Stenogramă plen

Bună dimineața!

## Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 7 decembrie 2022, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform algoritmului.

Și începem cu Grupul PSD.

Dan-Constantin Șlincu, vă rog, la cuvânt.

## Bună dimineața!

Stimați colegi parlamentari,

Săptămâna trecută, în Parlament, am adoptat Legea de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 119/2022, care vine cu o serie de amendamente, printre care și cel care va determina o revenire, temporară, până în 2025, la piața reglementată de energie.

Salut faptul că, în cele din urmă, colegii noștri din coaliție au înțeles necesitatea acestei măsuri.

Chiar fără această criză energetică ce se manifestă la nivel european, România s-ar fi confruntat cu creșteri semnificative ale prețurilor la energie, ca urmare a liberalizării haotice, făcute la repezeală de predecesorii noștri.

Fiecare poate spune ceva, dar în final ultimul cuvânt îl are realitatea. Iar realitatea este că s-a dovedit că nu avem o concurență reală în piața de energie, că România nu a fost deloc pregătită pentru acest moment și că, acum, prețurile la energie reprezintă cea mai mare componentă a inflației, de peste 70%.

Este, fără îndoială, o victorie a coaliției, că va pune capăt acestui dezastru din economie, că va pune capăt speculei care s-a făcut într-o piață scăpată de sub orice control și că va pune frână inflației galopante care ne-a afectat până acum.

Dar schimbarea a venit în urma intrării social-democraților la guvernare. Astăzi, statul nu mai decontează compensări fără număr la prețurile speculative ale unor profitori din piață.

Am vorbit despre plafonarea prețurilor la energie când lumea încă se ferea în Europa să vorbească despre „reglementare” sau „plafonare”. Acum este o practică adoptată din ce în ce mai mult în Uniune.

Mulțumesc, domnule deputat.

Urmează la cuvânt domnul Viorel Salan.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Cel mai mare război din istoria umanității a debutat așa cum au debutat toate conflictele, cu încălcarea ordinii internaționale și a tratatelor care o desenaseră. Rezultatul final? Între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât în orice alt conflict din istoria omenirii.

Au trecut aproape opt decenii de la acel conflict mondial distrugător. Dar lumea s-a schimbat de atunci, fundamental. Și putem vedea cu toții rezultatul concret al acestei schimbări.

Cea mai importantă lecție a prezentului este să nu ne lăsăm seduși de nostalgia trecutului. Este evident că astfel de nostalgii iluzorii au pus azi Europa în fața celei mai mari crize de securitate de la sfârșitul Celui de-Al Doilea Război Mondial.

Dar diferențele de abordare sunt, de asemenea, evidente. Pentru prima dată în istoria recentă, de partea statului agresat s-a creat o alianță de 50 de state, care nu este militară și care îl sprijină efectiv.

În tot acest context internațional volatil, România și-a consolidat prestigiul în zonă și prin organizarea impecabilă a reuniunii miniștrilor de externe ai statelor NATO. Efortul diplomatic și organizatoric al României a fost apreciat de participanții la reuniune, țara noastră fiind considerată de partenerii săi un aliat fundamental pentru flancul estic al Alianței Nord-Atlantice.

Mesajul NATO de la București a fost foarte clar și ferm. Alianța va sprijini Ucraina atât timp cât războiul va continua să se desfășoare și nu va da înapoi niciun pas. Și, ca răspuns direct la invazia Rusiei în Ucraina, vor fi dublate grupurile de luptă ale NATO de la patru la opt, unul dintre acestea fiind plasat în România, sub conducerea Franței.

Reuniunea NATO de la București a reamintit, de asemenea, că Balcanii de Vest și regiunea Mării Negre sunt zone de importanță strategică pentru Alianță. Acest fapt a fost întărit de prezența miniștrilor de externe din statele partenere, Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova. În același timp, toate statele participante la acest eveniment istoric știu că, luând apărarea Ucrainei, acceptă costuri dificile. Însă costul inacțiunii ar fi mult mai mare.

Vă mulțumim. Domnul Romulus-Marius Damian.

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Stimați colegi, „PSD nu susține taxa pe soare!”

Partidul Social Democrat nu susține așa-zisa taxă pe soare, deci nu susține introducerea unei taxe pentru energia autoprodusă din surse regenerabile.

Grupurile parlamentare ale PSD din Camera Deputaților și din Senat cu siguranță vor depune amendamente atunci când ordonanța de urgență va ajunge în dezbatere la Parlament.

Mesajul meu pentru români este unul simplu: investițiile în acest sector trebuie încurajate, mai ales în contextul actual al unei crize energetice, în care prețurile la energie sunt într-o continuă creștere în toată Europa. Coaliția de guvernare a venit în sprijinul populației cu plafonarea prețului la energie pentru această iarnă, însă trebuie să fim pregătiți și să luăm măsurile necesare, astfel încât anul viitor să fim la fel de bine pregătiți. Tocmai de aceea, energia din surse regenerabile, panourile solare reprezintă o investiție bună pe termen lung, care în niciun caz nu trebuie descurajată prin taxarea acesteia, nici acum, nici începând cu 2026.

Și România, dar și restul statelor europene au un obiectiv clar de a dezvolta surse alternative de energie, care vor avea efecte pozitive nu doar din punctul de vedere al reducerii poluării, ci și pentru reducerea costurilor pe termen lung.

Așadar, mai ales în actuala situație de criză provocată de războiul de la granițele noastre, statul român trebuie să încurajeze populația și IMM-urile să facă investiții în sisteme de producție de energie regenerabilă, pentru acoperirea consumului propriu, dar și pentru livrarea surplusului în sistemul energetic național.

Mai ales în aceste vremuri dificile ar trebui să fim cu toții mai precauți și să ne amintim zicala: „Omul gospodar își face vara sanie și iarna car!”

Vă mulțumesc.

Deputat Romulus-Marius Damian, Caraș-Severin.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, dragi colegi!

Stimați colegi,

Avem în față o imensă provocare, cu mai multe variante de abordare. Provocarea de care vreau să vorbesc este cea a Planului național de redresare și reziliență, o imensă șansă de modernizare a României.

Abordările deja sunt cunoscute, în linii mari, pentru fiecare sector. S-a discutat ce alocări merg spre infrastructură, sănătate sau educație, pentru a da doar câteva exemple.

Ce nu s-a discutat cu adevărat este care să fie politica de dezvoltare, cum să fie ea aplicată.

În urmă cu cinci ani, în contextul Brexitului, se punea problema unei Uniuni Europene cu două viteze. Ideea a fost întâmpinată, pe bună dreptate, cu proteste de români, inclusiv la cel mai înalt nivel. Președintele Klaus Iohannis se pronunța atunci pentru o Românie „puternică, consolidată, unitară și incluzivă”.

Respingem, ca români, ideea de două sau mai multe viteze de dezvoltare în cadrul Uniunii Europene, dar aplicăm deja acest principiu pe plan intern.

În ultimii 10 ani, de exemplu, autostrada A1 București – Arad a ajuns la 445 de kilometri, Autostrada Transilvania a atins 167 de kilometri, în Oltenia drumul expres Pitești–Craiova are 40 de kilometri practicabili, în Dobrogea există deja autostradă între Cernavodă și Constanța și Ovidiu și Agigea.

Singura regiune istorică lăsată pe dinafară este Moldova. Aici, lucrările abia au demarat sau sunt încă la faza de licitare ori proiectare.

În linii mari, la fel se întâmplă cu tot ce înseamnă marea infrastructură: sunt zone care se dezvoltă frumos, așa cum este București–Ilfov, al cărei PIB este mai mare decât al Bulgariei, Serbiei, Croației, Lituaniei, Sloveniei, Letoniei sau Estoniei.

Sunt și zone, mai ales pe linia Prutului, în care sărăcia a rămas la fel ca acum 10, 20, 30 sau chiar 50 de ani.

Vorbeam la început despre provocarea Planului național de redresare și reziliență. Avem 29,2 miliarde de euro pentru dezvoltare, mai multe variante de abordare, dar o singură soluție, direcționarea cu precădere către zonele defavorizate, către cele din care populația migrează și lasă comunități întregi golite de forță de muncă, către cele a căror economie a avut puternic de suferit și tind să devină monoindustriale.

Și noi vă mulțumim. Trecem la Grupul parlamentar al PNL. Onuț Valeriu Atanasiu. Se pregătește Vetuța Stănescu.

Vă mulțumim.

Continuăm cu colega noastră Vetuța Stănescu. Se pregătește Laurențiu-Dan Leoreanu.

## Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „PNL are datoria morală și istorică de a combate extremismul”.

De la începutul războiului criminal declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, agenții Moscovei au început să-și dea aproape zilnic arama pe față.

Săptămâna aceasta, la Ministerul Energiei, un deputat din Parlamentul României, care ne transmitea că România nu mai trebuie să ajute financiar Republica Moldova, a făcut ceea ce știe cel mai bine, și anume scandal și circ. Neîntâmplător, această ieșire de un grobianism cu care, din păcate, ne-am obișnuit, vine în ziua în care România nu mai cumpără petrol rusesc. Energia este un subiect asupra căruia membrii acestei formațiuni politice extremiste au un interes aparte, susținând în mod transparent și constant interesele economice și politice ale Rusiei.

Incidentul de la Ministerul Energiei reprezintă o bătaie de joc la adresa instituțiilor statului, la adresa opiniei publice, care aștepta comunicarea ministrului, așa cum era normal să se întâmple, dar și la adresa presei și a jurnaliștilor.

Nivelul de huliganism a atins cote alarmante în viața politică din România, odată cu intrarea pe scena principală a unor elemente a căror strategie de acțiune politică este constituită numai din acte de violență verbală și fizică. Politica ar trebui să fie o scenă a dialogului, a dezbaterii și a confruntării de idei, nu un spațiu în care invectiva să devină normalitate, așa cum doresc acești indivizi.

Puterea cuvântului, aceasta este esența democrației și a parlamentarismului, nu cuvinte injurioase care aduc atingere bunelor moravuri, nu atacuri la persoană, ci cuvinte care să exprime idei și argumente, în sensul găsirii unor soluții la cele cu care se confruntă țara noastră în dificila perioadă prin care trece.

Libertatea de expresie este o valoare supremă cu garanții constituționale, de care însuși inamicii libertății se folosesc pentru a o suprima până la dispariție.

Partidul Național Liberal, principala formațiune politică care a construit acest stat și s-a luptat pentru așezarea sa pe baze liberale și democratice, va lupta cu fiecare entitate, indiferent de natura ei, care vrea să suprime libertatea și democrația din România.

## Vă mulțumesc.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat LaurențiuDan Leoreanu.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

## Stimați colegi,

Bugetul de stat pe anul 2023 este finalizat.

Din fericire, ca urmare a discuțiilor cu partenerii de guvernare, Partidul Național Liberal a reușit să negocieze în discuțiile din coaliție o sumă record pentru susținerea

investițiilor, de peste 110 miliarde lei. Este cel mai mare buget alocat în ultimii 32 de ani pentru lucrările de investiții, de 7,2% din PIB.

Din această sumă vor fi susținute atât proiecte mari de investiții, cât și proiecte pentru creșterea calității vieții românilor. Dorim, așadar, ca sumele pentru investiții să ajungă în fiecare localitate din România, deci și în Moldova, și în județul Neamț, și în municipiul Roman.

Bugetul pentru anul 2023 trebuie să fie unul al dezvoltării și menținerii creșterii economice. România a avut anul acesta, în pofida contextului economic dificil, una dintre cele mai mari creșteri economice de la nivelul Uniunii Europene.

Anul viitor trebuie folosit pentru dezvoltarea și modernizarea României. Partidul Național Liberal va fi un apărător al acestui obiectiv, prin moderație, echilibru și responsabilitate.

De asemenea, bugetul conține majorarea pensiilor cu 12,5%, o soluție agreată în coaliție, ca urmare a insistențelor Partidului Național Liberal și la propunerea premierului PNL, Nicolae Ciucă. Astfel, valoarea punctului de pensie va fi de 1.784 de lei, de la 1 ianuarie. Restul creșterii, până peste 15%, se va acoperi prin plăți suplimentare pentru categoriile cele mai vulnerabile.

Ne bucurăm foarte mult că, în timp ce unii vehiculau creșterea pensiilor cu 6% sau 10%, Partidul Național Liberal a susținut și a reușit o creștere a punctului de pensie apropiat de rata inflației, așa cum am anunțat și prin vocea premierului Ciucă și prin a președintelui Iohannis, respectiv de 12,5%.

Construcția actualului buget cu cel mai mare procent de investiții din ultimii 32 de ani nu ar fi fost posibilă fără creșterea economică și fără creșterea veniturilor la buget. Cifrele din execuția bugetară pe primele opt luni confirmă măsurile corecte și responsabile luate de Guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă.

Laurențiu-Dan Leoreanu, deputat al PNL de Neamț.

## Vă mulțumesc.

Trecem la Grupul parlamentar al USR, Beniamin Todosiu. Se pregătește Brian Cristian.

Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are titlul „Fără «bădălăi» în funcții publice! Instituțiile publice trebuie depolitizate prin concursuri transparente, organizate «pe bune»!”.

Au ajuns aproape la ordinea zilei cazurile de corupție în care sunt implicați politicieni sau șefi ai unor instituții publice, promovați, la rândul lor, doar pe criterii politice. Funcția publică a ajuns la cheremul șefilor de partid, fiind folosită ca troc politic pentru a recompensa servilismul politic cu posturi călduțe și bine plătite.

Ce încredere mai au românii în funcția publică, atunci când văd cum sunt promovați în instituții publice și în companii de stat oameni lipsiți de pregătire profesională, dar și de moralitate?

Recent, dragi colegi, ne-am reunit pentru a dezbate demiterea din funcție a lui Niculae Bădălău, unul dintre baronii PSD, care se așezase confortabil în postul de vicepreședinte al Curții de Conturi. Domnul Bădălău este un exemplu clasic de oportunism politic. Din funcția de președinte al organizației locale Bolintin Vale, ajunge prefect, deputat, senator, ministru al economiei și vicepreședinte la Curtea de Conturi. Acesta este parcursul „profesional” al politrucului Bădălău, cel care a fost mereu preocupat să servească interesele partidului și să își umple buzunarele personale din diverse surse publice. Acesta este personajul pe care partidele îl promovează pentru „a face treabă”. Pentru partid, nu pentru cetățeni.

Câți „bădălăi” se află cu adevărat în instituțiile publice? Din păcate, extrem de mulți și ai ajuns să te împiedici de ei la tot pasul. Acești „bădălăi” au ajuns o categorie specială în România și trăiesc ca niște căpușe conectate la resursele publice.

Zilele trecute, dragi colegi, am eliminat doar unul dintre aceștia, în timp ce alții sunt ținuți în continuare în brațe de sistem.

De peste 30 de ani, fiecare partid tradițional și-a promovat „bădălăii”, incompetenți și penali, în funcții publice. Sunt ținuți în scaunele călduțe cât timp răspund la comenzile politice și cât timp servesc interesele baronilor politici. În fața unui „bădălău” susținut politic, românul simplu nu are nicio șansă pentru a ocupa o funcție publică, indiferent cât de bine pregătit este el.

Vă mulțumim. Domnul Brian Cristian.

Se pregătește Grupul parlamentar AUR, domnul Dan Tanasă.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Obiectul declarației politice de azi este „Bugetul alocat educației”.

„Cum arată astăzi școala, așa va arăta mâine țara”. N-am spus-o eu, ci întemeietorul învățământului românesc modern, în urmă cu mai bine de 100 de ani, lucru la fel de adevărat atunci ca și acum.

Stimați colegi,

Ministerul Finanțelor a pus ieri în dezbatere publică proiectul de buget pe anul 2023, pentru a fi adoptat de Guvern la sfârșitul acestei săptămâni.

Nu mai miră pe nimeni faptul că nu se respectă Legea educației și că nu se alocă 6% din PIB pentru educație. La fel se întâmplă și acum. Guvernul nu alocă 6% din PIB educației nici în 2023 și amână pentru al 12-lea an consecutiv aplicarea legii.

Dacă ar fi doar atât. Din păcate nu este. Bugetul educației a ajuns la un nou minim istoric și reprezintă doar 2,1% din produsul intern brut, un buget de mâna a doua pentru o educație de mâna a doua, aceasta în timp ce alte țări cu un sistem de învățământ performant alocă 6% din PIB și tot consideră că nu este suficient.

Deși, declarativ, educația reprezintă o prioritate pentru guvernarea PSD-PNL-UDMR, vedem că în practică lucrurile stau fix invers, iar cifrele ne arată că au reușit să aducă finanțarea educației din România într-o groapă. Rezultatele se văd în rapoartele oficiale ale Uniunii Europene care ne plasează la coada tuturor clasamentelor în privința educației.

Din cauza aceasta avem lipsuri majore când vine vorba despre infrastructura de bază, resurse și materiale didactice și salarizare adecvată pentru personalul din învățământ.

Un buget atât de mic alocat educației înseamnă și subminarea economiei din viitor.

Putem să ne întrebăm ce speranță să ai pentru o Românie mai bună mâine, când vedem câtă nepăsare au decidenții pentru educație și viitorul țării?

Nu așa se face România Educată! Nu asta este România lucrului bine făcut și nici România normală! Brian Cristian, deputat de Maramureș.

Vă mulțumim.

Trecem la Grupul parlamentar AUR, domnul Dan Tanasă. Și se pregătește Grupul parlamentar al UDMR.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

„Condamnăm Holodomorul și nu uităm de românii înfometați și uciși de către URSS”.

Recent, Parlamentul României a adoptat Declarația privind comemorarea victimelor Marii Foamete, Holodomor, din fosta URSS, care cuprinde și foametea deliberată din anii 1932-1933 din fosta Republică Sovietică Socialistă Ucraineană, dar și foametea organizată din Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, Federația Rusă și Kazahstan.

Astfel, Parlamentul României a dat curs Rezoluției Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1.723 privind comemorarea victimelor Marii Foamete, Holodomor, din fosta URSS, care specifică, la paragraful 4, următoarele: „Milioane de oameni nevinovați din Belarus, Kazahstan, Republica Moldova, Rusia și Ucraina, care făceau parte din Uniunea Sovietică, au murit de foame ca urmare a acțiunilor și politicilor crude duse în mod deliberat de regimul sovietic.”

Holodomorul reprezintă foametea provocată în mod intenționat care a afectat Republica Sovietică Ucraina între 1932 și 1933, atingând apogeul la sfârșitul primăverii anului 1933.

Termenul „holodomor” este derivat din cuvintele slave „foame” – holod și „exterminare” – mor.

În Kazahstan, victimele represiunilor politice și ale Marii Foamete sunt comemorate anual la 31 mai, conform Decretului prezidențial din 5 aprilie 1997.

Din anul 1991, în Federația Rusă victimele represiunilor politice și ale Marii Foamete, Golodomor, sunt comemorate anual la 30 noiembrie.

În Ucraina, victimele represiunilor politice și ale foametei sunt comemorate în ultima sâmbătă a lunii noiembrie.

În Republica Moldova s-a stabilit, prin Hotărârea Parlamentului din 7 aprilie 2022, că victimele foametei organizate sunt comemorate anual în a treia sâmbătă a lunii aprilie.

Trebuie subliniat că nu putem discuta despre acest moment tragic din istoria umanității fără să pomenim de miile de români care trăiau în acel moment în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, zona geografică a Transnistriei. Întrucât în perioada interbelică această republică a fost creată drept incubator pentru proiectele staliniste care doreau inventarea unui popor moldovenesc, cu o limbă, grafie și istorie artificială, mii de români din zonă au suferit implicit consecințele foametei din Ucraina.

Vă mulțumim.

Trecem la Grupul parlamentar al UDMR, Kulcsár-Terza József-György la cuvânt.

Și se pregătește Grupul parlamentar al minorităților, domnul Cătălin Manea.

## **Domnul Kulcsár-Terza József-György:**

Bună dimineața!

„«Afară cu ungurii din țară!» – se aude pe stadioanele din România”

Domnule președinte Iohannis,

Organele abilitate nu-și fac treaba, dar dumneavoastră de ce nu interveniți, de ce nu luați atitudine?

Dacă s-ar striga „Afară cu sașii din țară!”, ce ați face? Ați interveni? Ați mai cânta Imnul României cu mâna la inimă? Pe sași Ceaușescu i-a vândut, dar, vă spun, cu noi n-o să meargă!

Noi, în Ardeal și în Ținutul Secuiesc, suntem acasă și n-o

să plecăm nicăieri niciodată, dar nici nu o să ne asimilăm.

Nu suntem cetățeni de rangul doi, dorim ca drepturile omului să fie respectate în România.

Nu am uitat când v-ați bătut joc de maghiari, spunând „Jó napot kívánok, PSD!”, mințind opinia publică cum că PSD ar vinde Ardealul UDMR-ului, dar, de fapt, era vorba despre statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc.

Apropo, autonomie! Autonomia teritorială nu încalcă Constituția României.

Vrem libertate înăuntrul granițelor României.

Când spuneți așa-zisul Ținut Secuiesc, vă bateți joc de secui, dar, să nu uitați, azi sunteți președinte, mâine nu. Dar Ținutul Secuiesc a fost, este și va fi.

Autonomie pentru Ținutul Secuiesc și libertate pentru secui!

Deputat Kulcsár-Terza József. Mulțumesc.

Trecem la Grupul parlamentar al minorităților, domnul Cătălin-Zamfir Manea.

Se pregătește domnul Mihai Ioan Lasca, de la neafiliați.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

România trebuie să intre în Schengen.

Regulamentul Schengen nu poate fi aplicat în mod diferit statelor membre ale Uniunii Europene.

Austria încalcă în mod flagrant prevederile Regulamentului Schengen, neținând cont de poziția Comisiei Europene care a confirmat că țara noastră a îndeplinit toate criteriile tehnice pentru aderarea la spațiul Schengen.

Stimați colegi,

Votul politic de mâine din Consiliul pentru Justiție și Afaceri Interne trebuie să confirme realitatea obiectivă, adică faptul că România a îndeplinit toate condițiile de aderare la spațiul Schengen.

Uniunea Europeană trebuie să aibă și în același timp trebuie să aplice aceleași reguli pentru toate statele membre.

Și, totuși, de ce se opune Austria?

Poate că o parte dintre politicienii români guralivi își denigrează țara, poate că sunt, unii dintre ei, pârâcioși și plângăcioși, poate și pentru că nu au înțeles ce înseamnă interesul național.

De ce se opune Austria?

Pentru că, în ultimii ani, țara noastră le-a creat investitorilor austrieci o serie de facilități economice.

În timp ce politicienii austrieci se opun astăzi aderării României la spațiul Schengen, invocând un pretext legat de imigranții care vin în Austria pe ruta balcanică, companiile și firmele austriece prosperă și realizează venituri substanțiale în România.

De pildă, stimați colegi, anul trecut, companiile austriece, printre care le menționez doar pe cele mai mari, OMV Petrom și Bosch România, au raportat o cifră de afaceri de peste 84 de miliarde de lei, iar profitul net în anul 2021 a ajuns la peste 7 miliarde de lei.

Așadar, România și cetățenii acestei țări trebuie să fie tratați la fel ca toți ceilalți cetățeni ai statelor membre ai Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumim. Trecem la neafiliați.

Mihai Ioan Lasca.

Și apoi se pregătește Grupul parlamentar al PSD, cu domnul Radu-Marcel Tuhuț.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea de azi se intitulează „Afară cu bombele nucleare din România, trădătorilor!”.

România este trădată și jefuită în fiecare zi după Revoluția din ’89.

Este momentul ca poporul român să decidă soarta țării și slugile trădătoare să răspundă pentru acțiunile antiromânești.

Ziua Națională a României sărbătorită la 1 decembrie 2022 va intra în istoria neagră a României. Și nu pentru că Armata Română a fost decimată după intrarea în NATO sau pentru că tehnica militară afișată este una ruginită. Va intra în istoria neagră pentru că la Ziua Națională a României din acest an au defilat militari din armate străine pe sub Arcul de Triumf, cu drapelul țării lor, de parcă țara a fost ocupată.

În acest sens, voi solicita de urgență ministrului apărării naționale explicații cu privire la participarea militarilor străini la paradele militare din România.

Iudelor de la Ministerul Apărării, cum v-ați permis să aduceți militari străini la Sărbătoarea Națională a României?

Nu aveți bani pentru majorarea pensiilor și alocațiilor la copiii români, dar ați plătit zeci de milioane de lei militarilor străini ca să ne insulte cu drapelul lor de Ziua Națională a României!

Slugilor din Guvern, România nu este un sat fără câini, iar poporul român, odată trezit, va dovedi asta!

Slugilor, ce caută peste 100.000 de militari străini în acest moment pe teritoriul românesc? V-ați chemat paznici să vă protejeze de furia românilor?

Dacă veți băga România în război prin acțiunile voastre, românii vor declanșa vânătoarea de trădători, deoarece Federația Rusă nu a amenințat România.

În adresa pe care o voi trimite împreună cu colegi deputați ministrului apărării, voi solicita explicații de urgență cu privire la introducerea de materiale radioactive în țară de către armatele străine, respectiv materiale pentru bombe nucleare.

Aceste acte de provocare au un singur scop, și anume declanșarea Celui de-Al Treilea Război Mondial, iar atunci voi, marionete trădătoare, nu vă veți putea ascunde!

Trecem la Grupul parlamentar al PSD, domnul FlorianClaudiu Neaga, domnul doctor.

Și se pregătește domnul Radu-Marcel Tuhuț.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

„România dezbate Strategia Națională de Sănătate 20222030”.

Profit de oportunitatea prezentei declarații politice pentru a sublinia faptul că la nivelul experților din domeniul medical din România se dezbate Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2022-2030. Consider deosebit de importante aceste demersuri, deoarece sistemul medical din România avea nevoie de o astfel de strategie conturată pe termen mediu și lung care să vină în întâmpinarea celor mai pregnante probleme cu care se confruntă în special pacienții, dar și cadrele medicale.

Această strategie reprezintă un document esențial pentru societatea noastră, iar dezbaterea publică garantează faptul că absolut toți actorii relevanți implicați în acest domeniu vor putea lua parte, în mod transparent, la elaborarea viitoarelor prevederi din această strategie națională, care ar putea deveni un pact național pentru sănătate, susținut de toate partidele.

România a trecut prin transformări politice, economice și sociale profunde în ultimii 30 de ani, fapt care a avut un impact major atât în starea de sănătate a populației, cât și în organizarea sistemului de sănătate actual, iar concluziile cred că le cunoaștem deja cu toții.

În contextul analizei efectuate, cea care stă la baza acestui document programatic, diminuarea importanței acordate conceptului de sănătate publică, medicină profilactică și favorizarea aproape exclusivă a asistenței medicale curative, precum și contradicția dintre ceea ce precizează actele normative și acțiunile implementate, raportul finanțării celor două categorii de servicii, distribuția resurselor umane specializate și mai ales uzitarea greșită a responsabilității individuale au condus în mare parte la situația de fapt, respectiv la un sistem de sănătate care nu reușește să pună un semn aritmetic între investiții și rezultatele obținute, evidențiabile în starea de sănătate a românilor. Practic, nu știm pe ce și cât de eficient cheltuim banii din sistem.

Deși rezultatele în materie de sănătate s-au îmbunătățit în România în ultimele două decenii, ele rămân sub media Uniunii Europene. Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, iar ritmul de creștere a speranței de viață este scăzut, ceea ce denotă deficiențe în furnizarea și accesul la serviciile medicale. În schimb, ratele mortalității evitabile prin prevenție și ale mortalității prin cauze tratabile sunt printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

Vă mulțumim.

Am rugămintea, la colegi, să ne încadrăm în cele trei minute, pentru că mai avem mulți colegi care urmează. Dan-Cristian Popescu.

Mulțumesc. Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Facem un arc peste timp.

8 noiembrie 1989 – Mii de oameni sunt strânși la Zidul Berlinului, în fața porților sau cățărați pe zid. Așteaptă cu înfrigurare să fie lăsați să treacă spre Vest. Promisiunea Occidentului și a unei vieți mai bune este în fața lor.

7 decembrie 2022 – Astăzi, România și românii așteaptă la porțile Vestului, mai exact ale Cancelariei austrice, anunțul mult dorit, aderarea la spațiul Schengen.

Doar cei care au trăit în comunism pot înțelege ce înseamnă trauma închiderii între niște granițe, imposibilitatea de a călători unde dorești și unde îți permiți, interzicerea libertății de a vedea și de a gândi. Pentru români, ca și pentru bulgari, anunțul despre aderarea la spațiul Schengen echivalează cu un alt zid, peste care am putea trece râzând sau în fața căruia să ne oprim din nou plângând.

Pe lângă consecințele economice și politice, impactul psihologic al acestui anunț pe care îl așteptăm este, fără doar și poate, extrem de important. Ne-am simți în sfârșit europeni cu acte în regulă, nediscriminați, nelăsați la ușă, liberi și demni, parte importantă din marea familie europeană.

Partidul Social Democrat a fost și este în continuare principalul promotor al aderării României la spațiul Schengen, iar eforturile parlamentarilor și europarlamentarilor social-democrați sunt aproape de a fi concretizate.

„Odată cu renunțarea la MCV, a dispărut și ultimul pretext pentru ținerea României în afara spațiului Schengen. Raportul Comisiei Europene constată îndeplinirea tuturor condițiilor. Avem de partea noastră atât faptele recunoscute oficial, cât și suportul politic al Parlamentului European și al Comisiei Europene”, spunea Dan Nica, liderul delegației Partidului Social Democrat din Parlamentul European.

Iar Marcel Ciolacu, președintele Partidului Social Democrat, era ferm convins de această aderare atunci când spunea – „Eu îmi mențin părerea că pe data de 8 decembrie vom intra în spațiul Schengen și nu cred că un alt stat al Uniunii Europene, cum e Austria, se poate opune pe nedrept intrării României în spațiul Schengen.”

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Urmează la cuvânt Radu-Marcel Tuhuț, ultimul vorbitor din Grupul parlamentar al PSD, runda aceasta; trecem la Grupul parlamentar al PNL.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Un lucru este clar – România merită în Schengen! Atât românii care au rămas acasă, alături de noi, și pun umărul zi de zi la modernizarea acestei țări, cât și milioanele de români plecați peste hotare, în spațiul Schengen!

Sunt 11 ani de când România a îndeplinit absolut toate criteriile pentru aderarea la spațiul Schengen, însă, în mod rău voit și politicianist, românii sunt ținuți în afara spațiului comunitar, printr-o ultimă barieră inventată, intitulată sugestiv Republica Austria.

Chiar și în această situație, suntem pentru prima dată foarte aproape de acest deziderat. Datorită eforturilor europarlamentarilor PSD, am reușit să convingem Regatul Țărilor de Jos, Olanda, așa cum o cunoaștem cu toții, care ani de zile s-a opus aderării noastre, sub diverse motive, mai mult sau mai puțin întemeiate, mai mult sau mai puțin legale.

Până în momentul de față, o singură familie politică de la nivel european s-a declarat întru totul gata să susțină aspirațiile și drepturile României cu fermitate și putere. Guvernele social-democrate din cadrul Partidului Socialiștilor Europeni sunt singurele care și-au afirmat public intenția de a vota pentru aderarea țării noastre. Mă refer aici la guvernele din Portugalia și Spania, din Finlanda și chiar din Germania, poate cel mai vocal partener al țării noastre de când aceasta este condusă de un cancelar social-democrat.

De asemenea, România a fost susținută în unanimitate de toți europarlamentarii social-democrați și la votul Rezoluției Parlamentului European privind susținerea aderării țării noastre la spațiul Schengen, iar acest lucru se datorează eforturilor necontenite ale conducerii Partidului Social Democrat, care a demonstrat partenerilor europeni că PSD este un partid modern și puternic ancorat în valorile europene.

Alegerea în premieră a unui social-democrat român, în persoana lui Victor Negrescu, în conducerea Partidului Socialiștilor Europeni și alegerea președintelui PSD, domnul Marcel Ciolacu, în funcția de vicepreședinte al Internaționalei Socialiste pentru Europa Centrală și de Est nu reprezintă o simplă întâmplare. Acestea nu sunt doar coincidențe! Sunt rezultatul a multor ani de muncă în domeniul afacerilor europene și al relațiilor internaționale, totul pentru a garanta susținerea eforturilor noastre de a adera în sfârșit cu drepturi depline la spațiul comunitar.

Vă mulțumim. Trecem la Grupul parlamentar al PNL. Domnul Sorin Năcuță.

Se pregătește domnul Ervin Molnar.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează „Planul energetic «REPowerEU» – o oportunitate uriașă pentru România”.

În contextul crizei energetice, Comisia Europeană a lansat, în luna mai 2022, planul de măsuri „REPowerEU”, având ca scop accelerarea tranziției către o energie curată și creșterea independenței energetice a Europei, cu mult înainte de orizontul de timp 2030. Astfel, Planul „REPowerEU” stabilește o serie de măsuri clare, menite să reducă rapid importurile de energie din Rusia, dar și să mărească la 45% ponderea producției de energie regenerabilă, la finalul acestui deceniu.

Mecanismul de redresare și reziliență este un instrument central de punere în aplicare Planului „REPowerEU”, oferind finanțare suplimentară din partea Uniunii Europene, iar statele membre trebuie să direcționeze aceste resurse către obiectivele prioritare.

Chiar dacă România are o situație mai bună, comparativ cu alte state, în ceea ce privește ponderea energiilor verzi în mixul energetic național, trebuie să folosească această oportunitate pentru creșterea rapidă a capacităților de producție, cu accent deosebit pe sectorul energiei regenerabile.

Situația actuală impune o identificare a soluțiilor concrete, cu orizont scurt și mediu de realizare, precum și deblocarea proiectelor energetice aflate în stadiu avansat de execuție, așa cum sunt cele hidrografice, exploatarea potențialului solar și eolian.

În acest context, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a emis, în data de 25 octombrie, Hotărârea nr. 169 privind îmbunătățirea rezilienței energetice a României pentru asigurarea securității în domeniu și a dispus adoptarea măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a acesteia. Hidroenergia este una dintre prioritățile acestei strategii, are costuri reduse de operare, este accesibilă 365 de zile pe an, iar producția poate fi intensificată în cel mai scurt timp.

Amenajările hidroenergetice aflate în curs de execuție în România reprezintă obiective de investiții cu funcții complexe, scopurile avute în vedere la demararea acestor proiecte fiind:

- valorificarea potențialului hidroenergetic;

Vă mulțumesc. Urmează Ervin Molnar. Se pregătește Oana-Marciana Özmen.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „România este complet pregătită să adere la spațiul Schengen”.

Aderarea la spațiul Schengen este un obiectiv al României, iar Partidul Național Liberal face un efort susținut pentru ca acest obiectiv să fie atins. Din ce în ce mai multe state își anunță susținerea pentru acest obiectiv major al României. Președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, l-a asigurat din nou de susținerea Franței pe ministrul afacerilor externe, domnul Bogdan Aurescu, în cadrul discuțiilor purtate la Paris, în marja Conferinței ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova.

Alături de ministrul de externe, Bogdan Aurescu, și ministrul de interne, domnul Lucian Bode, a susținut cu acribie cauza României în discuțiile cu lideri politici din Suedia și Austria. Am auzit cu toții că partea austriacă a ridicat problema migrației ilegale. Din datele primelor 8 luni ale anului, pe ruta Balcanilor de Vest, doar 2,7% din numărul total de imigranți au reușit să ajungă în Uniunea Europeană prin România.

Așadar, este o teză falsă aceea potrivit căreia cei peste 100.000 de migranți solicitanți de azil, care astăzi se află în Austria, ar intra într-o măsură foarte mare prin România.

Țara noastră este complet pregătită pentru aderarea la spațiul Schengen. Experții Uniunii Europene au verificat, iar Comisia Europeană a anunțat de două ori că România este bine pregătită și trebuie să adere fără amânare la spațiul Schengen pe data de 8 decembrie a acestui an. Cu toate acestea, așa cum a transmis și Președintele României, domnul Klaus Iohannis, data de 8 decembrie nu reprezintă sfârșitul. În cazul nedorit în care un stat sau mai multe state s-ar opune intrării noastre în spațiul Schengen, o nouă decizie, de data aceasta favorabilă nouă, poate veni în prima parte a anului viitor.

Așadar, Consiliul JAI din 8 decembrie nu este un capăt de lume. PNL este concentrat în perioada aceasta pe un efort diplomatic susținut, pentru a determina un vot pozitiv pe data de 8 decembrie. Sunt întâlniri care au mesaje publice, altele care nu au o componentă de comunicare publică, dar foarte importante, pentru ca să știm cu toții că nu există gest sau pas care trebuia făcut și nu l-am fi făcut.

Și noi vă mulțumim. Oana-Marciana Özmen.

Se pregătește Grupul parlamentar al USR.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Etica în politică – Regele Mihai I, un model de slujire și asumare politică”.

România îl comemorează pe Majestatea Sa Regele Mihai I al României, care a plecat dintre noi la data de 5 decembrie 2017, moment de profundă emoție pentru poporul român, care se închina pentru ultima dată în fața Majestății Sale, care se întorcea, după un lung exil, să își doarmă somnul de veci în pământul țării sale, o personalitate politică care și-a dedicat întreaga viață României și luptei contra flagelului comunist. Exilul său, un drum al suferinței, a devenit emblematic pentru durerea și demnitatea cu care a dus această luptă, toate acestea fiind amplificate prin lipsa de cooperare a regimului postdecembrist.

Acum 11 ani, Regele Mihai se adresa Parlamentului României în discursul său istoric și sublinia rolul eticii în politică – „Politica poate aduce prejudicii cetățeanului dacă este aplicată în disprețul eticii, personalizând puterea și nesocotind rostul primordial al instituțiilor statului.”

Solidaritatea în momente cruciale ale istoriei, asumarea datoriei față de țară sunt determinante și dovedesc că politica înseamnă, dincolo de optica ideologică, asumare, slujire, echitate și integritate.

În acest context, este nevoie de solidaritate în ceea ce privește proiectele importante pentru România, cum este intrarea în Schengen, iar susținerea trebuie să vină din partea tuturor, indiferent dacă sunt din arcul guvernamental sau din opoziție.

Majestatea Sa spunea – „Nu putem avea viitor, fără a respecta trecutul nostru. Stă doar în puterea noastră să facem țara statornică, prosperă și admirată în lume. Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri.”

Suferința pentru țară, lupta împotriva regimului comunist și tăria de caracter în momente cruciale ale istoriei sunt definitorii pentru a descrie personalitatea marcantă a fostului suveran.

În aceste vremuri complicate, cu un război la granița României, o criză economică generată de acest conflict sunt un pământ fertil pentru ideologii extremiste, intoleranță și izolaționism.

Și noi vă mulțumim. Trecem la Grupul parlamentar al USR. Ștefan-Iulian Lőrincz.

Se pregătește Alin Apostol.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

„România aparține spațiului Schengen!”

A îndeplinit condițiile tehnice de ani buni, reticențele unor parteneri europeni țin mai mult de luptele politice interne decât de performanța României. Este o facilitate pe care o merită și de care trebuie să beneficieze toți românii. Știm bine că, odată cu declanșarea războiului de la granița cu Ucraina, România a dovedit încă o dată că este capabilă să gestioneze cu succes o situație extrem de complicată la granițele Uniunii Europene. Nu o spunem doar noi, o spun instituțiile europene care au fost fără echivoc în susținerea intrării României în spațiul Schengen.

Nu suntem cetățeni europeni de mâna a doua!

Cetățenii români merită să beneficieze de ușurința deplasării, similar cu ceilalți cetățeni europeni. Să evite proceduri birocratice excesive, nu numai pe parte de turism și agrement, ci și pe parte economică și de afaceri. Va fi mai ușor inclusiv și pentru cei care merg la studii în străinătate. Să nu mai vorbim despre cozile de sărbători și pe perioadele de vacanță, care se vor diminua semnificativ.

Efectele economice vor fi, de asemenea, importante, prin diminuarea cozilor transportatorilor la vămi, fluidizarea transportului de materiale, produse și persoane.

Este interesant că, de la declanșarea războiului din Ucraina, o mare cantitate de grâu din Ucraina tranzitează prin România și ar fi în beneficiul tuturor statelor europene tranzitarea mai rapidă a acestor produse.

Chiar dacă infrastructura rutieră autohtonă este încă deficitară – și știm bine acest lucru –, și acest aspect se va dovedi în continuare un obstacol în atragerea de investitori, mai mult ca sigur că, odată cu fluidizarea traficului, investitorii străini vor fi mai optimiști în a reloca capacități de producție în România.

Mai mult decât atât, aderarea la spațiul Schengen poate aduce și beneficii de mediu, prin reducerea consumului de carburanți datorită fluidizării traficului, eliminarea cozilor de la vămi, unde, practic, se consumă combustibil degeaba.

Consecvent ADN-ului său de partid proeuropean, reformator, USR a susținut activ efortul de admitere în spațiul Schengen, blocul Renew Europe a afirmat categoric – România aparține spațiului Schengen!

Urmează domnul Alin Apostol, Grupul parlamentar al USR.

Și se pregătește Grupul parlamentar AUR, domnul RaduVicențiu Grădinaru.

Dragi români,

Astăzi vă prezint două cazuri reale de manipulare, două cazuri piperate și cu ceva circ AUR-ist.

Primul caz – Manipulare tipică PSD-PNL și circul AUR. Se inițiază Ordonanța de urgență „Taxa pe Soare”. USR a fost primul partid care a sesizat tâmpenia și a spus-o răspicat. Prima reacție a PSD-PNL a fost să joace teatru ieftin – că nu am știut noi să citim bine, că nu am înțeles bine, că... alte minciuni și invective pe bandă rulantă la adresa USR.

Chiar dacă PSD și PNL au aruncat milioane de lei din banii dumneavoastră, către mass-media, comunicarea pe această ordonanță le-a scăpat de sub control. Așa că PSD a început să se dezică de această ordonanță și a aruncat vina în ograda PNL, la Virgil Popescu. Numai că această ordonanță de urgență a fost avizată de 5 instituții publice guvernamentale, 4 dintre ele controlate de PSD. PSD joacă alba-neagra; când nu-i merge cu manipularea, îți aruncă pe la ochi ipocrizia.

Mai mult, când USR a depus, acum o lună, o moțiune simplă împotriva lui Virgil Popescu, PSD a votat împotriva ei. PSD este la fel de vinovat pentru tâmpeniile pe energie ca și PNL.

Și, pentru că nici manipularea și nici ipocrizia nu au mai ținut, l-au aruncat în scenă, la derută, pe clovnul Simion, care a făcut ce știe bine – circ. Apoi, mass-media nu a mai discutat despre problemele ordonanței, ci a discutat despre jongleriile de circar ale lui Simion. Felicitări, PSD și PNL, ați reușit!

Dar știu că voi, dragi români, vreți ca și noi – fără tăntălai, ipocriți și clovni în funcții publice!

Al doilea caz – tot PSD, manipulatorul-șef.

Parlamentul a votat revocarea lui Bădălău din funcția de consilier al Curții de Conturi și vicepreședinte al Curții de Audit – 308 voturi pentru, un vot – abținere, un vot împotrivă. De această dată, PSD nu a mai făcut scut în jurul corupților din partid, cum făcea de obicei. Cu toată Europa cu ochii pe noi pentru aderarea la spațiul Schengen, PSD nu riscă vreun scandal.

Dar adevărul este că același PSD al lui Ciolacu a modificat Legea de funcționare a Curții de Conturi, în 2017, ca Bădălău să poată să fie numit în această instituție, căci nu avea nicio pregătire profesională pentru a fi numit, așa că PSD a introdus și studii tehnice și l-au numit.

Vă mulțumim.

Grupul parlamentar AUR, Radu-Vicențiu Grădinaru. Se pregătește Grupul parlamentar al minorităților.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi – „România, țara care nu-și iubește copiii!”.

România nu-și iubește copiii săraci, bătuți, flămânzi sau violați într-o societate care „se face că plouă”.

Într-un secol al vitezei si al civilizației, la Botoșani există oameni care trăiesc suspendați în timp.

Tot mai mulți copii din mediul rural renunță la școală din cauza sărăciei. Nu au bani de rechizite, de navetă, de nimic. În plus, sunt puși la muncă în gospodărie, în familiile prea numeroase.

Știți care este cea mai mare frică a oricărui copil? Să fie despărțit de părinți.

Părinții sunt ca Dumnezeu – vrei să știi că sunt acolo, undeva, vrei să aibă o părere bună despre tine, dar îi suni doar când ai nevoie de ceva de la ei.

Dați-mi voie să citesc un fragment din scrisoarea unui copil!

„Bunului meu Dumnezeu.

Doamne, îți mulțumesc pentru cele două pături primite! Datorită acestor pături, surioara mea nu este nevoită să îndure frigul atât de aspru. Este atât de frumoasă, ca un îngeraș; ea mă determină să continui lupta cu sărăcia, iar Tu îmi dai puterea necesară pentru a răzbi. Doamne, știu că Tu mi-ai trimis creionul prin intermediul acelui om bun, iar vântul a primit porunca de la Tine să îmi aducă această foaie.

Îți mulțumesc, Bunule Dumnezeu!”

Sărăcia în copilărie poate avea urmări pe toată viața, fiind mai puțin probabil ca cei mai săraci copii să aibă acces la asistență medicală, să-și finalizeze studiile și mult mai probabil ca ei să sufere din cauza unei alimentații proaste.

Dacă l-ar întâlni pe Moș Crăciun, copilașii nici nu ar ști ce să îi ceară mai întâi, pentru că totul le lipsește. Nu îndrăznesc să-și dorească jucării, conștienți că au nevoie de mâncare și hăinuțe călduroase.

Noi, românii, ne-am obișnuit să avem multă mâncare pe masă de Crăciun. De multe ori chiar se întâmplă să ne fie rău, căci mâncăm prea mult, ca să nu supărăm gazda care a gătit două zile și a investit atâta energie și timp în mâncare.

Ce facem, oameni buni?

Și noi vă mulțumim.

Urmează Grupul parlamentar al minorităților, NicolaeMiroslav Petrețchi.

Se pregătește, de la neafiliați, Daniel-Liviu Toda.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Tema declarației politice – „Ziua internațională a drepturilor omului – prilej de reflecție asupra situației geopolitice actuale”.

Stimați colegi,

Peste câteva zile, mai exact pe 10 decembrie, celebrăm Semnarea Declarației Universale a Drepturilor Omului. Această declarație, semnată la Paris în 1848, deși nu are statutul unui tratat internațional, reprezintă piatra de temelie în eforturile noastre pentru atingerea idealurilor comune ale națiunilor libere, în vederea promovării valorilor democratice.

Astăzi, mai mult decât oricând, perioada dificilă pe care o traversează Europa ne arată că drepturile noastre, ale tuturor, deși universale și intangibile, sunt extrem de fragile, iar realitatea ne-a demonstrat încă o dată că pentru protejarea acestora sunt necesare eforturi continue.

Eforturile considerabile pentru apărarea drepturilor omului – dreptul la viață, dreptul la libertate, dreptul la securitatea sa – sunt depuse și de Ucraina, care trebuie să lupte cu un invadator nemilos, ce își continuă expansiunea teritorială, inclusiv prin comiterea de crime de război, crime împotriva umanității, terorism, deportări și chiar genocid.

De aceea, într-o perioadă plină de incertitudini, după doi ani de pandemie și aproape un an de război, luând act de drama prin care trece poporul ucrainean, trebuie să rămânem conștienți de importanța respectării și protejării drepturilor pe care le avem ca cetățeni ai României democratice, ca parte a lumii civilizate, în care aceste drepturi fundamentale sunt consfințite însăși în Constituția României, pe care o celebrăm mâine.

Respectând și promovând drepturile fundamentale ale omului, demnitatea și valoarea ființei umane, inclusiv drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, încurajând îmbunătățirea relațiilor interumane, buna conviețuire și cooperare între națiuni, vom contribui la crearea unei lumi mai bune, sub semnul păcii și al armoniei. Vă mulțumesc.

Și noi vă mulțumim. Urmează domnul Daniel-Liviu Toda. Se pregătește doamna Cristina-Elena Dinu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Coaliția PSD-PNL-UDMR dorește să intre în istorie – în istoria românească a infamiei, alături de fanarioți, cunoscuți pentru imaginația de a inventa biruri. După „taxa pe stâlp” brevetată de Ponta, acum îi avem pe generalul Ciucă și „taxa pe panoul din curte”.

Europa a fost lovită de o gravă criză a energiei. România, deși are resurse de gaz care să îi asigure o confortabilă independență energetică, nu le exploatează. A fost de vină Dragnea pentru că nu le-am utilizat. Dar ce face acum duoul Ciucă – Virgil Popescu, ministrul energiei? Nu a făcut niciun pas înainte! Urăsc teoriile conspirației, dar încep să mă întreb dacă nu cumva actualul haos din energie este întreținut voit.

Dacă le-a reușit cu gazul, de ce nu le-ar reuși cu energia electrică?! Când Uniunea Europeană solicită statelor membre să adopte măsuri de creștere a capacităților energetice, mai ales a celor regenerabile, ce face ministrul Popescu? Mai impune o taxă care să reducă apetența companiilor și cetățenilor pentru a investi în sisteme de producere a energiei prin panouri fotovoltaice.

Domnule premier, știu că vistieria statului e goală și trebuie să scoateți bani din piatră seacă! Dar sunteți militar și cunoașteți importanța resurselor de energie într-o bătălie. Faptele ministrului Popescu nu dovedesc că face orice pentru a îngreuna producția și a crea haos în piață?

Cred că a venit momentul să scăpați de acest personaj toxic. Și, mai mult, a sosit momentul să acționați rapid și ferm pentru a exploata resursele de gaz și a folosi eficient și repede banii din PNRR alocați energiei regenerabile.

Pentru mârșăviile lor, fanarioții aveau o scuză – îi interesa doar propriul buzunar și erau niște străini puși de sultan să exploateze românii. Dumneavoastră, domnilor guvernanți, ce scuză aveți?

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Cristina-Elena Dinu, Grupul parlamentar al PSD.

echipamente și rolul lor determinant în procedurile de terapie. De asemenea, dotările existente în prezent în radioterapia românească au rolul de a reduce timpul de expunere pentru pacienți, fiind incluse într-un proces integrat al specializării oncologice.

Și într-un alt domeniu conex, în care am fost până acum deficitari, cel al centrelor de îngrijiri paliative, au fost făcute progrese însemnate în ultima perioadă. Concret, se dorește încurajarea înființării acestor centre, nu doar fiindcă sunt incluse în strategia națională de combatere a cancerului, ci îndeosebi pentru asigurarea asistenței medicale de calitate, care să conțină și o terapie a durerii, pentru pacienții aflați în stadii avansate ale bolii.

Noile laboratoare de radioterapie sunt parte integrantă a Proiectului privind Reforma Sectorului Sanitar – Îmbunătățirea Eficienței Sistemului Sanitar și demonstrează eficiența programelor Ministerului Sănătății, axate pe rezolvarea patologiilor vitale la nivel european, care necesită redimensionarea strategiilor naționale pe domeniile fundamentale de acțiune.

Deputat Cristina-Elena Dinu, Circumscripția electorală nr. 19 Giurgiu.

Mulțumesc.

Vă mulțumim. Valentin-Ilie Făgărășian.

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele de astăzi – „Progresele însemnate din radioterapie demonstrează justețea strategiilor adoptate de PSD în sănătate”.

Conducerea PSD a Ministerului Sănătății continuă măsurile de îmbunătățire a situației generale a unităților spitalicești din țară, din punctul de vedere al dotărilor necesare îndeplinirii unui act medical de calitate, care să mulțumească atât pacienții, cât și angajații din sistem.

În acest an, în țară au fost achiziționate și instalate 7 echipamente complete de radioterapie, 5 dintre acestea fiind deja funcționale, după ce au primit autorizația de funcționare de la CNCAN.

Aceste investiții sunt derulate în conformitate cu prevederile Planului Național pentru Combaterea Cancerului, adoptat recent de Parlament, care prevede o strategie integrată în beneficiul tratării corespunzătoare a pacienților oncologici.

Noul tip de abordare impus de Ministerul Sănătății în acest domeniu vital a fost implementat deja în domeniul radioterapiei, prin instalarea acestor aparate performante. Prin operaționalizarea acestor investiții, România are acum o medie a echipamentelor de radioterapie de 3,5 la un milion de locuitori, apropiată de 4, media europeană de profil.

Realizarea acestor obiective constituie un pas important în reformarea și modernizarea sistemului național de sănătate, având în vedere că funcționarea echipamentelor de radioterapie, inclusiv cele din zona privată, furnizează servicii de specialitate decontate din Fondul național unic de asigurări de sănătate.

Aparatura de ultimă generație achiziționată de Ministerul Sănătății este extrem de importantă în tratarea pacienților oncologici, având în vedere precizia mare a acestor

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

În următoarele două zile vom afla care este decizia luată de Consiliul Justiție și Afaceri Interne cu privire la solicitarea României de a adera la spațiul Schengen. Deși se tot spune și se recunoaște la nivel european că țara noastră îndeplinește toate criteriile tehnice de mai bine de 11 ani, acest lucru a contat mai puțin și a fost inventat un nou criteriu, criteriul politic.

Noi, românii, ca un popor deosebit de tolerant, am acceptat și această nouă condiție și, prin eforturile guvernelor liberale din ultimii 3 ani, am satisfăcut punct cu punct orice pretenție, orice capriciu care s-a formulat în legătură cu țara noastră. Ne-au solicitat o intensificare a luptei pentru combaterea crimei organizate și a corupției și am demonstrat că știm să facem curățenie mai bine decât state dezvoltate, chiar fondatoare ale Uniunii Europene. Ni s-a cerut să ajutăm refugiații ucraineni și am reușit să facilităm tranzitul a circa 3 milioane de refugiați și a peste 6 milioane de tone de cereale.

Cred că și dacă alte pretenții s-ar mai formula, România va demonstra că este unul dintre cei mai serioși membri ai Uniunii Europene și cel mai puternic pilon de stabilitate din zona Mării Negre, un membru cu o economie puternică, în care toate firmele europene derulează afaceri profitabile.

## Stimați colegi,

Singura decizie corectă și din punct de vedere tehnic, și din punct de vedere politic ar fi ca România să fie acolo unde merită, în spațiul Schengen.

Mă întristează faptul că unii politicieni, atât români, cât și din state membre ale UE, au ales să transforme subiectul aderării României la spațiul Schengen în teme de campanie electorală internă. Mă întristează cei care au avut comportamente diplomatice inadecvate, deși știm cu toții că și Olanda, Suedia, Germania și alte state puternice ale UE ne susțin în procesul nostru de aderare. O să constatăm acest lucru cu toții.

Cred cu putere că și Austria este alături de noi, pentru că ar fi statul membru care ar avea cele mai mari beneficii economice din această decizie.

## **Domnul Florin-Alexandru Alexe:**

Vă mulțumesc. Dragi colegi,

Dau în continuare citire declarațiilor depuse în scris de fiecare grup parlamentar.

Grupul parlamentar al PSD, declarații depuse în scris – Virgil Alin Chirilă, Eugen Bejinariu, Ioan Mang, Ioan Vulpescu, Nicu Niță, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Marian Mina, MarianIulian Rasaliu, Oana-Gianina Bulai, Mihai Weber, Ilie Toma, Georgeta-Carmen Holban, Vasilică Toma, Bogdan Gheorghe Trif, Mirela Furtună, Daniel-Florin Ghiță, Daniel Tudorache, Nassar Rodica, Huțu Alexandra.

Declarații depuse în scris, Grupul parlamentar al PNL – Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Alexandru Popa, George Șișcu, Iulian-Alexandru Muraru, Cristina-Agnes Vecerdi, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Marian Crușoveanu, Bogdan Huțucă, Elena Hărătău, Ioan Balan, CorneliuMugurel Cozmanciuc, Ștefan-Bucur Stoica, Liviu-Ioan Balint, Christine Thellmann, Stoian Maria.

Declarații depuse în scris, Grupul parlamentar al USR – Andrei Drancă, Oana Țoiu, Denisa Neagu, Pollyanna Hangan.

Din partea Grupului parlamentar AUR, declarații depuse în scris – Dumitru-Viorel Focșa, Silviu-Titus Păunescu, Sebastian-Ilie Suciu, Vasile Nagy, Raisa Enachi.

Declarații depuse în scris de Grupul parlamentar al UDMR – Biró Rozália-Ibolya.

Declarații depuse în scris de Grupul parlamentar al minorităților – Bogdan-Alin Stoica, Varol Amet.

Din partea neafiliaților, declarații depuse în scris – Anamaria Gavrilă, Cristina Rizea, Dragoș-Cătălin Teniță, Alexandru Kocsis-Cristea, Bogdan-Alexandru Bola.

Cu acestea, declar închisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 7 decembrie 2022.

Vă mulțumesc.

„Să negi realizările rezultate din intrarea PSD la guvernare înseamnă să fugi de adevăr!”

A trecut un an de când PSD accedea la guvernare. Și pot afirma, în baza multor rezultate concrete, de la statisticile realizate de organisme interne și internaționale economice și

până la reechilibrarea indicatorilor fundamentali privind evoluția financiară a României, că această decizie socialdemocrată s-a dovedit cea mai bună soluție pentru fiecare dintre noi.

La un an de guvernare, PSD a făcut dovada clară că oferă cele mai bune hotărâri pentru depășirea crizelor profunde și deosebit de complexe din istoria recentă. În ciuda reticenței și chiar a rezistenței manifestate constant de partenerii noștri de dreapta din arcul guvernamental, deciziile noastre de stânga au condus la unele progrese importante. Deficitul bugetar este în scădere. S-a menținut și continuă să se consolideze stabilitatea politică și economică. Iar acești doi mari factori determină noi investiții străine, în creștere cuantificabilă față de anul trecut. De asemenea, moneda națională își păstrează stabilitatea, cu tendință de ușoară apreciere față de valutele de referință.

Este evident pentru orice român de bună-credință că, dacă PSD n-ar fi acceptat să intre la guvernare, majoritatea măsurilor vitale, luate în ultimele peste 365 de zile, nu ar fi existat. Sau, poate, în cel mai optimist scenariu cu putință, ar fi putut avea variante de sprijin economico-social mult mai restrâns, așa cum s-au dovedit dintotdeauna măsurile luate de partidele de dreapta. Noi, cei de la PSD, suntem cei care am inițiat și impus în fața PNL și a UDMR toate pachetele masive de sprijin pentru populație și economie. Totalul acestor măsuri de sorginte social-democrată antrenează mai mult de 6% din PIB, în timp ce guvernarea anterioară, PNLUSR, a dispus doar jumătate de astfel de hotărâri salutare pentru economie și pentru populație.

După cum admite majoritatea politologilor și a economiștilor, diferența radicală dintre PSD și partenerii săi de guvernare o reprezintă faptul că noi am făcut întotdeauna o prioritate din susținerea categoriilor celor mai vulnerabile ale populației. Salariații cu venituri mici, pensionarii, familiile cu mulți copii au fost susținuți prin creșterea recompenselor financiare ca să traverseze mai ușor orice situații dificile. Este la fel de adevărat că întotdeauna este loc de mai bine pentru români, dar trebuie să acceptăm cu toții că sunt enorm de multe lucruri de îmbunătățit, având în vedere efectele suprapuse, generate de multiplele crize care ne marchează existența dincolo de voința noastră individuală și colectivă.

„Cum își bate joc monstruoasa coaliție USL 2.0 de urmașii persoanelor persecutate din motive etnice”

Coaliția PSD–PNL–UDMR urmează să-și bată joc de sute de mii de români, printre care peste 20.000 de constănțeni, care sunt urmași ai unor persoane persecutate din motive etnice, sfidând totodată voința populară exprimată de către Parlament.

Din aceste motive am transmis astăzi, de urgență, o interpelare prin care am solicitat Guvernului României să elimine amânarea aplicării dispozițiilor Legii nr. 154/2021 și să cuprindă în buget banii necesari pentru ca aceste drepturi să devină efective începând cu data de 1 ianuarie 2023, așa cum prevede legea.

Totodată, am solicitat, în scris, ministrului de finanțe, domnul Adrian Câciu, să elimine această amânare din proiectul de ordonanță privind unele măsuri fiscal-bugetare. Orice prorogare, așa cum își dorește azi Guvernul PSD–PNL–UDMR, ar fi extrem de incorectă la adresa românilor și dobrogenilor în special, iar eu consider că drepturile acestei categorii de persoane trebuie să fie acordate potrivit legii. Am depus la Consiliul Legislativ și la Consiliul Economic și Social memorii și sesizări prin care le-am solicitat ca în avizul consultativ, pe care îl vor emite, să recomande eliminarea prevederilor art. XXIII, care nu beneficiază de motivarea în vreun fel a urgenței acestei măsuri, așa cum ar fi cerut legea, și care încalcă jurisprudența CEDO.

În perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945 s-au petrecut foarte multe atrocități în viețile a sute de mii de

persoane care trăiau în România – acestea fiind fie deportate în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate, fie private de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare – strict din motive etnice.

Pentru a compensa suferința și nedreptățile suferite de aceste persoane, noi, Parlamentul, am votat ca în Legea nr. 154/2021 să includem în categoria beneficiarilor OG nr. 105/1999 și copiii persoanelor persecutate din motive etnice. Decizia de a amâna pentru 2024 plata drepturilor ce li se cuvin este una exclusiv arbitrară, contrară intereselor cetățenilor.

De asemenea, solicit public tuturor parlamentarilor din Dobrogea, dar mai ales celor care fac parte astăzi din arcul guvernamental, să se alăture acestui demers și să ceară Guvernului României să nu mai amâne acordarea acestor ajutoare pentru persoanele îndreptățite de lege! Mai ales că noi am votat să le acordăm și ne-am asumat acest lucru în fața lor!

„Ziua internațională pentru acoperirea universală cu servicii de sănătate”

Ziua internațională pentru acoperirea universală cu servicii de sănătate este sărbătorită anual pe 12 decembrie.

Adunarea Generală a ONU a aprobat, la 12 decembrie 2012, Rezoluția nr. 72/138 – prin care îndeamnă țările să accelereze progresul spre acoperirea universală cu servicii de sănătate, în ideea că toată lumea, pretutindeni, ar trebui să aibă acces la servicii de îngrijire medicală de calitate și accesibile –, ca o prioritate esențială pentru dezvoltarea internațională.

Tema de anul acesta este „Să construim lumea pe care ne-o dorim: Un viitor sănătos pentru toți!”.

Iar ca să reușim să construim un viitor mai sigur și mai sănătos trebuie să ne întărim sistemele de sănătate și să ne asigurăm că acestea sunt echitabile, reziliente și capabile să răspundă nevoilor întregii populații. Într-o lume pe care ne-o dorim cu toții, trebuie ca oamenii să aibă acces la servicii de sănătate, indiferent de situația lor materială. Doar printr-un acces universal la servicii de sănătate vom reuși să scoatem oamenii din limitele impuse de sărăcie, să promovăm sănătatea familiei și a comunității, dar și să combatem crizele sanitare.

Epidemia de COVID-19 ne-a arătat legătura incontestabilă între asigurarea universală cu servicii de sănătate și securitatea sanitară. Sistemele de sănătate trebuie să fie accesibile pentru toată lumea, altfel nu pot funcționa eficient și devin vulnerabile. COVID-19 a lovit cel mai puternic țările în care sistemele de sănătate nu i-au tratat pe toți cei care au avut nevoie. Principiile care stau la baza acestei zile sunt: echitate, nondiscriminare, dreptul la sănătate pentru toți! Obiectivul membrilor ONU este de a ajunge la o acoperire universală cu servicii de sănătate până în 2030, ceea ce înseamnă pregătirea sistemelor de sănătate astfel încât, la o eventuală următoare pandemie, toate țările să aibă acces la vaccinuri, toate populațiile să primească tratament gratuit și niciunei persoane să nu îi fie încălcat dreptul la accesul de servicii medicale.

„Rezoluția nr. 1.325 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite – «Femeile, pacea și securitatea»”

Rezoluția nr. 1.325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite – „Femeile, pacea și securitatea”, adoptată la 31 octombrie 2000, denumită RCSONU nr. 1.325 (2000), afirmă rolul important al femeilor în prevenirea și soluționarea conflictelor, în negocierile de pace, consolidarea păcii, menținerea păcii, răspunsul umanitar și reconstrucția postconflict și subliniază importanța participării și implicării depline a femeilor în toate eforturile de asigurare și promovare a păcii și securității.

În vederea atingerii obiectivelor propuse, RCSONU nr. 1.325 (2000) se raportează la patru piloni:

Participare – constă în asigurarea creșterii participării femeilor în procesul decizional la toate nivelurile, pe plan național, regional și în cadrul instituțiilor internaționale și al mecanismelor pentru prevenirea și soluționarea conflictelor, în negocieri de pace, precum și în operațiunile ONU de menținere a păcii.

Prevenire – presupune luarea de măsuri speciale pentru prevenirea conflictelor și a tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor în timpul și după conflict, respectiv prevenirea violenței sexuale și violenței bazate pe criterii de gen, practicilor discriminatorii, abuzului și exploatării. Există o convergență insuficient cercetată, dar reală, între situația femeilor și starea de conflict într-o anumită zonă, întrucât în societățile dominate de bărbați și de structuri militare nu sunt protejate drepturile și libertățile fundamentale ale acestora și nici nu se acordă spațiu corespunzător pentru promovarea femeilor și fetelor în toate sferele vieții publice și private și în toate nivelurile de decizie și conducere.

Protecție – se referă la atenția specială acordată protejării femeilor și fetelor de violența sexuală sau bazată pe criterii de gen, inclusiv în situații de urgență sau umanitare, cum ar fi taberele de refugiați.

Ajutorare și refacere – include adoptarea unor măsuri de ajutorare și refacere pentru abordarea crizelor dintr-o perspectivă de gen, inclusiv prin respectarea naturii civile și umanitare a taberelor de refugiați, prin luarea în considerare a nevoilor fetelor și femeilor încă din faza de proiectare a taberelor și amenajărilor pentru refugiați.

„Guvernul României, condus de PNL, continuă să adopte măsuri pentru protejarea cetățenilor români în fața valurilor de scumpiri”

Guvernul condus de Partidul Național Liberal, împreună cu partenerii din coaliția de guvernare, este conștient de situația dificilă în care se regăsesc o mare parte dintre români, afectați de efectele războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Creșterea prețurilor la produse și servicii, carburant, energie etc. a preocupat Guvernul României încă de la debutul acestei crize, luându-se măsuri care să atenueze impactul acestora. Măsurile de sprijin pentru români se vor axa pe creșterea puterii de cumpărare. Astfel, Guvernul ia în calcul majorarea salariilor bugetarilor cu un procent de până în 10%. Este suma maximă pe care o poate suporta bugetul statului în acest moment. Această decizie vine după ce ne-am asigurat că sunt protejate categoriile sociale vulnerabile, respectiv pensionarii și angajații cu salariu minim. Mai mult, salariile demnitarilor vor rămâne înghețate și anul viitor, așa cum au fost și anul acesta. În contexte precum cel de acum, solidaritatea trebuie să se manifeste pe toate palierele. Trebuie să fim solidari cu cei cu venituri mici, dar trebuie să fim solidari și cu cei care asigură locuri de muncă și venituri la bugetul statului.

O altă măsură de sprijin pe care Guvernul o va lua este neimpozitarea sumei de 200 lei din salariul minim brut, aceasta fiind o solicitare expresă în cadrul dialogului tripartit purtat de Guvern cu patronatele și sindicatele. Scopul măsurii este de a sprijini atât angajații, deoarece vor primi un adaos la salariu mai mare, cât și angajatorii, deoarece vor avea costuri mai mici cu salariile mai mari ale angajaților. PNL a susținut ca neimpozitarea sumei de 200 de lei să se aplice și veniturilor brute de până în 4.000 de lei. În felul acesta încercăm să evităm situația în care cei care primesc salarii minime în prezent ar fi ajuns să primească de la 1 ianuarie 2023 mai mulți bani decât angajații care au un salariu puțin peste 3.000 de lei.

Prin toate măsurile pe care le-a susținut în această perioadă, PNL a avut în vedere să asigure venituri mai mari categoriilor vulnerabile, dar fără să afecteze mediul de afaceri și deficitul bugetar angajat. În ciuda tuturor afirmațiilor aruncate în spațiul public de diverse partide sau politicieni populiști, menite să distorsioneze adevărul, cu speranța că așa vor mai înregistra și ei câteva procente, coaliția de guvernare a luat măsuri bune și va continua să ia măsuri pentru a-și proteja cetățenii.

## „Ziua Națională a Albaniei”

Sfârșitul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie reprezintă o perioadă de mare bucurie pentru comunitatea albaneză din România.

Mai întâi, la 28 noiembrie, albanezii de pretutindeni serbează ziua națională, în amintirea gloriosului moment petrecut în anul 1912, atunci când, la Vlora, în sudul Albaniei, Ismail Qemali a înălțat steagul vulturului cu două capete și a proclamat independența Albaniei față de Imperiul Otoman. Peste numai câteva zile, la 1 decembrie, comunitatea albaneză sărbătorește alături de poporul român Marea Unire, Ziua Națională a României.

Un stat propriu, independent și orientat înspre Europa – acesta a fost visul de secole al poporului albanez, încă din perioada de dinainte de ocupația otomană. Cu atât mai mult, trecând prin veacuri de opresiune și prigoană, albanezii și-au stabilit drept principal obiectiv desprinderea de Imperiul Otoman și au început să lucreze asiduu, în plan politic, militar și cultural, pentru atingerea acestui deziderat. Pe pământul românesc au activat unii dintre cei mai importanți lideri ai

mișcării naționale albaneze, găsind aici terenul propice pentru cultivarea ideilor naționale, pentru promovarea limbii albaneze și a identității de neam.

În anul 1912, cu câteva săptămâni înainte de proclamarea independenței, fruntașul mișcării naționale albaneze, Ismail Qemali, a ajuns la Constanța, și mai apoi la București, pentru a se sfătui cu membrii puternicei colonii albaneze din România. A găsit aici sprijin nu doar din partea conaționalilor, ci și a autorităților române, iar ministrul Tache Ionescu i-a oferit resursele necesare pentru cel dintâi buget al Albaniei independente.

După momentul de la 28 noiembrie, România a continuat să sprijine Albania, a recunoscut tânărul stat și a promovat cauza albaneză. Nicolae Iorga, marele savant român, o personalitate recunoscută și apreciată la nivel mondial, a fost autorul unei prime lucrări de istorie a poporului albanez, scrisă în limba franceză, pe care patrioții albanezi au folosit-o înaintea marilor puteri, ca argument pentru independența și statalitatea națiunii albaneze.

„România mea, România noastră!”

Unirea românilor o sărbătorim împreună de mai bine de 100 de ani. Poate, mai mult decât oricând, anii grei pe care îi parcurgem ne arată modul în care această unire se sudează, se însăilează, se prinde în zâmbetele ochilor plini de speranță.

Luna decembrie nu este doar luna cadourilor, a sărbătorilor de iarnă, este luna în care pentru noi, românii, culorile tricolorului sunt mai aprinse ca oricând, luna în care praful de roșu, galben și albastru brăzdează cerul de deasupra Arcului de Triumf din capitală și din toate colțurile țării.

Dar nu doar în decembrie sărbătorim unirea dintre noi. În fiecare zi sărbătorim, fără să conștientizăm, uniunea românilor, a tuturor celor ce au scris în pașaport, în dreptul cetățeniei, cuvântul „român”, pentru că zilnic ne arătăm, prin ceea ce facem, prețuirea și iubirea noastră față de țara noastră.

Dar ce înseamnă să îți iubești țara? Să-i spui un simplu la mulți ani? Nu cred că e suficient! Pentru mine, dragostea pentru țara mea înseamnă cu mult mai mult decât o simplă urare.

Dragostea pentru România înseamnă respectul pentru înaintașii noștri, pentru cei de lângă noi, respectul pentru frumusețea și bogățiile țării noastre. Avem o țară minunată, o limbă sfântă și dragă, de care trebuie să fim mândri!

Adesea sunt întrebată cum doresc să fie țara mea. Răspunsul este simplu: o vreau frumoasă asemenea unei tinere gătite pentru primul joc, verticală ca bradul, o vreau sinceră și dârză pentru a-și păstra pacea la hotar. Vreau ca țara mea să fie speranța celor mulți plecați în lume.

Putem avea această țară, dar trebuie să fim uniți. În același timp, avem o datorie morală pentru țara noastră: să fim scut pentru păstrarea și apărarea tuturor valorilor românești.

Ne ajunge atâta ură și răzbunare între noi. E timpul să clădim România noastră, cea în care urmașii noștri să știe cine le-au fost înaintașii și cine a trudit și s-a jertfit pentru ca ei să se poată mândri că sunt români!

Trebuie să îndrăznim și împreună vom reuși!

„Taxa pe soare a ministrului energiei”

Aș vrea să mă refer azi la ordonanța de urgență a Guvernului, adoptată săptămâna trecută, cu privire la taxa aplicată autoconsumatorilor de energie din surse regenerabile. Vă spun din capul locului că nu voi vota aprobarea acestei ordonanțe, cel puțin nu în forma în care a fost adoptată de Guvern.

Aș vrea să subliniez că motivul invocat de Ministerul Energiei pentru această reglementare, respectiv că s-a transpus în legislația noastră o directivă europeană, nu stă deloc în picioare. Prevederea din Directiva 2018/2001 a Parlamentului European nu are un caracter imperativ. Aceasta doar lasă la latitudinea statelor membre posibilitatea de a introduce astfel de taxe, însă fiecare stat trebuie să judece situația lui particulară.

Acum toată Europa caută cu disperare surse alternative de producere de energie, având în vedere că nu mai e disponibil gazul livrat de Federația Rusă. În plus, știm bine, liberalizarea haotică, introdusă de același domn ministru al Energiei, a condus la situația în care România a ajuns la cele mai mari prețuri la energie electrică din Uniunea Europeană.

Un cetățean care și-a instalat câteva panouri pe casă reprezintă o sarcină în minus pentru statul român, care nu mai trebuie să compenseze consumul acelei gospodării. Deci, în loc să-i încurajăm pe oamenii care, din buzunarul propriu, fac această investiție pentru a se pune la adăpost de impactul negativ al liberalizării haotice, domnul ministru al energiei îi lovește cu o nouă taxă, fără măcar să aducă niște minime clarificări.

De exemplu, nu știm ce valoare va avea taxa pe care ANRE va trebui să o instituie.

De asemenea, nu știm dacă va fi taxat doar surplusul introdus în rețea de o gospodărie sau dacă taxa se va aplica inclusiv pe energia compensată cu consumul propriu al acelei gospodării.

În nota de fundamentare a directivei la care se face trimitere se spune următorul lucru, și vă rog să rețineți acest citat: „Statele membre ar trebui, în general, să nu taxeze energia electrică produsă și consumată în același spațiu de către autoconsumatori!

Deci sensul directivei este de a se taxa, eventual, nu obligatoriu, doar surplusul acestor gospodării, adică doar ceea ce rămâne în plus după o compensare între energia livrată în sistem și cea consumată în gospodărie.

„Unitatea de Asistență Medico-Socială din Agnita, modernizată cu fonduri europene”

Acolo unde există preocupare și interes din partea autorităților publice încep să se vadă și proiecte concrete de dezvoltare pentru comunitate!

Unitatea de Asistență Medico-Socială din Agnita a avut parte de investiții importante anul acesta.

Cu ocazia acestei vizite le-am oferit vârstnicilor internați în centru, cu dragă inimă, alimente și produse de îngrijire. A fost un mic cadou de Moș Nicolae, în semn de prețuire și respect.

Surpriza pentru mine a fost să văd că la UAMS bunicii – așa văd și simt eu fiecare om în vârstă, ca pe un bunic sau bunică – se bucură de servicii de calitate într-un mediu curat și modern, adaptat la nevoile specifice de îngrijire. Modernizările aduse la UAMS sunt un exemplu de lucru făcut pentru ca oamenii de acolo să se simtă bine îngrijiți, dar mai ales respectați. Pentru acest lucru le mulțumesc colegilor de la Primăria Agnita.

Am fost la UAMS după o scurtă întâlnire cu domnul primar Alin Schiau Gull și cu domnul viceprimar Paul Hârtoagă la sediul Primăriei Agnita. Am discutat despre proiectele în derulare și stadiul acestora. Echipa de la primărie este mereu în căutare de finanțări pentru a aduce îmbunătățiri și a dezvolta orașul. Când întâlnesc oameni ca ei, care investesc în comunitate pentru ca oamenii să trăiască mai bine, devin încrezătoare într-un viitor mai bun.

Decembrie este luna faptelor bune și dă șansa fiecăruia dintre noi să facem un bine sau o bucurie. Să fim mai buni, contează!

„Dezvoltarea dinamică, solidară și verde, prioritate a României în actualul context delicat la nivel european”

România susține dezvoltarea dinamică, solidară și verde inițiată de Comitetul director al Centrului pentru dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu convingerea că țările Uniunii Europene pot colabora constructiv în scopul atenuării efectelor multiplelor crize actuale și a impactului schimbărilor climatice asupra țărilor în curs de dezvoltare.

Cooperarea pentru dezvoltare este un obiectiv primordial al instituțiilor europene, iar OCDE dorește consolidarea eforturilor de elaborare și de prezentare a unor analize tematice în acest domeniu.

În contextul actual, generat de impactul social-economic al multiplelor crize globale și regionale actuale, țara noastră a fost elogiată pentru sprijinul acordat statelor mai vulnerabile. România s-a achitat cu brio de sarcinile avute pe plan european, atât în ceea ce privește criza refugiaților din Ucraina afectată de război, cât și în ceea ce privește cooperarea internațională și multilateralismul, ca instrumente de bune practici, cu rol de a contribui la rezolvarea unor priorități ale statelor în curs de dezvoltare.

Diplomația română și-a respectat, de asemenea, angajamentele asumate la nivel internațional în domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare și asistenței umanitare, inclusiv privind implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Oficialii europeni au mai apreciat și adaptabilitatea României în ceea ce privește protejarea asistenței oficiale pentru dezvoltare, precum și contribuția la creșterea nivelului de flexibilitate în acordarea de asistență atât în cazul pandemiei de COVID-19, cât și al gestionării războiului din Ucraina.

Au fost remarcate, totodată, capacitatea și eforturile instituțiilor statului român în combaterea efectelor războiului din Ucraina, îndeosebi hotărârile adoptate de Guvernul României în beneficiul copiilor și tinerilor din Ucraina refugiați în țara noastră.

Impactul schimbărilor climatice și promovarea investițiilor în energie regenerabilă și tranziția verde se manifestă pregnant asupra tuturor statelor lumii, iar România acordă o importanță deosebită acestor tematici, atât pe plan intern, cât și în politica externă.

„Legislația privind investițiile publice trebuie îmbunătățită!” România traversează una dintre cele mai favorabile perioade din istorie în ceea ce privește oportunitățile de finanțare a investițiilor majore de infrastructură, a investițiilor necesare modernizării comunităților locale, precum și pentru dezvoltarea și modernizarea marilor sisteme publice: educația, sănătatea, ordinea publică și apărarea. Cu toate acestea, nu putem să nu constatăm că, în România, demararea unui proiect durează, de regulă, mai mult decât execuția sa propriu-zisă. Studii de prefezabilitate și fezabilitate expirate, care trebuie refăcute, deși pentru acestea s-au cheltuit mulți bani, licitații amânate, contestate și tărăgănate, termene depășite sau avize așteptate cu anii și fonduri publice pierdute cu miliardele.

În ultimii trei ani au fost realizate mai multe intervenții legislative de către Guvernul României și de către Parlament tocmai pentru a corecta aceste anomalii legislative, aceste piedici birocratice care au determinat întârzieri nepermis de mari pentru realizarea celor mai importante proiecte de investiții. Rezultatele acestor corecții legislative se văd deja în România, prin faptul că aproape toate proiectele de infrastructură au fost deblocate și demarate, iar România arată deja ca un mare șantier prin faptul că se lucrează la majoritatea drumurilor de mare viteză și autostrăzi, că proiectele de modernizare a căilor ferate au început și că cele mai multe dintre autoritățile administrației publice locale urmăresc constructorii cum extind rețelele de utilități, cum asfaltează drumurile locale și reabilitează școlile și unitățile sanitare din comune și orașe.

Resursele financiare nerambursabile de care dispune România vor trebui utilizate în termene extrem de scurte, ceea ce înseamnă că nu ne permitem niciun fel de întârziere, niciun fel de amânare, niciun fel de proces birocratic suplimentar, niciun fel de scuză. Cred că se impune ca, în perioada de după adoptarea Legii bugetului de stat pentru anul 2023, parlamentarii să realizeze un amplu efort de eficientizare și de corelare a legislației specifice realizării proiectelor de investiții. Personal, am convingerea că, prin susținerea investițiilor publice, prin stimularea și încurajarea investițiilor private, România va fi ocolită de orice risc economic de recesiune, aspect care a determinat puternice emoții și în guvernele din cele mai puternic industrializate economii europene.

„Dezinformarea propagată de opoziție dăunează cetățeanului român și democrației” Infailibilitatea principiului „majoritatea decide, opoziția se exprimă” nu poate fi contestată de niciun politician. Este rolul opoziției să conteste modul în care majoritatea administrează politica internă și externă a țării, fiind esențială pentru democrație diferența de opinii, care garantează pluralitatea, dar este benefică în mod direct și partidelor aflate la putere, care pot vedea, în unele cazuri, anumite erori și astfel le pot corecta în beneficiul țării. Însă, în momentul în care cei aflați în opoziție se folosesc de atributul lor de a critica puterea prin perorarea de minciuni și dezinformări grosolane, atunci, acest principiu democratic este înfrânt prin însăși negarea esenței sale nobile și vitale. Cel mai recent exemplu este dat de agitația din jurul unei așa-zise taxe pe soare. Toată chestiunea este o temă falsă, nu există nicio absurdă taxă pe soare. Ministrul energiei a infirmat categoric posibilitatea ca Guvernul să instituie vreo taxă pentru prosumatori și a precizat clar că această ordonanță transpune în legislația națională o directivă europeană, fără de care România intra în procedură de infringement. Oamenii care își pun câteva panouri pe acoperiș nu vor fi afectați. Este o falsă temă de dezbatere. Nu există nicio taxă care să fie aplicabilă nici acum și nici consumatorilor casnici care instalează câteva panouri pe acoperișul unei case. Aceste probleme nu sunt reale și constituie un scandal artificial. Dovezile în acest sens se regăsesc chiar în textul proiectului de ordonanță, disponibil oricui spre consultare. Este prevăzută doar o posibilitate, nu o taxă. A fost doar un text pus în dezbatere publică, în forma care va ajunge la Parlament va fi prevăzută doar posibilitatea introducerii acestei taxe.

Guvernul încurajează producerea de energie regenerabilă și creșterea numărului de prosumatori. În acest sens, reamintesc că se acordă finanțări din bugetul național, din PNRR sau Fondul pentru modernizare. Pe plan legislativ, Guvernul a adoptat OUG nr. 143/2021, care a introdus compensarea cantitativă a energiei produse de prosumatori, lucru care a generat creșterea exponențială a numărului acestora în decursul anului 2022.

„Solidari cu vârstnicii României”

Traversăm o perioadă caracterizată de mai multe crize care se suprapun. Vedem, de la o săptămână la alta, cum puterea de cumpărare a românilor este grav afectată de aceste crize. În aceste condiții este nevoie, mai mult decât oricând, să îi sprijinim pe cei care au cea mai mare nevoie, să îi ajutăm să treacă cu bine peste această iarnă pe părinții și bunicii noștri.

Rata inflației, costul coșului de cumpărături, al serviciilor, toate acestea sunt argumente care justifică o majorare a pensiilor și acordarea de sprijin pentru vârstnicii din țara noastră. Tocmai de aceea, Guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă a decis majorarea punctului de pensie cu 12,5% de la 1 ianuarie 2023, valoarea acestuia urmând să fie de 1.784 de lei.

Din formula agreată la nivelul coaliției câștigă pensionarii, nu PNL sau PSD. Este cea mai bună soluție din punct de vedere tehnic, deoarece acoperă maximal nevoia de

protecție socială. Din soluția agreată câștigă nu doar pensionarii, dar și întreaga societate, pentru că mesajul pe care îl transmitem este acela de solidaritate într-un moment dificil pentru toți românii.

Soluțiile pe care le-am identificat pentru majorarea pensiilor și pentru acordarea ajutoarelor suplimentare nu ar fi fost posibile fără creștere economică și fără creșterea veniturilor la buget.

Obiectivul imediat pe care îl va susține PNL va fi să identificăm măsuri și politici pentru sprijinirea mediului de afaceri.

Formula de majorare a pensiilor trebuie să devină un model de identificare a soluțiilor bune de guvernare. PNL va rămâne un partid responsabil cu românii și cu guvernarea. De aceea vom evita situațiile care pot destabiliza guvernarea.

Pe lângă majorarea punctului de pensie, pensionarii cu venituri mici vor primi sprijin din partea Guvernului astfel: 1.000 de lei cei cu pensiile sub 1.500 de lei, 800 de lei pentru pensiile între 1.501 și 2.000 lei, 600 de lei pentru pensiile între 2.001 și 3.000 de lei. Aceste sume vor fi împărțite în 2 tranșe, care se vor acorda semestrial pe parcursul anului 2023. De asemenea, voucherele sociale vor fi acordate și anul viitor. Mai exact, pensionarii cu venituri mai mici de 1.700 de lei vor primi voucherele sociale de 250 de lei o dată la două luni, pe tot parcursul anului.

„Mica, perfida și ingrata Austrie”

Spre finele săptămânii trecute, a treia zi după ce am prezentat și publicat declarația politică intitulată „De la olandezii zburători la olandezii prădători sau de la Johan Cruyff la Mark Rutte”, în care am criticat atitudinea încăpățânată a Olandei de respingere nejustificată a primirii României în spațiul Schengen, am avut parte de o surpriză plăcută în sensul că Guvernul de la Haga a revenit la sentimente mai bune, anunțând că nu se mai opune trecerii țării noastre de acest ultim hop european. În același timp, am avut surpriza neplăcută că Austria a anunțat aproape în al doisprezecelea ceas, prin ministrul de interne, prin ministrul de externe și apoi prin cancelarul de la Viena, că nu va mai susține aderarea României la Schengen la Consiliul JAI din 8 decembrie, în pofida recomandării pozitive a Comisiei Europene. Motivul invocat intempestiv de decidenții de la Viena, și anume că România ar contribui la creșterea migrației ilegale din Austria, care a atins cifra de 100.000, este unul inventat, nefundamentat, pueril, de-a dreptul imbecil.

Din păcate, Austria, o țară pe care istoria implacabilă a adus-o la o treime din suprafața României și la puțin peste o treime din populația țării noastre, a avut frecvent fantasme și fandacsii imperiale după căderea zidului Berlinului, după destructurarea fostului bloc comunist est-european.

Nu am uitat aroganța și chiar discriminarea manifestate de grănicerii, polițiștii și politicienii austrieci față de românii plecați la muncă după 1989 spre Vestul cu care ne-au ademenit înainte, comparativ cu maghiarii și cetățenii altor foste țări comuniste.

Nu am uitat că, în anii ’90, sute de mii de români din clasa medie, îndeosebi din Transilvania și din Banat, au fost extorcați, unii de-a dreptul jecmăniți, de zeci, dacă nu de sute de milioane de mărci germane, printr-un joc piramidal promovat de o firmă de asigurări internaționale cu sediul în Graz.

Nu am uitat piedicile și opreliștile puse de Austria în calea aderării României la Uniunea Europeană. Noroc că nu a putut să ne încurce și în privința aderării la NATO, succesoarea fostului imperiu habsburgic neavând statut de membru al marii alianțe nord-atlantice și reprezentând un zero barat sub aspect militar.

„Guvernul ar putea prelungi compensarea de 50 de bani pe litrul de carburant și pentru anul viitor”

Guvernul liberal continuă măsurile de susținere a românilor pentru a depăși actuala criză economicofinanciară, prin decizii care rezolvă cele mai sensibile dintre problemele populației. Una dintre acestea este prelungirea, începând cu anul viitor, a subvenționării reducerii prețurilor la carburanți.

Până acum, Executivul a decis suplimentarea perioadei de valabilitate a reducerii cu 50 de bani pe litru a cuantumului combustibilului până la sfârșitul anului în curs. Această subvenționare orchestrată de Guvern a intrat în vigoare începând cu data de 1 iulie, iar acum decidenții liberali din Executiv doresc extinderea măsurii și pentru anul 2023.

Singurul impediment în luarea unei hotărâri pozitive în acest sens ar fi mișcările mai puțin legale de pe piața comercianților de combustibil, având în vedere suspiciunile că anumiți agenți economici s-au pretat la revânzarea către alte companii, în scopul încasării de două ori a subvenției de 25 bani/litru.

Chiar dacă, ca urmare a deciziei OPEC de scădere a producției de petrol, s-a înregistrat o ușoară creștere a prețului barilului, în momentul de față asistăm la o stabilizare a acestuia și avem speranța că situația va rămâne constantă și în perioada sărbătorilor de iarnă.

În acest context, conducerea Ministerului Energiei estimează că, până la sfârșitul anului, nu vor avea loc creșteri ale prețului carburanților peste 9 lei/litru.

În prezent, România se află pe locul al 7-lea în Uniunea Europeană în topul țărilor cu cea mai ieftină benzină, iar în cazul motorinei se află pe locul 9.

Apreciez că măsurile ce urmează a fi adoptate de România trebuie să ia în considerare potențialele efecte în securitatea energetică națională, determinate de actuala situație din benzinării privind fluctuațiile prețurilor, astfel încât să nu ajungem în circumstanțe mult mai grave pentru consumatori, respectiv la lipsa efectivă a carburanților la pompă.

„Cazurile de malpraxis medical vor fi soluționate mult mai rapid de către instanțele de judecată”

Un proiect de lege care reglementează jurisprudența din domeniul cazurilor de malpraxis medical a fost votat de Camera Deputaților și a devenit lege, după promulgarea de către președinte.

Potrivit Legii nr. 292/2022 pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, se modifică articolul nr. 684, care va avea următorul cuprins: „(1) În cazul în care asigurătorul sau oricare dintre părțile implicate nu

este de acord cu decizia Comisiei, o poate contesta, în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei, la tribunalul – secția civilă în a cărei circumscripție teritorială a avut loc actul de malpraxis reclamat.

(2) Calea de atac împotriva hotărârii pronunțate în primă instanță este apelul.

(3) Procedura stabilirii cazurilor de malpraxis nu împiedică liberul acces la justiție, potrivit dreptului comun.”

Concret, noua lege unifică jurisprudența în ceea ce privește competența de soluționare a acțiunilor întemeiate pe malpraxisul medical, aceasta urmând să revină secțiilor civile ale tribunalelor, și nu judecătoriei, așa cum era prevăzut până acum.

În motivarea elaborării acestei legi s-a ținut seama de faptul că, din anul 2015 până în prezent, dintr-un număr de 470 de hotărâri judecătorești pronunțate în cauze de malpraxis medical, în 273 de litigii, reprezentând 58,09%, s-a invocat necompetența materială a instanței sesizate pe fond. De asemenea, 63 dintre cele 470 de decizii au avut ca obiect soluționarea conflictului de competență dintre judecătorii și tribunale, astfel încât hotărârile au fost pronunțate de instanța superioară ierarhic, respectiv Curtea de Apel.

Stabilirea instanței competente să soluționeze situațiile de malpraxis medical a demonstrat practica neunitară existentă, fapt ce a determinat adoptarea acestei legi. Nu în ultimul rând, s-a ținut cont de realitatea conform căreia majoritatea litigiilor rezultate în urma actelor de malpraxis medical aveau cereri mai mari de 200.000 lei, fiind depășit astfel plafonul în limita căruia judecătoriile au competență.

„Violența și abuzul în familie, școală și societate trebuie conștientizate și prevenite înainte de a produce efecte nocive greu de recuperat”

Voi vorbi despre un subiect care uneori e considerat tabu la noi în societate, de la familie la școală și serviciu, de la teamă și rușine la speranța că nu se va mai repeta și că victimele vor fi bine până la urmă.

Statisticile din România arată că zeci de femei își pierd viața anual din cauza partenerilor și a certurilor din cadrul familiei, cu repercusiuni grave, uneori de nerecuperat, inclusiv asupra copiilor, vieții de familie și societății. Totuși există lucruri concrete pe care le putem face pentru a ajuta victimele agresiunii să supraviețuiască și pentru a le reda speranța că va fi bine.

Aproape un sfert dintre bărbații care și-au ucis partenerele au avut un comportament violent față de ele în cursul relației, iar aproape jumătate dintre omucideri au loc în primele 3 luni de la încheierea relației. Nu putem să așteptăm să ajungem în acest punct critic, în care, de fapt, nu mai putem face nimic, ci doar să constatăm.

În ultimii ani, rapoartele oficiale arată o creștere constantă a cazurilor de violență domestică. La fiecare 30 de secunde, în România, un adult sau un copil sunt victime ale violenței exercitate de către una dintre persoanele cele mai apropiate, în propria sa familie. Iar ceea ce se consemnează în statistici este doar o parte a formelor de violență domestică, pentru că sunt multe cazuri care rămân în mare parte nedeclarate de către victime, care, din păcate, degenerează de la violența verbală, psihologică sau economică și ajung apoi la cea fizică, dar e deja prea târziu.

Avem nevoie de o implicare reală a tuturor factorilor decizionali, inclusiv a noastră, a parlamentarilor, pentru a scoate la lumină fenomenul violenței domestice, să îl expunem public și să îl explicăm pe înțelesul tuturor, în special al femeilor și copiilor din mediul rural, pentru a le prezenta legislația, modalitățile prin care pot preveni astfel de violențe și se pot proteja înainte de a fi prea târziu pentru viața și familia lor.

La Botoșani, în județul pe care îl reprezint în Parlamentul României, colega mea, doamna Cristina Breșug, consilier județean din partea PSD, în calitate de președinte ATOP, a început dezbateri în comunele din județ pentru a crește gradul de conștientizare în rândul populației cu privire la fenomenul de violență domestică, în special asupra femeilor. Astfel, a fost lansată și Campania locală „UNITE”, în colaborare cu inspectoratul județean de jandarmi, inspectoratul de poliție județean, inspectoratul pentru situații de urgență, direcția generală de asistență socială și protecția copilului și reprezentații primăriilor din județ. Prima întâlnire a avut loc în comuna Vârfu Cîmpului, pe 25 noiembrie, cu ocazia Zilei Internaționale pentru eliminarea violenței asupra femeilor, și, bineînțeles, vor continua dezbaterile în fiecare localitate din județ.

„Nu ne putem dezvolta fără investiții. În anul 2023 trebuie să punem în mișcare cele mai curajoase proiecte!”

Ne pregătim să încheiem un an plin de provocări, în care, după ce am crezut că am scăpat de pandemia de COVID-19, am fost nevoiți să răspundem altor crize majore: agresiunea barbară din Ucraina și criza energetică declanșate de agresorul de la Răsărit.

Cred că anul 2022 a fost un an al testelor pentru România, teste dificile pe care le-am depășit cu bine: am reușit să facilităm accesul a milioane de refugiați, să sprijinim tranzitul a milioane de tone de cereale, să acordăm protecție

pentru zeci de mii de cetățeni ucraineni, să temperăm creșterile prețurilor energetice și să protejăm populația vulnerabilă în fața tăvălugului de scumpiri.

Mai mult decât atât, trebuie să apreciem faptul că Guvernul României, condus de Nicolae Ciucă, nu s-a abătut de la obiectivele de dezvoltare și de reformă pe care ni le asumasem la sfârșitul anului trecut. Mărturie stau sutele de șantiere pe care se lucrează la ora aceasta, proiectele majore de infrastructură pe care nu credeam că le vom urni vreodată, miile de proiecte așteptate de autoritățile locale și de cetățeni.

Nu putem să nu constatăm că, numai în primele 10 luni din anul 2022, sumele atrase de la Uniunea Europeană au fost cu peste 41% mai mari față de anul precedent, iar cheltuielile cu investițiile au crescut cu aproape 10 miliarde de lei față de anul 2021. Dacă ne întrebăm de ce România a avut creștere economică consistentă, în timp ce unele state europene abia au reușit să evite recesiunea, atunci răspunsul îl găsim în încăpățânarea Guvernului Ciucă și a miilor de primari care au apăsat puternic pe accelerația investițiilor publice.

Să nu cădem în capcană și să considerăm că, începând cu 1 ianuarie 2023, toate provocările cu care ne-am confruntat anul acesta vor dispărea ca prin minune. De asemenea, ar fi imatur să credem că investițiile majore demarate vor merge de la sine dacă nu le vom urmări, nu vom pune presiune pe constructori să se încadreze în termene și să realizeze lucrări de calitate. Dimpotrivă, cred că, în anul 2023, va trebui ca fiecare autoritate a statului român, fiecare minister sau primărie să muncească mai mult și mai eficient, pentru că principalele surse de finanțare a investițiilor din țara noastră, fondurile europene, au termene foarte scurte de implementare.

„Ziua Națională trebuie să fie motiv de bucurie pentru toți românii!”

Îmi exprim speranța că marea majoritate a românilor au sărbătorit Ziua Națională alături de copii, de familie, de prieteni. 1 Decembrie este și trebuie să fie, cred eu, o zi a recunoștinței față de cei de dinaintea noastră, a deschiderii și a omeniei față de cei din jur, dar și a încrederii în noi înșine. Și sper că așa a fost pentru cei mai mulți dintre concetățenii noștri.

Trăim, așa cum ne place să spunem, să repetăm, pentru că este adevărat, cea mai bună perioadă din istoria țării noastre, o perioadă de dezvoltare, dar și o perioadă care ne oferă garanții de securitate așa cum România, prin alianțele ei de acum, europene și euroatlantice, nu a mai avut.

Tocmai din acest motiv îmi doresc, de asemenea, după frumoasele momente de motivată mândrie și bucurie națională, să ne amintim, nu doar pentru că a fost 1 Decembrie, ci pentru că așa este normal și omenește, și de semenii noștri aflați în suferință sau împovărați de griji, care nu au putut să se bucure pe deplin de ziua de 1 Decembrie. Unirea, cred eu, asta înseamnă: gândul bun către fiecare dintre semenii noștri.

Iar aici, în Parlament, am convingerea că acest gând nu trebuie să ne părăsească niciodată în ceea ce facem, în ceea ce dezbatem, în ceea ce votăm. Nu trebuie să uităm de copiii care depind, în creșterea lor, în educația lor, de alocațiile primite de la stat. Nu trebuie să uităm de bătrânii care așteaptă cu speranță pensia, atât de meritată după o viață de trudă. Nu trebuie să uităm de semenii noștri care suferă de dizabilități. Nu trebuie să uităm de angajații care trăiesc de la o lună la alta, deși muncesc din greu, pentru că sunt plătiți cu salariul minim. Față de ei, față de toți românii, avem datoria fermă nu de a ne încurca în dezbateri și în argumente, nu de a ne bate în procente sau proceduri, nu de a discuta la infinit, ci datoria de a face, de a ajuta, de a avea grijă. Aceasta este, în opinia mea, menirea noastră și acesta este spiritul cu care trebuie să continuăm, în fiecare zi, ceea ce au început înaintașii noștri.

Drumul început de ei ne dă speranță, dar și voință pentru tot ce vine înaintea noastră, pentru un viitor mai bun pentru copiii și nepoții noștri. Avem toate motivele să fim mândri de noi și avem toate motivele să credem în viitor, pentru că am dovedit, chiar și atunci când istoria părea să fie împotriva noastră, că nu există niciun proiect național pe care românii să și-l dorească și să nu îl poată realiza dacă sunt și rămân uniți și dacă, în tot ceea ce fac, mai ales aici, în Parlament, se gândesc întotdeauna la binele comun, la binele tuturor românilor.

„România și-a însușit noile direcții prezentate de Comisia Europeană referitoare la combaterea migrației ilegale”

Comisia Europeană a prezentat Guvernului Planul de acțiune pentru Balcanii de Vest, document care conține noile direcții de acțiune pe care România trebuie să și le însușească în vederea asigurării securității naționale și regionale.

Acest plan are un caracter amplu și complex, prin prezentarea unor măsuri și activități concludente, îndeosebi ca răspuns la noile provocări referitoare la fenomenul migrației ilegale în arealul Balcanilor de Vest.

Este un set de măsuri și strategii de o valoare considerabilă, care cointeresează în această perioadă în mod direct țara noastră, în sensul contracarării unor preocupări ale statelor occidentale față de ultimele evoluții din punctul de vedere al migrației.

Concret, aceste politici europene propuse de Comisia Europeană în Planul de acțiune pentru Balcanii de Vest răspund inclusiv îngrijorărilor exprimate recent de Austria în ceea ce privește gestionarea de către România a problemei migranților.

Documentul european cuprinde un set de 20 de măsuri operaționale, structurate pe cinci domenii prioritare: întărirea managementului de frontieră; proceduri de azil accelerate și sprijinirea capacităților de primire; lupta împotriva traficului de migranți; consolidarea cooperării privind readmisia și returnările, precum și alinierea politicilor de vize.

Instrumentele vor fi implementate în scopul susținerii și integrării acțiunilor țărilor din Balcanii de Vest cu deciziile Uniunii Europene, acestea urmărind consolidarea cooperării pe segmentul combaterii migrației și întărirea controlului frontierelor.

România a îndeplinit așa cum se cuvine condițiile privind aderarea la spațiul Schengen, iar securizarea și adaptarea frontierelor la ultimele normative europene au fost doar câteva dintre criteriile realizate în acest sens.

Nu în ultimul rând, trebuie să subliniem contribuția concludentă a țării noastre în ceea ce înseamnă adoptarea și implementarea măsurilor și acțiunilor propuse de Comisia Europeană cu privire la controlul frontierelor și combaterea migrației ilegale.

„România nu mai importă petrol din Rusia”

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a arătat lumii întregi ceea ce noi, est-europenii, cunoșteam foarte bine prin prisma istoriei relațiilor dintre acest spațiu și statul rus, precum și pe baza experienței date de proximitatea geografică, și anume că cel mai întins stat de pe hartă este unul terorist și criminal, ce și-a clădit puterea pe care a avut-o în istorie, nu și astăzi, prin oprimarea și ținerea în întuneric a altor popoare. Pericolul la adresa păcii și securității europene pe care îl reprezintă Rusia a fost de multe ori reclamat de cei care trăiesc în apropierea sa, iar astăzi vedem că politica de colaborare și conciliere a fost una total falimentară, care nu a făcut decât să alimenteze ambiții imperialiste și o mașinărie de război care țintește astăzi în Ucraina populația civilă și obiective de uz civil. Influența Rusiei în treburile interne ale statelor europene trebuie redusă treptat până la dispariție, dacă ținem cu adevărat la democrația și libertatea care caracterizează spațiul comunitar european și dacă vrem ca societățile noastre să se bucure de prosperitate și siguranță.

Este o veste excelentă faptul că România a stopat, săptămâna aceasta, orice import de petrol rusesc, în acord cu deciziile luate de partenerii și aliații noștri. Renunțarea la acea treime de petrol din necesarul țării noastre nu ne va afecta, statul român găsind surse diverse și alternative de aprovizionare. Au avut loc discuții cu companiile petroliere și toate rafinăriile din România încă de săptămâna trecută. Rafinăriile și-au diversificat rețeta pentru petrol din alte surse și au semnat contracte cu alți furnizori. Nu vor exista probleme cu aprovizionarea cu petrol și cu produse petroliere și nici cu aprovizionarea cu gaze sau energie electrică.

Mai mult, pe 13 decembrie va avea loc Consiliul extraordinar pe energie, unde se va discuta plafonarea prețului gazelor la import în toată Europa, indiferent de proveniență. România este în grupul statelor care doresc această plafonare, considerând a fi o armă eficientă prin care vom impacta direct economia rusească și, pe cale de consecință, finanțarea războiului ilegitim și criminal din Ucraina, din cauza căruia suferă milioane de ucraineni, mulți pierzându-și viața sau fiind obligați să fugă din patria lor.

„2022 – un an mai bun pentru investițiile și locurile de muncă din infrastructură”

Anul 2022 a fost un an mai bun pentru infrastructura României. Acest cuvânt, „mai bun”, pentru mine poate fi rezumat, înainte de orice statistică legată de kilometri de autostradă puși în circulație, în suma de bani care a fost alocată dezvoltării infrastructurii naționale. În 2022 s-au semnat contracte de 16,6 miliarde de lei, de 4 ori mai mult față de anul 2021. La anul, suma va fi și mai mare, conform estimărilor ministrului transporturilor, deci aproape se dublează suma, pentru mai multă eficiență și siguranță pe drumurile, podurile, în porturile și pe căile ferate române. În plus, toate aceste investiții înseamnă că vor fi create noi locuri de muncă, va crește productivitatea și se va deschide calea pentru decenii de creștere economică și prosperitate, totul fără a crește taxele.

Activitatea din acest an este o dovadă a ceea ce poate realiza guvernarea atunci când pune interesele țării și ale poporului român înaintea diferențelor partizane. Toate proiectele deblocate pentru construcția de autostrăzi, drumuri naționale, pentru dezvoltarea porturilor din Constanța și Galați și contractele de extindere a aeroporturilor din țara noastră sunt produsul lunilor de negocieri de bună-credință și implicare, iar aici aș dori să-i aduc cele mai sincere mulțumiri lui Marcel Ciolacu, fără de care nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil.

Președinții țării și șefii de partide au vorbit despre modernizarea infrastructurii națiunii noastre din 1989. Fonduri de la Uniunea Europeană am avut din 2007. Însă abia acum, după ce PSD a decis să intre la guvernare și să preia Ministerul Transporturilor, dezvoltarea infrastructurii din România a luat cu adevărat avânt.

Sper să menținem ritmul, astfel încât să putem oferi în sfârșit poporului român infrastructura sigură, fiabilă și modernă pe care o merită!

„Succesele guvernamentale de stânga, confirmate și internațional”

Un succes notabil, obținut de către liderul PSD, Marcel Ciolacu, la nivelul Internaționalei Socialiste, nu a fost mediatizat pe măsura anvergurii sale. Unii l-au catalogat mai mult ca pe o știre de uz intern, necesară activului de partid, diminuând, în mod voit, din recunoașterea internațională cuprinsă în acest vot de încredere acordat președintelui nostru pentru strategiile viabile adoptate de PSD în ultima vreme și, în special, în acest an de când am intrat la guvernare.

Doar că decizia de la vârful Internaționalei Socialiste reprezintă o nouă filă a istoriei României, nu doar a socialdemocrației autohtone. Ca să îmi nuanțez afirmațiile, trebuie să rememorez câteva momente definitorii din istoria PSD pentru țara noastră și care au premers integrarea în UE și în NATO. În ianuarie 2002, Partidul Social Democrat a dobândit statutul de membru asociat al Partidului Socialiștilor

Europeni, iar la data de 19 mai 2005 PSD a devenit membru cu drepturi depline al PES.

În ceea ce privește Internaționala Socialistă, organizația mondială a partidelor social-democrate și laburiste de pe toate continentele, PSD a început să activeze în cadrul ei din 28 octombrie 2003.

Revenind la registrul vocilor critice din prezent, acestea au ales să continue să încerce să discrediteze socialdemocrația românească, sfidând eficiența măsurilor pe care le-am impus în coaliția cu cele două partide de dreapta și chiar insinuând diluarea politicilor noastre de stânga și orientarea lor către un populism de centru. În ciuda acestui fond fals de alegații, PSD se bucură de această nouă formă de recunoaștere internațională și de creștere a prestigiului său.

Cu alte cuvinte, ar fi redundant să dezvoltăm și eu, dar și colegii mei social-democrați că eșafodajul manipulativ de până acum, disipat în spațiul public pentru compromiterea PSD, nu a avut alt scop decât forțarea unei scăderi în sondajele de opinie, prin știrbirea percepției noastre publice.

Dar această stratagemă s-a dovedit și ea a fi sortită eșecului, conform celor mai recente sondaje de opinie. Iar PSD s-a preocupat în continuare, activ, de depășirea, în mod cât mai echitabil, a tuturor crizelor pe care le traversăm și a implementat și cele mai bune politici salutare. Însă recunoașterea meritelor noastre conjugate s-a materializat, de data aceasta, nu doar pe plan intern, ci și pe cel extern. Alegerea președintelui Marcel Ciolacu în funcția de vicepreședinte al Internaționalei Socialiste reconfirmă integralitatea și justețea de stânga ale politicilor publice și guvernamentale, luate de conducerea partidului nostru. Desemnarea liderului nostru în funcția de vicepreședinte al Internaționalei Socialiste este încă o dovadă că PSD este cel mai mare și cel mai puternic partid de stânga din România.

„Investițiile considerabile destinate sănătății prin PNRR intră în linie dreaptă”

Guvernul României și-a fixat un obiectiv strategic din susținerea sistemului național de sănătate, prin aprobarea Programului național de investiții în infrastructura de sănătate, care va utiliza fondurile asigurate țării noastre din Planul național de redresare și reziliență, PNRR. În același timp, Executivul a agreat și criteriile de eligibilitate și ierarhizare pentru selectarea obiectivelor de investiții, astfel fiind definiți primii pași în realizarea acestora.

Programul național de investiții în infrastructura de sănătate este aferent țintei 377, componenta 12 – Sănătate, din anexa Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării PNRR, precum și a Metodologiei de aprobare a investițiilor finanțate din cadrul PNRR.

Decizia Guvernului vine în urma hotărârii conducerii PSD a Ministerului Sănătății și prevede în mod expres prioritizarea pentru finanțare a minimum 25 de obiective de investiții în infrastructura spitalicească publică, din cele 49 stabilite inițial prin PNRR.

Prima etapă din aplicarea acestui program urmărește selectarea obiectivelor de investiții, în urma aplicării criteriilor de eligibilitate stabilite de Ministerul Sănătății. Ulterior, se va trece la desemnarea celor minimum 25 de obiective de investiții, după parcurgerea criteriilor de ierarhizare, finanțate prin PNRR, în ordinea descrescătoare a punctajului obținut. Aceste proiecte investiționale trebuie să aibă o valoare însumată care se încadrează în bugetul total alocat investițiilor în infrastructura spitalicească publică nouă și în echipamente și aparatură medicală din cadrul țintei 377, componenta 12 – Sănătate.

În etapa următoare, Ministerul Sănătății va desemna obiectivele de investiții de rezervă, respectiv cele care îndeplinesc condițiile prevăzute în cadrul etapei I – Criterii de eligibilitate și care, în urma aplicării criteriilor de ierarhizare, nu se regăsesc în obiectivele de investiții finanțate prin PNRR.

Ca o decizie de ultimă oră, ministrul PSD al sănătății, domnul Alexandru Rafila, a hotărât prelungirea termenului de depunere pentru proiectele destinate acestui domeniu cu finanțare prin PNRR, în scopul sprijinirii unităților sanitare în

„Ziua Constituției României!”

Mâine se împlinesc 31 de ani de la aprobarea, prin referendum, a Legii fundamentale a României, o Constituție tânără, inspirată în mare parte din valorile și principiile democrațiilor europene, o Constituție care a contribuit, în mod deosebit, la desprinderea țării noastre de negrul trecut comunist.

Chiar dacă, de multe ori, Constituția României este arătată cu degetul pentru că ar limita voința sau proiectele unor politicieni, cred că suntem cu toții de acord că, în cele peste trei decenii de la adoptare, Constituția a fost cea care ne-a adus mai aproape de Europa și de parteneriatele cu statele democratice, cea care ne-a protejat drepturile și libertățile fundamentale și care ne-a ajutat să recuperăm decalajele față de statele Uniunii Europene.

Dacă ne uităm la Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului din anul 1793, putem constata că printre rândurile acesteia regăsim un principiu fundamental care prevede faptul că „un popor are întotdeauna dreptul de a-și revizui, reforma și modifica Constituția”. Or, în anul 2003, românii au decis, spre binele țării lor, să revizuiască Legea fundamentală, astfel încât să putem deveni stat membru al NATO și al Uniunii Europene.

În ultimii ani, au tot existat declarații politice și chiar încercări timide de a deschide, în opinia publică, dezbaterea asupra unei noi revizuiri a Constituției. Demersul este legitim și chiar fundamentat de unele prevederi ale actualei Legi fundamentale. Mă gândesc, în acest sens, la încrederea în scădere pe care românii o au în paznicul Constituției, în membrii Curții Constituționale și în deciziile lor, atât pentru modul în care aceștia sunt numiți, pentru faptul că au schimbat haina de politician cu cea de judecător, precum și din cauza faptului că s-au pronunțat în dosare în care aveau interese directe, precum pensiile speciale.

De asemenea, reforma administrativă a țării sau relația de colaborare loială dintre instituțiile statului poate face obiectul unei revizuiri constituționale. Nu cred că trebuie să ne fie teamă să deschidem discuțiile în societatea românească asupra ameliorării prevederilor Constituției României și, mai mult decât atât, cred că eventualele revizuiri trebuie făcute de cei mai buni specialiști în domeniul dreptului pe care îi are țara, așa cum s-a întâmplat și la începutul anilor ҆90, când a fost scris conținutul actualei Legi fundamentale.

„PSD propune un nou pachet social, de 26,65 miliarde de lei, pentru anul 2023!”

Declarația mea politică se referă la măsurile propuse de Partidul Social Democrat în cadrul coaliției pentru a veni în sprijinul românilor care au venituri mici.

Partidul Social Democrat a anunțat foarte clar de la început că nu discutăm despre cifre sau procente, ci despre oameni și despre ceea ce au ei nevoie în această perioadă de crize cumulate.

Astfel, Partidul Social Democrat a propus și a obținut acordul coaliției cu privire la setul de măsuri de sprijin pentru persoanele și familiile care au venituri mici, începând cu 1 ianuarie 2023.

Salariul minim va crește la 3.000 de lei, din care 200 lei vor fi scutiți de taxe, iar în sectorul construcțiilor va ajunge la 4.000 de lei, cu scutirea de taxe existente și în prezent.

Începând cu 1 ianuarie 2023, pensiile vor crește cu un procent de 12,5%, în timp ce seniorii cu pensii sub 3.000 de lei vor primi un sprijin financiar, plătit în două tranșe pe parcursul anului 2023.

Prin modelul propus de PSD, fiecare categorie socială va fi sprijinită, în mod diferit, cu accent pe românii care au venituri mici și care sunt cei mai afectați de creșterea prețurilor.

Ajutorul unic, în două tranșe, va fi acordat pentru 90% dintre pensionari (4,27 milioane de pensionari) și ajunge la o valoare totală de 3,7 miliarde de lei.

Pentru pensionarii cu pensia mai mică de 1.500 de lei, sprijinul va fi în cuantum de 1.000 de lei, pensionarii cu pensia mai mică de 2.000 de lei vor beneficia de un sprijin de 800 de lei, iar cei cu pensia până în 3.000 de lei, de un sprijin de 600 de lei.

O altă măsură de sprijin vizează voucherele pentru alimente în valoare de 250 lei, care se acordă de 6 ori pe an pentru pensionarii cu pensia mai mică de 1.700 de lei.

Având în vedere prețurile la energie, pachetul social cuprinde acordarea unui voucher de energie, în valoare de 1.400 de lei pe an, în două tranșe, pentru pensionarii cu vârsta peste 60 de ani și pensia mai mică de 2.000 de lei.

În ceea ce privește protejarea persoanelor cu handicap, se va acorda cea de-a 13-a indemnizație.

„2023 – anul dezvoltării și modernizării: 7,2% din PIB, alocați pentru investiții”

Coaliția de guvernare a acceptat propunerea făcută de prim-ministrul Nicolae Ciucă de a aloca pentru investiții, prin Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2023, aproximativ 110 miliarde de lei, reprezentând 7,2% din PIB. Această propunere vine după ce, în acest an, Guvernul Ciucă a direcționat aproximativ 90 de miliarde de lei către investiții, cea mai mare sumă din ultimii 32 de ani.

Este important de precizat că măsurile luate de Guvernul Ciucă în decursul acestui an se văd în creșterea economică a României, precum și în creșterea investițiilor străine directe, care au totalizat peste 9 miliarde de euro în 2022, susținând astfel proiectele necesare pentru dezvoltare la nivel național și local.

Cred că doar printr-un amplu program de investiții putem menține motoarele economiei românești la turație maximă, astfel încât să rămânem competitivi și să evităm recesiunea economică în acest context economic dificil. Pe lângă dezvoltare și modernizare, investițiile record pentru România reprezintă cea mai bună modalitate prin care le putem asigura românilor un trai decent, crearea de noi locuri de muncă, precum și o creștere reală a veniturilor.

PNL rămâne, așadar, fidel angajamentelor sale de sprijinire a investițiilor, a economiei și a modernizării României. Tocmai de aceea am demarat și Programul „Sprijin pentru România”, care este destinat în proporție de 60% sprijinirii economiei și investițiilor, dar și cel mai ambițios program național de investiții, Programul „Anghel Saligny”, atât de important pentru modernizarea comunităților locale.

De asemenea, consider că bugetul României pe 2023 trebuie să fie construit în așa fel încât să putem face față multiplelor crize cu care se confruntă țara noastră și întreaga lume și să avem, astfel, mai mult spațiu de manevră și mai mulți bani pentru a putea acționa acolo unde este cazul. Trecem prin vremuri excepționale și trebuie să gândim măsuri excepționale potrivite vremurilor în care trăim. Prioritatea noastră este, așadar, să răspundem cum trebuie provocărilor aduse de criza din energie, de războiul din Ucraina și de criza economică de la nivel mondial!

„Situația salarizării în mediul public și în cel privat”

Dacă vrem ca statul să aibă bani la buget pentru salarii sau pensii, trebuie să avem o economie puternică, un mediu privat puternic. Este singura formulă care duce la câștig atât pentru angajații și pensionarii din privat, cât și pentru angajații și pensionații de la stat – o economie liberă și puternică! Dar logica se oprește aici.

Salariile bugetarilor au crescut fără o acoperire reală și ca urmare a unor măsuri populiste ale politicienilor. Salariile din mediul privat depind de performanțele și situațiile financiare ale companiilor. La stat, performanțele contează mai puțin, dar salariile sunt în medie mai mari cu până la 40%.

Începând cu data de 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va ajunge la 3.000 de lei. Angajatul câștigă mai mult din facilitatea fiscală de scutire de taxe, de 200 lei. Această creștere impactează bugetul de cheltuieli al angajaților, care vor trebui să crească din nou prețul produsului, stare care, la rândul lui, alimentează spirala inflaționistă. Care va să zică, măsura arată bine la televizor, dar efectul nu mai interesează pe nimeni!

Oare nu ar fi trebuit ca actuala coaliție PSD–PNL–UDMR să mai scadă puțin taxele pe muncă și, astfel, să mai câștige și salariatul, fără a alimenta inflația, și așa destul de ridicată?

În companiile private nu există sporuri, cu excepția celor stabilite prin negocieri în contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, în timp ce angajații de la stat, în special funcționarii care lucrează în administrația locală, beneficiază de sporuri printre care se numără sporul de ținută, iar cele mai acordate sporuri sunt cele pentru condiții periculoase sau vătămătoare, vechiul spor de calculator, care este de 15% din salariu, spor pentru proiecte europene, pentru complexitatea muncii, suprasolicitare neuropsihică, indemnizație de hrană.

Astfel, acest guvern condus de o coaliție strălucită a reușit să împartă românii în două tabere, indiferent despre ce subiect ar fi vorba. Așa se face că 85% din taxele și impozitele încasate de stat se duc pe salarii, iar din suma mare cu care se plătesc salarii și pensii 80% vine de la buget, iar 20% vine din împrumuturi.

„Locul României este în Schengen!”

Mâine, 8 decembrie, este o zi decisivă pentru țara noastră. Extinderea spațiului Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. Trebuie să avem încredere în parcursul european al României. Cu PSD la guvernare, țara noastră a intrat în NATO și Uniunea Europeană, a scăpat de MCV și este gata să adere la Schengen!

Să nu uităm că România îndeplinește criteriile tehnice pentru aderarea în spațiul Schengen de peste 11 ani. Războiul din Ucraina a arătat că țara noastră este pregătită să gestioneze frontierele externe ale Europei. România a fost solidară, și-a respectat obligațiile față de apărarea democrației și suveranității altui stat.

Nu ar trebui să existe niciun obstacol pentru o decizie favorabilă de aderare la Schengen. PSD a dovedit prin acțiunea sa perseverentă că argumentele și dialogul pot schimba atitudini aparent inflexibile. Prin demersurile făcute de conducerea PSD și de europarlamentarii săi, Olanda și-a ajustat poziția și a anunțat că va sprijini România. De asemenea, Suedia, prin votul Parlamentului său, și-a exprimat susținerea pentru aderarea țării noastre la Schengen.

Niciun efort nu este prea mare pentru împlinirea dezideratului național al României – membru Schengen! În acest fel, nu ar mai exista timpi de așteptare în punctele de trecere a frontierei, ar fi accelerate schimburile comerciale în interiorul UE și ar crește viteza de circulație a mărfurilor, în paralel cu scăderea costurilor.

„Avem datoria de a nu mai crea falii în societate! Învrăjbirea diverselor categorii de cetățeni este toxică și trebuie evitată!”

De prea multe ori, creșterile de pensii, de salarii în sistemul bugetar sau ale diferitelor forme de ajutor social suscită dezbateri politice inutile. Nu există în România partide care guvernează și, cum se spune, „dau” și partide care „nu dau”. Asemenea afirmații sunt eronate din start și sunt de natură să creeze diviziuni în societate, să încingă spirite. La final, cei care au de suferit cel mai mult de pe urma acestui supărător zgomot de fond sunt tocmai pensionarii, angajații din sistemul bugetar sau românii care au nevoie cu adevărat de sprijinul statului.

De altfel, Partidul Național Liberal a fost în centrul unor guvernări care au produs unele dintre cele mai mari creșteri de pensii, contrar opiniei prea larg răspândite că numai PSD le-a mărit atunci când a guvernat. Acestea sunt faptele. Vorbele aruncate în scop politicianist produc multă confuzie și neliniște, cu atât mai mult într-o perioadă atât de complicată precum cea pe care o traversăm, cu atâtea crize concurente.

Majoritatea pensionarilor din această țară nu sunt speciali. Nu iau pensii mai mari decât salariul pe care l-au avut în anii lor de activitate. Sunt puși să se descurce, în medie, cu 1.800 de lei pe lună. Statul român va trebui să găsească permanent soluții pentru ca veniturile acestora să crească, și nu doar cu rata inflației. Nu putem să ne pretindem un stat social democratic atunci când ne lăsăm seniorii, după o viață de muncă, la limita subzistenței.

Economia României crește într-un ritm alert astăzi raportat la celelalte state ale Uniunii Europene. Este mult loc de investiții și de creștere, dar cea care există trebuie să se vadă în sumele pe care pensionarii le primesc. Sunt semenii noștri care, atunci când au fost în câmpul muncii, și-au făcut datoria și au contribuit din salariul lor cu un sfert din venit pentru a susține pensii. Au aceleași drepturi pe care le aveau și aceia care, din banii de contribuții, susțineau pensiile aflate în plată. Prin urmare, nu vorbim despre bunăvoința pe care politicienii o pot arăta sau nu, ci despre un drept al românilor care au îndeplinit stagiul de cotizare și vârsta de pensionare.

„În vremuri de criză, guvernarea liberală crește veniturile persoanelor vârstnice”

Majorarea pensiilor și acordarea de sprijin pensionarilor în aceste vremuri reprezintă normalitatea pentru o guvernare responsabilă.

Din anul 2020 încoace, politica de creștere a pensiilor a fost abordată de către guvernele liberale în strânsă legătură cu realitățile economice. Vorbim despre o creștere cu aproximativ 24% în numai 2 ani a punctului de pensie _versus_ stagnări ale valorii punctului de pensie în anii 2017–2018.

Întotdeauna, pentru guvernele liberale obiectivul îl reprezintă pornirea motoarelor economice, astfel încât o parte din creșterea economică produsă să se întoarcă în veniturile populației.

Este o greșeală enormă să decuplezi acordarea de creșteri salariale sau creșterea veniturilor din pensii de ritmul de creștere economică.

Faptul că, începând cu 1 ianuarie 2023, punctul de pensie crește cu 12,5%, ajungând la 1.784 lei, la care se adaugă un pachet complex de ajutoare financiare pentru încălzire, acordate, de două ori pe an, pensionarilor având venituri sub 3.000 de lei, reprezintă o viziune corectă, care răspunde unor necesități actuale generate de criza energetică.

De asemenea, creșterea facturilor la energie va fi compensată pentru pensionarii de peste 60 de ani care au venituri sub 2.000 de lei, prin acordarea unui sprijin de 1.400 de lei, împărțit în două tranșe semestriale.

Cu toții ne-am fi dorit să fie mai mari aceste creșteri de pensii sau cuantumul acestor ajutoare țintite, pentru a atenua cât mai mult din șocul inflaționist.

Este un efort bugetar consistent pentru susținerea căruia Guvernul Ciucă a identificat resurse financiare, astfel încât părinții și bunicii noștri să depășească cu bine această perioadă. Impactul cumulat al acestor măsuri asupra bugetului de stat depășește 20 de miliarde de lei pentru anul viitor, ceea ce nu este deloc de neglijat.

Ceea ce vreau să subliniez este faptul că toate aceste măsuri luate sunt asumate de liberali, nu sunt impuse de X sau Y. Suntem conștienți că este nevoie de solidaritate socială pentru a trece cu bine peste aceste crize multiple.

„Dreptul la interpretarea istoriei”

În contextul în care colegii din UDMR cer reconciliere istorică și dreptul la interpretarea proprie a evenimentelor istorice – alocuțiune Csoma Botond, 28 noiembrie 2022 –, cu referire la Ardealul care nu a fost dintotdeauna românesc, ce facem noi, cei care purtăm în suflet și credem cu toată ființa în ideea românească?

Unde duce dreptul la interpretare proprie a evenimentelor istorice? Cel mai bun exemplu este situația actuală de la Troița lui Mihai Viteazul din Șelimbăr, județul Sibiu. Această troiță comemorează victoria lui Mihai Viteazul în lupta cu principele Ardealului Andrei Báthory și pentru românii de bună-credință reprezintă simbol al victoriei în lupta de reîntregire a neamului românesc, iar pentru cei ce militează pentru dreptul de a interpreta istoria acest monument simbolizează rușine și înfrângere.

Deci ce ne facem cu dreptul la interpretarea liberă a istoriei și unde duce această interpretare? Răspunsul la această întrebare îl găsim la aceeași troiță.

Troița lui Mihai Viteazul din Șelimbăr a ajuns pistă de ATV-uri și motociclete de teren, o adevărată atracțiune și plăcere pentru doritorii de a simți cum sare pământul de sub roată, mai ales când acest pământ îi odihnește pe cei 3.000 de români care și-au dat viața pentru întregirea neamului.

Și tot voi, cei din UDMR, vă plângeți că nu aveți drepturi suficiente de a interpreta liber istoria?

Ce alt popor își vandalizează propriile sale monumente, în timp ce minoritățile militează pentru prostituarea frivolă a istoriei?

Ne așteaptă vremuri grele, pentru că „Un popor care nu-și cunoaște trecutul e condamnat să-l repete...” – vorba marelui Iorga.

„Câteva clarificări despre creșterea salariului minim în România”

Guvernul va mări, de la 1 ianuarie 2023, salariul minim la 3.000 lei, din care 200 de lei scutiți de taxe, în timp ce salariul minim din construcții va crește la 4.000 de lei.

Da, la o primă vedere, într-o țară în care inflația a coborât nivelul de trai al românilor, le-a risipit puținele economii, iar pe unii, din păcate, i-a îndatorat și mai mult, măsura pare una benefică. Și, întrucâtva, se poate spune că așa este, însă, după cum știm cu toții, diavolul se ascunde în detalii, prin urmare, există și un „dar”, care, voit, sau nu, scapă decidenților politici disperați după orice decizie ce ar trebui să le îmbunătățească imaginea.

Așa că eu, ca simplu cetățean, bun plătitor de taxe și impozite, deci un susținător activ al statului, nu înțeleg sensul comunicării salariului minim brut majorat la 3.000 de lei de parcă Guvernul ar fi făcut o mărgică, vorba marelui Creangă. Desigur, corect ar fi fost să se transmită că noul salariu minim, după ce statul își reține toate taxele și impozitele, este de 1.774 de lei! Atât și nimic mai mult! Restul de 1.226 de lei sunt taxe la stat, care, din nefericire, nu se regăsesc, ulterior, nici măcar într-o încercare de îmbunătățire a calității vieții românilor, din contră, par că dispar într-un sac fără fund.

Deci, stimați colegi de la PNL-PSD-UDMR, 42,18% din marele salariu minim de 3.000 de lei, pe care îl tot trâmbițați, se întoarce fix de unde a plecat, la bugetul de stat, sursa cea mai bună pentru afacerile de partid, din câte știm cu toții și, mai ales, simțim asta, pe pielea noastră, ca să nu zic pe viața noastră, de 30 de ani încoace!

Așa că, stimați membri ai coaliției de guvernare, opriți-vă din mințit românii! Simțim, cu toții, „binefacerile” pe care, plătiți din banii noștri, ni le tot faceți: suntem mai săraci, privim cu teamă spre viitorul nostru și al copiilor noștri, iar părinții și bunicii abia mai au bani pentru a-și plăti medicamentele! Aceasta este realitatea, stimați colegi!

Dar, din 2024, Alianța pentru Unirea Românilor va face dreptate pentru România!

„Apel la unitate și responsabilitate în actul guvernării!” Traversarea perioadei de pandemie și războiul de la granițele României au adus schimbări și vor urma multe alte transformări. Avem certitudinea că realitatea cotidiană trebuie să se vadă și în actul de guvernare a României, prin adaptarea rapidă a strategiilor elaborate de decidenții politici, strategii care vizează viitorul socioeconomic al țării și al cetățenilor ei.

Luna decembrie este importantă pentru noi toți, atât din punct de vedere istoric, Ziua Națională a României și marcarea a 33 de ani de la Revoluția Română care a condus la căderea regimului comunist, cât și din punctul de vedere al sărbătorilor de iarnă, bogate în tradiții și obiceiuri care au în centru mari sărbători creștine și familia, alături de care vom fi, așa cum este firesc.

Istoria este un izvor de exemple al faptelor de eroism. Cu sânge și prețul vieții, s-au scris fapte care au condus la ceea ce România trebuie să fie astăzi – un stat independent, suveran, respectat și mai ales puternic.

Codul moral și valorile asociate credinței trebuie să ne îndrepte spre cetățeni și, ca buni creștini ce suntem, faptele

noastre să se reflecte în apărarea moștenirii primite de la strămoșii noștri.

În acest moment, PSD este singura formațiune politică din țară care este capabilă să restabilească relația de încredere cu cetățenii și toate acțiunile sunt îndreptate spre cetățeni.

PSD apără principiile și valorile după care se ghidează, luptă pentru cauze clare și continuă construirea unei societăți echitabile. Obiective precum justiția socială, mobilitatea socială, reducerea sărăciei și a inegalității veniturilor stau la baza politicilor pe baza cărora PSD guvernează și a stabilirii programelor și măsurilor necesare pe termen scurt, mediu și lung.

Românii merită un trai mai bun în țara lor, stabilitate economică, predictibilitate, siguranța locurilor de muncă și certitudinea unui viitor bazat pe valori și principii reale, la care suntem obligați să contribuim cu toții.

Așa cum PSD poate veni cu soluții la orice problemă și face tot ce este necesar ca românii să nu fie împovărați de traiul zilnic, oricare formațiune politică poate face la fel și fac apel la unitate și responsabilitate în actul guvernării. Doar așa se pot găsi cele mai bune soluții pentru depășirea tuturor crizelor și redresarea economică a României.

„Drepturile omului, garanția democrației și temelia civilizației umane”

În fiecare an, din 1948 încoace, data de 10 decembrie marchează una dintre cele mai importante etape în civilizația umană, și anume adoptarea de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite a Declarației universale a drepturilor omului care statuează fără niciun echivoc că „toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și conștiință și trebuie să se comporte unele față de altele în spiritul fraternității”.

A fost nevoie de multe secole și și mai multe drame la nivel mondial, de suferința a milioane și milioane de oameni pentru ca ceea ce este, de fapt, firesc să devină printr-un act istoric recunoscut și respectat.

Drepturile omului sunt esența a ceea ce reprezintă, în fapt, ființa umană și consider că toate eforturile noastre trebuie îndreptate în mod permanent asupra promovării și respectării lor, pentru că nu putem vorbi despre democrație, stat de drept, despre civilizație umană, despre educație, sănătate, despre progres, dezvoltare durabilă, pace, securitate, despre prezent și viitor fără să pornim de la fundamentul reprezentat de drepturile omului.

Promovarea și respectarea întru totul a drepturilor omului este și trebuie să fie pentru noi toți un imperativ! A ignora un drept uman este sinonim ignorării ființei umane.

Drepturile omului nu trebuie să fie niciodată considerate de la sine înțelese și este datoria noastră ca, prin întreaga activitate parlamentară, să ne asigurăm că ele se aplică întocmai în spiritul lor universal, indivizibil, inalienabil, interdependent și interconectat.

Traversăm o epocă în care avem la dispoziție toate instrumentele necesare pentru a ne asigura că drepturile niciun român nu au de suferit. Că niciun cetățean al acestei țări nu este privat de demnitatea sa umană și că drepturile omului jalonează întreaga activitate a statului român.

De aceea, în această zi, cred că cea mai mare dovadă a recunoașterii importanței drepturilor omului, precum și cel mai de valoare angajament pe care îl putem face sunt acelea care privesc investițiile în tot ceea ce drepturile omului reprezintă. Investiții în legislație, în politici publice și acțiuni care pot asigura o societate al cărei principiu de funcționare în toate domeniile sale are la bază libertatea, egalitatea, solidaritatea, echitatea, demnitatea.

„Cu ce șantajează Austria România?”

Pseudomotivul imigranților este o temă de campanie pentru viitoarele alegeri din Austria, nesusținut în realitate de date statistice și motivat pur politic. România a dat dovezi clare și de netăgăduit că știe și poate să gestioneze corect și coerent fluxuri de imigranți, cea mai recentă probă la care țara noastră a fost supusă în acest sens este cea a imigranților ucraineni, în contextul războiului ruso-ucrainean.

Începând cu 1 iulie 2018 și până la sfârșitul anului 2018, Austria a deținut președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, având ca motto „O Europă care protejează” și, în teorie, a fost concentrată, printre altele, pe securitate și lupta împotriva migrației ilegale și stabilității în vecinătatea europeană.

Dacă în realitate a existat problema imigranților în România, care sunt măsurile pe care le-a luat Austria în perioada în care a deținut președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene? Niciuna! Pentru că aceasta, în realitate nu există și nu a existat, este o umbrelă sub care se ascund, de fapt, adevăratele interese proprii ale austriecilor.

În realitate, motivele pentru care se împotrivește Austria aderării României în spațiul Schengen sunt altele, de natură pur economică. Austria controlează în România 100% din petrol și 50% din gaze, bănci și mari asiguratori, are contracte de miliarde de euro pentru autostrăzi și exportă din România păduri în valoare de sute de milioane de euro anual.

Firmele austriece din România au prosperat în anul 2021, în ciuda crizei financiare provocate de pandemia SARS-CoV-2. Primele zece companii austriece care desfășoară activitate economică în România au fost pe profit, înregistrând un profit net de 1,4 miliarde euro.

Câte firme mici și mijlocii autohtone au dat faliment în anul 2020 și 2021 pentru că nu au mai putut supraviețui resticțiilor impuse, în timp ce firmele austriece prosperau în România!?

O Românie fără granițe la punctele terestre de frontieră înseamnă o Românie mai prosperă, mai puternică financiar, ceea ce contravine intereselor financiare austriece în România.

Vă dau câteva exemple simple:

„Premiul «Mehmet Niyazi», un titlu de onoare”

Duminică, 27 noiembrie, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România a organizat la Medgidia o amplă acțiune culturală în onoarea uneia dintre cele mai semnificative personalități ale literaturii și artei tătărești, Mehmet Niyazi.

Încă din anul 2007, acest eveniment a fost susținut și promovat, an de an, căpătând tot mai multă importanță și prestigiu pentru comunitatea tătară.

Manifestările, dedicate împlinirii a 91 de ani de la trecerea în eternitate a poetului național al tătarilor din Dobrogea, au debutat cu o ceremonie religioasă la mormântul din Cimitirul Musulman din Medgidia, moment urmat de depunerea de coroane la bustul din Parcul Poștei din localitate. Cel care a rămas în memoria colectivă a etnicilor tătari din Dobrogea drept „poetul de suflet” a fost comemorat apoi prin decernarea premiului care îi poartă numele către patru reprezentanți de seamă ai comunității tătare din România: imamul Elmi Gemal, inginerul Yusuf Timușin, antrenorul Aihan Omer și dr. în istorie Metin Omer.

Evenimentul s-a desfășurat în prezența unor oaspeți de seamă: muftiul Cultului Musulman din România, domnul Muurat Iusuf, deputatul Varol Amet, președintele Consiliului Județean Constanța, domnul Mihai Lupu, primarul municipiului Medgidia, domnul Valentin Vrabie, consulul general at Republicii Turcia la Constanța, domnul Emre Yurdakul, și doamna Ayça Doluküp, consul în cadrul aceluiași consulat, aflată, de altfel, la prima sa activitate de la sosirea la Constanța.

Mesajul de deschidere a evenimentului a fost transmis de președintele Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, domnul Gelil Eserghep, care a mulțumit pentru participare celor 450 de etnici tătari de la toate filialele din județul Constanța, dar și reprezentanților autorităților române și oficialilor turci.

Președintele UDTTMR a vorbit despre importanța manifestărilor culturale dedicate personalităților tătare din Dobrogea și despre misiunea care îi revine fiecărui etnic de a transmite din generație în generație tradițiile și cultura, repere identitare pe care Uniunea le promovează. Cuvinte de apreciere la adresa UDTTMR și a comunității au avut, în intervențiile lor, și președintele Consiliului Județean Constanța, primarul municipiului Medgidia, dar și Consulul General al Republicii Turcia la Constanța.

„Orașul Sebiș”

Sebiș este un oraș în județul Arad, format din localitatea componentă Sebiș și din satele Donceni, Prunișor și Sălăjeni, și este situat la o distanță de 82 de kilometri față de municipiul Arad, cu o suprafață de 65,94 kilometri pătrați, fiind unul dintre cele mai importante centre urbane de pe Valea Crișului Alb, supranumit Perla Văii Crișului Alb.

Din punct de vedere istoric, prima menționare documentară a localității datează din anul 1542. Satul Donceni este consemnat din anul 1439, satul Prunișor din anul 1406 și satul Sălăjeni din anul 1574.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Sebiș se ridica la 5.979 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.327 de locuitori.

Principalele atracții turistice ale orașului Sebiș sunt castelul din secolul al XIX-lea, Casa Waldstein, în localul căreia se află azi biblioteca orașului și Rezervația naturală Dealul Pleșa Sebișului.

Strategia de dezvoltare locală trebuie să devină un instrument de management care să ajute la stabilirea priorităților de dezvoltare și la investirea corectă a resurselor care sunt limitate.

Din punct de vedere economic, strategia de dezvoltare a orașului Sebiș trebuie să pună accent pe încurajarea dezvoltării IMM-urilor și pe accesarea de fonduri europene.

Trebuie să ne concentrăm pe dezvoltarea mediului de afaceri și a spiritului antreprenorial, pe dezvoltarea durabilă a infrastructurii locale, pe dezvoltarea resurselor umane, pe conservarea și protejarea mediului înconjurător și pe dezvoltarea turismului.

Este necesar să stimulăm dezvoltarea economică prin dezvoltarea sectorului de construcții, prin asigurarea unor surse de informare, prin consilierea cetățenilor și în special a tinerilor în legătură cu programele de finanțare, prin utilizarea eficientă a resurselor locale.

Trebuie să fim preocupați și de capacitatea de dezvoltare a generațiilor următoare, să avem grijă să asigurăm un climat de echitate prin manifestarea unor viziuni asupra procesului dezvoltării pe termen lung și să asigurăm interconexiunea între dezvoltarea economică, nevoile sociale și protecția mediului.

Ziua internațională a voluntarilor este celebrată în fiecare an, la data de 5 decembrie, și oferă voluntarilor și organizațiilor ocazia de a sărbători munca în folosul celorlalți, de a împărtăși valorile voluntariatului și de a le promova în cadrul comunităților, al organizațiilor neguvernamentale, al agențiilor ONU, al autorităților guvernamentale sau al sectorului privat.

Organizația Națiunilor Unite, prin Rezoluția Adunării Generale 40/212 din 17 decembrie 1985, a invitat guvernele din întreaga lume să marcheze anual, la 5 decembrie, Ziua internațională a voluntarilor pentru dezvoltare economică și socială. Totodată, le-a cerut să ia măsuri pentru a spori gradul de conștientizare cu privire la importanța contribuției serviciului de voluntariat, stimulând astfel cât mai mulți oameni din toate domeniile să-și ofere serviciile lor în calitate de voluntari, atât local și național, cât și internațional.

Sărbătorirea Zilei internaționale a voluntarilor reprezintă șansa de a promova voluntariatul, de a încuraja instituțiile să sprijine eforturile voluntarilor și de a recunoaște contribuțiile acestora la realizarea diferitelor obiective la nivel local, național și internațional.

Voluntarii își dedică timpul, abilitățile și pasiunea pentru a face lumea un loc mai bun.

Adesea sunt primii care acționează în momente de criză. Ei creează legături sociale și dau glas grupurilor marginalizate și vulnerabile, contribuind la construcția de comunități rezistente, ajutând oamenii să facă față diferitelor presiuni.

La mulți ani, dragi voluntari din întreaga lume!

„Dreptul la viață al românilor, mereu pe ultimul loc!”

Din păcate, dreptul la viață al românilor, dreptul de a beneficia de un sistem medical pentru care plătesc, lunar, taxe și impozite, a devenit, deja, o loterie. Atunci când nu ard de vii în spitale, când nu devin victimele malpraxisului din sistem – care, deseori, se confundă cu plictiseala și obtuzitatea unor cadre medicale care cred că au atins statutul de semizei, unii permițându-și chiar și să ia viața nou-născuților pe care îi considerau nedemni pentru această lume, dacă ar fi să ne gândim la cazul doctorului de la maternitatea Polizu care este urmărit penal pentru tentativă de omor calificat, el lăsând, pur și simplu, copiii prematuri să moară sau chiar îi omora pentru a nu mai ocupa un loc în incubator –, cum spuneam, astăzi, dacă supraviețuiesc și infecțiilor nosocomiale, nerecunoscute de nimeni, românii riscă să nu mai ajungă cu salvarea la spital, dacă au nevoie și au curajul, în primul rând, să sune la 112!

Pe scurt, Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de eternul domn Arafat, trebuia să achiziționeze, între anii 2018 și 2022, un minimum de 2.100 de ambulanțe pentru serviciile de ambulanță, conform unui contract-cadru, maximum fiind de 4.300.

Acum, în caz că nu știți, în acest moment există autospeciale foarte vechi în dotarea serviciilor de ambulanță, peste 50% din parcul auto fiind mai vechi de 10 ani, ceea ce afectează atât siguranța pacienților, cât și pe aceea a echipajelor. În plus, 3.000 de autospeciale din parcul auto nu sunt funcționale!

Prins cu mâța-n sac, domnul Arafat, ca de obicei, vorbește mult și nu spune nimic, aruncând vina pe un acar păun numit „criza conductorilor”. Însă uită stimatul doctor că această criză a început în 2020, și nu dintr-o dată, deci la doi ani de la începerea derulării contractului pentru achiziția de ambulanțe.

Doar 600 de autospeciale s-au recepționat în 4 ani. Desigur, când este vorba despre BMW-uri achiziționate de la firma președintelui țării, domnul Klaus Iohannis, criza semiconductorilor din industria auto dispare subit, în numele comisioanelor.

Aceasta este realitatea!

„PSD, la un an de guvernare!”

Anul trecut pe vremea aceasta, PSD își asuma intrarea la guvernare într-un moment extrem de dificil pentru țară. Chiar dacă încă nu am reușit să facem tot ce ne-am propus, intrarea noastră la guvernare a făcut ca România să iasă din fundătura în care se afla, să treacă mai ușor peste crizele ultimei perioade și, totodată, să facă și progrese importante.

Iată că se reechilibrează deficitul bugetar, care acum este în scădere cu 0,68 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut. Se consolidează stabilitatea politică

și predictibilitatea economică, cu efecte directe asupra atragerii de investiții străine, aflate, de asemenea, în creștere față de anul trecut. În plan extern, România are șansa reală a admiterii în Schengen și a reușit ridicarea MCV.

Însă ceea ce ne deosebește de anterioarele guvernări de dreapta sunt consistentele măsuri de sprijin al populației și economiei pe care le-am inițiat. După promovarea cu succes, la începutul anului, a pachetului social – creșterea pensiilor cu 14%, a salariului minim cu 11% și a alocațiilor –, PSD reușește acum promovarea unui nou pachet de măsuri, cu aplicare de la 1 ianuarie 2023, care crește cu până la 45% veniturile celor mai vulnerabili pensionari și majorează cu aproape 18% salariul minim.

Nu în ultimul rând, am reușit acolo unde insistam încă de anul trecut, după liberalizarea haotică a pieței de energie, și anume în zona reinstituirii unor reglementări pe piața energiei. Pe parcursul anului am reușit impunerea unor niveluri ale plafonării care au făcut ca facturile populației și ale IMM-urilor să rămână suportabile, dar, ce este mai important, începând de anul viitor, nimeni nu va plăti mai mult de 1,3 lei/kWh, ceea ce reprezintă o protecție consistentă în fața unor tarife care ajung și până la 7-9 lei/kWh. În fapt, peste 95% din populație, care se încadrează într-un consum lunar de până la 255 de kW/h, va plăti 0,8 lei/kWh.

Știu, o să spuneți că nu este îndeajuns, iar noi suntem conștienți că așa este! Însă nu trebuie să vă îndoiți că PSD va continua să guverneze gândindu-se la oameni și la interesul național.

„Secțiile clandestine de poliție ale Republicii Populare Chineze pe teritoriul României sunt un afront major la adresa drepturilor omului și a suveranității naționale”

Este pur și simplu inacceptabil ca Republica Populară Chineză să-și proiecteze puterea autocrată pe teritoriul Uniunii Europene, pentru a intimida și a reduce la tăcere dizidenții, luptătorii pentru democrație sau grupurile minoritare cum sunt minoritățile din Xinjiang sau Tibet.

Beijingul și MAI trebuie să dea explicații privind secțiile clandestine de poliție politică ale Chinei în România.

Raportul Organizației pentru Drepturile Omului din Madrid Safeguard Defenders prezintă dovezi potrivit cărora Beijingul administrează alte 48 de secții de poliție în străinătate – inițial, ONG-ul dezvăluise, în luna septembrie, existența a 54 de astfel de secții –, dar și dovezi potrivit cărora inițiative polițienești comune între China și mai multe țări europene, inclusiv România, sunt folosite pe post de „program de testare” în vederea unei expansiuni a „secțiilor de poliție din străinătate” chineze.

Alianța Interparlamentară pentru China, IPAC, un grup de parlamentari din 30 de țări democratice al cărui membru sunt și eu, solicită cu fermitate o poziție clară din partea Guvernului chinez în această chestiune care este de natură a leza atât drepturile omului, cât și suveranitatea României. Deja am transmis în acest sens o interpelare ministrului afacerilor interne, alături de colegii mei, deputații REPER Andrei Lupu și Daniel Toda, pentru a afla poziția oficială în această chestiune.

Considerăm, de asemenea, că reprezentanții Republicii Populare Chineze la București datorează explicații, dată fiind existența acestor suspiciuni cu privire la operațiuni grave realizate prin intermediul ambasadei.

Alianța Interparlamentară cu privire la China, IPAC, salută acțiunile întreprinse de un număr tot mai mare de guverne democratice de când a fost dezvăluită pentru prima dată existența secțiilor de poliție chineze din străinătate.

O astfel de represiune transnațională este intolerabilă și trebuie să fie oprită.

## **Domnul Nicolae Roman:**

„Redeșteptarea poporului român – Necesitatea rescrierii unui statut unitar al pensiilor militarilor”

Nu-i destul că războiul ne-a prins fără un sistem legislativ actualizat, cu aplicare în domeniul militar, dar, ca și când asta nu ar fi fost de ajuns, nu avem nici soluții care să prevadă în mod evident eliminarea inechităților în rândul militarilor, inechități care nu trebuie să însemne tăierea pensiilor militare, ci aducerea celor mici la același nivel pe funcții și grade, urmând ca pensia să reflecte categoria de personal, gradul și funcția deținută, nivelul studiilor și poziția în ierarhia militară.

În ianuarie 2022, s-au tăiat pensiile militare în valoare de peste 4.000 lei cu 7,4%, iar astăzi ne confruntăm cu prețul pe care îl plătesc foștii militari cu pensii mici. Spiritul de corp, solidaritatea și redobândirea demnității militarilor au nevoie de mai mult, au nevoie de echitate. Și când spunem aceasta avem în vedere că Guvernul nu aplică indexarea diferențiată sistemului public, dar o aplică sistemului militar, sistem ai cărui membri, pensionari militari în rezervă și în retragere sunt ierarhizați în primul rând după gradele militare deținute, ce determină ierarhia cuantumului pensiilor militare care n-au fost indexate în ultimii 3 ani.

Pensiile din sistemul public au avut parte anual de măriri și indexări, în schimb, cele militare au fost reduse prin neaplicarea indexării.

Ordonanța privind măsurile fiscal-bugetare pentru anul 2023 prevede că pensiile militarilor vor crește de la începutul anului viitor, însă diferențiat. Or, înghețarea pensiilor militare la nivelul deschiderii dreptului de pensie militară, fără ca și cuantumul pensiilor militare de stat să se actualizeze ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, indică o mare greșeală care necesită rescrierea unui statut unitar al pensiilor militarilor, cu prevederi clare, de la soldat la general, așa cum dispune art. 4 din Legea nr. 223 din 2015: „Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activității specifice sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți din Constituția României.”

Bună dimineața vă spun și eu!

Continuăm lucrările ședinței Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 158.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi – până la ora 11.00 – dezbateri; pauză – până la 11.30, oră la care va avea loc sesiunea de vot final, iar după – ședințele Biroului permanent și a Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup: dacă există observații în legătură cu ordinea de zi?

Domnul Simonis Alfred, liderul Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Să le luăm pe rând.

Aș vrea să încep prin a cere acordul plenului, prin a vă ruga să cereți acordul plenului pentru ca membrii Comisiei pentru apărare să se reunească în paralel cu plenul și să discute despre Proiectul de lege..., poziția 6 de pe ordinea de zi, PL-x 730/2022 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 143/2022 pentru modificarea art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

În paralel cu plenul, ședința Comisiei pentru apărare.

Bun. Haideți că le luăm, atunci, pe rând. USR, de acord? PSD? Da. PNL? Da. AUR? Da. UDMR? Igen. Minorități? În toate limbile, da.

Așadar, Comisia pentru apărare are permisiunea plenului să lucreze în paralel cu plenul. Proiectul – PL-x 730/2022, și anume poziția 6.

Așadar, stimați colegi, vă rog. 2, domnule Simonis.

De asemenea, vă rog să acceptați scoaterea de pe ordinea de zi a Proiectului de lege pentru modificarea Legii camerelor de comerț din România nr. 335/2007 – PL-x 527/2022, scoaterea de pe ordinea de zi.

USR? OK. PSD? OK. Minorități? PNL? Da. UDMR? Da.

Așadar, PL-x 5272022... proiectul a fost scos de pe ordinea de zi.

3.

3. Introducerea prin consens a PL-x 601/2021 – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 13 din Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitecturalambientale a clădirilor, pe poziția 14, vă rog.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Da.

În regulă. Pe poziția 14 va figura PL-x 601/2021. Mai departe.

Ultima propunere pe care am să o fac astăzi se referă la poziția 15 de pe ordinea de zi, Pl-x 181/2022 – Propunerea legislativă privind regimul articolelor pirotehnice.

Vă rog să îl scoatem de pe ordinea de zi, este un proiect controversat, care necesită discuții ample în comisii și nu vreau să se afle pe ordinea de zi, pentru a nu transmite un semnal greșit în piață.

Mulțumesc.

USR? Da. PSD? Da. Minorități? Da. PNL? Da. UDMR? Da.

Poziția 15 de pe ordinea de zi, și anume Pl-x 181/2022, a fost scoasă de pe ordinea de zi.

Alte intervenții, stimați colegi? Nu.

Așadar, intrăm în ordinea de zi.

– Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 83/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Nu avem obiecții sau intervenții. Dacă la titlu aveți obiecții? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu.

Adoptat. La articolul unic? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

– Proiectul de hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 75/2021 privind înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind achizițiile publice efectuate în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgență și de alertă pe teritoriul României; PHCD 84/2022. De asemenea, a fost distribuit.

Nu există intervenții. Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Adoptat. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

– Proiectul de hotărâre privind înființarea Comisiei speciale a Camerei Deputaților pentru automatizarea și viitorul muncii; PHCD 85/2022.

Din partea inițiatorilor, mulți, îi dau cuvântul domnului Tuță, să ia cuvântul.

Domnule Tuță, vă rog.

## **Domnul George-Cristian Tuță:**

Domnule președinte, Stimați colegi, Bună ziua! La ora actuală, în țara noastră trei sferturi dintre IMM-uri nu au vreo preocupare pentru a introduce procese de automatizare în vederea eficienței, productivității sau a pătrunderii pe piețe noi. Nu este un secret pentru nimeni, în România sunt cei mai mulți IT-iști pe cap de locuitor din întreaga regiune, însă doar 30% din companiile care vând servicii sau produse au un site.

Să fim serioși, astăzi un site mic este mai ieftin decât un televizor cu diagonală medie, puteți verifica acest lucru.

Ar fi simplist să gândim că este doar o lipsă de viziune din partea managerilor români; este, în egală măsură, și o lentoare a administrației, care nu a găsit până acum soluții atât pentru a se dezvolta mediul de business, cât și pentru a crea condițiile necesare pentru evoluție.

Subiectul este important pentru sistemul nostru economic, pentru că ne pune pe gânduri nu doar diferența dintre indicatorii de inovare, ci și modul în care muncim azi și mai ales cum vom munci în viitor.

Prezentul ne obligă să gândim în termeni de eficiență și să implementăm rapid. Dacă amânăm această conversație necesară nu facem nimic altceva decât să creștem nepermis ecartul existent între noi și cei din Vest, din perspectivă economică și, mai ales, a viitorului muncii.

Viitorul muncii nu trebuie să stârnească frică. Apariția mașinilor nu înseamnă dispariția lucrătorilor. Tehnic, ei trec printr-o reconversie; uman, ei capătă noi șanse de a se dezvolta.

Așadar, stimați colegi, sunt în fața dumneavoastră pentru a susține propunerea de înființare a comisiei speciale care să analizeze implicațiile proceselor de automatizare în ceea ce privește viitorul muncii în România.

Vă invit să fiți de acord cu acest lucru și vă mulțumesc anticipat.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Mulțumesc.

Numai o secundă... Domnule Băltărețu, inițiator sau la dezbateri generale?

Bun.

Domnule Coleșa, inițiator sau dezbateri generale?

Doamna Victoria Alexandru, inițiator sau dezbateri generale?

În regulă. Bun. Imediat după.

Așadar, domnul Băltărețu, intervenție din partea grupurilor parlamentare, vă rog.

## **Domnul Viorel Băltărețu:**

## Dragi colegi,

Avem în față o propunere de înființare a unei comisii speciale parlamentare pentru automatizarea și viitorul muncii.

Cred că este extraordinar de important ca noi, Parlamentul României, cei care dăm tonul în ceea ce se întâmplă în România și legat de viitorul ei, să avem o astfel de comisie, să avem un astfel de grup de lucru realizat transpolitic și care să vină cu idei și să vină cu propuneri, până la urmă, politici publice, pentru a deschide piața muncii și în special economia românească, pentru automatizarea ei, pentru a fi pregătiți acestui val nou al industrializării, dacă ați auzit de „Industry 4.0” sau poate..., în momentul de față, se discută inclusiv de „Industry 5.0”, ceea ce înseamnă, până la urmă, un mod mai eficient de a munci, a fi mult mai creativ și a lăsa ca muncile realizate cu foarte mult efort fizic să fie din

ce în ce mai mult ocupate de mașini și să ne ușureze, până la urmă nouă, să ne crească gradul de confort.

Este foarte important să avem această comisie. Noi, cei de la USR, o susținem și credem că putem crea politici publice în favoarea cetățenilor și în favoarea digitalizării, evoluției economiei românești și pregătirii ei pentru a fi supercompetitivă în acest cadru european comun.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Coleșa, Grupul AUR.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu cred că se opune cineva din Legislativ sau chiar din această țară la procese de automatizare sau digitalizare.

Sper ca această comisie să aibă o activitate cu adevărat deschisă, transparentă, deciziile să nu se ia în spatele ușilor închise, iar dezbaterile să fie pur formale, așa cum se întâmplă în 99% din cazurile legilor așa-zis dezbătute în prealabil.

Dar, pe lângă această deschidere legislativă către digitalizare, automatizare, inteligență artificială, cel puțin în egală măsură, noi, ca legislatori, trebuie să avem grijă de drepturile și libertățile fundamentale.

Digitalizarea, inteligența artificială înseamnă un instrument coercitiv, un instrument extrem de puternic în mâna regimurilor totalitare. Nu rezistă nimeni acestei tentații.

Ca atare, orice om trebuie să-și păstreze libertatea de a accesa servicii și modalități clasice de interacțiune în societate, indiferent că vorbim cu statul sau mediul privat. Putem aminti doar moneda virtuală _versus_ moneda clasică, fizică. Întotdeauna serviciile oferite de stat și cele private trebuie să fie și în varianta clasică, disponibile în mod real și fără costuri suplimentare, pentru orice cetățean.

Vă rog...

Ca atare...

...să-l mai lăsați și pe domnul Muncaciu...

Da.

...să vorbească.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Muncaciu. Vă rog, domnule doctor.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș vrea să știu care este filosofia care stă la baza înființării acestei comisii. Adică noi formăm o comisie în Parlamentul României pentru a...

pentru a studia o problemă care nu ne aparține.

Automatizarea nu are nicio legătură cu Parlamentul.

A, că vin cu proiecte cei din industrie, că vin cei din minister cu legislație pentru asta, dar ca să facem noi o comisie, să impunem de sus în jos este o absurditate.

Bravo!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mă uitam... Mulțumesc.

Mă uitam la inițiatori, sunt și colegi de-ai dumneavoastră. Mă gândesc că în cadrul grupului veți putea avea o discuție pe această temă.

Domnule Pambuccian Varujan, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Problema este una reală și una serioasă.

Nu știu în ce măsură o să apară soluții dintr-o comisie pe care o facem noi, dar, oricum, merită, măcar la nivelul cunoașterii problemei în rândul parlamentarilor, să existe așa ceva.

Noi avem în momentul de față o economie de lohn și trăim consecințele acestui fenomen. O să le trăim din ce în ce mai acut, prin pierderea acestei economii de lohn.

Practic, robotizarea înseamnă înlocuirea oamenilor cu automate programate, acolo unde vorbim de procese repetitive, deci tot ce presupune procese repetitive poate fi înlocuit de o mașină.

Inteligența artificială înseamnă înlocuirea profesiilor în care e nevoie de muncă bazată pe reguli, exclusiv bazată pe reguli. De exemplu, în contabilitate. De exemplu, în programare. De exemplu, în activitățile care țin de ghișeu. Deci tot ce înseamnă activități bazate pe reguli pot fi și sunt înlocuite din ce în ce mai mult de inteligența artificială.

Lucrul acesta pentru noi nu va presupune o modificare a economiei noastre, ci va lovi în economia noastră, care este o economie de lohn.

Noi trebuie, în primul rând, să ne gândim la alternativele pe care le putem avea.

Și sunt surprins că o asemenea comisie este susținută de mulți care s-au opus în momentul în care am propus Legea pentru economia de acces și care...

Domnule... domnule lider de grup...

...reprezenta o alternativă...

...chiar dacă vorbiți rar, vă rog să vă apropiați...

Da.

...de final.

...și care reprezenta o alternativă la tipul de activități umane din ziua de azi.

Va trebui să ne gândim la servicii, pentru că acolo avem o șansă.

A spune că o să fim mult mai creativi... Astea sunt, toate, povești. În realitate, muncile repetitive sunt înlocuite de roboți, muncile bazate pe reguli sunt înlocuite de inteligența artificială. Aceia care pleacă de acolo nu pot să fie creativi în alte domenii. Trebuie găsită o altă soluție pentru ei.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Brian Cristian, al doilea vorbitor și ultimul din partea Grupului USR.

## **Domnul Brian Cristian:**

Automatizare și viitorul muncii – dar vreau să atrag atenția plenului că Educația a primit în noul proiect de buget doar 2,1%, ceea ce reprezintă un minim istoric.

Nu mai reprezintă pentru nimeni o surpriză faptul că de 12 ani se tot amână aplicarea Legii educației, prin care trebuie să alocăm 6% din PIB, dar să dai de trei ori mai puțin – 2,1% – pentru Educație înseamnă tocmai o subminare a viitorului economiei țării. De asta nu avem infrastructură adecvată, de asta nu avem materiale didactice minim necesare și de asta avem profesori cu salarii precare.

Nu aceasta este „România educată”, nu aceasta este „România lucrului bine făcut”.

Și, stimați colegi, dacă vă pasă de viitorul țării și de viitorul muncii, haideți să amendăm acest buget și să creștem banii dați la Educație.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Brian Cristian, era cu automatizare și cu muncă...

, nu cu educație.

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, vă rog.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

Dacă noi credem că în ceea ce privește tehnologizarea, automatizarea, digitalizarea și toate aceste concepte pe care le tot discutăm, dacă noi credem că oamenii din piață au nevoie de o nouă comisie la care cineva să fie președinte, vice, am văzut lista acolo, cu tot felul de funcții, înseamnă că suntem complet rupți de realitate.

Ce să înțeleg? Că doar acest club gândește, nu-i așa, legi?

Și nu de legi au ei nevoie, nu de alte legi și alte lucruri au acești oameni nevoie. Dimpotrivă, au nevoie de mai puține legi făcute pe picior, făcute una peste alta, de nu mai înțeleg nimic. Au nevoie să respire într-un cadru legislativ simplu, curat, în care să nu depindă de stat mai deloc. Deci mi se pare o nouă structură în care cineva s-a vrut președinte, pentru a avea o rampă să se facă remarcat în domeniu, când, de fapt și de drept, oricare parlamentar, inclusiv cineva care e la Comisia pentru agricultură, cineva care e la Comisia pentru cultură, în orice alt domeniu care, aparent, astăzi, în fața acestei comisii, chipurile, n-ar avea căderea să vină cu o soluție, poate să o facă, în acest Parlament și oriunde în societate, și dacă e bună și dacă n-ar exista această încăpățânare, să nu care cumva să vină de la alții, nu de la ai noștri, aceea poate să treacă și să facă un bine în societate.

Deci – să știți că mai exista și Comitetul de Stat al Planificării sau cum se mai numea – dacă ne imaginăm că în piață, în acest moment, pe acest subiect, asta este ce lipsea acestor oameni, încă o comisie, înseamnă că suntem rupți de realitate.

Voi vota categoric împotrivă și nu sunt singura, colegii mei din Forța Dreptei vor vota în consecință.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu.

Adoptat. La articolul unic? Nu.

Adoptat. Stimați colegi, la art. 2? Nu.

Adoptat.

Doar că rog liderii de grup să și facă propunerile pentru componența nominală, altfel acest proiect nu poate fi publicat în Monitorul Oficial.

La art. 3, obiecții sau comentarii?

Nu.

4?

Nu. Adoptat. 5? Nu. Adoptat. 6? Nu. Adoptat. 7? Nu. Adoptat. Rămâne la votul final.

3. Proiectul de lege privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 718/2022; adoptare;

– Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 475/2022; respingere.

Nu dorește din partea inițiatorilor să ia cuvântul.

Comisia pentru muncă sau Comisia pentru sănătate. Prietenul meu, domnul Tătaru, vă rog, prezentați raportul comun.

## Mulțumesc.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate cu dezbaterea pe fond a Proiectului de lege privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative – PL-x 718/2022 și a Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap – PL-x 475/2022, trimise comisiilor cu adresele – PL-x 718/2022 din 16 noiembrie 2022, respectiv PL-x 475/2022 din 20 septembrie 2022.

La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere: avizele favorabile ale Consiliului Legislativ; avizele favorabile ale Consiliului Economic și Social; avizele favorabile ale Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați; avizul favorabil al Comisiei juridice; avizul favorabil al Comisiei pentru tineret și sport.

Cele două inițiative legislative au același obiect de reglementare, respectiv modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

În urma finalizării dezbaterilor asupra celor două proiecte de lege, membrii comisiilor propun plenului Camerei Deputaților, cu majoritate de voturi, un raport comun de aprobare – cu amendamente admise și respinse – a Proiectului de lege nr. 718/2022 și respingerea Proiectului de lege nr. 475/2022, întrucât prevederile acestuia au fost preluate ca amendamente.

Amendamentele sunt redate în anexele care fac parte integrantă din raportul comun.

Inițiativele legislative au fost adoptate de Senat.

Ambele inițiative legislative fac parte din categoria legilor organice.

Pentru ambele inițiative legislative, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Mara-Daniela Calista, Grupul PNL.

## **Doamna Mara-Daniela Calista:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Pe lângă dezinstituționalizare, cum spunea foarte bine și domnul Tătaru, există și două modificări foarte importante cu privire la Legea nr. 448, respectiv Legea pentru promovarea și protecția persoanelor cu handicap din România.

O modificare este un proiect de lege pe care l-am lucrat alături de colegul meu Dumitru Rujan și care prevede posibilitatea decontării de către statul român, din bugetul de stat sau din fonduri europene, a ceea ce înseamnă terapii medicale sau kinetoterapie.

Știți foarte bine că persoanele cu dizabilități necesită astfel de terapii. Din păcate, din indemnizația pe care o primesc, între 350 de lei și 500 de lei pe lună, nu își permit achitarea acestor terapii – foarte scumpe, de altfel –, motiv pentru care am introdus această modificare, ca pentru persoanele încadrate în handicap grav să fie decontate 12 ședințe pe an, iar pentru persoanele cu handicap accentuat – 6.

De asemenea, o altă modificare importantă o reprezintă decontarea carburantului în ceea ce privește deplasarea persoanelor cu dizabilități.

Și un element de noutate este faptul că am introdus bonurile valorice și pentru ceea ce înseamnă transportul electric, să se poată deconta inclusiv acest transport pentru aceste persoane.

Și o să vă rog, domnule președinte, să îmi permiteți, dacă tot suntem aici și tot sunt colegii mei de față, să fac un apel public la dumneavoastră.

Poate în următorul an, în următoarea sesiune, avem maturitatea politică și ne așezăm toți la o masă să înțelegem că indemnizațiile pe care le primesc aceste persoane, cum spuneam foarte bine, între 350 de lei și 500 de lei, sunt inumane și că raportarea lor la indicele social de referință, nemodificat din anul 2009, în valoare de 500 de lei este, de asemenea, inumană.

Va trebui să ne așezăm la masă și să reușim să găsim o soluție astfel încât aceste persoane să poată să aibă un trai, nu decent, la limita subzistenței, din păcate, pentru că acolo sunt. Să reușim să avansăm cu ele și să îi sprijinim să își permită să facă niște terapii, să poată să aibă o viață independentă, să fie integrate în câmpul muncii și nu lăsate, ostracizate de statul român, pe 350 de lei pe lună, pentru că atât ne permitem.

Mulțumesc.

Doamna Csép Andrea, Grupul UDMR.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În prezent, în România avem 870.000 de persoane cu dizabilități. 870.000 de persoane care depind de alții, de membrii familiei, de vecini, de copiii lor. 870.000 de persoane, dintre care 1,91% sunt în grija statului, pentru că nu au posibilitatea să fie îngrijiți acasă de membrii familiei, de întreținători, de copiii lor, de vecinii lor. 1,91%.

Prin acest proiect de lege ne angajăm să reducem numărul acestor persoane cu dizabilități adulte instituționalizate. Este o măsură foarte bună și este o necesitate, dar totodată avem nevoie de a investi în prevenție. Și vorbesc de prevenție pentru că în România foarte puțin vorbim de educația timpurie și de îngrijirea timpurie a copiilor, când putem să identificăm acele probleme de dezvoltare pe care, dacă le tratăm din timp și alocăm bani pentru aceste tratamente, putem să prevenim creșterea numărului de persoane adulte cu dizabilități.

Totodată, vreau să-i felicit pe colegii mei din Comisia pentru muncă și protecție socială și să le mulțumesc pentru sprijin, pentru că împreună am putut să aducem modificări la

acest proiect de lege, care vin în beneficiul acelor persoane care se deplasează cu mașina proprie, pe decontarea carburanților.

Și, da, totodată, așa cum colega mea Mara Calista a spus înaintea mea, am reușit împreună cu colegii să ne înțelegem ca aceste intervenții de care au nevoie persoanele adulte cu dizabilități cu handicap grav să fie în număr de 12 decontate și, totodată, acelea cu handicap accentuat – 6 intervenții decontate din partea statului.

Acesta este un prim pas, dar trebuie să ne aplecăm și să ajutăm aceste persoane.

Eu vă mulțumesc pentru sprijin, stimați colegi, și cred că trebuie să continuăm împreună și cu partea de prevenție de care am amintit.

Mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la 66 aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă la Anexa nr. 1 aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege nr. 718/2022 rămâne la votul final cu propunere de adoptare, iar Proiectul de lege nr. 475/2022 rămâne la vot cu propunere de respingere.

- Mulțumesc.

1. Propunerea legislativă privind modificarea și

completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative; Pl-x 146/2022.

- Comisia pentru administrație, raportul, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

- Camera Deputaților este Cameră decizională.

- Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins

- propunerea legislativă.

- Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

- Consiliul Economic și Social a avizat favorabil. Guvernul susține adoptarea inițiativei legislative.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil.

- Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor a

- avizat favorabil.

Comisia pentru știință și tehnologie a avizat favorabil. Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2016, în sensul instituirii în sarcina instituțiilor publice, organelor de specialitate ale administrației centrale și locale și persoanelor juridice de drept privat, care au obținut, potrivit legii, statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, a unei obligații de a pune la dispoziția cetățenilor, în mod gratuit, în format fizic, pe hârtie, sau în format electronic, pe pagina de internet proprie, modele de formulare sau cereri aferente serviciilor furnizate.

Potrivit prevederilor art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și-a desfășurat lucrările în ședința din 4 octombrie 2022.

Membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, au hotărât adoptarea propunerii legislative cu amendamente admise prezentate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Domnul Tuță, dezbateri generale, vă rog. Activ astăzi, domnul Tuță, activ.

## **Domnul George-Cristian Tuță:**

## Stimați colegi,

Grupul Partidului Național Liberal susține orice demers de simplificare la nivelul administrației publice centrale și locale. Este modelul de gândire liberală pe care mereu ni l-am asumat.

Propunerea colegului Sebastian Burduja, de a extinde și la nivelul entităților de utilitate publică, reprezintă un pas de normalitate.

Am depus însă un amendament care să ne aducă mai aproape de proceduri mai eficiente în folosul cetățenilor.

Vă propunem astăzi să eliminăm împreună din arsenalul instrumentelor birocratice dosarul cu șină. Un simbol al relației inegale dintre stat și cetățean, dosarul cu șină trebuie să dispară. Șina înseamnă libertatea nelegitimă a statului de a solicita orice act util sau nu, la orice moment și fără explicații; două lamele de tablă închid și deschid universul birocrației românești de zeci de ani de zile. Dosarul cu șină trebuie să dispară împreună cu tot ceea ce înseamnă el la nivelul administrației, la nivelul comunităților și, de ce nu, și la nivelul metaforei.

Categoric, interzicerea dosarului cu șină nu va rezolva instantaneu problemele de fond, nici măcar pe cele de mentalitate. Va trebui să mergem mai adânc, la cauze, va trebui să găsim soluții actuale. Eroarea pe care am face-o ar fi să găsim soluții înlocuitoare. Lucrul bun pe care va trebui să-l realizăm cât de curând este acela al regândirii întregii platforme digitale unde se petrece interacțiunea dintre stat și cetățean.

## Stimați colegi,

Votul pe care o să-l dăm astăzi va consfinți trimiterea la reciclare a cartonului și a metalului din dosar, dar, mai mult decât atât, va avea semnificația faptului că suntem pregătiți să ne despărțim de Evul Mediu birocratic, care descurajează orice orizont de dezvoltare.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Seres Dénes? Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței nr. 41 are în vedere obligarea autorităților centrale și locale, precum și a instituțiilor publice de utilitate publică care oferă servicii publice, de a oferi cetățenilor modele, cereri tipizate, în format fizic sau electronic.

Sigur că acest lucru duce la eliminarea, în parte, a birocrației, dar și la eficientizarea administrației publice, scurtarea timpului și accesul populației la aceste servicii publice este foarte mult ușurat.

Grupul UDMR este întotdeauna pentru debirocratizarea activității administrației publice, precum și pentru simplificarea acestei activități.

Ca atare, și în acest caz, sprijinim acest demers. Mulțumesc foarte mult.

Domnul Coleșa.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, acest proiect de lege nu știu cum și de ce ar interzice dosarul cu șină. Suntem de-a dreptul caraghioși, după cum, pe bună dreptate, remarca un coleg de la acest...

Doar de doi ani, de când suntem în Parlament, am auzit de la acest microfon de „n” ori că tocmai, în România, prin această lege, s-a desființat dosarul cu șină. Pură demagogie, pe de o parte, deoarece această lege face altceva – forțează instituțiile publice și așa mai departe să pună la dispoziția cetățenilor, în format fizic, pe hârtie, și în format electronic, modele de cereri.

Deci, atenție, și în format fizic, și în format electronic, lucru perfect normal.

Pe de o parte, avem posibilitatea de a accesa în mod digital niște servicii, dar, pe de alta, și în format clasic, pe hârtie.

Considerăm că eficientizarea, digitalizarea este un proces benefic atâta timp, după cum am mai zis, atâta timp cât orice cetățean are dreptul de a accesa servicii în mod clasic, pe hârtie, cu dosar cu șină, dacă dorește el. Nu avem niciun drept să interzicem ceva. Avem dreptul de a legifera posibilitatea de automatizare, digitalizare, eficientizare, dar în niciun caz nu avem dreptul de a interzice un serviciu clasic.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Năsui, vă rog. Se pregătește doamna Alexandru Victoria. Puteți veni mai aproape.

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Digitalizarea este, fără îndoială, un lucru bun, dar debirocratizarea nu înseamnă doar ca 100 de acte care ni se cereau să fie duse într-un dosar cu șină să le dăm pe mail. Debirocratizare înseamnă să nu mai ai nevoie de 100 de acte ca să trăiești, să respiri, să inovezi, să începi o afacere în România.

În legislatura anterioară, am început, alături de mai mulți colegi din toate partidele, un proiect de desființare, de exemplu, a acordului vecinilor când voiai să-ți deschizi un sediu social la tine acasă, sediu social care în multe țări este o adresă de e-mail, nici măcar nu este o adresă fizică.

## **Domnul Varujan Pambuccian**

**:**

Corect!

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

Am desființat acea aberație din legislație, pe care am copiat-o noi, inițial, de la francezi, în anii ʼ90, în 1991, de fapt, și pe care francezii au desființat-o în ʼ94, noi am ținut-o până în 2020, în care nu aveai voie să ai mai mult de o singură firmă în care să fii asociat unic și, atunci, toată lumea își mai punea un asociat cu 1% din firmă, care, de obicei, era un om de paie, acolo – soacră, o rudă, un prieten, cineva.

Debirocratizarea înseamnă să reducem această povară administrativă, nu doar să o digitalizăm. Și este important să facem lucrul acesta.

Și digitalizarea este importantă, este un lucru, fără îndoială, bun, dar esența este să fie ușor să acționezi în România și asta nu se va schimba doar dacă desființăm dosarul cu șină. Dosarul cu șină era un simbol; dacă desființăm simbolul, dar nu esența, n-am făcut nimic. Haideți să acționăm și asupra esenței!

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, vă rog.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

E cineva în sala aceasta care nu dorește să desființeze dosarul cu șină și să fie totul la un click distanță?

E cineva, îl rog, fără să se jeneze, să ridice mâna.

## **Domnul Varujan Pambuccian**

**:**

Eu vreau șina!

Nu vă supărați, nu simțiți că vi se insultă inteligența cu al nu știu câtelea proiect în care desființăm dosarul cu șină, desființăm... invers, le punem invers, pentru digitalizare, pentru...? Nu simțiți că cineva vă insultă inteligența, venind populist să vă citească aceleași texte, și după hârtie, știți, adică la „servite”? Eu așa simt.

Există o singură soluție pentru ca omul să nu mai fie plimbat de colo-colo – MAI-ul să pună la dispoziție baza de date restului instituțiilor publice, cu CNP-urile și cu toate informațiile despre identitatea unei persoane; fiecare instituție știe, având acces, că doar nu sunt niște infractori, în sistemul public, doar cei de la MAI sunt mai altfel, de la restul instituțiilor nu sunt capabili, sunt niște infractori, n-au de ce să aibă acces la asemenea informații.

Există o singură soluție, foarte simplă – acces la informațiile de bază despre persoană. Nu mai ai de ce să-i ceri copie după buletin, nu mai ai de ce să-l trimiți nu știu unde.

Și, apropo, cine credeți dumneavoastră că verifică, apropo de aceste idei îmbrăcate așa, poleite frumos, că un funcționar l-a trimis totuși pe om și i-a zis du-te vizavi și fă-ți o copie la xerox? Cine se ocupă cu verificarea dacă un funcționar a făcut acest lucru sau nu?

Hai să terminăm cu populismele! Aceste chestiuni țin de Executiv, țin de Guvern. Vrei să faci treabă, să simplifici viața

oamenilor, ești la Guvern într-o majoritate care nu te deranjează cu nimic, ai toate pârghiile și toate deciziile? Fă, domnule, debirocratizare și scapă-i pe oameni de toate aceste aberații pe care te bucuri să le vezi în practică, pentru că îți dau ție ocazia să-ți faci imagine politică și să vii la microfon și să arăți cum te lupți tu cu debirocratizarea și cu dosarul cu șină!

Nu se întâmplă, pentru că în aparatul executiv nu se dorește...

Mulțumesc.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

...acest lucru, nu este nimic în legătură cu legea. Sigur că se mai pot face completări, dar nu de lege e vorba, ci de voință politică și de compatibilizare a informațiilor, mai ales, cu MAI-ul și cu baza de date cu CNP-urile.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Botez.

## **Domnul Mihai-Cătălin Botez:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că, cu această lege și ca ea una dată anterior, cred că ne furăm singuri căciula. Venim la serviciu, ni se pare că dezbatem și vom da o lege serioasă și care va ajuta cetățenii. De fapt, nu cred că facem acest lucru.

Dacă vă amintiți, în legislatura trecută, am dat lege, în Parlamentul României, să se facă Autostrada Moldovei. Și dacă am dat lege, ce, s-a întâmplat ceva?

La începutul acestui mandat, la inițiativa aceluiași coleg, cred că am dat o lege ca toate autoritățile de acum să nu mai ceară date pe care autoritățile statului le dețin deja. A fost o foarte mare bucurie în rândul cetățenilor, că vom scăpa de birocrație. S-a întâmplat asta?

Nu.

Acum, cu această inițiativă legislativă, care nu conține nicio sancțiune, obligăm așa, în eter, pe cineva să facă ceva. Urmează cumva ca aceia care nu respectă legea să fie sancționați?

Nu.

Eu nu cred că această lege va avea vreun efect, la fel cum gargara ieftină nu are cum să aibă efect.

Aveți Ministerul Digitalizării, haideți să vedem niște treabă de acolo, haideți să vedem niște oameni care fac și după aceea vorbesc!

Mersi.

Și eu vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la 1 la 25 aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final. Domnul Andronache, pe procedură, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. O să propun prelungirea programului de lucru până la parcurgerea punctului 22 din ordinea de zi, inclusiv.

Nu vă speriați, stimați colegi, sunt multe puncte la care nu au sosit rapoartele.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor aflate la punctul 24 pe ordinea de zi. Vot, vă rog.

22...

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Până la dezbaterea Pl-x 601/2014

, care se afla inițial în ordinea de zi la punctul 22.

Corect este ceea ce a transmis domnul președinte. Mulțumesc. Deci până la Pl-x 601/2014. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și când nu-mi doresc am dreptate.

Mergem mai departe.

## **O voce de la USR:**

TikTok!

Hai, nu fiți răi, că m-am trezit foarte bine dispus!

6. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Polone privind cooperarea în domeniul industriei de apărare, semnat la Varșovia la 3 martie 2022; PL-x 612/2022.

Comisia pentru politică economică.

A, inițiatorul.

Doamnă, v-am văzut când ați venit, vă rog, microfonul vă aparține.

## **Doamna Daniela Nicolescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Economiei_ **:**

Mulțumesc. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Acordul privind cooperarea în domeniul industriei de apărare dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Polone, pe care îl supunem aprobării prin proiectul de lege, se are în vedere consolidarea cadrului juridic al colaborării între cele două părți, sporirea încrederii reciproce între cele două guverne, precum și diversificarea și intensificarea colaborării între companiile producătoare de tehnică, echipamente militare și muniții necesare forțelor armate române și polone.

Acest acord are un caracter tehnic și conține prevederi referitoare la:

– Cooperarea în domeniul apărării, în special în domeniile cercetării, dezvoltării, producției, mentenanței, reparării și

modernizării sistemelor de armament militare, munițiilor, materialelor de apărare, echipamentelor tehnice, afișajelor tehnice, pieselor de schimb și accesoriilor;

– Încurajarea încheierii de acorduri între părți care vizează procurarea, producția, vânzarea produselor din industria de apărare, precum și în orice alte domenii militare conexe care pot fi de interes reciproc pentru părți, în limitele prezentului acord;

– Implementarea unor proiecte comune de cercetare și dezvoltare bazate pe resurse științifice din domeniul industriei de apărare, în scopul producerii de echipamente solicitate în comun sau în mod similar de cele două părți sau de către state terțe;

– Achiziționarea de către părți a echipamentelor militare și de apărare fabricate sau dezvoltate în comun, în oricare dintre statele...

Cred că am putut să ne facem o imagine bună.

Perfect.

Este vorba de schimbul de informații clasificate care, mai ales acum, în situația aceasta, ne este foarte necesar. Vă mulțumesc.

Perfect. Mulțumesc și eu. Raportul comisiei, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Polone privind cooperarea în domeniul industriei de apărare, semnat la Varșovia la 3 martie 2022

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege.

Inițiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Polone privind cooperarea în domeniul industriei de apărare, semnat la Varșovia la 3 martie 2022.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat semnarea acordului.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor sesizate pentru dezbaterea pe fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Polone privind cooperarea în domeniul industriei de apărare, semnat la Varșovia la 3 martie 2022 – PL-x 612/2022, în forma prezentată de inițiator.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Perfect.

Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

7. Proiectul de lege pentru completarea art. 28 din Legea

nr. 290/2004 privind cazierul judiciar; PL-x 713/2022. Comisia juridică.

Doamna Tănăsescu, vă rog.

Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu prezentul proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 28 din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu două noi alineate, alin. (3[1] ) și (3[2] ). Noutatea reglementării vizează creșterea operativității în obținerea certificatului de cazier judiciar, în sensul simplificării acestei proceduri, propunându-se ca și eliberarea actului, nu doar depunerea cererii de eliberare, să fie făcută în format electronic.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Nu dorește...

Dorește... domnul Sărmaș să ia cuvântul? Sunteți sigur că doriți, domnule Sărmaș? Vă rog.

## **Domnul Ioan-Sabin Sărmaș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Promit să fiu și eficient.

Stimați colegi,

Din păcate, România este de ani buni tributara implementării unor servicii de digitalizare, a unor proiectemamut de 10, 20, 30 de milioane de euro care își propun să digitalizeze acele servicii de viață și, din păcate, implementarea durează suficient de mult ca, atunci când ajungem în faza finală, aceste servicii să fie, de foarte multe ori, obsoleted, să fie învechite.

S-a amintit aici despre schimbul de date între instituțiile publice. E adevărat, e o componentă importantă a digitalizării, dar avem o lege în vigoare, una dintre puținele din Europa, și una pe care Parlamentul acesta a adoptat-o într-o formă foarte bună, considerăm noi.

Dar, dincolo de asta, trebuie să avem victorii de etapă.

Ceea ce se întâmplă astăzi, prin adoptarea acestei legi care permite emiterea cazierului judiciar în format electronic – cred că avem peste două milioane de astfel de emiteri, anual, în România –, înseamnă un pas către un serviciu public care are impact real asupra cetățenilor.

Felicit inițiatorii!

Și acestea sunt motivele pentru care Partidul Național Liberal susține acest proiect cu impact real și imediat asupra modului în care cetățeanul interacționează cu instituțiile publice.

Avem nevoie nu doar de proiecte-mamut, de anvergură, ci și de astfel de proiecte punctuale, care rezolvă probleme reale, de zi cu zi, pentru cetățenii noștri.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Badiu.

## **Domnul Georgel Badiu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, asistăm la încă un joc foarte duplicitar al coaliției de guvernare.

Pe de o parte, în Parlament, caută să se treacă pe repede înainte...

câte un proiect de lege care nu are nicio legătură cu realitatea.

Și vedem că, în cazul proiectului care este acum în dezbatere, reprezentanții Guvernului, în speță, specialiștii de la Direcția cazier, s-au opus, au venit cu o mulțime de observații și au criticat forma actuală.

Cu toate acestea, pe repede înainte, se trece la adoptare.

Acest proiect vă spun cu mare regret că va fi imposibil de pus în practică în forma actuală și Guvernul va fi nevoit să vină cu corecții ulterioare, prin ordonanță.

Este de neînțeles de ce se trece așa, rapid și superficial, peste criticile aduse de specialiști în domeniu, de cei care trebuie să-l pună efectiv în aplicare.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Domnul Marin Laurențiu-Daniel?

Nu. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 4 există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe; PL-x 734/2022.

Suntem în procedură de urgență.

Mergem mai departe.

Comisia juridică, vă rog, raportul. Doamna Vicol, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, în perioada cuprinsă între încheierea celei de-a doua sesiuni ordinare a anului 2022 și până la reluarea lucrărilor Parlamentului, în prima sesiune ordinară a anului 2023.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, cu amendamentele admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamna Vicol, vă rog să reveniți! Faceți-mi propunere pentru timpii de dezbatere!

Propun un timp de dezbatere de două minute.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Timp de dezbateri, vot.

Cu 127 de voturi pentru, 14 contra și 6 abțineri, timpii de dezbateri au fost aprobați.

Dezbateri generale, domnul Dan Tanasă, vă rog.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Abilitarea Guvernului să emită ordonanțe de urgență!

E o glumă proastă, pentru că România este condusă acum exclusiv prin ordonanțe de urgență.

Tot stufărișul ăsta legislativ care ajunge în Parlamentul României, marea majoritate, majoritatea covârșitoare, nu sunt decât proiecte de lege de aprobare a unor ordonanțe de urgență.

Din păcate, deși coaliția de guvernare are o majoritate foarte, foarte largă, pur și simplu a pervertit ideea de democrație. Pur și simplu a amestecat Legislativul cu Executivul.

România, democrația românească, în momentul acesta, este condusă prin ordonanțe de urgență.

Legile, în țara asta, se fac la Guvern.

Aici, în Parlament, sunt aduse doar așa, ca să justifice existența Parlamentului.

Parlamentul României a fost transformat într-un banal apendice al Guvernului, o situație absolut șocantă, absolut revoltătoare, absolut inacceptabilă, care ar fi trebuit să revolte, dacă nu pe membrii coaliției de guvernare, atunci, ar fi trebuit să revolte, nu știu, Președintele României, ar fi trebuit să revolte niște intelectuali din ăștia de mucava care nu mai pot pe alte teme false.

Acest mod în care România este guvernată în momentul ăsta este absolut inacceptabil, este incompatibil cu principiile de bază ale democrației.

România este guvernată și Guvernul nu are nevoie de nicio lege de abilitare. Emite pe bandă zeci, sute de ordonanțe de urgență.

Domnule Moșteanu, hotărâți-vă cu domnul Victor! Suntem în procedură de urgență, un singur vorbitor. A câștigat domnul Moșteanu. Vă rog.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

USR nu va susține o lege de abilitare pentru acest Guvern care a înșelat încrederea românilor.

Vă aduc aminte că în vară, pe o lege de abilitare similară, fără să anunțe nimic înainte, acest Guvern care zice că este condus de un liberal care n-are nicio legătură cu valorile liberale a pus noi taxe, a supraimpozitat contractele parttime, a schimbat tot Codul fiscal, punând noi biruri pe cei care muncesc în România.

USR nu va susține astfel de demersuri, USR nu va mai da niciun cec în alb – n-a dat niciodată –, dar cu atât mai mult nu vom da un cec în alb unora care au înșelat românii. Mulțumesc.

Domnul Ganț.

Așa, cătinel; noi, în Ardeal, nu ne grăbim niciodată.

În Banat, domnule președinte! Dumneavoastră în Ardeal, eu în Banat! Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

N-aș fi vrut să iau cuvântul, dar am senzația că s-a creat o confuzie.

Vorbim aici de procedura constituțională prin care Parlamentul abilitează Guvernul ca în vacanța parlamentară să emită ordonanțe, nu ordonanțe de urgență.

Guvernul poate emite ordonanțe de urgență oricând, inclusiv în vacanța parlamentară, cu obligațiile care decurg de aici, pentru Parlament, de a se întruni și așa mai departe.

Deci facem un lucru strict constituțional, Parlamentul abilitează orice Guvern ca în vacanța parlamentară să emită ordonanțe.

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Până ajunge la microfon domnul Dancă, dați-mi voie să le urez bine au venit sau bine ați venit în Parlamentul României tinerilor sau mai puțin tinerilor de la balcoane.

Bine ați venit și să sperăm că veți avea un sejur plăcut în Casa Poporului!

Domnule Dancă, vă rog.

Așa, faceți cu mâna!

Dacă tot sunt la tribună, dați-mi voie să-i salut și eu pe cei invitați la balcoane.

Referitor la acest Proiect de lege pentru abilitarea Guvernului pentru a emite ordonanțe pe timpul vacanței parlamentare, noi, parlamentarii Forța Dreptei, vom vota împotrivă, pentru că, așa cum au spus și alți colegi mai devreme, ultima oară când Guvernul a fost învestit cu această încredere a trădat voturile primite din partea românilor și nu a făcut decât să crească noi taxe.

Asta s-a întâmplat în vara trecută, se va întâmpla și în această iarnă... și noi, și noi taxe. Asta face Guvernul PSD–PNL și nu merită să fie abilitat cu încrederea noastră pentru a emite ordonanțe.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Invitații din stânga sunt din Macedonia de Nord, probabil de aceea nu au reacționat la vorbele mele în română.

Domnule Stancu, puteți să le spuneți și de la microfon „Bine ați venit în Parlamentul României!”, în limba lor

maternă.

Bine, data viitoare!

Nimic, domnule Simonis!

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii?

Nu.

Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 48 există obiecții sau comentarii?

Nu.

Adoptate.

Propunerea rămâne la votul final.

14. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 13 din Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor; PL-x 601/2021. Comisia pentru administrație publică, vă rog, raportul.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 13 din Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 13 decembrie 2021.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul nefavorabil al Consiliului Economic și Social; avizul favorabil, cu amendamente admise, al Comisiei pentru industrii și servicii.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisia sesizată în fond a examinat proiectul de lege în ședința din 5 decembrie 2022.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport de adoptare cu amendamente admise.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Dezbateri generale, Apostol Alin-Gabriel, Grupul USR, vă rog.

Primăriile vor putea să restaureze mai multe clădiri istorice în fiecare an.

Prin acest proiect oferim mai multe unelte primăriilor care-și doresc să repare fațadele clădirilor de patrimoniu.

La restaurarea imobilelor care sunt valoroase pentru comunitate primăria poate participa prin cofinanțarea lucrărilor. Dacă până acum coeficientul de cofinanțare era fixat la 50%, după intrarea în vigoare a acestui proiect de lege vom da voie autorităților locale să-și stabilească singure cuantumul cu care participă, în funcție de importanța

imobilului, starea acestuia și alte criterii obiective stabilite de consiliile locale. Astfel, își vor putea folosi bugetul disponibil într-un mod cât mai eficient, ceea ce va duce la o îmbunătățire mai rapidă a vieții cetățenilor și va determina o atractivitate sporită din punct de vedere turistic a localităților.

Sperăm ca modificarea aceasta să intre în vigoare cât mai repede posibil, astfel încât să ajute mai multe localități la elaborarea bugetelor pentru anul următor.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Trecem la dezbateri. La titlu aveți obiecții? Nu.

Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 4 aveți obiecții? Nu.

Adoptate. Rămâne la votul final.

Nu v-am văzut!

Mulțumesc de înțelegere.

9. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea

art. 6 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000; PL-x 564/2022.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog, domnul Rareș Pop.

Mulțumesc, domnule președinte.

La ora actuală suntem singura țară din Uniunea Europeană care își condamnă copiii și adolescenții la boli cronice și la alte obiceiuri nocive, prin limitarea drastică a accesului public la mișcare și sport.

Pe de altă parte, există o cerere foarte mare pentru mișcare și sport. Poate că nu știți, dar lipsa terenurilor de sport din apropierea casei este unul din motivele principale pentru procentul foarte mic de români care practică orice fel de mișcare, știm că actuala infrastructură sportivă este insuficientă, chiar și contra cost, știm că se duce o bătălie teribilă pentru accesul la terenurile de sport între sectorul public și cel privat și mai știm că avem sute, poate mii de terenuri de sport care zac nefolosite chiar în acest moment, în timp ce zeci de copii se înghesuie în vacanțe sau în weekenduri să ocupe câte un teren de sport minuscul construit în vreun parc.

Inițiativa de astăzi își propune să redea copiilor și adolescenților terenurile de sport din curtea școlii, acolo unde primarii și directorii de școli refuză să facă acest lucru, fără niciun fel de temei; evident, nu la întâmplare, ci pe baza unui regulament de acces și funcționare.

Vrem să încurajăm prezența copiilor și a adolescenților pe terenurile de sport din curtea școlii, pe baza unor reguli foarte clare și a unei responsabilități comune. Nu vrem gunoaie, nu vrem afectarea infrastructurii sportive, nu vrem scandal, dar vrem ca aceiași primari și directori de școli isteți care găsesc soluții pentru a închiria sala de sport din incinta școlii să găsească resurse pentru a permite copiilor și adolescenților să folosească pentru câteva ore pe săptămână sau în vacanță aceste terenuri care, repet, zac nefolosite.

Aș vrea să mai fac o singură precizare.

Legea, așa cum a fost scrisă, nu schimbă destinația terenului de sport din școală. Am auzit această interpretare, și o spun cu toată responsabilitatea, este una cel puțin abuzivă. Copiii și adolescenții...

Mulțumesc.

## **Domnul Rareș Tudor Pop:**

...vor merge acolo să facă sport și nu altceva și vă rog să sprijiniți acest proiect și să nu ne mai furăm singuri mingea. Mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia pentru învățământ și Comisia... Ooo, domnule profesor! Vă rog, aveți cuvântul. E o plăcere să vă revăd la tribună!

## **Domnul Laurențiu-Cristinel Țepeluș:**

Mulțumesc, Daniel!

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea art. 6 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000; PL-x 564/2022

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa PL-x 564 din 11 octombrie 2022, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru tineret și sport au fost sesizate, pentru dezbatere în fond, cu proiectul de lege menționat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, în sensul soluționării problemei accesului la o resursă pentru sport neutilizată în afara orarului școlar, aflată în proximitatea zonelor rezidențiale.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 28 septembrie 2022.

În conformitate cu prevederile art. 62 și art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședință comună, în data de 23 noiembrie 2022.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare, cu amendamentele admise.

Mulțumesc.

Dezbateri generale... O, mulți! Domnul Badiu, Grupul AUR.

Mulțumesc, domnule președinte.

La prima vedere pare a fi o lege bună, de asta o s-o susținem și noi și o s-o votăm.

Sperăm ca și aplicarea ei să fie una așteptată de toți cetățenii.

Mulțumesc.

Domnul Avrămescu, Grupul PNL.

## **Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Și Grupul PNL susține, mai ales că am văzut că e vorba despre dreptul copiilor de a utiliza aceste baze sportive. Este extrem de important, pentru că în ultimii cinci ani au fost doar zece hotărâri de consilii locale.

Nu este o încălcare a principiului autonomiei locale, este tocmai o eficientizare și ne dorim cu toții un acces liber și gratuit în timpul disponibil pentru toți copiii și toți tinerii pentru a practica sportul.

Tocmai de aceea Grupul PNL susține această inițiativă legislativă.

Domnul Cristian Brian.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Românii, sedentarii Europei!

Conform ultimului raport al Comisiei Europene, doar 2% dintre români fac sport cel puțin de trei ori pe săptămână, în schimb 58% nu au activitate fizică nici măcar o dată pe săptămână.

Prin comparație, 38% din cetățenii europeni fac sport cel puțin o dată pe săptămână.

Și în cazul tinerilor un raport al Organizației Mondiale a Sănătății arată că doar 28% dintre adolescenți fac mișcare la un nivel minim necesar.

Și tot OMS-ul recomandă cel puțin 60 de minute de activități fizice pentru copii și tineri, de cel puțin trei ori pe săptămână pentru o stare bună de sănătate.

După toate statisticile, suntem foarte departe de media europeană, iar o țară care nu face sport e o țară cu risc ridicat de îmbolnăvire.

Acest proiect deschide ușile unor facilități unde copiii, dar și ceilalți cetățeni, pot să practice sportul și trebuie să ne stabilim ca obiectiv prioritar încurajarea cetățenilor să adopte un stil de viață sănătos, activ, să facă sport în mod constant și să reducă vizitele la medic.

Acesta este doar un prim pas spre normalitate, mic, dar necesar.

Și ca să punem lucrurile în perspectivă, că tot vorbim despre sportul în școală și lipsa de resurse, menționez din nou faptul că bugetul alocat educației pe 2023 e la un minim istoric de doar 2,1% din PIB, de trei ori mai puțin decât prevede legea.

Și tot legat de buget, cel al Ministerului Sportului, pentru 2023, a scăzut, comparativ cu anul trecut. Și, pe lângă asta, acele vouchere de sportiv, cele de 150 de lei, pe care le-am votat în urmă cu câteva săptămâni, votate și lăudate de toate grupurile politice, inclusiv de cele de la putere, au fost suspendate de „ordonanța trenuleț”.

Deci măcar atât să facem pentru sănătatea tinerilor și a copiilor din România!

Haideți să deschidem curtea școlii! Mulțumesc.

Domnul Manea.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Terenurile de sport din cadrul școlilor trebuie să fie ușor de accesat și deschise tuturor copiilor.

Vă dați seama unde am ajuns!

Adică, e după principiul „iarna nu-i ca vara”, școala să fie deschisă pentru toți copiii, adică un truism, un adevăr evident.

Eu îmi amintesc că atunci când am făcut școală, școala nu era închisă.

Sigur că voi susține acest proiect de lege. Este binevenit pentru ca copiii din această țară să nu se mai joace fotbal sau să nu mai practice alte așa-zise sporturi pe străzi sau printre mașini, ci să folosească așa cum se cuvine incinta școlilor, fără să afecteze programul școlar. Și mă gândesc aici că trebuie să ținem cont că și la nivelul administrației publice, la nivelul primăriilor, cele care administrează cumva clădirile administrative, trebuie să existe o decizie cât mai clară și o deschidere în spiritul aplicării prevederilor legislative.

Așadar, eu, unul, voi susține acest proiect de lege, dar mare lucru nu se va petrece, în opinia mea.

Doamna Țoiu. Vă rog.

## Vă mulțumesc.

Această lege este una extrem de importantă, pentru că avem nevoie de copii mai sănătoși, avem nevoie de copii care să înțeleagă spiritul de echipă, competiția, care să aibă locuri sigure pentru socializare.

Este ceva ce într-adevăr ar fi putut fi făcut și fără această lege, dar nu este făcut în practică. Și avem nevoie de Parlament și de votul pentru asta, pentru a ne asigura că administrațiile locale și că școlile își deschid porțile și-și dau jos lacătele pentru copii.

De altfel, am și ajuns în câteva situații absurde, Bucureștiul este una dintre ele, în care prefectul a decis că într-unul dintre sectoare este constituțional și corect să fie deschise curțile școlilor și în alt sector nu.

Aceste absurdități trebuie să înceteze, mai ales că a existat o zvonistică fără fond, conform căreia ar fi, iată, neconstituțional să lași copiii să bată mingea în curtea școlii.

Odată cu votul pe care-l vom da astăzi, putem să încetăm aceste scuze de a nu le da copiilor dreptul la mișcare. Mulțumesc.

Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Iată un alt proiect legislativ unde reușim să găsim consens la toate partidele politice.

AUR va susține acest proiect legislativ, însă dacă tot suntem la subiectul sport îndrăznesc să sesizez plenului Camerei Deputaților două chestiuni pe care eu le găsesc inacceptabile.

Prima situație este, dacă tot suntem la capitolul sport, este situația Federației Române de Hochei, unde ministrul Eduard Novak continuă golăniile și atacurile, în încercarea lui disperată de a înlătura actuala conducere a Federației Române de Hochei, care a fost aleasă în mod statutar de către Adunarea Generală a Federației. Doar că domnul ministru încearcă cu disperare să înlăture actuala conducere și vechea conducere, ca să spun așa, pe domnul Hălăucă, care este un fost sportiv renumit, respectabil, pentru că domnul ministru Novak încearcă să pună Federația Română de Hochei la picioarele lui Viktor Orbán.

A doua situație este o situație absolut inacceptabilă de la Federația de Gimnastică.

Vă reamintesc că actuala campioană Amalia Puflea, din cauza modului în care conducerea federației înțelege să acționeze, campioana Amalia Puflea nu se mai antrenează și a fost exclusă de la lotul de la Deva, o situație absolut halucinantă.

Iar aseară am aflat de un alt caz, pe care-l voi expune în perioada următoare.

Încerc însă, acum, de la acest microfon, să solicit public demisia doamnei Carmencita de la conducerea Federației Române de Gimnastică. Doamna Carmencita, de la Gimnastică, n-are nicio legătură cu gimnastica și în momentul ăsta își cam bate joc de foste glorii ale gimnasticii românești.

Situația este complet inacceptabilă și îi cer doamnei Carmencita, care n-a fost niciodată, sărăcuța, n-a luat nicio medalie la gimnastică, să părăsească conducerea și să nu-și mai bată joc de fostele glorii ale gimnasticii românești.

Mulțumesc.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Stimați colegi,

Înainte de a trece la următorul punct, poate pentru noi, care venim în fiecare săptămână, această sală este ceva obișnuit, dar dați-mi voie să-i salut cu mare drag pe seniorii din comuna Piscu, județul Galați, care sunt pentru prima dată în Casa Poporului.

Această sală vă aparține și dumneavoastră și, în numele colegilor mei, dați-mi voie să vă spun bine ați venit la Palatul Parlamentului!

Și sărbători fericite și toate cele bune celor dragi de acasă!

Mergem mai departe.

4. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/2022 privind înființarea unor posturi de personal contractual în schema de personal a Consiliului Superior al Magistraturii; PL-x 651/2022.

Suntem în procedură de urgență.

Comisia pentru muncă sau Comisia juridică.

Comisia pentru muncă sau Comisia juridică, raportul comun.

Vă rog, domnule Ganț.

Comisia pentru muncă sau Comisia juridică!

L-am dat domnului Ganț!

## **Doamna Csép Éva-Andrea:**

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/2022 privind înființarea unor posturi de personal contractual în schema de personal a Consiliului Superior al Magistraturii

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/2022 privind înființarea unor posturi de personal contractual în schema de personal a Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 19 octombrie 2022.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, inițiativa legislativă, prin avizul nr. 1.057 din 21 septembrie 2022.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/2022, prin care se suplimentează statul de funcții al Consiliului Superior al Magistraturii, prin înființarea unui număr de 165 de posturi de experți juriști, personal contractual, posturile urmând a fi ocupate prin preluarea experților în implementare – asistenți ai judecătorului, din afara organigramei Consiliului Superior al Magistraturii.

Cele două comisii au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

Membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială au dezbătut proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au dezbătut proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Având în vedere cele de mai sus, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru muncă și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/2022.

Vă mulțumesc.

Din partea grupurilor, dacă sunt intervenții? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

2. Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie; PL-x 320/2021.

Din partea inițiatorilor? Nu.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru mediu și Comisia pentru politică economică, pentru prezentarea raportului comun suplimentar.

Vă rog, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 7 noiembrie 2022, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât retrimiterea Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie Comisiei pentru industrii și servicii, Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, în vederea examinării și depunerii unui nou raport comun.

În urma reexaminării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008, în forma raportului comun inițial, cu amendamente admise prevăzute în Anexa nr. I și amendamente respinse prevăzute în Anexa nr. II, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport comun suplimentar.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Roșca Mircea, PNL, vă rog.

Conform Directivei europene nr. 28/2009, statele membre dețin potențiale diferite de energie regenerabilă și gestionează diferite scheme de sprijin la nivel național pentru energia din surse regenerabile.

Pentru o funcționare corespunzătoare a schemelor naționale de sprijin este vital ca statele membre să poată controla efectul și costurile schemelor naționale de sprijin proprii, în conformitate cu potențialele diferite pe care le dețin.

România și-a asumat să realizeze, în anul 2020, o pondere de 24% a energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie.

Pentru atingerea țintei naționale a fost adoptată în 2008 Legea pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

Așa cum este prezentat în expunerea de motive, prezentul proiect își propune modificarea și completarea legislației actuale, în vederea clarificării unor elemente care vizează interesul public și constituie situații de urgență.

Astfel, semnatarii proiectului propun clarificarea regimului juridic al certificatelor verzi, în cazul anumitor tipuri de tranzacții referitoare la centralele electrice acreditate, precum și crearea cadrului legal în baza căruia ANRE poate reglementa implementarea hotărârilor judecătorești definitive, referitoare la recuperarea de către operatorii economici a sumelor de bani reprezentând contravaloarea certificatelor verzi achiziționate.

Având în vedere importanța clarificării elementelor care fac obiectul proiectului, Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestuia.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Muncaciu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ne aflăm astăzi în fața unei legi care prevede regimul certificatelor verzi.

Dar adevărul este că aceste certificate verzi, ca și Legea decarbonificării, ca și cretinismul carbon footprint, toate se bazează pe voodoo știință.

Carbonul, dioxidul de carbon în atmosferă este 0,0038.

Toată această știință a schimbărilor climatice, toate aberațiile pe care le-a... Acestea sunt exact rezultatul atunci când știința este ignorată și este introdusă, ca să spun așa, o religie politică despre mediu.

N-are nicio valoare! Aceste certificate, ca și politica de decarbonificare a industriei, sunt doar un mijloc al oligarhiei de a ne controla nouă resursele.

Nu se poate să nu înțelegeți că nu se bazează pe niciun fel de știință!

Dacă Comunitatea Europeană ne impune aceste certificate verzi și tranzacționarea lor, asta nu înseamnă că noi suntem de acord, că ne ștrangulăm singuri industria producătoare de energie.

De asta vreau să vă atrag atenția.

De câte ori auziți „certificate verzi”, „footprint”, decarbonificare, să vă aduceți aminte că nu există știință în spatele acestor lucruri! Totul este o mistificare!

Încă o dată: 4% doar din carbonul din atmosferă este produs de către ființele umane, de activitatea umană. 96% se datorează naturii.

Deci dacă noi calculăm cât dioxid de carbon este în atmosferă, din cauza activității omului, vă spun eu ce găsim: 0,00152. Ăsta e adevărul! E o bătaie de joc ce se întâmplă cu adoptarea acestor certificate verzi!

A fost o piață, s-a făcut o piață de miliarde de certificate verzi...

Vă mulțumesc, domnule deputat!

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

...care se bazează pe voodoo știință!

Ai PCC-ul! Nu a avut nicio bază științifică! Țineți minte lucrul acesta!

Doamna Prună, vă rog.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Stimați colegi,

E nevoie astăzi de o lege pentru a pune în aplicare hotărârile judecătorești în ceea ce privește certificatele verzi, atât de competent este ANRE-ul, această instituție care, vedeți dumneavoastră, a primit un cadou din partea majorității, anume prelungirea mandatelor conducerii cu șase luni.

Mai mult decât atât, asta evident că nu repară adevărata problemă cu care ne confruntăm, anume producția de energie, inclusiv cea din surse regenerabile.

Am văzut zilele trecute cum Guvernul voia să instituie pe ascuns acea „taxă pe soare” și cum, la presiunea USR, au dat înapoi, pentru că a taxa la sânge producția de energie la nivel mic și neținând cont de realitățile din prezent, anume această criză energetică, este o crimă. Este o crimă pentru sistemul energetic național.

Am avut în ultimul an șase modificări de legislație și iată că acum continuă aceste modificări.

Evident că instabilitatea nu o să încurajeze absolut în niciun fel investițiile în producția de energie.

Terminați cu tot acest haos legislativ, terminați cu toată această impredictibilitate și instabilitate legislativă! Uitați-vă măcar în jurul dumneavoastră și vedeți că plafonările de prețuri nu reprezintă soluția; chiar Ungaria a anunțat că va ridica plafonările de prețuri la carburant.

Haideți să adoptăm și noi aici, în Parlament, politici care chiar să încurajeze producția de energie cu adevărat, nu să o saboteze!

Wiener Adrian, vă rog.

## **Domnul Adrian Wiener:**

O replică dată domnului doctor: „E pur si muove”, domnule doctor, „Și totuși se învârte”, ca să păstrăm terminologia de Ev Mediu.

Sigur că criza climatică este o realitate palpabilă care nu mai are nevoie de demonstrații științifice, este o știință în sine.

Sigur că ați făcut tot ce v-a stat în putință să decredibilizați știința și să promovați prin cherry picking, ca să folosesc romgleza de care abuzați dumneavoastră, tot felul de informații sau pseudoinformații de pe site-uri dubioase sau platforme la fel de dubioase.

Lucrurile sunt reale, sunt grave. Probabil că efectele crizei climatice, cel puțin, sunt inevitabile. Certificatele verzi, ca gândire, au fost elaborate de Comisia Europeană, acceptate de toate statele membre, ca instrument financiar de tranziție, care să faciliteze tranziția înspre energia regenerabilă. Asta ca principiu.

În rest, sigur, ați făcut același lucru și cu vaccinarea, ați făcut același lucru cu orice politică publică care a implicat cunoștințe științifice, medicale sau de orice altă natură. Le-ați decredibilizat și ați vulnerabilizat milioane de români și asta continuați să faceți!

Vă mulțumesc. Domnul Coleșa.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Ca să răspund antevorbitorului meu.

Criza climatică nu este o realitate! Urgența climatică nu este o realitate!

A spune că urgența climatică și criza climatică reprezintă o știință în sine, care nu mai trebuie demonstrată, este o aberație, este începutul și concretizarea unei dictaturi.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu**

**:**

Am dreptul la replică!

Trebuie să facem o diferență foarte clară între încălzirea globală reală, care este un proces natural, ciclic, neinfluențat de activitatea umană și existent de-a lungul omenirii, de-a lungul existenței acestei planete de mai multe ori.

Deci există o diferență între încălzirea globală reală și procesele poluante. Deci nu trebuie să le amestecăm.

Procesele poluante sunt reale, împotriva lor trebuie să luptăm. Aici includem – nu? – deșertificarea sau orice substanță toxică, însă nu dioxidul de carbon. Iar această filosofie a certificatelor verzi cu care se recompensează cei ce produc energie regenerabilă, din surse regenerabile, și taxele pentru emisiile de carbon sunt pură ideologie aplicate în economie. Ele fac să dezechilibreze și mai mult o piață energetică și așa dezechilibrată. Ele fac ca pe piața noastră energetică prețul să fie dictat de energia cea mai scumpă, care este făcută și mai scumpă, prin certificatele de emisii de carbon, taxele pe care cei care produc energia mai scumpă trebuie să le plătească, energia devine și mai scumpă, iar cei care produc energie ieftină să primească în plus niște bani pentru certificate verzi. Dacă aceste tehnologii verzi sunt cu adevărat verzi, ele nu au nevoie...

Finalizați, vă rog, domnule deputat!

...de aceste certificate verzi.

Deci cerem oprirea ideologizării proceselor economice și o știință reală, deschisă care să nu impună teorii legislative. Mulțumesc.

Domnul deputat Aelenei Dănuț, vă rog.

Cât de ipocriți puteți fi cei de la USR? Dumneavoastră ați blocat legea finalizării hidrocentralelor construite în proporție de 90%! Ați blocat-o la Curtea Constituțională!

Sunteți niște ipocriți și să vă fie rușine! Asta vă transmit.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlu, dacă sunt...

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

O secundă!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Nu pot să-ți dau cuvântul, Ionuț! La titlu, dacă sunt intervenții? Nu.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

E bătaie de joc!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Adoptat.

La admise, de la 1 la 13...

Lasă-mă să-mi fac treaba! După!

De la 1 la 13, la amendamentele admise, vă rog, dacă sunt intervenții?

Nu.

Adoptate. La respinse, de la 1 la 15? Nu.

Adoptate.

Domnule Moșteanu, vă rog.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

După doi ani de Parlament ar fi trebuit să învețe și cei de la AUR, dacă ar sta mai mult la treabă, dacă ar veni și domnul Simion la treabă, să-i pună un pic să fie mai atenți la ce se întâmplă în Parlament.

Dreptul de a sesiza la Curtea Constituțională este unul perfect legitim într-o democrație.

Nu înseamnă nici blocaj, înseamnă doar că există premise, bănuieli că un anumit proiect poate fi neconstituțional. De acolo încolo Curtea Constituțională decide într-un fel sau altul, mai repede sau mai târziu.

Tot ce putem face este să rugăm Curtea Constituțională, pe probleme importante, să se miște mai repede.

Și îi rog pe cei de la AUR și îi rog pe liderii de grup de la AUR sau pe vicelideri să-și ceară scuze pentru ce a spus colegul lor mai devreme.

Vă rog.

## **Domnul Antonio Andrușceac:**

Îl rog pe domnul Moșteanu să-i roage pe colegii lui de la PLUS, plecați din Grupul USR, să-și ceară scuze pentru că nu sunt prezenți și pentru atitudinea pe care o au. Și pe doamna Özmen, de la PNL acum! Pentru că antevorbitorul, la care făcea referire domnul Moșteanu, pomenindu-l ca membru AUR, este parlamentar, este deputat neafiliat.

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

12. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2022 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente reducerilor procentuale și/sau corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice, precum și a altor creanțe bugetare; PL-x 511/2022; procedură de urgență. Guvernul României? Nu este.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, vă rog.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2022 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente reducerilor procentuale și/sau corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice, precum și a altor creanțe bugetare

Proiectul de lege vizează stabilirea unor măsuri fiscalbugetare pentru suportarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în calitatea sa de ordonator principal de credite cu rol de autoritate de management pentru Programul Operațional Regional 2014–2020, a unor sume aferente corecțiilor financiare și reducerilor procentuale aplicate de Autoritatea de Management POR pentru abateri de la conformitate cu legislația din domeniul achizițiilor publice, precum și a altor creanțe bugetare rezultate ca urmare a constatărilor formulate de auditorii Comisiei Europene.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații membri ai comisiei au hotărât în ședința din data de 6 decembrie 2022, cu majoritatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2022, cu amendamentele admise, redate în Anexa nr. 1. Amendamentul respins se regăsește în Anexa nr. 2.

Vă mulțumesc.

Vă rog să faceți propuneri și pentru timpul de dezbateri.

Trei minute timp de dezbateri.

Vă mulțumesc. Stimați colegi, Pregătiți-vă cartelele! Vot pentru timp de dezbateri – 3 minute.

138 de voturi pentru, 3 contra, 5 abțineri, un coleg nu votează.

Adoptat.

Din partea grupurilor, dacă sunt intervenții? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu, dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat. La amendamentele admise, de la 1 la 15? Nu.

La respinse? Doamna deputat Alexandru Violeta? Vă rog.

## Stimați colegi,

Eu sunt la primul mandat, recunosc că e prima oară când sunt în fața unui vot pe acest subiect. În schimb, în Parlament sunt deputați care sunt la al doilea, al treilea mandat.

Dacă nu e prima oară când discutați acest subiect, întrebarea pe care o pun colegilor care sunt la al doilea, al treilea mandat este: cum e posibil să tragem după noi această temă a corecțiilor, fără să se facă o dată lumină și ordine în acest domeniu?

Sunt două categorii de nereguli pe marginea cărora se aplică corecții: unele care sunt imputabile autorităților locale, din diverse tipuri de greșeli pe care nu o să le trec acum în evidență, pentru că nu e timpul aici și nu suntem la comisia de specialitate, și a doua categorie pleacă de la greșelile rezultate din haosul din administrația centrală. Adică eu am de făcut, de exemplu, un anunț de achiziție publică, ceva îmi spune ANAP-ul, ceva îmi spune Autoritatea de Audit, ceva îmi spune Autoritatea de Management și așa mai departe, și deși am hârtie eu, autoritate locală, care arată că am primit un punct de vedere de la o autoritate centrală, cealaltă autoritate nu-l recunoaște și ajung în situația de a mi se aplica corecții.

Eu întreb pe românește: este rolul Parlamentului să tragă de mânecă Autoritatea de Audit, care trebuie să se ocupe de așa ceva, adică să pună ordine în aceste chestiuni și să dea autorităților locale un punct de vedere uniform pentru spețele..., care se cunosc, că sunt de ani de zile, și se iau corecții pe ele, este rolul Parlamentului să tragă de mână Autoritatea de Audit, care de asta trebuie să se ocupe, să sprijine această țară să nu mai dea..., că se dau din banii contribuabililor români aceste corecții, nu le dă Bădălău, să știți, din ce făcea el la Autoritatea de Audit?

Este rolul acestui Parlament să se preocupe de cum se cheltuiesc banii oamenilor care plătesc taxe și impozite în această țară, făcând o dată pentru totdeauna o delimitare între corecțiile aplicate pentru greșelile...

Vă rog să finalizați!

...intenționate sau nu, dar autoritatea locală totuși a greșit, deși i-a fost foarte clar ce trebuia să facă, și corecțiile care pleacă din haosul și din lipsa de coordonare a autorităților centrale, în mod special a celor care vin să facă controale și care se bat cap în cap în punctele de vedere, de nu mai știe omul ce să facă? Că așa putem vota la nesfârșit să treacă de la autoritățile locale... Să știți că în trecut erau plătite toate de autoritățile locale și acelea care, de fapt, erau imputabile centralului.

Le mutăm la central, le ducem înapoi la local, fără să facem ordine, ceea ce îți arată cât de puțin punem preț pe judicioasa cheltuire a banilor publici în România. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 143/2022 pentru modificarea art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România; PL-x 730/2022; procedură de urgență.

Guvernul României, vă rog.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 143/2022 se modifică art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2014, în scopul flexibilizării condițiilor de angajare în muncă a străinilor, astfel: în cazul în care lucrătorul străin își schimbă locul de muncă, dar la același angajator care a depus diligențele pentru obținerea avizului de muncă inițial, noul aviz de angajare se va elibera aceluiași angajator, fără îndeplinirea unor condiții generale și speciale prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 25/2014.

Pe perioada de valabilitate a permisului unic ori a Cărții albastre a Uniunii Europene, un nou aviz de angajare se eliberează unui alt angajator, cu îndeplinirea condițiilor generale și speciale prevăzute de O.G. nr. 25/2014, în cazul în care lucrătorul străin își schimbă locul de muncă la un alt angajator.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 143/2022 pentru modificarea art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, în conformitate cu avizul eliberat de Comisia pentru muncă și Comisia pentru apărare, cu amendamentele adoptate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Leoreanu, vă rog, prezentarea raportului.

prin care se instituie condițiile schimbării, de către lucrătorii străini, a locului de muncă pe perioada de valabilitate a permisului unic ori a Cărții albastre a Uniunii Europene.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul favorabil al Consiliului Economic și Social.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

Membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi – două abțineri –, aprobarea proiectului de lege cu amendamente redate în anexa care face parte integrantă din raportul comun.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au dezbătut proiectul de lege și documentele conexe și au hotărât, cu majoritate de voturi – doar două abțineri –, aprobarea proiectului de lege cu amendamente redate în anexa care face parte integrantă din raportul comun.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

- Terminat.

Timpul pentru dezbateri, domnule Leoreanu!

Da. Vă propun două minute.

Timp pentru dezbateri două minute.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 143/2022 pentru modificarea art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România

În temeiul art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate, prin adresa PL-x 730/2022 din 23 noiembrie 2022, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 143/2022 pentru modificarea art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 143/2022,

Vot, vă rog!

144 de voturi pentru, 3 contra, 5 abțineri, un coleg nu votează.

Adoptat.

- Din partea grupurilor, dacă sunt intervenții? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

- La titlu, dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat.

La amendamentele admise, de la 1 la 5? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; Pl-x 601/2014.

- Din partea inițiatorilor?

- Nu.

Comisiile sesizate în fond: Comisia pentru industrii, Comisia pentru transporturi, Comisia juridică, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În temeiul art. 71 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, plenul Camerei Deputaților, în ședința din 3 iunie 2019, a hotărât retrimiterea propunerii legislative la comisiile sesizate în fond, în vederea examinării și depunerii unui raport comun suplimentar.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Thellmann Christine, vă rog.

## **Doamna Christine Thellmann:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. În sfârșit reușim să dezbatem și să votăm această modificare legislativă prin care vom da posibilitatea serviciilor Salvamont, respectiv Salvaspeo, să utilizeze girofarul de pe autospecialele de intervenție în timp ce se află în misiunile primite prin Serviciul Unic pentru Apeluri de Urgență.

Stimați colegi,

Atunci când vine vorba despre salvarea de vieți omenești orice reglementare legislativă ar trebui tratată cu celeritate, iar includerea autovehiculelor aparținând serviciilor Salvamont și Salvaspeo în categoria celor autorizate să utilizeze semnale speciale de avertizare luminoasă face, din punctul meu de vedere, parte din această categorie.

Stimați colegi,

Haideți să facem misiunile de salvare mult mai ușoare și mult mai rapide, deoarece în asemenea misiuni orice minut contează.

Partidul Național Liberal va vota pentru Pl-x 601/2014. Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Manta Claudiu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Da, este un proiect legislativ care a avut un traseu legislativ foarte sinuos și vreau să mulțumesc președinților de comisii pentru că s-au mobilizat și că astăzi putem să dăm un vot final pe el.

Este, așa cum a subliniat și antevorbitoarea mea, un proiect legislativ extrem de important, care poate să ducă la salvarea de vieți omenești.

Și, ca să argumentez spusele mele, vreau să vă citesc o statistică.

În România, la nivelul anului 2021, funcționau 42 de servicii publice, în 24 de județe.

În intervalul 2014 și până în 2021 serviciile de Salvamont și Salvaspeo au intervenit în 41.318 acțiuni de salvare și acordare a primului ajutor, salvând 47.891 de persoane. Dintre acestea, un număr de 16.574 au avut nevoie de

asigurarea transportului către spitale, în vederea intervențiilor medicale necesare.

Deplasarea în regim de urgență este esențială pentru aceste persoane care au suferit accidente pe munte, intervenția salvatorilor, deși promptă, poate fi lipsită de eficiență în cazurile în care, cu mijloacele de transport aflate în dotare, nu reușesc să asigure transportul rapid al celor care au nevoie urgentă de ajutor.

Știți cum este, în situații-limită contează și secundele, nu doar minutele pierdute în vederea realizării de intervenții.

Cât despre mijloacele de transport, Salvamontul deține deja peste 60 de autospeciale destinate transportului.

PSD va vota pentru acest proiect legislativ care este unul extrem de important și care duce la eficientizarea activității de Salvamont și Salvaspeo.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule Moșteanu, vă rog.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Viața unui om e mai presus de orice, un minut poate face diferența dintre viață și moarte.

Mă bucur foarte mult că a ajuns în sfârșit acest proiect la vot final.

Țin minte acest proiect din mandatul trecut, mandatul în care inițiatoarea acestui proiect, doamna Florica Cherecheș – și vreau să-i spun numele –, de la PNL, venea cumva din două în două săptămâni la comisii să susțină acest proiect și acest proiect era întors, era respins, era modificat. Și era modificat de către PSD, de către deputați ai PSD. Un deputat al PSD, fost deputat al PSD, condamnat penal, s-a trezit că dacă dăm girofare la Salvamont, hai să nu mai dăm la procurori, că îi alergau pe ei procurorii, erau speriați pe vremea aia foarte tare de procurori, și din cauza asta s-a blocat ani de zile.

Salut adoptarea acestui proiect! Salvamontul este important.

Îi salut pe toți cei care lucrează și care colaborează cu Salvamontul, pe toți voluntarii Salvamont și pe toți antreprenorii care sprijină prin mici donații și ajutoare această frumoasă organizație care ne face și ne ajută să ne bucurăm de viață.

Mulțumesc.

Domnul deputat Tanasă Dan, AUR, vă rog.

Da, așa este, un minut poate face diferența dintre viață și moarte.

Doar că inițiatorilor acestui proiect nu le-a luat decât opt ani, înțeleg... Opt ani?! 2014... Opt ani!

Să ieși la microfonul Camerei Deputaților și să te lauzi că reușești după opt ani să treci un proiect prin Camera Deputaților înseamnă să ai foarte mult tupeu politic, dar asta nu e o surpriză!

Sigur că AUR va susține acest proiect legislativ, absolut necesar. Ne declarăm, în egală măsură, stupefiați, șocați! Vă reamintim că între timp coaliția de guvernare a trecut Proiectul de lege privind floarea de bujor. L-a trecut fără probleme! L-a trecut pe repede-nainte!

Când a trebuit să-l revoce pe Bădălău, coaliția de guvernare s-a mobilizat foarte repede și a trecut, l-a răsturnat pe Bădălău de la instituția aia..., de vicepreședinte, unde era, l-a răsturnat foarte repede, când trebuia să-l răstoarne pe Bădălău.

În schimb, cu girofarul la Salvamont a fost nevoie de opt ani de zile!

Vă reamintesc, spre exemplu, că PSD a trecut prin Parlament pe repede-nainte un proiect de lege pe placul lui Viktor Orbán și al UDMR-ului, cu privire la înființarea unei unități de învățământ în județul Mureș, lege care a fost declarată neconstituțională. Ideea este că s-a mișcat foarte repede PSD când a trebuit să-i facă pe plac UDMR-ului și lui Viktor Orbán!

Doar că atunci când trebuie să salveze vieți, coaliția de guvernare și partidele care formează coaliția de guvernare au nevoie de opt ani de zile să treacă o lege care să facă ce...? Atenție! Să permită girofar la mașinile de Salvamont și Salvaspeo, o chestiune care putea fi făcută... Prin ordonanță de urgență putea fi făcută!

Dar atâta s-a putut! Opt ani de zile pentru o lege la PSD–PNL și UDMR și să ne mai și lăudăm cu asta!

Vă mulțumesc. Domnul deputat Benedek, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

N-am venit la microfon să ne lăudăm că a durat opt ani ca să treacă această propunere legislativă, ci am venit să spun că și Grupul UDMR susține această propunere legislativă și este foarte binevenită.

Cred că majoritatea dintre noi am văzut accidente pe pârtiile de schi și ne-am bucurat atunci când s-a intervenit foarte repede și acei oameni au fost salvați.

Deci este o propunere legislativă care aduce un bine.

Dar dacă discutăm de pârtii de schi și discutăm de sporturi de iarnă și drumeții prin munții României, atunci ar trebui să fim mai atenți și acești salvamontiști să fie dotați cu mult mai multe echipamente și cu echipamente mai moderne.

Poate reușim împreună să îi ajutăm să se doteze. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Ichim, vă rog.

Vom vota pentru acest proiect de lege și sper ca aceste inițiative legislative să aibă un timp mai scurt pentru dezbatere și pentru implementare.

Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative. La titlu, dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat.

La amendamentele admise, de la 1 la 6, dacă sunt intervenții?

- Domnul Varga?

Nu mai interveniți?

La amendamentele admise, de la 1 la 6, dacă sunt intervenții?

Nu.

Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final. Stimați colegi,

Am finalizat dezbaterile.

Pauză zece minute până la votul final.

PAUZĂ

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Rog un secretar al Biroului permanent să mă însoțească, în stânga.

Stimați colegi,

Vă rog să luați loc în bănci, să putem începe sesiunea de vot final.

Haideți să facem un vot de control al cvorumului. Mai stăm două secunde.

Vot, vă rog.

Haideți să mai facem un vot de control. Vot, vă rog.

Stimați colegi, Vă rog, luați loc, să putem începe.

Vot, vă rog.

Parcă e altceva.

## **Domnul Cristian-Paul Ichim:**

Stimați colegi,

Mă bucur că în sfârșit, după ani și ani de zile, avem acest proiect astăzi pe ordinea de zi.

La începutul mandatului am vrut să depun o inițiativă legislativă cu privire la Salvamont și Salvaspeo, dar a apărut din sertar această inițiativă depusă în 2014.

În sfârșit! Orice minut în plus poate salva cel puțin o viață!

Vom începe cu proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 83/2022.

2. Proiectul de hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 75/2021 privind înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind achizițiile publice efectuate în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgență și de alertă pe teritoriul României; PHCD 84/2022.

Vot, vă rog.

Cu 245 de voturi pentru, 5 contra, adoptat.

3. Proiectul de hotărâre privind înființarea Comisiei speciale a Camerei Deputaților pentru automatizarea și viitorul muncii; PHCD 85/2022.

## Vot!

Cu 236 de voturi pentru, 16 contra, o abținere, adoptat. Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări

4. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative; Pl-x 146/2022.

Vot, vă rog.

Cu 241 de voturi pentru, 13 abțineri, adoptată. Domnul Burduja, explicarea votului, Grupul PNL.

## **Domnul Sebastian-Ioan Burduja:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mulțumesc pentru susținerea acestei inițiative legislative care completează un proiect de anul trecut, al deputatului liberal George Tuță, prin care instituțiile centrale au interdicția de a solicita copii după acte emise de instituții publice, astfel încât acum vom avea această interdicție și la nivel local și la nivel de universități, și la nivel de companii de utilități și așa mai departe.

De asemenea, în urma unui amendament al colegilor George Tuță și Simona Bucura, practic, se interzice dosarul cu șină, prin lege.

De asemenea, am interzis, în propunerea noastră, xeroxurile din instituțiile publice. Pentru că, inclusiv în 2022, la sectorul 1, întâmplător, ești trimis, în cadrul administrației de taxe locale, să-ți faci copie xerox și trebuie să plătești și copia și pixul. Acum lucrurile acestea sunt interzise prin lege. Este un pas de normalitate.

Și mulțumesc tuturor celor care au susținut acest demers pentru modernizarea țării și pentru o viață mai simplă pentru români.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Și eu vă mulțumesc.

5. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Polone privind cooperarea în domeniul industriei de apărare, semnat la Varșovia la 3 martie 2022; PL-x 612/2022.

Domnul Tuță, vă rog, explicarea votului.

## **Domnul George-Cristian Tuță:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am spus de la această tribună că nu ne oprim la simpla eliminare a copiilor inutile pe care cetățenii le plimbă de la o administrație la alta.

Actuala configurație parlamentară demonstrează că are planuri pentru digitalizarea României, pe care le-aș numi normale, în raport cu viața cetățenilor, și pentru care vă mulțumesc din toată inima.

Chestiunile acestea de bun-simț trebuiau făcute de mult timp. Sunt gesturi, administrativ, aparent simple, dar care, cu siguranță, pot porni un bulgăre de zăpadă al împăcării între stat și cetățean – un obiectiv pe care, personal, mi l-am asumat de la începutul mandatului de parlamentar. Cazierul judiciar obținut de acasă este un astfel de demers, un gest de normalitate pentru cei peste două milioane de români din țară și din străinătate care nu vor mai trebui să aglomereze drumurile și secțiile de poliție.

O veste bună este și pentru lucrătorii din Ministerul de Interne, care nu vor mai avea cozi la ghișee între 8.00 și 12.00 și între 14.00 și 16.00, așa cum este cel mai întâlnit program.

Sunt convins că specialiștii din Ministerul Digitalizării și cei din Ministerul de Interne vor găsi cea mai rapidă și convenabilă soluție pentru ca cetățenii români să poată obțină acest document și, cum înțelegeam de la domnul ministru mai devreme, din ianuarie, pe Ghișeul.ro..., februarie, de la începutul anului, vom găsi acest document disponibil.

Stimați colegi,

Pe parcursul vieții avem cam 90.000 de ore pe care le lucrăm. Dacă ne gândim doar la timpul în care printăm și plimbăm aceste hârtii, vom vedea cu toții un beneficiu.

Avem pe traseul legislativ mai multe inițiative pe care vă rog să le susțineți.

Închei prin a aminti o vorbă a unui prieten, apropo de cazier, că situația optimă în care te poți găsi e atunci când nu îl ai. Ceea ce vă doresc tuturor!

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna Șerban Gianina, Grupul AUR. Domnule Coleșa, un singur vorbitor de grup.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. AUR a votat pentru acest proiect.

AUR a votat „pentru” și la proiectul anterior, referitor la dosarul cu șină.

Întrebarea mea este, dacă noi mergem într-o instituție și ni se cere în continuare acel dosar cu șină, ce sancțiune are funcționarul public? Cum putem creiona legi, vota în unanimitate, dar punerea lor în aplicare, ce se întâmplă pe viitor?

Eu sunt convinsă că românii în continuare se vor izbi de atitudinea funcționarilor publici în a cere dosare cu șină și copii ale documentelor.

Este doar o lege fără finalitate.

Mulțumesc.

Domnul Pambuccian, Grupul minorităților, vă rog.

## Domnule președinte,

Toate sunt bune și frumoase până când ajungi să ai de-a face cu birocrația din România la ea acasă.

Și eu am să vă dau un exemplu prin care trec eu acum. Vreau să plătesc taxele locale ale soției, care este în spital. Mă duc pe Ghișeul.ro, de acolo încerc să plătesc la sectorul 3, unde locuiesc, și mi se spune că nu pot plăti pentru altcineva. Ceea ce mi se pare de o imbecilitate absolută, că banii aceia, până la urmă, îi ia autoritatea, nu îi dă cuiva, ce contează de la cine îi ia?

E, uite că avem situații de genul acesta, în care cineva, într-un birou, a avut o idee genial de cretină, de genul acesta, și pe care o aplică cu consecvența cretinului. Că asta e, oamenii cretini sunt și consecvenți.

În situațiile acestea ar trebui, după părerea mea, ca Ministerul Digitalizării – și avem aici pe onor domnul ministru – să urmărească asemenea situații aberante și să încerce să le corecteze.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Și sănătate multă soției! Doamna Buzoianu, vă rog.

## **Domnul Alin-Gabriel Apostol:**

USR a votat împotriva acestei legi și vă și spun de ce. Pentru că s-a pierdut echilibrul între Executiv și Legislativ. Și o să vin cu două argumente, vizavi de ceea ce am spus mai devreme.

Acum o săptămână am fost la trei comisii, pentru avizarea unui proiect legislativ. La primele două comisii, am convins membrii comisiei să voteze acel aviz – în unanimitate; la a treia comisie, chiar la începutul comisiei, a venit un aviz de la Ministerul Dezvoltării; membrii coaliției de guvernare nici măcar n-au vrut să amâne o săptămână, să citească acel aviz sau să se uite chiar atunci, în ședință, pe acel aviz, pur și simplu au votat respingerea acelui aviz, împotriva acelui aviz, deși la alte două comisii membrii coaliției votaseră pentru.

Iar al doilea argument este – vă ofer cifre. În actuala legislatură, parlamentarii au depus 758 de inițiative legislative, iar Guvernul – 530. Dintre aceste 758, doar 17% au trecut de votul dumneavoastră.

Deci parlamentarii depun 60% din propuneri de inițiative, iar Guvernului i se aprobă 65%.

Urmărind aceste cifre, vedeți cu certitudine că Guvernul României a devenit și Legislativul României. Și vă întreb, domnilor parlamentari, dacă vi se pare corect ca Guvernul să fie și Legislativ și Executiv.

Mulțumesc.

Da.

Domnul Badiu.

## **Doamna Diana-Anda Buzoianu:**

## Vă mulțumesc.

Este un proiect pe care, de altfel, l-am și semnat, pentru că cred că este un proiect bun.

Dar problema de fapt este că noi nu ar trebui să dăm în Parlament legi pentru fiecare document, să acceptăm că ele trebuie să fie trimise și emise online. Nu ar trebui să dăm astfel de legi, pentru că, în mod normal, Executivul ar trebui să se ocupe să facă asta de la sine.

Așa arată o țară în care nu s-a investit absolut deloc în digitalizare, avem nevoie de câte o lege pentru fiecare document pe care cetățenii se duc să-l ceară de la instituții.

Și sunt tare curioasă – pentru că noi deja am început să analizăm – dacă, de exemplu, bugetul pentru digitalizare a crescut anul acesta sau dacă cu adevărat resursele de care avem nevoie ca să implementăm aceste soluții sunt prevăzute. Pentru că noi putem să trecem aici câte o lege pentru fiecare document în parte, dar realitatea este că avem nevoie de platforme naționale, de măsuri sistemice, nu putem să regândim de fiecare dată, pentru fiecare document, câte o soluție.

7. Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe; PL-x 734/2022.

Vot, vă rog.

175 de voturi pentru, 72 contra. Adoptat.

Domnul Apostol, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am votat împotriva acestui proiect de lege pentru că nu mai avem niciun gram de încredere în actualul Guvern. Poate ar fi cazul să-și ia o vacanță. Foarte lungă.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

8. Proiectul de lege pentru modificarea art. 13 din Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitecturalambientale a clădirilor; PL-x 601/2021.

## **Domnul Rareș Tudor Pop:**

Unanimitate. Și vă mulțumesc foarte mult, dragi colegi. Iată că a venit Moș Nicolae și pentru copiii care vor să facă sport și mișcare în curtea școlii, după program.

A venit cu cadoul acesta, dar se pare că a scos alte cadouri din sac.

Într-un an în care sportul românesc a dovedit că poate face performanță și în condiții, să le zicem, vitrege, dumneavoastră tăiați din bugetul Ministerului Sportului. Mai mult, înțeleg că doriți să prorogați inițiativa PSD, susținută și îmbunătățită de USR, prin care copiii care fac performanță și care participă la concursuri naționale primesc lunar vouchere în valoare de 150 de euro.

Vreau să vă întreb: e frumos să facem chestiunea aceasta, domnule Ciolacu?

Așa credeți că e bine să susțineți sportul românesc și copiii care vor să facă performanță?

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Ajunge doar „mulțumesc”.

## **Domnul Rareș Tudor Pop:**

Dragi colegi...

Dragi colegi...

Nu știu dacă realizați...

nu știu dacă...

Da, ați votat.

Nu știu dacă...

Nu mai dialogați cu sala, vă rog eu.

Nu știu dacă...

Asta intenționam să vă sugerez și eu, ca dumneavoastră să nu mai dialogați cu sala.

Vă rog, finalizați.

## **Domnul Rareș Tudor Pop:**

Nu știu dacă realizați... nu știu dacă realizați ce am reușit noi, aici, în Parlament, în această sesiune...

Îmi plac auto...

...vouchere pentru copiii care...

...descrierile.

## **Domnul Rareș Tudor Pop:**

...fac performanță, da; 30%...

30% din bugetele locale destinate sportului, redirecționate către programele de copii și juniori; și astăzi legea... legea care, practic, prevede accesul copiilor în curtea școlii, după program. E senzațional, vă spun.

Și, dacă se implementează acest pachet legislativ, o să avem bani și de pensii. Poate și de pensii speciale. Pentru că, prin sport, copiii de astăzi devin adulții serioși și capabili de mâine.

Încă o întrebare și închei.

Vreți să îi ținem pe copii departe de vicii, de păcănele, de tutun, de droguri, de alcool, de ecrane? Investiți în sport...

...de microfoane...

## **Domnul Rareș Tudor Pop:**

...investiți...

investiți în profesorii de educație fizică, investiți în orele de educație fizică, investiți în baze sportive...

Lăsați ironiile! Adunați-vă...

Vă mulțumesc.

...cu aleșii locali, adunați-vă cu primarii voștri...

Vă mulțumesc.

...cu directorii voștri și aveți grijă ca acest pachet legislativ să ajungă la copii, acolo...

Domnule Rareș Tudor...

...unde merită!

...mulțumesc.

Domnule Ciolacu, completați, vă rog, bugetul Ministerului Sportului cu acele vouchere! Domnule Ciucă...

Vă mulțumesc...

...vă rog să nu mai atacați...

...domnule Tudor Rareș...

...această lege la CCR!

Mulțumesc.

## **Domnul Rareș Tudor Pop:**

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Onuț Valeriu Atanasiu, Grupul PNL, vă rog.

## **Domnul Onuț Valeriu Atanasiu:**

Vă mulțumesc, dragi colegi, în primul rând, pentru unanimitate.

Dar să știți că această unanimitate, dacă nu o vom transmite în teritoriu, în consiliile locale, va fi fără efecte, pentru că legea spune doar că „poate”.

Și, în acest sens, aș ruga, sigur, colegii de la Galați, unde consilierii locali PNL Galați au depus un asemenea proiect de deschidere a curților școlilor încă cu câțiva ani în urmă și sper, cu ajutorul dumneavoastră, ca curțile școlilor să fie deschise și la Galați, și în toate celelalte localități.

Mulțumesc.

## Și eu mulțumesc.

Domnule Mărgărit, vă rog să-l luați după cap pe colegul nostru, să-i explicați cum e la Galați.

Domnul Andrușceac, vă rog.

## Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Iată dovada că putem trage împreună la aceeași căruță și putem vota un proiect care cu ani în urmă a fost promovat de PSD, care a fost preluat de USR, și votat și de AUR, și de toți colegii.

Se poate. Așa cum se va putea în continuare, să vedeți, să votăm și proiectele de anvelopare care au fost inițiate și puse pe ordinea de zi de AUR, însușite de PNL – și ne bucurăm de lucrul acesta.

Haideți să continuăm să mergem în zona aceasta!

Haideți, după ce am deschis curțile școlilor, să ne asigurăm că ce se va întâmpla acolo se va întâmpla în siguranță și că lunea, când copiii vor veni la școală, vor avea posibilitatea să găsească curtea școlii curată și în siguranță!

În rest, sportul, normal, este un lucru care ar trebui să ne preocupe, ca și sănătatea tinerei generații, pe toți. Mulțumesc.

10. Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie; PL-x 320/2021.

## Vot, vă rog.

Cu 247 de voturi pentru, 3 contra, adoptat. Explicarea votului, doamna Özmen Oana-Marciana.

## **Doamna Oana-Marciana Özmen:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere faptul că la sfârșitul lunii noiembrie, în cadrul Conferinței Națiunilor Unite COP27, toate țările participante și-au propus reducerea a tot ceea ce înseamnă gaze cu efect de seră, mai mult, și-au dorit foarte mult și au stabilit crearea unui fond care să răspundă... și care să vină în sprijinul țărilor care au suferit schimbări climatice ireversibile – și, mai ales, aici vorbim de țările vulnerabile –, în contextul în care Uniunea Europeană își propune ca, până în 2030, 40% să fie procentul în care consumul final de energie să fie din surse regenerabile și, de ce nu, să nu uităm faptul că Guvernul actual nu face altceva decât să susțină aceste finanțări din domeniul energiei regenerabile, ca urmare, au fost stabilite o serie de finanțări, cum ar fi: 149 de milioane de euro pentru producția de hidrogen; 1,1 miliarde pentru dezvoltarea, extinderea și modernizarea rețelei de distribuție a energiei.

Ca urmare, după cum vedeți, România se înscrie în acest demers de reducere a gazelor cu efect de seră.

Și, da, reducerea amprentei de carbon este importantă, inclusiv în ceea ce privește clădirile publice, clădirile de locuințe, nu întâmplător partea de eficiență energetică este extrem de importantă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Cu siguranță, o nouă perspectivă, domnul Coleșa, vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Da, nu, nu, nu intru în niciun amănunt, pentru că le-am clarificat înainte.

Nu am votat...

Am votat pentru această lege, deoarece nu are legătură strictă cu certificatele verzi, ci cu chestiuni birocratice care apar atunci când se închiriază sau se înstrăinează centrale de producere a energiei electrice.

Deci nu suntem în niciun caz de acord cu concepte cum ar fi încălzirea globală cauzată de activități umane, de certificate verzi, de...

Mai... numai o secundă...

...de certificate pentru...

...iertați-mă...

...emisii de carbon...

...mai spuneți o dată...

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Nu mă întrerupeți, vă rog, că acum terminam și încheiam toată povestea asta.

Vă mulțumesc.

## Nu, dar...

11. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; Pl-x 601/2014.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, 249 de voturi pentru, adoptată. Domnul Băltărețu, vă rog, explicarea votului.

## **Domnul Viorel Băltărețu:**

## Dragi colegi,

Vă mulțumesc foarte mult pentru că prin votul dumneavoastră de astăzi i-ați ajutat pe salvatori să poată ajuta mai departe pe cei în pericol.

Salvamont România a salvat 65.000 de vieți în ultimii 10 ani. Cunosc din experiența directă, de fost cadru Salvaspeo, dificultățile cu care se confruntă în trafic salvatorii montani.

Prin votul de astăzi, prin care permitem autovehiculelor Salvamont și Salvaspeo să utilizeze semnalele speciale de avertizare luminoasă, îi ajutăm de fapt pe românii ale căror vieți sunt în pericol pe munte.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Andronache, vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

## Da.

Vă mulțumesc.

Acum, nu pot lăsa un grup parlamentar care nu era în Parlament când s-a depus proiectul să vă mulțumească pentru votul exprimat.

De aceea, vin...

vin să vă mulțumesc în numele inițiatorilor, care sunt membri ai Partidului Național Liberal, pentru votul exprimat.

Mulțumim mult.

Domnul Dan Tanasă? Vă rog, Grupul AUR.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Da, domnule Andronache, v-a luat 8 ani de zile, repet, să treceți un proiect de lege cu privire la ce?

Nu la o operație pe creier, nu; mașinile de Salvamont și Salvaspeo să poată să meargă cu girofar. V-a luat 8 ani, domnule Andronache, 8 ani! Puteați să treceți o ordonanță de urgență prin Guvern, domnule Andronache.

Să ieșiți – eu, dacă eram în locul dumneavoastră, tăceam, o treceam pe burtă, stăteam liniștit.

Cum să ies la microfonul Camerei, să mă laud că mi-a luat 8 ani ca să adopt ce?

Un girofar la o mașină. Deci atât.

Două, două. Două girofare, așa, două girofare la...

A, 8 ani mi-a luat asta și eu să mă bat cu cărămida în piept?! E penibil, adică...

Dar ați reușit. Ați reușit cu votul AUR, domnule Andronache...

vă felicit!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Votul... de AUR.

12. Proiectul de lege privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 718/2022.

Vot, vă rog.

Vă reamintesc că am ajuns la capitolul III. Legi organice. Unanimitate, 247 de voturi pentru. Adoptat. Explicarea votului, domnul Budăi. Domnule ministru, aveți cuvântul.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Vă mulțumesc, în calitate de inițiator, pentru votul în unanimitate asupra acestui proiect.

Este un proiect extrem de important pentru peste 20.000 de persoane cu dizabilități din România.

Avem prevederi foarte clare pentru a le crea posibilitatea acestor persoane să aibă un parcurs de viață independent.

Creăm prin acest proiect măsuri de sustenabilitate financiară pentru autoritățile locale, dar și prevederi extrem de clare în ceea ce înseamnă un parcurs de guvernanță pentru autoritățile locale și naționale.

Vă rog să-mi permiteți ca de la acest microfon să le mulțumesc și lucrătorilor și colegilor mei din cadrul Ministerului Muncii și Agenției Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, vă rog.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

Azi am avut o serie de proiecte legislative care de fapt n-au treabă cu Parlamentul, cât au treabă cu făcutul lucrurilor în concret, în teren.

Dezinstituționalizarea este o chestiune care ține eminamente de autoritățile locale, județene, DGASPC și toate structurile din plan local, care au, de altminteri, posibilitatea să acceseze fonduri ca să se poată face locuințe protejate sau alte tipuri de sprijin pentru cei care sunt în instituțiile acestea mari. Că asta înseamnă dezinstituționalizare – centrele mari care sunt în continuare, în România, în pofida a ce ne spune Comisia, în afara localităților, în câmp, adică fără nicio legătură cu integrarea persoanelor, închiderea lor treptată și plasarea lor în comunitate. N-are nicio legătură cu Parlamentul. Aici este o chestiune unde autoritățile locale trebuie să fie sprijinite financiar sau cu expertiză, dacă nu reușesc să deslușească subiectul, pentru ca în comunitate să se pună la dispoziție servicii și aceste persoane, gradual, să poată să beneficieze de o abordare mult mai modernă decât a făcut-o statul român, de pe vremea comunismului și am continuat-o și după Revoluție.

Deci, dincolo de atmosfera festivă, aici este de făcut treabă. Este de oprit finanțările în infrastructură – că dacă vrei să închizi un centru, nu ai de ce să-i mai pui termopane și alte finanțări, care îți arată că tu n-ai de gând să închizi centrul respectiv, cu 200, 300 de persoane, că a mai rămas așa ceva în România –, ci investești în comunitate. Și asta trebuia să se regăsească în PNRR din belșug. Dincolo de vouchere și de orice, aici trebuia intervenit, cu servicii la dispoziția autorităților locale, ca să poată să facă o tranziție ușoară către viața în comunitate, iar cei care ies din sistem să poată fi cu adevărat sprijiniți, nu doar puși niște bani în brațe, că nu e suficient, pentru a se putea integra pe piața muncii.

Prin urmare...

nu știu dacă e de mulțumit, e de a fi responsabili cumva cu banda asta rulantă de a propune diverse proiecte care nu mișcă de fapt lucrurile în România, ci doar ne mulțumim...

Vă mulțumesc.

...aplaudăm și facem declarații politice. Mulțumesc și eu.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Doamna Țoiu. Mai doriți, doamnă Țoiu?

Vă rog.

Ca multe alte reforme în România, și aceasta se întâmplă astăzi pentru că este un jalon pus de noi în Planul Național de Redresare și Reziliență.

De altfel, asta a fost...

## **Voci din sală:**

Aaaaa!

## **Doamna Oana-Silvia Țoiu:**

Dar, într-adevăr, o să fie nevoie de sprijin continuat pentru autoritățile locale.

Dacă ne uităm însă cu atenție la segmentul celor care cer în continuare să fie admiși în centrele rezidențiale, vedem o problemă nu doar a persoanelor cu dizabilități, ci o problemă a îmbătrânirii fără sprijin, în România.

Și, în acest context, și pentru că este domnul ministru în sală, îmi permit să îi aduc aminte că promisese că recalculează pensiile, până la sfârșitul acestui an, și nu are nici măcar datele digitale să poată să facă asta.

Și îmi permit să-i aduc aminte că are, printr-un amendament propus de noi și votat în unanimitate, în Legea consumatorului vulnerabil de energie, datoria să actualizeze prețul lemnelor, pe care l-a lăsat în acea lege la 320 RON/lună pentru combustibili solizi, în condițiile în care chiar Guvernul dumnealui admite că nici măcar 400 RON, 500 RON nu sunt suficienți.

320 RON/lună, domnule ministru! Și aveți, în amendamentul propus de noi și votat și de dumneavoastră, responsabilitatea să actualizați, prin hotărâre de Guvern, anual, la prețurile reale din piață.

Mulțumesc.

13. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/2022 privind înființarea unor

posturi de personal contractual în schema de personal a Consiliului Superior al Magistraturii; PL-x 651/2022.

Vot, vă rog.

Cu 176 de voturi pentru, 52 contra, 24 de abțineri, adoptat.

14. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 143/2022 pentru modificarea art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România; PL-x 730/2022.

Vot, vă rog.

217 voturi pentru, 36 de abțineri. Adoptat.

III. Legi organice. Respingeri.

15. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 475/2022.

Vot, vă rog.

Cu 249 de voturi pentru, propunerea de respingere a fost adoptată.

Rog membrii Biroului permanent să vină în sala de ședință. Declar ședința închisă.

Ne revedem săptămâna viitoare, la dezbaterea bugetului.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.54._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|451594]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 160/29.XII.2022 conține 64 de pagini.**

Prețul: 160,00 lei