Stenogramă plen

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 7 iunie 2023, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute. Iar, dacă deputatul depășește timpul alocat, o să-i atrag atenția, pentru a nu i se retrage cuvântul.

Rugămintea este să vă încadrați cât de cât în timp.

Deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: trei deputați PSD, trei deputați PNL, doi deputați USR, un deputat AUR, un deputat UDMR, un deputat minorități naționale, un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Rodica Paraschiv, din partea Grupului PSD.

Mulțumesc.

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se numește „Violența și lipsa de educație, o combinație distructivă în societate”.

Deseori este încă privită cu reticență sau ca un subiect tabu, vorbim despre violența asupra femeilor – manifestată în sânul familiei, în societate sau chiar la locul de muncă –, deși de două decenii avem cadrul legal prin care se pot aplica măsuri împotriva agresorilor, precum și, mult mai important, pentru protecția victimelor!

În urmă cu 20 de ani, Parlamentul României adopta Legea privind prevenirea și combaterea violenței domestice, modificată de-a lungul timpului, astfel încât să răspundă tuturor cerințelor și nevoilor din societatea românească.

Este important de spus că, în aceste două decenii, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați a promovat și aplicat o serie de prevederi și programe sociale pentru a veni în ajutorul victimelor violenței domestice, femei, în majoritatea cazurilor, care au nevoie de intervenție imediată a instituțiilor statului, situații care țin uneori de viață și de moarte.

Deși s-ar crede că doar în familiile cu probleme financiare sau legate de consumul de alcool apar astfel de situații, nu este adevărat. Violența nu înseamnă doar bătăi sau amenințări cu moartea, ci se manifestă în nenumărate alte moduri – vorbim despre violență sexuală, despre violență psihică, economică și socială. De aceea, este important să acționăm din timp, astfel încât niciuna dintre aceste forme ale violenței să nu se cronicizeze și să se ajungă la un mod de viață cu care victimele să se obișnuiască și din care să fie tot mai greu de ieșit!

Mulțumesc, doamna deputat.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif.

Se pregătește domnul deputat Salan.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. „Pensiile speciale ale parlamentarilor trebuie să dispară!” Partidul Social Democrat a depus din nou un proiect de lege pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor. Este un demers firesc, care vine să demonstreze prin fapte că social-democrații își respectă concetățenii care i-au trimis în Parlament și nu au nevoie de privilegii necuvenite.

Reforma pensiilor speciale, impusă prin PNRR, trebuie să înceapă cu eliminarea indemnizațiilor pentru limita de vârstă acordate parlamentarilor.

Reprezentanții USR, care au redactat PNRR-ul și care doar au trâmbițat, în campanie electorală, că vor desființa toate pensiile speciale, au omis tocmai pensiile parlamentarilor. Nu a fost o eroare de redactare, ci o intenție clară de a profita de bani nemeritați.

Acum, PSD va readuce politicienii cu picioarele pe pământ! Există în România pensionari care trăiesc în sărăcie și suferință, în timp ce alții încasează pensii exorbitante, pe care nu le merită. Acest lucru nu mai poate fi tolerat!

Parlamentarii care vor să readucă echilibrul în societatea românească trebuie să înceapă cu ei!

Voi vota pentru eliminarea pensiilor speciale ale deputaților și senatorilor și așa ar trebui să facă fiecare parlamentar responsabil!

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Viorel Salan, Grupul PSD.

Se pregătește domnul deputat Făgărășian, Grupul PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică de azi am intitulat-o „Epoca turismului electoral s-a încheiat”.

Alegerile reprezintă fundamentul oricărei democrații. Dar, pentru ca alegerile să exprime voința electoratului, ele trebuie să fie libere și corecte.

Există multe componente necesare pentru ca alegerile să fie libere și corecte. Dar este important să reținem că nu este vorba doar despre alegeri în sine. Există un sistem în jurul alegerilor care trebuie să fie funcțional și transparent.

Evenimentele recente au arătat, și nu doar cu o singură ocazie, existența unor riscuri reale în ceea ce privește posibilitățile de a influența rezultatul real al votului. Niciun sistem electoral nu este imun în fața unor astfel de tentative de fraudă.

Inițiativa legislativă a parlamentarilor social-democrați, al cărei inițiator principal sunt, promulgată săptămâna trecută de Președintele României, reprezintă tocmai o modalitate de a îmbunătăți cadrul juridic în vigoare referitor la acest aspect.

Așa cum am arătat și în expunerea de motive, la momentul respectiv, au fost semnalate public situații complet anormale generate de slăbiciuni legislative. Cel mai flagrant exemplu, devenit de notorietate, a fost constatarea că, anul trecut, la o adresă din sectorul 3 al capitalei locuiau fictiv 18.000 de persoane. Din păcate, chiar în perioada în care inițiativa noastră parcurgea procesul legislativ au apărut cazuri la fel de grave. De exemplu, la începutul acestui an, în momentul în care au fost distribuite voucherele pentru energie, tot la o adresă din București, cifra reală a vizelor de reședință acordate era de peste 20.000 de persoane. Și astfel de situații, poate nu la fel de grave, au existat nu numai în București.

## Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Domnul deputat Valentin-Ilie Făgărășian, Grupul PNL. Se pregătește domnul deputat Ioan Balan, Grupul PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „PIB-ul României s-ar dubla dacă românii care lucrează în străinătate ar lucra în țară!”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

În România lucrează astăzi aproximativ 5,8 milioane de angajați, care au unu sau mai multe contracte de muncă. În același timp, peste 4,5 milioane de români muncesc onest în Italia, Spania, Marea Britanie sau alte state ale Uniunii Europene și reprezintă pilonii de creștere și stabilitate economică pentru statele care i-au primit.

Este simplu de intuit că PIB-ul României s-ar dubla dacă toți românii ar munci în economia noastră națională sau ar înființa o microîntreprindere. Oare ce probleme am mai avea în legătură cu asigurarea resurselor financiare pentru salarii decente pentru profesori, medici, militari, funcționari? Oare cât de ușor ne-ar fi să majorăm alocațiile de stat pentru copii, sprijinul pentru mame și persoane vulnerabile și pensiile părinților noștri dacă aproape 10 milioane de angajați ar contribui la bugetul de stat?

Cât de mult am putea să diminuăm povara fiscală asupra salariilor și mediului de afaceri prin lărgirea semnificativă a bazei de impozitare?

## Stimați colegi,

Nu există român plecat la muncă în străinătate care să nu aibă dorul greu de țară în suflet și să nu aștepte momentul oportun ca să se întoarcă acasă, în țară și la familie. Unii deja s-au întors, în perioada de pandemie, pentru că economia românească a funcționat mai bine decât multe economii europene. Cei mai mulți s-ar întoarce mâine, dacă Guvernul va continua măsurile liberale de dezvoltare economică: accelerarea lucrărilor de infrastructură, schemele de ajutor pentru înființarea de IMM-uri, facilități pentru angajații care se întorc în țară și granturi pentru capitalizarea întreprinderilor românești.

Mulțumesc, domnule deputat. Îl invit pe domnul deputat Ioan Balan.

Se pregătește doamna deputat Vetuța Stănescu.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

„Munca trebuie stimulată! Salarii mai mari putem avea doar prin investiții și printr-o politică fiscală modernă!”.

Deși șomajul la nivelul județului Suceava a scăzut constant, numărul persoanelor care caută un loc de muncă bine plătit și nu îl găsesc rămâne încă foarte ridicat. Astfel, potrivit celor mai recente date comunicate de Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava, 10.585 de suceveni își doresc să obțină un loc de muncă potrivit pregătirii și calificării lor. Grație investițiilor susținute de Consiliul Județean Suceava și de administrațiile publice locale, numărul locurilor de muncă din județ a crescut în ultimii ani. Numărul de antreprenori este și el în creștere. Așadar, prin continuarea politicilor investiționale din ultimii ani există toate motivele de optimism că pentru fiecare sucevean se va găsi un loc de muncă de calitate.

## Stimați colegi,

Sucevenii sunt oameni foarte harnici, care își doresc locuri de muncă bine plătite la ei acasă, în județ. În acest sens, cred că suntem cu toții de acord că locuri de muncă superioare nu vom avea decât prin investiții publice și private consistente, prin infrastructură modernă și antreprenori puternici. De asemenea, chiar dacă traversăm un context bugetar deosebit de dificil, nu putem trece cu vederea faptul că politica fiscală actuală apasă foarte puternic asupra salariilor. Mai bine de 41% din salariul brut al fiecărui angajat merge către bugetul general consolidat, iar diferența de bani rămâne în buzunarul angajatului. Cu o asemenea fiscalizare a muncii chiar nu putem spune că munca este stimulată în țara noastră.

Mulțumesc, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Vetuța Stănescu. Se pregătește domnul deputat Lazăr, Grupul USR.

## Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi poartă denumirea: „5 iunie – Ziua mondială a mediului înconjurător”.

Anul 1972 a marcat un punct de cotitură în dezvoltarea politicii internaționale de mediu: prima mare conferință pe probleme de mediu, convocată sub auspiciile Națiunilor Unite, a avut loc în perioada 5–16 iunie la Stockholm. Cunoscută sub numele de „Conferința privind mediul uman” sau „Conferința de la Stockholm”, obiectivul acesteia a fost de a crea o perspectivă comună de bază privind modul în care să se abordeze provocarea de a conserva și de a îmbunătăți mediul uman. Mai târziu, în același an, la 15 decembrie, Adunarea Generală a adoptat o rezoluție prin care a desemnat ziua de 5 iunie ca Ziua mondială a mediului.

De la prima celebrare, în anul 1973, Ziua mondială a mediului a ajutat Programul Națiunilor Unite pentru mediu să sensibilizeze și să genereze un impuls politic în legătură cu preocupări din ce în ce mai mari, cum ar fi: epuizarea stratului de ozon, substanțele chimice toxice, deșertificarea și încălzirea globală. Ziua s-a transformat într-o platformă globală pentru luarea de măsuri privind problemele urgente de mediu. Milioane de oameni au participat de-a lungul anilor,

contribuind la schimbarea obiceiurilor noastre de consum, precum și a politicii naționale și internaționale de mediu.

Sărbătorirea Zilei mondiale a mediului înconjurător ne oferă un bun prilej pentru a fi mai atenți la schimbările prin care trece planeta noastră și de a conștientiza problemele reale de mediu. Trebuie să combatem constant toate teoriile conspiraționiste și negaționiste la adresa veridicității schimbărilor climatice. Aceste valuri de dezinformare sunt la fel de periculoase precum încălzirea globală însăși. Avem nevoie acută de conștientizarea faptului că acesta este, cel mai probabil, singurul nostru cămin și de aceea trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a avea grijă de casa noastră. Săptămâna aceasta, Partidul Național Liberal, filiala Hunedoara, împreună cu Tineretul Național Liberal, va desfășura în localitățile hunedorene acțiuni de conștientizare a nevoii de protejare a mediului, deoarece noi, ca principal partid de guvernământ, tratăm cu cea mai mare seriozitate și responsabilitate această temă. Împreună putem să contribuim la însănătoșirea Pământului, având obligația de a-l lăsa mai curat urmașilor noștri!

## Mulțumesc, doamna deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Lazăr, Grupul USR. Se pregătește domnul deputat Beniamin Todosiu, Grupul USR.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Titlul declarației mele de astăzi este „România lui «lasă că merge și așa»”.

Dragi colegi,

Astăzi, mai mult ca niciodată, operaționalizarea Pactului verde european reprezintă un obiectiv major la nivelul Uniunii Europene.

În acest sens, pe lângă reducerea emisiilor cu 55% până în 2030, ce este necesară atingerii neutralității climatice până în 2050, Pactul verde european vizează și adoptarea unor măsuri pentru reducerea poluării aerului, cu implicații directe inclusiv asupra sănătății cetățenilor Uniunii Europene.

În acest context, anul acesta, în preajma Zilei mondiale a mediului, când domnul președinte Iohannis afirma că „direcția în care ne îndreptăm, ca societate, este cea corectă, iar eforturile noastre trebuie să se concentreze în următoarea perioadă pe accentuarea ritmului acțiunii de protejare a mediului”, am fost din nou apostrofați de către Comisia Europeană cu privire la modul în care am înțeles să respectăm angajamentele asumate în zona de mediu.

Evident, este vorba despre un nou aviz motivat transmis României de către Comisia Europeană. De această dată este vorba despre neîndeplinirea sistematică a obligațiilor ce revin României în ceea ce privește monitorizarea poluării aerului, obligații ce decurg din aplicarea directivelor 2004/107/CE și 2008/50/CE.

Conform acestor două directive, României îi revenea obligația de a înființa o rețea de monitorizare și evaluare a calității aerului înconjurător.

Inițierea procedurii de infringement a survenit în iunie 2017, cu emiterea de către Comisia Europeană a unei scrisori de punere în întârziere și, respectiv, prin transmiterea unei scrisori suplimentare, în iulie 2019. Totuși, chiar dacă România a realizat revizuirea rețelei de monitorizare a calității aerului, Comisia Europeană a apreciat că persistă numeroase lacune în ceea ce privește numărul și tipul corespunzător de puncte de prelevare pentru măsurarea calității aerului, fapt ce reprezintă o încălcare sistemică a angajamentelor de monitorizare a poluării atmosferice.

Mulțumesc, domnule deputat. Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Todosiu. Nu e. Domnul deputat Lőrincz? Nu.

Doamna deputat Neagu.

Se pregătește Grupul AUR, domnul deputat Grădinaru.

„Turismul în România se face din pix”

În presă a apărut numărul de 70.000 de turiști care ar fi vizitat litoralul Mării Negre în minivacanța de Rusalii. De unde se știu aceste numere? Din pix. Asta se întâmplă când nu avem un sistem național digitalizat de numărare a turiștilor în timp real. Suntem singura țară din Uniunea Europeană care nu are un astfel de sistem bine pus la punct. În România, numărăm românii și străinii care se cazează în unități de cazare. Cum? Cu pixul, pe hârtie. Fiecare persoană care se cazează într-o unitate hotelieră trebuie să completeze un formular. Lunar, hotelierii au obligația de a depune o copie a acestui formular la poliția locală.

Prin acest mecanism, care presupune plimbarea hârtiilor de colo-colo, este clar că nu putem să ne așteptăm la o numărătoare corectă a numărului de turiști.

În unele țări ale Uniunii Europene, precum Austria, Spania, Italia sau Germania, fișa se completează electronic și datele se transmit în timp real într-un sistem centralizat al autorităților statului.

Crearea unui registru online cu date în timp real legate de numărul turiștilor din România ar trebui să devină o prioritate pentru Ministerul Turismului.

Nu putem spune că turismul este important pentru economia țării, dar noi încă să socotim făcând bastonașe pe hârtie câți turiști avem în România. De aceea avem nevoie de o aplicație digitală de raportare a turiștilor. Iar acest sistem nu ar trebui să existe doar la nivelul pensiunilor și hotelurilor, ci și la nivelul muzeelor și al altor instituții de cultură, pentru că turismul nu presupune doar numărul celor care dorm un anumit număr de nopți, ci și numărul vizitelor la diverse instituții culturale.

Mulțumesc, doamna deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Grădinaru, Grupul AUR.

Se pregătește domnul Daniel Rusu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi: „Ce vor profesorii?”.

Domnul președinte Klaus Iohannis a susținut săptămâna trecută, la Chișinău, că greva din sistemul de învățământ românesc e degeaba, că e fără temei. A susținut că România a oferit profesorilor totul.

Domnule președinte, domnilor guvernanți, ce ați oferit pentru educație? Ce ați oferit pentru educatori? Ce ați oferit pentru elevii din anii terminali, cărora le plângeți de milă că nu-și pot da examenele?

Să nu mai vorbim despre cei aproape 10 ani de mandat ai președintelui Iohannis, profesor la rândul lui. Haideți să vorbim despre ce s-a întâmplat în sistemul de învățământ doar în ultimul an!

Dacă e vorba despre bani, ați oferit o bătaie de joc. Puțin peste 3% din PIB-ul anual l-ați rezervat pentru educație. Pentru voi, educația atât înseamnă: 3%.

Dacă e vorba despre siguranță, ce ați oferit? Profesori înjunghiați de elevi, profesori hărțuiți, abuzați și amenințați, ascunși după catedră și rămași fără nicio apărare.

Dacă e vorba despre condiții, sunt sute, poate chiar mii de școli uitate de lume prin comunele și satele României, școli fără condiții pentru profesori și pentru elevi, fără căldură, fără grup sanitar, fără mijloace de educare.

Anii de pandemie au lăsat mii de copii din mediul rural fără dreptul la educație, din cauza măsurilor voastre nepăsătoare. Să mai vorbim despre faptul că în România secolului XXI există elevi care își fac temele la lumânare? Pentru acești elevi de ce nu vă scandalizați?

Este o tragedie că Președintele României, la rândul său profesor, nu a aflat nici până acum cum este să fii profesor cu adevărat. Nu a aflat despre dezamăgirile, neajunsurile și bătaia de joc din școlile românești. Nu știe ce vor cu adevărat învățătorii unui neam și nu înțelege că, de fapt, au ajuns să își plângă demnitatea în stradă!

Mulțumesc și eu, domnule deputat. Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Rusu.

Se pregătește domnul deputat Nicolae Roman, neafiliați.

Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi vreau să vă vorbesc despre „România pierdută”. Colaps, faliment, sărăcie, așa putem defini noi astăzi România anului 2023. România pierdută este țara care a avut șansa, care n-a fost și nu va fi, dar, probabil, ar fi fost atât de frumos să fie, încât nici nu ne-am fi dat seama cum ar fi fost să nu fie.

România pierdută este țara batjocorită, sărăcită, furată, băgată în faliment administrativ și financiar de câteva găști de interese, menite să transforme frumosul în urât și bogăția în sărăcie.

Transporturile, învățământul, sănătatea, asigurările sociale și mediul privat, deopotrivă, sunt lăsate în colaps intenționat, pentru ca pe ultima sută de metri să apară aceiași salvatori, mereu aceiași, care aruncă o fărâmă de coajă de pâine acestora, pentru a înțelege aceștia din urmă cine sunt stăpânii! Au aruncat în derizoriu și au denigrat total sintagma de „partid politic” sau de „om politic corect”, lăsând să planeze peste acestea neîncrederea și chiar sentimentul de lehamite și de ură a poporului!

Pe acest vid se vor ridica oportuniștii și guralivii, care nu au soluții, dar zbiară foarte mult și foarte tare, făcându-și imaginea publică pe marginea unor mesaje mincinoase și populiste, menite să sădească în sufletul fiecărui cetățean sentimentul că pe viitor putem trăi mai bine.

Dar nu va fi așa, pentru că au grijă băieții deștepți să rămânem la fel de naivi și la fel de manipulați. E trist, e de plâns! Oamenii, în marea lor majoritate, suferă. Nu merităm această soartă! Că vorbim despre PNL, PSD, UDMR sau minorități, au rămas aceiași demagogi, care vând iluzii, îndatorând țara zi de zi.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Nicolae Roman. Se pregătește doamna deputat Alexandra Huțu, Grupul PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Din ciclul „Puterea noastră ca români”, astăzi vă voi vorbi „Despre normalitate!”.

Încep prin a reda faptul că necunoașterea istoriei determină repetarea ei.

Presa internațională abundă în relatări despre cauzele, existența și situația norului radioactiv produs de distrugerea depozitului de muniții din proximitatea frontierei de nord a României.

Iată că s-a făcut un al doilea pas spre un război nuclear. Primul pas a fost făcut, așa cum au relatat agențiile internaționale de știri, când în teatrul de război a ajuns muniție cu uraniu U 295 sărăcit. Să înțelegem bine că niciuna dintre părțile beligerante nu a marșat pe calea războiului loviturilor nucleare!

În aceste condiții, când am fost informați despre situația acestui nor radioactiv, dar nu și despre eventualitatea ca acesta să fi traversat și afectat și o parte a teritoriului României, se văd rezultatele atâtor ani și măsuri politice nefaste în domeniul apărării.

Cu grabă și cu lipsa de gândire din structura forțelor armate ale României, au fost desființate până aproape de

dispariție totală subunitățile de protecție nucleară, bacteriologică și chimică, trupe specializate pentru intervenția în astfel de cazuri. Arma Apărare CBRN era deținătoare de tehnică, prea puțin depășită moral, fiindcă procedurile de protecție sunt aceleași de la apariția primelor arme de acest gen.

Reamintesc faptul că, în urma accidentului nuclear de la Cernobîl, stopat prin intervenția în forță a armatei URSS, populației României i se comunicau, prin toate canalele media, evoluțiile situației de radioactivitate și măsurile profilactic sanitare adoptate de statul român.

Mulțumesc, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Alexandra Huțu, Grupul PSD.

Se pregătește domnul deputat Dan-Constantin Șlincu, Grupul PSD.

Bună dimineața! Stimate colege, Stimați colegi,

Pe 1 iunie am sărbătorit cu toții Ziua copilului, iar pe 5 iunie a fost Ziua învățătorului. Fiecare dintre noi a participat la activități prin care ne-am arătat grija față de cei mici, precum și respectul pe care îl purtăm dascălilor.

Tocmai de aceea, prin această intervenție de la tribuna Camerei Deputaților vreau să îi asigur încă o dată atât pe copiii care sunt înscriși la școală, cât și pe profesorii care încă susțin greva din învățământ că Partidul Social Democrat, din care eu fac parte, acționează în concordanță cu interesele lor.

Există, cu siguranță, soluții, la care putem ajunge cu calm și rațiune, fără a periclita examenele elevilor și fără a-i pune în dificultate pe părinții acestora.

Sigur, revendicările dascălilor sunt îndreptățite, însă, totodată, și opiniile părinților contează, iar cea mai evocatoare dintre toate acestea este: „Copiii noștri nu sunt monedă de schimb!”

În acest context, PSD a transmis deja că toate clarificările solicitate de sindicate în privința ordonanței de urgență prin care sunt majorate salariile pentru cadrele didactice pot fi soluționate în Parlament.

Trebuie însă reamintit că sindicatele au fost de acord cu textul ordonanței înainte de emiterea acesteia, iar, dacă profesorii sunt nemulțumiți și vor mai mulți bani, atunci pe masa negocierilor trebuie să se afle și calitatea actului de învățământ. Nu pot fi acordate majorări la fel de mari tuturor cadrelor didactice, indiferent de performanța acestora.

Vreau să mai subliniez un lucru: educatorii, învățătorii și profesorii sunt cei care contribuie fundamental la modelarea caracterelor, la dezvoltarea creativității, la impulsionarea performanței, în definitiv asigurând viitorul țării noastre. Însă tot ei sunt cei care trebuie să dea dovadă în aceste momente de cea mai rezonabilă conduită. Sau cel puțin profesorii de la clasele a VIII-a și a XII-a, care trebuie totuși să se gândească la viitorul elevilor, care depinde de prezența lor în clasă, pentru că elevii nu trebuie sacrificați în acest conflict de muncă.

Dragi elevi,

Stimați profesori,

Mulțumesc și eu, doamna deputat. Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Șlincu. Se pregătește, din partea Grupului PNL, domnul deputat Ervin Molnar.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi parlamentari,

Ajustările aduse Proiectului de lege a pensiilor de serviciu, aflat în Parlament, după discuțiile de la Bruxelles cu reprezentanții Comisiei Europene, sunt consistente și sunt menite să asigure îndeplinirea jalonului din Planul național de redresare și reziliență și o reformă reală a acestor pensii.

Cel mai important este faptul că se elimină etapizat privilegii care au revoltat, pe bună dreptate, opinia publică, fără să fie pusă în pericol funcționalitatea unor sisteme, precum cel de ordine publică, al apărării naționale ori al justiției.

Așadar, prin acest nou act normativ se rezolvă cele mai multe inechități și nedreptăți ale pensiilor de serviciu față de pensiile bazate exclusiv pe contributivitate.

Este respectat un principiu de bază, și anume faptul că nicio pensie de serviciu nu va fi mai mare decât salariul avut în activitate. Deci se îndreaptă o anomalie care trena de mulți ani.

De asemenea, crește etapizat vârsta de pensionare, până la 65 de ani, la fel ca în sistemul pensiilor contributive, deci nu vom mai avea pensionari la 45 de ani, cum este în prezent.

O altă inadvertență față de sistemul public contributiv se rezolvă prin modificarea bazei de calcul al pensiei. Astfel, începând cu anul 2024, baza de calcul utilizată la calculul pensiei de serviciu va crește eșalonat, de la 12 luni la 300 de luni, adică 25 de ani. În același timp, va crește vechimea minimă în specialitate, eșalonat, de la 15 ani la 25 de ani.

Este foarte important ca toate aceste ajustări, precum și restul prevederilor Proiectului Legii pensiilor speciale să fie conforme cu prevederile constituționale, astfel încât orice sesizare a Curții Constituționale a României să nu aducă invalidarea legii și neîndeplinirea jalonului din Planul național de redresare și reziliență. Este încă o chestiune de echitate socială între beneficiarii acestor pensii și cei din sistemul de contributivitate.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ervin Molnar, Grupul PNL.

Se pregătește domnul deputat Beniamin Todosiu, Grupul USR.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Tranziția către energia curată este un angajament solid al țării noastre”.

Schimbările climatice din ultimii ani au determinat oamenii de știință și politicienii raționali și responsabili să ajungă la un consens privind nevoia urgentă de acțiuni care să stopeze consecințele negative ale acestora asupra mediului înconjurător. Țările Uniunii Europene s-au angajat ca spațiul comunitar să devină neutru din punct de vedere climatic până în anul 2050.

Tranziția verde este, de asemenea, un pas necesar în direcția reducerii dependențelor energetice ale Uniunii Europene. Înlocuirea combustibililor fosili cu forme de energie mai curate va reduce emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene, precum și dependența de gazele din Rusia.

În prezent, Consiliul European lucrează la elaborarea unor noi norme vizând reducerea emisiilor Uniunii Europene cu cel puțin 55% până în anul 2030, comparativ cu anul 1990, în cadrul așa-numitului pachet „Pregătiți pentru 55”.

România a aderat fără rezerve la dezideratul privind neutralitatea climatică a continentului european și este determinată să facă toți pașii necesari în această direcție.

Luna trecută, Joe Biden, Președintele Statelor Unite ale Americii, a reiterat, în cadrul summitului G7, decizia Statelor Unite ale Americii de a acorda sprijin financiar pentru dezvoltarea reactorului modular mic din România, de la Doicești, în valoare de 275 de milioane de dolari, cu contribuția Japoniei, Coreei de Sud și a Emiratelor Arabe Unite. Finanțarea acordată este parte din Parteneriatul pentru infrastructură și investiții globale, în cadrul căruia va fi acordată suma de 600 de miliarde de dolari, până în anul 2027, pentru investiții în infrastructură în întreaga lume.

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Beniamin Todosiu, Grupul USR.

Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are tema: „Ministrul sănătății umilește bolnavii de cancer”.

Dreptul la sănătate este un drept fundamental, care nu poate fi negociat și în niciun caz nu trebuie să fie folosit în scandaluri politice.

În România, dreptul la sănătate și drepturile pacienților au fost de mult uitate. Și în acest domeniu suntem „campionii” sărăciei din Uniunea Europeană, fiind printre ultimele locuri, ca procent din PIB, precum și ca pondere pe cap de locuitor, la cheltuielile pentru sănătate.

În fiecare an, între 40% și 50% dintre cheltuielile pentru sănătate sunt alocate serviciilor spitalicești, ceea ce reprezintă cel mai mare procent la nivelul țărilor Uniunii Europene.

Aceste date statistice ne demonstrează că România nu are dezvoltate și funcționale politicile publice în sănătate sau programele naționale de prevenție și nu își educă propriii cetățeni pentru a înțelege ce înseamnă un comportament preventiv și o viață sănătoasă.

Cel mai grav este că în ultima vreme autoritățile române au ajuns să își bată joc de bolnavii cronic sau de cei care suferă de boli grave. Facem pe hârtie planuri și programe de sănătate, dar, în realitate, acestea nu ajung să fie puse în practică, fie că nu există voință politică sau pentru că sunt scrise pe genunchi. În acest timp, bolnavii mor cu zile în spitalele din România, din cauza condițiilor dezastruoase sau pentru că, din lipsa prevenției, sunt diagnosticați mult prea târziu.

Astăzi, trag un semnal de alarmă asupra situației disperate în care au ajuns bolnavii de cancer din România. Aceștia se văd în situația de a ieși în stradă, într-un protest fără precedent. Totul a fost cauzat de „profesionalismul” cu care domnul Alexandru Rafila și PSD conduc Ministerul Sănătății.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Eugen Terente, Grupul USR.

Se pregătește domnul Sebastian-Ilie Suciu, Grupul AUR.

Mulțumesc, domnule președinte.

Acum câteva luni declaram de la această tribună cum în Tulcea, mai exact în comuna Smârdan, o societate care trebuia să ardă cadavrele animalelor a preferat să le îngroape, ceea ce reprezintă un dezastru ecologic și în continuare. Chiar dacă pentru fapta respectivă s-au deschis două dosare penale pentru infracțiuni de mediu, societatea respectivă își continuă activitatea, deși autorizația de mediu este anulată.

Astăzi doresc să semnalez un caz care este cel puțin la fel de revoltător.

Tot în localitatea Smârdan, din județul Tulcea, primarul PSD Vasile Petrică, proaspăt scăpat de CCR într-un dosar de contrabandă de țigări, îi agresează și îi sechestrează inclusiv pe cei de la Garda de Mediu Tulcea.

Ce s-a întâmplat acolo mai exact?

Comisarii Gărzii de Mediu Tulcea au fost sesizați cu privire la posibile incendieri de deșeuri pe raza localității Smârdan, mai exact la societatea fiului primarului, Vasile Petrică Mărculescu, VITAGRO – SRL.

Ajunși acolo, primarul localității a închis porțile societății și l-a lovit cu pumnul în față pe șeful Gărzii de Mediu Tulcea, adresându-le injurii și amenințări tuturor celor prezenți.

În cazul în care nu realizați gravitatea acestor fapte, voi încerca să vă explic cum se pare că funcționează lucrurile în Tulcea.

Fiind om de bază al partidului PSD, partid care a dus corupția la rang de artă, Vasile Petrică, primarul PSD al comunei Smârdan, nu concepe ca cineva de la Garda de Mediu Tulcea să aibă curajul să vină în control la societatea fiului său.

Cu o atitudine demnă de filmele cu mafioți, acesta agresează, sechestrează și chiar îl lovește în față pe șeful Gărzii de Mediu Tulcea.

Mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Sebastian-Ilie Suciu, Grupul AUR.

Se pregătește domnul deputat Dumitru-Viorel Focșa, neafiliați.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea de astăzi se intitulează „Ministrul Rafila sabotează medicina românească”.

Stimați colegi,

Nemărginite sunt mândria, trufia și setea de putere ale domnului Rafila, care, odată ajuns ministru al sănătății, a uitat de omenie, etică și deontologie profesională.

Probabil veți considera că aceste afirmații sunt prea patetice pentru a fi adevărate, dar credeți-mă că fiecare calitate mai sus menționată va sări în ochi la o analiză mai îndeaproape a activității domniei-sale.

Cu ce epitete merită decorat acest om, care întârzie deliberat Planul național de combatere a cancerului? Iar cancerul este a doua cauză de deces în România, prima fiind cea a bolilor cardiovasculare.

De ce tărăgănează Rafila implementarea acestui plan? Pentru că dumnealui este preocupat mai mult de propria sa imagine, dovada fiind ușurința cu care a anulat munca titanică a colegilor săi depusă la alcătuirea acestuia, iar drept recompensă îi numește „habarniști” și „amatori”.

Planul conceput de domnul Patriciu Achimaș-Cadariu este cel mai adecvat și realist plan pe care l-a avut medicina românească din ultimii 30 de ani. Este conceput pornind de la vasta experiență clinică a domnului Achimaș și cuprinde nevoile reale ale oncologiei românești, culese de la medici și spitale din Romania.

Și toate acestea vi le spun ca vicepreședinte al Comisiei pentru sănătate și, nu în ultimul rând, în calitate de medic. Vă mulțumesc.

Sebastian Suciu, Circumscripția nr. 34 Sibiu.

Mulțumesc și eu, domnule deputat. Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Focșa. Se pregătește domnul deputat Toda.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Soluții pentru creșterea salariilor profesorilor”.

Stimate colege,

## Stimați colegi,

Greva profesorilor este îndreptățită, iar toate pseudodiscursurile politicienilor din coaliția de guvernare PSD–PNL–UDMR nu fac decât să ne arate ceea ce știm deja: că ipocrizia politică a atins absolutul!

Guvernul, condus încă de plagiatorul care are cumul de pensie specială cu salariul, sfidând cu nonșalanță milioane de români care abia își duc traiul de pe o zi pe alta, generalul Ciucă, susține că nu are bani. Punct de vedere straniu, dacă ne gândim că până acum au fost bani pentru măririle de pensii speciale ale magistraților și parlamentarilor, pentru creșterile salariale fabuloase alocate primarilor, primăriilor și președinților de consilii județene, pentru miile de sinecuri inventate în aparatul de stat, unde banii noștri lucrează

pentru amante, rudenii și fel de fel de obligații de partid pe care le au politicienii de mucava din teritoriul României.

Cei 500 de lei cu care vor rămâne cadrele didactice după aplicarea ordonanței de urgență sunt praf în ochi! Iar asta o știe toată lumea!

Dar, stimați colegi, haideți să vedem ce cheltuieli ar putea tăia Guvernul pentru a majora salariile profesorilor!

Un prim rând de soluții imediate ar fi: tăierea pensiilor speciale, interdicția cumulului pensiei cu salariul, tăierea primelor acordate nejustificat de către companiile de stat, chiar și atunci când au pierderi – avem exemple destule prin agențiile guvernamentale, cu zeci de mii de euro –, desființarea tuturor comitetelor și agențiilor ale căror membri au salarii de mii de euro, reducerea armatelor de șoferi și a parcurilor auto ale ministerelor, instituțiilor și companiilor de stat, eliminarea excepțiilor fiscale, reducerea sau tăierea subvențiilor de zeci de milioane de euro date partidelor, care ajung să bage acești bani în presă.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Toda. Se pregătește domnul deputat Teniță.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Emilia-Romagna, una dintre cele mai bogate regiuni ale Italiei, a fost lovită de inundații ucigașe cum nu s-au mai văzut. Efectele schimbărilor climatice au adus aici pierderi de vieți omenești și prejudicii de câteva miliarde de euro.

În această primăvară, Spania s-a confruntat cu cele mai mari temperaturi înregistrate până acum.

Încă de anul trecut, seceta face ravagii în toată Europa.

Evident, România nu a fost nici ea ocolită de manifestările climatice anormale. Seceta prelungită din majoritatea regiunilor, ploile în exces din altele, iernile fără zăpadă și verile mohorâte, toate sunt consecințe ale schimbărilor climatice.

Aș putea să vorbesc multe minute de acum încolo despre cum s-a modificat clima peste tot. Dar important este să înțelegem că nu mai putem asista pasivi la dezastrul de proporții globale care își face simțită prezența zi de zi.

Fiecare stat trebuie să ia măsurile necesare pentru ca efectele cele mai grave ale fenomenului care pune la încercare viața tuturor să nu se producă. Uniunea Europeană este în avangarda luptei pentru schimbările climatice. Însă și noi, românii, trebuie să ne pregătim de ceea ce va urma. Trebuie să refacem rapid sistemele de irigații și să combatem deșertificarea. Trebuie să luăm măsuri pentru reducerea risipei de apă. Trebuie să investim în energii verzi. Trebuie să fim conștienți fiecare dintre noi că nu mai putem risipi resursele și distruge mediul înconjurător.

Din păcate, deși nu avem o strategie energetică națională, avem cel puțin un partid parlamentar care contestă acest fenomen. Problemele ecologice sunt luate în râs și strategia Uniunii Europene este văzută drept o altă încercare de manipulare a „ocultei mondiale”. Avem toate șansele ca fiecare dezastru ce va urma să ne găsească iarăși nepregătiți.

Schimbările climatice sunt aici. Efectele lor le simțim, mai mult sau mai puțin, chiar dacă le negăm. Avem nevoie de măsuri rapide și trebuie să conștientizăm că fiecare dintre noi poate fi parte a soluției sau a problemei. Până la urmă, de această dată nu suntem responsabili doar pentru noi, ci și pentru generațiile care vin.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Cătălin Teniță, neafiliați.

## **Domnul Dragoș-Cătălin Teniță:**

Mulțumesc mult, domnule președinte. Mulțumesc mult, dragi colegi.

Aceste două fraze, rostite astăzi pentru prima dată în Parlamentul României, înseamnă „Eu sunt taiwanez!”, în mandarină și în hokkien, două dintre limbile vorbite în Taiwan.

Prin aceste cuvinte, cetățenii acestei țări își afirmă identitatea, o identitate pe care au dreptul de a o avea și de a o exprima liber.

Identitatea este cheia unei societăți libere și diverse, în care fiecare individ are dreptul de a-și exprima cultura, valorile și aspirațiile. În Taiwan, această identitate este înfloritoare, alimentată de o istorie bogată și de un popor dedicat valorilor democrației, libertății și respectului pentru drepturile omului.

Să nu uităm că, la fel ca în cazul oricărui popor liber, identitatea taiwaneză nu este definită de conflictele politice sau de liniile de demarcație pe hartă, ci de oamenii care își numesc această insulă cămin, oameni care, în pofida presiunilor și provocărilor, continuă să lupte pentru democrație, drepturi civile și libertate.

De aceea, acum două săptămâni am avut onoarea deosebită de a reprezenta România la întâlnirea inaugurală a Clubului Formosa, o adunare de peste 30 de parlamentari și europarlamentari care doresc să sprijine Taiwanul.

Ca membru al Grupului de prietenie România–Taiwan, am fost martorul unei întâlniri istorice, care a reafirmat importanța păcii și stabilității în strâmtoarea Taiwan, o zonă de o importanță crucială pentru securitatea și prosperitatea la nivel mondial.

În acest forum am transmis un mesaj clar și puternic: orice dispute existente între cele două părți ale strâmtorii Taiwan trebuie abordate prin mijloace pașnice și _statu-quoul_ nu ar trebui schimbat unilateral, împotriva voinței poporului taiwanez. Orice comportament agresiv și imprudent nu numai că dăunează eforturilor de reconciliere, ci și escaladează inutil tensiunile în regiune, o acțiune căreia noi ne opunem ferm.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Mulțumesc.

Cu rugămintea: pentru declarații politice, suntem parlamentari, nu pentru funcții politice; pentru viitor, pe partea de procedură.

Dau citire colegilor deputați care au depus declarații în scris.

Grupul parlamentar al PSD: Virgil Alin Chirilă, Eugen Bejinariu, Ioan Vulpescu, Adrian Alda, Ștefan Mușoiu, Viorica Sandu, Vasilică Toma, Ioan Mang, Marian-Iulian Rasaliu, Daniela Oteșanu, Florin-Claudiu Neaga, Radu-Marcel Tuhuț, Silviu Nicu Macovei, Daniel-Florin Ghiță, Cristina-Elena Dinu, Nicu Niță, Mirela Furtună, Mirela-Elena Adomnicăi.

Grupul parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Marian Crușoveanu, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Iulian-Alexandru Muraru, Elena Hărătău, Maria Stoian, Cristina Burciu, Călin-Ioan Bota, George-Cătălin Stângă, Bogdan-Iulian Huțucă, Ștefan-Bucur Stoica.

Grupul parlamentar al USR: Ștefan-Iulian Lőrincz, Filip Havârneanu, Oana-Silvia Țoiu, Radu Panait.

Grupul parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Lilian Scripnic.

Grupul minorităților naționale: Cătălin-Zamfir Manea. Neafiliați: Anamaria Gavrilă, Bogdan-Alexandru Bola, Vasile Nagy.

Lista fiind epuizată, declar închisă prima parte a ședinței noastre de azi.

„Micii fermieri pot scăpa de sancțiunile APIA chiar dacă nu au respectat regulile”

Practica profesională în acest domeniu, depusă ani la rândul, combinată cu interacțiunea continuă cu fermierii și problemele lor m-au determinat să le prezint, pe larg, soluțiile legale, salvatoare privind evitarea aplicării sancțiunilor aferente de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Firește că nu voi dezvălui vreo stratagemă, pe care ar cunoaște-o doar specialiștii din acest domeniu, ci posibilitățile și încadrările lor juridice, necesare evitării măsurilor de constrângere. Oricum, după cum bine mă cunosc majoritatea agricultorilor și fermierilor arădeni, dezavuez și descurajez orice tertip prin care s-ar aduce o minimă atingere legilor în vigoare. Însă aici este vorba de cu totul și cu totul altceva, respectiv de neliniștea unora dintre proprietarii unor astfel de exploatații, ajunși în situații-limită din cauza unor circumstanțe intempestive, care ar putea chiar să determine stoparea investițiilor lor. Concret, mă refer la cazurile fortuite, cum ar fi forța majoră și împrejurările excepționale.

Potrivit art. 35 din Hotărârea Guvernului nr. 1571/2023, cu modificările și completările ulterioare, cazurile de forță majoră și circumstanțele excepționale se notifică în scris către APIA, furnizându-se, în același timp, dovezi relevante care atestă apariția acestor tipuri de situații, în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care beneficiarul sau succesorul său în drepturi este în măsură să trimită respectiva notificare.

Legiuitorul a definit forța majoră drept acel eveniment imprevizibil și imposibil de înlăturat, independent de voința omului, intervenit după data semnării angajamentului cu APIA, care împiedică executarea lui și care exonerează de răspundere partea care o invocă.

„Un pas mai aproape de egalitatea de tratament între cetățean și stat”

Săptămâna trecută am obținut un nou aviz favorabil pentru inițiativa mea legislativă care instituie o egalitate de tratament între contribuabili și stat, prin plata din oficiu a dobânzii pentru sumele pe care statul le are de restituit sau de rambursat. Mai mult, acest proiect stabilește faptul că dobânda trebuie să curgă către cetățean de la data achitării sumelor constatate ca nedatorate, nu din a 46-a zi de la data înregistrării cererii de restituire, așa cum este prevăzut acum în Codul fiscal.

Așa cum era de așteptat de la un astfel de guvern, care se opune succesiv tuturor inițiativelor ce vin în sprijinul românilor, Ministerul Finanțelor a trimis un aviz negativ, care este de un penibil ieșit din comun și în total contrast cu avizele favorabile primite de noi, până acum, de la Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ. Practic, Ministerul Finanțelor spune că nu susține proiectul Forța Dreptei pentru că prezintă următoarele dezavantaje: creșterea volumului activității de administrare la nivelul ANAF, modificări semnificative în programul informatic utilizat de ANAF pentru activitatea de administrare a creanțelor fiscale.

Adică nu le facem viața mai ușoară contribuabililor pe care îi păgubim și nu facem ce este corect pentru că nu vrem să dăm mai mult de muncă angajaților ANAF și nici nu vrem să facem un sistem informatic serios. Îl menținem în subdezvoltare pe cel actual, așa-i? O altă mențiune pe care trebuie să o fac este legată de votul din comisie. Știam că în discuțiile dintre PSD și PNL stabiliseră să avizeze negativ proiectul, însă după ce colegul meu Alexandru Kocsis a prezentat argumentele noastre și a spulberat avizul penibil dat de Ministerul Finanțelor, cred că le-a fost jenă să mai voteze împotrivă. Astfel s-a ajuns la situația ca PSD, PNL, AUR și UDMR să voteze toți pentru. A doua surpriză, neplăcută de data asta, a fost că cele două abțineri la votul pe proiect au venit din partea „colegilor” de la USR, partid de opoziție cu care ar trebui să construim alternativa politică.

„3 milioane de facturi plătite prin intermediul cardului de energie”

Măsurile pentru ajutorarea familiilor vulnerabile, adoptate de Guvernul condus de PNL și implementate de ministrul liberal al fondurilor și investițiilor europene, Marcel Boloș, încep să facă diferențe sesizabile în viețile românilor aflați în situații dificile.

Conform datelor care au parvenit ministerului, în perioada 20 februarie – 25 mai 2023 au fost efectuate 3 milioane de plăți prin intermediul cardului de energie, valoarea totală a sumelor achitate ajungând la 678 milioane lei. Dintre acestea, 145.000 de plăți, în valoare de peste 30 milioane de lei, au fost făcute prin intermediul platformei online, iar pentru lemne de foc cardurile de energie au fost utilizate de peste 92.000 de beneficiari. Suma achitată, în numerar, pentru compensarea costului lemnelor de foc este de 62,4 milioane lei.

Până în prezent au fost emise și distribuite peste 2 milioane de carduri de energie destinate românilor vulnerabili și au fost soluționate 17.700 anchete sociale, pentru care sunt emise și distribuite carduri, totalizându-se astfel peste 4 milioane de persoane care beneficiază de carduri de energie, bugetul total al programului fiind de 2,8 miliarde de lei.

Reamintesc că ajutorul acordat persoanelor vulnerabile pentru compensarea prețurilor la energie este în valoare

nominală de 1.400 lei, poate fi utilizat până la data de 31 decembrie 2023 pentru plata facturilor la servicii și produse precum: energie electrică, energie termică furnizată în regim centralizat, gaze, butelie, butan, lemn de foc, rumeguș, cărbune, păcură, peleți, brichete, combustibili lichizi sau solizi și orice alte materiale de încălzire care pot fi utilizate la încălzirea locuințelor. De asemenea, el este acordat pe loc de consum/gospodărie vulnerabilă, în două tranșe, astfel: 700 lei/semestru se acordă începând cu luna februarie 2023 și 700 lei/semestru se acordă începând cu luna septembrie 2023.

„Ministrul Adrian Câciu trebuie să plece din fruntea finanțelor românești”

Ministrul finanțelor, Adrian Câciu, este principalul responsabil pentru deficitul bugetar de 27,35 de miliarde de lei, înregistrat după primele 4 luni ale anului, deoarece, din dorința de a da bine în fața șefilor de la PSD, a supraestimat veniturile și a subestimat cheltuielile pentru bugetul pe 2023.

Desigur, totul s-a făcut fără consultarea specialiștilor, a celor care știu cum se construiesc bugetele și cum pot fi colectați mai bine banii la buget.

Datele oficiale arată că în primele 5 luni din 2023 ANAF a încasat 148 de miliarde lei, cu 9,4 miliarde lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2022. Creșterea încasărilor s-a realizat cu un efort substanțial din partea ANAF și a președintelui acestei instituții, Lucian Heiuș, un profesionist care a obținut rezultate foarte bune în combaterea evaziunii fiscale.

Și tot cifrele spun că în primele 5 luni din acest an diferența dintre sumele care trebuiau colectate și cele încasate efectiv este de aproape 9 miliarde de lei, din care cea mai mare parte, aproape 8,5 miliarde de lei, provine de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, condusă de Ionuț Mișa, un specialist din PSD, garantat de Liviu Dragnea și Radu Mazăre.

Prin urmare, măcar în ceasul al 12-lea, PSD trebuie să dezbrace haina ipocriziei politice, să își asume responsabilitatea pentru situația dezastruoasă de la Ministerul Finanțelor și să îi retragă la vatra partidului pe „marii specialiști” Adrian Câciu și Ionuț Mișa.

În momente dificile, de criză, la conducerea Ministerului Finanțelor trebuie să fie numiți specialiști, oameni care pot construi cu responsabilitate un buget și pot asigura colectarea eficientă a banilor, oameni care asigură stabilitate și predictibilitate.

„Sistemul de educație din România are nevoie, pe lângă majorările salariale în rândul dascălilor și personalului auxiliar, și de creșterea calității actului de învățământ”

România se confruntă cu cea mai amplă grevă din sistemul de învățământ. Din capul locului voi spune că, în principiu, revendicările cadrelor didactice sunt justificate și salut decizia Guvernului de a veni cu o ofertă concretă și generoasă, dacă ne gândim la contextul economic actual și la dificultățile economice prin care trece țara noastră, la fel ca multe alte state europene.

Sindicatele din învățământ au dreptate când afirmă că educația reprezintă viitorul țării și că viitorul nostru va depinde foarte mult de resursele financiare pe care Guvernul le investește astăzi în acest sector. Este însă numai jumătate din adevăr.

Simpla creștere a cheltuielilor din Educație nu va garanta că vom avea generații mai bine pregătite și că, pe fond, România va avea un viitor mai bun.

Cred că mai este un element, cel puțin la fel de important, care a lipsit din discursul sindicatelor și care ar trebui poate să fie pus pe masa negocierilor dintre Guvern și profesori.

Cred că, dincolo de bani, dincolo de salarii, trebuie să vorbim și despre calitatea actului de învățământ. Am cunoscut cadre didactice deosebite, care mie, personal, mi-au marcat destinul într-un mod pozitiv. Oameni dedicați profesiei, oameni care mi-au deschis orizontul și cărora le datorez tot respectul meu. Cred că fiecare dintre dumneavoastră aveți în experiența proprie sau în experiența copiilor sau a nepoților dumneavoastră astfel de exemple de dascăli dedicați, demni de toată lauda. Pentru astfel de profesori se justifică întru totul majorările salariale solicitate de liderii sindicali. Chiar mai mult aș spune, pentru că, într-adevăr, acești oameni formează în mod pozitiv generații întregi de elevi.

„Comisia Europeană a răspuns pozitiv demersurilor PNL privind alocarea sprijinului financiar destinat fermierilor români”

În urma intervențiilor succesive și ferme ale Guvernului Ciucă, Comisia Europeană va acorda un nou pachet de sprijin financiar fermierilor din România și celorlalte țări afectate de prețul scăzut al cerealelor importate din Ucraina. Din valoarea totală a acestui program de susținere, de 100 milioane euro, țara noastră va beneficia de suma de 29,7 milioane euro, în vederea despăgubirii agricultorilor care au suferit pierderi considerabile din cauza afluxului de grâne ieftine din țara vecină.

Cu toate că acordarea acestui pachet de sprijin este condiționată de suspendarea de către Ungaria a măsurii unilaterale care vizează grânele ucrainene, România urmează să primească banii pentru fermieri din partea Comisiei Europene, suma urmând să fie suplimentată din bugetul de stat, astfel încât să se poată acoperi o parte a pagubelor înregistrate de românii care au rămas cu cerealele în stoc, fără posibilitatea de a le comercializa.

Până acum, producătorii noștri de cereale au intrat deja în posesia unui sprijin în valoare de 20,1 milioane de euro, jumătate din partea Comisiei Europene și jumătate din bugetul național.

La acest demers au contribuit și parlamentarii europeni ai PNL, care s-au implicat activ în sprijinirea fermierilor români, prin convingerea forului european de a debloca sumele necesare agricultorilor români din rezerva de criză a Uniunii Europene, un fapt care se petrece foarte rar și doar în situații deosebite.

În același context, pentru a soluționa criza apărută pe fondul permisivității exporturilor, Comisia Europeană a prelungit până la 15 septembrie restricțiile pentru importurile de cereale, respectiv grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui din Ucraina. Această hotărâre este adresată țărilor care au avut cel mai mult de suferit: România, Bulgaria, Ungaria, Polonia și Slovacia.

„Pachetul legislativ inițiat de PSD pentru susținerea familiilor și creșterea natalității”

Responsabilii guvernamentali ai PSD se află în faza de finalizare a pachetului legislativ pentru susținerea familiilor și creșterea natalității, transpus într-o serie de stimulente financiare menite să rezolve criza demografică traversată de România în această perioadă.

Acest program, aflat pe masa de lucru a Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, în colaborare cu Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, prevede adoptarea a 10 măsuri consistente pentru îmbunătățirea vieții tinerelor familii, precum și încurajarea acestora să devină părinți.

O primă hotărâre se referă la reducerea la 5% a TVA la produsele pentru copii, aplicabilitatea acesteia urmând să conducă la reducerea exponențială a prețurilor la laptele special pentru sugari, alimentele pentru sugari și copii mici (carne, pește, legume, fructe, condiționate pentru vânzarea cu amănuntul, în recipiente de maximum 250 grame), îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte pentru sugari, șervețele, scutece și scaune auto pentru micuți.

Implementarea reducerii TVA destinate copiilor va fi urmărită cu celeritate de către reprezentanții instituțiilor abilitate ale statului, pentru ca magazinele să nu crească în mod artificial prețurile acestor produse, așa cum s-a mai petrecut în cazuri similare, deoarece este important ca proiectul să fie cu adevărat folositor familiilor cu copii.

Un al doilea punct vital al modificărilor legislative vizate prin acest pachet este lansarea unui program social de interes național în scopul prevenirii afecțiunilor apărute în timpul sarcinii. Denumit „Materna”, proiectul se referă la acordarea unui voucher în valoare de 2.500 lei viitoarelor mame, după a 10-a săptămână de sarcină. Suma va fi folosită pentru consultațiile și analizele necesare în timpul sarcinii, care nu sunt decontate prin sistemul public de asigurări de sănătate.

„Flota maritimă comercială a României”

Despre dispariția flotei maritime comerciale s-a mai vorbit în această sală, însă fără rezultate pozitive.

La 1 ianuarie 1989 România se număra printre primele 10 puteri maritime. Ca număr de nave și capacitate de transport avea peste 300 nave maritime, cu o capacitate de transport de aproape 6.200.000 tdw, fără a socoti flota de pescuit oceanic, cu mai mult de 100 de nave. Existau nave cargo, bulker, multifuncționale, containere, ro-ro, feribot, tancuri petroliere, de pescuit oceanic, transport refrigerat. Acestea erau prezente în toate porturile majore ale planetei, transportând 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână diverse produse dinspre și spre România.

Astăzi pavilionul maritim românesc mai este arborat de doar două nave, feriboturile gemene Mangalia și Eforie. Ele reprezintă ultimele vestigii din ceea ce a fost mândra flotă maritimă comercială a României, iar atunci când ele vor coborî pavilioanele vom spune adio unei istorii navale de secole.

Crearea unei flote maritime comerciale sub pavilion românesc poate readuce România în rândul țărilor cu importanță maritimă mondială, poate aduce venituri la bugetul de stat, poate crea locuri de muncă pe mare și pe uscat, renașterea și dezvoltarea unor activități pe orizontală: reparații, întreținere, aprovizionare, manevrare portuară, alte avantaje economice. Nu trebuie omis rolul militar pe care îl au aceste nave în caz de război.

Țara noastră deține instituții de învățământ superior, licee și școli vocaționale, Centrul pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale, toate recunoscute pe plan internațional pentru profesionalismul lor, dar navigatorii români lucrează pe nave cu pavilion străin, într-o formă de mercenariat civil, de cele mai multe ori fără o minimă protecție socială.

„PNL, filiala Alba – exemplu de administrație publică”

Partidul Național Liberal – filiala Alba s-a evidențiat, de-a lungul timpului, ca una dintre cele mai serioase, eficiente și profesioniste filiale ale Partidului Național Liberal, în special în ceea ce privește administrația publică locală.

Prin profesionalismul nostru am construit modele de bune practici pentru toată țara, pentru toți administratorii, indiferent de culoarea politică pe care o au. PNL Alba este un mare susținător al antreprenoriatului și mediului de afaceri, fiind preocupat de pregătirea forței de muncă bine calificate.

Încă din anul 2012, când se prefigura o mare criză a forței de muncă, Consiliul Județean Alba a înființat, în parteneriat cu operatorii economici, învățământul dual profesional, Școala Profesională Germană de la Alba Iulia. Acest lucru a generat o creștere exponențială a învățământului profesional și tehnologic, în special la Sebeș, Cugir, Blaj și Alba Iulia.

În toate aceste unități, Alba a generat peste 15.000 de meseriași noi, în ultimii 10 ani, ceruți pe piața muncii. Acum, sub guvernarea liberală, Alba are șansa înființării unui campus dedicat învățământului dual la Alba Iulia, finanțat prin fonduri din PNRR. Acesta a fost declarat eligibil și purtăm deja discuții pentru a fi finanțat.

În noua Lege a învățământului preuniversitar, pe care Parlamentul tocmai a votat-o, PNL a susținut și a votat ca elevii din învățământul profesional dual să poată lucra cu jumătate de normă la angajator, începând de la vârsta de 16 ani. Adică să facă muncă practică cât se poate de mult și să fie plătiți pentru asta. Totodată, sunt prevăzute noi facilități fiscale pentru elevi și operatori.

„Recunoștință și prețuire învățătorilor”

Ziua învățătorului are o semnificație specială pentru învățământul românesc, fiind aniversați îndrumătorii copiilor în procesul complex al educației și formării. Pentru fiecare dintre cei mici, care au pășit pentru prima dată pe porțile școlii, după ce s-au despărțit cu greutate de jucării pentru a le înlocui cu manualele școlare, prima întâlnire cu doamna învățătoare sau domnul învățător va rămâne de neuitat.

Ziua învățătorului trebuie să fie importantă și pentru autorități, de la cele locale, îndreptățite și obligate să asigure toate condițiile optime pentru buna desfășurare a actului de învățământ la responsabilii din Ministerul Educației și, nu în ultimul rând, la parlamentari, care au datoria de onoare de a se implica activ în susținerea dezvoltării învățământului și, implicit, a dezvoltării armonioase a copiilor noștri.

În opinia mea, este nevoie de îmbunătățirea condițiilor din școlile românești și, de asemenea, să inițiem strategii coerente referitoare la rezolvarea problemelor sistemului educațional. Mă refer îndeosebi la elevii proveniți din familii cu venituri reduse, ale căror posibilități de a frecventa școala sunt mici, dar și la cei aflați la distanțe mari de unitățile de învățământ.

„Școala va fi școală când omul va fi om și statul va fi stat”, spunea marele Mihai Eminescu despre procesul de învățământ. Pornind de la această perspectivă, este îmbucurătoare preocuparea Guvernului Ciucă de a asigura condițiile necesare unei educații de calitate învățătorilor, respectiv celor ce au misiunea de a asigura continuitatea națiunii noastre.

Îmi exprim încrederea că vom găsi resursele financiare necesare pentru îmbunătățirea situației generale a educației

După 3 decenii de mascaradă politică, românii conștientizează că singura cale spre o viață decentă este calea patriotismului și favorizarea propriei națiuni!

Vineri, 2 iunie 2023, s-a consemnat un eveniment cu totul special și rar întâlnit în provincie. Orașul Galați a fost gazda unei conferințe dedicate națiunii române. Titlul conferinței a fost „Națiunea și naționalismul în era globalizării”. Evenimentul a fost special prin prisma numărului de participanți. Peste 500 de suflete au umplut sala de spectacole a Teatrului Muzical „Nae Leonard” din Galați, multe dintre aceste persoane fiind obligate de lipsa locurilor libere să urmărească din picioare alocuțiunile președintelui AUR, domnul George Simion, europarlamentarului Cristian Terheș și președintelui CNC AUR, domnul Claudiu Târziu.

O emulație neașteptată s-a creat în jurul acestui eveniment – dorința de a opri falimentul României, dorința de a renaște, de a fi din nou mândri de tot ce este românesc, dorința de a proteja românismul, glia, istoria, specificul național, tradiția, limba și dorința de a ne proteja granițele. Toate acestea fac ca românii să răspundă cu un entuziasm debordant la apelurile patriotice ale mișcării naționale AUR.

Până nu de mult, evenimentele politice erau evitate de oamenii simpli, sătui de prea multă demagogie, sătui de parvenitismul și perversitatea unei clase politice care se apleacă spre nevoile cetățenilor doar în perioada alegerilor. Iată că Alianța pentru Unirea Românilor reușește să suscite interes și să capteze atenția câtor mai mulți români chiar și în afara perioadelor de campanie electorală. AUR reușește să adune sute și mii de oameni la un loc, fără a le oferi mici, bere sau bani, așa cum ne-au obișnuit partidele pe nedrept numite ca fiind „consacrate”.

„Interesul crescut al tinerilor față de UE trebuie privit cu maximă seriozitate!”

Ultimul Eurobarometru publicat în această săptămână de Parlamentul European pare a aduce o serie de vești îmbucurătoare în ceea ce privește interesul cetățenilor europeni față de viitorul Uniunii. Spre exemplu, interesul tinerilor pentru viitoarele alegeri europarlamentare a crescut cu 6 puncte procentuale, de la 43% în anul 2018 la 49% în anul 2023; 42% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani afirmă că este foarte important pentru ei să voteze în alegerile europene de anul viitor.

Tendința este să interpretăm aceste date în sensul în care ne dorim o implicare mai mare a tinerilor în politică și de a-i convinge să participe la viața politică a „cetății”. Totuși dorința de-i implica pe tineri în administrarea propriului viitor în societate ne poate induce în eroare, așa numita eroare de confirmare sau, mai pe românește, să vedem doar ceea ce ne dorim să vedem!

Spuneam mai devreme că se înregistrează o creștere a interesului tinerilor față de alegerile europene până la nivelul de 49%; în același timp, media celorlalte categorii de vârstă este de 56% interes. Deci tinerii sunt în continuare cel mai puțin interesați de administrarea UE. Mai departe, 42% dintre tineri spun că e important să voteze; din nou, sunt semnificativ sub media europeană de 48%.

În realitate, putem considera că interesul tinerilor față de alegerile europene ar putea fi și o formă de revoltă față de actualul sistem administrativ al Uniunii. Argumentele pentru o astfel de poziție sunt multiple și complexe. Spre exemplu, rezultatele ultimului Eurobarometru arată că dorința tinerilor de a schimba lucrurile (33%) este clar mai mare decât media europeană (29%).

„Din prosumator în creditor”

Mass-media a prezentat recent exemplul stupefiant al familiei Ionescu, care din prosumator, adică un mic producător și consumator (în același timp) de energie din surse regenerabile, a ajuns creditor al unei mari companii energetice. Situația este de-a dreptul hilară.

În septembrie 2021 familia Ionescu s-a trezit cu o factură mai mare de la Enel, ceea ce l-a făcut să-și dorească să-și producă singur energia. Astfel, această familie a investit și a devenit prosumator. Și-a instalat un sistem trifazic de 7,2 kW, compus din 20 de panouri, montate pe casă și orientare sud-vest. Anul acesta a consumat 1,91 MWh și a produs 3,43 MWh. Până aici nimic ieșit din comun. La ora actuală familia Ionescu figurează în evidențele Enel cu un sold debitor în valoare de 672,29 lei și un sold creditor în valoare de 3.452,93 lei. Partea proastă este că această familie trebuie să plătească în continuare – în fiecare lună – factura de electricitate către Enel, în timp ce această companie își va achita datoria către familia Ionescu abia în 2025!

Așadar, o familie din România ajunge să crediteze timp de doi ani businessul Enel. În loc să investească acești bani la bursă, să cumpere titluri de stat sau, pur și simplu, să-i cheltuiască așa cum vor, această familie este nevoită să împrumute o mare companie și să accepte un termen de rambursare de 24 de luni.

Stau să mă întreb cum își vor regulariza diferența peste doi ani cele două părți și ce se va întâmpla începând cu luna a 25-a. O vor lua de la capăt și prosumatorul va fi nevoit să crediteze compania energetică pentru alte 24 de luni? Este de-a dreptul absurd și inacceptabil așa ceva!

„România își reafirmă angajamentul pentru susținerea Ucrainei și a Republicii Moldova”

Începutul lunii iunie a fost marcat cu un eveniment extrem de important pentru regiunea în care se află România. Summitul comunității politice europene, desfășurat la Castelul Mimi din Bulboaca, Republica Moldova, a reunit reprezentanții a 45 de state, împreună cu președintele Consiliului European, președinta Comisiei Europene și președinta Parlamentului European. Discuțiile la acest mare eveniment s-au concentrat pe eforturile comune pentru pace și securitate, precum și pe reziliența energetică, conectivitatea și mobilitatea în Europa. România, reprezentată de către președintele Klaus Iohannis, a apreciat reuniunea ca fiind ilustrativă pentru vocația europeană a Republicii Moldova și pentru seriozitatea eforturilor de reformă dedicate aderării sale la Uniunea Europeană. Mai mult, în prezența președintelui Volodimir Zelenski, România și-a reiterat sprijinul pentru Ucraina și poporul său, care sunt, zi de zi, ținta atacurilor nemiloase ale agresorului rus.

