Stenogramă plen

## Bună dimineața, colegi!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 13 aprilie 2022, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la aceste declarații politice.

Acestea se prezintă în scris sau verbal. Dacă se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, îi voi retrage cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație în cadrul acestei ședințe.

Algoritmul îl cunoașteți: trei – PSD, trei – PNL, doi – USR și câte un coleg de la AUR, UDMR, minorități și neafiliați.

Intrăm în susținerea declarațiilor. Începem cu Grupul PSD.

Domnul Florin Piper-Savu este? Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică se intitulează „Datoria publică a României – moștenire lăsată de «Superman» Cîțu”.

Stimați colegi,

Potrivit Ministerului Finanțelor, datoria publică a României a depășit, în premieră, pragul de 50% din PIB în lunile ianuarie și februarie, în contextul în care România a primit și un împrumut de 1,9 miliarde de euro sub formă de prefinanțare din PNRR, împrumut cu impact asupra nivelului datoriei publice.

Datoria publică a României s-a dublat în ultimii 6 ani, de la 269 de miliarde de lei la finalul anului 2015 la 577 de miliarde de lei la finalul anului 2021. Ca procent din produsul intern brut, în perioada guvernării PSD, 2015–2019, datoria publică a scăzut de la 39,4% în 2014 la 35,3% la finalul lui 2019.

Începând cu anul 2020, datoria publică a crescut accelerat la 47,4% din PIB la finalul anului, adică un plus de 128 de miliarde de lei într-un singur an, iar în anul 2021 datoria publică a mai făcut un salt, de 77 de miliarde de lei.

România plătește acum pentru incompetența guvernării de dreapta din ultimii doi ani, care a amanetat viitorul României. Cîțu a preluat de la PSD o datorie guvernamentală de 35% din PIB, iar când a fost demis a lăsat o datorie de 49%, o diferență de plus 14 puncte procentuale.

„Superman” Cîțu, ca ministru al finanțelor și apoi ca premier, s-a împrumutat mult și prost. În total, a împrumutat peste 270 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă un sfert din PIB-ul anual al României.

Din păcate, împrumuturile uriașe ale lui Cîțu nici nu au îmbunătățit economia, nici nu au adus mai mulți bani în buzunarele românilor. În epoca „Superman” Cîțu au fost vârfuri de împrumut de aproape trei ori mai mari decât s-a împrumutat guvernul actual în primele două luni ale anului. Acestea au fost rezultatele acțiunilor fantastice ale „supereroului” Cîțu – împrumuturi mari cu eficiență mică.

Românii își leagă speranțele de PSD pentru a repara dezastrul guvernării de dreapta, așa cum a făcut de fiecare dată, și așteaptă o guvernare care să lucreze pentru ei.

Timpul României „fantastice” din imaginația bulversată a lui Cîțu a apus. Acum avem cu toții responsabilitatea să facem din România reală o țară unde românii nu duc grija zilei de mâine.

Deputat al PSD Teleorman Florin Piper-Savu.

Vă mulțumesc, domnule Savu. Domnul Ioan Vulpescu dacă este? Nu.

Domnul Virgil Alin Chirilă? Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați parlamentari,

Dragi colegi,

Am văzut în ultima perioadă o serie de declarații politice care critică faptul că Guvernul a depășit pragul de 50% din PIB în ceea ce privește nivelul datoriei publice. Nu se ține cont deloc de contextul economic în care ne aflăm. Cei care lansează astfel de critici, arătând cu degetul la nivelul dobânzilor, pur și simplu se fac că nu văd că această situație se întâmplă în majoritatea statelor din Uniunea Europeană. Nu doar România este într-o situație așa critică, ci întreaga Europă. Ne-am asumat împreună cu partenerii europeni aplicarea unor sancțiuni economice dure Federației Ruse. În mod evident acest lucru vine și cu un cost pentru Uniunea Europeană și, implicit, pentru România. Avem dobânzi mai mari, avem creșteri la prețurile de la energie și de la carburanți, cu siguranță vom avea mai puține investiții străine, iar toate acestea afectează puternic mediul de afaceri, nu doar în România, ci în întreaga Europă.

Dar nu aș fi intervenit cu această declarație politică dacă astfel de critici nu ar fi venit chiar din partea celor care au înfăptuit această criză economică, pe care acum încearcă să o pună în spatele altcuiva. Pentru a înțelege cum a ajuns România la o datorie publică de peste 50% din PIB, e important să ne reamintim anumite date.

În anul 2019, la finalul guvernării PSD, datoria guvernamentală a României era de circa 373 de miliarde de lei, reprezentând aproximativ 35% din PIB. Vă mai amintiți acea perioadă în care ni se spunea că România crește pe datorie? Ei bine, abia după 2019 am văzut cu adevărat cum crește o țară pe datorie.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe, la Grupul PNL. Domnul Laurențiu Leoreanu încă nu a ajuns. Domnul Ervin Molnar nu a ajuns. Doamna Vetuța Stănescu? Vă rog, doamnă deputat.

Declarația mea politică de astăzi se numește „«Sprijin pentru România» – un pachet pentru o țară stabilă și puternică”.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Ultima perioadă a reprezentat o adevărată provocare pentru noi toți. După doi ani de pandemie, acum trebuie să gestionăm efectele unui război și ale unei crize umanitare. Alături de țările membre ale UE și NATO, România s-a raliat sancțiunilor împotriva Moscovei, fapt care ne-a afectat și ne va afecta economia, însă trebuie să plătim astăzi un preț pentru a nu fi nevoiți să plătim unul mai mare în viitor. Libertatea și drepturile de care ne bucurăm zilnic necesită sacrificii, din păcate, în acest context de război desfășurat la granițele noastre.

Pentru a contracara o parte dintre consecințele nefaste în plan economic și social, în cadrul unei conferințe de presă, președintele PNL și prim-ministrul României, domnul Nicolae Ciucă, alături de ceilalți lideri ai coaliției de guvernământ au anunțat pachetul „Sprijin pentru România”, menit să vină în ajutorul românilor, afectați profund de vicisitudinile istorice pe care am obosit să le mai trăim.

În mod concret, se vor acorda vouchere de 50 de euro la fiecare 60 de zile – pentru cumpărarea a șase alimente de bază – familiilor cu doi copii unde venitul lunar mediu este mai mic de 600 de lei, fiind vizate 151.000 de gospodării. Vor beneficia de acest pachet și 168.000 de persoane cu venit mediu garantat, 864.000 de persoane cu dizabilități și 3,5 milioane de pensionari cu venit mai mic de 1.500 de lei. Pentru că educația reprezintă o prioritate pentru noi, elevii care provin din familii cu venituri mici primesc vouchere de 30 de euro lunar pentru alimente, rechizite și haine. Mai mult, se vor îmbunătăți condițiile din spitalele publice, dublându-se norma de hrană pentru pacienții din spitale, iar tichetele de masă uzuale vor beneficia de o creștere în valoare de până la 30 de lei.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Lilian Scripnic.

Bună ziua! Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „România – o țară frumoasă cu oameni sufletiști”.

Știm cu toții că răbdarea, empatia și ospitalitatea sunt caracteristici ale poporului român, manifestate și apreciate de-a lungul timpului de către toți cei care au venit pe meleagurile noastre.

Odată cu începutul conflictului din Ucraina, România s-a implicat intens, acordând ajutor umanitar, atât în țara vecină, cât și pe teritoriul nostru. Am oferit locuri de cazare, hrană, apă, ajutor medical, asistență în cele mai variate forme multor refugiați. Mă mândresc că țara noastră a arătat atâta compasiune și generozitate.

Dar până unde poate să ajungă această bunăvoință? Mă tem că generozitatea și ospitalitatea noastră ar putea lua niște forme de-a dreptul curioase. Nu trebuie să atentăm la identitatea noastră prin exagerarea semnificației ajutorului acordat și nici la demnitate, nici la rațiune în numele acelui ajutor.

Am fost martori la multiple cazuri de arborare pe clădiri oficiale din România a drapelului ucrainean, fără a fi vorba de o vizită oficială, fapt care în mod evident contravine Legii nr. 75/1994.

În ce țară s-a mai văzut așa ceva? Oare nu este suficient că deja avem drapele cu însemne separatiste arborate la noi, în România?

Mai nou, am început să schimbăm indicatoarele rutiere cu unele scrise în rusă sau ucraineană. Oare nu există GPS, nu există hărți sau ucrainenii nu știu să citească literele latine?

Oare chiar am ajuns la culmea prostiei sau este manifestarea dresajului politic la care suntem supuși?!

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al USR. Domnul Andrei Drancă văd că nu a sosit.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Radu Tudor Ciornei.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se numește „Unde lipsește respectul, de onoare nu poate fi vorba”.

Începând din ziua în care Rusia bolnavului Putin a declanșat atacul diabolic și crud împotriva Ucrainei, județul Suceava a devenit unul dintre punctele-cheie ale acțiunilor de solidaritate umană în fața atrocității războiului. Răspunsul oamenilor de rând, dublat de cel al ONG-urilor, a suplinit perfect lipsa unei reacții rapide a autorităților locale și centrale. Sperăm cu toții la un moment în care vom răsufla cât de cât ușurați dar, din păcate, mai e mult până atunci. În județul Suceava, aparenta liniște a fost curmată brutal de vestea-trăsnet ce s-a răspândit cu repeziciune: Cristinel Crețu, vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, mâna dreaptă a președintelui Gheorghe Flutur, a fost arestat de către DNA pentru luare de mită, în urma unui flagrant efectuat chiar în biroul său. Am evitat să comentez în primele zile de după eveniment, alegând să urmăresc reacțiile celor implicați.

Societatea civilă și mass-media independentă au reacționat instantaneu, amintindu-și că strigăm cu toții, în cor, de ani de zile, cerând eficientizarea și urgentarea lucrărilor de modernizare a drumurilor județene. De autostrăzi, la noi, încă nu poate fi vorba.

Au existat numeroase avertismente vizavi de faptul că aceste șantiere deschise aiurea și lăsate în paragină sunt accidente ce așteaptă să se întâmple. Au murit oameni, până la urmă. Reacția acelorași autorități a fost aceeași: un zid de tăcere. Acum, în urma anchetei DNA, aceste întârzieri exasperante ce devin criminale de-a dreptul au o față, un nume. Caracatița care promite, dar nu livrează, care acceptă predarea unor lucrări de o calitate execrabilă a fost identificată de către DNA. Fără să îmi permit să extind în vreun fel vina asupra altor persoane din consiliul județean, consider că am tot dreptul să arăt către putreziciunea unei administrații perene a PNL, binecuvântată și de o domnie a PSD, numai bine ca să aibă fiecare pe cine să arunce vina, pe când noi, cetățenii județului, ne uităm la... mai nimic. Îmi amintesc de ridicolul declarațiilor din momentul deschiderii șoselei de centură a Sucevei, când toți își arogau meritele de inaugurare, dar nimeni nu își asuma răspunderea pentru că a fost finalizată în 12 ani.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe.

Domnii Havârneanu, Apostol, Toda, Ilie și doamna Tulbure nu au ajuns.

Mergem la grupul neafiliaților. Anamaria Gavrilă este? Nu.

Ne întoarcem la Grupul PSD. Domnul Vulpescu nu a venit. Mirela-Elena Adomnicăi? Dan-Cristian Popescu? Florian-Claudiu Neaga? Oana-Gianina Bulai? Marian-Iulian Rasaliu? Nu.

Mergem la PNL. Văd că au mai venit ceva colegi. Domnule Leoreanu? Vă rog. Aveți cuvântul.

Bună dimineața! Domnule președinte, Stimați colegi,

Premierul PNL Nicolae Ciucă a prezentat luni un pachet de măsuri economico-sociale puternic, intitulat „Sprijin pentru România”. Măsurile anunțate de premierul PNL Nicolae-Ionel Ciucă sunt cele ale unui guvern de coaliție, au fost agreate de toate cele trei partide aflate la guvernare, de fapt nici nu ar fi putut fi aprobate dacă ar fi fost doar rodul unui singur partid.

Pachetul prezentat de premierul PNL are o valoare de 17,3 miliarde de lei, aproximativ 52% din această valoare este asigurată din fonduri europene și 48% din fonduri de la bugetul de stat. Are trei obiective principale: susținerea economiei pentru o creștere economică sănătoasă, realizarea coeziunii sociale și solidaritatea între generații, așa cum a precizat premierul Nicolae Ciucă. Beneficiarii măsurilor sunt IMM-urile, marii investitori, transportatorii și distribuitorii, investițiile publice în derulare, cetățenii României, în general economia României.

Astfel, cele mai importante măsuri anunțate de premierul PNL Nicolae Ciucă sprijină mediul de afaceri. De exemplu, 300 de milioane de euro vor fi alocați pentru a sprijini IMM-urile care se confruntă cu dificultăți din cauza efectelor generate de contextul regional. Va fi acordat un ajutor de până la 400.000 de euro per firmă pentru IMM-urile cu cheltuieli de peste 15% la utilități. Programul va intra în vigoare la data de 1 iunie.

De asemenea, se alocă un buget de 200 de milioane de euro pentru stimularea investițiilor cu impact major în economie. Vorbim de acordarea unui ajutor de stat pentru încurajarea investițiilor în valoare de peste un milion de euro, cu efect important de dezvoltare regională, cu perspective de continuare. Programul va intra în vigoare de la 1 mai.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Ervin Molnar. Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Asistența medicală de specialitate oferită refugiaților din Ucraina, o prioritate a Guvernului Nicolae Ciucă”.

Conducerea Guvernului Nicolae Ciucă a făcut toate demersurile necesare pentru ca refugiații din Ucraina să beneficieze de asistența medicală de specialitate de care au nevoie. Această procedură nu a fost una simplă, deoarece prezența ucrainenilor în România a implicat abordarea unor noi cazuistici, raportate la fiecare situație în parte.

Pentru a face față cu succes noilor elemente presupuse de prezența refugiaților cu probleme medicale în unitățile noastre spitalicești, s-a decis evaluarea acestora în momentul în care ajung realmente în centrele organizate de inspectoratele județene pentru situații de urgență și autoritățile publice locale. În acest fel se pot identifica cu celeritate persoanele, îndeosebi copiii, în cazurile în care prezintă boli transmisibile.

Premierul liberal Nicolae Ciucă a dat asigurări ferme populației, conform cărora până acum sistemul nostru de sănătate nu s-a confruntat cu probleme deosebite în ceea ce privește anumite afecțiuni care i-ar putea pune în pericol pe români, îndeosebi în ceea ce privește apariția unor cazuri de poliomielită sau de difterie pe teritoriul României.

În Ucraina, din cauza acoperirii vaccinale reduse, există acest pericol și au existat, probabil, și cazuri de infecție, care nu știm în ce măsură au fost evidențiate de autoritățile ucrainene. Nu există însă niciun risc pentru români, deoarece autoritățile de sănătate publică colaborează exemplar cu inspectoratele județene pentru situații de urgență, astfel încât să putem evalua și trata din faza incipientă orice caz suspect legat de aceste boli transmisibile.

Mulțumesc, domnule deputat.

De la Grupul parlamentar al PNL au mai depus declarații în scris: Iulian-Alexandru Muraru, Ștefan-Bucur Stoica, IoanLiviu Balint, Cristina Burciu, Radu-Marin Moisin și Diana Morar.

Mulțumesc. Am finalizat cu acest grup.

Mergem mai departe, la Grupul USR.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Alin Apostol.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,

Un regim tocmai a fost aruncat la groapa istoriei urât mirositoare – regimul Băsescu. Nu pot să nu recunosc că am votat cu Băsescu, prima oară chiar cu speranță. Nu pot să spun că nu am sperat că acest regim poate schimba traiectoria năstasiană pe care era pusă România, cu control total asupra presei, prin bani publici, și asupra justiției.

Acum două săptămâni, Băsescu a fost declarat definitiv ca fiind turnător profesionist nu de pahare, ci la unitate. După o săptămână, acolita lui Băsescu a fost condamnată definitiv în „Gala Bute”.

Un regim este uitat, trăiască noul regim! Regimul epoleților.

Vă întreb: care este diferența dintre regimul epoleților și regimul de acum 20 de ani al lui Năstase? Vă spun eu: este mai rău!

Acum toată clasa politică veche este coalizată, având un singur scop: acela de a sustrage toate resursele rămase din România. Controlul mass-mediei este aproape la fel ca în timpul lui Năstase, tot prin bani publici. Starea macroeconomică nu ne dă prea multe speranțe. Avem deficite mari, inflație mare, domnule Câciu, chiar de două cifre. Incoerența guvernamentală este semnificativă, justiția pare la fel de închistată în a-și face treaba. Zero reforme! Electoratul este și mai pesimist că România poate fi schimbată, fapt ce le convine de minune celor de la PSD și PNL. Vor să țină electoratul scârbit, dezamăgit, nemobilizat, pentru a-și aduce propriii votanți, care sunt legați ombilical de interese personale, de partid sau de afaceri. Cu siguranță și prestația externă a regimului epoleților este și mai ștearsă decât cea de acum 20 de ani.

Mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Daniel Toda.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Avem un proiect de lege care, din cauza unor amendamente ale PSD și PNL, se poate transforma într-o nouă cărămidă pusă la temelia unei societăți iliberale în România. E vorba de proiectul de modificare a Legii contabilității și a Ordonanței nr. 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați.

Independența unor profesii liberale este esențială pentru funcționarea justiției și a statului de drept. Iar profesia de expert contabil este una dintre ele. Activitatea acestor profesioniști, concretizată în rapoartele de expertiză judiciară, fundamentează deciziile instanțelor de judecată. De multe ori, cel puțin în litigiile împotriva ANAF sau în procesele penale, este imposibil pentru un judecător să ia o decizie fără ca un asemenea profesionist să analizeze aspectele de fapt ale cauzei.

Din păcate, PL-x 596/2018, cu ultimele amendamente depuse, poate transforma CECCAR – Corpul Experților Contabili și a Contabililor Autorizați – într-o anexă a Ministerului Finanțelor Publice. Evident că Ministerul Justiției și cel al Finanțelor Publice sunt chemate să supervizeze activitatea unei profesii de interes public. Dar este important să nu se depășească un anumit grad de implicare în organizarea unei profesii libere, cu un cod deontologic clar. Am în vedere aici inclusiv propunerile tranzitorii, prin care organele de conducere alese ale CECCAR își vor pierde mandatul, iar pentru o perioadă determinată, până la noi alegeri, corpul va fi condus de un administrator numit de instituții ale statului.

Trebuie atenție la posibila etatizare a unei profesii independente care trebuie, de multe ori, să analizeze comportamentul juridic al unor instituții ale statului.

Mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe, la Grupul AUR. Îl invit la microfon pe domnul deputat Viorel Foșca.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Voi intitula declarația mea politică... De fapt, este un apel la Ministerul Energiei.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Domnule ministru Virgil Popescu,

Prezentat cu surle și trâmbițe drept instrumentul care va scoate România din sărăcie și prin intermediul căruia se va realiza ce nu s-a realizat în ultimii 32 de ani și mai mult decât atât, Planul național de redresare și reziliență pare a fi mai degrabă un măr otrăvit care va avea ca deznodământ pierderea brumei de suveranitate care a scăpat, în mod miraculos, neatinsă de interesele străine.

Mă refer, în primul rând, la asumarea prin PNRR a listării la Bursa de Valori București a Companiei „Hidroelectrica”, „liderul în producția de energie electrică și principalul furnizor de servicii tehnologice necesare sistemului energetic național, o companie vitală pentru un sector strategic, cu

implicații în siguranța națională” – am încheiat citatul din descrierea ce se regăsește pe site-ul companiei.

Cum un necaz nu vine niciodată singur, recent, unul dintre reprezentanții Fondului „Proprietatea”, acționar al Hidroelectrica, a „recomandat puternic” listarea dublă a pachetului de 15%, adică nu numai pe piața internă principală, ci și pe una secundară, internațională, adecvată, cum ar fi London Stock Exchange.

Cu alte cuvinte, dacă nu se vinde la noi pe tarabă, să se vândă pe taraba altora.

## Stimați colegi,

După zeci de ani de vânzare a avuției naționale, de cele mai multe ori la prețuri derizorii, de către trădătorii de neam și țară care s-au perindat la conducerea statului român, se pare că a venit momentul companiilor și domeniilor care, până acum, „au scăpat” printre degetele celor interesați să vadă România în genunchi. De doi încoace, un lucru este clar, atât pentru alianța PNL–USR–UDMR, cât și pentru marea coaliție PSD–UDMR–PNL – totul trebuie vândut, ce mai este al nostru trebuie să devină al altora.

Mulțumesc, domnule deputat.

De la neafiliați, doamna Anamaria Gavrilă înțeleg că nu a venit.

Revenim la Grupul PSD. Domnul Vulpescu nu este. Doamna Mirela-Elena Adomnicăi? Vă rog, doamnă deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate doamne și stimați domni deputați,

PSD este solidar cu românii care au decis să protesteze din cauza creșterii prețurilor, care le erodează puterea de cumpărare. Știm că aceasta este cea mai mare îngrijorare în momentul de față și tocmai de aceea am propus aplicarea imediată a pachetului de măsuri „Sprijin pentru România”, care include soluții pentru combaterea creșterii prețurilor, în plus față de plafonarea facturilor la electricitate și gaze naturale.

Partidul Social Democrat, la fel cum a procedat la intrarea la guvernare, când a inițiat un pachet complet de măsuri sociale pentru categoriile de populație vulnerabile și pentru antreprenorii care au suferit în urma restricțiilor din pandemie, a pus și acum pe masa coaliției mai multe programe pentru sprijinirea familiilor cu copii, a persoanelor vârstnice și a IMM-urilor afectate de majorarea prețurilor la combustibil și energie.

În contextul creșterii prețurilor și a problemelor economice generate de sancțiunile dispuse împotriva Federației Ruse, Partidul Social Democrat a considerat că este necesar ca Guvernul să vină cu noi măsuri țintite pentru sprijinirea categoriilor sociale vulnerabile și a sectoarelor economice cele mai afectate. Printre cele mai importante propuneri se numără scutirea de taxe pe suma de 200 de lei acordată în plus de angajator la salariul minim, acordarea de vouchere pentru cumpărarea de alimente de bază pentru familiile vulnerabile și cu venituri mici, stimulente lunare pentru elevii cu burse sociale, dublarea cotei de hrană pentru pacienții din spitale, creșterea valorii tichetelor de masă acordate angajaților, schemă de ajutor de stat pentru transportatori, primă de 10% din valoarea produselor agricole procesate în țară pentru fermieri, creșterea salariilor angajaților din sectorul agricol, scutirea de la plata impozitului pe venit și a contribuției pentru sănătate. Așadar, suntem interesați să rezolvăm problemele actuale ale oamenilor și ale economiei, astfel încât să protejăm populația vulnerabilă și să stimulăm producția românească de alimente.

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul FlorianClaudiu Neaga.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

România se confruntă cu o realitate îngrijorătoare – deficitul de medici de familie!

La nivelul țării există un deficit major de medici de familie, iar media pe capitație la nivelul cabinetului de medicină de familie este de aproximativ 2.000 de pacienți. Avem încă sute de localități, mai ales în spațiul rural, fără medici de familie. La aceasta se adaugă faptul că sute de medici, inclusiv din această specialitate, continuă să plece din România.

Pe lângă problema de resursă umană, ne confruntăm și cu una de dotare a cabinetelor medicale cu echipamente adecvate.

Ne dorim ca medicii de familie să ofere consiliere și tratament concret și real celor care le sunt pacienți și să le ofere mai mult decât bilete de trimitere.

Sistemul de medicină de familie trebuie să fie sprijinit și dezvoltat, spre binele românilor și al întregului sistem medical din România.

Am încredere că actuala conducere a Ministerului Sănătății va oferi o atenție sporită medicinei de familie și că problemele din acest sistem își vor găsi răspunsuri, prin politici atât de eliminare a deficitului de medici de familie în localitățile din România, de atragere a tinerilor medici în acest segment, cât și de asigurare a accesului românilor la servicii de sănătate, în special al populației din mediul rural.

Strategia națională de sănătate pe anii 2022–2030 abordează redefinirea rolului și îmbunătățirea performanței asistenței medicale primare și mă bucur că recunoaște nevoia de a combate lipsa cronică a medicilor de familie.

Actualul guvern are datoria de a remedia problema deficitului medicilor de familie, o problemă cu care România se confruntă de ani de zile și care poate fi considerată o problemă de interes național.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul Cristian Popescu este? Nu.

Doamna Oana-Gianina Bulai? Nu.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu?

Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc.

Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează „Măsurile din pachetul «Sprijin pentru România» menite să susțină economia”.

## Stimați colegi,

PSD își ține promisiunile făcute românilor în momentul în care a hotărât să intre la guvernare. Cea mai recentă dovadă o reprezintă măsurile din pachetul „Sprijin pentru România”, al cărui conținut este în proporție de 95% marca PSD. Totalul pachetului „Sprijin pentru România” este de 17,3 miliarde de lei, din care jumătate reprezintă finanțare asigurată din fondurile europene.

Este important de știut că, pe lângă măsurile de protecție socială, există și măsuri menite să susțină economia, prin stimularea producției atât agricole, cât și industriale. Nu trebuie uitat faptul că guvernarea are în centru principiul, sintagma „Fabricat în România”. Cu atât mai mult trebuie să dezvoltăm industria alimentară din țara noastră, să menținem locurile de muncă din acest sector și, de ce nu?, să avem și cât mai multe locuri noi, pentru ca românii să rămână să muncească în țara lor. Deficitul din comerțul cu produse agroalimentare trebuie diminuat, prin reducerea importurilor. De ce să nu stimulăm producția românească de alimente, cu materii prime de la agricultorii români, ca cetățenii să aibă pe masă hrană sănătoasă și gustoasă? PSD își dorește să încurajeze procesarea produselor agricole prin acordarea unei prime de 10% din valoarea produselor agricole procesate în România.

Efectele războiului din Ucraina trebuie contracarate cât de mult posibil. Acesta este și motivul pentru care vor exista finanțări de până la 400.000 de euro/firmă pentru IMM-urile ale căror lanțuri de producție au fost afectate de războiul din Ucraina. Este nevoie de investiții. Vor fi stimulate investițiile cu impact major în economie, cu fonduri ce însumează un miliard de lei. Vor fi suplimentate finanțările destinate investițiilor publice, în funcție de creșterea prețurilor la materialele de construcții.

Mulțumesc, domnule deputat.

De la Grupul parlamentar al PSD, au depus declarații în scris Alina-Elena Tănăsescu, Daniel Tudorache, Nicu Niță, Vasilică Toma, Mihai Weber și Cristina-Elena Dinu.

Mergem mai departe, la Grupul USR.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Filip Havârneanu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică pe care am pregătit-o pentru astăzi este despre ce am trăit acum două zile în Ucraina, dar, sincer, aș vrea să o las la o parte și să spun ce am simțit, pentru că ceea ce am scris pe această hârtie am scris în fiecare secundă cât am fost acolo, cât am fost în Bucea, în Irpin, în Kiev, când vorbeam cu președintele Parlamentului din Ucraina, și cred că ar fi mai bine să spun ceea ce am simțit decât ceea ce mi-am scris pe hârtie.

Și vreau să vă spun că am ezitat foarte mult dacă să spun sincer și fără să mă ascund fiecare lucru pe care l-am simțit, pe care l-am văzut. Pentru că nu știu dacă este în regulă ca de la tribuna Parlamentului să vă vorbesc despre cum am văzut copii cărora li s-au stins țigările de ochi, am văzut femei violate, am văzut femei bătute, am văzut oameni care au fost bătuți, torturați până la moarte.

Noi vorbim despre niște cifre. Cifrele din Ucraina ale morților nu sunt doar niște numere. Sunt niște oameni cu familii, niște oameni care au văzut și au fost obligați să se uite la cum sunt torturate familiile lor.

Și, cu o durere foarte mare, trebuie să spun că mi se pare incredibil că putem să trecem prin așa ceva fără să luăm atitudine. Suntem obligați, în acest moment, noi, ca stat, ca parlamentari, ca guvern, ca absolut orice, să luăm atitudine și să vedem ce facem.

Noi am semnat o declarație, dar am fost trei demnitari din România. Nu se poate așa ceva! În acest Parlament suntem 300, 400 de oameni. Nu pot trei oameni să meargă în numele Parlamentului României! Suntem obligați să ne asumăm! Pentru că nu e vorba de un război între Rusia și Ucraina, ci este vorba de un genocid! Este vorba de niște oameni distruși, torturați! Și dacă noi nu luăm atitudine înseamnă că noi suntem la fel de inumani ca oamenii care fac acele atrocități.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon, în continuare, pe domnul deputat Victor

Ilie.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi cetățeni,

Stimați colegi,

Vă place justiția din România? Știți cum arată astăzi una dintre cele trei puteri în stat, a cărei independență ar trebui garantată inclusiv de noi?

Oamenii văd o justiție sugrumată politic, împânzită și asediată, care răspunde târziu nevoilor cetățenilor și care abia dacă își mai poate servi scopul.

Combaterea corupției a fost un angajament pe care România și l-a luat la intrarea în Uniunea Europeană. Se impunea o reformă temeinică a justiției.

În schimb, am avut parte de Ordonanța nr. 13, am avut parte de amputarea infracțiunii de abuz în serviciu, am avut parte de scandal legat de completurile de cinci judecători și alte artificii procedurale menite sau direcționate către scăparea politicienilor de răspundere penală.

Am văzut cum s-a orchestrat așa-zisa „desființare” a SIIJ, un organism care trebuia desființat, conform Comisiei de la Veneția și Comisiei Europene. În realitate, am format un alt organism, mai mare și care amputează competențele DNA. Vă este frică de DNA, așa-i?

Activitatea DNA a fost ca un ghimpe în coasta celor abonați la banul public. Cifrele nu mint – în perioada 2002–2018 am avut peste 161 de magistrați trimiși în judecată de DNA; în comparație, SIIJ are cifre aproape inexistente. Este asta o coincidență? Eu nu cred! Politicienii își doresc un DNA slab, însă România are nevoie de un DNA puternic!

Recent am văzut cum un fost ministru cu multe dosare penale și cu antecedente de fugă din țară nu a primit nici măcar un amărât de control judiciar și a fugit din nou din țară în ziua în care a primit sentința de condamnare.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe, la Grupul AUR. Domnul Sebastian Suciu a venit? Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În fiecare an sărbătorim în data de 7 aprilie Ziua mondială a sănătății, eveniment care are scopul de a evidenția o temă de sănătate specifică unui domeniu prioritar, care provoacă îngrijorare, în accepțiunea Organizației Mondiale a Sănătății.

Anul acesta, Ministerul Sănătății, prin Programul național de evaluare și promovare a sănătății, finanțează și organizează campania „Ziua națională a sănătății”, cu sloganul „Planeta noastră – sănătatea noastră. Să înlăturăm poluarea aerului, apei și hranei! Pentru un viitor sănătos”.

Cu ocazia acestei zile, doresc să vă aduc aminte cum au luptat autoritățile pentru sănătatea noastră în decursul pandemiei:

- record de spitale arse, ultimul fiind cel de ieri, la UPU

- „Bagdasar-Arseni”;

- achiziții supraestimate de vaccinuri, care acum au

- expirat;

- unități medicale de suport COVID nefuncționale și

- abandonate;

– achiziții din pandemie care nu sunt anchetate;

- discriminarea populației prin catalogarea de vaccinat și

- nevaccinat;

- împrumuturi enorme aprobate rapid din cauza stării

- excepționale de alertă;

– sfidarea guvernanților prin chefuri organizate în timp ce restul populației stătea carantinată;

– refuzul de a accepta folosirea indemnizației pentru finanțarea partidelor în scopul de a renova sau a construi un spital;

– cadrele medicale au fost și sunt veșnic insuficiente;

– și, bineînțeles, condițiile din spitale, condiții nedemne de secolul în care trăim, dar cu care românii s-a obișnuit.

De la Grupul AUR a mai depus, de asemenea, intervenție în scris domnul Vasile Nagy.

Mulțumesc. Revenim la...

De la neafiliați, doamna Gavrilă?

Nu a sosit.

Revenim la Grupul PSD. Domnul Ioan Vulpescu? Nu a venit, nu? Îl invit la microfon pe domnul Dan-Cristian Popescu.

Bună dimineața!

Declarația mea politică se intitulează „Agricultura românească, provocarea viitorului”.

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Când vorbim despre sprijinirea agricultorilor și crescătorilor de animale vorbim în același timp și despre

sprijinirea satului românesc. Oamenii din mediul rural nu pot prospera fără măsuri coerente și concrete, ceea ce duce de multă vreme la o depopulare accentuată a satelor noastre. Țăranii și fermierii români care lucrează pământul și cresc animale au nevoie de susținere pentru ca activitatea lor să fie profitabilă.

Iată, pe scurt, câteva măsuri benefice luate de Partidul Social Democrat în prima lună de guvernare:

– acordarea subvențiilor pentru crescătorii de vaci de lapte, de bivolițe și de taurine pentru carne; plățile erau blocate de aproape 6 luni, prin „bunăvoința” fostului ministru al agriculturii;

- sprijin pentru compensarea a 50% din costurile cu

- energia electrică folosită pentru irigarea terenurilor;

– majorarea de la 40 de milioane la 70 de milioane de lei a sumelor acordate ca sprijin în anul 2021 pentru fermierii care se ocupă de îmbunătățirea genetică a efectivelor de vaci, de bivolițe, de taurine, de cabaline, de ovine și de caprine;

– în afara subvenției pentru animale, alte 40 de milioane de lei au ajuns ca ajutor _de minimis_ la apicultorii afectați de calamitățile naturale din 2021;

– fonduri nerambursabile de peste un miliard de euro, în baza unor proiecte de dezvoltare a exploatațiilor agricole.

## **Domnul Ilie-Dan Barna:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna Oana-Gianina Bulai a venit? Nu.

Mergem mai departe, atunci.

De la Grupul USR, domnul Drancă nu a venit.

Au mai depus declarații în scris doamna Simina Tulbure și subsemnatul, Dan Barna.

De la neafiliați au mai depus declarații în scris BogdanAlexandru Bola și doamna Anamaria Gavrilă.

Înțeleg că nu mai sunt alți colegi care doresc să susțină declarații.

Declar ședința închisă. Mulțumesc.

„Vergil Chițac continuă să își bată joc de constănțeni!” Un primar ar trebui să își administreze orașul pe care îl conduce pentru cetățean și pentru a-i rezolva nevoile sale, nu să facă așa cum îl taie capul și cum consideră doar el că este mai bine. Contraamiralul de flotilă, nu amiralul, cum le place unora să-l măgulească, pare să nu țină cont de aceste principii. Regulamentul de acces în zona peninsulară este poate cel mai bun exemplu al prăpastiei care parcă se tot adâncește între cetățeni și administrația locală, ruptă de realitățile și zilnicele probleme ale constănțenilor.

Cum să mai zici sau să mai crezi altceva când și prefectura îți sesizează aspecte de nelegalitate în regulament și tu, punându-ți niște ochelari de cal, mergi înainte cu un proiect contestat de toată lumea, când ți se spune, în documentul prefecturii, că art. 4 și art. 5 din regulament, potrivit cărora străzile din peninsulă devin preponderent pietonale, ar încălca art. 5 alin. (7) din OUG

nr. 195/2002, potrivit căruia orice măsură de restricție a circulației se dispune de administratorul drumului numai cu acordul poliției?

Când ți se arată, în același document, cum consiliul local nu are calitatea de a stabili, printr-un act administrativ, competența serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului de a calcula despăgubiri civile persoanelor care aduc atingere domeniului public și privat al municipiului Constanța, că doar în instanță se poate așa ceva!

Când ți se subliniază, în același document, că un alt aspect de nelegalitate îl constituie felul în care primăria instituie sancțiuni care urmează să fie constatate de agenții Poliției Române, printr-un simplu act administrativ adoptat de consiliul local, că se încalcă, prin regulamentul pe care vrei neapărat să-l impui constănțenilor, până și legislația privind GDPR!

„Măsurile PNL de sprijin pentru agricultura și economia românească”

Partidul Național Liberal vine cu măsuri importante de sprijin pentru mediul de afaceri și cetățenii României cu rolul de a ne proteja economia de efectele crizei economice de la nivel mondial.

O primă măsură importantă, care a devenit deja literă de lege, după ce a fost promulgată luni de Președintele României, a fost gândită pentru a ajuta fermierii și IMM-urile din domeniul agricol și alimentar. Este vorba despre Legea privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, o inițiativă exclusivă a PNL, prin care se reglementează raporturile dintre furnizorii de bunuri agricole și alimentare și cumpărătorii comercianți ai acestora. Se introduc astfel amenzi usturătoare pentru a sancționa orice tip de practici anticoncurențiale și inechitabile față de producători, care generau distorsiuni în lanțul de producție, comercializare și consum. Scopul legii este acela de a-i proteja atât pe producătorii autohtoni, cât și consumatorul final, afectat în mod direct de aceste practici anticoncurențiale.

În al doilea rând, trebuie menționat că actualul guvern, condus de liberalul Ciucă, a elaborat pachetul de măsuri „Sprijin pentru România”, menit să susțină mediul economic și cetățenii în această perioadă extrem de dificilă. Concret, prin acest pachet, în valoare de 17,3 miliarde de lei, ne propunem să asigurăm stabilitatea României printr-o creștere economică sănătoasă, precum și prin realizarea coeziunii sociale.

Pachetul prevede, printre altele: alocarea unei sume de 300 de milioane de euro pentru compensarea creșterii prețurilor; acordarea unui ajutor de până la 400.000 de euro/firmă pentru IMM-urile cu cheltuieli de plus 15 la sută la utilități; o alocare de 300 de milioane lei pentru firmele de transport rutier de mărfuri, de persoane și pentru companiile de distribuție; 200 milioane euro pentru investițiile cu impact major în economie; 75% din salariu pentru angajații în șomaj tehnic, până la sfârșitul anului; 200 milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România; prima de 10% din valoarea produselor procesate pentru fermieri; 300 milioane de euro grant pentru capital de lucru pentru fermierii români; salariul minim în agricultură și industria alimentară – 3.000 de lei brut; vouchere pentru alimente de bază – 50 de euro la fiecare două luni; vouchere pentru elevii care primesc burse sociale în valoare de 30 de euro lunar, pentru cumpărarea de alimente, rechizite și haine; 200 de lei în plus pentru salariul minim (creștere voluntară scutită de taxe); o creștere cu 50% a valorii tichetelor de masă, de la 20,17 lei la 30 de lei; dublarea normei de hrană pentru pacienții din spitale și vârstnicii instituționalizați, de la 11 lei/zi la 22 de lei/zi.

„Trebuie să contribuim cu toții la refacerea și păstrarea pădurilor și zonelor verzi din țara noastră!”

PSD a propus măsuri concrete pentru protejarea mediului înconjurător, în special în ceea ce privește păstrarea și refacerea pădurilor, de răspundere la provocările de mediu cauzate de schimbările climatice – secetă, inundații – și de

extindere a programelor pentru utilizarea energiei regenerabile.

România a intrat de mai mulți ani sub efectele schimbărilor climatice și am început cu toții să resimțim modificări în viața noastră de zi cu zi, indiferent de anotimp sau de partea țării în care locuim. Amploarea schimbărilor climatice actuale și viitoare, dar și impactul acestora vor depinde de cât de eficienți suntem în implementarea acordurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, în monitorizarea fiecărei schimbări generate de climă sau de acțiunile umane. Cu toate acestea, trebuie să ne asigurăm și de faptul că deținem strategiile și politicile de adaptare potrivite pentru a reduce riscurile rezultate din fenomenele climatice extreme actuale și cele prevăzute și că nu vom mai permite să importăm gunoaiele altora sau să avem poluări masive ale aerului, apelor, pădurilor, doar pentru că nu putem controla ce se întâmplă sau pentru că închidem ochii, că merge și așa.

PSD, atât în opoziție, cât și la guvernare, nu a stat cu mâinile încrucișate și a acționat concret. PSD chiar se preocupă de problemele de mediu pe mai multe paliere.

La finalul lunii martie, a fost dat votul final pentru aprobarea legii inițiate de colegii mei privind criteriul verde pentru reducerea poluării. Așadar, PSD dovedește că transformă ideile și angajamentele în fapte! Legea adoptată prevede criteriul verde în evaluarea companiilor care participă la licitațiile statului. Această lege, după ce va intra în vigoare, va asigura temeiul unor achiziții publice „verzi”, care să protejeze mediul prin scurtarea lanțurilor de transport și distribuție. Ce înseamnă, cum se aplică criteriul verde? În evaluarea ofertelor la licitațiile publice vor fi punctate suplimentar companiile capabile să asigure o poluare cât mai mică, ca urmare a unui traseu de transport cât mai scurt! Una e să aduci marfa de la mii de km, alta e de la câteva sute sau zeci de kilometri.

„Jumătate din populația țării va beneficia de sprijin financiar concret din partea Guvernului”

Coaliția de guvernare a lansat Programul „Sprijin pentru România”, un amplu pachet de măsuri de susținere atât a populației, cât și a agenților economici, în valoare de 17,3 miliarde lei. Aproximativ 52% din această valoare este asigurată din fonduri europene, iar 48% de la bugetul de stat.

Fără îndoială, este cel mai consistent set de ajutor destinat românilor de după 1990, absolut necesar în această perioadă cu crize suprapuse, care afectează atât traiul de zi cu zi al oamenilor, cât și activitatea mediului de afaceri.

Din suma totală a programului, suma de 300 de milioane de euro va fi alocată sprijinului destinat IMM-urilor, care se confruntă cu dificultăți din cauza efectelor generate de contextul regional și de războiul din Ucraina. Începând cu data de 1 iunie, Guvernul va distribui suma de până la 400.000 de euro/firmă pentru operatorii economici care au cheltuieli cu peste 15% mai mari la utilități.

Este de apreciat că Executivul condus de premierul Nicolae Ciucă pune în prim plan relansarea investițiilor, adevăratul motor al creșterii economice. Astfel, bugetul ce va fi distribuit pentru stimularea investițiilor cu impact major în economie, începând cu 1 mai a.c., va fi de 200 de milioane de euro și va consta în încurajarea investițiilor în valoare de peste un milion de euro, cu efect capital în dezvoltarea regională și cu perspective de continuitate.

Un alt capitol al programului de susținere a economiei se referă la subvenția acordată firmelor de transport rutier de mărfuri, de persoane și companiilor de distribuție, în valoare de 0,50 lei/litrul de carburant, suma totală ajungând la 300 de

„«Sprijin pentru România», pachetul de măsuri destinat îmbunătățirii vieții românilor”

Partidul Social Democrat consideră că prioritatea guvernării pentru perioada următoare o constituie sprijinul pe care statul trebuie să îl acorde românilor, în contextul acestor timpuri complicate. În acest sens, conducerea PSD dorește să impună în cadrul coaliției de guvernare și, ulterior, în Guvern o serie de măsuri destinate populației, îndeosebi segmentelor celor mai vulnerabile, precum și categoriilor care au avut mai mult de suferit în ultimii doi ani ai pandemiei.

Până acum, deja au fost identificate la nivelul Executivului finanțări din fonduri europene, respectiv alocarea unei sume de aproximativ 700 de milioane de euro pentru acordarea de vouchere pentru alimentele de bază.

Consider că este extrem de important ca românii să fie sprijiniți de stat, mai ales în contextul crizei prețurilor la energie, având în vedere că suportabilitatea facturilor din această perioadă este extrem de greu de susținut pentru un număr mare de familii. În această idee, PSD dorește și majorarea valorii nominale a tichetelor de masă, astfel încât oamenii să poată să își revină financiar cât mai repede posibil. Între celelalte propuneri discutate de PSD se numără și adoptarea unor decizii de diminuare a efectelor scumpirilor destinate agenților economici, una dintre acestea fiind deducerea accizei la carburanți pentru transportatori.

În același timp, PSD a inițiat pachetul de măsuri „Sprijin pentru România”, care are o valoare de aproximativ 17,3 miliarde de lei, din care peste 7 miliarde sunt incluși în pachetul social aflat la dispoziția românilor cu posibilități reduse – venituri sub un anumit plafon, prețuri mici, familii monoparentale etc. Pregătirea acestui program a intrat în linie dreaptă, în prezent fiind în curs de identificare sursa de finanțare, pentru a fi sustenabil și aplicabil imediat, fără ca seria de crize suprapuse din acest an să afecteze prea mult bugetul de stat. Una dintre variantele luate în calcul pentru găsirea fondurilor necesare îmbunătățirii vieții românilor este includerea pachetului „Sprijin pentru România” în exercițiul financiar al Comisiei Europene destinat țării noastre pentru perioada 2016–2020, având în vedere slaba absorbție din ultimii doi ani, mult sub media europeană. În urma discuțiilor, Comisia Europeană și-a dat deja acordul ca 7 miliarde necesare pachetului social, din cele 17,3 prevăzute în acest instrument de sprijin, să fie cuprinse în finanțările din bani europeni ce ni se cuvin și necheltuite în exercițiul financiar anterior.

„Pentru o politică externă proactivă”

Poziționarea României față de evenimentele din Ucraina a fost una corectă, aliniată în discurs și fapte cu aliații și partenerii noștri. Însă contextul mai larg al războiului a devenit rapid o scenă unde, sub privirea întregii comunități internaționale, statelor li s-a oferit ocazia să se remarce.

Cu ce ne-am deosebit noi de alte state din regiune? Am fost un vârf de lance al discursului ce denunță invazia rusească și crește unitatea europeană? Am depus eforturi pentru a construi soluții astfel încât să ne întărim poziția economică și geopolitică?

Cred că, dacă răspundem la aceste întrebări și ne gândim la oportunitățile pe care România le ratează zilnic, vom rămâne cu impresia că funcționăm mai degrabă din simplă inerție, mulțumindu-ne să fim de partea bună a istoriei. Fără ambiții, sperăm la un context favorabil și ne îndeplinim corect, școlărește, rolul.

Vorbeam despre oportunități, fiindcă nu poți să nu privești un stat precum Polonia și să nu te șocheze leadershipul afișat de autorități în încercarea de a ralia întreaga Europă în spatele Ucrainei. De la denunțarea în termeni duri a invaziei rusești la profilarea drept partenerul principal al SUA din regiune, la criticarea statelor care ezită să se decupleze de economia rusă, Polonia a demonstrat că sfera posibilului este atât de largă, încât tot ce rămâne de făcut este să acționezi.

Înțeleg reticența față de o postură precum cea a Poloniei. De aceea, vreau să indic și alt stat, mai aproape de casă și cu mize aparent mai moderate. Bulgaria a inaugurat la începutul acestei săptămâni un institut de informatică, inteligență artificială și tehnologie. În vreme ce România se străduiește să îndeplinească jalonul cloudului guvernamental și marginalizează companiile private care ar putea să propulseze digitalizarea statului, Bulgaria alege să se folosească de expertiza și implicarea unor companii precum Google, Amazon și DeepMind pentru a deveni un lider regional în tehnologiile de ultimă generație. Președintele și prim-ministrul Bulgariei au vorbit despre „promisiunea de a-i aduce înapoi acasă pe cei mai talentați oameni ai națiunii”. Așa arată o politică proactivă, construită în jurul unei viziuni bazate pe leadership.

„Deciziile CJUE _versus_ deciziile CCR, temă extrem de controversată, care a debutat cu judecătorul Stancu de la Curtea de Apel Pitești și a culminat cu cazul Udrea”

Potrivit art. 147 din Constituția României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor”.

De remarcat este faptul că, în cuprinsul hotărârii sale din 21 decembrie 2021, CJUE recunoaște caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Cu toate acestea, concluziile hotărârii CJUE potrivit cărora efectele principiului supremației dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv cele de ordin constituțional, să poată împiedica acest lucru, și potrivit cărora instanțele naționale sunt ținute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică națională contrară unei dispoziții a dreptului UE presupun revizuirea Constituției.

În concret, efectele acestei hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care însă nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar de Constituția României – se arată într-un comunicat al Curții Constituționale din 23 decembrie 2021.

În aceste condiții, în opinia mea, neaplicarea deciziilor obligatorii ale Curții Constituționale, în lipsa revizuirii Constituției în acest sens, echivalează cu suprimarea statului și a ordinii de drept, fapt contrar autorităților europene. De-a lungul anilor, în raportul MCV, României i se reproșa că nu respectă statul de drept, iar acum CJUE spune, cu alte cuvinte, „încălcați statul de drept și nu aplicați deciziile obligatorii ale Curții Constituționale”.

„Planul național de redresare și reziliență – calea spre o justiție mai accesibilă, mai rapidă, mai aproape de cetățean” Traversăm împreună, de cel puțin doi ani, o perioadă cu multiple, dar surmontabile dificultăți, o perioadă caracterizată de dificultăți cu care poate nu ne-am mai confruntat în viețile noastre, pe care însă o întâmpinăm cu soluții viabile, de care astăzi avem nevoie mai mult decât oricând.

Oportunitatea cu care ne întâlnim acum este cu adevărat unică. Pentru prima dată în întreaga noastră istorie, nu mai suntem singuri. Alături de noi sunt toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, așa cum și noi suntem alături de ele. Uniunea ne pune la dispoziție, în această perioadă, sub forma Programului național de redresare și reziliență, fonduri care, dacă știm să le obținem și să le utilizăm, ne pot ajuta nu doar să ne revenim economic după pandemia și războiul din vecinătatea imediată, care ne-au marcat ultimii ani, ci și să edificăm un stat care să funcționeze așa cum ne-am dorit dintotdeauna. În fapt, suntem chiar obligați să edificăm această nouă Românie, pentru că acordarea fondurilor din cadrul PNRR este condiționată de efectuarea anumitor reforme, iar Partidul Național Liberal, care a avut dintotdeauna o vocație și o platformă reformistă, este formațiunea politică cea mai potrivită cu imperativul refacerii din temelii a statului român!

Domeniul justiției este piatra de temelie a întregii construcții, întrucât accesarea fondurilor este condiționată primordial de garantarea statului de drept. Astfel, la inițiativa Ministerului Justiției, Executivul a adoptat Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022–2025 și planul de acțiune aferent acesteia, care au ca scop modernizarea sistemului judiciar și implementarea recomandărilor formulate de Comisia Europeană, a obiectivelor din cadrul programului de guvernare și a celor din PNRR.

## „Ziua mondială a sănătății”

Cu ocazia celebrării Zilei mondiale a sănătății, la data care marchează și aniversarea fondării Organizației Mondiale a Sănătății, pe 7 aprilie 1948, aș dori să profit de această ocazie pentru a le ura la mulți ani tuturor celor care activează în sănătate. Le mulțumesc tuturor pentru tot efortul depus în cei doi ani de pandemie, le doresc multă sănătate și mult succes în activitate.

În calitate de membru al Comisiei pentru sănătate și familie a Camerei Deputaților, voi acționa mereu astfel încât să sprijinim personalul medical, dar și pacienții.

Mă bucur că sistemul medical din România este într-un proces de dezvoltare și este imperios necesar să adresăm toate problemele pe care le are și să le remediem prin mecanismele care ne stau la dispoziție – mă refer aici la PNRR și la instituțiile abilitate să formuleze strategii pe termen lung pentru acest sector deosebit de important pentru toți românii.

Închei prin a le ura din nou la mulți ani tuturor celor din domeniul sănătății!

„Deglobalizare și costuri sociale”

Să nu trecem prea ușor peste semnificația deciziilor coaliției de guvernare în privința unor măsuri de natură socială. Spun, nu de ieri, de azi, că socialul este esența guvernării, fie că este de stânga, fie că este de dreapta.

Să nu dăm toată vina problemelor sociale pe războiul din Ucraina și pe sancțiunile impuse Rusiei, sancțiuni care, după cum se desfășoară lucrurile, par a fi gândite cu un ochi în curtea Uniunii, în primul rând. Și nimeni nu vrea o Uniune plină de cetățeni furioși, care nu mai pot face față costurilor vieții de zi cu zi! Procesul de sărăcire în Occident a început de multă vreme, odată cu accentuarea globalizării de tip neoliberal. În ciuda avertismentelor date de economiști cu cariere solide și, oricum, fără simpatii de stânga, procesul de dezindustrializare din Occident și de mutare a producției în țări cu mână de lucru ieftină, inclusiv în China și în Rusia, a continuat cu viteză. Rezultatul social? Destructurarea clasei de mijloc, în primul rând, distrugerea unor ramuri industriale importante, declasarea forței de muncă, precarizarea muncii etc. Războiul din Ucraina a arătat de ce costurile deglobalizării, văzută ca o soluție în Occident, din care facem și noi parte acum, practic, nu pot fi gestionate fără o implicare masivă a statului. Doar că statul social a fost „ucis” odată cu globalizarea și delocalizările. Vrei să pedepsești Rusia și China pentru comportamentul lor nedemocratic, dar sancțiunile lovesc dur și în cetățenii tăi. Cum rezolvi problemele sociale, când te-ai asigurat că ai tot mai puține mijloace de intervenție și nu vrei să renunți la dogmele neoliberale?

Spun astea pentru a înțelege cu ce se confruntă un guvern, fie el de stânga, de centru sau de dreapta, într-o Europă prinsă pe picior greșit de un proces care o depășește, de vreme ce adoptă măsuri care accentuează suferința socială, precum „tranziția energetică”.

„Sprijinindu-i pe români, sprijinim România!”

După mai mulți ani de zile, odată cu revenirea PSD la guvernare, România și cetățenii săi urmează să beneficieze de o serie de importante măsuri sociale și economice, menite să atenueze efectele creșterii prețurilor și să stimuleze economia națională. Astfel, vizând o finanțare de aproximativ 50% din fonduri europene, PSD a inițiat o serie de măsuri care să facă suportabilă creșterea prețurilor la alimente și carburanți.

Acordarea de vouchere în valoare de 50 de euro/voucher, pentru familiile vulnerabile și pentru persoanele cu venituri mici, pentru cumpărarea de alimente de bază, la fiecare două luni, până la finalul anului; acordarea de vouchere în valoare de 30 de euro/voucher, lunar, în timpul anului școlar, pentru elevii cu burse sociale; dublarea cotei de hrană de la 11 la 22 de lei pentru bolnavii internați în spitale; majorarea valorii tichetelor de masă acordate angajaților de la 20 la 30 de lei; finanțarea cu 50 de milioane lei (cu posibilitatea suplimentării) a unei scheme de ajutor de stat pentru transportatori, pentru decontarea accizei la motorina achiziționată pe teritoriul României – toate acestea sunt măsuri care își propun să protejeze nivelul de trai al românilor și să ajute economia să intre pe o pantă ascendentă.

Programul „Sprijin pentru România” este, de asemenea, direcționat către acordarea de ajutor investițiilor făcute de autoritățile publice, prin suplimentarea contractelor pentru derularea investițiilor publice cu o valoare corespunzătoare creșterii prețurilor la materialele de construcție. Ca urmare, vor putea fi reluate, cât mai repede, lucrări la școli, spitale sau drumuri, ce însumează peste 40 de miliarde de lei.

„Partidul Social Democrat propune pachetul de măsuri sociale și economice «Sprijin pentru România»”

Declarația mea politică se referă la pachetul de măsuri sociale și economice propuse de PSD în cadrul coaliției de guvernare pentru combaterea creșterii prețurilor și stimularea economiei naționale.

În contextul actual dificil, legat de războiul din Ucraina și efectele situației geopolitice asupra economiei, Partidul Social Democrat are o responsabilitate uriașă față de români și nivelul de trai al cetățenilor. Pachetul propus de PSD vine cu soluții concrete pentru categoriile vulnerabile – pensionari, familii cu copii și cei cu venituri mici, elevii din familiile defavorizate.

Pachetul „Sprijin pentru România” propus de Partidul Social Democrat cuprinde acordarea de vouchere pentru cumpărarea de alimente de bază pentru familiile vulnerabile și pentru persoanele cu venituri mici: 50 de euro/voucher la fiecare două luni, până la finalul anului.

O altă măsură propusă de PSD vizează acordarea de vouchere a câte 30 de euro, lunar, pentru achiziția de rechizite, haine și alimente tuturor elevilor care primesc burse sociale. În privința tichetelor de masă acordate angajaților, PSD propune creșterea valorii acestora de la 20 de lei la 30 lei.

Una dintre măsurile propuse și susținute de Partidul Social Democrat este dublarea valorii normei de hrană pentru pacienții din spitale. Aceeași valoare va fi acordată și pentru masa copiilor din centrele de plasament. Este o măsură de bun-simț și necesară, având în vedere contextul economic. În guvernarea PSD am deschis din nou spitalele pentru pacienții cronic, dar era nevoie și de îmbunătățirea urgentă a calității hranei pe care bolnavii o primesc pe perioada internării. Această măsură se aplică și pentru bolnavii care au un anumit regim alimentar, în funcție de boala pe care o au.

„Sprijinim agricultura românească!”

Anul 2022 va fi unul extrem de important pentru agricultura românească, în contextul geopolitic actual. Mai mult ca niciodată, performanța sectorului agricol va fi esențială pentru români. Fermierii din Neamț și din toată România sunt capabili să producă și suficient, și de bună calitate, și la prețuri decente, dar au nevoie de sprijin.

Toți cei implicați în sectorul agricol au nevoie acum, mai mult ca oricând, de sprijin în vederea redresării. Investițiile în agricultură din acest moment vor putea contribui la transformarea României într-o forță europeană în domeniu.

Un produs fabricat în România și valorificat corect înseamnă siguranța locurilor de muncă pentru români, înseamnă stabilitate pentru fermieri și produse de calitate la prețuri cât mai accesibile. Pe această bază au fost construite măsurile pentru sprijinirea agriculturii și industriei alimentare pe care PSD le-a inclus în programul de guvernare.

Rolul nostru este acela de a veni cu politici publice coerente pentru a sprijini cât mai mulți fermieri și antreprenori din industria alimentară să se dezvolte și să devină puternici.

Sunt și voi fi mereu alături de fermierii și producătorii locali din județul Neamț, dar și din România. Scopul meu, ca parlamentar, este acela de a reprezenta cât mai bine interesele nemțenilor, ale fermierilor și producătorilor locali din județul nostru. Atât eu, cât și colegii mei parlamentari PSD de Neamț vom apăra interesele acestora în forul reprezentativ al românilor.

Și prin această declarație vreau să îi asigur pe fermierii, producătorii și asociațiile de profil din Neamț și din întreaga țară că vor avea tot sprijinul nostru, al celor din PSD. Mă voi implica și le voi fi un partener serios și le voi sta la dispoziție de fiecare dată când îmi vor cere sprijinul.

„România a accesat primul miliard de euro din PNRR”

Planul național de redresare și reziliență, PNRR, își propune accelerarea implementării reformelor sustenabile și a investițiilor publice conexe, respectiv asigurarea ameliorării stării economiei naționale după criza generată de COVID-19, creșterea economică și crearea de locuri de muncă necesare pentru incluziunea forței de muncă, precum și sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale pentru promovarea creșterii durabile.

La începutul acestei luni, Guvernul a anunțat că cele 24 de ținte și jaloane din PNRR, aferente primului trimestru din 2022, au fost îndeplinite la timp, iar primul miliard de euro

din Planul național de redresare și reziliență a fost accesat. Acești bani vor fi folosiți pentru a renova clădiri din întreaga țară, fiind implicate atât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cât și autoritățile publice locale, care vor desfășura diverse programe ce vizează eficiența energetică, siguranța seismică, incendiile și multe altele.

De asemenea, tot la începutul lunii, șase ministere, mai precis, ministerele Transporturilor, Sănătății, Energiei, Mediului, Familiei și Muncii, au semnat deja acorduri de finanțare cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, fapt care le va permite în perioada următoare să depună proiecte și să acceseze banii din PNRR.

Mai departe, conform MIPE, urmează să se lanseze mai multe apeluri de finanțare prin PNRR pentru sectorul de energie, dezvoltare și pentru turism. Astfel, se vor înainte două cereri de plată, în mai, respectiv octombrie.

PNRR susține inițiativele emblematice europene prevăzute în Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă, care vor asigura transformarea Europei într-un continent digital, mai ecologic și vor spori coeziunea dintre statele membre. Modernizarea României cu ajutorul Mecanismului de redresare și reziliență este o șansă istorică, un proiect de o importanță majoră, care aduce și sprijină reformele necesare pentru dezvoltarea României europene din era verde și digitală.

„Guvernul Ciucă a aprobat cel mai solid si complex pachet de măsuri economico-sociale de sprijin pentru economie și români”

România este lovită de mai multe crize suprapuse, dintre care cea mai gravă este, de departe, criza energetică, care afectează atât economia, cât și populația.

În fața acestor crize multiple, care sugrumă mediul de afaceri, cu consecințe vizibile asupra populației, Guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă a gândit setul de măsuri „Sprijin pentru România”, care vine în ajutorul mediului de afaceri, care protejează locurile de muncă și cetățenii vulnerabili.

Cele 17 măsuri cuprinse în acest plan, în valoare de 17,3 miliarde lei, fonduri naționale și europene, țintesc sectoare economice vitale, precum IMM-urile, investițiile publice, transportatorii și distribuitorii, fermierii, fiind, totodată, și un suport real pentru românii cu venituri mici și care se află în dificultate. Efectul va fi unul vizibil și direct asupra familiilor, studenților, elevilor, pensionarilor, persoanelor cu dizabilități.

Trebuie să recunoaștem că acest demers este mai mult decât necesar, pentru a oferi o gură de oxigen mediului de afaceri, care este motorul economiei românești, dar și pentru a oferi o plasă de siguranță categoriilor de cetățeni care resimt cel mai puternic acest șoc.

Principalele măsuri de sprijin al mediului antreprenorial vizează infuzie de capital, prin alocarea a 300 milioane de euro grant capital de lucru pentru fermierii români, acordarea de sprijin de până la 400.000 de euro/firmă pentru IMM-urile cu cheltuieli de peste 15% la utilități, alocarea de 300 de milioane lei pentru firmele de transport rutier de mărfuri, de persoane și pentru companiile de distribuție, acordarea unei subvenții de 0,50 lei/litrul de carburant pentru companiile de transport și distribuție, afectate de creșterea prețurilor la combustibili. Partidul National Liberal este partidul care susține dezvoltarea României și pentru atingerea acestui obiectiv punem la bătaie toate resorturile guvernării.

„Poliția Română”

Primele atestări privind Poliția Română datează din vremea lui Neagoe Basarab sau a lui Mihai Viteazu (crearea instituției Agiei), continuă cu domnia lui Mihail Suțu (organizarea pazei capitalei, emiterea primelor acte de identitate și reglementarea portului armelor), iar din 1806 organele de pază și ordine din capitală primesc denumirea generică de poliție.

În 1821, Tudor Vladimirescu acorda scutiri de taxe și impozite celor însărcinați să mențină ordinea publică și să apere proprietatea cetățenilor, iar în 1831, prin regulamentele organice, atribuțiile poliției sunt extinse. În timpul Revoluției de la 1848 are loc reorganizarea poliției, prin apariția instituției șefului poliției capitalei, căruia i se subordonează Guardia municipală.

La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Vodă emite „Cronica polițienească”, prin care, în cele 158 de articole, erau reglementate sarcinile „înaltei poliții” și „obișnuitei poliții”, ceea ce a constituit momentul creării primei structuri centrale cu atribuții în organizarea și coordonarea activităților polițienești.

Începând cu Legea de organizare a poliției a lui Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) și de Legea pentru organizarea poliției generale a statului (8 iulie 1929), competențele organelor de poliție sunt extinse, iar raporturile cu celelalte structuri ale statului sunt mult mai bine reglementate.

Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 se înființează Miliția, apoi, prin Decretul-lege nr. 2/27 decembrie 1989, se reînființează Poliția Română, ale cărei competențe vor fi reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 și prin Legea 218 din 23 aprilie 2002.

„Șansa reformării Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, șansa tuturor la dezvoltare”

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este unul dintre cele mai importante portofolii, iar, în contextul bugetului fără precedent alocat de către Uniunea Europeană prin Cadrul financiar multianual 2021–2027 și Mecanismul de redresare și reziliență, importanța sa devine una esențială.

Pentru următorii 5 ani, România are posibilitatea de a beneficia de un suport semnificativ, care poate schimba fundamental parcursul său. Vorbim de o șansă unică de dezvoltare.

Deopotrivă, autoritățile publice naționale și locale, precum și antreprenorii români așteaptă ca finanțările europene să devină o realitate, care să îi ajute să pună în aplicare proiecte care să facă diferența, pentru orice comunitate și afacere.

Acest minister are nevoie de un parcurs clar și de acțiuni care nu mai necesită amânare.

Vorbim aici despre implementarea PNRR, precum și despre toate programele operaționale aferente acestei perioade. Cu toții avem nevoie de un parcurs, de date și termene clare, de certitudini, de predictibilitate.

Din păcate, acestea nu s-au întâmplat până acum la parametrii corespunzători.

Așa cum știm cu toții, au existat probleme în ceea ce privește finanțările dedicate firmelor afectate de pandemie prin cadrul temporar, finanțări mai mult decât necesare, care pentru atât de multe firme reprezintă o gură de oxigen. Mediul de afaceri încă așteaptă. Încă există incertitudini, foarte multe întrebări fără răspuns, nesiguranță.

De aceea, pe această cale, fac apel și îi invit pe toți cei responsabili de a folosi acest moment de schimbare a managementului Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în așa fel încât să folosească șansa de a se reforma și de a ne aduce tuturor elementul-cheie, care să îi devină caracteristica atât de mult necesară: predictibilitatea. Este nevoie să folosim ocazia unică pe care o avem în privința finanțărilor europene. Este nevoie ca acest minister să funcționeze la adevărata capacitate și să transpună nevoile tuturor în practică.

„România rămâne pe primul loc în Uniunea Europeană, cu cele mai multe decese în accidente rutiere”

România ocupă de câțiva ani primele locuri în topul țărilor europene cu cele mai nesigure drumuri. În 2020 și în 2021, țara noastră a fost statul din Uniunea Europeană cu cele mai multe decese în accidente rutiere.

Raportul publicat recent de Comisia Europeană arată faptul că de câțiva ani clasamentul global al ratelor mortalității pe țări nu s-a schimbat în mod semnificativ. Astfel, cele mai sigure drumuri se află în Suedia, care înregistrează 18 decese la un milion de locuitori, în timp ce România (cu 93 de decese la un milion de locuitori) a raportat cea mai mare rată în 2021. Media Uniunii Europene a fost de 44 de decese din accidente rutiere la un milion de locuitori.

În 2020, România a înregistrat 96 de morți în accidente rutiere/un milion de locuitori, în timp ce media Uniunii Europene a fost de 51 de decese la un milion de locuitori. În total, 52% dintre decesele rutiere s-au produs pe drumuri rurale, 40% în zonele urbane și 8% pe autostrăzi.

De aici putem concluziona cât de importantă este calitatea drumurilor în acest clasament al morții. În medie, potrivit statisticilor Institutului Național de Statistică, cinci persoane mor în fiecare zi în România din cauza drumurilor proaste și a lipsei autostrăzilor.

Cine sunt vinovații pentru morții de pe șoselele României? Vina este purtată de toate guvernele care s-au perindat pe la putere în ultimii peste 30 de ani și care nu au înțeles că România are nevoie de autostrăzi pe bune, nu pe hârtie.

USR și fostul ministru al transporturilor Cătălin Drulă au încercat să ofere o nouă abordare în implementarea marilor proiecte de infrastructură, cu: finanțare adecvată, un calcul realist al costurilor, restructurarea companiei naționale de autostrăzi, angajarea de profesioniști și stabilirea unor priorități clare.

„Vocea tinerilor pe scena europeană – o necesitate fundamentală”

Conferința privind viitorul Europei este un prilej excepțional de implicare a tuturor actorilor societali relevanți în vitalizarea unor perspective unice de dezvoltare și reîmprospătare pentru Uniunea Europeană.

În momentul de față, societatea globală și spațiul european, cu precădere, se confruntă cu transformări bruște, crize ce insistă să se suprapună și schimbări masive ale ordinii internaționale așa cum o cunoșteam în urmă cu doar câteva săptămâni.

Invazia rusă asupra Ucrainei a generat un șoc, dar și o nevoie de reacție solidă în sprijinul unui popor eroic, ce luptă pe toate câmpurile posibile pentru a-și ocroti suveranitatea, independența, integritatea teritorială și libertatea. În tot acest amalgam de factori, am descoperit, prin multiplele interacțiuni cu tânăra generație, că tinerii sunt, la fiecare nivel, total dedicați unor țeluri comunitare avansate. Pentru ei, reziliența a devenit un numitor comun, iar participarea la viața cetății nu mai e opțională.

Ne aflăm într-un punct în care cu atât mai mult trebuie să inițiem o dezbatere largă despre tineri, despre formele de sprijin pentru aceștia, despre participarea lor și despre provocările pe care le întâmpină aceștia ca generație. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, în discursul pe care l-a susținut în cadrul Stării Uniunii 2021, că 2022 va reprezenta Anul european al tineretului.

Într-un moment de cumpănă pentru societatea globală, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă devine o sursă de inspirație și o reală foaie de parcurs, iar implementarea acesteia trebuie să constituie o prioritate în contextul fructificării unui viitor prosper, incluziv, sustenabil. Tinerii au demonstrat că pot să participe activ în acest proces, cu precădere în această perioadă de maximă tensiune la nivel global, însă implicarea lor este îngreunată de impedimente serioase. Un excepțional exemplu ne este livrat de către tânăra generație ucraineană, chintesența luptei pentru ocrotirea și fructificarea independenței, suveranității, integrității teritoriale și libertății țării lor.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Bună dimineața, stimați colegi!

Vă rog să vă pregătiți, să putem începe ședința de plen. Cei care sunt în online am rugămintea să se conecteze. Rog liderii de grup să fie pregătiți pentru eventualele modificări asupra ordinii de zi.

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările ședinței Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 114.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru: de la ora 10.00 până la 11.00 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; de la 11.00 la 11.30 – pauză; de la 11.30 – sesiunea de vot final, iar la încheierea acesteia – ședința Biroului permanent și a Comitetului liderilor.

Dacă sunt observații asupra ordinii de zi? Domnule Popa Ștefan, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Vă rog să aveți în vedere mutarea proiectului...

Vă rog să vorbiți puțin mai tare.

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

Vă rog să aveți în vedere mutarea Proiectului de lege pentru modificarea art. 34 din Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004; PL-x 76/2021 – care se află pe poziția 20; să îl mutăm pe poziția 7.

Există și consens al liderilor.

Mai am încă unul – Proiectul de lege privind completarea art. 4 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997; PL-x 96/2019.

Și pentru acesta avem consens.

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**

**:**

Cât?

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

PL-x 96/2019.

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**

**:**

De adus în față sau de introdus?

De adus în față, de pe poziția 21 pe poziția 8. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnul Andronache.

Avem și noi o rugăminte, domnule președinte de ședință. Și vă mulțumesc pentru că mi-ați dat cuvântul.

Și anume să modificăm ordinea de zi în sensul în care punctul 14 – PL-x 643/2020

– să devină punctul 9 pe ordinea de zi.

Mulțumesc mult.

Domnul Szabó Ödön.

## **Domnul Szabó Ödön:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă rog să suplimentăm ordinea de zi cu PL-x 101/2022

.

Nu există consens.

Mulțumesc. Să supuneți votului.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Există consens.

## **Domnul Szabó Ödön**

**:**

Există?

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Nu?

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

La vot!

În regulă. Deci avem până acum:

– poziția 20 pe ordinea de zi – PL-x 76/2021 – va figura pe poziția 7, avem consens;

– PL-x 96/2019, de pe poziția 21, pe poziția 8, există consens;

– PL-x 643/2020 va figura pe poziția 9, există consens.

Și PL-x 101/2022 – vot, vă rog, pentru introducerea pe ordinea de zi, pe poziția 10.

Vot, vă rog.

117 voturi pentru, 41 contra, propunerea a fost adoptată. PL-x 101/2022 va figura pe poziția 10.

Am înțeles că mai există încă o luare de cuvânt, pe procedură, asupra ordinii de zi.

Domnule Popa, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma discuțiilor cu liderii de grup, mai avem de introdus pe ordinea de zi PL-x 513/2016 _(Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor_ ), pe poziția... imediat după 101, cel...

Poziția 11. Există consens asupra propunerii dumneavoastră? USR? Da. AUR? Da. PSD? Da. Minorități? Da. PNL? Da. UDMR? Da. PL-x 513/2016 a fost introdus pe ordinea de zi...

Mulțumesc.

...pe poziția 11. Mai există alte observații asupra ordinii de zi? Nu.

Vă mulțumesc. Intrăm în ordinea de zi.

Rog stafful tehnic să opereze modificările și să aducă proiectele aici.

1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 31/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Aveți obiecții de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă aveți obiecții la titlu? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Comunicarea din 2021 privind politica de extindere a UE – COM(2021) 644; PHCD 32/2022.

Proiectul a fost distribuit.

Comisia pentru afaceri europene! Comisia pentru afaceri europene, pentru...!

Domnule secretar Lupu, vă rog să citiți hotărârea.

Am rugămintea la colegii din comisii să fie atenți la ordinea de zi, să poată citi rapoartele.

Pe scurt, domnule Lupu!

OK.

Hotărâre privind adoptarea unei opinii referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Comunicarea din 2021 privind politica de extindere a UE – COM(2021) 644

În temeiul prevederilor art. 67 și ale art. 148 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene și ale art. 163–188 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Aici este proiectul de...

Domnule președinte, este proiectul de hotărâre. Vreți să...?

Vă rog.

OK.

O să citim mai mult.

Luând în considerare opinia nr. 4c-22/199 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 5 aprilie 2022, Camera Deputaților:

1. Susține obiectivele și acțiunile politicii de extindere a Uniunii Europene, așa cum sunt prevăzute de comunicare, și împărtășește abordarea Comisiei Europene privind rolul pozitiv al acestei politici, prin investiția strategică pe care o aduce în consolidarea păcii, securității, prosperității și stabilității Uniunii Europene.

2. Reafirmă că viitorul statelor partenere ale Uniunii Europene din Balcanii de Vest se află în Uniunea Europeană, conform angajamentului ferm al acesteia față de statele din regiune, reflectat în sprijinul acordat pentru depășirea pandemiei de COVID-19 și în sprijinul prin intermediul Planului economic și de investiții al Uniunii, menit să consolideze dezvoltarea pe termen lung și redresarea durabilă.

3. Subliniază necesitatea ca procesul de negociere cu Albania și Macedonia de Nord să fie lansat cât mai curând, pentru a contribui la dezvoltarea economică și la transformarea benefică a societății acestora prin reforme democratice cuprinzătoare.

4. Sprijină abordarea Comisiei Europene de a insista asupra reformelor și progreselor candidaților în asigurarea statului de drept.

5. Salută atenția acordată orientării strategice a țărilor candidate și a alinierii acestora la obiectivele politicii externe și de securitate comune ale Uniunii Europene.

6. Subliniază importanța implicării tineretului din statele candidate în procesul de negociere, prin consultări și prin stabilirea de obiective în concordanță cu aspirațiile acestora, în spiritul făuririi unei societăți viguroase și echilibrate demografic.

Mulțumesc. Există obiecții de ordin general? Nu.

Vă rog, domnul Năcuță, din partea Grupului PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

În 2015, Comunicarea Comisiei 611 a definit o strategie pe termen mediu pentru politica de extindere a Uniunii Europene, pentru ca, în 2018, Comisia să revină cu un nou document – 450, în cuprinsul căruia erau enumerate progresele realizate privind procesul de extindere.

Ulterior acestui moment, instituția europeană a prezentat anual comunicări ce au tratat subiectul extinderii.

În acest context, documentul european supus astăzi spre dezbatere și adoptare prezintă principalele evoluții privind cele șase țări din Balcanii de Vest și Turcia, înregistrate subsecvent Comunicării din 2020 privind politica de extindere a Uniunii Europene, reformele ce trebuie urmate și prezintă concluziile și recomandările pentru perioada următoare.

Este menționată asistența, inclusiv financiară, acordată țărilor din regiune, în particular, în contextul pandemiei, prezentată de pachetul inițial acordat de Uniunea Europeană.

Sigur, ne dorim ca Republica Moldova să fie printre primele țări care să completeze comunitatea Uniunii Europene.

Partidul Național Liberal va vota pentru proiectul de hotărâre elaborat de Comisia pentru afaceri europene. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Nu mai sunt obiecții. Intrăm la dezbatere.

Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Continuăm cu Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Asumarea responsabilității pentru deșeurile produse: expedierile de deșeuri într-o economie curată și mai circulară – COM(2021) 708; PHCD 33/2022.

Îl rog tot pe domnul secretar Lupu, întrucât Comisia pentru afaceri europene se află într-o deplasare. Vă rog să citiți proiectul de hotărâre.

Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Luând în considerare opinia nr. 4c-22/200 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 5 aprilie 2022, Camera Deputaților:

– Susține obiectivele și acțiunile prevăzute referitoare la asumarea responsabilității pentru deșeurile produse și gestionarea expedierilor de deșeuri într-o economie curată și circulară.

– Subliniază că restricțiile privind comerțul cu deșeuri de plastic, impuse de unele țări din Asia, au scos la iveală dependența inacceptabilă a Uniunii Europene de procesarea în străinătate a deșeurilor, ceea ce face ca economia Uniunii să fie vulnerabilă.

– Subliniază necesitatea asigurării trasabilității integrate a expedierilor de deșeuri destinate exportului, importului și tranzitului.

– Subliniază importanța educării tineretului pentru a crea un climat social propice gestionării deșeurilor într-o economie curată și circulară și pentru asumarea responsabilității deșeurilor produse.

– Subliniază importanța continuării eforturilor Uniunii de a fructifica prevederile acordurilor comerciale internaționale la care este parte, în vederea asumării responsabilității pentru deșeurile produse și a respectării obligațiilor legale, precum și a promovării celor mai bune practici în privința expedierilor de deșeuri.

– Recomandă abordarea dependenței de prelucrare a deșeurilor în afara Uniunii ca pe un factor de risc privind apărarea și securitatea comună.

– Recomandă extinderea cooperării cu organizațiile societății civile și autoritățile locale, în special din zonele rurale, pentru a asigura un sistem european cuprinzător în ceea ce privește monitorizarea generării, depozitării, prelucrării și expedierii deșeurilor.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Nu există înscrieri la cuvânt. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă sunt obiecții la titlu? Nu. Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu. Adoptat. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Continuăm cu Proiectul de hotărâre privind completarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 75/2021 pentru înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind achizițiile publice efectuate în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgență și de alertă pe teritoriul României; PHCD 34/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit. Întreb dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general. Dacă nu sunt, trecem la dezbaterea pe articole. Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu. Adoptat. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

12. Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 48/2022.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Dau cuvântul doamnei Natalia Intotero, din partea Comisiei pentru învățământ și Comisiei pentru tineret și sport, pentru prezentarea raportului comun.

Doamna președinte, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 42 și 43 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, pentru armonizarea acesteia cu Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește desfășurarea procesului instructiv și educativ al antrenamentului sportiv. Prin prezentul proiect se dorește actualizarea cadrului legislativ în vederea introducerii în lege a instituțiilor publice sau private ce au rol în domeniul sportului de performanță, și anume federații sportive, academii sportive, cluburi sportive, Comitetul Olimpic și Sportiv Român. De asemenea, se propune separarea Federației Sportului Universitar de cel Școlar.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 62 și art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în ședințe separate și în ședință comună.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, cu 20 de voturi pentru și 5 abțineri, membrii celor

două comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare, cu amendamentele admise.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul Zisopol, vă rog.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Legea educației naționale nr. 1/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează datorită necesității îmbunătățirii cadrului legislativ în materie de sport.

Modificările legislative au menirea să armonizeze Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 cu Legea educației naționale nr. 1/2011 în ceea ce înseamnă desfășurarea procesului instructiv-educativ și al antrenamentului sportiv.

Implicarea companiilor private este un alt lucru foarte important și necesar din punctul de vedere al finanțării activităților sportive școlare, care este menținut și susținut prin Pl-x.

Prin aceste modificări legislative se dorește completarea legii, având în vedere dinamica sportului mondial, creșterea și calitatea, din toate punctele de vedere, și baza de selecție, care va fi mult mai mare și mult mai calitativă.

Acestea sunt câteva argumente care vin în completarea celor susținute de doamna președinte a Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, fapt pentru care eu am să votez în favoarea propunerii legislative și vă sfătuiesc și pe domniile-voastre și vă rog să faceți același lucru.

Vă mulțumesc.

În regulă. Mulțumesc, domnule deputat. Domnul Rodeanu, Grupul USR.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Vin cu o solicitare din partea Grupului USR de a retrimite acest proiect la comisie, pentru două săptămâni.

Ne permite atât termenul de adoptare tacită, cât și... Venim cu această solicitare din cauza formei finale a raportului, acolo unde considerăm că a fost introdus un amendament care preia părți dintr-un articol de ordin de ministru declarat definitiv discriminatoriu de Înalta Curte.

Și, de partea cealaltă, trebuie să cântărim bine dacă amendamentul are cumva vreo legătură cu intenția inițială a propunerii.

Dat fiind faptul că solicităm dezbateri suplimentare pe acest proiect, insistăm asupra propunerii. Vă mulțumesc.

Menționez că nu este consens pentru această propunere.

O să fie!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Practic, ați cerut retrimiterea la comisie?

**Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**

**:**

Da.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Termen?

**Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**

**:**

Două săptămâni.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Două săptămâni. Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru retrimiterea la comisie a Pl-x 48/2022.

Trecem la dezbaterea propunerii. Dacă la titlu aveți obiecții? Domnule Miftode, doriți să interveniți? Vă rog, la dezbateri generale, bănuiesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să vorbesc despre un singur amendament la această inițiativă.

Un profesor de chimie care dorește să obțină un post de titular într-un liceu vocațional are nevoie de un aviz suplimentar de la MApN, Biserică, inspectorat, după specificul liceului.

Condiția de a avea un aviz e o practică de mulți ani, impusă prin ordine de ministru.

Înalta Curte a hotărât definitiv că această practică este discriminatorie.

La bunul-plac al avizatorilor, un profesor care a luat cea mai bună notă la examen poate fi înlocuit de cel care a luat cea mai slabă notă, dar are pile unde trebuie.

În această propunere care viza învățământul sportiv sau de artă, la ciclul primar, Comisia pentru învățământ a găsit de cuviință să introducă exact prevederile din ordinul de ministru incriminate de Înalta Curte.

Fiind vorba de o inițiativă pentru sport, din intenția inițială a rămas doar driblarea Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Ar trebui ca această prevedere să fie dezbătută și în Comisia pentru drepturile omului – probabil va fi, la Senat –, în calitate de comisie raportoare.

Practica amendamentelor fără legătură cu propunerea inițială, introduse peste noapte, continuă.

Sper să ne dezabonăm cumva de la această modalitate de legiferare.

Mersi.

Domnul Szabó Ödön.

## **Domnul Szabó Ödön:**

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Hai să spunem, atunci, cum stau lucrurile în această chestiune, foarte corect.

Ordinul de ministru de care vorbea colegul anterior spune și are în vedere patru... patru chestiuni foarte simple – avizarea în urma titularizării de către anumite instituții. Și să vă spun care.

Dar USR se leagă doar de una dintre acestea. În cazul în care un profesor vrea să predea la o școală militară sau la o școală a Ministerului de Interne, obligatoriu, conform ordinului de ministru, trebuie să aibă avizul Ministerului de Interne, de exemplu.

Același lucru este dacă predai la o școală cu alternativă educațională – „Waldorf”, „Step by Step” și așa mai departe –, trebuie să ai avizul acelei structuri care a... acea programă specială.

Da, și, într-adevăr, în ordinul de ministru era trecut inclusiv că dacă predai la o școală vocațională teologică, atunci, trebuie să ai avizul și binecuvântarea cultului.

Ei, ce să vezi, USR se leagă doar de culte! De celelalte – de Ministerul de Interne, de alternativele educaționale – nimeni nu se leagă; doar de culte.

Am înțeles, stimați colegi, că aveți ceva probleme cu credința, dar, lăsați-o naibii, să introducem în lege ca să poată să fie funcțională!

Vă mulțumesc.

UDMR va vota această inițiativă.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc, domnule Ödön. Domnul Simion.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Domnul Pop! Apoi...

Domnul Pop.

## **Domnul Rareș-Tudor Pop:**

Eu aș vrea să vă întreb, domnule deputat Szabó: ce are UDMR cu copiii? De ce nu îi lasă să joace fotbal în curtea școlii? De ce nu le permite nici măcar celor care sunt la liceele sportive să facă sport gratuit și cu prioritate sau, mă rog, antrenamente în curtea școlii?

Ați fost singurul care s-a opus proiectului care permitea accesul copiilor în curtea școlii, în mod gratuit, și singurul care ieri ați propus eliminarea amendamentului de care vorbeam mai devreme și n-ați pus nimic în loc.

Cam acesta e adevărul.

Domnul Simion.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Noi nu suntem... sau cel puțin cred că suntem dincolo de orice bănuială că suntem fanii USR sau fanii UDMR.

Perfect, nu sunt dubii!

Nici... vă garantez eu că nici la USR... Ne plac femeile.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să nu dialogați prin râsete cu vorbitorul!

Vă rog, domnule Simion.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Dar când vine vorba de un proiect bun trebuie cu toții să-l votăm. Chiar dacă este de la PSD, de la PNL, USR, UDMR sau AUR.

Așa că Grupul...

Și de la minoritățile naționale, sigur, în funcție de cel care le propune, domnul Firczak, domnul Manea; am susținut de-a lungul vremii proiecte bune propuse de deputați din Grupul minorităților naționale.

Așa că noi anunțăm faptul că Grupul parlamentar AUR din Camera Deputaților va vota favorabil acest proiect de lege.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Ödön, v-a lăudat, mai doriți să luați cuvântul?

Vă rog, domnule vicelider.

## **Domnul Szabó Ödön:**

Domnule președinte,

Sunt oameni care dacă te laudă e o înjurătură.

Am glumit.

Dar ceea ce spunea colegul anterior – și am venit pe procedura pentru drept la replică –, colegul trebuia să spună că a realizat o lege care a fost declarată la Curtea Constituțională neconstituțională.

Se pare că eu am avut dreptate, trebuie să mai învățați să scrieți legi.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Până nu se răzgândește nimeni, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 8 există obiecții? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

7. Proiectul de lege pentru modificarea art. 34 din Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004; PL-x 76/2021.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Dacă nu, vă rog, raportul comisiei. Doamna Vicol, vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate cu dezbaterea în fond a Proiectului de lege pentru modificarea art. 34 din Legea îmbunătățirilor funciare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, care are ca obiect de reglementare

modificarea art. 34 din Legea nr. 138/2004 în sensul înlocuirii acordului scris al proprietarilor, întrucât sunt multe situații când investițiile sunt îngreunate sau blocate din cauza faptului că proprietarii nu pot fi identificați.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea art. 34 din Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, cu amendamente admise și amendamente respinse, care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Nu sunt înscrieri la cuvânt la dezbaterile generale. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 11 există obiecții sau comentarii? Nu.

Rămâne la votul final.

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**

**:**

Avem amendamente!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Am rugămintea, știți că sunteți feblețea mea, doamnă Murariu, să apăsați înainte de a... Vă rog.

Susțineți amendamentul respins, vă rog.

## **O voce de la USR:**

A apăsat, dar n-ați fost atent la „feblețea” dumneavoastră.

Suntem în post, nu vă gândiți la ce nu trebuie, stimați colegi!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă rog, doamna Murariu.

Am apăsat. Mulțumesc.

Susțin amendamentul respins, împreună cu doamna deputat Morar Olivia. Am susținut în fața comisiei un amendament de modificare a art. 34 alin. (1), pentru că este o chestiune de coerență legislativă. Proiectul prevede faptul că se prevede un drept de servitute și, în același timp, un drept de uz asupra terenurilor aflate în vecinătatea suprafețelor, de care este nevoie pentru a se îndeplini scopul acestui proiect, doar că asupra aceluiași teren nu poate să existe concomitent și un drept de uz, și un drept de servitute, în condițiile în care, dacă oferim un drept de uz, e ca și cum am expropria, _de facto_ , terenul respectiv. Propunerea noastră a fost să rămână exclusiv un drept de servitute. Se atinge scopul proiectului de lege, mai este și coerent și, repet, este și constituțional.

În măsura în care acest amendament nu va trece, Grupul USR analizează opțiunea de a ataca proiectul la Curtea Constituțională.

Motiv pentru care vă îndemnăm să ne susțineți amendamentul, pentru că este strict vorba de coerența proiectului de lege. Nu se aduce atingere fondului, care rămâne bun în rest, dar cu acest amendament.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Am o rugăminte la liderii de grup să aibă o scurtă consultare cu doamna Murariu pe marginea amendamentului respins. Și cu doamna Morar.

Domnule Simion, nu pot să nu remarc cu câtă tandrețe puneți mâna pe colega noastră, având în vedere precedenta punere de mână pe un coleg deputat.

De data aceasta era de bine! Vă apreciez foarte mult!

Stimați colegi, ne apropiem de o concluzie?

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

E corect!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Supune la vot amendamentul.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

După lupte seculare între două doamne și șapte bărbați, se pare că au învins doamnele.

Supun la vot amendamentul respins susținut de doamna Oana Murariu.

Vot, vă rog.

Cu 179 de voturi pentru și două abțineri, amendamentul respins a fost admis.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Ne întoarcem la poziția 5.

5. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene; PL-x 35/2022.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, Comisia pentru muncă sau Comisia pentru buget.

Mai citesc o dată. Comisia pentru agricultură, Comisia pentru muncă sau Comisia pentru buget, raport la PL-x 35/2022.

Nu-mi citește nimeni raportul?

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

I-ați pus să lucreze și miercurea și, uite-i, sunt epuizați, săracii!

Domnule Huțucă, haideți, vă rog, să vă dau raportul!

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acordarea de facilități fiscale persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul agricol și în industria alimentară.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexa nr. 1. Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Nu există înscrieri la cuvânt.

Trecem la dezbaterea proiectului. Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la articolul...?

Da.

Susțineți un amendament respins, bănuiesc. Bun.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am venit să susțin un amendament foarte important.

Numai o secundă, domnule Năsui! Haideți, că am citit raportul! Aveți amendament.

Prima dată la dezbateri generale.

O să reveniți când susțineți amendamentul respins bănuiesc. Sau vorbiți la dezbateri generale.

Pentru dezbateri generale...

Așa, bun!

Este un proiect care face o reducere a impozitării muncii în sectorul specific al agriculturii, pe modelul aplicat în sectorul construcțiilor.

Dacă ar fi după noi, nu asta este metoda de a acționa. Cel mai bun mod de a acționa era să ajuți predominant salariile mai mici, unde avem o impozitare aberantă a muncii în România, avem cele mai mari taxe pe salariile mici din toată Europa. Dacă vă uitați la nivelul general al taxării muncii, într-adevăr, suntem în medie, dar pe salarii mici taxăm îngrozitor munca, gonind astfel românii din România. Avem o problemă și trebuie la un moment dat să vorbim și despre lucrul acesta.

Deci optim nu este să reducem, pur și simplu, toată cota de taxare, optim era să dăm o deducere.

Dar, știți cum e, mai binele e inamicul binelui. Dacă putem să facem un bine trebuie să-l facem și pe acesta.

Eu, în schimb, vreau să susțin un amendament respins, domnule președinte.

Când ajungem acolo.

Da, bine. Mulțumesc frumos.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Am rugămintea la unul dintre liderii de grup să-mi facă o propunere pe procedură, pentru că înscrierile la cuvânt sunt mai multe și vom depăși ora preconizată.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Ăsta micu’, Simonis!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

E mare, domnule Simion!

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Mic la stat, mare la sfat!

Dumneavoastră cu dimensiunea creierului aveți o problemă!

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am să vă rog să acceptați prelungirea programului de lucru până la dezbaterea următoarelor proiecte înscrise pe ordinea de zi.

Ele sunt în ordine.

PL-x 96/2019, PL-x 643/2020, PL-x 101/2022, PL-x 513/2016, PL-x 204/2021 și PL-x 34/2022.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

E înduioșătoare grija pe care o avem față de țăranii români și felul în care vrem să-i fiscalizăm.

Din păcate, m-am întors din Sicilia și Sardinia, regiunile cele mai sărace din Italia, și vreau să vă zic că țăranii români au plecat acolo, au deja salarii de 3.000 de lei, unii chiar 3.500 de lei, alungați din țară.

Nu o să poată să le dea nimeni în România, în agricultură, în acest moment, fără piață de desfacere, astfel de salarii. Combateți cauza, nu efectul!

Dar, în rest, o să ne facem că facem și o să facem mai mult haos, chiar și în economia de subzistență pe care România o are.

Domnul Simonis, Grupul PSD, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Luni, adică acum două zile, coaliția de guvernare, cei treipatru președinți ai celor patru partide care formează această coaliție au anunțat un set de măsuri sociale și economice pentru a îmbunătăți nivelul de trai în România. La doar două zile, de ieri, astăzi, în Parlament, votăm acea inițiativă a Partidului Social Democrat, semnată și de colegi de la minoritățile naționale, și de la PNL, o inițiativă care deja urmează o metodă patentată. O lege, în același sens, a fost implementată de Guvernul PSD în 2019 în domeniul construcțiilor; a dat rezultate extraordinare. Era imperios necesar ca și în domeniul agricol, și în industria alimentară să urmăm același model, pentru că de prea multe ori atunci când sunt anunțate crize România nu se adaptează din timp, nu încearcă să prevină aceste crize și deja la nivel mondial se discută despre o penurie a alimentelor și despre o lipsă acută a produselor de bază.

În contextul acesta, al modificărilor fiscale, îi încurajăm pe români să investească în domeniul agricol și să încercăm măcar o dată să ne pregătim din timp pentru ceea ce urmează.

Vă mulțumesc pentru raportul dat cred că în unanimitate în Comisia pentru agricultură, în comisiile de specialitate și sper să votați cu toții această inițiativă, indiferent sau fără să conteze faptul că cei mai mulți inițiatori și ideea acestei inițiative au plecat de la PSD.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule Roman, vă rog.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor la proiectele enunțate de domnul Simonis.

Vot, vă rog.

189 de voturi pentru.

Prelungirea programului de lucru a fost aprobată. Ne întoarcem la dezbaterile generale de la PL-x 35/2022. Domnul Năsui, din partea Grupului USR, a vorbit.

Domnul Simion, vă rog, din partea Grupului AUR, dezbateri generale.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru adoptarea acestei legi. Sunt foarte multe componente liberale pe partea de investiții preluate de către Guvern în acest pachet majoritar, în special pe partea de investiții, în special pe partea de IMM-uri. Componenta liberală este una foarte puternică în acest pachet. Și noi am lucrat împreună cu premierul Nicolae Ciucă, cu colegii miniștri liberali, astfel încât componenta liberală, partea de investiții, să fie una extrem de puternică, pe lângă ceea ce au propus colegii noștri pe partea socială.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

mie de ce, în Guvernul din care a făcut parte antevorbitoarea, una din primele măsuri a fost eliminarea plafonării în domeniul energiei și azi am ajuns să se dubleze, tripleze prețurile din cauza aceleiași decizii.

Mulțumesc.

Doamna Horga, al doilea vorbitor din partea Grupului PNL.

## **Doamna Maria-Gabriela Horga:**

Am propus în Comisia pentru buget, la dezbaterea acestui proiect, și un amendament care prevedea scăderea taxării muncii în România, adică scăderea cu cinci puncte procentuale a cotei CAS, de la 25% la 20%.

Acest amendament se adresa tuturor angajaților români, pentru că în momente de criză toți angajații devin vulnerabili, nu doar unii dintre ei.

Drept urmare, ne adresăm, prin acest amendament făcut de patru colegi liberali, tuturor celor care muncesc în România și toți ar beneficia, ar avea mai mulți bani în buzunar dacă această propunere ar trece.

Ar fi de discutat votul domnului Simion în acest context, pentru că Grupul AUR clamează grija românilor, dar în comisie nu a votat.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Drept la replică!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Bravo, Freddy!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Sau altă prioritate a aceluiași guvern a fost să înapoieze 400 de milioane de lei unei celebre familii din România, lucru pe care nu l-a făcut niciun guvern în ultimii 10 ani de până acum.

Domnul Acatrinei Dorel-Gheorghe, din partea Grupului AUR, al doilea vorbitor deja. De la Grupul AUR nu mai vorbește altcineva.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Țin să vă reamintesc, colegi, că anul trecut, în prima sesiune parlamentară, acest tip de proiect de lege l-am avut și la transporturi și l-ați respins, evident.

În 1989, Elena Ceaușescu, în balcon, i-a spus lui Nicolae Ceaușescu: „Mai dă-le 100, Nicule!”

Mulțumesc frumos. 100 de RON.

Și le-a dat...

Doamna Alexandru Victoria-Violeta.

Grupul USR, doamna Hangan Pollyanna-Hanellore.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

Sper că inițiatorii sunt conștienți că prin această inițiativă legislativă nu fac decât să creeze un nou regim fiscal discriminatoriu, sub pretextul că prioritizează domeniile de dezvoltare și de investiții în România.

De ce să nu existe aceleași reguli pentru angajații din cultură sau pentru angajații din sănătate?

Pe ce criterii alegeți anumite domenii și creați discriminări între salariații din România?

Asta nu este o politică corectă față de toți cei care muncesc în România și vă atrag atenția asupra următorului aspect: în PNRR v-ați angajat să nu creați aceste diferențe în regimul fiscal aplicabil salariaților. Riscați să puneți în pericol aprobarea următoarelor tranșe, prin măsuri pe care le luați în funcție de calculele electorale pe care le faceți în birouri.

Nu vom vota acest proiect de lege.

Grupul parlamentarilor independenți de dreapta respectă corectitudinea față de toți angajații din România și nu este de acord cu aceste măsuri, pe care le gândiți în birouri în funcție de calculele electorale pe care le faceți dumneavoastră.

Mulțumesc.

Domnule Simonis, vă rog.

E adevărat că e foarte important să explicăm modul în care ne stabilim prioritățile, dar poate îmi explică cineva și

## **Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:**

## Mulțumesc.

Județul meu este un județ care are suficienți agricultori și una dintre problemele principale este, într-adevăr, cea a lipsei forței de muncă în acest domeniu.

Este important să sprijinim agricultorii, dar cred că dumneavoastră, cei care conduceți acum România, v-ați creat o deviză: „Nicio măsură fără o sinecură!”

Ați băgat acum, în acest nou program, finanțarea Casei de Comerț Unirea, prin care alocați 100 de milioane unor persoane care n-au făcut nimic nici înainte pentru a sprijini agricultura, doar pentru a se sprijini pe ei și pentru a mai primi niște fonduri care se vor duce într-o nouă gaură neagră.

Așadar, măsurile pe care le propuneți ar trebui să nu fie cu o sinecură la pachet, că avem deja suficiente în România! Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul Coarnă, vă rog.

Am rugămintea la colegii care stau mai în spatele sălii, când știu că urmează să ia cuvântul, să vină puțin mai în față.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este adevărat că este o discriminare, dar este o discriminare pozitivă. Până la urmă eu cred că trebuie să... Eu voi vota acest proiect, pentru că înțeleg foarte bine ce înseamnă forța de muncă din agricultură. Ne pleacă specialiștii, ne pleacă oamenii care sunt aplicați și, atunci, trebuie să intervenim cu majorări de salarii.

Dar trebuie să ajungem la cauze. Cauza fundamentală este, până la urmă, criza energetică, pe care am creat-o în mod artificial, prin dereglementarea pieței de energie. Lucrul acesta a fost făcut – trebuie să spunem direct – de către Guvernul Orban. Practic, aceste majorări nejustificate ale prețurilor la carburați, energie și gaze naturale ne-au adus în această criză artificial creată și, atunci, sigur că în acest moment trebuie să intervenim cu aceste discriminări pozitive. Nu există o altă soluție. Sau, dacă dorim să rezolvăm problema mergând la cauză, trebuie să intervenim, să reglementăm piața energetică a gazelor naturale și a combustibilului. Pentru că, până la urmă, în agricultură anul acesta este un an extrem de dificil și venim pe o secetă extrem de profundă din toamnă-iarnă, prețul la combustibil a explodat, îngrășăminte naturale nu mai producem; atunci, cel puțin să încercăm să ne păstrăm forța de muncă.

Este o inițiativă bună și o să votez pentru. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Kolcsár Károly, Grupul UDMR.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am ascultat părerile colegilor și fiecare are dreptate, în parte. Însă un lucru este cert: este o lipsă acută a forței de muncă în agricultură și în industria alimentară. Și un alt lucru este foarte cert: avem nevoie de independența alimentară, avem nevoie să obținem independența alimentară a țării și potențialul agricol al acestei țări nu este suficient de bine exploatat.

Este un lucru bun, salutăm adoptarea acestui proiect de lege. Industria alimentară abia așteaptă ca legea să fie promulgată și, în consecință, Grupul UDMR va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Mai există alte intervenții? Nu mai există.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii?

Nu.

Aprobat.

Dacă de la art. 1 la art. 19 există obiecții sau comentarii?

Doriți să susțineți un amendament respins. Care dintre ele? Primul.

Doar că trebuie să vă întreb ceva. La amendamentul respins autori sunt deputați ai PNL, și anume domnul Pecingină...

Felicitări deputaților PNL! Bravo lor!

Nu, nu, stați o secundă, că eu am o problemă de procedură!

Da. Pe procedură, am voie să susțin orice amendament!

## **Voci din sală:**

Nu!

Ba da! Nu-i adevărat! Întotdeauna s-au susținut...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Năsui, haideți să vorbim pe rând! Îi întreb pe cei care au susținut amendamentul respins dacă îl susțin.

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

Domnule președinte,

Orice deputat are voie să susțină în plen amendamente din raport! Ăsta este un amendament din raport. N-am absolut nicio problemă!

Păi, nu cred că puteți susține înaintea autorului amendamentului!

A, bun, foarte bine, să vină autorul înainte, cu siguranță!

Acest amendament propus de colegii liberali, printre care mă număr și eu, are un rol de a uniformiza, pentru că criza nu lovește doar un anumit segment, ci lovește întreaga societate. Prin reducerea CAS-ului ar avea de câștigat toți angajații români, nu doar din anumite sectoare, și, după cum bine știm, prin PNRR ne-am asumat că vom exclude astfel de facilități acordate sectorial.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

E în regulă!

Vot pentru amendamentul respins. Vă rog să vă pregătiți cartelele. Vot, vă rog.

Amendamentul nu a trecut, rămâne respins. Propunerea legislativă...

Domnule Seidler, vă rog.

Sunteți autorul amendamentului?

Da.

Vă supun...

Sper că nu mă mințiți!

Vă rog să verificați!

E în regulă!

Chiar dacă figurează la nr. 3, este, de fapt, al doilea amendament respins.

Am văzut că foarte mulți colegi s-au abținut la votul anterior, probabil aveau o mică ezitare.

Vă dau un argument ca la acest vot să votați pentru acest amendament respins. Privește reducerea cotei de CAS la 20% pentru valoarea salariului minim, pentru toată lumea, indiferent în ce sector activează, dar pentru valoarea salariului minim. Pentru ce este peste valoarea salariului minim ar rămâne cota CAS de 25%.

Marginal cât este, domnule Seidler?

E trecut marginal 3, în realitate e 2, pentru că nu există un 2. E al doilea amendament respins, notat cu marginal 3.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Al doilea amendament respins. Vă rog să vă pregătiți cartelele. Vot, vă rog.

Cu 135 de abțineri, 56 de voturi pentru și 5 contra, amendamentul a fost respins. Rămâne respins.

**Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui**

:

Pe procedură!

Vă întrerup dacă nu este pe procedură, domnule Năsui! Ia să vedem!

Domnule președinte, dumneavoastră ați condus aceste ședințe de plen destul de regulamentar până acum.

Foarte regulamentar!

Nu, nu, nu! Până acum! Până acum!

Să știți că niciodată nu a fost încălcat dreptul unui deputat de a susține vreun amendament dintr-un raport în plen. Lucrul acesta l-ați făcut abia acum.

Dacă într-adevăr există vreo prevedere regulamentară în acest sens, chiar vă rog să o arătați și să o citiți, pentru că nu există și are voie orice parlamentar, orice deputat să vină la această tribună și să susțină un amendament din raport. Poate să susțină inclusiv respingerea unor articole admise,

poate să susțină lucrul acesta sau admiterea unor amendamente respinse.

Și vă rog de acum încolo să respectați regulamentul acestei Camere, pe care o conduceți vremelnic. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog să fiți de acum înainte și mai atent la ceea ce spun. Mi se părea ciudat, în condițiile în care există autorii amendamentelor în sală, să vă înființați dumneavoastră la microfon, în condițiile în care și-au exprimat dorința să le susțină.

În rest, să auzim de bine!

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Am rugămintea la doamna Murariu, pe procedură, să ne întoarcem la PL-x 76/2022

, pentru că s-a votat un amendament respins și, prin urmare, pentru corelare, trebuie să mai dăm două voturi. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Da, având în vedere că am votat acel amendament, acesta este incompatibil cu amendamentul admis de la punctul 4. Exact pe același text tocmai am optat pentru o formă, astfel încât trebuie să respingem amendamentul admis de la punctul 4.

Și vă solicit vot în acest sens.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Fac o scurtă introducere.

La punctul... la proiectul... la PL-x 76/2022 am votat pentru un amendament respins la un articol. Prin urmare, au rămas două amendamente admise pe același articol care se bat cap în cap.

Prin urmare, primul amendament admis trebuie să-l respingem.

Sunt două chestiuni. O dată...

Haideți să le luăm pe rând.

Pe rând.

O dată, amendamentul pe care tocmai l-am votat este incompatibil cu amendamentul pe același articol care a fost votat în Comisia...

Asta spuneam...

...juridică...

Și eu.

## **Doamna Oana Murariu:**

Asta este o dată.

Și a doua oară – vreau să solicit vot pentru a mandata Departamentul de tehnică legislativă...

Da, pe rând, pe rând...

Să dăm votul...

Imediat, le anunț și apoi le luăm pe rând.

Deci, prin urmare...

Vot pentru a...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Stimați colegi, Trebuie să respingem primul amendament. Așadar, vom vota pentru respingerea amendamentului admis.

Vot, vă rog.

Pentru respingere. Pentru respingere. Trebuie să fie „pentru”.

## **Doamna Oana Murariu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Solicit și un vot pentru a mandata Departamentul de tehnică legislativă să facă corelările necesare la art. 34 alin. (2) și (3), pentru că noi am eliminat „dreptul de uz” de la alin. (1), dar el se regăsește și la alin. (2) și (3). Și, atunci, trebuie eliminat și de acolo, dar pe tehnică legislativă, având în vedere că votul nostru a fost în acest sens.

Deci vot pentru a mandata Departamentul de tehnică legislativă să facă corelările necesare...

, da, sau să votăm eliminarea cuvintelor „drept de uz” de la art. 34 alin. (2) și (3), exact cum am făcut pentru alin. (1).

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Am rugămintea la Departamentul legislativ și la liderii de grup să vină până la mine, și cu doamna Murariu, și cu doamna Morar.

Încep să mă răzgândesc cu feblețile.

Vă rog, doamna deputat.

Amendament de tehnică legislativă.

Amendament de tehnică legislativă, pentru a elimina „dreptul de uz”, această sintagmă, de la art. 34 alin. (2) și (3), pentru a avea coerență față de votul dat anterior. Amendament pe tehnică legislativă.

Noi trebuie să respingem un amendament admis, asta trebuie să votăm.

Exact!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Deci, prin urmare, trebuie să votăm contra amendamentului admis.

Deci...

Domnule președinte,

S-a creat o confuzie din cauza faptului că s-a supus votului respingerea unui amendament.

Pe procedură, nu se supune votului respingerea amendamentului, se supune votului amendamentul admis în comisie. Dacă vrem să-l menținem, votăm pentru, dacă vrem să-l eliminăm, votăm împotrivă.

Prin urmare, vă solicit să supuneți votului din nou amendamentul admis în comisie.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Marginal 4, art. 34 alin. (2).

Vot, vă rog.

Cu 208 voturi contra, amendamentul de la marginal 4 – art. 34 – a fost respins.

Următoarea propunere, doamna Murariu.

Vot pentru amendament de tehnică legislativă. Vă rog.

207 voturi pentru. Aprobat. Gata...

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

...doamna Murariu, gata!

Am terminat cu PL-x 76/2022?

Am terminat.

Mulțumesc.

Pe procedură, doamna Prună?

Vă rog.

Domnule președinte, Pe procedură.

Nu o să supun niciun amendament respins la vot.

Vreau doar să spun un lucru și sper că, în înțelegerea de care mai dă dovadă, așa, foarte rar, Camera Deputaților, o să înțelegeți că, de fapt, genul acesta de situații, în care modificăm și răsmodificăm proiecte de lege, aici, în plenul Camerei Deputaților, se datorează faptului că în comisii nu tratați cu atenție amendamentele depuse, inclusiv de opoziție...

Doamna Prună, asta nu este...

...care, iată...

...procedură...

...iată...

...aici ne certați acum, așa, puțin, de la microfon!

Cred că este de bun-simț...

Indicați-mi procedura!

Cred că este de bun-simț să realizăm cu toții că, dacă în comisii am fi mai atenți...

Mulțumesc. O să vă promitem că...

...și am acorda...

...o să fim mai atenți.

...atenția cuvenită...

Nu e procedură...

...amendamentelor care vin...

...doamna Prună!

...și de la opoziție, nu am mai avea...

Vă mulțumesc. Și vă rog...

...astfel de situații aici, în plen.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

...vă rog să luați loc.

Dacă erați dumneavoastră pe scaunul acesta îmi tăiați microfonul de la primele 5 secunde.

Mergem mai departe.

Poziția 8 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind completarea art. 4 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor

forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997; PL-x 96/2019.

Nu există înscrieri la cuvânt din partea inițiatorilor. Rog, raportul comisiei.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Comisia juridică și Comisia pentru agricultură au fost sesizate, cu dezbaterea în fond, cu Proiectul de lege privind completarea art. 4 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege tacit.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță, cu observații și propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 4 din Legea nr. 1/2000 cu un nou alineat, alin. (110), în sensul instituirii posibilității proprietarilor investițiilor privatizate de a încheia acorduri de despăgubire și cu persoane fizice îndreptățite din județul respectiv, al căror drept de proprietate a fost validat de comisiile județene de fond funciar sau a fost stabilit prin sentințe judecătorești definitive, chiar dacă aceste terenuri preluate abuziv nu s-au aflat sub investițiile privatizate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților raportul comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendament admis, redat în anexa prezentului raport.

În raport cu obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Nu dorește nimeni să ia cuvântul la dezbateri... Ba da, domnul Ion Stelian, Grupul USR.

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

Obiectul acestei...

Obiectul acestei propuneri legislative este unul generos. Pe de altă parte, cred că trebuie să privim cu mare atenție punctul de vedere al Guvernului și să observăm că, de fapt, nu sunt avantajați foștii proprietari. Dimpotrivă, sunt avantajați prin acest proiect, prin această propunere legislativă, doar proprietarii investiției.

Fac citire din punctul de vedere al Guvernului:

„În aceste condiții, singurii beneficiari reali ai modificării actului normativ ar fi proprietarii investiției și asta fie în detrimentul foștilor proprietari, fie al statului, care în continuare rămâne obligat la soluționarea cererilor persoanelor îndreptățite.

Mai mult decât atât, modificarea propusă este susceptibilă de a reglementa o nouă nedreptate față de foștii proprietari, în condițiile în care aceștia sunt obligați să primească alte amplasamente, în timp ce investitorii dobândesc posibilitatea de a alege persoanele beneficiare cu care vor încheia acorduri.”

Vă rog, așadar, să priviți cu atenție aceste obiecțiuni ale Guvernului, care, nici în legislaturile trecute, nici acum, nu susține acest proiect, pe bună dreptate.

Haideți să dăm importanță foștilor proprietari în cadrul acestor legi de reparație, să acordăm atenție și să facem în așa fel încât să fie avantajați foștii proprietari, nu investitorii care prin anumite jocuri reușesc să obțină proprietăți de acest gen!

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 3 există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 9 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind transmiterea unor bunuri imobile destinate activităților de asistență sanitar-veterinară, aflate în proprietatea privată a statului, din administrarea Agenției Domeniilor Statului în administrarea consiliilor locale, precum și pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfășoară activități de asistență sanitar-veterinară; PL-x 643/2020.

Suntem în procedură de urgență.

Nu dorește nimeni să ia cuvântul din partea inițiatorilor. Comisia pentru administrație, domnul Ivan, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate, cu dezbaterea în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind transmiterea unor bunuri imobile destinate activităților de asistență sanitar-veterinară, aflate în proprietatea privată a statului, din administrarea Agenției Domeniilor Statului în administrarea consiliilor locale, precum și pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfășoară activități de asistență sanitar-veterinară, transmis prin adresa PL-x 643/2020 din 20 octombrie 2020.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În conformitate cu prevederile art. 62 și art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, cele trei comisii au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Rămâneți la microfon, faceți-mi propuneri pentru timpii...

3 minute.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

...de dezbatere.

Vot, vă rog, timpi de dezbateri – 3 minute. 197 de voturi pentru.

Timpii de dezbateri au fost aprobați. În calitate de inițiator, domnul Roman Florin-Claudiu, vă

rog.

Nu puneți timpul, pentru că nu se scade din timpul grupului și din timpul de dezbateri.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să mulțumesc unei colege de-ale noastre care nu mai e astăzi deputat, doamna Doina Pană. Cu dânsa am început să lucrăm pe acest proiect, în urmă cu ceva vreme. Bineînțeles, ca orice formulă de descentralizare serioasă, ne-am lovit de refuzul instituției statului care administrează aceste imobile, în speța de față, ADS.

În cele din urmă, am reușit să convingem că, pentru a face descentralizare reală în România, e nevoie ca cei care spun asta la televizor să o facă și prin reprezentanții lor în instituțiile statului.

Astăzi, prin această descentralizare facem ceea ce trebuie – transmitem imobilele și terenurile, partea de anexe, din domeniul de la ADS în administrarea, și nu în proprietatea, dar în administrarea consiliilor locale, iar, potrivit formei finale a legii, în termen de 90 de zile ADS trebuie să semneze protocolul de primire-predare cu UAT-urile și să treacă la predarea efectivă a acestor cabinete pentru medicii veterinari.

Era necesară o astfel de lege, astfel încât, așa cum medicii de familie au beneficiat de prevederi similare, cum și alte categorii au beneficiat de prevederi similare, și medicii veterinari să poată închiria de la consiliile locale aceste imobile pentru a-și desfășura activitatea sanitar-veterinară.

Mulțumesc tuturor colegilor care ne-au sprijinit la cele trei comisii raportoare și celor care vor vota acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Și o să-i transmit doamnei Pană mulțumirile dumneavoastră.

Din partea Grupului USR, domnul Ion Stelian.

## **O voce de la PSD:**

Stelică, garsoniera!

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

## Domnule președinte,

Pe procedură, sunt niște orăcăieli din sală, vă rog să le cenzurați.

Pe de altă parte...

, legat de acest proiect, inițiativa este bună, ca intenție. Vă rog doar să observați avizul negativ al Consiliului Legislativ, care pune o problemă importantă, zic eu, aceea a constituționalității. Pentru că darea în administrare a bunurilor se face prin hotărâre a Guvernului. Sunt multe decizii ale Curții Constituționale în acest sens. Darea în administrare este un act de gestiune care e de competența exclusivă, originară, a Guvernului.

Există o majoritate acum, există o voință care se poate reflecta și prin activitatea Guvernului.

Așadar, pe fond, propunerea este corectă, este bună, însă avem rezerve serioase cu privire la modalitatea... și la constituționalitatea proiectului.

Mulțumesc.

Domnul Roman.

Am rugămintea la cei din...

Numai o secundă, domnule Roman.

...cei din stafful tehnic, cumva, acest monitor să-l mute în altă parte, nu-l văd pe domnul Roman. Sau, mă rog, pe liderul de grup...

Pe procedură, domnule...

...de la PNL.

...președinte.

Vreau să răspund foarte scurt întrebării puse de colegul de la USR, fost ministru al justiției.

Dacă în forma inițială proiectul prevedea trecerea în proprietatea consiliilor locale, în forma finală, tocmai asta – am făcut precizarea, ne-am dus pe ceea ce ne-a sugerat Guvernul, reprezentantul ministerului pe care dumneavoastră l-ați condus.

Și, dacă nu mă înșel, e semnată de un secretar de stat de pe vremea dumneavoastră, care ne trimite exact la a trece din proprietate în administrarea consiliilor locale.

Dar, dacă este un proiect bun, bănuiesc că nu veți ataca un proiect bun la Curtea Constituțională.

Domnul Kolcsár Károly, Grupul UDMR.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Acest proiect de lege este unul binevenit.

Știm cu toții că aceste imobile din comune, multe dintre ele sunt într-o stare de degradare avansată.

ADS nu are nici infrastructura, nici posibilitatea de a investi în aceste mobile, astfel acestea se degradează.

Predând aceste imobile care sunt cu destinație de activități sanitar-veterinare, atât sedii ale circumscripțiilor sanitar-veterinare, locuințe de serviciu, anexe gospodărești, UAT-urile pot investi în imobile și le pot folosi în beneficiul comunităților.

Deci, astfel, ca orice proiect care are în vedere o descentralizare, UDMR... Grupul UDMR va vota proiectul de lege.

Mulțumesc.

Domnul Stângă, Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prevederile acestei propuneri legislative, așa cum a fost ea îmbunătățită în ambele Camere ale Parlamentului, reprezintă un real și necesar sprijin pentru cei care desfășoară activități sanitar-veterinare.

În același timp, reprezintă un sprijin și pentru autoritățile publice locale, care au posibilitatea de a facilita atragerea de specialiști.

Este vorba despre imobilele care nu au fost înstrăinate potrivit OUG nr. 89/2004.

Și am convingerea că administrarea acestora la nivel local va fi una eficientă și legea își va atinge scopul.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Nu mai există intervenții.

Trecem la dezbatere.

Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii?

Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 5 aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

Poziția 10, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996; PL-x 101/2022.

Rog Comisia... juridică.

Doamna Vicol, prezentați raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate cu dezbaterea în fond a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexele care fac parte integrantă din raportul comun.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Grupul PSD, doamna Gliga Dumitrița, vă rog, la dezbateri generale.

## **Doamna Dumitrița Gliga:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor parlamentari,

Proiectul de lege supus dezbaterii modifică și simplifică procedurile din Legea cadastrului, cu scopul de a facilita înscrierea terenurilor în cartea funciară.

Modificările au fost propuse în urma identificării unor probleme reale, practice, cu care se confruntă atât cei care doresc să-și intabuleze proprietățile în intravilan sau extravilan, cât și toți cei care sunt implicați în intabularea terenurilor în cadrul Programului național de cadastru și carte funciară.

Astfel, acest program se va derula până la finalizarea lucrărilor de înregistrare sistematică la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale din România.

Au fost reglementate cazurile în care se va nota posesia în cartea funciară, inclusiv asupra imobilelor pentru care au fost emise doar procese-verbale de punere în posesie, ceea ce ajută la clarificarea situației juridice a imobilelor pentru cetățenii care folosesc și plătesc impozitele aferente terenurilor deținute, dar nu au reușit până în prezent să obțină acte de proprietate.

De asemenea, terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora se înscriu în cartea funciară doar în baza certificatului prin care se atestă că imobilul este înregistrat în registrul agricol.

Propunerea aceasta se concretizează într-un sprijin real în favoarea multor cetățeni din România, proprietari ai construcțiilor, care au situația juridică neclară asupra terenului aferent clădirilor pe care le dețin.

Mulțumesc.

Grupul UDMR, domnul Seres Dénes.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că Legea nr. 7, adoptată în ’96, care urmează să fie implementată într-un viitor foarte apropiat, prin înregistrarea sistematică, cadastrarea sistematică, impune o serie de greutăți.

Pentru simplificarea procedurilor și eficientizarea acestor demersuri pe terenurile UAT-urilor, trebuie făcute o serie de modificări asupra legii.

Uniunea Democrată Maghiară a depus o serie de amendamente, a fost inițiatorul acestui demers.

Sper ca prin adoptarea legii să simplificăm procedurile și într-un viitor foarte apropiat să finalizăm acest demers, care durează de aproape 25 de ani.

Mulțumesc.

Mult succes!

Și eu vă mulțumesc. Domnul Roman.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și Grupul PNL va vota această lege astăzi. E o rezolvare a unor probleme mai vechi și discriminatorii.

Componenta liberală a acestui proiect e că încercăm să rezolvăm și problema intabulării acelor imobile și terenuri din zonele necooperativizate, din zonele de munte, unde, așa cum știți, procedura de cumpărare, de achiziție, de vânzarecumpărare a terenurilor se făcea, de regulă, prin acele acte de mână.

Practic, unele prefecturi, în baza vechii legi, reușeau să pună în proprietate, alții dădeau altă interpretare și, practic, nu puteau face acest lucru.

Eu sper că, după ce această lege va fi promulgată de Președintele României, toate prefecturile vor găsi o practică unitară și pentru zonele necooperativizate, și pentru ca acele persoane să fie nu doar înscrise în registrul agricol, ci și să primească titluri de proprietate și să fie intabulați cu acte în regulă.

Vom vota acest proiect de lege. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Nu mai există înscrieri la cuvânt.

Trecem la dezbaterea proiectului. Dacă la titlu...

La dezbateri generale?

În regulă.

- Dacă de la art. 1 la art. 25 există obiecții sau comentarii? Există.

Susținerea amendamentelor respinse.

Domnul Năsui, primul.

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Aveți un mare talent în această coaliție să strecurați diverse măsuri...

în amendamente. Faceți un proiect de lege, el pare benign, trece de Senat, trece...

, ajunge la Cameră...

, ajunge la comisii; în ultima secundă mai strecurați câte o sinecură sau câte un privilegiu.

De data aceasta, ați strecurat în amendamentul 23, din 25 de amendamente, creșterea salariilor pentru ANCPI.

Aș vrea și eu să înțeleg de ce trebuie să creștem salariile tot la stat, într-o perioadă în care mediul privat suferă enorm de mult, în care vedem cum s-au întâmplat lucrurile în pandemie, practic, toată povara crizei a fost suportată de mediul privat.

Domnule Năsui...

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

Ați mai pus acum sporuri, sinecuri, le-am văzut și în pachetul de sprijin și, iarăși, în amendamentul acesta.

Așa că, domnule președinte, vreau să supuneți votului respingerea acestui amendament admis.

Este la numărul 23 din cele 25 de amendamente admise din anexa nr. 1.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Apropo de talent, și dumneavoastră aveți un talent de a veni să susțineți un amendament și să faceți declarații politice.

Vot pentru amendamentul 23. E admis.

Poziția 23.

Domnule Năsui, propunerea dumneavoastră a picat la

vot.

Doamna Murariu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Pentru amendamentul respins doresc să intervin.

În regulă!

Proiectul acesta, care este bine intenționat, din păcate, pe ici, pe colo, în punctele esențiale, a luat-o pe arătură.

Păi, cum ne acuzați pe noi, USR, acum câțiva ani, că atentăm la dreptul de proprietate al românilor, și acum, prin acest proiect, prin amendamentul de la punctul 18 – eu susțin acum amendamentul respins – dați prioritate dreptului de folosință față de dreptul de proprietate?! Deci, dacă mă duc și îmi pun steagul undeva și zic: „Acum terenul e al meu, că îl folosesc!”, are prioritate față de dreptul de proprietate.

Când am atras atenția în fața Comisiei juridice, am strecurat acolo Decretul-lege nr. 42/1990, ca să atenuăm, dar este o prevedere strict formală, pentru că articolul a rămas cu aplicabilitate față de actualii deținători ai construcțiilor.

Deci în continuare dați prioritate posesiei față de dreptul de proprietate și aveți curajul să tot spuneți de USR că încalcă dreptul de proprietate.

Doamna Murariu!

## **Doamna Oana Murariu:**

Este foarte important ca acest amendament de la respinse să treacă.

Suntem la anexa nr. 2, amendamente respinse, poziția 1. Vot, vă rog.

Cu 139 de voturi contra, pentru – 81, amendamentul rămâne respins.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

11. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor; PL-x 513/2016. Doamna Vicol, vă rog raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 205/2004 în sensul majorării limitelor speciale ale pedepselor și ale amenzilor contravenționale prevăzute în actul normativ de bază.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Nu dorește nimeni să ia cuvântul la dezbateri generale. Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă aveți obiecții la titlul legii? Nu.

Dacă de la art. 1 la 12 există obiecții sau comentarii? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

14. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006, republicată; PL-x 204/2021.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? PL-x 204/2021.

Domnule Ivan, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă rog să facem un exercițiu de imaginație, să ne gândim că în buzunar acum am avea doar 11 lei și din acești 11 lei ar trebui să supraviețuim o zi întreagă, adică să mâncăm un mic dejun, un prânz și o cină din doar 11 lei, adică cu vreo 3 lei și ceva o masă.

Vă rog, de asemenea, să ne gândim cum ar fi dacă am fi într-un spital din România și am fi bolnavi, suferinzi acolo, cei de acasă nu ar putea să ne aducă nimic de mâncare în spital și am mânca o masă, teoretic consistentă, de 3 lei și 50 de bani.

Pozele pe care le-am văzut cu toții pe internet încă de acum un an și ceva, în care erau caserole cu doi biscuiți, o bucată de margarină și o bucată de magiun, nu reușesc să facă o diferență.

În schimb, noi, toți, aici, în Parlamentul României, putem să schimbăm acest lucru. Cum? Votând o lege care o dată pentru totdeauna stabilește o normă de hrană decentă pentru bolnavii din România.

Această lege putea fi adoptată acum un an de zile. Am pierdut cu toții un an de zile, pacienții au pierdut un an de zile și a fost nevoie ca să ajungă Partidul Social Democrat la guvernare pentru ca astăzi să avem la vot o lege prin care fiecare bolnav din România are alocat cel puțin 22 de lei pentru norma de hrană din spitale și prin această măsură poate să aibă un venit decent.

Cât au fost domnul Vlad Voiculescu, de la USR, și Oana Mihăilă miniștri ai sănătății...

Hoții!

## **Domnul Bogdan-Gruia Ivan:**

...m-au ignorat atât pe mine, cât și pe colegii mei din Partidul Social Democrat, care am depus această lege, și au ignorat milioane de bolnavi din România. Nu au găsit bani pentru a crește norma de hrană, dar, în schimb, au găsit bani pentru o armată de consilieri, au găsit bani pentru combinezoane la prețuri de costume Armani sau, poate, au găsit bani pentru zeci de milioane de doze de vaccin, care între timp au și expirat.

A trebuit să vină PSD la guvernare pentru ca această măsură extrem de bună pentru români să fie de astăzi lege.

Vreau să le mulțumesc colegilor care ne-au sprijinit ca acest proiect să devină realitate și, chiar dacă 22 de lei poate nu reprezintă tot ceea ce au nevoie oamenii în spitale ca să asigure aportul necesar de nutrienți, de vitamine, de minerale și așa mai departe, cred că este un început foarte bun și, cu siguranță, este mai mult decât 11 lei.

Știu că nu putem să dăm sănătate bolnavilor din spitale, dar, cu siguranță, prin acest vot important de astăzi, putem să le arătăm respect oamenilor care sunt pe patul de spital și putem să arătăm că, indiferent de partidul din care facem parte, putem să votăm această inițiativă legislativă a Partidului Social Democrat, care a reușit să găsească resurse pentru ca, de la începutul lunii iunie, fiecare bolnav din România să aibă o masă de cel puțin 22 de lei.

Vă mulțumesc foarte mult, dragi colegi, pentru votarea acestei inițiative, care dă respect românilor din spitale. Mulțumesc mult.

Bravo, Bogdane! Bravo!

Îl rog pe domnul președinte Tătaru să dea citire raportului. Domnule Tudor, nu vă grăbiți!

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006, republicată, prin adresa PL-x 204/2021 din 17 mai 2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru sănătate și familie au avut în vedere: avizul partajat al Consiliului Economic și Social, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, avizul negativ al Comisiei pentru muncă, avizul negativ al Comisiei juridice, punctul de vedere al Guvernului.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule președinte,

La anexa cu amendamente admise la prezentul raport vă semnalez o eroare materială. La nr. crt. 8, art. II se va citi astfel: „Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 iunie 2022.”

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Ați citit, ca să rămână pe stenogramă. Este în regulă!

Am trei înscrieri la cuvânt din partea USR. Nu vreți să vă hotărâți?

Domnul Pop Rareș-Tudor. Vă rog.

Ce aș vrea să vă reamintesc, dragi colegi, este că PSD a fost cred că, cumulat, mai mult de 17 ani la guvernare...

Ați fost și voi!

...timp în care ar fi putut să mărească aceste indemnizații de hrană de nenumărate ori, lucru care nu s-a întâmplat.

Noi am avut această propunere, care a fost blocată de partenerii dumneavoastră de coaliție anul trecut. Asta ca să respectăm adevărul factual.

Din partea Grupului AUR, domnul doctor Muncaciu. Vă rog.

Stimați colegi,

Vă reamintesc, când nu suntem în procedură de urgență, doi vorbitori de grup.

Am rugămintea la colegii de la AUR să se hotărască care este al doilea.

Vă mulțumesc.

Domnule doctor, vă rog.

## Stimați colegi,

Această propunere legislativă, într-adevăr, face o corecție necesară, dar vreau să vă aduc aminte că pentru foarte, foarte mulți ani Partidul Național Liberal și Partidul Social Democrat au ignorat total pacienții din spitale.

Motiv pentru care salutăm această propunere legislativă, dar nu uităm că pentru foarte mulți ani această normă în spital a fost lege.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, domnul Șoldan Gheorghe.

## **Domnul Gheorghe Șoldan:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi de la USR,

Totuși să nu uităm că Ministerul Sănătății a fost la voi în perioada asta și nu cred că v-a împiedicat cineva să dublați această alocație de hrană!

30 de ani!

## **Domnul Gheorghe Șoldan:**

Astăzi, prin votul nostru, putem opri bătaia de joc la adresa pacienților din România, o măsură foarte importantă, de aceea vă propun să dublăm alocația de hrană pentru pacienții din spitale.

Un proiect legislativ inițiat împreună cu colegii din PSD, pe care îl regăsim și în pachetul de măsuri sociale al coaliției de guvernare.

Astăzi vedem ce înseamnă guvernare pentru români. Mulțumesc.

## **O voce de la PSD:**

Bravo!

Și eu vă mulțumesc. Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Sigur, după 32 de ani trebuie să ne uităm, să-i ascultăm pe colegii de la PSD cum mor de grija pacienților din spitale. Dacă într-adevăr erați interesați de pacienții din spitale, nu dublați alocația de la 11 lei la 20 de lei, o măreați de patru ori, ca într-adevăr să vedem că există o masă consistentă pentru pacienții din spitale. Dar, așa, e foarte frumos să mimați, cu această mărire de la 11 lei la 22 lei.

În schimb, sigur, AUR susține proiectul și ne bucurăm că există un real interes al partidelor de guvernământ pentru îmbunătățirea calității hranei care se oferă pacienților în spitale și de aceea vă rog, dragi colegi de la PSD și PNL, să susțineți inițiativa AUR, Pl-x 103/2022, cu privire la îmbunătățirea hranei din unitățile școlare.

Votăm alături de dumneavoastră acum, susținem acest proiect, dar apelăm la dumneavoastră. Există pe traseul parlamentar un proiect de îmbunătățire a hranei oferite copiilor noștri în unitățile școlare și vă solicităm, așadar, sprijinul pentru acest proiect inițiat de AUR. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Buicu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Trecând de declarațiile politice ale unora...

Și ale altora!

## **Domnul Corneliu-Florin Buicu:**

...acest proiect crește alocația de hrană pentru pacienții din spitale și mai rezolvă ceva, stimate colege și stimați colegi.

Dacă până acum cei din spitale erau obligați să asigure din finanțarea primită de la casă hrana pe care o dădeau pacienților, prin amendamentele aduse în cadrul Comisiei pentru sănătate și în Comisia pentru administrație – și aici dați-mi voie să mulțumesc tuturor colegilor, care au înțeles

acest lucru, iar votul a fost obținut în unanimitate în aceste comisii –, finanțarea pentru asigurarea normei de hrană în spitale este asigurată în momentul de față prin transferurile de la bugetul de stat către Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. Adică nu doar spunem, prin această lege: „Dă pacientului să mănânce de atâția bani.”, ci dăm și banii! Până acum nu a făcut nimeni acest lucru!

Această inițiativă și ceea ce am votat în comisii și

Domnul Coarnă. Vă rog.

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Da, este o inițiativă utilă, oportună și obligatorie.

Să nu uităm că pacienții din România sunt plătitori de CASS. Practic, cred că 98%-99% din acești pacienți și-au plătit contribuțiile către bugetul de asigurări de sănătate și, sigur, într-un moment de criză medicală, statul trebuie să răspundă în aceeași măsură, pentru că această normă de hrană era extrem de mică și sigur că nu asigura confortul necesar pentru a fi, știu eu, vindecat mai rapid, pentru a crea un sistem imunitar care să răspundă provocărilor medicale.

Eu o să votez această inițiativă, practic, cred că toți o să o votăm. Nimeni nu are nimic de criticat în această majorare a normei de hrană, mai ales că era extrem de mică. Uitați-vă că, privind în societatea românească, cred că doar în sistemul penitenciar norma de hrană este mai mică decât în spital.

E o decizie pe care o salutăm și o s-o votăm. Eu o votez. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Numai puțin, domnule Leoreanu, ca să fac o pauză. Vă rog să faceți legătura telefonică cu domnul Wiener Adrian, din partea Grupului USR.

## **Domnul Adrian Wiener**

**:**

Bună ziua, stimați colegi! Sper că mă auziți.

Câteva observații legate de acest proiect.

Încep prin a vă spune că Grupul USR va vota acest proiect.

Nu știu dacă știți, el are un aviz negativ de la Consiliul Legislativ, tocmai plecând de la premisa că există posibilitatea ca el să fie neconstituțional. Sediul materiei legale unde se fac aceste modificări ar fi fost o hotărâre a Guvernului.

Mai vreau să precizez că ministrul Voiculescu, criticat acum, a inițiat chiar în aprilie 2021 o hotărâre a Guvernului pentru mărirea alocației de hrană de la 11 lei la 16 lei și eliminarea pragului superior, care a fost trenată și, până la urmă, premierul de atunci a considerat că nu este oportun să dea curs acestei hotărâri a Guvernului.

Concluzionând, vreau să spun că, sigur, vom vota acest proiect, dar natural, firesc, era să se crească parametrii de finanțare ai sistemului de sănătate, și anume tariful pe caz ponderat sau ziua de spitalizare, care – atenție! – în 2022 rămân la fel ca în 2021, în ciuda inflației. Asta era măsura organică, firească, naturală, prin care am fi crescut competitivitatea sistemului, nu prin a crește subvenționarea sistemului, așa cum facem acum, practic, luând acești bani direct, prin transferuri directe de la Fondul național unic de asigurări de sănătate.

Dar, dincolo de toate lucrurile acestea, evident, este un lucru oportun. Am încercat și noi să-l facem, am fost opriți de mulți dintre cei care acum vor ridica mâna pentru acest proiect, au girat acel guvern care a blocat acest proiect.

Îl vom vota, dar să fim atenți că ar trebui, în paralel, probabil, și o hotărâre a Guvernului, să ne asigurăm că această măsură se va și implementa, nu cumva să aibă consecințe neconstituționale și să nu poată fi aplicată.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Laurențiu Leoreanu, Grupul PNL.

Ultimul vorbitor, doamna Alexandru Victoria-Violeta, să se pregătească.

Vă rog, haideți mai în față!

## Da.

Iată că nici atunci când se fac lucruri bune spiritul de a cârcoti nu lipsește. De ce s-a făcut acum, de ce nu s-a făcut mai demult, de ce s-a făcut doar cu atât?

Important e că se realizează și pachetul de măsuri „Sprijin pentru România” începe să se materializeze. Fie că e prin componenta legislativă, în Parlament, sau în Guvern, prin hotărâre a Guvernului sau ordonanță de urgență, lucrurile încep să se realizeze și, iată, o măsură care deja se materializează astăzi, pentru că și Grupul Partidului Național Liberal va vota acest proiect de lege, o măsură care vine nu doar prin faptul că dublează această alocare pentru hrană, dar, așa cum s-a spus, vine și cu un mecanism în spate care va asigura de aici încolo o susținere, o finanțare coerentă pentru acest tip de măsuri.

Așadar, pachetul de măsuri al Guvernului Ciucă „Sprijin pentru România” bifează astăzi o materializare și, sigur, în zilele următoare lucrurile se vor pune în practică, astfel încât până în luna iunie el să devină o realitate.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamna Victoria-Violeta Alexandru. Vă rog.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

Nu vreți totuși să opriți acest festival al populismului?

Ce treabă are Parlamentul, ce treabă au parlamentarii, care se pricep la transporturi, la agricultură, la cultură, la orice altceva, să decidă asupra normei de hrană?

Aceste lucruri se decid de către Executiv, prin hotărâre a Guvernului, cu un ordin de ministru. Oameni care lucrează cu specialiști și care adaptează, în funcție de tipul de boală al fiecărui pacient, care este costul, meniul și ce anume i se potrivește alimentar acestuia.

Ce treabă are Parlamentul și ce treabă au aceste aplauze să voteze Parlamentul cât să fie norma de hrană?!

Dar dacă peste șase luni constatăm că, prin creșterea inflației, e necesară mărirea acestui cuantum? Iar venim în Parlament și votăm cât să fie norma de hrană?

Nu vă supărați, aveți un apetit pentru populism care ar trebui să vă dea de gândit dumneavoastră. Mergeți totuși mult prea departe. Acestea sunt chestiuni de Executiv, pe care un Executiv responsabil, ceea ce nu e cazul, le ține sub control și le actualizează ori de câte ori specialiștii constată că e necesar să facă ajustări.

Vă rog frumos, mai suntem și oameni de bun-simț în această țară!

Terminați cu venitul la microfon să vă felicitați reciproc, care pe PSD, care pe PNL. Aceste lucruri țin de Executiv și un Executiv responsabil ia măsuri de câte ori are alocări în buget pentru acest lucru, respectiv constată că este necesar să facă ajustări.

Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian Ciubuc**

**:**

Pe procedură!

Drept la replică, domnul Buicu.

## **Domnul Corneliu-Florin Buicu:**

Domnule președinte de ședință, Declarațiile politice cred că s-au terminat.

Și, dacă unii care au fost miniștri au impresia că le știu pe toate, cred că ar trebui să pună mâna pe carte, să pună mâna pe proiectul de lege, pentru că, dacă ar fi citit proiectul de lege și nu ar fi luat niște cuvinte din zbor, de pe coridor, pe unde umblă, ar fi văzut că, de fapt, în urma acestei legi, urmează un ordin care va stabili aceste tarife diferențiate pe patologie.

Așa că mai lăsați demagogia aceasta ieftină, într-un guvern în care n-ați fost capabili să modificați alocația de hrană pentru cei din spitale!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 8 există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

6. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; PL-x 34/2022. Domnule Drulă, sunteți inițiator?

## **Domnul Cătălin Drulă**

**:**

Da.

Vă rog.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am și eu o poză aici, ca să înțelegem mai bine despre ce vorbim.

##

Aceasta pare să fie o autostradă, dar este un drum expres din România, mai precis drumul expres Craiova–Pitești, care va fi dat în trafic săptămâna viitoare.

Așa cum este legislația în prezent, limita de viteză ar fi 100 de kilometri pe oră pe acest tip de drum, aceeași limită ca pe drumurile naționale care au rang european.

Drumul expres, așa cum este prevăzut în normativele românești, este aproape la fel ca o autostradă: are noduri denivelate, are sensuri separate pe mediană, este ceva mai îngustă platforma, sunt 22 de metri, în loc de 26, diferența aceasta de 4 metri venind dintr-o bandă de urgență care e înlocuită de un acostament consolidat și o mică diferență la lățimea benzilor de circulație, adică 3,5 metri în loc de 3,75 de metri.

Săptămâna viitoare, după cum spuneam, se deschid 18 kilometri din primul drum expres din România. Va fi ocolitoarea Balșului. Ar fi trebuit să se deschidă 40. Mai sunt 22 de kilometri care reprezintă și ocolitoarea Slatinei, dar se mai amână câteva luni, din păcate.

În tot cazul, votând astăzi acest proiect, în Parlamentul României, este timp – am calculat pe calendar, luni este prima zi în care va putea fi promulgat –, este timp până la deschidere, care va fi cândva pe finalul săptămânii viitoare, ca să fie înlocuite semnele de circulație, limita de 100 cu 120 și românii care au plătit pentru acest drum să-l poată folosi la viteza de construcție. Repet, aceste drumuri sunt proiectate – elementele geometrice, curbe, pante, rampe, benzi de accelerare și decelerare –, sunt proiectate pentru viteza de 120 de kilometri pe oră.

Vă mulțumesc pentru votul pe care îl veți da și anticipez asta pentru că a fost unanimitate în comisie, pentru celeritatea de a-l pune pe ordinea de zi astăzi și sper să ne bucurăm împreună anul acesta de primul drum expres din România la viteza la care a fost proiectat, adică 120 de kilometri pe oră.

Mulțumesc.

Rămân și la raport?

Cum?

Raportul, tot eu?

Sunteți președintele comisiei?

**Domnul Cătălin Drulă:**

Da.

Vă rog, raportul. Vă rog, rămâneți și citiți raportul.

**Domnul Cătălin Drulă:**

Dar îmi trebuie raportul!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Haideți că vi-l dau eu! Domnule Drulă?

5 miliarde de lei a fost suma investită în drumuri și autostrăzi anul trecut...

Stimați colegi! Domnule Drulă!

...cât trei ani de guvernare PSD – 2017, 2018, 2019. Ca să stea și colegii liniștiți, într-un singur an cât în 3 ani!

Vă rog, citiți raportul, domnule Drulă!

Revenind la raport.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002

În conformitate cu prevederile art. 95, cele patru comisii care, de obicei, dau raportul pe Codul rutier – nu le voi mai menționa – au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu acest proiect.

Avize favorabile de peste tot.

Guvernul susține. Senatul a adoptat tacit.

Membrii Comisiei pentru apărare – unanimitate. Industrie – unanimitate. Juridică – majoritatea.

Și la transporturi – unanimitate.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Drulă?

## **Domnul Cătălin Drulă**

**:**

Da?

Hârtia!

Mulțumesc. Doamna Presură, la dezbateri generale. Vă rog.

## **Doamna Alexandra Presură:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu doream să iau cuvântul la acest proiect de lege, însă auzindu-l la microfon pe domnul fost ministru al transporturilor cum a venit și cumva a încercat să-și asume acest drum...

Domnule fost ministru,

Aș vrea să vă spun că nu aveți niciun merit pentru acest drum expres.

Așa cum știți, contractul a fost semnat în 2019, pe timpul guvernării PSD.

Atunci, dumneavoastră sau colegii dumneavoastră din județul Dolj și Oltenia ieșeați în stradă și ne acuzați că acest drum nu se va realiza niciodată și că nu facem și nu venim decât cu o dezinformare în ceea ce privește acest drum.

Așadar, drumul expres Craiova–Pitești – într-adevăr, de săptămâna viitoare vom circula pe primii 18 km – va fi dat în folosință datorită guvernării PSD și datorită PSD. Și aș vrea să mai menționez ceva, domnule fost ministru. Să nu uităm că dumneavoastră, cât ați fost la minister, cred că aveți ceva personal cu Oltenia, pentru că ați semnat un contract pentru drumul expres Craiova–Lugoj, pentru un studiu de fezabilitate care ar fi trebuit să dureze 4 ani de zile, dragi colegi, 4 ani de zile!

Noroc că avem un ministru care ține și cu Oltenia și a anulat acest contract.

Sperăm ca și drumul expres Craiova–Lugoj să se desfășoare la fel de rapid, așa cum s-a desfășurat drumul expres Craiova–Pitești.

Nu aveți niciun merit pentru acest drum, domnule ministru, fost ministru!

Mulțumesc mult de tot.

Drept la replică, domnul Drulă.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Cu drag, pentru că e un domeniu de care sunt pasionat. Doamnă,

Acest contract pentru Craiova–Pitești, așa cum am reclamat la momentul lansării licitației, a fost lansat pe o documentație foarte veche, slabă. Motiv pentru care acum, în mandatul meu, a trebuit să desfacem toate problemele care au venit pe acest contract.

Drumul trecea, spre exemplu, printr-o fabrică, Fabrica Pirelli de la Slatina, și a trebuit mutat amplasamentul; tot felul de probleme de proprietate – de la Craiova, pe primii 8 kilometri, a trebuit mutat traseul; și, deși prima bordură fusese pusă de Olguța și Dragnea – e poza aceea, cu bordura pusă în câmp...

–, când am ajuns eu la minister, 3 kilometri din 17 ai primului lot, de la Craiova, pe la Ghercești, încă nu aveau autorizație de construire. Am dat autorizație de construire pe tot traseul, s-au semnat două contracte, pe lotul 3 și lotul 4, de la Slatina la Colonești, la Pitești, în mandatul meu.

Așa cum vă spuneam, cifrele nu mint. În mandatul de anul trecut, în 2021, am avut 5 miliarde de lei care au intrat în autostrăzi...

Așa...

...și în drumuri expres...

...încercați să vă apropiați...

...care este mai mult...

...de final.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Dați-mi voie un pic, să termin.

...care este mai mult decât ce-a fost în 2017, 2018 și 2019 – am cerut cifrele.

Referitor la Oltenia, eu sunt primul care a lansat autostrada A6 – Autostrada Sudului – Craiova–Lugoj, blocată și anulată de Grindeanu; nu înțeleg de ce acum va mai dura un an licitația...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule...

Drulă...

...și vom ajunge să blocăm acest proiect...

...sunteți președinte de partid...

Am...

...și zău că n-aș vrea să vă închid microfonul!

Am...

Mai dați-mi voie să închei!

Vă rog să finalizați!

Am semnat contractul pentru drumul expres – în mandatul meu, în primăvară – Târgu Jiu–Craiova, pe calea ferată – reabilitarea între București și Craiova.

Oltenia este o zonă care îmi este dragă. Chiar am făcut o grămadă și am pus-o pe hartă.

Nu știu de ce dumneavoastră, la PSD...

Domnule Drulă...

## **Domnul Cătălin Drulă:**

...ați vorbit doar, fără să faceți nimic.

Mulțumesc, domnule Drulă. Domnule Știrbu, vă rog.

Domnule Ciubuc, până la urmă, dumneavoastră sunteți membru AUR sau nu? Că mie așa îmi apare, dar eu știu că sunteți altceva.

Nu, nu, era o întrebare.

Rog să rezolvați...

Mulțumesc, domnule...

...problema la stafful tehnic. Domnule Știrbu, vă rog.

## **Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am luat cuvântul pentru a informa colegii că Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota acest proiect legislativ.

Dar, totodată, nu pot să nu-mi pun niște întrebări. De ce Dumnezeu, atunci când ați fost ministru...

## **Domnul Cătălin Drulă**

**:**

M-a blocat Bode!

## **Domnul Gigel-Sorinel** Știrbu **:**

...nu ați luat această decizie?

De ce, de fiecare dată când oamenii care ocupă anumite funcții publice... ## **Domnul Cătălin Drulă**

**:**

## M-a blocat Bode!

## **Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:**

...și pleacă din acele funcții publice, vin în Parlament și își dau seama că n-au făcut nimic acolo și încearcă să facă aici?

Totodată, să știți – nu vreau să vă spun numele, ca să nu vă dau și posibilitatea să beneficiați de un drept la replică –, să știți că n-ați făcut nicio vizită pe drumul expres!

Și, atunci, când vin oamenii politici în fața cetățenilor și se laudă că au făcut ceva pentru cetățeni e ca și cum ai aplauda un bancomat care îți dă banii de pe cardul tău.

Pentru asta sunteți plătiți, domnilor!

Doamnă, domnișoară, terminați cu drumul expres făcut de PSD!

Vă trimit fotografiile cu Olguța și cu Dragnea, care au luat cele două borduri după ce au plecat camerele de luat vederi!

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Hmmm!

Este un „hm” prelung.

E de...

pentru ziua de ieri, am înțeles.

E pentru ziua de ieri, da, niciun fel de problemă.

Doamna Presură, evident, drept la replică.

## **Doamna Alexandra Presură:**

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

N-aș vrea să ne certăm aici cine are merite, cine nu, doar

că...

Și aș începe cu domnul fost ministru.

Deci nu vă pronunț numele, deci nu este drept la replică.

Probabil dumneavoastră sunteți supărat că s-a anulat contractul pentru drumul expres Craiova–Lugoj, pentru că... cred că erau alte interese acolo. Și știți foarte bine cine urma să... ce firmă urma să își asume acel contract.

Important este că se vor debloca lucrurile și acel drum se va face, cu siguranță.

Nu primeați voi nicio șpagă, da!

Ca să... că tot ați pronunțat aici numele doamnei primar Lia Olguța Vasilescu și bordura.

Da, s-a pus acea bordură pentru că atunci s-au demarat lucrările, da?

Fără autorizație!

## **Doamna Alexandra Presură:**

Cum fără autorizație?

Păi, uitați, domnilor, dragi colegi, că astăzi venim toți la microfon și încercăm să ne lăudăm cu acest drum!

De atunci au început lucrările pentru drumul expres Craiova–Pitești, da?

Mulțumesc, doamna Presură.

## **Doamna Alexandra Presură:**

Vă mulțumesc mult de tot.

Și acea bordură a fost pusă tocmai în ideea că atunci au început lucrările, ca să încheiem aceste discuții.

Vă mulțumesc mult de tot.

Și haideți să susținem cu toții, indiferent de culoare politică, Oltenia!

**Domnul Ilie Toma**

**:**

Bravo!

## **Doamna Alexandra Presură:**

Mulțumesc mult de tot.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că discutam de niște semne de circulație și de 120 km/h în loc de 100 km/h.

Ce caută alte discuții pe mine mă depășește, dar fac abstracție.

Domnul Badiu, Grupul AUR, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mult populism aici, foarte mult populism!

Problema este în felul următor – că normativele pentru drumurile expres sunt pentru 100 km/h. Aceste normative se aprobă prin ordin de ministru. Nimeni n-a făcut niciun demers ca să modifice normativele în țara asta. Nimeni n-a luat legătura cu specialiști în proiectare și în construcții. S-a făcut totul pe repede înainte, în neaoșul stil românesc – hai să dăm bine la populație!

Da, într-adevăr, e nevoie de drumuri de viteză.

Într-adevăr, susținem și noi, pentru că este necesară construcția de autostrăzi și de drumuri expres.

Problema este că normativele actuale de construcție a drumurilor expres sunt calculate pentru 100 km/h și se poate circula cu maximum 110 km/h în siguranță, insist, în siguranță.

Este ca și cum ați construi un bloc de 10 etaje, dar ați face fundație pentru un bloc de trei etaje.

Susținem, că n-avem încotro, că e necesar în țara asta, știm, vedem, pe DN 2, E85 se circulă cu 150-160 km/h, toată lumea se grăbește.

E nevoie de drumuri expres, e nevoie de autostrăzi.

Susținem și noi construcția drumurilor expres, dar haideți să fim un pic mai atenți la detalii și să mai umblăm și pe partea de normative de construcții!

Și acei 25 de centimetri diferență la banda de rulare să știți că la o viteză mare contează enorm de mult. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Grupul UDMR, domnul Bende Sándor.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pe de o parte, îmi pare foarte bine că vorbim despre aceste drumuri de mare viteză și le-am definit acum, să avem și noi în Codul circulației o asemenea denumire. Alții din Europa circulă de foarte mult timp pe aceste drumuri, noi nici nu le-am avut reglementate.

UDMR întotdeauna a susținut investițiile în România. Nu știu dacă a fost vreodată vreun coleg de-al meu la pupitrul Parlamentului sau în comisiile de specialitate vreun coleg de-al meu s-a opus vreodată, așa ceva nu cred că a existat.

Întotdeauna am susținut investițiile în România, indiferent din care parte a țării. Dar ce am auzit aici, adineauri, în Parlament, că unii au spus că se bucură că s-a reziliat un contract, alții se bucură că s-a semnat un contract, asta este de plâns, domnilor, și nu cred că este în regulă.

Indiferent cine a semnat contractul și indiferent cine va tăia panglica, este în beneficiul României dacă se execută un drum.

Așa că, să știți, Grupul UDMR va vota această lege, așa cum a susținut-o și pe parcursul ei în... parcursul legislativ. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Ultimul vorbitor, din partea deputaților neafiliați, domnul Ciubuc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe procedură aș vrea să intervin.

După cum ați auzit în presă, am fost exclus din Grupul AUR...

## **O voce din sală:**

Un lucru bun!

## **Domnul Ciprian Ciubuc:**

...din partidul AUR. Și îi rog pe colegii de la conducerea AUR să se hotărască: m-au exclus sau nu? Aici, pe ecran, apar ca neafiliat, pe site încă apar în Grupul AUR.

Da?

Deci să se hotărască colegii de la AUR – mă exclud sau mai sunt în Grupul AUR.

Până atunci, până se hotărăsc ei, voi contesta decizia de excludere din AUR, atât în forul de conducere al AUR, cât și în instanță.

La fel, voi contesta și Congresul...

Mulțumesc...

## **Domnul Ciprian Ciubuc:**

...AUR...

Mulțumesc...

...care a fost...

...domnule Ciubuc.

...o organizare... o mizerie și eu sunt dezgustat de organizarea...

Domnule...

...Congresului AUR, care nu a respectat statutul...

Domnule Ciubuc...

...anterior.

Și, până atunci, în conformitate cu art. 13, îmi încetez activitatea în Grupul AUR.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Grea dilemă!

Domnul Drulă a vorbit în calitate de inițiator, acum vorbește la dezbateri generale.

Haideți să ne apropiem totuși de votul final!

Vă rog, domnule Drulă.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Mulțumesc.

Foarte scurt, pentru a lămuri o chestiune din dezbatere. Normativ de proiectare pentru drumul expres există din 2007 sau 2008, dacă nu mă înșel, și viteza de proiectare din acel normativ este de 120 km/h.

Am încercat să inițiez, pe finalul mandatului meu, anul trecut, acest proiect și în Guvern; m-am izbit de opoziția Ministerului Afacerilor Interne, condus de un coleg de-al dumneavoastră, domnule Gigel Știrbu.

Și ultimul lucru, da, eu cred că un ministru trebuie să fie un servitor al poporului. Asta am făcut în mandatul meu.

Și cred că, dacă mai mulți miniștri ar face, nu ar vorbi, am fi mai departe.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Numai o secundă, domnule Știrbu.

Vă rog, deși am discutat și de borduri, și de...

Mulțumesc...

...AUR, și de...

## **Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:**

...domnule președinte.

Foarte scurt, ca să nu deranjez colegii, foarte scurt.

Domnule antevorbitor...

Domnule ministru...

Domnule ministru,

Acum înțelegeți de ce ați plecat de la guvernare? Cu dumneavoastră nu se poate comunica.

Cu dumneavoastră, cu USR, nu se poate face un parteneriat.

Dacă dumneavoastră veniți aici și spuneți că stăteați la masa Guvernului și nu ați putut să promovați o hotărâre a Guvernului cu un coleg de-al dumneavoastră, atunci, domnule ministru, lucrurile acestea nu vă fac absolut deloc cinste!

Mulțumesc.

## **Domnul Ilie-Dan Barna**

_**:**_

Lasă că puteți cu PSD, e OK!

Stimați colegi...

La pușcărie, Barna!

Stimați colegi...

Ilie, la pușcărie!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Am discutat despre borduri, despre Olguța, despre AUR, despre excluderi din AUR, despre performanță ministerială. Vă reamintesc că proiectul de lege are cu totul și cu totul alt obiect.

Înțeleg că suntem nevorbiți, nu ne lasă soțiile acasă, dar haideți să intrăm în dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 9 aveți obiecții sau...? Nu.

Adoptate. Vă mulțumesc. Proiectul rămâne la votul final. Pauză de 7 minute. Ne revedem în sală. Vă mulțumesc.

## PAUZĂ

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală.

Domnule secretar, vă rog.

Doamnelor și domnilor deputați, Începem ședința de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Da.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Începem exprimarea votului. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 31/2022.

Vot, vă rog. 262 de voturi pentru, 3 contra. Adoptat.

2. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Comunicarea din 2021 privind politica de extindere a UE – COM(2021) 644; PHCD 32/2022.

Vot, vă rog. 275 de voturi, unanimitate. Adoptat.

3. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Asumarea responsabilității pentru deșeurile produse: expedierile de deșeuri într-o economie curată și mai circulară – COM(2021) 708; PHCD 33/2022.

Vot, vă rog.

Unanimitate de voturi.

Adoptat.

4. Proiectul de hotărâre privind completarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 75/2021 pentru înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind achizițiile publice efectuate în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgență și de alertă pe teritoriul României; PHCD 34/2022. Vot, vă rog.

277 de voturi pentru, un vot contra. Adoptat.

Intrăm pe legi ordinare. Adoptări.

5. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea

unor acte normative; PL-x 35/2022; lege ordinară. Comisia pentru buget, Comisia pentru muncă și Comisia

pentru agricultură propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

- 269 de voturi pentru, 10 contra, 6 abțineri. Adoptat.

6. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea

Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; PL-x 204/2021; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate și Comisia pentru administrație publică propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.

Legi organice. Adoptări.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 48/2022; lege organică.

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru tineret și sport propun adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Cu 218 voturi pentru, 50 contra, 13 abțineri, adoptată.

Fiind prima Cameră sesizată – data prezentării în Biroul permanent – 21.03.2022; data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final – 27.05.2022, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituție și art. 113 din Regulamentul Camerei.

10. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 și pentru modificarea art. III alin. (1), (1[1] ) și (3) din Legea nr. 269/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare; PL-x 76/2021; lege organică.

Comisia pentru agricultură și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 283 de voturi pentru și o abținere, adoptat.

11. Proiectul de lege privind completarea art. 4 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997; PL-x 96/2019; lege organică.

Comisia pentru agricultură și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 199 de voturi pentru, 12 contra, 76 de abțineri, adoptat.

12. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996; PL-x 101/2022; lege organică.

Comisia pentru muncă și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 219 voturi pentru, 53 contra, 11 abțineri, adoptat.

13. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor; PL-x 513/2016; lege organică.