Stenogramă plen

Vă rog să luați loc și să introduceți cartelele în aparate.

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să luați loc, să introduceți cartele în aparate.

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 12 martie 2018, ședință condusă de subsemnatul, Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, asistat de doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Gheorghe Baciu, secretari ai Biroului permanent al Senatului.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până la acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări 75.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii cu privire la ordinea de zi?

Nu avem.

Vă

Vă informez că la balcon avem prezenți elevi și profesori de la Liceul „Ion Ghica” din orașul Răcari, județul Dâmbovița, prezenți la invitația domnului senator Titus Corlățean și a subsemnatului.

Le spun bun venit în Parlamentul României!

Programul de lucru pentru această zi este următorul: între ora 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi; la ora 17.00, vot final pe inițiative legislative cu caracter organic; 18.00–18.15, pauză; între ora 18.15 și 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul propus? Nu sunt.

Ca urmare,

Am să vă rog să fiți atenți la prezentarea notei pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice – procedură de urgență;

2. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe – procedură de urgență;

Mulțumesc, domnule președinte.

Am fost și raportor pe acest document, Regulamentul nr. 795/2017 al Comisiei Europene, ocazie cu care am discutat în două ședințe succesive, 21 și 27 februarie, împreună cu Ministerul Economiei și Ministerul Afacerilor Europene, conținutul documentului, care face parte dintr-un pachet. Ca urmare a acestei analize, am ajuns la următoarele concluzii:

Temeiul juridic există: articolele 33, 114 și 217 din Tratatul Uniunii.

Activitățile de supraveghere a pieței – și în special asigurarea aplicării legislației de armonizare cu privire la produsele care intră pe piață – intră în sfera de competență a autorităților naționale ale statelor membre. Și acest lucru nu se modifică.

Pentru a fi însă eficient, efortul de supraveghere trebuie coordonat, întrucât, din cauza diferențelor de supraveghere dintre statele membre, intră produse neconforme pe piața Uniunii și, ca urmare, unele state membre s-ar putea să trebuiască să facă anumite cheltuieli.

Sub aspectul proporționalității, propunerea nu aduce atingere competențelor statelor membre în ceea ce privește aplicarea legislației.

Dar pe conținutul propunerii de regulament, împreună cu autoritățile, reprezentanții Executivului, am decis să facem câteva propuneri, printre care și unificarea legislației din domeniu, ca să vă vină mai ușor să citiți titlul, să rămână un singur regulament, și nu atâtea acte normative diferite.

De asemenea, am făcut precizări pe text legate de evitarea conflictelor de interese dintre autoritățile naționale de supraveghere în domeniu și agenții economici și mai multe solicitări de clarificare a termenilor care nu erau bine definiți.

Drept urmare, vă solicităm să aprobați trimiterea opiniei către Comisia Europeană și celelalte instituții implicate.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu avem intervenții.

Am rugămintea la dumneavoastră să avem intervenții scurte, la obiect, pentru că avem 24 de propuneri legislative pe ordinea de zi de astăzi.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European – Planul de acțiune al UE 2017–2019 – Combaterea diferenței de remunerare între femei și bărbați – COM(2017) 678 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Doamna senator Crețu, vă rog, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

De asemenea, am fost raportor. Discutată împreună cu autoritățile.

Este vorba de planul de acțiune pentru a reduce decalajul salarial, lucru de care sperăm că Executivul este conștient.

El propune opt direcții principale de acțiune, pe care le susținem, și integrarea lor în planul național de acțiune.

Situația României, aparent, este foarte bună din acest punct de vedere.

În realitate, este un caz tipic de cum mințim poporul cu statistici, întrucât, gradul de ocupare fiind diferit, rezultatele, sociologic, ies diferite. În realitate, diferența de salarizare dintre femei și bărbați există și în România, ca și în celelalte state membre ale Uniunii Europene, în sensul în care o femeie muncește două luni în plus pe an pentru aceiași bani.

Este o informare către plen și către instituțiile care au obligația de a o aplica.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu avem intervenții.

Ca urmare,

Vă precizez că la balcon avem un al doilea grup de la Liceul „Ion Ghica” din Răcari. Și ar trebui să avem și studenți de la Facultatea de Administrație Publică din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, care sunt într-o activitate practică prezenți în Senatul României.

Mergem la punctul 2, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Consolidarea identității europene prin educație și cultură – Contribuția Comisiei Europene la reuniunea liderilor din 17 noiembrie de la Göteborg – COM(2017) 673 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Doamna senator Crețu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de o comunicare care reprezintă contribuția Comisiei Europene la reuniunea de la Göteborg privind Pilonul social european.

De data aceasta vă supunem spre aprobare o opinie în care, pe lângă susținerea dezvoltării identității culturale europene și a programelor aferente – e vorba de Erasmus+, de îmbunătățirea învățării limbilor străine, recunoașterea diplomelor etc., înființarea Școlii de Guvernanță Europeană la Florența –, propunem și un aspect care vizează cadrul financiar viitor, și anume mutualizarea parțială, prin susținerea de la bugetul comun european, a unei părți a cheltuielilor pentru educație și formare sau alte măsuri compensatorii, având în vedere pierderile semnificative pe care statele membre mai puțin dezvoltate le au ca urmare a faptului că mobilitatea, pe care o susținem, educațională accelerează migrația forței de muncă calificată.

Deci, sub acest aspect, ăsta este elementul special, în afară de o analiză pe textul comunicării. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului. Dacă sunt intervenții?

Domnul senator Corlățean, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

## Stimați colegi,

În cadrul Comisiei afacerilor europene, eu am propus acest amendament – doamna președinte a menționat, a făcut această referire –, pentru un motiv extrem de simplu.

Intenția Comisiei Europene de a dezvolta programul Erasmus, care este, bineînțeles, lăudabil și trebuie susținut, va avea însă o serie de consecințe, chiar mai serioase decât cele de până în prezent. Libertatea circulației forței de muncă, a studenților în piața unică europeană e un lucru... un bun câștigat.

Pe de altă parte, una dintre consecințe este legată de faptul că statul român, în speță, investește de la bugetul de stat în educația, în formarea tinerilor studenți, pentru ca după aceea, în cadrul programului Erasmus, să plece și să și rămână în exterior. Asta e regula, până la urmă, a pieței libere.

Dar credem că este cazul să discutăm – și asta este una dintre propuneri –, să putem introduce o formă de compensare financiară pentru statele... pentru că sunt anumite state care produc forță de muncă bine pregătită și altele care o preiau absolut gratuit, fără să investească. Și credem că se produce un dezechilibru, pe care ar trebui să-l mai corectăm.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte intervenții? Da, vă rog, domnule senator Mihail, microfonul 2.

Foarte scurt. Dezechilibrele de care s-a discutat vor fi compensate în momentul în care economia românească va crea locuri de muncă pentru studenții pe care-i creăm, nu creând piedici pentru cei care vor să studieze în afară. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna senator Andronescu, ați vrut să interveniți? Vă rog, microfonul central.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Programul Erasmus, acum programul Erasmus+, a adus un beneficiu esențial pentru mobilitate, cel puțin în învățământul superior, și lucrurile acestea sunt cunoscute și recunoscute și în ceea ce privește câștigul pentru tinerii care sunt participanți la mobilitate, dar și în ceea ce privește colaborarea dintre instituțiile din care vin acești tineri.

În același timp, mă bucur de acest accent pe finanțare, pentru că, din păcate, nu au putut să participe la mobilitate decât tinerii din acele instituții care au putut să susțină suplimentar financiar bursa Erasmus, care este, din păcate, atât de mică încât cei care pleacă nu se pot descurca doar din acea bursă.

Oricum, susținem acest document, pe care-l considerăm foarte important.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, doamna senator. Dacă mai sunt alte intervenții? Înțeleg că nu.

În aceste condiții,

3. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Evaluarea intermediară a programului „Orizont 2020”: maximizarea impactului cercetării și inovării din UE – COM(2018) 2 final.

O invit pe doamna senator Crețu, Comisia pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.

Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Respectiva comunicare, un document politic al Comisiei, a fost analizată în Comisia de afaceri europene, unde raportor a fost domnul senator Cristian Ghica; din păcate, fără participarea Ministerului Cercetării, ceea ce ar fi fost necesar, întrucât acest document este în pregătirea cadrului financiar-bugetar multianual viitor, respectiv împărțirea pe marile capitole.

Așa cum știm, „Orizont 2020” a reprezentat o pondere mare din fondurile europene în acest cadru financiar-bugetar și evaluarea se face în ideea de a se menține, a se modifica, a crește, eventual, sau a se diminua fondurile alocate.

Drept urmare, rugăm Guvernul să aibă în vedere acest document și să facă o analiză a poziției României și a intereselor României cu privire la maximizarea impactului cercetării și la capacitatea noastră de a atrage bani. Pentru că e vorba nu doar de o analiză teoretică, ci de o bază pentru cadrul financiar viitor, așa cum am menționat. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții din sală pe acest subiect? Nu avem intervenții.

Ca urmare, vă

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este cel mai important pachet anual, care vizează coordonarea acțiunilor fiecărui stat membru și guvernanța economică la nivelul Uniunii Europene.

În cadrul analizei pe care am făcut-o pe toate documentele, am constatat, cu bucurie, că România nu face parte din categoria statelor pentru care se face analiza aprofundată sau care au intrat în procedură de dezechilibru macroeconomic.

Însă atragem atenția că analiza Comisiei Europene este extrem de optimistă și, deși recunoaște, nu ia în considerare destul de serios creșterea decalajelor dintre veniturile minime și cele maxime, precum și a decalajelor dintre regiunile europene periferice și cele mai dezvoltate, din centrul și vestul Europei.

Salutăm că în analiza anuală a creșterii se recunoaște nevoia de sisteme fiscale eficiente și echitabile pentru a asigura finanțarea sustenabilă și, mai ales, pentru a inversa actuala tendință în care capitalul este impozitat din ce în ce mai puțin.

Reamintim, de asemenea, că statele membre dispun de pârghii fiscale limitate pentru a implementa reformele structurale sustenabile și favorabile creșterii, în timp ce unele dintre statele membre ale Uniunii Europene au în continuare surplusuri foarte mari, care dezechilibrează piața internă.

Reamintim, de asemenea, importanța investițiilor publice pentru stimularea și favorizarea investițiilor în Uniunea Europeană și faptul că e nevoie de un mecanism fiscal suplimentar, în plus față de cel existent, adică fondurile de coeziune, fondurile structurale, astfel încât atât ajutorarea țărilor care nu sunt încă în zona euro, cât și reducerea decalajelor să nu ducă la diminuarea fondurilor existente actualmente, dar să stimuleze convergența mai rapidă.

Subliniem, de asemenea, importanța creșterii salariale la nivelul Uniunii Europene, pentru a stimula consumul privat ca principal motor al creșterii, și reamintim temele care ne privesc ca țară:

– moneda euro nu e monedă unică, e monedă comună și, drept urmare, funcționează ca un fel de burete și absoarbe plusvaloarea dinspre țările mai puțin dezvoltate, ca noi, spre țările centrale;

– că se utilizează indicatorii naționali pentru a se face analiză europeană, în timp ce pe piața unică, de fapt, se desfășoară 75% din tranzacții, adică pe o piață fără granițe.

Și propunem, de asemenea, reforma Pactului de stabilitate și creștere, pentru a-i îmbunătăți flexibilitatea și eficiența, astfel încât să se ia în considerare și balanța de plăți, nu doar cele trei criterii actuale. Pentru că, de fapt, balanța de plăți pune în evidență diferențele dintre țările care au depășit cu ușurință crizele și cele care au suportat cele mai grele efecte, nu inflația sau deficitul bugetar.

Drept urmare, vă supunem spre aprobare o opinie – am prezentat numai câteva idei foarte generale – pe care să o trimitem Comisiei Europene ca urmare a analizei pachetului privind semestrul european 2018.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, doamna senator. Dacă sunt intervenții pe marginea proiectului? Nu avem.

Trecem la dezbaterea și votul asupra inițiativelor legislative înscrise la punctele 1–24 din secțiunea a II-a a ordinii de zi.

Punctul 1, Propunerea legislativă privind posibilitatea societăților comerciale cu capital integral privat de a acorda al 13-lea și al 14-lea salariu (L483/20.11.2017).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent? Da.

Vă rog, microfonul 6, cu rugămintea să vă prezentați.

Bună ziua!

Numele meu este Ion Ștefan, sunt deputat de Vrancea, PNL.

Vă mulțumesc, vă rog.

Stimați colegi senatori,

Prezenta propunere legislativă are ca obiect posibilitatea acordării celui de-al 13-lea și al 14-lea salariu de către societăți cu capital integral privat, în vederea creșterii calității vieții salariaților, a interesului acestora față de locul de muncă și sprijinirea capitalului autohton și, nu în ultimul rând, pentru limitarea celei mai costisitoare pierderi a economiei românești: exodul forței de muncă.

Pentru a reconstrui capitalul uman, avem nevoie de a recâștiga încrederea oamenilor. Angajații din privat nu sunt doar surse de taxe și impozite, ei sunt economia țării.

Prin acest proiect de modificare a legislației în vigoare, firmele cu capital privat pot folosi 20% din impozitul pe profit și pentru acordarea de salarii suplimentare angajaților, celor care generează plusvaloare în cadrul societăților.

Cu toții am fost martori aici, în Parlament, când s-au votat Legea salarizării, Legea pensiilor speciale. Astăzi este rândul salariaților din mediul privat, cele 4 milioane de angajați, care, realist vorbind, sunt motorul economiei țării, adevăratele albine lucrătoare ale României.

Mai mult, acest proiect este un argument concret împotriva depopulării, împotriva plecării românilor din România...

