Stenogramă plen

monitorul.ai

Intră

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 13 mai 2020 · monitorul.ai

20 · final vote batch

Supunerea la votul final a: – Moțiunii simple inițiate de 70 de deputați (MS 1/2020; adoptată prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon (PL-x 521/2019; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2019 pentru modificarea Legii nr. 52/2015 privind aprobarea plății anuale a cotizațiilor și serviciilor lingvistice pentru organizațiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar (PL-x 536/2019; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști (PL-x 144/2019; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 și pentru completarea anexei nr. 5 C la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (PL-x 642/2019; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2019 privind siguranța feroviară (PL-x 22/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind consolidarea infrastructurii și a pregătirii pentru situații critice de urgență) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 10 iulie 2019 (PL-x 137/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea în domeniul situațiilor de urgență, semnat la 29 martie 2019 la București (PL-x 125/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului privind agricultura durabilă și dezvoltarea rurală, încheiat la Lillafüred la 12 octombrie 2017 și semnat de România la aceeași dată, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003 (PL-x 139/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale cuprinse în perioada 2016–2020, unele măsuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020, precum și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (PL-x 243/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ (PL-x 158/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege privind comasarea terenurilor agricole deținute de asociațiile agricole constituite de unitățile de cult (PL-x 178/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Propunerii legislative pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (Pl-x 121/2020; adoptată prin vot electronic la distanță); – Propunerii legislative pentru modificarea art. 260 alin. (1) lit. d) din Legea educației naționale nr. 1/2011 (Pl-x 120/2020; adoptată prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii Statutului asistentului social în România nr. 466/2004 (PL-x 384/2019; respins prin vot electronic la distanță); – Propunerii legislative privind completarea art. 119 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale (Pl-x 124/2020; respinsă prin vot electronic la distanță); – Propunerii legislative privind modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (Pl-x 123/2020; respinsă prin vot electronic la distanță) 21. Dezbaterea Proiectului de lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (PL-x 251/2020; adoptat prin vot electronic la distanță) 32–46

477 de discursuri

Florin Iordache
#13539
## **Domnul Florin Iordache:**
Bună dimineața, stimați colegi! Deschidem ședința.
Domnule Buican, veniți!
Invit liderii grupurilor parlamentare să avem o discuție preliminară.
Florin Iordache
#13733
Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, și-au înregistrat prezența un număr de 185.
Ordinea de zi și programul au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Camerei Deputaților.
Astăzi vom dezbate inițiativele înscrise pe ordinea de zi, iar la finalul dezbaterilor vom avea votul final.
Ședința se va desfășura prin mijloace electronice, potrivit art. 129, procedură pe care deja o cunoașteți.
În urma discuției cu liderii grupurilor parlamentare, vom retrimite comisiei: Proiectul de hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților – PHCD 9/2020; poziția 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol – este vorba despre PL-x 38/2020; și, poziția 17, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2020 privind prelungirea mandatelor Comitetului de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei – PL-x 155/2020; Comisia pentru industrii.

Florin Iordache

#19906

**:**

Bună ziua, domnule președinte! Distinși colegi,

În actualul context epidemiologic, în plină pandemie și stare de urgență, evident, nu puteau fi organizate alegerile locale. Prin urmare, s-a impus, cu necesitate, măsura

legislativă vizând prelungirea mandatelor aleșilor locali, iar în termen de maximum șase luni de la ridicarea stării de urgență urmează a fi organizate alegerile locale.

Însă pericolul SARS-CoV-2 nu dispare la ridicarea stării de urgență, nici odată cu promulgarea acestui act normativ.

De aceea, noi, cei din Partidul Mișcarea Populară, considerăm că se impune o regândire fundamentală a actualului sistem de alegeri și mecanism electoral, în nevoia de a-i proteja pe cetățeni, sănătatea acestora, în calitatea lor de participanți la scrutinul electoral și la vot.

Având în vedere necesitatea prevenirii răspândirii virusului COVID-19, întrucât statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea sănătății publice a cetățenilor, considerăm că se impun unele măsuri privind buna organizare și desfășurare a alegerilor locale din anul 2020.

În acest sens, Partidul Mișcarea Populară a înregistrat un proiect legislativ care prevede ca alegerile locale să se desfășoare fie prin votarea prin corespondență, fie prin votarea în mod electronic sau, simultan, conform opțiunii alegătorului.

Propunerea legislativă a PMP prevede că Guvernul stabilește prin hotărâre, la propunerea Autorității Electorale Permanente și a Serviciului de Telecomunicații Speciale, procedurile de votare prin corespondență și în varianta electronică.

De asemenea, propunerea noastră vizează faptul că la alegerile locale din anul 2020 nu se aplică nici condiția privind numărul de susținători necesari pentru depunerea candidaturilor partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, precum și a candidaturilor independente.

În schimb, inițiativa PMP introduce o altă condiție, și anume propunerile de candidați să fie însoțite de dovada virării unor garanții electorale la Autoritatea Electorală Permanentă. Pentru a conferi mai multă responsabilitate candidaților și pentru a preveni abuzul de fonduri publice, unele state au implementat această condiție a depunerii garanțiilor financiare, ca o variantă mai eficientă comparativ cu depunerea de liste de susținători, pentru garantarea unor candidaturi serioase.

Totodată, pentru a asigura eligibilitatea tuturor candidaților și un echilibru de șanse între partidele politice și candidații independenți, valoarea garanției trebuie să fie proporțională cu nivelul funcției publice alese și trebuie gândită la nivel de persoană, și nu de liste.

Sperăm ca proiectul legislativ al PMP să fie reformator și agreat politic majoritar, astfel încât să fie adoptat de Parlament și pus în practică foarte rapid, pentru apropiatele alegeri locale.

Până atunci însă, PMP va susține și va vota Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale cuprinse în perioada 2016–2020. Vă mulțumesc pentru atenție.

Florin Iordache

#24294

**:**

## Bună ziua, stimați colegi!

Tot ceea ce se întâmplă în clipa de față vizavi de calendarul alegerilor și vizavi de îmbunătățirile care ar fi putut fi aduse trebuie lămurite în ceea ce noi am cerut tot timpul, și anume în comisia de cod electoral.

Și, în clipa de față, deși comisia n-a fost creată, există acea comisie specială, care a pus pe masă, de fapt, și proiectul de lege pentru votul la alegerile prezidențiale și care a putut lucra și crea un consens atunci când a fost nevoie de el.

Ceea ce se întâmplă în clipa de față este că asistăm la acest meci politic, ușor infantil, între cele două partide mari și noi suntem între Executiv și Legislativ vizavi de cine are puterea de a decide. Probabil că acest meci va fi tranșat, până la urmă, la CCR.

Însă modul în care în clipa de față ne jucăm..., există o serie întreagă de prevederi cât se poate de corecte. Este foarte corect să se înjumătățească și ideal ar fi chiar să scădem mai mult numărul de semnături necesar, așa cum a venit propunerea de la Guvern.

Este foarte corect să se poată depună aceste semnături electronice.

Este o discuție întreagă vizavi de utilizarea acestei forme alternative de garanții financiare în locul listelor de semnături, care este, într-adevăr, o metodă folosită în alte țări, dar la care trebuie să mai lucrăm și să ne asigurăm că nici nu creează un spațiu care să poată fi abuzat cu totul, să fie prea mic, dar nici nu creează o altă barieră sau, cumva, o privilegiere a accesului la candidatură și la competiția politică doar pe bază financiară.

Deci, din punctul acesta de vedere, modul în care o clasă politică matură ar acționa în acest context pandemic ar fi să ne așezăm cu toții la masă în comisia specială care există și să găsim un consens corect pentru această situație absolut specială.

Din păcate, ceea ce se întâmplă în clipa de față este că doar se aruncă săgeți.

Modul în care a fost măcelărit proiectul, așa cum a venit de la Guvern, și la Senat, și, mai apoi, inclusiv, la Camera Deputaților îl face în clipa de față nevotabil.

Matur ar fi să ne așezăm la masă și să găsim soluțiile inclusiv pentru modul în care se va face votarea la distanță. Mulțumesc frumos.

Florin Iordache

#33581

**:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

În primul și în primul rând, mă bucur că este prezent în sală și domnul secretar de stat care se ocupă de problematica respectivă, pentru că eu nu mai număr aceste zile care au trecut de când s-au suspendat cursurile școlare, nu mai număr zilele, câte au trecut, de când părinții erau deja instabili și nu mai știau ce se va întâmpla în vacanța de primăvară cu copiii lor, pentru că, pur și simplu, nu aveau nicio rezolvare a problemelor.

Pe de altă parte, nu mai discut despre copiii care se află în creșă, pentru că, iarăși, domnul președinte al Comisiei pentru muncă deja a punctat de câteva ori că de trei ori s-a modificat ordonanța de urgență, pentru că nu suntem în stare să gândim înainte și să vedem ce va fi de acum încolo.

Modificările aduse în Comisia pentru muncă sunt unele pe care deja le-am adoptat, chiar săptămâna trecută, prin Legea de aprobare a Ordonanței nr. 30, care, țin să vă reamintesc, stimați colegi, se află pe masa domnului președinte al țării, care așteaptă să promulge această lege.

Și nu doar părinții așteaptă promulgarea acestei legi, ci foarte mulți oameni care se află în șomaj tehnic, foarte mulți care nu știu, de luni încolo, ce vor face și de unde vor avea venituri să le pună pe masă pâine familiilor lor.

Deci, totodată, pe această cale, doresc să vă atrag atenția și asupra unor măsuri inițiate de Guvern, respectiv să vedem cum sprijinim întreprinzătorii mici și mijlocii cu IMM INVEST, pentru că, pur și simplu, ajungem la faza în care acei angajatori care au activitatea suspendată și care obțin fonduri din IMM INVEST nu pot încheia contracte cu băncile respective, doar când se reia activitatea.

Stimați colegi,

Este imposibil. Se acordă niște ajutoare de stat și, după aceea, ajungem la momentul în care nu putem să ne folosim de acestea. ## Deci vă rog frumos să...

Deci doresc să atrag atenția Guvernului asupra acestor probleme!

Și sper că de data aceasta domnul președinte va promulga legea de îndată ce ajunge pe masa dânsului și nu mai așteaptă zile încolo.

Vă mulțumesc.

UDMR va vota.

Titus Corlățean

#39555

senator (de la tribună)

## **Domnul Titus Corlățean** – _senator (de la tribună)_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi, la Cameră, aveți în dezbatere, pentru vot final, proiectul de lege pe care am avut onoarea să-l inițiez, pentru declararea zilei de 4 iunie în România ca Ziua Tratatului de la Trianon.

Acest proiect de lege vizează o simbolistică națională extrem de importantă pentru statul român modern și contemporan și, evident, face referire la momentul 4 iunie 1920, atunci când Tratatul de Pace de la Trianon a fost semnat de Puterile Aliate, câștigătoare în Primul Război Mondial, inclusiv România, cu Ungaria, ca succesor al Imperiului Austro-Ungar.

De ce este important acest tratat de pace încheiat cu un alt stat? Explicația este foarte simplă: pentru că Tratatul de Pace de la Trianon a consfințit recunoașterea internațională a frontierelor României reîntregite – Transilvania unită cu România – și, în egală măsură, a consacrat drepturile civile și politice ale românilor care constituiau populația majoritară în Transilvania, drepturi pe care aceștia nu le-au avut sub dualitatea austro-ungară.

Acest tratat are și alte dispoziții extrem de importante pentru România și acesta este motivul pentru care Tratatul de Pace de la Trianon – care, deschid o paranteză, a fost semnat, în numele Majestății Sale Regele României, de Ion Cantacuzino, ministrul de stat, și Nicolae Titulescu, fost ministru, secretar de stat la acel moment – trebuie marcat ca simbolistică națională importantă.

Momentul 4 iunie 1920 a fost posibil datorită unor factori cumulativi.

În primul rând, a fost posibil datorită eroismului și jertfelor armatei române în Primul Război Mondial, dar și ulterior, în incursiunea militară din 1919, în Ungaria și spre Budapesta, atunci când armata română a reușit să respingă pericolul regimului bolșevic al lui Béla Kun, pericol atât pentru Ungaria, cât și pentru statele central-est europene, inclusiv pentru România. Acest moment a fost posibil și datorită demersurilor politico-diplomatice ale statului român – și aici aș vrea să menționez în mod special pledoaria excepțională a lui Ion I.C. Brătianu, la 1 februarie 1919, în cadrul Conferinței de Pace de la Versailles –, a fost posibil datorită faptului că președintele Statelor Unite, Woodrow Wilson, a marcat cele 14 puncte ale planului de instaurare a păcii după Primul Război Mondial, inclusiv cu acel punct atât de important, și anume dreptul la autodeterminare al naționalităților, și, nu în ultimul rând, datorită sprijinului aliaților, în mod special aș sublinia aici rolul Franței în misiuni miliare franceze în Primul Război Mondial în România, conduse de generalul Berthelot, dar și pledoariei militarilor și experților francezi în cadrul discuțiilor din comitetul militar din cadrul Conferinței de Pace, care a putut permite luarea unei decizii juste la momentul desemnării frontierei dintre Ungaria și România.

V-aș încuraja, dacă există acces, să citiți această pagină de istorie excepțională, „La paix de Versailles”.

Titus Corlățean

#42627

senator (de la tribună)

Este un volum apărut la o editură franceză, Les Éditions Internationales, în anii ’30, la Paris, este o pagină de istorie absolut remarcabilă.

Aș vrea, înainte de a încheia, să mai subliniez două lucruri: simbolistica lui 4 iunie este importantă pentru noi, precum și pentru generațiile viitoare. Este important ca generațiile viitoare din România să înțeleagă ce a însemnat și sacrificiul, și eroismul înaintașilor noștri, și devenirea statului român.

Nu este o lege îndreptată împotriva cuiva. Și vreau să vă spun că – am spus-o și în comisii – nu este o lege îndreptată împotriva unei minorități naționale. Aș vrea, de altfel, să spun că acest moment va putea să ofere un cadru de dialog la aceeași masă, ceea ce nu s-a întâmplat în acești ani între cei care au opinii diferite cu privire la simbolistica lui 4 iunie. Este un moment însă care a fost posibil și datorită contribuției multor minorități naționale și reprezentanților politici ai acestora, în contextul lui 1918 și, ulterior, legat de Trianon.

Nu este îndreptat împotriva altui stat, dar aici trebuie să fac o subliniere: trebuie să luăm notă de faptul că în toți acești ani au fost forțe politice la Budapesta, partide cu puseuri naționaliste sau chiar xenofobe, așa cum este cazul Jobbik sau chiar și Fidesz, care au promovat constant și teorii, și idei politice, și lucruri care ne-au ofensat pe noi, ca națiune română, în România, și proiecte de lege care au devenit legi, ca strategii ale statului ungar, dacă ar fi să mă refer la cele două legi din 2010: Legea comemorării Tratatului de la Trianon – nu mai intru în toate detaliile despre ce spune acea lege – și Legea privind cetățenia ungară, pe criterii etnice, până la urmă.

Aș vrea să închei spunând că această lege propune marcarea, cu demnitate națională, dar cu sobrietate, nimic extravagant, a momentului 4 iunie. Este vorba despre lucruri care sunt promovate și în alte proiecte legislative: este vorba despre arborarea drapelului național pe 4 iunie, este vorba despre realizarea, organizarea unor evenimente culturalștiințifice, dezbateri consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon și, bineînțeles, obligația pentru radioul și televiziunea publică de a transmite programe adecvate în ziua de 4 iunie.

Acestea fiind spuse, vreau să îmi exprim speranța că deputații din Parlamentul României vor vota această lege, pentru că centenarul lui 4 iunie 1920 este marcat o singură dată, la 4 iunie 2020, în doar două săptămâni. Sper ca toți deputații, probabil mai puțin cei care au rezerve, să voteze, inclusiv cei care, ideologic, se revendică ca succesori ai

brătienilor, care, din păcate, la comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților au votat sub instrucțiuni politice și în circumstanțe politice contextuale împotriva acestui proiect de lege. Sper ca dumneavoastră și toți parlamentarii să votați această lege, care ține de respectul firesc, necesar, acordat unei simbolistici naționale.

Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#48034

**:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul Partidului Național Liberal va vota acest proiect de lege. Acest lucru sper că este clar pentru toată lumea și nu mai este cazul să facem speculații. Spre deosebire de PSD, care a avut un proiect similar și l-a respins, noi susținem această inițiativă, pe care o considerăm salutară.

De ce este important 4 iunie 1920? 4 iunie 1920 este momentul în care se pune capăt Imperiului Austro-Ungar sau dublei monarhii.

La 4 iunie 1920, prin tratatul încheiat în Palatul Trianon de la Versailles, unde Ungaria, ca stat succesor al AustroUngariei, a încheiat pacea cu Puterile Aliate, învingătoare în Primul Război Mondial, inclusiv România, practic se încheie ceea ce cunoaștem drept Primul Război Mondial în Europa Centrală și sunt stabilite noile granițe pe criteriul naționalităților, criteriu fundamental, impus inclusiv de către președintele american Woodrow Wilson și de către reprezentanții Puterilor, care au constituit, să spunem, nucleul națiunilor învingătoare în Primul Război Mondial.

Prin acest tratat, aproximativ 71% din suprafața Transleithaniei, pentru că vorbim despre partea ungară a coroanei dualiste – și subliniez acest fapt, deoarece împăratul Franz Joseph avea și titlu de rege al Ungariei –, și nu vorbim despre, cum eronat se spune de atâtea ori, Ungaria Mare... sau se vorbește despre Ungaria de 1.000 de ani. În realitate, avem doar în acest interval – 1867–1920, 1918, practic – un stat care a fost fondat pe aceste principii ale dualismului austro-ungar și care era administrat de maghiari în zona sa sudică și estică.

Ca atare, România, la fel ca Serbia, Croația, Cehoslovacia, va primi, în baza acestui tratat de pace, teritoriile care și-au declarat Unirea la 1 Decembrie 1918.

Actul de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia reprezintă momentul de adeziune populară și momentul în care românii decid democratic – românii din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș – trecerea către Țara-mamă, către Regatul României.

Prin acest act de la 4 iunie 1920 este consfințită Marea Unire de la Alba Iulia. La fel cum foarte bine a subliniat și Ionel Brătianu, Marea Unire a avut mai multe componente: a avut o componentă care ține de adeziunea populară și de lupta românilor ardeleni pentru unire, încununată la 1 Decembrie 1918; a avut componenta militară, reprezentată de sacrificiile ostașilor români pe câmpurile de luptă din 1916 și până în 1919, când armata română intră în Budapesta, în timpul domniei regelui Ferdinand și sub conducerea Guvernului Ionel Brătianu, și eliberează Ungaria de sub comunism – acesta este un lucru pentru care statul ungar este dator să ne mulțumească și astăzi; și, evident, a avut componenta de drept internațional și de recunoaștere internațională, în baza Tratatului de la Trianon.

De aceea este foarte important – subliniem acest moment: prin Tratatul de la Trianon Ungaria recunoștea noile frontiere pentru totdeauna.

De asemenea, actualele frontiere ale Ungariei erau necunoscute la rândul lor și stabilite în baza principiului dreptului internațional și, totodată, se stabileau și drepturile fundamentale ale reprezentanților minorităților naționale care rămâneau în acest spațiu, care, anterior, aparținuse monarhiei dualiste.

Cred că Tratatul de la Trianon nu poate fi pus în niciun fel sub semnul întrebării.

De asemenea, mă bucur că s-a amintit aici despre marile personalități...

Florin Iordache

#53122

**:**

Bună ziua, domnule președinte de ședință! Stimați colegi,

Astăzi avem pe ordinea de zi un proiect de lege cu o tematică grea, despre care eu, personal, aș fi vrut și cred că ar fi fost bine să nu discutăm acum.

Expunerea de motive și intervențiile colegilor de până acum m-au convins că o dezbatere rațională despre acest subiect, care, sentimental, ne așază pe poziții diferite, diametral opuse, nu este posibilă.

Ceea ce în trecut, cu un secol în urmă, pentru națiunea română a fost o bucurie imensă – și pot să înțeleg acest aspect –, pentru națiunea maghiară și pentru maghiarii din România a fost o pierdere uriașă și o tristețe imensă. Această stare de fapt nici unii, nici alții nu o mai pot schimba prin astfel de dezbateri și votând acest proiect de lege. Trecutul este și va rămâne în urma noastră. Desigur, cunosc și eu acea vorbă care spune că nimic nu este mai incert decât trecutul și cu trecutul se poate manipula la nesfârșit viitorul. Și totuși am convingerea că în această instituție, în Parlamentul României, ar fi mult mai util, mult mai pragmatic, mai aproape de adevărul de azi și de mâine, dacă am căuta și am găsi lucruri care ne apropie, și nu subiecte care ne despart. Astfel de lucruri se regăsesc în prezent și în viitor și mai puțin în trecut.

De la tribuna Parlamentului ar trebui să cultivăm și să construim politica speranței, ar trebui să ne preocupe viitorul, perspectiva timpului, care poate fi modelat de noi, care va asigura pentru fiecare cetățean speranța că ziua de mâine, în toate aspectele ei, va fi mai bună decât ziua de ieri.

Prin acest proiect de lege nu veți schimba nimic în ceea ce privește trecutul, modul de înțelegere a timpului trecut, dar nici nu veți nutri speranța că viitorul apropiat sau mai îndepărtat va fi altfel, mai bun, mai sigur, cu mai puține incertitudini decât ziua de ieri.

Pe de altă parte, majoritatea, în cazul nostru majoritatea românească, este întotdeauna responsabilă de minoritate, în cazul nostru de minoritatea maghiară din România. Cu Transilvania v-ați îmbogățit și cu noi, moștenirea noastră culturală, cu trecutul nostru, cu tot.

Condițiile în care trăiește o minoritate, de felul cum se simte pe pământul natal, depind în primul rând și în primul rând de dumneavoastră.

Noi, cei care am rămas în România, am acceptat că această țară este și țara noastră, este și căminul nostru și aici vrem să construim viitorul copiilor noștri.

## Stimați colegi,

O majoritate puternică, sigură pe sine, o majoritate fără remușcări niciodată nu își demonstrează puterea în mod ostentativ, nu creează intenționat situația în care celălalt se simte umilit, ofensat și este batjocorit, stigmatizat, cum s-a întâmplat în aceste săptămâni cu comunitatea maghiară din România.

Până la urmă, se pune întrebarea: ce vreți să demonstrați cu acest proiect și cui vreți să-i demonstrați?!

Am citit în expunerea de motive și am auzit și în dezbatere referirea la Ungaria.

Oameni buni, granițele au fost trasate acum mai bine de 100 de ani. Mulți maghiari au ajuns să trăiască în afara granițelor Ungariei, cum mulți români au ajuns să nu trăiască în interiorul granițelor României. Dar ei, românii, indiferent unde trăiesc, în ce țară, totuși aparțin națiunii române și este firesc acest lucru, cum este la fel de firesc că maghiarii aparțin națiunii maghiare, indiferent unde trăiesc. Există solidaritate națională, există și responsabilitate, dar aceste lucruri nu se orientează împotriva nimănui.

Astăzi, lucrurile sunt extrem de clare în Uniunea Europeană și în Alianța Nord-Atlantică.

Realitatea acestor decenii a demonstrat de câteva ori că există atât de multe interese comune în regiune, încât viitorul ar putea fi gândit împreună, ar trebui gândit obligatoriu împreună.

## Stimați colegi,

Astăzi, degeaba v-aș ruga să respingeți acest proiect de lege, absolut inutil și total contraproductiv. Constat că nu s-a terminat competiția lansată acum trei săptămâni de Președintele Republicii, competiție prin care aveți impresia că, dacă săptămânal veți demonstra că sunteți antimaghiari, ați și rezolvat automat toate problemele României.

Astăzi vom primi cu demnitate și acest mesaj al dumneavoastră, așa cum v-ați obișnuit. Vom ști să marcăm în sufletele noastre acest moment și vom argumenta în continuare pentru relații echilibrate între români și maghiari, cum am făcut în 30 de ani. Vom construi politica speranței și credința că și în această parte a Europei, la un moment dat, va domina respectul reciproc, în loc de respingere, va domina empatia reciprocă, în loc de refuzul permanent, și va veni și acea zi când vom găsi acele momente care pot fi sărbătorite împreună, care ne vor apropia, și nu ne vor îndepărta pe unii de alții.

Sigur, grupul nostru va vota împotriva acestui proiect de lege, absolut inutil.

Florin Iordache

#58147

**:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Grupul nostru parlamentar va vota pentru acest proiect de lege și am să vă spun în câteva cuvinte de ce va face lucrul acesta.

Noi nu îl privim în niciun fel, niciunul din popoarele pe care le reprezintă grupul nostru nu privește în niciun fel acest moment ca pe un moment împotriva poporului maghiar. Absolut deloc!

Este un moment care a consfințit România Mare, este un moment pe care popoarele care compun grupul nostru parlamentar și sunt parte a națiunii române, parte constitutivă, la fel cum este și poporul maghiar trăitor în România, parte constitutivă a națiunii române moderne, l-au cerut tot timpul, în toți anii, în cei doi ani dintre 1918 și 1920. L-au cerut sașii, prin adunarea pe care au făcut-o la Mediaș, l-au cerut șvabii, prin adunarea pe care au făcut-o la Timișoara, l-au cerut romii, prin adunarea pe care au făcut-o la Dumbrăveni, l-au cerut evreii, prin nenumărate adunări pe care le-au făcut, l-au cerut până și italienii din Italia, la cererea italienilor din România, prin manifestări pe care le-au făcut pe tot cuprinsul Italiei, în favoarea creării României Mari. L-au cerut și armenii, când ne-am constituit ca Uniunea Armenilor din România, în 1919. L-au cerut și rutenii, când au participat la adunările pe care le-au făcut românii de la Alba Iulia. L-au cerut, practic, toți cei care astăzi fac parte din grupul nostru parlamentar.

Pentru noi, România Mare a însemnat un moment extraordinar de important, a însemnat un moment care a transformat idealurile din Proclamația de la Alba Iulia – o parte dintre ele, din păcate, nu pe toate – în realități și rolul nostru, printre altele, este să transformăm în realități toate idealurile de atunci. Și sper că vom face și lucrul acesta!

L-au făcut atunci – toate aceste popoare despre care vă vorbesc și care împreună au format marea națiune română – și pentru că ele au considerat că este o formulă în care pot să meargă mai departe, păstrându-și absolut toate datele lor naționale și trăind într-un stat puternic.

Și România Mare a fost un stat puternic. A fost un stat puternic, condus de o monarhie puternică, până în 1940.

Aș vrea să spun, în încheiere, două cuvinte, ca armean, ca să înțelegeți de ce susținem atât de mult acest moment și de ce susținem România Mare.

România Mare a fost... Nu, nu era încă România Mare. România – și apoi România Mare – a fost primul stat din lume care ne-a oferit adăpost în momentul în care ne refugiam din genocid. Lucrul acesta nu o să-l uităm. Îl transmitem din generație în generație și nu doar armenii din România, ci nu îl uită armenii de pretutindeni din lume.

Acesta este motivul pentru care – așa cum evreii nu-i uită niciodată pe cei care i-au ajutat în perioada Holocaustului –, acesta este motivul pentru care eu susțin în plus ca această sărbătoare să devină o sărbătoare națională. Pentru noi România Mare, care a devenit atunci un stat extrem de puternic, un stat care promitea să fie foarte stabil și un stat care începuse să ia în calcul foarte serios și să pună în formă de acte juridice lucrurile pe care le gândiseră cei care au făcut Proclamația de la Alba Iulia, pentru noi acest stat a însemnat posibilitatea noastră de a trăi mai departe! Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#63162

**:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Este o zi istorică.

Trebuie să avem curajul să ne asumăm istoria, cu realism, în mod obiectiv, cu demnitate și onestitate, să rezonăm cu evenimentele pe care le comensurează așa cum au fost, nu cum le-ar dori unii sau alții, în funcție de interesele lor politice pasagere, de moment sau conjuncturale.

Se împlinesc la 4 iunie 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, care a însemnat recunoașterea internațională a „frontaliilor” postbelice ale României, în urma mișcărilor de emancipare națională și, drept consecință, a aplicării principiului autodeterminării naționale, considerat pilon al doctrinei păcii de la sfârșitul Primului Război Mondial.

La Palatul Trianon de la Versailles, marile Puteri Aliate, învingătoare în Primul Război Mondial, au oficializat și consfințit apartenența Transilvaniei la România de după Marea Unire înfăptuită de români la 1 Decembrie 1918 – din păcate, unire nerecunoscută de Ungaria. Evenimentul parafării tratatului avea loc în urma încercării statului vecin de a recuceri Ardealul, atac care a determinat armatele române să riposteze, ofensiva către Budapesta ducând la înlăturarea regimului lui Béla Kun.

În prima lună a anului 1920, SUA, Italia, Marea Britanie și Franța stabilesc granițele noului stat ungar.

Tratatul a fost semnat de 36 de plenipotențiari, în numele a 23 de state. E bine să se știe: dintre acestea, 11 erau state

europene din tabăra Antantei, iar 12, din afara Europei. Din Europa semnatarele au fost, pe de o parte, Ungaria, iar, pe de altă parte, fostele state beligerante: Franța, Marea Britanie, Italia, Portugalia, Belgia, Muntenegru, Grecia, România și cele trei state noi – Polonia, Cehoslovacia și Regatul Sârbo-Croato-Sloven, cum s-a numit inițial Iugoslavia.

Dintre țările extraeuropene, au semnat tratatul: SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Uniunea Sud-Africană, India, SUA, Japonia, China, Cuba, Nicaragua, Panama și Thailanda, numită în text Siam.

Târâtă în vâltoarea Primului Război Mondial, Ungaria a fost înfrântă după ce ajunsese într-un conflict declarat oficial cu peste 20 de state din Europa și din restul lumii. Fiecare dintre acestea s-a folosit de poziția sa de partener la victorie pentru a formula pretenții specifice față de cel învins. Tratatul de la Trianon a fost inventarul complet și detaliat al tuturor acestora.

Pentru a înțelege mai bine justețea Tratatului de la Trianon, rămâne elocventă în acest sens o declarație făcută în Camera Comunelor, în anul 1920, de către Harmsworth, secretar de stat în Ministerul de Externe al Marii Britanii, care sublinia: „Regatul Ungariei s-a descompus într-o largă măsură în părțile sale componente înainte de Conferința de Pace, căci această țară nu a fost decât un conglomerat artificial și forțat de rase neasemănătoare și în unele cazuri ostile.”

După cum și cotidianul The New York Times din 1918 face observații lămuritoare privind „Ungaria reală”, referindu-se, în special, la faptul că, până la încheierea tratatelor de pace de la Paris, „cele 13 milioane de nemaghiari au fost tratați de clasa stăpânitoare cu opresiune și cruzime”.

Până și Emil Nagy, ministrul justiției din Ungaria la acea vreme, a înțeles că „...ungurii trebuie să abandoneze ideea integrității teritoriale dinainte de război și să se resemneze cu pierderea unor teritorii locuite de mase compacte de naționalități străine...”.

În acest sens, istoricul David Prodan răspundea lamentărilor autorităților de la Budapesta: „La Trianon, Ungaria a pierdut exact atât cât a călcat în cursul istoriei din teritoriile altora.”

„Unirea provinciilor românești sau doar a Transilvaniei cu România” – după cum constată și istoricul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române – „nu s-a făcut în urma Tratatului de la Trianon, ci în urma mișcării de emancipare națională, care a culminat cu deciziile luate la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia. Tratatul de la Trianon nu a hotărât unirea Transilvaniei cu România, ci doar a consfințit în plan internațional actul înfăptuit de români în 1918.”

Se cuvine să demonstrăm că suntem astăzi adevărați bărbați politici de stat și să ne asumăm acum, la un centenar de la eveniment, marcarea acestei zile importante pentru istoria României.

Consider că în privința proiectelor care privesc interesul nostru național trebuie să reacționăm politic în solidar și transpartinic.

Nu uitați spusele celebre ale filozofului spaniol George Santayana: „Cel care nu își amintește trecutul este condamnat să îl repete!”

Partidul Mișcarea Populară, în semn de profund respect pentru istoria României și spre cinstirea țării, va vota pentru acest proiect legislativ.

Glorie veșnică și nemurire tuturor eroilor care și-au sacrificat viața pentru binele patriei și al națiunii noastre! Te rugăm, Doamne, binecuvântează România! Vă mulțumesc pentru atenție.

Florin Iordache

#68215

**:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Dincolo de a fi angrenat într-o polemică, care mie îmi displace, pentru că sunt unul dintre cei care se înțeleg destul de bine cu colegii de la UDMR și cu reprezentanții, până la urmă, ai minorității maghiare, precum, de altfel, cu marea majoritate a colegilor de la Grupul minorităților, această lege vine într-un moment foarte fericit pentru națiunea română. Se împlinesc, acuși, peste câteva săptămâni, pe 4 iunie 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon cu Ungaria, moștenitoarea coroanei austro-ungare, și acesta reprezintă, până la urmă, punctul culminant al unei evoluții constante a națiunii române spre emancipare și spre afirmare în Transilvania și în spațiul central-european. O luptă care a început în secolul al XVII-lea, cu Inochentie Micu-Klein, și care, în chip fericit, iată, se finalizează cu victoria armatei române, alături de puterile Antantei, în Primul Război Mondial și duce, până la urmă, la acel sistem al tratatelor de pace de la Versailles, sistem al tratatelor care, cu câteva modificări, este în vigoare și astăzi și pentru care s-au creat sisteme politico-militare de apărare și de păstrare a statu-quoului existent.

Ceea ce ar trebui cu toții să cunoaștem este că Tratatul de la Trianon a făcut aproape imposibilă orice cerere de revizuire a sistemelor de pace de la Versailles, spre deosebire de Basarabia – nebeneficiind de semnătura uneia dintre cele cinci puteri, și anume Japonia, pe tratatul de la finalul Războiului Mondial, existând și lipsa semnăturii Uniunii Sovietice, acestea au dus cu ușurință la desființarea unirii pe care au votat-o în sistem plebiscitar basarabenii în 1918.

Ceea ce vrem noi este să nu supărăm pe nimeni, nu este să umilim pe cineva, nici să călcăm în picioare istoria de 1.000 de ani a Transilvaniei, ci doar să ne bucurăm că la un moment dat națiunea română a fost capabilă să finalizeze proiectul, visul de veacuri al poporului și națiunii române din Transilvania.

Unirea de la Alba Iulia este corolarul acestei lupte. 4 iunie poate fi o dublă dată: pentru unii – sărbătoare, pentru unii – comemorare.

N-avem nimic de împărțit. Putem doar împreună să ne ducem istoria înainte, astfel încât să fim cu toții frați într-o țară prosperă!

Florin Iordache

#78404

**:**

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2019 pentru modificarea Legii nr. 52/2015 privind aprobarea plății anuale a cotizațiilor și serviciilor lingvistice pentru organizațiile profesionale/ interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2019, transmis cu adresa PL-x 536 din 28 octombrie 2019 și înregistrat cu nr. 4c-5/532 din 29 octombrie 2019.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 52/2015 în sensul în care decontarea anuală a cotizațiilor și serviciilor lingvistice pentru organizațiile profesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar să se efectueze după ce acestea au achitat contravaloarea cotizațiilor anuale, respectiv a serviciilor lingvistice și participă la fiecare acțiune desfășurată la nivelul structurilor europene de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii Comisiei pentru agricultură au examinat proiectul de lege în ședința din 28 aprilie 2020.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2019 pentru modificarea Legii nr. 52/2015 privind aprobarea plății anuale a cotizațiilor și serviciilor lingvistice pentru organizațiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul

agricol și agroalimentar, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Florin Iordache

#88134

**:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte succint o să vă prezint raportul suplimentar asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil la această inițiativă legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ inițiativa legislativă. Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a transmis un aviz favorabil pentru proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare îmbunătățirea cadrului legislativ actual care guvernează exercitarea profesiei de soldat și gradat profesionist, în sensul clarificării unor situații juridice referitoare la drepturile și obligațiile acestor categorii de personal militar.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 91 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege a fost dezbătut în ședința din 16 aprilie 2019.

În urma dezbaterilor, în ședința din 16 aprilie membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestei inițiative legislative, cu amendamente admise.

În ședința plenului Camerei Deputaților din data de 4 decembrie 2019 s-a hotărât retrimiterea la comisie a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști – PL-x 144/2019 –, în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a reluat dezbaterile asupra inițiativei legislative în ședința din data de 11 februarie 2020.

În urma dezbaterilor din această ședință, cu unanimitate de voturi, membrii comisiei au hotărât adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise cuprinse în anexa care este parte integrată din prezentul raport.

Mulțumesc.

Florin Iordache

#113279

**:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sunt absolut uimită de ipocrizia șocantă în ceea ce privește standardul dublu în privința unor specii strict protejate în România.

Aud azi cu stupoare că s-a propus permiterea vânării cormoranilor mari în România, deoarece se dorește crearea unui așa-zis echilibru între populațiile de cormorani, încât să se poată asigura protecția resurselor acvatice vii.

Deci se dorește scoaterea cormoranilor de pe lista speciilor strict protejate, pentru simplul fapt că mănâncă prea mult pește.

Nu pot caracteriza acest demers altfel decât halucinant, în cazul în care există în România alte specii strict protejate care nu pot fi vânate, deși creează probleme absolut grave pentru agricultori și deseori pun în pericol însăși viața oamenilor în mai multe județe din România.

Da, vorbesc despre urși. Vorbesc despre urși care intră în curtea oamenilor, mănâncă oi, mănâncă porci și prezintă un pericol real pentru oameni, care sunt adesea atacați de urși.

Toată lumea este conștientă de acest lucru. Toată lumea este conștientă de faptul că urșii produc pagube enorme în fiecare an și totuși nimeni nu se ocupă de această problemă într-un mod real și eficient.

Oamenii care se confruntă cu această problemă a atacurilor violente și a pagubelor cauzate de urși au fost abandonați și de Guvern, și de Parlament.

Anul trecut Senatul a adoptat o lege care viza scoaterea urșilor de pe această listă, însă această inițiativă nu a trecut de Camera Deputaților, în ciuda faptului că există un număr foarte mare de urși în România, un număr care este mult peste nivelul optim.

Și totuși nu există voință politică pentru rezolvarea acestei probleme foarte grave.

Văd însă faptul că cormoranul mare, care reprezintă pericol, practic, pentru pești, este pe cale să fie scos de pe lista animalelor strict protejate.

Ce să înțelegem din acest demers? Că resursele acvatice sunt mai presus de viața și protecția oamenilor?

Totuși UDMR va vota acest proiect, pentru că dorim exact același lucru și în privința ursului carpatin. Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#121838

**:**

Parafrazând o vorbă celebră, secolul XXI va fi ecologic sau nu va fi deloc.

Problema aceasta legată de relația dintre om și mediu este una extrem de importantă. În România avem o problemă de mediu foarte, foarte gravă, atât cu privire la gestionarea fondului cinegetic, atât cu privire la tăierile ilegale de păduri, cât și cu privire la protecția celorlalte elemente ale naturii – a apei, a solului, a aerului.

Știm – și informațiile sunt cutremurătoare – că anual dispare din România un volum de 20 de milioane de metri cubi de lemne. De curând am adoptat o legislație în sensul diminuării acestui fenomen, însă nu e suficient.

De asemenea, chestiunea legată de protecția apelor este una stringentă. Râurile României sunt puse în pericol de proiecte care nu au nicio legătură cu dezvoltarea industrială, ci au mai degrabă legătură cu distrugerea unor elemente naturale importante.

De asemenea, chestiunile legate de gestionarea deșeurilor sunt foarte, foarte grave. Se săvârșesc infracțiuni pe această zonă.

Sistemul – sistemul care ar trebui să apere aceste elemente care sunt importante pentru noi și sunt foarte importante pentru generațiile viitoare – ne spune că lucrurile sunt ținute sub control. Că aceste autorități care se ocupă acum de fenomenul infracțional țin fenomenul sub control. Că există mecanisme care lucrează. Dar ne uităm pe statistici și vedem cu totul altceva.

Când vedem că fenomenul infracțional e în floare și totuși trimiterile în judecată sunt foarte puține pe o arie extinsă de infracțiuni de mediu nu ne putem decât pune semne de întrebare. De ce acest sistem nu este eficient?

Răspunsul nostru este, iată, crearea unui organism care să dea mediului ceea ce i se cuvine, și anume atenția necesară, care trebuie să vină din partea tututor, indiferent de partidele politice.

Trecând un astfel de proiect înseamnă că conștientizăm cu toții cât de grave sunt problemele și că acceptăm că până în prezent, chiar dacă s-au făcut unii pași, au fost pași timizi în ideea protecției mediului.

O astfel de structură nu ar face decât să responsabilizeze organele judiciare în a face cercetări, a face anchete, a dispune tragerea la răspundere a celor care încalcă cele mai elementare norme de conviețuire.

Este de menționat că în punctul de vedere al Guvernului nu ni se prezintă absolut deloc comunicarea, raportul GENVAL – care este grupul de lucru pentru chestiuni generale, inclusiv evaluare, din cadrul Consiliului Uniunii Europene –, care la 23 mai 2019 a tras un semnal de alarmă și a spus că activitățile diferiților actori politici nu sunt bine coordonate și că ar fi necesară o specializare. A vorbit acolo și de înființarea unei structuri speciale pentru magistrați.

Dar, vedeți, Uniunea Europeană, partenerii noștri ne dau niște direcții uneori, dar nu ne pot obliga. Și nu trebuie să așteptăm de la ei să ne trimită în plic legi scrise. Noi trebuie să venim – noi înșine – cu astfel de soluții. Și, până acum, o astfel de soluție, o astfel de structură nu a fost propusă pentru a fi înființată. Acum avem această posibilitate.

Și fac un apel la toți membrii Camerei Deputaților să voteze acest proiect de lege.

Pentru că votați, practic, pentru viitorul copiilor noștri, pentru a le oferi și lor posibilitatea să se bucure de apă curată, de aer curat, de un sol bun și, pe viitor, să se bucure și de păduri.

E foarte important să facem front comun.

De asemenea, sper totuși ca Guvernul, care acum are o altă viziune, după adoptarea acestui act normativ să sprijine această unitate de parchet, înțelegând faptul că, prin rapoartele pe care această structură le va da anual, prin faptul că va trebui să ne arate ce a făcut, va responsabiliza parchetul și rezultatele sunt convins că nu vor întârzia să vină.

Repet, în final, rugămintea către toți deputații să sprijine acest proiect. Pentru că nu este un proiect pentru un partid anume, ci este un proiect pentru fiecare dintre noi, pentru fiecare dintre românii care își doresc să trăiască într-o țară în care mediul să fie respectat.

Mulțumesc frumos.

Florin Iordache

#126211

## Vă rog.

## **Domnul Ilie Dan Barna** _(prin audioconferință_ _**)**_ **:**

Am mai vorbit de la această tribună despre nevoia acestei Direcții de Investigare a Infracțiunilor de Mediu.

Și am spus asta pentru că e momentul să trecem de la faza declarațiilor de impresie artistică la măsuri efective prin care să și dovedim că nouă, ca clasă politică a României, chiar ne pasă, la modul responsabil, de ceea ce înseamnă protecția mediului.

Avem nevoie de instituții și de legi care să trateze problema pe măsura gravității acesteia.

Și vreau să dau doar câteva exemple, pentru a înțelege cât de necesară este această Direcție de Investigare a Infracțiunilor de Mediu. Care nu este, așa cum s-a mai spus, încă o structură care – vezi, Doamne! – ar putea apoi să fie urmată de alte probleme ale statului, care ar dori propriile structuri de mediu.

Sănătatea și funcționarea mediului sunt teme cu adevărat majore astăzi pentru societate.

Trăim în țara europeană din care dispar anual 20 de milioane de metri cubi de lemn, mai mult decât dublul cifrei raportate. Acestea sunt date reale. În aceeași țară, 25.000 de persoane își pierd anual viața în urma afecțiunilor generate fix de poluarea aerului.

Trei mari orașe din România se află în situații de infringement exact pentru poluarea cu microparticule.

România a fost recent, după cum bine știți, condamnată de Curtea Europeană de Justiție pentru poluare sistematică și mai ales pentru lipsa oricăror măsuri de remediere a

acestei situații. Și până acum am fost în foarte mare măsură preocupați de mediu doar în declarațiile de la televizor.

Tot în România, o altă problemă majoră: o afacere care ar putea să fie legitimă, profitabilă și foarte stabilă economic se dovedește o mină de aur pentru tot felul de grupuri infracționale.

Da, mă refer la managementul deșeurilor, cum foarte bine intuiți.

Am ajuns să importăm deșeuri de care alții încearcă să scape, dar nu mișcăm niciun deget pentru administrarea lor conform standardelor și legilor existente.

Puținele exemple de succes în România sunt cu adevărat excepții.

Noțiunea de economie circulară pare că e din zona lui Elon Musk și a altor state dezvoltate, în România neîntâmplându-se absolut nimic. Avem, în schimb, într-adevăr, gropi de deșeuri în vârf de munte.

Presa și societatea... Această Direcție de Investigare a Infracțiunilor de Mediu a căpătat eticheta de „DNA-ul pădurilor”. E chiar mai mult decât atât, pentru că este o instituție de care România avea nevoie mai demult și reprezintă o instituție care să reflecte într-adevăr o preocupare reală despre cum salvăm vieți, cum protejăm pădurea, această valoare importantă pe care am ignorat-o ani de zile, zeci de ani de zile după Revoluție.

O să spun simplu – pierdem anual un miliard de euro.

Deci argumentul că este o nouă instituție, cu noi sedii, cu noi cheltuieli, și – vezi, Doamne! – România n-are resurse este foarte ușor de combătut: pierdem anual un miliard de euro doar de pe urma furturilor de păduri. Un miliard! Și riscăm pierderea a altor sute de mii de euro în urma procedurilor de infringement despre care am vorbit.

Și mai ales, doamnelor și domnilor, se pierd, de fapt, vieți; oameni uciși de aerul otrăvit sau oameni îmbolnăviți de aerul otrăvit pe care îl respirăm în orașele mari ale României, inclusiv sau mai ales în București.

Și, din această perspectivă, raportul cost-beneficiu este net în favoarea „DNA-ului pădurilor”.

Și, din această perspectivă, cer și am toată încrederea că acest guvern va și implementa această lege după ce va fi votată.

Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#130003

**:**

Bună ziua, doamnelor! Bună ziua, domnilor!

Antevorbitorul meu a comis un act de-a dreptul freudian: a vorbit despre impresia artistică și a recunoscut public că a fost preocupat de mediu doar în declarațiile de la televizor. Acum declarațiile nu sunt doar la televizor, ci sunt făcute și în fața dumneavoastră, în Parlamentul României, în Camera Deputaților.

Partidul Național Liberal se va abține de la vot, deoarece soluția legislativă propusă este una greșită. Ea nu este nici necesară și nu este nici funcțională. Subliniez: nu este necesară și funcțională așa cum o propune inițiatorul.

Dacă inițiativa ar fi adoptată, efectul nu va fi cel dorit de către susținătorii acestei reglementări. Ideea în sine, să propui soluții pentru a controla, pentru a preveni, a combate această stare specială de infracționalitate, poate fi caracterizată ca o bună intenție. Îmi permit însă să citez o expresie arhicunoscută: „Drumul spre iad este pavat cu bune intenții.”

Infracțiunea de mediu este o parte importantă a fenomenului infracțional. Măsurile pe care trebuie să le luăm urmează a fi caracterizate de eficiență și pragmatism. Sunt, în mod categoric, mult mai multe infracțiuni de mediu săvârșite în România decât ne dorim. Există, într-adevăr, o problemă socioeconomică serioasă, gravă, dar toate aceste infracțiuni sunt fapte de o complexitate redusă, fapte urmărite penal de către parchetele de pe lângă judecătorii și cercetate judecătorește de către judecători.

Tema, cum spuneam, este una importantă. Drept urmare, are un ecou mare în rândul populației și apare în mod inevitabil riscul abordării populiste, al unei abordări lipsite de profesionalism, apare graba de a fi primul și cel mai, dorința de a epata, inclusiv prin spectaculozitatea dimensiunii la intervenții.

Deși unele dintre criticile noastre s-au transformat în amendamente ale USR și, drept urmare, au îmbunătățit în parte conținutul acestei inițiative legislative, viitoare legi, probabil, adoptate, unele dintre lacunele majore n-au fost îndreptate.

Infracțiunile de mediu nu sunt toate cuprinse în această – vedeți ghilimelele de rigoare – „competență exclusivă”, ceea ce este deosebit de grav.

Se reglementează insuficient competența acestei direcții. Apare, drept urmare, un conflict de competență între DIICOT, DNA, pe de o parte, care _de lege lata_ au stabilite competențe în ceea ce privește faptele de corupție, funcționarea grupurilor infracționale organizate, atunci când activitatea infracțională este una complexă, și această direcție care se vrea nou-înființată. Textele sunt neclare, sunt imprevizibile în viitoarea aplicare.

Apar și paralelisme legislative. De exemplu, deținerea de mijloace tehnice pentru obținerea și verificarea informațiilor se regăsește normată și în această inițiativă, precum se regăsește în art. 66 din Legea nr. 304/2004.

Numărul de procurori, posturi de ofițeri, personal auxiliar este stabilit în mod aleatoriu, pentru că nici măcar în expunerea de motive nu se precizează care ar fi criteriul care stă la baza unei astfel de normări, de stabiliri a acestui număr.

Avem ba 10 procurori, ba 295, așa cum își dorea inițiatorul, trecuți, ca cifre, în această inițiativă legislativă.

Efectul imediat este unul negativ. Prin indisponibilizarea, lipsirea de resurse umane a Ministerului Public, parchetele vor fi afectate, parchete care deja sunt afectate din cauza unui număr redus de procurori.

Nu uitați! Ne lipsesc aproximativ 500 de procurori. 500 de astfel de funcții de procurori sunt neocupate și necesare în acest moment.

Prin înființarea acestei magistraturi excepționale și exclusive, vor fi afectate și mai grav resursele umane ale Ministerului Public.

Vă dau un exemplu. În medie, avem un milion și vreo 750 de mii de cauze urmărite penal în România. Toate cauzele penale!

Avem, în schimb, în ultimii patru ani, doar 30.000 de dosare care să aibă drept obiect infracțiuni de mediu. Deci disproporția este vădită.

Alte greșeli care se fac în această reglementare. Merită a fi subliniat depozitul care trebuie să fie constituit anual, de două milioane de lei – atenție! –, folosit de investigatorii sub acoperire, dar, ca urmare a faptului că pedepsele cu închisoarea pentru faptele numite infracțiuni de mediu, stabilite de către cei care au inițiat acest proiect legislativ,

au limita specială superioară la cinci ani, această folosire nu poate fi autorizată.

Colegii noștri propun, de asemenea, ca procurori cu doar șase ani vechime – doar șase ani vechime, subliniez – să facă parte din această direcție și să fie, drept urmare, plătiți la fel precum colegii lor care au drept condiții de accedere la DNA, DIICOT sau Parchetul de pe lângă Înalta Curte – pentru că rangul va fi de procuror de Parchet de pe lângă Înalta Curte – doar șase ani de vechime, șase ani de experiență.

Pot să fac trimitere și la un argument care a fost folosit foarte des de către inițiatorii acestui proiect legislativ.

Comisia Europeană, prin evaluarea din 2019, nu a recomandat înființarea vreunei structuri autonome care să aibă o astfel de competență exclusivă. În niciun caz nu a făcut lucrul acesta! În schimb, ca urmare a concluziilor acestei evaluări din 2019, printr-un ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost constituită deja o rețea națională de procurori specializați.

De asemenea, s-au stabilit bazele unor oportunități de formare profesională. Subliniez încă o dată: Comisia Europeană, prin evaluarea din 2019, nu recomandă înființarea unei astfel de structuri autonome cu competență exclusivă.

Soluția legislativă nu este funcțională și, de asemenea, nu este necesară în forma propusă.

Ea nu poate să producă efectele declarate de către inițiator. Din contră, va avea un efect perturbator al bunei funcționări a Ministerului Public, adică va produce, probabil, un efect contrar celui dorit, creând probleme de funcționare a parchetelor, prin indisponibilizarea unor resurse umane și a unor resurse materiale.

La sfârșit, sunt dator să vă spun că este posibil să dea naștere unor probleme de stabilire a competenței materiale a parchetelor. Odată cu aceste probleme de stabilire a competenței materiale a parchetelor, se vor crea conflicte de competență, care vor genera instabilitate judiciară. Va favoriza această instabilitate legislativă și judiciară, va favoriza, eventual, bineînțeles, chiar făptașii, care vor putea invoca nulitatea absolută a actelor de urmărire penală, în considerarea acestei necompetențe materiale, și astfel va avea un efect, cum vă spuneam ceva mai devreme, favorizator pentru acești făptași.

PNL se va abține de la vot, pentru toate argumentele pe care eu le-am expus ceva mai devreme.

Eu vă mulțumesc tuturor.

Florin Iordache

#136943

**:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Grupul parlamentar al minorităților naționale se va abține de la vot și am să vă spun de ce.

Sigur că aici am auzit foarte multe argumente juridice foarte tehnice, cu care suntem de acord, dar există, dincolo de ele, un lucru care ține de cum este structurată o țară în democrație.

Rolul Parlamentului nu este să stabilească în cel mai mic detaliu ce are de făcut fiecare om din țara asta. Rolul Parlamentului este să dea regulile generale ale jocului.

Aici CSM-ul are dreptate. Până la urmă, aceasta este o chestiune care ține de cum stabilește Ministerul Public că trebuie puse în practică regulile acestea ale jocului. Și cred că Ministerul Public ar trebui să știe cel mai bine cum trebuie puse în practică.

Pe mine m-ar fi bucurat foarte mult dacă aș fi văzut un proiect de lege cu amendamentul acela pe care n-a vrut nimeni să-l treacă, cu un moratoriu pe o perioadă suficient de mare de timp pentru tăierea pădurilor, sau un proiect de lege care să aloce bani pentru oprirea deșertificării.

Da, acestea sunt chestiuni care țin de Parlament. Dar cum se organizează intern o instituție sau alta... eu nu cred că e bine să mai facem intervenții de genul ăsta! Am făcut în trecut și, după părerea mea, n-am făcut bine că am făcut lucrul ăsta.

Aici trebuie lăsat la latitudinea conducătorilor instituțiilor respective să stabilească cum trebuie organizată activitatea instituției – și mă refer la orice instituție – și, până la urmă, să răspundă pentru cum au hotărât că trebuie să facă lucrul ăsta. Că dacă au organizat bine activitatea instituției respective, evident, toată lumea o să fie mulțumită de ceea ce au realizat.

Rolul Parlamentului este să stabilească regulile jocului, iar aici avem carențe foarte multe în ceea ce privește mediul. Și toate carențele acestea va trebui, la un moment dat – și sper să se întâmple cât mai repede –, să le discutăm foarte serios. Eu aș aloca chiar o zi de dezbatere în care să vedem ce idei au unii, ce idei au alții și cum putem să ieșim odată din toată mizeria asta pe care am creat-o mediului în toți acești ani – și când spun „toți acești ani” mă refer la foarte mulți ani, inclusiv la perioada comunistă.

Va trebui să facem lucrul acesta, pentru că este o chestiune și de ordin moral, dar și de ordin practic. Și atunci, da, atunci putem să vorbim despre reguli, pe care instituțiile care trebuie să le aplice le vor aplica, sper, bine, iar, dacă nu, va trebui să le cerem socoteală de ce nu le aplică bine, dar până atunci nu ne rămâne nimic altceva decât să ne abținem de la inițiative de tipul acesta și să încercăm să promovăm inițiative care țin de regulile jocului.

Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#152151

**:**

## Mulțumesc.

Am primit adresa Pl-x 123/2020 din 14 aprilie 2020 la nivelul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, comisia fiind sesizată pe fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 44 alin. (9) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în vederea introducerii obligativității deținerii unei diplome de bacalaureat de către absolvenții care doresc să se înscrie la școlile sanitare postliceale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată. În urma dezbaterii, în ședința din data de 22 aprilie 2020, comisia a propus, cu 21 de voturi pentru respingere, un vot împotrivă și două abțineri, respingerea propunerii legislative, pe baza următoarelor considerente: Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind recunoașterea calificărilor profesionale, modificată și rectificată, secțiunea 3, nu prevede această obligativitate; modificarea art. 44 alin. (9) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul propus de inițiatori ar conduce la o situație de discriminare a acestei categorii de candidați, în cadrul admiterii în învățământul postliceal, în raport cu restul categoriilor de candidați, care optează pentru alte tipuri de școli postliceale decât cele sanitare.

De asemenea, ar determina diminuarea în mod semnificativ a numărului de absolvenți de școli postliceale sanitare, acest lucru având un impact major asupra sistemului național de sănătate.

Admiterea în învățământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale aplicabile în mod universal tuturor absolvenților de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat, iar învățământul postliceal se încheie cu examen de certificare a competențelor profesionale, ceea ce reprezintă elemente suficiente ce permit admiterea candidaților și, respectiv, certificarea competențelor profesionale dobândite în baza competențelor profesionale, indiferent dacă aceștia dețin sau nu, în momentul admiterii, o diplomă de bacalaureat.

Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#154741

**:** Bun.

Bună ziua!

Și mulțumesc, domnule președinte, pentru intervenție. Da, într-adevăr, avem această directivă despre care s-a spus adineauri, în raportul comisiei – Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului, din 2005, pentru recunoașterea calificărilor profesionale.

Și, într-adevăr, este vorba de eliminarea între statele membre a obstacolelor din calea unei libere circulații a persoanelor și a serviciilor și constituie unul dintre obiectivele Comunității Europene.

Dar trebuie spus foarte clar că această prevedere are, de fapt, ca obiect o recunoaștere reciprocă a diplomelor, a certificatelor, și nu are un impediment în propunerea fiecărui stat membru a unor standarde de calitate a educației. În cazul profesiilor reglementate de sistemul general de recunoaștere a calificărilor, denumit în continuare „sistem general”, statele membre pot să își mențină dreptul de a stabili nivelul minim de calificare necesar pentru a garanta calitatea serviciilor prestate pe teritoriul lor.

Așa că, stimate colege, stimați colegi, vă reamintesc că media generală pentru obținerea diplomei de bacalaureat în România este de minimum 6. Astfel, această medie, de minimum 6, presupune evaluarea unor competențe minime de înțelegere a unui text, a capacităților comunicaționale, relaționale, a capacităților de redactare, de însușire a unor noțiuni minime de biologie, de cultură generală, care să ateste finalizarea unor studii de nivel secundar.

Până la urmă, trebuie să ne întrebăm foarte sincer, franc: ce ne dorim în sistemul de sănătate, greu încercat în această perioadă de criză sanitară? Ne dorim mediocritate, impostură, o fabrică de diplome? Sau calitatea actului educațional?

Din această perspectivă, pot să vă aduc în atenție exemplele din Spania, unde pentru acest nivel de calificare se cer studii universitare terțiare, sau din Suedia, unde a avut loc un documentar și o luare de poziție oficială în privința calității slabe a celor care au absolvit școli postliceale în România în domeniul sanitar – doar despre acest domeniu vorbim.

Nu putem vorbi de discriminare, din moment ce în acest sistem pot să acceadă cei care dețin sau nu dețin o diplomă de bacalaureat. Este la alegerea candidatului, absolventului.

Asigurarea calității resursei umane din sănătate este un imperativ pentru România. Iar Uniunea Salvați România susține calitatea în educație. Personalul medical bine pregătit, cu aptitudini individuale, cunoștințe solide și abilități interpersonale, trebuie să fie o premisă esențială a unui act medical de calitate.

Și ce ne interesează cel mai mult în domeniul sănătății este calitatea resursei umane, până la urmă. Astfel că un asistent medical trebuie să fie o placă turnantă a echipei medicale care îngrijește pacientul. Și, de obicei, de cele mai multe ori, este primul contact al pacientului cu sistemul de sănătate. Și, de cele mai multe ori, aceste persoane trebuie să știe să relaționeze corect, să fie empatice. Și contează foarte mult anumite competențe care se dobândesc în învățământul liceal.

Dincolo de aceste abilități de comunicare umană și de înțelegere a contextului vulnerabil în condiții de boală, asistentul medical trebuie să aibă și cunoștințe medicale solide, consolidate și înnoite permanent și trebuie să fie capabil să înțeleagă, până la urmă, anumite concepte, anumite noțiuni abstracte, să preia indicațiile medicului, să fie conectat perfect la toate etapele unui act medical, să fie capabil de a absorbi cunoștințe și competențe noi.

Medicina se reînnoiește – știm cu toții – permanent și se schimbă paradigma periodic. Astfel că apar tot timpul metode noi de investigare. Și e absolut nevoie de o capacitate de a învăța, de abilități cognitive și, efectiv, de a deprinde rapid competențe în mod constant.

La ora actuală, nu este necesar bacalaureatul pentru ca un absolvent de liceu să se înscrie – această decizie din Legea educației ar trebui să o punem sub semnul întrebării.

USR spune foarte clar că e nevoie de o calitate a actului educațional și considerăm că promovarea examenului de bacalaureat este un filtru esențial pentru selecția candidaților, a resursei medicale din domeniul sanitar.

Cuprins

Stenograma

Proiectul de hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților (PHCD 9/2020; retrimis comisiei)

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol (PL-x 38/2020; retrimis comisiilor)

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2020 privind prelungirea mandatelor Comitetului de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (PL-x 155/2020; retrimis comisiei)

Dezbaterea Proiectului de lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon (PL-x 521/2019; rămas pentru votul final)

Dezbaterea Proiectului de lege privind comasarea terenurilor agricole deținute de asociațiile agricole constituite de unitățile de cult (PL-x 178/2020; rămas pentru votul final)

Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii

Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști (PL-x 144/2019; rămas pentru votul final) 16–18

Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2019 privind siguranța feroviară (PL-x 22/2020; rămas pentru votul final) 23–24

Dezbaterea Propunerii legislative pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (Pl-x 121/2020; rămasă pentru votul final) 24–28

Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea art. 119 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale (Pl-x 124/2020; rămasă pentru votul final) 28

Dezbaterea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea în domeniul situațiilor de urgență, semnat la 29 martie 2019 la București (PL-x 125/2020; rămas pentru votul final) 29

Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (Pl-x 123/2020; rămasă pentru votul final) 29–30

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea lit. d) a alin. (1) al art. 260 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (Pl-x 120/2020; rămasă pentru votul final) 30–31