Stenogramă plen

Bună dimineața, colegi!

Începem prima parte a ședinței noastre de astăzi, 14 noiembrie 2023.

Cunoașteți procedura. Sunt câte trei colegi de la Grupurile PSD și PNL, doi de la USR și câte unul de la AUR, UDMR, minorități și neafiliați.

Începem cu Grupul PSD.

Domnul Florin Piper-Savu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică se intitulează „Dreptate și echitate pentru pensionari”.

Guvernul a aprobat actul normativ privind reforma sistemului de pensii publice din România, care va aduce echitatea între pensionari și va consolida principiul contributivității.

Este cea mai amplă reformă a pensiilor pe care România și-o dorea și iată că a venit. Noua lege respectă drepturile românilor care au muncit și care merită pensii decente, după o viață de muncă.

Pensiile vor crește, în 2024, de două ori: la 1 ianuarie, prin majorare cu 13,8%, și la 1 septembrie, în urma procesului de recalculare, conform legii. Majorările diferă de la caz la caz și depind de istoricul profesional al fiecărui pensionar și de legislația existentă în momentul ieșirii la pensie. Nicio pensie nu va scădea în urma recalculării, pentru că se aplică principiul pensiei mai favorabile. Noua lege a pensiilor:

– elimină toate inechitățile din sistemul public de pensii – inechitățile dintre femei și bărbați, dar și inechitățile dintre cei care s-au pensionat în baza unor legi diferite;

– răsplătește suplimentar pe cei care au muncit mai mult și au contribuit mai mult. Noua lege va puncta suplimentar și va diminua vârsta de pensionare pentru cei care au realizat perioade mai lungi de contributivitate;

– ia în calcul toate beneficiile salariale pentru care s-au plătit contribuții, inclusiv primele, premiile sau alte beneficii sporadice obținute în perioada de activitate;

– stimulează natalitatea, prin considerarea concediului de creștere a copilului ca perioadă contributivă, care va fi luat în calcul la stabilirea pensiei; de asemenea, vârsta de pensionare a mamelor va fi diminuată în funcție de numărul de copii;

– stimulează continuarea studiilor – perioada studiilor superioare universitare va fi luată în calcul la stabilirea pensiei.

PSD și-a asumat misiunea de a rezolva problema creșterii pensiilor în România, astfel încât pensionarii români să primească banii pe care îi merită cu prisosință. Este o misiune de maximă responsabilitate pe care întreaga coaliție trebuie să o ducă la capăt până la finalul acestei luni, altfel vom reveni la acel prag de 9,4% din PIB pus de USR în PNRR, prag care înseamnă înghețarea pensiilor românilor până în 2070.

Grija colegilor noștri de la PNL privind sursa de finanțare ar fi fost de înțeles dacă nu s-ar fi aflat la guvernare și nu ar fi avut cunoștință de faptul că proiectul a fost realizat împreună cu experții Comisiei Europene și ai Băncii Mondiale care au confirmat că noua lege este sustenabilă și va aduce stabilitate sistemului de pensii din România. Este un impact realizabil, care poate fi acoperit de Ministerul Finanțelor, prin combaterea evaziunii, digitalizare și creșterea colectărilor, iar, dacă ministrul finanțelor nu este în stare să găsească bani pentru creșterea pensiilor, atunci trebuie să plece acasă, așa cum însuși liderul PNL, Rareș Bogdan, cerea cu vehemență. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mergem mai departe. Domnul Virgil Alin Chirilă? Aveți cuvântul.

Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Stimați colegi,

Dragi parlamentari,

Guvernul a pus în transparență decizională Proiectul Legii pensiilor din sistemul public. Este probabil cea mai importantă lege din legislatura actuală. De aceea fac un apel la toți colegii să studieze cu atenție legea chiar înainte de a fi supusă votului, astfel încât fiecare să își exprime voința în cunoștință de cauză.

Eu, personal, am consultat proiectul de act normativ și vă pot spune că este o lege foarte bună, care aduce beneficii importante pentru pensionari și care va înlătura, în sfârșit, inechitățile care persistă de multă vreme în sistemul public de pensii din România.

Pentru muncă și contribuții egale, noua lege va stabili pensii egale. Acesta e probabil cel mai important principiu care stă la baza reformei pensiilor. Avem în prezent

nenumărate cazuri de persoane care au muncit pe aceleași funcții, cu o vechime identică și care au contribuit egal la sistemul de pensii, dar care primesc pensii diferite, iar uneori diferențele sunt cu adevărat semnificative.

Noua lege a pensiilor are ca obiectiv central stimularea muncii și recompensarea suplimentară a celor care muncesc mai mult. Apare noțiunea de „puncte de stabilitate”, care se acordă suplimentar celor care au muncit și au contribuit mai mult de 25 de ani.

Un alt aspect pozitiv este că noua lege ia în calcul toate veniturile salariale pe care și le-a plătit contribuabilul, cum ar fi: prime, al 13-lea salariu sau premii.

Noua Lege a pensiilor susține și stimulează învățătura. Perioada studiilor universitare este luată în calcul la stabilirea pensiei. Pentru fiecare an de facultate, un student primește pentru viitoarea pensie un sfert din punctajul aferent salariului mediu pe economie.

Mulțumesc. Mergem mai departe. Domnul Viorel Salan. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de azi am intitulat-o „Parlamentul sprijină cu legi o economie sustenabilă pentru România”.

Termocentrala de la Mintia a fost închisă după 52 de ani de funcționare. Nimic nu a fost pus în loc. Centrala de la Mintia – Deva a fost a treia, ca mărime, din România, având o capacitate de 1.285 de megawați. Termocentrala de la Paroșeni se va închide și ea, în paralel cu minele de la Livezeni și Vulcan. Nimic nu a fost pus în loc.

Tocmai de aceea, este absolut binevenită legea promulgată recent și care stabilește obiectivele de investiții pentru finalizarea unor amenajări hidroenergetice în curs de execuție. Este, de fapt, o lege pentru independența și securitatea energetică a țării.

Toate obiectivele au fost evaluate și de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și au fost declarate vitale pentru securitatea energetică a României. Pe lista proiectelor de interes național, importante pentru a asigura securitatea națională de care țara noastră are nevoie, se află și amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, pe sectorul Livezeni – Bumbești. Lucrările la această hidrocentrală au început în 2004 și sunt realizate în proporție de circa 90%. Ar fi o eroare gravă să lăsăm în paragină acest obiectiv economic ce ar putea alimenta cu energie electrică aproximativ 100.000 de locuințe din Valea Jiului, mai ales că este folosită o sursă de energie regenerabilă, cum este cea a apei, în concordanță cu directivele Uniunii Europene de reducere a poluării.

Desigur, au și apărut voci alertate ale activismului de mediu care contestă și protestează. Agitația gălăgioasă este acum la modă. Dar în aceste mesaje există o linie fină de demarcație între responsabilitatea onestă și retorica mai mult sau mai puțin ipocrită.

Vă mulțumesc. Mergem la Grupul PNL. Rodica-Luminița Barcari? Vă rog, doamnă deputat.

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

În ultimele luni, opinia publică a fost consternată de incidente grave produse în spitalele din România. La Botoșani, la Târgu Jiu și chiar în județul din care provin, în Ialomița, la Urziceni, mass-media a semnalat situații grave, unele cu urmări tragice și acuzații de malpraxis sau de management defectuos la nivelul unităților spitalicești. Dincolo de tușele exagerate în care o parte a mass-media alege să prezinte realitatea, dincolo de apetența unor persoane care lucrează în media de a valorifica fake news ori de a reflecta în mod tendențios situația din spitale, este de apreciat demersul jurnalistic care face cunoscute și asemenea cazuri reale din sistemul medical care ar trebui să protejeze integritatea fizică și psihică a cetățenilor, dar care, iată, din păcate, oferă și contraexemple, cu repercusiuni grave asupra oamenilor.

Atunci când se caută cauzele pentru deficiențele din sistem, pentru ce nu funcționează așa cum ar trebui, se îndreaptă atenția de multe ori spre finanțare și se acuză insuficiența resurselor financiare sau dotarea deficitară a unităților medicale. Însă viața a demonstrat că nu este mereu astfel și că în multe dintre cazuri problema vizează calitatea resursei umane care își asumă funcția de conducere în spitale. Ironia este că uneori spitale bine dotate nu beneficiază și de un management corespunzător și se discută adesea în spațiul public, în mass-media, despre inadecvare. Despre cum oameni nepregătiți, nepotriviți profesional, managerial, uman, pentru a îndeplini un asemenea rol, sunt numiți la conducerea spitalelor și se dovedesc incapabili să gestioneze corespunzător respectivul rol.

Mulțumesc și eu. Mergem mai departe. Alexandru Popa? Nu. Domnul Cozmaciuc? Nu.

Domnul Valentin-Ilie Făgărășian? Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,

Mă număr printre parlamentarii români care, în ultimii ani, au susținut, cu toate instrumentele de care dispun, obiectivul aderării țării noastre la spațiul Schengen. Este un obiectiv major de țară, pentru care românii și România au îndeplinit toate condițiile de mai bine de un deceniu și au tot dreptul să se bucure de acest spațiu al libertății de mișcare. Am susținut și susțin că un spațiu Schengen cu România în interior va fi mai puternic și își va îndeplini mai bine obiectivele economice, sociale și cele legate de siguranța cetățeanului.

Stimați colegi,

Aderarea la spațiul Schengen nu este singurul obiectiv major pe care țara noastră urmează să îl îndeplinească. Adoptarea monedei unice europene reprezintă, de asemenea, un obiectiv care va aduce beneficii importante, atât pentru populație, cât și pentru sănătatea economiei și a finanțelor publice. Rămânând în afara zonei euro, românii care muncesc în străinătate și trimit anual în țară peste 10 miliarde de euro trebuie să suporte costuri imense de transfer și de tranzacție. De asemenea, firmele românești care operează pe piețele externe sau fac importuri, precum și tinerii care fac un credit în euro pentru o dobândă mai avantajoasă trăiesc în fiecare zi cu teama riscului valutar, a deprecierii monedei naționale și a creșterii costurilor. Nu în ultimul rând, statul este cel care pierde anual miliarde de lei, pentru că deficitele bugetare se finanțează prin dobânzi uriașe pentru împrumuturile în lei. În euro, statul român s-ar împrumuta mult mai avantajos.

Stimați colegi,

Adrian Cozma, de asemenea, nu. Mergem atunci la Grupul USR. Iulian Lőrincz? Nu. Brian Cristian? Vă rog, domnule deputat. Urmează domnul Filip Havârneanu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

De fiecare dată când deschidem televizorul mai vedem un scandal despre Baia Mare, un oraș confiscat, în care primarul se ocupă mai mult de problemele sale din justiție decât de guvernarea orașului.

Cel mai recent episod se referă la momentul în care soacra primarului băimărean a fost prinsă în flagrant, într-o după-amiază, la Cluj, în timp ce intermedia o mită pentru o judecătoare care urma să pronunțe o sentință definitivă în dosarul de corupție al lui Cherecheș.

Cătălin Cherecheș nu poate fi considerat o victimă a sistemului, așa cum susține, deoarece sunt multiple dovezi care arată acest lucru și trebuie să lăsăm justiția să-și facă treaba. Faptul că aruncă vina asupra propriei familii pentru conspirații împotriva sa, arată cât de departe este dispus să meargă, fiind dispus să sacrifice pe oricine și orice.

Problemele lui cu justiția afectează bunul mers al administrării orașului, iar dovadă sunt datoriile primăriei, facturile neplătite, gestiunea deșeurilor, scandalurile și toate celelalte probleme din orașul nostru.

Nu știu cum se face că de fiecare dată când vorbim despre portbagaje de bani, valize, șpăgi și alte probleme ce țin de mită, luare de mită sau dare de mită, povestea duce la PSD. Și să nu uităm că PSD l-a anunțat pe Cherecheș, în vară, drept candidat, iar acesta s-a plimbat în ultimele luni, de fiecare dată, prin biroul lui Ciolacu.

Vreau să vă reamintesc că Parlamentul a votat Legea „Fără penali în funcții publice locale”, iar românii din această țară au dat un semnal puternic când, în urmă cu 5 ani, au semnat, peste un milion de oameni, pentru inițiativa cetățenească de a nu mai avea penali în funcțiile publice.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe. Domnul deputat Filip Havârneanu. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

„Dezastru în învățământ: deținuții sunt premiați, iar elevi cu media sub 2 iau bursă de merit!”

Când credeam că le-am văzut pe toate, iată că a mai apărut ceva. Statul a ajuns să premieze condamnații și elevii care nu reușesc să ia note de trecere. Totul se face în numele unei împărțiri egale a bugetului, pe diferite regiuni sau sectoare de activitate în parte. Dar se face prost.

Inechitățile din sistem sunt imense. S-a ajuns la situația absurdă în care „repetența devine eminență”. Asta doar pentru că PNL și PSD au un total alt sistem de valori față de cel care ar trebui să existe.

România eșuată începe să se vadă peste tot. Mai mulți condamnați dintr-un penitenciar de maximă securitate, în acest moment, iau burse de merit pentru excelența la învățătură. Ministerul Educației premiază deținuții ca pe niște elevi valoroși, după ce aceștia au omorât, au tâlhărit sau au violat. Ei au șanse mai mari la burse decât unii elevi care învață, fac ore suplimentare, fac și meditații. Și asta pentru că Guvernul se vede că are o altă viziune asupra normalității.

Tot Ligia Deca, în continuare, premiază și elevii care au media sub 1,99. Vă dați seama unde am ajuns?! Deci condamnați și elevi cu medii sub 1,99 iau burse! Și la Iași am descoperit acest lucru, dar, în plus, mai sunt peste 400 de elevi care au medii sub 5 și iau bursă de merit, pentru că ei sunt „eminenți”. Niciun elev cu media sub 5 nu ar trebui să ia bursă de merit. Acești bani ar trebui reinvestiți tot în educație, pentru că este nevoie în foarte multe locuri.

Acesta este efectul unor legi ale educației care au fost făcute în grabă, pe genunchi, de către doamna Ligia Deca, care nu au fost suficient gândite și care neglijează copiii buni, din păcate. Dar bineînțeles că premiază condamnații și elevii care au medii de 1,99. Ei primesc un bonus de performanță sau burse tehnologice, cum am văzut la Aiud. Și nu vorbesc de unu sau două cazuri, vorbesc de zeci și sute de persoane.

Revenim la Grupul PNL. Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc.

Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Exemplu de solidaritate” și are ca obiect aprecierea misiunii pe care statul român a desfășurat-o pentru a repatria cetățenii din Fâșia Gaza.

Eforturile interinstituționale ale Guvernului și președintelui Klaus Iohannis, susținute și de Israel, Egipt, Qatar și SUA, de a ne aduce cetățenii acasă, în siguranță, sunt admirabile. Demersurile Celulei de criză de la Ministerul de Externe au făcut posibilă recuperarea a peste 100 de români din zona de conflict, atât cetățeni ai țării noastre, cât și ai Republicii Moldova. Misiunea nu se oprește aici, întrucât avem în continuare datoria de a onora cererea fiecărui român ce a făcut apel la ajutorul nostru și care așteaptă redeschiderea punctului de frontieră de la Rafah.

Declarațiile celor care au ajuns în țară sunt cutremurătoare: „A fost o lună cumplită, 32 de zile de bombardamente lansate asupra unor zone, la întâmplare, din Gaza. Probabil că și casa mea a fost bombardată, prietenii

mei, vecinii mei, mulți oameni nevinovați. Nu văd lumina de la capătul tunelului, nu știu încotro mă îndrept. Sper că totul se va sfârși și îmi voi vedea de viață, însă nu o viață normală, nimic nu va mai fi la fel”, a declarat, pentru Euronews, o româncă evacuată din Gaza.

După o asemenea experiență, România a redevenit locul lor de siguranță și vom face tot ce este posibil și pentru a oferi consiliere în perioada următoare, întrucât trauma războiului persistă și va avea multe efecte negative asupra vieții.

Acțiunile coordonate prin intermediul Ambasadei României la Cairo și Oficiului de Reprezentare al României la Ramallah vor continua și demonstrează o poziționare în conflictul Israel – Hamas, care este, în principal, lăsând la o parte natura geopolitică, în favoarea cetățenilor și a respectării drepturilor fundamentale. Neavând tangențe imediate cu zona în cauză, cu toate acestea, implicarea Guvernului în problematică este incontestabilă și denotă solidaritate cu statele ce luptă împotriva terorismului. România nu este doar un actor regional, ci și unul activ în politica internațională, iar actualul conflict a pus în evidență acest aspect.

## **Domnul Ilie-Dan Barna:**

Alexandru Popa? Adrian-Felician Cozma?

Cine sunteți? A, UDMR! OK.

Mergem mai departe atunci, la Grupul AUR. Domnul Dumitru Flucuș? Vă rog, domnule deputat.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În Ucraina trăiesc peste o jumătate de milion de români. O mare parte dintre ei se află în Regiunea Cernăuți. Acolo, în localitatea Bănceni, Înaltpreasfinția Sa Longhin, mitropolitul românilor din Bucovina, a ridicat un ansamblu mânăstiresc impresionant, cum nu am văzut nicăieri în țară.

Menționez că localitatea Bănceni se află în ținutul Herța, unde românii depășesc 90% din populație.

Știți cu toții că, în urma războiului ruso-ucrainean, România, ca țară, și românii, ca popor, au ajutat foarte mult Ucraina.

Românii au fost ospitalieri și i-au adăpostit pe refugiații ucraineni. Copiii acestora primesc 3.800 de lei pe lună, pe când copiii românilor doar 260 de lei pe lună, alocație. Fermierii români falimentează datorită invadării ilegale a pieței cu cereale ucrainene. Drumurile noastre sunt distruse de camioanele lor. Porturile fac servicii gratuite și sunt blocate până la refuz cu cerealele ucrainene. Brațul Chilia a fost adâncit în mod unilateral, aducându-se prejudicii grave Deltei Dunării.

Le-am dat gratis alimentele și carburanții pe care îi aveam depozitați la rezervele naționale. Conducătorii statului nostru le-au trimis armament și muniție, golind depozitele noastre. Specialiștii au calculat că peste 3% din produsul intern brut a fost cheltuit pentru susținerea Ucrainei. De curând, Guvernul a anunțat că va dona Ucrainei 50 milioane de euro. Pe scurt, noi nu avem bani pentru copiii noștri, pentru pensionari, învățământ și sănătate, dar ne împrumutăm ca să donăm pentru Ucraina. Dacă eram în feudalism, din această relație rezulta că suntem vasali Ucrainei.

Mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe, la Grupul UDMR. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mă adresez ministrului finanțelor, vizavi de problemele mediului antreprenorial din județul Mureș.

Peste 150 de antreprenori din județul Mureș, reprezentând mii de societăți, cu sute de mii de angajați, au participat la un eveniment dedicat lor, unde au dezbătut cele mai arzătoare probleme cu care se confruntă în prezent, iar în numele lor vă transmit mesajul lor de alarmă.

Din cauza modificărilor frecvente și câteodată inutile ale Codului fiscal, din păcate nu există o predictibilitate care să facă posibilă elaborarea de planuri de afaceri pe termen mediu și lung, lucru indispensabil pentru funcționarea economiei.

Măsurile incoerente, haotice, adoptate peste noapte, schimbarea regulilor în timpul jocului, nu fac altceva decât să semene nesiguranță, neîncredere în Guvern și să bulverseze o țară întreagă.

Ca urmare a creșterii taxării, unitățile economice vor avea mai mult de plătit la bugetul de stat, prețurile produselor și serviciilor vor crește la rândul lor, implicit viața va fi mai scumpă.

Mai mult, ați oprit investițiile publice, argumentând cu lipsa fondurilor bugetare, dar marea problemă este că și în cazul proiectelor pe fonduri europene, unde teoretic ar trebui să existe bani, lucrările sunt blocate sau întârzie foarte mult. Colac peste pupăză, ați aprobat ordonanța de urgență prin care limitați cheltuielile unităților administrativ-teritoriale.

Noi, UDMR, ne-am exprimat dezacordul și v-am atenționat că astfel de măsuri pe care urmați să le luați nu vor aduce beneficii, vor arunca țara în haos, vom rămâne cu obiective semifinisate lăsate în paragină, firme îndatorate și falimentate, angajați disponibilizați, cu o viață mai scumpă și mai nesigură, și că, în loc să încurajăm revenirea concetățenilor acasă din străinătate, stimulăm exodul.

Vă mulțumesc. Mergem mai departe, la Grupul minorităților. Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

În declarația politică de astăzi doresc să aduc în discuție un eveniment deosebit de important, chiar istoric, petrecut săptămâna trecută, și anume recomandarea Comisiei Europene pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană a Ucrainei și a Republicii Moldova.

Această decizie este o încununare a eforturilor semnificative ale statelor candidate de a transpune și implementa normele comunitare pentru a face parte din marea familie europeană, în ciuda contextului regional deosebit de dificil cauzat de tendințele imperialiste ale Federației Ruse. Prin perseverența și determinarea autorităților celor două state de a implementa reforme și prin susținerea cetățenilor lor, Ucraina și Republica Moldova au demonstrat că merită pe deplin să devină membre ale Comunității Europene, înregistrând progrese importante în îndeplinirea jaloanelor prevăzute în avizul comisiei privind cererea de aderare la Uniunea Europeană.

Participarea acestor state la programele europene majore este crucială, iar integrarea lor graduală în piața unică a Uniunii Europene va aduce beneficii concrete și imediate și va contribui la creșterea accelerată a nivelului de trai, dezvoltarea economică și consolidarea democrației.

Recomandarea de a iniția negocierile de aderare pentru Ucraina, Republica Moldova și Bosnia-Herțegovina, precum și oferirea statutului de candidat Georgiei, denotă un interes crescut din partea Comisiei Europene pentru Estul Europei, regiune afectată puternic de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, într-un context de securitate plin de incertitudini, cu amenințări complexe, directe sau de natură hibridă.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Dragi români,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Noua Lege a pensiilor este o promisiune electorală, nu reforma promisă în interesul românilor”.

În stilul deja consacrat, fără consultare, fără transparență, cu scandal ieftin și lamentări publice, coaliția de la guvernare a mai bifat recent încă o decizie de politică publică cu impact major pentru România – noua Lege a pensiilor. În locul unor măsuri care să ofere claritate și mai ales sustenabilitate unui sistem extrem de vulnerabil, propunerea coaliției este o himeră populistă cu iz electoral. Orice intenție de a analiza obiectiv și pertinent documentul propus este un demers inutil și frustrant, deoarece, în ciuda ambalajului pompos în care este împachetat, în realitate acest demers are o mare problemă: lipsa banilor.

Aflăm din noua Lege a pensiilor că pensiile vor fi majorate de două ori în 2024: o dată la 1 ianuarie, cu 13,8%, și încă o dată la 1 septembrie, prin recalculare. În prezent, cheltuielile lunare cu pensiile se ridică la 9,66 miliarde lei, dar vor crește la 11,35 miliarde, de la începutul anului, și la 13,8 miliarde, de la 1 septembrie 2024. De unde ia Guvernul acești bani? Din împrumuturi, ale căror dobânzi cresc de la o zi la alta? Din creșterea de taxe și impozitelor, un demers care deja zdruncină bruma de stabilitate care mai există în economie? Sau poate din celebrul Fond de rezervă care, așa cum îl descrie coaliția de la guvernare, pare un sac fără fund al tuturor dorințelor electorale.

Adevărul este că nu sunt bani. Nu sunt bani pentru că economia nu este lăsată să se dezvolte, investițiile lipsesc, iar veniturile la bugetul de stat sunt din ce în ce mai mici. Numai că, în pragul unui an electoral, coaliția de la guvernare nu își permite să accepte, în fața națiunii, această realitate. Așa că împinge mai departe, cu o iresponsabilitate incredibilă, iluzia că tot ceea ce fac ei este pentru binele național și în interesul românului de rând. Neagă cu vehemență că avem o problemă, chiar dacă se aud timid niște voci din interior care ar vrea să tragă un semnal de alarmă. Zgomotul electoral este mult prea puternic.

## Mulțumesc.

Mergem la grupul colegilor neafiliați. Anamaria Gavrilă văd că nu este. Domnul deputat Cristian-Paul Ichim. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule deputat. Revenim la Grupul PSD. Dan-Constantin Șlincu. Vă rog, domnule deputat. Urmează domnul Paul Stancu sau Romulus Damian.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

În foarte scurt timp va trebui să dezbatem una dintre cele mai importante, dacă nu cumva cea mai importantă lege a acestei legislaturi, Legea pensiilor din sistemul asigurărilor sociale de stat.

După cum știți, nu vom avea foarte mult timp pentru dezbatere. Legea trebuie adoptată până pe data de 20 noiembrie, pentru a putea accesa banii europeni aferenți îndeplinirii jalonului din PNRR privind reforma pensiilor din România.

Am încredere în specialiștii din Ministerul Muncii, care au lucrat multe luni de zile la acest act normativ și au făcut toate simulările necesare pentru a determina care e cea mai bună variantă de creștere sustenabilă și echitabilă a pensiilor din România. Am încredere că este un act normativ bun și pentru că aceste evaluări au fost făcute împreună cu experții Comisiei Europene și ai Băncii Mondiale, care au participat la elaborarea legii și care au urmărit ca noile prevederi să asigure stabilitatea pe termen lung a sistemului public de pensii din țara noastră.

Sunt două aspecte foarte importante pe care le aduce această lege.

În primul rând, se elimină inechitățile dintre pensionari. Cei care au contribuit la fel și au muncit pe aceleași poziții vor avea pensii egale.

Iar în al doilea rând, e foarte important că acest proces de egalizare a pensiilor între cei care au contribuit egal se va face fără ca nimeni să piardă nici măcar un leu din pensia pe care o are în prezent.

Vor crește pensiile celor care au fost dezavantajați de cadrul legal existent în momentul pensionării, iar în această situație se află peste 3,5 milioane de pensionari. Noua formulă îi va aduce la același nivel pe toți cei care au contribuit la fel. Sunt convins că nu a fost deloc ușor să se găsească formula optimă care să conducă la acest rezultat: eliminarea inechităților, fără ca nimeni să aibă de pierdut.

Mulțumesc, domnule deputat. Doamna Laura Vicol?

Nu este.

Domnul Paul Stancu? Nu.

Domnul Romulus-Marius Damian?

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu prelungește valabilitatea cardurilor de energie, de la 31 decembrie 2023 până la 31 martie 2024.

Cei aproximativ două milioane de beneficiari ai acestor vouchere, români din categoriile vulnerabile, se vor putea bucura de valabilitatea extinsă, iar trecerea prin sezonul rece va fi mai ușoară.

În 2023, pentru plata facturilor la energie electrică au fost acordați câte 1.400 de lei, în două tranșe de câte 700 de lei.

Cardurile sunt emise și distribuite de Compania Națională Poșta Română, instituție care asigură și furnizarea de informații către public privind emiterea, distribuirea și utilizarea cardurilor de energie, inclusiv cu privire la sesizările formulate.

Pot beneficia de ajutoarele pentru facturile la energie/încălzirea locuinței următoarele categorii de persoane vulnerabile:

– pensionarii cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani și cu venituri lunare mai mici sau egale cu 2.000 de lei;

– pensionarii cu pensie de invaliditate, cu venituri lunare realizate mai mici sau egale cu 2.000 de lei;

– persoanele – copii și adulți – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, cu venituri proprii lunare mai mici sau egale cu 2.000 de lei;

– familiile beneficiare de alocație pentru susținerea familiei, în conformitate cu Legea nr. 277/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Mulțumesc, domnule deputat. Ileana Cristina Dumitrache? Mihai Weber?

Mergem la Grupul Partidul Național Liberal. Alexandru Popa? Adrian-Felician Cozma?

Vă rog, domnule deputat.

Bună dimineața, domnule președinte de ședință!

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are ca subiect „Prelungirea valabilității cardurilor de energie”.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Constituția României spune, încă de la art. 1, că „în România, respectarea... legilor este obligatorie”. Păi, și ce dacă așa scrie la Constituție? ## Stimați colegi,

Cred că fiecare parlamentar român a primit la biroul său parlamentar cel puțin o petiție din partea persoanelor care au fost persecutate din motive etnice de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945.

Nici după ani de zile de când, prin lege votată în Parlament, s-a instituit „imensa” indemnizație de 175 de lei pentru copiii celor decedați, dispăruți sau exterminați în trenul morții, în timpul masacrelor îndreptate împotriva populației minoritare, în timpul deportării în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate, în timpul privării de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, în timpul refugierii, expulzării sau strămutării sau în timp ce au făcut parte din detașamentele de muncă forțată, această indemnizație rușinoasă nu se acordă, pentru că, ce să vezi, statul nu are bani și trebuie să facă economii de undeva!

De exemplu, la finalul anului trecut, înainte de a trimite Parlamentului Proiectul Legii bugetului pentru anul 2023, domnul Adrian Câciu, faimosul ministru de finanțe care a îngropat România din punct de vedere bugetar, ne-a livrat povestea că ar face economii la buget și de aceea nu sunt bani pentru persoanele persecutate în perioada 1940–1945 și pentru copiii acestora.

Mulțumesc.

Revenim la Grupul PSD. Doamna Laura Vicol. Vă rog, doamnă deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

„Pensionarii nu sunt numere, sunt suflete. Să nu uităm asta când discutăm despre Legea pensiilor”

## Stimați colegi,

În aceste zile va intra pe agenda Parlamentului unul dintre cele mai importante proiecte pentru societatea românească, respectiv Legea pensiilor. Această lege va avea un impact

semnificativ asupra vieții milioanelor de pensionari din țara noastră. Am văzut deja dezbaterile care au început să apară în spațiul public pe marginea proiectului și, prin poziția mea, vreau să subliniez faptul că, înainte de orice, trebuie să plasăm pensionarii în centrul atenției noastre.

Am văzut și că unii se reped să conteste măsurile preconizate pentru 2024, măririle respective, pentru că ar fi electorale.

Și, dacă ar fi „electorale”, ca să preiau această logică nesănătoasă a contestatarilor, ar însemna că pensionarii nu au nevoie de bani în plus? Este cineva în stare să își asume un asemenea mesaj? Să vină în fața pensionarilor și să le spună că cei mai mulți dintre ei trăiesc bine? Eu nu cred.

Realitatea este că pensionarii români, majoritatea pensionarilor români, trăiesc foarte greu.

Și nu putem să discutăm doar despre deficit și impact bugetar și să uităm de nevoia de echitate și de reducere a riscului de excluziune socială cu care se confruntă mulți dintre bătrânii noștri.

Este imperios necesar să înțelegem că pensionarii reprezintă o parte esențială a societății, având contribuții semnificative la dezvoltarea întregii țări, în perioada activă a vieții lor.

Drept urmare, când discutăm despre Legea pensiilor, trebuie să ne asigurăm în primul rând că pensionarii, prezenți și viitori, își vor primi drepturile pentru contribuția lor la dezvoltarea țării noastre.

Reducerea acestui risc de excluziune socială este, de asemenea, un aspect crucial, ce trebuie luat în considerare nu doar când vorbim despre Legea pensiilor, ci, în general, când ne gândim care trebuie să fie țintele politicilor sociale pe care o guvernare responsabilă le creează.

Accesul la servicii medicale de calitate, facilitarea participării active în comunitate și asigurarea unui nivel de trai demn reprezintă elemente esențiale pentru a preveni marginalizarea bătrânilor noștri.

Mulțumesc, doamnă deputat. Mergem mai departe, la Grupul USR. Iulian Lőrincz? Andrei Miftode. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Parcă niciodată nu a avut țara mai mulți câini cu covrigi în coadă ca acum, când la guvernare s-au întâlnit două tipuri de afaceri. Covrigăria de Buzău și un partid care se revendică istoric, dintr-o zonă cu pedigri a democrației, au reușit împreună să bată recordul la promisiuni electorale. În iunie s-a ajuns la „performanța” să se dea o ordonanță de urgență în care se prevede ce va prevedea o lege din viitor. Profesorii, se spunea, vor afla în iulie forma cu dedicație a Legii salarizării. E noiembrie, cadrele didactice încă nu știu dacă e cu mac, cu susan sau cu semințe.

Începând cu anul școlar 2023–2024, un milion de copii vor primi masă sănătoasă la școală, scrie în noua Lege a învățământului preuniversitar. E noiembrie. Cu toată tristețea, era bine ca măcar covrigi să li se dea. Până acum, nu au văzut masă caldă nici măcar copiii care primeau anul trecut în 450 de școli, darămite milionul promis.

Se dau rechizite și haine pentru școlarii și preșcolarii din familiile fără posibilități materiale. Cine se aștepta ca ele să fie acordate la începutul școlii are o surpriză. E noiembrie. MIPE încă dospește aluatul din care va modela tichetele educaționale. Cu mac, cu susan sau cu semințe.

Voucherele sociale de 125 de lei pe lună s-au strâns în portbagajul domnului Buzatu. Banii a 10.000 de beneficiari erau acolo.

Astăzi, în plenul Senatului se votează pe repede înainte Legea pensiilor. Aceasta promite electoral o creștere cu 40%. Asumarea răspunderii pe pachetul responsabilității fiscale a fost doar praf de copt în ochi. Pe umerii copiilor de azi, cei ținuți flămânzi și în haine ponosite, pe efortul de a supraviețui al antreprenorilor jupuiți se bazează încă o promisiune extravagantă: 40% mai mult la pensie într-un viitor incert.

Mulțumesc, domnule deputat. Urmează domnul deputat Radu Ciornei. Se pregătește domnul Ringo Dămureanu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Declarația mea politică de astăzi nu are un titlu. Obișnuiam să subliniez săptămânal tușele ridicole ale guvernării inepte ce ne-a adus în situația unei corăbii eșuate, la bordul căreia mateloții se prefac a îndeplini îndatoriri normale pe mare, ignorând faptul că nava e înțepenită într-un banc de nisip.

Astăzi vă voi vorbi despre România jefuită.

Despre România furată cu nerușinare, la sânge, de clica celor care nu numai că nu au niciun Dumnezeu, ci au drept unică icoană banul. Despre autoritățile statului, de la toate nivelurile, care, în loc să facă toate eforturile pentru a lăsa copiilor noștri o țară curată, o jupoaie cu sălbăticie.

Astăzi, în această sală, vechilii puterii, arvuniți cu banii jefuitorilor de păduri, ai celor care distrug fără pic de milă

apele, otrăvesc și seacă fântânile, vor vota nonșalant împotriva Legii USR care propune înființarea unui DNA al pădurilor, argumentând calp că aceste infracțiuni pot fi și sunt cercetate de actualele organe de anchetă.

Fals, domnilor!

Dacă organele acestea de anchetă ar fi putut depista și corija într-un mod eficient furtul de lemn din pădurile României și exploatarea nerațională a agregatelor minerale, dacă puteau opri deversările de substanțe poluante, atunci cum Dumnezeu am ajuns în situația în care furtul din pădurile României este estimat la peste 4 miliarde de euro, apele sunt otrăvite, iar fauna montană are un areal din ce în ce mai restrâns? Ei acum sunt mulțumiți, dar nu de faptul că organele de control și anchetă ar fi eficiente. Nu! Ei sunt mulțumiți de obediența și disciplina cu care jefuitorii împart cu regularitate prada bogată cu toți cei care au făcut ca pe coastele munților să nu mai fie păduri, ci case și pensiuni scumpe, deținute direct sau prin interpuși de către cei care ar fi trebuit să le apere.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe, la Grupul AUR.

Domnule deputat Ringo Dămureanu, vă rog, aveți cuvântul.

„O nouă păcăleală: Ciolacu vrea să scape de unii dintre baronii locali ai PSD”

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați,

Una din marile probleme ale administrației publice locale din România, în special în mediul rural și în urbanul mic din zonele sărace, precum Oltenia, Vaslui sau Teleorman, o reprezintă baronizarea aleșilor locali, care conduc de zeci de ani, mandate după mandate, lichidându-și potențialii adversari și intimidând cetățenii. Practic, vorbim de o polarizare socială, lupii paznici la oi; acești „administratori” ai localităților sărace pun mâna pe terenuri, dobândesc mii de hectare prin abuzuri, fac averi fabuloase și primesc șpăgi de mii și milioane de euro.

AUR a susținut încă din 2020 ca primarii și președinții de consilii județene să nu se baronizeze, cerând limitarea la două a numărului de mandate. Aceasta a fost condiția mea de a intra în politică, iar unu dintre cele 10 puncte din Proclamația AUR de la Țebea, din 13 septembrie 2020, a fost acesta.

PSD însă și-a protejat fără jenă baronii; harta rușinii României postdecembriste s-a făcut pe județe – Hrebenciuc, Constantinescu-Mazăre, Dumitru Buzatu, Marian Oprișan, Dragnea, Duicu, Vâlcov, Constantin Nicolescu, Badălău, Solomon, clanul Vasilescu-Manda.

Ciolacu a declarat că dorește ca primarii și președinții de CJ care candidează din partea PSD să nu aibă mai mult de două mandate – „puterea îmbată”, justifica el. Dar Marcel Ciolacu nu este doar liderul PSD, el este și premierul României, conduce „Guvernul Nicu și Marcel” și „Coaliția antinațională cu PNL și UDMR”.

Cu toate acestea, Ciolacu nu a propus măsura decât raportat la PSD, în mod evident pentru a-și consolida poziția de lider în partid, nicidecum pentru a susține o astfel de lege. El crede că o „reformă” în acest sens ar fi neconstituțională, fără să precizeze de unde a tras o astfel de concluzie.

Mulțumesc.

Mergem mai departe, la Grupul minorităților. Domnul Cătălin-Zamfir Manea. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, stimate domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

„Adoptați o casă și aprindeți lumina!” – acesta este sloganul sau, mai bine spus, apelul public făcut de ministrul energiei, domnul Burduja, pentru a veni în sprijinul familiilor nevoiașe care nu sunt încă racordate la rețeaua de energie electrică.

Este un demers tardiv, domnule ministru, dar, pe fond, este o acțiune bună care în sfârșit va soluționa una dintre cele mai mari probleme din această țară. Și aici o să mă refer cu precădere la cetățenii români de etnie romă, pentru că cei mai mulți dintre ei trăiesc în secolul XXI fără posibilitatea de a avea în casă banalul bec electric. Și, așa cum am mai spus de la această tribună, acest banal bec electric a fost inventat de mai bine de 140 de ani.

Se pleacă de la ideea, cel puțin greșită, că toate aceste locuințe sau, mai bine spus, așezări informale, pe care le regăsim de cele mai multe ori în mediul rural, au cumva și reglementat statutul juridic al actelor de proprietate pe teren, pe acele terenuri pe care și-au edificat locuințele.

Eu vă spun că nu au reglementat acest statut juridic. Și aici trebuie un efort mult mai consistent din partea instituțiilor statului român, din partea Guvernului României, din partea noastră, a Legislativului țării, pentru că o serie de legi trebuie modificate și completate de așa manieră încât să venim în sprijinul celor peste 60.000 de cetățeni care locuiesc în aceste gospodării neracordate la energia electrică.

Înțeleg că harta acestor gospodării neracordate la energia electrică va fi întocmită cu sprijinul unei asociații, respectiv Asociația „Energia Inteligentă”.

Mulțumesc, domnule deputat. Mergem la grupul... colegilor neafiliați. Daniel-Liviu Toda.

Vă rog, domnule deputat.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În ciuda unui deficit de 56 de miliarde la finalul lui septembrie, a majorărilor de taxe și impozite aprobate pentru acoperirea parțială a acestuia, Guvernul continuă să se joace cu cheltuielile publice și speranțele românilor.

Când cifrele pentru anul viitor se anunță la fel de periculoase, Guvernul aprobă majorări de pensii, fără a avea resursele bugetare să o facă! De ce? Fiindcă 2024 este an electoral și PSD trebuie să adune cât mai multe voturi.

Părinții mei sunt pensionari. Nu sunt dintre cei ce beneficiază de pensii speciale. Știu că mulți pensionari primesc bani care de-abia le ajung să mănânce și să își ia medicamente. Este firească indexarea pensiilor mici. Însă, în paralel cu eliminarea unor pensii enorme, care nu țin cont de contributivitate.

Bugetul de stat nu e sac fără fund. Dacă vom consuma mai mult decât avem, trebuie să ne împrumutăm. Adică rostogolim deficitul și îl majorăm cu dobânzile pe care tot noi le plătim.

Dacă premierului Ciolacu îi pasă de pensionari și dorește ca în România să avem un sistem echitabil de pensii, trebuie să renunțe la pensiile speciale. Din banii rămași din eliminarea lor va putea crește pensiile mici ale multor bătrâni care merită o viață decentă.

Am mai făcut recent apel la onestitate de la acest microfon. Sunt nevoit să mă repet.

Domnule Ciolacu, este ușor să promiteți azi majorări de pensii sărmanilor pensionari și să vedem, în septembrie, anul viitor, că nu avem de unde le plăti. Sau, mai rău, va trebui să mai tăiați și din salarii, așa cum a făcut domnul Boc în 2010. Cred că trebuie să ne întindem cât ne permite plapuma și să promitem numai ceea ce știm că putem oferi! Să nu ne batem joc de români, de viitorul și așteptările lor, pentru niște voturi.

Revenim la Grupul PSD. Paul Stancu? Ileana Cristina Dumitrache? Mihai Weber? Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Se pregătește Alin Apostol.

„Noua Lege a pensiilor, o prioritate a Partidului Social Democrat!”

Stimați membri ai Parlamentului,

Astăzi, aș dori să subliniez importanța și semnificația profundă a Legii pensiilor propuse de Partidul Social Democrat. Această inițiativă legislativă reflectă angajamentul nostru ferm față de îmbunătățirea sistemului public de pensii și eliminarea inechităților care au persistat în detrimentul pensionarilor de-a lungul timpului.

Legea pensiilor, în primul rând, are ca obiectiv fundamental așezarea în ordine a sistemului public de pensii. Prin implementarea acestei legi, vom pune capăt inechităților dintre pensionari și vom crea un cadru mai echitabil și transparent. În același timp, legea se constituie ca un instrument care aduce numeroase beneficii atât pensionarilor, cât și salariaților, stimulând astfel munca, natalitatea și continuarea studiilor.

De-a lungul istoriei, PSD s-a remarcat prin realizările sale în ceea ce privește majorarea pensiilor. În două rânduri, în anul 2017 și cu anticipație pentru anul 2024, PSD a demonstrat capacitatea sa de a acționa în favoarea pensionarilor. În acest an, pensiile vor fi majorate în două etape – prima, la 1 ianuarie 2024, prin indexarea punctului de pensie cu 13,8%, iar apoi, la 1 septembrie 2024, odată cu recalcularea care va aduce creșteri semnificative.

De-a lungul istoriei, PSD s-a remarcat prin realizările sale. Referitor la recalcularea de la 1 septembrie 2024, doresc a supune atenției dumneavoastră câteva aspecte esențiale. Este important să înțelegeți că obiectivul principal al acestei recalculări îl reprezintă eliminarea inechităților dintre pensionarii care au contribuit în mod similar, dar au pensii diferite. Astfel, creșterile consistente vor fi acordate celor care au fost dezavantajați de cadrul legal existent la momentul pensionării, recompensându-se suplimentar munca și contributivitatea.

Mulțumesc. Alexandru Popa, PNL? Nu este. Domnul Alin Apostol. Vă rog, domnule deputat. Urmează Lilian Scripnic, Grupul AUR.

„Cinism PNL-ist”

Mai țineți minte ordonanța pe care PSD și PNL au dat-o acum 3 luni de zile pentru plafonarea prețurilor la alimente? Știți, la începutul verii, când toții românii știu că prețurile scad datorită producției de fructe și legume. Prețurile, normal, au scăzut două luni. A venit și Agenția Națională pentru Protecția Consumatorului să-l laude pe Ciolacu pentru această măsură. O instituție publică care nu apără interesele cetățenilor, ci doar face prozelitism electoral.

De o lună vara s-a terminat, prețurile la alimente au început să crească. ANPC tace. Dar Ciucă nu, recunoaște că ordonanța nu a produs efecte. Și, când credeai că președintele PNL zice „gata, oprim această ordonanță!”, nu, au prelungit-o.

Fac asta pentru că cinismul și populismul sunt în floare la conducerea PNL.

„Guvernul «Dumb and Dumber»”

Guvernul PSD și PNL face politici publice pe genunchi și doar populist. În ianuarie au dat Ordonanța nr. 34 care specifica că trebuie reduse toate cheltuielile cu bunuri și servicii, cu 10%. Avea cineva vreo speranță că PSD-iștii și PNL-iștii vor tăia cheltuielile publice? Evident că nu. Sunt disperați și flămânzi. Vor să devalizeze totul.

Execuțiile bugetare lunare ulterioare arată exact ceea ce toată lumea credea. Evident că Ciucă și Ciolacu au făcut asta numai pentru a da bine electoral. Nicio grijă pentru banul public și pentru cetățeni.

La piață, la costum și cu ceas de 30 de mii de euro

PNL este în criză de idei. Așa că au plecat la piață Ciucă, Bode și Rareș Bogdan. S-au dus la piață, s-au hăhăit, au cumpărat un pătrunjel. Dar când a pus mâna pe pătrunjel, de sub cămașa de 500 de euro a răsărit un ceas din aur pur de 24 de carate și cu diamante.

Mulțumesc. Domnul deputat Lilian Scripnic.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Opriți pomenile de la stat!”.

Măsurile economice pe care le-a luat Guvernul României în ultima perioadă au declanșat haosul, ideea de nesupunere civilă, dar mai ales o stare de nesiguranță pentru ziua de mâine. Nu mai departe de ședința coaliției de acum câteva zile, ministrul de finanțe nu știa dacă să semneze sau nu Legea pensiilor! În acest context tragic, a venit bomba amorsată de Guvern prin care Programul național de construcții de interes public și social a fost întrerupt de Compania Națională de Investiții! În plină desfășurare a unor contracte de zeci și sute de milioane de euro, firmele de construcții contractante au primit o adresă de la CNI prin care li se cere sistarea lucrărilor, pe motiv că nu mai sunt bani! De fapt, CNI nu a mai plătit nimic din luna mai a anului curent, abia în 3 noiembrie trimițând adrese pentru sistarea lucrărilor, promițând că până la sfârșitul anului vor achita datoriile restante.

Așadar, Executivul oprește de la finanțare obiective de investiție de interes public și social, în timp ce se fac promisiuni către unele multinaționale, precum OMV, Coca Cola, Combinatul „Liberty”, prin care le donează acestora miliarde de lei pentru investiții.

Guvernul nu are bani de pensii, de proiecte de interes public, însă nu ezită să promită ajutoare de sute de milioane de euro pentru „firmele de casă”.

Aceste promisiuni nu amenință oare siguranța națională? E momentul să golim vistieria țării complet, cu amenințarea spectrului falimentului? Este nedrept și inacceptabil ca unii să primească ajutor de stat mascat, în timp ce antreprenorii români sunt copleșiți de reforme aberante și controale de la ANAF care se termină cu o ploaie de amenzi.

## Mulțumesc.

Mergem la grupul neafiliaților. Mihai Lasca văd că nu este.

De la Grupul PNL – Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Elena Hărătău, Cristina Burciu, Dumitru Rujan, Marian Crușoveanu, Bogdan-Iulian Huțucă, Ervin Molnar, George-Cătălin Stângă, Maria Stoian, Ioan Balan, IulianAlexandru Muraru, Mircea Roșca, Vetuța Stănescu, CristinaAgnes Vecerdi, Florin-Alexandru Alexe, Liviu-Ioan Balint.

De la Grupul USR – Dan Barna.

De la Grupul AUR – Silviu-Titus Păunescu, Darius Pop, Raisa Enachi, Daniel-Sorin Gheba, Dănuț Aelenei, RaduVicențiu Grădinaru, Boris Volosatîi.

De la Grupul minorităților – Dragoș Gabriel Zisopol. Și de la neafiliați – Vasile Nagy. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Astăzi declarația mea politică vizează aspectul legat de faptul că Guvernul a aprobat noua Lege a pensiilor.

O analiză atentă la noua Lege a pensiilor dezvăluie aspecte critice și preocupări ce merită atenție.

În primul rând, creșterea vârstei de pensionare pentru femei la 65 de ani poate fi privită ca o măsură controversată. Acest lucru poate fi problematic, având în vedere diversitatea condițiilor de muncă, de viață ale femeilor și, sincer, nu am auzit ca doamnele și domnișoarele să iasă în stradă pentru a renunța la această normalitate.

Nu uitați, româncele și bărbații români sunt deștepți! Există preocupări că o astfel de schimbare poate afecta negativ femeile care lucrează în domenii fizic exigente sau care au cariere caracterizate de instabilitate.

Totodată, eliminarea pragului de 9,4% din PIB, reprezentând cheltuieli cu pensiile, poate ridica întrebări cu privire la sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii pe termen lung.

Bonusurile promise pentru continuarea activității pot fi considerate pozitive, încurajând oamenii să rămână activi și productivi după atingerea vârstei de pensionare. Cu toate acestea, considerăm că este esențial să se evalueze cu atenție modul în care aceste bonusuri vor fi implementate și distribuite, pentru a evita posibile inegalități.

De asemenea, recalcularea tuturor pensiilor poate ridica îngrijorări cu privire la consistența și echitatea procesului.

În același timp, reducerea vârstei de pensionare cu 6 luni pentru fiecare copil poate fi considerată o măsură pozitivă, în sprijinul femeilor care au avut responsabilități de îngrijire și educare a copiilor.

Vă mulțumesc, domnule deputat, și pentru încadrarea în timp.

Ultima intervenție, astăzi. Bogdan-Alexandru Bola este? Nu. Atunci, doamna... Este.

Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Astăzi este o zi specială pentru românii care locuiesc pe teritoriul cuprins între Dunăre și Marea Neagră – este Ziua Dobrogei, moment în care sărbătorim 145 de ani de la Unirea acesteia cu România. Atunci, acest loc pe care îl reprezint astăzi cu mândrie în Parlament era respectat. Din păcate, acum dobrogenii sunt considerați de guvernanți ca români de categoria a doua. Și vă voi explica de ce.

Când vine vorba de Cazinoul din Constanța, un simbol al litoralului nostru și al întregii țări, toți decidenții politici din PSD și din PNL și-au făcut poze electorale sau de vacanță. Asta chiar dacă tocmai Guvernul Orban a fost cel care a demarat acolo lucrările și a finanțat, în 2020, începerea reabilitării.

Însă, astăzi, Compania Națională de Investiții și Guvernul României au uitat să anunțe dobrogenii că nu mai au bani să plătească pentru anul în curs lucrările de restaurare a Cazinoului. Deși au premeditat – așa cum reiese clar din scrisoarea antreprenorului – în cel mai ticălos mod faptul că doreau să taie panglica în iulie 2024 – în plină perioadă electorală –, cei din PSD și din PNL au „uitat” să asigure și finanțarea continuă a lucrărilor de reabilitare a Cazinoului. Astfel, riscăm să distrugem și cât s-a realizat bine până acum din procesul de restaurare.

Și, cu toate că primarul Constanței anunță în mod regulat cât de mândru este de faptul că se merge înainte cu lucrările, a uitat acum să mai anunțe că există un pericol real ca lucrările să se oprească total și ca întregul Cazinou să intre în stare de conservare.

## **Domnul Ilie-Dan Barna:**

Vă mulțumesc, domnule deputat. Încheiem la minut prima parte a ședinței. Continuăm cu plenul. Vă mulțumesc.

„Nicio clipă în plus în mediul fracturii logice în baza căreia se acordă bursele școlare!”

„De îmbunătățiri rele cât vrei suntem sătui; și, dacă vrea cineva să judece acest sațiu de îmbunătățiri din ce în ce mai rele, n-are decât să măsoare gradul de nepăsare politică cu care publicul întâmpină vestitele propuneri de reformă...”, afirma un scriitor pașoptist, ale cărui spuse le-a preluat și le-a menționat grandiosul poet, prozator și jurnalist român, Mihai Eminescu, într-un articol de-al său, apărut în 3 decembrie 1882 în ziarul Timpul.

Acest oximoron a devenit și cel mai cunoscut din întregul registru al figurilor stilistice din această categorie, fiind predat ca exemplu și în prezent în puținele școli de la nivel național în care se mai pun baze solide culturii generale a fiecărui elev în parte. Din păcate nu s-a rostogolit prin istorie doar acest adevăr usturător, prin însuși paradoxul pe care îl exprimă, ci și metehnele de a genera reforme fără fond.

Nu voi iniția niciun atac la o anumită persoană prin intermediul acestei declarații politice, ci îmi voi argumenta nemulțumirea față de modul în care continuă să fie acordate bursele școlare.

Am adresat deja o întrebare Ministerului Educației, privind acest subiect, precum și una pe tema eliminării burselor de excelență pentru elevii olimpici internaționali. Vă declar deschis că acele răspunsuri politicianiste pe care le-am primit și care conțin principiile în baza cărora a fost proiectată reforma învățământului nu îi vor stimula sub nicio formă pe copii să învețe mai temeinic. Există chiar pericolul descurajării celor care se dedică în mod special acumulării de cunoștințe și pentru care acele stimulente financiare chiar contau.

„O luptă dublă contra cancerului și a indiferenței în parcările IRO Iași”

Voi aduce în atenția Parlamentului și a opiniei publice o problemă gravă cu care se confruntă zeci de familii, zilnic, la Institutul Regional de Oncologie (IRO) din Iași. În acest centru medical, unde pacienții luptă o bătălie grea cu cancerul, se adaugă o altă luptă, una cu indiferența – lipsa unor locuri de parcare adecvate.

În fiecare zi, străzile din jurul IRO sunt blocate de mașinile bolnavilor de cancer și ale aparținătorilor lor, creând un haos urban și obstrucționând accesul serviciilor de urgență. Această situație nu este doar o problemă logistică, ci și una umană. Imaginați-vă disconfortul și stresul adițional pe care îl suportă acești pacienți și familiile lor deja împovărate de greutățile tratamentului oncologic.

Solicităm Ministerului Sănătății și autorităților locale să colaboreze pentru a găsi o soluție rapidă și eficientă la această problemă. Este nevoie urgentă de amenajarea unor spații de parcare, care să fie accesibile și adecvate nevoilor pacienților și aparținătorilor. Este esențial să tratăm această problemă nu doar ca pe o chestiune de urbanism, ci ca pe una de drepturi umane și de demnitate.

Nu putem permite ca, într-un moment în care oamenii se luptă pentru viața lor sau a celor dragi, să fie nevoiți să se lupte și cu sistemul. Este datoria noastră, ca reprezentanți ai poporului, să asigurăm condiții decente pentru toți cetățenii, mai ales în contexte atât de sensibile.

Fac un apel către toți colegii mei, indiferent de afilierea politică, să sprijine orice inițiativă care poate aduce o îmbunătățire în viața pacienților IRO și a familiilor lor. Vom demonstra astfel că sănătatea și bunăstarea cetățenilor noștri sunt mai presus de orice considerente politice sau administrative.

„Obiectivul PNL pentru 2024 – finanțare adecvată pentru sectorul agricol”

PNL este un partid responsabil și preocupat să asigure dezvoltarea agriculturii românești, iar în toți acești ani, de când s-a aflat la guvernare, a depus eforturi constante pentru

a veni în sprijinul fermierilor. În acest moment, atenția mea este concentrată pe modul în care va fi construit bugetul de stat pe anul următor, pentru că eu consider că discuțiile din coaliție pe această temă vor trebui să se axeze în primul rând pe măsurile de sprijin financiar pe care să le pregătim pentru fermierii români, grav afectați, în ultima perioadă, de crize multiple, așa cum au fost pandemia, criza financiară sau războiul din Ucraina!

Știm cu toții care sunt dificultățile cu care se confruntă în prezent fermierii români și de aceea este necesar ca statul român să le fie partener, pentru a putea trece mai ușor peste provocările pe care le au de depășit. În acest sens, cred că este important ca în Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2024 să se regăsească resursele financiare necesare sprijinirii fermierilor, pentru continuarea acordării de subvenții, așa cum sunt ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic, pentru asigurarea posibilității de promovare a unor noi programe de susținere financiară a producătorilor agricoli, pentru măsuri de creditare avantajoasă în cazul unor noi investiții, dar și pentru continuarea programelor de modernizare a infrastructurii de irigații, atât de necesară în contextul actual al schimbărilor climatice.

Este, așadar, obligația actualului Guvern de a oferi un sprijin mult mai consistent sectorului agricol românesc, astfel încât producătorii români să rămână competitivi pe piața internă și cea europeană. Așa cum am mai spus în nenumărate rânduri, doar prin acordarea unui sprijin financiar adecvat acestui domeniu atât de important vom putea să consolidăm cu adevărat securitatea alimentară a României și să îi sprijinim deopotrivă atât pe fermieri, cât și pe consumatori!

„14 noiembrie – 154 de ani de la unirea Dobrogei cu patria-mamă”

„Locuitori de orice naționalitate și religie, Dobrogea – vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân – de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnați de un stat, unde nu voința arbitrară, ci numai legea dezbătută și încuviințată de națiune hotărăște și o cârmuiește. Cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii: viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituții pe care ne-o râvnesc multe țări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre și nimeni nu le va putea lovi, fără a-și primi legitima pedeapsă. (...) Salutați dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertății, drapelul dreptății și al păcii. (...) Iubiți țara la a cărei soartă este lipită de acum și soarta voastră!”, sunt cuvintele cu care principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, la 14 noiembrie 1878, îi întâmpina pe dobrogeni la reîntoarcerea acasă, la reîntoarcerea în corpul României, de această dată o Românie constituită într-un stat național, ce cu jertfă și-a căpătat acum și statutul de țară suverană, și independentă.

Din anul 2015, prin Legea nr. 230/2015, ziua de 14 noiembrie este recunoscută ca zi națională oficială ce marchează Ziua Dobrogei.

Pentru noi, cei născuți și/sau crescuți pe meleagurile în care poetul Ovidiu și-a petrecut exilul, ziua de 14 noiembrie este un moment de bucurie și sărbătoare. Ne amintim de sacrificiul înaintașilor noștri, care, pe câmpul de luptă, mergând până la sacrificarea propriei persoane, au adus pământul dobrogean acolo unde îi era locul, în corpul României.

Citim și recitim despre istoria acelor momente, despre efortul politic și diplomatic dus de personalități precum liberalii I. C. Brătianu sau Mihail Kogălniceanu, despre nume simbol ale luptei pentru independență precum Plevna, Grivița, Smârdan sau Rahova.

Astăzi, Dobrogea reprezintă un important pol economic, educațional, energetic și strategic pentru toată țara, întregul său potențial rămânând încă să fie exploatat așa cum se cuvine.

La mulți ani tuturor dobrogenilor!

„Disproporții alarmante în structura de cheltuieli a reprezentanțelor ICR din străinătate, pe anul 2023. ICR trebuie să reconfigureze structura de cheltuieli din perspectiva scopurilor și exigențelor legale”

Zilele acestea am interpelat Ministerul Afacerilor Externe într-o chestiune de interes major, care privește activitatea Institutului Cultural Român și reprezentanțelor sale de peste hotare, din perspectiva exigențelor legale privind economicitatea, eficacitatea și eficiența.

Este bine cunoscut faptul că, în luna iulie a acestui an, Comisia pentru Cultură a Senatului României a fost sesizată asupra faptului că reprezentanțele Institutului Cultural Român (ICR) din străinătate nu mai aveau fonduri pentru activități, faptul explicându-se printr-o proastă administrare a bugetului, care este cheltuit, în cea mai mare parte, de structura centrală a institutului, de la București. Autori ai sesizării au fost un șir de angajați ai ICR.

Angajații ICR au susținut că, anul acesta, bugetele reprezentanțelor ICR variază între 30.000 euro (Roma) și 70.000 euro (Paris) și că în vară existau reprezentanțe ICR care își cheltuiseră banii alocați pe întregul an 2023.

„Institutele culturale din străinătate au fost reduse la stadiul de sugative de bani publici. Rămase fără bugete pentru organizarea de evenimente culturale, din banii publici se cheltuie pe chirii, salarii și întreținere sume exorbitante pentru instituții care nu produc mai nimic”, a consemnat presa națională.

De asemenea, presa a adus în atenție faptul că bugetul alocat, bunăoară, Institutului Cultural Român de la Viena ar fi unul absolut disproporționat: 10% pentru activități culturale și 90% pentru salarizarea directorului și a personalului, precum și pentru închirierea sediului și a locuințelor. A fost tras un semnal de alarmă și în legătură cu faptul că ICR Viena (directoare – Andreea Dincă) nu a organizat niciun eveniment cultural legat de Constantin Brâncuși, Dimitrie Cantemir (2023 este declarat prin lege anul Cantemir), iar pentru Eminescu a organizat un eveniment cel mult firav, în condițiile în care toți cei trei uriași ai culturii române au avut puternice legături cu Viena.

„Sprijin substanțial din partea statului acordat companiilor pentru plata certificatelor verzi”

Domeniul energiei este prioritar pentru Guvernul României, ministrul liberal de resort inițiind proiecte durabile în vederea reconfigurării și evoluției sustenabile a acestui sector esențial. Utilizarea pragmatică a resurselor energetice naționale reprezintă un factor esențial în creșterea economică, dezvoltarea industrială și în crearea de noi locuri de muncă pentru români.

Țara noastră este în plin proces de tranziție energetică către producția de energie verde, conceput pe baze solide, corecte și inteligente. Din acest punct de vedere, conducerea PNL a Ministerului Energiei a demarat procedurile de identificare a soluțiilor optime, astfel încât redimensionarea sistemului energetic să conducă la creșterea competitivității economice, protejarea industriei, precum și la asigurarea perspectivelor predictibile pe termen mediu și lung.

Unul dintre obiectivele vizate se referă la impulsionarea marilor consumatori din sistemul energetic național de a profita de întreg instrumentarul de facilități permise și acordate în conformitate cu reglementările europene în vigoare.

Concret, aproximativ 200 de companii din industria românească urmează să beneficieze de o reducere de 75-85% pentru plata certificatelor verzi, fapt ce reprezintă un ajutor esențial în ceea ce înseamnă dinamizarea productivității economice, păstrarea locurilor de muncă și multiplicarea acestora.

În vederea realizării acestui deziderat, ministrul energiei a inițiat formalitățile necesare prelungirii ajutorului acordat, sub forma exceptării unor consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, pe o perioadă de opt ani. În consecință, sprijinul conferit producătorilor de energie, în sensul reducerilor plății certificatelor verzi, va intra în vigoare începând cu ianuarie 2024, valabilitatea acestor beneficii fiind până la sfârșitul anului 2031. Susținerea financiară de la bugetul de stat este de 750 de milioane de euro, producătorii urmând să primească 150 milioane euro anual.

„Ziua Dobrogei”

Astăzi, 14 noiembrie, marcăm cu bucurie și respect Ziua Dobrogei, o ocazie specială de a celebra și descoperi bogăția culturală și istorică a acestei regiuni fascinante. În această zi plină de semnificație, avem o ocazie în plus pentru a celebra moștenirea sa diversă și pentru a explora întregul său potențial.

Dobrogea, cu litoralul său pitoresc și peisajele variate, devine astăzi centrul unei sărbători ce aduce în prim-plan frumusețea sa naturală și patrimoniul său cultural. Cu fiecare răsărit de soare peste Marea Neagră și fiecare pas pe meleagurile sale, redescoperim istoria complexă și tradițiile autentice care îmbogățesc această regiune.

Această zi nu este doar despre sărbătoare, ci și despre explorare. De la cetăți antice pline de poveste, la satele cu arhitectură specifică, Dobrogea ne deschide ușile unui trecut încărcat și ale unui prezent vibrant. Este o oportunitate de a cunoaște și de a aprecia comunitățile etnice ce coexistă în armonie, transformând Dobrogea într-un univers cultural aparte.

Într-o simfonie perfectă, cultura, istoria și natura se întâlnesc în această regiune unică.

Ziua Dobrogei devine astfel un moment de reafirmare a legăturii noastre cu această comoară națională. Oameni din toate colțurile Dobrogei, și nu numai, se unesc pentru a celebra diversitatea și frumusețea acestei regiuni pline de surprize.

Prin fiecare activitate desfășurată astăzi, ne propunem să aducem în lumină bogăția pe care Dobrogea o oferă. Ziua Dobrogei este nu doar un moment de sărbătoare, ci și un angajament de a păstra și a promova această moștenire prețioasă pentru generațiile viitoare.

Astăzi, și în fiecare an, sărbătorim cu mândrie și respect Ziua Dobrogei, oglindind în același timp recunoștința noastră față de această regiune istorică și culturală excepțională.

La mulți ani, Dobrogea! La mulți ani, dobrogeni!

„În anul 1978, la Brașov s-a strigat «Libertate»!”

Ziua de 15 noiembrie 1987 va rămâne peste veacuri înscrisă în istoria românilor drept ziua în care, la Brașov, muncitori de la fabrica de autocamioane „Steagul Roșu” sau de la uzinele „Tractorul” și „Hidromecanica”, precum și intelectuali, tineri sau vârstnici s-au răsculat împotriva celui mai opresiv regim comunist din această parte a Europei.

Este ziua în care brașovenilor nu le-a păsat de consecințele dure care știau că vor urma, pentru că au simțit și au crezut că vor zdruncina, în mod iremediabil, un regim opresiv și nedrept. La Brașov s-a strigat pentru prima dată în stradă „Libertate” și „Jos dictatura comunistă!”. La Brașov s-a croit cea mai puternică fisură în regimul comunist, iar brașovenii au demonstrat unei țări întregi și unei Europe cotropite de comunism că, pentru câștigarea libertății, niciun sacrificiu nu-i prea mare.

Scumpa libertate de care ne bucurăm astăzi o datorăm, în mare măsură, eroilor brașoveni din anul 1987. Trebuie să le spunem elevilor și studenților cu cât sacrificiu și cu câtă suferință s-a obținut această libertate.

Să le amintim tuturor duritatea măsurilor pe care securitatea comunistă le-a adoptat împotriva celor care au avut curajul să lupte împotriva regimului comunist asupritor. Peste 300 de brașoveni, ei și familiile lor, au fost anchetați, torturați, arestați sau prigoniți în anii care au urmat, până în decembrie 1989, atunci când mii de tineri au murit în timpul Revoluției.

Născută fiind pe meleagurile Brașovului, vă rog să-mi permiteți să le mulțumesc și să-mi arăt recunoștința față de fiecare participant la Revolta Anticomunistă de la Brașov din anul 1987.

„Culturile fermierilor români sunt în pericol! Teledetecția dă erori majore”

Agricultura rămâne unul dintre segmentele cele mai importante pentru economia noastră, generând un venit substanțial la PIB-ul țării. De aceea, acest domeniu trebuie sprijinit și îmbunătățit continuu, maximizarea proceselor fiind prioritară.

Teledetecția în agricultură se bazează pe utilizarea de senzori la distanță pentru a monitoriza și a gestiona culturile, solurile, irigațiile, bolile, dăunătorii, recoltele sau alte aspecte legate de producția agricolă. Cel puțin așa sună teoria, dar practica nu este deloc conformă cu acesta.

În urma mai multor sesizări primite la cabinetul parlamentar, am decis să văd realitatea de la fața locului și am stat de vorbă cu o serie de fermieri din județul Dolj. Problema cea mai gravă este reprezentată de rezultatele teledetecției, care sunt pline de erori; imaginile generate de satelit nu sunt conforme cu loturile cultivate de fermieri.

Un fermier din comuna Melinești, județul Dolj, mi-a prezentat terenul pe care acesta cultivă grâu, dar teledetecția i-a generat floarea-soarelui. Acesta nu este un accident sau un caz unic. Și alți fermieri mi-au semnalat că le apar culturi pe care nu le au în exploatație sau care nu se cultivă pe zeci de km, ceea ce denotă erori mari ale acestor proceduri bazate pe satelit și tehnologie digitală. Cred că numărul fermierilor afectați la nivel național este uriaș.

Erorile sistemului sunt uriașe dacă ne gândim că vorbim de culturi total diferite care se seamănă la luni distanță. Există un risc foarte mare ca fermierii să își poată pierde subvenția, bani importanți, care de cele mai multe ori țin în viață afacerile rurale din agricultură.

„Criza artificială a buteliilor de aragaz!” La nivelul întregii țări a devenit o adevărată aventură încărcarea sau cumpărarea unei butelii de aragaz pline.

Românii care au ghinionul să nu se fi racordat la rețeaua de alimentare cu gaze naturale și depind de butelii sunt puși acum în fața unei crize majore, despre care autoritățile statului nici măcar nu au vorbit.

Stațiile de carburant care aveau această activitate lucrativă nu mai vând butelii. Nicăieri nu se mai încarcă butelii de aragaz. În sate se mai găsesc butelii de aragaz, dar aprovizionarea este defectuoasă.

Criza a apărut în momentul în care stațiile GPL au refuzat să mai încarce recipientele goale, aduse de oameni, după tragedia de la Crevedia, care a fost urmată de controale.

Controalele stricte au oprit practic distribuirea acestora. Buteliile vechi au ieșit din perioada de garanție și nu mai pot fi schimbate. Depozitele societăților care le încărcau sunt pline cu butelii vechi, iar recondiționarea lor costă foarte mult.

În prag de iarnă, fiind vorba mai ales de persoane din grupele de risc, statul ar fi trebuit să găsească soluții, însă firmele care fac distribuția buteliilor de gaz pentru gospodării nu se pot impune în fața autorităților. Aceste firme au fost lăsate fără activitate, de aproape două luni și jumătate, în mai multe zone din țară, pentru că nu mai pot încărca buteliile cu Butan – singurul gaz care este admis pentru această activitate.

Criza artificială a gazului pentru butelii mai servește și statului, pentru că, din 2020, Guvernul României și-a asumat niște indicatori imposibil de atins în extinderea rețelelor de alimentare cu gaz metan.

„S-a trezit la realitate economistul-șef al Băncii Naționale a României”

Acum câteva zile, economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, s-a trezit brusc la realitate și a afirmat că, citez: „începând din anul 2016 – toată populația României: bebeluși, casnice, salariați, pensionari, tot ce vreți dumneavoastră – trăim peste posibilități. (...) datoria externă a ajuns la 160 de miliarde de euro, adică 8.000 euro de bebeluș, bătrân, casnică sau salariat”.

Desigur, când Alianța pentru Unirea Românilor atrage atenția asupra faptului că bugetul național a ajuns la limita imploziei, că miile de privilegii plătite din banii noștri sinecurilor de partid – salariile de zeci de mii de euro de la ASF și ANRE, spre exemplu, pensiile speciale, la fel, de zeci de mii de euro, unor magistrați care, în scurta și ineficienta lor activitate, n-au făcut altceva decât să stea în cârdășie cu interlopii și marii devalizatori ai bugetului –, deci, când AUR atrage atenția asupra acestui fapt și cere și sancționarea celor vinovați, suntem făcuți extremiști, fasciști, legionari. Dar, când această clasă politică extrem de coruptă fură, la propriu, tot ce prinde, e în regulă; toată lumea vede că împăratul este gol, numai cei care ar trebui să-l interneze la spitalul de nebuni, nu!

Prin urmare, dacă domnul Lazea ar trăi în realitatea noastră, a românilor, și nu în realitatea unei instituții conduse de un fost turnător la securitate, ar observa ceea ce vedem cu toții de 30 de ani: colectarea TVA-ului e minimă – cine e de vină? Marile dosare de evaziune fiscală sunt ținute la sertar – cine e de vină? Aparatul bugetar a crescut, în ultimii ani, cu 200.000 de oameni – cine e de vină?

Domnilor de la BNR, nu mai dați vina pe popor pentru a acoperi furtul și jaful național instituționalizat de către PSD, PNL și UDMR!

„14 noiembrie – Ziua Dobrogei”

Declanșarea unui nou război ruso-otoman în anul 1877 a oferit României prilejul de a renunța la statutul de „provincie privilegiată” a Înaltei Porți.

Independența, marele vis al tuturor românilor, va fi proclamată de prim-ministrul Mihail Kogălniceanu, într-o memorabilă sesiune extraordinară a Parlamentului României, la 9 mai 1877: „Așadar, domnilor deputați, nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața Reprezentanței Naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă!”

Mai târziu, eroii războiului de independență o vor câștiga pe câmpul de luptă, când vor continua epopeea românească cu noi pagini glorioase. Plevna, Rahova, Grivița, Smârdan și Vidin sunt victorii ce au consfințit neatârnarea țării și au contribuit la readucerea în granițele României a Dobrogei, Deltei Dunării și Insulei Șerpilor.

La 14 noiembrie 1878, în cadrul festivităților dedicate preluării administrației pământului dintre Dunăre și mare, regele Carol I se adresa dobrogenilor asigurându-i că „Dreptatea României nu cunoaște deosebire de neam și de religiune!”

Aceste cuvinte onorează și astăzi România, fiind cel mai bun răspuns la ură și intoleranță.

- Trăiască Dobrogea!

Trăiască România!

„Proiectele de infrastructură trebuie să ajute la consolidarea capitalului românesc!”

Asumarea guvernării de către Partidul Național Liberal a însemnat deblocarea tuturor proiectelor majore de infrastructură, creșterea ritmului de utilizare a fondurilor europene și mii de proiecte de investiții pentru beneficiul comunităților locale, finanțate prin Programul liberal de investiții „Anghel Saligny”. Cred că suntem de acord că nu există localitate în România în care să nu vedem utilaje lucrând la un proiect de extindere a rețelelor de utilități, la renovarea unei școli, unui spital sau la reabilitarea unui drum public. Nu am exagera dacă am spune că România arată astăzi ca un mare șantier de modernizare și că angajamentul Partidului Național Liberal de a dezvolta România, prin investiții, are rezultate vizibile, cu impact pozitiv asupra standardului de viață al românilor.

Investițiile publice și private reprezintă singura cale pentru asigurarea prosperității românilor. În acest context, nu pot să nu atrag atenția asupra datelor pe care ni le comunică Institutul Național de Statistică, care ne spun că investițiile din țara noastră apasă pe balanța comercială, pentru că multe materiale și materii prime utilizate în proiectele de investiții nu sunt produse în România, ci peste hotarele țării. Fier, țevi, bitum, aparatură și dotări sunt importate de către constructori pentru a putea să realizeze lucrările de investiții. Or, investițiile pe care noi le realizăm și care se ridică la zeci de miliarde de lei anual ar trebui să constituie unul dintre cele mai puternice stimulente pentru a reindustrializa România! Fier pentru armături, ferestre pentru școli și spitale, țevi de calitate pentru rețele de apă și canalizare și multe asemenea produse ar putea și ar trebui să fie produse de fabrici românești. Mă bucură faptul că, la propunerea Partidului Național Liberal, Guvernul României a demarat, anul acesta, o schemă de ajutor pentru operatorii economici români ca să poată să se dezvolte și să producă materii prime și materiale utilizate în lucrările de investiții din România.

„Parteneriatul pentru combaterea sărăciei energetice, un pas important în sprijinul românilor vulnerabili”

Săptămâna aceasta, Ministerul Energiei, condus de ministrul liberal, împreună cu Asociația Energia Inteligentă au semnat „Parteneriatul pentru combaterea sărăciei energetice”.

Scopul principal al acestui parteneriat între stat și societatea civilă fiind derularea Proiectului „Case cu căldură”, proiect destinat sprijinului familiilor defavorizate, prin distribuirea de lemne de foc necesare încălzirii locuințelor.

Totodată, Proiectul „Case cu căldură” își propune evidențierea nevoii de încălzire, în timpul iernii, a peste 70% dintre localitățile din România, care nu sunt racordate la rețeaua de distribuție de gaze.

Sărăcia energetică se poate traduce simplu prin faptul că, după ce clientul își achită facturile la energie, acesta nu mai rămâne cu suficienți bani pentru a trăi decent restul lunii. Importanța acestui parteneriat este dată și de situația extrem de îngrijorătoare în care foarte mulți români se regăsesc, datele arătând că peste 37% din gospodării cheltuie cu energia contravaloarea a peste 10% din coșul zilnic de consum, conform datelor Observatorului Român al Sărăciei Energetice.

De asemenea, conform reprezentanților Ministerului Energiei, sub umbrela Parteneriatului pentru combaterea sărăciei energetice, va fi continuat Proiectul „Energie pentru viață”, care își propune montarea panourilor fotovoltaice în gospodăriile care nu beneficiază de electricitate, iar în următoarea perioadă va fi realizată inventarierea locuințelor din România care nu au energie electrică, în vederea identificării unor soluții de eradicare a sărăciei energetice extreme din țara noastră și atingerea țintei de 0 gospodării fără electricitate.

„Sistemul public de pensii trebuie reformat eficient și sustenabil!”

Dreptul la o pensie bună este un drept câștigat de cei care au muncit o viață întreagă. Sunt de părere că orice om care a muncit zeci de ani, care a contribuit la bunul mers al societății românești și la dezvoltarea țării noastre, merită să

se bucure de un trai decent după ce iese din activitate. De aceea, Partidul Național Liberal susține reforma sistemului de pensii.

În primul rând, pentru că acest lucru înseamnă un sistem de pensii mai echitabil, în care românii urmează să primească pensii potrivit contribuțiilor. În al doilea rând, pentru că reforma pensiilor este jalon în PNRR – de care depinde finanțarea din acest program. Însă nu le putem promite astăzi pensionarilor niște majorări care mâine să nu se mai poată aplica. Aceasta este abordarea după care s-a condus mereu PNL. Am fost responsabili de fiecare dată, chiar dacă o astfel de poziție nu a fost mereu una populară.

Așa cum a fost responsabil atunci când a oprit erorile din legea privind plățile cash, pentru a ajuta doar lăcomia băncilor, așa cum am reacționat rapid când au vrut pur și simplu să fure pilonul II de pensii, adică peste 100 de miliarde de lei, adunate de milioane de romani care muncesc activ și cinstit, tot așa PNL rămâne responsabil și verifică foarte atent impactul oricărei legi promovate de Guvernul Ciolacu, cum este și Legea pensiilor.

Noi, liberalii, putem spune că avem ceva mai multă experiență cu majorările de pensii sustenabile, nu populiste. Am demonstrat acest lucru în cei trei ani de guvernare liberală 2020–2022, când pensiile au crescut cu aproximativ 40%. Cifrele sunt concrete și vorbesc cel mai bine: am dus punctul de pensie de la 1.265 lei, cât era în anul 2020, până la 1.785 lei, cât este în prezent.

„14 noiembrie – Ziua Dobrogei”

Astăzi sărbătorim o zi cu o importanță deosebită în istoria României, și în special a Dobrogei. La finele secolului al XIX-lea, Dobrogea a revenit statului român după terminarea războiului ruso-otoman din perioada 1877–1878, consemnat în istoria României drept Războiul de Independență.

Conform prevederilor tratatului de pace de la Berlin din iulie 1878, Dobrogea, incluzând Delta Dunării și Insula Șerpilor, urma să revină României după retragerea autorităților militare ruse ce se aflau la acea dată în provincie.

Pe 10 noiembrie 1878, regele Carol I a semnat primele decrete de numire a funcționarilor administrativi în Dobrogea, iar Nicolae Catargi și George Ghica au devenit prefecții județelor Constanța și Tulcea.

Anterior acestui eveniment, pe 24 ianuarie 1859, sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, se înfăptuia Mica Unire, unirea Principatelor Moldovei și Țării Românești.

În context european, Mica Unire și reintegrarea Dobrogei au reprezentat primul pas înspre recunoașterea României ca stat independent și suveran de către puterile Europei și, în același timp, temelia fondării statului modern român.

Prin cele două evenimente, România a devenit parte din cultura europeană și a modelului european de organizare statală. De asemenea, reprezintă și primul pas spre apropierea României de Europa, din punct de vedere atât politic, cât și cultural.

Nu trebuie să uităm că Dobrogea reprezintă un tărâm al incluziunii și al diversității sociale. În Dobrogea regăsim aproape toate minoritățile naționale și toate religiile, iar dobrogenii trăiesc de sute de ani în armonie, fără conflicte sociale sau de altă natură. Dobrogea reprezintă un model de conviețuire pentru toate statele din zona Balcanilor.

Cu ocazia zilei de 14 noiembrie, le urez dobrogenilor un sincer la mulți ani!

„Avem obligația de a avea grijă de Dobrogea, un teritoriu sacru al României!”

Împlinirea a 145 de ani de la reintrarea oficială a Dobrogei în componența statului român unitar modern reprezintă un moment exponențial pentru definirea României de astăzi.

Ziua de 14 noiembrie este una extrem de specială pentru locuitorii Dobrogei, fiind data la care, în anul 1878, aceste străvechi meleaguri s-au realipit României. De atunci, fiecare român își reamintește cu emoție și bucurie această zi ca fiind cea mai importantă din istoria bimilenară a Dobrogei.

În 14 noiembrie 1878, o divizie română a trecut Dunărea în Dobrogea, prilej cu care regele Carol I a citit dobrogenilor proclamația care a rămas înscrisă cu litere de aur în istoria făuririi statului național unitar român modern: „Locuitori de orice naționalitate și religie, Dobrogea – vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân – de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnați de un stat unde nu voința arbitrară, ci numai legea dezbătută și încuviințată de națiune hotărăște și ocârmuiește. Cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii: viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituții pe care ne-o râvnesc multe țări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre și nimeni nu le va putea lovi, fără a-și primi legitima pedeapsă... Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menține ordinea și, model de disciplină, de a ocroti pașnica voastră viețuire. Salutați, dar cu iubire, drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertății, drapelul dreptății și al păcii. În curând provincia voastră, pe cale constituțională, va primi o organizație definitivă, care va ține seama de trebuințele și moravurile voastre, care va așeza pe temelii statornicite poziția voastră cetățenească. Iubiți țara la a cărei soartă este lipită de acum și soarta voastră.”

De asemenea, adresându-se soldaților, domnitorul Carol I a spus: „Soldați, azi veți pune piciorul pe acest pământ care devine din nou românesc! În această nouă Românie veți găsi o populațiune care în cea mai mare parte este deja românească. Însă veți găsi și locuitori de alt neam și credințe. Între ei veți găsi mahomedani, ale căror obiceiuri se deosebesc de ale noastre. Vă recomand cu deosebire să respectați credința lor. Fiți în mijlocul noilor voștri concetățeni anteluptători ai legalității și ai civilizației Europei.”

„Demersuri concludente ale PSD pentru asigurarea sustenabilității sistemului național de sănătate”

Guvernul condus de PSD va interveni cu fermitate ori de câte ori și oriunde va fi necesar pentru a remedia

disfuncționalitățile inerente survenite în activitatea sistemului de sănătate, după cum prim-ministrul Marcel Ciolacu și-a asumat public acest deziderat.

Astfel, la propunerea conducerii social-democrate a Ministerului Sănătății, Executivul a adoptat, în ultima perioadă, o serie de acte normative, care stipulează alocări bugetare substanțiale, pentru menținerea sustenabilității din domeniul medico-sanitar național.

În acest sens, ultima hotărâre de Guvern, dedicată sănătății, prevede alocarea suplimentară a 1,7 miliarde de lei Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, din Fondul de rezervă bugetară, sumă prin intermediul căreia vor fi rezolvate inclusiv urgențele de finanțare ale spitalelor și decontarea medicamentelor indispensabile.

Noua alocare se adaugă practic finanțărilor specifice suportate din bugetul propriu al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, fapt care va permite unităților spitalicești din țară asigurarea resurselor bănești obligatorii pentru funcționarea optimă și în condiții predictibile pentru pacienți.

Trebuie să remarcăm faptul că Executivul PSD nu va face rabat de la niciun obiectiv aflat pe lista de priorități din sănătate. Dacă va mai fi nevoie, sumele vor fi din nou suplimentate, astfel încât să fie asigurată continuitatea în tratamentul acordat pacienților și buna funcționare a spitalelor. În același timp, consider că este imperioasă nevoie ca și CNAS să adopte un management eficient, în ceea ce înseamnă distribuția fondurilor, pentru a asigura buna finanțare a sistemului de sănătate.

„Societatea și politica românească au nevoie de o mai mare toleranță, înțelegere și apreciere a valorilor morale și naționale și de mai puțină divizare și conflict!”

În această săptămână, respectiv pe 16 noiembrie, sărbătorim Ziua Internațională a Toleranței. În 1995, pentru a marca Anul Națiunilor Unite pentru toleranță și 125 de ani de la nașterea lui Mahatma Gandhi, UNESCO a creat un premiu pentru promovarea toleranței și a non-violenței. Instituirea unei Zile Internaționale dedicate Toleranței a fost decisă de ONU și își are originea în Carta Națiunilor Unite, în care statele semnatare își declarau intenția de a fi tolerante și de a trăi în pace și bună înțelegere, și în Constituția UNESCO, bazată pe demnitate, egalitate și respect reciproc între oameni.

Așa cum știm cu toții, toleranța înseamnă respect, acceptare și apreciere a diversității culturilor lumii noastre, a formelor noastre de exprimare și a modurilor de a fi pe toate palierele sociale. Din păcate, în ultimii ani, atât în zona politică, cât și la nivelul întregii societăți au început să apară din ce în ce mai multe mesaje de divizare și de instigare la ură, violență și lipsă de respect.

Cel mai recent exemplu este cel al reprezentanților AUR, care îndeamnă public la subminarea și distrugerea încrederii în instituțiile statului român, cu mesaje directe care provoacă haos și anarhie! Nu poți să inciți la nesupunerea civică și tulburări sociale în România, mai ales în actualul context al războiului din Ucraina, doar ca să câștigi câteva puncte electorale, fără să te gândești la consecințele catastrofale pe care le-ar putea avea asupra tuturor cetățenilor, indiferent de simpatiile și doctrinele politice.

„Locul Republicii Moldova este în Europa”

În urmă cu șase zile, Comisia Europeană recomanda Consiliului European începerea negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Într-o lună, pe 14–15 decembrie, Consiliul se va întruni pentru a formaliza decizia.

S-a făcut un pas important în ceea ce privește integrarea Republicii Moldova în familia europeană, însă drumul abia începe, iar noi suntem alături de frații noștri.

Moldova are nevoie de toată susținerea, pe care o putem oferi, pentru a combate amenințările venite din Rusia, despre care am discutat la fiecare întâlnire cu oficialii europeni și oficialii de peste Prut. În cea mai recentă vizită la Chișinău, în timpul alegerilor locale din 5 noiembrie, am văzut rezultatul banilor trimiși de Moscova, pentru a susține oligarhi ruși și pentru a amăgi oamenii descumpăniți de greutățile ultimilor ani, pentru a influența rezultatul alegerilor, prin cele peste 15 partide-clonă satelit înființate de ruși.

De asemenea, am discutat despre pericolul rus în detaliu cu omoloaga mea Veronica Roșca, președinta Delegației Parlamentului Moldovei la AP OSCE și președinta grupului parlamentar de prietenie cu România. Dezbaterile au avut loc în cadrul reuniunii United4Moldova, ținută la Chișinău cu o zi înainte, în data de 4 noiembrie.

Mai mult de atât, am cerut celor 18 delegații din statele membre UE, prezente la reuniunea United4Moldova, găzduită de Parlamentul Republicii Moldova, să găsim mijloacele cele mai bune prin care să transformăm în posibil dezideratul european al Moldovei. Un vis care aduce predictibilitate, creștere economică și aduce cetățenii acestei țări sub umbrela securității europene.

„«E ușor a scrie versuri, când nimic nu ai de spus»!”

Am decis ca astăzi să fac apel la versurile poetului nostru național, din poezia „Criticilor mei”, pentru a exprima goliciunea unor critici formulate de unii oameni politici suceveni cu privire la activitatea, implicarea și rezultatele echipei liberale din județul Suceava.

Până să se producă schimbarea politică majoră când la conducerea administrației publice județene a Sucevei a venit Gheorghe Flutur, județul meu figura mereu în topurile sărăciei, șomajului, lipsei de infrastructură, lipsei de oportunități, lipsei de speranță. În perioada fostelor administrații publice, Suceava este județul care a pierdut cei mai mulți locuitori, iar astăzi suntem printre puținele județe care apare la Recensământul din anul 2021 cu o creștere de populație.

Dacă ar fi vă spun ce și cât a realizat echipa liberală de la Suceava în ultimii ani, nu mi-ar ajunge timpul destinat acestei ședințe. Pot să vă spun că din topul rușinii, de unde a preluat PNL administrația publică Suceava, astăzi suntem în topul celor mai performante administrații publice din țară la accesarea fondurilor europene, la numărul de proiecte de investiții derulate de administrațiile publice locale, cu cele mai multe unități sanitare și unități de învățământ modernizate, cu autostrăzi și centuri ocolitoare despre care bucovinenii nu ar fi crezut că se vor realiza vreodată. Pentru acest efort de echipă, nu am pretins să ni se construiască statui și nici monumente, pentru că acesta este rolul nostru și pentru asta sucevenii și-au pus încrederea în noi.

Ceea ce însă îmi lasă un gust amar este lipsa totală de implicare a unor politicieni suceveni, care, chipurile, ar fi și partenerii noștri de guvernare. Din păcate, domniile-lor nu au lăsat în urmă niciodată un proiect util pentru oameni și critică din zori și până în seară munca unor liberali dedicați. Este neplăcut să auzi critici din partea celor pe care i-ai invitat să muncească alături de tine în folosul sucevenilor, și au preferat să stea pe margine și să își ascută săbiile. Nu cred că este vreun sucevean care să nu înțeleagă că orice critică venită din partea celui care nu a muncit niciodată pentru comunitate nu are nicio valoare. Sucevenii văd cu ochii lor că singura schimbare în bine a venit doar sub o conducere liberală a administrației publice.

„Ziua Mondială a Diabetului”

Astăzi, 14 noiembrie, România celebrează Ziua Mondială a Diabetului, alături de țările membre ale Organizației Națiunilor Unite, care, prin această zi, doresc să atragă atenția asupra unei probleme de sănătate publică, și anume diabetul.

Se recunoaște astfel nevoia de a promova la nivel național și internațional metodele de tratament pentru

această boală, dar și de politici publice de sănătate axate pe prevenție.

Situația la nivel global este una alarmantă. Unu din 10 adulți suferă de diabet, iar peste 90% dintre aceștia sunt diagnosticați cu diabet tip 2, adică forma de diabet care poate fi prevenită printr-o nutriție sănătoasă, exerciții fizice regulate, evitarea fumatului și, în principiu, un stil de viață sănătos.

Tema propusă de ONU anul acesta este „Accesul la îngrijirea diabetului zaharat”, iar sub sloganul „Cunoașteți-vă riscurile, pentru a ști ce este de făcut!” este accentuată necesitatea accesului la programele educaționale pentru persoanele cu diabet și la profesioniștii din domeniul sănătății.

Din nefericire, în România, numărul bolnavilor este în creștere, în anul 2021 s-au înregistrat peste 800.000 cazuri de diabet. Este nevoie de o informare continuă a populației, de controale regulate și de acțiuni concrete în viața de zi cu zi, menite să prevină îmbolnăvirea. Spre exemplu, renunțarea la fumat reduce riscul de a dezvolta tipul 2 de diabet cu 30-40%.

În calitate de membru în Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, aș dori să încurajez românii să nu neglijeze simptomele diabetului zaharat, să învețe să le recunoască, să ia măsuri pentru a avea un stil de viață sănătos, astfel încât să se protejeze de această boală, mai ales în condițiile în care neglijarea diabetului poate fi fatală, diabetul reprezentând a treia cauză majoră de deces pe plan mondial.

„Despre Proiectul de lege privind jocurile de noroc”

A început dezbaterea în Camera Deputaților, forul decizional, pentru adoptarea Legii privind jocurile de noroc. Partidul Social Democrat este ferm în poziția sa – suntem hotărâți să combatem viciul dependenței de jocuri de noroc!

Astăzi, sălile de joc pur și simplu au împânzit România. Numărul lor a crescut enorm în ultimii ani, reușind să se poziționeze în puncte strategice. De exemplu, conform presei locale, în județul Bihor funcționează peste 760 de săli de pariuri sportive, bingo, cazinou, loterie, care aparțin unor companii înregistrate în toată țara.

În topul localităților cu cele mai multe săli de „păcănele”, cazinouri sau pariuri sportive sunt Oradea, cu aproape 480, urmată de orașele Salonta, cu 75, Beiuș, cu 55, Marghita și Ștei, cu 30 fiecare, Aleșd, cu 27, și Valea lui Mihai, cu 26.

La nivelul comunelor, cele mai multe astfel de săli sunt în Diosig – 21 de săli de jocuri, urmată de Săcueni, cu 18, Arpășel, cu 11, și Biharia, cu 10. Aproape că nu există localitate din județ și din țară în care să nu funcționeze măcar o sală de jocuri de noroc; sunt însă localități unde sunt cu sutele sau zecile.

Tocmai de aceea, intenția PSD este ca „păcănelele” să dispară complet din satele și orașele cu mai puțin de 15.000 de locuitori, iar în celelalte localități să fie permise strict în cazinouri și marile hoteluri.

În România sunt 2.861 de comune și sate. În niciuna dintre aceste localități nu vor mai fi săli de jocuri de noroc. Din cele 320 de orașe și municipii ale țării, aproximativ 150 au mai puțin de 15.000 de locuitori. Nici în acestea nu vor mai fi săli de jocuri de noroc! În restul de 170 de localități accesul la jocuri de noroc va fi semnificativ limitat. Doar în cazinourile și hotelurile din acestea. Nicăieri nu vor mai exista păcănele și pariuri la colț de stradă, cum se întâmplă acum

„Veșnică recunoștință veteranilor noștri din teatrele de operații din afara granițelor!”

11 noiembrie este o zi cu o încărcătură istorică și emoțională deosebită pentru întreaga umanitate. Cu mai bine de un secol în urmă, pe data de 11 noiembrie 1918, la ora 11.00, intra în vigoare armistițiul – semnat într-un vagon de tren în pădurea de la Compiègne – dintre Imperiul German și Puterile Aliate, protagoniștii momentului fiind Matthias Erzberger pentru Germania și mareșalul Ferdinand Foch pentru Antantă.

Marele Război, conflict de anvergură nemaiîntâlnită până la acel moment, avea să fie denumit și „Războiul care trebuie să pună capăt tuturor războaielor”. Din păcate, 20 de ani mai târziu, Europa și lumea întreagă aveau să plonjeze într-un alt conflict mondial, unul de o gravitate mult mai mare decât precedentul.

11 noiembrie are și o semnificație personală pentru noi, românii. Pe 11 noiembrie 2003 a căzut la datorie

sublocotenentul p.m. Iosif Silviu Fogorași, iar sergentul major Mihail-Anton Samuilă a fost rănit, în zona localității Spin Puldac, în apropierea graniței Afganistanului cu Pakistanul. Iosif Silviu Fogorași a fost primul militar decedat în teatrul de operații din Afganistan, în timp ce Mihail-Anton Samuilă a murit, la 14 noiembrie, într-un spital de campanie din Bagram. De aceea, în România, pe 11 noiembrie, aducem un omagiu mai ales celor care s-au sacrificat pentru țară în teatrele de operații din afara granițelor și un sincer „Mulțumesc!” tuturor veteranilor și combatanților români care au servit cu loialitate și patriotism interesele statului și ale societății românești.

Să păstrăm vie memoria acestora și să onorăm spiritul lor neînfricat pentru misiunile îndeplinite în slujba țării! Să recunoaștem și să apreciem mereu sacrificiile acestor oameni curajoși care au luptat pentru a servi țara și a proteja valorile noastre fundamentale: libertatea și siguranța noastră!

„Pensionarii români trebuie să beneficieze de pensii corecte!”

Săptămâna trecută a fost adoptat Proiectul Legii pensiilor de către Guvern. Îmi doresc ca toate garanțiile oferite de premierul Ciolacu și ministrul muncii, Simona Bucura Oprescu, să fie corecte, pentru că avem nevoie de o lege predictibilă și sustenabilă.

Din punctul nostru de vedere, al PNL, Proiectul Legii pensiilor are la bază patru principii agreate în coaliție și anume, contributivitate, stabilitate, solidaritate și egalitate.

Noua lege trebuie să răspundă mai multor provocări legate de situația stagiilor de cotizare pentru bărbați și femei, de nevoia de a corecta inegalitățile și inechitățile care au apărut în sistemul de pensii în ultimii ani, în așa fel încât oameni care au aceeași vechime în câmpul muncii, aceeași pregătire, au ocupat aceleași funcții, să aibă pensii similare.

Preocuparea noastră, a celor din PNL, este aceea de a contribui la o lege a pensiilor care să redea demnitatea pensionarilor printr-o majorare sustenabilă a pensiilor, conform contribuției, pe baza principiului la muncă egală plata egală. Dar, pentru a fi siguri că această lege este aplicabilă, trebuie să asigurăm sustenabilitatea bugetară.

Obiectivul nostru este ca, în același timp, să proiectăm siguranță pentru generațiile următoare de pensionari și să putem face majorarea pensiilor actuale într-o măsură cât mai consistentă, pentru ca așteptările celor care sunt astăzi la pensie să fie îndeplinite.

Este poate cea mai importantă lege, după Legea salarizării, deoarece ea vizează un sistem complicat.

Legea pensiilor trebuie să aibă la bază câteva principii fundamentale, din care amintesc contributivitatea, egalitatea, solidaritatea socială, imprescriptibilitatea.

„Se dorește descurajarea muncii, și nu triumful răsplătirii adecvate a acesteia”

Nu credeam să ajungem atât de repede să reluăm discuția despre aranjamentul care bate angajamentul, pentru că încă nu am intrat în anul electoral viitor. Cu toate acestea, partenerii noștri liberali de guvernare au început să accentueze manifestarea unei opoziții fățișe și virulente față de propunerea PSD privind majorarea pensiilor, precum și față de alte proiecte ale noastre, necesare îmbunătățirii condițiilor de trai al tuturor segmentelor populației! Multiversul părerilor opozante ale liberalilor, exprimat și public cu atâta înverșunare, privind noua reformă a pensiilor proiectată de PSD împreună cu experții Comisiei Europene și ai Băncii Mondiale devoalează pur și simplu că doar noi, social-democrații, am acceptat să intrăm la guvernare alături de dreapta tocmai ca să contribuim la urgentarea progresului statului român prin reforme necesare și chiar salutare pentru unele domenii de activitate.

Această reformă a sistemului de pensii publice din România va aduce echitatea între pensionari și va consolida principiul contributivității. Cele mai multe pensii vor crește în urma recalculării. Unele se vor mări consistent, în timp ce altele, cele deja avantajate din punct de vedere legislativ sau cu stagiu scurt de contributivitate, se vor majora mai puțin sau se vor menține la același nivel.

Tot această reformă are și pentru salariați o finalitate la fel de majoră, la fel și pentru elevii și studenții de astăzi și viitorii angajați de mâine. Concret, va răsplăti eficient munca și contributivitatea, dar va încuraja și natalitatea și va stimula și continuarea studiilor.

„Legea porcului și cea a cashului – dovadă de neînțelegere a societății românești!”

Când decidenții politici au pantofii mult prea lustruiți, fără fir de praf pe ei, nu înseamnă numai că nu cunosc realitățile lumii rurale românești, ci că sunt și expuși la decizii fundamental greșite, îndreptate chiar împotriva celor mai vulnerabili dintre români.

Dacă unii politicieni puși în funcții înalte ar cunoaște realitățile, atunci ar ști cu siguranță de ce o persoană în vârstă dintr-un sat nu are card bancar sau cont în bancă! Ar ști că la târgul din sat comerțul nu se face cu instrumente de plată moderne și că, pentru cei mai mulți, comisioanele percepute de bănci sunt inaccesibil de mari. Ar mai ști, de asemenea, că astăzi porcul crescut în gospodărie este pentru mulți români singurul element de siguranță că au ce pune pe masă de Sfintele Sărbători, că supermarketul modern este la zeci de kilometri distanță și că România autentică s-a născut la sat, nu la supermarket.

Am asistat, zilele trecute, la o serie de stângăcii în ceea ce privește deciziile guvernamentale. Este bine că reprezentanții Guvernului și-au recunoscut erorile și au îndreptat situația – se revine la plata în numerar și ANSVSA se mai gândește cum să reglementeze bunăstarea porcului din gospodărie. Cred că este mult mai util pentru România și pentru creșterea încrederii în Guvern ca acesta să se concentreze pe problemele majore ale țării: evaziunea fiscală nu este în legătura de pătrunjel, ci acolo unde ANAF știe, dar pare că nu vrea să acționeze; pesta porcină și evaziunea fiscală nu au apărut în cotețul gospodăriei țărănești, dar ANSVSA nu pare capabilă să adopte măsuri consacrate din alte state, care s-au confruntat cu aceste probleme și au reușit să le gestioneze, fără să afecteze populația vulnerabilă. N-aș încheia înainte să recomand celor care au competența de a lua decizii guvernamentale astăzi în România că puțin praf pe pantofii scumpi i-ar feri de situațiile neplăcute de a lua decizii împotriva unui segment important din populația țării.

„Porcii crescuți în gospodărie vor putea fi comercializați!” Declarația mea se referă la intervenția ministrului PSD al agriculturii, prin care se vor modifica normele de aplicare la Legea nr. 122/2023, astfel încât oamenii să poată să aibă posibilitatea să comercializeze porcii crescuți în gospodărie.

Conform normelor de aplicare a Legii nr. 122/2023 privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine în România, oamenii ar fi putut să își crească porcii în gospodăria proprie pentru îngrășare și sacrificare pentru consum familial, însă nu ar fi putut să-i și comercializeze.

Aceste norme vizează, de asemenea, cerințele de biosecuritate pentru exploatațiile noncomerciale de porcine. Acestea includ restricții privind contactul între porcine, curățenia și dezinfectarea adăposturilor, precum și alte măsuri de prevenire a răspândirii bolilor.

Astfel, ministrul PSD al agriculturii a intervenit de urgență pentru a corecta această propunere a ANSVSA, prin care se interzicea comercializarea porcilor crescuți în gospodării, conform unei cerințe ale Comisiei Europene. Scopul acestei măsuri era prevenirea răspândirii pestei porcine.

Ministrul PSD al agriculturii a solicitat respectarea cerinței europene, fără însă a-i afecta pe români înainte de sărbătorile de iarnă. Porcii crescuți în gospodărie vor putea fi comercializați, însă doar cu avizul veterinarului din localitate.

Avizul din partea medicul veterinar, din care să reiasă că animalul sacrificat nu este bolnav, va fi eliberat gratuit pentru persoanele fizice.

Atât ministrul PSD al agriculturii, cât și premierul Marcel Ciolacu au găsit o soluție foarte rapidă pentru a le permite oamenilor să poată cumpăra porci crescuți în gospodării, iar micilor crescători să îi poată vinde.

„Politicile antiromânești ale Guvernului Ciolacu”

Măsurile anti-români luate de Guvernul Ciolacu nu sunt decât măsuri împotriva micilor afaceri românești, care se vor închide de la 1 ianuarie, odată cu așa-zisa digitalizare fiscală, în condițiile în care sunt zone întregi nu doar fără internet, dar și fără acoperire la rețeaua de telefonie mobilă. În plus, e-factura, de la 1 ianuarie 2024, presupune înscrierea tuturor facturilor în sistemul național, care înseamnă ca fiecare mic antreprenor să aibă imprimantă, calculator, semnătură electronică, acces la internet și să aibă și competențe digitale, ca să-și poată transmite în trei zile lucrătoare factura în e-factura. Altfel, riscă amendă, iar pentru facturile care nu sunt înscrise nu au drept fiscal de deducere.

Sunt absolut toți comercianții pregătiți pentru digitalizare, în situația în care serverele nu le merg zile întregi și se va ajunge să pândească momentul în care serverul este activ, ca să poată încărca declarațiile?

Nu mai vorbim despre eliminarea posibilității de a plăti jumătate din minimul amenzilor și majorarea cuantumului amenzilor și a termenului de prescriere la 5 ani. Sunt măsuri care lovesc atât de abuziv și atât de fățiș în agenții economici români! Agenții economici sunt eroii acestei țări! În fiecare lună își drămuiesc tot ce încasează, ca să poată plăti taxele și salariile angajaților. Uneori o fac din credite.

Se închid magazinele sătești, nu se încearcă eliminarea evaziunii fiscale, ci se încurajează! Toți banii din economie se vor depune în bănci, care sunt majoritatea străine și care își transferă disponibilitățile în economiile lor, pentru ca acestea să poată să funcționeze.

„Vouchere anti-violență”

Ministrul Justiției a prezentat în cadrul ședinței de Guvern inițiativa voucherelor, având ca scop asigurarea unui ajutor imediat și adecvat victimelor, astfel încât acestea să poată face față mai ușor consecințelor traumatizante ale infracțiunilor. Valoarea maximă a unui astfel de tichet este limitată la cinci salarii minime brute, ceea ce reprezintă un prag de 16.500 de lei.

Promovarea nonviolenței implică o abordare mai profundă și mai cuprinzătoare decât doar distribuirea de vouchere.

În ce condiții se vor oferi aceste vouchere? Până la urmă, trăim într-o țară în care cazurile de violență ating cote mari, fie că vorbim despre abuz fizic, abuz sexual, agresiuni verbale. Într-adevăr, este vital să ne concentrăm asupra condițiilor și criteriilor de acordare a acestor vouchere victimelor infracțiunilor, având în vedere frecvența și gravitatea cazurilor de violență care afectează societatea noastră. Este esențial să se stabilească un cadru bine definit și riguros pentru acordarea acestor vouchere, astfel încât acestea să ajungă la persoanele care au nevoie cu adevărat de ele.

Și, mai important, din ce buget se vor acoperi aceste vouchere? Și, oare, doar 30 de vouchere vor fi suficiente, în condițiile în care în anul 2022 în România s-au înregistrat peste 70.000 de cazuri de violență domestică? Cum vor fi prioritizate cazurile? Important nu este să oferim 30 de vouchere la 30 de persoane. Este important să reducem cazurile semnificativ, nu să le încurajăm, pentru că, mai mult decât sigur, vor exista multe cazuri în care aceste violențe vor fi făcute în mod voit, pentru a putea beneficia de aceste sume.

„Românii s-au născut luptători”

Nu puteam să nu aduc în atenția dumneavoastră un moment semnificativ din istoria noastră recentă. Cu 36 de ani în urmă, pe data de 15 noiembrie 1987, brașovenii au ieșit în stradă pentru a-și susține drepturile.

Revolta anticomunistă a muncitorilor brașoveni a constituit începutul sfârșitului pentru regimul totalitar. Amintirea acestui act important al istoriei naționale ne reamintește clar un fapt pe care uneori îl uităm sau ne prefacem că nu îl vedem: românii au luptat întotdeauna pentru drepturile lor și nicio formă de orânduire socială, fie ea și totalitară, nu a reușit să stingă vocea adevărului.

În lumina acestor evenimente istorice, vă pun întrebarea – dacă acești oameni au ieșit în stradă pentru familiile lor, pentru pâinea pe care trebuiau să o pună pe masă, pentru libertate și pentru țara lor, de ce suntem acum atât de tăcuți în fața unor măsuri ce ne afectează în mod evident drepturile?

În ultimii ani, au fost propuse proiecte și inițiative legislative menite să restrângă drepturile și libertățile noastre

fundamentale cu privire la felul în care românii dispun de propriile resurse și prin care se impune, din nou, controlul total asupra românilor.

Au fost făgăduite proiecte grandioase privind Legea pensiilor, s-au promis măsuri proporționale în cazul legii pensiilor speciale, măsuri ce s-au făcut uitate și s-au adus argumente fantasmagorice pentru a ne asigura că aceste inițiative vin spre a corecta erorile făcute de predecesorii noștri.

Fac apel la români, de această dată. Nu lăsați ceea ce alții au plătit cu sânge să devină doar o dată în calendar! Este timpul să ne exprimăm și să ne apărăm valorile pentru care atâția oameni au luptat cu atâta curaj în trecut!

„Și pensionarii rezerviști militari merită respectul cuvenit!” În urma primirii mai multor sesizări, documente, informări și a discuțiilor purtate cu specialiști și reprezentanți ai unor structuri asociative ale rezerviștilor militari din întreg sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, doresc să vă informez și să vă aduc la cunoștință faptul că, la nivelul celor circa două sute de mii de pensionari și rezerviști militari, există o stare generală de nemulțumire, pe de o parte, față de tergiversarea înlăturării inechităților și discriminărilor existente între pensionarii ieșiți în ani diferiți la pensie, dar și pentru faptul că doar pensiile militare nu au mai fost actualizate/majorate din anul 2017, așa cum se procedează în orice stat membru al UE și/sau al NATO, atunci când se majorează solda de funcție ori cea de grad a cadrelor în activitate.

Pe de altă parte, aceștia sunt total dezamăgiți, îngrijorați și indignați pentru faptul că pensiile militare de stat au fost incluse și menținute în PNRR, la „pachet” cu pensiile speciale, contrar recomandărilor recente ale Băncii Mondiale.

Structurile asociative ale rezerviștilor militari solicită imperativ înlăturarea nedreptăților făcute militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor, prin adoptarea unui act normativ reparatoriu prin care să se abroge prevederile care au dus la aceste anomalii privind pensiile militare, respectiv, art. 40 din OUG nr. 57/2015, art. VII din OUG nr. 59/2017, art. 41 și art. 84 din OUG nr. 114/2018.

Doar atunci se va realiza dezideratul „la funcții, grade, studii, condiții de muncă egale = pensii egale, indiferent de anul pensionării”, eliminându-se astfel încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, având drept consecință, grave discriminări bazate pe diferența între generațiile de pensionari.

„Asigurarea securității și independenței energetice, un obiectiv major al PNL”

România este preocupată îndeaproape, prin acțiunile ministrului liberal al energiei, de îndeplinirea condițiilor necesare privind asigurarea securității energetice a țării și utilizarea sustenabilă a noilor tehnologii din domeniu.

Istoria și tradiția noastră în sectorul gazelor naturale ne obligă să menținem un statut ridicat și în această perioadă, în ciuda crizelor repetate prin care am trecut, socială, economică și energetică.

România este lider la nivel european și global în domeniul energetic de peste 100 de ani, iar conducerea PNL a Ministerului Energiei și-a propus să ridice ștacheta din această perspectivă. În trecut, am realizat premiere remarcabile, având prima conductă de transport al gazelor naturale din Europa, în 1914, primul oraș din Europa iluminat cu gaze naturale, în 1917, precum și prima țară europeană care a utilizat gazele naturale în scopuri industriale, în anul

1933. Nu în ultimul rând, suntem primul stat care a început exploatarea gazelor din Marea Neagră, iar din 2027 acestea ne vor propulsa pe prima poziție între producătorii europeni, odată cu succesul proiectului investițional „Neptun Deep”.

Atât practic, cât și teoretic, dispunem de tot ansamblul resurselor indispensabile pentru a continua să reprezentăm un exemplu pe plan internațional în ceea ce înseamnă atingerea unor performanțe de înalt nivel în acest sector strategic. România are echipamente de ultimă generație, profesioniști foarte bine pregătiți în petrol și gaze – capitol la care, de asemenea, avem o tradiție îndelungată –, precum și cunoștințele specifice care să ne permită să valorificăm la maximum potențialul existent în domeniul energetic.

„Prevenția și asigurarea tratamentului, vitale pentru reducerea numărului pacienților diabetici” În data de 14 noiembrie, este marcată Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului, evenimentele organizate în acest scop fiind în principal legate de informarea corectă a populației cu privire la diabet și consecințele nefaste ale acestuia.

În România, diabetul afectează peste două milioane de persoane, între care foarte mulți copii, însă acest număr este, din păcate, în continuă creștere, ca urmare a stilului de viață nesănătos.

Țara noastră are, din anul 2020, un act normativ distinct referitor la această boală înșelătoare, respectiv Legea nr. 249/2020 privind prevenția și depistarea precoce a diabetului.

Legea are trei direcții de acțiune: Educația populației pentru adoptarea și menținerea unui stil de viață sănătos și responsabil; Screening pentru depistarea precoce a diabetului; Prevenția sau întârzierea instalării diabetului.

Odată cu apariția acestui document, România este printre puținele țări din lume care au reglementat prin lege prevenția diabetului zaharat, fapt de o importanță deosebită în depistarea și tratarea bolii.

România are o tradiție fundamentală în cercetarea și tratarea diabetului zaharat, mai ales din perspectiva faptului că, în anul 1921, profesorul Nicolae Paulescu a descoperit insulina. Savantul român a demonstrat eficiența acestei substanțe în reducerea hiperglicemiei, folosind insulina în tratarea diabetului, descoperirea sa de talie mondială, injecția cu insulină, salvând de atunci milioane de vieți.

Consider că avem nevoie de creșterea rolului medicului de familie în ceea ce privește prevenția și diagnosticarea diabetului zaharat, modificarea traseului dosarelor pentru pompele de insulină și senzori, simplificarea semnificată a criteriilor pentru obținerea acestor dispozitive medicale, alături de includerea în sistemul de decontare a unor noi analize.

„Ipocrizia tandemului Ciolacu – Iohannis”

După ce, la începutul crizei din Orientul Mijlociu, prim-ministrul Guvernului României, domnul Marcel Ciolacu, declara ritos, referitor la cetățenii români surprinși în mijlocul conflictului dintre Israel și Hamas, că vor trebui să se descurce pe cont propriu cu evacuarea, deoarece statul român nu este o instituție de binefacere, acum s-a trezit subit și, după ce a văzut un film american mustind a patriotism, susține, citez, „statul român nu lasă pe nimeni în urmă”!

N-a contat că toate țările care aveau cetățeni în Gaza s-au grăbit să-i repatrieze, domnul Ciolacu era mai interesat de costuri decât de viețile românilor! Desigur, chiar și viețile cetățenilor ucraineni au fost mai importante decât ale conaționalilor domniei sale, din moment ce s-a grăbit să evacueze aproximativ 3.000...

Și, că tot aminteam de costuri, domnul Ciolacu tocmai a girat creșterea bugetului administrației prezidențiale, pentru ca domnul Iohannis să se mai poată plimba aiurea prin lume la prețuri exorbitante, ca să mai facă nimic. Ce contează că există o aeronavă prezidențială, dacă domnul Iohannis vrea să zboare cu un charter de lux, cu o escală la Sibiu, evident, atunci asta trebuie să se întâmple!

Din păcate, stimați colegi, noi, din taxele și impozitele noastre, îi plătim acestui prim turist al țării, vacanțele! Iar cea mai nouă va fi de tip circuit, în Africa – și, chiar sunt curios, ce beneficii va aduce României vizita președintelui ei în Tanzania?! Repet, ar fi de râs, dacă n-ar fi o adevărată bătaie de joc la adresa unui buget și așa în piuneze...!

Mai nou, România s-a angajat să contribuie cu 50 milioane de euro la achitarea datoriei externe a Ucrainei. De parcă, gata, s-a eradicat sărăcia în țara noastră, de parcă s-au rezolvat toate problemele din spitalele unde mai mult murim decât ne însănătoșim, de parcă sistemele de irigații sunt funcționale, administrația digitalizată, nu mai avem niciun sat fără curent electric.

Astăzi, voi aduce în discuție o problemă deosebit de importantă și de actualitate pentru toți cetățenii țării noastre – modificarea legislației referitoare la pensii. Cu toții suntem conștienți de importanța unei abordări corecte și echitabile a acestor chestiuni, pentru a asigura echilibru, stabilitate și protecție socială pentru toți concetățenii noștri.

Unul dintre principalele obiective ale modificării legislației privind pensiile este acela de a asigura echitatea și corelare cu realitățile economice și sociale ale țărilor noastre. În acest sens, este imperativ să luăm în considerare impactul inflației asupra puterilor de cumpărare a pensionarilor. În timp ce datoria de a menține stabilitatea sistemului de pensii, trebuie să ne asigurăm că aceste pensii sunt ajustate avem pentru a ține pasul cu creșterea costurilor de trai.

În același timp, trebuie să abordăm cu seriozitate problema discriminării între diferitele categorii socioprofesionale. Nu este corect ca unii pensionari să primească mai mult decât alții în funcție de ocupație pe care au avut-o înainte de pensionare. Trebuie să promovăm un sistem care să asigure tratamentul egal pentru toți pensionarii, indiferent de trecutul lor profesional.

Totuși, în timp ce nu străduim să eliminăm discriminarea între categoriile socioprofesionale, nu trebuie să uităm de cei care se confruntă cu dificultăți speciale. Este crucial să vedem discriminarea pozitivă pentru persoanele cu handicap de gradul 1. Acești cetățeni se confruntă cu provocări semnificative și, prin urmare, merită un sprijin suplimentar pentru a-și asigura traiul și bunăstarea.

Unele țări permit femeilor să reducă vârsta de pensie cu un an sau doi pentru fiecare copil pe care-l au. De exemplu, dacă vârsta standard de pensionare este de 65 de ani și o femeie are doi copii, ea ar putea fi eligibil să se pensioneze la vârsta de 63 de ani.

Sunt român, dobrogean, constănțean, tătar get-beget, deosebit de bucuros și mândru, an de an, că sunt alături de membrii comunității mele și sper că mesajul meu va ajunge la inimile dumneavoastră în aceste momente de mare sărbătoare – împlinirea a 145 ani de la revenirea Dobrogei la patria-mamă.

Mă bucur să conviețuim în deplină armonie tătari, turci, greci, armeni, bulgari, romi și alte etnii, precum și aromâni, toți frați, prieteni apropiați, alcătuind o comunitate unită, ca o mare familie, caracterizată prin toleranță, ospitalitate, căldură, respect, unitate în diversitate.

Dobrogea, străvechi ținut românesc, pământ de legendă, istorie și vis, mozaic etnic și confesional, a fost, este și va rămâne un pământ al oamenilor activi, implicați, valoroși, de succes, profesioniști, de înaltă ținută morală, care dau culoare, relief, vizibilitate și frumusețe acestor meleaguri binecuvântate de bunul Dumnezeu, cu un patrimoniu cultural extrem de bogat, cu o istorie milenară.

De secole, comunitatea musulmană celebrează, împreună cu celelalte etnii dobrogene, sărbătorile, tradițiile și obiceiurile, într-un climat de armonie, bogăție spirituală, siguranță și respect reciproc. Reprezentanți ai islamului în România, noi, tătarii, suntem prezenți ca locuitori permanenți pe teritoriul actual al României, din secolul al XIII-lea. Așadar, și datorită nouă, fraților tătari, Dobrogea înseamnă diversitate culturală, conviețuire interetnică și interconfesională, pentru că suntem o mare familie, bazată pe credință, demnitate, încredere și iubire față de semeni, fiind cunoscute în întreaga lume sintagmele „spirit dobrogean”, „model de conviețuire interetnică” sau „mozaic etnic, religios, cultural”.

La mulți ani, Dobrogea! La mulți ani nouă, dobrogenilor!

„România, în așteptarea aderării la Schengen”

România a rămas în afara spațiului Schengen, în ciuda promisiunilor repetate ale guvernelor, după aderarea la UE în 2007. Spațiul Schengen reprezintă o realizare semnificativă a integrării europene, eliminând controalele la frontierele interne, dar consolidând în același timp protecția frontierelor externe ale zonei.

Aderarea României la spațiul Schengen reprezintă un obiectiv crucial pentru țară și pentru Uniunea Europeană în ansamblu. Pentru a atinge acest obiectiv, este necesară o abordare coordonată și eforturi susținute din partea guvernului român și a instituțiilor europene.

Aderarea României la spațiul Schengen ar contribui semnificativ la consolidarea securității și a cooperării regionale în Europa și ar deschide noi oportunități pentru dezvoltarea economică și socială. Cu eforturi constante și abordarea adecvată, România poate să devină parte a acestei zone de liberă circulație în Europa care ar aduce o serie de avantaje semnificative pentru țară precum:

Liberă circulație: Cetățenii români ar putea călători în celelalte state membre ale zonei Schengen fără a fi supuși la controale la frontierele interne. Acest lucru ar facilita circulația persoanelor, ar elimina birocrația și ar accelera procesul de traversare a frontierelor.

Simplificarea comerțului și a transportului: Aderarea la Schengen ar facilita transportul mărfurilor și comerțul cu celelalte state membre, eliminând controalele inutile la frontiere și reducând costurile asociate.

Promovarea turismului: Turiștii străini ar putea călători mai ușor în România, fără a se confrunta cu controale la frontiere, ceea ce ar stimula industria turismului și ar aduce beneficii economice.

„Județul Hunedoara – campion la numărul de cereri, în baza Legii nr. 123/2023”

Acum mai bine de un an de zile, am înaintat Parlamentului României o propunere legislativă de modificare și completare a Legii fondului funciar. Propunerea prevedea că deținătorii terenurilor din zonele care nu au fost cooperativizate pot solicita, la cerere, comisiei județene, emiterea titlului de proprietate, în următoarele condiții – dacă deținătorii sau moștenitorii acestora figurează cu terenul în registrele agricole sau registrele cadastrale și în evidențele fiscale, terenul nu face parte din domeniul public sau nu a fost înscris în evidențe ca fiind în domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, nu fac obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane.

În luna mai a acestui an, după ce Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a votat propunerea inițiată de mine, Președintele României a promulgat Legea nr. 123/2023 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Astăzi, la șase luni de la intrarea în vigoare a legii, mă bucur să văd că județul Hunedoara este fruntaș la numărul de cereri depuse până acum în baza noii legi. Astfel, oamenii scapă de mersul în instanță pentru a intra în posesia pământului lor, dar mai ales scapă de cheltuirea unor bani și de irosirea timpului lor personal pe drumuri. Ceea ce este vital pentru succesul acestei legi este diseminarea informației în rândul populației. Oamenii trebuie să știe ce drepturi au și cum pot beneficia de acestea cât mai rapid cu putință.

Și în acest caz Hunedoara este un exemplu, autoritățile locale (prefect, primari) începând să promoveze această lege printre cetățeni. Sper ca modelul hunedorean să fie replicat la nivelul întregii țări, astfel încât toți cei interesați să poată merge în timp util la primăria de pe raza localității de care aparțin și să-și revendice ceea ce este al lor.

„Alături de Gazeta sporturilor”

Ca persoană cu o adâncă apreciere pentru fotbal și pentru sport în general, simt nevoia să exprim solidaritatea mea cu ziariștii Gazetei sporturilor (GSP) în contextul deciziei neașteptate a companiei elvețiene, Ringier, de a închide ediția tipărită a acestui ziar de prestigiu. Această mișcare survine într-un moment istoric, cu doar un an înainte ca Gazeta Sporturilor să marcheze un secol de existență, un secol în care a devenit unul dintre cele mai importante și influente ziare de sport din România.

De-a lungul anilor, GSP a jucat un rol vital în promovarea sportului românesc, oferind nu doar relatări de înaltă calitate ale evenimentelor sportive, dar și analize aprofundate, interviuri și reportaje care au adus publicului mai aproape de lumea sportului. Prezența sa consistentă în peisajul mediatic românesc a fost o dovadă a pasiunii și dedicării jurnaliștilor săi față de sport și de informarea corectă și imparțială a publicului. Această situație reflectă provocările cu care se confruntă nu doar presa sportivă, dar și cea culturală în România. Reamintesc de implicarea mea în adoptarea Legii nr. 136/2015. Prin această lege, am reușit să oferim un cadru stabil pentru susținerea presei culturale, recunoscând astfel valoarea și importanța ei pentru păstrarea și promovarea identității naționale.

Solidaritatea mea cu echipa GSP este un semnal de alarmă asupra importanței păstrării și susținerii jurnalismului de calitate în toate formele sale. Este esențial să găsim soluții pentru a asigura continuitatea unei publicații emblematice, care a avut un rol incontestabil în modelarea peisajului mediatic sportiv românesc și în promovarea valorilor sportive. Sper să fie găsite căile de a menține vie tradiția și excelența în jurnalismul sportiv românesc.

„Partidul Social Democrat pune capăt crizei finanțării serviciilor medicale decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate”

În ultima perioadă, am asistat la protestul justificat al angajaților caselor de asigurări de sănătate care a culminat în această săptămână cu anunțul posibilității sistării plăților către spitale și alți furnizori de servicii medicale, fapt ce putea genera o blocare a serviciilor medicale și programelor naționale din Sănătate, atât la nivelul unităților sanitare publice cât și private.

Protestele s-au intensificat pe parcursul anului, pe fondul unor întârzieri pentru adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21 din anul 2023, prin care ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, își propunea la începutul anului introducerea unor reforme în sistemul de sănătate, precum și majorarea salariilor personalului caselor de asigurări de sănătate.

În fața acestei situații, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a acționat cu promptitudine, suplimentând în regim de urgență bugetul Sănătății cu aproximativ două miliarde de lei pentru asigurarea desfășurării activității în condiții optime pentru fiecare furnizor de servicii medicale și pentru toate programele de sănătate astfel încât cetățenii să nu resimtă lipsa sau blocarea decontărilor serviciilor medicale.

În contextul actual, pentru deblocarea situației create și pentru repararea unei situații injuste față de toți acești angajați, președintele Camerei Deputaților, Alfred Simonis, a introdus pe ordinea de zi a plenului Camerei, la punctul 1, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătății.

## **Domnul George-Cătălin Stângă:**

„Energia verde, o soluție durabilă, dar nu trebuie neglijate sursele de energie actuale!”

În contextul în care schimbările climatice devin tot mai evidente, energia verde este adesea prezentată ca o soluție durabilă pentru reducerea emisiilor de carbon. Cu toate acestea, această soluție nu este lipsită de provocări și întrebări.

Energia verde, produsă din surse precum soare, vânt, hidrogen sau biomasă, pare a fi o alternativă ideală la metodele tradiționale de producere a energiei, care sunt adesea asociate cu poluarea. Cu toate acestea, există o serie de aspecte care trebuie luate în considerare.

În primul rând, trebuie să ne gândim la modul în care este produsă energia electrică pentru alimentarea mașinilor electrice. Deși acestea sunt considerate curate, energia necesară pentru funcționarea lor provine în mare parte din arderea combustibililor solizi, iar doar o mică parte din surse regenerabile.

În plus, există și problema gestionării bateriilor mașinilor electrice după ce acestea își termină ciclul de viață.

Un alt aspect de luat în considerare este ce se va întâmpla cu centralele pe cărbuni și gaze după ce acestea vor fi închise. Ce se va întâmpla cu oamenii care lucrează acolo? Cum vom gestiona deșeurile provenite de la aceste centrale? Totodată, trebuie să știm ce pune în locul actualelor surse de producere a energiei.

Energia verde poate fi o soluție durabilă pentru combaterea schimbărilor climatice, dar este esențial să luăm în considerare toate aspectele acestei soluții.

Trebuie să ne punem întrebări despre modul în care energia este produsă, despre ce se va întâmpla cu centralele tradiționale și cu oamenii care lucrează acolo, precum și despre dependența noastră de alte țări pentru producerea energiei.

Bună ziua!

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală. Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 152.

Ordinea zi a fost distribuită.

Programul de lucru: de la 10.00 la 11.00 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; la 11.30 – votul final; iar la încheierea ședinței de vot final – ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Înainte de a da cuvântul colegilor pentru procedură, aș dori să-mi permiteți să fac două anunțuri.

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 14 noiembrie, s-au depus la secretarul general al Camerei, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului:

– Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2023 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale; PL-x 412/2023; adoptată în procedură de urgență; și

– Legea privind personalul Curții Constituționale; Pl-x 267/2023; adoptată în procedură de urgență. Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență, de la data depunerii – astăzi, 14 noiembrie 2023.

Vă mulțumesc.

Pe procedură, liderul Grupului minorităților, domnul Varujan Pambuccian.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă rog să punem pe ordinea de zi de astăzi PL-x 579/2023

și PL-x 673/2023

, ambele legate de modificarea Ordonanței de urgență nr. 73. Vă mulțumesc.

La punctele 1 și 2? Sau cum să facem?

Da, dacă se poate, cât mai sus cu putință – 1-2 sau 2-3.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

OK.

2 și 3, ale ședinței de astăzi.

Avem consens pentru ambele sau trebuie să

Da, avem.

Deci avem consens pe ambele, da?

Da, da, avem.

Cele două proiecte pe care le-a propus liderul Grupului minorităților se vor regăsi pe ordinea de zi a ședinței de astăzi, pe punctele 2 și 3.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Și vă mulțumesc, stimați colegi.

Alte intervenții pe procedură dacă sunt?

Din partea Grupului PSD, domnul vicelider Ilișanu Claudiu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să introducem pe ordinea de zi, pe poziția 6, PL-x 627/2023 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României

prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

Există acordul liderilor.

Avem consens pe această propunere?

Da.

Proiectul a fost introdus pe poziția numărul 6. Alte intervenții pe procedură? Doamna Oana Florea, vă rog. Pe procedură, da?

Doar un scurt anunț, domnule președinte. Bună dimineața!

Vreau să anunț un eveniment.

Geopolitica ne ajută să înțelegem cum politica noastră internă și externă este influențată de poziționarea geografică.

Se împlinesc 20 de ani de la înființarea revistei „Geopolitica” în România, un document extrem de important care abordează probleme de securitate, politică, externă, politică internă și așa mai departe.

Împreună cu colega Laura Vicol și cu domnul profesor Simileanu, mâine, la ora 14.00, vă așteptăm la sala Comisiei juridice, pentru a marca acest eveniment.

Vă așteptăm cu drag!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Mulțumim, doamnă deputat. Doamnelor și domnilor,

Intrăm în ceea ce s-a aprobat, la Biroul permanent, ca program al ședinței de astăzi.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, are cuvântul domnul deputat Gabriel Andronache, liderul grupului, pentru o intervenție cu ocazia comemorării zilei de 15 noiembrie – Ziua Revoltei Anticomuniste de la Brașov din anul 1987.

Vă rog, porniți microfonul!

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să vă rog să începem această comemorare prin a ține un moment de reculegere pentru eroii de la Brașov din 1987, care nu mai sunt printre noi.

Vă mulțumesc, stimate colege, stimați colegi.

Auziți? Nu sunt...

Mulțumesc.

Domnule președinte al Camerei Deputaților Alfred Simonis,

Domnule ministru Adrian Veștea, Stimate colege și stimați colegi, Onorați invitați,

Comemorăm astăzi eroismul brașovenilor care în înfriguratul an 1987, în noiembrie, au avut curajul de a îndemna românii să se revolte împotriva unui regim opresiv, marxist-comunist, criminal.

În 15 noiembrie 1987 ei au spus „Da, regimul comunist ceaușist trebuie să cadă!” și au cântat „Deșteaptă-te, române!”, pentru a da semnalul trezirii românilor, semnalul revoltei împotriva controlului absolut pe care regimul lui Nicolae Ceaușescu îl exercita asupra fiecărui român în parte.

Un uimitor arc peste timp, Brașovul fiind locul unde la 1848 a fost compus și cântat pentru prima dată „Deșteaptă-te, române!”, de către Andrei Mureșanu, și readus în inima și gândul românilor, după aproape 140 de ani, de către eroii brașoveni din 15 noiembrie 1987.

Pe Monumentul Eroilor din 15 noiembrie 1987, situat în fața Spitalului Județean Brașov, scrie: „A fost ridicat acest sfânt monument în cinstea brașovenilor care în acest loc, la 15 noiembrie 1987, învingându-și teama și disprețuind moartea, au cântat imnul «Deșteaptă-te, române!» și au cerut căderea dictaturii comuniste.”

„Deșteaptă-te, române!”, cântat la Brașov în 1987, a fost îndemnul care a reverberat la Timișoara în 1989, locul de unde a pornit Revoluția Română, și apoi în București și în toată țara, în decembrie 1989. Acest îndemn a existat în toate acțiunile care au provocat schimbarea regimului comunist din România cu democrația în care trăim astăzi, ca membri ai Europei Unite și sub umbrela NATO.

Și...

permiteți-mi să vă mulțumesc dumneavoastră, stimați colegi, pentru că în fiecare an sunteți aici și împreună comemorăm 15 noiembrie 1987. Să-i mulțumesc și ministrului Adrian Veștea, pentru că reprezintă Guvernul la această comemorare, ceea ce îi dă o dimensiune importantă.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumim.

Pe aceeași temă, din partea Grupului PSD, domnul deputat Marian Rasaliu.

## **Domnul Marian-Iulian Rasaliu:**

Domnule președinte al Camerei Deputaților, Alfred Simonis,

Domnule ministru Adrian Veștea, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

„15 noiembrie, o zi în care trebuie să fim mândri că suntem români”.

În seara zilei de 14 noiembrie 1987, câțiva muncitori de la Secția 440 a Fabricii de Autocamioane Brașov încetau lucrul, nemulțumiți de condițiile de viață și de salarizare. A doua zi, protestul s-a extins în toată fabrica, apoi muncitorii au ieșit din uzină, pornind spre „Județeana de partid”. În drumul lor spre centrul Brașovului, oamenii s-au oprit în fața spitalului județean și la unison au rostit rugăciunea „Tatăl Nostru” și au cântat „Deșteaptă-te, române!”. Acela a fost momentul care a transformat o revoltă muncitorească într-un protest anticomunist. A fost un gest nebunesc al unor oameni care știau ce-i așteaptă – anchete, deportări, suferință pentru familiile lor. Dar pentru ei nu a contat și de aceea au mers mai departe. Au rămas uniți în timpul protestului și, ulterior, în fața anchetatorilor.

Momentul „15 noiembrie” nu a fost doar sămânța Revoluției din 1989. A fost și o dovadă a faptului că, pentru a face lucruri mari, este nevoie de curaj și de unitate. Același curaj și aceeași unitate de care România a dat dovadă în cele mai importante momente ale istoriei ei.

Acum, după 36 de ani, noi, brașovenii, simțim aceeași emoție când se apropie data de 15 noiembrie. Este ziua în care ne oprim din agitația cotidiană, lăsând la o parte micile certuri, îi cinstim pe novembriști și ne bucurăm că pe mulți dintre ei îi mai avem încă lângă noi. Dar este și momentul în care noi, politicienii, le simțim privirile pătrunzătoare și ne întrebăm: „Oare suntem demni de sacrificiul lor? Oare am adus România acolo unde visau ei să ajungă atunci când scandau «Jos comunismul!»?”.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Victor Ilie.

## **Domnul Victor Ilie:**

Este foarte bine că nu dorim să uităm sacrificiul și curajul muncitorilor din Brașov care au pornit o revoltă cu doi ani înainte de Revoluția din ’89.

Curajul acestora trebuie onorat nu doar prin declarații, la tribuna Parlamentului, ci și prin fapte.

Și, în acest sens, vă aduc aminte că avem trei copii de securiști în Guvernul actual, că se refuză publicarea unui registru al securiștilor și o speță interesantă, de la Brașov, chiar de unde a pornit această revoluție – viceprimarul PNL din consiliul local a propus un securist pentru a fi membru în Consiliul...

Deci, dacă doriți să aveți o declarație cu referire la acele evenimente, vă dau drumul la cuvânt, dacă nu, opresc dezbaterile și intrăm în ordinea de zi.

Nu putem face... Ăsta nu e un moment în care să facem politică, vă rog mult.

## **Voci din sală:**

Jos cenzura! Jos cenzura!

## **Domnul Victor Ilie:**

Este foarte important să respectăm memoria acestor oameni și să luptăm zi de zi împotriva comunismului, a crimelor Securității. Și nu putem face acest lucru numind în continuare securiști în funcții importante în stat.

Domnule... domnule deputat...

...Consiliul de administrație al RIAL...

Domnule deputat...

...al acelei...

Domnule deputat...

...instituții...

...nu mă puneți să tai microfonul!

În 10 secunde termin.

Am o rugăminte. Suntem la o ședință în care comemorăm victimele acelor...

Comemorarea trebuie să...

...evenimente, haideți să lăsăm politica pentru altă dată...

...aibă legătură cu faptele.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

...vă rog.

Haideți să lăsăm politica...!

Păi, nu facem declarații politice aici!

## **Domnul Iulian Bulai**

**:**

N-ai voie să intervii de acolo pe conținut!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Vezi să nu se ți se facă rău, că urli prea tare!

Din partea Grupului AUR, domnul deputat Ringo Dămureanu.

## **Domnul Ringo Dămureanu:**

Domnule președinte, Stimați colegi, În primul rând, îi mulțumesc deputatului de Brașov, Dumitru Flucuș, care mi-a cedat cuvântul.

Am dorit să vorbesc din inimă, pentru că atunci aveam doar 14 ani, mi-am început liceul la Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova și ascultam la radio acele posturi – „Europa Liberă” și „Vocea Americii”. Atunci am auzit prima oară, am luat contact cu ce se întâmplă în România reală. Atunci am început să aud vocile adevăraților români care vorbeau pe problemele naționale. Nu am crezut că există Ana Blandiana, nu am crezut că există acel conflict, nu am crezut că există Regele Mihai. Abia după ce am început să-i aud am început să văd lumina libertății.

De aceea, consider că pentru mine este primul moment în care am fost luminat în ceea ce privește România reală – jertfa oamenilor, suferința lor. ’89 – a venit ca o continuare, iar din ’90 am vibrat alături de valorile democratice.

Cred că toți oamenii care au făcut o jertfă în țara asta merită respectul și prinosul nostru.

Dumnezeu să-i odihnească pe cei care, cu sângele lor, șiau dat jertfa pentru noi!

Iar noi avem datoria sacră să nu le uităm acest sacrificiu. Vă mulțumesc.

Din partea UDMR, domnul deputat Szabó Ödön.

## **Domnul Szabó Ödön:**

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Acea revoltă din 1987 a fost un precursor al evenimentelor din 1989.

Revolte asemănătoare au mai fost, în 1977, în Valea Jiului, dar și în țările învecinate, în 1968 la Praga, și în 1956 în Ungaria. Toate aceste evenimente istorice arătau că acel regim comunist care se instaurase peste Europa Centrală și de Est nu avea o susținere populară. Era un regim totalitar, autoritar, care suprima libertățile și drepturile fundamentale ale cetățenilor săi, începând de la viața bisericească, până la viața comunităților, cotidiană, civică. Democrația era înăbușită practic.

În acest context se înscrie această revoltă în care erau alături atât români, cât și maghiari și alte naționalități, care au arătat întotdeauna că în momentele-cheie, atunci când avem aspirații comune spre libertate, putem să ne susținem unii pe alții.

Însă comunismul și stafiile comunismului se vor încheia doar atunci când inclusiv deciziile împotriva unor comunități realizate în acea perioadă se vor încheia. Când proprietățile cultelor, când proprietățile comunităților vor fi în sfârșit retrocedate. Pentru că au trecut deja 34 de ani de când suntem în această nouă eră democratică și proprietățile încă nu sunt retrocedate celor care le-au fost luate.

Atunci se va încheia perioada comunistă, când aceste stafii pe care le mai avem printre noi nu vor mai exista. Vă mulțumesc.

23. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2023 pentru modificarea art. 4[2] din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și securitate națională și ale persoanelor private de libertate; PL-x 204/2023.

Din partea Guvernului României?

Din partea Guvernului României, vă rog.

## **Doamna Claudia Benchescu-Pecingină** – _subsecretar_

_de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Ordonanța Guvernului nr. 2/2023 se propun modalitățile alternative de hrănire a persoanelor private de libertate aflate în centrele de reținere și arestare preventivă din cadrul unităților de poliție, și anume de către unitățile de poliție, de către alte unități ale MAI cu sediul în respectiva unitate administrativ-teritorială sau de către unitățile din sistemul Administrației Penitenciarelor sau prin operatori economici de profil.

Vă rugăm să adoptați proiectul de lege în forma propusă de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

## Mulțumim.

Din partea Comisiei pentru apărare, pentru raport, domnul președinte Leoreanu, vă rog.

În conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2023 pentru modificarea art. 4[2] din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și securitate națională și ale persoanelor private de libertate.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de prima Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului.

Conform dispozițiilor art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au examinat, în ședința din 9.05.2023, și au hotărât, în unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2023 pentru modificarea art. 4[2] din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și securitate națională și ale persoanelor private de libertate, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul acestuia, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

## Mulțumim.

Dezbateri generale, domnul deputat Viorel Salan.

Vă mulțumesc, domnule președinte al Camerei Deputaților.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Acest proiect de act normativ a fost inițiat de Ministerul Afacerilor Interne, iar la momentul emiterii a fost luată în considerare necesitatea creării unui temei legal de nivel primar pentru reglementarea tuturor modalităților de asigurare a hranei persoanelor private de libertate aflate în centrele de reținere și arest preventiv din cadrul unităților de poliție.

Vreau să subliniez că, anterior acestui proiect de lege, Ordonanța nr. 26/1994 prevedea ca persoanele private de libertate aflate în stare de reținere sau de arest, respectiv de deținere în instituțiile din afara sistemului penitenciarelor pot fi hrănite de către unitățile din sistemul Administrației Penitenciarelor, iar decontarea cheltuielilor să se facă conform convențiilor încheiate între părți. Cu toate acestea, în practică s-a constatat o serie de probleme, greutăți pe care le întâmpinau unele inspectorate de poliție județene, din cauză că pe teritoriul județului respectiv nu erau unități ale Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Iată că sunt motive cât se poate de întemeiate pentru promovarea acestui proiect de lege și, de aceea, apreciem – Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat – că este necesar și vom vota pentru acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

## Mulțumim.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2023 privind unele măsuri bugetare; PL-x 579/2023; procedură de urgență.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru raport?

Comisia pentru buget, pentru raport.

Haideți, domnule Sighiartău!

## Bună ziua, stimați colegi!

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri bugetare, prin instituirea unor derogări de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, în sensul că în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului se pot aloca, pe bază de hotărâri ale Guvernului, sume pentru finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale ordonatorilor principali de credite.

În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport prin care se propune adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2023 privind unele măsuri bugetare, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Mulțumim.

Nefiind amendamente, nefiind intervenții, legea rămâne la votul final.

3. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2023...

Dar încercați să apăsați din timp, stimați colegi.

## **Voci din sală:**

Au apăsat.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Încercați să apăsați din timp!

Dacă după ce am spus că nu sunt amendamente, legea rămâne la votul final, apăsați, eu nu am cum să văd.

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

Procedură!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Procedură?

Eram în plin proiect, ce procedură?

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

Ați terminat proiectul.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

N-am terminat, că tocmai avem vorbitor la proiectul pe care am crezut că l-am terminat.

Doamna Violeta Alexandru, aveți cuvântul, vă rog.

Dacă nu înțelege domnul Grosaru, n-am ce să fac.

Păi, ne-am întors la dezbateri generale! Ați spus că aveți pe procedură.

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

Credeam că ați terminat, da, între proiecte.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Ne întoarcem la proiect, domnule Grosaru.

**Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

Da.

Doamna Violeta Alexandru are cuvântul.

Și de la neafiliați vorbește un singur coleg; deci doamna Alexandru.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

Mulțumesc, domnule președinte interimar al Camerei Deputaților.

Sincer, am apăsat. Acum, nu știu, e o chestiune de o fracțiune de secundă, dar mulțumesc oricum.

Țin să punctez, în cadrul acestui proiect pe care îl avem la vot, un derapaj major al acestei coaliții – și o s-o spun pe românește, este derapajul președintelui PSD, Ciolacu, pentru că el este acum cel care conduce Guvernul: de a folosi Fondul de rezervă – cu această modificare, desigur, pe care o legitimați – pentru cheltuieli curente, ceea ce este profund anormal, nedemocratic, neconstituțional, dacă vreți, până să faceți această modificare.

Deci, practic, legitimați o practică care n-are nimic în comun cu funcționarea unui stat normal, făcând să se finanțeze cheltuielile curente de la Fondul de rezervă.

Mai avem nevoie de Ministerul Finanțelor și de restul instituțiilor sau „regele” stă la Palatul Victoria, cu banii pe mână, și face plăți, ca să știe toată țara de unde vin banii?

Așa ceva pare o chestiune funcțională, dar este de departe un abuz asupra regulilor și procedurilor normale într-un stat democratic.

În orice țară normală, Fondul de rezervă este folosit exclusiv în situații excepționale și doar dacă arde, e ceva grav, nu pentru cheltuieli curente, nu pentru ceea ce face acum Ciolacu, PSD, ce fac cei de la PSD și președintele Ciolacu.

Atenție unde duceți această țară! Pare o modificare minoră, făcută în numele funcționalității, dar este un abuz și un exercițiu de putere care ne vor costa în timp și veți plăti consecințele pentru această decizie.

Domnul Claudiu Năsui.

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-o democrație, în principiu, legile se respectă. Dar cu domnul Ciolacu în Palatul Victoria, cu siguranță, România nu mai este o democrație.

Această ordonanță are derogări de la două legi, de la Legea finanțelor publice și de la Legea responsabilității fiscalbugetare. De ce? Ca să poată să fie utilizat Fondul de rezervă pentru a face orice; pentru a face totul și nimic.

În teorie, avem niște legi care previn acest șvaițer bugetar, această debandadă, dar, ce să vezi?, că orice lege poate fi modificată de un guvern căruia nu îi pasă absolut deloc de respectarea legii.

Practic, din 680 de milioane de lei, cât erau inițial în Fondul de rezervă al Guvernului, Guvernul a cheltuit aproape 8 miliarde de lei. Cum? Păi, exact prin derogări, prin faptul că a luat bani din alte ministere. Nu știm exact de unde, dar știm foarte bine unde i-a dat. Din aceste 8 miliarde, peste un miliard s-au dat deja pentru pensii speciale și alte lucruri asemenea.

Să știți că această derogare nu e doar o derogare punctuală de la două articole din două legi de finanțe publice – că, până la urmă, cui îi pasă exact de finanțele publice, nu-i așa? Este un lucru tehnic, nu ne afectează direct –, dar este un mesaj. Este un mesaj că acest guvern nu va respecta nicio lege a statului român și că orice va putea călca în picioare o va face.

Să vă fie rușine!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2023 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2023 privind unele măsuri bugetare, precum și unele măsuri pentru îmbunătățirea absorbției fondurilor europene...

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

Procedură, domnule președinte!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Procedură, în timpul proiectului?

Stimați colegi,

Am rugămintea să cereți... să apăsați butonul acela de solicitare a intervenției din timp, oameni buni. Vă rog.

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

În temeiul art. 95 și 96 din Constituția României, solicit punerea sub acuzare a președintelui României și să inițiați procedura.

Mulțumesc.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Bravo, domnule!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Ce solicitați? Că n-am înțeles.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Punerea sub acuzare a președintelui Iohannis.

...PL-x 673/2023; procedură de urgență.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru prezentarea raportului, vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, pentru dezbatere pe fond, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2023 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2023 privind unele măsuri bugetare, precum și unele măsuri pentru îmbunătățirea absorbției fondurilor europene, transmis cu adresa PL-x 673/2023.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2023, cu scopul declarat al asigurării sustenabilității poziției fiscale a României pe termen mediu și lung, precum și al predictibilității politicii fiscal-bugetare.

În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport prin care se propune adoptarea Proiectului

de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2023, cu un amendament admis prezentat în anexa nr. 1.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.

Adoptat.

La amendamente admise, de la 1 la 22? Nu.

Adoptate.

Amendamente respinse, dacă se susține vreunul? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final. 6. Proiectul...

Pe procedură, domnule Ilișanu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să supuneți votului retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2023 privind procedura de închiriere a suprafețelor de plajă cu destinație turistică ale Mării Negre pentru sezoanele estivale 2023–2024; PL-x 256/2023.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență; PL-x 627/2023; procedură de urgență. Guvernul României?

Vă rog.

**Doamna Andreea Anamaria Naggar** _– secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Actul normativ supus dezbaterii vizează modificarea și completarea cadrului instituțional pentru implementarea PNRR, în sensul clarificării fluxurilor financiare și a responsabilităților între entitățile de implementare, coordonatorii de reforme și beneficiari.

Concret, proiectul de act normativ vizează introducerea unor verificări detaliate asupra cheltuielilor și procedurilor de achiziție. De asemenea, o propunere semnificativă este simplificarea sistemului de raportare, eliminând astfel estimările trimestriale, demers care urmărește reducerea sarcinilor administrative. De asemenea, se stabilește ca raportările privind utilizarea fondurilor PNRR să fie comunicate către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în primele 5 zile lucrătoare ale fiecărui trimestru. Noi, respectuos, vă solicităm să aprobați actul normativ în forma propusă de Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Vă mulțumim.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Mulțumim. Comisia pentru buget, pentru raport.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Pe procedură.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Ce aveți, domnule Moșteanu?

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Păi, nu e raportul pe site.

Ce nu e?

Da, pe procedură. Vă propun să trecem la următorul punct cu dezbaterea și să revenim la acesta după ce se încarcă raportul pe site. În momentul acesta nu avem raportul pe site.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Vă rog să verificați...

**Doamna Victoria-Violeta Alexandru**

**:** Așa este.

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**

**:**

Nu e.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

...raportul este pe site. E sau nu e?

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Acum e.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Deci avem raportul pe site, da? Putem continua, domnule Moșteanu?

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Da.

Mulțumesc. Comisia pentru buget.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2023.

Prin prezentul proiect de lege se propune aprobarea modificării și completării cadrului instituțional de coordonare și gestionare a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, pentru implementarea Planului național de redresare și reziliență și modificarea/completarea mecanismului privind gestionarea financiară a acestor fonduri, astfel încât să se clarifice fluxurile financiare dintre structurile de implementare și coordonatorii de reforme și/sau investiții și beneficiarii PNRR, precum și adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru susținerea unui sistem de control și verificare eficace și eficient, care să asigure protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și recuperarea cuantumurilor plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod incorect, și a celor privind asigurarea că utilizarea fondurilor în legătură cu măsurile sprijinite de mecanism respectă normele aplicabile din dreptul Uniunii și din dreptul intern, în special în ceea ce privește prevenirea, depistarea fraudei și a corupției, a conflictului de interese și a dublei finanțări.

În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2023, cu amendamentele admise prezentate în anexa nr. 1.

Amendamentul respins se regăsește în anexa nr. 2. Iar în raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu. Adoptat. La amendamentele admise, de la 1 la 20? Nu. Adoptate. De la 21 la 40? Nu. De la 41 la 60? Nu. De la 61 la 80? Nu. De la 81 la 106? Nu sunt. Avem un amendament respins. Dacă se susține? Dacă nu, proiectul de lege rămâne la votul final. Mergem mai departe.

16. Proiectul de lege pentru modificarea art. 3 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România; PL-x 449/2023.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru drepturile omului sau Comisia pentru buget.

Domnul Bejinariu, aveți cuvântul.

## Raport comun.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, prin adresa PL-x 449/2023 din 26 iunie 2023, cu dezbaterea în fond a Proiectului de lege pentru modificarea art. 3 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România, înregistrat la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale cu nr. 4c-6/515 din 26 iunie 2023, respectiv la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, cu nr. 4c-2/773.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 21 iunie 2023.

Camera Deputaților este Camera decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

S-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic și Social, punctul de vedere al Guvernului României, opinia Consiliului Fiscal al României.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 3 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 82/2001, în sensul acordării posibilității statului român sau autorităților administrației publice locale de a aloca fonduri necesare pentru construirea și repararea sediilor administrative ale protopopiatelor și parohiilor, a cimitirelor, precum și a sediilor unităților de învățământ proprietate a cultelor recunoscute, care au alt profil decât cel teologic.

Mulțumim. Dezbateri generale, domnul deputat Szabó Ödön.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Doresc doar să mulțumesc tuturor celor... în principal celor două comisii care au adoptat raportul pentru susținerea acestei inițiative legislative, colegilor care au susținut, atât în comisie, cât și sper să susțină în plen; este o consensualitate.

Și, totodată, trebuie să mulțumesc și Secretariatului de Stat pentru Culte, care a făcut posibil să existe un dialog interconfesional pentru amendamentele depuse și care au fost asumate de toate cultele din România.

Vă mulțumesc.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru.

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru:**

Prima frază din acest proiect, la art. (3), este neconstituțională.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu. La articole? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

13. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012; PL-x 605/2023.

Comisia pentru politică economică sau Comisia pentru industrii, pentru prezentarea raportului.

Domnul președinte Bende Sándor, aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege nr. 605/2023.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu amendamente admise, care sunt redate în anexa nr. I, ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

Amendamentele respinse sunt redate în anexa nr. II, ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri generale, domnul deputat Ilie-Alin Coleșa.

Prin acest sistem, prin aceste reguli de a încuraja prosumatorii, noi trebuie să fim conștienți că prin prosumator înțelegem acel producător de energie electrică din surse regenerabile care nu depășește un anumit prag, adică este un mic producător.

Piața, disponibilitatea tehnică pentru acești mici producători este limitată, deoarece, fluctuațiile pe care le pot introduce ei în rețea fiind foarte mari, limitarea procentului din totalul producției acestor prosumatori este sub 10%.

Deci noi trebuie să reglementăm, să-i încurajăm pe acei prosumatori mici care produc energie până în 10% din total.

În momentul în care noi stabilim niște praguri de sute – 900, nu? 900 de kilowați – în care cică s-ar încadra acești prosumatori mici, creăm clar o poartă larg deschisă pentru business, business foarte mare, care va fi avantajat și va intra pe piață în dauna celor mici.

Toată energia produsă de acești prosumatori generează niște costuri suplimentare de echilibrare a rețelei.

Deci creșterea acestor praguri peste... mult, mult peste valoarea normală ne determină să votăm contra acestui proiect de lege, pentru că creează clar avantaje pentru business, pentru marii producători, nu pentru realii prosumatori.

Nemaifiind intervenții, trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlul legii sunt observații? Nu. Adoptat. La articole, de la 1 la 12? Nu.

Dacă amendamentele respinse, cele trei...? Se susține vreunul din ele?

Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

25. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 172/2022 privind dezvoltarea sistemului informatic MySMIS2021/SMIS2021+ și a aplicațiilor informatice MySMIS2021 și SMIS2021 pentru gestionarea fondurilor europene aferente perioadei de programare 2021–2027 și pentru completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 56/2023.

Guvernul, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Actul normativ în dezbatere reglementează implicarea Serviciului de Telecomunicații Speciale, dată fiind expertiza acestei instituții în dezvoltarea și administrarea de sisteme și aplicații informatice complexe, în vederea eliminării întârzierilor în dezvoltarea modulelor sistemului informatic MySMIS2021/SMIS2021+. De asemenea, vizează și unele măsuri privind salarizarea personalului STS din echipele de proiect nominalizate pentru managementul și implementarea proiectelor care vizează dezvoltarea și implementarea sistemelor și aplicațiilor informatice de gestionare a asistenței financiare nerambursabile, dar și rambursabile.

Noi, și la acest proiect, respectuos vă solicităm să acordați un vot favorabil. Vă mulțumim.

## Mulțumesc.

Pentru prezentarea raportului, comisia sesizată în fond. Domnul Dan Șlincu, vă rog.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 172/2022

Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor au fost sesizate, prin adresa PL-x 56/2023.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 8 februarie 2023.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun, de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

Dezbateri generale, doamna deputat Violeta Alexandru.

## Stimați colegi,

Vă invit, pentru cât voi avea, până în două minute, să avem un mic moment de analiză legat de ce se întâmplă cu aceste platforme ale statului, în cazul de față MySMIS și varianta lui ulterioară, care gestionează proiectele cu fonduri europene; se încarcă în această aplicație diferite tipuri de proiecte finanțate cu fonduri externe nerambursabile.

Aș vrea să vă gândiți doar la prevederea pe care a prezentat-o reprezentanta Guvernului și care spune că pentru fiecare asemenea modificare – cu tot respectul, și știu ce spun – pentru specialiștii STS care sunt cu adevărat foarte buni în gestionarea platformelor de acest tip, aș vrea să faceți trimitere la ceea ce tocmai ați spus.

Deci, pentru modificări la MySMIS, se cere creșterea salariilor specialiștilor.

Și, dacă mai vine o platformă de modificat, probabil că mai venim din nou cu aceeași cerere.

Undeva, ar trebui ca în acest stat, cineva, nu știu, cine are puterea, în loc să-și tragă banii la Fondul de rezervă, ca să pară... – ceea ce e un reflex de dictator, să știți, să vrei să dai tu bani, să știe oamenii că de la tine vin, am închis paranteza –, cine conduce în acest moment această țară trebuie să-și pună niște întrebări vizavi de gestionarea tuturor acestor platforme care costă milioane de euro și care înțeleg că trebuie adaptate, pe bună dreptate, la schimbările din cadrul legislativ, dar care imediat sunt prezentate ca o oportunitate de creștere a salariilor.

Așa ceva ne va duce în gard.

Și dacă îi mai facem o modificare, iar mărim salariile? Chiar nu este normal.

Undeva cineva trebuie să se așeze pe scaun și să aibă o evaluare a acestor infrastructuri critice, respectiv a consecințelor pe care le generează orice fel de modificare, și să ia niște decizii curajoase, nu de frica vreunor proteste și așa mai departe.

## Mulțumim.

Domnul deputat Alin Coleșa, ultimul vorbitor în ședința de astăzi.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Poate că nu salariile celor care dezvoltă asemenea aplicații informatice sunt problema, ci faptul că prin aceste reglementări noi lăsăm larg deschisă poarta unor abuzuri.

## Despre ce este vorba?

În practică, între criteriile pe care le implementează aceste aplicații informatice prin care se gestionează și se controlează banii din fondurile europene și în final se aleg beneficiarii acestor fonduri, la loc de cinste tronează criteriul „Primul sosit, primul servit”. Adică, după un timp care de cele mai multe ori înseamnă minute, se consumă fondul alocat, fondul disponibil. Acest lucru face ca aceia care au cunoștințe prin care datele sunt introduse în mod automat sau semiautomat, în mod nedetectabil, să câștige în mod constant.

Asta vedem la toate tipurile de proiecte, atât la nivel cultural, unde știm din statistică cine câștigă majoritatea acestor proiecte, cât și chiar la nivel energetic, unde la nivel de minute se epuizează fondurile pentru „Casa verde”, de exemplu.

Deci, prin tolerarea acestui principiu – „Primul venit, primul servit” –, deschidem larg poarta abuzurilor și a furtului cu acte în regulă.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Bravo, Alin!

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

Domnule președinte, pe procedură!

Mulțumim.

Programul de lucru a fost epuizat. Ne revedem la 11.30, la sesiunea de vot final. Vă mulțumesc. Declar prima parte a ședinței închisă.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Înainte de a trece la votul final, pe ordinea de zi de astăzi avem intervenții din partea grupurilor parlamentare pentru susținerea unor discursuri festive cu prilejul Zilei Dobrogei.

Vă adresez rugămintea de a vă încadra în cele două minute alocate fiecărui grup.

Din partea Grupului PSD, are cuvântul domnul deputat Horia Țuțuianu.

## **Domnul Marius-Horia Țuțuianu:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi deputați,

Pe 14 noiembrie 1878 așteptarea dobrogenilor avea să ia sfârșit. De la Brăila, principele Carol I rostea Proclamația către dobrogeni. Primele unități militare treceau Dunărea, fiind întâmpinate, peste tot, în Dobrogea, cu o imensă bucurie. Era „Prima zi a unui viitor de pace și înflorire, începutul bunului trai și al înfrățirii între fiii aceleiași țări”, așa cum spunea însuși principele Carol I. Dobrogea revenea la țară, sub autoritatea și administrația românească.

Astăzi, la 145 de ani distanță de la acel moment, iată-ne împreună, în Parlamentul României, într-un cadru solemn, celebrând revenirea Dobrogei la țară, unul dintre cele mai importante momente ale istoriei noastre, un pas major spre reîntregirea neamului românesc și a națiunii române.

Momentul 14 noiembrie 1878 nu ar fi fost posibil fără sacrificiul românilor care au luptat în Războiul de Independență, fără curajul și devotamentul acestora.

Tocmai de aceea, primul nostru gând, atunci când vorbim de unirea Dobrogei cu patria-mamă ar trebui să se îndrepte către eroii noștri.

Momentul 14 noiembrie 1878 nu ar fi fost posibil fără viziunea politică a unor oameni precum I.C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu sau C.A. Rosetti. Sunt doar câteva dintre numele mari ale acelor vremuri, nume pe care nu le putem uita.

## Stimați colegi,

Îndemnul meu astăzi este să iubiți Dobrogea.

Iubiți Dobrogea cu ale ei legende, cu autenticitatea, diversitatea, multiculturalitatea și armonia ei, cu toată istoria ei zbuciumată! Iubiți-o, pentru că este a noastră, a tuturor românilor!

## Doamnelor și domnilor parlamentari,

Iubiți dobrogenii! Sunt oameni buni, harnici și destoinici. Eu, unul, sunt mândru de ei, de dobrogenii mei, mândru că m-am născut, am crescut, m-am format în acest frumos colț al României.

La mulți ani tuturor dobrogenilor! La mulți ani Dobrogei! La mulți ani românilor! La mulți ani, România! Mulțumesc.

Bravo!

## Mulțumim.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, are cuvântul domnul deputat Bogdan Huțucă.

## **Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:**

Domnule președinte, Onorați colegi, Doamnelor și domnilor, Stimați dobrogeni,

Se împlinesc 145 de ani de la momentul istoric din 14 noiembrie 1878, care a rămas întipărit în conștiința publică drept revenirea Dobrogei la România, vis împlinit al unei generații ambițioase. Un moment istoric cu o însemnătate aparte pentru întregirea neamului românesc, într-un context cu multe necunoscute, ostil. Dar, cu determinarea, voința, curajul, dar și viziunea elitei politice a vremii, românii au reușit. Au reușit să reintegreze în sânul patriei ținutul dintre Dunăre și Marea Neagră, denumit Dobrogea, astfel ieșirea României la Marea Neagră și la Gurile Dunării deschide țara către lumea largă.

La 145 de ani de la momentul revenirii, îmi asum să afirm că Dobrogea reprezintă un proiect politic și administrativ de succes al României moderne. Alocările de fonduri în infrastructură, prin extinderea rețelei de căi ferate, dezvoltarea portuară și modernizarea infrastructurii publice, au schimbat semnificativ și ireversibil regiunea.

## Dragi colegi,

Doresc să răspund la întrebarea esențială, la care mulți dintre voi ați încercat să răspundeți: de ce Dobrogea este diferită de restul României și de ce dobrogenii sunt oameni care îmbrățișează deschis diferențele etnice, culturale sau religioase? Această idee este insuflată într-un document, pe care îl consider sacru, un fel de „Magna Carta” a Dobrogei, și anume Proclamația către dobrogeni. Documentul programatic a fost lansat pe data de 14 noiembrie 1878 de către domnitorul Carol I, iar în acesta se anunța proiecția unui stat protectiv, solidar, pentru toți locuitorii regiunii, în care ordinea și disciplina aveau să ajungă spre „pașnică viețuire”.

Din partea Grupului USR are cuvântul domnul deputat Ion Stelian.

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

De 145 de ani Dobrogea stă mărturie că toleranța și buna înțelegere pot unii oamenii, pot clădi comunități, pot menține echilibrul într-o mare diversitate.

Alipirea Dobrogei la România a fost primită inițial cu scepticism, doar ca o consolare pentru pierderea Basarabiei, dar viziunea modernizatoare și consecvența regelui Carol I au făcut, dintr-un ținut sărac, subdezvoltat, o regiune cu rol primordial în dezvoltarea țării.

La 14 noiembrie 1878, principele Carol, viitor rege, se adresa dobrogenilor astfel: „Voi de acum atârnați de un stat unde nu voința arbitrară, ci numai legea dezbătută și încuviințată de națiune hotărăște și ocârmuiește. Cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii: viața, onoarea, proprietatea sunt puse acum sub scutul unei Constituții pe care ne-o râvnesc multe țări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre și nimeni nu le va putea lovi, fără a-și primi legitima pedeapsă.” Astfel punea Carol I fundația unui proces care însemna o lege care se aplică ferm, în mod egal pentru toți, solidaritate și armonie, un model de conviețuire interetnică.

Mesajul vizionar al lui Carol I este lecția pe care trebuie să le-o predăm constant, neobosit copiilor noștri.

După doar 25 de ani de la alipire, profesorul și viitorul primar al Constanței, Ion Bănescu, scria: „Pentru dezvoltarea noastră națională, politică și economică, Dobrogea este prispa României înspre largul lumii”.

Dobrogea de astăzi nu este numai un amestec armonios de culturi și obiceiuri, ci și o regiune cu un potențial economic pronunțat, deocamdată încă departe de a fi atins, care are nevoie de investiții, pentru a se dezvolta în continuare, inclusiv pentru a asigura stabilitatea în zona Mării Negre.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Mulțumim.

Din partea Grupului AUR, avem două solicitări de intervenții, domnul Mihail Albișteanu și domnul Aelenei Dănuț. Hotărâți-vă! Domnule Coleșa?

Deci renunțăm la domnul Albișteanu, da?

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**

**:**

Da.

Mulțumim.

Domnule Aelenei, aveți cuvântul.

## **Domnul Dănuț Aelenei:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi trăim un sentiment de bucurie, pentru că celebrăm cel mai vechi pământ, ca și creație, existență umană și civilizație străromână. Dobrogea reginei mesageților, Tomiris, a poetului exilat Ovidiu, cel ce învăța limba dacă, a Gânditorului de la Hamangia sau a Mausoleului de la Adamclisi este ca un templu de uriașă spiritualitate străveche, sfințită prin jertfa Întâiului chemat întru creștinism, Sfântul Apostol Andrei.

Dobrogea ne-a dat identitatea noastră creștină! Ea este poarta către Oceanul Planetar!

Mișcarea noastră, Alianța pentru Unirea Românilor, celebrează astăzi, în fața dumneavoastră, Dobrogea și tot pământul românesc! Noi asta evocăm.

Eu din acest pământ mă trag, pentru care îi mulțumesc lui Dumnezeu, cel ce ocrotește România.

La mulți ani, dobrogeni!

La mulți ani, Dobrogea!

Din partea minorităților naționale are cuvântul domnul deputat Silviu Feodor.

## **Domnul Silviu Feodor:**

Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților, Doamnelor și domnilor deputați, Dragi dobrogeni, Dragi români,

Îmi revine deosebita onoare, cinste și bucurie ca astăzi, 14 noiembrie 2023, cu ocazia Zilei Dobrogei, când marcăm 145 de ani de la unirea cu țara-mamă, România, să transmit un mesaj din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Legea nr. 230/2015 privind instituirea Zilei Dobrogei a fost adoptată de Senat în data de 19 noiembrie 2013, pe 9 septembrie 2015 ea a fost votată de plenul Camerei Deputaților, în calitate de for decizional, iar pe data de 7 octombrie 2015 aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 750, cu intrare în vigoare din data de 10 octombrie 2015.

De ce 14 noiembrie? Pentru că, în ziua de 14 noiembrie 1878, principele Carol I al României a trecut Dunărea, fiind întâmpinat peste tot în Dobrogea cu mare bucurie. Aici a dat citire faimoasei sale „Proclamații către dobrogeni”, generând, astfel, procesul de instalare a administrației românești în această străveche provincie, pământ hărăzit cu o istorie zbuciumată de-a lungul veacurilor.

Dobrogea este ținutul dintre Dunăre și Marea cea Mare, situat la răscruce de drumuri între Orient și Occident, locul unde se întâlnesc cel mai vechi și cel mai nou pământ al țării, Podișul Dobrogei, pe de o parte, și Delta Dunării, pe de altă parte. Este teritoriul care a intrat în componența țării odată cu dobândirea, prin lupte crâncene, a independenței acesteia, independență pentru care România și poporul român au plătit cu sângele ostașilor căzuți la datorie pe câmpurile de bătălie ale Războiului ruso-româno-turc din 1877–1878, care a consfințit pe deplin intrarea României în sfera selectă a statelor europene moderne.

Important de subliniat este faptul că liderii asociațiilor etnice, precum și liderii spirituali ai confesiunilor minorităților naționale au stabilit ca prioritate educația și învățământul

,întrucât un om cu valori spirituale și cu un înalt nivel de cultură este un om al păcii.

La mulți ani, dobrogeni!

La mulți ani, Dobrogea!

La mulți și binecuvântați ani, România!

Vă mulțumesc.

Din partea deputaților neafiliați, doamna deputat Cristina Rizea, ultima intervenție.

## **Doamna Cristina Camelia Rizea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Astăzi, de Ziua Dobrogei, doresc să subliniez nu doar frumusețea și diversitatea acestei regiuni, ci și angajamentul nostru concret pentru viitorul ei.

Dobrogea este un mozaic cultural unic, un loc în care istoria și modernitatea se împletesc armonios. Este esențial să apreciem această diversitate și să o protejăm.

Privind către viitor, sunt entuziasmată să vă prezint un proiect de infrastructură major, un proiect de suflet, trenul metropolitan Constanța și noua linie ferată care va lega Constanța de Aeroportul Mihail Kogălniceanu și de orașul Tulcea, scurtând astfel cu mai mult de 30 de minute călătoria între cele două orașe. Astfel demonstrăm angajamentul nostru, al tuturor, față de conectivitate și dezvoltare.

Aceste inițiative nu sunt doar despre infrastructură, ci și despre deschiderea de noi orizonturi pentru Dobrogea, îmbunătățind viața locuitorilor și atractivitatea regiunii.

Să celebrăm astăzi nu doar trecutul Dobrogei, ci și viitorul său promițător, pe care-l construim împreună. La mulți ani, dobrogeni!

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

## Mulțumim.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților Am intrat în sesiunea de vot final.

1. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei

referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Piața unică la 30 de ani COM(2023) 162; PHCD 64/2023.

Vot, vă rog.

238 de voturi pentru, două abțineri, 2 colegi care nu votează.

Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări

2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătății; PL-x 172/2023.

Vot, vă rog.

203 voturi pentru, unu împotrivă, 55 de abțineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Felicitări!

3. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României; PL-x 611/2023.

Vot, vă rog.

260 de voturi pentru și un coleg care nu votează. Adoptat.

4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport și de abrogare a art. XXVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 274/2022.

Vot, vă rog.

256 de voturi pentru, o abținere și un coleg care nu votează.

Adoptat.

5. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de implementare și gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 323/2022.

Al cui vot?

**Domnul Dan Vîlceanu**

**:**

Explicarea votului.

Domnule Vîlceanu, citiți regulamentul. Neafiliații explică votul la finalul ședinței, așa e în regulament. Vi se pare logic sau nu, așa e în regulament, n-am ce să fac.

Dați-i cuvântul!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

10. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2023 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2023 privind unele măsuri bugetare, precum și unele măsuri pentru îmbunătățirea absorbției fondurilor europene; PL-x 673/2023. Vot, vă rog.

171 de voturi pentru, 73 împotrivă, 8 abțineri și 2 colegi care nu votează.

Adoptat.

11. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență; PL-x 627/2023.

Vot, vă rog.

210 voturi pentru, 48 de abțineri, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

12. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanța Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România; PL-x 449/2023. Vot, vă rog. 219 voturi pentru, 5 împotrivă, 37 de abțineri și un coleg care nu votează.

foarte bine, este numit politic, dar care nu răspunde în fața nimănui, de fapt.

Adoptat.

13. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, precum și pentru modificarea art. 319 alin. (10) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 605/2023.

Vot, vă rog.

225 de voturi pentru, 30 contra, 7 abțineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Domnul Pușcașu Lucian-Florin, de la AUR.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

AUR a votat împotrivă din cel puțin două considerente. În primul rând, prin conferirea de puteri sporite ANRE-ului, ca legiuitor secundar, se simulează, de fapt, o răspundere neasumată din partea Guvernului în ceea ce privește politicile energetice în România. Noi considerăm că nu este normală o asemenea abordare.

În al doilea rând, considerăm că prin creșterea pragurilor până la 900 de kW pentru puterile de producție asumate de prosumatori în sistemul energetic se dizolvă practic în categoria marilor producători sau a producătorilor industriali noțiunea de prosumatori. Cei casnici vor fi ușor dezavantajați și, în final, inclusiv Programul „Casa verde” va fi blocat sau dezavantajat, pentru a putea produce și livra în sistemul deja supraîncărcat de transport și distribuție a energiei electrice, ceea ce va produce mari deservicii în politica energetică națională, fără o asumare politică din partea Guvernului, transferându-se, practic, toată răspunderea pe normarea pe care ANRE-ul își poate permite s-o facă, ANRE, care, știm

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

14. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 172/2022 privind dezvoltarea sistemului informatic MySMIS2021/SMIS2021+ și a aplicațiilor informatice MySMIS2021 și SMIS2021 pentru gestionarea fondurilor europene aferente perioadei de programare 2021–2027 și pentru completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 56/2023.

Vot, vă rog.

250 de voturi pentru, 3 contra, 7 abțineri și un coleg care nu votează.

Adoptat.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității; Pl-x 8/2022.

Vot, vă rog.

178 de voturi pentru, 78 contra, două abțineri și un coleg care nu votează.

Adoptată respingerea.

Ordinea de zi a fost epuizată.

Declar ședința închisă și invit membrii Biroului permanent la sala de ședințe.

- Mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|486695]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 154/7.XII.2023 conține 48 de pagini.**

Prețul: 240 lei