Domnule deputat, rugămintea e să scurtați intervenția. V-am spus că avem 24 de puncte pe ordinea de zi. La obiect.

Da, la obiect.

Domnule președinte,

Aș vrea să dau un exemplu din județul Vrancea. Județul Vrancea are un număr însemnat de societăți comerciale, care contribuie anual, de exemplu, în 2016, cu 220 de milioane de lei la bugetul statului ca impozit pe profit.

Astăzi, conform legislației, 20% din acest impozit pe profit s-ar putea folosi pentru contracte de mecenat. În realitate, ce se întâmplă? Din cele 44 de milioane de lei care sunt la dispoziția societăților comerciale, doar 1,5 milioane sunt folosite pentru așa ceva. Ar rămâne la îndemâna angajatorilor și pentru angajații din mediul privat 42 de milioane. Asta înseamnă că 20.000 de salariați din județul Vrancea ar putea primi anual câte două salarii a câte 2.000 de lei.

Să știți că această inițiativă legislativă a fost discutată și cu colegi de la PSD și de la ALDE. Cu toții au spus că e o inițiativă foarte bună, dar vă rog să acordați și un vot acestei inițiative.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, Attila György.

Microfonul 10.

## Bună ziua!

Prin inițiativa legislativă se reglementează posibilitatea acordării de către societățile comerciale cu capital integral privat a celui de-al 13-lea și a celui de-al 14-lea salariu, în sensul scăderii din impozitul pe profit a cheltuielilor salariale ocazionate de acordarea acestor drepturi.

Ministerul Finanțelor susține raportul de respingere al comisiei de specialitate. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului. Domnule senator, Ion Rotaru, microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în discuție această inițiativă legislativă care vizează acordarea celui de-al 13-lea și, eventual, a celui de-al 14-lea salariu de către firmele private.

În urma dezbaterilor care au avut loc, am ajuns la concluzia să adoptăm un raport de respingere, având în vedere faptul că legislația actuală prevede posibilitatea pentru societățile comerciale de a acorda drepturi salariale suplimentare, pe bază de negociere, și, în acest sens, am adoptat acest raport de respingere, cu majoritate de voturi și cu un amendament respins.

Legea este ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Dacă sunt înscrieri la cuvânt, la dezbateri generale? Da. Vă rog. Domnul... senator...

Pîrvulescu.

...Pîrvulescu. Vă rog, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi senatori,

Mă adresez tuturor, pentru că această lege este o lege importantă pentru tot ce înseamnă privat în România. La momentul actual, 3,7 milioane de angajați se află în sistemul privat din România. Statul român face foarte puțin, poate chiar nimic pentru a împiedica această stare și facilitățile pentru privat sunt aproape zero la momentul acesta.

Legea aceasta prevede ca societățile comerciale care au înregistrat profit la sfârșit de an să poată acorda al 13-lea și al 14-lea salariu.

Ca urmare a acestui fapt, PNL propune prin această propunere legislativă posibilitatea companiilor cu capital privat să acorde al 13-lea și al 14-lea salariu. De asemenea, aș vrea să vă spun că nu va avea niciun efect negativ; din contră, aplicarea acestei legi va avea efecte benefice pentru întreaga economie a României, și anume – vă amintesc câteva lucruri: creșterea puterii de cumpărare și, implicit, a calității vieții salariaților din economia reală, creșterea interesului salariaților față de locul de muncă.

Creșterea veniturilor salariale va diminua exodul de capital uman bine pregătit, obținut cu efort din partea familiei și a statului român; societățile comerciale din România vor avea la dispoziție un nou produs cu care vor putea stimula activitatea economică; bugetul de cheltuieli al societăților comerciale nu va fi afectat.

De asemenea, bugetul României va avea un impact pozitiv, stimați colegi.

De aceea, vă cer ca, indiferent ce s-a înțeles până acum, să știți cu adevărat care este efectul acestei legi... care va fi, în condițiile în care dumneavoastră veți vota această lege, și anume: impactul bugetar va fi de 2,7 miliarde de lei anual, cuprinzând impozit pe salarii, contribuții sociale, contribuții de sănătate, impozite asupra consumului.

În încheiere, vreau să vă spun că inițiatorii acestui proiect de lege sunt senatori și deputați ai Partidului Național Liberal, care au gândit acest proiect pentru a încuraja societățile comerciale și privatul din România.

Cheltuielile salariale ocazionate de acordarea celui de-al 13-lea și a celui de-al 14-lea salariu sunt deductibile din impozitul pe profit datorat în conformitate cu prevederile legii. Cheltuielile salariale ocazionate de aplicarea prevederilor prezentei legi nu trebuie să depășească 1–20% din totalul impozitului pe profit datorat sau 0,5% din cifra de afaceri. Așadar, nu aveți niciun motiv, nici cei de la putere, nici cei din opoziție, să nu votați această lege, o lege benefică pentru tot ce înseamnă privat în România.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu mai avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere, cu un amendament respins.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Se supune la vot raportul de respingere.

Vă rog, doamna senator Hărău, microfonul 2, pentru explicația votului. Da?

Da.

Domnule președinte...

S-a cerut listă. Listă pentru grupurile parlamentare. Scuzați-mă, vă rog!

Domnule președinte, Dragi colegi,

Am... Asistăm astăzi la un... la o atitudine pe care noi, liberalii, o considerăm inexplicabilă. Am dorit să inițiem, să creăm o situație economică în care agenții economici să aibă o pârghie suplimentară, prin care să-și cointereseze angajații să rămână în mediul economic românesc, iar dumneavoastră ne refuzați lucrul acesta.

Spre surprinderea mea, doar noi, liberalii, suntem în momentul acesta partizanii mediului de afaceri și promotorii unor acte legislative care încearcă să stabilizeze forța de muncă în România?! Am votat pentru asta. Vom reveni cu acte normative similare. Vă rog să vă aplecați cu mai multă atenție asupra propunerilor noastre, pentru că, dacă mediul de afaceri continuă să fie agresat, oprimat, încurcat, așa cum este acum, nu cred, nu cred că există șansă de prosperitate pentru România.

Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc, doamna senator, pentru explicația votului. Doamna senator... vă rog. Microfonul central. Lavinia Craioveanu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Grupul PSD a votat împotrivă dintr-un singur considerent: noi susținem mediul de afaceri și suntem de acord ca salariații din cadrul întreprinderilor private să primească al 13-lea, al 14-lea salariu și orice bonificație consideră angajatorul că poate să ofere.

Dar această inițiativă legislativă dă acești bani din bugetul de stat. Acești bani sunt deductibili din impozitul pe profit. Or, pe bugetul actual nu putem să suportăm acordarea celui de al 13-lea și a celui de-al 14-lea salariu în mediul privat. Mulțumesc frumos.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Pentru că este ora 17.00, trecem la votul final pe propuneri legislative care au fost deja dezbătute și sunt legi organice.

1. Propunerea legislativă privind trecerea unor suprafețe de fond forestier din grupa I funcțională – vegetația forestieră cu funcții speciale de protecție din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor „Romsilva” în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale ale acestora (L503/27.11.2017).

## Stimați colegi,

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 7.03.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, ce nu au fost susținute în plen.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Numai puțin, vă rog, că suntem în procedură de vot.

Domnul senator Goțiu, microfonul 2, pentru explicația votului.

## Bună ziua!

Așa cum am spus și în timpul dezbaterilor, USR susține înființarea pădurilor-parc, dar am pus o întrebare inițiatorilor legată de modul în care ne asigurăm că aceste păduri-parc nu își vor schimba destinația și nu vor ajunge afaceri imobiliare.

Sperăm ca până la votul final de la Camera Deputaților să se ofere răspuns și la această întrebare. Am votat-o abținere, tocmai pentru că nu am avut răspuns la această întrebare. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

La cererea liderilor de grup parlamentar, listă.

Trecem la punctul 2, legi organice. Proiectul de lege privind precursorii de droguri (L509/4.12.2017).

Stimați colegi,

Vă reamintesc că dezbaterile asupra proiectului de lege au fost finalizate în ședința plenului din 7. 03.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 3. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L47/13.03.2017).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României. Stimați colegi, vă reamintesc că dezbaterile asupra legii au fost finalizate în ședința plenului din 7.03.2018. Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii la solicitarea Președintelui României.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise, în sensul admiterii în parte a obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Raportul, cu amendamentele admise, se supune votului. Pentru a fi adoptat, este necesar votul majorității senatorilor, minimum 69 de senatori.

Revenim la inițiative legislative, cu punctul 2, Proiectul de lege privind Statutul inspectorului de muncă (L523/11.12.2017). Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, domnul Adrian Vlad Chiotan, președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.

Microfonul 10.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Adrian Vlad Chiotan** – _președintele_

_Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare Statutul inspectorului de muncă, urmărind stabilirea drepturilor și a obligațiilor specifice acestuia, precum și a incompatibilităților, interdicțiilor și a măsurilor de protecție aplicabile funcției publice specifice de inspector de muncă.

Ministerul Muncii susține raportul de admitere, cu amendamente, al Comisiei pentru muncă. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului. Domnul senator Ion Rotaru. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor din cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială privind Proiectul de lege privind Statutul inspectorului de muncă, au fost emise avize de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Economic și Social, de la Comisia juridică, Comisia de buget, finanțe, Comisia pentru drepturile omului.

Pe cale de consecință, luând în discuție această... acest proiect de lege, Comisia pentru muncă a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de admitere,

cu un amendament admis, care va genera un cadru juridic stabil și necesar pentru a reglementa activitățile inspectorului de muncă, pe de o parte, pe de altă parte, va genera crearea unui corp profesionist și stabil de inspectori de muncă la nivel național.

Comisia vă supune dezbaterii și adoptării raportul de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, și proiectul de lege.

Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Nu.

Dezbateri generale. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Doamna senator Hărău. Microfonul 2, vă rog.

Grupul din Senat al Partidului Național Liberal a analizat actul normativ și a hotărât, în unanimitate, să votăm astăzi inițiativa legislativă, cu mențiunea că o considerăm perfectibilă, dar, în absența unui cadru legal reglementat, vom vota, vom susține astăzi actul normativ. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Alte intervenții, dacă mai sunt? Nu avem.

Declar încheiate... Da. Doamna Presadă, vă rog. Microfonul 2.

## Bună ziua!

Apreciem și noi, aici, la Uniunea Salvați România, oportunitatea reglementării Statutului inspectorului de muncă. Ne întrebăm totuși de ce în proiectul de lege a fost introdus... au fost introduse cele șase zile de concediu în plus pentru inspectorii de muncă față de alte categorii de funcționari publici.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Cred că era bine ca această întrebare s-o adresați la capitolul întrebări adresate inițiatorului, cu care am început dezbaterea pe acest subiect.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu mai avem.

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis și amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen?

Nu avem susținere în plen.

Ca urmare, raportul, cu amendamentul admis, inclusiv amendamentele respinse de comisie, se supune votului.

Supun la vot proiectul de lege.

Punctul 3, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2017 privind prorogarea termenului prevăzut la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea și finanțarea programelor multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor (L4/5.02.2018).

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, domnul Laurențiu Neculaescu, secretar de stat în Ministerul Mediului. Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Laurențiu Adrian Neculaescu** – _secretar_

_de stat în Ministerul Mediului_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte, Guvernul susține raportul de admitere, fără amendamente, al proiectului de lege. Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru mediu, pentru prezentarea raportului. Microfonul 6.

Proiectul de ordonanță are ca obiect prorogarea, până la data de 31 decembrie 2019, a termenului prevăzut la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea și finanțarea programelor multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 61/2007, cu modificările ulterioare, și reglementarea posibilității de modificare, prin acordul părților, a convențiilor încheiate în temeiul art. 4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2006, aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentului proiect de act normativ.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și a avizat favorabil.

Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Raportul a fost prezentat de domnul senator Stângă George Cătălin.

Dacă senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului? Nu.

Dezbateri generale.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Domnul senator Goțiu. Microfonul 2, vă rog.

USR va vota pentru acest proiect de lege, dar vreau să pun în discuție o oportunitate pe care o avem și pe care o ratăm, pentru că aceste cheltuieli, mai devreme sau mai târziu, trebuie să le facem, dar tot încercăm cu țârâita

să facem rost și să punem deoparte acești bani pe care trebuie să-i cheltuim pentru a rezolva unele daune istorice în privința mediului.

O să citesc doar două cifre din Strategia națională și Planul național de acțiune pentru gestionarea siturilor contaminate din 2015, ale Guvernului PSD din 2015, în care se arată că avem 210 situri contaminate, pentru a căror ecologizare avem nevoie de 1,264 de miliarde de euro, și 1.183 de situri potențial contaminate, pentru care am avea nevoie de 7,145 de miliarde de euro, pe care ar trebui să-i cheltuim până în anul 2050 pentru a face aceste reparații.

Zic că la ora actuală facem o abordare greșită, pentru că toți acești bani îi putem accesa din fonduri structurale, doar că nu avem cadru prin care să accesăm aceste fonduri. Dacă ne gândim cum să facem cadrul acesta legislativ, aceste 8,4 miliarde de euro ar fi bani pe care i-am putea aduce pentru a reface toate aceste situri, ar fi locuri de muncă, cu toate beneficiile conexe care vin: reducerea poluării, taxe, impozite și reintroducerea în circuitul agricol a sute și mii de hectare de terenuri, păduri și așa mai departe.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu mai avem înscrieri la cuvânt.

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător (L513/4.12.2017).

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți. Da.

Microfonul 7, domnul senator...?

Marussi George, USR.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Poluarea atmosferică reprezintă un risc important pentru sănătatea publică, provocând mai mult de 25 de decese premature pe an în România.

În luna iunie a anului trecut, Comisia Europeană a atenționat România în legătură cu deficiențele semnificative în ceea ce privește monitorizarea poluării aerului pe întregul teritoriu.

Revenind la un caz concret, orașul Ploiești este unul dintre orașele cu cea mai scăzută calitate a aerului din România. Potrivit Rețelei Naționale de Monitorizare, orașul Ploiești este înconjurat de fabrici și rafinării, precum: Petrotel-Lukoil, Petrobrazi, Rompetrol și Dero Unilever.

Prin depășirea acestor parametri de calitate se pun în pericol sănătatea și viața cetățenilor. Societatea civilă a reacționat prin instrumente specifice. Există petiții făcute, inițiate și semnate de peste 3.000 de semnatari, s-au înregistrat 169 de sesizări și mai multe reclamații.

În pofida acestor plângeri și proteste, în urma controalelor efectuate și notificărilor transmise de către Agenția de Protecție a Mediului, au fost constatate depășiri ale valorilorlimită impuse și s-au aplicat în mod repetat sancțiuni contravenționale. Cu toate că amenzile pentru recidivă cresc exponențial, agenții poluatori optează pentru plata amenzilor și revenirea neîngrădită la vechile practici.

În baza argumentelor expuse anterior, prin prezenta inițiativă, prezentăm celor două Camere spre dezbatere și adoptare Propunerea legislativă pentru a completa art. 79 din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, astfel încât săvârșirea a trei contravenții grave de mediu într-o perioadă de timp să ducă la suspendarea activității agenților poluatori până la cerificarea soluționării problemei.

Vă mulțumesc, domnule senator Marussi.

Revin cu rugămintea la toți cei care iau cuvântul. Avem 24 de inițiative legislative pe ordinea de zi. Suntem abia la punctul 4.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Domnul secretar de stat Laurențiu Neculaescu, Ministerul Mediului. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Mediului susține raportul de respingere al Comisiei pentru mediu, motivând faptul că legislația specifică în vigoare este mult mai restrictivă față de propunerea legislativă prezentată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru mediu, pentru prezentarea raportului, domnul senator Stângă George Cătălin.

Microfonul 6, domnule senator.

Propunerea legislativă are ca obiect completarea art. 79 din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare, în sensul acționării recidivei contravenționale în anumite cazuri, prin instituirea sancțiunii contravenționale complementare constând în suspendarea activității până la data la care se certifică implementarea unor măsuri care asigură reducerea concentrației emisiilor poluante în aerul înconjurător până la nivelul valorii-limită sau la un nivel inferior.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat favorabil.

Membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru mediu supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Nu. Dezbateri generale.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile...

Scuze! Domnul senator Wiener Adrian, microfonul 2. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din cele 400.000 de decese din Europa datorate exclusiv poluării în 2014 20.000 s-au petrecut în România. România are o speranță de viață cu șase ani mai mică decât media europeană, ceea ce, în parte, se datorează și calității foarte proaste a aerului.

Din cele peste 40.000 de amenzi date în România pentru depășirea standardelor de poluare doar 33 au avut ca consecință suspendarea activității poluatorului respectiv și nici măcar o încetare de activitate pentru poluatorii recidiviști, ca să spunem... Uniunea Europeană, pe lângă avertismentele pe care le dă, intenționează să scadă pragul de infringement pentru transmisiuni ale standardelor de poluare.

De altfel, 20 de țări din Uniunea Europeană sunt sau au fost în procedură de infringement strict pe acest subiect. Eu cred că în România, deși există formal un cadru legislativ, avem mai mult decât dovada faptului că acesta nu se soldează cu ameliorarea standardelor de poluare a aerului și, de aceea, oportunitatea acestei inițiative legislative este evidentă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Mazilu Liviu Lucian. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

N-aș fi vrut să iau cuvântul în mod special, pentru că nu vreau să contrazic veridicitatea datelor prezentate – date statistice – de antevorbitorul meu, dar vreau să precizez că noi discutăm totuși despre un proiect, de o inițiativă legislativă care, dincolo de poluările care apar mai des, mai frecvent sau mai puțin frecvent, mai frecvent, poate, în zona Ploieștiului, așa cum este spus în expunerea de motive..., noi trebuie să privim acest lucru... Se referă la tot ceea ce înseamnă agenții poluatori și legislația în vigoare Propunerea legislativă privind calitatea aerului înconjurător.

Astfel încât se propune ca la trei contravenții pentru care sancțiunile aplicate depășesc valoare totală de 50.000 de lei într-o perioadă de 12 luni să se aplice și sancțiunea complementară de suspendare a activității până la remedierea problemei, inițiatorii susținând în expunerea de motive că „nu există reglementări pentru suspendarea activității poluatorilor în caz de recidivă”.

Sunt nevoit să-i contrazic pe inițiatori, constatând că legislația în vigoare este mult mai restrictivă decât propunerea legislativă prezentată – și iată de ce: activitățile care pot genera emisii industriale se pot realiza numai dacă instalațiile respective dețin autorizații integrate de mediu, autorizații care asigură că sunt respectate standardele de calitate a aerului.

Prin Ordonanța nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu completările și modificările ulterioare, se prevede că autorizația integrată de mediu se suspendă de către autoritatea emitentă pentru nerespectarea prevederilor acestora, sigur, după o notificare prealabilă prin care se poate acorda un termen de maximum 60 de zile pentru îndeplinirea obligațiilor.

Suspendarea se menține până la eliminarea cazurilor, dar – atenție! – nu mai mult de șase luni, timp în care activitatea este interzisă. Dacă în cele șase luni nu s-au îndeplinit condițiile stabilite prin actul de suspendare, se dispune anularea autorizației integrate de mediu, deci, implicit, a activității.

Iată deci că legislația în vigoare este mult mai dură cu potențialii poluatori decât propunerea legislativă pe care o avem noi în dezbatere și, din discuțiile de la comisie, am fost informați că au existat numai în cursul anului trecut 33 de astfel de situații de suspendări de activitate, deci nu că n-au existat suspendări de activitate.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt?

Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Listă, pentru grupurile parlamentare.

Punctul 5 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 56/2012 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe ale Securității Naționale (L502/27.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, pentru susținerea propunerii legislative.

Domnule senator Traian Băsescu, microfonul 7.

## **Domnul Traian Băsescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am lansat această inițiativă legislativă constatând inutilitatea unei instituții care nu are decât statutul de instituție clientelară. Această Academie a Științelor Securității Naționale s-a înființat în 2012 ca Academie de Științe Militare, ceea ce era cu totul altceva.

Între timp, prin ordonanță de urgență și prin hotărâri de Guvern, a devenit Academia de Științe ale Securității Naționale, nume extrem de pompos și, mai ales, a făcut din niște funcționari ai acestei academii, care puteau fi chiar și profesori universitari, a făcut peste noapte academicieni. Ca să vedeți cât de... Și nu orice fel de academicieni, academicieni cu rentă viageră, exact ca un membru

al Academiei Române. Este singura academie care are aceeași rentă viageră ca Academia Română.

Ca argument pentru desființare: valoarea științifică este zero, prin calitatea academicienilor acestei instituții. Vreau să vă dau un element. Există un indice de consacrare academică care se numește indicele Hirsch. Am să-i spun _h,_ ca să nu mă mai chinui, pentru că nu este din domeniul meu. Vreau să știți că acest indice a fost adoptat și de instituțiile românești. CNATDCU, ARACIS, CNSC folosesc acest indice în evaluarea științifică a unor proiecte.

Situația la Academia de Științe ale Securității Naționale: ‒ pentru domnul academician Țegonea Petru indicele _h_ este zero;

‒ pentru domnul academician Moisescu Gabriel indicele _h_ , deci indicele de consacrare academică, este zero;

‒ pentru domnul Mihalache Sorin Dan, academicianul nostru de la Londra... _(Discuții, râsete în sală.),_ indicele _h_ este zero;

‒ pentru domnul Buță Viorel, alt academician, indicele științific, indicele _h,_ este zero.

Cel mai mare indice dintre cei 21 de academicieni, cel mai mare indice științific îl are domnul profesor Curaj Adrian, fost ministru al educației; are indice 8. Dar niciun element științific din lucrările care l-au dus la indicele 8 nu este legat de științele securității naționale, ci de domeniul dânsului de activitate – de profesor.

Oameni buni, avem o constelație de instituții și academii de învățământ de securitate națională.

Deci valoarea academică zero este doar o sinecură pentru niște clienți care, prin academie, având în vedere că avem și trei foști miniștri ai educației academicieni, prin relații, își propulsează generalii care predau prin Academia de Poliție, Academia Națională de Informații și alte academii militare în învățământul civil.

Or, România are suficient învățământ militar ca să ne mai trebuiască să poluăm masiv și învățământul civil cu cadre didactice furnizate de academiile de învățământ militare care au strălucit prin plagiate.

Un alt element pe care aș vrea să îl aduc la cunoștința plenului în susținerea tezei mele că trebuie desființată această academie, care este, repet, o sinecură... vă citesc trei din cele cinci atribuțiuni... atribuțiunile Academiei de Științe ale Securității Naționale:

– dezvoltarea științelor din sistemul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, în scopul alinierii la cerințele NATO și ale Uniunii Europene; – o altă atribuțiune: fundamentarea necesarului de resurse de finanțare a activităților de cercetare-dezvoltare pe termen mediu și lung din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională;

– o altă atribuțiune: crearea cadrului legal pentru introducerea continuă a progresului tehnic în sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Dragi colegi, vreau să vă citesc art. 109 din Constituția României, care dă aceste atribuțiuni CSAT-ului. La art. 119, scuzați-mă, avem următorul conținut: „Consiliul Suprem de Apărare a Țării organizează și coordonează unitar activitățile care privesc apărarea țării, securitatea națională, participarea la menținerea securității internaționale și la apărarea colectivă în sistemul de alianță militară, precum și la acțiuni de menținere sau restabilire a păcii.”

Deci atribuțiunile acestei academii sunt, de fapt, atribuțiuni ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Aș putea să vorbesc foarte mult, dar fac un apel la dumneavoastră: prin votul dumneavoastră, să desființăm o sinecură pentru niște clienți ai învățământului militar. Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat de la Ministerul Apărării Naționale, Nicolae Nasta.

Microfonul 8.

## **Domnul Nicolae Nasta** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Vă mulțumesc mult, domnule președinte. În urma dezbaterilor din Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională, Guvernul a hotărât să lase la latitudinea Parlamentului, for suveran, adoptarea sau respingerea prezentului demers legislativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru învățământ, cercetare, tineret și sport și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au elaborat un raport comun. Invit reprezentantul uneia dintre comisii.

Domnul senator Liviu Pop. Microfonul 5. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru învățământ, cercetare, tineret și sport și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamentele respinse, și propunerea legislativă.

Potrivit Constituției României, Senatul este prima Cameră sesizată, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Nu.

Dezbateri generale? Domnul senator Dănăilă Leon, microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi și colege,

Eu sunt membru al Academiei Române și cunosc foarte bine cine trebuie să se numească academician și ce atribuții are o academie. La noi în statut se spune că nu este voie să se numească academician decât membrii titulari ai Academiei Române.

Dacă ești membru corespondent al Academiei Române nu poți să te numești academician. Dar există în țară o mulțime de alte academii – Academia de Științe Medicale, Academia Oamenilor de Știință și alte academii – și, dacă te uiți pe cabinetele lor, scrie academician, ceea ce este interzis de lege.

Dar, pentru a lupta să aibă acest titlu și a-l afișa și în cărțile de vizită, ei au înființat diferite academii în diferite domenii de activitate, ceea ce este incorect, fiindcă academia are rolul de a promova știința. Și nu poți să înființezi o academie dacă nu ai cercetare științifică; dar nu cercetare științifică oricum, trebuie să ai cercetare științifică care să fie recunoscută pe plan internațional, să fie citată activitatea unor personalități care publică lucrări științifice pe plan internațional.

Au fost discuții și la noi în academie, prin faptul că poeții au spus că, „domnule, noi scriem în limba română, facem poezii și limba română nu este recunoscută pe plan internațional”. Să nu se ia în considerație aceste puncte de vedere, ceea ce... Academia nu a fost de acord cu aceasta.

Deci academia trebuie să aibă institute de cercetare, cum are Academia Română, trebuie să aibă oameni care să fie analizați – și în fiecare an noi dăm un raport de activitate asupra lucrărilor științifice pe care le facem, pe care le publicăm și asupra citărilor pe care noi le avem, le obținem pe plan internațional.

De asemenea, trebuie să aibă o școală doctorală. Fără școală doctorală, academia nu poate fi luată în considerație. Deci Academia Română este unicul for din România care are și poate să-și pună acest titlu de academician – numai pentru, repet, pentru membrii titulari ai Academiei Române.

Și, din acest punct de vedere, aș vrea să mai menționez faptul că toți academicienii publică în Editura Academiei diferite cărți, diferite articole, în sfârșit, care sunt recunoscute și distribuite pe plan internațional, astfel încât activitatea Academiei Române este recunoscută peste tot.

Vă mulțumesc, domnule senator și academician. Doamna Ecaterina Andronescu, microfonul central.

N-aș vrea să fac... Vă mulțumesc, domnule președinte.

N-aș vrea să fac niciun fel de referire la vot. Aș vrea să aduc câteva clarificări față de expunerea din inițiativa legislativă.

Academia Română și academiile de ramură sunt foruri de consacrare științifică, în timp ce Academia de Poliție, Academia Tehnică Militară sunt instituții de învățământ – Academia de Informații –, sunt instituții de învățământ superior, care dau diplome de licență, de masterat și, eventual, de doctorat, dacă au și dreptul să conducă doctoratul.

Din acest punct de vedere, aș fi vrut să fac această separare foarte netă între diferitele tipuri de instituții. Evident că Academia Română este cel mai înalt for de consacrare, iar academiile de ramură vin sub Academia Română din punctul de vedere al consacrării.

Indicele _h_ care a fost anunțat aici este indicele Hirsch și este, într-adevăr, rezultat dintr-o raportare a numărului de citări ale lucrărilor unui autor față de numărul de lucrări pe care autorul le-a publicat.

Nu întotdeauna indicele Hirsch reprezintă o măsură a valorii științifice a celui care este judecat profesional într-un moment sau altul, pentru că sunt domenii științifice cu o largă răspândire internațională, cum sunt științele exacte, și unde lucrările circulă în lumea științifică internațională și se adună foarte multe citări.

Eu, de exemplu, am acest indice 26, pentru că slujesc într-un domeniu științific unde, într-adevăr, circulația ideilor și a lucrărilor este foarte importantă. Sunt sigură că domnul academician Dănăilă are un indice Hirsch, probabil, și mai mare.

Sunt anumite domenii științifice care n-au această arie de circulație internațională, cum sunt științele juridice, cum sunt chiar științele militare, care țin strict de domenii dezvoltate la nivel național.

Și, de aceea, aș fi vrut să dau această explicație, să nu-i judecăm prea aspru pe cei care au adus contribuții importante în dezvoltarea științelor militare, dar nu au această vizibilitate internațională dată de indicele Hirsch... de indicele Hirsch prin citările... eliminând, evident, autocitările. Așa se calculează acest indice.

Vă mulțumesc. Domnul senator Goțiu.

Pentru că sunt foarte multe înscrieri la cuvânt, o să aplic regula „un reprezentant de la fiecare grup parlamentar”, că am văzut mai multe mâini ridicate.

Microfonul 2.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

## Stimate colege, Stimați colegi,

Știți că s-a discutat foarte mult în ultima perioadă despre acel stat paralel care ar exista sau nu ar exista în România.

Dacă ne referim la această Academie de Științe ale Securității Naționale, îmi permit să fac și eu niște paralele.

S-a spus, pe bună dreptate, că această academie nu este o instituție de învățământ. Nici nu ar fi putut să fie justificată ca instituție de învățământ, în condițiile în care cei care o patronează, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și SRI, au instituții de învățământ în domeniu.

Este o listă lungă: la apărare națională, este Academia de Poliție, este celebra fabrică de doctorate de la Academia Națională de Informații.

Deci această Academie de Științe ale Securității Naționale este total paralelă cu aceste instituții de învățământ.

S-a spus că este o instituție, în timpul dezbaterilor în comisii, că este o instituție de consacrare. Așa cum s-a arătat și aici, ca instituție de consacrare avem în România Academia Română. Și s-a spus că nu ar fi aceeași consacrare ca cea dată de Academia Română. Păi cum să fie altfel, când renta sau sinecura, cum, poate, pe bună dreptate, s-a spus aici, este aceeași ca în cazul academicienilor?!

Legat de instituția de cercetare, da, într-adevăr, în științele sociale indicele Hirsch este mai mic decât în alte științe, mai exact în științele exacte.

Dar, atenție!, un indice Hirsch la începutul carierei de zero sau unu poate crește. Aici avem niște academicieni, mulți dintre ei la finalul carierei, când acel indice ar trebui totuși să fie mult mai mare decât zero sau unu. Am numărat și eu pe cei care au indicele Hirsch zero și unu din această academie și sunt jumătate.

Domnul Băsescu îl amintea pe Paul Krugman, care este cercetător în domeniul relațiilor internaționale, subdomeniul „Studii de securitate”, și are un indice Hirsch de 141.

Știți ce este cel mai interesant? Că domnul Krugman nu este „consacrat” – din ceea ce am cercetat eu – de nicio academie. Nu este academician și totuși este cel mai cunoscut cercetător în domeniu.

Cred că cei din PSD cel puțin, dacă vor da dovadă de consecvență cu statul paralel, vor vota împotriva acestei academii paralele cu învățământul, cercetarea și consacrarea din România.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt?

Grupul parlamentar al PMP, domnul senator Băsescu, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să încerc să fiu foarte scurt.

Aș vrea să clarific un lucru, ca urmare a intervenției doamnei ministru Andronescu, cu care sunt absolut de acord. Eu am făcut însă comparație nu cu profesorul universitar doctor Ecaterina Andronescu, ci am comparat indicele _h_ al academicienilor noștri, care bate între zero, unu și doi – media e doi –, și al cercetătorilor internaționali în domeniul securității naționale, care au, fără să fie academicieni, au indice 141, 119, 26.

Deci nu am venit în fața Senatului cu o încercare de a dezinforma, ci am comparat cercetători în securitate internațională cu academicienii noștri.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule senator.

Invit la microfonul 2 pe domnul senator Vergil Chițac.

Știu că bat la porți închise. Credeți-mă că nu o să fac o pledoarie _pro domo_ , chiar dacă vin din marina militară, pentru că eu sunt doctor în inginerie navală, deci nu am avut nimic de-a face cu științele militare și informațiile, însă sunt surprins de poziția Ministerului Apărării Naționale, care, în comisii, a fost de acord ca această Academie de Științe ale Securității Naționale să-și păstreze statutul.

Văd că acum lasă la latitudinea noastră. M-aș fi așteptat din partea ministerului la o poziție mai fermă și argumentată.

Stimați colegi,

Eu cred că noi ne îndreptăm discriminatoriu și cu foarte multă patimă împotriva unei instituții, o academie de ramură, probabil, în toată paralela asta securistică care a cuprins societatea românească, și, așa cum s-a spus aici, probabil, printre rânduri, nu ne uităm că sunt și alte academii de ramură și, așa cum am dorit să facem o evaluare foarte detaliată legată de indicele Hirsch, să o facem și pentru celelalte academii, care cred că și ele ar trebui trecute prin filtrul acesta.

Mai bine, domnule președinte Băsescu, cred că ar fi trebuit să ne spuneți – și ar fi fost foarte interesant – dacă în 2014, în primăvară, când Rusia a anexat Crimeea, cineva din instituțiile militare de învățământ sau din instituțiile de forță ale statului v-a anunțat înainte.

Din câte știu eu, statul român a fost complet surprins, deci rușii au realizat ceea ce se cheamă surprindere strategică. Or, cercetarea științifică în domeniul științelor securității militare tocmai asta trebuia să facă.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Breaz. Rugămintea: scurt. Mă veți obliga să prelungesc programul de lucru.

Imediat, domnule senator. După domnul senator Breaz, domnul senator Băsescu, drept la replică.

Domnul Breaz întâi.

Domnule președinte, mulțumesc.

Microfonul 3.

În primul rând, azi am auzit de doi indicatori pe care, sincer, nu-i cunosc: „h” și „Hărș”. Nu știu cum se calculează acești indicatori.

Eu știu că există un indicator de calitate numit Hirsch. Și acolo aș putea să fac o pledoarie. Aș fi curios să vedem ce formule de calcul... cei care au introdus astăzi indicatorii „h” și „Hărș”, care nu au nicio legătură cu cercetarea și cu învățământul superior, cum îi calculează.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Băsescu.

Domnule senator Băsescu, mai doriți dreptul la replică? Microfonul central, vă rog.

Domnule amiral, trebuie să vă dau un răspuns. Este adevărat...

Vreau să nu-l confundați cu un om care poate duce o navă. Că sunt amirali și amirali. Dânsul e de mașini. Eu sunt comandant de navă.

Dar vreau să știți că Președintele României a fost prevenit despre riscurile legate de Ucraina; în timp util.

Ați fost surprins dumneavoastră. Depinde în ce funcție erați.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Înțeleg că nu.

Doamnă, aveți cuvântul exact 50 de secunde. Microfonul 2.

Doamna senator Presadă.

## Domnule președinte, Stimate colege,

Stimați colegi,

Personal, sunt bucuroasă că am ocazia să votez pentru desființarea acestei Academii de Științe ale Securității Naționale. Ar fi trebuit să fie Academia de Științe ale „Sinecurii și Imposturii Naționale”. Mă bucur că vom termina o dată pentru totdeauna cu una dintre aceste multe academii pe care le-am tot creat – sau le-ați creat – de-a lungul vremii pentru titluri, bani, poziții și mai știu eu ce altă nevoie de confirmare ați fi avut.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen?

Nu.

100 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere. Cu precizarea că n-am supus votului raportul. DUPĂ PAUZĂ

Vă rog să revenim, să

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 6 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2017 pentru prorogarea unor termene privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea facilităților la transport pentru anumite categorii de persoane (L13/5.02.2018).

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, domnul secretar... domnul președinte al Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, Adrian Vlad Chiotan.

Microfonul 10, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege prevede asigurarea facilităților de transport pentru persoanele îndreptățite conform prevederilor Legii nr. 44 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război – privind reducerile acordate pensionarilor pentru transport.

Ministerul Muncii susține raportul de admitere al Comisiei pentru muncă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru transporturi și energie și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au elaborat un raport comun.

Invit pe domnul senator Ionel Butunoi, pentru prezentarea acestui raport.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru transporturi și energie și ai Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitatea de voturi a celor prezenți, să adopte un raport comun de admitere.

Cele două comisii propun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, împreună cu proiectul de lege.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Dezbateri generale.

Nu avem înscrieri la cuvânt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul, prima Cameră sesizată.

Întrucât este ora 18.00, declar închise dezbaterile pe ziua de astăzi.

Pauză până la 18.15.

## **Domnul Cornel Popa:**

Bună seara, stimați colegi!

O să îmi dați voie să deschid sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

Ședința Senatului din această seară este condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari: doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Gheorghe Baciu.

O să îmi permiteți să o rog să vină la microfon pe colega noastră, doamna senator Pauliuc Nicoleta, și pe doamna...

## **Doamna Emilia Arcan**

**:**

Se pregătește domnul senator Arcaș.

## **Domnul Cornel Popa:**

Nu doamna Sbîrnea?

Și se pregătește domnul senator Arcaș.

Interpelarea de astăzi este adresată domnului ministru Dănuț Andrușcă de către senator Nicoleta Pauliuc, aleasă în Circumscripția electorală nr. 25 Ilfov, Partidul Național Liberal.

Obiectul întrebării îl constituie „Soluționarea litigiului dintre Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului și Asociația Păgubiților FNI Ploiești”.

Stimate domnule ministru,

O parte dintre persoanele care au contribuit cu bani la Fondul Național de Investiții, păgubite în urma acestei escrocherii naționale, s-au organizat legal și au reușit, după 11 ani de procese câștigate în instanțele de judecată, să fie admise în calitatea de creditori, conform unei sentințe a Tribunalului București, rămasă definitivă și executorie încă din anul 2009. În conformitate cu prevederile acestei sentințe, păgubiții au fost îndreptățiți să recupereze sumele de bani investite la FNI.

Pentru a putea recupera banii, membrii asociației au demarat, în 2011, procedurile de executare silită împotriva debitoarei Compania Națională a Valorilor Mobiliare. Aceasta a depus în instanță mai multe contestații la executare, toate respinse.

Prin Legea nr. 113/2013 de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, calitatea de debitor a fost transferată de la Compania Națională a Valorilor Mobiliare la nou-înființata Autoritate pentru Administrarea Activelor Statului. Deși art. II alin. (1) din legea sus-menționată prevedea în mod expres că „Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului preia fără plată toate drepturile și obligațiile Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare rezultate din actele juridice prin care Comisia Națională a Valorilor Mobiliare a fost obligată, ca parte responsabilă civilmente, la plata de despăgubiri către investitorii la Fondul Național de Investiții”, păgubiții au fost nevoiți să reia demersurile de executare silită împotriva noii debitoare, care, la rândul său, a depus noi contestații de executare, toate respinse de instanțele de judecată.

După încă doi ani în care Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a epuizat toate căile de atac, Asociația Păgubiților FNI Ploiești a fost din nou îndreptățită să recupereze banii investiți, însă instituția debitoare, aflată

Vă mulțumim tare mult, stimată colegă.

Îl rog pe domnul senator Arcaș Viorel să poftească la microfon și pe doamna colegă Sbîrnea Liliana să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al transporturilor, Lucian Șova.

Domnule ministru,

Aduc astăzi în atenția dumneavoastră, în acest an istoric al României, o veche problemă nerezolvată: centura Mediaș ori varianta ocolitoare, cum doriți să o numim.

M-am adresat de-a lungul timpului, cu insistență, din acest spațiu al democrației, tuturor miniștrilor responsabili și chiar premierilor României. Toți, fără excepție, au fost de acord că centura Mediaș trebuie construită, dar nimeni nu a trecut la fapte. De la dumneavoastră așteptăm decizii clare, concrete, cu atât mai mult cu cât în acest an aveți și fonduri prevăzute în proiectul de buget. I-am convins personal pe colegii mei din Comisia de buget de importanța națională a realizării acestui obiectiv. Deci bani la buget pentru primul pas există, mai e nevoie de puțină voință.

Domnule ministru, vă atrag atenția că vin din Transilvania, bucățica aceea de țară care acum 100 de ani a întregit România, iar Mediaș este parte din ea.

Vedeți dumneavoastră, domnule ministru, noi în Mediaș avem turnuri și bastioane clădite în numele fiecărei bresle de meserii care s-a dezvoltat de-a lungul istoriei pe aceste meleaguri, avem cele mai frumoase monumente din Transilvania și un potențial turistic uriaș, avem cele mai importante zăcăminte gazeifere din România, avem o cifră de afaceri anuală de 1,8 miliarde de euro, avem chiar și o echipă de fotbal care joacă în prima ligă, dar nu avem infrastructură rutieră!

Domnule ministru, tot în urbea asta veche de 750 de ani funcționează și Romgaz, cea mai mare companie de exploatare a gazului din țara noastră. Nu mai vorbim de faptul că tot aici își are sediul și compania Transgaz, cea care, de curând, după cum știți, a semnat un parteneriat cu Republica Moldova, un proiect strategic nu doar pentru România, ci și pentru Uniunea Europeană și Pactul Nord-Atlantic.

Iată un motiv în plus să dați cât mai repede undă verde lucrărilor de realizare a centurii Mediaș, proiect care, pe lângă toate celelalte avantaje, ar putea netezi calea atât investitorilor autohtoni, cât și celor străini interesați să dezvolte afaceri profitabile în orașul nostru.

Mulțumim, stimate coleg.

O rog pe doamna colegă Sbîrnea Liliana să poftească la microfon și pe domnul coleg Caracota Iancu să se pregătească.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea este adresată domnului ministru al afacerilor externe, domnului Teodor Meleșcanu.

„În ce măsură pot deveni operaționale consulatele itinerante?”

## Stimate domnule ministru,

Având în vedere apropierea preluării președinției Consiliului Uniunii Europene de către România, precum și faptul că una dintre prevederile programului nostru de guvernare se referă la „Întărirea calității și promptitudinii serviciilor de asistență și protecție consulară pentru cetățenii români din afara granițelor țării, inclusiv în situații de criză”, vă întreb, domnule ministru: cum ne putem uni eforturile pentru a putea rezolva anumite probleme practice ale relației cu cetățenii noștri aflați dincolo de granițele țării?

Sunt la curent cu faptul că în perioada 9–11 martie 2018 s-a desfășurat la Bonn prima reuniune regională consulară, intitulată „Dialog cu diaspora pe teme consulare – 2018”. Salut cu satisfacție această inițiativă și consider oportună repetarea ei.

Apreciez în mod deosebit implicarea pe care Departamentul consular, parte integrantă și importantă a Ministerului Afacerilor Externe, o are în relația cu românii de pretutindeni, eficiența tehnică pe care a demonstrat-o în tehnologizarea și modernizarea sistemului de management integrat de lucru cu solicitanții de servicii consulare, dar vă întreb, domnule ministru: ce se poate face pentru asigurarea unui flux constant al consulatelor itinerante, al deplasărilor consulare, de care este în continuare nevoie nu numai în țările din Uniunea Europeană, ci și în acelea aflate în afara Uniunii Europene? În acest sens, vă rog să aveți bunăvoința de a dispune, prin răspunsul la această întrebare, transmiterea statisticilor privind consulatele itinerante desfășurate pe parcursul anului 2017 în toate misiunile diplomatice în care există competență consulară.

Solicit răspuns în scris.

Cu aleasă considerație, senator Liliana Sbîrnea. Domnule președinte, mai am o întrebare, vă rog...

V-aș ruga să reveniți mai târziu...

Da, mulțumesc.

...ca să nu creăm supărări suplimentare.

Mulțumesc de înțelegere.

Îl rog pe domnul Caracota Iancu să poftească la microfon și pe domnul coleg Fălcoi Nicu, domnul senator Fălcoi Nicu, să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelare adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății, de către senator Iancu Caracota, Circumscripția electorală nr. 16 Dâmbovița, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.

Stimată doamnă ministru,

Anul trecut vă semnalam situația disperată în care se află pacienții diagnosticați cu imunodeficiență primară din România.

Conform răspunsului primit din partea instituției pe care cu onoare o conduceți, nr. FB 13.628/4.01.2018, mă asigurați că 900 de flacoane de imunoglobulină din prima comandă au ajuns în depozitele Unifarm, urmând să fie direcționate către spitale. Cu toate demersurile întreprinse, criza nu a fost stopată, nici măcar ameliorată, fiind nevoie de activarea recentă a mecanismului european de protecție civilă.

Vă solicit, doamnă ministru, pe fondul declarației producătorilor de medicamente, care susțin că prezenta criză este cauzată de incompetența aparatului administrativ al Ministerului Sănătății și de lipsa de preocupare reală pentru rezolvarea situației, să-mi comunicați dacă considerați oportună demararea unei anchete interne menite să clarifice aceste aspecte.

Totodată, având în vedere faptul că activitatea Mecanismului european de protecție civilă..., activarea mecanismului european de protecție civilă reprezintă doar o soluție de avarie, vă rog să-mi comunicați ce măsuri aveți în vedere pentru asigurarea necesarului de medicamente pe termen mediu și lung.

Vă solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc. Senator Iancu Caracota.

Mulțumim și noi.

Domnule președinte, mai am două întrebări.

Aceeași rugăminte și la dumneavoastră, să reveniți ceva mai târziu și pe rând.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc de înțelegere.

Îl rog pe domnul senator Fălcoi Nicu să poftească la microfon și pe domnul senator Lupu Victorel să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată ministrului apărării naționale, domnul Mihai Viorel Fifor.

Obiectul întrebării: „Informații cu privire la evoluțiile înregistrate în urma intrării în vigoare a Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari”.

Stimate domnule ministru,

La începutul lunii ianuarie 2017 a intrat în vigoare Legea nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor militari, potrivit căreia ministrul apărării naționale..., Ministerul Apărării Naționale ar fi urmat să încheie contracte cu un număr de rezerviști voluntari, numărul de contracte preconizate să fie semnate în 2017 fiind de aproximativ 2.900.

La finalul lunii martie 2017 a fost emis și Ordinul ministrului apărării naționale nr. 25/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în Ministerul Apărării Naționale a prevederilor Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor militari..., rezerviștilor voluntari. Întrucât în intervalul de timp scurs din acel moment nu au mai fost făcute în spațiul public informări sau referiri oficiale cu privire la modul în care decurge aplicarea acestui act normativ, vă rog să precizați:

– Câte persoane s-au prezentat la procesele de recrutare și selecție a rezerviștilor voluntari organizate de Ministerul Apărării Naționale de la momentul intrării în vigoare a acestui act normativ și până în prezent?

– Câte contracte cu rezerviștii voluntari au fost încheiate până în acest moment în baza Legii nr. 270/2015? Vă rog să specificați numărul de contracte încheiate pe categorii: soldați și gradați, subofițeri, maiștri militari, ofițeri.

– Câte cicluri de programe de instruire au fost derulate de Ministerul Apărării Naționale până în prezent?

– Care este, potrivit evaluărilor și rapoartelor oficiale întocmite până în acest moment de reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, eficiența în ceea ce privește implementarea prevederilor Legii nr. 270/2015 și câte contracte cu rezerviștii voluntari preconizați că se vor încheia până la finalul anului 2018?

Vă mulțumesc și aștept răspuns în scris.

Cu stimă, senator Nicu Fălcoi, USR Timiș.

Mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Lupu Victorel să poftească la microfon și pe doamna colegă Hărău Eleonora Carmen să se pregătească.

Stimați colegi, bună seara!

Doresc să adresez o interpelare doamnei Ioana Bran, ministrul tineretului și sportului.

Titlul interpelării: „Debirocratizarea documentațiilor pe care trebuie să le completeze ONG-urile pentru obținerea de finanțare de la autoritățile locale și județene, pe baza Legii tinerilor nr. 350/2006”. ## Doamnă ministru,

Tinerii reprezintă una dintre resursele sigure și de neprețuit în dezvoltarea unui stat democratic și funcțional. Politica actuală a Guvernului include măsuri pentru menținerea în țară a tinerilor și caută soluții să le ofere diferite facilități pentru a reuși să se dezvolte și să își asigure un viitor stabil în prezent și pentru generațiile care vor urma.

Autoritățile administrației publice centrale și locale, unitățile, instituțiile și serviciile publice subordonate acestora au obligația să sprijine activitatea de tineret și să asigure cadrul adecvat de desfășurare a acesteia la nivel național și local, în condițiile legii. În acest scop, an de an, autoritățile locale și județene alocă, din bugetele locale, sume de bani pentru finanțarea proiectelor care vizează activități de tineret, pentru îmbunătățirea condițiilor necesare integrării socioprofesionale a tinerilor, conform necesităților și aspirațiilor acestora.

La acest moment, consider că documentația care trebuie depusă la autoritățile locale și județene, precum și multitudinea de documente cerute prin ghidul solicitantului nu încurajează și nu stimulează tinerii să depună proiecte pentru a beneficia de aceste finanțări nerambursabile.

Unul dintre impedimentele majore îl constituie procedura anevoioasă în care se desfășoară programul, acesta depinzând de aprobarea bugetelor locale și județene. Totodată, timpul dintre perioada publicării anunțului de participare și momentul selecției proiectelor câștigătoare este foarte mare, depășind, uneori, 60 de zile. Acest lucru înseamnă că, dacă un buget local se aprobă în luna martie, anunțul de participare este publicat în Monitorul Oficial pe parcursul lunii aprilie. Ne regăsim în situația nefericită de a desemna proiecte câștigătoare după luna iunie. Acest fapt mi se pare injust, deoarece, practic, proiecte care ar putea să se desfășoare în prima parte a anului nu pot primi finanțare în cadrul acestei proceduri.

Să nu vă supărați pe mine, domnule coleg...

Imediat!

...vă rog să...

...este introducerea unui singur formular, care să cuprindă datele necesare cele mai relevante, cu respectarea legii, în vederea depunerii proiectului.

În acest sens, vă rog să comunicați dacă aveți în vedere luarea unor măsuri care să debirocratizeze documentațiile pe care trebuie să le completeze ONG-urile pentru obținerea de finanțare de la autoritățile locale și județene pe Legea nr. 350, pentru activități de tineret, precum și reducerea timpului dintre momentul publicării anunțului de participare și cel de selecție a proiectelor câștigătoare.

Solicit un răspuns în scris.

Mulțumesc.

Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Mulțumesc.

Și o să vă mulțumesc și mai cu ardoare dacă-s mai scurte un pic, spre deosebire de declarațiile politice.

Mulțumesc tare mult.

O rog pe doamna Hărău Eleonora Carmen să poftească la microfon și pe domnul Pănescu Doru Adrian să se pregătească.

Mulțumesc. Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am o interpelare către doamna prim-ministru al României, în legătură cu „Produsele cu dublu standard și activitatea ANSVSA”.

Stimată doamnă ministru,

Deficitul balanței comerciale a crescut într-un ritm accelerat în cursul anului 2017; printre principalele componente ale importului FOB s-au plasat produsele alimentare. În funcția ocupată anterior, de reprezentant al României în Parlamentul European, sunt convinsă că v-ați confruntat cu problematica produselor alimentare cu dublu standard, care a generat măsuri concrete la nivelul mai multor state europene, din păcate nu și în România.

În primul rând, vorbim despre înșelătoria evidentă a consumatorului final, care plătește bunuri de o calitate diferită, în funcție de statul membru.

Dar, în anul 2017, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a încercat... eu aș zice că a mimat că se implică în această chestiune, a trimis o delegație ministerială cu diurnă, cazare, tichete de călătorie plătite de la buget, ca să „constate diferențele calitative”. Niciun rezultat concret! Și, atunci, asta mă face să mă gândesc că demersul o fi fost nimic altceva decât o vacanță reușită de shopping în străinătate pentru unii funcționari. Poate că totuși nu e așa.

De aceea, doamnă prim-ministru, vă rog să faceți următoarele precizări în scris, conform Regulamentului Senatului, și anume:

– Care sunt demersurile concrete pe care intenționează Guvernul să le realizeze în cursul acestui an pentru a elimina practicile neconcurențiale ale produselor cu dublu standard de calitate?

– În al doilea rând, care sunt demersurile efective pe care Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentară le ia pentru evaluarea produselor cu dublu standard aflate în comercializare în România? Și vă rog să-mi prezentați rezultatele acestor verificări.

– În al treilea rând, ce părere aveți despre faptul că tot mai mulți agenți economici evidențiază o atitudine relativ discriminatorie a ANSVSA atunci când efectuează inspecții la agenți economici români, respectiv agenți economici străini?

Mulțumesc tare mult.

...vă rog să aveți în vedere faptul că mai am două întrebări.

O să vă provoc cu cea mai mare plăcere la microfon în scurt timp.

Îl rog pe domnul senator Pănescu Doru Adrian să poftească la microfon și pe domnul senator Pîrvulescu Eugen să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,

Întrebarea mea este adresată atât domnului George Ivașcu, ministrul culturii și identității naționale, cât și domnului Victor Opaschi, Secretariatul de Stat pentru Culte.

Obiectul întrebării: „Sprijin financiar pentru consolidarea unei biserici-monument istoric din Iași”.

Stimați domni,

În municipiul Iași, printre monumentele istorice de mare importanță pentru comunitate, se numără și una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe, Biserica „Sfinții Atanasie și Chiril”, cunoscută în oraș și cu denumirea de „Biserica din Muntenimea de Jos”, după numele uneia dintre părțile târgului Iași de odinioară.

Este una dintre bisericile de seamă ale orașului, atât din punct de vedere arhitectural, fiind încadrată în stilul clasic moldovenesc, cât și pentru catapeteasma pe care o deține, apreciată de specialiști ca fiind una dintre cele mai frumoase din Moldova. De asemenea, este demn de subliniat faptul că aici a funcționat primul cor bisericesc și, totodată, primul cor religios care a cântat în limba română din Moldova, înființat de compozitorul vrâncean Gheorghe Burada, dirijor al Filarmonicii din Iași, pe 23 aprilie 1854.

Construit între anii 1670 și 1675, în vremea domniei lui Gheorghe Duca, acest locaș de cult este astăzi înscris în Lista monumentelor istorice de categorie B, aflându-se sub stricta reglementare a legislației din domeniu. Din păcate, numai plasarea sa în această categorie nu este suficientă. În decursul istoriei sale, biserica a fost afectată de numeroase incendii și cutremure, care i-au zdruncinat structura de rezistență. Cele mai grave probleme au fost semnalate după bombardamentele din cel de-al Doilea Război Mondial, precum și după cutremurul din martie 1977. Din acest motiv, după acest mare cutremur, biserica a fost închisă vreme îndelungată și redeschisă abia după 1998, ca paraclis al Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie din Iași. Menționăm că biserica nu este una parohială, neavând un sector arondat.

Conform ultimei expertize tehnice, în prezent, Biserica „Sfinții Atanasie și Chiril” se prezintă în cel mai grav stadiu de degradare dintre toate monumentele istorice din Iași, având numeroase fracturi și desprinderi, în special în zona turnului clopotniță. De asemenea, conform aceleiași expertize, biserica se poate prăbuși la primul cutremur.

V-aș mulțumi dacă ați scurta din intervenția..., din prima intervenție.

Mulțumesc.

## Sigur. Imediat închei.

...din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor norme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România, Secretariatul de Stat pentru Culte poate aloca de la bugetul de stat fonduri pentru restaurarea și conservarea lăcașurilor de cult care sunt monumente istorice.

Dată fiind această situație, care necesită măsuri și intervenții rapide, vă rog să-mi comunicați dacă instituția pe care o conduceți poate să aloce, în regim de urgență, fondurile necesare prevenirii colapsului în cazul acestui important monument istoric al Iașiului.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită stimă, senator Doru Adrian Pănescu, Circumscripția electorală Iași nr. 24, Grupul parlamentar PSD. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

O rog pe doamna colegă Sbîrnea Liliana să poftească la microfon...

Nu. Scuzați! Pe domnul Pîrvulescu Eugen – îmi cer scuze, l-am anunțat anterior – și pe doamna Sbîrnea Liliana să se pregătească pentru a doua intervenție.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Interpelarea este adresată domnului Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor.

## Stimate domnule ministru,

În urma încălzirii bruște, 33 de localități din județele Giurgiu, Gorj, Teleorman, Dolj, Harghita, Călărași, Dâmbovița, Olt, Arad și Vâlcea au fost serios afectate de inundații, cele mai multe dintre localitățile afectate fiind totuși din județul Teleorman, unde au fost înregistrate aproximativ 80 de gospodării cu probleme, conform estimărilor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Cel mai grav afectate localități din județul Teleorman sunt următoarele: Botoroaga, comuna Botoroaga, Plosca..., comunele Botoroaga, Plosca, Peretu, Moșteni, Furculești, Siliștea-Gumești, Tătărăști de Sus, Vârtoapele, Ciolănești, Viișoara, Troianul și altele.

Din păcate, județul Teleorman a mai fost afectat de inundații și în anul 2014, când Guvernul PSD de atunci, în urma unei vizite în județ, a decis suplimentarea fondurilor pentru planul de prevenire a inundațiilor la nivelul județului Teleorman. Cu toate acestea, nu știm care a fost rezultatul acestor investiții, ținând cont de faptul că problema inundațiilor nu a fost rezolvată, iar astăzi ne regăsim în aceeași situație.

În acest context, vă rog, domnule ministru, să luați în calcul solicitarea mea de a cere cu prioritate la nivelul Guvernului întocmirea unui plan bine pus la punct pentru prevenirea inundațiilor în județul Teleorman. Fiind cel mai afectat județ în urma inundaților, consider că este nevoie de o intervenție de urgență la nivelul județului și de investirea unor sume considerabile pentru rezolvarea acestei situații. Locuitorii județului Teleorman au dreptul să se simtă în siguranță.

Astfel, vă rog să-mi transmiteți în scris cum veți aborda rezolvarea problemei inundațiilor din județul Teleorman. Eugen Pîrvulescu, senator PNL de Teleorman. Mulțumesc.

Mulțumesc, stimate coleg.

O rog pe doamna Sbîrnea Liliana să vină la microfon pentru a doua intervenție și pe domnul senator Novák Csaba Zoltán să se pregătească pentru următoarea intervenție.

Întrebarea mea este adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: „ANAP și evaluarea lentă a caietelor de sarcini”.

Stimate domnule ministru,

Agenția Națională pentru Achiziții Publice, cunoscută sub numele de ANAP, este o instituție publică și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, finanțată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor Publice.

Din art. 26 al Normelor metodologice de aplicare a Legii privind achizițiile sectoriale reiese faptul că ANAP evaluează, înainte de transmiterea spre publicare a invitației de participare/a anunțului de participare, conformitatea cu legislația aplicabilă în domeniul achizițiilor publice a documentațiilor de atribuire aferente contractelor de achiziție publică.

De asemenea, în aplicarea acestui prim alineat, prevederile caietului de sarcini sau cele ale documentației descriptive, după caz, vor fi analizate numai din prisma necesității de a se urmări eliminarea unor elemente cu caracter restrictiv, cum ar fi menționarea unor nume de firmă ce favorizează anumiți producători/ofertanți sau introducerea unor cerințe ce nu pot fi încadrate ca specificații tehnice.

Cu toate acestea, normele stipulează că, doar prin excepție de la prevederile acestui alineat și prin ordin al președintelui ANAP, se poate stabili faptul că, pentru anumite domenii, verificarea specificațiilor tehnice se va realiza integral, permițând o depășire a termenului.

În acest context, deși toate situațiile sunt specificate explicit în aceste norme de aplicare, se pare că termenul legal de 10 zile lucrătoare este de multe ori depășit, chiar și de 10 ori, conform sesizării unor beneficiari, ducând uneori la blocaje în parcursul inițierii procedurilor de atribuire.

Vă întreb, domnule ministru: care este cauza întârzierii evaluării și cum poate fi evitată această situație?

Solicit răspuns în scris.

Cu aleasă considerație, senator Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău, Grupul parlamentar PSD. Mulțumesc.

Mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Novák Csaba Zoltán să poftească la microfon și pe domnul senator Oprea Mario Ovidiu să se pregătească.

Interpelare adresată domnului ministru al culturii și identității naționale, George Vladimir Ivașcu, de către

senatorul Novák Csaba Zoltán, Circumscripția electorală nr. 28 Mureș.

Obiectul interpelării: „Situația dosarului privind includerea «Pelerinajului de la Șumuleu Ciuc» în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanității”.

Stimate domnule ministru,

Pelerinajul de Rusalii de la Șumuleu Ciuc se leagă de Ordinul Franciscan stabilit în Șumuleu, care a fost atestat în diferite documente începând din 1442. Pelerinajul de la Șumuleu Ciuc este cel mai mare pelerinaj catolic nu numai din România, ci și din centrul și estul Europei.

Pelerinajul de la Șumuleu, la inițiativa domnului președinte Kelemen Hunor și sub coordonarea doamnei Hegedüs Csilla, a fost nominalizat în 2012 pe Lista patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO de către Biserica Romano-Catolică din Transilvania, de Ordinul Franciscan, Fraternitatea Regională Transilvania de Est, de Biserica „Sfânta Maria” din Șumuleu Ciuc, de către Consiliul Județean Harghita, comune și comunități din județul Harghita.

Din păcate, Guvernul tehnocrat, prin Ministerul Culturii, nu a sprijinit – mai mult, a obstrucționat – această încercare și dorință legitimă a comunității din Transilvania de a include Pelerinajul de la Șumuleu Ciuc pe Lista patrimoniului universal.

În 2014 a fost reintrodus pe lista de propuneri (cu modificările specificate). La Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură UNESCO, întrunită în Etiopia, reprezentanții Ministerului Culturii din România nu au susținut inițiativa, dimpotrivă, chiar au mulțumit pentru respingerea acesteia, ignorând efortul depus de cel puțin o sută de specialiști.

Acest fapt este menționat și în ultimul raport despre protecția minorităților din România al Consiliului Europei. În raportul făcut de către Comitetul Consultativ al Consiliului Europei se remarcă faptul că România nu a sprijinit includerea Pelerinajului de la Șumuleu Ciuc, atât de important pentru comunitatea maghiară, pe Lista patrimoniului mondial al UNESCO.

Mulțumesc tare mult.

Îl rog pe domnul senator Oprea Mario Ovidiu să poftească la microfon și pe domnul senator Goțiu Mihai Remus să se pregătească.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării este legat de „Alocația de hrană pentru bolnavii spitalizați, care în continuare este infimă” ## Doamnă ministru,

În anul 2016 adresam o întrebare ministrului sănătății de la acea dată, referitoare la creșterea sumei alocate pe zi pentru hrana bolnavilor spitalizați. Mi s-a răspuns atunci că va crește, ceea ce s-a întâmplat, însă creșterea este infirmă. Pentru comparație, aceasta ajunge la o medie de 15 lei pe zi, variind între 10 lei și 19 lei pe zi pentru categorii speciale de bolnavi, în timp ce alocația de hrană pentru persoanele private de libertate ajunge la 32 de lei pe zi.

Sunt perfect de acord cu faptul că situațiile sunt total diferite, însă pot continua lista comparațiilor și cu alte sume alocate hranei pentru alte categorii, care nu onorează Ministerul Sănătății. Mai mult decât atât, vorbim despre dublul standard aplicat în bugetarea acestor cheltuieli esențiale, care a dus la situația rușinoasă ca un deținut să mănânce de două ori mai bine decât un bolnav în România.

Nici nu îndrăznesc să aduc în discuție comparația cu meniul existent în spitalele civilizate din afara granițelor. Mă limitez la a vă întreba dacă aveți în vedere creșterea sumei alocate pe zi pentru hrana bolnavilor spitalizați și nivelul până la care preconizați această creștere.

Solicit răspunsul în scris și vă mulțumesc pentru el.

Sunt senatorul Mario Ovidiu Oprea, senator al județului Dolj, din partea Partidului Național Liberal. Mulțumesc, domnule președinte.

## Mulțumesc și eu.

Îl rog pe domnul senator Goțiu Remus Mihai să poftească la microfon și pe domnul senator Stângă George Cătălin să se pregătească.

## Bună seara!

Interpelarea din această seară este adresată ministrului apelor și pădurilor, domnului ministru Ioan Deneș, și are ca obiect „Stadiul implementării EU Timber Regulation în România”.

## Stimate domnule ministru,

În luna februarie a anului trecut am transmis o interpelare ministerului pe care îl conduceți, prin care solicitam, printre altele, să-mi fie pus la dispoziție un raport privitor la stadiul implementării în România a EU Timber Regulation, pe scurt EUTR, precum și un calendar al măsurilor legislative menite să transpună în totalitate prevederile documentului în discuție. Interpelarea a venit în contextul în care România a fost nominalizată în mod constant printre țările Uniunii Europene cu întârzieri la aplicarea regulamentului.

La mai bine de un an de la depunerea interpelării, nu am primit raportul solicitat, chiar dacă întocmirea lui și transmiterea către Comisia Europeană este o obligație periodică, prevăzută chiar în regulament.

Menționez că, pentru a combate exploatarea ilegală a lemnului în pădurile de pe glob, EUTR le cere statelor membre o conduită legislativă prin care să-și desemneze autorități competente menite să monitorizeze implementarea documentului, să adopte sancțiuni eficace, proporționale și descurajatoare în cazul încălcărilor, să elaboreze planuri de control și să realizeze verificări constante asupra operatorilor și organizațiilor de monitorizare.

Ținând cont de cele arătate mai sus, vă solicit să-mi transmiteți următoarele informații:

1. Copii ale rapoartelor trimise Comisiei Europene în anii 2015 și 2017 cu privire la implementarea și respectarea prevederilor regulamentului.

2. La sfârșitul anului 2016, pentru a ieși din procedura de infringement cauzată de întârzierea implementării EUTR în România, a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2016, modificată însă pe parcursul anului trecut. Vă solicit să-mi comunicați dacă a existat o evaluare a Comisiei Europene cu privire la măsurile adoptate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2016 și îndeosebi a modificărilor aduse ordonanței, în sensul rezolvării deficiențelor de implementare a regulamentului de către România.

## Mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Stângă George Cătălin să poftească la microfon și pe domnul Caracota Iancu să pregătească a doua intervenție.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Interpelarea este adresată doamnei Grațiela Leocadia Gavrilescu, viceprim-ministru.

Obiectul interpelării este „Situația legumicultorilor din comuna Matca, județul Galați, care au accesat fonduri europene pentru submăsurile 6.3 și 6.1”.

Stimată doamnă viceprim-ministru,

Vă aduc la cunoștință situația producătorilor de legume din comuna Matca, care au obținut fonduri europene pe submăsurile 6.3 – „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici în vederea înființării de ferme legumicole” și 6.1 – „Instalarea tinerilor fermieri”.

Aceștia se plâng de faptul că solicitările de finanțare au ajuns în impas, deoarece Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, instituție responsabilă de realizarea dosarelor de finanțare și cu efectuarea plăților pentru proiectele contractate, a notificat beneficiarii proiectelor că trebuie să prezinte documente suplimentare, printre care și autorizația de mediu.

Dar, conform deciziei de finanțare semnate de beneficiari și AFIR, se stipulează clar că producătorii de legume nu trebuie să facă dovada autorizației de mediu, aceasta fiind obligatorie numai în cazul exploatațiilor agricole care au ca obiect de activitate creșterea animalelor.

Stimată doamnă ministru, în comuna Matca legumicultura este o tradiție transmisă din generație în generație, iar această localitate este unul dintre cei mai mari producători de legume din țară, cuprinzând peste 1.000 de hectare de solare și 2.000 de hectare de culturi de câmp, mai mult de jumătate din producția de legume luând drumul exportului.

Având în vedere cele relatate, vă solicit să-mi transmiteți dacă aveți cunoștință de blocajul existent în procedura de finanțare a activităților de legumicultură de pe raza comunei Matca și ce demersuri va efectua ministerul pe care îl coordonați pentru a îndrepta această situație.

De asemenea, vă rog să-mi transmiteți dacă obligativitatea obținerii autorizațiilor de mediu pentru producătorii de legume care au accesat fonduri europene pe submăsurile menționate reprezintă o practică unitară la nivel național.

## Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Caracota Iancu să își pregătească a doua intervenție și pe doamna Hărău Eleonora Carmen, de asemenea, pentru a doua intervenție, să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebare adresată doamnei Lia Olguța Vasilescu, ministrul muncii și justiției sociale.

Stimată doamnă ministru,

În urmă cu un an, Ministerul Muncii și Justiției Sociale demara un program național menit să stimuleze mobilitatea forței de muncă, prin acordarea unei subvenții de la bugetul de stat pentru șomerii care se încadrau în câmpul muncii la o distanță mai mare de 50 de kilometri față de localitatea de domiciliu.

Având în vedere faptul că în primele opt luni ale anului 2017 au fost încadrate în muncă doar 49 de persoane care au beneficiat de prime de relocare, vă rog să-mi comunicați următoarele:

1. Câți beneficiari are programul „Prima chirie” în prezent și care este valoarea subvențiilor acordate?

2. Aveți în vedere reevaluarea programului, în baza ratei scăzute de succes, sau sistarea acestuia?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Senator Iancu Caracota, Circumscripția electorală nr. 16 Dâmbovița, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal. Domnule președinte, mai am o întrebare.

Mulțumesc și vă rog să reveniți.

Și eu vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

O rog pe doamna colegă, doamna senator Hărău Eleonora Carmen, să poftească la microfon și pe domnul Stângă pentru următoarea intervenție.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Următoarea mea întrebare este adresată domnului ministru al justiției și nu are în vedere nimic altceva decât investițiile efectuate în instanță. Nu voi face vorbire despre situația deplorabilă a instanțelor de judecată, care au nevoie urgentă de intervenție, voi spune doar că doamna președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție afirma că, dacă instanța supremă ar fi sesizată cu un nou dosar de anvergură, nu ar mai avea spațiu de depozitare pentru acesta în clădirile Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiindcă dosarele stau depozitate pe coridoare.

Și atunci, vă solicit, domnule ministru, următoarele precizări:

– După vizita oficială efectuată în Japonia ați adus unele detalii privind un plan investițional care ar viza principalele instanțe ale municipiului București. Vă rog să prezentați, dacă este posibil, principalii parametri ai investițiilor anunțate: amplasament, data demarării lucrărilor, data finalizării lucrărilor, sursa de finanțare, costurile proiectului.

– Cred că știți, în al doilea rând, ce probleme au instanțele din provincie, ele sunt mai mari decât cele cu care se confruntă instanțele din București, așa că vă rog să-mi prezentați o situație cu lucrările de investiții publice care vizează reabilitarea, modernizarea, extinderea instanțelor din țară în 2018.

– Cu excepția clădirii din Hunedoara, v-aș informa... și v-aș întreba, în al treilea rând, care a fost modernizată și extinsă printr-o investiție finalizată în 2018, vă rog să precizați dacă există programe de investiții pentru 2018 și chiar 2019 la nivelul celorlalte instanțe din județul Hunedoara, care nu au mai văzut nici măcar o bidinea cu var de zeci de ani.

Vă mulțumesc.

Sunt Hărău Eleonora Carmen, senator PNL de Hunedoara.

Aștept răspuns în scris, conform regulamentului.

## **Domnul Cornel Popa:**

## Mulțumesc tare mult.

Îl rog pe domnul senator Fălcoi Nicu să poftească la microfon și, pentru ultima sa intervenție, pe domnul senator Caracota Iancu imediat după aceea.

Domnul Stângă, atunci, și, după aceea, domnul Caracota. Domnule Stângă, atunci, vă rog, și, după aceea, domnul Fălcoi.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului viceprim-ministru Paul Stănescu, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene.

Obiectul întrebării este „Dubla taxare a apei pluviale pentru gălățeni”.

Stimate domnule viceprim-ministru,

Vă aduc la cunoștință situația cu care se confruntă unii dintre locuitorii municipiului Galați care sunt nevoiți, în prezent, să suporte o dublă taxare a apei pluviale. Este vorba despre persoanele care au branșamente separate și au încheiat contracte individuale cu societatea Apă Canal Galați. Aceștia, deși achită direct în contul operatorului debitele datorate pentru apa meteorică, sunt obligați să plătească aceleași servicii și asociațiilor de proprietari de care aparțin.

Domnule viceprim-ministru, vă solicit să-mi comunicați dacă ministerul coordonat de dumneavoastră are cunoștință de situația în cauză și care sunt măsurile pe care le veți dispune în vederea reglementării acestor probleme.

George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

Mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Fălcoi Nicu să poftească la microfon și pe domnul Caracota Iancu după aceea.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată ministrului culturii și identității naționale, domnul George Ivașcu, și obiectul întrebării este „Clarificări cu privire la prevederile cadrului-legal în vigoare vizând protejarea monumentelor istorice”.

Stimate domnule ministru,

În contextul în care anul 2018 este Anul european al patrimoniului cultural, este de înțeles de ce la nivelul comunităților locale se manifestă o preocupare sporită față de acțiunile, proiectele și demersurile care urmează să fie întreprinse de către autoritățile publice de la nivel local, județean și național pentru conservarea și promovarea valorilor aparținând patrimoniului cultural național în context european.

Pe lângă preocupările firești legate de conservarea, restaurarea și punerea în valoare a obiectivelor din patrimoniul nostru cultural, ceea ce se resimte însă foarte acut este și nevoia existenței unui cadru legal cât mai complet și mai adecvat, care să permită aplicarea de măsuri de sancționare a celor care, prin acțiuni, intervenții, cu caracter intenționat sau neintenționat, din necunoaștere ori nepăsare, aduc prejudicii unor obiective de patrimoniu sau monumente istorice.

Un alt factor major de risc în această privință îl reprezintă și presiunile și interesele uriașe de natură imobiliară, care, de foarte multe ori în ultimii ani, au stat la baza inițierii unor demersuri nefondate sau motivate extrem de îndoielnic, al căror scop final a fost declasarea unor imobile protejate de Legea nr. 422/2001.

În condițiile în care, potrivit semnalărilor primite din partea unei asociații implicate în protejarea patrimoniului cultural, există carențe legislative majore, unele dintre ele cauzate de existența unor prevederi aberante, care se bat cap în cap, vă rog să precizați următoarele:

– Care este punctul de vedere al Ministerului Culturii și Identității Naționale față de neajunsul de ordin legislativ generat prin anularea prevederilor art. 54 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice? Aceste prevederi au fost abrogate, practic, prin art. 92 din Legea nr. 187/2012. Vă rog, în acest context, să precizați și dacă există la nivelul Ministerului Culturii și Identității Naționale intenția de a iniția un demers de analiză/evaluare a legislației în vigoare.

## Mulțumesc tare mult.

Îl rog pe domnul senator Caracota Iancu să poftească la microfon și pe domnul senator Goțiu Mihai Remus să se pregătească.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare adresată domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Domnule ministru,

Infrastructura de irigații existentă în România este depășită din punctul de vedere al eficienței energetice și, respectiv, al stării tehnice a ansamblurilor componente ale sistemului de irigat. Conform ultimelor date disponibile privind suprafața amenajată pentru irigații, se arătă că doar aproximativ 24% din terenurile agricole beneficiază de astfel de sisteme, însă majoritatea nu sunt funcționale. În plus, din cele 3,1 milioane de hectare amenajate cu infrastructură de irigații doar 50% sunt considerate a fi viabile.

Domnule ministru, vă asumați, prin intermediul programului de guvernare, refacerea și extinderea sistemului de irigații prin reabilitarea infrastructurii principale, de la priza de apă până la stațiile de punere sub presiune, pentru circa 2 milioane de hectare, urmând ca, în total, un număr de 86 de amenajări de irigații să fie reabilitate și date în funcțiune.

În baza acestora, vă solicit respectuos, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele:

1. Care este stadiul de implementare a Programului pentru refacerea și extinderea sistemului de irigații în România?

2. Care sunt cele 86 de amenajări de irigații ce urmează

să fie reabilitate și date în funcțiune?

3. Care sunt costurile acestor investiții?

4. Care sunt alocările pentru acest obiectiv în anul 2018

din bugetul de stat?

- Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Senator Iancu Caracota, Circumscripția electorală nr. 16 Dâmbovița, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Îl rog pe domnul senator Goțiu Mihai Remus să poftească la microfon și pe doamna senator Hărău Carmen Eleonora să se pregătească pentru următoarea intervenție.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare a acestei seri este adresată Ministerului Mediului, doamnei ministru Leocadia Grațiela Gavrilescu, și are în vedere elaborarea Metodologiei de aplicare a evaluării unor proiecte publice și private cu impact asupra mediului. Stimată doamnă ministru,

Cu o întârziere de aproape un an, România urmează să adopte o variantă îmbunătățită a Legii privind evaluarea impactului de mediu al unor proiecte publice și private. Unul dintre cele mai importante aspecte pe care Directiva 2014/52/UE (noua Directivă EIA) își propune să-l îmbunătățească este participarea publicului la deciziile privitoare la proiectele cu impact asupra mediului, care în varianta veche a Directivei EIA s-a dovedit a nu-și atinge scopul. Printre prevederile din noua Directivă EIA se numără:

– obligația autorităților de a informa publicul prin mai multe metode, în mod cumulativ, nu alternativ, cum era în forma precedentă;

– recomandarea ca autoritățile să ia în considerare și opiniile exprimate în afara procedurilor oficiale de consultare a publicului;

– obligația de a respecta un număr minim de zile în care publicul să poată... să se poată informa despre un proiect înainte de dezbaterea publică;

– și obligația ca rezultatele consultărilor cu publicul să fie luate în considerare în mod corespunzător.

Pe site-ul ministerului este în lucru un proiect de lege care modifică Hotărârea Guvernului nr. 445/2009, însă nu avem nicio informație legată de modificarea metodologiei.

În aceste condiții, pentru că în Ordinul nr. 135/2010, care prevede această metodologie, nu avem nicio informație dacă va fi modificată sau nu..., dacă va fi modificat sau nu, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Intenționați să înlocuiți/amendați Metodologia de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private? Dacă da, în ce formă (printr-un nou act normativ sau amendarea tot prin ordin a actualului Ordin nr. 135/2010)?

2. Care este calendarul adoptării modificărilor privind procedurile de participare a publicului la decizia de mediu? 3. Modificările metodologiei prevăzute în Ordinul nr. 135 vor fi supuse, la rândul lor, consultării publice?

## **Domnul Cornel Popa:**

Mulțumesc.

O rog pe doamna senator Hărău Eleonora Carmen să poftească la microfon și pe domnul senator Stângă George Cătălin să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Întrebarea mea are în vedere „Plata orelor suplimentare pentru personalul din Poliție și Jandarmerie” și se adresează doamnei Carmen Daniela Dan, doamnei ministru al Ministerului Afacerilor Interne.

## Doamnă ministru,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2017, Ministerul Afacerilor Interne a făcut un pas mic spre normalitate, fiind la baza inițierii unui amendament privind plata orelor suplimentare efectuate de personalul din Poliția Română și Jandarmerie. Astfel, începând cu 1 aprilie 2018, s-a aprobat ca munca efectuată peste programul normal de lucru de către personalul cu statut special care are atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice, în respectarea regimului frontierei de stat, în situații de urgență, în emiterea documentelor de identitate sau personalul din administrația penitenciarelor, dacă nu se poate compensa cu timp liber, atunci această muncă suplimentară să se plătească cu o majorare de 75% față de soldă sau salariu.

Cu toate acestea, plata orelor suplimentare lucrate a fost condiționată, pe de o parte, de un număr maxim de ore care se pot compensa în bani pe durata unui an întreg, 180 de ore, iar pe de altă parte, a fost condiționată de încadrarea în limita unui plafon de 3% din suma soldelor de funcție/salariilor de funcție, ceea ce înseamnă că numai o parte din personal va putea beneficia și nicidecum nu se va putea ajunge la plafonul de 180 de ore anual.

## Doamna ministru,

Așa cum a fost reglementată această măsură, completată cu deficitul de personal de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, care, în loc să se diminueze, crește – vă reamintesc că aveți peste 25.000 de salariați în minus față de sarcinile de serviciu pe care ministerul le are –, rezultă, practic, faptul că măsura va fi doar parțial sau deloc aplicată.

Pornind de la premisa că ați fost ghidată de bune intenții atunci când ați propus plata muncii suplimentare pentru angajații din domeniul apărării ordinii publice, vă solicit să precizați, doamnă ministru, care este impactul bugetar al plății muncii suplimentare în limita legală de 32 de ore pe lună și 360 de ore pe an, cel puțin până la acoperirea deficitului de personal.

Îl rog pe domnul senator Stângă George Cătălin să poftească la microfon și pe doamna senator Arcan Emilia să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului George Ivașcu, ministrul culturii și identității naționale.

Obiectul întrebării îl constituie „Stadiul dosarului «Peisajul cultural minier Roșia Montană»”.

Roșia Montană se înscrie detașat în categoria peisajelor culturale cu o valoare inestimabilă pentru România, un loc încărcat de istorie, un loc unde putem spune că s-a consemnat actul de naștere al poporului român și unde dovezile științifice ne arată o radiografie autentică a trecerii poporului nostru prin timp, pornind din antichitate și până în zilele noastre.

Însă ce dă valoare Roșiei Montane este interconectarea sistematică între peisajul natural și fenomenele culturale și istorice, fiind una dintre cele mai vechi localități miniere, un loc care păstrează vestigii unice pentru România.

Roșia Montană are, de asemenea, și un titlu de Cartea recordurilor, obținut în 2009, ca urmare a celui mai mare număr de oameni care au căutat aur folosind simultan șaitrocul, un instrument tradițional folosit sute de ani în Apuseni, iar în apropierea zonei două formațiuni geologice unice, Piatra Corbului și Piatra Despicată, au fost declarate monumente ale naturii.

În 2015, peisajul minier a fost introdus pe Lista monumentelor istorice, categoria A, și s-a anunțat că zona va fi înscrisă în Lista indicativă a României pentru patrimoniul mondial UNESCO, îndeplinind toate criteriile necesare. Domnule ministru, asigurându-vă de întreaga mea considerație, vă rog să-mi comunicați care este stadiul dosarului „Peisajul cultural minier Roșia Montană” și care sunt măsurile pe care ministerul pe care îl coordonați le are în vedere pentru protejarea și punerea în valoare a acestui peisaj cultural unic în România, amenințat de un proiect minier în carieră deschisă.

George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

## **Domnul Cornel Popa:**

Mulțumesc.

O rog pe doamna senator Arcan Emilia să poftească la microfon și pe domnul senator Baciu Gheorghe să se pregătească.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună seara, distinși colegi!

Interpelarea mea este adresată domnului Anton Anton, ministrul energiei.

Obiectul interpelării: „Cine controlează și cine răspunde de ceea ce se întâmplă cu gazele naturale extrase din Marea Neagră?”.

Domnule ministru,

În ultimul timp au apărut discuții și chiar acuzații la adresa Transgaz cu privire la ceea ce se întâmplă cu gazele naturale ce vor fi extrase din Marea Neagră. Am văzut că sunt puse în discuții contradictorii vânzarea gazelor naturale către Ungaria și construcția conductei prin care acestea vor fi transportate. Apoi se mai spune că această conductă ar urma să treacă și prin Slovacia.

## Domnule ministru,

Se lasă să se înțeleagă faptul că nicio autoritate din România nu controlează și nu răspunde de această resursă. Acest lucru nu este adevărat, dar informația a fost lansată și, totodată, distorsionează realitatea. Pentru a nu da loc la tot felul de speculații, consider că ar fi nimerită publicarea unui punct de vedere oficial al Ministerului Energiei.

În legătură cu această problematică, mai ales cu privire la răspunderea față de valorificarea resurselor energetice, solicit din partea dumneavoastră, scurt, o informare.

Cu mult respect, aștept răspunsul dumneavoastră în scris, la Senatul României, și vă mulțumesc.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Mulțumesc.

## **Domnul Cornel Popa:**

Mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Baciu Gheorghe să poftească la microfon și pe domnul senator Fălcoi Nicu să se pregătească pentru următoarea... întrebare.

## **Domnul Gheorghe Baciu:**

## Bună seara, stimați colegi!

Bună seara, domnule președinte!

Interpelarea mea din seara aceasta se adresează domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor.

## Excelența Voastră, domnule ministru,

În medie, pe șoselele din România mor cinci oameni zilnic. Statisticile Poliției Rutiere pe 2017 confirmă: 8.639 de accidente rutiere grave, 8.170 de răniți grav, 1.950 de persoane decedate. Aceste nenorociri sunt cauzate de starea necorespunzătoare a infrastructurii rutiere, începând de la denivelări, deteriorări ale asfaltului, până la lipsa de marcaje rutiere sau semne de circulație pe majoritatea drumurilor naționale intens frecventate de transportatori și automobiliști. Printre acestea este și cazul DN 11, Brașov–Bacău, și DN 10, Brașov–Buzău, aflate în întreținerea CNAIR DRDP Brașov, șosele naționale care străbat unele din cele mai dificile trasee, printre care și Pasul Oituz, Pasul Siriu, căi principale de comunicație rutieră între Ardeal și Moldova sau Ardeal și Muntenia.

Soluția aflată la îndemâna celor responsabili în domeniul circulației pe drumurile publice este îmbunătățirea infrastructurii rutiere, dacă nu prin construcția mult promiselor autostrăzi, măcar prin optimizarea șoselelor deja existente și luarea de urgență a unor măsuri, inclusiv de sancționare a celor vinovați de proasta întreținere și gestionare a acestora.

O altă problemă generalizată la nivelul întregii țări o reprezintă trecerile rutiere peste calea ferată care traversează teritoriul multor localități. Dacă nu cumva ele sunt lăsate intenționat în starea actuală din motive oculte sau din așa-zise motive de economie asupra fondurilor publice. Ar fi bine ca acestea să fie semnalizate. Am înțeles că este și o inițiativă legislativă care în curând va fi dezbătută și de noi, care va conduce, într-un final, la repunerea în circulație a acelor bariere la nivel cu trecerile de cale ferată.

## Stimate domnule ministru,

Întâlnim peste tot pe șoselele României sloganul „Viața are prioritate!”, cu referire la viteza mortală cu care circulă unii conducători auto inconștienți. Dar mortală poate deveni și lentoarea cu care instituțiile subordonate ministerului pe care îl gestionați ocolesc, prin rutele ocolitoare ale birocrației, rezolvarea acestor probleme pe care le-am ridicat.

## Mulțumesc și eu.

Îl rog pe domnul senator Fălcoi Nicu să poftească la microfon și pe domnul senator Goțiu Mihai Remus să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Următoarea interpelare este adresată ministrului apărării naționale, domnul Mihai Fifor.

Stimate domnule ministru,

În ultima săptămână au apărut în spațiul public informații referitoare la un litigiu în curs în care Ministerul Apărării Naționale este implicat. Acesta vizează, printre altele, clarificarea condițiilor în care, în intervalul 2004–2010, suprafețe de teren aparținând bazei militare UM 1853 Capul Midia sau situate în proximitatea acesteia au intrat, în urma unei succesiuni de tranzacții imobiliare, în proprietatea unor oameni de afaceri controversați.

Potrivit informațiilor vehiculate în mass-media, rezultă că o parte din terenul unității militare s-ar afla în acest moment în proprietatea unui grup de oameni de afaceri originari din Siria, care ar fi intrat în posesia terenurilor la capătul unui șir de tranzacții imobiliare cu caracter controversat. O parte din aceste demersuri au devenit posibile cu complicitatea unor actori din mediul de afaceri, politic și administrativ de la nivel local, precum și a unor reprezentanți ai sistemului de justiție, a căror implicare sau neimplicare, după caz, a fost și a rămas insuficient documentată/clarificată de către organismele cu competențe specifice ale statului.

Situații de genul celei la care am făcut referire extrem de succint reflectă cât se poate de clar implicațiile grave cauzate de nerespectarea legii și de corupția endemică. Acest fenomen reprezintă o amenințare majoră la adresa siguranței și securității naționale și este un factor generator de îngrijorare, care poate periclita inclusiv angajamentele cu partenerii noștri strategici.

În aceste condiții, vă solicit să precizați:

1. Care este suprafața actuală a bazei militare UM 1853 Capul Midia?

– Ce suprafață din acest total reprezintă zona restricționată a acestei unități militare?

– Care sunt suprafețele de teren din cadrul bazei militare UM 1853 Capul Midia aflate în litigiu (cele pentru care Primăria Corbu a emis, de-a lungul timpului, în mod abuziv, documente de retrocedare) și cine figurează a fi în acest moment proprietarii acestor parcele de teren, în baza contractelor de vânzare-cumpărare încheiate și a titlurilor de proprietate care au fost emise?

## Mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Goțiu Mihai Remus să poftească la microfon și pe doamna senator Arcan Emilia să-și pregătească următoarea intervenție.

## Bună seara!

Cea de a doua întrebare este adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, domnului ministru Paul Stănescu, precum și Inspectoratului de Stat în Construcții, domnului inspector general Emil Florin Albotă.

Obiectul întrebării: „Informații despre proiectul SC Hidroelectrica – SA din Parcul Național Defileul Jiului”. Stimate domnule ministru,

Stimate domnule inspector general,

Având în vedere răspunsul Inspectoratului Regional în Construcții Sud-Vest Oltenia nr. 6.094 din 20 februarie 2018, prin care am fost informat că lucrările de construcții în cadrul proiectului „Amenajare hidroenergetică a râului Jiu, pe sectorul Livezeni–Bumbești, din Parcul Național Defileul Jiului” au fost sistate la data de 15 decembrie 2017, iar stadiile fizice ale obiectivelor amenajării au fost inventariate de beneficiarul investiției, SC Hidroelectrica – SA București, la data de 14 decembrie 2017, vă solicit să-mi puneți la dispoziție următoarele informații:

1. Există un act bazat pe propriile verificări prin care Inspectoratul Regional în Construcții Sud-Vest Oltenia atestă inventarul făcut de Hidroelectrica în 14 decembrie 2017? Dacă răspunsul este afirmativ, vă rog să mi-l puneți la dispoziție.

2. Întrucât în răspunsul primit se menționează că, ulterior datei de 14 decembrie 2017, o comisie formată din reprezentanți ai investitorului, proiectantului și executantului a continuat inventarierea în detaliu a stadiilor lucrărilor, vă rog să-mi transmiteți rezultatele acestei inventarieri.

Și 3, conform unui răspuns transmis presei, Hidroelectrica susține că a solicitat autorizație de construire pentru punerea în siguranță a construcțiilor deja executate. Vă solicit să-mi transmiteți lista completă a lucrărilor pentru care s-a cerut autorizație, termenul de execuție și, după eliberare, o copie a acestui document.

Vă rog să-mi transmiteți răspunsul la întrebările de mai sus în scris.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

## **Domnul Cornel Popa:**

## Mulțumesc.

O rog pe doamna senator Arcan Emilia să poftească la microfon, cerându-i scuze pentru că a trebuit să aștepte atât pentru a doua intervenție, și vă mulțumesc, doamna colegă.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată domnului Paul Stănescu, viceprim-ministru.

Obiectul întrebării: „Punctul de vedere al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice cu privire la bunele practici de protecție a spațiului public”.

Distinse domnule viceprim-ministru,

Recent s-au reunit într-o conferință la Bruxelles primari ai localităților din Europa pentru a discuta lecțiile învățate din recentele atacuri teroriste și pentru a face schimb de bune practici în ceea ce privește protecția spațiilor publice. Așa ne spune un comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în țara noastră.

Potrivit acestui document, conferința primarilor europeni cu tema „Dezvoltarea capacității urbane de apărare contra terorismului”, organizată de Comisia Europeană împreună cu Comitetul Economic și Social European, se va axa în principal pe soluții de securitate personalizate, măsuri de consolidare a prevenirii radicalizării la nivel local, cooperarea dintre sectoarele public și privat și oportunități de finanțare pentru spațiile publice prin intermediul diferitelor instrumente financiare ale Uniunii Europene. Va fi abordată tema cooperării strânse a organismelor Uniunii Europene cu orașele și autoritățile locale pentru a întări protecția spațiilor noastre publice.

Tema mi se pare deosebit de actuală, de importantă și pentru România și, în acest sens, doresc să cunosc punctul de vedere (cu chestiunile pe care le-am prezentat) al ministerului pe care dumneavoastră îl conduceți.

Cu mult respect, aștept răspunsul în scris, la Senatul României, și vă mulțumesc foarte mult.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD Neamț.

## **Domnul Cornel Popa:**

Și noi vă mai mulțumim încă o dată, stimată colegă. Pentru stenograma ședinței aș vrea să anunț numele senatorilor care au depus întrebări și interpelări la secretariatul de ședință.

Așadar întrebări au depus următorii senatori: Breaz Valer Daniel, Federovici Doina Elena, Marciu Ovidiu Cristian, Avram Nicolae, Toma Vasilică, Nazare Eugen Țapu, Șoptică Costel, Bulacu Romulus, Popa Cornel, Dinu Nicoleta Ramona, Presadă Florina Raluca, Dinică Silvia Monica, Coliban Allen, Alexandrescu Vlad Tudor, Mihail Radu Mihai, Iriza Scarlat, Bădulescu Dorin Valeriu, Talpoș Ioan Iustin și Covaciu Severica Rodica.

De asemenea, la secretariatul de ședință au depus interpelări: Smarandache Miron Alexandru, Federovici Doina Elena, Toma Vasilică, Pop Gheorghe, Resmeriță Cornel Cristian, Corlățean Titus, Mihu Ștefan, Lupu Victorel, Toma Cătălin Dumitru, Cristina Ioan, Popa Cornel, Șoptică Costel, Dinu Nicoleta Ramona, Dinică Silvia Monica, Coliban Allen, Ghica Cristian, Mihail Radu Mihai, Presadă Florina Raluca, Alexandrescu Vlad Tudor, Talpoș Ioan Iustin, Bădulescu Dorin Valeriu și Ionașcu Gabi.

De asemenea, tot pentru secretariatul de..., pentru stenograma ședinței, aș vrea să fac următorul anunț... Au primit răspuns la întrebări: Siminica Mirea, PNL, din partea Ministerului Transporturilor, Vasile Cristian Lungu, de la Ministerul Afacerilor Interne, și tot Vasile Cristian Lungu, de la Ministerul Sănătății.

Răspuns la interpelări au primit: Gheorghe Baciu, din partea Ministerului Transporturilor, Vasile Cristian Lungu, din partea Ministerului Afacerilor Interne, și Gheorghe Baciu, din partea Ministerului Apelor și Pădurilor.

Acestea fiind zise, declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, luni, 12 martie 2018, dorindu-vă o noapte cât mai liniștită!

Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084846]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 43/20.III.2018 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei