Stenogramă plen

2. Lege privind extinderea aplicării de către România a regimului de privilegii și imunități prevăzute de Convenția cu privire la privilegiile și imunitățile instituțiilor specializate, aprobată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 21 noiembrie 1947, pentru instituțiile specializate ale Organizației Națiunilor Unite;

3. Lege pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru completarea art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali;

4. Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2015 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice;

5. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice;

6. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2016 pentru modificarea art. 1[1] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2010 privind executarea serviciilor de aerofotogrammetrie și de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României și executarea serviciilor de digitizare și actualizare a Sistemului de Identificare a Parcelelor Agricole pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

7. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a unor acte normative conexe;

8. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2016 pentru modificarea alin. (4) al art. 24[1] din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, precum și pentru stabilirea unor măsuri privind aplicarea în domeniul transportului cu metroul a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 și nr. 1.107/70 ale Consiliului;

9. Lege privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi;

10. Lege privind instituirea zilei de 25 martie ca Ziua națională a pădurilor;

11. Lege privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale;

12. Lege privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață – procedură de urgență.

Și la punctul 11 este procedură de urgență.

...de actualizat.

Mă iertați!

Aveți ordinea de zi actualizată? Pentru că sunt șapte puncte de la Comisia pentru afaceri europene pe ordinea de zi și, de obicei, ele sunt parcurse înainte de a trece la dezbateri.

Cei de la stafful tehnic îmi spun că Biroul permanent a aprobat introducerea pe ordinea de zi pentru ședința de mâine a acestor puncte pe care le-ați spus dumneavoastră. Reluăm discuțiile.

La punctul 1 dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Microfonul 8.

**Domnul Cătălin Cosmin Olteanu** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului ca instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Senatului.

Totodată, se propune ca acest institut să funcționeze cu un număr maxim de 36 de posturi, personalul urmând a fi salarizat conform prevederilor legale aplicabile personalului din sectorul bugetar.

Deocamdată, nu avem un punct de vedere al Guvernului. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamna președinte Ecaterina Andronescu.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Este vorba de o cerere de reexaminare. A fost o inițiativă legislativă. Ea a trecut prin votul celor două Camere, a ajuns la președinte și președintele a avut observații în legătură cu această lege.

În Comisia pentru învățământ sesizată pe fond am dezbătut observațiile pe care președintele le-a făcut la această lege și vă propunem un raport de admitere, cu amendamente admise.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă la dezbateri generale sunt colegi care doresc să intervină?

Vă rog, domnule senator Vlad Alexandrescu. Microfonul central.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Aș vrea să menționez că există și un aviz al Comisiei pentru cultură, care nu a fost inclus în raportul de fond al Comisiei pentru învățământ, și care susține, într-adevăr, aprobarea... reexaminarea legii, cu un amendament, și anume cu finanțarea acestui institut nou-creat, care ar urma să fie creat _ab novo_ , prin bugetul Academiei Române.

Aș vrea să vă rețin atenția cu câteva întrebări pe care mi le-am pus și eu și le-am pus și celor din jurul meu.

În primul rând, ce-și propune acest nou institut pe care ar trebui să-l înființăm prin lege? E vorba de un Institut de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, conform expunerii de motive, având ca obiect de activitate extinderea cercetărilor științifice asupra culturilor și civilizațiilor din spațiul istoric al Levantului, și expunerea de motive enumeră Orientul Mijlociu, Nordul Africii, Balcanii, Caucazul, adăugând că sunt leagănul religiilor abrahamice, al științelor, artei, culturii și democrației.

Am să mă întreb mai departe dacă acest institut are mijloacele necesare pentru a-și atinge scopul declarat.

În primul rând, aș vrea să spun că spațiul istoric al Levantului, așa cum e definit el de textul legii, este un concept coborât direct din secolul al XIX-lea. Nu are azi nicio semnificație precisă. Cum se delimitează mai precis aria de cuprindere a acestor studii, atâta vreme cât inițiatorul legii înșiruie laolaltă Africa de Nord, Peninsula Balcanică, Orientul Apropiat, Orientul Mijlociu și Caucazul?

Obiectul de activitate al institutului este prea vast. Metoda, studiile interdisciplinare care ar permite realizarea scopului acestei noi instituții, ar trebui să cuprindă studii arabe, studii semitice, studii de istorie și filozofie a religiilor, studii orientale, studii de antropologie și etnologie, studii de istorie, studii de lingvistică, dar și studii politice, de istoria și filozofia culturii, studii arheologice și studii de conservare a patrimoniului.

Din nou, metodele prin care acest institut își propune să-și atingă scopul sunt cu mult prea vaste.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă mai sunt la dezbateri generale alte intervenții? Vă rog, domnule senator Dănăilă. Microfonul 2.

Intrarea acestui Institut de Studii Superioare pentru Cultura și Civilizația Levantului sigur că este o idee foarte ingenioasă și o idee foarte importantă emisă de domnul președinte Emil Constantinescu. Noi susținem întru totul formarea acestui institut prin faptul că este un institut al păcii, este un institut al colaborării pe plan științific, pe plan cultural și pe alte planuri, religios, dintre aceste popoare.

Dar eu vreau să fac câteva remarci cărora cred că merită să li se dea atenție. În primul rând, o să mă leg de primul articol al acestei legi: „Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului”. În primul rând, cuvântul „studii avansate” la un institut care de-abia ia naștere cred că este puțin lipsit de modestie, în contextul în care nu avem specialiști în acest domeniu, nu avem arabiști, nu avem turcologi, nu avem bizantiniști, nu avem politologi și semantiști care să ducă în continuare activitatea acestui institut. Deci ne lipsesc oameni de mare specialitate și cred că, în viitor, acești oameni, care sunt foarte puțini la noi în țară, pe cale dispariție, ar trebui să fie completați cu tineri care să fie trimiși la universitățile din țară..., care să studieze la universitățile din țară și la universitățile din străinătate.

În al doilea rând, m-aș lega de cuvintele „de studii avansate cultural și de civilizație”. Aceste două cuvinte au aceeași semantică. Nu vă supărați! Utilizarea acestor două cuvinte în titlul acestui institut reprezintă un pleonasm, așa că ar trebui cei care redactează – acest institut – să umble puțin și la titulatura acestuia.

În al doilea... rând, m-aș lega de arealul geopolitic al acestui institut, care cuprinde patru legații foarte importante, și anume Orientul Mijlociu, partea de nord a Africii, Balcanii și Caucazul. Dacă analizăm puțin acest Orient Mijlociu, ne dăm seama că din el fac parte Afganistanul, Iranul și Irakul. Aceste țări nu au nicio legătură cu Levantul, așa încât ar trebui să se reanalizeze și din acest punct de vedere institutul respectiv.

În al doilea... rând, eu cred că cel mai nimerit ar fi să se dea numirea de „Orientul Apropiat”, din care fac parte Israelul, Libanul și Siria, țări care, într-adevăr, au avut legătură indestructibilă cu Levantul.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Continuăm dezbaterile generale.

O invit la microfon, din partea Grupului PSD, pe doamna Lavinia Craioveanu.

Vă rog, doamnă senator. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să fac precizarea pentru colegii senatori că înființarea acestui institut a fost aprobată în sesiunea anterioară de ambele Camere ale Parlamentului. Președintele României a trimis înapoi legea pentru anumite articole pe care noi le-am dezbătut în Comisia pentru învățământ, am făcut amendamente pe care le-am votat și pe care trebuie să le aprobăm în această ședință. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt și alte intervenții? Vă rog, domnule senator. Microfonul 4.

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau doar să spun, pe lângă ceea ce a spus colega mea, că a fost trecut prin Parlamentul trecut și, cu amendamentele de acum, suntem în regulă și cu sesizarea domnului președinte, să nu uităm dimensiunea de diplomație culturală pe care un asemenea institut o are, și vă rog să votăm pentru înființarea lui.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt alte intervenții? Nu sunt.

Atunci încheiem aici dezbaterile generale și trecem la votul asupra legii.

Vă reamintesc că ne aflăm... Ajungem. Imediat! Ajung.

Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza de reexaminare a legii la solicitarea președintelui. Raportul comisiei este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise, în sensul însușirii obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

De asemenea, în anexa nr. 2 de la raport sunt cuprinse și amendamente respinse.

Dacă sunt colegi care doresc să susțină amendamentele respinse...

Vă rog, domnule senator. Microfonul central. O să vă rog să prezentați amendamentul respins și cu numărul curent, ca să putem să-l urmărim și să supunem la vot.

Susțin amendamentul respins în Comisia pentru învățământ. La art. 7 alin. (1) se înființează acest institut „în subordinea Academiei Române”, în loc de „în subordinea Senatului”, așa cum se află acum. Acest lucru ar permite încadrarea științifică a noului institut.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții aici? Vă rog, doamna senator Andronescu. Microfonul central.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt alte intervenții...? Dacă nu sunt...

Este numărul curent 1, la amendamente respinse.

Vă supun la vot amendamentul susținut..., respins de comisie și susținut de domnul senator.

Nu mai avem alte amendamente respinse, motiv pentru care voi supune votului raportul comisiei cu amendamentele admise.

Supun la vot legea.

## Mulțumesc foarte mult.

Așa cum vă este cunoscut, la reexaminare putem să intervenim asupra textului în măsura în care președintele ne-a solicitat prin procedura de reexaminare.

Acest subiect nu face parte dintre cele menționate în reexaminare.

Este expres să ne pronunțăm asupra art. 7 alin. (1). Și am mai sesizat și caracterul neclar al raporturilor, al subordonării instituției și al raporturilor dintre institutul nou-creat și Academia Română. Acest amendament răspunde la cererea președintelui de a reexamina art. 7 alin. (1) și are natura de a preciza mai clar raportul noii instituții cu Academia Română.

Deci susțin acest amendament, de a crea noul institut în subordinea Academiei Române.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Am înțeles expunerea dumneavoastră. Este la punctul curent 2. Motiv pentru care supun la vot amendamentul respins de comisie.

Dacă sunt alți colegi care doresc să susțină amendamentele respinse?

Vă rog, domnule senator Goțiu. Microfonul central.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

## Bună ziua!

Dat fiind faptul că în cererea de reexaminare se solicită expres stabilirea naturii și statutul acestei instituții și datorită faptului că din susținerile și din Comisia pentru învățământ, și de la audierea domnului Emil Constantinescu și a președintelui Academiei, domnul Ionel Haiduc, a rezultat faptul că avem de-a face mai mult cu un institut de diplomație culturală decât cu un institut de studii avansate, propunerea mea a fost de a denumi, așa cum este corect și onest, acest institut ca fiind „Institutul de Diplomație pentru Cultura și Civilizația Levantului”.

Mulțumesc.

Mergem mai...

Vă rog, domnule senator, explicarea votului. Domnul senator Goțiu.

Microfonul central.

## Stimați colegi,

Dacă în acest moment intrați pe site-ul Ministerului Cercetării și Inovării și activați secțiunea „Sistemul de cercetare”, veți avea surpriza să constatați faptul că instituțiile și centrele de cercetare din universități nu figurează în acest sistem de cercetare.

Astăzi, ca și în precedentul plen și în precedentul Legislativ, s-a votat ca Senatul să tuteleze un institut de cercetare, de studii avansate de cercetare.

Care e explicația votului?

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Asta este explicația votului, faptul că Senatul României se consideră for tutelar pentru cercetare avansată, în timp ce în România institutele de cercetări din universități nu fac parte din sistemul de cercetare al României.

## **Domnul Șerban Nicolae**

**:**

Și care e legătura?!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Nu am înțeles foarte bine, dar e în regulă.

Mergem mai departe, punctul 2 pe ordinea de zi, este vorba de Legea privind..., Legea pentru completarea Legii locuinței nr. 114/1996.

Este vorba despre o reexaminare la solicitarea președintelui.

Declar deschise dezbaterile generale și îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Legea este lege organică. O invit pe doamna secretar de stat de la Ministerul Dezvoltării, doamna Sirma Caraman. Microfonul 9.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al acestei inițiative legislative este completarea Legii locuinței nr. 114/1996, cu modificările și completările ulterioare, în sensul introducerii definiției „locuinței de sprijin” și a unui capitol referitor la procedura conform căreia imobilele cumpărate de către autoritățile administrației publice locale, scoase la licitație de către instituțiile de credit în urma executării silite, să fie transformate în locuințe de sprijin, urmând a fi închiriate foștilor proprietari.

La proiectul inițial Guvernul a avut un aviz negativ, considerând că ar fi o discriminare între cetățeni. După reexaminare și amendamentele aduse în Comisia de administrație, nu a fost elaborat un nou punct de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamna secretar de stat.

Invit la microfon reprezentantul..., președintele Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, domnul senator Florin Cârciumaru.

Microfonul 7.

Vă rog, domnule senator.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Completarea Legii locuinței nr. 114/1996, cu modificările și completările ulterioare, în sensul introducerii definiției „locuinței de sprijin” și a unui nou capitol referitor la procedura conform căreia imobilele cumpărate de către autoritățile administrației publice locale, scoase la licitație de către instituțiile creditoare în urma executării silite, ar putea fi transformate în locuințe de sprijin, urmând a fi închiriate foștilor proprietari și evitând, astfel, evacuarea lor.

Având în vedere acest aspect, în ședințele din 14.02.2017 și 21.02.2017, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să admită parțial cererea de reexaminare și să dea un raport de admitere la legea trimisă la promulgare, cu amendamente admise, prezentate în anexa care face parte integrantă din raport.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, împreună cu legea trimisă la promulgare.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă la dezbateri generale sunt intervenții? Nu sunt.

Fiind vorba despre o lege organică, va merge la votul de la ora 17.00.

Continuă cu punctul 3 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2017 privind lansarea, în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, a Programului de susținere a internaționalizării operatorilor economici români, cu finanțare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017–2020.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege.

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Cristian Dima, din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri. Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

## **Domnul Cristian Dima** _– secretar de stat_

_în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat_ **:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Permiteți-mi să prezint. Astăzi, pe ordinea de zi avem două ordonanțe de urgență care urmează a fi transformate în legi.

În cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat se lansează Programul de susținere a internaționalizării operatorilor economici români, cu finanțare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017–2020.

Prin program se finanțează, prin alocație financiară nerambursabilă, următoarele tipuri de activități în vederea internaționalizării operatorilor economici români:

– participări individuale la târguri și expoziții internaționale organizate în străinătate, cu stand propriu;

– participări individuale la misiuni economice organizate în străinătate;

– crearea de identități vizuale ale unui operator economic român – marcă, siglă, slogan;

– realizarea unui site pe internet/aplicație pentru mobil pentru prezentarea activității solicitantului și a produselor promovate în limba română și în cel puțin o limbă de circulație internațională;

– participări la cursuri de pregătire în țară și/sau în străinătate în domeniul tehnicilor de promovare a produselor, serviciilor pe noi piețe, cu documentare de piață și alte tipuri de activități de promovare și susținere a internaționalizării.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, domnului președinte.

Comisia economică, industrii și servicii. Domnule senator Zamfir Daniel, aveți cuvântul. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule vicepreședinte. Doamnelor și domnilor senatori,

În urma dezbaterilor care au avut loc la Comisia economică, industrii și servicii în data de 21 februarie, membrii Comisiei economice au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, întocmirea raportului de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au avizat favorabil proiectul.

Este un proiect de lege care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supun plenului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă la dezbateri generale sunt intervenții? Nu sunt...

Vă rog! Mă scuzați, doamna senator! Microfonul central. Doamna senator Dinu.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

În primul rând, doresc să afirm faptul că Grupul USR susține adoptarea acestui proiect de lege prin voturile sale, însă dorim să subliniem următorul aspect: considerăm că este nefondat optimismul Guvernului prin care se estimează ca această categorie de măsuri orientate către export să aibă o contribuție de 3% la creșterea economică în anul 2017.

Trebuie să nu uităm faptul că în România vorbim despre exporturi nete negative și înseamnă că, printr-o astfel de măsură, pentru care avem o alocare bugetară de 40 de milioane de lei, dorim să obținem efecte atât de mari până la a avea o balanță comercială pozitivă și o contribuție la creșterea economică de 3%.

Amintesc că exporturile României sunt în valoare de 4,9 miliarde de euro și nu pare realist ca, prin 40 de milioane de lei, să obținem toate aceste lucruri, încă o dată: contrabalansarea exporturilor, deci o balanță comercială pozitivă și o contribuție de 3% la creșterea economică.

Ne vedem într-o situație imposibilă. Avem o țintă de creștere economică de 5,2% și o economie națională care funcționează ca o mașină în două viteze, respectiv consumul guvernamental și consumul privat. Celelalte două viteze, investițiile și exporturile nete, suntem sceptici că vor funcționa vreodată.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Continuăm dezbaterile generale.

Dacă sunt și alți colegi care doresc să intervină? Nu sunt.

Atunci declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este un raport de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul și proiectul de lege pentru adoptarea ordonanței.

Mergem la punctul 4 pe ordinea de zi, este Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege, și anume îl invit la microfon tot pe domnul secretar de stat Cristian Dima, din partea Ministerului pentru Mediul de Afaceri.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Permiteți-mi să prezint proiectul de..., ordonanța care se va transforma în proiect..., în lege organică, cu privire la stimularea înființării de întreprinderi mici și mijlocii.

În scopul creării unui cadru favorabil pentru valorificarea posibilităților actuale de dezvoltare economică a României și pentru a stimula mediul de afaceri prin înființarea de noi întreprinderi mici și mijlocii,

având în vedere reducerea numărului de operatori activi pe piață, înăsprirea condițiilor de creditare în general, creșterea dificultăților și riscurilor pentru începerea unei afaceri,

întrucât stimularea cadrului general de înființare a noilor afaceri constituie o necesitate pentru asigurarea creșterii numărului de întreprinderi active pe piață, precum și a creșterii numărului locurilor de muncă,

considerând că realitatea economică impune luarea unor măsuri pentru dezvoltarea de noi politici publice necesare relansării economice, reducerii șomajului prin crearea de noi locuri de muncă și stimulării spiritului antreprenorial care să vizeze întreprinderile... întreprinzătorii autohtoni în cadrul unui program social de interes public,

întrucât în data de joi, 9 martie, este solicitată ședința Comitetului Consultativ de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii, obligatorie, conform Legii nr. 346, precum și..., din care fac parte toate patronatele și toate ministerele cu impact asupra mediului de afaceri, tot joi, 9 martie, avem o întâlnire comună cu Ministerul Finanțelor și Ministerul Fondurilor Europene și, bineînțeles, Consiliul Concurenței,

am rugămintea către dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori, să ne permiteți retransmiterea acestei ordonanțe, cu un termen de o săptămână, la comisia de fond.

Sunt observații asupra acestei propuneri? Domnul Șerban Nicolae, liderul Grupului PSD. Vă rog, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În mod formal, în numele Grupului parlamentar al PSD, solicit retrimiterea la comisie pentru o săptămână.

E vorba de punerea în acord a unor observații făcute de mediul de afaceri cu propunerea din această ordonanță emisă în cursul lunii ianuarie, urmând ca la comisie să se primească aceste observații, propuneri.

În măsura în care ele se transformă în amendamente, vom discuta peste o săptămână, la prezentarea în plen. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă rog, doamna Hărău. Microfonul 2.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Constat cu plăcere că inițiatorii acestui proiect de lege, arcul guvernamental PSD–ALDE, au constatat că acest proiect de lege este deja controversat. Este controversat de însuși inițiatorul lui, domnul ex-ministru Jianu.

Vă rog, dacă tot vom propune și vom accepta și noi, liberalii, această amânare, să aveți în vedere faptul că și iadul este pavat cu bune intenții și modalitatea de aplicare a acestui act normativ, respectiv normele de aplicare contestate de domnul Jianu și în care și noi, liberalii, am văzut niște probleme, va condiționa dacă banii aceștia creează sau nu locuri de muncă, dacă banii aceștia vor fi eficient cheltuiți în economia românească sau vor fi surse de îmbogățire clientelară și de un fel de ajutor acordat unor pseudoinvestitori.

Vă mulțumim frumos și vom urmări diligența cu care dumneavoastră urmăriți aceste probleme.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Dacă mai sunt și alte intervenții?

Dacă nu sunt, supun la vot propunerea făcută de domnul senator Șerban Nicolae: retrimitere la comisie. Termen: o săptămână.

Termen: o săptămână.

Continuăm. Punctul 5 al ordinii de zi. Este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2017 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiții la operatorii economici din industria de apărare și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și invit reprezentantul Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege.

Este vorba despre doamna secretar de stat, Anca Chiser, de la Ministerul Economiei.

Vă rog. Microfonul 10.

## **Doamna Anca Magdalena Chiser** _– secretar de stat în Ministerul Economiei_ **:**

Prezentul proiect are ca obiect de reglementare completarea cu un nou articol a Ordonanței nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiții la operatorii economici din industria de apărare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobate, cu modificări și completări, prin Legea nr. 79/2016.

Demersul legislativ are drept scop dinamizarea programelor de investiții la operatorii economici prin utilizarea a 60% din sumele obținute din vânzarea activelor pentru retehnologizarea capacităților de producție pentru apărare.

Astfel, se creează premisele aplicării unor programe de restructurare și eficientizare, îmbunătățire a situației economico-financiare și diminuare semnificativă a plăților restante prin susținerea programelor de investiții pentru retehnologizarea capacităților de producție pentru apărare, de interes strategic pentru securitatea națională. Utilizarea ca ordine de prioritate a sumelor obținute din vânzarea activelor pentru efectuarea de investiții este motivată de insuficiența fondurilor care se alocă cu această destinație pentru industria națională de apărare.

Menționăm că actualele dotări ale capacităților de producție pentru apărare sunt uzate fizic și moral. Pe aceste capacități se pot realiza produse și servicii competitive, la standarde de calitate numai dacă sunt retehnologizate și modernizate. Măsura de aplicare privește operatorii economici care dispun de un plan de restructurare sau reorganizare, aprobat în condițiile legii, și vizează operatorii economici cu capacitățile incluse în inventarul capacităților de producție pentru apărare și au sarcini prin planul de mobilizare.

Vă mulțumesc și eu, doamna secretar de stat.

Îl invit pe domnul senator Daniel Zamfir să prezinte raportul comun al Comisiei economice, industrii și servicii și Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședință comună, Comisia economică, industrii și servicii împreună cu Comisia pentru apărare, în prezența reprezentanților Guvernului, au hotărât, în unanimitate de voturi, întocmirea unui raport comun de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Ca atare, domnule vicepreședinte, vă rog să supuneți plenului, pentru dezbatere și adoptare, raportul comun de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Înainte de aceasta, vă întreb dacă la dezbateri generale sunt intervenții.

Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Trebuie să spunem că industria națională de apărare a fost printre cele mai afectate după 1989, din motive obiective, dar și subiective. Obiectiv a fost faptul că această industrie producea echipamente externe militare diferite de standardele NATO și – nu-i așa? – trebuia restructurată și din perspectiva aderării noastre la NATO. Sigur că lucrul ăsta s-a întâmplat cu multe costuri. Vă reamintesc că, dacă ne referim numai la costurile sociale, noi a trebuit atunci să disponibilizăm zeci de mii de oameni, care și-au văzut locurile de muncă afectate.

Și subiective pentru că, din punctul meu de vedere, este de neînțeles de ce a trecut atâta vreme și nu am făcut nimic în zona asta. Vorbea reprezentantul Guvernului de valorificarea unor active. Rămâne de văzut cât mai valorează aceste active.

Ce facem noi astăzi este, dacă vreți, un prim pas minor pentru refacerea industriei naționale de apărare, obiectiv, de altfel, prezent în toate documentele programatice naționale. Mă refer aici la Strategia națională de apărare 2015–2019, la Strategia militară și la Carta albă a apărării. În fapt, a prezentat foarte bine reprezentantul Guvernului ce se întâmplă. Până acum, în Ordonanța nr. 51 era prevăzut că, din vânzarea activelor, sumele încasate se duceau direct către datorii. Sigur că statul nu are bani ca să capitalizeze industria asta și foarte bine face Guvernul că vine cu un amendament și propune ca 60% din aceste sume să fie redirecționate către investiții, dar ceea ce nu a fost prezentat aici – și mi se pare foarte important – este că lucrul acesta trebuie... este făcut și se va face numai în prezența unui plan de restructurare aprobat.

Deci în tot contextul ăsta cel mai important lucru nu-l reprezintă investiția a 60% din fondurile pe care le obținem din vânzarea activelor, ci faptul că trebuie să aibă aceste companii implicate în industria de armament un plan de restructurare aprobat.

Ca atare, Grupul senatorial al Partidului Național Liberal va vota pentru această lege.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt alți colegi care doresc să intervină la dezbateri generale? Nu?

Atunci declar închise dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Doresc să vă reamintesc că avem un raport comun al comisiilor pentru... și raportul este de admitere. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Voi supune votului raportul asupra proiectului de lege și asupra ordonanței.

Fiind ora 17.00, stimați colegi, vom trece la votul asupra legilor organice.

Și voi prezenta prima dată proiectul de lege care este în ordinea de zi, secțiunea II, punctul 2.

Vă mulțumesc pentru solicitare.

Așa cum spuneam, secțiunea II, punctul 2, Legea pentru completarea Legii locuinței nr. 114/1996.

Vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii la solicitarea președintelui.

Raportul comisiei este de admitere a legii în forma transmisă la promulgare, cu amendamente admise, în sensul însușirii parțiale a obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Voi supune la vot raportul cu amendamentele admise.

Voi supune la vot legea.

Continuăm cu votul final asupra legilor organice, secțiunea III, punctul 1, și anume Propunerea legislativă pentru completarea art. 27 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 28 februarie 2017. În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

Voi supune votului raportul de respingere.

raportul de respingere a fost adoptat.

În aceste condiții, și proiectul de lege a fost respins.

Și avem punctul 2, secțiunea III. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe.

Vă reamintesc că dezbaterile asupra proiectului legislativ au fost finalizate în ședința plenului din data de 28 februarie 2017. În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

Voi supune la vot raportul de respingere.

Continuăm dezbaterea asupra legilor ordinare. Și eram la punctul 6 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și invit reprezentantul Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Este vorba despre domnul Cătălin Olteanu, secretar de stat.

Domnule secretar de stat, vă rog. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin acest act normativ s-au reglementat următoarele: – menținerea în perioada 1 martie – 31 decembrie 2017 a drepturilor salariale ale personalului din sectorul bugetar la nivelul aferent lunii februarie 2017, care include toate majorările salariale aprobate în perioada anterioară (de exemplu, personalul din administrația locală și personalul din instituțiile publice de spectacole sau concerte);

– menținerea aplicării și în perioada 1 martie – 31 decembrie 2017 a unor măsuri aprobate în anii anteriori care au ca obiect limitarea cheltuielilor bugetului general consolidat.

Ministerul Finanțelor Publice susține forma adoptată în Guvern.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul, din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnului președinte, domnul senator Rotaru Ion.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost sesizată cu privire la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative.

Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, de asemenea, aviz favorabil, cu amendamente respinse.

Comisia pentru administrație publică, aviz favorabil. În cadrul dezbaterilor s-au formulat amendamente, care, supuse votului, au fost respinse și se regăsesc în anexa la prezentul raport.

Pe cale de consecință, Comisia pentru muncă vă propune un raport de admitere, cu amendamente respinse, și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă la dezbateri generale sunt colegi care doresc să intervină?

Vă rog, domnule președinte Traian Băsescu. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Sigur, toate bune și frumoase când vorbim de ordonanțe care au aprobat creșteri salariale.

Aș vrea însă să vă atenționez asupra suspendării art. 4 din Legea nr. 520..., din Legea nr. 500, care gestionează finanțele țării, până la urmă.

Și, ca să fim toți în cunoștință de cauză asupra a ceea ce ni se propune să votăm, am să dau citire câtorva paragrafe din art. 4:

„Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, sub forma creditelor de angajament, în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite.”

Or, prin Ordonanța nr. 6 noi spunem că se poate face orice.

„Angajarea cheltuielilor din bugetele prevăzute la alin. (2) se face numai în limita creditelor de angajament și în scopurile pentru care au fost aprobate.”

Dumneavoastră vreți să abrogăm, să suspendăm această prevedere care gestionează, practic, utilizarea creditelor de angajament.

## Alt paragraf:

„Angajarea cheltuielilor peste creditele de angajament și utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovați, în condițiile legii.” Dumneavoastră înțelegeți ce ni se propune să semnăm..., să votăm astăzi?

Vreți să suspendăm cu totul disciplina în finanțele publice locale, în mod deosebit. Nu este posibil.

Partidul Mișcarea Populară va vota împotriva acestei legi de adoptare a Ordonanței de urgență nr. 9.

Mi-aș permite să închei, rugându-vă să nu o faceți. Abia s-a făcut puțină rigoare în utilizarea banilor publici în administrația locală și chiar în cea centrală. Nu avem dreptul să facem un pas înapoi din acest punct de vedere.

Și, rețineți, este un pas uriaș! Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc și eu. Doamna senator Hărău. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Permiteți-mi să sintetizez un pic mai meseriaș, dat fiind faptul că sunt economist, și mai pe înțelesul nespecialiștilor ceea ce spunea și domnul președinte Băsescu anterior.

Cetățeanul nu prea înțelege și nici nespecialistul nu prea înțelege ce înseamnă suspendarea art. 4. Dacă acest articol prevede faptul că ordonatorii de credite nu puteau angaja cheltuieli peste limitele creditelor aprobate și în alte scopuri pentru care ele au fost aprobate, acum lucrul acesta este permis.

Stimați colegi,

Fără a face proces de intenție majorității PSD–ALDE, vă rog să înțelegeți că primarii, care nu sunt peste tot oameni deosebit de abili în ceea ce privește cheltuirea banilor publici, se vor simți cu aceste prorogări de termene îndreptățiți să facă gesturi imprudente. Și Codul penal prevede și alte infracțiuni în cheltuirea banilor publici, chiar dacă prin prezenta ordonanță ei sunt exonerați de răspundere penală.

Mai departe, suspendarea art. 26 – suspendarea pe parcursul întregului an – elimină autorizațiile conținute de legi specifice cu privire la creditele de angajament, un lucru extrem de grav.

Se suspendă, de asemenea, art. 285. Acest articol, anterior introdus, trebuia să intre în vigoare la 1 ianuarie 2017. Acest articol obliga la transparență, programele bugetare să fie incluse în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite. Și mai obliga Ministerul Finanțelor să elaboreze metodologia cu privire la indicatorii de rezultat și/sau eficiență, precum și la modul de monitorizare a execuției programelor bugetare.

Lipsiți administrațiile locale de singura instanță care îi putea ține în grilă, în făgașul legislativ al cheltuirii banilor publici.

Se suspendă art. 36. Prin suspendare, Guvernul nu mai este obligat să prezinte Parlamentului – atenție, dragi colegi, devenim figuranți! – valorile estimative ale creditelor bugetare sau de angajament pentru următorii trei ani. Și nici să le publice în Monitorul Oficial. Se rupe în felul acesta din rolul Parlamentului în materie bugetară. Și este încă o demonstrație de abandon al transparenței bugetare de care avem nevoie nu doar pentru a cheltui – eu știu? – discreționar bani publici, ci, pur și simplu, pentru a fi la adăpost cu toții de probleme.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Din partea Grupului UDMR, domnul senator Cseke Attila. Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur, această ordonanță are și câteva chestiuni tehnice și are și niște prevederi... câteva prevederi legate de creșteri salariale pe care nu dorim să le comentăm și le salutăm.

Două chestiuni aș invoca aici, în plenul Senatului:

Un prim comentariu legat de acea prevedere care prorogă din nou articolul din Legea educației naționale privind asigurarea a 6% din PIB.

Având în vedere experiența anilor anteriori, indiferent de Guvernul care a fost, și faptul că și anul acesta avem cu puțin peste 3% din PIB pentru educație, eu cred că ar fi de argumentat, la un moment dat, să stabilim mai bine o foaie de parcurs, pentru că, așa, în fiecare an, Guvernul ne propune o prorogare de termen cu un an de zile. Și aici se prorogă termenul până la 1 ianuarie 2018, dar este evident că de la 3 virgulă și ceva la sută din PIB pentru educație nu putem sări, de pe un an pe altul, la 6%. Și nu avem această disponibilitate financiară, probabil, să facem acest lucru, și comentariul nostru este acela de a stabili un plan, o foaie de parcurs, poate jumătate de procent în fiecare an, astfel ca în 3-4 ani să ajungem la acel 6% din PIB despre care toată lumea vorbește că este necesar pentru educație.

A doua chestiune este legată de o întrebare – și aici mă leg și de ceea ce spunea doamna senator antevorbitoare –, și anume l-aș întreba pe domnul secretar de stat dacă s-a făcut o analiză la Ministerul Muncii sau Ministerul Dezvoltării legată de acea prevedere din art. 5. Pentru că acolo se spune foarte clar că numărul maxim de costuri din autorități și instituții publice se va stabili cu condiția acoperirii integrale a salariilor pe anul în curs, în limita cheltuielilor de personal.

S-a făcut o asemenea analiză? Știm cu toții ce ne așteaptă? Sau s-ar putea să ne trezim la unele instituții, inclusiv în administrația publică locală, că va fi necesară o reorganizare?

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Grupului USR, era, la un moment dat, o solicitare.

Vă rog. Doamna senator Presadă Raluca. Microfonul 2.

## Mulțumesc mult, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ne aflăm a nu știu câta oară în fața unei ordonanțe de urgență a Guvernului Grindeanu care aruncă România în haos. Aceasta a venit înaintea Ordonanței de urgență nr. 13, ea poartă numărul 9, și introduce, de fapt, arbitrarul în cheltuirea banului public.

Așa cum au arătat toți antevorbitorii mei, este o ordonanță care duce la o cheltuire, aș zice, nesăbuită a fondurilor publice și Guvernul recunoaște asta atunci când lasă posibilitatea autorităților să efectueze concedieri de personal.

Din aceste motive, Uniunea Salvați România nu va susține această ordonanță de urgență.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale, trecem la dezbateri și vot asupra proiectului de lege.

Doresc să vă amintesc că raportul comisiei este de admitere, cu amendamente respinse.

Am înțeles că ați pus o întrebare.

Dacă cei de la minister doresc să răspundă acum, dacă nu, probabil că vor răspunde în scris după ce vor face toată această analiză.

finanțelor publice ar fi trebuit să semneze o declarație ce atestă exclusiv încadrarea proiectului de buget pe anul 2017 și perspectiva 2018–2020 în țintele, obiectivele și prioritățile asumate prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017–2019.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Domnule senator,

Punctul 3 este în raport și dumneavoastră solicitați eliminarea articolului 15 alin. (1) și (2)? Ca să fie foarte tehnic. Da?

Voi supune la vot acest amendament.

-

Imediat.

Înainte să explicăm rezultatul votului.

Deci, cu 49 de voturi împotrivă, amendamentul a fost respins.

## **Domnul Șerban Nicolae**

**:**

Listă!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

A fost solicitată listă.

Rog stafful tehnic să prezinte lista pentru liderii de grup. Continuăm.

Vă rog, doamna senator Hărău, amendament... de susținut.

Vă rog.

Microfonul 2.

Continuăm.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Imediat.

Dacă dintre cei care au amendamente respinse doresc să

le susțină, îi rog să vină la microfon.

Domnul senator Cîțu.

Vă rog. Microfonul 2.

O să vă rog doar să prezentați punctul marginal, ca să putem să-l urmărim.

## **Domnul Florin Vasile Cîțu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În avizul Comisiei pentru buget, finanțe era al doilea amendament, amendament care... Prin amendament se cerea eliminarea art. 15 din ordonanță. Aș vrea să dau citire art. 15, ca să știm clar despre ce vorbim aici.

Dați-mi voie să-l citesc totuși, ca să știm ce votăm. Da? Am avut o experiență înainte, când nu am știut ce votăm aici.

„Prin derogare de la prevederile art. 29 alin. 4 din Legea responsabilității fiscal-bugetare, republicată, prim-ministrul și ministrul finanțelor publice semnează o declarație...” Se fac derogări de la acest articol prin care ar fi trebuit să semneze o declarație de răspundere prin care să ateste exclusiv corectitudinea și integralitatea informațiilor din Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017–2019.

Deci este strategia fiscal-bugetară a PSD-ului, nici ei nu cred în ea și, atunci, își derogă responsabilitatea de la această strategie fiscal-bugetară.

Punctul 2 – Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (4) din Legea nr. 69/2010, republicată, prim-ministrul și ministrul

## Mulțumesc, domnule președinte.

Amendamentul meu este, vă rog..., are drept obiect înlăturarea articolului 7, cel despre care am făcut vorbire, articolul 7, cel care îngrădește rigoarea fiscală obligatorie pentru cheltuirea banilor publici.

Vă rog frumos să susțineți acest amendament care rezolvă problemele despre care tocmai v-am informat. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Doresc să precizez că este punctul 2 din raport. Solicitarea dumneavoastră este de eliminare a art. 7.

Vă rog, dacă sunt alți colegi care doresc să susțină amendamente?

Nu.

Atunci voi supune votului raportul comisiei, cu amendamentele aprobate în comisie.

Continuăm dezbaterile.

Vă rog, domnule senator Țapu. Microfonul central.

Explicarea votului.

## **Domnul Eugen Țapu-Nazare:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

O să vă motivez de ce Partidul Național Liberal și senatorii Grupului Partidului Național Liberal au votat împotriva acestei ordonanțe, în opinia noastră, supernocivă.

Și, în combinație cu Ordonanța nr. 6, împotriva căreia am votat săptămâna trecută, reprezintă, în opinia noastră, o adevărată „marți neagră” pentru domeniul economic, de această dată, echivalentul Ordonanței nr. 13 în justiție, în domeniul economic de această dată. Pentru că, așa cum au spus și antevorbitorii mei din opoziție, această ordonanță, combinată cu Ordonanța nr. 6, deschide larg ușile spre cheltuirea banilor publici, iresponsabil, în lipsă totală de transparență, la latitudinea ordonatorilor de credit și, într-un cuvânt, spre jaful din banii publici al clientelei majorității de partid, a dumneavoastră, a domnilor de la PSD.

Și, de asemenea, mai înseamnă și îndatorarea României, a generațiilor viitoare, pe investiții neprioritizate, lăsate la latitudinea unor ordonatori de credite, în special cei din administrația publică locală.

De aceea, Partidul Național Liberal consideră deosebit de gravă votarea celor două ordonanțe, ordonanțele nr. 6 și 9, și, repet, dumneavoastră sunteți responsabili pentru aceste două ordonanțe.

## Am înțeles, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bădulescu. Microfonul central pentru explicarea votului, din partea Grupului PMP.

Stimați colegi,

Îmi pare rău că, într-un final, colegii parlamentari din partea PSD nu au înțeles că art. 7 din această Ordonanță nr. 9 este un grav pericol pentru ceea ce înseamnă finanțele publice din România și administrarea acestor fonduri.

Dar aș vrea să atrag atenția, ca specialist, asupra în special a art. 4 și a faptului că prin votul pe care l-am dat, de suspendare a aplicabilității acestui articol, suspendăm inclusiv aplicabilitatea art. 307 din Codul penal în astfel de cazuri, adică îi salvăm cumva pe cei care aveau o minimă intenție în deturnarea de fonduri.

Aș vrea să vă mai spun un lucru, stimați colegi.

Am votat „împotrivă” și pentru faptul că suntem în situația de a..., ca Parlament, de a ne suspenda propriile opțiuni, de a vota buget pe viitor și anumite modificări bugetare, respectiv prin suspendarea art. 36.

Vreau să vă spun că Parlamentul României are nevoie de calitate și claritate în legiferare. Și, în aceste condiții, atâta timp cât noi validăm suspendarea prin lege a altor texte de lege, nu ne putem numi Parlament.

Am început undeva în 2014, cu o celebră Ordonanță Dragnea, nr. 55, prin care era permisă, prin derogare, migrația aleșilor locali. Această migrație a putut să dea posibilitatea, în special PSD-ului, să-și atragă clientelă politică, iar acum, prin Ordonanța nr. 9/2017, satisfacem această clientelă politică, punându-i la dispoziție fonduri în mod nelimitat, din punctul nostru de vedere, pentru că eliminăm limite. Eliminăm limite financiare, eliminăm posibilitatea de control.

Îmi pare rău, stimați colegi, că astăzi am putut... sau Senatul României a putut să voteze așa ceva. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Continuăm dezbaterile.

La punctul 7 pe ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscalbugetare.

Declar deschise...

Am anunțat la punctul anterior că votul asupra raportului este și votul asupra proiectului de lege.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege.

Îl invit la microfon pe domnul András Király, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației Naționale.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

## **Domnul Király András György** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimate doamne,

## Stimați domni senatori,

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în vederea eliminării neconcordanțelor legislative existente, având în vedere că unele unități de învățământ primar, învățământ special și unele funcții de conducere aferente acestora, precum cea de director, director adjunct, contabil-șef și secretar-șef, funcții care se regăseau în Hotărârea Guvernului nr. 935/2016, nu se mai regăsesc în anexa nr. 2[1] la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015.

Totodată, ținând cont că plata drepturilor salariale aferente lunii ianuarie 2017 se face în perioada 5–15 februarie 2017 și afectează un număr de circa 300.000 de persoane, constituie situație de urgență elaborarea Hotărârii Guvernului privind Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 3 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 pentru asigurarea plății salariilor personalului din învățământ.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Mulțumesc.

Domnule senator Rotaru, domnule președinte, vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost sesizată cu privire la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare.

Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a emis un aviz favorabil.

Pe cale de consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, cu majoritate de voturi, a adoptat un raport de admitere, fără amendamente.

Vă supun spre dezbatere și aprobare raportul de admitere și proiectul de lege, cu precizare că, în raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă la dezbateri generale sunt intervenții? Doamna Hărău, vă rog. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Noi, Partidul Național Liberal, am procedat cu consecvență în această problemă, consecvența însemnând aceea că aprobăm beneficiile sociale pe care, texte de lege, ni le propun colegii din arcul guvernamental, și suntem oponenți constructivi, în sensul de a nu încerca să obstrucționăm măsurile propuse de Domniile Lor.

Totuși, se pune o întrebare. În această perioadă, în Comisia pentru buget, finanțe..., în Comisia pentru muncă, vă rog să mă scuzați, au apărut numeroase solicitări ale unor cetățeni, ale unor categorii profesionale care nu înțeleg de ce PSD–ALDE este pentru unii mumă, pentru unii ciumă, de ce unii beneficiază de beneficii sociale, de ce alții sunt amânați.

Așa încât, stimați colegi, vă rog, în numele Partidului Național Liberal, urgentați Legea salarizării unitare, fiindcă, dacă n-o vom avea în cursul acestui an, se va întâmpla și cu alte categorii sociale ce se întâmplă chiar în zilele acestea cu polițiștii, fiindcă, dacă nu vom avea această lege și cu argumentație clară a diferențelor salariale care se vor propune, unitar, consecvent și explicativ, putem intra ușor de tot în spirală inflaționistă și nu cred că-și dorește cineva lucrul acesta.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt și alte intervenții la dezbateri generale? Înțeleg că nu. Doresc să precizez următorul lucru... Vă rog, doamna senator din partea USR. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În ultimele luni, am tot aprobat ordonanțe de urgență care să crească salariile anumitor categorii bugetare. Cred că nici Guvernul nu mai știe în momentul ăsta care au crescut, pe care le-a uitat, cărora trebuie să le înghețe salariile și așa mai departe.

Uniunea Salvați România va vota consecvent, și anume împotriva acestei ordonanțe de urgență care nu face decât să aducă și mai mult haos în sistemul bugetar, până când Guvernul Grindeanu nu va veni cu o lege a salarizării unitare. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, doamna senator.

Guvernul știe ce are de făcut și, dacă dumneavoastră vreți să urmăriți, găsiți în programul de guvernare.

Dacă sunt alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

## Atunci mergem la vot.

Doresc să precizez: raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Voi supune la vot raportul și proiectul de lege de aprobare a ordonanței.

Nemaiavând alte puncte pe ordinea de zi, încheiem aici sesiunea dedicată dezbaterilor proiectelor de pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamna senator. O să ținem cont de propunerile dumneavoastră. Dacă sunt alte intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Dumitrescu. Microfonul 3.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vreau să-l salut pe domnul secretar de stat Király cu deosebită stimă, pentru că am colaborat foarte bine în ultimele patru mandate și sper să colaborăm și în acesta. Mulțumesc foarte mult.

Felicitări!

## Stimați colegi,

Întrucât sesiunea întrebări și interpelări de astăzi nu este supusă transmisiei radio, vă propun să începem mai devreme.

Începem așadar sesiunea de întrebări și interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

Îl invit la microfon pe domnul senator Fifor Mihai Viorel, pentru prezentarea întrebării Domniei Sale. Este?

Nu.

Următorul coleg, domnul senator Țuțuianu Adrian, pentru prezentarea întrebării.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată doamnei Sevil Shhaideh, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene.

Obiectul întrebării: „Programul de dotare cu microbuze școlare”.

## Stimată doamnă ministru,

În perioada 2014–2015, județul Dâmbovița a primit de la Ministerul Dezvoltării Regionale un număr de 42 de microbuze școlare, prin intermediul Programului privind dotarea unităților administrativ-teritoriale cu microbuze școlare, în mediul urban și rural, în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011.

Susținerea guvernamentală și predarea acestor microbuze au fost apreciate ca atare și sunt esențiale în privința îmbunătățirii actului de educație. În continuare însă, la nivelul județului Dâmbovița, există solicitări din partea unităților administrativ-teritoriale, 42, conform anexei, pentru microbuze școlare, în vederea asigurării transportului elevilor din comunitățile îndepărtate la unitățile la care sunt arondați.

Față de acest aspect, vă rog, doamnă ministru, să precizați care este stadiul derulării programului de dotare cu microbuze școlare, dacă el va fi reluat în acest an și, totodată, să analizați posibilitatea susținerii solicitărilor unităților administrativ-teritoriale din județul Dâmbovița menționate în anexă.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Cu o rugăminte, doamna președinte, să-mi îngăduiți să prezint și interpelarea, ca să nu mai revin.

Vă rog, domnule senator. Aveți cuvântul.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Mulțumesc mult.

Interpelarea este adresată domnului Viorel Ștefan, ministrul finanțelor publice.

Obiectul interpelării: „Solicitare și analiză a solicitării SC Invest Nikarom – SRL”.

## Domnule ministru,

Recent, am primit la cabinetul parlamentar o delegație a conducerii SC Invest Nikarom – SRL, companie care deține în proprietate societățile comerciale COS Târgoviște (1.300 de salariați), Ductil Steel Buzău (800 de salariați), Industria Sârmei Câmpia Turzii (350 de salariați), Laminorul Brăila (346 de salariați), Oțelu Roșu (cu active în conservare).

Din datele prezentate în cadrul audienței, rezultă că toate societățile din cadrul grupului se află în procedură de insolvență și sunt aprobate planurile de reorganizare judiciară (cu excepția SC COS Târgoviște, unde există litigii pe rol).

De asemenea, din informațiile furnizate de administratorii speciali ai grupului, rezultă că, în perioada 2013–2016, SC COS Târgoviște a plătit aproximativ 330 de milioane de lei cu titlu de taxe și impozite, deși se afla în insolvență.

Conducerea Invest Nikarom – SRL solicită Ministerului Finanțelor Publice, în calitate de acționar al SC EximBank, sprijin pentru finanțarea operațiunilor de export, estimate la peste 50 de milioane de dolari pe an. Creditul solicitat este de minimum 10 milioane de euro, administratorii speciali ai grupului menționând că pot garanta acest credit cu active libere de sarcini sau cu stocuri de produse de circa 35 de milioane de euro.

Față de cele prezentate și având în vedere interesul menținerii locurilor de muncă și al continuării activității SC COS Târgoviște, combinat emblematic pentru municipiul Târgoviște și județul Dâmbovița, vă rog, domnule ministru, să analizați posibilitatea acordării sprijinului solicitat, precum și posibilitatea organizării unei întâlniri a reprezentanților Ministerului Finanțelor Publice și managementului EximBank cu conducerea Grupului Invest Nikarom – SRL.

Solicit, de asemenea, răspuns în scris și verbal. Mulțumesc.

Vă mulțumim, domnule senator.

Din partea Grupului PNL, îl invit la microfon pe domnul senator Pereș Alexandru.

Nu este.

Îl invit la microfon pe domnul senator Toma Cătălin Dumitru, pentru prezentarea întrebării și a interpelării, după caz.

Mulțumesc mult, doamna președinte de ședință.

Dați-mi voie să adresez, stimați colegi, o întrebare domnului ministru Pavel Năstase, Ministerul Educației Naționale, obiectul întrebării fiind: „Radiografia creșelor din România”.

Domnule ministru,

România rămâne o țară fără creșe suficiente. În capitală, de exemplu, sunt 4.000 de locuri la creșele de stat și aproximativ 48.000 de copii mai mici de 3 ani. În aceste condiții, mulți părinți se preocupă de un loc la creșă imediat ce se naște copilul și se trec pe liste de așteptare. Autoritățile doar promit că vor construi creșe noi.

Și în alte orașe listele de așteptare la creșe sunt din ce în ce mai lungi. La Iași, de exemplu, sunt 11 creșe la care vin 900 de copii.

În toată țara, doar 18.115 copii erau înscriși în creșe de stat, iar 696 erau înscriși în creșe private în 2015, deși sunt peste 600.000 de copii la nivel național cu vârsta până în 3 ani, arată datele de la Institutul Național de Statistică. Potrivit Eurostat, doar 3% din copiii cu vârsta mai mică de 3 ani din România erau îngrijiți în 2014 în creșe. Este cel mai mic procent în rândul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene.

Având în vedere rata scăzută a absorbției fondurilor europene din domeniul educației, vă întreb, domnule ministru, dacă aveți în vedere accesarea de fonduri europene pentru construcția de creșe pentru copii.

Cu deosebită considerație, senator PNL de Vrancea, Circumscripția nr. 41.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Laura Iuliana Scântei:**

Mulțumim, domnule senator.

Din partea Grupului USR, dăm cuvântul pentru susținerea întrebării, după caz, a interpelării, domnului Wiener Adrian.

Doamnelor și domnilor senatori,

Interpelarea se adresează ministrului sănătății, domnul Florian Dorel Bodog, și se referă la: „Registrele de oncologie”.

Registrele de oncologie reprezintă o formă standardizată de colectare de date epidemiologice despre tipul, stadiul, tratamentul cazurilor de cancer, precum și despre profilul pacientului. Informațiile pot fi prelucrate pentru a evalua incidența, prevalența, eficiența tratamentului, supraviețuirea, geografia, distribuția pe grupe de vârstă, sex sau etnicitate a fiecărui tip de boală oncologică. Registrele sunt esențiale pentru ghidarea măsurilor de prevenție, screening și control al neoplaziei în România. De fapt, sunt principalul instrument de evaluare a eficienței programelor de screening oncologic, astfel că orice intervenție care vizează sănătatea comunitară oncologică trebuie să aibă ca precondiție înființarea unui registru național de cancer. Pentru a deveni operațional, e necesar doar un registrator oncologic pe județ, un program informatic adecvat și o metodologie de lucru. În absența registrelor de oncologie, suntem vulnerabili ca națiune la depistarea clusterelor de cancer care reprezintă rate mai mari decât expectanța în arii geografice circumscrise ale anumitor tipuri de cancer, legate de factorii de mediu sau contaminare industrială.

În 2003, Consiliul Europei lansa o recomandare referitoare la setul minimal de bune practici privind detecția precoce a cancerului în Uniune. Făcea o recomandare de creștere cu 50% a numărului de investigații pentru screeningul cancerului de col uterin, sân și colon. 14 ani mai târziu, România are, pentru depistarea precoce a cancerului de sân, doar un program-pilot la Cluj, demarat în 2015, care a atins doar 0,2% din populația-țintă. Acest program-pilot se face doar în baza unei recomandări oficiale și, în cadrul programului, doar 75% din investigații sunt efectuate pe mamografe digitale. România nu are deloc un program de screening pentru cancerul colorectal, deși 110 milioane de europeni beneficiază de un astfel de program. Doar Bulgaria și Slovacia se mai află în această situație.

România are cea mai mică durată de supraviețuire a pacientelor cu cancer din Uniune. Boala este depistată târziu din cauza lipsei sau insuficienței screeningului, diagnosticul nuanțat este dificil, tratamentul este, de multe ori, inadecvat (pentru că avem o rată foarte mică de intrare pe piața medicamentelor oncologice noi și din cauza calității scăzute a diagnosticului histopatologic). De asemenea, avem cea mai mare incidență și mortalitate a cancerului de col uterin din Uniunea Europeană, în condițiile în care prevenția prin vaccinare anti-HPV este foarte eficientă.

Mulțumim, domnule senator.

Trecem la Grupul parlamentar al UDMR și acordăm cuvântul domnului senator Tánczos Barna.

Nu este.

Grupul parlamentar al ALDE, Iriza Scarlat. Nu este.

Și Grupul parlamentar al PMP, Lungu Vasile Cristian. Este.

Mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului Viorel Ștefan, ministru al finanțelor publice.

Stimate domnule ministru,

Autostrada A3 este un proiect în construcție de 15 ani, Guvernul Adrian Năstase fiind cel care a semnat contractul cu Bechtel, emițând Hotărârea Guvernului nr. 224/2006, a cărei notă de fundamentare nu și-a asumat-o. Contractul a fost reziliat 10 ani mai târziu, când șef al CNADNR era Mircea Pop, iar ministru al transporturilor era Dan Șova. La acea dată, compania americană ar fi trebuit să fi terminat 415 kilometri de autostradă.

Un raport recent al Ministerului Finanțelor Publice, din decembrie 2016, evaluează pagubele suferite de statul român, prin acest contract cu Bechtel, la 526 de milioane de euro, un prejudiciu colosal ca urmare a modului în care s-a negociat și a fost derulat acest contract într-un deceniu. 40 de milioane de euro constituie doar avansul acordat și nerecuperat, iar restul de 116 milioane de euro reprezintă majorările de întârziere sub formă de pierderi la bugetul de stat.

În mai 2015 a fost semnat un nou contract de către Asocierea Corsan-Corviam Construccion, Consinit – SRL, Road Consulting & Design Solution și Via Design – SRL, pentru circa 701 milioane de lei fără TVA. Însă și acest contract a fost reziliat în noiembrie 2016.

Ceea ce este mai îngrijorător însă sunt daunele care nu sunt prinse în acest raport al Ministerului Finanțelor Publice, și anume faptul că lucrările realizate doar pe jumătate pe cei 64 de km între Suplacu de Barcău și Borș au fost părăsite. În acest context, ele s-au degradat în timp, iar acum alte zeci de milioane de euro sunt necesare pentru refacerea structurilor de beton crăpate și a armăturilor ruginite.

Tronsonul Suplacu de Barcău–Borș–Oradea al Autostrăzii Transilvania a fost finalizat doar în proporție de puțin peste 50%.

Pentru o informare corectă, dați-mi voie să vă adresez câteva întrebări:

1. Tronsonul Suplacu de Barcău–Borș–Oradea al Autostrăzii Transilvania a fost prins în bugetul de cheltuieli pe anul 2017?

Mulțumim, domnule senator.

De la Grupul PSD, îl invităm la cuvânt pe domnul senator Trufin Lucian, dacă este.

Dacă nu, îl invităm pe domnul senator Lupu Victorel să-și prezinte întrebarea.

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor,

Am o interpelare către domnul Ionuț Vulpescu, ministrul culturii și identității naționale.

Stimate domnule ministru,

Aș vrea să trag un semnal de alarmă cu privire la problema administrării patrimoniului cinematografelor din municipiul Iași.

În urma promulgării Legii nr. 303/2008, cinematografele trebuiau să fie preluate de către administrațiile locale. Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor (RADEF) a fost somată să predea patrimoniul cinematografelor în urma Ordonanței de urgență nr. 91/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul cinematografiei.

Domeniul cinematografiei a cunoscut o evoluție rapidă în ultimii ani și s-a consolidat ca un sector cultural important în România. Iașiul este un puternic centru cultural și universitar, recunoscut ca un mare organizator și consumator de evenimente artistice. Cinematografia contribuie, alături de alte valori culturale, la prestigiul orașului și la dezvoltarea și activitatea sa turistică.

La Iași, Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor a refuzat în repetate rânduri să respecte legea și să predea către municipiul Iași cinematografele din patrimoniu. Cazul a ajuns în instanță, fiind acum în pronunțare la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Cele patru obiective (cinematografele „Victoria”, „Republica”, „Dacia” și „Tineretului”) se află în atenția primăriei de mai multă vreme pentru a fi modernizate și readuse în circuitul public. Din păcate, situația acestora este aproape jalnică. Spațiile se află într-o stare avansată de degradare și, cu toate acestea, încă mai sunt organizate spectacole, punându-se în pericol siguranța, totuși, a ieșenilor. Una dintre aceste săli urmează să fie amenajată ca sală de spectacole pentru Filarmonica „Moldova”, Iași, instituție care, de ani de zile, nu deține o sală proprie pentru a-și desfășura evenimentele.

Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor motivează tergiversarea predării acestor obiective prin lipsa personalului necesar care să întocmească documentația aferentă. Considerăm că este un alt afront adus la adresa ieșenilor, care nu pot beneficia de spații adecvate pentru a participa la spectacole, evenimente culturale și de divertisment!

Mulțumim și noi, domnule senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnului senator Cristina Ioan.

Nu este.

Domnului senator Cazan Mircea, pentru susținerea întrebării.

Aveți și interpelare?

Da.

Le susțineți pe amândouă.

Interpelare adresată domnului Alexandru Răzvan Cuc, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: „Autostrada cu margini de lut – lotul de autostradă amenințat de alunecările de teren, de 22,11 km, care este situat între localitățile Cunța (județul Alba) și Săliște (județul Sibiu)”.

## Stimate domnule ministru,

Supun atenției Domniei Voastre problema lotului de autostradă amenințat de alunecările de teren, situat între localitățile Cunța și Săliște, cu o lungime totală de 22,11 km.

Conform unei anchete efectuate de presa sibiană, alunecările de teren de pe lotul de autostradă menționat au înaintat cu mai bine de 30 de cm. Concret, în urmă cu două săptămâni, s-au înfipt mai mulți țăruși în fața valurilor de pământ ce păreau să curgă înspre calea de rulare, iar, la momentul actual, țărușii-monitor au fost „înghițiți” de pământ. Valurile de pământ pornesc din vârful dealului, unde s-au rupt falii care au ajuns la înălțimi de peste 4 metri și o deschidere de aproape 200 de metri. Pe acești 200 de metri, distanța față de calea de rulare variază între 70 și 12 metri, aceasta fiind cea mai mică distanță între alunecările de teren și autostradă.

Ce este îngrijorător este faptul că reprezentanți ai CNADNR spun că aceste alunecări sunt de suprafață și că nu se impune închiderea circulației, și că nu influențează traficul pe autostradă.

Din decembrie, valurile au înaintat cu câțiva metri și, deși într-un comunicat emis pe 31 ianuarie Compania de Drumuri anunța achiziția în regim de urgență a unei expertize asupra întregului lot de autostradă, inclusiv a „punctului de interes Dealul Bucium”, nici până acum nu s-a luat vreo măsură concretă de către oficiali.

Vă întreb, domnule ministru, ce măsuri urgente veți lua pentru remedierea acestei probleme, pentru a preveni o tragedie sigură, o alunecare de teren bruscă și masivă fiind iminentă în zona respectivă. Este numai o chestiune de timp până când se va ajunge la punctul critic și vor avea loc alunecări de teren care vor deveni periculoase pentru participanții la trafic.

Vă atenționez un mare semnal de alarmă pentru importanța acestei probleme și seriozitatea cu care trebuie abordată.

Vă anunț faptul că zilele trecute, sâmbătă și duminică, am fost pe acest tronson și am văzut această situație de fapt. Și a doua întrebare. Este una foarte scurtă, adresată domnului Viorel Ștefan, ministrul finanțelor publice.

Mulțumim, domnule senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al USR, domnului senator Lungu Dan.

Bună seara!

Stimată doamnă președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Dați-mi voie să încep cu o întrebare adresată doamnei Lia Olguța Vasilescu, ministru al Ministerului Muncii și Justiției Sociale, de către Dan Lungu, subsemnatul, senator, Circumscripția nr. 24, Iași, Grupul parlamentar al USR.

Obiectul întrebării: „Criteriile de selecție a ONG-urilor care au primit subvenții acordate în baza Legii nr. 34/1998”.

Stimată doamnă ministru,

În urma întâlnirii de la Iași de vineri, 3 martie, cu Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, am înțeles că peste 5.000 de români, mai ales vârstnici dependenți și copii cu dizabilități, beneficiari de servicii sociale profesioniste furnizate de ONG-uri, au rămas fără sprijin din cauza deciziei Ministerului Muncii și Justiției Sociale de a reduce subvențiile acordate în baza Legii nr. 34/1998 începând cu data de 1 februarie 2017.

Tăierea sumelor cu care erau subvenționate serviciile prestate de ONG-uri către acești beneficiari a fost anunțată de agențiile județene de prestații și inspecție socială de la o zi la alta și, mai ales, fără comunicarea criteriilor care au stat la baza tăierilor de fonduri. Dintre ONG-urile care au îndeplinit punctajul minim, unele au primit subvenții, iar altele nu. Mai mult, unele ONG-uri cu punctaj mare nu au primit subvenții, iar altele cu punctaj mic au primit.

Pentru a evita inechitățile și tensiunile, credem că este absolut necesar să lămurim chestiunea criteriilor de selecție și a corectitudinii alocării fondurilor.

De aceea, întrebarea noastră este: după ce criterii, dintre ONG-urile care au îndeplinit punctajul minim, unele au primit subvențiile acordate în baza Legii nr. 34/1998, iar altele nu? După ce criterii, unele cu punctaj mai mare au primit mai puțin decât altele cu un punctaj mai mic?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Senator Dan Lungu, Circumscripția nr. 24, Iași. Și, dacă-mi permiteți, o a doua intervenție.

O a doua intervenție este o interpelare. Este adresată doamnei Sevil Shhaideh, ministru al dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, tot de subsemnatul, Dan Lungu, senator, Circumscripția nr. 24, Iași, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumim, domnule senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului senator Salan Viorel, pentru susținerea interpelării.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Interpelarea mea este adresată doamnei Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne.

Obiectul interpelării îl constituie: „Asigurarea protecției monumentelor UNESCO «Cetățile dacice din Munții Orăștiei»”.

Stimată doamnă ministru,

Situl arheologic „Cetățile dacice din Muncii Orăștiei” se află pe lista patrimoniului mondial din anul 1999 și constituie un tezaur istoric și cultural de o valoare inestimabilă pentru România. În programul de guvernare aprobat de Parlamentul României se arată că sunt absolut necesare reglementarea

statutului lor la nivel legislativ, dar și oprirea degradării, prin implementarea unor măsuri concrete de protecție, conservare și restaurare, precum și eliminarea totală a furturilor de artefacte dacice, prin asigurarea unei protecții permanente.

În prezent, legislația în vigoare, respectiv Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, prevede, la capitolul III, art. 19 lit. i), că: „asigură, în condițiile legii, paza, protecția și apărarea obiectivelor, a bunurilor și valorilor de importanță deosebită, stabilite prin hotărâre a Guvernului, și a obiectivelor aparținând Ministerului Administrației și Internelor, stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor”.

De asemenea, Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor și protecția persoanelor prevede, la capitolul II, secțiunea 1, art. 6 alin. (5), că: „Obiectivele și valorile prevăzute la alin. (1) și (2), precum și personalul, mijloacele materiale și financiare necesare asigurării pazei cu efective de jandarmi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.”

Recent, Camera de Conturi a publicat rezultatul auditului financiar efectuat la Consiliul Județean Hunedoara pentru anul 2015 și la Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice, iar, potrivit raportului, Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice a încheiat și a decontat contracte de servicii de supraveghere și patrulare în incinta Sitului Sarmizegetusa Regia–Grădiștea de Munte, cu încălcarea prevederilor legale, în valoare de 1.279.000 de lei.

## **Doamna Laura Iuliana Scântei:**

Mulțumim, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, permiteți-mi să susțin o întrebare și o interpelare.

Întrebarea este adresată domnului Florian Dorel Bodog, ministru al Ministerului Sănătății, din partea senatorului Laura Iuliana Scântei, ales senator PNL în Circumscripția electorală nr. 24, Iași.

Obiectul întrebării: „Calendarul lucrărilor pentru Spitalul Regional de Urgență Iași”. ## Domnule ministru,

Ministerul Sănătății a declarat în repetate rânduri că există finanțarea asigurată pentru cele trei spitale regionale de urgență de la Iași, Cluj-Napoca și Craiova și că lucrările vor fi demarate în cel mai scurt timp. Recent, ministerul pe care-l conduceți a anunțat din nou că aceste spitale se vor construi începând din acest an.

Cu privire la Spitalul Regional de Urgență Iași, vă rog să îmi comunicați:

1. Care sunt etapele și lucrările concrete din proiect care vor fi realizate în anul 2017, precum și calendarul acestora în următorii ani?

2. Care sunt sumele exacte alocate și sursa de finanțare pentru fiecare dintre aceste acțiuni în anul 2017? Solicit răspunsul în scris.

Cu deosebită considerație, senator Laura Iuliana Scântei. Interpelarea este adresată doamnei Ana Birchall, ministrul delegat pentru afaceri europene, Ministerul Afacerilor Externe.

Obiectul interpelării: „Declarația de la Roma, la aniversarea a 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma – contribuția României la menținerea și consolidarea proiectului european”.

## Doamnă ministru,

La 25 martie 2017 va avea loc la Roma un summit informal cu ocazia aniversării a 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, ocazie cu care va fi adoptată o declarație prin care se dorește exprimarea de către țările membre a unei viziuni cu privire la viitorul Uniunii Europene.

În acest context european deosebit de important, în care Uniunea se confruntă cu multiple tendințe negativiste, vă rog să-mi transmiteți care va fi contribuția Guvernului României la redactarea textului Declarației de la Roma, liniile viziunii și opțiunile de politică europeană pe care Guvernul României le are în vedere față de direcțiile strategice de evoluție ale UE.

De asemenea, în ceea ce privește viziunea președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, exprimată în documentul intitulat „White paper on the future of Europe – Reflections and scenarios for the EU27 by 2025”, publicat la 1 martie 2017, prin care sunt propuse cinci scenarii de evoluție a Uniunii Europene, vă rog să-mi comunicați punctul de vedere al Guvernului susținut de dumneavoastră cu privire la conținutul acestui document.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, dăm cuvântul domnului senator Covaciu Severica Rodica.

Doamnei! Mă iertați!

## Mulțumesc, doamna președinte.

Întrebarea mea..., interpelarea este adresată domnului Petre Daea, ministrul agriculturii, de către senator Severica Covaciu, Grup Partidul Mișcarea Populară, Circumscripția Maramureș.

Zilnic auzim în media discursuri despre fondurile europene, despre cât de mult a crescut procentul de absorbție, despre cât de ușor este să accesezi un program

de finanțare. Realitatea este una total diferită. Doar cei care au curajul de a încerca știu câte opreliști, greutăți au întâmpinat pe parcursul acestui traseu.

Autoritățile naționale fac mai multe reguli și mai puține facilități pentru a înlesni accesul la aceste fonduri europene.

Nu este firesc ca, după opt luni de la depunerea proiectelor, să nu ai niciun rezultat, să fii nevoit să suni zilnic la un birou sau altul al instituțiilor abilitate pentru a afla termenul la care se va posta pe site rezultatul evaluării sau selecției.

## Domnule ministru,

Cunoscând implicarea dumneavoastră în fluidizarea proceselor, vă rog să găsiți soluții și să le aplicați cât mai repede, astfel încât procesul de comunicare și informare între potențialul beneficiar și instituție să funcționeze într-un mod real și transparent.

De asemenea, cred că s-ar putea aduce îmbunătățiri paginii de internet a AFIR, astfel încât aflarea informațiilor de către doritori să se facă cu mai multă ușurință și acuratețe.

Cei care vor să acceseze programe pot contribui la bunăstarea românilor, dar trebuie ajutați. Din păcate, cointeresarea în acest proces de accesare a fondurilor din partea angajaților instituțiilor abilitate tinde spre zero.

Mai avem ceva timp la dispoziție. Haideți să nu-l irosim! Vă mulțumesc.

Mulțumim, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, dăm cuvântul domnului senator Pănescu.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului profesor universitar doctor Pavel Năstase, ministrul educației naționale, și este intitulată: „Stadiul Programului național de educație pentru sănătate în școala românească”.

Ca un preambul la interpelarea mea vreau să vă spun că, atât în Iași, cât și în alte localități, au avut loc, în ultima perioadă, unele evenimente neplăcute, accidente în care au fost pierderi de vieți omenești. Mass-media a relatat că ar fi existat o șansă la viață, dacă persoanele prezente la fața locului ar fi fost capabile să acorde unele măsuri de prim ajutor. Timpul până ajung echipajele specializate este, în unele cazuri, prea lung pentru a mai putea fi salvată viața celor implicați.

În țările dezvoltate din acest punct de vedere există un sistem de învățământ adecvat privind educația sanitară.

Ajung acum la interpelarea propriu-zisă.

Stimate domnule ministru,

Dreptul la sănătate este unul din drepturile fundamentale ale omului. În contextul schimbărilor majore și accelerate ale lumii contemporane, asigurarea unei stări de sănătate a copiilor reprezintă una din direcțiile prioritare ale strategiei educaționale.

Educația pentru sănătate la nivelul instituțiilor de învățământ reprezintă una dintre principalele căi de promovare a cunoștințelor corecte privind diferitele aspecte ale sănătății și, totodată, de formare a atitudinilor și deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil și sănătos. În multe țări, educația pentru sănătate este obligatorie în instituțiile școlare, începând din învățământul primar până la învățământul superior, folosindu-se pentru fiecare ciclu programe și materiale didactice adecvate vârstei.

Educația pentru sănătate are ca prioritate formarea unor abilități de viață sănătoasă. Educația pentru sănătate se impune ca o necesitate și devine o condiție esențială a educației unei națiuni civilizate. Educația pentru sănătate, în România, în prezent, este o materie opțională și nu se regăsește ca obligatorie în planurile-cadru ale învățământului românesc.

Având în vedere cele expuse, vă rog să-mi comunicați care este stadiul Programului național de educație pentru sănătate în școala românească, numărul cadrelor didactice care au urmat cursurile de formator în acest domeniu, numărul elevilor care au optat, în anul în curs, pentru disciplina opțională de Educație pentru sănătate, precum și implicarea medicilor și asistenților școlari pentru promovarea educației pentru sănătate.

Mulțumim, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, dăm cuvântul domnului senator Ionașcu Gabi.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Domnilor și doamnelor,

Interpelarea mea este adresată ministrului sănătății, domnul Florian Dorel Bodog.

Obiectul interpelării: „Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 127/21.02.2014”.

Stimate domnule ministru,

Ca urmare a aplicării Ordinului Ministerului Sănătății nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, au apărut la nivel teritorial o serie de neconcordanțe între prevederile planurilor urbanistice generale, regulamentul de urbanism, emise de autoritățile publice locale, respectiv interesele deținătorilor/ proprietarilor de platforme industriale sau de servicii, precum și în contradicție cu locuitorii perimetrelor locuibile, în sensul imposibilității dezvoltării activităților economice.

Situația este mai gravă în contextul modernizării, reabilitării sau reluării activităților economice pe platformele industriale care au fost conservate sau ale căror activități au fost temporar oprite.

În fapt, situația este următoarea:

Autoritățile publice locale au reglementate acte de autoritate (hotărâri de consiliu local) prin care au fost aprobate planurile urbanistice generale și regulamentele de urbanism prin care s-a stipulat regimul tehnic, juridic și economic corespunzător activităților economice existente la data realizării acestora.

Ordinul Ministerului Sănătății nr. 119/2014 prevede în normele sale distanțe minime de amplasare a activităților economice prevăzute la art. 11, respectiv condițiile de igienă

și sănătate specificate la art. 1–10 din respectivul ordin, fapt care face imposibilă utilizarea clădirilor și terenurilor în scop economic, pentru producție sau servicii, de către proprietarii sau utilizatorii acestora.

În Ordinul nr. 119 nu este prevăzută posibilitatea realizării studiilor de impact asupra igienei și sănătății publice, măsurile... să stabilească măsurile de diminuare a impactului, criterii de apreciere, măsuri de diminuare a impactului, precum și instituțiile autorizate să realizeze aceste studii și propuneri de soluții.

Domnule senator, mulțumim.

Nemaifiind alte întrebări sau interpelări de susținut de către senatorii prezenți în sală, dau citire listei senatorilor care au depus întrebări și interpelări în scris.

Au depus întrebări: domnul senator Fifor Mihai Viorel, Trufin Lucian, Pereș Alexandru, Cristina Ioan, Caracota Iancu, Hărău Carmen Eleonora, Stângă George Cătălin, Tánczos Barna, Iriza Scarlat.

Au depus interpelări în scris următorii senatori: Toma Vasilică, Trufin Lucian, Mihu Ștefan, Arcan Emilia, Nicoară Marius Petre, Cristina Ioan, Gorghiu Alina Ștefania, Stângă George Cătălin, Hărău Eleonora Carmen, Bulacu Romulus, Pereș Alexandru și Bădulescu Dorin Valeriu.

Cu privire la răspunsurile orale formulate de membrii Guvernului la întrebările și interpelările adresate de către senatori, constatăm că nu mai sunt reprezentanți ai Guvernului în sală. Aceștia au depus în scris răspunsurile pentru întrebările adresate de următorii senatori:

– Siminica Mirea, Ministerul Sănătății;

– Severica Rodica Covaciu, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; - Adrian Țuțuianu, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării

- Rurale;

- Adrian Țuțuianu, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării

- Rurale;

- Adrian Țuțuianu, Ministerul Cercetării și Inovării;

- Adrian Țuțuianu, Ministerul Cercetării și Inovării;

- Eleonora Carmen Hărău, Ministerul Muncii și Justiției

- Sociale;

– Eleonora Carmen Hărău, Ministerul Energiei;

- Siminica Mirea, Ministerul Dezvoltării Regionale,

- Administrației Publice și Fondurilor Europene;

Au comunicat în scris răspunsurile la interpelările formulate de următorii senatori:

- Constantin Daniel Cadariu, Ministerul Dezvoltării

- Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene;

- Siminica Mirea, Ministerul Energiei;

- Vlad Tudor Alexandrescu, Ministerul Transporturilor;

- Adrian Țuțuianu, Ministerul Muncii și Justiției Sociale. Ultima parte a serii..., nu mai avem altceva, declar închisă

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944480]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 35/14.III.2017 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei