Stenogramă plen

## Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă ședința de astăzi, 26 aprilie, consacrată declarațiilor politice și, pentru început, îl invit pe domnul deputat Ion Eparu, Grupul PSD.

Se pregătește domnul deputat Aurelian Mihai, Grupul PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Mărturisesc că îmi propusesem să nu mai dau citire acestei declarații politice, în urma unor discuții pe care le-am

avut cu domnul ministru Curaj și, de asemenea, a unor interpelări pe care i le-am adresat.

Modul în care domnul ministru a considerat necesar să-mi răspundă la întrebările directe, precum și răspunsurile primite la interpelări m-au determinat însă să revin asupra hotărârii și, ca atare, dau citire acestui material: „Înscrierea la clasa pregătitoare, primul rateu al sistemului de învățământ românesc”.

## Stimați colegi,

Problema pe care vreau s-o semnalez astăzi este una care de la an la an se agravează, în contextul unor previziuni, din păcate, deloc optimiste. Știm cu toții că orice părinte își dorește accesul propriului copil în cea mai bună școală. Pentru că legea prevede anumite condiții pentru înscriere, soluția nu a întârziat să apară: mutarea reședinței, în acte, în circumscripția dorită. Fenomenul a căpătat amploare, astfel încât situația riscă să fie scăpată de sub control. În Ploiești, de exemplu, de la 25 de locuri aprobate în mod obișnuit pentru o clasă pregătitoare s-a ajuns la 34 de copii, în condițiile în care spațiul disponibil este același, la fel și resursa umană.

În același timp, tot în Ploiești, uneori chiar în aceleași cartiere, cu unități de învățământ care abia mai fac față solicitărilor, sunt și școli care nu reușesc să acopere nici măcar jumătate din clasă. Ajungem astfel la dilema părinților cu copii preșcolari: să aleagă o școală bine cotată, cu performanțe confirmate de-a lungul anilor, sau o școală obișnuită, capabilă să asigure condiții decente de studiu tuturor copiilor înscriși? Pentru că, mai nou, prestigiul fiecărei unități de învățământ se măsoară în funcție de cât de înghesuiți vor sta elevii care la toamnă iau pentru prima dată contact cu școala.

Este dreptul fiecăruia să decidă pentru viitorul copilului său și, în mod evident, vedem aplicat în educație un principiu testat deja de foarte multă vreme în economie, ceea ce nu este rău. În schimb, este nepermis ca factorii decizionali să nu reacționeze la aceste tendințe și să ducă astfel la crearea unui blocaj care înseamnă, în esență, risipă de resurse și compromiterea calității procesului instructiv-educativ, tocmai în cazurile în care această calitate a atins probabil cel mai înalt nivel pentru țara noastră.

Înțeleg că acesta este prețul pentru prestigiul unității de învățământ, însă trebuie reevaluat sistemul și îndreptate cauzele care generează astfel de dezechilibre. În prezent, conform prevederilor art. 104 alin. (3) și (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011, „finanțarea de bază a unei unități școlare rezultă prin multiplicarea costului standard per elev cu coeficienți specifici unității școlare și cu numărul de elevi și se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului”.

Dacă întrebați un director de școală de la o unitate dintre cele mai bine cotate... să le spunem, veți afla că tocmai acesta are probleme financiare uriașe, pentru că are de plătit cele mai mari salarii și de asigurat resurse pentru cei mai mulți copii. Vorbim despre legi și salarizare în funcție de performanță, încercând să impunem criterii externe, când în acest domeniu, cel puțin, ele există, au apărut de la sine și le avem în față an de an în fiecare statistică întocmită de minister.

Avem școli cu zero solicitări de înscriere, avem școli cu zero candidați la admitere, avem școli cu zero promovabilitate la evaluarea națională și bacalaureat și avem școli care, în ciuda acestor rezultate, care au devenit regulă, nu nefericită excepție, funcționează de multe ori în clădiri supradimensionate, cu un colectiv complet de profesori și, mai ales, fără nicio strategie de a scăpa de eticheta care le-a fost pusă.

## Stimați colegi,

Este necesară realizarea unei noi formule de calcul pentru bugetele școlilor și este necesar să începem să gândim altfel modul în care structurăm rețeaua școlară. Nu sugerez deloc desființarea fizică a acestor unități de învățământ care nu au făcut și nu fac performanță, ci sugerez o echilibrare a sistemului în funcție de principiul enunțat anterior. Și educația este tot o investiție, poate cea mai importantă, pentru că este o investiție în cunoaștere și în viitor, în următoarele generații. Vă mulțumesc.

Prof. univ. Ion Eparu, deputat de Prahova.

Bună dimineața, domnule președinte! Stimați colegi,

A început Săptămâna Patimilor, o săptămână care, la propriu și poate și la figurat, pentru câțiva colegi politicieni, este una deosebită, după ambiția și, mai târziu, priceperea acestor colegi care astăzi se prezintă în fața electoratului depunându-și candidaturile pentru a fi consilieri locali, județeni, primari, președinți de consilii județene, în speranța că vor convinge electoratul pentru a le acorda votul de care vor avea nevoie pe 5 iunie... și după pricepere am spus.

Într-o clasă politică în care în ultima vreme constat că se face mai puțină politică acolo unde ar trebui să se facă și mai puțină administrație la nivelul primăriilor și consiliilor județene, parcă ar fi mai utilă decât oricând mobilizarea la vot a cetățenilor, pentru că în aceste alegeri care vor urma, cu siguranță, mai mult decât partidele politice, care-și vor prezenta ofertele electorale, și candidații, care vor solicita votul în iunie și pe tot cuprinsul campaniei electorale, cu siguranță vor avea de câștigat cetățenii care vor dori să iasă la vot.

După 11 ani trăiți în diaspora, am constatat că în acele orașe unde am locuit, și în Spania îndeosebi, unde am trăit o mare parte din timp, diferența o dau întotdeauna toți cei care votează în acea zi în care puterea de vot este una importantă pentru societatea civilă și pentru societate, în ansamblu. Această chestiune face diferența. Câștigă întotdeauna cei care ies la vot: cetățenii.

Eu le urez succes atât candidaților din România pentru alegerile locale, cât și românilor care se prezintă la vot în alegerile parțiale, locale, în Italia, fie că vorbim de cei din Roma, din Torino, și bine ar face să ne ceară sprijinul, pentru că noi am prezentat disponibilitatea noastră de a-i ajuta înainte de a începe campania electorală și înainte de a veni pe ultima sută de metri, când, practic, se încheie campania electorală, pentru a le sări în ajutor, dacă este nevoie, pentru a-i ajuta cu un sfat sau, pur și simplu, pentru a ne consulta, spre folosul și pentru binele cetățenilor din diaspora.

Mulțumesc tuturor celor care zilele trecute, în Zaragoza, în Lerida și în Barcelona, au făcut tot posibilul pentru a mă întâlni cu cât mai mulți români și a le explica atât elementele necesare privitoare la Legea votului prin corespondență și avantajele legislative prin care în această legislatură Parlamentul României, și mai mult Camera Deputaților, a făcut tot posibilul ca acești români din diaspora să aibă în vedere și să poată beneficia de aceste mici victorii, poate pentru prima dată într-un Parlament de după Revoluție.

Mulțumesc. Îl invit pe domnul Sorin Iacoban.

Se pregătește domnul deputat Anton Doboș, Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Astăzi vom vorbi despre „Pericolul ascuns din spitalele românești”.

Așa cum am aflat din mass-media românească a ultimelor zile, infecțiile intraspitalicești sunt favorizate de calitatea îndoielnică a dezinfectanților folosiți sau din cauza diluării premeditate a acestora.

Raportul anchetei jurnalistice dezvăluie faptul că dezinfectanții folosiți în spitale au o concentrație mai mică decât cea standard de 3 până la 9 ori.

Diluarea acestor dezinfectanți este produsă de cele mai multe ori chiar de distribuitor, probabil dintr-un motiv economic, care însă expune la un risc major viețile bolnavilor tratați în spitale, care oricum au deficiențe ale aparatului imunitar, tocmai din cauza stării de sănătate precare.

Procedura licitațiilor pentru aceste materiale de dezinfecție este una simplistă și care nu oferă garanția produsului licitat. Într-adevăr, la licitațiile de profil, distribuitorii sau producătorii de dezinfectanți prezintă mostre conforme, care trec prin filtrul calității standard a produsului, însă ceea ce livrează efectiv diferă foarte mult de mostra prezentată. Nu înțelegem de ce managerii de spitale, la preluarea produsului licitat, nu îl supun unei verificări amănunțite, care să confirme parametrii trecuți în caietul de sarcini și verificați cu ocazia analizei acestei mostre.

Nu înțelegem de ce nicio instituție abilitată în domeniu nu s-a sesizat încă și nu verifică concentrația dezinfectanților și conformitatea lor cu documentele de licitație.

Nu înțelegem de ce românii care se prezintă la unitățile spitalicești trebuie să fie supuși unui risc major de îmbolnăvire cu bacterii care au suferit mutații, devenind aproape imune la orice schemă de tratament cu antibiotice.

De ce managerii din spitale nu manifestă rol activ în această problemă nu putem ști cu adevărat. Pot fi și dumnealor victimele unor angajați proprii părtași la această megaafacere ori victimele unor presiuni față de care nu pot rezista sau, pur și simplu, ne întrebăm: sistemul românesc de sănătate este bolnav? Cu ce preț?

Prețul plătit este unul care ar putea pune în pericol siguranța națională. În sistemul de sănătate românesc se tratează și medicii, fie ei directori de spitale sau nu.

## Și eu vă mulțumesc.

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Anton Doboș. Se pregătește doamna deputat Ana Birchall, Grupul PSD.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Apreciez inițiativa domnului prim-ministru Dacian Cioloș de a purta discuții cu parlamentarii din Moldova.

La întâlnirea de ieri, de la Iași, cu o parte a membrilor Guvernului s-a discutat despre cele mai importante probleme și proiecte pentru regiunea Moldovei.

Cu siguranță, cea mai dezbătută problemă a fost cea a autostrăzii care leagă Moldova de Transilvania.

Această autostradă nu este un proiect cu miză electorală, cu care să se laude un parlamentar în colegiu sau un partid într-un județ. Miza este una enormă, este vorba de viitorul românilor ca națiune. De ce spun asta?

Dacă ne vom uita pe harta autostrăzilor peste câțiva ani vom vedea două Românii: una formată din sud și vest, foarte bine conectată prin autostrăzi de Vestul Europei, de la Constanța până la Lisabona sau Oslo; cealaltă Românie, formată din partea de est și de nord, care este total ruptă de restul țării și are aceleași legături cu Europa cum are și cu fostele state URSS. Nu vreau să acceptăm ideea ca la 100 de ani de la Marea Unire să avem de fapt două Românii.

Regiunea de Nord-Est are nevoie imediat de introducerea pe lista de investiții pentru perioada 2014–2020 în Masterplanul general de transport al României, MPGT, a tronsonului de autostradă Târgu Mureș–Târgu Neamț, fără condiționare de derogare de deficit pentru România din partea Uniunii Europene. Nu există niciun motiv pentru care acest lucru să nu se facă decât dacă nu se vrea. Acest studiu și proiectul tehnic vor dura foarte mult, fiind vorba de o zonă foarte dificilă și o procedură de avizare a soluțiilor tehnice pe partea de mediu, foarte lungă, deoarece traseul traversează siturile Natura 2000. La aceasta se mai adaugă timpul necesar procedurilor de licitație pentru aceste servicii.

Dacă procedurile pentru demararea proiectului s-ar demara acum și s-ar lucra intens, tot se va ajunge în 2021 cu procedura de licitație pentru lucrările de execuție, deci suntem deja în întârziere.

Ce este important pentru Moldova, atât pentru investitorii care vor să vină, cât și pentru cetățenii care nu mai văd niciun viitor în această zonă și se gândesc să emigreze din Moldova spre Vestul Europei sau alte părți ale țării, este un semnal serios că se începe acest proiect de traversare a munților.

Da. Mulțumesc.

O invit pe doamna deputat Ana Birchall.

Se pregătește doamna deputat Florica Cherecheș, Grupul PNL.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

În Săptămâna Mare, pe care o traversăm în aceste zile, cel mai potrivit lucru este să vorbim despre ce înseamnă Învierea sau Sărbătoarea Pascală pentru fiecare dintre noi și cum ne pregătim pentru întâmpinarea ei. Valorile creștine capătă valențe deosebite în preajma Sfintei Sărbători a Paștelui.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Pentru noi, românii, Paștele sau Învierea Domnului este una dintre cele mai importante sărbători creștine, alături de Crăciun și de Rusalii, fiind în esență o sărbătoare a pătimirii, a jertfei și a triumfului Mântuitorului asupra morții, de care beneficiază întreaga creație.

Fiecare dintre noi ne pregătim pentru această sărbătoare care ne definește credința, printr-o introspecție mai profundă, printr-o mai mare apropiere de cele sfinte și prin îngăduință și dragoste sporite față de cei de lângă noi.

Dincolo de dimensiunea religioasă a sărbătorii care ne stă înainte la sfârșitul Săptămânii Patimilor, regăsim în praznicul pascal o conștientizare a importanței familiei, a comunităților locale și a frumoaselor tradiții care împodobesc creștinismul ortodox românesc.

Obiceiurile legate de Sărbătoarea Paștelui ne dezvăluie ansamblul de valori frumoase care împodobesc chipul acestui popor: încondeiatul ouălor ne trimite cu gândul la

comunitate, la familie; bucatele tradiționale pregătite în gospodărie ne vorbesc despre dragostea față de cei din jur, de hărnicie, de cultul muncii sau de dimensiunea comunitară a existenței pe aceste meleaguri; curțile bisericilor și ale mănăstirilor, inundate de lumina lumânărilor miilor de credincioși, vorbesc despre rădăcinile creștine ale acestui popor, despre valorizarea trecutului și despre legătura dintre generații.

Aceste valori, bazate pe credința în Dumnezeu și dragostea față de cei din jur, reprezintă un factor de coeziune în comunitățile românești și un permanent model, la care te poți raporta ori de câte ori rătăcești calea pe care trebuie să o urmezi.

Apelul la tradiție și întoarcerea la adevăratele valori ale poporului român constituie un tezaur important, al cărui potențial trebuie mai bine pus în valoare.

Mulțumesc.

O invit pe doamna deputat Florica Cherecheș, Grupul PNL.

## **Doamna Florica Cherecheș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: „E timpul să trecem de la vorbe la fapte”.

În ultimul timp se vorbește de necesitatea și oportunitatea dezvoltării învățământului profesional, mai ales a celui în sistem dual, dar, practic, nici Guvernul PSD și nici Guvernul actual nu au luat măsuri concrete în acest sens. Mai mult, în necunoștință de cauză, se încearcă acum aplicarea unei ordonanțe de urgență, emisă în decembrie 2014 de ministrul Sorin Cîmpeanu, act normativ elaborat în pripă, fără consultarea agenților economici.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2014 dă o interpretare denaturată conceptului de învățământ dual, punând doar o etichetă falsă pe un produs fără nicio legătură cu originalul. Am cerut de mai multe ori adoptarea cu amendamente a ordonanței sau abrogarea ei de urgență, deoarece aduce confuzie și birocrație inutilă și împiedică deprinderea unei meserii pentru tineri.

Învățământul profesional de tip dual constituie formare profesională inițială și nu trebuie să fie limitat doar la un învățământ de tip „a doua șansă”, așa cum din nefericire îl consideră și ministrul Adrian Curaj. Conform declarațiilor sale la o emisiune televizată recent, elevii care merg la liceu și realizează în clasele terminale că nu au șanse să ia bacalaureatul pot să opteze pentru a-și continua studiile în învățământul profesional. Nu s-ar ajunge aici dacă elevii ar fi consiliați și orientați profesional încă din gimnaziu, pentru că nu e obligatoriu să facă toți liceul, și elevilor ar trebui să li se prezinte opțiunile în clasa a VIII-a. Este timpul să trecem de la declarații la fapte concrete și să dăm o șansă acelor elevi care nu au un nivel ridicat academic, dar ar putea face performanță în învățământul profesional, cu posibilitatea continuării studiilor în viitor. Este esențial să oferim elevilor în gimnaziu o consiliere profesională de calitate, pentru a-i ajuta să-și descopere abilitățile naturale și pentru a lua o decizie rațională în ceea ce privește viitorul lor profesional.

De asemenea, trebuie ca Ministerul Educației să aloce resurse pentru promovarea intensivă a învățământului profesional, pentru că de specialiști calificați într-un domeniu căutat pe piața muncii va fi întotdeauna nevoie și astfel copiii noștri ar avea un viitor în România și nu ar fi nevoiți să plece din țară să-și facă un rost.

Mulțumesc. Domnul Guran.

Vă mulțumesc.

Despre produsele românești.

Este un concept care nu a apărut la noi prima dată. Acest concept a apărut în alte țări, în Germania, imediat după război, și s-a dovedit că a ajutat foarte mult economia acelei țări. Cred că trebuie să facem un efort conjugat pentru a conștientiza cetățenii români că, dacă vom consuma produse românești, vom ajuta mult economia, de fapt, vom ajuta ridicarea nivelului de trai pentru toți românii.

Din păcate, este greu, s-a mai încercat, dar nu trebuie să abandonăm, trebuie să-i învățăm că a consuma produse românești înseamnă locuri de muncă, înseamnă profit pentru firmele din România, înseamnă impozite pentru stat și înseamnă dezvoltare, până la urmă.

Din păcate, odată cu relaxarea fiscală și cu o mică creștere salarială, și o mică creștere a pensiilor, a crescut importul, cu alte cuvinte surplusul de bani existenți pe piață, puterea de cumpărare a românului s-a reflectat în a importa produse din alte țări.

Ce se întâmplă atunci? Îi ajutăm pe cei din Germania, din Franța, din Olanda să-și vândă produsele, de fapt, să se dezvolte ei.

Încercăm să insuflăm această idee. Este și o lege, care sperăm să se aplice cât mai repede, care spune că produsele de bază românești trebuie să se afle în hipermarketuri în proporție de 51%.

Deci, prin tot ceea ce facem, încercăm să promovăm această idee și încercăm să conștientizăm românii că sunt câteva axe pe care trebuie să mergem pentru a ne dezvolta ca țară. Una din aceste axe este cea a consumului intern, a produselor realizate în România.

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL, Guran Virgil.

Domnul Zlati.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Scandalul de la Operă ia proporții hipertrofiate odată cu trecerea zilelor și odată cu dovedirea o dată și încă o dată a faptului că ministrul culturii nu este capabil să pună lucrurile pe făgașul lor normal. Ca dovadă, într-o lună de zile, domnul Vlad Alexandrescu a schimbat de patru ori directorii și directorii adjuncți ai Operei Române.

Aflu ieri, citind presa, că în spatele protestului balerinilor români și al personalului care li s-a alăturat în demersul lor de protest..., acești balerini sunt de fapt manipulați de la Moscova, prin servicii specializate. Te doare mintea!

Oricum, dincolo de posibilele scenarii pe care le poate croi oricine, îl voi cita pe Ion Caramitru, proaspăt desemnat ambasador cultural „Shakespeare” în România, care, sâmbăta trecută, la Craiova, în cadrul Festivalului „Shakespeare”, la finele unui prestigios experiment de cultură, spunea: „E o rușine ce se întâmplă acum în cultura română. E un coșmar pe care-l trăim de patru luni și jumătate. M-aș bucura să vă anunț că acest coșmar s-a terminat.”

Din păcate, coșmarul nu se va termina decât odată cu demiterea domnului ministru al culturii, care sperăm să fie cât mai aproape în timp de Săptămâna Patimilor.

Zlati Radu, deputat al PNL.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc.

## PAUZĂ

*

* *

DUPĂ PAUZĂ

Îl invit pe domnul deputat Iane, Grupul PSD, la ultima declarație politică.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

N-aș fi ieșit la microfon astăzi, dar am auzit o vorbă spusă de domnul președinte Iohannis că se dezice de Guvernul acesta și de miniștrii care conduc acest Guvern. Am să spun doar atât, și am să citez dintr-o postare pe care am pus-o pe Facebook de dimineață: „Experimentul tehnocrat a eșuat.”

Cum era de așteptat, domnule Iohannis, experimentul dumneavoastră a eșuat. La nici șase luni de la învestire,

Guvernul Cioloș manifestă semnele bolii de care suferă, și anume „ _iresponsabili incompetentia_ ”.

Acest lucru s-a văzut de la criza bebelușilor, cu anunțarea unor măsuri economice de criză, cu incoerența pe legea salarizării bugetare, cu protestele de stradă și exemplele continuă.

Nici măcar cu excedent de la buget și cu plan corect de creștere economică lăsat de Ponta Guvernul dumneavoastră nu a fost în stare măcar să păstreze ceea ce primise de la Guvernul anterior. Ați început să schimbați miniștrii? Păi unde este „competența tehnocraților”?

Acum ce faceți? Vă deziceți de „Guvernul meu”? Serios? Păi dacă pentru dumneavoastră și pentru PNL chestiunea în cauză nu are importanță, vă spun că pentru români o guvernare bună este esențială. Este esențială pentru viața și starea lor economică, pentru un loc de muncă, pentru respect din partea autorităților.

Domnule președinte, vă rog să vă plimbați pe banii românilor, să faceți plajă la Miami, să vă puneți ce ambasador doriți pe oriunde, să vă pregătească cu dedicație excursiile în străinătate pe banii noștri, sau să vă ocupați de rotirea candidaților la Primăria Capitalei..., dar, domnule președinte, colegi liberali, vă rog să nu mai faceți experimente atât de costisitoare pe seama poporului român. Vă mulțumesc.

Da. Și, din partea deputaților neafiliați, domnul deputat Remus Cernea.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Remus Florinel Cernea:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Declarația mea politică se intitulează „Cum sunt protejați în Parlamentul României preoții care au colaborat cu Securitatea comunistă”.

Cunoașterea adevărului istoric, inclusiv cu privire la momentele de umbră ale trecutului țării noastre, este esențială pentru înțelegerea acestora și pentru a putea trage învățămintele necesare, dar și pentru a diminua riscul ca ele să se repete în viitor. Coșmarul trăit în România în regimul comunist trebuie dezvăluit, mai ales atunci când el privește teme precum deconspirarea securității și impactul produs asupra vieții cetățenilor de către organele represive ale dictaturii.

Din nefericire, în legea actuală a fost introdus un amendament, în anul 2008, care îi exceptează practic pe preoți de la posibilitatea de a fi verificați dacă au colaborat sau nu cu Securitatea comunistă. Pentru a repara acest abuz, am inițiat, alături de alți 7 parlamentari, Propunerea legislativă pentru modificarea prevederilor art. 3, lit. u și art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24 din 5 martie 2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, Pl-x nr. 42/2016.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, CNSAS, a transmis un punct de vedere în susținerea proiectului. Consiliul Legislativ l-a avizat favorabil, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a dat, cu unanimitate, un aviz favorabil. Chiar și Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române a emis un punct de vedere că nu se opune aflării adevărului cu privire la preoții care au colaborat cu Securitatea. DUPĂ PAUZĂ

A fost șocant să văd însă cu câtă lipsă de scrupule s-a acționat la Comisia juridică, de disciplină și imunități pentru a se evita cu orice preț chiar și dezbaterea asupra propunerii legislative și pentru a se obține un raport negativ, chiar cu prețul încălcării brutale a prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților, iar autorul acestor nereguli este domnul deputat Ciprian Nica, găsit drept colaborator al Securității de către CNSAS și având un verdict definitiv în acest sens al Înaltei Curți de Casație și Justiție în aprilie 2014.

Bună dimineața, stimați colegi!

Deschid ședința de astăzi a Camerei și anunț că din totalul celor 379 de deputați, până la acest moment, și-au înregistrat prezența 92.

Ordinea de zi și programul de lucru pentru această săptămână au fost distribuite. Programul de lucru în plen astăzi: 10–13 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; 13–13.30 – pauză; 13.30 – vot final. La încheierea ședinței de vot final, Biroul permanent și Comitetul liderilor.

Domnule Dobre, vă rog.

Procedură.

Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință,

Vă propun, în numele Grupului PNL, dar cu acordul colegilor de la celelalte grupuri parlamentare, ca proiectul de lege de la poziția 15, PL-x 765/2015, privind cinematografia, și proiectul de lege de la poziția 16, PL-x 764/2015, Legea privind protejarea monumentelor istorice, să fie înscrise pe pozițiile 10, respectiv 11.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc.

Domnul Munteanu.

## **Domnul Ioan Munteanu**

**:**

Supuneți la vot întâi propunerile făcute de domnul Dobre.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Am înțeles că vreți să luați cuvântul, domnule deputat. Da.

Propunerea de modificare a pozițiilor 15 și 16 de pe ordinea de zi, în pozițiile 10 și 11. Da?

Voturi pentru? 61 de voturi pentru. Împotrivă? Nu.

Abțineri? Nu.

Prezenți, nu votează? Nu.

Mulțumesc.

Propunerea a fost adoptată.

## **Domnul Ioan Munteanu**

**:**

Se votează separat.

Închidem ședința consacrată declarațiilor politice. Într-un minut începem ședința de dezbateri.

Mă scuzați! Nu e o problemă. Vot pentru a doua poziție?

PAUZĂ 62 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Niciunul. Abțineri? Nu. Prezenți, nu votează? Nu. Mulțumesc. Domnul Munteanu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mi-am dat demisia din Grupul parlamentar al UNPR și voi activa în Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cu acceptul liderilor, am convenit ca de pe tabelul cu votul final de săptămâna precedentă, proiectele de lege nr. 17, 18, 19 și 20, fără 19, scuzați-mă, cele trei, doar trei... la Comisia pentru industrii să meargă o oră, pentru că trebuie făcute câteva modificări foarte ușoare, în așa fel ca astăzi să reintre la votul final.

Intrăm în ordinea de zi.

2. Proiectul de lege pentru modificarea art. 391 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

- Inițiatorii?

Comisia?

Domnul președinte Buicu.

## **Domnul Corneliu Florin Buicu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## **Domnul Victor Paul Dobre**

**:**

Câteva corelări.

Corelări. Corect, domnule... Vă mulțumesc.

Deci 17, 18 și 20. Mulțumesc. Voturi pentru? 62 de voturi pentru. Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Prezenți, nu votează? Nu sunt. Pentru poziția 18. Voturi pentru? 62 de voturi pentru. Împotrivă? Nu. Abțineri? Nu. Prezenți, nu votează? Nu. Și pentru poziția 20. Voturi pentru? 62 de voturi pentru. Împotrivă? Nu. Abțineri? Nu. Prezenți, nu votează? Nu. Deci 17, 18, 20, o oră la comisii, da? Domnule Anton, vă rog.

Vreau să vă prezint raportul de înlocuire asupra Proiectului de lege pentru modificarea art. 391 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

La întocmirea prezentului raport, am avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, Comisiei pentru muncă, Comisiei pentru egalitatea de șanse și punctele de vedere ale Ministerului Sănătății din 23 noiembrie 2015 și din 11 aprilie 2016.

Proiectul are ca obiect de reglementare eliminarea discriminării între medicii de familie și medicii ce lucrează în mediul urban, față de cei ce lucrează în mediul rural, referitor la posibilitatea continuării activității după împlinirea vârstei de pensionare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma reexaminării, comisia propune plenului, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise și respinse prezentate în anexă. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul deputat Crăciunescu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Acest proiect de lege îi pune pe același picior pe aceeași medici care lucrează în rural cu ceilalți medici din urban și din spitale. Noutatea este înființarea unei comisii la nivel local, formată dintr-un reprezentant al DSP, al Casei de asigurări de sănătate și al Colegiului Medicilor, care va stabili localitățile sau orașele mici în care este deficit de medici. Această comisie va scoate la concurs posturile rămase neocupate și... sau, acolo unde nu există medici, se poate prelungi după vârsta de 65 de ani ca medicii să lucreze în continuare, atât în mediul rural, urban, cât și în spitale.

Mulțumesc.

Alte intervenții? Doamnă deputat, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă este foarte bine-venită pentru spitalele mici, pentru comunitățile urbane, în care și medicii din urban să poată să-și desfășoare activitatea după vârsta de pensionare, în condițiile lipsei unei categorii profesionale medicale absolut necesare.

O a doua idee este transferarea posibilității de a stabili acest drept de la nivel central ministerial la nivel local, unde agreement-ul stabilit între Direcția de sănătate publică și Colegiul Medicilor, respectiv autoritatea publică, va face ca această decizie să se poată face la nivel local.

În concluzie, Grupul PSD va sprijini și susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat.

După retrimiteri și lungi discuții în Comisia pentru sănătate, în sfârșit am ajuns la o concluzie bună, astfel încât și Uniunea Democrată Maghiară susține aceste proiect de lege.

Această lege este bine-venită, fiindcă rezolvă o discriminare între medicii de familie care lucrează în spațiul rural și între medicii de familie care activează în mediul urban, în așa fel încât medicii de familie, la cerere și cu avizul anual al Colegiului Medicilor, pe baza certificatului de sănătate, își pot continua activitatea.

Prelungirea activității se stabilește – și asta am dorit și noi – la nivel local, unde trei reprezentanți ai diferitelor instituții – Casa județeană de asigurări de sănătate, Direcția de sănătate publică și Colegiul Medicilor – hotărăsc unde avem nevoie de personal medical, de medici și acolo să repartizeze acești medici de familie, așa încât proiectul de lege este susținut și de Uniunea Democrată Maghiară din Parlament.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. Avem trei amendamente admise și unul respins.

Dacă la titlul legii sunt obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat.

La articolul unic, alin. (8) al art. 391, obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat.

Art. 391 alin. (8). Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat. Amendament respins, tot la art. 391, obiecții, comentarii? Nu. Respins.

Mulțumesc.

Legea merge la votul final.

4. Reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum și a art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 889 din 16 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 17 februarie 2016.

Potrivit regulamentului, suntem în procedură de urgență. Guvernul?

Vă rog.

Domnul Băeșu.

## **Domnul George Băeșu** _– președintele_

## _Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum cred că vă amintiți, această lege a fost votată de dumneavoastră în data de 3 sau 4 noiembrie. Din nefericire, ea a avut o problemă de constituționalitate. Au fost două articole care n-au întrunit exigențele Curții Constituționale. Unul dintre articole a fost eliminat, iar pentru cel de-al doilea Comisia pentru constituționalitate a Senatului a găsit că este posibilă o modificare prin care să se elimine orice problemă de neconstituționalitate. În Comisia juridică de la Camera Deputaților s-a constatat că există un termen în legea votată inițial, care, dacă ar intra astfel în vigoare, ar apărea o problemă, respectiv termenul de 1 mai, motiv pentru care Comisia juridică a venit și a stabilit printr-un amendament prelungirea cu trei luni a unei activități în sarcina Agenției Domeniului Statului, lucru care noi considerăm că nu ar îndepărta cu nimic sensul legii sau nu s-ar îndepărta de la sensul legii, astfel încât toate activitățile ar fi posibil de realizat până la 1 ianuarie 2017.

Mulțumesc. Comisia.

Mulțumesc, domnule președinte.

Senatul a adoptat cererea de reexaminare la 19 aprilie. Inițial, așa cum a spus și domnul secretar de stat, legea a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, la 4 noiembrie 2015, dar a fost transmisă Președintelui României spre promulgare. Președintele României a formulat sesizarea de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a admis această sesizare formulată prin Decizia nr. 189 din 2015, decizie prin care s-a constatat că legea menționată este parțial neconstituțională.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților admiterea cererii de reexaminare și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 referitoare la măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România, precum și a art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, cu amendamentele admise și redate în prezenta anexă.

Dacă sunteți de acord, să invitați onorabilii lideri ai grupurilor parlamentare sus, la prezidiu, pentru o discuție cu privire la Proiectul de lege de aprobare a Ordonanței nr. 109.

Vă rog.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc foarte mult.

Domnule Nicolăescu, poftiți.

Domnule președinte de ședință,

## Stimați colegi,

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Vă rog.

Domnul Zgonea, domnul președinte al Camerei Deputaților.

## Domnilor colegi,

Vreau să le mulțumesc foarte mult domnului Băeșu și colegilor pentru eforturile pe care le-au făcut, după retrimiterea acestei legi de la președinție, pentru a ne păstra angajamentele pe care le-am făcut în fața cetățenilor, dar și în fața celor care au nevoie de câteva modificări la această lege.

Astăzi sunt la votul final 4 legi pe achiziții publice, care sunt angajamentele Uniunii Social-Liberale și ale Guvernului Ponta, extrem de importante pentru viitorul nostru, în capacitatea de a absorbi fonduri europene.

Această lege aduce câteva modificări importante procesului de restituție a proprietății și arată credibilitatea și predictibilitatea statului român în dialogul cu cei care sunt moștenitori, astfel încât să fim același stat credibil în plan internațional.

Există un proiect de lege, domnule președinte de ședință, și o să rog liderii grupurilor parlamentare, dacă sunt de acord, la finalul încheierii discursului meu, să-i convocați sus, la prezidiu, pentru a avea o discuție, o lege la fel de importantă pentru noi toți, pe care am promis-o de câțiva ani de zile și care astăzi trebuie să ajungă la votul final. Și încheiem un pachet extrem de important pentru România în viitor.

Există, în continuare, există posibilitatea, pe regulament, să luăm decizia ca și Ordonanța nr. 109 să intre astăzi în dezbatere, așa cum am promis ieri.

Domnule președinte, dacă... Domnule președinte de ședință...

Da, domnule președinte...

În urma consultării liderilor grupurilor parlamentare, am consimțit să introducem pe ordinea de zi Ordonanța de urgență nr. 109 privind guvernanța corporativă. Cred că putem să o dezbatem în jurul orei 12.30–13.00, domnule președinte, vedem ce punct o să fie la ora respectivă, și, după aceea, la votul final.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Vot pentru? Numărați. 70. Împotrivă? Nu.

Abțineri? O abținere... două, trei. Prezenți, nu votează? Nu.

Deci stabilim în jurul orei 12.00 punctul de pe ordinea de zi unde va fi introdusă.

Revenim la punctul 4, eram în dezbatere.

