa, în coordonare trebuie să fie cineva cu capacitate de decizie de la nivelul Guvernului, nu un reprezentant desemnat fără instrucțiuni. Pe cine?! Pe șofer?! Deci nu înțelegem... Ați înțeles care este mecanismul?

Pentru că noi acum suntem complici la propria noastră decredibilizare, și anume că Parlamentul va vota niște bugete iresponsabile – asta spunem noi acum! –, dacă nu există un comitet care să ne învețe cum să aprobăm bugetul unei țări. Deja am semnat Compactul fiscal. Deja ne-am angajat de a avea deficite care subminează propria noastră capacitate de dezvoltare ca țară, pentru că noi avem încă șanse să mai creștem, dacă am putea să folosim în mod inteligent și eficient un deficit bugetar. Dar noi nu putem să ni-l asumăm, că am semnat Compactul bugetar. Asta este o chestie suplimentară care apare.

Mulțumesc, doamnă senator.

Domnul senator Ghișe, microfonul central.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte. Stimați colegi,

Dacă depășim puțin pasiunea și vrem să ne apropiem de rațiune, e bine să avem niște repere foarte clare, care vin din istorie. În directivele NKVD-ului pentru țările din orbita sovietică, promovate la Moscova în iunie ’46, se spunea că unul dintre instrumentele eficace pentru a crea maximă dezordine într-un stat este să construiești mai multe comitete și comisii care fiecare dintre ele să nu poată singure să ia decizia și, mai ales, să nu fie răspunzătoare pentru ceea ce decid, dacă decid.

Am avut șansa în anul 2008 de a fi deputat și reprezentant al cetățenilor brașoveni în Cameră, și atunci am ascultat cu maxim interes opinia unui important specialist în domeniul bancar, guvernatorul Băncii Naționale a României de atunci, de mai dinainte și de acum, și care ne spunea, în septembrie 2008, că nu există nicio problemă de risc sistemic și că nu se află România în fața niciunei posibile crize economico-financiare. Lucruri care erau, de altfel, cunoscute de câțiva ani înainte, de când, de prin 2004, economiști-șefi ai FMI-ului avertizau lumea, iar, în 2005, FBI-ul avertiza lumea și, în 2006, laureați ai Premiului Nobel avertizau lumea că este iminentă o criză financiar-bancară de nivel mondial.

Ce vreau să spun, revenind la subiect, este faptul că, de fapt, un astfel de comitet de supraveghere macroprudențială – vă dați seama din cum a evoluat criza de după 2008 ce fel de supraveghere au făcut cei din sistemul bancar –, un astfel de comitet nu face decât să concentreze informația și să substituie parte din responsabilitatea guvernamentală pentru actul executiv. Constituția noastră vorbește despre principiul separației puterilor în stat. Și, atunci, vii și te întrebi: ce putere în stat este Banca Națională? Nu cumva este, potrivit Constituției, o autoritate publică de specialitate creată prin lege organică, cu avizul Curții de Conturi? Ba da. Numai că autoritatea executivă supremă este Guvernul.

Așadar, închei prin a vă ruga să reflectați la următorul aspect: dacă vrem să construim un stat în care responsabilitatea executivă aflată sub control parlamentar, organ reprezentativ suprem al poporului suveran, potrivit Constituției, dacă vrem să facem acest lucru și să construim un astfel de stat, bazat pe separația puterilor, atunci nu înființăm comitete de supraveghere macroprudențiale de acest gen.

Da, mulțumesc. Domnul senator Barbu Daniel. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și mie mi se pare că am comite un act iresponsabil dacă am crea noi înșine o instituție menită să submineze rolul și funcția Parlamentului. Există această tendință de a multiplica organele, organismele, comisiile, entitățile nealese în democrații. Nu trebuie să lăsăm ca democrația noastră, cu toate cusururile ei, să devină o democrație supravegheată.

Nimic nu împiedică Guvernul să consulte cohorte de experți în prudență, în risc, în orice altceva. Nimic nu împiedică colegii din Comisia pentru buget, finanțe să consulte alți experți tot atât de pricepuți ca și primii, atunci când sunt propuse și aprobate legile care privesc obiectul de activitate al acestei inițiative. Mi se pare un act iresponsabil. Așa cum colega Gabriela Crețu sublinia, e aproape un gest masochist. Ne subminăm propria noastră autoritate de control și supraveghere a Guvernului.

Vă mulțumesc.

Bun. Mulțumesc, domnule senator.

Permiteți-mi să declar încheiate dezbaterile.

Dar, înainte de asta, încă o dată, vă reamintesc... avem amendamente respinse... Dacă dorește cineva să le susțină?

Nu dorește nimeni să susțină amendamentele respinse, atunci vom avea raportul cu amendamentele admise.

Domnule Ghizdeanu, doriți să dați câteva răspunsuri? V-aș ruga foarte scurt, concentrat.

## Mulțumesc foarte mult.

În primul rând, aș vrea să subliniez că amendamentele admise și raportul comisiei este... au soluționat chiar unele dintre problemele discutate aici. Ministerul Finanțelor Publice evident că este total de acord, și Banca Națională, cu acest raport și amendamentele admise.

Cea mai importantă care s-a discutat aici este cea legată de faptul că membrii, comitetul acceptă sau nu acceptă instrucțiuni. Amendamentul nr. 2 a corectat prevederea inițială, spunând că doar comitetul este independent din punctul de vedere operațional, adică al activității și nu s-au eliminat prevederi legate... la instrucțiuni.

În al doilea rând, aș vrea să subliniez – și, dacă este posibil, să-i lăsăm câteva minute și pe reprezentanții Băncii Naționale să-și spună opinia – că acest Comitet Național de Supraveghere Macroprudențială are ca obiect de activitate sau coordonează în exclusivitate sectorul financiar, neavând atribuții de analiză, evaluare a bugetului de stat. Există un alt consiliu independent – și la noi, și în celelalte țări din Uniunea Europeană –, e Consiliul Fiscal, care dă opinii. Dar, evident, tot ce este legat de buget și de Executiv, de politicile publice ale Guvernului, toate sunt ale Guvernului și, evident, Guvernul este în subordinea Parlamentului.

Deci acest comitet, încă o dată aș vrea să subliniez, are în vedere, așa cum se și precizează în preambul, doar, practic, domeniile legate de riscul sistemic, riscul din sistemul financiar-bancar și gestiunea crizelor financiare, nu economice, nu activitate comercială, ci exclusiv crize financiare.

Mulțumim...

Dar, dacă este... aș vrea, câteva minute, să expună două-trei lucruri și Banca Națională.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Am avut aceste dezbateri la comisii. Vă rog mult de tot! Aici avem...

Pe regulament nu putem, domnule Oprea!

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Procedură.

Vă rog, pe procedură, să luați cuvântul dumneavoastră.

Din ceea ce spuneți dumneavoastră, privilegiați sunt numai cei din comisie, dar în plenul Senatului, banca... Eu am invocat lipsa de la ASF a unui personaj important. Și țin minte că, data trecută, domnul Mișu Negrițoiu, când avea nevoie de un vot, cu plăcere l-am tratat în plenul Senatului, așa cum se cuvenea. Deci, cu atât mai mult, dacă n-aveți decât un reprezentant al Băncii Naționale... Banca Națională este actorul principal, are 5 poziții din cele 9. Și este regulă europeană, fiindcă domnul președinte Ghizdeanu a spus-o clar: nu este imixtiune în guvernare. Sunt așa-zișii consilieri pe neplată. Sunt puncte de vedere în cazuri de risc financiar.

Am fost și eu, distinsă colegă, în Parlamentul European, în mai 2008, și, împreună, am ascultat cei trei miniștri de finanțe ai băncilor principale din Occident, care spuneau că numai americanii au o problemă cu criza, Europa nu.

De ce n-ați spus și lucrul ăsta?

Deci este un fel de valorificare a specialiștilor din domeniu în caz de risc financiar. Atât și nimic mai mult.

Și, cu atât mai mult, chiar vă rog... Eu solicit, ca vicelider de grup, ca Banca Națională să-și expună un punct de vedere.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Dați-mi voie să salut, în numele Senatului, un grup de vizitatori din județul Iași, comuna Ion Neculce, care ne privesc din balconul vizitatorilor, și să-i salutăm.

- Bună ziua!

- Revenind la dezbaterile generale, am încheiat dezbaterile

- generale pe...

- Doriți să interveniți, domnule senator? Vă rog mult de tot.

- Domnul senator Cristian Dumitrescu, microfonul 3.

Cu riscul să-l supăr pe distinsul meu coleg, domnul senator Oprea, vreau să vă spun așa: în Senatul României este foarte clar care sunt persoanele care au dreptul să vorbească și care e recomandat să vorbească.

Banca Națională este o instituție cu totul și cu totul independentă în raport cu Executivul. Da? Da. Și, în aceste condiții, nu are... Și totul pleacă de la faptul că nu are drept de inițiativă legislativă. Reglementările Băncii Naționale se fac prin act legislativ, care poate fi inițiativă sau un proiect guvernamental.

De aceea, de câte ori... Sigur, faptul că domnul de la ASF... că cineva de la Banca Națională este prezent e un act de curtoazie, este un act de respect față de noi, ceea ce e corect și e bine, dar punctul de vedere este al Executivului. Executivul este cel care se angajează și Legislativul cel care decide.

Pot fi lucruri cu care să nu fie de acord, de exemplu, Banca Națională, și au fost anumite situații, la un moment dat, mai țineți minte, când se punea problema să fie redusă indemnizația și a trebuit să intervină Comisia Europeană să spună că, în politica europeană, dată fiind autonomia Băncii Naționale, indemnizațiile membrilor Consiliului de administrație sunt cele pe care le stabilește Consiliul de administrație. Când a fost politica ceea cu ajustările.

Pe cale de consecință, procedăm absolut corect, distinse domnule coleg Oprea. Sigur că prezența președintelui ASF-ului, chiar a guvernatorului – dar nu l-am văzut niciodată în Parlamentul României – ar fi un semn de respect față de noi și e sau nu e o decizie a instituției, dar, dacă s-ar adresa în Parlament, ar trebui să le dăm și drept de inițiativă legislativă. Același lucru ar trebui să dăm și CSM-ului, dar nu-l dăm, pentru că știm foarte bine că e vorba de politici guvernamentale.

Pe cale de consecință, dacă punctul de vedere a fost exprimat de către Guvern, de către comisie și de onorabilii domni senatori, în prezența, într-adevăr, a unei persoane din partea Băncii Naționale, putem să luăm o decizie fără niciun fel de risc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Domnule Oprea, și mai devreme, tot pe procedură, dar eu n-am identificat articolul din regulament în virtutea căruia dumneavoastră solicitați să dăm cuvântul, în plenul Senatului...

Vă rog, microfonul central.

Pot concentra tot ceea ce se întâmplă în plenul Senatului printr-un singur cuvânt: disperare.

Sunteți disperați cumva că veți fi privilegiați? Eu am cerut, fiindcă multe lucruri sunt lămuritoare dacă dăm dreptul...

Care e procedura, domnule...?

...Băncii Naționale să spună de ce este nevoie de o astfel de structură.

Dacă dumneavoastră credeți că un reprezentant al unui grup politic – e adevărat, din opoziție – solicită așa ceva și dumneavoastră trebuie să spuneți dacă am dreptul sau nu, păi, nu mă miră că ieri ne-ați luat dreptul să depunem moțiune simplă.

Deci continuați cu terorizarea parlamentarilor care încă nu sunt la putere.

Bun. Mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, vă reamintesc că raportul de admitere, cu amendamente admise, va fi supus votului la ora 12.00. Declar încheiate dezbaterile generale la acest punct.

Trecem mai departe, punctul 6 pe ordinea de zi.

Punctul 6, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul jocurilor de noroc.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna președinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, Odeta Nestor. Microfonul 8.

**Doamna Cristinela Odeta Nestor** _– președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc_ **:**

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și domni senatori,

Vă mulțumesc pentru privilegiul de a fi în fața dumneavoastră și de a susține acest proiect de lege, proiect de lege pe care l-a promovat Guvernul României în vederea unei necesități acute, pe o perioadă tranzitorie, de patru ani de zile, așa cum este și propunerea Consiliului Concurenței, care a avizat acest proiect, și vă rugăm să susțineți acest proiect.

Vă mulțumim.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Doina Federovici. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru acest proiect de lege, Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu multiple observații și propuneri.

Comisia pentru administrație și Comisia economică au transmis un aviz favorabil.

În consecință, în data de 27 octombrie 2015, membrii Comisiei juridice au analizat inițiativa și au hotărât să adopte, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

Mulțumesc, doamnă senator. Dezbateri. Domnul senator Severin Georgică, microfonul 4.

Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Dacă am înțeles eu bine, este vorba de faptul că Loteria Română trece în subordinea agenției pe care dumneavoastră o conduceți.

Dumneavoastră sunteți o autoritate de reglementare și control în domeniul jocurilor de noroc. În consecință, dumneavoastră nu aveți cum să fiți și arbitru, și jucător pe aceeași piață.

Și vă dau un exemplu, ca să fie foarte clar. Este ca și cum noi am da acum o lege sau ar veni o ordonanță prin care Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radio ar trece în subordinea CNA-ului, care este cel care trebuie să reglementeze întreaga piață. Deci, cum eu nu cred că este normal să avem și jucător, și arbitru, autoritate de reglementare și control care să participe la ceea ce se întâmplă pe piață, cred că legea are o filozofie eronată și raportul comisiei mi se pare îndreptățit și îl voi susține.

Mulțumesc.

Domnul senator Oprea Dumitru, microfonul central.

Subscriu total la punctul de vedere al colegului meu ce și-a formulat o părere prin luarea de cuvânt – Georgică Severin. Are dreptul să și folosească replica, dar, practic, asistăm, de câțiva ani, la uciderea unui mit. Este vorba de Compania Națională „Loteria Română”, pentru cei care au uitat, creată, la 14 septembrie 1906, de către Carol I.

Mitul ăsta a salvat poporul român sub diverse forme. Pentru cei din mediul rural, pentru cei fără părinți, pentru cei cu probleme sociale, am găsit soluțiile de rigoare.

Întrebarea pusă de colegul meu este una bine-venită.

Printr-o găselniță, printr-o găselniță, s-a creat acest Oficiu Național pentru Jocuri de Noroc, cu un reprezentant de frunte aici, care vrea să distrugă mitul. Pentru că, de fapt, Compania Națională „Loteria Română” zice, la un moment dat... persoana care a preluat o poziție-cheie, noul șef al Loteriei în 2012 spunea: „Am fost speriat când am văzut actele financiare ale companiei...” Profitul net – îi spun eu în paranteză – era de 238 de milioane.

S-a speriat că era suma prea mare?

De fapt, s-au confiscat profiturile și pe 2010, și pe 2011, și pe 2012 de la Loteria Națională și s-a creat acest Oficiu pentru Jocuri de Noroc, Oficiul Național. Iar el, acum, se erijează în cel care reprezintă jocurile de noroc din România.

De fapt, s-au dus părți din ceea ce făcea Loteria Națională – și făcea foarte bine, v-am zis, de la 1906 încoace –, iar acum această companie cu apariție meteorică își transmite și monopolul de stat, care se face prin ordonanța cu pricina, prin Oficiul Național al Jocurilor de Noroc. Păi, monopolul era înainte al Companiei Naționale „Loteria Română”.

Deranja cumva? Și erau specializați în asta. Altele sunt subiectele de discutat.

Altfel, vă spun cu toată sinceritatea, așa ceva nu reprezintă nici un principiu european, nici un element care să distrugă o istorie de binefacere față de poporul român.

De fapt, au fost hăcuite, pentru că Loteria Națională deținea monopolul la jocuri de noroc, la loto, la pariuri mutuale, la jocuri specifice cazinourilor, la bingo și alte tipuri de jocuri, și o parte dintre ele s-au dus dincolo.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa, microfonul 2.

subliniez – și îi spun cu cea mai directă bună-credință: România a ajuns țara cazinourilor. Există o psihoză a păcănelelor. Unde vreți să ajungem?

Există turism de cazinou, țări care fac transporturi întregi de jucători. Unde? În România. Câștigăm noi din așa ceva? Aiurea!

Vreau să vă spun că sunteți zona unde spălarea banilor este oficială. Este oficială.

Suntem rușinea Europei din punctul acesta de vedere, și asta de 25 de ani.

Deci vă rog frumos, nu veniți cu astfel de reglementări. Veniți cu o reglementare care să pună capăt acestei situații. Nu este vorba despre o joacă. Aici este vorba despre o greșeală majoră a guvernărilor și a actualei guvernări, dar aici lucrurile au luat o întorsătură incredibilă, pentru că ajungem să... în loc să diminuăm, să majorăm efectele negative ale reglementărilor actuale.

Mulțumesc.

Doamna senator Anghel Cristiana, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am și eu o întrebare pentru doamna.

Oficiul Național pentru Jocurile de Noroc când a fost înființat? În ce an?

Îmi răspundeți și continui. În ce an a fost înființat?

Microfonul 8.

Îmi permiteți? În 2013.

În 2013?

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2013, da.

Am înțeles. Prin lege, probabil.

Haideți să nu intrăm în dialog. Doamnă senator, vă ascultăm.

Nu... Mă gândeam. Mă gândeam la ce spunea și domnul senator de la Iași, Oprea, la faptul că au fost devalizate, în 2010, 2011, 2012, veniturile Loteriei.

Păi, mă întreb: cine o fi condus țara? Cine o va conduce în continuare? Vor fi devalizate în continuare. Multe.

## Stimați colegi,

Trebuie să profit de ocazia de a avea în față, la nivel de funcție de ministru, reprezentantul acestui Oficiu – național,

Mulțumesc.

Urmează domnul senator Motoc, microfonul central.

Eu aș avea două întrebări, mai mult sau mai puțin tehnice, adresate doamnei șef al Oficiului pentru Jocurile de Noroc.

Prima ar fi legată de modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 159/1999. La art. 8, după alin. (3), se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins: „Câștigurile neridicate de participanți la jocurile de noroc organizate de Loteria Română, conform regulamentelor de joc aprobate, se constituie în venituri ale Loteriei Române.”

Ce se întâmpla până acum cu acești bani neridicați de participanții la jocurile de noroc? La ce capitol erau trecuți? Asta, o primă chestiune.

Și a doua chestiune. În Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2013 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, la art. 1 se spune: „Oficiul își desfășoară activitatea în coordonarea prim-ministrului, prin Cancelaria Primului-Ministru.”

Deci se trece de la Ministerul de Finanțe la Cancelaria Primului-Ministru. Este un progres acesta, din punctul de vedere al modului în care se monitorizează, modul în care își desfășoară activitatea această importantă instituție? Eu cred că nu.

Mulțumesc.

Domnul senator Agrigoroaei Ionel, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

România, țara absurdităților!

Știm foarte bine că Loteria... jocurile de noroc, din ce știam eu, se ocupau grecii de ele. Deci nici măcar acolo unde sunt profituri, unde nu necesită niciun efort din partea statului român... noi am avut grijă să le dăm pe mâna acestor reprezentanți.

Vreau să mă adresez doamnei care reprezintă această instituție.

Ați văzut de ce încredere, de ce credibilitate beneficiați.

Vreau ca până la sfârșitul anului, vă anunț oficial, solicit oficial, să faceți un raport exact pe ultimii cinci ani cu beneficiile pe care le-a avut statul român în urma a ceea ce ați gestionat dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului senator Savu, deși a promis că nu mai intervine astăzi, dar s-a răzgândit. Microfonul 4, domnule senator, vă rog.

Am promis, domnule președinte, mulțumesc, dar nu veniseră banii la casierie și a trebuit să mă întorc în sală. Și atunci, până când vin banii la casierie, mai stau să mai comentez cu dumneavoastră diverse proiecte, cum ar fi acesta.

Pentru că am văzut că, din partea capitalistă a sălii, s-a spus că nu suntem... suntem o țară a cazinourilor și nu câștigăm nimic. E ca și telecomanda la televizor, nu te obligă nimeni, poți să schimbi postul. Dar nu am auzit să existe o lege să fie oamenii obligați să se ducă în cazinouri.

Deci, dacă nu sunt obligați să se ducă în cazinouri și există un turism... din punctul meu de vedere, dar eu sunt socialist, capitaliștii ar trebui să-l susțină. Păi, ăia care vin în turism aici mai și consumă, mănâncă, beau, știu eu ce mai plătesc pe aici? Deci avem de câștigat dacă există un turism, ca și turismul ecumenic, pentru altă... la alt nivel, vorbesc.

Deci această propunere strict capitalistă este contestată de grupul capitalist din Senat. Mă uimește treaba asta, că ne opunem să fie și în România cazinouri ca în Elveția, ca în Luxembourg, de unde este domnul Junker, deci să fie multe cazinouri. Nu știu, e ceva care e în neregulă cu susținerea grupului capitalist, realmente minoritar, deocamdată, în Senat, dar în zilele următoare vor fi majoritari.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Urmează domnul senator Pașcan Emil, microfonul 1, și vă propun să încheiem dezbaterile.

Stimați colegi, se apropie ora 12.00, vom avea vot pe legile ordinare dezbătute astăzi. Îi rog pe lideri să-i convoace pe colegi în sală.

Microfonul 1, domnule senator Pașcan.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Orice proiect de act normativ are la bază niște argumente consacrate printr-o expunere de motive.

În cazul de față, vă citesc din expunerea de motive: „Având în vedere impactul negativ în percepția publică în legătură cu acțiunile organelor de cercetare penală, privind contractele considerate păguboase, încheiate de Loteria Română în trecut etc., etc.”

Deci având în vedere aceste probleme de natură penală care privesc Loteria Română și având în vedere decredibilizarea acestei instituții în percepția publică, se dorește o recredibilizare, culmea, trecând agenția la reglementator, care ar trebui să se ocupe de reglementare. Un aspect.

Și un al doilea... trecând pentru credibilizare, în subordinea Cancelariei Primului-Ministru, care, de altfel, este o instituție foarte credibilă. O spune și vocea străzii.

Este înfiorător la ce stratageme recurge cineva pentru a ne impune astfel de proiecte legislative. Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor organice. Pe cale de consecință, luni, ora 17.00, vom avea vot final. Punctul 7... înainte de a...

Eu vă propun – e ora 12.00 – să

Punctul 2 de pe ordinea de zi de astăzi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat economic preliminar dintre Côte d’Ivoire, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Abidjan la 26 noiembrie 2008 și la Bruxelles la 22 ianuarie 2009.

Proiectul de lege a fost adoptat de către Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Punctul 3 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului interimar în vederea încheierii unui acord de parteneriat economic dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și partea „Africa Centrală”, pe de altă parte, semnat la Yaoundé la 15 ianuarie 2009 și la Bruxelles la 22 ianuarie 2009.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Am deschis votul pentru raportul și proiectul de lege. 104 voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere. Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 4 de pe ordinea de zi de astăzi, Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Punctul 5 de pe ordinea de zi de astăzi, Proiectul de lege pentru supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Amendamentele respinse nu au fost susținute în plen.

Pe cale de consecință,

La solicitarea Grupului PNL, lista... Vă rog, stafful, să furnizați lista de vot.

- Am întrebat de amendamente, domnule senator.

Nu erați în sală dumneavoastră.

Acum, pentru că am respins raportul cu amendamentele admise,

Revenim la ordinea de zi. Punctul 7 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea art. 36 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.

Declar deschise dezbaterile generale.

- Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Alexandru Oprean, microfonul 9. Vă rog.

**Domnul Alexandru Vasile Oprean** _– secretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Pentru acest proiect legislativ, un punct de vedere al Guvernului este în lucru, însă Ministerul Culturii susține forma adoptată în cadrul raportului comun al comisiilor raportoare, considerând demersul legislativ un pas înainte în direcția protejării, conservării și a unei mai bune puneri în valoare a cetăților dacice din Munții Orăștiei, care sunt pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Vă mulțumesc foarte mut.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Saghian, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, microfonul 7.

În ședința din data de 27 octombrie 2015, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului comun suplimentar de admitere, cu amendamente.

Amendamentele sunt cuprinse în anexa la prezentul raport comun suplimentar. Anexa face parte integrantă din raportul comun suplimentar.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Domnule senator Hașotti Puiu, vă rog, microfonul 2.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc. Este o propunere legislativă foarte corectă. Mă bucur că Ministerul Culturii, de data aceasta, a fost de acord, cum a fost de acord, de altfel, și în alte ocazii, dar se opunea Ministerul Mediului.

Acum, nu știu în ce măsură... cred că Ministerul Mediului a agreat această idee – nu, domnule secretar de stat? – și s-a făcut un prim pas. Un prim pas către ce?

Noi, dacă rămânem la această propunere legislativă, nu rezolvăm mare lucru.

Ea trebuie continuată cu un sistem de supraveghere, inclusiv de supraveghere noaptea, cu infraroșii – și acest proiect există la Ministerul Culturii –, pentru a stârpi, pur și simplu, braconajul arheologic, pentru a stârpi jaful arheologic care se petrece acolo, când, fără niciun fel de discernământ, fără autorizație, bineînțeles, și cu un tupeu incredibil, sunt indivizi care vin cu detectoare și recuperează din patrimoniul cultural național.

Vreau să vă spun că acele faimoase brățări, sute și mii de cosoni de aur, de monede de aur, au fost, așa..., nu recuperate, scoase din pământ.

Prin urmare, măsura este foarte bună, dar ea trebuie să fie completată cu o măsură de supraveghere a acestei întregi arii culturale, care ține, în mod excepțional, de patrimoniul nostru identitar.

Și mă bucur că Ministerul Culturii, probabil, încă o dată zic, în consens cu Ministerul Agriculturii, cu Pădurile, este de acord cu această propunere legislativă.

Eu sunt de acord cu această propunere legislativă cât se poate de oportună.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Agrigoroaei Ionel, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ne imaginăm cât am fi salvat din jaful patrimoniului național, dacă ar fi fost această lege promovată acum 15-20 de ani?

A completat foarte bine colegul nostru, domnul senator Hașotti, și aș veni cu încă o propunere: și reprezentanții Ministerului de Interne ar trebui să facă parte, să contribuie la clarificarea și mai bine a supravegherii acelor situri arheologice care sunt fraudate, sunt prăduite în ultimii 20 de ani.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Doamna senator Câmpeanu Mariana, microfonul central.

Eu aș vrea să vă supun atenției faptul că s-a dus o adevărată bătălie cu Ministerul Culturii și cu Ministerul Mediului, într-un fel, să scoatem acest patrimoniu național

din coordonarea exclusivă a Ministerului Culturii și... trecerea lui la consiliul județean.

Au fost lupte care s-au dus câțiva ani la rând și mă și mir că domnul Hașotti nu a pomenit, că el a început, de fapt, să acorde atenție acestui lucru.

Și vă spun următorul lucru: la ora actuală, faptul că acest patrimoniu național a trecut la consiliul județean a și produs efecte. S-au obținut bani pe fonduri europene. Se construiește drum către acest obiectiv, pentru că nu se putea ajunge acolo decât cu mașini din acestea speciale, de teren. Se construiește... A început construcția drumului și, într-adevăr, se vor face și protejarea, și păzirea acestui patrimoniu universal, zic eu.

Mai mult decât atât, ar trebui, stimați colegi și stimați colegi de la cultură, să acordăm mai multă atenție monumentelor pe care le avem în această țară. Ne-am bătut joc de ele 25 de ani. Și acum, în continuare, se prăbușesc clădiri, se distrug bunuri valoroase, inclusiv în orașe, inclusiv în unele comunități locale.

Ar trebui, într-un fel, să se producă și acolo ceea ce s-a produs cu acest obiectiv universal, vă spun, și iată că el poate fi salvat, protejat și să devină un punct de reper pentru turismul mondial.

Gândiți-vă că acele obiective care pot fi vizitate în Sarmizegetusa Regia sunt unice în lume. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă senator.

Domnul senator Dobra Mircea, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am ținut mult să vin aici să spun, în calitate de inițiator: mulțumesc colegilor de la Comisia pentru agricultură, mulțumesc și colegilor de la Ministerul Culturii.

Le spun că oricâtă... De data aceasta, chiar și celor de la mediu, care sunt atât și atât de elitiști și de atenți... Să le spun colegilor de la Ministerul Culturii, oricât de greu le-ar fi să audă – că de crezut pot să creadă –, că, încetul cu încetul, parte din ceea ce dânșii administrează trebuie să meargă înspre comunitățile locale. Exemplul de la Sarmizegetusa e evident.

Mulțumesc și doamnei ministru Câmpeanu pentru observațiile în cunoștință de cauză pe care le-a avut în acest domeniu.

E un pas important de igienă și respect față de ceea ce e universal.

Subliniez și ceea ce a spus domnul senator Hașotti: e doar un prim pas. Trebuie continuat și, până la urmă, mulțumesc anticipat și colegilor de la PSD pentru votul pentru această inițiativă.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Anghel Cristiana, microfonul 3.

Se spune – și pe drept cuvânt – că drumul spre iad este pavat cu intenții bune!

Ideea este bună. Să ne uităm, să vedem motivele pentru care a fost respinsă de către comisii. Propunerea legislativă este lacunară, nu stabilește cu exactitate care sunt suprafețele de teren care se vor scoate din fondul forestier național, cine le va administra și dacă vor fi trecute în proprietatea publică sau privată a autorităților care le vor prelua.

Ca atare, propunerea legislativă, în forma actuală, nu întrunește caracteristicile unui act normativ.

Prin urmare, vrând să facem un lucru bun, ce facem? Dăm frâu liber furtului și dezastrului. Nu se poate așa ceva. Vă rog, votați împotrivă.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc. Închei dezbaterile...

Vă rog, domnule Dobra, tocmai ce ați avut microfonul. Microfonul 2, scurt.

Da, pentru că e propunerea mea, domnule președinte, și, până la urmă, nu fură nimeni nimic.

Vorbim de patrimoniul UNESCO și de un areal aflat în ocolul silvic, neadministrat, ai cărui arbori cădeau peste zidurile cetății de la Sarmizegetusa.

Chiar... Când e de furat, să intervină cei ce au...

Mulțumesc, domnule senator.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vă reamintesc că propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Votul va fi luni, ora 17.00.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 8 martie – Ziua femeii și 19 noiembrie – Ziua bărbatului.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt prezenți inițiatorii.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Alexandru Oprean, secretar de stat în Ministerul Culturii. Microfonul 9, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține această inițiativă legislativă în forma adoptată de comisia raportoare.

Vă mulțumesc foarte mult.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru drepturile omului, domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 7.

## Stimați colegi,

După cum știți, pe 8 Martie se sărbătorește Ziua internațională a femeii și există în majoritatea țărilor – n-are rost să le citesc pe toate, vă citesc numai Australia, India, China, Statele Unite, Canada, Danemarca, Norvegia, Austria, Franța, Italia – sărbătorită Ziua bărbatului, pentru că noi avem o zi stabilită pe 8 mai, și anume Ziua egalității de șanse între femei și bărbați.

Ca atare, vă rog foarte mult... S-a dat un aviz pozitiv de la Consiliul Legislativ și Guvernul susține această inițiativă de a adopta cele două zile care simplifică, din punct de vedere administrativ, simplifică activitățile specifice pentru aceste sărbătoriri.

Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Biró Rozalia, în calitate de inițiator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă are menirea de a accentua responsabilizarea ambelor genuri pentru a crea o bază pentru egalitate de șanse între femei și bărbați și pentru a crea o societate echilibrată, care să corespundă realităților și tendințelor sociale existente în momentul de față la nivel internațional și în Uniunea Europeană.

Pe de o parte, la art. 1 se stabilește a fi zi națională Ziua femeilor pe 8 martie. Pe de altă parte, pe 19 noiembrie – Ziua internațională... Ziua națională a bărbatului, care se sărbătorește, momentan, în peste 60 de țări din lume, dintre care aș aminti Marea Britanie, Republica Moldova, Irlanda, Danemarca, Norvegia, Austria, Franța, Italia și așa mai departe.

Având în vedere faptul că inițiatorii acestei zile doresc să ofere un cadru necesar pentru a facilita concentrarea atenției asupra sănătății bărbaților, băieților, îmbunătățirea relațiilor dintre sexe, promovarea egalității de șanse, considerăm că, la nivel internațional fiind celebrate aceste două zile, prin adoptarea unei asemenea inițiative în cadrul legislativ românesc, am reglementa, pe de o parte, un echilibru decent. Pe de altă parte, am promova și dreptul la egalitate de șanse între femei și bărbați.

Cu aceste gânduri, solicităm acceptul și sprijinul dumneavoastră pentru propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

## Mulțumim.

La dezbateri dorește să intervină domnul senator Savu Daniel. Microfonul 4.

## **Domnul Daniel Savu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

La precedenta inițiativă, aceea cu 26 martie – Ziua literaturii –, am intervenit ultimul. Și se suprapunea peste Ziua SRI-ului și, de atunci, mi-am făcut _mea culpa,_ că v-am lăsat să vorbim mult și, pe urmă, am respins inițiativa cu 26 martie – Ziua literaturii, deși și la SRI se face multă literatură, este adevărat, dar se suprapuneau datele. Se suprapuneau datele și era o confuzie.

Acum, pentru mine este destul de ciudat că vrem să facem o zi națională pe 8 martie peste o zi internațională care a fost... are un istoric – ziua de 8 martie – care ne duce iar către socialiștii europeni, n-avem ce să facem.

Nu, nu, nu, prima dată, în 1910, muncitoarele din Copenhaga au propus o Zi a femeii, care a fost adoptată în 1917, după Revoluția din Octombrie, 8 Martie, și de Vladimir Ilici Lenin, ca Zi internațională a femeii, iar Adunarea Generală a ONU, în 1977, a fixat-o ca Zi internațională a femeii. Se sărbătorește inclusiv în România și în 60 de state. Unele state acordă și zi liberă.

Nota bene. China acordă femeilor în ziua de 8 martie după-amiaza liberă. Deci nu toată ziua, după-amiaza, în China este liberă pentru femei, pe 8 martie.

Având în vedere aceste date, să venim noi, astăzi, să facem și o zi națională peste ziua internațională... Cum vom sărbători? Ziua națională și internațională a femeii. Mi se pare... mi se pare că... Da, putem împărți ziua în două, ca în China. Și, seara, să sărbătorim Ziua națională, dimineața, Ziua internațională a femeii.

Dar propunerea asta cu Ziua bărbatului... vă rog să mă credeți că aș vrea să fac un amendament. După ce am văzut... Și eu vă propun ca Ziua națională a bărbatului să fie ziua de 13 iunie.

Cei care nu știu, este ziua domnului Iohannis. După bărbăția pe care a dovedit-o ieșind în stradă, consultându-se cu poporul... A luat numele domnului Cioloș din mijlocul poporului. Ni-l propune astăzi pe domnul Cioloș, în urma consultării cu poporul, nu cu domnul Juncker de la Bruxelles, nu, nu. Cu poporul din piață.

Și atunci, având în vedere bărbăția asta supremă, mă gândesc că, măcar pentru 5 ani de zile, până în 2019, Ziua bărbatului e bine să fie în 13 iunie.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Anghel Cristiana, microfonul 3.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Doamne, multe glume se mai spun în Parlamentul ăsta câteodată!

Cum să votăm, domn’le, o zi a bărbatului? Se simte opresat bărbatul în această țară?

Hai să fim serioși! Păi, femeile au cerut o zi a lor, pentru că, într-adevăr, nu erau egale. Și nici acum nu suntem egale. Uitați-vă câte femei suntem!

Eu am spus: voi vota această lege în momentul în care vor naște și bărbații.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc.

Doamna senator Crețu Gabriela, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum spuneam și data trecută: drumul spre iad e pavat cu bune intenții. Și fac această precizare întrucât cred că intențiile inițiatoarei au fost cele mai bune, dar suntem exact în fața formelor fără fond.

Ne amintim că data trecută am trimis spre comisii această lege pentru a face o clarificare în legătură cu un concept care, în științele politice, este extrem de discutabil: cel de drepturi ale bărbatului.

Reamintindu-vă ce am spus și atunci, că Declarația Universală a Drepturilor Omului și ale Cetățeanului fiind scrisă într-un moment istoric, în care doar bărbații au participat la redactarea ei, era scrisă din perspectiva, din punctul de vedere al bărbaților... Toate revendicările femeilor erau cele de a da acestei declarații și perspectiva feminină. Despre asta este vorba.

Or, noi în ce țară suntem? Suntem în țara formelor fără fond, pentru că, e adevărat, fie din rândul mișcărilor conservatoare, care vor să treacă în derizoriu lupta femeilor pentru drepturi, fie din zona bărbaților feminiști, există o asemenea mișcare pentru drepturile bărbaților. Dar ea, repet, se produce în două cazuri: ori acolo unde societatea este extrem de conservatoare și au găsit prin asta o modalitate de trecere în derizoriu, ori acolo unde este extrem de egalitară, și bărbații au considerat că au și ei dreptul la diferență. De exemplu, să se îmbrace în roz fără a fi considerați, în disprețul lumii, feminini.

Spun că sunt forme fără fond – nu? –, dincolo de glume. Eu am consultat societatea civilă, înainte de aceste discuții, am verificat unde ne mai situăm în lume. Și, așa cum și colegele mele de pe aici spuneau, România se află pe locul 100 în lume la egalitatea de gen. O țară civilizată, cică din Uniunea Europeană, și care a fost și socialistă în trecut, pe locul 100!

În al doilea rând, această societate se confruntă cu probleme dramatice, de violență împotriva femeii și tocmai am trăit, prin niște perioade anterioare, am participat la evenimente majore care au avut drept victime femeile.

Deci ne punem problema și a oportunității. Suntem noi ca Danemarca, la un nivel de egalitate de gen atât de înalt, încât bărbații să-și pună problema că femeile le vor ocupa toate locurile din Parlament? Suntem... Senatul nostru... suntem, cred, pe penultimul loc. Yemenul mai este după noi. Camera Deputaților e cu puțin mai în față. Mai sunt vreo 10 în spate între țările care sunt considerate democrații.

Mulțumesc.

Domnul senator Titus Corlățean, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Discuția e mai serioasă decât, printre zâmbete, am putea s-o gândim. Pentru că, aici, istoria spune într-un fel anume: acest concept, cel al egalității în drepturi, care a generat acel principiu al nediscriminării consacrat în documente ale Națiunilor Unite, ulterior în instrumente juridice regionale, este un concept foarte serios și el e reflectat și în Constituția României.

Există o afirmație foarte clară, inclusiv în jurisprudența Curții Europene, care spune: trebuie să existe o egalitate de tratament între persoane aflate în situații similare, aflate pe picior de egalitate. Dar poate să fie un tratament diferit aplicabil persoanelor aflate în aceeași situație și presupunem că bărbatul și femeia sunt... sau, constituțional, sunt considerați pe picior de egalitate. Poate exista un tratament diferit, dacă există o justificare obiectivă. Or, din acest punct de vedere, las la latitudinea fiecăruia să facă evaluarea dacă poziția, profilul, rolul și privilegiile bărbatului în societate sunt pe picior de egalitate cu atributele acordate femeii în societate.

Eu personal, dincolo poate de dezbaterea asta sau intervenția mea un pic mai sofisticată, aș fi văzut, eventual, mai oportună o zi a tatălui. „La Fête des Pères” există în Franța și există explicații pentru acest lucru legat și de obligațiile pe care tatăl le are, dar și de drepturile pe care trebuie să le aibă, obligații și drepturi în societate, de o manieră egală cu obligațiile și drepturile mamei.

Așa că, până la urmă, va fi la latitudinea fiecăruia. Personal aș fi văzut această variantă ultimă, nu neapărat o Zi a bărbatului în societatea românească...

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Pașcan Emil, microfonul 1.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Am sentimentul că, uneori, în această sală, trebuie să mă ciupesc să vedem dacă trăiesc în realitate sau parcurg un coșmar. Păi, când toată țara asta este într-o situație de rezonanță postcombustie, când trăim cu toții această dramă, noi discutăm în Senat și consumăm energii pentru studii de gen și pentru zilele bărbatului.

Eu vă rog puțină decență, stimați colegi! Dacă aceste informații... și astea parcurg mediatic spațiul public, suntem de râsul lumii. Toată țara se uită la noi căutând ceva, o schimbare fundamentală, ca noi să rezonăm cu ceea ce se întâmplă în România zilelor noastre, și noi discutăm despre studii de gen.

Este absolut înfiorător.

Stimați colegi, reveniți la realitate. Vă rog frumos! Nu mai consumați energii discutând, pur și simplu, fantastic...

Am înțeles.

...pe lângă subiectele de pe agenda României reale. Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Stimați colegi, vă propun să încheiem dezbaterile pe acest...

Vă rog mult de tot. Ați luat cuvântul.

Propun să încheiem dezbaterile și să trecem la votul acestei inițiative legislative.

Trecem la votul asupra propunerii legislative, stimați colegi.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere a propunerii legislative.

## **Domnul Daniel Savu**

**:**

Vreau să propun un amendament.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Domnule senator, nu puteți să propuneți amendamente.

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Am cerut drept la replică pentru ce a spus dumnealui.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Stimați colegi, am încheiat dezbaterile.

Domnule Savu, nu v-am dat microfonul. Luați loc, citiți Regulamentul Senatului și o să vedeți când puteți propune amendamente. Da?

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Vreau drept la replică. Am dreptul la un drept la replică! Am dreptul acesta.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Microfonul 3, doamna Anghel.

Domnule Savu, nu v-am dat cuvântul. Doamna Anghel vorbește. Aveți răbdare, vă rog frumos. Microfonul 3, doamna Anghel.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Da, mulțumesc.

Noroc că am voce de stentor, că, altfel, nu mă fac auzită. Deci eu am zis că a fost o glumă. Ce a spus dumnealui este absolut aberant. Este o inițiativă legislativă, este pe ordinea de zi, trebuie aduse argumente pro și contra. Doamna Crețu, care a fost atacată de domnul senator, a adus argumente de foarte mare bun-simț și, culmea, misoginismul din această sală este incomensurabil!

Stimate domn, în țară, da, se întâmplă lucruri... Dar nu se întâmplă neapărat din cauza mea, pentru că sunt femeie și pentru că votez împotriva unei legi aberante. Și trebuie să discutăm lucrurile astea.

Peste tot sunteți bărbați. Peste tot. Ne facem loc – vai de sufletul nostru – și ne auzim atât de greu. Vă mai trebuie și o zi a dumneavoastră! N-aveți destule!

Cele cu 40 de mucenici...

Doamnă Anghel, mulțumesc.

...cea de 9 martie din Republica Moldova...

Doamnă Anghel, vă rog frumos să respectăm colegii.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

...vă mai trebuie una națională! Mă mir că n-ați propus-o să fie internațională!

Mulțumesc, doamnă Anghel. Domnule Savu, mai doriți? Imediat, domnule Severin.

Acum doresc drept la replică, pentru că un coleg din sală a spus că nu suntem suficient de serioși în aceste momente pe care națiunea... Vedeți, eu sunt îmbrăcat în doliu și o să țin doliu până când ultimul bolnav va ieși din spital. Sper să iasă cu toții bine – care sunt –, că se pare că sunt lucrurile foarte grave.

Deci, din punctul de vedere al seriozității partidelor, îmi permit să spun că l-am observat ieri pe domnul Dragnea extrem de serios, îngândurat și preocupat și pe doamna Gorghiu râzând la microfon, când era cu domnul Blaga. Deci unde e seriozitatea partidelor? Doamna Gorghiu râdea ieri, când a ieșit de la consultări. Nu e corect să râdă în momentele astea tragice.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Bun. Mulțumesc.

Domnul senator Severin Georgică. Microfonul 4.

## Domnule președinte..., Doamnă Anghel, vă rog frumos! Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

S-a discutat aici și în glumă, și în serios. S-a ajuns la atitudini populiste spunându-se că o inițiativă, care este trecută prin comisii și este pe ordinea de zi, nu ar trebui s-o discutăm, că-s alte probleme mai serioase. Atunci să discutăm problemele neserioase pe care le-au susținut colegii din opoziție în ultimii ani. Dar, pentru că știu că modelul nostru de viață, exemplul nostru permanent este dat de Statele Unite, aș vrea să mă refer la faptul că această sărbătoare în Statele Unite a căpătat o mare importanță. Coordonatorul este chiar o femeie. Doamna Diane Sears, pentru cei care nu au auzit, iar tema sub care s-a sărbătorit, de exemplu, în 2011, Ziua bărbatului a fost: „Dăruind băieților cel mai bun start posibil în viață”.

Totodată, în 2012 am avut ca temă pentru ziua de 19 noiembrie – Statele Unite – ajutarea bărbaților și a băieților pentru a avea o viață mai bună, mai lungă, mai fericită și mai sănătoasă. În același timp, peste 80% din bărbații americani s-au declarat de acord cu o Zi a bărbatului. Deci eu nu spun că e bine, că e rău, dar nici nu trebuie să luăm în derâdere un element atât de important pentru aliatul nostru strategic.

Domnule senator Nicolae Vlad Popa, microfonul 2.

## Stimați colegi,

Am discutat această inițiativă pentru că procedura a fixat-o astăzi pe rol. Noi eram obligați să facem un raport. Este o chestiune foarte serioasă și aș vrea s-o explic în câteva cuvinte.

Există – și explicația asta s-a făcut și la alte zile, nu le mai reamintesc aici – zeci și zeci de zile de aniversare sau de festivități anume pentru limbile minorităților și alte astfel de

ocazii. Aici este vorba de o chestiune foarte serioasă pe care autoritățile pot sau nu să o folosească. O zi internațională, chiar dacă ea este obligatorie... o zi internațională nu este obligatorie pentru o autoritate locală. O autoritate locală ia drept bună Legea națională. Și, dacă se dorește ca, într-adevăr, să fie egalitate de șanse, egalitate între cele două genuri, atunci aprobați această lege, așa cum ați aprobat nenumărate alte legi pe această temă.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnilor senatori.

Declar încheiate dezbaterile generale și vă propun să trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Din sală:**

## Listă! Listă!

Liniște! Doamnă senator, vă rog mult de tot. Respectați plenul Senatului.

37 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și 20 de abțineri.

Propunerea legislativă nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Pe cale de consecință, a fost respinsă.

Punctul 9 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2015 privind utilizarea unor date din registrele cu numele pasagerilor în cadrul cooperării transfrontaliere pentru prevenirea și combaterea actelor de terorism, a infracțiunilor conexe acestora și a infracțiunilor contra securității naționale, precum și pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor la adresa securității naționale.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna chestor Irina Alexe, microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Obligația transportatorilor aerieni de a comunica unele date despre pasageri a fost reglementată, inițial în anul 2006, prin Ordonanța Guvernului nr. 34, în scopul combaterii eficiente a migrațiunii ilegale și a îmbunătățirii controlului la frontieră.

Prin ordonanța supusă astăzi dezbaterii și aprobării dumneavoastră, nr. 13/2015, a fost reglementată utilizarea unor date din registrele cu numele pasagerilor...

Domnilor senatori, vă rog frumos, faceți liniște în sală! Urmăriți-o...

Mă scuzați, doamnă chestor! Stimați colegi, puțină liniște, vă rog! Vă rog, doamnă, continuați.

Vă mulțumesc.

Spuneam că această ordonanță este circumscrisă prevenirii și combaterii actelor de terorism, a infracțiunilor conexe acestora și a infracțiunilor contra securității naționale, precum și pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor la adresa securității naționale.

Astfel, prin Ordonanța Guvernului nr. 13/2015, sunt reglementate în principal principalele aspecte:

– înființarea în cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră a Unității Naționale de Informații privind Pasagerii;

– stabilirea obligației transportatorilor aerieni de a transmite către această unitate anumite date despre pasagerii zborurilor, având puncte de plecare, escală sau destinație finală pe teritoriul României, denumite date PNR;

– stabilirea categoriilor de date PNR, a momentului în care acestea sunt transmise și a metodei de transmitere;

– stabilirea regulilor privind prelucrarea datelor PNR în scopul prevenirii și combaterii actelor de terorism și a infracțiunilor conexe acestora, a infracțiunilor contra securității naționale sau a amenințărilor la adresa securității naționale.

De asemenea, au fost stabilite autoritățile competente care pot să utilizeze aceste date. Au fost stabilite regulile privind schimbul de date PNR cu alte state membre ale Uniunii Europene, cu state terțe sau cu organisme internaționale și, de asemenea, considerăm foarte important... au fost stabilite măsuri de protecție a drepturilor persoanelor, în contextul prelucrării datelor cu caracter personal. Astfel, avem reglementată perioada de păstrare a datelor, prelucrarea datelor speciale, exercitarea drepturilor de către persoanele vizate, prelucrarea datelor neconforme și răspunderea pentru prejudicii.

De asemenea, au fost stabilite autoritățile competente să monitorizeze și să controleze legalitatea prelucrărilor realizate în temeiul acestei ordonanțe. A fost stabilit regimul sancționator și, de asemenea, au fost stabilite dispoziții cu privire la evaluarea eficienței aplicării actului normativ după o perioadă inițială de aplicare de cinci ani.

După cum cunoașteți, acest proiect a fost retrimis la comisie pentru raport suplimentar și pentru avize de la Comisia pentru drepturile omului și de la Comisia juridică. Au fost obținute aceste avize, cu observații de la Comisia juridică, iar în raportul Comisiei pentru apărare sunt regăsite aceste propuneri de amendamente pe care noi le susținem și vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea proiectului în forma propusă de Comisia pentru apărare.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Obreja Marius, președintele Comisiei pentru apărare, microfonul 5.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia a avizat în data de 3 noiembrie și a hotărât să adopte raport suplimentar de admitere, cu amendamente.

În consecință, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă, și proiectul de lege.

Mulțumesc. Sunt intervenții? Domnul senator Titus Corlățean, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doar o informație suplimentară, care trebuie totuși menționată în plen. Acest act normativ corespunde și unei obligații internaționale asumate la nivelul Națiunilor Unite. În septembrie 2014, Consiliul de Securitate a dezbătut și adoptat o rezoluție, deci cu caracter obligatoriu la nivel internațional, pentru combaterea fenomenului _foreign fighters_ , acei luptători străini care au venit, vin în Siria și Irak din diferite colțuri ale lumii, inclusiv din Europa.

Acest instrument este, de fapt, o aplicare a acestei obligații, e valabil pentru toate statele europene care au făcut sau fac același lucru și cu respectarea, bineînțeles, a celor necesare, chestiuni ținând de protecția datelor cu caracter personal.

Încă o dată, este o obligație care decurge din Rezoluția Consiliului de Securitate.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt _. (Discuții în sală.)_

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Cristiana Anghel.

Doamna Cristiana Anghel, microfonul 3.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Cu tot respectul, sub masca sau sub acoperirea luptei antiteroriste, mai au să ne mai pună o cameră de luat vederi pe noi și să se transmită totul în direct. Deci nu se poate! Îți face profil, ce mănânci, cum dormi, pe ce parte te-ai ridicat din pat... sau de pe scaunul din avion. Nu se poate chiar așa.

Tot timpul... că a zis Comisia Europeană, că a zis ăla, că a zis ăla, că a zis ăla, că a zis ăla. Eu m-am săturat de chestiile astea! Și acte teroriste se întâmplă totuși. Dacă ai atâtea pârghii, cum de se mai întâmplă? Cum de s-a întâmplat ce s-a întâmplat la „Colectiv”? Pentru că, din punctul meu de vedere, nu a fost un accident.

Domnul senator Savu Daniel. Microfonul 4.

## **Domnul Daniel Savu:**

Având în vedere că la acest subiect dețin chiar expertiză, cât o mai dețin, pentru că am văzut în stradă că s-a strigat „Jos Comisia SRI”... A fost și asta o doleanță a străzii: „Jos Comisia SRI”. Fiind membru, m-am simțit vizat și cred că strada, într-un fel, poate, chiar are dreptate.

Dar mi-am pus întrebarea atunci – și vin să-i răspund doamnei Anghel, dacă m-ar urmări cu atenție doamna Anghel...

Nu. Îmi cer scuze. Nu...

Domnule senator, vă rog să...

## **Domnul Daniel Savu:**

...e bine că doar a vorbit doamna Anghel...

Dar voiam să vă atrag atenția asupra unui fapt. Înainte să cerem „Jos Comisia SRI”, avem de la începutul anului, numiți de domnul Iohannis, doi președinți, doi directori ai serviciilor de informații, cel de externe și cel de interne, doi oameni foarte bine pregătiți, absolvenți de școli „Soros” amândoi, care sunt acum directorii Serviciului Român de Informații, domnul Hellvig, și domnul Ungureanu...

Domnule senator, care e legătura cu proiectul de lege? Vă rog.

## **Domnul Daniel Savu:**

...la SIE.

În acest sens, societatea civilă, toți cei care în piață cer demisia Comisiei SRI ar trebui prima dată să se uite către acești doi reprezentanți, care vin direct din mediul PNL. Și ar fi avut datoria, timp de un an de zile, de când sunt șefi, să clarifice lucrurile astea.

Dacă e ceva în neregulă la SRI sau la SIE, să-i dea pe ăia afară de acolo, să vină în fața publicului să spună: noi ne-am dus directori acolo, am găsit o stare de totală neregulă, cum zice doamna Anghel, că ne... o urmăresc ăștia și ne ascultă...

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Domnule senator..., v-aș ruga să vă referiți...

## **Domnul Daniel Savu:**

Și atunci, acești doi șefi veniți... împreună cu domnul Marincea, purtătorul de cuvânt, puteau să clarifice treburile astea. Eu sunt pentru acest proiect, că știu despre ce este vorba, dar cred că domnul Hellvig, cu transparentizarea de care a spus că va vorbi, trebuie să vină să explice. Cum este SRI-ul? Pentru popor sau împotriva poporului?

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Hașotti, vă rog, microfonul 2.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Văd că, astăzi, domnul senator Savu este plin de energie.

Și are, așa, o efervescență oratorică demnă de invidiat.

Se lamenta Domnia Sa că cei doi șefi ai serviciilor de informații au făcut nu știu ce școli.

## **Domnul Daniel Savu**

**:**

Am spus că este de bine...

Domnule senator Hașotti..., știți... Haideți să vorbim despre proiectul de lege! Și declarațiile se fac mai bine mâine...

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Mă întreb dacă era mai bine dacă ar fi terminat „Ștefan Gheorghiu”.

A spus cu..., așa, într-un atac revoluționar că ce avem cu SRI-ul... Nu are nimeni, bineînțeles – de acord –, nimic împotriva SRI-ului. Dar împotriva Securității?

Aici este o problemă, parcă.

A dat tot felul de exemple, de ziua nu știu care, ziua nu știu care, ziua domnului Iohannis... Domn’le, hai să discutăm lucruri serioase, domn’le. Hai să... Făcea un apel colegul meu de a discuta chiar niște chestiuni serioase. Și să lăsăm chestiile astea că strada a zis... împotriva Comisiei SRI. Nu am auzit așa ceva. Dacă ar fi spus, nu trebuie să vă simțiți lezat. Dar la modul foarte serios.

Cât privește școlile unora și ale altora, prefer orice, dar nu Academia „Frunze”, nu „Ștefan Gheorghiu”, nu cine știe ce altceva. Și „Soros” e foarte bun.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Bun. Mulțumesc.

Având în vedere că ultimele intervenții nu erau legate de proiectul de lege, vă propun să încheiem dezbaterile generale pe proiectul de lege și să trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

- Raportul suplimentar, cu amendamente admise, a fost

- adoptat.

Punctul 10 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea prevederilor art. 6 alin (2) lit. f) și art. 15 alin. (2) și alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații.

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Dau cuvântul atunci reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Domnul secretar de stat Liviu Stancu, microfonul 8.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Justiției_ **:**

## Stimate domnule președinte, Distinse doamne,

## Domnilor senatori,

Guvernul nu susține propunerea legislativă pe următorul considerent: actualul sistem de calcul al valorilor patrimoniale în cadrul asociațiilor și fundațiilor e dictat de natura juridică diferită a celor două formule de organizare. Primele asociații sunt formule, așa cum spune termenul, „asociative”, deci mai multe persoane care realizează activități împreună, pe când fundațiile sunt definite chiar de patrimoniul acestora. Sunt grupări de patrimonii, și nu de persoane.

Ca urmare, evaluând modalitatea prezentă de calcul al valorilor patrimoniale în cadrul asociațiilor și fundațiilor, am emis un punct de vedere negativ, care a fost îmbrățișat de Guvern și pe care îl transmit onor Senatului României. Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Belacurencu, microfonul 7, reprezentantul Comisiei economice, industrii și servicii, să prezinte raportul.

Stimați colegi,

În urma dezbaterilor care au avut loc în cadrul comisiei, Comisia economică, industrii și servicii vă propune un raport de respingere, de asemenea și respingerea propunerii legislative.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 11 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990[1 ] și reglementarea echivalării funcțiilor.

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne spune punctul de vedere.

Domnul Liviu Stancu, microfonul 8.

Stimați colegi,

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința comisiei, în data de 20 octombrie 2015, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât să adopte un raport de respingere a inițiativei legislative.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Punctul 12 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Liviu Stancu, microfonul 8.

Nici această inițiativă legislativă nu este susținută de către Guvern.

Ca urmare a acestui fapt, s-a menționat că dreptul de legitimare și transfer al sportivului asimilat dreptului la muncă este un drept distinct față de dreptul de creanță. În consecință, și regimul juridic aplicabil din punctul de vedere al reglementării procedurii de insolvență este diferit.

Repet, acesta este, pe scurt, punctul de vedere al Guvernului, de nesusținere a inițiativei legislative.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Belacurencu, microfonul 7, Comisia juridică și Comisia economică.

Nici această inițiativă nu este îmbrățișată de Guvern. Foarte pe scurt..., arătându-se în punctul de vedere negativ că echivalarea funcțiilor de demnitate publică... „ca experiență de specialitate în funcție de atribuțiile îndeplinite”, pe de o parte, nu poate face obiectul unei inițiative legislative care să aibă ca obiect modificarea Legii societăților comerciale nr. 31/1990, neexistând o legătură cu norma generală în materia societăților comerciale.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Belacurencu, reprezentantul Comisiei economice. Microfonul 7.

## Stimați colegi,

În urma dezbaterilor, cele două comisii sesizate pentru raport, respectiv Comisia economică, industrii și servicii și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun, de admitere, cu amendamente admise.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă o supunem acum votului. Am deschis votul.

Cu 62 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Stimați colegi, având în vedere că este ora 13.00, declar încheiată ședința plenului...

Vă rog, domnule Oprea, microfonul central.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Fiindcă mai sunt doar trei inițiative legislative pe organice... patru, aș propune să le epuizăm, fiindcă toate sunt organice și să intre luni...

Poftiți?

Venim și mâine.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Păi, mâine avem altceva.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Stimați colegi, avem...

Domnule senator, stimați colegi, avem o propunere, din partea unui grup parlamentar, de prelungire a programului de lucru până la epuizarea ordinii de zi.

În consecință, declar încheiată ședința plenului Senatului de astăzi.

Ne vedem mâine la plenul Senatului.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|815346]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 202/17.XI.2015 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei