Stenogramă plen

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Doamnelor și domnilor, bună ziua!

Vă invit să luați loc în sală, ca să putem începe ședința de astăzi.

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 6 februarie.

Din 136 de senatori, până la acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 80.

Voi conduce această ședință cu colegii noștri, domnul senator Ion Mocioalcă și doamna senator Roberta Anastase. Ordinea de zi v-a fost distribuită.

Dacă nu sunt comentarii,

Domnul Țapu Nazare.

În afară de colegul nostru senator de la Grupul PNL, care va vota cu mâna pe sus...

Domnule Dăneasă, n-aveți cartelă?

Ați găsit-o. Bine, o să consemnez că ați găsit-o.

Vă informez că ordinea de zi a ședinței plenului a fost votată.

Programul de lucru pentru astăzi îl știți, lucrăm de la ora 15.00 în plenul Senatului și vom avea votul final începând cu ora 16.00, dacă nu vor exista alte propuneri.

Sunt intervenții în legătură cu programul? ## Dacă nu, vă rog, vot.

72 de voturi pentru, două împotrivă, nicio abținere; programul a fost aprobat.

Îl invit la microfon pe domnul vicepreședinte Robert Cazanciuc, pentru a lua cuvântul.

## **Domnul Robert-Marius Cazanciuc:**

Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

Am rugămintea să păstrăm un moment de reculegere în memoria celui care a fost academicianul Răzvan Theodorescu, membru al Senatului României, unul dintre cei mai fascinanți intelectuali pe care mi-a fost dat să-i cunosc în această viață.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

## Vă mulțumesc.

Stimați colegi, vom trece la secțiunea I a ordinii de zi.

La punctul 1 avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare tacită a unor inițiative.

Conform art. 93 alin. (4) din regulament, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea BP, care a analizat solicitările pentru prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative, așa cum au fost afișate pe pagina de internet a Senatului.

Ne vom pronunța acum asupra fiecărei propuneri.

Voi supune, ca atare, votului dumneavoastră aprobarea prelungirii termenului de dezbatere și adoptare a Propunerii legislative privind lanțul scurt de aprovizionare (L767/2022).

## Rog, vot.

Cu 88 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o singură abținere, propunerea a fost aprobată.

Supun, de asemenea, aprobării dumneavoastră prelungirea termenului de dezbatere și adoptare pentru Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe IonescuȘișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (L824/2022).

## Vă rog, vot.

Cu 85 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, două abțineri, și această solicitare a fost aprobată.

Supun acum votului dumneavoastră aprobarea prelungirii termenului de dezbatere și adoptare a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (L755/2022).

## Rog, vot.

Cu 89 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abținere, propunerea a fost aprobată.

La punctul 2, secțiunea I, avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unei inițiative legislative.

Conform Hotărârii Biroului permanent din 6 februarie, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, potrivit

La punctul 3, secțiunea I, avem o informare privind răspunsurile Comisiei Europene la opiniile Senatului, conform prevederilor Tratatului de la Lisabona, informare care se regăsește pe pagina de internet a Senatului.

La punctul 4, secțiunea I, avem o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 21 și 28 decembrie 2022, respectiv 3, 4 și 5 februarie, a unor inițiative legislative.

Nota este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativele se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a 3-a din Constituție, coroborat cu prevederile art. 150 alin. (2) din Regulamentul Senatului.

Urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Stimați colegi senatori, vom trece la secțiunea a II-a a ordinii de zi.

La punctul 1 din legislativ este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 165/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2022 privind unele măsuri temporare pentru acordarea de sprijin material categoriilor de persoane aflate în situații de risc de deprivare materială și/sau risc de sărăcie extremă, suportate parțial din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri de distribuire a acestuia (L781/2022).

Declar deschise dezbaterile asupra acestui proiect.

Dacă din partea Guvernului avem...?

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

## **Domnul Marius-Ilie Stanciu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale_ **:**

## Bună ziua!

## Mulțumesc, doamna președintă.

Sunt Marius Stanciu, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2022 privind unele măsuri temporare pentru acordarea de sprijin material categoriilor de persoane aflate în situații de risc de deprivare materială și/sau risc de sărăcie extremă, suportate parțial din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri de distribuire a acestuia, constând în acordarea unui sprijin material denumit „Sprijin pentru România” – să se acorde până la data de 31 decembrie 2023.

Mulțumesc, domnule ministru, secretar de stat. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și cea de muncă, familie și protecție socială au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia din cele două comisii să prezinte raportul.

Vă invit, domnule președinte Rotaru. Rog, microfonul 7, stafful tehnic. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președintă.

Comisia pentru buget, finanțe și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au adoptat un raport comun de admitere asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 165/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2022.

Așa cum a arătat și domnul secretar de stat, măsura vizează o serie întreagă de categorii de persoane aflate într-o situație de risc și de deprivare materială sau sărăcie extremă care vor fi sprijinite pe baza acestor prevederi ale ordonanței.

Avem avize pozitive de la Comisia pentru tehnologia informației și Comisia pentru egalitate de șanse.

Este un raport comun, cu unanimitate de voturi.

Legea este ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă senatorii doresc să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Doamna senator Șoșoacă este înscrisă la cuvânt. Microfonul 3 vă rog să-l deschideți.

Da, apăsați pe speaker. Este acest buton, cum spune colegul nostru, da.

Era apăsat. Mulțumesc frumos.

Da, da, dumneavoastră da, restul nu.

Vă mulțumesc frumos.

Problema este alta, din an în an venim cu ordonanțe de urgență pentru „Sprijin pentru România” și nu știu cu câtă rușine poate Guvernul să privească sumele de 1.500 de lei, 1.700 de lei, venituri lunare realizate pe membru de familie mai mici sau egale cu 600 de lei, 675 de lei.

Sincer, credeți că acești oameni, cu orice ajutor minim pe care dumneavoastră îl dați, pot să supraviețuiască? Pentru că aici e vorba de supraviețuire. Nici măcar de supraviețuire nu poate fi vorba! În condițiile în care majorați salariile bugetarilor și avem încă o ordonanță căreia trebuie să îi aprobăm legea. Această ordonanță este deja în vigoare, dar totuși cât mai mințim populația cu acest ajutor? Pentru că, de fapt, dumneavoastră le luați de la gură prin... și acordați în

primul rând la armată, la înarmare – că asta este problema esențială a poporului român, în loc să stea neutru, da? Și doar să luam bani de la gura copiilor și de la gura familiilor și veniți în ordonanțe cu ajutor pentru cei de 1.500-1.700.

Vă întreb: cei cu 1.501 lei sau 1.701 lei, sau 676 de lei, sau 601 lei, oare ei nu au dreptul la acest ajutor? Oare cei care au un leu diferență... Cu ei ce faceți? Îi condamnați la moarte? Oricum îi condamnați la moarte și pe pensionari, și familiile cu aceste venituri. Sunt nenumărate reportaje în care acești oameni spun foarte clar că nu mai pot supraviețui, cheltuielile le-au depășit..., cheltuielile cu facturile le-au depășit efectiv..., cu tot cu ajutoarele date de dumneavoastră, le-au depășit toate aceste venituri. Ei nu mai mănâncă, ei cerșesc să mănânce.

Ce aveți de gând să faceți? Din an în an, alte ordonanțe. Nu credeți că ar trebui să mai lăsăm înarmarea aia și să ne preocupăm cu adevărat de pensionari și de familiile sărace?

Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Darău, din partea Grupului USR.

Mulțumesc, doamna președintă.

Grupul senatorilor USR va vota, evident, pentru această inițiativă, dar nu fără comentarii.

Este esențial să sprijinim categoriile vulnerabile, fiindcă acestea sunt categoriile cele mai neputincioase în fața creșterii prețurilor, dar știm bine cum s-a dat prima ordonanță de urgență și, acum, a doua, de ajustare – s-au dat târziu. Oamenilor li se dă puțin și, în general, vedem această abordare heirupistă. În plus, am avut și mari probleme la implementare; știți bine, multele luni de întârziere până când oamenii au primit cardurile cu aceste tichete.

În general, ori de câte ori va exista un prag din acesta, maxim, al veniturilor, vom avea oameni tot aflați în sărăcie, chiar extremă, care nu vor primi, de fapt, nimic. Și de aici se vede heirupismul inițiativei. Pentru oamenii aflați la câțiva lei peste acele praguri nu se prevede niciun fel de măsură.

De asemenea, în această guvernare lipsesc în continuare soluții pentru a repara cauzele pentru care oamenii ajung în aceste situații disperate. Nu avem o evidență clară a lor, nu avem măsuri de integrare și incluziune și de prevenire a sărăciei extreme, nu avem o investiție suficientă în educație.

Până la urmă, prin această nouă ordonanță de urgență care ajustează foarte puțin valorile din vechea ordonanță se recunoaște un lucru important: faptul că, de fapt, continuă criza și chiar se adâncește. O confirmă, de altfel, și împrumuturile record realizate de Guvern în ianuarie 2023: 55 de miliarde de lei, nu mai puțin de 3% din produsul intern brut.

Oamenii despre care se vorbește în această ordonanță au nevoie, de fapt, de sprijin permanent, de protecție continuă în fața inflației, nu de intervenție anuală sau sezonieră, doar prin ordonanțe de urgență. De aceea, vă atrag atenția din nou că lipsesc acele soluții de sprijin pe termen lung pentru oamenii aflați în situații disperate. Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Închidem dezbaterile generale la punctul 1. Inițiativa va rămâne la vot final.

Vă rog, domnule senator Radu Mihail...

Vă

rog.

Mulțumesc, doamna președintă. Doar o observație.

Din câte am văzut, am sărit peste punctul 4 de la prima parte a ședinței. Dacă ați putea, să revenim și să îl facem și pe acesta.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

N-ați fost atent.

N-ați fost atent! Le-am citit.

Am citit adoptările tacite. Dar nu-i nicio problemă, decât să vă contraziceți cu mine, mai bine ascultați înregistrarea ședinței, dacă n-ați fost atent.

Le-am citit.

Pe procedură, domnule lider Fenechiu, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președintă.

S-a intrat foarte repede în punctul 1 al ordinii de zi. Aveam de făcut două anunțuri.

Deci vreau să anunț un schimb de membri între două comisii: în speță, domnul Vasilică Potecă pleacă de la Comisia de agricultură la Comisia pentru tineret și sport, iar domnul Ciprian Pandea de la tineret și sport vine în Comisia de agricultură, în locul domnului Potecă.

Totodată, aș vrea să anunț că, la Comisia de politică externă, vicepreședintele comisiei, în locul doamnei Roberta Anastase, va fi domnul Marcel Vela, care este membru al comisiei.

Mulțumesc mult.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Propunerile au fost votate.

La punctul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la energie, suportat parțial din fonduri externe nerambursabile (L782/2022).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Doamna secretar de stat, microfonul 10, vă rog.

**Doamna Andreea Anamaria Naggar** _– secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene_ **:**

Vă mulțumesc mult, doamna președinte. Andreea Naggar, de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Prezentul act normativ creează cadrul legal pentru instituirea unor măsuri temporare pe parcursul anului 2023 pentru compensarea parțială a cheltuielilor cu energia, indiferent de natura acesteia, respectiv energie electrică, termică, centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire, pentru anumite categorii de persoane vulnerabile, astfel cum sunt definite în actul normativ, respectiv pensionarii cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 de lei, precum și pensionarii cu pensie de invaliditate, indiferent de vârstă și de veniturile realizate, de asemenea, persoanele încadrate în grad de handicap grav accentuat sau mediu ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 de lei, familiile beneficiare de alocație de susținere a familiei, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 277/2010, precum și familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutor social în condițiile Legii nr. 416.

Mulțumesc pentru susținere.

Comisia de buget, finanțe și Comisia pentru muncă au elaborat un raport comun.

Bănuiesc că domnul... Domnule președinte Rotaru, dumneavoastră prezentați raportul comun?

Vă rugăm.

Mulțumesc. Microfonul 7.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Așa este, Comisia pentru buget, finanțe și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au adoptat un raport comun de admitere asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la energie suportate parțial din fonduri externe nerambursabile.

Am avut avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru administrație, Comisia pentru drepturile omului, Comisia de afaceri europene, Comisia pentru energie și infrastructură.

Raportul este fără amendamente.

Legea este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există intervenții? Dacă nu, o invit la microfon pe doamna IovanoviciȘoșoacă.

Rog, microfonul 3.

O să rog toți senatorii să se înscrie, că de aia am introdus console, ca să putem să facem ședința civilizat.

Aveți cuvântul.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă**

**:**

Era doamna...

S-a înscris ulterior.

## Vă mulțumesc frumos.

O altă ordonanță de urgență care își bate joc de oamenii cu probleme financiare, de pensionari, de persoanele cu handicap mediu, grav. Mă întreb: compensați cheltuielile de energie, oare nu ar trebui să puneți Hidrocentrala „Porțile de Fier” să funcționeze la capacitate maximă, și nu la 10%, astfel încât să avem energia produsă în România și să nu mai fie nevoie de compensări și mai ales să fie ieftină? Pentru că i-ați lăsat pe toți acești producători de energie și pe toți intermediarii să mărească cât vor ei prețurile, ca apoi să veniți cu împrumuturi nerambursabile; praf în ochii oamenilor.

Și vă întreb iar: Comisia pentru drepturile omului nu și-a dat seama că aici este vorba de o discriminare? Discriminați persoanele... pensionarii, persoanele cu handicap, cei care au 2.000 de lei și cei care au 2.001, 2.002, 2.003 lei și așa mai departe. Care este diferența pentru care dumneavoastră îi ajutați doar pe unii și pe ceilalți nu, când dumneavoastră, de fapt, Guvernul, ați provocat aceste măriri de prețuri și sunteți nevoiți să compensați?

În schimb, dăm energie Republicii Moldova, care, dacă și-ar fi păstrat neutralitatea și nu s-ar fi luat după Kamala Harris, acum avea energie și nu trebuia să cerșească de la români. Și, mai mult decât atât, având în vedere răspunsul pe care l-am primit oficial, noi dăm energie către Ucraina gratis. Pentru ce nu dați tuturor acestor pensionari și tuturor persoanelor cu handicap energie gratis, cum dați în Ucraina?

Mulțumesc frumos.

Discriminare pe față a poporului român!

O invit la microfon pe doamna senator Simona Spătaru. Microfonul 2 o să vă rog să-l deschideți. Mulțumesc.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Și am să profit de faptul că avem și reprezentanții Guvernului în plenul Senatului, recomandându-le, la această etapă, ca o ordonanță cum este aceasta de astăzi, pe care o adoptăm prin proiect de lege și care are deja două modificări pe anul acesta, să fie un caz singular, dacă se poate. Acest Guvern deja adoptă ordonanță la ordonanță la ordonanță; că lumea nu mai știe ce se aplică și cui se aplică.

Incompetență, atât zic.

Nemaifiind alte înscrieri la cuvânt, punctul 2 rămâne la vot final.

Punctul 3, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L784/2022).

Declar deschise dezbaterile generale asupra acestui proiect.

Microfonul 9.

Domnule secretar de stat Chitu, aveți cuvântul.

## **Domnul Alin Chitu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor_ **:**

## Bună ziua!

Mulțumesc, doamna președinte.

Vorbim de ordonanța adoptată în contextul aprobării Legii bugetului aferent anului 2023.

Principalele măsuri sunt în domeniul drepturilor salariale de care beneficiază personalul din sectorul bugetar, măsuri în domeniul pensiilor și altor drepturi de asistență socială, măsuri în domeniul cheltuielilor bugetare, măsuri în domeniul fiscal și alte măsuri fiscale.

Este foarte lungă nota de prezentare. În măsura în care este nevoie să facem prezentări suplimentare, suntem aici. Mulțumesc.

Mulțumesc frumos pentru susținere.

Comisia de buget, finanțe și Comisia de muncă au elaborat un raport comun.

Domnule Rotaru, aveți cuvântul. Vă rog.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Avem raport comun al celor două comisii asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscalbugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Fac precizarea că sunt avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social și de la cele opt comisii avizatoare.

Pe cale de consecință, avem un raport comun de admitere, cu amendamente respinse, care sunt cuprinse în prezentul raport.

Comisia pentru buget, finanțe și Comisia pentru muncă supun spre dezbatere și adoptare plenului raportul comun de admitere, cu amendamente respinse, și proiectul de lege.

Legea este ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc frumos pentru prezentarea raportului. Avem două persoane înscrise la cuvânt.

Din partea Grupului USR, îl invit pe domnul senator Darău.

## Mulțumesc, doamna președintă.

L-am ascultat cu atenție pe domnul secretar de stat, într-un mic discurs care nu spune nimic, de fapt. Era doar o enumerare seacă despre cum această ordonanță de urgență ar face ceva bine. Nici pe departe. Este celebra ordonanțătrenuleț, dată în fiecare an, care constă într-o mulțime de prorogări necesare – între ghilimele – doar pentru Guvern, pentru a-și putea închide bugetul.

USR nu va vota în niciun caz pentru o asemenea lege de aprobare a ordonanței și vă dau doar câteva motive: în loc să se elimine pensiile speciale ale primarilor și aleșilor locali, se amână cu un an, dar evident că nici în 2024 nu le vor primi, că doar e an electoral. Guvernul crede că poate păcăli pe toată lumea la nesfârșit.

În educație, din nou se prorogă acordarea a 6% din PIB, cum e prevăzut din 2011, dar nici cercetarea nu primește 1% din PIB, așa cum s-a angajat România nu doar prin lege, ci și prin Tratatul de la Lisabona.

De asemenea, nici astăzi nu se acordă salariile conform grilei de salarizare din Legea nr. 153/2017. Iarăși, o categorie afectată este fix cea a cadrelor didactice.

Nu se dau cei 500 de euro pentru educația unui nou-născut. Acest mod de legiferare reprezintă o încălcare clară a principiului separării puterilor în stat. Degeaba votăm noi legi în Parlament, dacă vine Guvernul la sfârșit de an și, printr-o ordonanță-fluviu, anulează tot ce a votat Parlamentul.

Mai am un exemplu foarte relevant: chiar spre sfârșit de an s-a aprobat și în Senat, și în Camera Deputaților o inițiativă care dădea vouchere de 150 de lei pe lună pentru echipament și transport elevilor care sunt legitimați la grupuri sportive. A fost susținută transpartinic. În trei timpi și două

mișcări, Guvernul a anulat ceea ce am votat noi în Parlament și a amânat cu un an acordarea acestor vouchere.

Poate că asta ar trebui: să veniți aici foarte sinceri, domnilor și doamnelor secretari de stat, când prezentați ordonanțele de urgență ale Guvernului, nu să ne ascundeți, de fapt, despre ce este vorba.

Mai spun un ultim lucru legat de urgența și motivele urgenței unor asemenea ordonanțe. Era urgent pentru că, altfel, intrau în vigoare și statul cheltuia bani pe educație și cercetare, în loc să-i dea pe pensiile speciale, pe care PSD și PNL nu vor să le elimine. Era urgent pentru că timp de un an de zile, de la precedenta ordonanță-fluviu, nu s-a schimbat nimic. O coaliție susținută de 70% din Parlament nu a fost în stare, timp de un an de zile, să găsească resurse și să ia măsuri în așa fel încât să vorbim azi de o ordonanță cu câteva articole, nu de o teză de doctorat, nici aceasta prea originală, fiindcă, în mare parte, se copiază aceleași prorogări de la un an la altul.

În regulă. Doamnă Șoșoacă, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Da, mulțumesc frumos.

Și eu voi vota împotrivă.

În primul rând, puneți egalitate între pensionarii din sistemul public de pensii, pensionarii din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii, casele de pensii sectoriale.

Înțeleg că este vorba de venituri mai mici sau egale cu 3.000 de lei. Dar, în contextul în care avem persoane cu ajutoare de 600 de lei, mi se pare inacceptabil, la articolele anterioare, să mai indexați și cu 2,1% veniturile... pensiile între 8.601 și 10.000 de lei. Aici aplicați legea corect, că trebuie să fie indexate, însă mai sus menționați plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2023 și se va realiza astfel: în termen de 5 ani. Deci omul acela se judecă doi, 3, 4, 5, 6, 7 ani, are o hotărâre executorie, care trebuie pusă în executare imediat, iar Guvernul... ce face? Amână plata și ce îi dă omului, după ce s-a judecat, a plătit avocat, a plătit o groază de acte? Pentru că și pentru actele acelea să știți că plătești, nu mai vorbim câtă șpagă se dă să obții acele acte.

Zâmbiți, dar habar nu aveți ce este în instanțele judecătorești. Vă spune un avocat după 28 de ani de muncă, nu de stat degeaba prin instituțiile statului.

Aveți, în primul an, 5% din valoarea titlului executoriu, în al doilea – 10%, în al treilea – 25%, în al patrulea – 25% și în al cincilea – 35%. Și vă întreb: sunt unii care au fost dați afară, care n-au mai fost repuși în funcții și care trebuie să-și ia din urmă aceste drepturi salariale – ce fac cu cei 5%? Nu mai vorbim că încălcați toată Constituția României și toate dispozițiile procedurale cu privire la respectarea hotărârilor judecătorești. De fapt, ceea ce face Guvernul aici este o încălcare flagrantă a Codului penal și ar trebui toți să stați în pușcărie, pentru că, de fapt, eludați punerea în executare a unui titlu executoriu.

Nemaifiind înscriși la cuvânt, punctul 3 va rămâne la vot final. Punctul 4, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 167/2022 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 157/2022 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 ce au fost afectate de seceta pedologică (L783/2022).

Din partea Guvernului, microfonul 10.

Vă invit, domnule secretar de stat, la cuvânt. Vă rog.

**Domnul Dragoș-Costin Telehuz** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de modificare a survenit în urma comunicărilor cu Comisia Europeană și vizează niște modificări, în parte, de formă și câteva de fond.

Trebuie să menționez că nu produc schimbări bugetare asupra actului normativ și se referă, după cum urmează, la: în primul rând, la reformularea mai precisă a gradelor de afectare a culturilor, reformulare mai precisă și fără echivoc legată de întreprinderile aflate în dificultate și, de asemenea, se referă la societățile care au primit despăgubiri de la eventuale polițe de asigurare pe secetă, care sunt, de asemenea, sprijinite printr-o măsură derulată de AFIR – se numește 17.1.

Comisia a insistat ca, în cazul în care au existat despăgubiri acolo, în primul rând, dacă au fost încasate înainte, fermierul să menționeze asta pe cererea de plată și, în al doilea rând, cuantumul încasat, în cazul în care depășește 80% din costuri, să fie scăzut din suma despăgubirilor.

## Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit pentru prezentarea raportului, din partea Comisiei de agricultură, pe domnul președinte Scarlat.

Vă rog, domnule președinte.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Ordonanța are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 157 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 ce au avut ca efecte... afectate de seceta pedologică, reformularea, în tot cuprinsul actului normativ, a sintagmei care vizează gradele de afectare ale suprafeței cultivate, cuprinse între 30% și 100%, pentru a se evita orice echivoc de interpretare a acestor valori, completarea textului art. 15 cu modalitățile prin care sunt respectate principiile stabilite de punctele 128 și 131 din orientările Uniunii Europene în ceea ce privește transparența schemei.

În ședințele din data de 19 decembrie 2022 și din 25 ianuarie 2023, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere.

Comisiile supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 167/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 157 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule senator Cernic, aveți cuvântul.

## Mulțumesc mult, doamna președintă. Stimați colegi,

Avem în față încă un model al batjocurii premeditate și continuate de actualul ministru Daea la adresa fermierilor români. După ce fostul ministru PSD Chesnoiu, acum inculpat într-un dosar DNA, a confundat Ministerul Agriculturii cu propria ogradă, acum un alt ministru, tot de la PSD, instituie o schemă de ajutor de stat, care ar fi utilă dacă banii ar merge la cine trebuie.

Compensarea parțială a pierderilor suferite de producători din cauza secetei pedologice reprezintă un nou afront la adresa fermierilor români, prin măsurile discriminatorii. Vedem cum terenurile afectate în proporție de 30% de către secetă sunt neeligibile pentru despăgubiri. Drept dovadă, din suma alocată inițial, au rămas 106 milioane de lei care nu au fost accesați de fermieri. Cum catalogați dumneavoastră, dragi guvernanți, aceste măsuri? Unde este predictibilitatea, unde sunt bunele practici?

Zilele trecute am avut unul dintre cele mai mari focare de gripă aviară din țară înregistrate în ultima perioadă: 224.000 de păsări sacrificate. Această sumă, această cifră nu vă spune absolut nimic? Ce a făcut actualul ministru? Unde sunt măsurile de control preventiv? USR a anunțat încă din iunie anul trecut că există date care ne sugerează un posibil focar de proporții la noi în țară.

Vă invit, dragi colegi de la PSD, să dați un răspuns în locul ministrului fugar – doar de la partidul dumneavoastră este. De ce nu îndrăznește să vină în fața comisiei, la ora Guvernului, să ofere răspunsuri pentru creșterea prețurilor la alimente, pentru focarul de gripă aviară de la Codlea, pentru măsurile discriminatorii privind despăgubirile pentru secetă? De ce această fugă de responsabilitate?

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Doamna Iovanovici, doamna senator Șoșoacă, aveți...

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă**

**:**

Lăsați-l pe dânsul...

Domnule Trufin Lucian, vă rog, erați după înscris și n-ar trebui să vă supărați când vă iau în ordine...

Dar n-am știut că...

...că asta e procedura: vă înscrieți și eu respect ce îmi apare pe monitor.

Deci, trecând de sensibilități, doamna Șoșoacă, aveți cuvântul.

Și o să-l invit ulterior pe domnul Trufin la microfon.

Are o problemă de sănătate, doamna președintă, are piciorul rupt. Era OK. De-abia se poate deplasa.

## Mulțumesc frumos.

Încă o discriminare. Este a patra ordonanță discriminatorie. De ce nu și fermierii cu până la 30% afectați? De ce în fiecare an trebuie să despăgubiți, când ar fi mult mai ușor și nu ar costa atât de mult dacă am reface sistemul de irigații? De ce, acolo unde se reface sistemul de irigații, reprezentanții dumneavoastră, ai partidelor dumneavoastră, reprezentanții în teritoriu ai Guvernului, se reped efectiv ca niște vulturi hulpavi asupra tuturor investitorilor români, să-i distrugă? Pentru ce toate aceste lucruri?

Vorbea colegul meu anterior de gripa aviară, de pestă porcină. Păi, știm foarte clar: ordinele sunt clare de la Uniunea Europeană, nu? Oare de ce acum gripa aviară s-a dus exact la un producător român de curcani care deține 25% din producția României? Pentru că românii nu au voie să producă nimic, pentru că suntem societate de consum și în România trebuie desfăcute toate produsele care sunt aruncate în Uniunea Europeană. Suntem paria Uniunii Europene pentru că dumneavoastră, Guvernul, cu toate partidele care v-ați succedat la conducere, vă duceți în poziția „ghiocelul”, fără pic de demnitate, fără pic de onoare și nu negociați nimic pentru România, ci numai împotriva României.

Pentru ce discriminați acești oameni? Pentru ce nu refaceți tot sistemul de irigații? Nu am avut pază la sistemul de irigații, ați lăsat să fie furat și dus la fier vechi. Și nu mai dați vina pe tot felul de etnii, când dumneavoastră toți nu ați fost capabili să faceți nimic. Veniți cu tot felul de ordonanțe reparatorii, care, de fapt, nu repară absolut nimic, ci adâncesc problema României, până când vom intra în faliment.

Îl invit pe domnul senator Trufin la microfonul 3. Și sănătate!

Mulțumesc. Mulțumesc, doamnă.

Punctul 4 de pe ordinea de zi se referă la modificarea Ordonanței Guvernului nr. 157 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat sub formă de grant acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 și care au fost afectați de secetă pedologică, nu se referă nici la irigații, nu se referă nici la gripa aviară. Așa că diferența dintre declarațiile politice ale colegilor de la USR și ale stimatei doamne Șoșoacă și realitatea din teren este următoarea: Guvernul României, prin demersul ministrului agriculturii, domnul Petre Daea, a alocat suma de 365.638,26 mii lei și a emis în timp record Ordonanța Guvernului nr. 157, prin care se implementează această schemă de ajutor de stat. Statul a susținut astfel cei peste 16.000 de fermieri care au fost afectați de seceta pedologică. Mai ales că domeniul este afectat puternic și de scumpirile carburanților și ale tuturor inputurilor și mai ales de faptul că prețul de vânzare este afectat de importurile cerealelor din Ucraina.

Grupul PSD susține orice formă de sprijin al fermierilor români, mai ales când aceștia se află în dificultate. Vă mulțumesc.

Mulțumesc pentru dezbateri. Punctul 4 va rămâne la vot final.

Îl invit pe domnul senator Daniel Fenechiu, pentru un aspect legat de procedură.

Vă rog.

Mulțumesc, doamna președintă.

Propunerea mea ar fi să prelungim programul de lucru până la discutarea și votarea punctului 12 de pe ordinea de zi.

Mulțumesc mult.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Programul de lucru a fost prelungit așa acum ați făcut propunerea, domnule Fenechiu.

Punctul 5 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 91 alin. (3) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (L827/2022).

Declar deschise dezbaterile. N-avem secretar de stat, da? N-avem.

Dau cuvântul Comisiei juridice, domnului președinte Niculescu-Țâgârlaș, pentru prezentarea punctului de vedere din raport.

Vă rog.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Avem un raport favorabil, de admitere, în unanimitate, din partea Comisiei juridice pentru Propunerea legislativă pentru completarea art. 91 alin. (3) din Legea nr. 286/2009, respectiv Codul penal.

Vreau să precizez faptul că prin această propunere _de lege ferenda_ se creează premisele reducerii incidenței accidentelor rutiere soldate cu ucidere din culpă, în concurs cu infracțiunea de conducere fără permis sau cu cea de conducere sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Toate comisiile avizatoare au dat avize favorabile.

Și, repet, în unanimitate, Comisia juridică a dat un raport de admitere.

Legea este organică și se suprapune dispozițiilor art. 76 alin. (1) din Constituția României, fiind prima Cameră sesizată Senatul.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale nu există înscrieri la cuvânt. Punctul 5 va rămâne la vot final...

Nu apare, dar vă dau cuvântul, domnule vicepreședinte Cazanciuc, cu drag.

S-a înscris și domnul senator Bourceanu. Imediat o să aveți cuvântul.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Soluția normativă de astăzi a mai fost în Senat în 2019 și a fost adoptată. Din păcate, ea a fost respinsă, un an mai târziu, de Camera Deputaților. Proiectul de astăzi își propune să protejeze viața împotriva celor care se urcă la volan băuți, drogați sau fără permis.

În dezbaterile publice am denumit această lege „Anastasia”. Anul trecut, pe 1 iunie – 1 Iunie! –, o fetiță de 4 ani de zile a fost ucisă în fața casei de către cineva care conducea o mașină fără să aibă acest drept. Nu i-am spus „șofer”, pentru că șofer este persoana autorizată de lege să conducă un autoturism. Putem să denumim această lege „Ciprian”, „Alexandru”, după cum vreți, după numele celor 100 de persoane care în fiecare an mor în accidente rutiere comise de persoane care se urcă la volan băute, drogate sau fără permis. 20.000 de persoane sunt, în fiecare an, trimise în judecată în România pentru conducere fără permis, sub influența alcoolului sau a drogurilor. România este, pentru al 5-lea an consecutiv, din păcate, pe primul loc în Europa la numărul de morți din accidente rutiere.

Modificarea de astăzi nu va mai permite pronunțarea unor sentințe de suspendare atunci când în accidente rutiere mor oameni. Mă întreba cineva dacă nu limităm prin aceasta – un jurist –, dacă nu limităm prin această soluție dreptul judecătorului de a decide în mod concret ce pedeapsă să aplice.

Nu. Această lege este răspunsul Parlamentului la revolta publică, care nu are cum să nu fie îndurerată. Oamenii sunt îndurerați atunci când văd că le mor semenii, iar cei care sunt vinovați se urcă din nou la volan, liberi să producă noi accidente rutiere. Judecătorul poate, în mod concret, să aplice ce pedeapsă dorește atunci când stabilește vinovăția, dar în limitele pe care Parlamentul, organul suprem al poporului, le stabilește. Să fim foarte bine înțeleși, nu vreau să ajungă nimeni la închisoare. Dacă cineva a ajuns la închisoare, înseamnă că altcineva a murit.

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Îl invit la microfon pe liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Am coinițiat acest proiect împreună cu domnul Cazanciuc, pentru că toate statisticile arată că mare parte din accidentele rutiere sunt favorizate de alcool, de substanțe psihotrope, stupefiante sau de faptul că persoane fără carnet se urcă la volan. Și adevărul este că de foarte multe ori aceste împrejurări erau favorizate de faptul că instanțele de judecată, de câte ori aveau în față o situație de acest gen, apreciau cu blândețe: „e, a băut un pahar, dar e prima dată când e prins la volan”, „este sub influența substanțelor psihotrope, dar e prima dată când îl prindem”, „a, nu are carnet, dar probabil că o să-și ia la un moment dat, o să facă școala”.

Ei, această blândețe a generat o situație în care... Anastasia, despre care vorbea Robert, a fost o victimă a unei blândeți care s-a manifestat mult prea multă vreme. În momentul în care vrei să dai un semnal în politica penală, vii și intervii cu un mijloc de apreciere pe care să nu-l lași atât de mult la mâna judecătorului. Este ceea ce facem noi astăzi, când îi spunem judecătorului că în situațiile de acest gen, când cel care cauzează accidentul este fără carnet, este sub influența băuturilor alcoolice sau a substanțelor psihotrope, judecătorul nu va putea să suspende executarea pedepsei. Și-atunci, cine se urcă la volan în situația asta se poate gândi foarte clar: „Dacă se întâmplă ceva, mă duc la închisoare.” Și este un semnal foarte clar pentru responsabilitate. Partidul Național Liberal va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. La microfon, doamna Iovanovici-Șoșoacă. 3, vă rog, Tehnicul.

## Mulțumesc frumos.

Sunt de acord. Și, pentru cei care nu sunt de acord, aș vrea să vă dau două exemple din jurisprudență, ca să vedeți cât de indulgente au fost instanțele, inclusiv superioare, dar și inferioare.

Decizia nr. 1.130/24.11.2020 – Curtea de Apel Timișoara a înlăturat față de inculpat obligația ca pe durata termenului de supraveghere acesta să nu conducă niciun autovehicul. Pentru a hotărî astfel, ce credeți că a reținut Curtea? Că, de la data săvârșirii faptei de a conduce un autovehicul cu un grad de alcoolemie de 1,41%, i-a fost ridicat dreptul de a conduce autovehicule, neavând permis de conducere. Astfel, fiind vorba de o perioadă de un an în care inculpatul nu a avut dreptul de a conduce, această durată a fost considerată suficientă pentru reeducarea inculpatului și înlăturarea, astfel, a interdicției. Deci Curtea de Apel Timișoara.

Mai mult, avem și o hotărâre a Judecătoriei Făgăraș, care a hotărât că nu se impune aplicarea față de inculpat a interdicției de a conduce un autovehicul. De ce? Pentru că de la data faptei până la pronunțarea hotărârii s-au scurs aproape 8 luni de zile. De asemenea, s-a dispus amânarea aplicării pedepsei. Iar raportat la gradul relativ ridicat – relativ ridicat! – de alcoolemie, de 1,65 la mie, judecătorii au avut în vedere că inculpatul a condus autovehiculul pe o distanță scurtă, de aproximativ 200 de metri, că acțiunea a avut loc noaptea, pe o stradă puțin circulată, și nu a avut loc niciun eveniment, că inculpatul era coerent la momentul săvârșirii faptei, a recunoscut cele întâmplate și a mers cu agenții de poliție de bunăvoie la spital pentru a-i fi recoltate probe biologice, că inculpatul nu avea antecedente penale, avea 62 de ani și este o persoană integrată în societate, cu loc de muncă și persoane aflate în întreținere.

Nemaifiind dezbateri, punctul 5 rămâne la vot final.

6, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2022 pentru modificarea și

completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private (L813/2022).

Din partea Guvernului, îl invit pe domnul secretar de stat Stanciu la microfon.

9, vă rog.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private, respectiv a Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, a Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, precum și a Legii nr. 187/2011 privind înființarea, organizarea și funcționarea Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private.

Ministerul Muncii susține raportul Comisiei de muncă. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Voi da cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea acestui raport.

Domnule președinte Neagu, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private

Ordonanța de urgență nr. 174 are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private, respectiv a legilor nr. 411/2004, nr. 204/2006 și nr. 187/2011 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private, măsurile legislative având ca scop contracararea efectelor negative asupra sistemului de pensii private din România și a participanților la acest sistem generate de contextul economic actual.

Facem precizarea că măsurile sunt în concordanță cu angajamentele asumate în Programul național de redresare și reziliență.

Comisia de buget, finanțe, în data de 17.01, a analizat proiectul de lege și avizele primite și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Fac precizarea că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu am niciun vorbitor înscris la dezbateri generale. Rămâne la vot final punctul 6.

Punctul 7, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 173/2022 privind stabilirea unor măsuri necesare pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor din Planul național de redresare și reziliență aferente componentei 10 – Fondul local, componentei 11 – Turism și cultură, componentei 14 – Buna guvernanță și componentei 15 – Educație, precum și pentru completarea unor acte normative (L812/2022).

Microfonul 8.

Îl invit pe domnul secretar de stat Răcuci la cuvânt.

## **Domnul Claudiu-Vasile Răcuci** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației_ **:**

## Mulțumesc, doamna președinte.

Această ordonanță stabilește o serie de măsuri care să vină în sprijinul implementării investițiilor programelor derulate prin Programul național de redresare și reziliență. Astfel se creează cadrul legal care să confere posibilitatea MDLPA, în calitate de lider de proiect, să încheie un acord de parteneriat cu unitățile administrativ-teritoriale pentru pregătirea și implementarea unor proiecte ce au ca obiect dotarea cu puncte, stații de reîncărcare a vehiculelor electrice accesibile publicului și instalațiile aferente.

Mulțumesc, domnule ministru, secretar de stat.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun. Îl invit pe domnul președinte al Comisiei de administrație să ne prezinte pe scurt acest raport.

## Vă mulțumesc, doamna președinte.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 173/2022 are ca obiect de reglementare crearea cadrului instituțional pentru participarea Ministerului Dezvoltării la pregătirea și implementarea unor proiecte finanțate din PNRR, aferente componentei 10 – Fondul local, componentei 11 – Turism și cultură, componentei 14 – Buna guvernanță și componentei 15 – Educație. Totodată, țintește fluidizarea procedurilor privind implementarea eficientă a proiectelor finanțate din PNRR.

În ședința separată din data de 25 ianuarie, respectiv 31 ianuarie 2023, membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege, amendamentele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise.

Cele două comisii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Grupului USR, îl invit la microfon pe domnul senator Negoi.

## **Domnul Eugen-Remus Negoi:**

## Mulțumesc, doamna președintă.

## Stimate colege,

## Stimați colegi,

Ori de câte ori apar referiri la beneficiile PNRR, să vă gândiți la USR. Ca exemplu, prin nou-creatul Centru Național

de Coordonare Velo, cu atribuții în crearea traseelor Velo, se creează platforma e-Velo, precum și traseele și omologarea traseelor de cicloturism. De asemenea, pentru atingerea țintelor PNRR sunt necesare investiții pentru tranziția verde, crearea infrastructurii necesare vehiculelor nepoluante.

Ca precizare, bugetul total al acestui apel de proiect este de 250 de milioane de euro, în condițiile în care jalonul PNRR prevede construirea a 3.000 de kilometri de trasee de cicloturism la nivel național. Și o să intru concret: unele dintre cele mai lungi trasee Velo sunt vizate a fi înființate în județele Timiș și Constanța. Și, pentru că oamenii gospodari se pregătesc din timp, pot face referire la vicepreședinții USR ai consiliilor județene din Timiș și din Constanța, care au pregătit din timp aceste proiecte.

În județul Constanța, de exemplu, vicepreședintele USR al consiliului județean a coordonat procesul de punere la finanțare în Programul național de redresare și reziliență a proiectului traseului ce se va implementa în baza unui parteneriat cu județele Călărași, Giurgiu, Ilfov și cu alte 23 de UAT-uri din județul Constanța. Numai în județul Constanța vor fi aproximativ 500 de kilometri de traseu, dintre care 420 de kilometri vor fi pe celebra rută europeană EuroVelo 6. La fel, în județul Timiș, vicepreședintele USR al Consiliului Județean Timiș a aplicat pentru o finanțare de 143 milioane de euro, pentru realizarea a 1.700 de kilometri de piste pentru biciclete. Ceea ce trebuie făcut în orice parte a PNRR se implementează de către reprezentanții din administrațiile locale și județene ale USR, pentru că PNRR însuși a fost gândit foarte bine de USR, cifrele o demonstrează din plin.

O invit la microfonul 3 pe doamna senator Șoșoacă.

## Mulțumesc.

Măcar acum știm pe cine trebuie să dăm vina pentru distrugerea României cu PNRR-ul. E bine c-a aflat și poporul român.

Eu vă urez succes, să faceți numai piste de biciclete, dar mă întreb: pe unde le faceți? Ce faceți? Expropriați oamenii ca să faceți în afara carosabilului piste de biciclete sau le faceți pe drumuri în care nu poate să meargă nici omul, d-apăi bicicleta?

Mă scuzați, dar cred că trăiți într-o altă lume, într-o altă emisferă, într-o altă Românie, în care vedeți că avem un spațiu foarte mare pentru a face și pistă de bicicletă fără să punem în pericol viața oamenilor.

Dumneavoastră vedeți în ce hal săracii bicicliști sunt puși la zid pe toate străzile pe unde aveți pistele alea, piste pe trotuar, unde parchează mașinile, piste pe trotuar, unde oamenii nu mai pot să meargă. E vorba aici de bani, de para-ndărături, de tot felul de firme ale dumneavoastră cu vopseluri și așa mai departe. Cunoaștem lucrurile astea. Haideți să fim serioși, România nu a fost construită pentru o asemenea energie verde, cum spuneți dumneavoastră. Și, apropo de energie verde, mai uitați-vă un pic la rapoartele cu privire la energia verde, să vedeți și consecințele, nu numai lucrurile care vă convin dumneavoastră. De fapt, sunt niște bani care trebuie aruncați pentru firmele care v-au plătit, probabil, campania și o să vă plătească și în continuare.

Mulțumesc.

Dezbaterile generale au fost închise.

Îl invit, pe procedură, la cuvânt, la microfonul 2, pe liderul Grupului UDMR, pentru o propunere.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Propun prelungirea programului până la terminarea inclusiv a punctului 13. E vorba de un jalon PNRR și cred că putem discuta azi.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc.

La punctul 8 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru stabilirea unor măsuri referitoare la executarea sancțiunilor contravenționale aplicate în temeiul Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (L759/2022).

Declar deschise dezbaterile.

Îi dau cuvântul domnului președinte al Comisiei juridice, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule președinte.

Mulțumesc, doamna președintă.

Comisia juridică a analizat propunerea legislativă pentru stabilirea unor măsuri referitoare la executarea sancțiunilor contravenționale aplicate în temeiul Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri privind combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea.

Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil propunerea legislativă.

Comisia pentru buget și Comisia pentru drepturile omului au transmis avize negative.

În speță, analiza și argumentarea proiectului sunt viciate în sensul în care pandemia de COVID-19, așa cum aprecia și Consiliul Economic și Social în avizul său, a reprezentat o stare excepțională pentru viața socială și a prezentat un pericol sanitar ridicat, motiv pentru care luarea unor măsuri restrictive și aplicarea acestora au fost justificate.

Revine instanțelor de judecată sarcina de a examina, de la caz la caz, situația de fapt și de a stabili în ce măsură sancțiunile aplicate au fost sau nu drepte și/sau excesive. Normele de drept încălcate nu au fost abrogate, iar neaducerea la îndeplinire a sancțiunilor aplicate ar afecta

stabilitatea sistemului de drept, motiv pentru care Comisia juridică, în unanimitate, a dat un raport nefavorabil proiectului de lege.

Legea este ordinară, are raport de respingere. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

La microfon, din partea Grupului AUR, îl invit pe domnul senator Claudiu Târziu.

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

Mulțumesc, doamna președinte.

Avem de a face cu încercarea de îndreptare, să spunem așa, de eliminare a unei nedreptăți căreia i-au căzut victime zeci de mii de români.

În baza Legii nr. 55/2020 și a legislației secundare, mii și zeci de mii de români au fost amendați cu sume între 500 de lei și 15.000 de lei pentru că n-au respectat anumite măsuri dictate de statul român, care ar fi vrut să limiteze răspândirea virusului de COVID-19.

Care erau principalele măsuri pe care nu le-au respectat românii și care au dus la amendarea lor? Bunăoară, nepurtarea măștii în aer liber, în spații deschise sau organizarea unor manifestații de protest cu număr mai mare de 50 de persoane sau de 100 de persoane.

Așa cum s-a dovedit prin procesele intentate de unii dintre cei interesați, legislația secundară, în speță ordonanțele Guvernului care erau date pe timpul perioadei de alertă, stării de alertă, a fost..., aceste ordonanțe au fost neconstituționale. Românii n-au avut, practic, dreptul să se apere în tot acest timp, nu au putut să dovedească faptul că au fost amendați în baza unor acte normative care nu erau conform Constituției. Nu au reușit să își recupereze sumele plătite, enorme, plătite pentru motive, până la urmă, neconstituționale.

De aceea, noi, venind în sprijinul românilor, am propus recuperarea acestor bani pe care ei i-au plătit în contul amenzilor cu care au fost sancționați prin lege; pur și simplu, trebuie ca toți cei care au fost amendați în baza acestei legislații, care se dovedește neconstituțională, să-și poată recupera banii în mod automat.

Mai este doamna senator Iovanovici-Șoșoacă înscrisă la cuvânt.

Sunteți? Da.

Microfonul 3 o să vă rog.

## Mulțumesc frumos.

De fapt, această inițiativă legislativă vine să pună în aplicare două decizii ale Curții Constituționale a României, una din 2020, din 6 mai..., din 6 iunie, și una din 2022, din februarie 2022, prin care s-au declarat neconstituționale amenzile date în pandemie și în starea de alertă, starea de urgență și starea de alertă.

Eu însămi am avut inițiativă legislativă pentru starea de urgență; ați respins-o. Avocatul Poporului a solicitat Guvernului să emită o ordonanță de urgență prin care să anuleze toate aceste amenzi. Până la urmă, statul român s-a îndestulat cu amenzile oamenilor, deși este ilegal și Curtea Constituțională a hotărât foarte clar că aceste amenzi nu sunt legale, nu sunt constituționale. Mai mult, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, până la urmă, și stările de alertă au rămas definitiv declarate nelegale, astfel că la acest moment ceea ce solicită și Comisia juridică, și celelalte comisii, prin avizul nefavorabil, este, de fapt, încălcarea flagrantă a Constituției României, datorită căreia noi ne aflăm aici.

În acest context, vă întreb: de ce nu vă asumați greșelile? Care, de fapt, nu sunt greșeli, pentru că cei de la Guvern, cel puțin, și cei din conducerile partidelor de guvernare au știut foarte bine că nu există nicio pandemie. Iar, în conformitate cu aserțiunile domnului doctor Marinescu de la „Balș”, de acum două săptămâni: „COVID-ul este, de fapt, o chestie atât de ușoară, nici nu se compară cu gripa.” Sunt cuvintele domnului doctor Marinescu.

Deci ce vă spun de 3 ani de zile s-a adeverit acum. Nici acum, când apar dovezi științifice, pe care noi le-am văzut de acum doi-trei ani și vi le-am arătat – doar erau pe site-ul EMA, nu trebuia decât să citiți; probabil că vă trebuiau traduceri multora dintre voi; nicio problemă, există traducere Google automată. Pentru ce nu vă asumați tot ceea ce s-a întâmplat în perioada pandemică? Pentru ce nu vă asumați unii culpa, alții intenția, premeditarea; nu mai vorbim că este obligatoriu, domnule Cîțu – și domnul Orban, care se află în Camera Deputaților –, să și răspundeți pentru crimele cu vaccinarea. Apropo, ce conține vaccinul? Conține moarte, domnule Cîțu, nu plimbări, nu pașapoarte, nu nimic, doar moarte. Și asta o spun toate cercetările științifice și toate procesele pe care oamenii le câștigă rând pe rând.

Următorul înscris la cuvânt, din partea Grupului PSD, domnul președinte Streinu Cercel.

Aveți microfonul 3, vă rog.

Microfonul central, vă rog frumos, da.

## **Domnul Adrian Streinu Cercel:**

## Mulțumesc, doamna președintă,

Cred că ne jucăm prea mult cu acest cuvânt, „pandemie”. Și ar trebui să înceteze, mai ales când e vorba să vorbim de pandemie în Parlamentul României.

Până în momentul de față au fost 3.327.805 pacienți care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 și, din păcate, am pierdut

67.619 dintre cetățenii României afectați de SARS-CoV-2, deci au murit de COVID.

Vorbim de vaccin? Vaccinul, dacă-mi permiteți, stimați colegi, e o problemă serioasă, care s-ar putea să vă intereseze și pe dumneavoastră, vaccinul, iarăși, e o problemă foarte serioasă. Ne batem joc de vaccin, vorbind că aduce moarte. Nu, stimați colegi, vaccinul induce o protecție împotriva morții și acest lucru este foarte bine documentat și știut.

Aș ruga ca în Parlamentul României să nu se mai vină cu fake-uri, ci să se vină cu studii serioase, pentru că în momentul de față inclusiv noi, cei din România, facem medicină bazată pe dovezi.

Sper că ajung atâtea comentarii și vă mulțumesc pentru atenție.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declar dezbaterile închise pentru punctul 8.

Voi trece la următorul punct, 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea anexei nr. 1 a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare (L754/2022).

Inițiator...

Dau cuvântul, atunci, reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială. Președintele comisiei va prezenta raportul.

Vă rog.

## Mulțumesc, doamna președintă,

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a dezbătut acest raport care vizează Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea anexei nr. 1 a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492. Inițiativa este a unui grup de colegi cam din tot spectrul politic parlamentar.

Are avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, de la Comisia juridică, Comisia pentru buget, Comisia pentru drepturile omului și, evident, și de la Comisia pentru învățământ.

Au fost formulate o serie întreagă de amendamente, care au fost supuse votului și au fost adoptate; acestea se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Pe cale de consecință, a fost luat, a fost acordat un vot, cu majoritate de voturi, asupra acestui raport, deci... Însă avem un raport de admitere, cu amendamente admise.

Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte, pentru prezentarea raportului.

Din partea Grupului USR, îl invit la microfon, la dezbateri generale, pe domnul senator Pălărie.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

L754/2022 este o propunere citând, așa, aproape întreg arcul parlamentar PNL–UDMR.

El reglementează salarizarea directorului de extensie universitară; asta-i singura țintă a acestei inițiative, și anume să clarifice cu câți bani se va plăti directorul de extensie universitară, din mediul universitar.

Readuc aminte că, din punct de vedere tehnic, poziția de director de extensie a fost introdusă prin L255, adoptat în anul trecut, 2022.

Acum, în timpul dezbaterilor parlamentare din Comisia de muncă, noi am pus o simplă și singură întrebare: nu vă supărați, când spuneți despre extensie universitară, la ce vă referiți?

Vă referiți la faptul că o universitate își extinde unul dintre programe într-un alt oraș? De exemplu, așa cum primarul Allen Coliban, de la Brașov, a solicitat Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” să deschidă o extensie în Brașov, tocmai pentru ca mai mulți studenți să rămână acasă și să nu mai plece peste hotare? Sau discutăm de mai noua modă care începe să prindă, așa, fibrilații de fuziuni și achiziții în mediul universitar? Când pun întrebarea asta readuc aminte colegilor că pe data de 31 ianuarie, știm cu toții, a fost semnat un contract de fuziune între Politehnica București și Universitatea din Pitești, ajungându-se la o situație cel puțin hilară, că astăzi Politehnica București va avea câte o facultate de Teologie, Litere, Istorie și Arte la Pitești și vă anunț, cu mare bucurie, că cel mai probabil pentru anul universitar viitor vor exista 10 locuri la Artele Spectacolului sau Actorie, la Universitatea Politehnica București. Deci vom avea și actori cu diplomă de la Politehnica București.

În afară de intervenția domnului Pălărie, nu pare a fi altcineva înscris la cuvânt la dezbateri generale, motiv pentru care punctul 9 va rămâne la vot final.

10... Înainte de a trece la punctul 10 îl invit pe președintele..., pe liderul Grupului PSD, pe procedură. Și o să-l invit și pe domnul președinte...

Mulțumesc mult, doamnă președintă.

Pentru că ne oprisem la numărul 13 și să nu avem ghinion, vă propun să progresăm până la punctul 14 și să facem și această dezbatere.

Avem timp, mă uit la ceas și e timp.

Avem timp.

Dacă vreți, terminăm ordinea de zi astăzi, eu nu am o problemă.

Rog, vot pe propunerea liderului de grup PSD.

Prelungirea programului și cu punctul 14, inclusiv, asta este propunerea, v-o repet.

Cu 97 de voturi pentru, două împotrivă, propunerea a fost aprobată.

Domnule președinte Corlățean, aveți cuvântul. Vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Am avut acum, în ultimele ore, mai multe discuții și cu autorități din Turcia, colegi din Parlamentul turc și din structuri euroatlantice, cu ambasada noastră... În sfârșit, cunoașteți care e situația, e un dezastru și numărătoarea de până acum arată cel puțin 1.500 de decedați și mult mai multe alte persoane rănite în Turcia; situația e gravă și în Siria.

Noi, la nivelul Comisiei de politică externă, am apucat să spun câtorva colegi, am decis astăzi să anulăm vizita oficială pe care o aveam prevăzută la Ankara și, în același timp, profit de acest moment să încurajăm Guvernul să facă un efort suplimentar. Guvernul s-a mișcat rapid dimineață pentru a pune, a trimite niște echipe de salvatori în situația de urgență din Turcia; amploarea este foarte mare, e un nivel de alertă 4 declanșat de Guvernul turc, ceea ce înseamnă asistență internațională de urgență, așa încât încurajăm Guvernul României să facă un efort suplimentar, pentru că este nevoie.

Față de situația dată aș vrea să vă propun, dacă sunteți de acord, să ținem un moment de reculegere pentru foarte multe victime care s-au înregistrat și, probabil, vor fi descoperite și în continuare.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 (L757/2022).

Declar deschise dezbaterile generale. Dacă avem inițiator prezent? Doamna senator Boancă, aveți cuvântul. De la microfonul central, da? Vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Voi vorbi în numele inițiatorilor, fiind un proiect legislativ al Alianței pentru Unirea Românilor, și voi încerca să răspund la o întrebare care a dat naștere acestui demers legislativ. De ce este necesar ca plângerile cetățenilor să se soluționeze în termen de 10 zile de la înregistrare și, mai ales, ca pe toată perioada soluționării plângerilor referitoare la diverse inadvertențe din partea furnizorilor de energie electrică și gaze naturale să se suspende obligația de plată a soldului datorat în baza facturii care face obiectul plângerii?

Și am să vă dau și câteva răspunsuri, cu argumente.

Mai întâi, pentru faptul că furnizorii, cu bună știință sau din rea voință, au întârziat luni de zile emiterea ori livrarea facturilor către clienții finali.

Pentru că – un alt argument – liberalizarea pieței de furnizare a energiei electrice de la 1 ianuarie 2021 a fost complet haotică, greșită și neasumată.

Deoarece – al treilea argument – au fost emise facturi cu valori foarte mari, nejustificate și care ulterior s-a demonstrat că erau greșite, dar care au intrat în plată și care au generat penalizări până la soluționare.

Un alt răspuns ar fi: pentru faptul că termenele de răspuns nu sunt respectate și, ulterior, sunt emise alte facturi, care intră în soldul final.

De asemenea, această modificare legislativă este necesară pentru faptul că noile facturi sunt calculate în baza facturilor emise anterior și sunt reclamate și acelea de clienți, pentru că termenul de răspuns este de cele mai multe ori prelungit nejustificat, doar pentru că furnizorul are acest drept.

Dați-mi voie, după cuvântul inițiatorului, să dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, pentru prezentarea raportului. Domnule președinte, aveți cuvântul.

Doriți microfonul central? Aveți microfonul central, dacă doriți.

Vă rog.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

În ședința din 25 ianuarie 2023, membrii Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Consiliul Economic și Social a emis aviz favorabil, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat aviz favorabil.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, fără amendamente, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

E în regulă. Vă mulțumesc.

La dezbateri generale s-a înscris doamna senator Șoșoacă. Microfonul 3.

## Mulțumesc.

Dacă atâtea comisii, inclusiv cea juridică, au dat aviz favorabil, de ce vine Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale cu raport negativ? Oare nu este în interesul cetățeanului român ca toate aceste plângeri să se rezolve mult mai repede?

30 de zile este termenul normal. Vă anunț că unui om în 30 de zile i se închide curentul electric, i se închide căldura, i se închid gazele, nu mai are ce să facă. Mai mult decât atât, furnizorii n-au niciun interes să rezolve repede situația. Și vă spun că acum două zile am văzut o factură în valoare de 13.000 de euro – 13.000 euro! – pentru o pensionară care trăiește în frig. Oare ce poate să facă această persoană? Cum e posibil?

Hidroelectrica, de exemplu – sunt nenumărate plângeri –, de 6-7 luni nu a emis o factură. Peste o lună-două o să emită o factură pe trei sferturi din an. Oare ce familie își permite să plătească dintr-odată un asemenea cumul de facturi? Oare nu este făcut totul expres, premeditat, pentru a distruge consumatorii casnici?

Care este motivul pentru care ANRE-ul nu ar trebui să facă aceste lucruri? Nu are suficient personal? Au destul personal care nu face mai nimic. Da? Toate plângerile, când te duci la ei, sunt nesoluționate sau se dă respingere și așa mai departe.

Deci cred că toate instituțiile statului trebuie puse la treabă, oamenii de acolo – care încasează o groază de bani – trebuie să-și exercite atribuțiile și cred că trebuie, în primul rând, să apărăm interesul poporului român.

Vă rog frumos să votați împotriva raportului de respingere, mai ales că aveți celelalte rapoarte cu aviz favorabil, de la toate celelalte comisii. Este vorba de interesul poporului român, pe care vă duceți nonstop la televiziuni și îl afirmați, îl clamați și solicitați o astfel de lege. Când o aveți, dați aviz nefavorabil. Mulțumesc.

Aveți microfonul central, domnule președinte, punctul de vedere îl puteți exprima de aici.

Vă rog.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

Haideți să clarificăm un pic câteva aspecte!

Eu înțeleg că plenul este locul dezbaterilor unde fiecare senator are dreptul, prin Constituție, ca să-și expună părerile, părerea; înțeleg și acel fapt că Parlamentul este o instituție ca, prin mâna aleșilor, să depunem inițiative legislative mai populiste, mai obiective, mai puțin populiste. De câteva ori am avut și eu, ca senator, posibilitatea să vorbesc de la acest microfon, unde am încercat întotdeauna să evidențiez faptul că, înainte să depunem o inițiativă legislativă, este extrem de important să înțelegem și procedurile care urmează după ce o anumită inițiativă legislativă intră în vigoare.

Noi avem o relație normală de colaborare cu colega noastră din Comisia de energie și i-am înțeles intenția prin această inițiativă, dar haideți să evidențiez din nou câteva elemente extrem de importante.

Haideți să nu confundăm capacitatea de reacție a companiilor de furnizare cu măsurile luate de către Guvernul României. Încă o dată, această coaliție a intervenit la timp și, din 1 noiembrie 2021, pentru toți cetățenii – încă o dată, toți cetățenii, nu numai pentru consumatorii vulnerabili – și pentru toate IMM-urile a plafonat prețurile la energie electrică și la gaze naturale. Am spus de foarte multe ori, dar țin să repet: aceste măsuri au ajutat economia României, ca să avem o inflație de numai 16%, în loc de 30%.

Este o altă discuție că, din păcate, companiile de furnizare, și nu numai, trebuie să spunem și de companiile de distribuție, nu au avut viteza de reacție destul de mare după aceste măsuri, după aceste ordonanțe de urgență. Într-adevăr, au fost foarte multe erori făcute de către companiile de furnizare – au facturat cu întârziere, au emis facturi eronate, într-adevăr –, dar, astăzi, în România, unde avem o economie de piață funcțională, în prima etapă... Și mai ales cei care au școli juridice știu foarte bine că în piața liberă înțelegerile se fac între părți, adică furnizor–consumator. Această relație se creează printr-un contract. Acest contract este semnat de către compania de furnizare și de către consumatori. Iar în prima instanță fiecare neînțelegere se poate clarifica între părți, adică între furnizor și consumator, cum s-a făcut, de altfel, în foarte multe situații, adică nu a fost nevoie de intervenția niciunei instituții din România.

Dezbaterile au fost epuizate pe punctul 10. Proiectul rămâne la vot final.

11, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România (L263/2021).

E o reexaminare la solicitarea Președintelui României. Dau cuvântul Comisiei pentru învățământ.

Doamna președintă Anisie, aveți cuvântul pentru prezentarea raportului.

Bună ziua!

Vă mulțumesc, doamna președintă, vă mulțumesc că mi-ați dat cuvântul.

Stimați colegi,

Ca urmare a cererii de reexaminare formulate de Președintele României, care a considerat că dispozițiile legii în forma adoptată de Parlament sunt neclare și de natură să genereze probleme în aplicare, Comisia pentru învățământ a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului aferent reexaminării propunerii legislative.

În cadrul dezbaterilor au fost formulate amendamente care răspund observațiilor din cererea de reexaminare a Președintelui României, în sensul:

1. stabilirii criteriilor minimale pentru acordarea calității de membru al Academiei Oamenilor de Știință din România;

2. stabilirii situațiilor în care încetează calitatea de membru;

Mulțumesc, doamna președintă.

La dezbateri generale, domnul senator Darău Irineu are microfonul central pentru intervenție.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

Mulțumesc, doamna președintă.

Ce face această inițiativă, chiar și amendată după observațiile președintelui? Mută complet la Academia Oamenilor de Știință dreptul de a numi sau a da afară membri și de a stabili criterii pentru asta. Totodată, membrii ei devin bugetari salarizați conform Legii salarizării.

Semnalul pe care președintele l-a dat, de fapt, Parlamentului prin această solicitare de reexaminare era acela că despre această inițiativă mai bine nu am mai vorbi deloc. Ea putea să rămână într-un sertar, ca multe alte tentative de creare de sinecuri din ce în ce mai bine mufate la bugetul de stat, pe care îl secătuiesc precum lipitorile.

În împărțirile de agenții, funcții și moșii, Asociația Oamenilor de Știință este combinația PSD. Criteriile minimale oficiale pentru a deveni membru, cele propuse la vot azi, sunt foarte relaxate și subiective. Asta pentru ca partidele să se folosească de așa-zisa academie pentru recompensarea fidelilor din mediul științific și universitar. De exemplu, poți deveni membru al asociației chiar și dacă doar ai scris articole științifice.

Evident, membrii, al căror număr nu e limitat, ca la Academia Română, primesc indemnizații. Primesc deci indemnizații cei care sunt deja salariați în instituții și universități, unde munca de cercetare conduce la publicarea de articole. Primesc deci indemnizații și cei care pentru publicarea de articole sunt deja nu doar salariați, ci și premiați suplimentar, anual, de UEFISCDI. Trei sferturi din bugetul Asociației Oamenilor de Știință se duce pe indemnizații. Avem pensionari speciali. De ce să nu avem și cercetători speciali?!

Cea mai mare realizare din 2022, după cum am aflat de la dezbaterea din decembrie din Comisia pentru buget, este site-ul asociației. Cu asta se laudă savanții de la care se

așteaptă excelență științifică: cu un site. În rest, absolut niciun rezultat științific.

Această inițiativă este profund nocivă, cu atât mai mult după amendamente: nu a fost desființată Asociația Oamenilor de Știință, așa cum cere și Academia Română.

Nu întâmplător îi spun „asociație”. Nu înțeleg de unde acest nume înșelător de „academie”. Sub pretextul schimbării sediului, i se schimbă și modul de finanțare. Printr-un amendament de la Camera Deputaților, trece de la finanțare din venituri proprii, completate cu subvenții de la stat, la o susținere totală a cheltuielilor de către stat, spre bucuria PSD. Știți însă de unde vine surpriza? Nici măcar n-a fost nevoie ca PSD să depună amendamentul cu pricina; a făcut-o pentru ei AUR, partid cuminte și ascultător, la nevoie.

În concluzie, Grupul senatorilor USR va vota ferm împotriva acestei noi inițiative care vine să mufeze AOSR exclusiv la bugetul de stat și, totodată, să-i deschidă larg porțile pentru cât mai mulți prieteni ai partidelor, chiar și pentru cei fără performanță sau recunoaștere reală.

Nu vom valida vreodată prin voturile noastre o așa-zisă academie creată cu dedicație pentru așa-ziși oameni de știință.

## Stimați colegi,

Și la acest punct 11 dezbaterile au fost finalizate.

Punctul 12, avem Proiectul de lege privind aprobarea semnării Acordului de sprijin dintre statul român și Societatea Națională Nuclearelectrica – S.A. pentru Proiectul unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă (L829/2022).

Luați cuvântul – vă rog, microfonul 10 – din partea ministerului?

V-ascultăm.

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin proiectul de act normativ se supune Parlamentului aprobarea semnării Acordului de sprijin dintre statul român și Societatea Națională Nuclearelectrica în legătură cu Proiectul unitățile 3 și 4 al CNE Cernavodă.

Scopul acordului este de a stabili modalitățile efective de cooperare între părți, prin stabilirea unor angajamente și obligații ale statului român privind asigurarea măsurilor necesare finanțării proiectului, implementarea și adoptarea măsurilor de sprijin, inclusiv măsuri de ordin legislativ. De asemenea, acordul stabilește ca părțile să negocieze și să încheie contracte de implementare subsecvente, cu respectarea principiilor stabilite de acord.

Acordul de sprijin stabilește obligațiile statului român, precum și cele ale SNN-ului aferente dezvoltării proiectului, până la finalizarea etapei de construcție, așa cum este definită în acord.

Proiectul unităților 3 și 4 CNE Cernavodă reprezintă un obiectiv strategic de interes național, cu rol esențial în atingerea obiectivelor strategice de securitate energetică ale României, componente esențiale ale securității naționale, contribuind, totodată, la atingerea obiectivelor de decarbonizare a sectorului de producere a energiei electrice și menținere a stabilității sistemului energetic național.

Drept urmare, supunem aprobarea semnării acordului de sprijin.

Mulțumesc.

În regulă, mulțumesc pentru poziția exprimată. Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru energie, infrastructură energetică au elaborat un raport comun.

Domnul președinte al Comisiei pentru energie prezintă și acest raport.

Vă rog.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

În ședințele separate din 17 ianuarie și 25 ianuarie 2023 membrii Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și cei ai Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Suntem este prima Cameră sesizată.

Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și Comisia economică, industrii și servicii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, domnul senator Titus Corlățean are cuvântul.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Dacă-mi permiteți, voi lua cuvântul în dublă calitate, de reprezentant al Grupului senatorial PSD și de președinte al Comisiei pentru politică externă, și v-aș propune să ne uităm asupra acestui proiect de lege extrem de important din dublă perspectivă: cea națională, de securitate națională în domeniul energiei, dar și dintr-o perspectivă mai largă, care privește securitatea la nivel regional și legat și de bazinul Mării Negre. Din această dublă perspectivă, Grupul senatorial PSD și eu, ca președinte al Comisiei pentru politică externă, încurajăm colegii să voteze acest proiect de lege, la care instituțiile competente ale statului român au lucrat foarte serios cu partenerii pe care îi cunoașteți.

Evoluțiile pozitive la nivel european și al Uniunii Europene, care încadrează în clipa de față, în contextul cunoscut, energia nucleară civilă, pașnică, în categorie de energie verde, ne generează argumente suplimentare. Dar, v-aș ruga, în contextul în care se discută în clipa de față, inclusiv în Congresul Statelor Unite, un act privind realizarea unei strategii de securitate la nivelul Mării Negre și, împreună cu parteneri europeni și aliați inclusiv cei din regiune, discutăm inclusiv posibilitățile ca România să facă mai mult

nu doar pentru ea, ci și pentru state care trec printr-o perioadă dificilă acum și în perspectivă – mă refer la Republica Moldova, dar nu doar –, este bine să votăm acest proiect de lege.

Noi, la nivelul Grupului senatorial PSD, vom vota favorabil și sper să avem, dacă e posibil, chiar unanimitate. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Grupului PNL, domnul Sorin Bumb.

Și o să îl invit ulterior la cuvânt pe domnul senator Bordei. Vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Acest proiect de lege este deosebit de important pentru sistemul energetic național. Știm bine că la sfârșitul anului 2026 reactorul 1 va intra în reparație capitală, ceea ce înseamnă mai puțin cu 700 MW în sistemul național. Prin acest proiect de lege se asigură cadrul legislativ pentru a fi finanțate și a fi realizate cele două reactoare, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, care vor aduce în sistemul energetic național încă 1.400 MW, indispensabili pentru sistemul nostru, având în vedere Legea decarbonării, având în vedere că curentul electric produs în bandă se produce din ce în ce mai greu, deoarece mare parte a acestui curent este produs din combustibili fosili, iar România, prin semnarea pactului Green Deal, încearcă să găsească alternative în energie regenerabilă.

De aceea, este foarte important să creăm cadrul necesar astfel încât cele două reactoare, 3 și 4, a căror construcție s-a tergiversat de atâta timp, să poată fi realizate începând cu 2030 și 2031.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bordei, din partea Grupului USR.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Acest acord de sprijin între Nuclearelectrica și statul român este, într-adevăr, foarte important și reprezintă încă un pas, după ani și ani de bâjbâieli, spre atingerea unui obiectiv strategic major pentru securitatea energetică a României, și anume finalizarea și punerea în funcțiune a unităților 3 și 4 de la Cernavodă.

Tocmai pentru că este un obiectiv strategic major, aș dori să atrag atenția colegilor din coaliția de guvernare asupra faptului că nu mai avem timp de pierdut și trebuie făcuți cât mai urgent următorii pași și, mai ales, făcute toate eforturile pentru asigurarea finanțării acestui proiect.

De ce simt nevoia să atrag atenția asupra acestui subiect? Pentru că, în timp ce se încălzește pentru preluarea funcției de premier în urma aplicării mult discutatei rotative, îl tot auzim pe domnul Ciolacu amenințând, în spiritul celebrei zicale „Ana, Luca și cu Dej au băgat spaima-n burgheji”, amenințând cu o nouă haiducie prost înțeleasă, și anume taxa pe cifra de afaceri a marilor companii. Principalul efect al unei astfel de taxe, pe lângă aruncarea ei în prețurile către consumatorii finali, acolo unde este posibil, va fi și micșorarea bugetelor pentru investiții. Nuclearelectrica este și ea o mare companie și sper că nu vom ajunge în situația absurdă în care să i se ceară să susțină o investiție de miliarde de euro și, în același timp, să plătească această taxă pe cifra de afaceri.

Vă mulțumesc.

USR va vota pentru acest proiect de lege. Mulțumesc.

Doamna senator Șoșoacă, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Ce vă mai sperie impozitarea multinaționalelor! Că, de fapt, de aia era vorba.

Iar cu Nuclearelectrica faceți inițiative de acest gen, care, de fapt, stau la baza înstrăinării Nuclearelectrica, după Hidroelectrica. Cam în câteva luni o să vedem că, de fapt, toate aceste companii strategice nu se vor mai afla cu capital de stat, ci vor fi privatizate, pentru că, de fapt – nu-i așa? –, acesta este ordinul venit de la Bruxelles și de peste ocean.

De fapt, noi nu mai avem nimic. De aceea am acceptat prostia aia de proiect cu cele 12 minicentrale atomo-nucleare pe care nu le-a primit nimeni: nici peste ocean, nici în Uniunea Europeană. Lasă că le primesc românii, pentru că ei sunt cobaii întregii lumi.

De fapt, ăsta este proiectul dumneavoastră: proiectul este înstrăinarea Nuclearelectrica.

Mulțumesc.

Un drept la replică, domnule Radu Oprea, domnule senator, aveți.

Domnule senator Oprea, doriți? Vă rog.

Foarte scurt, pentru colegul care vorbea despre taxa de solidaritate, de parcă ar și înțelege acest subiect. Nu aș vrea să par arogant, dar – sigur că el nu este atent acum –, dar i-aș sugera să citească un articol care tocmai a fost publicat de DIGI. Poate de acolo îi place și înțelege mai bine.

Mulțumesc.

Din partea Grupului UDMR, domnule președinte Loránt, aveți cuvântul.

Microfonul...

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Da, proiectul este extrem de important, chiar aș spune strategic pentru România, în vederea întăririi independenței și securității energetice a României, și permiteți-mi să vă readuc aminte că anul trecut și Comisia economică a înțeles că Uniunea Europeană nu poate să funcționeze fără capacități de producere bazate pe nuclear. Din acest motiv,

în taxonomie au fost introduse nuclearul ca sursă de energie curată, iar gazele naturale ca sursă de tranziție.

România și la capitolul de gaze naturale stă extrem de bine, iar, după cum prevede și acest proiect, dorim să întărim capacitatea de producere a energiei electrice bazate pe nuclear. Printr-un vot unanim, putem să dăm acel semnal că într-adevăr clasa politică înțelege importanța acestor proiecte strategice pentru România.

Bineînțeles, UDMR va vota pentru raportul de admitere. Vă mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

## Mulțumesc.

Dezbaterile sunt închise pe punctul 12. Rămâne la vot final.

13, Proiectul de lege privind mobilitatea urbană durabilă (L830/2022).

Domnule ministru secretar de stat Răcuci, aveți cuvântul la punctul 13, vă rog.

Microfonul 8, stimați colegi.

## **Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:**

## Mulțumesc.

Scopul prezentei legi este de a stabili condițiile necesare pentru un sistem de mobilitate durabil, echitabil, eficient și incluziv, pentru realizarea unor condiții mai bune de mobilitate în zonele urbane și rurale, reducerea gazelor cu efect de seră din transporturi și pentru creșterea siguranței rutiere în zonele urbane, utilizând soluții verzi și digitale.

Pentru atingerea obiectivelor din domeniul climatic, proiectul de lege conține și prevederi privind modurile de transport public durabil, inclusiv feroviar și pe apă.

Mulțumesc pentru punctul de vedere din partea Guvernului. Voi da cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică.

Domnule președinte, vă rog să prezentați raportul.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

În ședința de azi, membrii comisiei au analizat proiectul de lege și amendamentele depuse și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente respinse.

Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentele respinse.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Luări la cuvânt: s-a înscris domnul senator Bordei, din partea Grupului USR...

Aveți cuvântul, domnule senator. Doriți sau ați rămas înscris de data trecută?

În regulă.

Domnule senator Popescu, aveți cuvântul. Microfonul 2. Pe doamna Șoșoacă o să o sărim de data asta, că a vorbit la foarte multe, și îl lăsăm și pe domnul Popescu.

Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

Aș vrea să vă atrag atenția asupra mai multor aspecte privind acest proiect de lege.

Primul ar fi că, sigur, e jalon PNRR, este grabă mare. A fost trimis prima dată un raport pe 25 ianuarie, înaintea termenului acordat de BP pentru depunerea amendamentelor. Mulțumesc, în schimb, domnului președinte că a înțeles și că a supus din nou la vot astăzi amendamentele pe care le-am depus.

Doi – este un proiect de lege care rămâne la nivel de propunere: propunere către UAT-uri să implementeze ceva. Nu este..., nu va reuși să impună, neexistând nicio formă de coerciție sau de sancțiune pentru UAT-urile care nu-și doresc implementarea acestui proiect. Și aș vrea să mă refer la secțiunea VI mai ales, pentru zonele cu emisii scăzute, care sunt denumite, în mod greșit, în opinia mea, „zone de emisii scăzute”. Sunt exact acele zone în care ar fi trebuit să reducem emisiile, pentru că ele sunt crescute și de aia impunem anumite restricții sau anumite taxe pentru autovehiculele care intră în acele zone, și prin amendamente am considerat că ar fi trebuit denumite ca „zone de emisii reduse”.

Un alt amendament pe care l-am depus a fost să lărgim acest spectru la mai multe UAT-uri care ar trebui să impună aceste zone de emisii reduse, pentru că știm cu toții, sper, că există infringement împotriva statului român că nu măsoară poluarea aerului așa cum ar trebui să o măsoare în orașele țării. Știm că transportul este unul dintre cei mai mari poluatori ai aerului și, atunci, cred că ar fi trebuit să luăm unele măsuri, astfel încât să stimulăm UAT-urile să ajute la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.

În regulă, vă mulțumesc. Dezbaterile sunt închise. Proiectul rămâne la vot final.

Ultimul punct, stimați colegi – cu amabilitate vă rog să așteptați –, este punctul 14, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 (L843/2022).

Voi da cuvântul inițiatorului, dacă îl avem prezent.

Dacă nu, voi da cuvântul domnului președinte al Comisiei de administrație, care este deja la microfonul 7, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

În ședințe separate, membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Cele două comisii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Înscrieri la cuvânt?

Din partea Grupului USR, doamna senator Spătaru, aveți cuvântul.

Se pregătește domnul Trifan.

Mulțumesc, doamna președintă.

Mă bucur că am ajuns și la acest punct. Pe de altă parte, sunt convinsă că nu degeaba s-a tot prelungit ordinea de zi pentru ca acesta să fie un punct final, dar va fi ușor, cred, stimați colegi, pentru că este un punct de pe ordinea de zi pentru care puteți cu ambele mâini să votați liniștiți un raport de respingere, și nu de admitere, așa cum a fost dat în comisie, pentru că atât Consiliul Economic și Social, cât și CSM-ul au stabilit că această inițiativă legislativă nu-i folosește nimănui și cu atât mai puțin îi folosește cetățeanului.

O să observați că este un proiect model pentru o situație în care o majoritate discreționară hotărăște că un principiu de drept care funcționează de câteva zeci de ani foarte bine, și anume un principiu care favorizează cetățeanul, îl apără de un conducător al unei autorități publice care nu-și îndeplinește atribuțiile de serviciu, să fie apărat în continuare în instanță și să-și găsească dreptul, să nu fie unul iluzoriu, după ce bate instanțele ani de zile...

Ne regăsim în fața unei propuneri PSD care modifică Legea contenciosului administrativ în sensul în care spune că nu mai este vinovat conducătorul unei autorități publice, în cazul în care un cetățean și-a câștigat dreptul în instanță, și nu mai poate fi acesta obligat la plata unei amenzi tocmai până la momentul la care și-ar îndeplini obligațiile și cetățeanul să-și vadă și el dreptul îndeplinit, ci – ce să vezi? – haideți să plătim cu toții, fiecare instituție publică să fie obligată, în locul conducătorului autorității. Să plătim, să plătiți, oamenii fiecărei comunități, fiecărei primării să plătească ceea ce nu e în stare să facă conducătorul unei autorități publice.

Îl invit la microfon pe domnul senator Trifan. Doriți, domnule senator? OK.

Doamna senator Șoșoacă, aveți cuvântul. Nu vrea...

## Da, mulțumesc.

Perfect de acord cu opinia exprimată anterior.

Mai mult decât atât, există niște argumente menționate la această inițiativă legislativă, și anume dificultățile ce ar putea apărea în practică în ceea ce privește stabilirea clară a persoanei vizate de amendă în raport cu formula uzitată „conducătorul autorității”, precum și în ceea ce privește situația în care funcția de conducător al unei autorități publice a fost ocupată de persoane diferite într-un interval de timp relevant pentru stabilirea amenzii.

Vreau să vă spun că în acest sens s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție și este o opinie exprimată cu privire la aspectele în discuție la data de 5–6 mai 2022. Deci această lege nu are ce căuta, mai ales că aici discutăm, exact cum s-a menționat, de a fi plătită culpa unei persoane sau, mă rog, chiar vinovăția cu premeditare, cu intenție de către persoana juridică, autoritatea sau instituția publică, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului i se acordă penalități. Păi, cu tot respectul, ce faceți? Statul amendează statul, care amendă, de fapt, se plătește tot de către noi, contribuabilii? Pentru ce? Pentru incapacitatea, incompetența, neștiința unui organ, care nu știe ce trebuie să facă și care își încalcă atribuțiile? Vinovăția se cercetează și se găsește persoana responsabilă.

Mai mult decât atât, art. 26 menționează că persoana juridică, autoritatea sau instituția publică, care a plătit această amendă pe fiecare zi se poate îndrepta cu acțiune împotriva celor vinovați de neexecutarea hotărârii, potrivit dreptului comun. Păi, din moment ce discutăm despre o gaură la buget și despre jecmănirea poporului român, păi, nu ar fi trebuit să existe obligația acestor instituții de a se îndrepta cu acțiune împotriva celor vinovați?

Am epuizat dezbaterile și la punctul 14.

Vă rog să vă așezați în bănci, pentru a putea începe partea a doua a ședinței noastre, și anume exprimarea votului asupra inițiativelor dezbătute astăzi.

La punctul 1, așa cum știți, avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 165/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2022 privind unele măsuri temporare pentru acordarea de sprijin material categoriilor de persoane aflate în situații de risc de deprivare materială și/sau risc de sărăcie extremă, suportate parțial din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri de distribuire a acestuia (L781/2022). În timpul votului sunt curioasă ce procedură aveți. Vă rog, vă ascult cu interes.

Mulțumesc, doamna președinte.

Aș vrea să fac o foarte scurtă referire la punctul 4 de la prima parte a ordinii de zi și trebuie să recunosc că ați trecut în așa mare viteză peste acest punct, încât n-am apucat să ridic mâna...

Nu ați apucat să fiți atenți, da.

## **Domnul Cristian Bordei:**

...pentru a cere cuvântul.

Aș vrea să atrag atenția că astăzi batem toate recordurile cu nu mai puțin de 12 inițiative legislative care trec în mod tacit. Printre acestea sunt unele legi foarte importante. M-aș referi la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022, care reprezintă transpunerea în legislație a unei directive europene privind energia și care cuprinde măsuri care fac anumite modificări importante la statutul prosumatorilor și al altor actori din piața de energie. Mi se pare o lege extrem de importantă și mi se pare inadmisibil că nu o putem dezbate și pe aceasta, și pe alte astfel de inițiative importante, nu le putem dezbate în comisii, nu le putem dezbate în plen, pentru că, până la urmă, acesta este rolul nostru aici.

Din acest punct de vedere, aș vrea să fac un apel și la dumneavoastră, doamna președintă, la Biroul permanent, la colegii din coaliția de guvernare să faceți în așa fel încât să reducem la maximum numărul de inițiative legislative care trec în mod tacit, să nu transformăm Senatul într-o Cameră decorativă, să ne facem treaba pentru care suntem trimiși aici, așa cum s-a întâmplat în prima parte a acestui mandat, când USR a fost la conducerea Senatului.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Fără precizarea asta, probabil că vă ascultam și nu v-aș fi dat un drept la replică. Data viitoare vă rog să-mi promiteți că veți fi atent și interveniți atunci când este punctul 4 citit de mine, ca să fim, așa, cu toții prieteni.

Dacă ne facem că nu suntem atenți și ne trezim la vot final, e o problemă.

Dar revenim.

Voi trece la votul pe acest proiect.

Știți că raportul comun, am citit, am dezbătut, este de admitere pe proiectul de lege și face parte din categoria legilor ordinare. Senatul e prima Cameră sesizată și o să

Punctul 2, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la energie, suportat parțial din fonduri externe nerambursabile (L782/2022).

Un raport comun al comisiilor, care a fost de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Suntem prima Cameră sesizată.

Vă

80 de voturi pentru, 13 împotrivă, 24 de abțineri. Punctul 3, adoptat.

4, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 167/2022 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 157/2022 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 și au fost afectate de seceta pedologică (L783/2022).

Avem un raport comun de admitere a proiectului de lege. Face parte din categoria legilor ordinare.

Suntem prima Cameră sesizată.

Voi supune votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru completarea art. 91 alin. (3) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (L827/2022).

Avem un raport al comisiei de admitere a propunerii. Propunerea face parte din categoria legilor organice de data aceasta.

Senatul e prima Cameră sesizată.

Vom da un singur vot pe raport și propunerea legislativă.

6. Este Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private (L813/2022).

Raportul este de admitere a proiectului de lege. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

7. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 173/2022 privind stabilirea unor măsuri necesare pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor din Planul național de redresare și reziliență aferente componentei 10 – Fondul local, componentei 11 – Turism și cultură, componentei 14 – Buna guvernanță și componentei 15 – Educație, precum și pentru completarea unor acte normative (L812/2022).

Raportul comun al comisiilor e de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul e prima Cameră sesizată.

Voi supune votului dumneavoastră, prima dată, raportul,

cu amendamentele admise.

Rog, vot.

Cu 111 voturi pentru, 4 împotrivă, 10 abțineri, raportul este adoptat.

Supun acum votului dumneavoastră proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.

59 pentru, 43 contra, 8 abțineri.

Punctul 7, adoptat.

8, Propunerea legislativă pentru stabilirea unor măsuri referitoare la executarea sancțiunilor contravenționale aplicate în temeiul Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (L759/2022).

Raportul e de respingere a propunerii.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul e prima Cameră sesizată.

Vă supun raportul de respingere votului dumneavoastră. Rog, vot.

Cu 83 de voturi pentru, 12 împotrivă, 21 de abțineri, propunerea a fost respinsă.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea anexei nr. 1 a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare (L754/2022).

Un raport de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Face parte din categoria legilor organice.

Suntem prima Cameră sesizată.

Supun, prima dată, votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise.

Rog, vot.

89 pentru, niciun vot împotrivă, 25 de abțineri. Raportul, adoptat.

Supun acum votului propunerea legislativă. ## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/17.II.2023

Rog, vot.

87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 24 de abțineri. Și punctul 9, adoptat.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|451785]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 16/17.II.2023 conține 24 de pagini.**

Prețul: 120 lei