Dacă mai vrea cineva la dezbateri generale? Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul Partidului Național Liberal susține prezentul proiect de lege, cu modificările care au fost aduse și recomandările Curții Constituționale.

Sigur, ar fi fost ideal să nu parcurgem o asemenea procedură și să fie contestat un sfert din ordonanță la Curtea Constituțională.

Este foarte bine că grăbim procesul restituirii și Comisia specială își eficientizează activitatea.

Partidul Național Liberal, așa cum a făcut-o din 1990 până în ziua de astăzi, susține, în fiecare zi și în fiecare cuvânt al fiecărui membru, restituirea cât mai grabnică și dreptatea pe care trebuie să o facem oamenilor care au pierdut proprietăți pe nedrept.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ovidiu Ganț.

## Stimate domnule președinte, Stimate colege,

## Stimați colegi,

Încep prin a spune că Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota în favoarea acestui proiect de lege.

Domnule președinte al agenției, ne aducem aminte că am votat odată asupra acestui proiect, din două motive: 1 – pentru că a fost ziua în care a demisionat fostul Guvern și 2 – pentru că s-a încălcat grav, la vremea respectivă, procedura parlamentară, din dorința nejustificată de celeritate.

Poate că dacă am fi avut o dezbatere normală acele prevederi neconstituționale ar fi fost eliminate înainte de a ajunge la vot, dar e bine mai târziu decât niciodată.

Vom vota acum, după decizia Curții și reexaminarea legii, pentru că sperăm ca acest proces să se accelereze și să ajungă la bun sfârșit din punct de vedere administrativ.

Nu ne facem iluzii că din punct de vedere juridic nu vor continua procese în România, în următoarea sută de ani, pe acest subiect.

Pentru a înțelege însă dimensiunea chestiunii în limitele ei reale, și nu mitologia acreditată în opinia publică, am să vă furnizez un exemplu legat de solicitări de retrocedare ale unei minorități naționale, în cazul meu, ale minorității germane din România.

Din datele furnizate de ANRP Comisiei guvernamentale mixte România–Germania, care a avut sesiune săptămâna trecută, rezultă următoarele: au fost adresate 127 de cereri de retrocedare; din acestea au fost soluționate prin retrocedare în natură 8; s-au propus despăgubiri pentru 3; 9 mai sunt în examinare, iar restul de 107 au fost respinse sau nu au avut nicio finalitate, deci nu mai fac obiectul analizei agenției.

În consecință, repet, 11 din 127. Asta ca să se înțeleagă și să nu se mai continue cu propaganda de partid, legată de dimensiunea enormă a retrocedărilor către minorități. Sunt cazuri puține și marea lor majoritate nu grevează bugetul de stat, ci sunt retrocedări în natură. Aceasta este, de altfel, și natura solicitărilor noastre: retrocedarea în natură și nicidecum bani de la buget sub formă de despăgubiri.

Cu această convingere și sperând că am încheiat definitiv acest subiect mitologizat de către campania electorală prezidențială, vom vota în favoarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Domnul Márton Árpád.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Și noi vom vota pentru acest proiect de lege, evident, după reanalizare.

Credem că e benefică clarificarea a ce se înțelege prin minoritate națională, respectiv acea organizație care are dreptul de a prelua acele valori preluate de comuniști de la aceste comunități.

Însă considerăm, în continuare, așa cum la legea inițială am depus un amendament în acest sens, că ar fi fost bine ca această lege să specifice și ceea ce înseamnă proprietățile bisericești, că și acolo este o confuzie totală în domeniu și, pentru a clarifica, având în vedere că nu s-a adoptat la vremea respectivă acest amendament al nostru în această lege, am depus un alt proiect de lege, care clarifică ce se înțelege prin proprietăți bisericești, pe care bisericile noastre le-au cerut, tot în natură, înapoi de la statul român.

Ca atare, noi votăm pentru această lege și vă solicităm totodată ca, evident, în procedura legislativă, să adoptați și cealaltă lege cât mai grabnic, pentru ca restituirea în natură a multor imobile în discuție actualmente, în paragină actualmente..., situația acestor imobile să fie clarificată, să fie preluate de adevărații proprietari și prin acest lucru să se facă într-adevăr o imagine bună acestei țări. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole. Avem 26 de amendamente admise.

- La pct. 1.

- Obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat.

2. Articolul unic.

- Obiecții, comentarii? Adoptat.

3. Titlul ordonanței. Obiecții, comentarii? Adoptat.

4. Art. I. Obiecții, comentarii? Nu.

Art. 6. Obiecții, comentarii? Adoptat. Art. 11? Adoptat. Art. 15? Adoptat. Art. 20 alin. (5)? Adoptat. Art. 21 alin. (6)? Adoptat. Art. 21 alin. (9) și alin. (10)? Adoptate. Art. 27 alin. (1)? Adoptat. 31 alin. (2)? Adoptat. 31 alin. (2[1] )? Adoptat. 33 alin. (4)? Adoptat. 34 alin. (3)? Adoptat. 36 lit. h) și i)? Adoptate. Art. II. Obiecții, comentarii? Adoptat. Art. 3 alin. (1)? Adoptat. Art. 3 alin. (1) e)? Adoptat. Art. 3 alin. (1[1] )? Adoptat. Art. 3 alin. (5)? Adoptat. Art. III? Adoptat. Art. IV? Adoptat. Art. V? Adoptat. VI? Adoptat. VII? Adoptat. Mulțumesc. Vot final.

5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2015 pentru completarea art. 29 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Suntem în procedură de urgență. Vă rog, domnule secretar de stat. Guvernul.

**Domnul Gabriel Lungu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect stabilirea pentru angajatori a unui termen-limită de 3 ani, termen necesar pentru normalizarea condițiilor de muncă.

Ca urmare a analizării solicitărilor primite pentru reînnoirea avizului, în anul 2015 au fost acordate vize pentru 131 de unități, cu 7 mai puțin față de anul 2014, și în acest sens se observă un interes al angajatorilor pentru normalizarea condițiilor de muncă.

Menținerea locurilor de muncă în condiții deosebite vizează acei angajatori care dețin la data de 31 decembrie 2015 avizul pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite și care nu au realizat măsurile necesare pentru normalizarea condițiilor de muncă pentru locurile de muncă încadrate în condiții deosebite.

Comisia pentru muncă?

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 29 din Legea nr. 263/2010, în sensul stabilirii pentru angajatori a unui termen-limită de 3 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2016, termen necesar pentru normalizarea condițiilor de muncă.

Totodată, se reglementează ca perioada cuprinsă între data de 31 decembrie 2015 și data reînnoirii avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite să constituie stagiu de cotizare în condiții deosebite de muncă, pentru care angajatorii datorează, după caz, diferența dintre cota de contribuție de asigurări sociale pentru condiții deosebite de muncă și cea declarată de către aceștia.

Legea face parte din categoria legilor organice, a fost adoptată de Senat în ședința din 14 martie, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Dezbateri generale?

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Termenul pentru normalizarea condițiilor de muncă la locurile încadrate în această categorie a fost prelungit succesiv până la data de 31 decembrie 2015.

Prin OUG nr. 65/2015, acesta a mai fost prelungit cu încă 3 ani, timp în care angajatorii ce se află în această situație trebuie să-și ia măsurile necesare pentru normalizarea condițiilor de muncă.

În anul 2015 s-a reînnoit avizul pentru condiții deosebite pentru 131 de unități, cu 7 mai puține decât în anul 2014.

Considerăm că, pentru următoarea perioadă, trebuie ca tot mai multe unități să ia măsurile necesare pentru normalizarea condițiilor de muncă.

Poate, în această privință, ministerul emite un ordin sau instrucțiuni necesare prin care obligă unitățile rămase să demareze demersurile pentru normalizarea condițiilor de muncă.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt.

Mulțumesc.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2015 pentru prelungirea valabilității licențelor de traseu și a programului de transport în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul București și localitățile județului Ilfov.

Guvernul?

Vă rog. Vă rog să vă prezentați.

## **Domnul Ion Aurel Stanciu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aurel Stanciu, secretar de stat, Ministerul Transporturilor. Doamnelor, domnilor deputați,

Prin Legea nr. 225/2013 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2013 pentru prelungirea valabilității licențelor de traseu și a programului de transport județean a fost stabilită în mod expres valabilitatea programului de transport de persoane prin servicii regulate între municipiul București și localitățile județului Ilfov.

Datorită faptului că la Tribunalul Buzău, prin Hotărârea nr. 747 din 18 aprilie 2014, s-a dispus suspendarea programului de transport public de persoane cu autobuzele prin servicii regulate între unitățile administrativ-teritoriale și zona metropolitană București 2014–2020, până la judecarea în fond a cauzei, este necesară asigurarea în continuare a serviciilor de transport în această zonă, în condiții de legalitate.

Astfel, se impune prelungirea valabilității licențelor de traseu și a programului de transport în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul București și localitățile județului Ilfov.

Guvernul susține acest proiect de lege. Mulțumesc.

## Mulțumesc. Comisia?

Comisia pentru administrație sau Comisia pentru industrii, sau Comisia pentru transporturi.

Domnul Lupu, președintele Comisiei pentru transporturi.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2015 pentru prelungirea valabilității licențelor de traseu și a programului de transport în baza cărora se efectuează servicii regulate de transport de persoane între municipiul București și localitățile județului Ilfov

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională pentru acest proiect.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 2 martie 2016.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, conform avizului nr. 1.360 din 29 decembrie 2015; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități din data de 15 martie 2016; avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din data de 15 martie 2016.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare prorogarea termenului prevăzut la alin. (2)

al articolului unic al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2013, în scopul asigurării continuității efectuării serviciilor regulate de persoane între municipiul București și localitățile județului Ilfov, evitării practicilor ilicite în activitățile de transport de persoane și asigurării cadrului legal de efectuare a acestor servicii de transport, precum și al evitării impactului negativ asupra bugetului de stat, prin diminuarea veniturilor încasate ca urmare a neplății taxelor și impozitelor aferente activităților de transport de persoane ce sunt desfășurate în afara sau în lipsa cadrului legal în vigoare.

În conformitate cu prevederile art. 61 și ale art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisiile au examinat proiectul de lege menționat mai sus, în ședințe separate.

Comisia pentru transporturi și infrastructură a examinat proiectul de lege în ședința din 31 martie 2016.

La lucrările comisiei și-a înregistrat prezența un număr de 21 de deputați, din totalul de 22 de membri.

Dezbateri generale? Vă rog. Poftiți, poftiți.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Scopul acestui act normativ este acela de a asigura continuitatea serviciului public de transport persoane, fie local sau județean, în condițiile în care există litigii nesoluționate în instanță, de peste 2 ani de zile, între transportatori și autorități.

La sfârșitul anului 2015, Ordonanța de urgență nr. 63/2015 a prelungit valabilitatea Programului de transport public local 2008–2013 până la 1 ianuarie 2016, pentru că instanțele de judecată nu au pronunțat decizii finale în cazul București–Ilfov.

Plecând de la situația existentă la nivelul municipiului București și al localităților din județul Ilfov, am propus, alături de alți colegi, o serie de completări ale actului normativ, astfel încât să fie remediate problemele similare existente și la nivelul altor județe din țară, până la rămânerea definitivă a hotărârilor judecătorești.

Așa este corect, să beneficieze de tratament egal și alte unități administrativ-teritoriale și să nu fie periclitat dreptul cetățenilor la transport public local.

Grupul Partidului Național Liberal va vota acest act normativ tocmai pentru că vine în întâmpinarea acestor nevoi, având în vedere faptul că transportul public de persoane este un serviciu de utilitate publică, prestat în interesul general al comunităților respective.

Vă mulțumesc.

Art. II? Adoptat. Mulțumesc. Vot final.

7. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Insulei Man privind schimbul de informații în domeniul fiscal, semnat la Londra la 4 noiembrie 2015.

Guvernul? Vă rog, vă rog. Guvernul? Vă rog. Prezentați-vă, vă rog.

Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Această ordonanță de urgență venea, în esența ei, să proroge termenul pentru transportul de persoane între municipiul București și județul Ilfov și e vorba de traseele regulate.

Dar în aceeași situație în care se găsea transportul dintre cele două zone se aflau și alte transporturi, și anume transportul județean și uneori chiar transportul local, pentru că această circulație era interzisă... sau licențele respective erau interzise la un moment dat, pentru faptul că existau în instanță procese pe eliberarea acestor licențe.

Și atunci s-a luat hotărârea ca și pentru aceste situații, adică transportul județean și transportul local, să se poată prelungi licențele până când se va da o hotărâre judecătorească definitivă în instanță.

Și de aceea credem noi că în acest fel am reușit să rezolvăm problema transportului, să nu se blocheze, atât între municipiul București și județul Ilfov, cât și în ceea ce privește transportul județean și local.

De aceea, Partidul Social Democrat va susține această lege.

Alte intervenții? Nu sunt.

Dezbatere pe articole. Avem 6 amendamente admise. Pct. 1.

Obiecții, comentarii? Adoptat. Articolul unic. Obiecții, comentarii? Adoptat. Titlul. Obiecții, comentarii? Adoptat. 4? Adoptat. Art. 3? Adoptat. 5? Adoptat.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Attila György, secretar de stat în Ministerul de Finanțe.

În baza aprobării de semnare, obținută în ședința Guvernului din 3 iunie 2015, a avut loc, la Londra, pe 4 noiembrie 2015, semnarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Insulei Man privind schimbul de informații în domeniul fiscal.

Prin acord se stabilesc, între altele, sfera teritorială de aplicare a acordului, impozitele care fac obiectul schimbului de informații în domeniul fiscal, modalitatea de efectuare a schimbului de informații și confidențialitatea informațiilor.

Susținem forma raportului comisiei. Mulțumesc.

## Comisia?

Domnul președinte Viorel Ștefan.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

În conformitate cu prevederile art. 75 din Regulamentul Camerei, comisia noastră a fost sesizată pentru dezbatere pe fond cu Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Insulei Man privind schimbul de informații în domeniul fiscal, semnat la Londra, 4 noiembrie 2015.

Conform prevederilor constituționale și din Regulamentul Camerei, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Proiectul a primit aviz favorabil la Consiliul Legislativ.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților proiectul de lege în forma prezentată de Guvern, fără amendamente.

Mai fac precizarea că, în raport cu obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Acest acord se înscrie într-un proces mai amplu de armonizare a cadrului juridic dintre România și alte state din spațiul extracomunitar.

Actul oferă statelor semnatare posibilitatea unei colaborări mai bune în domeniul fiscal în schimbul reciproc de informații, dar și pentru combaterea fenomenelor fiscale greu de eradicat la nivel național.

Discuția cred că ar trebui dusă către generalizarea acestui tip de acorduri și cu guvernele altor state, în jurul cărora există numeroase suspiciuni de utilizare netransparentă a resurselor financiare, precum și ideea ascunderii unor bani a căror proveniență nu poate fi identificată.

Grupul parlamentar al PNL a votat în Comisia pentru buget, finanțe și bănci și va susține acest proiect de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Ialomițianu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sigur că vom vota acest proiect de lege. Este un proiect foarte bun, pentru că are ca obiect de reglementare schimbul de informații fiscale, în vederea prevenirii și combaterii evaziunii fiscale.

Ar fi bine să cerem Ministerului de Finanțe sau chiar ANAF-ului să ne spună care este eficiența utilizării acestor instrumente juridice, pentru că noi am dezbătut, am adoptat multe acorduri încheiate cu țări unde evaziunea este mai mare, unde capitalul își găsește un loc foarte bun pentru a fi utilizat în alte scopuri sau pentru a se ascunde de ochii celor care supraveghează circuitele financiare.

Cred că ar fi bine ca Ministerul de Finanțe să ne spună eficiența utilizării acestor instrumente juridice, pentru că noi adoptăm legi de genul acesta, dar vedem că multe sunt pe hârtie.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu avem amendamente. Legea merge la votul final.

8. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române.

Inițiator? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Acest proiect cu privire la înființarea posturilor de jandarmerie în mediul rural, pe care l-am inițiat împreună cu alți 23 de colegi din Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, vine în ajutorul a ceea ce reprezintă ordinea,

menținerea, păstrarea și apărarea ordinii publice în localitățile mici – și mă refer în primul rând la mediul rural. De ce? S-au constatat, în ultima perioadă, o creștere a infracționalității în localitățile mici și o incapacitate, din pricina resurselor limitate ale poliției, de a face față acestor provocări.

De aceea, jandarmeria, venind, prin acest parteneriat, să-i spunem, între Inspectoratul General al Jandarmeriei și Ministerul de Interne, ca o forță de sprijin al poliției în mediul rural și în localitățile mici, unde adeseori poliția este depășită de lipsa resurselor și lipsa de oameni pe care să-i disloce pe teren, nu poate să fie decât o măsură de restabilire a ordinii publice și un factor de sprijin al activității Ministerului Afacerilor Interne. Spun acest lucru deoarece acest proiect de lege a venit și ca urmare a foarte multor sesizări primite din partea primarilor din mediul rural și a cetățenilor care nu se mai simt în siguranță și veți vedea la nivelul României, în localitățile mici, cum pe o rază de zeci de kilometri pătrați acționează doar doi, trei agenți de poliție, cum foarte multe din posturile de poliție din localitățile din mediul rural au devenit posturi-fantomă, cum mica infracționalitate este scăpată de sub control, în special în localitățile mai izolate și sărace din România.

Și, de aceea, jandarmeria, care are o bază de efective foarte voluminoasă în acest moment și pe care, din păcate, nu și le pune în valoare, deoarece nu-i permite legea, ar veni ca o forță de restabilire a ordinii, acolo unde poliția nu mai face față. Și vorbim de o colaborare între cele două entități. Să nu uităm că această Jandarmerie Rurală a existat și în România interbelică, iar România interbelică consider că era un exemplu de democrație, comparativ cu România de azi, și un exemplu de civilizație.

Ceea ce m-a surprins este avizul negativ venit din partea Guvernului, dar și din partea Comisiei pentru administrație a Camerei Deputaților, un aviz negativ care spune ceva de genul: da, legea este bună, ar fi bine să facem așa, dar, știți, nu se respectă normele de legistică formală și de elaborare a proiectului legislativ. Mi se pare un lucru total fals, în condițiile în care avizul primit de la Consiliul Legislativ este unul pozitiv. Nu este în măsură Guvernul României, spre exemplu, și nici Ministerul de Interne, și nici vreo altă comisie să stabilească în ce fel se elaborează aceste norme de legistică formală și de construcție a unui proiect de lege. Iar acest lucru, după cum spuneam, Consiliul Legislativ l-a considerat ca fiind bine construit în cazul prezentului proiect de lege.

Mulțumesc, domnule deputat.

...țara unde structurile de forță fac legea...

Mulțumesc, domnule deputat.

Totodată, soluția propusă are și un impact financiar, având în vedere că trebuie identificate spațiile de cazare și surse de plătire a drepturilor aferente personalului ce urmează a fi încadrat și așa mai departe.

Cu majoritate de voturi, cu două abțineri, s-a hotărât respingerea inițiativei legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul Dobre.

...și nu Parlamentul, așa cum ar fi normal.

De aceea,

Comisia?

Domnul Mircovici.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate cu această inițiativă cu nr. Pl-x 47/2016.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a emis un aviz favorabil.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea unor prevederi ale Legii nr. 550/2004, în sensul înființării de către Ministerul Afacerilor Interne, la propunerea Inspectoratului General al Jandarmeriei, de unități și subunități de jandarmerie rurală, în baza criteriilor demografice și teritoriale, precum și în funcție de evoluția fenomenului infracțional, la nivel rural și în orașele mici, în limita posturilor aprobate și a fondurilor bugetare alocate.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63, comisiile au discutat în ședințe separate, în 12 aprilie Comisia pentru administrație publică și ulterior Comisia pentru apărare. La Comisia pentru administrație au participat 21 de deputați din cei 22. La Comisia pentru apărare 20 din cei 27.

Cu ocazia dezbaterilor s-a constatat că inițiativa legislativă nu respectă condițiile stabilite de art. 31 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă – și este vorba, stimați colegi, de faptul că instrumentul de prezentare a demersului legislativ ar trebui să cuprindă cerințe care reclamă intervenția legislativă, cu referire clară la insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare. Pentru că una este reglementarea privind obligația pe care o are Jandarmeria de a restabili ordinea și liniștea publică, pe când cu totul altele erau atribuțiile Jandarmeriei Rurale, la care s-a făcut referire și care are mult mai multe obligații, preluând o parte din obligațiile Poliției, lucruri care trebuiau reglementate prin lege.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Câteodată sunt și situații mai puțin plăcute, când trebuie să combați opinia unui coleg de-al tău.

Eu apreciez efortul depus de colegul meu. Expunerea Domniei Sale are în vedere multe observații pertinente și reale, însă introducerea în acest fel a Jandarmeriei Rurale nu este posibilă, atât din punctul de vedere al suprapunerii unor atribuții, din punct de vedere logistic, din punctul de vedere al dotării și din punctul de vedere al funcționării ansamblului acestor instituții. Nu poți să faci suprapuneri între Poliție și Jandarmerie și Poliție Locală. Nu poți să intervii la Jandarmerie fără să modifici la Poliție sau în alte legi în cadrul general legislativ privind sistemul de apărare, ordine publică și siguranță.

De aceea, din păcate, nu vom vota acest proiect de lege și vom fi pentru respingere. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții? Domnul Mircovici.

## Domnilor colegi,

Și în Comisia pentru apărare s-a discutat cu mare atenție această inițiativă legislativă, plecându-se de la ideea că există anumite zone în zona rurală în care înființarea unor astfel de posturi de jandarmi ar fi benefică pentru asigurarea pazei bunurilor cetățenilor, plecându-se și de la respectul pe care l-a avut lumea pentru astfel de posturi de jandarmi existente la țară.

Din păcate, așa cum a arătat și președintele Comisiei pentru administrație publică, sunt necesare modificări în mai multe reglementări pentru a nu se realiza suprapunerile care sunt în momentul de față, pe de o parte, dar, pe de altă parte, pentru a se putea asigura protecția reală a cetățeanului, și nu supunerea lui la anumite abuzuri care pot avea loc, în condițiile în care legea este neclară și insuficientă.

De aceea, colegii din Comisia pentru apărare au apreciat inițiativa, interesul și punctul de vedere al celor care au făcut această inițiativă legislativă și apreciază că este bine să ne gândim într-o perspectivă, să realizăm o astfel de legislație, care României i-ar fi necesară. Dacă nu am realiza această corelare, am ajunge la un moment dat în situația în care am considera că cele mai periculoase zone din punctul de vedere al securității le reprezintă zonele rurale, or nu astfel de lucruri au avut în vedere inițiatorii în momentul în care au făcut această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc. Alte intervenții, dacă mai sunt? Nu. Mulțumesc.

Propunere de respingere. Vot final.

9. Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției pentru agricultură, studii pedologice, agrochimice și consultanță agricolă.

Inițiatorii?

Nu.

Comisia pentru agricultură?

**Domnul Ioan Munteanu**

**:**

Este Guvernul aici!

Pentru ce Guvernul?! Comisia? Comisiile?

Domnule președinte Săpunaru, vă rog. E al dumneavoastră, e pe ordinea de zi la rând, sunteți dumneavoastră. Ne scuzați!

Nu ne-ați deranjat, domnule președinte. Încercam să negociem ce se întâmplă la comisia de astăzi, de după plen.

Negociați după.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției pentru agricultură, studii pedologice, agrochimice și consultanță agricolă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înființarea Direcției pentru agricultură, studii pedologice, agrochimice și consultanță agricolă, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, prin preluarea direcțiilor pentru agricultură județene și a municipiului București.

De asemenea, vă anunțăm că obiectul inițial, preluarea oficiilor pentru studii pedologice și agrochimice, nu s-a mai făcut în actualul proiect de lege. Ele au rămas cum funcționau și până acum.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Propunerii legislative privind

înființarea, organizarea și funcționarea Direcției pentru agricultură, cu amendamentele admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul Daea.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

E un proiect de act normativ care își are sorgintea în interesul Ministerului Agriculturii și al nostru, al tuturor, ca aceste structuri județene să funcționeze într-un mod mai bun, mai bine organizat, în folosul celor pe care îi deservesc.

Actul normativ este în structura ieșită din Comisia pentru agricultură, constituie platforma juridică necesară pentru funcționarea mai bună a acestei structuri județene.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Grupul Partidului Național Liberal va vota acest Proiect de lege privind înființarea, organizarea și funcționarea direcțiilor pentru agricultură, studii pedologice, agrochimice și consultanță agricolă.

Având în vedere necesitatea sectorului agricol, respectiv obiectivele, măsurile cuprinse în strategia sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung, este necesar ca structurile aflate în subordinea Ministerului Agriculturii să funcționeze unitar. Reorganizarea direcțiilor agricole județene conduce la eficientizarea și operaționalizarea activității din administrația publică agricolă și creează o autoritate cu atribuții extinse în domeniul agricol, care să asigure informarea, organizarea acțiunilor întreprinse în beneficiul fermierilor. Practic scurtează, dacă doriți, și fluxul informațional de la fermier către Ministerul Agriculturii și de la Ministerul Agriculturii către fermier.

Se dorește, totodată, să se reîntregească și să se redea funcționalitatea direcțiilor agricole județene, având în vedere și ce s-a întâmplat în decursul anilor cu privire la inspecțiile și misiunile de audit din partea Comisiei Europene.

Vă mulțumesc.

Vă rog, alte intervenții la dezbateri generale? Vă rog.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PSD susține această inițiativă legislativă și am să vă expun două motive. În primul rând, orice politică agricolă și orice dorință a ministerului de a implementa în teritoriu gândirea și politica agricolă comună, dar și politica agricolă națională nu se poate face, de ani buni, din cauza lipsei de consistență și lipsei de personal calificat în direcțiile agricole.

Această inițiativă legislativă, practic, întărește direcțiile agricole la nivel județean și face posibilă o curea de transmisie a dorinței ministerului în legătură cu teritoriul.

Și, doi, din punct de vedere legislativ, Curtea de Conturi bloca înființarea camerelor agricole ale fermierilor, pentru că nu pot exista două instituții cu aceeași denumire.

De aceea, trecerea personalului de la camerele agricole, plătite de Ministerul Agriculturii, dar aflate în subordinea consiliului județean, în cadrul direcțiilor agricole județene dă liber, dacă vreți, gândului întregului spectru politic de a demara o construcție serioasă a camerelor agricole județene. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Amendamente admise de la poziția 1 la poziția 17. Dacă sunt intervenții, obiecții, comentarii la 1? Adoptat.

La 2? Adoptat. 3? Adoptat. 4? Adoptat. 5? Adoptat. Vă rog.

## Domnule președinte,

Am încercat să parcurg atât proiectul de lege care a fost respins de Senat, cât și textele propuse de comisie. Și pentru mine câteva lucruri sunt neclare. Vă spun sincer, din textele care se regăsesc la punctele 4 și 5 din raport nu reiese ce se întâmplă cu personalul din cadrul acelor instituții care se desființează. Pentru că la pct. 4 se vorbește despre „personalul care va fi angajat de la...” Dacă în proiectul inițial se vorbește despre preluarea acelora care doresc să activeze în această nouă instituție, dincoace nu se mai vorbește despre ei, ci numai despre acele persoane care sunt angajate pe bază de concurs. Unu.

Doi. La punctul 5 există o prevedere care se referă la niște proprietăți care se află în domeniul public al consiliului județean și sunt administrate de camerele agricole, care, printr-o decizie a consiliului județean, vor veni în domeniul public al statului. Ce se întâmplă cu aceste camere agricole?

Dacă puteți să-mi răspundeți la aceste întrebări, ca să înțeleg și eu cum se va aplica această lege. Dincolo de faptul că orice astfel de decizie mie îmi sună a centralizare și nu prea pot fi de acord.

Vă mulțumesc.

Deci la punctele 4 și 5, cele două probleme pe care le-am ridicat, vă rog să-mi clarificați, ori membrii comisiei, ori ministerul, cine dorește, dar să înțeleg și eu ce se dorește să se facă.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat.

**Domnul Dumitru Daniel Botănoiu** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Deci tot personalul care își desfășoară activitatea astăzi la consiliile județene integral va trece, fără să aibă absolut niciun examen, va trece în această direcție din cadrul Direcției generale pentru agricultură. Deci ei vor prelua numai cu ce au plecat ei, când au plecat la consiliul județean.

Pe de altă parte, actuala formulă pe care o propune este o descentralizare, pentru că el își desfășoară activitatea în județ și nu va depinde de ceea ce vrea un ministru sau altul.

Toate spațiile pe care le invocați dumneavoastră au fost date pe procese-verbale, au fost ale Direcției agricole, au fost date către consiliile județene să poată să-și desfășoare activitatea și ele se întorc conform inventarului, nimic altceva. Deci nu se preia nimic de la alte entități.

Mulțumesc. Domnule Kelemen Atilla, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Personal sunt unul care de zece ani spun și în comisie, dar și în plen am spus că spolierea agriculturii de o conducere a avut repercusiuni catastrofale. Astăzi Agricultura nu este condusă în România.

Am făcut, prima dată, am scos de la Agricultură și am făcut consultanță agricolă. Consultanța agricolă, când s-a pus pe picioare și a început deja să funcționeze, repede am reorganizat, am pus la consiliile județene și practic am făcut iarăși o grupare care nu avea putere, că erau vreo patru-cinci oameni la consultanțele agricole, rolul care putea să dea legea nu se realiza. După aceea am început și, repede, hai să facem camerele agricole niște exemple europene. Am desființat și consultanța agricolă, am trecut la consiliile județene și hai să facem camere agricole.

Camerele agricole, într-adevăr, au funcționat foarte bine în multe țări și Comisia pentru agricultură de la Camera Deputaților a făcut vizite să vedem cum funcționează în Cehia, cum funcționează în Germania și am văzut că vai ce treabă bună e, hai să facem și noi! Și aici ne-am oprit. Hai să facem, am făcut niște legi, niște reglementări, dar o Cameră agricolă viabilă nu s-a înființat.

Deci astăzi agricultura românească plutește în derivă, nu e condusă de nimeni, direcțiile agricole, acele mici părți care au mai rămas, au 4, 5, 6 oameni în fiecare județ; nu cred că este o rezolvare.

În această țară, de mai multe ori am spus, stimați colegi, că noi încă o vreme bună nu o să facem ceasuri mai bune ca elvețienii, nu o să facem nici mașini mai bune, poate, ca nemții, să zic. Dar putem face agricultură performantă, că deloc nu este o rușine să fii o țară agrară, să ai un export din agricultură și beneficii din agricultură care să facă ca și producătorul din România, producătorul agricol, să aibă un câștig și să aibă un trai decent pentru el și pentru familia lui.

Eu așa cred, stimați colegi – și aici domnul secretar de stat a dat niște exemple și, da, aș putea să le iau și ca pe niște explicații pertinente, dar pentru mine este foarte important, și cred că nu numai pentru mine, ci și pentru noi, de la UDMR, dar și pentru toată țara este important ca această agricultură românească să fie odată sau să fie din nou condusă și să rezolvăm prin aceasta foarte multe probleme.

Mulțumesc. Continuăm. La punctul 5 eram, da? Obiecții, comentarii sunt? Nu. Adoptat. Art. 6. Obiecții, comentarii? Adoptat. 7? Adoptat. 8? Adoptat. 9? Adoptat. 10? Adoptat. 11? Adoptat. 12? Adoptat. 13? Adoptat. 14? Adoptat. 15? Adoptat. Mulțumesc. Vot final.

10. Proiectul de lege pentru completarea art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia. Inițiatori?

Nu.

Comisia?

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Raport suplimentar asupra Proiectului de lege pentru completarea art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia

Domnule deputat, mi-a atras atenția domnul președinte al comisiei că nu ne auzim în sală. Vorbiți mai tare.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În calitate de primă Cameră sesizată, Senatul a adoptat inițiativa legislativă în ședința din 28 octombrie 2015.

Proiectul de lege a fost dezbătut în ședința comisiei din 2 februarie 2016. La lucrările comisiei au fost prezenți 20 de deputați din totalul de 24 de membri ai comisiei.

În fapt, se dorește reintroducerea unei contribuții de 4% din profitul anual realizat de operatorii economici care organizează jocuri de noroc, pentru constituirea Fondului cinematografic.

La dezbaterea proiectului de lege, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, transmis cu nr. 729 din 7.VII.2015.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea celor prezenți în sală în momentul votării.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a propus adoptarea Proiectului de lege pentru completarea art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege a fost dezbătut în ședința de plen a Camerei Deputaților din 2 martie 2016, fiind retransmis la comisie pentru o nouă dezbatere și redactarea unui raport suplimentar.

Membrii comisiei au reluat dezbaterea asupra proiectului de lege în data de 8 martie 2016. La lucrările comisiei au fost prezenți un număr de 21 de deputați din totalul de 24 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenți în sală în momentul votului.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului adoptarea Proiectului de lege pentru completarea art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, cu amendamentele anexate.

În data de 21 martie a.c., plenul Camerei Deputaților a hotărât retrimiterea la comisie pentru întocmirea unui raport suplimentar.

Dezbateri generale. Domnul Iane.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Propunerea este bine-venită. Știm bine că în ceea ce privește finanțarea Fondului cinematografic și, de asemenea, finanțarea Oficiului Național al Monumentelor Istorice..., în ultimii ani a fost deficitară această finanțare și, ca atare, nici activitățile desfășurate de aceste două fonduri nu au fost cele care trebuiau să fie.

Prin această propunere legislativă, practic, se reia finanțarea acestor două fonduri și banii, o parte din banii din profiturile celor care organizează jocuri de noroc, vor fi direcționați către aceste două fonduri.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Știrbu.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Vă informez că această inițiativă legislativă a fost semnată de toți membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Cameră. Este, putem spune, o reparație morală făcută după aproape 7 ani de zile. La ora actuală, noul val în cinematografia românească putem spune că este unul din ambasadorii României.

Prin această inițiativă legislativă, așa cum spunea antevorbitorul meu, se reia finanțarea cinematografiei românești și sperăm că, în urma acestei proiecții legislative, cinematografia românească va aduce noi și noi premii, care vor face din România un jucător cel puțin pe plan european în acest domeniu.

Vă mulțumesc. Grupul Partidului Național Liberal va vota această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Domnul Gvozdenovici. Vă rog.

## Mulțumesc.

Grupul parlamentar al minorităților, de la bun început spun, va susține acest proiect din două motive: o dată, toate

aceste monumente pe care le avem trebuie sprijinite și în felul acesta. Și, sigur, reamintesc, și noi, minoritățile naționale, avem foarte multe monumente vechi de sute de ani, – nu de o sută sau două, sau trei sute –, de sute de ani, și necesită și reparații, și sprijin. Și, de aceea, închei, grupul nostru va susține acest proiect.

Mulțumesc.

Domnul Márton Árpád.

Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Voi avea o singură intervenție la două legi care au același caracter. De aceea, mă scuzați, dar nu vreau să vin de două ori.

Aceste proiecte de lege readuc în discuție ideea de a avea un procent realizat de pe urma jocurilor de noroc, pentru susținerea culturii românești, pentru monumente istorice, pentru cinematografie.

În dezbaterea inițială și după retrimiteri, grupul nostru parlamentar a susținut ideea ca să revenim la forma inițială a legii, adică un procent concret din profitul realizat de aceste entități care se ocupă cu jocuri de noroc să fie trecut către aceste două activități.

În urma unor dezbateri îndelungate, cu retrimitere, s-a modificat și aceste procente au devenit procente doar din taxa plătită de acestea. Este o diferență majoră, cu care noi nu am prea fost de acord, pentru că noi credem că în continuare cultura din România merită procentul întreg, și nu numai din taxă.

Dar, cu toate aceste modificări, orice venit, chiar și mic, pentru aceste două domenii este bine-venit. Ca atare, vom vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Avem două amendamente admise.

1. Obiecții, comentarii?

2. Obiecții, comentarii? Adoptat. Vă mulțumesc. Vot final.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

11. Proiectul de lege pentru completarea art. 51 alin. (3) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Inițiatori?

Nu. Domnul Știrbu. Comisia? Mă scuzați.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport suplimentar asupra Proiectului de lege pentru completarea art. 51 alin. (3) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În calitate de primă Cameră sesizată, Senatul a adoptat inițiativa legislativă în ședința din 28 octombrie 2015.

Proiectul de lege a fost dezbătut în ședința comisiei din 2 februarie 2016. La lucrările comisiei au fost prezenți 20 de deputați, din totalul de 24.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea alin. (3) al art. 51 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

În fapt, se dorește reintroducerea colectării unei contribuții din partea operatorilor economici care se ocupă cu organizarea activităților de jocuri de noroc și jocuri mecanice, spre a fi folosite pentru restaurarea monumentelor istorice.

La dezbaterea proiectului de lege, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, transmis cu nr. 728 din 7.VII.2015.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi a celor prezenți în sală.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a propus adoptarea Proiectului de lege pentru completarea art. 51 alin. (3) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice în forma adoptată de Senat.

În data de 2 martie 2016, plenul Camerei Deputaților a hotărât retrimiterea la comisie a proiectului de lege, în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

La lucrările comisiei din data de 8 martie 2016, membrii comisiei au reluat dezbaterile asupra proiectului de lege. La lucrările comisiei au fost prezenți 21 de deputați din totalul de 24.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a propus adoptarea acestui proiect de lege. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenți în sală în momentul votului.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului adoptarea Proiectului de lege pentru completarea art. 51 alin. (3) din Legea nr. 422 privind protejarea monumentelor istorice, cu amendamentele anexate.

Mulțumesc.

Domnul Gvozdenovici. Dezbateri generale.

Deoarece cred că s-a inversat ordinea, cinematografia cu monumentele, doresc încă o dată să subliniez că vom sprijini ambele proiecte de lege, având în vedere că și monumentele, dar și cinematografia au nevoie de sprijinul nostru și de sprijinul acesta, mai ales, dacă ne amintim

cu toții sau dacă ne întoarcem un pic cu toții, o să vedem că în toți acești ani cultura nu a avut un sprijin pe care îl merita și de care avea și are nevoie. Și să ne mai amintim un lucru: afirmarea țării noastre, satisfacțiile pe care ni le-a adus cultura, eu îndrăznesc să spun în fața dumneavoastră, a tuturor, sunt mai mari și mai importante decât multe altele, decât politica noastră și diplomația noastră, chiar. Și deci vom sprijini ambele legi.

Vă mulțumesc. Nu s-au inversat: proiectul cu monumentele, 16, 11, acum; asta e ordinea.

Domnul Știrbu.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

La fel ca și precedentul proiect legislativ, și acesta este semnat de toți membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Cameră.

Spunea domnul Márton Árpád mai devreme că este un procent mic. Dar mai bine să fie o sursă de finanțare care să nu depindă de culoarea politică a guvernelor care se tot plimbă pe la Palatul Victoria, mai bine să fie o sursă sigură pentru cultura românească, indiferent de, nu știu, culoarea politică sau de interesul sau viziunea ministrului culturii.

Ca atare, ceea ce se întâmplă astăzi, ceea ce se întâmplă astăzi prin votul dumneavoastră, așa cum spuneam și mai devreme, este, totuși, o reparație morală, pentru că fiecare dintre dumneavoastră, în colegiile pe care le reprezentați, în localitățile în care locuiți, știți că sunt monumente istorice de mare importanță arhitecturală și patrimonială care nu pot fi reabilitate din lipsă de fonduri.

În ultimii ani de zile, Oficiul Național al Monumentelor Istorice sau Institutul Național al Patrimoniului a suferit din această cauză. Această tăiere de fonduri de la această instituție a făcut ca multe din aceste monumente istorice din România să aibă de suferit.

Ca atare, Partidul Național Liberal, reprezentanții Partidului Național Liberal vor vota această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă mai sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Avem două amendamente admise.

1. Obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat.

2. Obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat. Mulțumesc.

12. Revenim la, conform cererii liderului Grupului parlamentar al PNL, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice; procedură de urgență.

Guvernul, vă rog. Guvernul? Domnul ministru.

## **Domnul Costin Grigore Borc** _– viceprim-ministru,_

_ministrul economiei, comerțului și relațiilor cu mediul de afaceri_ **:**

## Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109, adoptată în luna noiembrie 2011, este o inițiativă esențială, care a avut drept scop îmbunătățirea guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor publice.

Ordonanța se concentrează pe procedura de selecție și de numire a consiliilor de administrație și a directorilor întreprinderilor publice și pe funcționarea organelor de conducere, căutând să prevină politizarea și să consolideze independența și profesionalismul sutelor de guvernanțe corporative.

Ordonanța conține, de asemenea, prevederi care urmăresc creșterea transparenței și îmbunătățirea calității informației prezentate public de întreprinderile publice, ca modalitate de responsabilizare sporită în fața opiniei publice a structurilor de guvernanțe corporative. Este, de asemenea, întărită protecția acționarilor minoritari în cadrul întreprinderilor publice.

Prin amendamentele propuse de Guvern s-a urmărit o mai mare concretețe a procesului de selecție, pentru evitarea disensiunilor dintre autoritatea publică tutelară, acționariat și consiliul de administrație selectat, prin introducerea a două noi instrumente de lucru: scrisoarea de așteptări, ca instrument de lucru în cadrul procesului de selecție a administratorilor și directorilor, și declarația de intenție, de asemenea, un document de lucru întocmit pe baza elementelor din scrisoarea de așteptări și a informațiilor publice legate de activitatea întreprinderii publice, prin care candidații își prezintă viziunea.

Mulțumesc, domnule ministru.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare. Domnul Itu.

Domnule vicepreședinte,

## Stimați colegi,

Raport comun înlocuitor asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

Atât la Comisia juridică, de disciplină și imunități, cât și la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare s-a trecut la dezbaterea în fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat favorabil. Guvernul, prin adresa nr. 4118/DRP, din data de 12 iunie 2012, a comunicat celor două comisii faptul că susține proiectul de lege, cu mențiunea că, în cadrul dezbaterilor parlamentare, vor fi susținute unele amendamente.

Banca Națională a României, prin adresa nr. 14G/20 din 29 ianuarie 2013, înregistrată la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare sub nr. 21/33 din 14 februarie 2013, a înaintat o serie de propuneri de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011.

Comisiile au reexaminat proiectul de lege în ședințe separate.

Membrii Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare au reexaminat proiectul de lege menționat mai sus și documentele care îl însoțesc pe parcursul mai multor ședințe.

În urma reexaminării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să întocmească prezentul raport comun înlocuitor și să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2001 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu amendamentele admise. În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Aș menționa că sunt două erori materiale: la art. 21 alin. (5), în urma renumerotării, trimiterea trebuie să se facă la art. 5 alin. (5), și nu la art. 5 alin. (4); la art. 29 alin. (4), trimiterea trebuie să se facă la art. 28 alin. (7).

Domnule deputat, vă rog să propuneți timpii de dezbatere, pentru că avem 400 și ceva de amendamente. Timpi de dezbateri generale ale articolului.

10 minute.

Și pe articole?

Un minut.

Mulțumesc. Vot. Vot pentru? Eram în vot. L-am văzut după. 32. Împotrivă? Unu. Abțineri? Vă mulțumesc. Domnule Márton Árpád Francisc, vă rog, procedură.

## Domnule vicepreședinte,

S-a cerut includerea pe ordinea de zi a dezbaterii acestui proiect de lege care, după cum ați enunțat dumneavoastră, vă cred pe cuvânt, are 400 de puncte, raportul.

Eu nu l-am văzut. Nu l-am primit, ca lider de grup, în formă printată. Încerc să dau de raportul în formă electronică, pentru că n-a fost corectată ordinea de zi, n-o găsesc, și nu știu cum să dau de raport.

Cum pot să parcurg eu stând acolo, în bancă, un raport cu 400 de puncte... amendamente? Nu știu... sunt 400 de puncte... poate toate sunt nemodificate... ale unui proiect de lege pe care eu nu-l cunosc. Mi-am întrebat colegul din comisie, nici el nu știe de raport.

Nu vă supărați, nu se poate dezbate așa ceva. Pur și simplu, pentru mine este inadmisibil. Faceți cumva să putem ajunge măcar într-o formă electronică la acest raport și să mă anunțați și pe mine cum pot să ajung acolo.

Vă mulțumesc.

Înțeleg de la stafful tehnic că este deja afișat pe site, domnule deputat.

Mulțumesc.

Dezbateri generale, vă rog. Domnul deputat Iane, Grupul PSD.

## **Domnul Ovidiu Cristian Iane:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Da, într-adevăr, raportul pare că nu a sosit încă, dar despre ce este vorba aici, pentru că sună destul de pompos această guvernare corporatistă publică?

E vorba despre cum se conduc companiile de stat. E vorba de cum se aleg membrii în consiliul de administrație și cum se aleg membrii din echipa de management.

Sigur, putem să impunem o grămadă de proceduri, dar de ce să nu ne inspirăm din practică, din practica societăților comerciale private, că până la urmă despre asta este vorba.

Desigur, suntem de acord aici că reprezentarea intereselor acționarilor trebuie să fie făcută corect în consiliul de administrație, pentru că acolo sunt reprezentanții acționarilor sau acționarii înșiși. Și, desigur, suntem de acord că în echipa de management posturile ar trebui să fie ocupate pe criterii de competență, prin concurs, și sancționate sau remunerate conform performanței. Au mai fost încercări de a rentabiliza companiile publice, însă până acum se pare că nu s-a reușit.

Și despre ce mai este vorba? Despre depolitizare și despre imposibilitatea de a mai angaja în funcții rude, așa-numitul sistem nepotist. Despre asta vorbim aici.

Noi vom susține această inițiativă și sperăm ca într-adevăr să producă efectele pe care inițiatorii le doresc și, de asemenea, sperăm ca acele companii de stat în cauză să înceapă să aibă și profit, nu numai pierderi.

Vă mulțumim.

Mulțumesc. Alte intervenții? Domnule Daea, vă rog frumos.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

E rar în preocuparea noastră și în dialogul instituțional să vedem miniștri care vin să-și susțină propria concepție și este o notă de respect pe care-l poartă vicepremierul instituției care astăzi așteaptă prin vot validarea conceptului. Și pentru mine este un moment de respect, de a spune că este bine să procedăm așa, iar în portofoliul de interes al Domniei Sale poate fi și recomandarea celorlalți miniștri, atunci când vin în Parlamentul României și proiectează acte care dezvoltă interesul în domeniul respectiv, să le susțină în plen. Vă mulțumesc.

Bun. Dacă mai sunt alte intervenții? Vă reamintesc...

I-am făcut o favoare domnului Daea, că de obicei mă critică că nu poate să vorbească, și o să-i explic Domniei Sale că suntem în procedură de urgență și al doilea la fiecare grup nu trebuia să vorbească. Da, să știți. Din partea Grupului PSD a vorbit domnul Iane. V-am permis să vorbiți pentru că m-ați rugat frumos.

Vă rog...

Nu este procedură, este o intervenție pe fond. Domnia Sa a avut o intervenție pe fond. Și spunea, corect, că trebuia să vină și prim-ministrul la o astfel de dezbatere.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cum a zis și colegul meu, domnul Márton Árpád, eu dimineață m-am uitat la această lege, să citesc raportul, că am avut mai multe amendamente la această lege, și n-am văzut niciun raport. Acum am găsit. Nici n-avem timp să urmărim ce modificări au fost acceptate, ce amendamente au fost acceptate.

De aceea, Grupul UDMR nu va vota, ci se va abține la această lege.

Mulțumesc.

PL-x 47 este din 2012, dragi colegi. A venit la plen, a fost retrimisă, am citit-o cu toții, nu sunt modificări de substanță făcute în ultimele zile, ci reglări între Comisia juridică și Comisia pentru politică economică.

Deci fondul celor peste 300 de amendamente este cunoscut de toate grupurile parlamentare de ani de zile, așa încât, cu tot respectul pe care vi-l port, domnule deputat...

Dacă mai sunt alte intervenții din partea grupurilor politice parlamentare?

Nu.

Mergem pe amendamentele admise.

Rog colegii care au amendamente respinse să le păstreze.

Vă propun calupuri de câte 50.

Cine este pentru?

Rog, votați. Calupuri de câte 50. Ridicați mâna.

40 de voturi pentru.

Abțineri? 10 abțineri.

Voturi împotrivă?

Nu sunt.

Aprobat. Mulțumesc foarte mult.

De la 1 la 50. Deci de la amendamentul 1 la amendamentul 50 dacă sunt obiecții, comentarii?

Dacă aveți amendamente respinse în cadrul primelor 50 de amendamente admise, uitați-vă pe... spuneți-mi care.

La 30, art. 30... sau amendamentul?

Domnule deputat, domnule Árpád, vă rog frumos, explicați dumneavoastră, să înțelegem cum discutăm.

## Domnule președinte,

Între timp, slavă Domnului, am primit raportul în forma electronică, care însă... deși noi la vremea respectivă am solicitat ca să poată fi urmărit raportul într-o formă în care, pe mai multe coloane, sunt puse amendamentele de aceeași natură la același nivel.

Acum avem 400 de poziții, de amendamente admise, după care urmează cele respinse.

Vă dați seama, pe o tabletă, cum ajung eu până la pozițiile respinse și cum să văd eu, cum să pot urmări calupuri de câte 50, 400 de amendamente? Pur și simplu, pentru noi, în forma în care se dezbate această lege, este de neurmărit.

Ca atare, nu vom participa la dezbaterea acestei legi și, evident, cum v-am mai spus, o să ne abținem. Altfel, toate amendamentele noastre au fost respinse, nicio problemă.

Vă mulțumesc.

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos să veniți până la mine.

Bun. Mulțumesc foarte mult.

Continuăm. Deci între amendamentele de la poziția 1 la poziția 50, amendamente admise, care sunt la baza discuției noastre, cum scrie regulamentul, dacă vreun coleg are amendament respins...?

La ce articol? Art. 30.

Numai o secundă, vă rog frumos. Numai o secundă. Deci poziția 37, amendamentul...

Articolul 30, la ce alineat? Marginal 40, da? La amendamente respinse.

Numai o secundă, să văd dacă intră în primele 50. Numai o secundă, să văd dacă intră la primele 50. Știu, dar nu intră în primele 50 de amendamente admise de comisie.

Deci nu sunt obiecții, comentarii.

Aprobat.

De la 51 la 100, obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Până la 100, da?

Vă rog frumos. Asta înseamnă de la amendamentul... La articolul 5, da? Asta înseamnă 60 și cât? 69.

Deci la poziția 69, amendamente admise, da?

Există un amendament respins la poziția 11 dintre amendamentele respinse.

Numai o secundă, vă rog frumos.

Da, domnule deputat, l-am găsit. Art. 5 alin. (4).

Exact, deci asta ar veni cam pe la punctele 60 și..., adică 70 și ceva, că n-am cum să pun cap la cap. Vă dați seama..., deși avem prevedere regulamentară că trebuie să fie urmăribil raportul, nu e urmăribil.

Esența acestui amendament este ca în zonele locuite de minorități naționale cu un procent de peste 20% aceste publicații să apară și într-o publicație în limba minorității respective.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Îmi cer scuze că vă spun, dar nu e despre aceasta vorba. Este despre desemnarea membrilor consiliului de administrație la regie autonomă.

## **Domnul Márton Árpád Francisc**

**:**

Ne retragem. Vrem un raport.

Dați-i un raport. Deci își retrage acest amendament. Domnule Iane, vă rugăm frumos...

Deci dacă până la poziția 100 mai sunt obiecții, comentarii? Până la poziția 100, dacă mai sunt obiecții, comentarii?

Nu.

Aprobat.

Calm!

Dacă de la poziția 101 la 150, adică până la art. 21 inclusiv, dacă sunt obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

De la 151 la 200, înseamnă inclusiv... da, cred că este inclusiv art. 30, care este la poziția 190.

Și acum dumneavoastră aveți marginal 46, nu? Ce marginal aveți la respinse?

40 la respinse, art. 30 alin. (9).

Eu am înțeles că această lege trebuie să definească punerea la punct a sistemului în care societățile de stat au pierderi de atâta timp.

Dacă ne uităm în 2014, societățile de stat care au pierderi au o pierdere totală de peste 500 de milioane de euro.

Cred eu că, dacă am pune ordine în această administrare, am rezolva o mare parte din deficitul bugetar al României.

În forma în care se va vota această lege, dacă nu există și sancțiuni pentru cei care sunt în consiliile de administrație și nu trecem la măsuri foarte concrete, eu cred că nu se va rezolva niciodată acest lucru. Și am impresia că bâjbâiala asta de a nu lua măsuri împotriva celor care duc în pierdere societăți de stat – și știți foarte bine, prin relații, oameni puși care nu au capacitatea să facă treabă ș.a.m.d., trebuie s-o spunem direct și în față –, dacă nu luăm măsuri, în continuare vom merge în pierdere și nu vom rezolva nimic cu această lege.

De aceea, la art. 30 alin. (9), eu propun următorul text: „În cazul în care, din motive imputabile, administratorii nu îndeplinesc indicatorii de performanță stabiliți prin contractele de mandat, adunarea generală a acționarilor îi revocă din funcție și hotărăște, în temeiul art. 64[4] alin. (1), declanșarea procedurii de selecție pentru desemnarea de noi administratori, în conformitate cu prevederile art. 29.

Administratorii revocați nu mai pot candida timp de cinci ani de la data rămânerii definitive a hotărârii pentru alte consilii de administrație prevăzute în prezenta lege.”

De ce spun acest lucru? În momentul când nu are performanță la TAROM, îl mutăm imediat la altă companie, să-și ia în continuare acele indemnizații foarte mari.

Eu cred că trebuie să luăm odată măsuri, pentru că, din păcate, de multe ori, noi, parlamentarii, suntem criticați de cetățeni, că se întâmplă tot felul de minuni în companiile de stat, dar de fapt nu este vina noastră, ci este vina celor care nu iau măsuri să-i destituie pentru lipsă de performanță.

- Vă propun adoptarea acestui amendament. Mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Deci amendamentul completează textul art. 30 și este alin. (9).

Voturi pentru? 109 voturi pentru. Abțineri? Două abțineri. Voturi împotrivă? Nu sunt.

Parlamentari prezenți care nu vor să voteze? Nu sunt.

Amendamentul a fost admis și introdus între amendamentele admise.

Numai o secundă.

Suntem de la art. 31, sus. Deci poziția 198. Dacă de la 198 la 200 sunt obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

În calupul 201–250, înseamnă art. 32 alin. (1)... Numai o secundă... până la art. 40. Numai o secundă. Există un amendament respins la poziția... marginal... la 36, da?

36 indice cât? 36, alin. (7), este marginal 54. Numai o secundă, domnule deputat, vă rog frumos. Aveți cuvântul pentru a-l susține.

## **Domnul Virgil Guran:**

În primul rând vă mulțumesc, stimați colegi. Într-adevăr, acționăm ca un Parlament responsabil.

Amendamentul acesta este același lucru, dar se referă și la directori. Deci nu numai consiliul de administrație, ci și directorii să poată fi destituiți, să nu mai fie primiți cinci ani, după aceea să meargă la altă societate s-o nenorocească.

Vă mulțumesc, susțin acest amendament,

Este amendamentul de la poziția marginal 54 amendamente respinse, care completează art. 36...

Alin. (7).

...alin. (7), dragi colegi.

Numai o secundă. Deci este o completare după marginal 235, amendamente admise. Este un nou alineat. Nu există altul.

Voturi pentru? Rog numărați. 66 de voturi pentru. Abțineri? O abținere. Voturi împotrivă? Abțineri, vă rog frumos, ridicați mâna. 22 de abțineri. Voturi împotrivă? Nu sunt. Deputați prezenți care nu vor să voteze? Patru. Adoptat. De la 236 la 250, obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. De la 251 la 300, obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. De la 301 la 350, obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. De la 351 până la final, 366, obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final, dragi colegi. Vreau să știu dacă au venit proiectele de lege retrimise la comisie pe achizițiile publice.

13. Avem o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii dialogului social.

Șapte amendamente admise, patru respinse. Domnul președinte Solomon. Cine prezintă...? Nu, inițiatorii. Nu sunt. Domnule președinte...

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pl-x 35/2016 are ca obiect de reglementare modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011, în sensul ca, în timpul mandatului reprezentanților aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale, precum și în termen de doi ani de la finalizarea acestuia, să nu li se poată modifica ori desface contractul individual de muncă pentru motive neimputabile lor din punct de vedere profesional, fără acordul scris al organului colectiv de conducere ales în aceste organizații sindicale.

Totodată, se stabilește și obligația angajatorului de a invita delegații desemnați de organizațiile sindicale reprezentative la nivel de unitate pentru a participa la ședințele consiliului de administrație ori ale altor organe asimilate acestora pentru rezolvarea problemelor de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv.

Propunerea a fost respinsă de Senat în ședința din 15 februarie 2016.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Face parte din categoria legilor organice.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Dezbateri generale. Domnul deputat Iane.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am luat cuvântul pentru că am un amendament care a fost admis – împreună cu alți colegi l-am depus –, au fost și alți colegi care au depus amendamente care au fost admise și unele au fost respinse.

Este o lege cu modificare destul de importantă, pentru că, în principal, acordă protecție liderilor sindicali.

Noi, ca Partid Social Democrat, e drept, n-avem cum să nu fim de acord cu organizarea sindicală și, de asemenea, să protejăm această organizare sindicală.

De altfel, s-au văzut rolul și importanța sindicatelor în tot ceea ce privește politicile economice promovate de guverne din lume și din Europa. Asistăm în ultimele săptămâni, chiar așa, la proteste organizate de sindicate, pe diferite criterii, în ceea ce privește politicile Guvernului actual și considerăm că protejarea liderilor sindicali și protejarea organizării sindicale în cadrul întreprinderilor sunt extrem de importante pentru un parteneriat corect între angajatori și angajați și de aceea vom vota pentru.

Vă mulțumesc.

Aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Legea dialogului social trebuie să reprezinte voința tuturor părților implicate. Modificări aduse la această lege prezentă în fața dumneavoastră nu reprezintă voința sindicatelor și a patronatelor, ci numai a unei părți. Considerăm că, mai ales acum, pe sfârșit de mandat, politicul ar trebui să stea departe și să adopte numai acele modificări pe care atât sindicatele, cât și patronatele să le considere necesare și de comun acord.

E nevoie de Legea dialogului social, să reflecte modificările necesare pe piața muncii, mai ales din punct de vedere economic. Spun toate acestea întrucât în cadrul dezbaterilor din cadrul comisiei patronatele și sindicatele au avut puncte de vedere diferite asupra acestor modificări. Mai mult, patronatele au părăsit sala, întrucât prin această propunere legislativă s-a stabilit și obligația angajatorului de a invita delegații desemnați de organizațiile sindicale reprezentative la nivel de unitate pentru a participa la ședințele consiliului de administrație sau ale altor organe asimilate acestora.

Ca urmare a faptului că nu există un consens între sindicate și patronate cu privire la modificările ce se doresc asupra Legii dialogului social, PNL va vota împotriva adoptării acestui raport.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte luări de cuvânt? Nu sunt.

Intrăm în amendamentele admise. Atenție, sunt și patru amendamente respinse.

Primul amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al doilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al treilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al patrulea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al cincilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al șaselea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al șaptelea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Merge la votul final.

14. Proiectul de lege pentru completarea art. 12 din Ordonanța de urgență nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române.

Inițiatorul?

Guvernul.

## **Domnul Florea Tiberiu Trifan** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul vizează stabilirea competenței de numire și eliberare din funcție a șefilor serviciilor teritoriale ale Poliției de Frontieră de către inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, la propunerea șefului Gărzii de Coastă, respectiv a șefilor inspectoratelor teritoriale ale Poliției de Frontieră.

În prezent, domeniul vizat nu este reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2001.

În considerarea celor menționate anterior, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind completarea art. 12 din OUG nr. 104/2001.

Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc foarte mult.

Comisia juridică are raport comun cu Comisia pentru apărare.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond. Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat inițiativa.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru administrație publică a avizat, de asemenea, favorabil.

Proiectul are ca obiect de reglementare: completarea cu un nou alineat a art. 12 din Ordonanța nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră, aprobată cu modificări prin Legea nr. 81/2002, cu modificările și completările ulterioare, în sensul stabilirii competenței de numire și eliberare din funcție a șefilor serviciilor teritoriale ale Poliției de Frontieră.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice și membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cu unanimitate de voturi, au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege.

Dezbateri generale. Nu sunt. Proiectul de lege merge la vot final. Este raport fără amendamente.

15. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Inițiatorul?

Domnul deputat Gheorghe Florin.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Înainte de a vă prezenta pe scurt acest act normativ, aș vrea să le mulțumesc colegilor senatori pentru votul pozitiv pe care l-au acordat acestui proiect. De asemenea, aș vrea să le mulțumesc și colegilor deputați din Comisia pentru agricultură și din Comisia pentru mediu, care au înțeles necesitatea acestor modificări și au înaintat plenului Camerei Deputaților un raport favorabil pentru adoptarea actului normativ.

Așadar, actul normativ supus dezbaterii astăzi vizează reglementarea unui sector de activitate economică foarte important, cu un potențial enorm pentru generarea de locuri de muncă și de valoare adăugată. Este vorba despre acvacultura marină practicată în viviere.

Până la prezentul act normativ, România era singura țară cu acces la mare care nu oferea posibilitatea agenților economici să dezvolte acvacultură marină în apele teritoriale, deși toate statele membre ale Uniunii Europene au încurajat și au reglementat acest tip de activitate de câțiva zeci de ani. Nu mai punem la socoteală faptul că România și-a luat angajamente clare, prin Programul Operațional pentru Pescuit 2014–2020, care, din lipsa unui cadru legislativ, aceste angajamente nu puteau fi aplicate.

Ca deputat constănțean, vă pot asigura că există un interes deosebit din partea agenților economici, atât din județul Constanța, cât și din județul Tulcea, pentru a dezvolta acvacultura și a încerca în acest fel să limiteze și chiar să elimine importurile de produse marine.

Așadar, prin votul dumneavoastră de astăzi, veți genera nu numai noi locuri de muncă, ci și noi afaceri și dezvoltarea unora deja existente.

Vă mulțumesc.

Bun.

Avem două comisii care au făcut raportul comun: Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic.

Doamna președinte Carmen Ileana Moldovan. Doamnă deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere, în fond, cu proiectul de lege mai sus amintit.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 1 februarie 2016.

La întocmirea raportului am ținut cont de avizul favorabil al Comisiei juridice, precum și de cel al Consiliului Legislativ.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, cu amendamentele admise prezentate în anexa la prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaților este Cameră decizională. Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Iane.

să importe pește marin, când toate statele riverane Mării Negre exploatează puternic acest domeniu de activitate economică.

Din acest motiv, este realmente nevoie să se reglementeze înființarea unităților de acvacultură marină, cu atât mai mult cu cât România și-a luat angajamentul, prin Programul Operațional pentru Pescuit, să aibă mai multe politici în sectorul acvaculturii marine.

Iată de ce Partidul Național Liberal va vota această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Nu mai sunt intervenții.

Cele 5 amendamente admise.

Primul amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Cel de-al doilea amendament admis.

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Cel de-al treilea amendament admis.

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Cel de-al patrulea amendament admis.

La cel de-al patrulea amendament admis are o modificare...

Doamnă președinte, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să recunosc că nu știam că nu există încă reglementată chestiunea cu concesionarea luciului de apă marină. Era straniu. Suntem o țară care avem aproape 200, sau poate mai mult, de km de țărm la Marea Neagră și noi nu aveam reglementată această chestiune de acvacultură în Marea Neagră.

Este o modificare care cred eu că, într-adevăr, va duce la ceea ce inițiatorul a spus în expunerea de motive, și anume dezvoltarea acestui sector și, mai mult decât atât, vreau să vă spun că, într-adevăr, la Marea Neagră încă noi nu avem suficientă capacitate de a produce și de a crește pește și alte tipuri de fructe. Să ne amintim acele viviere care există pe tot lungul țărmurilor în alte țări care au acces la mare, iar la noi aproape deloc.

Este o inițiativă bună și noi vom vota pentru. Vă mulțumesc.

Vă rog frumos.

Să știți că avem o lege. Asta este ordonanța din 2008...

## Da. Mulțumesc.

Vidul legislativ legat de înființarea și practicarea acvaculturii marine a avut repercusiuni negative asupra acestui sector economic. Paradoxal, România trebuie

Da. Vă rog frumos să acceptați îndreptarea acestei erori de redactare de la numărul marginal 4, art. 46[3] alin. (2), și, pentru a avea o abordare unitară a întregului text, să înlocuim „piscicultură” cu „pescuit”, astfel că „Introducerea speciilor de pești și a altor culturi în amenajările marine, indiferent de proveniența lor, se face cu avizul autorității publice centrale care răspunde de pescuit”, și nu „de piscicultură” „și acvacultură...” și textul curge normal, așa cum este în tot textul, de altfel. Abordarea unitară, exact de asta am spus.

Mulțumesc.

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat. Bun.

Și amendamentul nr. 5. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Cu remarca făcută de doamna președinte Carmen Moldovan, proiectul de lege merge la votul final.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 153/2011 privind măsurile de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor.

Pe procedură, da? Vă rog frumos.

Domnule președinte,

Acest raport este bine intenționat, însă conține și acest raport câteva articole neclare. Ca atare, noi propunem retrimiterea la comisie pentru clarificarea acestor două probleme.

Dacă doriți, pot să...

Termen, termenul...

Termenul: o săptămână.

Să fie clar, de exemplu, că taxa se plătește numai de cei a căror clădire a fost reparată și nu și-au plătit datoriile. Să fie clar că numai de ei se plătește taxa, și nu de toți proprietarii din toată zona.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc. Retrimitere la comisie. Termen o săptămână. Voturi pentru? Vă rog să numărați. Voturi pentru? Ridicați mâna, dragi colegi. 94.

Abțineri?

Domnule, eu ascult ce zic... Nu vă supărați, eu nu fac decât ce zic secretarii. Bun. Vă rog frumos. Există o contestare, refacem votul. Corect.

Voturi pentru? Ridicați mâna, vă rog frumos. 57 pentru. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Numărați. 36 de voturi împotrivă. Deputați prezenți care nu vor să voteze? Unu.

Bun. Retrimisă la comisie cu 57 de voturi pentru, 36 împotrivă. Termen: o săptămână.

17. Proiectul de lege privind completarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 193/2002 pentru introducerea sistemelor moderne de plată.

11 amendamente admise, două respinse. Domnule Árpad...

## **Domnul Mártón Árpad Francisc:**

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Noi, la vremea respectivă, am solicitat retrimiterea acestui proiect de lege. În forma inițială legea a vorbit de anumite prăvălii din sate care au o activitate oarecare, de 100.000... În lege, în comisie s-a modificat la 10.000 lei. Adică mai la toate satele din țară va fi obligatoriu să existe această modalitate de plată electronică. Îi omorâm, de aceea am solicitat să fie retrimisă.

S-a mai încercat să se intervină cu o modificare la 50.000 lei. A rămas, a revenit la... tot cu raport de 10.000 lei.

Eu cred, totuși, trebuie să fie retrimisă această lege și chibzuită, pentru că dintr-o lege bună, favorabilă pentru cetățeni, pentru mediul economic, ajungem la o lege inaplicabilă, împovărătoare, la mici prăvălii sătești pe care..., pur și simplu îi obligăm să-și închidă prăvălia. Așa vedem noi lucrurile.

Încă o dată. Proiectul de lege avea o cifră de 100.000 lei, o cifră de afaceri de 100.000 lei, pentru obligativitate.

Deci în loc să lăsăm la latitudinea cetățeanului, îl obligăm la 10.000 de lei cifră de afaceri... 10.000 de euro, mă scuzați, tot acolo suntem... 10.000 de euro tot e o sumă destul de mică pentru o cifră de afaceri a unei prăvălii sătești. Vă mulțumesc.

Da, domnule Dobre, vă rog.

Și solicitare de retrimitere, în mod evident.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da, da, da.

O

Îmi pare rău de practica asta a retrimiterii. Legea precedentă era o lege foarte bună. Retrimisă la comisie, dacă va mai apărea în toamnă în plen, și noi nu suntem de acord nici cu retrimiterea acestei legi... Sunt niște reguli pe care trebuie să le respectăm, indiferent unde...

Nu există nicăieri în lume că dacă e la sat, la oraș sau nu știu ce... Sunt reguli, trebuie să le respectăm. Suntem împotriva retrimiterii.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții.

Deci propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi.

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe. Cine prezintă raportul?

Inițiatorul? Vă rog, domnule coleg. Inițiatorul. Domnule Molnar Zsolt, vă rog, unul dintre inițiatori.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am propus această inițiativă, și mulți dintre voi ați susținut-o de la bun început, pentru că dorim să introducem un sistem care funcționează foarte bine în vestul Europei și în Statele Unite. Este vorba de sistemul cashback. Acest sistem oferă posibilitatea ca... comercianții care acceptă plata cu carduri să poată să ofere, cum ar veni, rest în bani gheață cumpărătorilor posesori de carduri.

Deci, practic, dacă dumneavoastră acceptați această lege, evident, și după aceea mergeți la un magazin să cumpărați ceva de 50 de lei și plătiți cu cardul, puteți să-i spuneți comerciantului: „Mai dă-mi 50 de lei rest”, cum ar veni, și se trage de pe card suma totală de 100 de lei.

Aceasta este o practică care se folosește des în statele din vest, în foarte multe țări din lume, și dorim să o implementăm și în România pentru că avem, din păcate, o acoperire foarte, foarte mică de bancomate în România. Apar tot mai multe unități de citire de carduri la magazine și în diverse locuri, deci practic putem să garantăm accesul oamenilor la propriii bani – și aici nu mă refer doar la zona rurală, mă refer... și în zonele urbane poate ajuta acest lucru, ca oamenii să-și acceseze banii pe care-i au pe card.

În consecință, modificările aduse în Comisia pentru buget nu reflectă ideile inițiatorilor de la bun început.

Grupul UDMR și-a exprimat nemulțumirea față de aceste modificări. În consecință, eu am propus cashback, între timp au intervenit câteva modificări... Este la latitudinea dumneavoastră, cum considerați, dacă trebuie să le adoptăm împreună amândouă sau să le separăm și să discutăm separat aceste subiecte.

Vă mulțumesc.

Și alt inițiator, domnul Horia Cristian, Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Reprezintă poate una din cele mai importante legi pe care le-am întâlnit în cei 7 ani de mandat, pentru că ea deschide calea să dăm toate ajutoarele sociale și toate pensiile din România pe card, pentru că deschide calea și accesul oamenilor cu carduri la bani cash oriunde s-ar afla ei în România.

Din punct de vedere economic este aproape imposibil să acoperim România cu bancomate și acesta este un fapt care este bine cunoscut și costurile de manipulare a cash-ului sunt foarte mari. Ca atare, este imposibil să avem bancomate peste tot.

În schimb, acest proiect de lege creează posibilitatea ca fiecare comerciant din România să aibă un POS și băncile vor fi interesate în a da aceste POS-uri pe gratis, pentru că vor renunța la toate costurile legate de manipularea banilor lichizi.

Ca atare, cred că este unul din cele mai importante proiecte de lege care vor duce la modernizarea României și la limitarea evaziunii fiscale.

Grupul Partidului Național Liberal va vota acest proiect. Vă mulțumesc.

Da, vă mulțumesc.

Domnul Iuliu Nosa, raportul Comisiei pentru buget. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Am să vă prezint raportul suplimentar asupra Proiectului de lege privind completarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

Conform prevederilor constituționale și ale Regulamentului Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege menționat.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizul favorabil al Comisiei juridice, al Comisiei pentru industrii, al Comisiei pentru tehnologia informației și al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare crearea cadrului juridic pentru acordarea de către comercianți, la cererea clientului, de avansuri în numerar, care nu pot depăși suma de 200 de lei, la terminalele de plată în combinație cu plata aferentă bunurilor și/sau serviciilor achiziționate.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menționat în cadrul mai multor ședințe.

În urma reexaminării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu majoritate de voturi, să mențină raportul inițial, prin care au propus plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexa nr. 1 și cele respinse prezentate în anexa nr. 2.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Da, mulțumesc. Dezbateri generale. Grupul PNL, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Și eu am plăcerea să felicit inițiatorii acestei propuneri legislative pentru cel mai important proiect de lege din această sesiune parlamentară. Contrar îngrijorării Grupului parlamentar al UDMR, această propunere legislativă rezolvă două probleme importante pentru România în acest moment. Prima este cea a obligativității comercianților de a accepta la plată mijloacele electronice de plată, respectiv cardurile bancare, și, în al doilea rând, posibilitatea ca de la aceste POS-uri cetățenii cumpărători, de la comercianții respectivi, să poată solicita o sumă modică, pe care să o utilizeze pentru nevoile personale. Suma respectivă este de până la 200 de lei.

De ce spuneam că este nejustificată îngrijorarea? Deoarece comercianții respectivi primesc aceste POS-uri în mod gratuit. Instalarea, întreținerea și toate celelalte cheltuieli sunt în sarcina unităților bancare, care sunt interesate de a mări numărul de POS-uri. De aceea și cifra de afaceri a fost micșorată la 10.000 de euro, pentru că nu se poate să soliciți sume de la aceste POS-uri dacă ele nu există. Majoritatea... deci în momentul în care s-a făcut analiza acestei propuneri legislative în Comisia de buget, finanțe, s-a făcut o statistică a sumelor pe care le încasează acești comercianți, în general în zona rurală, acolo unde nu există carduri bancare, și 65% din aceste societăți comerciale, acești comercianți, au o cifră de afaceri sub 10.000 de euro.

Ca atare, se impunea micșorarea acestei cifre de la 100.000 de euro, cu atât mai mult cu cât costurile sunt în totalitate în sarcina băncilor. Economia românească va câștiga din această introducere a POS-urilor pe scară largă, pentru că se va reduce evaziunea fiscală în mod categoric, ca urmare a faptului că respectivii comercianți sunt obligați să elibereze bonuri fiscale pentru orice vânzare pe care o fac și, mai mult decât atât, va crește cifra de afaceri, ca urmare a faptului că se vor scoate acele caiete pe care comercianții le utilizau până în prezent, încasând sumele respective din carduri bancare, carduri care sunt alimentate din credite și alte sume.

Eu cred că această lege este foarte bună. Va revoluționa plățile în România și va fi capabilă să modernizeze sistemul de plăți la nivelul țărilor europene. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul Moldovan, Grupul UDMR. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Mulțumesc colegului antevorbitor.

Într-adevăr, Grupul UDMR a susținut inițiativa domnului Molnar, colegul nostru, și îngrijorările noastre, așa cum bine ați menționat mai înainte, se referă la un singur aspect, stimați colegi, și anume aspectul plafonării la 10.000 de euro. Și spun îngrijorare pentru că poate noi, ca și coinițiatori ai acestei legi, am avut timp și am dezbătut această lege înainte de a supune spre dezbatere colegilor din Parlament, am discutat-o în toate amănuntele ei și cu toate rezervele pe care le-am avut și am fi putut să le avem cu această lege.

Inițiativa este extraordinară. Domnul Molnar a venit într-adevăr cu o lege care modernizează toată România. Însă noi am căutat ca prin această lege să nu creăm un disconfort comercianților din România. Faptul că pe parcursul procedurilor de dezbatere s-au adus niște amendamente și s-a redus la 10.000 de euro, din acest motiv, considerăm că oricărui magazin sătesc care are poate un rulaj mai mic decât

ne așteptăm noi – la 10.000 de euro nu ne putem aștepta la niște rulaje extraordinare –, i se poate crea un disconfort privind cash flow-ul pe care-l au în casierie zi de zi.

Acesta a fost motivul pentru care noi am insistat și în continuare susținem că plafonul de 100.000 de euro ar fi fost necesar și trebuia menținut, ca să nu creăm un disconfort comercianților. Dincolo de aspectul că modernizăm România, dincolo de aspectul că aducem o noutate, prin prisma faptului că la orice magazin putem cere niște bani, chiar și la ultimul magazin sătesc, aceasta a fost și ideea, aducem cu acest plafon un disconfort comercianților, îi punem în situația..., îi obligăm de fapt să țină niște bani în casierie la îndemână, neavând rulajul respectiv în ziua în care i se cer acești bani, să nu poată să facă ceea ce se spune prin lege. Asta am dorit să înțelegeți și de asta am dorit ca plafonul de 100.000 de euro să fie menținut.

Cu tot respectul, este o lege pe care noi am inițiat-o, am susținut-o, dar în momentul ăsta avem niște rezerve și trebuie să le exprimăm aici și astăzi. Mulțumesc frumos.

## Da. Alte intervenții?

Păi... un vorbitor de la fiecare grup. Aveți un minut. Vă rog, domnule deputat. Mai aveți un minut. Al doilea vorbitor de la Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Chiar și un minut cred că pot să exprim un punct de vedere pro, pentru adoptarea acestei inițiative, deoarece cu toții suntem de acord că și în România, chiar și în zonele rurale, este necesară implementarea unor noi măsuri de modernizare a sistemelor de plată. Pentru că, din nefericire, România a rămas în Europa cam printre ultimele țări unde de multe ori mergem, și, dacă nu există..., nu avem bani în buzunar, cash, nu putem să ne cumpărăm anumite produse.

Apoi aș vrea să pun o întrebare strict retorică: cui, până la urmă, îi este frică de un POS sau de plata cu cardul bancar? Că asta nu am înțeles.

Cred că această lege este una bună și, chiar dacă antevorbitorul meu spunea că există riscul ca unii comercianți mici să nu aibă cash, să nu poată ține acești bani în casierie, nu există nicio măsură punitivă în cazul în care nu pot da restul în bani lichizi, în cash.

De aceea, cred că trebuie adoptată și susțin și eu această lege.

Mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții, mergem la raport. Avem 11 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.

Marginal 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 marginal. Nu sunt observații.

Legea rămâne la votul final.

Și acum revenim la acele patru legi care au fost retrimise. Este vorba de PL-x 17, Proiectul de lege privind achizițiile sectoriale.

Vă rog, domnule președinte, faceți referire la 17, 18, 19 și 20.

Și 19. Au făcut modificări.

Stimați colegi,

## Domnule președinte,

Așa cum s-a hotărât astăzi de către plen, legile achizițiilor publice, respectiv PL-x 17, 18, 19 și 20, subliniez 19, pentru că, inițial, la prima solicitare, 19 a fost considerat ca fiind unul dintre proiectele asupra cărora nu trebuia făcută nicio modificare. Toate însă au fost reluate la comisii, pentru că, profitând de faptul că de săptămâna trecută până astăzi Consiliul Legislativ și stafful tehnic, care au trebuit să recoreleze în text exprimările, alineatele, renumerotarea, ar fi însemnat să facă foarte multe adnotări și modificări... am profitat de acest lucru și o facem de la microfonul Camerei.

Folosind acest prilej însă, comisiile, ținând seama de observațiile făcute de Ministerul de Finanțe, respectiv de faptul că noi am acordat suplimentar un număr de posturi pentru Curtea de Conturi, necesar, aș putea spune obligatoriu pentru fluidizarea activității în domeniul achizițiilor publice, am fost obligați aici să facem o modificare pentru execuția corectă a bugetului în acest an, respectiv o modificare de la 500 la 250 de posturi, suplimentând însă, în sensul celor menționate, adică de fluidizare și gestionare eficientă a acestei activități, cu 50 de posturi de judecători la tribunale și tot atâtea de grefieri pentru tribunalele din țară dedicate acestei activități.

Și, în consecință, ca urmare a dezbaterilor în cadrul comisiilor, cele două comisii propun plenului raportul suplimentar de adoptare, cu amendamente admise, pentru toate cele patru proiecte: 17, 18, 19 și 20.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Discutăm de PL-x 17 privind achizițiile sectoriale. Dacă aveți observații la raportul suplimentar care v-a fost prezentat?

Nu.

Mulțumesc. Rămâne la votul final.

La PL-x 18 privind achizițiile publice, cu amendamentele admise la pagina 307, dacă sunt observații? Nu.

Rămâne la votul final.

La PL-x 19, Proiectul de lege privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, PL-x 19, cu un amendament admis la poziția 93, dacă sunt observații?

Nu.

Rămâne la votul final. Și ultimul... A, vă rog, domnule coleg. Dacă nu sunt... Vă rog, domnule coleg.

Am încercat să vă sugerez câte ceva, când am avut dezbaterea generală la cele patru legi, dar atunci, într-o jumătate de oră, au trecut toate cele patru legi și n-am avut posibilitatea să ne exprimăm totuși câteva probleme care erau foarte urgente. Acum, graba strică treaba. Azi de

dimineață s-au făcut niște intervenții, după ce o dată erau votate aceste legi.

Noi la PL-x 18, la Legea generală a achizițiilor, o să ne abținem, pentru simplul motiv că amendamentele noastre n-au fost... două amendamente foarte importante, agreate, care ar fi putut să fie agreate acum...

Având în vedere faptul că se suplimentează cu 250 numărul posturilor de la Curtea de Conturi, 50 de judecători, plus 16 grefieri, da, asta înseamnă un efort financiar. Noi am solicitat ca și cei care muncesc, nu numai controlează – că aceste două instituții controlează activitatea celor... și judecătorii decid dacă cineva are dreptate în cazul contestațiilor –, și cei care pregătesc documentațiile pentru achizițiile publice... prin Legea nr. 18, autoritățile contractante sunt obligate acum să aibă un compartiment separat pentru achiziții publice, să aibă un salariu decent, cel puțin la nivelul instituțiilor publice care, repet din nou, care-i controlează pe cei care pregătesc documentațiile. Am scos... am reușit să aflăm salariile de la ANAF. Salariul mediu la 362 de angajați este de peste 7.000 de lei, iar un specialist la un consiliu județean care se ocupă de ani de zile de achiziții publice și are o vechime de 35 de ani câștigă 1.100 de lei, ceea ce nu este totuși decent.

Noi sperăm, și o să mai spunem acest lucru la votul final, ca odată cu discuțiile care se poartă acum vizavi de Legea de salarizare a bugetarilor să se țină cont de aceste amendamente. Și vă rugăm respectuos, și rugăm tot Parlamentul, că din această cauză pierdem, pierdem, pierdem foarte mulți bani... pentru că oamenii, efectiv, care... și greșesc din când în când, sunt supravegheați de o armată bine plătită, da? Iar și ei au nevoie să aibă cât de cât un asemenea stimulent și o siguranță pentru munca lor, în așa fel să reușim să atragem cât mai mulți bani din fonduri europene.

Pentru acest lucru am încercat să vă spun că noi la acest capitol o să ne abținem, n-avem nimic împotrivă, că legea este mult mai bună, și aceste modificări sunt bine-venite, nu contestăm. Dar ăsta este singurul motiv pentru care am fi dorit să tragem un semnal de alarmă. Nu mai povestesc de produsele autohtone, care am fi dorit să fie achiziționate în mod direct pentru a sprijini producătorii autohtoni la capitolul agroalimentar. Probabil că normele tehnice, și reiterez acest lucru... solicităm ca normele de aplicare a acestor legi, aceste amendamente sau aceste solicitări să fie luate în seamă.

Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat Cupșa. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerile făcute de antevorbitorul meu sunt de bun-simț, doar că nu-și regăsesc sub forma unui amendament locul în acest pachet legislativ. Într-adevăr, trebuie să existe o corelare directă între importanța muncii pe care o desfășoară și felul în care este retribuit, respectiv salariul pe care-l încasează un angajat al consiliului județean, după cum a dat dânsul un exemplu. Dar, încă o dată subliniez, în Legea salarizării unitare probabil va trebui să se regăsească această propunere.

Drept urmare, noi, Grupul Partidului Național Liberal, nu vom vota un astfel de amendament.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Nu mai sunt alte intervenții.

Mergem la Proiectul de lege privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, PL-x 20. Aici avem două amendamente. Este vorba de poziția 154.

Dacă sunt observații?

Nu.

Și poziția 155, care micșorează avansul de la 50% la 10%.

Dacă sunt observații?

Nu.

Mulțumesc.

Rămâne și acest proiect de lege la votul final.

Stimați colegi, mai avem timp pentru un singur proiect.

18. Este vorba de Propunerea legislativă pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Pl-x 707. Caracter ordinar.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu dorește.

Comisia de muncă. Domnul președinte Solomon. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 284 din 2020, cu modificările și completările ulterioare, în sensul reintroducerii prevederilor prin care se acordă un spor persoanelor din sistemul bugetar care dețin titlul științific de doctor.

Propunerea a fost respinsă de Senat în ședința din 14 octombrie 2015.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele redate în anexa care face parte din prezentul raport.

Nu știu despre ce chestiuni ce țin de administrația locală face vorbire domnul președinte de la Comisia pentru administrație, dar, după câte știm noi, sunt doar chestiuni legate de Legea nr. 284, unde se regăsește, în anexele respectivei legi, și modul de salarizare a aleșilor locali. Probabil că numai la această chestiune vă referiți. Ține de Legea 284, nu ține de Legea 215.

Nu-i tot aia.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Bun.

A fost retrimisă la comisie.

Acestea fiind spuse, mulțumesc, stimați colegi. Ne vedem la ora 13.30, la votul final.

Vă fac cunoscut...

Avem trei legi. Este vorba de Legea pentru ratificarea Acordului privind cooperarea în domeniul apărării între Guvernul României și Guvernul Republicii Algeriene Democratice și Populare, semnat la Alger la 7 decembrie. Procedură de drept comun pentru a putea fi sesizată.

Este vorba de Legea pentru aderarea României la Convenția pentru înființarea unei Organizații Europene pentru Cercetări Nucleare, adoptată la Paris la 1 iulie 1953. Procedură de drept comun.

Și Legea pentru ratificarea Acordului privind asistența financiară nerambursabilă între România și Republica Moldova, semnat la Chișinău la 7 octombrie 2015. Tot procedură de urgență.

Ne vedem la 13.30, la votul final.

## DUPĂ PAUZĂ

Vă rog. Procedură, domnul Dobre.

Cred că nu e o soluție corectă să introducem într-un proiect de lege cu care suntem de acord, respectiv sporurile pentru doctorat, chestiuni ce țin de administrația locală. De aceea noi solicităm retrimiterea la comisie.

Domnule Solomon, vă rog.

O voi supune apoi votului de retrimitere la comisie.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos să vă invitați colegii în sală.

Liderii grupurilor parlamentare, până la prezidiu, vă rog frumos.

Bun.

Dragi colegi, vom începe cu ultimul, Proiectul de hotărâre privind alegerea unui vicepreședinte. Cu ocazia aceasta vin foarte mulți colegi care sunt prin clădire.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/5.V.2016

Domnule Mircovici, apel nominal pentru alegerea unui vicepreședinte. Este vot secret cu bile.

Chestorii!

Domnul Palăr, ca de obicei, și domnul Drăghici, ca de obicei.

Comisia de numărare a voturilor. UDMR-ul. Urmează PNL.

Domnule președinte, Îl propunem pe domnul deputat Bónis István.

PNL. Comisia de numărare.

Ca de obicei, din partea PNL, domnul deputat Mircea Dolha.

Mulțumesc. Domnul Zisopol.

Domnul deputat Amet Varol, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Pâslaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl nominalizăm pe domnul Ciprian Nica.

Mulțumesc. ALDE.

Din partea Grupului ALDE, domnul deputat Tănăsescu Andrei.

Mulțumesc.

Domnul Tănăsescu. UNPR-ul. Doamnă deputat, aveți cuvântul.

Din partea UNPR, domnul Popescu Iulian.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Bun.

Dragi colegi, Înainte de a supune la vot, vreau să păstrăm un moment de reculegere pentru unul dintre colegii noștri, domnul

deputat Neculai Rățoi, care a încetat din viață. Dumnezeu să-l odihnească!

Dumnezeu să-l odihnească! Mulțumesc foarte mult.

|**Domnul Niculae Mircovici:**|| |---|---| |Adam Luminița Pachel|prezentă| |Alexe Costel|| |Alexe Florin Alexandru<br>Almăjanu Marin<br>Amet Varol<br>Anastase Roberta Alma|prezent<br>prezent| |Andea Petru|prezent| |Andronache Gabriel<br>Anghel Gabriela Lola<br>Antal István|prezent<br>prezent| |Anton Marin... a fost și nu mai e.|| |Anușca Roxana Florentina|| |Ardeleanu Sanda Maria|| |Arsene Ionel|| |Avram Constantin|| |Avram Marian|prezent| |Axente Ioan|| |Babuș Radu|| |Balan Ioan|| |Baltă Mihai|prezent| |Băișanu Ștefan Alexandru|prezent| |Bălan Ion|prezent| |Bănicioiu Nicolae<br>Bărbulescu Daniel Ionuț|| |Bejinariu Eugen|prezent| |Benga Ioan|| |Berci Vasile|| |Birchall Ana|prezentă| |Berci Vasile, concediu.|| |Anastase Roberta Alma, prezentă.|| |Bîrsășteanu Florică|| |Blăjuț Viorel Ionel<br>Blănariu Valentin|| |Boboc Valentin Gabriel|prezent| |Bode Lucian Nicolae|| |Bogdan Gheorghe Dănuț|| |Bogdănici Camelia Margareta|| Boghicevici Claudia prezentă Dobre Mircea Titus Bónis István prezent Dobre Victor Paul prezent Borbély László deplasare externă Dobrinescu Traian prezent Bordeianu Dan prezent Dolha Mircea prezent Bucur Constantin Alin Dolha Nechita Stelian absent Bucura-Oprescu Simona deplasare externă Dolineaschi Andrei prezent Budurescu Daniel Stamate prezent Donțu Mihai Aurel prezent Buican Cristian Dragnea Nicolae Liviu Buicu Corneliu Florin prezent Cristea Aurelia, prezentă. Burlacu Ștefan prezent Dragomir Gheorghe prezent Calimente Mihăiță prezent Îmi cer scuze, am făcut o mică rectificare. Caloianu Mario Ernest Dragomir Maria Calotă Florică Ică Dragomir Viorel Marian prezent Canacheu Costică prezent Drăghici Mircea Gheorghe prezent Cazan Mircea Vasile Drăghici Sonia Maria prezentă Călin Ion prezent Drăgușanu Vasile Cătălin Căprar Dorel Gheorghe Dumbrăvanu Paul prezent Cătăniciu Steluța Gustica prezentă Dumitrache Ileana Cristina prezentă Cernea Remus Florinel prezent Dumitru Georgică prezent Chebac Eugen Dumitru Ioana Jenica Cherecheș Florica prezentă Dumitru Ovidiu Ioan prezent Chiriță Dumitru prezent Dușa Mircea prezent Chirteș Ioan Cristian Emacu Gheorghe prezent Chirvăsuță Laurențiu prezent Enache Marian prezent Chițoiu Daniel Enea Constantin Cosmin Cioată Cezar Eparu Ion prezent Ciobanu Liliana Erdei-Dolóczki István prezent Ciocan Dan prezent Fejér László Ődőn prezent Ciofu Tamara Dorina prezentă Fenechiu Cătălin Daniel Ciolacu Ion Marcel prezent Firczak Gheorghe prezent Ciubotaru Lucian Manuel prezent Florea Damian Ciucă Liviu Bogdan Florea Daniel Ciuhodaru Tudor prezent Fonta Nuțu Ciurariu Florin prezent Frăticiu Gheorghe Cocei Erland prezent Galan Constantin prezent Codîrlă Liviu prezent Ganț Ovidiu Victor prezent Comșa Cornel George Gavrilescu Grațiela Leocadia Condurățeanu Andrei Răzvan Găină Mihăiță Constantin Daniel Geantă Florian Daniel deplasare externă Cosma Vlad Alexandru Gerea Andrei Dominic Costin Gheorghe prezent Gheorghe Andrei Daniel prezent Covaci Dorel Cozmanciuc Corneliu Mugurel prezent Gheorghe Florian... Florin... iertați-mă, se apropie Paștele... Crăciunescu Grigore prezent Gheorghe Tinel Cristea Aurelia Ghera Giureci Slobodan prezent Cristea Victor prezent Ghiță Sebastian Aurelian Cristian Horia prezent Gireadă Dumitru Verginel Cseke Attila Zoltán prezent Gliga Vasile Ghiorghe prezent Cupă Ion Gorghiu Alina Ștefania prezentă Cupșa Ioan prezent Grama Horia Daea Petre prezent Grecea Maria prezentă Dalca Ștefan Petru prezent Grindeanu Sorin Mihai Dascălu Constantin prezent Gudu Vasile prezent Deaconu Mihai Gunia Dragoș Ionel prezent Delureanu Virgil Guran Virgil prezent Diaconu Adrian Nicolae prezent Gurzău Adrian Diaconu Mihai Bogdan Gust-Băloșin Florentin Dima Toader prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Dîrzu Ioan Harbuz Liviu Doboș Anton prezent Hărău Eleonora Carmen prezentă Holban Titi Mocanu Adrian Horga Vasile prezent Mocioalcă Ion Hulea Ioan Mocioi Niculina Iacoban Sorin Avram prezent Moisii Constantin Ialomițianu Gheorghe prezent, a votat Moldovan Carmen Ileana prezentă Iancu Iulian prezent Moldovan Ioan concediu Iane Daniel prezent Moldovan Iosif prezent Iane Ovidiu Cristian prezent Molnar Zsolt prezent Ibram Iusein prezent Motreanu Dan Ștefan Ignat Miron Moț Constantin Stelian Emil Iliuță Vasile Movilă Petru Intotero Natalia Elena deplasare externă Muntean Mircia Ionescu Aurelian prezent Munteanu Ioan prezent Ionescu George prezent Murgu Neagu Iordache Florin prezent Nassar Rodica prezentă Irimie Vicențiu Mircea concediu Nazare Alexandru prezent Cioată Cezar, prezent. Neacșu Marian Irimie Vicențiu Mircea, am zis, concediu. Necula Cosmin Iriza Scarlat Negruț Clement Negruț Cornelia Ispir Raluca Cristina prezentă Itu Cornel prezent Nica Nicolae Ciprian prezent Kelemen Atilla Béla László Nichita Cristina prezentă Nicoară Romeo Florin Kelemen Hunor Nicolae Alexandri prezent Kerekes Károly Nicolae Florian Kereskényi Gábor prezent Khraibani Camelia Nicolăescu Gheorghe Eugen prezent Korodi Attila absent Nicolicea Eugen prezent Niculae Aurel Laza-Matiuța Liviu prezent Longher Ghervazen Niculescu Dumitru Lubanovici Mircea Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae concediu medical Lupu Mihai prezent Nistor Gheorghe Vlad deplasare externă Man Mircea prezent Nistor Laurențiu Manda Iulian Claudiu Nistor Marioara Manea Victor Gheorghe prezent Niță Constantin Manolache Marius Niță Emil prezent Manolescu Oana Nosa Iuliu prezent Marcoci Vlad prezent Oajdea Daniel Vasile prezent Marcu Viorica prezentă Oltean Ioan prezent, a votat Marian Ion Cristinel prezent Orban Ludovic Marica Petru Sorin prezent Oros Nechita Adrian prezent Marin Gheorghe prezent Palașcă Viorel Marin Laura prezentă Palăr Ionel prezent Marocico Ion prezent Paleologu Theodor Martin Eduard Stelian Pambuccian Varujan prezent, a votat Márton Árpád Francisc prezent Pană Adriana Doina prezentă Máté András Levente prezent Pardău Dumitru prezent Matei Călin Vasile Andrei prezent Paul Maria Andreea prezentă, a votat Mazilu Constantin Păun Nicolae Măduța Flavius Luigi Pârgaru Ion prezent Melinte Ion prezent Pâslaru Florin Costin prezent Merka Adrian Miroslav prezent Peia Ninel Mihai Aurelian prezent Petrea Dorin Silviu Mihăilă Ioan Petrescu Petre Mihăilescu Ion Bogdan Petric Octavian Militaru Lucian Pistru-Popa Eusebiu Manea prezent Mincă Liliana prezentă Plumb Rovana prezentă Mircovici Niculae prezent Pocora Cristina Ancuța prezentă Mironescu Răzvan Horia prezent Podașcă Gabriela Maria prezentă, a votat Mitrea Manuela Ponta Victor Viorel Mîrza Gavril Pop Georgian Popa Octavian Marius prezent, a votat Șoptică Costel Popa Radu Mihai Șova Lucian Popeangă Vasile Ștefan Viorel prezent Popescu Dan Cristian prezent Ștefănescu Elena Cătălina Popescu Dumitru Iulian prezent Știrbu Gigel Sorinel prezent Popoviciu Alin Augustin Florin Tabugan Ion Potor Călin Taloș Gheorghe Mirel Preda Cezar Florin prezent Tararache Mihai prezent Pușcaș Iacob Tămâian Ioan prezent Raețchi Ovidiu Alexandru prezent Tănase Răzvan Ionuț Răducanu Ion Tănăsescu Claudiu Andrei prezent Rădulescu Cătălin Marian prezent Tătaru Florin Cristian Rădulescu Constantin Teju Sorin Rădulescu Romeo prezent Teodorescu Cătălin Florin prezent Teodorescu Ioan Viorel Dumnezeu să-l ierte, Rățoi Neculai! Thuma Hubert Petru Ștefan prezent Resmeriță Cornel Cristian Tiuch Cătălin Reuer Elena Ramona prezentă Tîlvăr Angel prezent Rizea Cristian Toader Mircea Nicu prezent Roman Cristian Constantin Tocuț Dan Laurențiu deplasare externă Roman Gheorghe Tomac Eugen prezent Roman Ioan Sorin prezent Traicu Rodin prezent Roman Victor prezent Tudorache Daniel Roșca Lucreția Tudorie Violeta prezentă Roman Gheorghe, am apelat mai înainte, prezent, da. Tudose Mihai prezent Turcan Raluca Roșca Lucreția Tușa Adriana Diana Roșca Mircea prezent Țigăeru-Roșca Laurențiu prezent Rotaru Răzvan Țîmpău Radu Bogdan prezent Rusu Valentin concediu medical Udrea Elena Gabriela Sava Andrei Valentin prezent Udriște Gheorghe Sămărtinean Cornel Mircea Urcan Ionaș Florin prezent Săpunaru Nini prezent Uricec Eugen Constantin prezent Săvoiu Ionuț Cristian Ursărescu Dorinel Scarlat George Vainer Aurel prezent Schelean-Șomfelean Valeria Diana prezentă Varga Lucia Ana prezentă Secară Florin Mihail Varga Vasile prezent Sefer Cristian George prezent, a votat Vasilică Radu Costin prezent Seres Dénes prezent Vizitiu Sergiu Constantin Silaghi Ovidiu Ioan prezent, a votat Vladu Iulian prezent Simedru Dan Coriolan prezent Vlase Petru Gabriel prezent Simionescu Adrian Constantin prezent Voicu Mădălin Ștefan prezent Smarandache Miron Alexandru prezent Manolache Marius, prezent. Solomon Adrian prezent Voicu Mădălin... Stan Ioan Voicu Mihai Alexandru prezent Stanciu Anghel Vreme Valerian Stanciu Zisu Vulpescu Ioan prezent Stancu Ionel prezent Weber Mihai prezent Stativă Irinel Ioan Zaharcu Neviser Stănescu Alexandru prezent Zamfir Daniel Cătălin prezent Steriu Valeriu Andrei Stoica Mihaela Gerea Andrei Dominic, prezent. Stragea Sorin Constantin prezent Zisopol Dragoș Gabriel prezent Stroe Ionuț Marian prezent Zgonea Valeriu Ștefan prezent Stroe Radu prezent Zlati Radu prezent

Dragi colegi, liderii grupurilor parlamentare, continuăm procesul de vot?

Bun.

Domnule Mircovici...

Suntem în cvorum, deci o să vă rog frumos să...

Dragi colegi, vă rog frumos să luați loc în bancă, ca să putem să numărăm voturile, da?

1. Proiectul de hotărâre privind completarea art. 113 din

Regulamentul Camerei Deputaților.

Comisia pentru regulament vă propune respingerea. Voturi pentru? Numărați. 143 de voturi pentru. Abțineri? Una.

Voturi împotrivă? 8.

Deputați prezenți care nu doresc să-și exprime votul? Nu sunt.

Dragi colegi, suntem 152 de colegi prezenți, îmi pare rău, suspend ședința de vot final.

Ne vedem săptămâna viitoare.

Vă urez sărbători fericite alături de cei dragi, gânduri bune, acasă și în familie, și în comunități.

Biroul permanent, acum.

Hotărârea cu privire la alegerea vicepreședintelui, săptămâna viitoare. Și rezultatul votului.

După Biroul permanent, verificarea votului electronic. Bun.

Dragi colegi,

La rugămintea grupurilor parlamentare, s-a finalizat procesul-verbal. Să-l citim astăzi, ca să nu-l mai citim săptămâna viitoare. Să completăm și cel de-al 13-lea membru al Biroului permanent.

Cine citește în numele comisiei pentru numărarea voturilor?

Vă rog frumos.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului cu privire la alegerea unui vicepreședinte al Camerei Deputaților

Procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați, prin vot secret cu bile, asupra candidatului propus în vederea alegerii unui vicepreședinte al Camerei Deputaților, comisia de numărare și validare a voturilor a constatat următoarele:

- numărul total al deputaților: 378;

- numărul deputaților prezenți: 209;

- numărul total de voturi exprimate: 209;

- număr de voturi anulate: 0;

- numărul de voturi valabil exprimate: 209, din care:

- voturi pentru: 195;

- voturi contra: 14;

- abțineri: 0.

Ca urmare a faptului că din totalul de 378 de deputați au fost prezenți 209, și-au exprimat votul 209, din care au votat pentru 195, se constată că este întrunită majoritatea de voturi necesară pentru alegerea domnului Mihai Alexandru Voicu în funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

Și îi urăm succes domnului Voicu.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Să-l felicităm și să-i urăm și lui sărbători fericite. Declar ședința închisă.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|943285]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 84/5.V.2016 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei