Stenogramă plen

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Stimați colegi, v-aș ruga respectuos să vă ocupați locurile în sală, ca să facem un _check-in_ al celor care sunt prezenți și, dacă nu avem cvorum, să trecem la apel nominal.

Ca să fie mai simplu, începem cu verificarea prezenței, așa că vă rog respectuos să luați loc și în zona respectivă cred că e gata.

Deci, vă rog foarte frumos, vot de verificare a prezenței în sală.

Alexandrescu Vlad Tudor – prezent Andronescu Ecaterina Antal István Loránt Arcan Emilia Arcaș Viorel Avram Nicolae Baciu Gheorghe Badea Viorel Riceard Bădălău Niculae Bădulescu Dorin Valeriu – prezent Bodog Florian Dorel – prezent Botnariu Emanuel Gabriel Brăiloiu Tit Liviu – prezent Breaz Valer Daniel – absent Bulacu Romulus – prezent Butunoi Ionel Daniel Cadariu Constantin Daniel Caracota Iancu Cazan Mircea Vasile – prezent Cazanciuc Robert Marius – prezent Cârciumaru Florin Chirteș Ioan Cristian – prezent Chisăliță Ioan Narcis Chițac Vergil – prezent Cîțu Florin Vasile Coliban Allen – prezent Corlățean Titus – prezent Costoiu Mihnea Cosmin – absent... La comisie. Covaciu Severica Rodica – prezentă Craioveanu Elena Lavinia Crețu Gabriela – prezentă Cristina Ioan Császár Károly Zsolt – prezent Cseke Attila Zoltan Dan Carmen Daniela Dănăilă Leon Deneș Ioan – prezent Derzsi Ákos – prezent Diaconescu Renică Diaconu Adrian Nicolae Dima Carmen – prezentă Dinică Silvia Monica – prezentă Dinu Nicoleta Ramona – absentă Dircă George Edward – prezent Dogariu Eugen – prezent Dumitrescu Cristian Sorin – absent Dumitrescu Iulian Dunca Marius Alexandru Fălcoi Nicu – prezent Federovici Doina Elena Fejér László Ődőn – prezent Fenechiu Cătălin Daniel – prezent Fifor Mihai Viorel

Filipescu Răducu George

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Sunt... 78 deja care sunt. Vă mulțumesc foarte mult. Mulțumesc foarte mult.

Nu, că sunt aici. Bună dimineața tuturor! Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 22 octombrie 2019, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 78.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de doamna senator Silvia Monica Dinică și de domnul senator Ion Ganea, secretari ai Senatului.

Începem cu ordinea de zi. Dacă la ordinea de zi sunt...? Nu, nu. Nu e.

Domnul Bodog, microfonul central, vă rog.

Nu e niciun vot. Stați un pic, că nu s-a dat niciun vot. Nu s-a dat niciun vot. Stați liniștiți.

Domnule Bodog, microfonul central, pe tema ordinii de zi pentru ședința plenului de astăzi.

Vă rog, domnule Bodog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Având în vedere faptul că la nivelul ședinței comune a comisiilor pentru sănătate și pentru educație s-a discutat astăzi Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului și având în vedere faptul că suntem cu toții de acord că suntem într-un impas în ceea ce privește organizarea rezidențiatului, vă rog să fiți de acord cu includerea pe ordinea de zi a acestei propuneri, L477/2019, sub rezerva depunerii raportului.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt alte propuneri privind ordinea de zi? Domnul Goțiu. Vă rog, microfonul 2.

Legat tot de această propunere, ideea e că, în momentul în care va fi raportul și va fi publicat și pe site, să o putem introduce pe ordinea de zi în acel moment. Nu putem stabili un punct anume de acum.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

De acord. Este propunere de introducere pe ordinea de zi. Dacă raportul nu sosește, evident că nu o vom lua în considerare.

Doamna Crețu, vă rog.

O să vă rog să încheiem.

Intenționat ridică sus... Am văzut asta. Da. Misoginism. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Conform discuțiilor avute în cadrul Biroului permanent și propunerii dumneavoastră, noi am înțeles că astăzi trebuia să fie pe ordinea de zi și prezentarea raportului Comisiei Europene la opinia pe care noi am trimis-o în legătură cu semestrul european, respectiv recomandările specifice de țară, dar lipsește.

E amânată pentru data viitoare sau care-i...?

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult. Deci avem, practic...

A fost o propunere de introducere pe ordinea de zi a unui proiect referitor la organizarea rezidențiatului. E vorba de L477/2019. Dacă sunteți de acord să o avem în vedere în condițiile în care va sosi raportul pentru această lege?

E unul singur... Două. 78 de voturi.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Dacă nu mai sunt alte comentarii, vă supun la vot ordinea de zi.

Vă rog să votați.

74 de voturi plus două, 76, niciun vot contra, nicio abținere.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost aprobată.

Trecem la programul de lucru.

Programul nostru de lucru pentru astăzi este de la 10.30 la 13.00 – dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi și, evident, și activitate în cadrul comisiilor permanente.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program? Dacă aveți?

Atunci, o să vă supun la vot programul de lucru prezentat.

Vă rog să votați programul de lucru.

Cu 73 de voturi pentru..., 76, programul de lucru a fost aprobat.

Trecem la punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi.

Avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna viitoare, perioada 28 octombrie – 2 noiembrie 2019.

Biroul permanent vă face următoarele propuneri:

– pentru luni: ședința pregătitoare, ședința Biroului permanent, ședința grupului liderilor, lucrări în grupurile parlamentare, lucrări în plenul Senatului, inclusiv dezbateri, inclusiv vot legislativ pe legi cu caracter organic; pauză între 18.00 și 18.15; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, același: declarații politice, începem la ora 9.00, lucrări în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor legislative și lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 9.00–16.00, lucrări în comisiile permanente; la fel ca joi, 31;

– vineri, 1, și sâmbătă, 2, activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții pe tema programului de lucru pentru săptămâna viitoare?

Dacă nu, o să vă supun, atunci, la vot aprobarea programului de lucru pentru săptămâna viitoare.

Proiectul de program pentru săptămâna viitoare a fost aprobat.

Trecem la punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi.

Avem proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona.

Vă informez, stimați colegi, că proiectele de hotărâre se regăsesc în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Primul este Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Finalizarea pregătirilor pentru retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană la 1 noiembrie 2019 – COM(2019) 394 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri externe, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Doamna Crețu, microfonul 7. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Așa cum ați putut cu toții observa, după o ușoară relaxare săptămâna trecută, când am crezut cu toții că se va încheia un acord, suntem din nou într-o zonă care dovedește că planul de contingență elaborat pentru eventualitatea în care Regatul Unit va ieși fără acord din Uniunea Europeană a fost necesar. Așa cum vă amintiți, inclusiv în timpul președinției noastre am elaborat și am participat la elaborarea mai multor acte legislative – cred că vreo 15 – legate de acest plan de contingență, care să intre în vigoare doar în ipoteza în care se iese fără acord, și, de asemenea, o serie întreagă de măsuri.

Dat fiind că 31 octombrie este săptămâna viitoare, analizând comunicarea Comisiei, informăm plenul că la acest moment Comisia Europeană are postată o „listă de verificare” cu toate aspectele legate de diversele modificări care pot să apară și care sunt destinate factorilor interesați, că are un centru de apeluri, deci un _call center_ , unde administrațiile publice, ministerele și celelalte administrații publice pot suna direct și sta de vorbă cu experții Comisiei, pentru a vedea cum soluționează cazuri concrete afectate de modificările legislației aplicabile. De asemenea, există un număr gratuit la care se poate suna de oriunde din Uniunea Europeană, iar Europe Direct are programul prelungit în această perioadă.

Dar motivul pentru care am dorit să punem numaidecât pe ordinea de zi această comunicare a Comisiei este faptul că, pe lângă planul de contingență european, există și un plan de contingență național. Comisia noastră a trimis ministerelor competente scrisori, înainte de ședința de astăzi, pentru a afla care este nivelul de elaborare a măsurilor naționale și, mai ales, care este stadiul informării celor afectați cu privire la măsurile pe care trebuie să le adopte, precum și dacă oamenii știu. Când spun „oamenii” mă refer atât la cetățeni, cât și, mai ales, la firmele care pot fi afectate. E vorba de protecția drepturilor cetățenilor, de sprijinirea întreprinderilor în formalitățile vamale, la taxarea indirectă, la controalele sanitare și fitosanitare, la medicamentele de uz uman și celelalte elemente care necesită autorizare și al căror statut se schimbă venind dintr-o țară terță, la substanțele chimice și în domeniul transporturilor.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Da, imediat.

Înainte de a da cuvântul domnului secretar de stat, vreau să vă informez, stimați colegi, că la balcon la noi se află un grup de elevi din comuna Solonț, județul Bacău, invitați de domnul senator Smarandache Miron Alexandru.

Vă rog să-i salutăm.

## Bine ați venit!

Dau cuvântul acum reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Cu titlu informativ, aș dori să precizez că, în cazul unui „no deal”, din perspectivă bugetară se estimează o creștere a contribuției României la bugetul european de circa

56 de milioane de euro în acest an și 266 de milioane de euro în anul 2020.

Legat de pregătirile la nivelul Ministerului Finanțelor, în urma analizei a reieșit faptul că nu este nevoie de modificarea cadrului legal, întrucât Convenția de evitare a dublei impuneri cu Marea Britanie, ratificată în 1976, este în vigoare și aplicabilă.

Din perspectiva softurilor vamale, acestea au fost actualizate, prin grija Comisiei Europene, iar pe site-ul Ministerului de Finanțe și al instituțiilor subordonate sunt informări actualizate din perspectiva informațiilor de natură fiscală, vamală și a achizițiilor publice.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții pe această temă?

Dacă nu, vă

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Așa cum știți, Comisia Europeană intenționează să propună un cadru... Aceasta este comunicarea prin care se propune, de fapt, cadrul general, nu este un act legislativ, cu privire la urmărirea stării și dezvoltării statului de drept în statele membre la nivel general. Deci nu mai e vorba de Mecanismul de cooperare și verificare, adresat numai unor state, ci un mecanism general.

Cadrul conține observații și propuneri de natură generală, cu care putem fi total de acord, și raportul nostru, care este mai lung, face o informare mai sintetică, dar pe larg, a ceea ce propune comunicarea, în timp ce recomandăm ca, fiind de acord cu propunerea, să fim atenți la următoarele aspecte:

– să evităm duplicarea cu alte instrumente;

– mecanismele și criteriile de evaluare aplicabile tuturor statelor să nu fie susceptibile de interpretări și acțiuni motivate partinic la nivelul Uniunii Europene și folosite în bătălia politică ca atare;

– în procesul de evaluare a unui stat membru să se ia în considerare particularitățile, cu respectarea legii, se înțelege;

– evaluarea statului membru să aibă în vedere veridicitatea datelor și informațiilor, a căror sursă să fie transparentă și verificabilă;

– să fie intensificate dialogul și schimburile de bune practici dintre Comisie și statele membre, iar abordarea să fie de natură interinstituțională. De asemenea, solicităm să se consolideze dezvoltarea unei baze de cunoștințe aprofundate, comparative cu privire la statul de drept în cele 27..., 28 de state membre, pe care să se poată construi dialogul, astfel încât recomandarea noastră este ca recurgerea la articolul 7 din tratat să fie doar o soluție de ultimă instanță, după ce toate celelalte măsuri de prevenire și cooperare pentru construirea regulilor respective au fost aplicate.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă din partea Guvernului sau din partea senatorilor există dorința de a interveni la discuții?

Nu.

O să vă supun, în acest caz, votului proiectul de hotărâre.

Trecem la punctul 3, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Orientări referitoare la Regulamentul privind un cadru pentru libera circulație a datelor fără caracter personal în Uniunea Europeană – COM(2019) 250 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Doamna Crețu, microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comunicarea Comisiei a fost discutată împreună cu autoritățile competente.

Raportor a fost colegul Titus Corlățean.

Regulamentul privind libera circulație își propune să creeze o securitate juridică, pentru ca întreprinderile să-și prelucreze datele cu caracter personal oriunde doresc în Uniunea Europeană și să crească încrederea în serviciile de prelucrare a datelor, inclusiv pentru a combate practicile privind dependența de un anumit furnizor în prelucrarea datelor, altele decât cele cu caracter personal. E vorba, în principiu, de portabilitatea datelor.

Avem, bineînțeles, câteva observații legate de conformitatea cu Regulamentul privind datele cu caracter personal, de interacțiunea dintre libera circulație și instituțiile care asigură protecția, dar, în linii mari, așteptăm ca, în baza acestei comunicări, să vină o propunere legislativă.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, vă supun la vot proiectul de hotărâre referitoare la comunicarea Comisiei către Parlamentul European.

Conform modificării pe care ați acceptat-o, o invit pe doamna Crețu, de această dată, să ne prezinte o informare

privind răspunsurile Comisiei Europene la opinia Senatului, conform prevederilor Tratatului de la Lisabona.

Doamna Crețu, microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum am aprobat și am discutat în plen, stimați colegi, noi am trimis o opinie dezvoltată pe „Semestrul european: evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice și rezultatele bilanțurilor aprofundate efectuate în temeiul articolului 1.176”.

La opinia, punctul nostru de vedere trimis Comisiei Europene am primit răspunsul, semnat de vicepreședintele Frans Timmermans, în calitate de responsabil cu relația cu parlamentele naționale, și Valdis Dombrovskis, în calitate de responsabil de politicile macroeconomice, în care Comisia Europeană preia și spune explicit că este de acord și recunoaște că observațiile noastre sunt corecte. Și mă refer la cele legate de faptul că actualmente statele membre nu mai dețin ansamblul tradițional al instrumentelor de intervenție macroeconomică, odată cu intrarea în Uniune și, mai ales pentru cele care sunt în euro, odată cu intrarea în euro, că produsul intern brut este un indicator slab. Dar despre acest lucru Comisia ne asigură că, pe lângă evoluția produsului intern brut, folosește și evaluări ale structurii acestuia, distribuției acestuia etc.

De asemenea, ia în considerare și acceptă că distribuția veniturilor este o problemă fundamentală și că indicatorii referitori la distribuția veniturilor sunt luați în considerare..., pe lângă cei legați de sustenabilitatea datoriilor și indicatorii macroeconomici, ia în considerare și indicatorii sociali.

Acceptă observația noastră că..., dacă vă amintiți, făcuseră un fel de extrapolare: dacă au crescut salariile de la un an la altul, din 2017 în 2018, cu 20%, au luat asta și au zis că în 2030 nu știu ce se întâmplă și va fi un dezechilibru. În realitate, erau efectele Legii salarizării și ale măsurilor care nu vor fi în fiecare an. Și au acceptat această observație a noastră. Dar ne fac o observație, și anume că salariul minim continuă să fie stabilit fără mecanism cuprinzător. Și aici trebuie să vă anunț că, în ciuda faptului că Senatul a respins Legea coșului minim, Camera Deputaților a votat inițiativa noastră referitoare la calculul periodic al valorii coșului minim, care să fie o bază obiectivă, așa cum ne cere Comisia Europeană, pentru stabilirea mărimii salariului minim.

Mulțumesc.

Numai o singură chestie: recunoaște că poziția investițională internațională netă nu a fost identificată ca o sursă a dezechilibrelor și că nivelul acesteia, deși depășește un anumit procent, este normal pentru o țară în curs de dezvoltare.

Vă mulțumesc foarte mult pentru această informare și vă informez, de asemenea, și pe dumneavoastră că, în format electronic, puteți regăsi pe pagina de internet a Senatului aceste documente.

Trecem la punctul 3, secțiunea I, proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

Toate materialele respective sunt în format electronic pe pagina de internet a Senatului, așa că o să vă rog, doamna Crețu, foarte pe scurt să ne prezentați Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Consiliului privind măsurile referitoare la execuția și finanțarea bugetului general al Uniunii în 2020 în contextul retragerii Regatului Unit din Uniune – COM(2019) 461 final.

Concluzia dumneavoastră. Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc.

Este tot un act legislativ care face parte din planul de contingență și propune să se amâne până la sfârșitul anului 2020 participarea Marii Britanii la programele europene, cu o condiție: ca aceasta să contribuie cu partea ei financiară după formula stabilită și să accepte controlul utilizării acestor bani. E vorba de participarea mai ales la acele programe comune, în care sunt consorții, în care una din părți este...

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc, mulțumesc foarte mult. Dacă sunt alte intervenții?

Nu.

O să vă supun la vot proiectul de hotărâre.

Foarte scurtă, domnule președinte.

E vorba de a crea un semestru european, în cadrul semestrului european, doar pentru statele membre ale euro, cu o supraveghere și o coordonare speciale.

Nu avem nimic împotrivă, deci propunerea noastră este să acceptăm că respectă principiul proporționalității și subsidiarității.

Dar acest document este împreună cu o comunicare și am să vă rog să acceptați o modificare în propunerea de hotărâre, pentru că s-a strecurat o eroare materială. În afară de... Comentariile erau de la comunicare, nu erau de la... Deci rămâne propunerea de hotărâre, doar cu observația că România exprimă o rezervă generală față de crearea unor instrumente la care unele dintre statele membre nu sunt parte. Pentru că se creează premise de cercuri concentrice decizionale și pentru că subminează încrederea reciprocă. Deci suntem împotriva creării unui mecanism la care nu suntem parte, mai ales dacă mecanismul este finanțat. Și noi știm că mecanismul acesta e finanțat din bugetul european. Aia rămâne în această hotărâre, restul era din hotărârea, din comunicarea aferentă.

Vă mulțumesc.

A fost o greșeală materială.

Nicio problemă.

S-a copiat ceva aiurea. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu, o să vă supun la vot proiectul de hotărâre, cu rezerva generală care v-a fost prezentată de doamna Crețu. Așa că

Cu 75 de voturi pentru, niciun vot contra, nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 4 din secțiunea I, care se referă la Raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul al III-lea din anul 2019.

Vă reamintesc, stimați colegi, că, potrivit art. 184 alin. (3) din Regulamentul Senatului, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții prezintă trimestrial Biroului permanent un raport asupra petițiilor primite și asupra modului de soluționare a acestora, care se prezintă în plenul Senatului. De asemenea, vă informez că raportul se regăsește în totalitate, în format electronic, pe pagina de internet a Senatului.

În continuare, dau cuvântul domnului reprezentant al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, foarte sintetic, domnule Caracota. Vă rog, microfonul 7.

Domnule președinte al Senatului, Stimați colegi,

Voi da citire Raportului Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din trimestrul III 2019.

În perioada 1 iulie – 30 septembrie 2019 Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a fost sesizată pentru a analiza și a soluționa 114 petiții.

Din cele 114 petiții analizate, 108 au fost luate în considerare și șase petiții au fost clasate.

Pentru 50 de petiții au fost sesizate organele competente, pentru analiză și soluționare a problemelor care fac obiectul petițiilor, iar în 58 de cazuri comisia s-a adresat direct petiționarilor, pentru a răspunde la întrebările formulate, la solicitările de comunicare a unor informații sau a unui punct de vedere, la cererile de audiere sau de inițiere a unor anchete parlamentare efectuate în cadrul comisiei, de înființare a unor comisii parlamentare de anchetă etc. ori pentru a le prezenta explicații sau îndrumări, când soluționarea petițiilor excedează competenței Parlamentului, după caz.

Pentru soluționarea celor 50 de petiții care au fost înaintate unor organe sau structuri ale statului s-au făcut 65 de sesizări, din care 57 către instituțiile reprezentând administrația publică centrală sau locală, două sesizări către instituții ale sistemului judiciar și șase vizând structuri ale Parlamentului.

Pe site-ul comisiei veți putea găsi raportul comisiei detaliat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule Caracota.

Trecem acum la partea legislativă.

Așa cum am decis prin vot, la primul punct a fost introdusă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, la propunerea domnului senator Bodog. Vă propun să o lăsăm pe ordinea de zi, însă să n-o abordăm până când nu va veni și raportul respectiv, la momentul dat, să încercăm să obținem o decizie.

Trecem la punctul următor. E vorba de Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura (L635/2016).

Reexaminare, lege organică.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Microfonul 8.

Vă rog, pe scurt, punctul de vedere.

**Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Este vorba de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2016, care modifică Ordonanța nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura. Această ordonanță a fost dezbătută și trimisă la promulgare, după care Curtea Constituțională, fiind atacată la Curte, a declarat-o neconstituțională.

Ca atare, susținem adoptarea legii privind adoptarea ordonanței în forma emisă de către guvern. Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul comisiei, domnului președinte – Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, care au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul Dircă să prezinte raportul comun. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, prin adresa din 3 iulie 2019, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016.

În timpul dezbaterilor, cele două comisii au adoptat un raport de admitere, fără amendamente, cu majoritatea voturilor exprimate, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții?

Domnule Dircă, vă rog, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Suntem în situația în care votăm o lege de aprobare a unei ordonanțe de urgență pentru a treia oară. Din punctul meu de vedere, este inadmisibil ca în Parlamentul României să aibă loc astfel de situații, astfel de derapaje.

Ce se întâmplă cu această ordonanță de urgență? Și am să vă rog să-mi acordați un pic atenție, pentru că este o chestiune destul de sensibilă. Practic, la această ordonanță de urgență Camera Deputaților a înțeles să aducă foarte multe modificări prin legea de aprobare, motiv pentru care în anul 2018 ea a fost respinsă pe condiții extrinseci în ceea ce prezintă și a fost declarată neconstituțională. În anul 2019 Senatul, în înțelepciunea sa, a înțeles din decizia Curții Constituționale să preia forma de la Camera Deputaților, pe care să o treacă, s-o adopte și s-o transmită mai departe către Camera Deputaților. Iată că și de această dată Curtea Constituțională ne-a sancționat și ne-a spus că este neconstituțional modul în care noi am procedat.

În esență, această ordonanță prezintă mai multe neajunsuri. Sigur că da, în cele două sesizări la Curtea Constituțională, Curtea nu a mai intrat să analizeze și esența legii, ci s-a limitat la motivele extrinseci.

Însă, în realitate, am să vă rog să observați că punctul 12 din această ordonanță de urgență nu mai are aplicabilitate, ca urmare a adoptării Legii nr. 1/2017 privind anularea unor taxe și tarife. Mai mult decât atât, prin toate aceste modificări care se propun se ating drepturi și libertăți fundamentale, și anume cu privire la activitățile sportive, protejate de art. 49 alin. (5) din Constituția României. Curtea s-a pronunțat anterior, prin Decizia nr. 693/2016, care a stabilit că Legea nr. 69/2000 reglementează activitățile sportive, în timp ce Ordonanța nr. 23/2008, ale cărei modificări le aprobăm noi astăzi, reglementează și protejează conservarea resurselor acvatice.

Iată că, practic, noi venim cu o ordonanță să modificăm într-un alt domeniu, în care și din punctul de vedere al tehnicii legislative este interzis.

Cu siguranță că vom vota și a patra oară această lege, pentru că ea va fi din nou atacată la Curtea Constituțională.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă sunt alți colegi care doresc să intervină? Domnule Cseke Attila, microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Suntem într-o situație specială. Am mai avut situații de genul acesta chiar aici, în Senatul României, și, evident, și în Camera Deputaților.

Deci vorbim despre o ordonanță de urgență a Guvernului care a primit douăzeci și ceva de amendamente în procedura parlamentară și legea de aprobare a ordonanței a plecat la promulgare sau ar fi plecat, dar a fost atacată la Curtea Constituțională. Curtea Constituțională, într-adevăr, pe motive extrinseci – dar aici, acum, această chestiune nu contează –, Curtea Constituțională a spus că legea de aprobare a ordonanței de urgență este neconstituțională.

Ceea ce înseamnă ce? Când se întoarce – și s-a întors la noi – în Parlament, practic, amendamentele care au intervenit în Parlament la ordonanță, ele sunt, pentru că ele fac parte din legea de aprobare, ele sunt considerate neconstituționale. Motivele acum nu mai sunt importante.

Atâta timp cât comisia de specialitate a dat raport de admitere, fără amendamentele inițiale, practic, suntem în situația în care, evident, după opțiunea politică a fiecărui grup parlamentar... Dar, din punctul de vedere al constituționalității, noi putem să votăm, pentru că nu mai avem acele amendamente la ordonanța de urgență. Evident, nu este exclus ca această lege de aprobare, dacă intervine fără amendamente, să fie din nou atacată, este dreptul oricărui grup parlamentar. Dar din punctul de vedere a ceea ce ne-a spus decizia Curții suntem în regulă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult pentru precizările pe care le-ați făcut.

Dacă sunt alți colegi care doresc să intervină la dezbateri?

- Dacă nu, o să declar încheiate dezbaterile generale. Vot, luni.

- Trecem la următoarea lege, Legea pentru modificarea

- Legii fondului funciar nr. 18/1991 (L76/2019).

- Reexaminare.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Microfonul 9, vă rog.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține raportul, cu amendamentele admise, al comisiei de specialitate, în urma analizării cererii de reexaminare a Președintelui României.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.

Domnule Șerban Nicolae, microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă introduce o serie de modificări la Legea fondului funciar nr. 18/1991, justificată de clarificarea unor termeni din această lege, în sensul interpretării și aplicării normei.

În acest sens, s-a solicitat să se adauge sintagma „indiferent de denumirea acestora” pentru categoriile de beneficiari, pentru fostele cooperative de producție, fostele asociații economice intercooperatiste, fostele cooperative de consum, care să îndeplinească cumulativ condițiile enumerate la art. 24 alin. (3) lit. a), b) și c) din lege. În același timp, prin propunerea legislativă s-a eliminat condiția prevăzută la art. 24 alin. (3) lit. d), respectiv că legea se aplică terenurilor care nu sunt în proprietatea publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale.

În prima fază, propunerea legislativă a fost respinsă de Senat și a fost adoptată, cu modificări, de Camera Deputaților. Președintele României a formulat o cerere de reexaminare, arătând că sintagma „terenuri aferente locuinței” reprezintă o sintagmă imprecisă și care poate crea dificultăți în interpretarea și aplicarea legii, întrucât nu acoperă situația suprafețelor de teren pe care se află anexele gospodărești sau terenurile reprezentate de curtea și grădina din jurul locuinței. În aceste condiții, solicită reanalizarea intervenției legislative menționate în cuprinsul articolului unic pct. 2 din legea transmisă la promulgare.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală a transmis un aviz favorabil, cu amendamente admise, asupra cererii de reexaminare.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat propunerea, în prezența secretarului de stat, doamna Caraman, din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și a domnului subsecretar de stat Gheorghiu.

În urma analizei, membrii comisiei au decis, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise – e vorba de amendamentele formulate în cadrul Comisiei pentru agricultură –, asupra legii trimise la promulgare – și sunt cuprinse în anexa ce face parte integrantă din raport.

## Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt senatori care doresc să intervină la dezbateri generale?

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale.

Vot, luni.

Trecem la punctul următor, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (L371/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dacă inițiatorul este prezent? Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Microfonul 10.

## **Domnul Mihai Dan Chirică** _– secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Demersul legislativ îmbunătățește actualul cadru legislativ care reglementează activitatea cadrelor militare în sistemul de apărare, ordine și siguranță publică națională, motiv

pentru care instituția militară, implicit Ministerul Apărării Naționale, susține demersul legislativ. Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru prezentarea raportului.

Domnule Brăiloiu, microfonul 6, vă rog.

## Domnule președinte,

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au dezbătut propunerea legislativă pe parcursul mai multor ședințe, iar în ședința din data de 8 octombrie 2019 au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere a inițiativei legislative, cu amendamente admise și respinse, cuprinse în anexele ce fac parte integrantă din acest raport.

Ca atare, Comisia pentru apărare supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului prezentul raport de admitere, cu amendamentele admise și respinse, precum și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă dorește cineva? Doamna Pauliuc, vă rog, microfonul 2.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Inițiativa legislativă, așa cum a fost ea adoptată în Camera Deputaților, în Comisia pentru apărare a suferit o serie de modificări. Am avut un amendament al unui coleg de-al nostru.

Față de amendamentul introdus în Comisia pentru apărare și votat, eu am mai avut un amendament – respins, e adevărat – și aș vrea să-i dau astăzi citire. Poate colegii noștri se gândesc și vor vota acest amendament.

Ce presupune mai exact? S-a cerut posibilitatea menținerii în activitate până la împlinirea vârstei de 62 de ani a cadrelor militare din Ministerul de Interne. Amendamentul meu este în ideea că, dacă tot vrem să-i menținem pe acești domni, să le dăm posibilitatea ca raportul să fie aprobat anual de către ministrul de interne sau de către inspectorii generali.

Am să dau citire amendamentului. Este amendament formulat la art. 86.

La art. 86, după alin. (4) se introduc două noi alineate, și anume alin. (5) și (6), și vor avea următorul cuprins:

„(5) După împlinirea vârstei de 60 de ani, generalii și amiralii din Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe pot fi menținuți în activitate până la împlinirea vârstei de 62 de ani, la cerere, dacă starea de sănătate le permite rezolvarea în bune condiții a atribuțiilor ce le revin...” – și aici amendamentul este: „cu aprobarea anuală a conducătorului instituției”. „(6) Cadrele militare din Ministerul Afacerilor Interne, altele decât cele prevăzute la alin. (5), vor fi menținute în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani, la cererea acestora, după cum urmează:

a) cu aprobarea anuală a ministrului afacerilor interne, pentru ofițeri;

b) cu aprobarea anuală a inspectorilor generali/similari, pentru maiștri militari și subofițeri.”

Și mai am încă un amendament, dar întâi dăm vot. Sau dăm vot pe toate?

Noi putem... Doamna Pauliuc, dumneavoastră aveți două amendamente, pe care le-ați prezentat, la articolul...

Nu, deci e art. 86 alin. (5) și (6).

Vă rog. Deci ați spus că e art. 84...

86.

86 – (5) și (6). Mai aveți alte amendamente respinse?

Și mai există unu, la art. 86[1] .

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă rog să-l citiți, ca să le tranșăm pe toate.

## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**

Deci nu, domnule președinte, întâi să vedem, poate trece art. 86...

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Am înțeles, supun la vot amendamentele propuse la art. 86 de doamna Pauliuc.

Vă rog respectuos să vă luați locurile în bancă.

36... și 6 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Vă rog, doamna Pauliuc, microfonul 2.

Și art. 86[1] se modifică și va avea următorul cuprins: „Prin excepție de la prevederile art. 86, personalul militar de specialitate medico-sanitar, indiferent de gradul militar deținut, poate fi menținut în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare, la cerere, cu aprobarea anuală a conducătorului instituției, până la împlinirea vârstei de pensionare stabilite pentru personalul de specialitate medicosanitar civil.”

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Este un al doilea amendament..., un al treilea amendament, referitor la art. 86[1] .

Vă rugăm să luați loc în bancă și să votați dacă sunteți în favoarea amendamentului respins sau pentru amendamentul respins.

Deci vă rog..., vă rog...,

Votul pentru toată această...

Mai aveți?

OK. Deci amendamente... Dacă la dezbateri mai dorește cineva?

A început doamna Pauliuc direct, așa că n-am putut să vă... Domnule Tánczos Barna, îmi cer scuze că nu v-am dat cuvântul la momentul respectiv!

Microfonul 2. Microfonul 2. 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale aș fi dorit să intervin. Colega noastră a trecut direct la susținerea amendamentelor respinse.

Grupul UDMR s-a abținut la votul pe aceste amendamente și ne vom abține și la proiectul de lege, pentru că considerăm că principiul de la care s-a plecat în momentul în care s-au stabilit aceste reguli de pensionare și de facilități pentru cadrele militare, principiile sunt greșite. Constatăm că aceste persoane beneficiază de prea multe facilități cumulate în același timp.

Pe de o parte, se pot pensiona anticipat. Este prima facilitate. Nu trebuie să lucreze până la vârsta de 65 de ani, se pot pensiona cu 20 de ani mai devreme. Și nu facem aici diferență între cei care participă în teatre de operații, nu facem diferență între cel care stă la birou, în cadrul Armatei, și cel care luptă, alături de celelalte forțe NATO, în Irak, în Afganistan sau în alte teatre de operații. Nu facem diferență între cei care într-adevăr sunt în aceste sisteme pe anumite funcții care poartă risc și cei care sunt servanți publici în cadrul unei instituții, sunt economiști, sunt contabili, sunt juriști în cadrul poliției sau în cadrul armatei. Deci este o facilitate prin care se pensionează persoanele înainte de limita normală, de limita standard de vârstă și nu există nicio diferențiere între aceste persoane.

A doua facilitate este că se pot reangaja. Se pot reangaja inclusiv în cadrul aceleiași instituții, a doua zi după pensionare, și pot lucra, pot cumula pensia cu salariul dintr-o instituție publică.

A treia facilitate este că după pensionare ei cumulează..., după vârsta standard de pensionare, iarăși, cumulează facilitățile cu pensia standard și cu contribuțiile pe care le-au avut în ultimii 20 de ani, între perioada 45 și 65 de ani.

Deci acest cumul de facilități duce la o situație absolut inacceptabilă din punctul nostru de vedere și aceste peticiri, aceste modificări pe un articol, pe o procedură, pe o facilitate nu sunt bine-venite. Ar trebui să regândim tot acest sistem și, așa cum susține majoritatea partidelor parlamentare, să anulăm aceste facilități cumulate și să regândim complet sistemul de pensionare a acestor persoane. Mulțumesc.

Mulțumesc domnului Tánczos Barna. Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale. Votul este luni, la ora 17.00.

Trecem la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă e prezent.

Domnul Șerban Nicolae, pe post de inițiator, da? Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Această propunere legislativă a făcut obiectul unor dezbateri încă din anul 2016. Din păcate, ea s-a înțeles greșit de către unii sau poate a fost tratată cu rea-voință, pentru că, în esență, e vorba de o propunere legislativă care este menită să mărească protecția cadrelor didactice și a personalului didactic aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu față de actele de agresiune, de actele de agresiune de orice fel. Atât și nimic mai mult.

Protecția se asigură prin enumerarea unor norme cu caracter de principiu și de măsuri care trebuie luate de către autoritățile publice și prin sancționarea cu o pedeapsă majorată, similară ultrajului aplicabil în cadrul altor autorități aflate în exercițiul funcției publice și în cadrul personalului didactic aflat în exercitarea atribuțiilor profesionale.

Fenomenul este unul îngrijorător, este în creștere. Așa cum arată și statisticile, și studiile făcute încă din anul 2014, acest fenomen a căpătat proporții îngrijorătoare în ceea ce privește actele de violență, situație în care nu doar cadrul didactic este victima agresiunii de orice fel, care merge de la cuvinte insultătoare sau umilitoare până la acte de agresiune fizică, unele dintre ele foarte grave, ci însuși procesul de învățământ, întregul colectiv de elevi, care are de suferit, ca urmare a subminării autorității cadrului didactic.

E vorba de o formă de protecție, nicidecum de măsuri restrictive cu privire la cadrele didactice. Marea problemă a apărut atunci când oameni mai puțin pricepuți sau care nu citiseră propunerea legislativă au spus că prin această idee sunt asimilate funcționarilor publici cadrele didactice.

Orice om de bună-credință care citește cu atenție vede că legea vorbește de protejarea cadrelor didactice, că nu există nicio dispoziție care să spună că, în exercițiul autorităților publice... autorității profesionale, cadrele didactice sunt asimilate funcționarilor publici. Nicidecum nu se pune problema, așa cum am auzit, din păcate, o serie întreagă de aberații spuse în spațiul public de oameni de la care aș fi avut anumite pretenții, cum că, prin această propunere, efect corelativ subsidiar ar fi că nu mai pot să facă meditații contra cost, că trebuie să stea opt ore la serviciu, că sunt evaluați pe ierarhie profesională și așa mai departe. Nici vorbă de așa

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc foarte mult. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Suntem pe L267. Microfonul 8, vă rog.

Vă rog.

## **Domnul Petru Andea** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Îmi cer scuze, domnule președinte, cred că e vorba de proiectul 592.

Numai un moment! Domnul Goțiu.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Dacă domnul Șerban Nicolae confirmă: a prezentat expunerea de motive la 597, nu la 267. Deci, practic, va trebui... Ori continuăm dezbaterile, ori votăm modificarea ordinii de zi.

Continuăm pe 592. Am înțeles. Vă mulțumesc. Vă rog, domnul... Microfonul 8. Reprezentantul Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la proiectul L592, care se referă la învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare și de control cu exercițiul autorității publice, față de forma inițială a legii, punctul de vedere al Guvernului a fost negativ, pornind de la ideea că instituțiile de învățământ sunt instituții de învățământ, și nu autorități publice.

Având însă în vedere multitudinea faptelor de violență petrecute în școli în ultimul timp, dar și, mai ales, amendamentele care au fost adoptate de către comisia de specialitate a Senatului, considerăm că poate fi susținut raportul de adoptare, cu amendamente, a proiectului de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul Pop să prezinte raportul comun. Microfonul 7.

## **Domnul Liviu Marian Pop:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Camera decizională.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule Șerban Nicolae. La intervenții dacă...? La dezbateri. Vă rog, domnul Goțiu. Microfonul 2.

Acest proiect legislativ, precum și unul anterior care avea același obiect, a fost, într-adevăr, îndelung dezbătut și în spațiul public, nu doar în Parlament. Și aș spune că ceea ce domnul Șerban Nicolae a calificat ca fiind afirmații aberante nu au fost chiar așa de aberante, pentru că, în forma inițială, începând cu titlul și art. 1, se vorbea despre „învestirea

personalului didactic cu exercițiul autorității publice”, un lucru care, de altfel, în forma care vine acum la vot, a fost modificat și nu se mai vorbește de acest lucru, se vorbește despre protecția personalului didactic. Practic, se recunosc... Dacă ar fi trecut în acea formă, într-adevăr, toate acele interpretări nu ar fi fost aberante și s-ar fi ajuns ca aceste cadre didactice să aibă nu doar drepturile și protecția funcției de autoritate publică, ci și toate celelalte obligații.

Dar rămâne pe mai departe întrebarea dacă, chiar și în această formă, se realizează o protecție reală a cadrelor didactice și dacă într-adevăr ceea ce presupune această protecție o vrem până la capăt.

Ce înseamnă această protecție? Haideți să vedem art. 427 alin. (5) din Ordonanța de urgență nr. 57/2019, unde se prevede o obligativitate a autorităților publice, la solicitarea instituțiilor – în cazul de față, a școlilor, a liceelor –, să asigure această protecție. Practic, trebuie să știm foarte clar dacă ne dorim ca la intrarea fiecărei școli, fiecărui liceu să avem polițist, jandarm, un dosar de evidență a celor care intră sau ies. Nu știu, poate că unii își doresc, poate nu. Nu știu dacă în momentul actual avem resurse pentru a asigura această protecție în toate școlile din România și pentru a o implementa.

Mai departe. Întreb ce se întâmplă în afara orelor de predare. Ce se întâmplă după-amiaza sau școala..., dacă aceste cadre didactice sunt agresate de către părinți, de către elevi care nu își suportă profesorii? Se aplică sau nu se aplică aceste prevederi similare cu cele din cazul ultrajului, cu pedepse mărite?

Haideți să vă dau, oarecum anecdotic, dar foarte clar, exemplul personal. Știe toată lumea că am primit și am fost lovit în față într-un studio de televiziune. Am depus sesizare penală pentru ultraj. Procurorii, în timpul depoziției, mi-au solicitat să le fac dovada dacă îmi exercitam sau nu activitatea în acel moment.

Iertați-mă, ce are asta cu școala?!

Exact acest lucru are, cu pedepsele care sunt. Dacă un cadru didactic este agresat, este înjurat în afara școlii, pedeapsa va fi una normală, deși s-ar putea să aibă legătură cu activitatea lui, dar acest lucru nu se va accepta. Dacă această agresiune se întâmplă în școală, e agravată. Așadar, nu se va aplica decât în anumite cazuri și cei care vor dori să se răfuiască cu cadrele didactice o vor face în afara școlii, în afara perimetrelor, fără să se aplice această lege.

Mai departe, vorbind de acea prezumție de veridicitate a afirmaților (în special ale cadrelor didactice), ce înseamnă acest lucru? Dincolo de faptul că cred că ar trebui introduse în universități cursuri despre cum se întocmește un proces-verbal, ca acesta într-adevăr să beneficieze de prezumția de veridicitate – cu dată, martor și așa mai departe –, că, altfel, va fi desființat oricând în justiție. Dar mă gândesc la acele lucruri care se întâmplă în școli, în licee în care cadrele didactice care nu se înțeleg se mai ceartă unele cu altele, unele, câteodată, se mai înjură sau consideră că au fost înjurate și se dau în judecată unele pe altele sau se reclamă unele pe altele. Pentru care din aceste cadre didactice se instituie prezumția de veridicitate și unde se va ajunge?

Și vă citez un nou articol din OUG nr. 57/2019, art. 427 alin. (2), în care se spune că „autoritatea sau instituția publică este obligată să suporte cheltuielile necesare asigurării asistenței juridice”.

Deci în acest caz două cadre didactice care după o ceartă ajungeau să se împace sau să găsească o soluție vor spune: „OK, acum ne plătește școala și mie, și colegului asistența juridică.” Pentru că ne obligă această lege. Și o să vedeți atunci câte procese și scandaluri o să avem pe banii școlilor, liceelor între cadrele didactice care consideră: nu ne mai rezolvăm diferendele între noi și faptul că ne-am certat, nu ne mai împăcăm după, le rezolvăm în justiție, pentru că oricum plătește liceul tot acest proces.

Acestea sunt doar câteva motive pentru care, în ciuda intențiilor, în ciuda necesității, această lege nu reușește să rezolve în mod real problema protecției cadrelor didactice și unul dintre motivele pentru care USR nu va vota acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc, vă mulțumesc foarte, foarte mult. Doamna Ecaterina Andronescu. Microfonul central. Și, după aia, domnul Cseke Attila și doamna Sbîrnea.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Fără îndoială, legea aceasta nu rezolvă toate problemele pe care le are sistemul de învățământ, dar vă adresez rugămintea să o votăm, pentru că ea încearcă să protejeze, într-o oarecare măsură, procesul educațional, care este total incompatibil cu actele de agresiune și de violență.

De aceea, cred că, odată cu această lege, mai facem un pas, poate nerezolvând toate problemele, dar este o încercare de a crește puțin autoritatea dascălului. Fără această autoritate, un proces educațional este cu puține șanse de reușită.

Vă mulțumesc foarte mult.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Cseke Attila. Vă rog, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu negăm necesitatea reglementării în acest domeniu. Cunoaștem cu toții situațiile care au apărut de-a lungul timpului, mai ales după ’89.

Aș atrage însă atenția referitor la art. 4. Și eu cred că aici nu putem să acceptăm nici forma inițială și nici forma din comisie, pentru că sarcina probei, pentru prima dată în sistemul de drept românesc, s-ar inversa și eu cred că s-ar crea un precedent periculos, chiar dacă știm despre ce vorbim și ce vrem să reglementăm. Deci, dacă cineva sesizează în scris o faptă, atunci în sesizare trebuie să facă și... să expună și dovezile pe care se bazează sesizarea respectivă. Noi nu cred că putem să introducem în legislația din România, indiferent că vorbim de învățământ sau de altă legislație, în alt domeniu, că această sesizare se bucură de prezumția, chiar și relativă, de veridicitate, până la proba contrară. Adică cealaltă parte să vină să aducă dovezile că ceea ce s-a scris în actul de sesizare nu este adevărat.

Vă rog să vă gândiți la consecințele în alte domenii ale acestei inversări a sarcinii probei. Despre acest lucru am vorbit în ultimii ani și eu cred că această chestiune trebuie regândită puțin.

Eu v-aș face propunerea să reîntoarcem la comisie, pe această speță, pe acest text, propunerea legislativă. Deci vă fac propunerea să retrimitem la comisie acest proiect legislativ.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Doamna Liliana Sbîrnea, vă rog. Nu? Ați renunțat.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Doamna senator Scântei și în final domnul Șerban Nicolae.

Vă rog, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

O să expun un punct de vedere scurt.

Da, o să solicit și eu supunerea la vot a propunerii făcute de colegul senator de la UDMR.

Vreau doar să vă spun că nu întotdeauna scopul scuză mijloacele. Suntem toți de acord cu scopul avut în vedere de acest..., prin acest proiect, dar nu cu mijlocul prin care îl realizați, întrucât conferirea statutului de autoritate publică cadrelor didactice va duce, practic, imaginați-vă, la identificarea tuturor cadrelor didactice din mediul preuniversitar cu niște polițiști. Imaginați-vă că, din punct de vedere juridic, și nu din punct de vedere vestimentar, îi veți vedea, de la intrarea în vigoare a acestei legi, pe toți îmbrăcați în polițiști, sub pretextul de a le asigura o mai bună protecție în fața unor atacuri verbale sau fizice.

Proiectul este exagerat nu doar sub aspectul soluției legislative pe care o propuneți – asigurarea protecției cadrelor didactice din școli, dar și a elevilor, de asemenea, precum și a altor categorii de personal, că trebuie să vă reamintesc că într-o școală nu avem doar cadre didactice... Nu este considerată, de exemplu, cadru didactic o secretară sau chiar și personalul administrativ, dar aceștia pot fi victime ale unor acte de violență. Proiectul nu se referă și la aceștia.

Aș vrea să mai punctez, de asemenea, că, sub pretextul că proiectul este susținut de anumiți lideri din sindicate, el nu se bucură de susținere chiar din partea beneficiarilor pe care îi aveți în vedere. De ce? Pentru că mulți s-au bucurat, într-o primă măsură, că îi veți gratifica cu această formă de protecție a autorității publice, dar nu le-ați spus și ce vine la pachet cu acest statut, respectiv ce obligații. Practic, îi transformați în niște funcționari publici și îi supuneți legislației indirect. Cuvântul de „autoritate publică” nu înseamnă să puneți, domnule senator, doar chipiul de polițist pe capul unui profesor și să îi spuneți că are doar partea de drept, nu și partea de obligații.

Când vom ajunge la interpretarea legii, acolo se va ajunge. Prima sesizare făcută după intrarea în vigoare a acestei legi cu privire la..., nu știu, eventuale incompatibilități în care ar intra un cadru didactic după intrarea în vigoare a acestei legi va fi supusă acestei interpretări.

Vă mulțumesc și eu.

O să îl rog pe domnul Șerban Nicolae, care dorește să răspundă la întrebările care au fost adresate, cu înțelegerea..., cu rugămintea de a fi cât mai concis, după care voi supune la vot propunerea prezentată de domnul senator Attila Cseke și susținută de colega noastră privind retrimiterea la comisie.

Domnul Șerban Nicolae. Microfonul 6, vă rog. 6!

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare rău că reiau niște precizări pe care le credeam depășite!

Am să încep cu observația legată de prezumția de veridicitate relativă pe care o are declarația cadrului didactic în perspectiva acestei propuneri legislative și aș atrage respectuos atenția asupra faptului că această prezumție relativă de veridicitate, până la proba contrarie, se aplică pentru toate persoanele care sunt victime ale ultrajului: și pentru comisarul Gărzii Financiare, și pentru comisarul ANPC, și pentru orice altă persoană. Inclusiv vă atrag atenția asupra faptului că ați făcut un lucru bun sau urmează să faceți un lucru bun – nu îmi dau seama dacă a trecut de Senat, dar știu că de Comisia juridică a trecut: aceeași protecție aplicată cadrelor medicale aflate în exercițiul atribuțiilor profesionale. În toate aceste ipoteze se merge pe prezumția de veridicitate relativă a declarației persoanei agresate, care beneficiază de protecția specifică ultrajului.

Faptul că cadrele didactice considerați că nu ar trebui să se bucure de această prezumție, deși avem încredere să le dăm copiii noștri pe mână pentru educare și instruire, mie mi se pare cel puțin nefiresc, dacă nu o greșeală de interpretare a textului legislativ propus. Această prezumție, repet, funcționează în cadrul tuturor persoanelor pentru care se aplică regulile specifice ultrajului – prezumția de veridicitate relativă, până la proba contrarie. Dacă, cumva, există temerea că, în practică, cadrele didactice, fiind probabil niște oameni răi și puși pe rele, vor declara că au fost..., în fals, că au fost victimele unei agresiuni doar ca să atragă o eventuală

sancționare, că procurorul își va însuși această declarație ca fiind veridică absolut, în ciuda unor declarații care contrazic o asemenea ipoteză, că judecătorul va merge până la condamnarea unei declarații făcute fals, eu cred că mergeți prea departe, mai ales că, repet, este vorba de cadre didactice aflate în exercițiul funcției.

Fac, cu această ocazie, precizarea că e vorba de cadre didactice supuse unor acte de agresiune verbală, fizică, gestuală..., care duc la afectarea procesului de învățământ. Pentru faptul că o persoană care se ocupă de îngrijirea spațiilor școlare (administratorul unei unități, secretara) ar putea să fie victima unei agresiuni, se merge pe dreptul comun, specific oricărei forme de agresiune, sancționabilă potrivit legii penale sau, după caz, contravenționale. Nu afectează procesul de învățământ dacă secretara unei școli este agresată din diverse motive. E vorba de protecția cadrelor didactice.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mersi foarte mult.

Stimați colegi,

Practic, am epuizat dezbaterile generale.

În cadrul dezbaterilor generale a fost făcută o propunere de către domnul Cseke Attila, susținut fervent de doamna Scântei, privind retrimiterea acestui proiect la comisie.

Deci primul lucru pe care o să îl fac este să vă supun dumneavoastră propunerea domnului Cseke și a doamnei Scântei privind retrimiterea la comisie.

De unde 51? Nu, nu, e 48...

51 deci pentru, contra...

, 23 contra, o abținere. Propunerea a fost acceptată, urmează să fie retrimisă la comisie.

Vă mulțumesc foarte mult.

Cu permisiunea dumneavoastră, trecem la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L267/2019).

Vă rog să fiți de acord să declar deschise dezbaterile generale și să dau cuvântul inițiatorului, dacă e prezent.

Dacă nu, o să invit reprezentantul Guvernului, să prezinte punctul de vedere al Executivului.

Microfonul 8, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul legislativ se referă la modul de soluționare a unor situații de inaptitudine profesională ce pot să intervină în activitatea cadrelor didactice.

Față de versiunea inițială propusă de inițiatori, punctul de vedere al Guvernului a fost de a nu susține, din cauza faptului că erau chestiuni legate de claritate, de precizie și de previzibilitate a conținutului, a materialului legii.

În urma dezbaterilor din comisii, au fost formulate o serie de amendamente care au corectat aceste observații..., au inclus observațiile Guvernului și, ca urmare, poate fi susținut raportul de adoptare a proiectului legislativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, pentru prezentarea raportului.

Domnule Pop, microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Camera decizională.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc foarte mult. Dacă sunt intervenții?

Vă rog. Vă rog, microfonul 3. Doamna...

Aceste situații la nivelul unităților de învățământ creează probleme în ceea ce privește calitatea sistemului de educație. Inițiativa vine cu un lucru foarte bun prin faptul că până acum un singur medic nu își asuma stabilirea acestui diagnostic referitor la un cadru didactic. Inițiativa spune că acest diagnostic va fi stabilit de o comisie formată din 3-5 membri specialiști, comisie care se întrunește datorită unui protocol stabilit de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății.

Considerăm că inițiativa este o inițiativă foarte bună și Partidul Social Democrat o va susține. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale. Vot, lunea viitoare.

Vă rog, dacă-mi permiteți să vă atrag atenția, revenim la punctul 1 de pe ordinea de zi, pentru care s-a primit raportul. Deci ne întoarcem la punctul 1 de pe ordinea de zi aprobată.

Este Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului (L477/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Nu.

Microfonul 10?

## **Domnul Dan Dumitrescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

Ministerul Sănătății.

Ministerul Sănătății. 10. Microfonul 10. Scurt și la obiect.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Ministerul Sănătății susține punctul de vedere adoptat..., raportul adoptat de comisiile comune. Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul Pop să prezinte raportul. Sau... Pardon, vă rog, microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința de azi, reexaminând propunerea legislativă, cele două comisii, Comisia pentru sănătate publică și cea pentru învățământ, au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun suplimentar de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins.

În consecință, Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supun plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul comun suplimentar de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins, și propunerea legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnule Wiener, microfonul central.

Dat fiind faptul că, practic, amendamentele admise la lege își propun să rezolve o criză, și anume criza examenului de rezidențiat, care este în pericol de a nu putea fi susținut, vă propunem să și votăm astăzi această lege, cu toate că este organică...

Nu. Vă informăm respectuos că nu este organică.

A! Atunci, este în regulă.

În principiu, asta își propune legea și ambele comisii s-au reunit pentru a încerca – și credem noi că am reușit –

să rezolve criza rezidențiatului, să nu existe victime colaterale ale luptei politice, și anume tinerii medici rezidenți.

Sigur, trebuie discutat și în substanță examenul de rezidențiat și ceea ce reprezintă el, dacă reprezintă instruire sau chiar practică medicală. Ulterior, sigur, putem relua toate argumentele și face o consultare publică largă, să modificăm fundamental această lege, dar cred că acum trebuie rezolvată pe moment această criză.

Mulțumesc.

Aveți dreptate. Dacă ne permite și timpul. Avem deci... Mai dorește cineva să intervină?

Vă rog, domnule Renică Diaconescu, și, după aia, doamna ministru. Microfonul 3.

Astăzi, în Comisia pentru sănătate – cele două, comisiile pentru sănătate și învățământ –, s-a votat și un amendament, pentru care le mulțumesc colegilor de la toate partidele politice. A fost un gest de onoare al parlamentarilor, al senatorilor români față de elita învățământului românesc și de acești tineri medici.

Astăzi, prin intervenția comisiilor, a celor două comisii, s-a făcut un amendament, vă spuneam, prin care numărul de locuri la rezidențiat în anul acesta să fie egal cu numărul absolvenților, pentru că din cauza unei legi foarte proaste din trecut absolvenții de Medicină nu rămâneau nici măcar șomeri.

Anul acesta, spre deosebire de ceilalți ani, numărul a scăzut drastic, lăsând aproape 700-1.000 de tineri fără perspective.

Încă o dată, vreau să mulțumesc senatorilor de la toate partidele politice care și-au arătat respectul pentru elita învățământului românesc.

Vă mulțumesc.

Doamna Ecaterina, doamna ministru Ecaterina Andronescu, microfonul central, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă adresez rugămintea, dacă se poate, să votăm astăzi legea, pentru că, într-adevăr, ea încearcă să rezolve o urgență, o urgență maximă. Nu putem să fim indiferenți față de soarta celor care așteaptă de la noi un răspuns și poate reușim să convingem și Camera Deputaților să o abordeze în procedură de urgență și să poată fi rezolvată această problemă delicată.

Astăzi cred că am făcut un pas important și, sigur, sunt multe lucruri de așezat, pentru că, poate, într-adevăr, rezidențiatul este și o perioadă de practică medicală, în egală măsură, și o școală postuniversitară.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu foarte mult. Dacă mai sunt intervenții? Dacă nu, vă propun să trecem la procedura legislativă. Avem un raport...

Păi stai puțin, lasă-mă puțin, că vreau să spun eu, dacă-mi permiți, că, dacă vrei să-mi iei locul, spune-mi.

Deci avem un raport suplimentar, care are și un amendament respins. Vreau să întreb dacă amendamentul respins se susține.

Domnul Pop este inițiatorul și, cu tot respectul, vă rog să-i dăm întâietate.

Domnule Pop, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am înțeles de la comisie că sunt mai multe lucruri cu amendamentul.

Dintr-o eroare cred că a apărut ca amendament respins, pentru că cineva ar fi spus că îmi retrag acest amendament. E un amendament simplu, nu înțeleg de ce a apărut respins. De aici încolo, cu excepția anului 2019, acest examen de rezidențiat, plecând de la ceea ce s-a întâmplat în ultimii 8-9 ani de zile, acest examen de rezidențiat se organiza în a treia duminică a lunii noiembrie.

Să fie prins acesta în textul legii.

Să nu tot așteptăm un ministru care spune ba că e 8 noiembrie, ba că e 7 noiembrie sau 11 noiembrie ori 20 noiembrie.

Adică toți absolvenții să știe că, de aici încolo, în a treia duminică a lunii noiembrie se organizează acest examen de rezidențiat. Acesta era textul amendamentului pe care vă rog să-l admiteți.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc foarte mult.

Domnule ministru Bodog, microfonul central, vă rog.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Având în vedere că sunt două erori materiale, una la art. 2 și două la art. 3, adică trei erori materiale, vă supun aprobării solicitarea de a depune și amendamente în plen, pentru a corecta aceste erori materiale.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

...domnule Goțiu, raportul este pe site. Dacă aveți nevoie, vi-l prezint eu, puteți să îl vedeți, deci nu este nicio problemă.

Avem, practic, două propuneri: una care se referă la un amendament respins, pe care o să vi-l

Bine.

Dacă nu mai sunt intervenții, supun la vot amendamentul respins, care este anexat la raportul suplimentar al comisiei. Vă rog să votați.

Pentru – 50 de voturi, 51, 52, 53 de voturi pentru. Contra – 12, abținere – 10, „nu votez” – zero.

Amendamentul a fost admis.

Trecem acum la punctul următor, propunerea domnului Bodog de a face anumite corectări materiale și amendamente în plen.

De acord?

Deci

În legătură... Dacă nu mai e vorba de amendamente noi...

Vă rog, numai un pic, domnule Dircă. Haideți, că nu putem să sărim unii peste alții.

La art. 76 alin. (2) se prevede că „pentru observații formulate în plen cu privire la probleme de redactare, avizarea se face oral de către raportorul comisiei sesizate în fond”. Și nu este nevoie de 69 de voturi pentru propunerea de corectare materială.

Deci o să supun la vot, dacă sunt numai corectări materiale, o să vă rog să le anunțați în plen și să fie acceptate de cei prezenți.

Domnule Dircă, ați dorit ceva? Pe procedură.

## **Domnul George Edward Dircă:**

Da. Procedură.

Mulțumesc.

Mai aveți o intervenție? Da.

Domnule Goțiu, vă rog, microfonul 2.

Procedură.

Ca să discutăm să vedem care sunt acele erori materiale, raportul încă nu e pe site, nu-l putem vedea; deci ar trebui să știm exact ce votăm.

Respectuos vă informez...

Există toată intenția de a vota această lege.

Microfonul central.

## **Domnul George Edward Dircă:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, cu tot respectul pentru munca colegilor noștri și în considerarea faptului că este o situație deosebit de urgentă, pe care noi trebuie să o soluționăm astăzi, rog serviciile Senatului să urce pe site raportul suplimentar.

În acest moment avem doar raportul Comisiei pentru sănătate. Nu avem raportul celor două comisii, astfel că în acest moment noi nu știm ce trebuie să votăm. Chiar dacă sunt anumite chestiuni care trebuie corectate, trebuie să vedem cum le corectăm și, până atunci, haideți, vă rog, să ne ajutați să urcăm acest raport.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Da. O să vă rog totuși să...

Din partea domnului Cseke Attila o intervenție. Vă rog.

## **Domnul Cseke Attila Zoltan:**

Domnule președinte, haideți să deblocăm această situație și v-aș ruga să acordați o pauză de consultări de două minute, până când se tipărește raportul comisiei, și să fie raportul comisiei distribuit la liderii de grup în cele două minute de consultări, pentru că, altfel, dacă așteptăm după site...

El este. La mine este.

## **Domnul Cseke Attila Zoltan:**

Noi nu îl...

Domnule președinte, sunteți dumneavoastră..., sunteți fericit...

Noi nu îl avem.

Bine.

Deci să-l primim, măcar liderii de grup, pentru că nu este pe site. Ăsta este adevărul.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Am înțeles. Am înțeles.

Propunerea domnului Cseke este să luăm o pauză, dar cu adevărat de cinci minute, pentru a distribui...

Două minute?

Să dea Dumnezeu! Mulțumesc din inimă. Sunteți foarte optimist astăzi, domnule Cseke.

Este o pauză de consultări de două minute. Începeți să numărați.

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Domnul Cseke Attila sau domnul Bodog.

Cine? Să ne spuneți rezultatele consultării.

Microfonul central, vă rog, pentru domnul ministru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma discuției cu liderii grupurilor, am convenit să lăsăm raportul în forma... și propunerea legislativă în forma aprobată de comisie și vom face îndreptările acestor erori materiale la Camera Deputaților.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

OK. În aceste condiții, o să vă supun la vot raportul, cu amendamentele admise.

Vă mulțumesc tuturor pentru spiritul de conciliere.

Și îl invit pe domnul ministru Bodog la microfonul central. Cseke, vrei să vorbești și tu? OK.

## Mulțumesc.

Grupul senatorial al PSD a votat pentru această inițiativă legislativă. Așa cum știți, am adus-o înapoi în comisie pentru a regla toate aspectele privitoare la rezidențiat. Este o problemă urgentă. Este o situație dezastruoasă, în care au ajuns din cauza refuzului președintelui Iohannis de a numi un ministru al educației.

Vreau să mulțumesc tuturor pentru faptul că ați fost alături în acest demers.

Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc și eu.

Domnule Attila, microfonul 6 sau microfonul central doriți? 6. Microfonul 6.

## 7.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Aș dori să mulțumesc tuturor colegilor pentru atitudinea extrem de constructivă de care au dat dovadă, pe de o parte, și, în același timp, vă informez că, pe lângă rezidențiat, am mai rezolvat încă o problemă. Am rezolvat problema competențelor tuturor absolvenților de Medicină, și a acelora care n-au intrat la rezidențiat. Chiar dacă au competențe restrânse, nu rămân între două scaune, așa cum a fost până acum.

Vă mulțumesc frumos.

## Mulțumesc și eu.

Mă alătur mulțumirilor pe care le-ați adresat unii altora și, ca urmare a votului, vă informez că propunerea legislativă a fost adoptată.

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 6 – nu mai știu cât e –, Legea pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică (L110/2019). Este reexaminare. Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Vă rog, microfonul 9.

**Domnul Eugen Constantin Uricec** _– secretar de stat în Ministerul Mediului_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul României nu susține Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/27 mai 1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

Mulțumesc foarte mult.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Să prezinte altcineva punctul de vedere, că n-o fi foc, dacă nu e... Comisia juridică! Cineva din Comisia juridică să prezinte raportul. Mă rog, să-l citească, că e un raport comun, nu e o...

Vă rog frumos. Da?

Șerban! Șerban! E aici, dacă vrei. OK. Vă rog, domnule Șerban Nicolae, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul comun este al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru mediu. O cerere de reexaminare formulată de Președintele României.

Comisia pentru administrație publică a transmis un aviz favorabil asupra legii trimise la promulgare.

Comisia pentru mediu și Comisia juridică, pe parcursul mai multor ședințe, au analizat și legea în forma trimisă la promulgare, și cererea de reexaminare și au hotărât, cu majoritatea de voturi ale celor prezenți, să admită cererea de reexaminare formulată de Președintele României, să adopte un raport comun de respingere asupra propunerii legislative.

Fac precizarea că, potrivit dispozițiilor Constituției, propunerea legislativă intră în categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă dorește să intervină cineva? Domnule Goțiu, microfonul 2.

Aș vrea să fac câteva precizări, chiar dacă, până la urmă, raportul este unul de respingere a acestui proiect legislativ, în urma solicitării de reexaminare, dar vreau să subliniez că ceea ce s-a dorit inițial ca să fie definit ca interes public major este protecția mediului. Acesta este sensul în care interesul public major este definit în directivele europene legate de mediu și doar în cazurile excepționale de pază împotriva calamităților, în cazuri excepționale, de agresiuni împotriva țării sunt permise intervenții care să aducă distrugeri mediului. În rest, interesul public major este, conform directivelor europene, cel legat de protecția mediului.

În rest, că acest proiect a pornit de la un caz particular, din Parcul Național Defileul Jiului, unde un proiect a fost declarat

ilegal, nu se poate intra în legalitate distorsionând sensurile interesului public major.

USR va vota pentru raportul de respingere.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc foarte mult. Dacă există alte intervenții? Dacă nu, o să

58 de voturi pentru, 59 cu mâna ridicată, niciun vot contra, nicio abținere.

Vă rog, listă pentru grupurile politice.

Explicație de vot. Vă rog. Microfonul 2.

Dar nu puteți aștepta puțin, că vreau să pun și legea la vot? E OK? Nu vă deranjează. Bine.

Legea e respinsă oricum.

Vă mulțumesc.

Este un moment bun să discutăm un pic despre genul acesta de propuneri și despre ce dorim să facem în Parlament, în ce sens dorim să legiferăm, pentru că această lege a trecut o dată prin cele două Camere ale Parlamentului și a fost foarte rău faptul că la Camera Deputaților a trecut în acea formă care definea interesul local, interesul public local ca fiind un interes major.

Practic, noi deschidem prin astfel de propuneri tot felul de portițe în legislația de mediu și nu ar trebui să o mai facem. De aceea, dat fiind că în istoricul celor doi ani și jumătate de legislatură actuală au existat mai multe propuneri, din diverse zone ale spectrului politic, în acest sens, apelul meu este să fim mai responsabili și să înțelegem ce înseamnă o directivă europeană și ce înseamnă acel interes public major, să nu mai încercăm să mai deschidem portițe în legislația actuală, portițe care ne pot duce direct în cazuri de infringement. Și, dacă este nevoie într-adevăr de constatarea acestui interes public, să apelăm la căile de derogare care există deja.

Vă mulțumesc.

Și apreciez că am corectat cu toții această lege strâmbă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Așa cum știți, după votul majorității senatorilor prezenți, legea a fost respinsă.

Trecem la punctul următor, Legea privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcții edificate pe acestea și anumitor activități economice autorizate (L123/2017).

Este reexaminare.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, dacă există. Microfonul 8. Vă rog.

Vă mulțumesc frumos.

Având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 393/2019, Guvernul susține raportul de respingere formulat de cele trei comisii din Senat.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru constituționalitate; domnule Dircă, microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă prezint raportul comun asupra Legii privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcții edificate pe acestea și anumitor activități economice autorizate.

Ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 393/2019, cele trei comisii reunite în ședință comună au adoptat raportul de respingere a legii. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc foarte mult.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, o să trecem la procesul de votare.

Supun la vot raportul comisiei și respingerea legii transmise.

Deci

Trecem la punctul următor, 8, Legea privind elaborarea și actualizarea Strategiei naționale pe termen lung „România 2040” (L317/2018). Tot reexaminare.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Înțeleg. Nu, nu este reprezentantul Guvernului, deci nu pot să-i dau cuvântul sau, dacă i-l dau, nu are cine să-l transmită.

Comisia pentru constituționalitate.

Domnule Dircă, vă rog să preluați sarcina asta ingrată. Vă rog, microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă prezint raportul comun asupra Legii privind elaborarea și actualizarea Strategiei naționale pe termen lung „România 2040” – reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 404/2019.

Cele trei comisii reunite au luat act de decizia Curții Constituționale, și anume că legea a fost declarată neconstituțională ca urmare a nerespectării principiului bicameralismului, pentru că la Camera Decizională s-au adus modificări care n-au fost puse în discuția primei Camere sesizate.

În consecință, cele trei comisii au adoptat un raport comun de respingere a legii transmise la promulgare.

Având în vedere obiectul de reglementare, avem de-a face cu o lege ordinară și urmează a fi supusă votului plenului Senatului. Prima Cameră sesizată a fost Senatul. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții la acest punct? Dacă nu... Avem deci... Pardon! Doamna senator Gorghiu, vă rog, microfonul 2.

Vă rețin doar 30 de secunde, domnule președinte, pentru că e important să spunem că acest proiect de vreo doi ani de zile stă în procedură legislativă. L-am atacat la Curtea Constituțională și v-am spus de fiecare dată când a fost în dezbaterea plenului Senatului că nu poți să faci o strategie pentru 2040 doar pentru că domnul Dragnea era șef atunci la Camera Deputaților și ați stabilit prin lege ca șeful Camerei Deputaților să coordoneze această comisie.

A fost o lege făcută cu dedicație, o lege despre care am tot spus că va fi declarată neconstituțională. Sper, cu această ocazie, să terminăm cu legiferarea după chipul și asemănarea unui lider de partid.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, o să vă supun la vot raportul comisiilor și respingerea legii transmise la promulgare. Un singur vot.

65 de voturi pentru, niciun vot contra, nicio abținere; proiectul de lege privind elaborarea strategiei a fost respins. Trecem la punctul următor.

E vorba de Legea pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori (L437/2017).

Și de data asta este vorba de reexaminare.

Nu avem nici aici, pe bancă, reprezentantul Guvernului.

O să rog Comisia economică, industrii și servicii... Constituționalitate – domnul Dircă.

Vă rog să prezentați dumneavoastră. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă prezint raportul comun asupra Legii pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Ca urmare a reexaminării, a deciziei Curții Constituționale, legea a fost declarată neconstituțională în ansamblu, motiv pentru care suntem în situația de a vă prezenta raportul comun de respingere a legii trimise la promulgare.

Avem de a face cu o lege ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții pe marginea legii? Dacă nu, o să intrăm în procedură de vot.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/5.XI.2019

Vă supun la vot raportul comisiilor și respingerea legii transmise.

Trecem la punctul următor. Mai avem șapte minute.

Legea pentru modificarea art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică și pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Bacău în domeniul public al județului Bacău (L87/2019).

Este, de asemenea, în reexaminare.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului. Microfonul 8.

## **Domnul Mihai Valentin Bobescu** _– subsecretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Mihai Bobescu mă numesc, secretar de stat pentru relația cu Parlamentul și relații internaționale la Ministerul Afacerilor Interne.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Afacerilor Interne este de acord cu raportul de respingere elaborat de Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru administrație publică din cadrul Senatului României pe marginea inițiativei legislative în discuție.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu.

Îl invit pe domnul Dircă să prezinte raportul comun. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii, în cadrul ședinței comune, au hotărât să adopte un raport de respingere cu privire la modificarea art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Bacău în domeniul public al județului Bacău.

Suntem în situația în care, cel puțin în ultimul an, am avut în analiza noastră mai multe proiecte de lege care aveau obiecte similare. Toate aceste proiecte de lege au fost declarate neconstituționale în ansamblu, motiv pentru care vă propunem să votați un raport comun de respingere a legii trimise la promulgare.

Avem de a face cu o lege din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Dacă sunt intervenții la acest punct? Dacă nu, declar închise dezbaterile generale.

Fiind lege organică, votul – luni, unde vă aștept cu mare plăcere.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi.

Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală (L302/2018).

Este tot reexaminare.

Dau cuvântul Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului. Microfonul 9.

## **Domnul Vajda Zsombor** _– vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt Vajda Zsombor, vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente.

## Doamnelor și domnilor senatori,

În contextul intrării în vigoare a Legii nr. 148/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală, Autoritatea Electorală Permanentă nu susține adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală menționate.

Menționăm că prevederile declarate neconstituționale prin Decizia CCR nr. 146/13.03.2019 nu au fost preluate în Legea nr. 148/2019.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule Dircă, vă rog eu frumos, comisia pentru..., raportul comun al comisiilor.

Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cele trei comisii au adoptat un raport comun cu privire la Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală, un raport comun de admitere, cu amendamente, a legii.

Având în vedere obiectul legii, ne aflăm în situația unei legi organice. Prima Cameră sesizată este Senatul. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt...?

Domnule Dircă, dacă îmi permiteți, e raport de respingere. OK?

Da, vă rog să mă iertați...

Vă rog să citiți încă o dată, da.

Pentru că am avut de trei ori în dezbatere acest proiect de lege, ultimul, cel mai recent raport, este un raport de respingere, ca urmare a adoptării Legii nr. 148/2019.

Deci vom avea la...

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă există colegi care vor să intervină?

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale.

Votul – pentru luni.

Mai apucăm încă una.

Legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții – SA, precum și pentru modificarea unor acte normative (L506/2017).

De asemenea, reexaminare.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Microfonul 9.

Mulțumesc frumos.

Având în vedere decizia Curții Constituționale, nu susținem această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul Dircă, microfonul 6, raportul comun. Vă rog să îl prezentați.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă prezint raportul comun de respingere a Legii privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, precum și pentru modificarea unor acte normative.

Probabil că vă amintiți, această lege a stârnit foarte mult interes și ample dezbateri.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțional în ansamblu acest proiect de lege, motiv pentru care vă supunem la vot raportul comun de respingere.

Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu foarte mult. Dacă dorește să intervină cineva? Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale. Votul va fi luni, la ora 17.00.

Vă mulțumesc respectuos și am o apreciere deosebită pentru cei care ați reușit să stați aici până la sfârșit, asigurând cvorumul.

Mulțumesc mult și vă doresc o săptămână plăcută! Mulțumesc.

|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**| |---|---|---|---|---| |||**12 luni**|**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|1.310|360|131| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|1.640||150| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|2.460||220| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|470||50| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|1.880||170| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|1.750||160| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|600||55| |8.|Colecția Legislația României|500|130|| |9.|Colecția Hotărâri ale Guvernului României|800||75|

N O T Ă :

Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

|**A B O N A**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|60|150|380|910|2.000|550|1.380|3.450|8.280|18.220| |ExpertMO|100|250|630|1.510|3.320|1.000|2.500|6.250|15.000|33.000| |||||||||||| |**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|70|180|450|1.080|2.380|650|1.630|4.080|9.790|21.540| |ExpertMO|120|300|750|1.800|3.960|1.200|3.000|7.500|18.000|39.600| |||||||||||| |Colecția Monitorul|Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia||||||||70 lei/an||

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|218944]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 124/5.XI.2019 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei