Stenogramă plen

Mulțumesc frumos, domnule deputat.

Domnul deputat Dumitru Coarnă, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se referă la „Un dosar penal «îngropat» de către șefii Poliției Județene Călărași, în complicitate cu procurorul de caz – furt de șină de cale ferată în valoare de peste 100.000 de euro”.

Mai mulți polițiști din cadrul IPJ Călărași m-au sesizat pe mine, personal, cu privire la faptul că șeful Poliției Municipale Călărași, de altfel prin împuternicire numit, comisarul-șef de poliție Deacu Emil, poate fi acuzat de luare de mită, trafic de influență, abuz în serviciu, toate acestea în formă continuată, pentru că domnul intervine în dosare penale instrumentate de polițiști aflați în subordinea sa, totul în schimbul banilor.

Și avem și o speță concretă. La data de 3.02.2020, IPJ Călărași a fost sesizat, prin 112, de către doamna Fota Cristina, angajată la SC Nutrisoia – SRL, Călărași, cu privire la faptul că din incinta societății au fost sustrase mai multe bunuri.

Aspectul nr. 1. A fost constituită echipa operativă.

Echipă operativă a fost formată din polițiști de la Biroul de Investigații Criminale al Municipiului Călărași, care erau competenți să cerceteze. Spre surpriza lor, în echipă s-a introdus și domnul Deacu, care era șef de poliție. De regulă, șefii de poliție nu participă la aceste cercetări. Dar pe parcurs o să observăm de ce a mers la fața locului. Pentru că din cercetare a rezultat că din incinta societății au fost sustrase bazine metalice, componente de cale ferată, dar și alte bunuri metalice, în valoare de peste 100.000 de euro.

La faza de urmărire penală o să observăm că dosarul a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași, sub nr. 222/P/2020, în supravegherea procurorului de caz – nu o să-i dau numele – BF și repartizat unui agent de poliție din cadrul Biroului de Investigații Criminale al Municipiului Călărași, polițist care și-a făcut treaba, iar în urma activităților desfășurate a depistat autorii furtului.

Ce să vezi? Surpriză! În declarații, cei doi autori, suspecți/inculpați ulterior, au precizat că toată operațiunea de furt a fost planificată și coordonată de comisarul-șef de poliție Deacu Emil și toate materialele sustrase din incinta celor două societăți au fost transportate cu autocamioanele cu numerele de înmatriculare Călărași... ECO, ce aparțin lui Deacu Emil, dar sunt înmatriculate pe numele unor interpuși.

Furtul s-a desfășurat pe parcursul mai multor nopți.

Pe toată perioada anchetei, șeful poliției venea la cei doi suspecți, ulterior inculpați, îi încuraja, îi aștepta când veneau polițiștii cu ei la audieri și le transmitea: „Stați liniștiți că o scoatem noi la capăt!”

Sigur că, din acest moment, cei doi polițiști au sesizat că era vorba de o altă competență, au raportat ierarhic șefului poliției și procurorului de caz, au încercat să facă o declarație de abținere în dosar, pentru că se schimba competența funcțională.

Dar, din acest moment, șeful poliției și procurorul de caz încep să-l protejeze pe șeful Poliției Municipiului Călărași și refuză să trimită dosarul spre competență Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași, pentru că așa ne spune procedura penală, în fapt, l-a favorizat pe domnul comisar-șef Deacu.

Cei doi polițiști au continuat cercetarea, i-au reținut pe autori, i-au introdus în arest, au obținut mandat de supraveghere ambientală pentru cei doi în camera din arestul IPJ Călărași și sigur că au cerut-o și a fost aprobată cu o echipă tehnică din cadrul DOS București.

Ce să vedeți mai departe?

După înregistrări, au fost predate Parchetului, iar procurorul de caz îl sună pe polițist și-i transmite verbal că „tehnica a fost defectă și nu s-a înregistrat nimic”. Am intrat și în jocul procurorului infractor.

Aceste aspecte nu sunt adevărate, pentru că lucrurile sunt extrem de clare, au fost montate camere din mai multe poziții și polițiștii știu foarte bine ce s-a discutat în acea încăpere și până unde se ajungea din punctul de vedere al complicității infracționale.

Sigur că am primit eu la cabinetul parlamentar aceste sesizări. Am simțit nevoia să fac această declarație politică, din mai multe perspective. Trebuie să înțelegem că la nivel

local, și nu numai, avem aceste frății infracționale, pe care trebuie să le destructurăm, că sunt și oameni politici implicați de multe ori, ceea ce face extrem de rău societății noastre, pe care noi vrem s-o construim ca pe o societate dreaptă și oamenii să se simtă apărați.

Mulțumesc frumos.

O să închid acum, domnule președinte, dacă îmi mai dați voie un minut.

Păi, deja a trecut un minut!

## 30 de secunde!

Eu am înaintat înscrisurile despre care vorbim, ca să le soluționeze, din punct de vedere competent, IGPR, domnului șef al IGPR, Ministerului de Interne, domnului Bode – poate se trezește de pe bancheta din spate –, dar de multe ori domnul Bode favorizează infractorii din MAI; sigur, am înaintat și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție aceste lucruri.

Eu sper să se facă lumină și să începem o dată în țara asta să lucrăm corect.

Doamne-ajută!

Și vă mulțumesc mult pentru înțelegere.

Mulțumesc.

Domnul deputat Bogdan-Andrei Toader, Grupul parlamentar al PSD.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Numeroase sunt domeniile în care actuala guvernare a produs dezastre administrative, dar există un domeniu unde PNL și USR PLUS au comis ceea ce experții au calificat drept „crimă în educație”.

Cum au ucis guvernanții noștri educația și viitorul copiilor noștri?

În primul rând, au menținut școlile închise pe aproape toată durata anului școlar. Din cauza incapacității de a organiza învățământul cu prezență fizică în condiții de siguranță, au afectat grav șansa la educație pentru generații întregi de elevi.

În al doilea rând, reprezentanții actualei puteri au uitat să mai facă activități remediale. Ceea ce s-a făcut până acum a fost doar spoială de ochii lumii.

Și, nu în ultimul rând, cea mai gravă măsură pentru distrugerea educației constă în trecerea transportului județean în procedură de decont, fiind astfel eliminată gratuitatea, elevii navetiști fiind nevoiți, la tarife maximale impuse de transportatori, să își achiziționeze abonamentele la preț întreg din sume proprii, urmând să le fie decontat parțial prețul de către unitatea de învățământ.

Ironia sorții face ca astăzi să fie anulată naveta pentru copiii sărmani, tocmai cei care mă acuzau pe mine în campania electorală că nu aloc fonduri suficiente pentru transportul gratuit al elevilor care fac naveta din localitățile lor de domiciliu către unitățile de învățământ.

Fariseii de la PNL Prahova, prin vocea domnului Iulian Dumitrescu, au folosit elevii pe post de armă electorală, iar acum, când guvernul lor anulează naveta copiilor, au luat apă în gură. După ce au exploatat toate dramele și nenorocirile oamenilor, pentru a câștiga capital politic, Guvernul PNL–USR s-a găsit să facă economie, din nou, pe spinarea copiilor din familii vulnerabile social.

Trebuie să se oprească. Ajunge cât au suprimat dreptul constituțional la educație pentru 287.000 de elevi, care au fost lăsați fără tabletă pentru a accesa cursurile online. Acum vor chiar să nu mai vină nimeni la școală?! Unde vor să ducă România? În Evul Mediu?!

Ca o paranteză, ați văzut ieri ce s-a întâmplat la evaluarea națională și vor ieși mai multe date la iveală în perioada următoare despre acest dezastru comis de către cei de la PNL și USR PLUS.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Și eu vă mulțumesc.

De la Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat AndreiDaniel Gheorghe.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește „Parlamentul European, între parodie și revoluția culturală a noului marxism”.

Și, după cum știți, acest raport care a fost adoptat recent în Parlamentul European și care a inserat în suportul său o serie de concepte care provin din marxismul cultural, o serie de idei comune gânditorilor revoluționari absolutiști și paradoxali ai secolului al XIX-lea și ai secolului al XX-lea, pornind de la Nietzsche, trecând prin Freud, prin Marx și ajungând până la Marcuse și Foucault, a stârnit mari discuții în România, precum și în întreaga Europă, iar una dintre acele discuții a fost aceea cu privire la de ce s-a spus că bărbații ar avea dreptul să nască în acest raport.

Și eu vă citez din acest raport ceea ce se spune negru pe alb acolo, tradus în română. Cred că este o traducere corectă.

„Întrucât, în anumite circumstanțe, bărbații transgen și persoanele nonbinare pot, de asemenea, să rămână însărcinate și ar trebui, în astfel de cazuri, să beneficieze de măsuri în ceea ce privește sarcina și serviciile de îngrijire legate de naștere fără discriminare pe criterii de identitate de gen.”

Bun. Și la noi în țară susținătorii acestui raport, care se cred progresiști, dar în fapt susțin un regresism cultural, moral și social, au spus: „Nu, nu, nu, că nu e vorba de bărbați, este vorba de femei.”

Dar, când vorbim despre identitate de gen, despre ideologie de gen, trebuie să ne aducem aminte că sunt 114 genuri, iar cei care au făcut aceste afirmații, din perspectiva ideologiei de gen, pot fi acuzați de transfobie, pot fi acuzați de discurs discriminatoriu.

Și vreau doar să vă aduc în atenție câteva din aceste genuri, pe care le cultivă această ideologie revoluționară, care, iată, începe să înfierbânte întreaga omenire chiar.

Agender – absența genului ori gen neutru.

Astralgender – gen care se simte conectat cu spațiul cosmic.

Ceterogender – gen binar cu elemente masculine, feminine, neutre.

Gender-blanc – spațiu gol și alb care vine atunci când se pune problema genului.

Heliogender – o puternică senzație de căldură și lipsă de gen, o senzație intensă și arzătoare precum soarele.

Gender-fluid – cineva consideră că genul său este fluid și acesta se poate schimba, este permanent mutabil.

De asemenea, în acest raport se vorbește despre educație sexuală completă pentru copiii din învățământul primar și secundar, ținând cont de diversitatea orientărilor sexuale și de gen, educație sexuală comprehensivă.

Aceste concepte nu vin decât să adeverească temerile foarte multora cum că această educație sexuală, despre care se vorbește foarte mult acum la noi în țară, nu prevede acele elemente de prevenție și acele elemente sanitare absolut firești despre care s-a vorbit. În realitate vorbim despre o nouă ideologie, o ideologie de gen care se încearcă a fi inoculată copiilor de la cea mai mică vârstă.

Eu, personal, nu pot fi de acord cu acest lucru și nu pot decât să salut felul în care Partidul Național Liberal, prin reprezentații săi, atât în Parlamentul European, cât și în Senatul României, a votat o serie de acte normative, inclusiv a votat împotriva acestui raport din Parlamentul European, și nu pot decât să spun un singur lucru. Uniunea Europeană, pornind de la personalități precum Robert Schuman, Alcide de Gasperi, Konrad Adenauer ori Charles de Gaulle, Uniunea Europeană este o construcție creștină, iar valorile sale creștine și valorile sale întemeiate pe libertate și pe demnitatea ființei umane nu pot fi sub nicio formă încălcate, eliminate, diminuate ori marginalizate.

Ca atare, cred că Europa creștină încă mai are resurse să spună „stop” oricărei ideologii totalitare sau oricărei ideologii care privește direct reconstrucția societății și civilizației în care trăim cu toții.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc pentru intervenție. Doamna Christine Thellmann? Doamnă deputat, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi vine în contextul desfășurării alegerilor locale parțiale de duminică, unde echipa Partidului Național Liberal s-a dovedit din nou una câștigătoare – și, aș spune, chiar pe toate fronturile, de la economie la administrație publică.

Candidații noștri au câștigat 15 din cele 35 de primării. Înainte de alegeri, PSD avea 22 din cele 35 de primării, iar acum a pierdut cinci. PNL a câștigat, așadar, 40,5% din voturi, depășind PSD și în cele mai PSD-izate comunități din țară.

Rezultatele de duminică ne demonstrează că românii înțeleg ce eforturi face Guvernul pentru a ieși din criză.

Cifrele, rezultatele, vorbesc de la sine. Românii au cam început să se ferească de PSD; cred că le-a fost de ajuns.

PNL a propus la aceste alegeri candidați tineri, noi în politică, bine pregătiți și care sunt alături de oameni.

Să nu uităm că administrațiile locale liberale, cum ar fi cele din Sibiu, Cluj-Napoca, Oradea sau Mediaș, au impus un model de succes în România – administrații care au atras fonduri europene pentru creșterea calității vieții, care au adus relația cu cetățenii în secolul XXI, prin digitalizare și reducerea birocrației. În plus, la nivel central, chiar dacă au fost doi ani extrem de grei din punct de vedere economic și sanitar, investițiile și veniturile la buget au continuat să crească.

Economia își revine și rezultatele se văd. Voi da o serie de exemple.

Veniturile la buget au însumat 147,36 de miliarde de lei în primele 5 luni ale anului 2021, cu 23,2% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut.

Încasările nete din TVA au înregistrat 29,47 de miliarde de lei în primele 5 luni ale anului curent, în creștere cu 46,6%.

Cheltuielile pentru investiții, în primele 5 luni ale anului, au fost în valoare de 16,88 de miliarde lei, în creștere cu 29,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 13 miliarde lei, anul 2020 fiind unul al investițiilor record.

Avem mai multe proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, un plus de 52,1% din totalul cheltuielilor pentru investiții pe primele 5 luni ale anului 2021.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 2,81 miliarde lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, dar și pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Dragi colegi,

În încheiere – sau ca o ultimă remarcă –, PSD a știut că moțiunea de cenzură nu va trece. Știe că este un partid minoritar în Parlament. Au făcut tot acest circ în Parlament crezând că vor câștiga alegerile locale sau că vor mai putea modifica rezultatele finale. Nu au câștigat alegerile, nu pot schimba nici statisticile care ne arată că România merge în direcția cea bună. Economia își revine, iar românii știu acest lucru. Din acest motiv au votat duminică echipa Partidului Național Liberal la alegerile parțiale locale.

Mulțumesc frumos. Christine Thellmann, PNL.

Mulțumesc. Domnul deputat Florică Ică Calotă? Vă rog. De la Grupul parlamentar al PNL.

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Explozia prețurilor la cereale”.

Prețul porumbului a urcat, la sfârșitul lunii aprilie, la cea mai ridicată valoare din ultimii 8 ani. Dezechilibrul dintre cerere și ofertă a apărut mai ales ca urmare a cererii foarte mari din partea Chinei, care își reface fermele de porcine grav afectate de pesta porcină africană. Au apărut surprize în legătură cu suprafețele cultivate în Statele Unite și este pusă sub semnul întrebării recolta din Brazilia.

România a ocupat constant, din anul 2015, primul loc în Uniunea Europeană la producția de floarea-soarelui, dar și la suprafața cultivată.

Prețul grâului a crescut cu aproape 50% pe piețele internaționale de la începutul anului, în vreme ce prețul porumbului este mai mult decât dublu față de aceeași perioadă a anului trecut. Printre cauze se află cererea mai mare, mai ales din partea Chinei și perspectiva reducerii producției.

Pentru România, vestea ar putea fi una bună pentru sectorul agricol, care a avut anul trecut un an foarte slab, doar 3,8% din produsul intern brut, din cauza valului de secetă pedologică cu care s-a confruntat întreaga Europă și a avut efect net de scădere economică.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, România a exportat anul trecut în spațiul intra și extracomunitar o

cantitate de 1.544 milioane de tone de semințe de floarea-soarelui, încasând aproape 606 milioane de euro.

În luna mai a acestui an, porumbul românesc s-a vândut chiar și cu 243 de euro pe tonă, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană. Este cel mai mare preț din ultimii 8 ani, în trend cu tarifele de pe piețele internaționale. Însă se așteaptă ca aceste creșteri să ducă și la scumpirea alimentelor.

La nivel mondial, o apreciere similară s-a înregistrat în cazul grâului, unde contractul de referință a fost cel mai mare preț din ultimii 7 ani.

Creșterea cotațiilor la porumb face grâul mai atractiv pentru a fi folosit ca nutreț pentru hrana vitelor, în special în condițiile în care fermierii amână să își vândă porumbul pentru a profita de creșterile viitoare de preț. Porumbul se termină și cea mai ieftină alternativă este grâul. Acesta înregistrează creșteri semnificative.

Pe măsură ce se va consolida, tendința de creștere a prețurilor cerealelor ar urma să amplifice pericolul creșterii inflației.

Și România nu va fi ferită de pericolul scumpirilor, chiar dacă are șanse mari să beneficieze, în continuare, de cel mai mic preț din Uniune, aflat, potrivit Eurostat, cu 47% sub media europeană.

Impactul asupra prețurilor se resimte mai ales în țările mai sărace, iar restricțiile economice ale momentului afectează în special țările cu infrastructură digitală redusă și în care procente mari din populație sunt angajate în segmente care utilizează intensiv forța de muncă.

Chiar dacă vremea a fost nefavorabilă până acum, culturile arată bine, ajutându-i astfel pe agricultori să diminueze din pierderile suferite anul trecut.

Calotă Florică, deputat al PNL.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al USR, întrucât doar doamna deputat Diana Stoica e prezentă, o invit la microfon. Vă rog.

## **Doamna Diana Stoica:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Dragi colege,

Dragi colegi,

Mesajul meu de astăzi nu este despre politică sau ideologii și nu este despre strategii sau planuri de acțiune.

Mesajul meu este despre România reală, de dincolo de gardul înalt al Parlamentului.

În România anului 2021, un primar condamnat pentru pornografie infantilă este reales într-o comună din Prahova; victima – o fetiță de 16 ani cu care ar fi avut o relație încă de când ea avea 13 ani.

În România anului 2021, în județul Ilfov, nu foarte departe de București, un alt primar este săltat din primărie într-un dosar cu viol, act sexual cu un minor, șantaj; victima – o fetiță de 12 ani, care a și rămas însărcinată și a născut între timp.

Convenția ONU cu privire la drepturile copilului recunoaște dreptul copilului de a fi protejat împotriva oricăror forme de violență. Abuzul sexual asupra copiilor este considerat una dintre cele mai grave infracțiuni care produc suferință copiilor și ale căror efecte de natură fizică, psihoemoțională, comportamentală și socială se răsfrâng, inclusiv pe termen lung, asupra vieții lor. Unu din cinci copii din Europa cade victimă unei forme a abuzului sexual, iar 90% dintre aceste cazuri nu ajung vreodată în atenția poliției sau a instanțelor.

În România, subraportarea abuzului sexual este la un nivel acut. Deși 800 de fete sub 15 ani devin mame în fiecare an, doar 300 de inculpați pentru comiterea infracțiunii de act sexual cu un minor ajung să fie trimiși în judecată.

Așa că în România reală poți să candidezi și să fii ales într-o funcție de primar, parlamentar, deși cazierul tău include abuzul sexual asupra unui copil.

Așa că mă aflu astăzi în fața dumneavoastră, dragi colegi, pentru a vă cere să corectăm ceva ce n-ar fi trebuit să existe niciodată. Să reparăm legile proaste care au permis acestor infractori și abuzatori să ajungă vreodată în fruntea primăriilor sau a altor instituții ale statului.

Persoanele care au fost condamnate definitiv pentru infracțiuni grave împotriva copiilor nu pot să fie alese să gestioneze comunități sau, mai rău, să decidă legi pentru întreaga națiune. Acești monștri nu au ce căuta în viața publică.

Am luat act de inițiativa „Salvații copiii”, pe care o vom depune ca proiect de lege împreună cu colegii Cătălin Teniță și Monica Berescu și pe care sper că fiecare dintre voi o va susține. Această inițiativă nu este despre politică sau ideologii, ci este despre a proteja copiii din România și despre a elimina pedofilia din primării, consilii sau Parlament.

Așa că, dragi colege și dragi colegi, vă aștept la mine, la bancă, acum sau mai târziu, în plen, să semnați și să deveniți inițiatori ai acestui proiect de lege.

Mulțumesc frumos.

Diana Stoica, deputat ales în Circumscripția nr. 42, municipiul București.

Mulțumesc doamnei deputat.

Invit la microfon acum pe doamna deputat Raisa Enachi, Grupul parlamentar al AUR.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, stimate colege, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se referă la cum este efectuată promovarea produselor românești de actuala guvernare.

Promovarea produselor autohtone reprezintă o parte semnificativă din strategia de dezvoltare a agriculturii, desigur, nu din cea aprobată pe sute și mii de foi, ci din viziunea de țară pentru asigurarea calității, cantității și a unui preț competitiv pentru produsele agroalimentare românești.

Avem două obiective cu direcții de acțiune distincte, dar cu un rezultat final cert, și anume:

– susținerea agriculturii românești și a produsului autohton pentru consumatorii locali;

– promovarea imaginii „Produs în România” pentru piețele externe.

În situația în care nu găsim o soluție de a aduce 51% de produs autohton pe rafturile din lanțurile din magazine, ceea ce ar reprezenta o promovare reală de produs autohton, este necesar să oferim măcar 51% de rafturi naționale pentru mâncarea românească.

În ceea ce privește piețele locale, crearea, dotarea și funcționarea acestora cât mai aproape de producătorul și consumatorul local reprezintă o necesitate reală a comunităților din România.

Scurt și la obiect, domnule ministru Oros, vă rog să interveniți, dacă nu îmi dați dreptate.

Când vorbim despre susținerea producătorilor și agriculturii românești, despre promovarea produsului autohton este necesar să avem în vedere inclusiv specificul regional, accesul la infrastructură, efectele climatice specifice, rata șomajului, puterea de cumpărare, care permite sau nu dezvoltarea agriculturii și procesarea alimentelor în zone cu potențial specific.

Unde sunt strategiile de promovare a produsului autohton, care trebuie să aibă la bază și sunt indispensabile de cercetările de marketing și de piață actualizate, politici de prețuri adaptate realităților? Acestea trebuie și pot fi efectuate și asumate de o politică națională. Avem atâtea ministere și nu avem o bază de date publică care să reflecte evaluarea piețelor, a prețurilor și a perspectivei investiționale care să asigure promovarea și accesul la produs autohton.

Siguranța alimentară reprezintă nu doar stocurile din țară și eventuale prelevări de probe, după sesizări făcute de consumatori. Siguranța alimentară națională înseamnă susținerea producătorului și promovarea produsului autohton, domnule ministru. Ar trebui să știți asta mai bine decât oricine!

Produse autohtone sunt cartoful din Vaslui și castravetele din Matca, Galați, sunt morcovii din Constanța și roșiile din Timișoara, precum și peștele din deltă.

De aceea, granturile, investițiile și alocările care au ca scop final încurajarea producerii și consumului de alimente procesate românești pot fi realizate doar prin acțiuni naționale și regionale anuale, bine definite, cu bugete alocate pentru fiecare județ, conform nevoilor reale ale mediului antreprenorial local.

Vă mulțumesc.

Deputat de Vaslui Raisa Enachi.

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului deputaților neafiliați, domnul deputat Mihai Ioan Lasca. Este?

Nu este.

Atunci, revenim la ordinea grupurilor parlamentare.

Doamna deputat Rodica Paraschiv, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Se pregătește domnul deputat Florian-Claudiu Neaga.

Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică se numește „România educată a eșuat!”.

Nu are legătură cu moțiunea de ieri, pentru că am văzut cum lucrurile pot fi prezentate în două feluri – o dată cu niște cifre care arată creștere economică și o dată cu ceea ce se întâmplă în viața de zi cu zi, în scăderea puterii de cumpărare, în ceea ce simțim că se întâmplă în viața noastră. Dar, atunci când vorbim despre educație, nu mai vorbim despre cifre, ci vorbim despre copii, vorbim despre viitor, vorbim despre viitorul nostru apropiat, dar și despre viitorul îndepărtat.

Și, dacă ne aducem aminte că domnul premier Orban, acum ceva timp, a spus că domeniul educației nu este atât de important, atunci ne putem da seama de ceea ce se întâmplă acum. Au trecut 5 ani de când președintele Klaus Iohannis a lansat proiectul „România educată”, un proiect care a rămas doar pe hârtie, pentru că s-a limitat, cel puțin până în prezent, la declarații publice, la așa-zisele „obiective” de țară.

Unde este „România educată”, stimați colegi?

Am trecut prin cel mai mare absenteism chiar la evaluarea națională. Peste 8.000 de elevi dintre cei înscriși nici măcar nu s-au prezentat la probe. Similar, la bacalaureat, care se desfășoară în această perioadă, pentru susținerea probelor scrise s-au înscris 133.000 de candidați. Numai trei sferturi dintre absolvenții de liceu din promoția curentă s-au prezentat la probele de examen. Un număr mai mic chiar și decât în anul 2020, când într-adevăr ne aflam în plină pandemie.

Ce spune acest lucru despre „România educată”? Evident că România educată a eșuat.

Am avut parte, anul trecut, de un ministru al educației al cărui interes s-a axat pe creșterea averii personale și a proprietăților în an de pandemie, un ministru foarte slab, a cărui prestație a fost dezastruoasă pentru învățământul românesc, activitatea din campaniile electorale fiind mult mai laborioasă, comparativ cu ceea ce ar fi trebuit să facă pentru educația copiilor și pentru o colaborare necesară în momente de criză cu reprezentanții sindicatelor, cu cadrele didactice, cu părinții.

Învățământul românesc este la pământ. Examenele sunt duse în derizoriu, astfel încât să nu se observe prea mult lipsa cunoștințelor elevilor și incapacitatea unui minister de a gestiona situațiile de criză prin care a trecut și încă mai trece învățământul românesc. Vorbesc de la sine rezultatele de la evaluarea națională, făcute publice ieri. Au fost doar 120 de medii de 10 la evaluarea națională din 2021, în timp ce anul trecut au fost 892 de medii de 10. Anul acesta sunt de șapte ori mai puține și 10 județe nu au nicio medie maximă.

Ce reiese din aceste rezultate? Ceea ce vedem cu toții – nepăsarea, lipsa preocupărilor partidelor de la guvernare pentru sistemul de învățământ românesc. Reies incompetența și efectele nocive ale deciziilor dezastruoase luate în domeniul educației, o educație eșuată, care cu greu va putea fi readusă pe drumul cel bun.

Vă mulțumesc.

Rodica Paraschiv, deputat al PSD, Circumscripția nr. 31 Prahova.

Mulțumesc, doamnă deputat. Domnul deputat Florian-Claudiu Neaga.

Se pregătește, din partea Grupului PSD, domnul deputat Radu-Marcel Tuhuț.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Vă prezint declarația politică privind „Lipsa de performanță a Guvernului Cîțu în sănătate”.

Deși moțiunea de cenzură inițiată de PSD împotriva Guvernului Cîțu, „România eșuată. Recordul «fantastic» al Guvernului Cîțu”, nu a îndeplinit numărul necesar de voturi pentru demiterea Guvernului, trebuie luate măsuri urgente în mai multe domenii, inclusiv cel al sănătății, spre binele românilor.

În cele 6 luni de guvernare, coaliția de guvernare PNL–USR PLUS–UDMR a avut niște performanțe mai mult decât dezamăgitoare în toate domeniile.

Educația este la pământ, economia este într-o stare deplorabilă, țara s-a îndatorat, șomajul a crescut, traiul de zi cu zi s-a scumpit, pensiile au fost blocate, salariile – scăzute, antreprenorii români nu primesc ajutor financiar, HoReCa – la fel, iar agricultorilor români li s-au anulat sau scăzut subvențiile.

Dar să vorbim puțin și despre dezastrul din sănătate, fiindcă, după un an și jumătate de pandemie, sănătatea în România pare să fie într-o situație și mai tragică.

Dreptul la sănătate al românilor este grav încălcat de acest guvern. În perioada pandemiei, când majoritatea spitalelor din România erau destinate COVID, oamenii nu au avut acces la tratament în spitale. Astăzi, sute de localități din mediul rural nu au medici de familie, cabinetele medicale lipsind din aceste localități, vedem mult prea des incendii în spitale, soldate cu victime, fără niciun fel de măsuri luate de Ministerul Sănătății pentru eliminarea acestora în viitor. Din contră, măsurile luate în sănătate par să înrăutățească situația. Noua ordonanță de urgență prin care se transferă un număr de paturi spitalicești din sistemul public în cel privat va avea ca efect scăderea finanțării spitalelor publice, dar și instituirea pentru pacienți a unei coplăți neplafonate, pe care mulți dintre aceștia nu și-o pot permite. Lipsesc măsurile necesare pentru retransformarea spitalelor COVID în spitale normale, dar și măsurile necesare pentru adaptarea spitalelor la noul sistem de finanțare de la 1 iulie.

Medicii din România și-au exprimat vădit nemulțumirea față de hotărârile de Guvern referitoare la serviciile pentru acordarea asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, tehnologiilor și dispozitivelor asistive în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. Medicina de familie este subfinanțată, medicii de familie sunt lăsați să se descurce singuri, iar în anul pandemic eforturile acestora de a se proteja pe ei și pacienții lor au rămas nerecunoscute. Mai mult, medicii de familie din România sunt umiliți de CNAS și de acest guvern, prin birocrație excesivă și o lipsă totală de comunicare, care sunt evidente în cele 520 de pagini ale normelor de aplicare ale contractului-cadru, impuse unităților sanitare și cabinetelor medicale de către CNAS fără nicio negociere!

Campania de vaccinare pare să fie un eșec, dacă luăm în considerare cum cifrele emise de Guvern se tot schimbă. Chiar și președintele Iohannis a declarat că singura soluție pentru oprirea pandemiei este vaccinarea, iar la ora actuală avem mai puțin de 5 milioane de români vaccinați, dar avem și mai puține restricții, deși inițial premierul Florin Cîțu afirma că renunțarea la masca de protecție sanitară poate fi luată în considerare după ce 10 milioane de români vor fi imunizați. Nici măcar ținta de 5 milioane de persoane vaccinate până la 1 iunie nu a putut fi realizată de acest guvern.

Realitatea este îngrijorătoare în sănătate, și nu numai, și îndemn actuala coaliție de guvernare să ia măsuri concrete pentru asigurarea dreptului la sănătate al românilor! Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul deputat Marcel Tuhuț.

Se pregătește, de la Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Radu-Marin Moisin.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi! Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică se intitulează „Guvernul PNL–USR–UDMR solicită primăriilor stoparea dezvoltării României!”. ## Stimați colegi,

Am adresat nenumărate interpelări atât prim-ministrului Guvernului României, cât și ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, domnul Cseke Attila, în încercarea de a trage un semnal de alarmă asupra bugetului subdimensionat alocat pentru proiectele cuprinse în programele naționale de dezvoltare locală, asupra creșterii prețurilor la materiale și asupra posibilelor blocaje ale lucrărilor.

Față de anul 2020, bugetul Programului național de dezvoltare locală a fost ciuntit cu aproximativ 42%, fiind scăzut de la 6,6 miliarde de lei, în 2020, la 3,8 miliarde de lei, în anul 2021.

Domnilor guvernanți, este inadmisibil să votați bugetul în luna martie și după doar 3 luni să declarați cu nonșalanță că deja nu mai aveți bani! Guvernul din care faceți parte s-a îndatorat într-un singur an peste 44 de miliarde, echivalentul în euro, iar cu toate acestea puneți cruce dezvoltării României. Unde sunt banii, domnilor miniștri? Unde sunt spitalele? Unde sunt autostrăzile? Unde sunt banii pentru dezvoltarea mediului rural?

Aceasta este dovada clară că incompetența și hoția nu sunt doar o coincidență nefastă a guvernării PNL–USR PLUS–UDMR, tot acest scenariu al austerității și sărăcirii autorităților locale este premeditat, pas cu pas, leu cu leu, măsură cu măsură.

## Doamnelor și domnilor deputați,

De aproximativ o săptămână, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și-a încetat principala activitate, aceea de a dezvolta proiecte de infrastructură și lucrări publice în administrație.

Prin adresa nr. 75.294 din 22 iunie, ministrul Cseke Attila le-a transmis tuturor beneficiarilor Programului național de dezvoltare locală că bugetul destinat finanțării proiectelor deja aprobate, avizate și demarate la nivel local a fost epuizat și le-a sugerat că au posibilitatea să deconteze bunurile și serviciile din alte surse de finanțare sau să stopeze de îndată lucrările, pentru a nu acumula datorii și mai mari.

Acest infantilism administrativ va duce la blocaje în lanț, constructorii nu vor fi plătiți, aceștia nu vor putea plăti muncitorii și contractorii cu utilajele, lucrările vor întârzia și se vor degrada, în timp ce oamenii vor continua să fie privați de serviciile locale de bază, de accesul la igienă corespunzătoare secolului XXI și de o viață cu adevărat normală!

## Stimați colegi,

Săptămâna trecută am primit la Parlament vizita unui grup de elevi de clasa a IV-a din județul Alba. Știți care a fost prima lor solicitare către fiecare dintre noi? Să facem ceva să nu mai existe toalete în spatele curții în nicio școală!

Poate colegii de la PNL–USR–UDMR transmit solicitarea acesta și domnilor noștri miniștri, să lase deoparte bătăliile politice de dinaintea congreselor, să deblocheze programele naționale de dezvoltare locală și să înțeleagă că aceste programe nu sunt arme politice, ci reprezintă o șansă la o viață cu adevărat normală pentru fiecare român.

Deputat Radu-Marcel Tuhuț, PSD, de Alba. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Radu-Marin Moisin, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul deputat Dumitru Flucuș? Este? Nu.

Adrian-Felician Cozma? Perfect.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi are ca titlu „Franța și România, un parteneriat strategic peste secole”.

Nicolae Titulescu spunea faptul că „atunci când vorbim despre România și Franța este dificil să separi inima de rațiune”. Legăturile dintre cele două țări au o tradiție îndelungată, iar astăzi putem recunoaște că Franța reprezintă o parte importantă din structura României moderne, deoarece Franța a fost un aliat de nădejde și un partener solid pentru zile bune și zile rele.

Din 1993, România este membră a Organizației Internaționale a Francofoniei și, până astăzi, drumul prieteniei dintre România și Franța, cu rădăcini adânci în istorie, a fost consolidat prin eforturi reciproce dovedite. Și am să dau doar câteva exemple, și anume:

– Unirea Principatelor Române din 1859, când au apărut oportunități noi și au fost inițiate primele sesiuni de dialog constant dintre țările noastre;

– Proclamația de Independență din 1877, când Franța a fost alături de poporul român;

– Marea Unire din 1918, când, luptând de partea Antantei și implicit a Franței, România a reușit să se impună în fața Puterilor Centrale și să înfăptuiască Unirea tuturor provinciilor locuite de români, împlinindu-și astfel idealul național;

– aderarea și integrarea României în Uniunea Europeană și NATO, acum mai bine de un deceniu.

O altă dovadă recentă a colaborării dintre România și Franța, bazată pe sinceritate și o reală prietenie reciprocă, este recenta decizie a Parlamentului României privind participarea țării noastre la misiunea Task Force Takuba în Sahel, sub conducerea Franței, luptând din nou, împreună, pentru combaterea terorismului.

Acestea sunt doar o parte dintre elementele care constituie legătura puternică dintre România și Franța.

În calitate de președinte al Grupului parlamentar de prietenie dintre România și Franța, voi continua să militez pentru a obține sprijinul Franței pentru obiectivele strategice ale României, și anume:

– necesitatea ca România să fie primită în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, poziția de membru însemnând recunoașterea implicită, la nivel global, a statutului nostru de economie de piață funcțională și democrație consolidată, cu impact asupra ratingului de țară și atragerii investițiilor străine;

– de asemenea, pentru primirea țării noastre în zona Schengen, pentru ca economia noastră să devină mai competitivă, în special din punctul de vedere al transportului de mărfuri;

– precum și eliminarea MCV, adică a mecanismului de cooperare și verificare în domeniul justiției, și înlocuirea sa cu un sistem echitabil de monitorizare a statului de drept în toate țările Uniunii Europene, nu doar în România și în Bulgaria.

Pentru că ne despart doar două săptămâni până la Ziua Franței, moment în care nu vom fi în sesiune parlamentară, doresc să transmit încă de pe acum, în numele meu și al colegilor mei, un mesaj sincer și călduros:

_Vive la France! Vivent nos amis français!_ Vă mulțumesc.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/12.VII.2021

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Între timp a venit și domnul deputat Dumitru Flucuș, îl invit să ia cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Și, apoi, domnul deputat Adrian-Felician Cozma, ultimul intervenient din partea acestui grup parlamentar. Mulțumesc.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește „Românii din Valea Timocului au nevoie de sprijinul țării-mamă!”.

Știrile venite din Serbia sunt îngrijorătoare. Procesul lui Dușan Pârvulovici, liderul românilor din Valea Timocului, director fondator al Agenției Timoc-Press și președinte al Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin, ridică întrebări și suspiciuni că vorbim despre o condamnare pe criterii etnice și politice.

Românul a fost condamnat la un an și jumătate. Timp de 10 ani, în procesul împotriva lui Dușan Pârvulovici, au fost schimbați opt judecători, patru instanțe și patru procurori, pentru a fi înlăturat din politica românească din Serbia de Răsărit. La doar câteva zile după ce a fost dat verdictul a venit și decizia de executare.

Țara vecină vrea să intre în Uniunea Europeană, dar uită de obligațiile pe care le are.

În calitate de deputat în Parlamentul României și cetățean român, am trimis o scrisoare deschisă miniștrilor de externe și justiție, prin care am solicitat constituirea unei comisii interministeriale pentru anchetarea cazului Dușan Pârvulovici din Valea Timocului.

Consider că trebuie găsite căi diplomatice pentru a-i sprijini pe românii din Timoc să-și păstreze tradițiile, limba, cultura și credința. Atât le-a mai rămas. Nu cerem nici autonomie, nici teritorii, nici resurse financiare pentru ei statului vecin. Cerem să li se respecte drepturile fundamentale.

Nu este pentru nimeni o noutate că românilor din Valea Timocului li se încalcă dreptul la limbă, credință, educație și cultură. Tot mai multe plângeri sunt făcute de comunitățile de români din țară pe acest subiect.

Ultimul strigăt de disperare a fost făcut de către Dușan Pârvulovici, directorul Federației Românilor din Serbia, unul dintre cei mai vocali lideri ai românilor de pe Valea Timocului, care a fost condamnat, nici el nu știe pentru ce.

Am solicitat miniștrilor direct responsabili de românii din afara granițelor să beneficieze de drepturi egale și dreptul la o justiție corectă, să analizeze acest caz și să ofere asistență juridică, tehnică și chiar o înțelegere umană pentru acest român.

Am solicitat constituirea unei comisii interministeriale pentru a face o deplasare la fața locului și a analiza cazul domnului Dușan Pârvulovici. Un om nu poate fi condamnat pe criterii politice sau etnice în secolul XXI. Această acțiune ar fi un gest de respect pentru românii din Serbia și o mână de ajutor dată celor care gândesc românește și se află în mare necaz! Este vorba despre o populație de aproximativ 350.000 de români, care se află împărțită în 154 de localități.

Dragi colegi,

Vă solicit să analizăm și noi acest caz în Parlament.

Îi rog pe colegii din Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor să ia în serios acest caz și să pregătească o vizită în țara vecină.

Dacă mă vor invita, voi participa și eu, cu drag, la toate demersurile comisiei.

Dumitru Flucuș, deputat al PNL de Brașov. Reprezint Țara Făgărașului. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul deputat Adrian-Felician Cozma.

Și se pregătește, din partea Grupului parlamentar al USR, doamna Oana-Marciana Özmen, da? Mulțumesc.

Bună dimineața, domnule președinte! Stimați colegi,

„Raportul Matic – ce au hotărât europarlamentarii și ce vor cetățenii României?”

Raportul cunoscut sub numele de Matic a deschis o nouă cutie a Pandorei, fiindcă este semnalul că în următoarea perioadă Uniunea Europeană va trece printr-o nouă criză socială.

Prin simplul fapt că e neclar și confuz, raportul deja generează dispute, nu dezbateri, mai ales prin temele sensibile care sunt abordate.

În România avem legislație inclusiv pe dreptul femeilor de a renunța la sarcină, iar educația sanitară sau sexuală nu poate fi atributul Parlamentului European, fiindcă sănătatea este exclusiv de competența statelor membre.

În spațiul public au apărut multe interpretări, iar acest lucru nu face altceva decât să divizeze societatea pe subiecte care nu există în acest moment. Noi nu avem o problemă astăzi și acest raport nu ne ajută cu nimic, ci, dimpotrivă, așa cum am amintit, generează multă ură, mai ales pe rețelele de socializare, oamenii nefiind informați corect în privința implementării și a necesității aplicării raportului. România nu este obligată să aplice în legislația proprie Raportul Matic.

Nu în ultimul rând, societatea românească are câteva trăsături definitorii, ce țin de cultura, tradițiile și specificul nostru, iar impunerea unor norme anticreștine și antiromânești, până la urmă, nu-și are locul și nu cred că acestea pot fi susținute.

Copiii trebuie protejați de invazia de informații care le pot tulbura personalitatea și care îi pot afecta pe termen lung.

Femeile, de asemenea, trebuie protejate și noi trebuie să acționăm pentru a nu li se știrbi în niciun fel demnitatea.

De asemenea, sintagma „persoană gravidă” în loc de „femeie gravidă” pare un pas pe care unii europarlamentari vor să-l facă pentru a da drumul unor experimente care n-au legătură cu natura umană și în niciun caz cu valorile noastre milenare.

Mai important decât atât, cred că nu putem da rezoluții, hotărâri sau legi la cererea unei ultraminorități dacă ele fac rău altor cetățeni și, cu atât mai mult, copiilor sau tinerilor.

Suntem datori să asigurăm un viitor bun generațiilor care vin, prin educație și însușirea unor valori și principii care să-i facă să înțeleagă toate aspectele vieții cât mai bine, pentru a lua și ei înșiși decizii bune, încă din primii ani ai vieții, decizii bune care să îi ghideze cât mai corect în viață!

Europarlamentarii noștri sunt produsul acestei societăți, iar românii i-au trimis acolo să reprezinte cu demnitate țara și să voteze legi bune, care să ne facă viața mai bună tuturor. Nici rapoartele și nici legile Parlamentului European nu pot afecta cultura noastră, credința, nu pot devia de la normalitatea pe care am moștenit-o și care există și în legile naturii. Nu avem dreptul să schimbăm normalitatea prin inginerii sociale sau experimente care aduc doar traume și probleme pe termen lung.

Sunt convins că societatea românească va rămâne fidelă valorilor care și-au pus amprenta națională, iar noi, legiuitorii, de la nivel local, național și european, vom hotărî în spiritul acestor realități și în acord cu așteptările celor care ne-au ales.

Așa să ne ajute Dumnezeu! Adrian Cozma, deputat al PNL, Satu Mare.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului USR, am invitat-o pe doamna Oana-Marciana Özmen.

Mai e cineva de la Grupul USR? Cine? Cum vă numiți? Brian Cristian, da? OK.

## Stimați colegi,

Azi se încheie prima sesiune parlamentară din această legislatură și ne mai rămân doar șapte sesiuni ordinare în care ne vom putea duce la bun sfârșit planurile și promisiunile făcute în fața românilor. Este un moment bun de bilanț, de reflecție și pentru a trage concluziile despre ce am realizat după primele 6 luni de mandat.

Câteva cifre despre activitatea deputaților în prima sesiune, așa cum sunt ele actualizate pe site-ul Camerei, la momentul redactării acestui material:

– 356 de inițiative legislative și proiecte de lege depuse – dacă le includem și pe cele care nu au intrat în proces legislativ –, dintre care 104 sunt ordonanțe de urgență;

– 180 de legi promulgate – marea majoritate din cealaltă legislatură –, dintre care 120 au fost aprobări de ordonanțe de urgență;

– 429 de interpelări, dintre care 251 au primit răspuns; – 1.957 de întrebări, dintre care 1.562 au primit răspuns;

– 1.525 de voturi în plenul Camerei Deputaților.

Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Companiile municipale – o radiografie dureroasă”.

Fostul primar general al capitalei a înființat 20 de companii municipale, care au acumulat datorii de peste 560 de milioane de lei. Unele dintre aceste companii sunt în insolvență, altele au emise titluri executorii sau popriri pe conturi.

Vorbim despre un dezastru generat de lipsa unei strategii pe termen mediu.

Organigrama acestor companii este una bine garnisită cu posturi bine plătite și cu contracte colective care asigură, în caz de concediere, între cinci și 15 salarii compensatorii.

Intrarea în insolvență a unei astfel de companii este un proces de lungă durată și costisitor și care, din păcate, nu rezolvă, în fond, niciuna dintre problemele actuale.

Fuziunea sau comasarea ar putea fi o soluție pentru acele companii care vor gestiona procesele și lucrările de consolidare și renovare a clădirilor.

Este necesar un angajament clar, care să prioritizeze și să stabilească un calendar ferm al procedurilor de închidere.

Aceste găuri negre ale bugetului capitalei trebuie să fie închise. Activitatea acelor companii care pot funcționa în continuare trebuie eficientizată în beneficiul bucureștenilor, nu al unor grupuri de interese.

Este esențial ca aceste lucruri să se întâmple cât mai repede posibil, pentru a opri risipa din banii publici.

Eu, în calitate de deputat ales în Circumscripția București, voi monitoriza îndeaproape și voi aduce în atenția publicului situația acestor companii.

Vă mulțumesc.

Oana Özmen, deputat al USR, București.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Tot din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Brian Cristian.

Și se pregătește, de la Grupul parlamentar al AUR, domnul deputat Dănuț Aelenei.

Finalul de sesiune coincide și cu respingerea moțiunii de cenzură, iar asta înseamnă că reformele începute de actuala coaliție de guvernare vor continua și că vom putea face, așa cum ne place să spunem, revoluția bunei guvernări.

Cu toate acestea, suntem conștienți și de faptul că aceste reforme trebuie grăbite, iar promisiunile asumate prin programul de guvernare, respectate, iar pentru asta avem nevoie de mai multă asumare, de mai multă responsabilitate și de o analiză mai bună asupra a ceea ce ne-am asumat și ce putem să implementăm.

Vreau să cred că toți colegii senatori și deputați care au intrat în Parlamentul României, indiferent de culoarea politică, au intenții bune, mai ales că am cunoscut atât de mulți aleși la primul mandat. Pentru a avea parte de o colaborare mai bună, trebuie să identificăm clar punctele comune din programele propuse de fiecare, dar e nevoie și de o consultare reală cu cei care ne-au trimis aici să le facem viața mai bună. Am încredere că vom putea găsi punți de comunicare și colaborare pe proiecte punctuale.

Vă urez tuturor vacanță plăcută, cu mai puține poze din locuri exotice și cu mai multe din mijlocul oamenilor, în circumscripția în care ați fost aleși!

Pentru că o vacanță parlamentară înseamnă doar o pauză de la activitatea în plenul Parlamentului, nu și de la activitățile din circumscripție.

Vă aștept la toamnă cu forțe proaspete, pentru a face reformele pe care românii le așteaptă de peste 30 de ani. Vă mulțumesc.

Deputat Brian Cristian, Circumscripția electorală nr. 26 Maramureș.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dănuț Aelenei, Grupul parlamentar al AUR.

## **Domnul Dănuț Aelenei:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește „Noi nu ne uităm eroii!”.

Voi începe declarația cu un citat din marele istoric Nicolae Iorga: „Un popor care nu-și cunoaște istoria e asemenea unui copil care nu-și cunoaște părinții.” Pe aleea umbrită și plină de gunoaie din orașul Slatina, alături de sediul partidului AUR, am întâlnit un om de vârsta a treia. Intra în sediul foștilor deținuți politici, sediu sărăcăcios, în clădirea la fel de sărăcăcioasă. Ne-am prezentat și, la rândul lui, a spus că numai Dumnezeu a hotărât să ne cunoaștem. Se numește Constantin Soare și este liderul local al Asociației Foștilor Deținuți Politici. Mi-a spus povestea lui.

În anul 1981 a participat la revolta minerilor din orașul Motru, revoltă îndreptată împotriva autorităților comuniste. Cetățenii au protestat atunci împotriva măsurilor draconice de raționalizare a produselor alimentare, ieșind pe străzi și strigând „Noi vrem pâine!” și „Jos Ceaușescu!”.

În mijlocul lor se afla pe atunci și tânărul Constantin Soare, care, imediat după înăbușirea brutală a revoltei, a fost condamnat la 8 ani de pușcărie, din care a executat 6.

Am aflat mai apoi că a fost prezent și la Revoluția din Decembrie 1989.

Constantin Soare este acum secretar general al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, filiala Olt, și a primit această diplomă de excelență din partea Consiliului Local Motru.

##

Noi, Partidul AUR, nu vom uita niciodată că datorită unor oameni ca Soare Constantin, oameni ce s-au jertfit, suntem acum o țară liberă și democratică.

Să ne amintim de ei și să le arătăm recunoștință cât mai sunt printre noi!

Nu putem uita, de asemenea, faptul că poate mai există printre noi foști securiști, torționari, milițieni care au chinuit acești oameni.

Domnul Constantin Soare a iertat de mult, dar nu poate uita. Nu are liniște până când Partidul AUR va reintroduce pe rol Legea lustrației.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Vă mulțumesc.

Deputat AUR Alenei Dănuț.

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Ne întoarcem la Grupul parlamentar al PSD. Domnul deputat Daniel Florea.

Se pregătește doamna deputat Natalia Intotero.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. „Impostorii care ne guvernează”

Principalul micropartid de guvernare, PNL – adicătelea Partidul Național Liberal –, are un președinte, Ludovic Orban, care a muncit numai la stat toată viața lui și care, de mai bine de 30 de ani, nu a lucrat nicio zi în domeniul în care a studiat la facultate – a absolvit măreața Facultate de Autovehicule Rutiere din Brașov; era normal, astfel, pe deplin competent fiind, să se ocupe de bunul mers al țării, ca prim-ministru, și de legile României, ca președinte al Camerei Deputaților.

Premierul susținut de PNL a luat nota 4 la treapta a II-a, a fost ajutat de părinți, prin pilele lor, să nu meargă la școala profesională, a picat de două ori admiterea la facultate și, acum, pe deplin competent, vrea să ne dea tuturor lecții despre cât de bine funcționează școala, despre cât de bine știe el cum merge producția și, mai ales, despre ce viteză are atunci când fuge de funcțiile pentru care nu este pregătit – vă aduceți aminte cum a renunțat să se prezinte în fața Parlamentului, în calitate de premier desemnat!

Partea frumoasă este că atunci spunea că renunță pentru că Ludovic Orban, președintele de partid care îl susținea, ar fi un premier mai bun. Hm! Acum, după câteva luni, după ce i-a luat locul lui Orban ca prim-ministru, îl anunță senin, cu 3 luni înainte de alegerile pentru șefia PNL, că lupta este deja tranșată și că i-a furat și acest scaun.

Unde se întâmplă acest lucru? În fața Parlamentului, în momentul în care Orban, încă președintele PNL, dăduse ordin parlamentarilor partidului său să nu voteze moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Cîțu.

Ce personaje sinistre și fără coloană vertebrală! Cîțu îi înfige cuțitul în spate creatorului său politic, fără nicio remușcare și fără să-i arunce nici măcar o privire.

Orban, căruia i-ar fi picat cel mai bine să cadă Guvernul, pentru ca premierul inventat de el să nu-i tragă preșul/partidul – tot aia – de sub picioare, se clatină bulversat în fața microfonului și scoate niște jalnice comparații bahice cu iz de vin stătut.

Vă dați seama ce conducători are micropartidul care conduce „monstruoasa coaliție”, care, la rândul ei, conduce România?

Vă dați seama cât de putredă este esența acestui partid dacă are de ales între asemenea indivizi?

Dacă răspunsul este da, cu siguranță vă dați seama și ce înțelegeri subterane urât mirositoare îi unesc în hidoase și dubioase combinații pe banii românilor!

Sunt din ce în ce mai mulți români care nu mai pot fi păcăliți.

Acestea sunt numai câteva dintre motivele pentru care PSD a câștigat alegerile locale parțiale din data de 27 iunie 2021. Și, cu siguranță, va câștiga toate rundele de alegeri care vor urma.

Daniel Florea, deputat al PSD, Circumscripția nr. 42 București.

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Natalia-Elena Intotero.

Dacă mai sunt colegi din partea Grupului parlamentar al PSD?

Nu.

Atunci, o să trecem din nou la Grupul parlamentar al USR, după doamna Intotero.

Vă rog.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Bună dimineața! Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,

Declarație politică – „Parlamentarii coaliției, un nou vot împotriva elevilor. Gratuitatea transportului școlar, înlocuită cu decontul!”.

Luni, în cadrul Comisiei pentru învățământ a Camerei Deputaților, s-a votat Ordonanța Guvernului nr. 50/2021. Votul parlamentarilor PNL–USR PLUS–UDMR a fost unul în unanimitate pentru amânarea ordonanței, adică împotriva elevilor, care, începând cu noul an școlar, riscă să-și plătească singuri transportul.

Reforma marca Guvernul României trebuia din start respinsă, și nu amânată. Este dorința principalilor beneficiari, elevi și părinți care au spus „nu” acestei ordonanțe. „Nu” au mai spus o dată la începutul acestui an, când Ministerul Educației a venit cu propuneri similare. Protestele din țară ale asociațiilor de elevi, solicitările făcute de aceștia pentru dialog cu prim-ministrul Cîțu, cu ministrul educației au fost pur și simplu ignorate.

Guvernanții nu lucrează pentru o Românie educată, ci pentru o țară în care abandonul școlar și frustrarea elevilor stau la loc de cinste. Ordonanța propusă de Executiv înlocuiește gratuitatea cu decontul! Să ne așteptăm ca din luna septembrie să vedem elevi preocupați nu de lecții, ci de banii pe care trebuie să îi recupereze de la școală – asta în cel mai bun caz, pentru că nu toți părinții își permit 200 de lei în fiecare lună să îi cheltuiască pe transportul copilului.

Stimați guvernanți, ce le spuneți părinților cu mai mulți copii, care vor trebui să scoată din buzunar 400 sau poate chiar 600 de lei, în fiecare lună, pentru transport? Alocațiile au stagnat, salariile sunt așa cum sunt, în ciuda creșterii economice mult trâmbițate de premier. Încotro mergem?

Asigurarea transportului intrajudețean pentru elevi nu este un moft, ci o necesitate! Dacă tot susțineți că vă pasă de viitorul copiilor din mediul rural, de performanța în educație a copiilor din România, atunci renunțați să îi tratați pe elevi ca pe niște dușmani. Pentru ei munciți. Ieșiți din bula politică și asigurați transportul elevilor, viitorul lor și dreptul la educație!

Natalia-Elena Intotero, deputat al PSD, județul Hunedoara.

Mulțumesc doamnei deputat.

Urmează, de la Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Giurgiu Adrian.

Și se pregătește, de la Grupul parlamentar al AUR, doamna deputat Gianina Șerban.

## **Domnul Adrian Giurgiu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Un subiect deosebit de important și de interes național în momentul de față îl reprezintă prioritizarea plantării perdelelor forestiere pe teritoriul României.

În anul 2002, pe fondul apariției necesității de a combate și a preveni efectele calamităților naturale, precum și pentru a dezvolta silvicultura, a fost adoptată Legea nr. 289 privind perdelele forestiere de protecție, însă...

Aș vrea să vă rog să vorbiți puțin mai încet în sală. Mulțumesc.

Ca să-l auzim pe colegul nostru. Mulțumesc.

...însă realitatea demonstrează, 19 ani mai târziu, faptul că proiectul care a fost aprobat în cadrul legii nu s-a dezvoltat.

Fundamentată pe baza unor studii întocmite de organele abilitate, și în literatura de specialitate se consemnează că perdelele de protecție sunt o cauză de utilitate publică.

Doresc să menționez câteva dintre principalele avantaje ale perdelelor forestiere de protecție: protejarea culturilor agricole împotriva secetei, eroziunilor și alunecărilor de teren, precum și protejarea solului împotriva spulberării stratului superior fertil; îmbunătățirea microclimei câmpurilor, reducând forța vântului; și, nu în ultimul rând, influențarea directă sau indirectă asupra sănătății oamenilor, degajând cantități substanțiale de oxigen.

La nivel european, EURAF – federația fermierilor ce folosesc sistemul agroforestier – și-a propus implementarea

perdelelor forestiere în 50% din fermele europene până la sfârșitul anului 2021. Conform unui studiu realizat în anul 2019, în momentul de față perdelele forestiere sunt reprezentate de 11,8% din totalul pădurilor europene, pe când România are aproximativ 1.400 de hectare, din 6,9 milioane de hectare de pădure, adică 0,02%.

România are nevoie de aceste perdele forestiere! Necesitatea și oportunitatea acestui sistem național de perdele decurg din faptul că, în România, în absența sistemelor de irigații, agricultura este dependentă de condițiile climatice, iar producțiile realizate în anii secetoși sunt mici sau se înregistrează frecvent calamități pe mari suprafețe.

Potrivit datelor din domeniu, aproximativ 43% – circa 6,4 milioane de hectare – din cele 14,963 milioane de hectare de terenuri agricole impun protejarea culturilor agricole împotriva secetei, eroziunii și alunecărilor de teren. Avem nevoie de acest sistem implementat, care să protejeze orașele, comunitățile cele mai vulnerabile și terenurile agricole.

Nu în ultimul rând, trebuie să menționez faptul că fermierii și proprietarii de păduri sunt actori-cheie în zonele rurale. Tocmai de aceea este necesar să îi sprijinim în procesele de sustenabilitate ecologică. Perdelele forestiere și plantațiile de specii forestiere pe terenuri agricole ar trebui gestionate ca terenuri agricole în folosință agrosilvică, iar proprietarii de terenuri ar trebui să fie ajutați să împădurească, iar dacă o fac din fonduri proprii includerea în fondul forestier a perdelelor forestiere să fie opțiunea proprietarului.

Sunt necesare, de asemenea, debirocratizarea și simplificarea schimbării categoriei de folosință, de la teren agricol cultivat la teren cu folosință forestieră sau agrosilvică, inclusiv pentru culturi energetice, care ar putea asigura necesarul de lemn de foc al comunităților locale.

Oamenii trebuie încurajați să împădurească, nu sancționați!

Deputat al USR de Mureș Adrian Giurgiu.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al AUR, doamna deputat Gianina Șerban.

Și o să rog... Am văzut că a revenit domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu. Se pregătește. Mulțumesc.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Bună dimineața!

Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Vacanța parlamentară nu e concediu, acordați-o cetățeanului!”.

„Vine vacanța!” – exclamația plină de bucurie, planuri și speranțe a copilăriei noastre.

Cu aceeași bucurie o așteptăm și astăzi, ca oameni maturi. Așa ar trebui să fie și pentru dumneavoastră, domnilor parlamentari! Însă termenii „bucurie”, „planuri”, „speranță” nu ar trebui să vă privească pe dumneavoastră, ci pe cetățenii pe care susțineți că îi reprezentați. Accentuez „susțineți”, pentru că nu știu câți dintre acești cetățeni mai cred într-adevăr că îi reprezentați.

Vacanța dumneavoastră ar trebui deci să cuprindă, așa cum spuneam, bucurie, planuri, și nu doar speranțe, pentru că asta fac de vreo 30 de ani, doar speră, ci fapte, fapte pentru ei, pentru cei care v-au acordat votul și încrederea lor. Prin urmare, sfatul meu pentru dumneavoastră este să porniți în excursie! Da, dar nu într-o stațiune de 5 stele, așa cum sunteți obișnuiți, ci într-o excursie prin toate orașele și satele patriei, prin toate cătunele, fiecare acolo unde a primit girul locuitorilor, al celor mulți și nu atât de norocoși ca dumneavoastră, care și-au pus toate speranțele în voi!

Acum, când avem o pandemie – cel puțin așa susțin autoritățile –, când vremea și vremurile ne par și ele potrivnice, sinceră să fiu, nu prea v-aș îndemna la o vacanță pe Coasta de Azur, ci aici, în țărișoara noastră frumoasă, în mijlocul triștilor și neajutoraților ei cetățeni.

Pentru nepermis de mulți dintre români, noțiunea de vacanță nu are aceeași semnificație ca pentru dumneavoastră. Foarte mulți nu doar că nu-și permit o vacanță, dar nu dispun de strictul necesar pentru supraviețuire.

În timp ce premierul nostru se laudă că mai avem puțin și pocnim de bunăstare, românii sunt tot mai săraci, mai triști și mai bolnavi, pentru că locuri de muncă nu mai au, iar spitalele, atâtea câte sunt, le-ați închis sau le-ați dat foc!

Așadar, v-aș invita în excursie prin pădurile patriei, ca să vedeți ce a mai rămas din ele!

V-aș invita totodată în vacanță în bătătura unei mame care plânge după copilul ei, obligat să muncească la străini, pentru că la el în țară nu are unde, toată industria noastră fiind făcută bucățele și dată la fier vechi!

V-aș invita într-o excursie prin curtea unui fost combinat siderurgic, să vedeți ce sumbre sunt ruinele sale!

V-aș invita într-o vacanță în casa unor copilași care își fac temele la lumina lumânării și, fie vară, fie iarnă, merg la toaletă în fundul curții.

Sau cum ar arăta, oare, o vacanță la căpătâiul unui bolnav care nu are cum să-și cumpere medicamente sau pe prispa bunicuței care-și privește lung ultimul leu din mână pentru pâinea cea de pe urmă, pentru că pensia de mizerie nu-i asigură hrana de la o lună la alta!?

Și exemplele nenorocirilor pot continua la nesfârșit! Credeți, oare, domnilor, că acești oameni își fac planuri de vacanță?

Eu zic să vă mai gândiți și, dacă v-a mai rămas vreo fărâmă de conștiință sau dacă mai aveți vreo urmă de umanitate, mergeți, fraților, în mijlocul lor! Mergeți și vedeți ce-i frământă și ajutați-i!

În cartea vieții și în fața lui Dumnezeu va cântări infinit mai mult decât vacanța dumneavoastră, plătită cu truda și lacrimile lor!

Gianina Șerban, deputat al AUR de Ilfov.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu, Grupul parlamentar al PSD.

Și se pregătește, din partea Grupului parlamentar al AUR – nu mai avem de la celelalte grupuri parlamentare persoane înscrise prezente –, doamna deputat Anamaria Gavrilă și încheiem.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică astăzi vizează numărul atacurilor provocate de urși, care crește zilnic în județul Brașov. Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Doresc să aduc în atenția dumneavoastră o problemă foarte importantă a județului Brașov, care necesită rezolvare

imediată, și anume numărul mare al urșilor, care își fac din ce în ce mai des simțită prezența în zonele publice.

Am primit o adresă trimisă de UAT Predeal instituțiilor abilitate care au responsabilități în monitorizarea și gestionarea populației de urși, întrucât această situație trenează de mulți ani, cu consecințe grave în ultima perioadă atât pentru populație, cât și pentru turiștii orașului Predeal. Urșii își fac simțită prezența de la prima oră. Un urs a fost văzut chiar în curtea liceului din localitate, la ora 8.00 dimineața, oră la care copiii încep cursurile. Urșii gunoieri răstoarnă zilnic toate containerele de pe platformele de depozitare a deșeurilor municipale, împrăștie toate deșeurile pe străzi și pe spațiile verzi, distrug toate coșurile stradale, inclusiv gardurile parcurilor. De asemenea, prezența urșilor a fost semnalată și de numeroși locuitori cărora urșii le-au intrat pe proprietate, producând panică și distrugeri însemnate.

Cine va răspunde de toate prejudiciile generate de prezența acestor urși în stațiunea Predeal?

Potrivit datelor din iunie, la nivel național se primesc până la 30-40 de alerte zilnic din cauza atacurilor urșilor. Practic, nu trece nicio zi fără astfel de evenimente.

Din păcate, până în prezent, instituțiile cu responsabilități în domeniu nu au acordat sprijin sau consultanță în vederea remedierii gravelor probleme provocate de atacurile urșilor.

De câte tragedii mai este nevoie pentru a fi luate măsurile corespunzătoare? Nu mai putem aștepta, trebuie să adoptăm cadrul legal pentru a putea interveni imediat!

Vă mulțumesc.

Marian-Iulian Rasaliu, deputat de Brașov.

## Mulțumesc, domnule deputat.

Invit pe doamna deputat Anamaria Gavrilă, ultima intervenție de azi și din această sesiune parlamentară. Mulțumesc.

## **Doamna Anamaria Gavrilă:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

„Dacă știe că Termocentrala Mintia și Complexul Energetic Hunedoara au fost jefuite, ministrul energiei, domnul Virgil Popescu, trebuie să sesizeze organele de anchetă, eventual să se și autodenunțe”

## Stimați colegi,

Ministrul energiei afirma săptămâna trecută în Parlament că Termocentrala de la Mintia, asemeni Complexului Energetic Hunedoara, a fost jefuită. În România, jefuirea proprietăților statului este pedepsită de lege. Dacă domnul ministru Virgil Popescu are informații în acest sens, obligația sa este de a sesiza organele de anchetă și de a le pune la dispoziție toate dovezile pentru ca cei vinovați de distrugerea unei termocentrale strategice să suporte consecințele legale.

Problema domnului Popescu este însă aceea că, probabil, ar trebui să depună la parchet și la DNA și un autodenunț. Deoarece și Domnia Sa, ministru de un an și jumătate, a participat la decăderea, prăbușirea și, în final, închiderea Termocentralei Mintia, pentru ca aceasta să ajungă, în viitorul apropiat, la preț de fier vechi, în proprietatea unei companii private apropiate de actuala putere.

## Domnule Popescu,

Salvarea Mintiei era responsabilitatea dumneavoastră. Era responsabilitatea statului să investească în retehnologizarea termocentralei și să obțină autorizație de mediu, pentru ca țara noastră să nu riște declanșarea procedurii de infringement. Era responsabilitatea statului să pună la o companie energetică strategică un management performant, care să obțină profit din producția de energie electrică, asigurând, în același timp, și agentul termic pentru deveni. Nici angajații disponibilizați de la Mintia și nici devenii care au rămas fără încălzire și apă caldă în toiul iernii nu au asemenea responsabilități.

Doamnelor și domnilor,

Domnul ministru Popescu susține că a recomandat lichidatorului judiciar să vândă termocentrala Mintia unui investitor care va fi obligat să producă 800 MW în respectiva locație. În plus, acesta a mai spus că nu este atât de prost, încât să lase o chestiune strategică, de importanță națională, pe mâna unor firme din Republica Moldova, care au Gazprom în spate, care s-au arătat interesate să cumpere Termocentrala de la Mintia.

Problema angajaților disponibilizați de la Mintia și a devenilor care au rămas fără încălzire și apă caldă nu este cine cumpără Mintia – rușii sau domnul Comănescu. Problema noastră este următoarea: de ce termocentrala nu rămâne în proprietatea statului român și de ce nu investește statul în propria afacere strategică, ce are, pe deasupra, și potențial să aducă profit?

În final, fac un apel la rațiune și la patriotism și îi cer domnului ministru Popescu să stopeze vânzarea Mintiei la preț de fier vechi, asumându-și, din partea statului român, un proiect de retehnologizare a acestui obiectiv strategic național.

Dacă acest lucru nu se va întâmpla, este clar că statul român are astăzi în frunte oameni slabi, incompetenți, conduși de interese ascunse, care nu au nimic de-a face cu interesele României și ale românilor.

Mulțumesc mult.

Anamaria Gavrilă, deputat de Hunedoara.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc, doamnă deputat. Încheiem aici seria declarațiilor.

Au fost depuse în scris, din partea Grupului parlamentar al PSD, declarații din partea doamnelor și domnilor deputați: Vasile Cîtea, Silviu Nicu Macovei, Oana-Gianina Bulai, Aurel Bălășoiu, Adrian Alda, Ștefan Mușoiu, Daniel Tudorache, Eugen Bejinariu, Vasilică Toma, Constantin Bîrcă, Claudiu Manta, Mirela Adomnicăi, Claudiu-Augustin Ilișanu, Alina Tănăsescu și cei doi care au lipsit din această sesiune – Radu-Mihai Popa și Cristina-Elena Dinu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL – Maria Stoian, George Șișcu, Cătălin Stângă.

Și... cam atât.

În plus, au fost patru absenți – se depun în scris declarațiile: din partea Grupului parlamentar al USR, Beniamin Todosiu, Mihai Botez, Ștefan-Iulian Lőrincz și, din partea deputaților neafiliați, domnul deputat Mihai Ioan Lasca.

Declar ședința închisă.

Vă mulțumesc pentru participare.

„Guvernul «sprijină» zootehnia cu tăierea subvențiilor și o lipsă de reacție suspicioasă”

Agricultura românească a ajuns la un pas de colaps, nu din cauza intemperiilor, ci din lipsa aplicării de măsuri minimale de sprijin. Dincolo de aceste perspective sumbre, pe care le generează Guvernul prin nepăsare și delăsare, există soluțiile oferite de politicile și finanțările europene care ne stau la dispoziție. Numai că dreapta noastră este prea concentrată pe războaiele din partidele și dintre partidele care alcătuiesc arcul de guvernământ ca să mai ia în seamă și problemele presante ale investitorilor din agricultură și domeniile conexe.

Cu două noi probleme majore s-au „căpătuit” crescătorii de animale din România. Prima vine de la o decizie a Guvernului Cîțu, în timp ce cea de-a doua rezultă dintr-o anchetă a Parlamentului European. Ambele însă au fost trecute sub tăcere de autoritățile de la București. Iar când vine vorba despre acest domeniu extrem de important pentru România, atunci îi putem acuza pe guvernanții noștri nu doar de habarnism, nepăsare și rele intenții, ci și de lașitate.

Să decizi pe furiș și să secretizezi pe cât poți hotărârea privind tăierea cu 58% a ajutorului de stat pentru sectorul creșterii animalelor, pentru anul în curs, este cu adevărat o lovitură capitală pentru zootehnie. Doar 41,2% din totalul sumelor destinate lucrărilor de ameliorare pentru susținerea registrelor genealogice, inclusiv controlul oficial al performanțelor, vor fi decontate, restul banilor urmând să fie acoperiți din contribuțiile fermierilor. Aceste ajutoare sunt furnizate sub formă de servicii subvenționate întreprinderilor individuale și familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care dețin certificat de producător sau atestat de producător, precum și persoanelor juridice care își desfășoară activitatea în domeniul creșterii animalelor. Deci o nouă „surpriză”, pe cât de neprielnică pentru crescătorii de animale, pe atât de neașteptată.

Și, pentru că este clar pentru toată lumea că actuala coaliție de guvernare nu are habar de consecințele pe care le provoacă, trebuie să vă informez, stimați colegi care reprezentați dreapta în Parlament, că țara noastră se situează pe primul loc în lume la exportul de ovine și caprine, cu o valoare de aproximativ 180 de milioane de euro anual.

Așadar, acest aspect chiar generează venituri substanțiale și nu merită să fie plasat în subsidiar, pentru simplul motiv că pe dumneavoastră și camarila dumneavoastră nu vă interesează direct! Într-adevăr, creșterea animalelor, prin natura sa, nu oferă prea multe perspective de sifonat facil bani publici sau europeni și mai presupune și depunerea unor eforturi, altele decât lejerele mișcări din pix, trasate doar cu dedicație în favoarea clientelei de partid. Comoditatea anacronică manifestată de Cabinetul Cîțu în privința zootehniei se izbește de presiunile de la nivel european pentru interzicerea exportului de animale vii în actualele condiții, dar tot fără să provoace vreo reacție internă. În loc să încercăm să identificăm și să promovăm variante proprii de lucru, astfel încât acest sector să poată să își continue activitatea, Bucureștiul se lasă în voia sorții, în speranța că un act comercial, pe o piață liberă, ca cea a Uniunii Europene, nu poate fi interzis. Dar presiunile sunt mari și au doza lor de adevăr în ceea ce privește nevoile animalelor și factorii lor de stres pe drumul de la fermă la destinația finală, oricare ar fi ea.

De asemenea, trebuie avute în vedere veniturile rezultate din creșterea animalelor și comercializarea lor pe piețele din întreaga lume, precum și conservarea locurilor de muncă aferente acestui vast domeniu de activitate. În plan secund nu trebuie trecută nici păstrarea standardelor europene de calitate pentru produsele rezultate după parcurgerea tuturor etapelor de prelucrare, care asigură și contribuie, concomitent, la siguranța alimentară.

Dincolo de noile provocări din acest sector, pe care anumite curente politice de la nivelul Parlamentului European le conturează, și în lipsa unei reacții concrete a autorităților românești, cercetarea și tehnologia trebuie să ofere o strategie viitoare, care să poată impulsiona comerțul cu produse cu valoare adăugată, gândită atât în interesul animalului, cât și al fermierului și planificată și în baza intereselor statelor membre. Fără analize de impact riguroase și fără un sprijin financiar adecvat, nu vom reuși să fructificăm, în continuare, această ocupație milenară.

Implementarea unui model economic optim pentru transportul animalelor vii va garanta Europei păstrarea locului deja cucerit pe piața internațională pe această ramură a comerțului, deci și întâietatea României, dar va servi și ca model de urmat pentru țările terțe.

„Creșterea galopantă a prețului carburanților și impactul produs”

Vizitele făcute de șoferi în benzinării le-au adus surprize neplăcute. Prima jumătate a anului 2021 a marcat o creștere galopantă a prețului carburanților.

Începând cu luna noiembrie 2020, cifrele au continuat să crească, iar fiecare plin a însemnat bani mai mulți scoși de șoferi din buzunare.

În perioada pandemiei, românii s-au bucurat de cele mai mici prețuri la carburant. Cu restricții de deplasare, izolare si carantină, plinul rezervorului a devenit o raritate. Statisticile privind evoluția prețului la benzină și motorină în România arată că cel mai ieftin plin de benzină l-au făcut șoferii în luna mai 2020, când prețul pentru acest carburant a fost constant de 4,27 de lei/litru.

În schimb, pentru un plin de motorină, șoferii au scos din portofel cea mai mică sumă în a doua jumătate a lunii septembrie 2020, când prețul a fost de 4,34 lei/litru.

„Lanțul slăbiciunilor” – majorarea prețului la carburant, motiv de scumpiri în lanț.

Motive de îngrijorare nu sunt doar pentru șoferi. Impactul majorării prețului la benzină și motorină se resimte și în costul serviciilor de transport și implicit în costul final al produselor. Prețul la raft este influențat de costurile de transport, iar asta înseamnă că fiecare român va vedea diferența în portofel.

Astfel, față de acum un an, în România benzina s-a scumpit cu 28,5%, de la 0,89 euro/litru, iar motorina s-a scumpit cu 20,3%, de la 0,93 euro/litru.

Ce plătim, de fapt, la pompă:

– TVA, accize și alte taxe care merg direct în buzunarul statului;

– costuri logistice (distribuție primară și secundară – salarii, întreținere, amortizări);

– costuri de operare rețea de distribuție (salarii, taxe, impozite locale, utilități, investiții obligatorii);

– costul materiei prime (inclusiv costurile aferente aprovizionării și prelucrării acesteia);

– costuri financiare (dobânzi – credite investiții, curs valutar etc.), adaos comercial.

Bilanțul de jumătate de an ne găsește mai săraci, mai îndatorați, mai bolnavi și mai lipsiți de speranță. Banii din buzunarele noastre au valoare din ce în ce mai mică și orizontul nostru arată din ce în ce mai cenușiu. Guvernul

„zero bis” a bulversat țara, a sărăcit populația și ne-a privat de dreptul la asistență medicală. Nu există niciun domeniu în care Guvernul PNL–PLUSR să fi luat măsuri în interesul oamenilor, nu există nici măcar un proiect care să semene în implementare cu nevoile populației.

Asistăm la gargara unor neputincioși, complet dezinteresați de soarta românilor și de așteptările noastre. Determinarea lor netrebnică se îndreaptă doar către obiective ale agendei progresiste, fără măcar cuviința de a zăbovi cu interesul și asupra problemelor reale pe care oamenii le au.

Este important, neîndoielnic, să identificăm forma în care copiii noștri vor învăța în școli despre viață, sănătate, igienă, organe genitale, reproducere și pericole legate de acestea, dar să canalizezi eforturile de comunicare ale unui întreg guvern în jurul cuvântului „sex” timp de mai multe luni la rând, să conversezi în retorica publică prioritar despre sexualitate și variațiunile ei, în timp ce țara se scufundă în torente, iar oamenii au îngrijorări imediate legate de viața și sănătatea lor, toate acestea ilustrează completa detașare a guvernanților de ceea ce este cu adevărat apăsător și important pentru populație.

Este sfidător, cinic și răuprevestitor! Tot din bilanțul trist al unui guvern cu zero realizări face parte și anunțul răuvoitor că, după 4 luni de la adoptarea bugetului, au epuizat fondurile destinate proiectelor locale.

Cum se poate ca PSD să fi reușit an de an să mențină și să sporească aceste fonduri timp de aproape un deceniu, iar după câteva luni de guvernare PNL–PLUSR aceste fonduri să dispară? Cum se poate ca PSD să fi reușit timp de 9 ani să dezvolte proiecte cu fonduri PNDL în toate localitățile din țară, indiferent de culoarea politică a aleșilor locali, iar guvernul actual să anunțe după câteva luni că nu mai are bani să susțină proiectele locale? Cum se poate să facă tot ceea ce au promis că nu vor face și să nu facă nimic din ceea ce promiteau că va fi realizat?

Se poate, cu tupeu, cu nepăsare și cinism! Cum se face că mai există oameni care totuși îi susțin? O parte din oameni sunt absorbiți de propriile necazuri și acordă atenție contextului doar în frânturi de timp în care ajung la ei promisiunile deșarte ale PNL–PLUS-iștilor. Oamenii sunt amorțiți de suferință, panică, sărăcie și sunt ușor de amăgit de către partidele unei puteri mincinoase.

Tonul triumfalist al oamenilor puterii, chiar și atunci când rostesc neadevăruri crunte, ademenește speranța publicului că mâine poate fi mai bine. Sloganele puterii, promisiunile mincinoase ale partidelor care ne conduc, truismele fade pe care aceștia le enunță ca aspirații mai reușesc să transforme iluziile unor oameni în voturi pentru ei, dar acest lucru nu mai poate dura. Tocmai pentru că ne va fi tuturor mai rău cu mult înainte de a ne putea fi bine. Vom trăi mai rău până când vom vota mai bine!

„Consultarea publicului – obligația autorităților!”

Prezenta declarație mi-a fost sugerată de recentul sondaj INSCOP „Neîncrederea publică – Vest versus Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”.

Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 1–15 iunie, pe un eșantion de 1.500 de persoane.

Acesta este împărțit în trei capitole, cel de-al doilea fiind dedicat măsurării disponibilității românilor de a vota un partid naționalist, precum și a aderenței pe care o au o serie de elemente de agendă eurosceptică și naționalistă. Un procent semnificativ al celor consultați arată că aproape 60% dintre români ar vota un partid care promovează valorile religioase și susține familia tradițională.

Potrivit acelorași date, aproximativ două treimi din respondenți nu ar mai susține o astfel de formațiune dacă ea ar promova ieșirea României din Uniunea Europeană, apropierea de Rusia sau restrângerea drepturilor minorităților naționale.

Este important de subliniat faptul că abordarea naționalist-populistă reprezintă un fenomen în creștere în Uniunea Europeană pentru guverne precum cele ale Italiei, Poloniei sau Ungariei. De asemenea, este de remarcat o ascensiune a euroscepticilor în Franța, Austria sau Spania, ceea ce nu face decât să fragilizeze construcția europeană.

Pentru țara noastră, cercetarea sociologică arată că două treimi dintre adepții apărării intereselor naționale cred că ieșirea României din Uniunea Europeană ar afecta interesele naționale ale țării.

Un fapt este cert: majoritatea românilor consideră că, dacă restul țărilor europene își urmăresc și propriile interese naționale, este legitim ca și românii să își dorească același lucru pentru țara lor.

Aceasta demonstrează că există o percepție clară a faptului că ieșirea din UE ar afecta interesele naționale și că dezvoltarea economică a țării are oportunități esențiale în interiorul Uniunii.

Cifrele sunt semnificative: 62,9% dintre respondenți au apreciat că, în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene, în timp ce numai 27% au considerat că România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara UE.

Referitor la problematica intereselor naționale ale României, 32,6% au indicat dezvoltarea economiei; 24% – întărirea rolului României în UE; 11,9% – dezvoltarea infrastructurii de transport; 7,7% – protejarea grupurilor de populație vulnerabile.

Acestea sunt doar câteva elemente ale dialogului cu publicul.

Rezultatele consultării reprezintă un barometru demn de luat în considerare permanent, și nu doar o dată la 4 ani.

„România reală versus România lui Cîțu”

În ultimele zile am auzit cum ni s-a prezentat de către Guvern și de către reprezentanții puterii cât de bine o duc românii. De fapt, în concepția lor, o duc atât de bine, încât ei nu înțeleg ce fac greșit la guvernare, de oamenii ies în stradă. Desigur, este o glumă amară aceea că românii o duc bine, că totul este roz. Poate doar în mintea premierului Cîțu economia duduia și în mințile altora de prin Guvern.

Zilele trecute, premierul României afirma cu foarte mare siguranță, siguranță dată de cifrele pe care ei le transmit mai departe, că: „În România sunt cele mai ieftine alimente din UE!” Afirmația venea după ce Eurostat a arătat că cele mai mici prețuri pentru bunurile de consum și servicii în Uniunea Europeană sunt în România, Bulgaria și Polonia.

Doar că premierul Cîțu pare a fi complet rupt de realitatea din teren a românilor. De la înălțimea Palatului Victoria este greu să înțelegi prin ce trec românii zilnic. Realitatea de la tarabă și din magazine nu este conformă cu cele spuse de premier.

Este clar că domnul premier nu merge să își facă piața singur și are oameni pentru așa ceva. Altfel, ar ști că lună de

lună oamenii cheltuiesc mai mult. Ne spune că avem cele mai mici prețuri la alimente, dar nu ne spune că avem și cele mai mici salarii din Europa.

Probabil a urmărit pe Eurostat doar un anumit lucru și nu s-a uitat la întreaga imagine. În continuare prețurile vor crește. Nu se uită că prețul la combustibili crește, că energia crește. Nu spune că importăm alimente din străinătate.

Procesatorii au ținut cât au putut de aceste prețuri, pentru că au fost conștienți că, dacă le majorează, nu vor mai avea aceeași vânzare. Dar nu vor putea să o facă la nesfârșit.

Domnule Cîțu, stimați colegi din majoritatea parlamentară, mai duceți-vă și dumneavoastră pe la piață, pe la supermarket! Lăsați statisticile, mergeți în lumea reală!

În vreme ce premierul se lăuda cu aceste cifre, aflam cu îngrijorare că șomajul a ajuns la 6,1%, egalând nivelul din guvernarea „zero”, adică Guvernarea Cioloș–Rezist. Mai mult, majorarea alocațiilor era blocată de Guvern, iar recalcularea pensiilor se amână și ea.

Vă dați seama ce bine o duc cei 500.000 de șomeri pe care Florin Cîțu îi minte că le-a crescut puterea de cumpărare? Sau milioanele de pensionari cărora veniturile le-au rămas la fel?

Ceea ce mă intrigă pe mine și mă nemulțumește profund este că pentru dobânzile pe care le plătim la 34 miliarde de euro, datorie făcută de Florin Cîțu, statul are sursă de finanțare.

Mai grav decât șomajul este faptul că gradul de ocupare în rândul tinerilor se află la un nivel îngrijorător, de doar 21,4%. Aceasta înseamnă că aproape 80% dintre tineri nu au un loc de muncă. Cine se ocupă de acest fenomen?

Aceasta este România reală, acea Românie pe care Florin Cîțu și cei din majoritatea parlamentară refuză să o recunoască.

Dumneavoastră, stimați colegi parlamentari, puteți pune capăt acestei guvernări superficiale împotriva românilor și puteți îndrepta proasta guvernare a României de către PNL–USR PLUS–UDMR, votând moțiunea de cenzură depusă de PSD împotriva Guvernului Cîțu!

A venit vremea ca Parlamentul să îl trimită pe Cîțu acasă!

„Coaliția de guvernare PNL–USR PLUS–UDMR – un nou atac la statul de drept!”

Curtea Constituțională a României, sesizată în mod legal de către Partidul Social Democrat, a avut pe ordinea de zi a ultimei sale ședințe și sesizarea cu privire la votul Parlamentului României din data de 16 iunie, și anume de revocare a avocatului poporului.

Ceea ce era clar pentru Comisia de la Veneția, care a și cerut lămuriri în acest sens, a devenit clar și pentru Curtea Constituțională a României. Asistăm la un nou atac la statul de drept, un atac premeditat, care a avut ca scop subordonarea tuturor instituțiilor statului român care se pot opune politicii dictatoriale ale actualei coaliții de guvernare.

Revocarea avocatului poporului s-a făcut cu încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, adică cu încălcarea principiului legalității.

Așadar, deși toată lumea se limitează la a anunța faptul că decizia Parlamentului României a fost neconstituțională, traducerea corectă a recentei hotărâri a Curții nu poate fi făcută decât în registrul în care actuala coaliție de guvernare a săvârșit o ilegalitate, una dintre numeroasele ilegalități săvârșite în acest an.

Lipsa argumentelor cu care a fost făcută decizia de revocare, lipsă constatată de Curtea Constituțională, ne conduce spre concluzia că PNL, USR PLUS și UDMR trăiesc într-o lume paralelă, o lume a lor, în care principiul legalității nu mai are recunoaștere, o lume în care deciziile politice sau administrative se iau exclusiv în funcție de interesul personal al vreunui demnitar de la putere sau în funcție de linia trasată, cu atâta precizie, de la unul dintre cele două palate, Cotroceni sau Victoria.

Constatarea încălcării principiului legalității ar reclama, într-un stat civilizat, demisia tuturor celor care s-au făcut vinovați de această încălcare. Însă în România, într-un total dispreț față de instituțiile țării și față de popor, domnul Ludovic Orban, preocupat mai mult de campania sa electorală din cadrul PNL decât de respectarea principiilor constituționale, a afirmat faptul că decizia Curții va fi respectată, „deși CCR a dat atâtea decizii care nu au treabă cu Constituția”.

Trecând peste modalitatea de exprimare care trădează carențe mari în pregătirea de bază a Domniei Sale, observăm, cu stupoare, că președintele Camerei Deputaților lansează și un atac furibund la adresa Curții Constituționale a României, singurul motiv fiind acela că deciziile Curții nu servesc intereselor meschine ale PNL și ale camarilei protejate de la Palatul Victoria.

Din păcate, România trăiește un nou episod rușinos din cauza unor indivizi care se plimbă ca melcii pe autostrada bunului-simț.

„Guvernul Cîțu trebuie să plece acasă!”

Moțiunea de cenzură depusă de PSD este perfect justificată din foarte multe motive. Creșterea prețurilor la alimentele de bază, medicamente și utilități este de peste 10%, în timp ce salariile și pensiile au înghețat. La materialele de construcții, prețurile cresc ca Făt-Frumos, aproape la două săptămâni. Aceasta înseamnă o scădere a puterii de cumpărare cu 10% pentru 90% dintre salariați și pensionari!

În plus, BNR a anunțat deja dublarea inflației în 2021, un efect direct proporțional al creșterii dramatice a costului vieții. Din această săptămână, românii vor avea parte de noi scumpiri.

Puterea de cumpărare a românilor este într-un declin istoric, fapt ce înseamnă aruncarea tot mai multor familii în stare de sărăcie și risc major de vulnerabilitate socială. Nici de acest aspect nu le pasă liberalilor și celor care îi susțin.

În timpul guvernării PSD, România avea a patra cea mai mică datorie guvernamentală netă din UE, de 34,6% din PIB. Mai mult, guvernarea PSD a lăsat și o rezervă financiară în trezorerie de 5,2 miliarde euro. Incredibil, dar adevărat, însă guvernarea PNL–USR PLUS–UDMR a amanetat pe zeci de ani viitorul economic și social al României!

Modelul coaliției care susține guvernarea incapabilă a dreptei favorizează însă alte țări, numai pe România nu! 1.500 euro pe minut se adaugă la deficitul comercial al țării, din cauza importurilor care sunt mai mari decât exporturile, care se înregistrează în fiecare zi a guvernării Cîțu.

Românii nu mai muncesc pentru ei și pentru bunăstarea familiilor lor, ci efectiv sponsorizează producția și locurile de muncă din alte state, de unde importăm masiv. Soluțiile „Guvernului meu” pentru a diminua acest dezechilibru dramatic? Zero! La modul real, economia noastră este pe butuci, dar Cîțu se laudă că ea duduie și investitorii străini stau la coadă să-și investească banii în țară!

Campania de vaccinare s-a dovedit un eșec triumfător, dar Iohannis și Cîțu îl consideră un succes!

Din cele 57 de măsuri pentru IMM-uri scrise în programul de guvernare, 55 au fost anulate! Miliardul de euro fluturat IMM-urilor în campania electorală s-a dovedit a fi o minciună sfruntată. Doar o treime din firme au primit banii pentru capital de lucru, iar măsura 3 – „Capital de investiții” a fost anulată de tot.

HoReCa așteaptă în zadar sprijinul mult promis. Voucherele de vacanță au fost anulate pentru 2021, după principiul „să-i lăsam pe hotelieri să se descurce pe cont propriu”. Nimeni nu mai crede că va primi procentul de 20%, diferența între cifra de afaceri din 2019 și cea din 2020!

Sunt doar câteva dintre ingredientele acestei guvernări lamentabile, care a făcut deja mult rău României și românilor – incoerență, austeritate, minciună, sărăcie, subdezvoltare.

Pentru toate acestea și multe altele, Guvernul trebuie să fie demis!

„Un nou pericol pentru democrația românească – alegerile interne ale partidelor”

Încheiem această sesiune parlamentară într-una dintre cele mai triste perioade ale democrației din România.

Știu, veți spune că totul pare în regulă, că statul de drept funcționează optim, iar coaliția de guvernare este unită și lucrează pentru îndeplinirea unei viziuni de dezvoltare a țării în beneficiul cetățenilor sau măcar pentru punerea în aplicare a programului de guvernare cu care PNL și USR au participat la alegeri și au pierdut. Nimic mai departe de adevăr!

O țară întreagă privește siderată către guvernanți și nu vede decât promisiuni neîndeplinite la mai bine de 6 luni de la preluarea nemeritată a puterii, 6 luni în care au avut cel mai conflictual, mai orgolios și mai vehement ministru al sănătății, pe care ei înșiși l-au trimis acasă, 6 luni în care alt ministru cu un orgoliu cu greu de ținut în frâu a avut de conceput un plan vizionar pentru România și s-a ales doar cu rușinea de a fi trimis înapoi în bancă, fiindcă temele pentru PNRR erau făcute pe genunchi, în pauza de masă, 6 luni, stimați colegi, în care PNL și USR au îngropat agricultura românească, au nenorocit HoReCa și au desființat cultura în țară.

Din nefericire, această tristă guvernare a stat și va mai sta sub imperiul „Guvernului meu”. Această sintagmă de o infatuare supremă îi aparține președintelui Iohannis, cel care ar fi trebuit să vegheze asupra echilibrului, echidistanței și solidității democrației în România. Dar a eșuat și eșuează în continuare nu doar prin absența lui sublimă din spațiul public în momente esențiale pentru țară, ci și prin implicarea în lupte politice intestine din partidul pe care l-a adus cu forcepsul la putere.

Observăm cu toții că între PNL și USR lucrurile nu funcționează, nici măcar formal, la nivel declarativ. Ce să mai spunem despre conflictele între ministere? Dar despre haosul din teritoriu, unde nu există filială USR fără probleme? Partidele acestea nu pot lucra împreună, iar incompetența și egocentrismul membrilor lor de seamă ne costă pe toți, o țară întreagă!

Mai mult, ambele partide se află în febra alegerilor interne.

Știu, veți spune că acest lucru nu ar trebui să ne intereseze, fiindcă ține de bucătăria lor internă. Greșit! Vă spun că democrația noastră, a întregii țări, este pusă în pericol de aceste alegeri interne!

Ce oameni credeți că se vor „eterniza” la conducerea USR, în momentul în care au inventat metoda „autobuzul”, doar pentru a ieși cine trebuie? Ce valori vor răsări natural dintr-un partid care folosește membri de unică folosință, adică rude, prieteni care se înscriu în USR doar câteva zile, pentru a avea delegați care să voteze conducerea care trebuie? Ce oameni vor numi aceștia în funcții de conducere la nivel înalt?

Ce să mai vorbim despre situația din PNL? Ce poți să mai spui când ai prim-ministrul care dorește să abolească democrația în România, să scoată afară Parlamentul din actul de decizie și să ignore Constituția, doar fiindcă la conducerea Camerei Deputaților se află contracandidatul său la congres? Nu ai voie, ca prim-ministru, să spui că „nu îmi place Parlamentul și vom guverna prin ordonanțe de urgență”, doar fiindcă ai de câștigat niște alegeri interne!

Stimați parlamentari din arcul guvernamental, acum nu mai puteți arăta cu degetul către PSD, fiindcă ce se întâmplă acum în partidele voastre, PNL și USR, este un coșmar fără precedent al democrației. Setea de putere a unor oameni mici care se cred zei politici vă va îngropa de tot. Și, mai rău, vor trage și țara după ei în mocirla neagră a istoriei. Poate unii dintre voi veți avea mintea luminată să îi opriți!

„Lupta pentru putere din PNL are repercusiuni grave la nivel național!”

Lupta pentru putere din interiorul unuia dintre partidele aflate la guvernare, respectiv Partidul Național Liberal, este translocată, într-un mod nepermis și având consecințe nefaste, din planul local-politic în planul naționalguvernamental, adică tocmai în acel plan în care este nevoie de stabilitate, de predictibilitate, de oameni corecți, onești, cu rațiune și cu mintea limpede.

Probabil din cauză că nu există astfel de oameni la conducerea țării, suntem nevoiți cu toții să asistăm, mai mult sau mai puțin surprinși de astfel de practici, la modul în care prim-ministrul Cîțu a ajuns să folosească o strategie națională de relansare economică – Planul național de redresare și reziliență (PNRR) – ca monedă de plată a serviciilor care i se vor aduce în demersul său de cucerire a funcției de președinte al PNL.

Sumele pe care o întreagă țară le aștepta și era îndreptățită să le primească sunt redirecționate doar către anumite zone, care îi pot oferi domnului Cîțu certitudinea că ambiția sa de a ajunge președinte al PNL va fi satisfăcută. În consecință, vom asista la acțiuni clientelare ale Guvernului, care se va coborî până într-acolo încât să favorizeze, la împărțirea banilor, județele conduse de administrații PNL, în timp ce județele cu conducere PSD vor fi discriminate, așa cum s-a întâmplat deja în acest an, la distribuirea bugetară defalcată pe localități.

Adevărul este că această coaliție a pierzătorilor, care se află acum la guvernare, nu are nicio ancoră în România reală, cea în care oamenii își trăiesc viața de zi cu zi în localități fără apă și canalizare, cu drumuri neasfaltate, rămase pustii după plecarea forței de muncă active peste hotare. Rezultatul acestor politici va fi dezastruos pentru nivelul de trai al cetățenilor și va accentua decalajele dintre diverse zone ale țării, precum și pe cele dintre mediul rural și cel urban.

Stimați colegi deputați, banii europeni sunt destinați dezvoltării întregii Românii, indiferent de culoarea sa politică, sunt meniți să conducă la bunăstarea tuturor românilor, indiferent de opțiunea lor politică. Din acest motiv, PSD dezaprobă și va denunța modul în care actualul guvern

înțelege să transforme un document de importanță majoră pentru redresarea economică a țării într-o afacere meschină de partid.

„Unii membri ai USR PLUS vor să devină mămici”

Planul de înrobire a oamenilor continuă cu înverșunarea europarlamentarilor USR PLUS. Se acordă drepturi iluzorii din punct de vedere medical și începe să se legifereze pruncuciderea. Sexualizarea forțată a copiilor nu ar duce decât la un dezechilibru social cu un impact psihologic devastator!

Neomarxiștii României, USR PLUS, susțin aceste scenarii apocaliptice și sataniste, scopul lor fiind anularea identității noastre ca popor creștin și îngenuncherea României în fața UE, o entitate fără istorie strămoșească și distrugătoare de valori unice ale popoarelor creștine.

Cine a văzut un bărbat însărcinat și cine crede că poate înlocui o mamă?!

Adresez o întrebare europarlamentarilor USR PLUS – Dacian Cioloș, Nicolae Ștefănuță, Vlad Marius Botoș, Vlad Gheorghe și Alin Mituță: având în vedere că ați votat, în Parlamentul European, legea pentru dreptul bărbaților de a rămâne însărcinați, aș vrea să știu care dintre voi vrea să fie primul gravid.

Dumnezeu a creat bărbatul și femeia în scopul de a perpetua specia umană și de a nu pieri în neant! Termenul „mamă” este sfânt și nu poate fi înlocuit de nimeni, în special de niște europarlamentari dezaxați de la USR PLUS.

„Privatizarea mascată a sănătății, unul dintre obiectivele principale ale coaliției de guvernare PNL–USR PLUS–UDMR”

Mai multă sănătate pentru bogați, mai puțină pentru cei sărăci! Asta pare că își doresc cei din actuala coaliție de guvernare, care și-au propus, printr-o ordonanță de urgență, să ia peste 250 de milioane de euro din sistemul public, și așa subfinanțat, pentru a-i da clinicilor private. Este, de fapt, încă o tentativă de privatizare a sănătății, după ce, anul trecut, în februarie, o încercare similară a fost oprită de avocatul poporului, care a atacat cu succes la CCR ordonanța Guvernului.

Odată ce actuala putere l-a revocat abuziv pe avocatul poporului, o nouă sesizare a CCR venită dinspre această instituție devine aproape imposibilă, iar legea de aprobare a acestei ordonanțe va putea fi atacată abia când va fi adoptată de ambele camere ale Parlamentului, înainte de promulgare. Astfel, pot trece luni de zile în care ordonanța va produce efecte și până atunci zeci și sute de milioane de lei vor umfla profiturile clinicilor particulare, în detrimentul sistemului public de sănătate.

Prevederile acestei ordonanțe reprezintă o deturnare a banilor din Fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate (FNUASS). Acest fond a fost constituit în baza principiului solidarității, care este incompatibil cu interesul privat de maximizare a profitului. Conform normelor legale și constituționale, banii din FNUASS au o destinație precisă, respectiv îndeplinirea obligației statului de a asigura „asistența medicală din unitățile de stat”, așa cum prevede art. 47 alin. (2) din Constituția României.

Prin asigurările sociale de sănătate, fiecare persoană asigurată trebuie să beneficieze de asistență medicală în condiții identice, indiferent de posibilitățile sale materiale. Acest principiu este încălcat prin introducerea coplății în sistemul privat, care presupune transferul a peste un sfert de miliard de euro de la unitățile de stat către cele private. După cum am mai menționat, Guvernul oferă prin această măsură mai multă sănătate celor bogați, în detrimentul celorlalți cetățeni, care nu-și vor permite coplata în sistemul privat și care vor beneficia de mai puține fonduri, deci de mai puține servicii medicale în sistemul public.

Cu siguranță, PSD va folosi toate mijloacele parlamentare și constituționale pentru a desființa prevederile discriminatorii ale acestei ordonanțe.

Dacă totuși actuala majoritate parlamentară, PNL–USR–UDMR, va adopta legea de aprobare a ordonanței, PSD o va abroga imediat după ce va reveni la conducerea țării, la fel cum a redeschis spitalele închise în timpul guvernării Boc. Avem deja experiență în a repara erorile și nedreptățile făcute de-a lungul timpului de guvernele dreptei!

„Abandonul școlar cu consimțământ politic sau o parte din România educată prin repetenție”

Dictonul popular „Unde e multă carte e și prostie multă” i-ar putea caracteriza cel mai bine pe toți inițiatorii proiectului „România educată”. „Multă carte” – pentru că anumiți factori decidenți au inventat un șiretlic, greu de deslușit de către mințile prea preocupate ale majorității românilor privind ziua de mâine și asigurarea cât de cât a celor necesare, prin care au dat asigurări că poporul va avea un viitor cu adevărat educat, educat nu doar în sensul bunelor maniere, ci și în înțelesul său _in extenso,_ de învățat. Aceeași „multă carte” a politicienilor de dreapta, care au păcălit abil întreaga opinie publică, prin promisiuni care s-au dovedit vide, este confirmată de creșterea neîncetată a ratei abandonului școlar de la an la an.

Cât despre „prostia multă”, atribuită celor „cu multă carte”, se poate afirma că fără o reformă amplă, aplicată tuturor domeniilor de activitate, nu se pot obține rezultate incredibile doar în educație. Aceste domenii gestionate de stat sunt interdependente. Este adevărat că există performanță și în educație, fie în sistemul privat, fie doar ca excepții care confirmă regula. Dincolo de ele și apropo de expresii populare, „cu o floare nu se face primăvara”, din păcate!

Iar „prostia multă” a celor cu multă carte este confirmată și de principalele motive ale abandonului școlar. Sărăcia este cap de listă și generează la rândul ei alte motive, cum ar fi emigrația părinților pentru un loc de muncă și plasarea copiilor sub supravegherea bunicilor sau a altor rude. Iar de aici și până la abandonul școlar și alte probleme cu care minorii fără părinți ajung să se confrunte nu mai este decât un mic pas sau momente neprielnice.

Oferta școlară descurajantă, materiile greoaie, manualele neatractive, metodele învechite de predare etc. sunt alți factori care determină refuzul copiilor de a merge la școală, în favoarea altor preocupări distractive și care le sunt facile.

Oficiul European de Statistică, Eurostat, a făcut publice, săptămâna trecută, rezultatele unei cercetări privind rata abandonului școlar prematur în România, din care rezultă că acesta a fost de 15,3% în 2019, urcând ușor la 15,6% în 2020. Așadar, după 7 ani de la lansarea proiectului „România educată”, asistăm la o involuție, și nu la redresarea promisă cu fast a învățământului. În schimb, rata abandonului școlar prematur din sistemele de educație și formare profesională a scăzut semnificativ în Uniunea Europeană în ultimii 10 ani, de la 13,8% în 2010 la 9,9% în 2020. Anul trecut, rata abandonului școlar prematur din sistemele de educație și

formare profesională era mai scăzută pentru tinerele femei decât pentru tinerii bărbați în toate statele membre, cu excepția României și Cehiei.

Dincolo de cifrele îngrijorătoare din statistici, care ne reduc și ele speranțele pentru un viitor mai bun, „cartea multă”, precum și „prostia multă” omit să ia în considerare că, într-adevăr, oriunde în lume există riscul abandonului școlar, dar că în România acest aspect a căpătat dimensiunile unui fenomen. Și acest fenomen nociv se traduce, simplu și previzibil, printr-o lipsă de șansă socială. Pe un astfel de drum înfundat apucă mulți dintre copiii care, în septembrie, fie ajung prima data la școală, pentru ca imediat să o abandoneze, fie o abandonează după câțiva ani de studiu. La rândul lui, și numărul mare de analfabeți și analfabeți funcțional creează doar dezavantaje majore pentru populația actuală și viitoare.

Dacă pentru omul obișnuit, dar trecut prin diverse școli un astfel de scenariu este cutremurător, pentru guvernanții noștri de dreapta este doar un alt fenomen demn doar de contemplat și de evitat. Doar cine își mai amintește sloganurile privind „România educată” constată că Guvernul României nici acum, după 7 ani de la anunțul prezidențial, nu are o strategie clară în ceea ce privește reducerea abandonului școlar. Acest obiectiv trebuie considerat o prioritate națională, pentru că abandonul școlar poate crea probleme în mai multe sectoare ale economiei țării. Soluții există, firește! Numai că efectele unor eforturi guvernamentale sunt contabilizate pe termen lung de către generațiile viitoare și nu pot umple instantaneu buzunarele clientelei de dreapta, după cum ne-au obișnuit cei de la PNL–USR PLUS–UDMR.

Militez pentru resetarea întregului sistem de învățământ pe parcursul acestei vacanțe mari a elevilor, tocmai pentru că reducerea semnificativă a numărului de copiii care părăsesc timpuriu școala s-ar materializa într-o investiție esențială nu doar în viitorul fiecăruia dintre tineri, ci și pentru prosperitatea întregii țări. Trebuie să avem în vedere și faptul că persoanele care au părăsit timpuriu școala au tendința să participe mai puțin sau spre deloc la procesul democratic și sunt cetățeni mai puțin activi.

Mai trebuie să admitem că, indiferent de preocuparea sau lipsa ei a unor segmente de populație pentru școlarizare, în ultimii doi ani, bugetul alocat de România educației este cel mai mic din întreaga Uniune Europeană. Iar asta demonstrează că abandonul școlar are consimțământ politic sau că o parte din România este educată, în cele din urmă, prin repetenție, dar numai dacă există o minimă preocupare individuală.

„Adio, România dezvoltată!”

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, MDLPA, informează că a epuizat creditele bugetare alocate. Unde s-au evaporat banii alocați pentru finanțarea proiectelor aflate deja în curs de implementare? Guvernul dezastru pentru România ignoră cu dezinteres care sunt urmările acestei decizii:

– firme ce riscă să intre în insolvență;

– sute de procese vor bloca primăriile și consiliile județene; firmele vor contesta în instanță neplata facturilor aferente lucrărilor pentru care au participat și au câștigat licitațiile publice;

– mii de oameni vor rămâne pe drumuri, angajați ai firmelor care sunt deja sufocate de creșterea nejustificată a prețurilor și energiei electrice; – șantiere blocate, clădiri care nu vor mai fi terminate niciodată și vor intra în degradare.

În adresa transmisă de către MDLPA, ministerul obligă administrațiile locale să deconteze cheltuielile cu bunurile achiziționate, serviciile prestate, lucrările executate din surse proprii.

Care este România pe care o dezvoltă actuala coaliție de guvernare, când noi vedem doar prostie și incompetență pe bandă rulantă, promisiuni și minciuni?

PNRR nu există și România pierde șansa redresării postpandemie!

Nu s-a deschis nicio axă de finanțare europeană, ghidurile solicitanților nu sunt nici măcar în dezbateri publice, iar toate rectificările bugetare au fost doar pentru PNL, cu lipsa totală de transparență!

Acest guvern, care astăzi și-a ținut oamenii blocați în bănci de frica unui vot sincer, pentru care România este doar un teren de luptă pentru influență, putere, contracte și bani și pe care românii nu l-au învestit cu încredere la vot, trebuie să plece și să ne lase să luptăm și să reconstruim tot ce au distrus de când dreapta guvernează țara!

„Revocarea avocatului poporului – un abuz al PNL și USR, confirmat în unanimitate de Curtea Constituțională”

După ce, în urmă cu doar câteva zile, au decis că numirile conducerilor interimare ale Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune sunt neconstituționale, judecătorii CCR, în unanimitate, au aplicat o nouă palmă usturătoare majorității de dreapta din Parlamentul României, constatând că demiterea avocatului poporului este, la rândul său, neconstituțională.

Acțiunile actualei majorități au fost o tentativă clară de subminare a democrației în România, avocatul poporului fiind garantul drepturilor și libertăților cetățenești.

Este absolut îngrijorător ritmul în care actuala majoritate alege să calce în picioare Constituția și legile țării, în goana lor după implementarea unor decizii toxice pentru români. Vorbim aici, evident, despre privatizarea mascată a sănătății și despre anularea dublării alocațiilor, ambele cu efecte devastatoare pentru majoritatea cetățenilor din această țară.

La numai 6 luni de la alegeri, observăm că, deși s-au prezentat public ca niște campioni ai respectării legilor și Constituției, parlamentarii PNL și USR PLUS, ajutați și de colegii lor de la UDMR, denotă un apetit extrem de nesănătos pentru încălcarea lor. Ba mai mult, aproape peste noapte, activiștii #rezist cu carnete de partid au uitat vremurile în care susțineau că opiniile Comisiei de la Veneția sunt obligatorii, considerând acum că acestea pot fi ignorate cu grație, din moment ce nu mai servesc cauzei lor.

În realitate, noua majoritate dă dovadă de o ipocrizie de proporții colosale, în ultima jumătate de an reușind să pivoteze la 180 de grade față de tot ceea ce susținea în vremea când partidele care o compun se aflau în opoziție. Să nu uităm că, recent, după ani de zile în care au criticat guvernarea prin ordonanțe de urgență, premierul Florin Cîțu a anunțat relaxat că va începe să guverneze cu ajutorul ordonanțelor de urgență, deranjat că Parlamentul nu execută, întocmai și la timp, doleanțele sale! Și cum avocatul poporului este singurul abilitat să conteste la CCR ordonanțele de urgență, înțelegem de ce actuala majoritate a încercat să-l scoată rapid din peisaj.

Ultima decizie a CCR dovedește că destituirea intempestivă a avocatului poporului a fost profund ilegală, iar cei care au condus acest asalt asupra unui pilon important al

statului de drept trebuie să fie trași la răspundere atât de către instanțele din România, cât și de organismele internaționale care veghează asupra respectării regulilor democratice!

„Importanța asigurării tuturor culturilor agricole” Fenomenele meteorologice din ultimele săptămâni au abundat în ploi torențiale și averse. Condițiile acestea au avut un impact major asupra culturilor agricole.

Fenomenele acestea au provocat pierderi majore fermierilor din mai multe regiuni ale țării. Tocmai de aceea este nevoie să accentuăm importanța asigurării tuturor culturilor agricole, mai ales în condițiile în care acest sector depinde de un element atât de imprevizibil și totuși omniprezent precum forța naturii. Experiența țărilor avansate din punct de vedere economic a demonstrat că, fără o dezvoltare puternică a asigurărilor agricole, încercarea de a realiza o agricultură performantă devine iluzorie.

Modificările de ordin climatic din ultimii ani creează îngrijorări cu privire la expunerea exploatațiilor agricole/a efectivelor de animale, care sunt vulnerabile în fața impactului evenimentelor meteorologice extreme, a căror frecvență, intensitate și complexitate s-au intensificat, generând pagube considerabile.

Din cauza contextului economic actual, care trebuie să facă față globalizării, crizei financiare economice și volatilității în creștere a pieței și a mediului sociopolitic, semnalăm necesitatea găsirii unor soluții de gestionare a riscurilor agricole adecvate, atât din punctul de vedere al intereselor sectorului public, cât și al celui privat, precum și adoptării unui sistem de management al riscurilor în asigurările agricole, printr-un ansamblu de activități riguros stabilite și organizate care, pornind de la condițiile existente și obiectivele exploatației, să analizeze factorii de risc la care producătorii agricoli sunt expuși în activitatea pe care o desfășoară, în vederea prevenirii și limitării pagubelor, prin utilizarea mecanismelor sistemului de asigurări agricole.

În condițiile unei economii libere, nedirijate, orice investiție personală este sub semnul riscului și al incertitudinii; cu atât mai mult în agricultură, unde, din cauza problemelor specifice ale procesului de producție – durata lungă a ciclului de producție, rotația lentă a capitalului, rata profitului mult mai redusă comparativ cu alte ramuri economice –, se impune o adevărată protecție a investițiilor. Aceste caracteristici ale producției agricole reprezintă argumente pentru dezvoltarea sistemului de asigurări agricole, care au menirea de a ajuta producătorii agricoli să își reia activitatea întreruptă temporar.

Asigurarea rămâne însă un mijloc ideal de acțiune a unor persoane responsabile în orice situație, mai ales în ceea ce privește un domeniu de o importanță atât de mare pentru țara noastră, și nu numai: agricultura.

Iată de ce este important să atragem atenția asupra necesității asigurării culturilor agricole, prin aceste măsuri recunoscând potențialul și contribuția agriculturii la dezvoltarea economiei noastre.

Din nefericire, majoritatea parlamentară a ales să voteze continuarea programului de guvernare „Romania eșuată”.

Moțiunea de cenzură inițiată de 156 de deputați și senatori nu a trecut. Parlamentarii care au ales să nu voteze moțiunea au girat, practic, austeritatea, eșecul Guvernului în ceea ce privește absorbția fondurilor din PNRR, au girat îndatorarea României la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană, au girat un guvern cinic, incompetent și haotic, care duce România într-o zonă care devine tot mai înfricoșătoare pe zi ce trece.

Guvernul coaliției de dreapta s-a împrumutat cu 44 miliarde de euro într-un an, ceea ce înseamnă 1.300 de euro pe secundă, dar în continuare nu are bani pentru copiii României, pentru pensionarii României și nici pentru dezvoltarea acestei țări.

Eu, personal, am votat astăzi moțiunea gândindu-mă la copiii pentru care această majorare, care pentru guvernanți este o pomană, ar însemna enorm de mult, la pensionarii și salariații ale căror venituri au fost înghețate, deși prețurile au crescut exponențial, la agricultura neglijată și abandonată de acest guvern, la fermierul care și-a aruncat producția de castraveți în câmp, în semn de protest față de Guvernul nepăsător, la mediul de afaceri care este condamnat la faliment de Guvernul austerității.

Chiar dacă moțiunea nu a trecut în parlament, acest guvern nu are legitimitatea poporului român și va pleca acasă în curând!

## „Ce a dus la creșterea prețurilor?”

Economia mondială se luptă să țină pasul, în timp ce recuperarea postpandemie este în plină desfășurare.

Pe măsură ce economiile se redeschid și cererea de piață a revenit, prețurile au explodat. La orice produs ne uităm, prețurile sunt în creștere – case, mașini, combustibil, oțel sau cherestea, porumb, soia sau zahăr.

Însă cum s-a ajuns aici? Prețul petrolului a ajuns la cel mai mare nivel din ultimii 7 ani. Prețul Brent, care este reperul global, a scăzut sub 20 de dolari pe baril în aprilie anul trecut, atingând minimul istoric, după ce restricțiile din pandemie au dus la scăderea cererii. De atunci, Brent a ajuns la peste 70 de dolari pe baril, după o creștere majoră a cererii. Un fenomen similar se întâmplă și cu o serie de industrii, mărfuri și produse.

Blocajul Canalului Suez, în luna martie, a întârziat expedierea de bunuri, seceta din America de Sud a afectat producția de porumb și zahăr, valul de frig din Texas și atacul cibernetic au dus la creștere prețurilor combustibilului și focarul de COVID-19 din India a perturbat lanțurile de aprovizionare. Toate aceste crize au condus la creșterea prețurilor.

Anul trecut, după ce companiile au închis fabrici și au concediat din angajați, din cauza pandemiei, acum nu sunt în măsură să asigure suficiente materii prime. Acestea încearcă să își reînnoiască stocurile după recesiunea globală de anul trecut, tensionând lanțurile de aprovizionare. Lipsa containerelor de transport maritim și blocajele din porturi au agravat lucrurile, crescând costul transportului de produse peste tot pe glob.

Pe măsură ce economia își revine după pandemie, costul materiilor prime necesare pentru a produce bunuri de consum este în creștere.

Mărfurile nu sunt singurul factor care determină creșterea prețurilor. Costurile logistice și ale forței de muncă au crescut, iar un deficit de lucrători în unele industrii ar putea intensifica presiunea asupra companiilor pentru a crește salariile și mai mult.

O listă tot mai mare de companii din întreaga lume au semnalat costuri mai mari ale lanțului de aprovizionare, determinate parțial de creșterea taxelor de expediere.

Potrivit Organizației ONU pentru Alimentație și Agricultură, prețurile globale la alimente au crescut pentru a 12-a lună

consecutivă, în mai 2021. Indicele FAO al prețurilor la alimente a fost cu 40% mai mare luna trecută decât nivelul său de acum un an. Vestea bună pentru români a fost dată de Eurostat, care a confirmat faptul că în România sunt cele mai ieftine alimente din Uniunea Europeană. Nivelul prețurilor pentru bunurile de consum și servicii în Uniunea Europeană a variat semnificativ anul trecut în statele membre ale UE.

După cum arată datele prezentate de Oficiul European de Statistică, Eurostat, cele mai reduse prețuri sunt în România – 55% din media UE, Bulgaria – 56% și Polonia – 58%.

Cel puțin pentru moment, bancherii sunt de părere că majorarea prețurilor se va dovedi tranzitorie și este puțin probabil să ducă la o inflație persistentă pe termen lung.

Nu se știe cât timp cererea va depăși oferta, însă lipsuri sunt în toate sectoarele, iar prețurile sunt în creștere.

## „Brăila are nevoie de investiții!”

Nepăsarea administrațiilor PSD față de problemele reale ale brăilenilor a lăsat județul Brăila fără investițiile necesare asigurării unui ritm de dezvoltare comparabil cel puțin cu cel al județelor învecinate, ca să nu mai spunem despre prăpastia care ne separă de județele din vestul țării, acolo unde am văzut ce pot face administrațiile liberale pentru cetățeni.

În toți acești ani, Brăila a beneficiat de bani, dar aceștia au fost gestionați foarte prost de PSD. Din păcate, toți banii pe care i-am avut la dispoziție au fost direcționați exclusiv clientelei politice grupate în jurul PSD, fără a se ține cont vreun pic de necesitățile reale ale brăilenilor. Nu a contat pentru liderii PSD nimic altceva decât carnetul de partid al acelora care le asigurau sifonarea banilor publici!

În loc să modernizeze Brăila, PSD a ales să ne țină blocați în sărăcie! Iată că efectele unei astfel de politici dezastruoase se văd acum în nivelul de trai al brăilenilor și în capacitatea administrației locale de a veni în sprijinul cetățenilor pe care îi păstorește.

În următoarea perioadă, lupta mea și a PNL Brăila se va axa pe prioritizarea proiectelor vitale pentru dezvoltarea și modernizarea Brăilei și pe asigurarea unui tratament corect pentru cetățeni din partea instituțiilor statului. Șefimea din PSD trebuie să conștientizeze că așa nu se mai poate și că trebuie schimbat ceva! Îi asigur, pe această cale, că îi voi sancționa public de fiecare dată când vor încerca să îi păcălească pe brăileni, dar voi fi și un partener onest, în cazul în care vor reuși să vină cu proiecte de interes pentru Brăila!

Vremea umilințelor marca PSD a trecut! A venit timpul schimbării, iar datoria noastră, a politicienilor, este să ne asigurăm că se face tot ceea ce este posibil pentru ca brăilenii să aibă șansa de a trăi mai bine, la fel ca în localitățile în care administrațiile liberale au făcut dovada performanței lor.

Acum, România, Brăila trebuie să treacă la etapa următoare, cea a investițiilor și a dezvoltării comunităților locale la standarde europene. Vă asigur că ușa guvernanților este deschisă pentru toți primarii de bună-credință care doresc să facă ceva concret pentru semenii lor, prin proiecte de dezvoltare viabile. Guvernul liberal va face tot ce îi stă în putință pentru a veni în sprijinul acestor comunități și pentru a asigura finanțarea pentru toate investițiile aflate în derulare la nivel local!

„Prin noi înșine” pentru România!

„În numai 3 ani, PSD ne-a dus în urmă cu 3 decenii” În perioada 2016–2019, PSD a reușit contraperformanța de a mutila cea mai mare parte a legislației și de a îndepărta instituțiile și autoritățile de la rolul și funcțiile lor. Toate actele și faptele liderilor PSD s-au subscris intereselor lor personale sau de grup, slăbirii puterii statului român și creării cadrului oficial pentru furtul din banii publici.

Astfel, PSD a creat o secție specială de băgat spaima în magistrați, cu scopul de a mai scăpa din dosarele penale care se strângeau pe numele șefilor de la partid.

PSD a mutilat legile penale, în favoarea celor certați cu normele de drept, nu numai prin Ordonanța nr. 13, și ne-am trezit cu zeci de mii de infractori periculoși eliberați în stradă, care au și recidivat între timp.

A creat cadrul legal pentru furt oficial din banii publici și evaziune fiscală nepedepsită, iar acum strigă că vor pensii mai mari și alocații dublate.

A recreat categorii profesionale privilegiate, care după 10-15 ani de activitate ies la pensie, la vârste de 45-50 de ani, cu o pensie mai mare decât salariul unui corporatist american, cumulând venituri din nu știm câte surse.

A băgat carnetul roșu de partid în sistemul de educație, în managementul spitalelor, în instituțiile culturale și până la cea mai de jos funcție din statul român.

PSD a reușit ca în numai 3 ani să ne întoarcă la începutul anilor ’90, la o Românie nereformată și supusă zâmbetului lui Ion Iliescu.

Partidul Național Liberal și-a asumat guvernarea în cel mai dificil moment din ultimii ani, atunci când toate partidele dădeau din colț în colț și nu doreau să se erodeze, sub presiunea dezastrului lăsat de PSD și a două crize puternice, sanitară și economică, determinate de pandemie.

Multe dintre erorile guvernelor PSD au fost deja reparate de Guvernul Orban, iar acest lucru se vede deja în ritmul lucrărilor de infrastructură, în corectarea unor dezechilibre economice și în creșterea economică record pe care o așteptăm anul acesta.

Din păcate, în anul 2021, reformele nu au mai avut același ritm ca anul trecut. Comisia Europeană ne arată obrazul în legătură cu întârzierile înregistrate în repararea legilor justiției, românii încă așteaptă eliminarea pensiilor speciale și a pensionării la 45 de ani, corectarea legilor electorale și eliminarea risipei banilor publici.

Răul făcut românilor de PSD în perioada 2016–2019 trebuie corectat cât mai repede. Nedreptățile și injustețile legiferate de Parlament în acea perioadă trebuie eliminate. Mai mult decât atât, oamenii așteaptă de la noi reforme reale care să ne apropie ca standard de viață de media Uniunii Europene.

Educația, sănătatea, infrastructura, administrația publică, sistemul de ordine publică, sistemul de salarizare și cel de pensii așteaptă din partea actualului guvern soluții și reforme structurale reale, nu improvizații. Ar fi foarte bine ca, profitând de susținerea financiară venită de la UE, în perioada imediat următoare, românii să vadă schimbările majore pe care le așteaptă de aproape 3 decenii.

„Iunie 1941 – 80 de ani de la Pogromul de la Iași”

În data de 19 septembrie 2019, Parlamentul European a emis Rezoluția referitoare la importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei. Fără o istorie cunoscută și asumată, nu putem ști de unde plecăm și încotro ne îndreptăm.

Anul acesta comemorăm 80 de ani de la unul dintre cele mai negre episoade din istoria noastră recentă, Pogromul de la Iași. După pogromurile de la Dorohoi, din vara anului 1940, și cel din București, din ianuarie 1941, masacrul de la Iași a avut o amploare fără precedent în istoria societății românești, atât prin forțele care l-au declanșat și organizat, cât și prin numărul de victime.

La sfârșitul lunii iunie a anului 1941, mii de evrei români au fost asasinați într-unul din cele mai sălbatice pogromuri din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Pogromul de la Iași este probabil cel mai cunoscut eveniment din toată istoria asasinatelor antievreiești din România. A fost o izbucnire antisemită violentă, de mari proporții, însă deloc întâmplătoare. În momentul comiterii acestor masacre, foarte mulți români nu au vrut să creadă relatările, iar majoritatea au preferat să le treacă cu vederea.

Acțiunea armatei române din zilele de 27–30 iunie 1941, la aproximativ o săptămână de la debutul războiului în est, trebuie indisolubil legată de cunoscutul discurs al lui Hitler din martie 1941, prin care a enunțat caracterul războiului împotriva URSS drept un război de anihilare a evreilor.

În dimineața zilei de sâmbătă, 28 iunie 1941, soldați români și germani, membri ai Serviciului Român de Siguranță, poliția și mase de locuitori au comis crime și jafuri la adresa evreilor din Iași. Mii dintre aceștia au fost uciși în casele lor și pe stradă; alte mii au fost arestați de patrule de soldați români și germani și duși la sediile poliției. Lazăr Rozin, care avea doar 14 ani în iunie 1941, relatează: „Au intrat în casa noastră, urlând și jefuindu-ne toate bunurile. Ne-au poruncit să ieșim cu toții din casă, inclusiv mama și surorile mele. Am ajuns la secția de poliție și pe drum am văzut cum oamenii erau bătuți și cadavre de evrei erau înșirate pe străzi.”

În următoarea zi, „Duminica neagră”, soldații români au împușcat mii de evrei care fuseseră încarcerați în secția de poliție. Aproximativ 4.000 de evrei, strânși din toate părțile orașului, au fost înghesuiți în vagoane și camioane de marfă. Trenurile morții au fost închise ermetic și au circulat dus-întors între mai multe gări. 2.650 de evrei au murit de sufocare sau de sete, iar alții și-au pierdut mințile.

Lazăr Rozin susține următoarele: „Ne-au îngrămădit în trenuri... Nu știam ce avea să se întâmple... Credeam că ar fi și dat foc vagoanelor dacă nu le-ar fi fost teamă să distrugă locomotiva... Timp de 5 zile ne-am sufocat în trenul supraaglomerat. Majoritatea oamenilor au murit în vagon... Dormeam pe cadavre.”

Ne place să ne mândrim cu momentele de glorie din istoria noastră și este normal să facem așa. Însă – și este foarte important – avem datoria de a ne asuma istoria noastră în întregul ei, inclusiv cu episoadele sale nefaste!

„28 iunie – zi de doliu național – România a cedat URSS, în 1940, Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța”

28 iunie ar trebui declarată zi de doliu național! În 1940, acum exact 81 de ani, România se supunea ultimatumului URSS și ceda Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Astfel, retragerea armatei, precum și a administrației civile românești s-a făcut conform ultimatumului primit de statul român, la data de 26 iunie 1940, din partea Uniunii Sovietice.

Însă sovieticii nu aveau să își respecte obligațiile. Chiar de la primele ore ale dimineții, trupele sovietice avansează peste liniile de demarcație pe care și le asumaseră. Ora 3.30 dimineața – trupe sovietice mecanizate ocupă localitatea Herța, dincolo de linia de demarcație stabilită, și pătrund în dispozitivul Bateriei 1 din Regimentul 16 Artilerie Română. Sublocotenentul Alex Dragomir și căpitanul Ioan Boroș protestează și sunt împușcați pe loc. Alături de ei cade răpus soldatul Iancu Solomon și sunt răniți sergenții Gheorghe Mititelu, Gheorghe Istoc și soldatul Vasile Spoilă. Ora 6.30 – trupe sovietice de infanterie și tancuri pătrund în Ialoveni, la doar 8 kilometri sud-vest de Chișinău. Întâlnind elemente ale Diviziei 15 Infanterie Română, agenții bolșevici îi îndeamnă pe militarii basarabeni să-și părăsească unitățile. Generalul Nicolae Ciupercă le ordonă ofițerilor noștri să încerce să parlamenteze, iar în cazul în care sovieticii nu se opreau la somații „să se tragă”. În apropierea localității Ropcea are loc chiar un duel de artilerie între trupele române și sovietice.

De altfel, ultimatumul formulat de URSS era în concordanță cu termenii Pactului Ribbentrop–Molotov, din 23 august 1939. Prin acest document, Germania lui Hitler accepta că Basarabia poate trece sub ocupație sovietică. Prin ultimatumul din 26 iunie 1940, URSS cerea României „retrocedarea” Basarabiei până pe 28 iunie, precum și „transferul” părții de nord a Bucovinei către Uniunea Sovietică. Trebuie amintit faptul că nordul Bucovinei, cerut de URSS, nu figura în schema teritoriilor despre care Germania accepta să fie ocupate de URSS.

Textul ultimatumului de pe 26 iunie afirma în mod mincinos că Basarabia era populată în principal cu ucraineni: „În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea Sovietică o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană.” Guvernul sovietic cerea partea de nord a Bucovinei, care „ar reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită URSS și populației Basarabiei, prin dominația de 22 de ani a României în Basarabia”. Aproape patru milioane de locuitori, precum și un teritoriu de peste 50.000 de kilometri pătrați aveau să treacă la Uniunea Sovietică.

În conformitate cu rezultatele recensământului din 1930, în teritoriile ocupate de URSS, 2.078.000, adică 55%, erau etnici români. Peste 200.000 de locuitori de toate etniile s-au refugiat în România în cele câteva zile care au urmat după 28 iunie. Cred că avem datoria de a nu uita niciodată crimele comise împotriva poporului român și de a ne omagia mereu martirii!

„Fără taxe discriminatorii pentru locuitorii Dobrogei!”

O veste foarte bună pentru dobrogeni și pentru românii care merg la mare. Comisia pentru transport și infrastructură din Camera Deputaților a adoptat, săptămâna trecută, o inițiativă legislativă pe care am depus-o în urmă cu 3 ani, care anulează taxa peste podurile dunărene. Acest lucru reprezintă o veste excelentă atât pentru dobrogenii care folosesc foarte des aceste treceri, cât și pentru românii care merg la mare. Articolul 1 alineatul (2[5] ) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu modificările și completările ulterioare, prevede că „Sectoarele de drum, podurile, tunelurile, trecătorile de munte de pe rețeaua de drumuri naționale din România pe care se aplică tariful de trecere sunt prevăzute în anexa nr. 3”.

În anexa nr. 3 din sus-menționatul act normativ sunt prevăzute trei poduri pentru care se aplică tariful de trecere, dintre care două sunt cele care fac legătura între cele două maluri ale fluviului Dunărea pe teritoriul intern al României.

Este vorba despre Podul Giurgeni–Vadu Oii, respectiv Fetești–Cernavodă. Această taxă, introdusă din rațiuni pur financiare, reprezintă o dublă impunere, deoarece toți utilizatorii drumurilor publice din România plătesc rovinietă, care reprezintă o taxă pentru utilizarea drumurilor și podurilor amplasate pe drumurile naționale și autostrăzile din România, lucru care nu există în statele traversate de Dunăre, precum Serbia, Ungaria sau Austria. Taxa de utilizare a podurilor Giurgeni–Vadu Oii și Fetești–Cernavodă nu reprezintă decât o suprataxare a utilizatorilor drumurilor publice din România, fără o justificare obiectivă.

Mai mult, taxarea este profund discriminatorie, în special pentru locuitorii din zona Dobrogei. Această taxă este plătită, într-o proporție foarte mare, de cei care sunt nevoiți să tranziteze respectivele sectoare de drum. Atât persoanele fizice, cât și cele juridice care își au domiciliul/sediul pe raza teritorială a județelor Constanța, Tulcea și Ialomița sunt obligate să plătească această taxă de trecere ori de câte ori trebuie să își rezolve problemele în București sau orice alt oraș din țară. Puternic afectați sunt agenții economici, care distribuie mărfuri în toată țara și sunt obligați, astfel, să strecoare această taxă de pod în prețul final al produselor. Altfel spus, până și cei care nu folosesc aceste poduri în mod curent tot ajung să achite taxa.

Directivele europene în materie au fost de câțiva ani transpuse în legislația europeană și niciuna dintre ele nu impune o taxă de trecere pe teritoriul intern al României, motiv pentru care modificarea pe care o propun nu încalcă nicio prevedere din Directiva 1999/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului. Prin eliminarea acestei taxe, sprijinim indirect atât antreprenorii, în special transportatorii, cât și angajații constănțeni. Pentru a avea o economie puternică și sănătoasă, trebuie să înlăturăm bariere din calea antreprenorilor.

Guvernul României continuă investițiile în infrastructură, iar propunerea noastră este ca aceste taxe să fie eliminate de la începutul anului viitor, pentru a nu afecta în niciun fel bugetul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere în acest an. România are nevoie de investiții majore în infrastructură și Guvernul liberal va face aceste investiții cu bani europeni, cu finanțare din PNRR și cu bani de la bugetul de stat.

„26 iunie – Ziua drapelului național”

Conform art. 12 din Constituția României, alături de ziua națională, imn și stema țării, drapelul tricolor al României este simbolul de căpătâi al țării, semnificând unitatea națiunii române, independența, suveranitatea și indivizibilitatea statului, legătura neîntreruptă dintre trecutul, prezentul și viitorul nostru, urmaș al vechilor steaguri de luptă, întruchipare a libertății și neatârnării.

Istoria drapelului nostru este legată de apariția statului român modern. În contextul revoluționar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri a unor state naționale, și revoluționarii români, aflați la Paris la izbucnirea revoluției, vor arbora drapelul albastru, galben, roșu, cu albastru la hampă. Așa va fi și consfințit ca drapel național, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la București, deși, inițial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, așa cum fuseseră ele arborate de revoluționarii români din Ardeal la Adunarea Națională de la Blaj din 26 aprilie.

Ca drapel național, tricolorul se impune în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, dar în varianta dispunerii orizontale a benzilor de culoare. Primul steag din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâșia albastră plasată sus, apoi, în a doua perioadă a domniei lui Cuza, fâșia roșie a fost dispusă la partea superioară.

Odată cu venirea domnitorului Carol I, din 1867, atât steagul țării, cât și drapelele și stindardele unităților militare vor avea benzile dispuse pe verticală, cu albastru lângă hampă. România se alinia astfel regulilor vexilologice europene pentru steaguri tricolore care au, toate, banda de culoarea cea mai închisă, culoarea rece, lângă hampă. Steagul național și drapelele unităților militare au existat întotdeauna și peste tot în lume. La noi, drapelele militare au avut redată stema țării pe centru și în colțuri sigla suveranului, pe când steagurile naționale, începând din 1872, când aceste aspecte sunt legiferate, nu.

În 1948, regimul comunist, pentru a încerca să îndepărteze cât mai mult din tot ce a însemnat tradiția națională, a înlocuit nu numai stema țării, rezultată din îmbinarea elementelor heraldice tradiționale, cu una nouă, de sorginte sovietică, dar a și plantat această nouă stemă pe tricolorul național. În decembrie 1989, oamenii au rupt simbolul comunismului de pe steag și s-a revenit la ceea ce fusese steagul României din 1872 până în 1947.

Le urez un călduros „La mulți ani!” tuturor românilor care sunt fideli culorilor acestui steag și, de asemenea, doresc să îmi exprim profunda recunoștință pentru cei care reprezintă cu onoare și demnitate drapelul românesc!

„Cercetarea nu este un moft, ci un domeniu esențial pentru viitorul nostru, în care trebuie investit constant!”

Folosim telefonul, computerele și internetul, dar de puține ori ne gândim că toate aceste lucruri nu ar fi existat și nici nu ar fi evoluat fără cercetare. Practic, tot ce facem în viața noastră zi de zi este influențat de știință și de anii sau chiar deceniile de studiu ale unor oameni pasionați și dedicați meseriei.

Cu toate acestea, există încă mulți oameni care nu înțeleg de ce este cercetarea atât de necesară. Ba chiar, în ultima perioadă, observăm tot mai des personaje care văd în jur doar scenarii, în timp ce tot ce este nou este considerat mai degrabă un pericol pentru societate. Greșită și păguboasă o asemenea mentalitate.

Există state în lume care investesc masiv în cercetare, pentru că înțeleg exact mecanismul, dar și potențialul câștig.

La fel ar trebui să procedăm și noi. Chiar dacă s-au făcut câțiva pași înainte în acest sens, încă nu acordăm suficientă atenție domeniului cercetării. Ar trebui în primul rând să alocăm mai multe resurse cercetării și să-i sprijinim mai eficient pe cei care lucrează în domeniu.

România are minți strălucite și putem crea lucruri extraordinare. Din țara noastră a plecat UiPath, compania care a pornit în urmă cu câțiva ani cu o mână de oameni și a ajuns recent să fie listată la bursa din New York. Sigur că meritul statului este aici unul minim, însă exemplul poate fi preluat și de alți tineri care pot realiza lucruri extraordinare.

Statul însă poate face mai mult, alocând bugete pe măsură educației și cercetării sau sprijinind companiile care la rândul lor fac cercetare.

Cunoașterea este cea care oferă avantaje, dar și bunăstare, iar pentru asta avem nevoie de specialiști. Țările dezvoltate au înțeles acest lucru, așa că nu e nevoie să inventăm noi apa caldă, ci ar trebui să le călcăm apăsat pe urme.

„România e mai aproape de ridicarea MCV, datorită guvernării PNL!”

Săptămânile trecute a fost emis un nou raport în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare al Comisiei Europene cu privire la România. Concluzia acestui raport a fost una simplă: guvernarea PNL sub premierul Orban, începută în noiembrie 2019, a contribuit mult la îmbunătățirea situației în privința justiției din țara noastră.

Pe cale de consecință, datorită guvernului condus de Ludovic Orban în 2020, România a obținut primul raport MCV pozitiv al Comisiei Europene din 2016 încoace.

PNL a reușit să schimbe paradigma justiției din țara noastră. După guvernarea proinfractori a PSD din 2017–2019, în doar câteva luni guvernarea PNL a obținut de la Comisia Europeană primul raport pozitiv din 2016 încoace privind Mecanismul de cooperare și verificare.

În concluziile sale, raportul arată cât se poate de clar că: „De la ultimul raport MCV din 2019 se înregistrează un trend clar pozitiv, așa cum arată parametrii obiectivelor de referință ale MCV. Comisia salută faptul că în 2021 s-a dat un impuls reînnoit, puternic, reformei și remedierii regreselor înregistrate în perioada 2017–2019. Ca urmare a acestui fapt, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește toate recomandările din cadrul MCV care au mai rămas de îndeplinit, iar multe dintre acestea sunt aproape de a fi îndeplinite dacă progresele rămân constante.”

Dacă acum doi ani ne întrebam dacă mai avem șansa ridicării MCV, acum ne întrebăm cât de repede se va elimina MCV. Este o evoluție importantă, iar raportul MCV dat publicității tocmai ne-a spus că suntem pe drumul cel bun.

Comisia Europeană susține eliminarea MCV cât mai repede cu putință, inclusiv în această toamnă, dacă sunt îndeplinite obiectivele de referință.

Trebuie să avem așteptări corecte și să fim realiști, nu defetiști. Nu va fi ușor să finalizăm reforma legilor justiției, dar nu va fi imposibil. Un proces complex de reformă a sistemului judiciar nu se face de azi pe mâine. Ca să poată fi adoptate în Parlament, aceste legi ale justiției trebuie să întrunească acordul coaliției legislative, să fie analizate de reprezentanții autorității judecătorești și apoi supuse dezbaterii și votului în Parlament.

În ceea ce privește desființarea SIIJ, rapoartele MCV, Comisia de la Veneția, GRECO ne-au transmis că trebuie desființată prin lege această structură înființată prin lege, pentru că nu funcționează în practică și afectează statul de drept și lupta anticorupție.

PNL este consecvent în susținerea desființării secției speciale. Punct. În ce formă se va face desființarea acestei secții speciale? În forma care se va conveni în coaliție. Noi am fost de acord și cu forma inițiată de Guvern, și cu forma în care s-a convenit și care a fost adoptată la Camera Deputaților, am fost de acord și cu alte propuneri. Obiectivul nostru fundamental este desființarea secției speciale. Avem aceeași flexibilitate pentru a găsi cea mai bună soluție, care să fie convenită în coaliție și care să fie susținută de toți partenerii de coaliție.

PNL susține desființarea secției speciale, iar subiectul va fi readus pe masa coaliției pentru o decizie cât mai rapidă, în contextul în care în acest moment proiectul pentru desființarea secției speciale se află în dezbaterea Senatului.

„130 de ani de la moartea lui Mihail Kogălniceanu”

Una dintre cele mai mari personalități din panteonul culturii române, Mihail Kogălniceanu s-a arătat permanent preocupat de problemele sociale, politice și economice din țara sa, dar și de plasarea ei în cadrul relațiilor internaționale. A fost printre cei mai influenți intelectuali din generația sa, având o orientare liberală.

Născut la 6 septembrie 1817, Mihail Kogălniceanu a prezentat de mic copil o atracție mare pentru cunoaștere. A fost șlefuit, în prima parte a copilăriei sale, de dascăli privați și la pensionul de la Miroslava, lângă Iași. În vara anului 1834 pleacă în străinătate, alături de fiii domnitorului Mihail Sturdza. Învață mai întâi în Franța, la Luneville, iar apoi se mută la Berlin. Studiază istoria, filosofia, dreptul. Aici ia contact cu intelectuali care îl vor influența profund, precum Savigny, Leopold von Ranke sau Alexander von Humboldt.

Se întoarce în 1838 în Moldova, unde se va consacra de îndată luptei pentru eliberare națională și reformă socială. Istoria a reprezentat pentru el deopotrivă o pasiune, dar și o armă a generației sale, pe care au știut să o speculeze în lupta politică de afirmare a românității. „Începutul nostru ni s-a tăgăduit, numele ni s-a prefăcut, pământul ni s-a sfâșiat, driturile ni s-au călcat în picioare, numai pentru că n-am avut conștiința naționalității noastre, numai pentru că n-am avut pe ce să ne întemeiem și să ne apărăm dreptățile”, spunea Kogălniceanu în cuvântul de deschidere al cursului de istorie națională de la Academia Mihăileană în noiembrie 1843.

Va fi în primele rânduri ale revoluției din Moldova, în 1848. El a elaborat documentul programatic al pașoptiștilor moldoveni, numit „Dorințele Partidei Naționale în Moldova”. „...partida națională mai propune una, ca cunună tuturor, ca cheia bolții, fără care s-ar prăbuși tot edificiul național: aceasta este Unirea Moldovei cu Țara Românească.” Independența nu putea fi clamată la acest moment, dar patrioții români, printre care și Kogălniceanu, aveau în gând câștigarea ei după ce unirea se va realiza, iar contextul favorabil o va permite. În cele din urmă, visul generației de la ʼ48 s-a realizat, iar în ianuarie 1859 are loc dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza.

În toamna anului 1863, Mihail Kogălniceanu primește responsabilitatea guvernării și povara realizării celor mai profunde reforme, între care reforma agrară și organizarea statului român. În cursul mandatului său vor fi secularizate averile mănăstirești, care vor aduce în posesia statului român circa un sfert din teritoriul aflat sub stăpânirea călugărilor greci. A fost un principal artizan al loviturii de stat date de Alexandru Ioan Cuza la 2 mai 1864. După neutralizarea opoziției politice a fost înfăptuită reforma agrară. După abdicarea principelui, în februarie 1866, Mihail Kogălniceanu a avut de suferit de pe urma colaborării și fidelității sale față de Cuza, fiind reprimit în Cameră abia în octombrie 1866, când a putut să-și reia activitatea politică.

Va deveni ministru al afacerilor interne din toamna anului 1868 până la începutul anului 1870. În calitatea sa de ministru, va apăra drepturile și libertățile patrioților bulgari care se întruneau pe teritoriul statului român și unelteau împotriva Imperiului Otoman. În perioada în care s-a aflat în opoziție, pe timpul guvernării lui Lascăr Catargiu (1871–1876), va fi ales membru și, cu timpul, va fi ales președinte al Societății Academice, ulterior redenumită Academia Română.

După căderea Guvernului conservator Catargiu și începutul marii guvernări liberale, Mihail Kogălniceanu capătă portofoliul Afacerilor Străine.

Cu o criză orientală pornită în Balcani care părea să se extindă, Kogălniceanu a încercat să obțină de la Înalta Poartă, în schimbul neutralității, recunoașterea independenței. Situația însă escalada în defavoarea Imperiului Otoman; după represiunea violentă a răsculaților bulgari, Serbia și Muntenegru declarau război imperiului. Criza era în acest moment în plină desfășurare. Guvernul român s-a declarat neutru, dar sprijinea din culise patrioții bulgari, precum și acțiunile sârbești. La 15 iunie 1876, Kogălniceanu, printr-un lung memoriu, a cerut recunoașterea denumirii de România, precum și independența țării. Știa că încheierea a oricărui fel de convenție între statul român și Imperiul Otoman ar fi însemnat automata recunoaștere a independenței.

În primăvara anului 1877 situația deja era extrem de tensionată, un nou război ruso-turc era la orizont, iar România nu-și mai putea permite statutul de neutralitate. La 4 aprilie, Kogălniceanu și baronul Stuart, reprezentantul țarului, semnau acordul de tranzitare a trupelor rusești pe teritoriul țării noastre, cu condiția ca Petersburgul să respecte „drepturile politice ale statului român..., precum și a menține și apăra integritatea teritorială a României”. După ce, la 12 aprilie, Imperiul Țarist a declarat război Imperiului Otoman și a început să traverseze teritoriul Principatelor, a urmat o serie de bombardamente pe linia Dunării săvârșite de către Poartă. În aceste circumstanțe, Parlamentul a constatat, la 29 aprilie, starea de război existentă între cele două țări. Acest act a dus la faimoasa declarație de independență de la 9 mai 1877, citită de Mihail Kogălniceanu în Cameră: „În starea de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare. Am ajuns la scopul urmărit nu de azi, ci, pot zice, de secole și mai cu deosebire urmărit de la 1848 încoace... Așadar, domnilor deputați, nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața Reprezentațiunii Naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă.” Camera a votat această declarație cu 79 de voturi pentru și două abțineri.

După ce a proclamat independența, care a fost sancționată a doua zi, pe 10 mai, de regele Carol, Mihail Kogălniceanu a dus o neobosită luptă pentru a obține recunoașterea puterilor europene a acestui act. A cerut cu acribie primirea României la lucrările tratatului de pace, doleanță primită cu reticență de reprezentanții marilor puteri, deoarece, în mod firesc, România încă nu era subiect de drept internațional, prin urmare nu putea fi tratată ca un egal în negocieri.

După un prim tratat la San Stefano, care nu a mulțumit taberele, a urmat o mediere făcută de Bismarck, la Berlin. În cadrul lucrărilor congresului a fost acceptată și delegația română, formată din Mihail Kogălniceanu, ministrul afacerilor străine, și I.C. Brătianu, prim-ministru, care putea doar să își expună doleanțele. Prevederile noului tratat stipulau independența țării noastre și unirea cu partea de nord a Dobrogei, dar și pierderea sudului Basarabiei, ceea ce a făcut ca acest tratat să fie considerat o jignire gravă și o încălcare a integrității teritoriale. Mihail Kogălniceanu a simțit o profundă mâhnire și revoltă sufletească după congres, dar se spune că, după ce a vizitat Dobrogea și i-a văzut însemnătatea, s-a mai domolit din îndurerarea lui și a început să se intereseze de mersul lucrurilor de aici.

După Războiul de Independență, Mihail Kogălniceanu a părăsit Guvernul, la 25 noiembrie, dar a reintrat în vara lui 1879 ca ministru de interne. A fost silit în aprilie 1880 să părăsească fotoliul ministerial și numit ziua următoare ministru plenipotențiar în Franța, post pe care l-a părăsit în mai puțin de un an, din cauza unor divergențe cu șeful diplomației românești, Vasile Boerescu.

A continuat să apere interesele strategice și economice ale României prin întreaga sa activitate ulterioară, a militat pentru unirea Transilvaniei cu regatul: „Apoi, ce putem să facem noi, românii, când Dumnezeu cel sfânt a făcut ca Transilvania să fie alături cu Moldova și cu Țara Românească și ca toate aceste trei țări formau vechea Dacie?”

A fost mereu un partizan al realismului, luând în considerare mereu specificitățile contextului internațional și unicitatea problemelor de politică externă a României. Unul dintre cei mai mari patrioți români avea să se stingă pe masa de operație, la 1 iulie 1891 la Paris.

În încheiere, consider că sunt edificatoare cuvintele savantului Nicolae Iorga, din 29 iunie 1906, cu privire la modelul de om politic pe care l-a reprezentat Kogălniceanu și care ar trebui urmat de toți oamenii politici ce vor veni: „Și, din ce n-a făcut el, acuma se desface și această ultimă învățătură: că un om politic trebuie să-și sprijine fapta pe o viață personală cu desăvârșire curată, căci altfel va fi învins ușor, stăpânit și întrebuințat de alții, mai slabi, mai puțini chemați decât dânsul, cari însă n-au păcate sau știu să le ascundă mai bine. Și astfel, din nenorocire, o țară, un neam vor pierde pe cârmaciul cel mai bun când ar avea mai multă nevoie de dânsul. Pentru cine poate auzi, acestea le spune mormântul lui Mihail Kogălniceanu.”

„România reformată”

O guvernare inteligentă implică acțiuni coordonate între toate nivelurile – local, regional și național. Fără coeziune în ceea ce privește progresul în fiecare localitate din România, orice inițiativă de reformare este de scurtă durată. Cu toate că nu toți românii au votat pentru noi, este datoria noastră să reprezentăm interesele tuturor și să asigurăm un nivel de trai uniform, fără discrepanțe vizibile. Din păcate, aceste discrepanțe există în funcție de culoarea politică, realitate care este inacceptabilă într-o societate democratică dezvoltată.

Prioritatea acestei guvernări o reprezintă investițiile. Bugetul adoptat la începutul anului și fundamentul Planului național de redresare și reziliență exprimă clar acest lucru. În niciuna din aceste situații investițiile nu sunt condiționate de un anumit factor. Când ne uităm însă în trecut, vedem cum sumele destinate unui anumit scop au fost folosite pentru altceva, conducând astfel la diferențe clare între anumite zone ale țării.

Respectăm viziunea anterioară care a fost implementată în România, strategia fostei guvernări de a scădea indicele de sărăcie, dar vedem că nu a funcționat. În schimb, creșterea economică înregistrată în ciuda presiunilor considerabile sub care a fost plasată țara noastră în ultimul an le arată românilor că scopul nostru este binele lor. Conceptul pe care îl promovăm este unul circular, întrucât banii alocați investițiilor se vor întoarce automat în bugetul țării și, implicit, către români, prin creșterea salariilor, alocațiilor, pensiilor și asigurărilor sociale. Însă ordinea trebuie să fie precisă, iar reversul înseamnă deficit economic.

Subliniez că investițiile nu au voie să se blocheze în nicio zonă, pentru că ar afecta dezvoltarea României per total. Ne străduim să exploatăm potențialul tuturor localităților. Un exemplu în acest sens ar fi construcția Autostrăzii Moldovei,

o șansă uriașă de dezvoltare pentru toată regiunea Moldovei, căci infrastructura este un element-cheie, pe lângă educație și sănătate.

Astfel, fiecare moțiune de cenzură înaintată a avut un singur scop: să blocheze acest proces de reformă națională și să amâne obținerea unui nivel de trai mai bun pentru toți românii. Nu considerăm culoarea politică un factor de diferențiere între regiunile care beneficiază de reforme și cele care rămân pe loc, dar trebuie să avem în minte că periclitarea procesului de dezvoltare va avea un impact asupra noastră, a tuturor.

## **Domnul Iulian-Alexandru Muraru:**

„Am evitat o tragedie în incendiul de la Spitalul «Sf. Maria» din Iași!”

Pe 22 iunie a fost anunțat, printr-un apel la 112, un incendiu la Secția de terapie intensivă din cadrul Spitalului de Copii „Sf. Maria” din Iași. Prioritatea echipajelor de intervenție a reprezentat-o evacuarea preventivă a 13 copii de la etajele 2 și 3, a 11 cadre medicale și 7 aparținători. Nu au fost înregistrate victime. Clădirea spitalului are aviz de securitate la incendiu, iar cauzele producerii acestuia sunt în curs de stabilire. Așa cum era de așteptat, PSD Iași a căutat imediat să puncteze electoral pe ceea ce putea fi o adevărată dramă pentru copii și părinți.

Este inadmisibil ca Maricel Popa să rostească lozinci politicianiste după ce în campania electorală a defilat cu proiectul de reabilitate a acestui spital și, mai mult, să ne amintim că a avut îndrăzneala să își pună chiar numele pe el. Este adevărat că sistemul sanitar din România se bazează pe o infrastructură veche de 50-60 ani, clădirile spitalelor fiind la fel de vechi și multe dintre ele fără lucrări de modernizare. Guvernările succesive ale PSD au tăiat consecvent fondurile pentru investiții în spitale, iar dotările moderne și clădirile noi au rămas doar pe hârtie sau la stadiul de machetă electorală.

Acele vremuri au trecut. Este pentru prima dată după 30 de ani când guvernarea investește masiv în spitalele românești. Doar un exemplu pot fi cele 250 milioane euro de la Banca Europeană de Investiții pentru construcția spitalului regional de la Iași, împrumut acordat pe o perioadă de 27 ani, credit care acoperă 60% din costul estimat, de 421 milioane euro.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați!

Continuăm lucrările Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 130 de deputați. Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: între 10.00 și 11.30 avem dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; între 11.30 și 12.00 vom lua o pauză; de la ora 12.00 vom avea sesiunea de vot final; iar la încheierea ședinței de vot continuăm cu ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților și cu ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare; iar de la ora 14.00 avem înscrisă pe ordinea de zi ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului.

Dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi? Domnule lider de grup Andronache, vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

O propunere de modificare a ordinii de zi, în sensul de a aduce punctul 45 – Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe – de pe punctul 45 pe punctul 1 al ordinii de zi.

Vă rog să supuneți votului această propunere.

Totodată, am discutat cu colegii din Comisia pentru constituționalitate și vă adresăm rugămintea de a permite ca această comisie, Comisia pentru constituționalitate, să își desfășoare activitatea în paralel cu plenul, pentru PL-x 353/2020 _[Reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 725 din 7 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2020]_ . Este un proiect extrem de important, pentru deblocarea activității unei agenții guvernamentale. Mulțumesc mult.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Mulțumesc și eu.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Poziția 1.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

1 a Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Vot, vă rog.

Cu 110 voturi pentru, 20 de voturi împotrivă și un coleg sau o colegă care nu votează, Legea de abilitare a Guvernului intră pe poziția 1 a ordinii de zi.

De asemenea,

Intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea inițiativelor legislative.

Punctul 1. Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe; PL-x 265/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, legea urmează a fi dezbătută în procedură de urgență.

Dau cuvântul reprezentantului inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Da. Mulțumesc. Legea...

Scuzați ținuta!

Legea pe care v-o prezentăm astăzi a fost cu atenție analizată, a fost discutată și în Senat, în Cameră, reîntoarsă în Senat.

Nu există niciun punct acolo care ar putea suscita discuții că ar fi de natură organică sau ar crea probleme în adoptarea acestor ordonanțe. Ele intră automat în dezbatere internă – vorbim de analiza Ministerului Justiției și a Departamentului pentru Relația cu Parlamentul, din punctul de vedere al respectării aprobării date de Parlament.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc și eu. Domnule deputat Andronache, vă rog. Aveți o intervenție pe procedură?

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Vreau doar să specific faptul că acum discuția se poartă strict pe dispoziția care a fost adoptată inițial de Camera Deputaților și care nu fusese discutată în Senat, ca primă Cameră sesizată.

Senatul a fost sesizat doar cu privire la acel amendament, pentru a discuta în calitate de primă Cameră sesizată, amendamentul fiind considerat, pe procedura regulamentară, o pseudoinițiativă legislativă, și, după ce Senatul s-a pronunțat și a adoptat această reglementare, pentru că cealaltă Camera s-a pronunțat în integralitate, în calitate de Cameră decizională, acum discutăm, în calitate, de asemenea, de Cameră decizională, strict acel amendament, iar la votul final va fi supus votului doar acel amendament, pentru a împlini procedura bicameralismului.

Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, pentru prezentarea aspectelor care au fost modificate pe acest proiect de lege.

Vă rog, doamna deputat Oana Murariu, aveți cuvântul.

## **Doamna Oana Murariu:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. E raportul?

Am și raportul aici, doamnă deputat, dacă doriți să-l...

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, trimis cu adresa PL-x 265 din 2021. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în 9 iunie 2021.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, de la încheierea primei sesiuni ordinare a anului 2021 până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2021.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege prevede ca ordonanțele emise de Guvern să fie supuse spre aprobare Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2021.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare un raport de adoptare a Proiectului de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, cu amendamentele admise din anexa nr. 1 și cu amendamentele respinse din anexa nr. 2 la prezentul raport.

După adoptarea proiectului de lege de Camera Deputaților, la data de 23 iunie 2021, potrivit art. 114[1] alin. (4) din Regulamentul Camerei Deputaților, s-a decis transmiterea acestei legi Senatului, pentru ca acesta să dezbată și să se pronunțe, în procedură de urgență, asupra textelor nou-introduse și adoptate de plenul Camerei Deputaților.

În ședința din 24 iunie 2021, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat forma adoptată de Senat, completările aduse prin forma adoptată de Camera Deputaților, precum și prevederile Regulamentului Senatului incidente. În consecință, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, adoptarea unui raport de admitere, fără amendamente, și a supus spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, împreună cu legea, în forma adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților a dezbătut proiectul de lege în ședința din 29 iunie 2021.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenții la dezbateri generale?

Nu sunt.

Nefiind amendamente pe acest proiect de lege, acesta va rămâne la votul final.

2. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 282/2010 privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Stațiunii de Cercetare și Producție pentru Cultura și Industrializarea Sfeclei de Zahăr Roman, județul Neamț, în domeniul public al județului Neamț și în

administrarea Consiliului Județean Neamț, în vederea realizării unor stații de transfer și sortare în cadrul Proiectului „Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul Neamț”; PL-x 168/2021.

Din partea inițiatorilor, înțeleg că ar dori să intervină domnul vicepreședinte Leoreanu, care este la distanță. Vă rog, domnule Leoreanu, aveți cuvântul.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu**

:

Sărut mâna! Bună ziua! Mă auziți?

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă auzim foarte bine.

**Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu**

**:** Da.

Bună ziua tuturor!

Doamnă președinte, Mulțumesc.

Vreau să-i informez pe colegi că acest proiect de lege vine să pună în corespondență denumirile – a proiectului tehnic, a fișei de proiect pe fonduri europene care au finanțat această investiție – și legea prezentă.

Pe cale de consecință, tot ceea ce s-a întâmplat – transferul terenurilor, construcția – s-a făcut încă din 2010.

Deci nu e vorba – să se înțeleagă – acum de vreun transfer de teren, e vorba doar că denumirea de „sistem integrat de gestionare a deșeurilor” se corelează cu denumirea SMID, așa cum este în toată țara – „sistem de management integrat al deșeurilor în județul Neamț”; atâta tot.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, Comisia pentru mediu și Comisia juridică, dau cuvântul domnului deputat, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

## PL-x 168/2021.

Comisia pentru mediu, Comisia juridică și Comisia pentru agricultură au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 282/2010 privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Stațiunii de Cercetare și Producție pentru Cultura și Industrializarea Sfeclei de Zahăr Roman, județul Neamț, în domeniul public al județului Neamț și în administrarea Consiliului Județean Neamț, în vederea realizării unor stații de transfer și sortare în cadrul Proiectului „Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul Neamț”.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea titlului și a art. 1 din Legea nr. 282/2010. Intervențiile legislative vizează modificarea denumirii inițiale a proiectului din „Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul Neamț” în „Sistem de management integrat de gestionare a deșeurilor în județul Neamț”, precum și completarea ipotezei juridice a art. 1 cu cea a realizării lucrărilor tehnico-edilitare care pot fi executate pe terenul transmis prin Legea nr. 282/2010, cu privire la implementarea Proiectului „Sistem de management integrat de gestionare a deșeurilor în județul Neamț”, dar și a infrastructurii rutiere de acces către obiectivele construite prin acest proiect.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În funcție de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Și întreb dacă dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește.

Atunci, nefiind amendamente pe acest proiect de lege, acesta rămâne la votul final.

9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 109/2008 privind acordarea de ajutor de stat individual având ca obiectiv dezvoltarea regională; PL-x 25/2017.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Dau cuvântul reprezentantului inițiatorului, Guvernul României.

Întreb stafful tehnic dacă...

Da, domnul Heiuș.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Domnul Lucian-Ovidiu Heiuș** – _secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor_ **:**

Prin această ordonanță se acordă un ajutor de stat Societății „Ford România”.

Societatea și-a îndeplinit toate obligațiile care reieșeau din acest angajament prin obținerea acestor bani.

Guvernul susține adoptarea ordonanței de urgență în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc frumos.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule președinte Huțucă, prezentați dumneavoastră raportul?

Dacă nu îl aveți, îl am eu aici. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

În conformitate cu prevederile art. 94 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, prin adresa PL-x 25 din 1 februarie 2017, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2016.

Obiectul de reglementare este angajamentul Societății „Ford România” – SA de a demara, în luna octombrie 2016 și până cel târziu la 31 decembrie 2019, un proiect de investiții suplimentare, exclusiv din surse proprii și fără implicarea

unor elemente de natura ajutorului de stat. Valoarea totală a investiției va fi de minimum 130 milioane de euro, din care 100 de milioane de euro pentru introducerea în fabricație a unui nou model de autovehicul și 30 de milioane de euro pentru producția de motoare. În cazul în care investiția nu atinge nivelul minim asumat de 810.000 de automobile, respectiv 1.500.000 de motoare, până la 31 decembrie 2017, prelungirea perioadei de realizare a volumelor de producție de automobile și de motoare până la 31 decembrie 2025 va înceta să producă efecte juridice în favoarea societății și se va reactiva mecanismul inițial de recuperare a ajutorului de stat.

În urma examinării proiectului de lege, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Întreb dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale. Doamna deputat Viorica Sandu. Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc.

Stimate colege, Stimați colegi,

Este important ca statul să gândească și să genereze facilități fiscale, pentru a stimula investitorii să se extindă în România.

Extinderea producției Ford a însemnat mai multe locuri de muncă și, implicit, mai mulți bani la buget.

Însă, fără investiții în infrastructura esențială pentru aceste companii, schemele de ajutor nu își ating întreg potențialul, companiile ajung să piardă milioane de euro, România pierde din încrederea investitorilor, devenind neatractivă pentru aceștia.

Industria auto a fost puternic afectată de pandemie și, din nefericire, guvernul actual nu face nimic pentru această ramură a economiei.

Partidul Social Democrat crede că este nevoie de o discuție pragmatică și de strategii de impulsionare a vânzărilor de mașini produse în România.

Sperăm că, între numirea în funcții publice a unor persoane fără competențe și noi planuri de austeritate, Guvernul PNL–USR PLUS–UDMR va avea timp să se gândească și la industriile care susțin economia românească.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Nu mai sunt alte intervenții, iar proiectul de lege nu are niciun amendament.

Așadar, rămâne la votul final.

11. Proiectul de lege pentru reglementarea unor măsuri în domeniul competenței de control a Ministerului Finanțelor Publice și modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 482/2019.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, dau cuvântul domnului președinte, Bogdan Huțucă, pentru prezentarea raportului.

Raport asupra Proiectului de lege pentru reglementarea unor măsuri în domeniul competenței de control a Ministerului Finanțelor Publice și modificarea și completarea unor acte normative

Prin proiectul de lege supus dezbaterii se propune ca Ministerul Finanțelor să aibă posibilitatea să implice structura proprie de inspecție economico-financiară din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru efectuarea controlului modului de fundamentare, declarare și achitare a contribuțiilor trimestriale din Ordonanța de urgență nr. 77/2011 și verificarea exactității datelor și a informațiilor pe baza cărora se calculează taxa pentru activitatea minieră și redevențele miniere prevăzute de Legea minelor și redevențele petroliere prevăzute de Legea petrolului.

În urma examinării proiectului de lege, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru reglementarea unor măsuri în domeniul competenței de control a Ministerului Finanțelor Publice și modificarea și completarea unor acte normative, cu amendamentele admise, de tehnică legislativă, prezentate în anexă.

Vă mulțumesc.

Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, în sensul reglementării regimului intrării și al prelungirii dreptului de ședere pentru elevii străini de origine română care doresc să studieze în liceele din România și pentru stagiari de a facilita regimul juridic pentru străinii bursieri ai universităților românești.

Totodată, precizăm faptul că proiectul de act normativ asigură transpunerea completă a art. 17 alin. (4) din Directiva (UE) 2016/801 a Parlamentului European și a Consiliului.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru învățământ, Comisia pentru apărare și Comisia juridică, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, domnule deputat Rodeanu.

Mulțumesc și eu.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Avem cinci amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

De la 2 la 5 dacă sunt observații?

Nu sunt.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

12. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România; PL-x 138/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Dau cuvântul reprezentantului inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Domnul Gabriel Marius Mureșan** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Interne_ :

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2021 are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței de urgență a

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 91 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților față de acest proiect este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

Comisia pentru învățământ, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, a decis adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dezbătut proiectul de lege și, în urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, cu unanimitate de voturi, a hotărât adoptarea în forma adoptată de Senat a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Dau cuvântul domnului deputat Dragoș-Gabriel Zisopol, din partea minorităților naționale.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/12.VII.2021

Vă mulțumesc, stimată doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Consider că se impune adoptarea unui cadru normativ, în baza căruia să fie stabilite în timp util măsurile de asigurare a accesului străinilor bursieri, al instituțiilor de învățământ universitar de stat din România, la sistemul educațional românesc, fără impedimente legate de condițiile de acordare a vizelor și de prelungire a șederii temporare a acestora în România, în considerarea faptului că absența unor astfel de reglementări este de natură a deteriora imaginea țării noastre, inclusiv de a descuraja atragerea studenților străini în România.

Ținând cont de obligația de transpunere completă a Directivei (UE) 2016/801, se impune modificarea în regim de urgență a dispozițiilor naționale referitoare la înscrisurile personalizate pe autocolantele eliberate pentru vizele de lungă ședere pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică, prin înlocuirea termenului „cercetător” cu sintagma „cercetător mobilitate”, precum și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 pentru stabilirea condițiilor de prelungire a dreptului de ședere pentru străinii stagiari.

Având în vedere aceste două argumente și toate celelalte care au fost stipulate în raportul comisiei de specialitate și al comisiilor, aș putea spune că, în integralitatea lor, membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor vota în favoarea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Moldovan, de la Grupul PNL.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002, cetățenii străini minori cu vârste cuprinse între 13 și 19 ani pot studia în învățământul preuniversitar românesc doar dacă sunt parte la un program de schimb de elevi sau la un proiect educațional realizat de o organizație constituită în condițiile legii și recunoscută în acest scop.

Prin Ordonanța nr. 194/2002 sunt excluși toți ceilalți minori străini, inclusiv cei de origine română, care nu se încadrează strict în prevederile ordonanței de urgență.

Proiectul de lege de aprobare a Ordonanței nr. 14/2021 aduce modificări în ceea ce privește reglementarea situației juridice în vederea obținerii vizelor de ședere pentru cei care urmează să studieze în liceele din România.

Proiectul mai reglementează situația juridică privind prelungirea dreptului de ședere pentru stagiari, dar se face și rectificarea unei omisiuni în ceea ce privește transpunerea Directivei (UE) 2016/801.

Având în vedere cele prezentate mai sus, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține adoptarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Nu mai sunt intervenții la dezbateri generale, nu avem nici amendamente la acest proiect de lege.

Așadar, rămâne la votul final.

13. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2019 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru; PL-x 26/2020.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat, reprezentantul inițiatorului, adică Guvernul României.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Ovidiu Mircea Ursuța-Dărăban** – _secretar_

_de stat în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Proiectul legii, așa cum s-a spus, vizează aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului, respectiv OUG nr. 75/2019 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, mai precis vizează instituirea unei proceduri pentru ordonanța asiguratorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare.

Din această perspectivă, s-a completat Ordonanța de urgență nr. 119/2016 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare și s-a modificat corespunzător Ordonanța de urgență nr. 80/2013 privind taxele de timbru pentru corelări legislative.

Guvernul și Ministerul Justiției susțin adoptarea acestui proiect de lege de aprobare a ordonanței. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul, în continuare, reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamnă deputat Oana Murariu.

În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 114 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, în procedură de urgență, spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2019 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, transmis cu adresa PL-x 26/2020.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 10 februarie 2020.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, proiectul de lege.

Obiectul de reglementare privește completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2006.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat favorabil proiectul de lege.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare raportul de adoptare a acestui proiect de lege care face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc frumos.

Din partea grupurilor parlamentare, întreb dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale.

Domnul deputat Laurențiu-Nicolae Cazan, de la Grupul PNL.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege avut în vedere propune promovarea unor măsuri legislative pentru facilitarea punerii în aplicare a Regulamentului nr. 655/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unei proceduri pentru ordonanța asiguratorie de indisponibilizare a conturilor bancare, în vederea facilitării recuperării transfrontaliere a datoriilor în materie civilă și comercială.

Adoptarea prezentului act normativ este necesară în vederea evitării procedurii de infringement, inițiată prin adoptarea deciziei privind scrisoarea de punere în întârziere a României pentru un caz de încălcare a dreptului Uniunii Europene, în cauza 2019/2.079, vizând necomunicarea unor informații, în temeiul art. 50 din regulamentul mai înainte menționat.

Având în vedere atât avizele pozitive din partea Consiliului Legislativ, cât și ale Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, precum și raportul de adoptare al Comisiei juridice, de disciplină și imunității, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Acest proiect de lege nu are amendamente și va rămâne la votul final.

Continuăm...

Domnule Simonis, aveți o intervenție pe procedură? Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Prin consensul liderilor grupurilor parlamentare, vă rog să acceptați retrimiterea la comisie a PL-x 239/2021, Proiectul de lege pentru modificarea art. 27 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. Avem consens pe această retrimitere. Vă rog să anunțați.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc frumos.

Atunci, PL-x-ul enunțat de dumneavoastră se întoarce la comisie, prin consensul liderilor de grup.

Continuăm cu poziția 15, Proiectul de lege pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 134/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Îi dau cuvântul reprezentantului inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege vizează modificarea art. 369 din Codul penal, ca urmare a unor sesizări ale Comisiei Europene.

Din punctul nostru de vedere, forma adoptată de Comisia juridică a Camerei Deputaților, care coincide cu forma inițiatorului, a Ministerului Justiției și a Guvernului României, asigură o transpunere exactă a directivelor comunitare, fiind net superioară formei adoptate de Senat, ca primă Cameră sesizată.

Din această perspectivă, vă solicităm aprobarea legii în forma propusă de Comisia juridică a Camerei Deputaților. Mulțumesc frumos.

## Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul, acum, doamnei deputat Oana Murariu, din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a avizat favorabil proiectul de lege.

Acesta are ca obiect de reglementare modificarea art. 369 – „Incitarea la ură sau discriminare” – din Codul penal, introducându-se în cuprinsul său atât prevederea expresă ca subiect pasiv al infracțiunii de incitare la ură sau discriminare a oricărei persoane care face parte dintr-o anumită categorie, cât și referirea expresă la incitarea publică la violență ca modalitate de comitere a faptei, în scopul transpunerii art. 1 alin. (1) lit. a) din Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea art. 369 din Codul penal, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc frumos.

O să vă rog să propuneți și un timp alocat dezbaterilor, fiind în procedură de urgență acest proiect de lege.

Două minute.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

## Mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare avem două intervenții la dezbateri generale.

Doamna deputat Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă, din partea Grupului PSD.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Votăm astăzi modificarea Codului penal. Și o facem fără dispute între partide, lucru care se întâmplă extrem de rar în acest Parlament, și fără discuții inutile pe tema sau pe marginea unor subiecte care pe mulți dintre români nu-i mai interesează.

Votul de astăzi, de modificare a Codului penal, privește chiar un element de interes pentru oameni, mai ales pentru acele categorii de oameni care sunt victimele incitării la ură și ale diverselor forme de discriminare.

Dacă vrem să fim cu adevărat un stat modern, trebuie să ne aliniem acelor valori care înseamnă toleranță față de aproape, indiferent de etnia sau religia acestuia, printre altele.

Mă bucur de faptul că sunt momente în care acest Parlament poate totuși să înțeleagă că sunt deziderate care depășesc lupta politică. Sper că astăzi vom avea în unanimitate un vot pe acest proiect și îmi doresc ca aceste momente să fie cât mai dese în Camera Deputaților și în Senat.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Coleșa, de la Grupul AUR.

Vă rog.

Două minute aveți la dispoziție.

## Mulțumesc.

Deci acest PL-x 134/2021 modifică Legea nr. 286 privind Codul penal, în sensul incitării la ură și discriminare.

Modificarea a fost cerută de Comisia Europeană, pe motive strict tehnice.

De ce? Incitarea publică, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare, pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică să fie incriminată nu doar pentru o categorie de persoane, ci chiar și împotriva unei persoane, pe motiv că face parte dintr-o categorie de persoane.

Forma propusă de Guvern, într-un final, pe care o votăm acum, a fost una prin care incriminăm incitarea la ură și discriminare împotriva unei categorii de persoane sau a unei persoane, pe motiv că face parte dintr-o categorie de persoane. O formă discutabilă, deschisă, dar acceptabilă, să zicem, digerabilă.

Cum a modificat însă Senatul propunerea? Discriminarea împotriva unei categorii de persoane sau a unei persoane, pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane, definită pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie – până aici, în regulă cele cerute –, dar și pe criterii de gen, orientare sexuală, opinie, apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate și așa mai departe. Senatorii AUR au fost singurii care au votat împotriva unei asemenea forme. Dacă nu aveam noi inițiative în comisii, am fi votat o asemenea formă aberantă.

Ca atare, nu suntem de acord cu niciun fel de discriminare, dar includerea în această categorie a unor criterii cum ar fi cele de „gen” este extrem de gravă, deoarece dau loc la abuzuri majore de exprimare a opiniei asupra unor aspecte medicale. Faptul că conceptele emise de ideologia de gen sunt forme de patologie sexuală, așa cum erau catalogate și de medicină până mai deunăzi, ar fi incriminate.

Vă rog să concluzionați, domnule deputat.

Concluzionez.

Acest concept de nediscriminare este atât de folosit, dar atât de uzat și încălcat în prezent pentru că, chiar și în prezent, știm, se face discriminare pe motive medicale.

În final, AUR va vota această formă a legii care este acceptabilă.

Mulțumim.

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Bogdan Rodeanu, de la Grupul USR.

## Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Nu aș fi intervenit dacă nu erau necesare anumite precizări vizavi de ziua de azi, de acest proiect și de ce vom vota noi, în calitate de deputați, membri ai Camerei Deputaților.

Raportul Comisiei juridice a Camerei Deputaților, amendat, nu face referire la cele spuse mai devreme.

Este clar. Dacă se citește raportul emis de colegii noștri din respectiva comisie, se poate observa că generalitățile expuse mai devreme nu sunt cele pe care le vom vota în momentul de față. Respectiv art. 369 – „Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane.”

Deci să revenim, dincolo de toate expunerile mai mult sau mai puțin „exotice”, la chestii concrete care sunt trecute în momentul de față în raport și pe care Camera Deputaților și le va asuma astăzi prin vot.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat RaduMarin Moisin, din partea Grupului PNL.

Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Cred că în mesajul pe care trebuie să-l dăm astăzi, apropo de ce spunea doamna deputat Vicol, de consensul obținut între toate partidele politice..., este faptul că România continuă să rămână una dintre cele mai tolerante țări din Uniunea Europeană și că România condamnă în mod ferm, inclusiv prin această propunere legislativă pe care astăzi o vom adopta – și Grupul parlamentar al PNL o susține –, ei bine, România condamnă orice formă de discriminare, iar discriminarea exercitată în mod organizat, instigarea la discriminare reprezintă infracțiuni. Așadar, sunt fapte antisociale care beneficiază de cea mai grea pedeapsă, prin reglementarea din Codul penal.

Așadar, mesajul nostru către români și către Europa este: România este tolerantă și sancționează intoleranța. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Stimate colege și stimați colegi, vă reamintesc că acest proiect de lege este în procedură de urgență. Așadar, avem un singur vorbitor pe grup parlamentar.

Domnule deputat Badiu, nu vă mai pot acorda cuvântul la dezbateri generale. Evident, puteți să luați cuvântul la explicarea votului.

Nu mai sunt intervenții la dezbateri generale. Atunci, trecem la dezbaterea pe articole. Avem cinci amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu sunt.

Adoptat.

De la 2 la 5 dacă sunt observații? Nu sunt.

## Adoptate.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

16. Continuăm cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 188/2020 privind unele măsuri temporare necesare pentru exercitarea funcției de conducător al compartimentului financiar-contabil din administrația publică centrală; PL-x 27/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Îi dau cuvântul reprezentantului inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## Doamnă președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul susține adoptarea Legii de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 188/2020, cu amendamentele adoptate în comisiile de specialitate. Prin această ordonanță s-au adoptat unele măsuri temporare necesare exercitării funcției de conducător al compartimentului financiar-contabil din administrația publică centrală în perioada stării de alertă.

## Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru muncă și Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru prezentarea raportului comun.

Domnul președinte Huțucă.

Vă rog.

De asemenea, o să vă rog să propuneți și un timp alocat dezbaterilor.

Vă mulțumesc.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea art. 4 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare formarea prețului de vânzare a țigaretelor comercializate în magazinele situate în aeroporturile internaționale pe circuitul de plecări externe, după punctul de control vamal, prin mecanismul de conversie și de rotunjire, din lei în euro, folosind cursul Băncii Centrale Europene. Prețurile se rotunjesc la nivel de o zecimală, prin reducere, atunci când a doua zecimală este mai mică decât 5, și prin majorare, atunci când a doua zecimală este mai mare decât 5.

În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare în forma prezentată de Guvern.

Propun un timp de dezbatere de 3 minute. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Doamna Viorica Sandu, de la Grupul PSD.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Stimate colege, Stimați colegi,

Este extrem de important ca aceste compartimente din administrația publică centrală să fie conduse de oameni calificați, de persoane care îndeplinesc cu adevărat criteriile ocupării acestor posturi.

În dezbaterile de la comisia raportoare, secretarul de stat de la ministerul de resort a subliniat faptul că sunt aproximativ 2.000 de persoane care s-au înscris și așteaptă testarea cunoștințelor în domeniul sistemului european de conturi.

## Stimați colegi,

Având în vedere că nu mai suntem în situația critică din martie 2020, ținând cont că, în majoritate, toate celelalte testări și-au reluat cursul natural, cu respectarea condițiilor sanitare, de ce nu organizează și Ministerul Finanțelor examenul de atestare a cunoștințelor în sistemul european de conturi?

Fără doar și poate, coaliția de guvernare a dat o ordonanță de urgență care să permită clientelei de partid să ocupe funcții de conducere, fără dovedirea competențelor necesare, pentru o perioadă nedefinită, pentru că starea de alertă poate fi prelungită pentru încă mai multe luni de acum înainte.

Acest guvern s-a dovedit a fi campion la numiri și instalări pe funcție ale unor persoane necalificate, fără studiile necesare și în condiții de netransparență.

Partidul Social Democrat nu va valida această practică discriminatorie în raport cu cei care au muncit și au obținut certificările în domeniul sistemului european de conturi.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc frumos.

Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale. Așadar, intrăm la dezbaterea pe articole. Avem trei amendamente admise.

Întreb: dacă la titlul legii sunt observații? Nu sunt. Adoptat. De la 2 la 3 dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptate.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

17. Continuăm cu Proiectul de lege pentru modificarea art. 4 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar; PL-x 627/2020.

Îi dau cuvântul reprezentantului inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare formarea prețului de vânzare a țigaretelor comercializate în magazinele situate în aeroporturile internaționale.

Guvernul susține adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Comisiile pentru buget.

## Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, îi dau cuvântul unui reprezentant, pentru citirea raportului.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci? Dacă nu aveți raportul, îl am eu. Vă rog.

Domnul deputat Victor Ilie.

Comisia pentru buget, finanțe a fost sesizată cu Proiectul de lege privind modificarea art. 4 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins proiectul de lege în ședința din data de 7 octombrie 2020.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Membrii comisiei au examinat proiectul de lege și avizele favorabile ale Consiliului Economic și Social, ale Consiliului Legislativ și ale Comisiei juridice, de disciplină și imunități, precum și punctul de vedere al guvernului actual.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare formarea prețului de vânzare a țigaretelor comercializate în magazinele situate în aeroporturile internaționale pe circuitul de plecări externe, după punctul de control vamal, prin mecanismul de conversie și de rotunjire, din lei în euro, folosind cursul Băncii Centrale Europene. Prețurile se rotunjesc la nivel de o zecimală, prin reducere, atunci când a doua zecimală este mai mică decât 5, și prin majorare, atunci când a doua zecimală este mai mare sau egală cu 5.

În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru modificarea art. 4 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 86/2003 în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Nu dorește.

Domnul Moisin?

Nu doriți.

Atunci, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

O intervenție pe procedură domnul deputat Andronache. Vă rog, aveți cuvântul.

## Doamnă președinte,

Din eroare am uitat să propun acest aspect la începutul ședinței.

Și o să vă rog să supuneți votului o nouă modificare în ordinea de zi, în sensul în care punctul 21, Propunerea legislativă privind dialogul social, să devină punctul 44 în ordinea de zi.

Mulțumesc mult.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc.

18. Continuăm cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind măsuri de protecție socială determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 284/2020.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Îi dau cuvântul reprezentantului inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect completarea unor acte normative privind măsuri suplimentare de protecție socială considerate necesare în contextul evoluției situației epidemiologice. Este un raport suplimentar, iar ministerul susține varianta de raport suplimentar adoptată de Comisia pentru muncă din Camera Deputaților.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială. Vă rog, doamnă președinte Oana Țoiu.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

În temeiul prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind măsuri de protecție socială determinate de răspândirea coronavirusului SARSCoV-2 a fost retrimis Comisiei pentru muncă și protecție socială, prin adresa PL-x 284/2020, în vederea reexaminării și întocmirii unui nou raport.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2020, având în vedere existența unor dificultăți de interpretare a aplicării măsurilor privind acordarea indemnizațiilor către alți profesioniști, necesitatea reglementării situației avocaților a căror activitate nu a putut fi realizată pe perioada instituirii stării de urgență, afectând veniturile acestora, precum și faptul că unele persoane realizează venituri din mai multe surse, și, prin întreruperea activității, pot conduce la acordarea de drepturi multiple de aceeași natură.

În urma reluării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât adoptarea proiectului de lege, cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților este Camera decizională. Propunem timp de dezbatere 3 minute.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc frumos.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Domnul deputat Radu-Marin Moisin. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Anul trecut a fost un an cumplit nu doar din punctul de vedere al sănătății publice, ci și din punct de vedere economic.

Am fost unul dintre cei care au preluat problemele, ca lider local, și le-a transmis către nivel central, la fel ca mulți alți colegi de aici, din sală, și mă bucur că Guvernul liberal, condus de Ludovic Orban, avându-i alături pe Florin Cîțu, ca ministru al finanțelor, Violeta Alexandru, ca ministru al muncii, și Cătălin Predoiu, ca ministru al justiției, a înțeles să ajute avocații în plină pandemie, pentru că justiție fără avocați, stat de drept fără avocați nu există.

Acum, că aproape am revenit la normalitate, vreau să vă asigur de faptul că, pentru Grupul parlamentar al PNL, una dintre prioritățile absolute este să-i ajutăm pe avocați să aibă condiții de lucru decente, să nu-și petreacă jumătate din timpul de muncă făcând naveta, iar, în acest sens, proiectele depuse recent de către noi și pe care le vom depune și la începutul sesiunii următoare au ca prioritate absolută digitalizarea justiției.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale. Intrăm în dezbaterea pe articole.

Întreb: dacă la titlul legii sunt observații? Nu sunt.

Adoptat. De la 2 la 14 dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptate.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

19. Continuăm cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, precum și pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; PL-x 23/2020.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Îi dau cuvântul reprezentantului inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## Levente Vass, secretar de stat.

Cadrul normativ pentru pregătirea rezidenților în România ne este asigurat de Ordonanța Guvernului nr. 18/2009. Acest cadru normativ a fost modificat prin Legea nr. 197/2019, prin care, prin voința Parlamentului, a Camerei Deputaților, ca for decizional, ați permis ca spitalele orășenești municipale să poată să primească rezidenți pentru a pregăti acești tineri dornici să se întoarcă la locul de domiciliu, la vatră, înainte să termine pregătirea în rezidențiat și să ia examenul de specialitate.

A fost un lucru extraordinar de important, iar Ordonanța de urgență nr. 74/2019 a venit în completarea acestei legi.

Astfel, astăzi, la un an și jumătate după Legea nr. 197 și Ordonanța de urgență nr. 74, pe care urmează să o votați, am ajuns ca 8,3% din rezidenți să se pregătească în aceste județe, orașe, municipii fără facultăți și universități de medicină.

Din 26.925 de rezidenți, astăzi, aproximativ 2.250 învață și au posibilitatea să se pregătească acasă, de obicei la domiciliu.

E un lucru foarte important. Din punctul de vedere al Ministerului Sănătății, dorim, în continuare, pe lângă creșterile salariale, să creștem acest raport până la 25%, astfel contribuind la ceea ce ar însemna să menținem mai mult tinerii specialiști în țară, să nu se ducă în alte țări, în alte localități.

Mulțumim mult pentru vot.

Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul, în continuare, reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru muncă și Comisia pentru sănătate.

Domnul Tătaru?

Vă rog, aveți cuvântul, pentru prezentarea raportului comun înlocuitor.

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, precum și pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății a fost retrimis Comisiei pentru muncă și protecție socială și Comisiei pentru sănătate și familie, prin adresa PL-x 23/2020 din 31 martie 2021, în vederea reexaminării și întocmirii unui nou raport.

Menționăm că prezentul raport înlocuiește raportul comun depus anterior cu nr. 4c-9/214, respectiv 4c-10/129 din data de 26 mai 2020.

La întocmirea prezentului raport comun de înlocuire comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului; avizul favorabil al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat ca urmare a depășirii termenului de adoptare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisiile propun plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Intrăm în dezbateri generale.

Domnule deputat Buicu, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Domnul secretar de stat Vass Levente are dreptate. Pe vremea când dânsul era parlamentar, PSD a mărit salariile medicilor, ale personalului medical – și asta s-a văzut în limitarea exodului personalului medical către alte state.

Prin amendamentele aduse am reușit, într-adevăr, să dăm posibilitatea de pregătire nu numai la nivelul spitalelor din centrele universitare, ci și în spitalele administrației locale, în spitalele militare. Amendamentele sunt de bun augur și PSD va vota acest proiect de lege, cu amendamentele aduse.

A mai fost făcută o modificare importantă și, dacă unii dintre dumneavoastră vă aduceți aminte, în urma examenului de rezidențiat existau probleme legate de faptul că anumiți candidați aveau obținute note de trecere, dar nu puteau să-și ia rezidențiatul.

Prin modificările aduse la nivelul comisiei, există posibilitatea de suplimentare, dacă este nevoie de acești oameni, a numărului de posturi și locuri, în condiția în care candidații la examen obțin notele de trecere, în urma examenului de rezidențiat.

Mai sunt încă multe lucruri de rezolvat. Și aici vreau să trag un semnal de alarmă către Ministerul Sănătății – în a rezolva problema examenului de primariat, unde, în actuala sesiune, au existat multiple nemulțumiri din cauza redactării defectuoase a condițiilor de înscriere la examen.

Mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Mulțumesc și eu.

Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale. Așadar, trecem la dezbaterea pe articole. Avem 20 de amendamente admise.

Întreb: dacă la titlul legii sunt observații? Nu sunt.

Adoptat.

Dacă de la 2 la 10, amendamente admise, sunt observații?

Nu sunt.

Adoptate.

De la 10 la 20 dacă sunt observații?

Nu sunt.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnule Andronache, aveți o intervenție pe procedură, înțeleg.

Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

O rugăminte din partea liderilor de grup, avem consens în sensul acesta.

Și anume ca punctul 46 să fie următorul punct pe ordinea de zi, adică să-l aduceți pe punctul 20, probabil, urmează.

Este vorba de Reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România – citesc titlul, n-am terminat de citit titlul – și instituirea unor măsuri tranzitorii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 725 din 7 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2020. Era pe punctul 46, deoarece nu exista depus raportul.

Comisiile sesizate de Biroul permanent, Comisia juridică și cea pentru constituționalitate, s-au mobilizat – și le mulțumim – și au dat un raport comun.

De aceea, vă rugăm să fiți de acord să-l dezbatem acum, ca următorul punct pe ordinea de zi, fiind consens al liderilor de grup în sensul acesta.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc frumos.

Dacă există consens al liderilor de grup, atunci trecem la dezbaterea acestui punct.

20. Și anume Reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 725 din 7 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2020; PL-x 353/2020/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, această lege urmează a fi dezbătută în procedură de urgență.

Vă rog, aveți cuvântul.

Din partea Comisiei pentru constituționalitate și a Comisiei juridice, da? Doriți să prezentați raportul?

Da.

În raport cu obiectul și conținutul său, actul normativ face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Vă rog. Domnul deputat Dămureanu.

## PL-x 353/2020/2021.

Raport comun asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii

În conformitate cu prevederile art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru constituționalitate și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate cu legea mai sus menționată, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 725 din 2020, publicată în Monitorul Oficial al României din 19 octombrie 2020, transmisă cu adresa PL-x 353/2020/2021.

Această lege, adoptată de Parlament cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată, a fost transmisă spre promulgare Președintelui României la data de 19 iunie 2020.

În data de 2 iulie 2020 a fost formulată sesizare de neconstituționalitate de către Guvernul României referitoare la prevederile legii.

Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020, prin care admite obiecția de neconstituționalitate formulată și constată că legea este neconstituțională în ansamblul său.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată cu reexaminarea legii, ca urmare a acestei decizii, a adoptat legea în ședința din 28 iunie 2021.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 91 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Camera decizională.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au reexaminat legea sus-menționată în ședința desfășurată în sistem mixt în ziua de 29 iunie 2021.

Membrii Comisiei pentru constituționalitate au examinat legea și documentele anexate în ședința de azi, 30 iunie 2021.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaților adoptarea Legii privind adoptarea OUG nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, în forma reexaminată de Senat.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Nu dorește.

Atunci, nefiind amendamente, legea rămâne la votul final în forma reexaminată de Senat.

21. Continuăm cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă; Pl-x 213/2018.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială, îi dau cuvântul doamnei deputat Éva-Andrea Csép, pentru prezentarea raportului înlocuitor. Vă rog.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință.

Raport de înlocuire asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă a fost retrimisă Comisiei pentru muncă și protecție socială, prin adresa Pl-x 213/2018 din 19.04.2021, în vederea reexaminării și întocmirii unui nou raport.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, prin introducerea unui articol nou, art. 33[2] , potrivit căruia indicatorul social de referință – ISR – se indexează anual cu 100% din rata inflației, ce reflectă creșterea anuală medie a prețurilor.

În urma reluării dezbaterilor în ședința din 5.05.2021, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea propunerii legislative, cu amendamente, redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Prezentul raport înlocuiește raportul comisiei cu nr. 4c-9/435 din 4 decembrie 2019.

La lucrări și-au înregistrat prezența 21 de deputați, din totalul de 21 de membri ai comisiei.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 10 aprilie 2018.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Camera decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative, cu amendamente.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Îi dau cuvântul domnului deputat Valentin-Ilie Făgărășian, din partea Grupului PNL.

Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Dragi colegi,

Indicatorul social de referință reprezintă valoarea la care se raportează toate prestațiile sociale, cum ar fi venitul minim garantat, indemnizația de șomaj, ajutorul pentru încălzire sau alocația de stat pentru copii.

În funcție de acest indicator se pot modifica sumele pe care le încasează anumite categorii sociale.

Acest indicator nu a crescut în ultimii ani. Chiar dacă am avut inflație, a crescut cursul de schimb valutar sau au crescut prețurile și costul vieții.

Am văzut anumite inițiative legislative prin care acest ISR creștea ca Făt-Frumos, de două sau chiar de trei ori peste noapte. Așa ceva nu se poate!

Așadar, în Comisia pentru muncă am decis să susținem acest proiect de lege, prin care valoarea indicatorului social de referință se actualizează din oficiu, în fiecare an, la data de 1 martie, cu rata medie anuală a inflației din anul precedent, indicator definitiv comunicat de Institutul Național de Statistică.

În situația în care rata medie anuală a inflației are valoare negativă, se păstrează ultima valoare a indicatorului social de referință. Astfel, schimbările politice și economice vor proteja anumite categorii sociale.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Continuăm dezbaterile generale.

Îi dau cuvântul domnului deputat Adrian Wiener, de la Grupul USR.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Despre ce este vorba, în fapt?

Este vorba despre un angajament al statului român pentru a combate excluziunea socială și pentru a promova justiția socială.

Concret, este vorba de indexarea indicatorului social de referință, care, de fapt, stă la baza calculului multora dintre prestațiile sociale, ajutorul de șomaj, ajutorul de încălzire, alocația pentru copii chiar, anual, astfel încât să nu fie

decuplată de la măsuri proinflaționiste, de la inflație, și să prezerve accesul la coșul zilnic. Asta este rațiunea prestației sociale – accesul tuturor la coșul zilnic de consum.

Este firesc pentru un stat social ca România să aibă astfel de măsuri în care, practic, fondul asigurărilor sociale să nu fie decuplat de evoluția economiei în niciun fel și să limităm ecartul dintre cele două Românii. Este datoria noastră și cred că cu toții am pledat în varii momente, de la această tribună, pentru acest tip de angajament.

Ei, acum avem ocazia concretă de a face un lucru care codifică în lege acest fapt. De fapt, instituirea acestui mecanism este și o decuplare de la „pixul politic”, electoralist, de la tentația majoră, atunci, în campania electorală, de a le promite celor care sunt în nevoie, de a le promite lucruri pe care ulterior nu reușim să le onorăm.

Vă mulțumesc și vă îndemn să votați această lege.

## Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Adrian Solomon, de la Grupul PSD, în cadrul dezbaterilor generale. Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Am avut înaintea mea două mostre de gargară politică. Din 2008, ISR-ul nu a mai crescut cu nicio centimă. Este 500 de lei, din acel moment până astăzi.

Când s-a stabilit, în vremea Guvernului Tăriceanu, ISR-ul era 80% din salariul minim brut garantat în plată.

Prin urmare, din 2008 sunt în Parlament și am încercat, împreună cu colegii mei, în diverse momente, să convingem Guvernul că e momentul să găsim un mecanism de creștere anuală, permanentă, a acestui ISR. Pentru că întotdeauna am fost sub imperiul acelor deficite minime de 1%, de 2%, de 3%, nu am reușit să convingem nici guvernele noastre, ale celor de stânga, că ISR-ul este important să fie crescut.

Se spunea întotdeauna că e prea mare efortul și am ajuns anul trecut să găsim un consens, astfel încât o majoritate să poată vota o lege care readucea, într-un timp previzibil, de 3 ani de zile, până în 2024, ISR-ul la aceeași valoare, nu din brutul salariului minim, ci din netul salariului minim, adică 80% din netul care era anul trecut.

Și ar fi trebuit anul acesta să crească nu ca Făt-Frumos, stimate coleg, ci exact cum trebuie să crească un indicator social de referință atunci când vorbim despre prestațiile către cei mai defavorizați dintre noi. Pentru că v-ați făcut un obicei din a pune la index, de a-i pune la zid pe cei care beneficiază de ajutorul social, de Legea nr. 416. Sunt 280.000 de oameni în țara noastră care beneficiază de acest ajutor și, oricât v-ați strădui voi să-i faceți independenți financiar, nu veți putea, pentru că majoritatea sunt tarați de boli, de alcoolism, de lipsă de carte, de lipsă de meserie. Nu vor putea fi ridicați niciodată din acest stadiu social în care se află. Nu faceți nimic pentru acest lucru, în primul rând, dar vă convine să-i considerați cei mai indezirabili oameni pe care îi poate avea o națiune. Venitul minim garantat în Franța este 1.200 de euro pe familie. La noi este 180 de lei.

Bravo, stimați colegi! Că, dacă ar fi crescut la 240 de lei, în urma aplicării procentului de creștere la ISR, ar fi fost o mare creștere și ar fi fost o povară pentru buget, evident.

Ce faceți voi prin legea asta, prin faptul că măriți cu 5%, să zicem, la anul? Indicatorul social de referință se va putea folosi pentru fundamentarea bugetului din 2023, pentru că bugetul din 2022 se va fundamenta pe cifrele existente astăzi sau la sfârșitul anului, sau, hai să spunem, conform legii, la 15 octombrie, când ar trebui să fie trimis bugetul în Parlament, de către Guvern.

Astăzi, în momentul în care vorbim noi, începe procesul de elaborare a bugetului pe anul viitor. Fiecare ordonator de credite trebuie să intre în corespondență cu Ministerul Finanțelor, să comunice nevoile pentru fiecare capitol bugetar în parte. Toate se vor sintetiza spre sfârșitul lunii septembrie, astfel încât Guvernul, până la jumătatea lui octombrie, să ne trimită nouă bugetul, în Parlament. N-o veți face!

Vă rog să concluzionați.

Vreți să-l trimiteți tot în martie, dar în martie îl veți trimite cu cifrele existente la acel moment, deci nu cu cifrele existente în această modificare celebră pe care o faceți voi astăzi și prin care veți crește indicatorul social de referință de la 500 de lei la maximum 524 de lei. Mare, mare creștere! Pentru că din 524 de lei veți da 0,6 la nu știu ce prestație, 1,2 la nu știu ce prestație și acei 24 de lei se vor traduce în 2 lei la anumite indemnizații și prestații sociale.

Deci n-ați făcut nimic, ați blocat o lege care era foarte bună, care dădea șansa unei protecții sociale reale în România și faceți gargară politică.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Solomon:**

Un stat și un guvern care nu pot să și asigure cele fundamentale pentru toți membrii națiunii nu-și are rostul.

Guvernul a supraviețuit ieri, dar va trebui să cadă și în septembrie vom face tot efortul să plecați acasă.

Continuăm dezbaterile generale. Doamna deputat Éva-Andrea Csép. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos, doamna președinte. Stimați colegi,

Știm foarte bine că indicatorul social de referință este un subiect foarte discutat în România. Și, dacă facem o călătorie

în timp, în anul 2008, valoarea acestui indicator social de referință a fost apreciată la valoarea de 500 de lei. În 2008, în România indicatorul social de referință era de 500 de lei, iar salariul minim era de 580 de lei, această valoare însemnând 142 de euro.

Am adus aceste cifre în fața dumneavoastră ca să vedeți care este diferența valorii la care calculăm și astăzi indicatorul social de referință, coeficientul cu care înmulțim când facem calcule pentru a plăti prestațiile sociale acelor persoane care sunt vulnerabile și au nevoie de ajutor din partea statului.

Astăzi, în 2021, salariul minim este de 2.300 de lei, iar valoarea indicatorului social de referință este tot de 500 de lei.

Trebuie să facem modificări în legislație, dar totuși trebuie să facem modificări în așa fel încât să fie sustenabile și pe termen lung, nu numai de pe o zi pe alta să avem niște modificări, care după aceea sunt tăiate, ori în loc de coeficientul respectiv se va scădea valoarea coeficientului sau se va aproba o lege prin care discutăm de o valoare fixă. Apropo, vezi valoarea alocațiilor de stat pentru copii, care, până acum doi ani de zile, erau calculate pe baza indicatorului social de referință.

Ceea ce cred eu este că, da, avem nevoie de ajutor din partea statului pentru acele persoane care au nevoie de ajutor și sunt în situații vulnerabile. Totuși indicatorul social de referință este o temă mult prea discutată.

Începem primii pași, să îl facem să aibă valoarea aceea la care s-a stabilit când s-a discutat despre el. Totuși cred că aprobarea acestei legi este doar un prim pas și trebuie să continuăm demersurile necesare în a oferi acestor oameni protecția socială de care au nevoie.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Ultima intervenție, domnul deputat Adrian Wiener. Vă rog.

## **Domnul Adrian Wiener:**

În calitate de inițiator, vreau să-i amintesc domnului Solomon că această lege zace în sertarele Comisiei pentru muncă din 2018 și are două rapoarte consecutive negative, puncte de vedere negative de la Guvernul Dăncilă.

Așadar, din partea Guvernului PSD nu a existat nici măcar un reflex minimal de angajament în acest sens, în ciuda diatribei pe care a exprimat-o de la acest pupitru. Știe și dânsul, am vorbit în mai multe instanțe despre a debloca această lege. Sigur, putea să sufere amendamente, putea să prevadă mai mult. Iată că acum această coaliție face posibil acest lucru.

Este un fapt, în urma votului acest lucru va deveni un fapt, cât se poate. Sigur, ne dorim cu toții mai mult și probabil se va putea mai mult, dar lucrurile, ca să fie sustenabile, trebuie legate de evoluția economiei.

Mulțumesc. DUPĂ PAUZĂ

Vă mulțumesc și eu.

Domnule deputat Solomon, vă rog.

Cu rugămintea să vă încadrați în timp de data aceasta. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Solomon:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Ce să spunem, domnule doctor?

Am avut discuții și știți prea bine că eram de acord să facem acest lucru cât se poate de repede, numai că noi am trimis această lege pe ordinea de zi a Camerei pe 14.11.2018.

Nu aveți dreptul să veniți aici, la tribună, să spuneți că am ținut eu în vreun sertar, la comisie, legea, atâta timp cât a stat la Biroul permanent. Întrebați acolo despre ce este vorba! Că n-am fost membru niciodată în Biroul permanent.

Restul, că e unul, că e altul, am spus de aici, de la tribună, că nici guvernele noastre nu au fost atât de înțelepte, la un moment dat, să găsim mecanismul necesar creșterii acestui indicator.

## **Domnul Adrian Wiener**

**:**

Am spus același lucru!

Eu sunt sincer și corect cu dumneavoastră. Vreau să fiți la fel și dumneavoastră cu mine!

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem cinci amendamente admise.

Întreb dacă la titlul legii sunt observații. Nu sunt.

De la 2 la 5 dacă sunt observații?

Nu sunt.

Adoptate.

De asemenea, avem un amendament respins.

Întreb dacă se susține.

Nu se susține.

Atunci, propunerea legislativă rămâne la votul final.

Stimate colege și stimați colegi,

Am finalizat timpul alocat dezbaterilor proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi.

Luăm o pauză până la ora 12.00, când vă rog să reveniți în sală pentru votul final.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Stimate colege și stimați colegi,

Vă invit să luați loc în băncile dumneavoastră, pentru a putea începe sesiunea de vot final.

Înainte de a intra în sesiunea de vot final, o să rog stafful tehnic să ne ajute cu un vot de control.

Vot, vă rog.

Avem 235 de colegi prezenți, în sală sau la distanță.

Putem intra în sesiunea de vot final.

Domnule deputat Mina, doriți să interveniți pe procedură?

## **Domnul Marian Mina**

**:**

Din greșeală.

Din greșeală. Bine. Vă mulțumesc.

Atunci, începem sesiunea de vot final.

Începem cu punctul I. Legi ordinare. Adoptări.

1. Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe; PL-x 265/2021; lege ordinară, aflată în procedură de urgență.

Comisia juridică propune adoptarea legii în forma adoptată de Senat.

Vot, vă rog.

Cu 155 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și 90 de abțineri, legea a fost adoptată.

2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 109/2008 privind acordarea de ajutor de stat individual având ca obiectiv dezvoltarea regională; PL-x 25/2017; lege ordinară, aflată în procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 273 de voturi pentru și un coleg sau o colegă care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

3. Proiectul de lege pentru reglementarea unor măsuri în domeniul competenței de control a Ministerului Finanțelor și modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 482/2019; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 276 de voturi pentru, în unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România; PL-x 138/2021; lege ordinară, aflată în procedură de urgență.

PAUZĂ Comisia pentru apărare, Comisia pentru învățământ și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 287 de voturi pentru, în unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

5. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 225/2020 privind modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii; PL-x 97/2021; lege ordinară, aflată în procedură de urgență.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 115 voturi pentru, 149 de voturi împotrivă și 25 de abțineri, proiectul de lege nu a trecut.

De asemenea, fiind vorba despre aprobarea unei ordonanțe de urgență, aceasta se întoarce la comisie.

Domnul deputat Adrian Chesnoiu, explicarea votului. Vă rog.

## **Domnul Adrian-Ionuț Chesnoiu:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Mă bucur că ați răspuns apelului nostru de la dezbaterile de luni și ați votat împotriva acestui proiect de lege. Pentru că e foarte important ca Guvernul României să pună în aplicare prevederile unor legi în vigoare – să acordați mierea în școli pentru elevii României, să înființați Agenția pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare, să puneți în aplicare Legea nr. 236, care este o inițiativă a dumneavoastră, domnilor liberali, și să le acordați cei 20.000 de euro fermierilor care își procesează materia primă, astfel încât să producem și să avem în România produse finite de înaltă calitate.

Sper ca la următorul vot să nu mai fie nevoie să facem toate aceste lucruri și Guvernul României să aplice legile aflate în vigoare.

Mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc.

Continuăm cu punctul 6 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 188/2020 privind unele măsuri temporare necesare pentru exercitarea funcției de conducător al compartimentului financiar-contabil din administrația publică centrală; PL-x 27/2021; lege ordinară, aflată în procedură de urgență.

Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 194 de voturi pentru, 99 de voturi împotrivă și un coleg sau o colegă care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

7. Proiectul de lege pentru modificarea art. 4 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar; PL-x 627/2020; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 294 de voturi pentru și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, precum și pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; PL-x 23/2020; lege ordinară, aflată în procedură de urgență.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru sănătate propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 294 de voturi pentru și două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

9. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 725 din 7 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2020; PL-x 353/2020/2021; lege ordinară, aflată în procedură de urgență.

Comisia pentru constituționalitate și Comisia juridică propun adoptarea legii.

Vot, vă rog.

Cu 294 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere și un coleg sau o colegă care nu votează, legea a fost adoptată.

Continuăm cu punctul II. Legi organice. Adoptări.

Punctul 10 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 282/2010 privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Stațiunii de Cercetare și Producție pentru Cultura și Industrializarea Sfeclei de Zahăr Roman, județul Neamț, în domeniul public al județului Neamț și în administrarea Consiliului Județean Neamț, în vederea realizării unor stații de transfer și sortare în cadrul proiectului „Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul Neamț”; PL-x 168/2021; lege organică.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru mediu și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 290 de voturi pentru și un coleg sau o colegă care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

Domnule Coleșa, doriți să explicați votul?

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**

**:**

Da.

Aveți un minut, vă rog.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Da.

Mulțumesc.

Bineînțeles că am votat pentru acest proiect, doar că mi se pare reprezentativ pentru situația în care au ajuns producția și prelucrarea sfeclei de zahăr din România, de a transfera un teren agricol de la un institut de cercetare și producție în privința culturii și industrializării sfeclei de zahăr spre un sistem de gestionare a deșeurilor.

S-a ajuns să fim în situația de a produce în România doar 20% din consumul de zahăr și transferăm de la zahăr la un sistem de gestionare a gunoiului.

Mulțumesc.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

De ce ai votat?

Păi, este un proiect necesar. Doar că se putea folosi alt teren, mai degradat, mai nu știu cum și așa mai departe. Mulțumesc.

Da.

Mulțumesc.

Domnule deputat Chesnoiu, aveți cuvântul.

## **Domnul Adrian-Ionuț Chesnoiu:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Pentru colegul de la AUR, antevorbitorul meu.

Doar trebuie să înțeleagă că n-am transferat niciun teren prin acest proiect de lege, ci doar s-a schimbat numele, denumirea proiectului de lege din 2010, prin care a fost transferat acel teren către Consiliul Județean Piatra-Neamț. Deci nu s-a transferat niciun teren.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Corect!

## **Domnul Adrian-Ionuț Chesnoiu:**

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul deputat Pambuccian, explicarea votului. Vă rog.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Da, eu sunt acela care n-a votat.

Indiferent dacă vorbim de o schimbare de nume sau de un transfer efectiv, cred că trebuie să punem capăt practicilor acestora mult timp de acum înainte. Pentru că noi am avut o cercetare absolut remarcabilă în domeniul agricol, absolut remarcabilă, de care ne batem joc sistematic, de 30 de ani încoace, sub diverse tertipuri. Folosind tot felul de tertipuri, transferăm teren de la stațiunile de cercetare către tot felul de alte lucruri, după care ne mirăm că nu mai avem soiuri românești, că...

Știți câte soiuri românești au fost realizate în institutele acestea de cercetări? Știți ce lucru extraordinar avem în patrimoniul nostru, de care ne batem joc?

Și ne mirăm că importăm hrană, și spunem că nu are gust, și spunem tot felul de tâmpenii despre ea, dar noi nu avem absolut niciun fel de grijă de lucrurile pe care... măcar de acelea pe care le-am făcut și le avem sau pe care am putea să le facem în viitor.

De aceea, eu n-am să votez niciodată, nici dacă e vorba de schimbare de nume, nici dacă e vorba de orice, lucruri legate de transferuri de terenuri de la stațiuni agricole către orice altceva.

Vă mulțumesc.

Și vă sfătuiesc să procedați la fel.

## Mulțumesc.

Continuăm cu punctul 11 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2019 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru; PL-x 26/2020; lege organică, aflată în procedură de urgență.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.

Cu 291 de voturi pentru, în unanimitate, proiectul de lege a fost aprobat.

12. Proiectul de lege pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 134/2021; lege organică, aflată în procedură de urgență.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.

Cu 293 de voturi pentru, în unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

13. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței... Avem două intervenții la explicarea votului.

Vă rog, domnule deputat Badiu, de la Grupul AUR.

## **Domnul Georgel Badiu:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

La dezbateri nu am putut să intervin pentru că deja luase cuvântul un coleg de-al meu și eram doar unu de grup parlamentar.

Ce voiam să scot în evidență este că această modificare la Codul penal este de bun augur. Practic, ne raliem unei cerințe europene. Pentru că, într-adevăr, era o eroare acolo și se pedepsea doar discriminarea în ceea ce privește o categorie de persoane, și nu se referea și la o persoană.

Și un coleg de la USR a intervenit după colegul meu și voia să scoată în evidență faptul că, de fapt, colegul meu nu știa la ce se referă.

Nu, dragilor. De la Senat... Inițial, legea a fost OK, dar, de la Senat, când a venit la noi, a venit într-o formă alambicată, într-o formă care făcea referire inclusiv la delictul de opinie, ceea ce era de neacceptat într-o țară normală, cu oameni normali la cap.

Nu poți să condamni pe cineva pentru opiniile sale, indiferent care sunt ele. Dar referirea explicită era la opinii politice, în forma care a venit de la Senat.

Așa că, revenindu-se și trecând de comisii într-o formă normală, în forma inițială, nu cea de la Senat, bineînțeles că este normal să susținem acest proiect de lege și să-l votăm. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc frumos.

Doamna deputat Cristina Trăilă, vă rog, aveți cuvântul, pentru explicarea votului.

## **Doamna Cristina Trăilă:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Dragi colegi,

Zero voturi contra, zero abțineri, zero nu votează.

E mare lucru să transmitem un mesaj de echilibru, nu întâmplător, astăzi, când să nu uităm că avem o ședință comemorativă.

Incitarea la ură, violență, discriminare e un lucru care nu ar trebui să existe. Și, poate, de aici, de la acest microfon, ar trebui transmis acest echilibru.

Nu de puține ori, din păcate, poate auzim vorbe grele spuse de aici.

Dar astăzi mă bucur că toată lumea a votat sancționarea intoleranței.

Nu întâmplător, poate, acum două săptămâni, Președintele Statului Israel a avut un discurs în acest sens. Vă mulțumesc încă o dată pentru acest vot.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Mulțumesc.

Continuăm cu punctul 13, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind măsuri de protecție socială determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 284/2020; lege organică, aflată în procedură de urgență.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.

Cu 298 de voturi pentru, în unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

Și ultimul punct de pe ordinea de zi.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă; Pl-x 213/2018; lege organică.

Comisia pentru muncă propune adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Cu 295 de voturi pentru, în unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Punem punct aici ședinței de plen a Camerei Deputaților. Invit membrii Biroului permanent la ședință și, de asemenea, liderii de grup, pentru ședința Comitetului liderilor de grup.

Ne revedem în sală, la ora 14.00, pentru ședința solemnă de plen.

Vă mulțumesc tuturor.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro

&JUYEJT|337577]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 113/12.VII.2021 conține 48 de pagini.**

Prețul: 120,00 lei