Această reuniune a avut, întâi de toate, menirea să arate inamicilor democrației și libertății din Europa că suntem dedicați valorilor în care credem și, mai presus de orice, suntem determinați să apărăm coeziunea care stă la fundamentul acestora. Războiul de agresiune, ilegitim, ilegal și criminal, purtat de Federația Rusă împotriva vecinului ucrainean ne-a demonstrat că sfârșitul Războiului Rece, cu care se preconiza chiar sfârșitul istoriei, a fost doar o perioadă de acalmie. Ambițiile imperialiste ale Rusiei nu au dispărut cu prăbușirea Uniunii Sovietice, așa cum mulți au crezut, iar victoria Lumii Libere, ce părea definitivă, este astăzi contestată de actori statali și nonstatali, dispuși să sacrifice propriii semeni și viitorul generațiilor tinere pentru a-și păstra controlul instaurat prin teroare.

Cu gândul la educația din țara noastră, cu gândul la profesori, la elevi și la viitorul care ne unește pe toți, în contextul grevei actuale, mi-am propus să vă aduc la cunoștință câteva aspecte importante care nu trebuie neglijate.

În primul rând, aș vrea să clarific un aspect esențial: responsabilitatea pentru continuarea grevei este acum exclusiv a sindicatelor din educație. Guvernul a venit cu o ofertă generoasă care răspunde solicitărilor sindicale inițiale. Începând cu 1 iunie au fost decise majorări salariale consistente, de care vor beneficia un număr mare de angajați din sectorul educațional.

Concret, 270.000 de angajați din categoria personalului didactic și didactic auxiliar vor primi 1.000 de lei brut în plus la salariu, iar 65.000 de angajați din categoria personalului nedidactic vor beneficia de un plus de 400 de lei brut. De menționat că debutanții primesc cea mai mare creștere salarială, de aproape 25%, iar restul profesorilor peste 18%. Aceste creșteri sunt mai mari decât rata inflației și reprezintă un pas important către aducerea veniturilor angajaților din educație mai aproape de veniturile pe care le merită.

În plus, Guvernul și partidele coaliției de guvernare s-au angajat ca salariul profesorului debutant să fie adus, prin noua Lege a salarizării, care va fi gata în următoarele luni, la nivelul salariului mediu brut pe economie. Acest angajament a fost luat în cadrul notei de fundamentare a ordonanței de

urgență prin care au fost decise majorările de salarii din educație.

Toate aceste aspecte au fost aduse la cunoștința liderilor sindicali. Mai mult, Guvernul, cele trei partide aflate la guvernare și Președinția României s-au angajat public să crească salariile din educație. Este important de subliniat că acesta este un angajament solid și că măsurile care au fost aprobate în ședința de Guvern reprezintă maximumul posibil în acest moment, fără riscul de a genera un dezechilibru bugetar iremediabil. Impactul total bugetar este de aproximativ 2,17 miliarde lei.

„Aderarea României la spațiul Schengen, complicată suplimentar de partidele de dreapta”

V-am vorbit, în ultimul an, de nenumărate ori despre eforturile pe care noi, cei de la PSD și PES Activists, le-am depus, la nivel european, pentru integrarea țării noastre în spațiul Schengen. De asemenea, v-am prezentat constant și o serie de soluții pe care le-am identificat și chiar aplicat pentru atingerea acestui deziderat național.

Mai mult, am făcut lobby activ la toate ambasadele comunitare și în toate întâlnirile cu președinții omologi ai Comisiilor pentru afaceri europene din toate țările membre ale Uniunii. Și vom continua și prin alte intervenții similare pe această direcție prospectivă. După cum știți foarte bine majoritatea dumneavoastră, am primit numeroase asigurări privind susținerea acestui obiectiv al nostru de țară. Chiar și de la o mare parte din clasa politică austriacă. Însă reiterez că în toată această problematică este vorba de acel vot unanim al Parlamentului European, pe care nu l-am întrunit anul trecut, criteriu de care sper să nu ne mai împiedicăm niciodată. Numai că între dorințele mele și ale altor peste 18 milioane de români există o voință politică. Și nu mă refer strict la asigurările primite din partea partidelor de stânga din Spania și din Austria pentru accederea noastră în Schengen, ci chiar la buletinele de vot prin care aceste două popoare își vor alege drumul pentru viitor, optând pentru stânga sau pentru dreapta.

Ca să fiu înțeles de cât mai mulți români, reamintesc faptul că Spania va prelua la începutul lunii viitoare președinția Consiliului Uniunii Europene. Social-democrații din Spania au fost clari în privința susținerii României. Având în vedere alegerile din Peninsula Iberică, dacă socialdemocrații ar câștiga scrutinul parlamentar în Spania, atunci am avea o șansă de peste 50% ca integrarea noastră să aibă loc până la sfârșitul acestui an. În caz contrar, acest moment va mai avea de așteptat.

„Obiectivul Planului național de combatere a cancerului este acela de a garanta accesul tuturor pacienților la tratamentul oncologic”

Voi aborda un subiect foarte mediatizat în rândul atât al specialiștilor din domeniul sanitar, cât și al mass-mediei sau pacienților care sunt direct vizați de modificările legislative privind implementarea Planului național de combatere a cancerului.

Pentru a înțelege cât mai bine importanta unor norme de aplicare și implementare a Legii nr 293/2022, cât mai eficiente și clare, trebuie să ne raportăm la conceptul care stă la baza îmbunătățirii legislației naționale în domeniu, și anume Planul european de combatere a cancerului.

Construit ca un angajament politic al cărui scop este să impună o nouă viziune în ceea ce privește lupta împotriva cancerului, planul european urmărește să structureze, în scurt timp, o comuniune în domeniul sănătății, care să confere soluții moderne și acces facil la proceduri și servicii medicale de prevenție și curative atât pentru specialiști, cât și pentru pacienți, iar pentru realizarea acestui deziderat Uniunea Europeană a alocat 4 miliarde de euro.

Potrivit statisticilor europene, peste 40% dintre cancerele înregistrate pot fi evitate prin prevenție și prin susținerea unor controale anuale regulate care să identifice precoce orice semne patologice. De asemenea, pentru scăderea numărului de cazuri noi de îmbolnăviri cu cancer, specialiștii europeni urmăresc informarea generațiilor viitoare cu privire la efectele nocive cauzate de consumul nociv de alcool, tutun și droguri sau de expunerea îndelungată la factori poluatori și de stres.

„Riscul seismic rămâne, chiar dacă unii ascund informații despre starea clădirilor!”

Tragedia imensă care a lovit poporul turc și cel sirian, în urma căreia zeci de mii de persoane și-au pierdut viața, ar fi trebuit să fie impulsul cel mai puternic pentru accelerarea investițiilor publice și private în consolidarea clădirilor care au o structură de rezistență vulnerabilă.

Guvernul Ciucă nu a ezitat și a declanșat imediat o acțiune de inventariere a tuturor imobilelor care prezintă risc seismic. Această inventariere era menită să ofere autorităților publice o imagine clară asupra necesarului de investiții care trebuie realizate pe termen scurt și mediu, precum și pentru identificarea unor resurse financiare nerambursabile care mai pot fi utilizate din bugetul Uniunii Europene. Din păcate, am aflat recent că mai puțin de o treime dintre primăriile municipiilor reședință de județ respectă Legea nr. 212/2022 și au făcut publice listele cu acele clădiri aflate în risc seismic iminent. Mulți cred, în mod eronat, că dacă nu fac publice aceste informații riscurile seismice dispar de la sine.

Am fost surprins să constat că Primăria Municipiului Craiova a publicat o asemenea listă, pe ea figurând nu mai puțin de 245 de imobile încadrate, în cea mai mare parte, în clasa de risc seismic III. Cam puține la număr, aș zice, numai dacă mă gândesc că multe clădiri din Craiova sunt puternic degradate, prin elemente vizibile. Nu am fost, în schimb, surprins să constat că acele clădiri încadrate în clasa de risc seismic III nu sunt incluse în ample proiecte de consolidare a

infrastructurii de rezistență, ci sunt prevăzute doar lucrări de reabilitare termică. Adică la o clădire care nu mai prezintă toate elementele de siguranță se aplică un strat de izolație și o vopsea, ca să se dea impresia cetățenilor că imobilul e sigur, ca unul nou!

„Încă o oportunitate ratată de Guvern în ceea ce privește promovarea României”

Sunt profund nemulțumit de modul în care actualul Guvern al României gestionează aspectele legate de promovarea turismului național, și în special, de lipsa de folosire strategică a oportunităților care ne sunt oferite.

Un exemplu clar în acest sens este vizita recentă a regelui Charles al Marii Britanii în România. Pentru cei care nu știu, regele Charles este un admirator și susținător fervent al patrimoniului cultural și natural românesc, având inclusiv proprietăți în țara noastră.

Vizita sa ar fi trebuit să fie o ocazie de a promova turismul românesc pe plan internațional, de a aduce în prim-plan frumusețile și particularitățile țării noastre, dar ceea ce mă deranjează este faptul că Guvernul nostru pare că nu a înțeles importanța acestui moment. Din păcate, nu am văzut nicio inițiativă concretă de a folosi vizita sa pentru a atrage atenția asupra turismului românesc.

Am căutat pe Google News articole care să vorbească despre vizita sa, sperând să găsesc reportaje sau articole care să pună în lumină frumusețile țării noastre, însă am fost dezamăgit să văd că nu există nimic în presa internațională pe această temă.

Cred cu tărie că responsabilitatea pentru această situație aparține celor care coordonează comunicarea și promovarea turismului la nivel guvernamental. Ei sunt cei care ar fi trebuit să pună la punct o strategie de comunicare și de promovare a țării în contextul vizitei regelui Charles.

Și nu cred că lipsește expertiza sau cunoștințele necesare. Am văzut cum Guvernul nostru este capabil să manipuleze mass-media și să redirecționeze atenția publicului când îi convine. Deci, cu siguranță, au abilitățile necesare pentru a face acest lucru.

„Aderarea României la spațiul Schengen nu se află pe agenda Consiliului JAI din perioada 8–9 iunie”

Săptămâna aceasta, la Luxemburg, va avea loc ultimul Consiliu de Justiție și Afaceri Interne (JAI) din cadrul președinției suedeze a UE. Decizii importante sunt așteptate a fi luate. Deși oficialii suedezi au dat asigurări în nenumărate rânduri că vor sprijini aderarea României la spațiul Schengen, acest lucru a rămas numai la nivel declarativ. Din păcate, aderarea României la spațiul Schengen nu se află pe agenda Consiliului JAI.

România merită în Schengen! Din păcate, observ, cu îngrijorare, că problema aderării țării noastre la Schengen a dispărut cu totul, în ultima vreme, de pe agenda publică. România este pregătită de peste 10 ani să fie primită în spațiul Schengen. Noi, ca țară, suntem „cu temele la zi”! România a demonstrat din plin că este pregătită să gestioneze frontierele externe ale Europei.

Este vitală repunerea pe agenda externă a obiectivului primirii țării noastre în spațiul Schengen! Politica externă trebuie resuscitată, iar România trebuie să se facă auzită.

Este nevoie de un calendar ferm de aderare la zona de liberă circulație pentru țara noastră. Nu mai putem accepta amânări! Cetățenii români nu sunt cetățeni de mâna a doua și au dreptul de a circula liber în Europa!

„Securitatea alimentară a României, în pericol!”

Situația survenită în urma scandalului din județul Buzău provocat de o anchetă legată de otrăvirea legumelor cu pesticide peste limitele admise trebuie să determine o reacție pe măsură din partea responsabililor din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Din nefericire, am asistat la o tăcere inexplicabilă din partea ministrului Daea, fapt care, în opinia mea, nu este în regulă.

Românii trebuie să știe că producătorii agricoli care nu respectă regulile și pun în pericol sănătatea populației riscă să își piardă toate drepturile și vor fi sancționați. Ca atare, consider că Ministerul Agriculturii trebuie să intensifice controalele referitoare la procentul pesticidelor folosite de fermierii care beneficiază de subvenții sau alte forme de sprijin din partea statului, deoarece nu este firesc ca oamenii care primesc aceste ajutoare să folosească banii în alte scopuri decât cele inițiale.

În vederea prevenirii și rezolvării din timp a unor asemenea situații, propun ca autoritățile abilitate ale statului să intensifice controalele legate de folosirea substanțelor chimice în procesul de dezvoltare a legumelor. De asemenea, cred că se impune atât majorarea numărului de probe recoltate din legumele care ajung pe piață pentru consumul populației, cât și înăsprirea amenzilor acordate în cazurile neconforme. În caz contrar, se pot perpetua cu ușurință astfel de conjuncturi nefaste, consecința fiind îmbolnăvirea gravă a consumatorilor.

Legile în vigoare prevăd că producătorii care beneficiază de programele de sprijin ale Ministerului Agriculturii sunt obligați, în vederea obținerii subvenției, să dețină un registru de evidență a tratamentelor aplicate plantelor.

„Infrastructura sanitară este o prioritate pentru PNL!”

În ultimii 3 ani de guvernare liberală, ritmul investițiilor realizate sau în curs de realizare pentru sectorul public de sănătate este mai mare decât ceea ce s-a alocat sau realizat în ultimele 3 decenii. Nu o spun eu, ci cifrele concrete! Extinderi de secții, modernizări de clădiri, construirea de pavilioane noi, demararea primelor spitale regionale de urgență, dotări de ultimă generație, achiziții de autospeciale pentru serviciile de ambulanță sunt numai câteva dintre aspectele pozitive realizate în timpul guvernării liberale și despre care, din păcate, se vorbește prea puțin. Este drept că Partidul Național Liberal este partidul faptelor și mai puțin al vorbelor goale și al promisiunilor fără fundament.

Unul dintre proiectele de investiții în domeniul sănătății, care mă preocupă în mod deosebit și la care am contribuit personal, este cel al Spitalului Regional de Urgență Craiova. Este un spital așteptat de 10 ani nu numai de craioveni, ci și de toți locuitorii Olteniei, din toate județele cu care se învecinează județul meu, Dolj. Este un spital de mare capacitate, promis în urmă cu prea mulți ani, care a existat doar pe hârtie, pe care guvernele liberale l-au pus în mișcare și, dacă termenele asumate se vor respecta, proiectul tehnic va fi finalizat până la finalul acestui an. Este un pas esențial pentru a demara lucrările la Spitalul Regional de Urgență din Craiova.

Spitalul Regional de Urgență din Craiova nu este doar un proiect de investiții, ci și un proiect pentru salvarea de vieți. Este o necesitate reală pentru sute de mii de locuitori din Oltenia, care vor avea aproape de ei secțiile de diagnostic și tratament, precum și medicii specialiști care să le trateze bolile și să le aline suferințele.

„Din nou despre colapsul din învățământul românesc” Ceea ce se petrece, astăzi, în sistemul nostru de învățământ este, cu certitudine, rezultatul a 30 de ani de subminare constantă a viitorului României! Cum poți supune o țară altfel decât distrugându-i sistemul educațional, sistemul medical și învrăjbind diferitele clase ocupaționale între ele – bugetari _versus_ privați, corporatiști _versus_ funcționari, instalatori contra profesori, iar exemplele pot continua pe multe pagini!

Este o rușine națională ceea ce face Guvernul României, astăzi: să ajungi să propui dascălilor tichete valorice, precum unor asistați social, în loc de creșteri vizibile și constante de salarii și de îmbunătățirea condițiilor de lucru, dovedește că și cei doi președinți de partide, PNL și PSD, precum și colegii lor n-au prea dat pe la școală, în ciuda titlurilor academice, care ar trebui, în viziunea lor îngustă, să-i preschimbe în ceea ce nu vor ajunge niciodată!

Deja cadrele didactice au ajuns să lucreze în două locuri ori să nu-și mai permită să fie profesori din cauza salariilor de mizerie și a bătăii de joc la care sunt supuși, zilnic, de factorii politici decidenți, mulți cu un parcurs educațional infim și cu un IQ care sfidează orice candidat serios la bacalaureat!

Profesorii au ajuns să finanțeze școlile! În fiecare zi acoperă găurile din bugetul educației prin proiectele pe care le fac! Și, în acest timp, măreața creștere economică, anunțată cu surle și trâmbițe – sunt convins că vă amintiți despre „Tigrul Europei” –, are efecte benefice doar pentru sinecuriștii de serviciu și pentru politicieni!

Cum să propui tu ca salariul unui profesor debutant să ajungă la 4.000 de lei în 4 ani? Adică să crească cu 600 de lei în 4 ani, ca să fiu explicit.

„Sănătatea mintală – necesitatea unei noi evaluări legislative”

Sănătatea mintală a tuturor trebuie să se concretizeze într-o nouă lege a sănătății mintale, cu implementare în toate sectoarele publice ce privesc statutul și bunăstarea omului. Fie el din mediul public sau privat.

Capitalul mintal al Europei este în pericol. Insecuritatea, șomajul, excluderea socială, lipsa de încredere și de speranță afectează mulți oameni din Europa, punând presiune asupra resurselor lor mintale și conduce la depresie, abuz de substanțe, violență și uneori sinucidere. În plus, problemele de sănătate mintală sunt asociate cu boli fizice și mortalitate precoce.

Dacă la nivel european lucrurile sunt mai așezate, la noi trebuie să recunoaștem că problematica sănătății mintale trebuie să reprezinte o prioritate pentru sănătatea publică.

Noua viziune și abordare a sănătății mintale în rândul cetățenilor noștri se impune împreună cu actualizarea legislației în acest domeniu, prin integrarea aspectelor legate

de sănătatea mintală în toate politicile, psihiatrie socială și comunitară, asigurarea personalului medical și nonmedical, precum și protecția și tratamentul adecvat al persoanelor cu tulburări psihice, ce ar trebui să beneficieze de aceleași drepturi ca cele ale oricărui cetățean al Uniunii Europene.

Trebuie să identificăm noi măsuri menite să asigure implementarea și promovarea unor acte normative, care să creeze cadrul unor mecanisme de control mai eficient asupra abuzurilor și inechităților din sistemul de îngrijire a pacientului.

Trebuie să asigurăm o colaborare și comunicare eficiente cu celelalte instituții, pentru ca politica socială, fiscalitatea, educația, ocuparea forței de muncă, justiția, sectoarele din afara domeniului sănătății să joace un rol major în influențarea sănătății mintale.

„Comisia Europeană a prelungit măsura restricțiilor privind importurile de cereale din Ucraina și a anunțat un al doilea pachet de sprijin pentru fermierii români, de 30 milioane de euro”

În ultima perioadă s-a pus foarte mult accent pe faptul că afluxul masiv de cereale din Ucraina, care tranzitează state precum Polonia, Ungaria sau țara noastră, creează prejudicii enorme fermierilor români, care nu pot susține prețul scăzut al cerealelor ucrainene și care puteau pierde sume considerabile în această vară.

Au fost foarte multe voci care au acuzat Ministerul Agriculturii și Partidul Social Democrat de faptul că nu au acționat impulsiv, precum statele vecine, interzicând pe plan național aceste importuri de cereale ucrainene, cu riscul de a atrage sancțiuni din partea Comisiei Europene.

Cu prilejul acestei crize, Partidul Social Democrat a demonstrat încă o dată faptul că rămâne un partid puternic ancorat în valorile europene și că specialiștii social-democrați dețin expertiza europeană necesară susținerii măsurilor adecvate în dialog cu reprezentanții Uniunii, astfel încât gestionarea acestor probleme să fie realizată în acord cu prevederile legislației europene.

Din acest punct de vedere, țin să reamintesc faptul că, în urma dialogului dintre Ministerul Agriculturii și specialiștii europeni, România a primit fonduri substanțiale pentru sprijinul acordat Ucrainei prin tranzitul cerealelor pe teritoriul național, bani ce vor ajunge în cel mai scurt timp către fermierii afectați.

În acest sens, ministrul agriculturii rămâne consecvent în protejarea fermierilor români și a solicitat, de curând, Uniunii Europene să prelungească interdicția importului de cereale ucrainene în statele afectate, adică inclusiv în România.

„Eficiența și fiabilitatea transportului de mărfuri prin CFR” În ultimii 30 de ani traficul feroviar de mărfuri a înregistrat o scădere semnificativă, atât în volumul de transport, cât și în volumul de servicii prestate, iar unul dintre motivele majore ale scăderii traficului feroviar de mărfuri este existența unor

distorsiuni economice pe piața transportului rutier de mărfuri, care limitează competitivitatea transportului feroviar în mod artificial. Un alt motiv este viteza redusă a trenurilor de marfă, ca rezultat al infrastructurii feroviare inadecvate; aceasta a contribuit la scăderea atractivității serviciilor de transport intermodal și a celor în vagoane izolate.

Transportul feroviar este mai eficient din punct de vedere energetic, mai sigur, mai puțin poluant și contribuie mai puțin la emisiile de gaze cu efect de seră. Pentru a inversa declinul transportului feroviar de mărfuri, una dintre direcțiile principale de acțiune constă în reevaluarea abordării privind întreținerea, dezvoltarea și exploatarea infrastructurii feroviare, astfel încât să se poată asigura suportul logistic necesar creșterii vitezei de deplasare a trenurilor de marfă. Chiar dacă rețeaua feroviară românească are o capacitate de transport semnificativă și se apropie de media europeană în ceea ce privește densitatea, utilizarea acestei rețele este una dintre cele mai scăzute în Uniunea Europeană.

Pentru a rezolva problemele și a revitaliza transportul feroviar de mărfuri în România, pot fi luate în considerare următoarele soluții:

– investiții în infrastructură. Guvernul ar trebui să aloce resurse financiare semnificative pentru modernizarea și extinderea rețelei feroviare. Aceasta include reabilitarea și întreținerea căilor ferate existente, construirea de noi linii și îmbunătățirea facilităților și echipamentelor asociate;

Într-un moment în care ne dorim să avansăm spre o Românie modernă, când digitalizarea nu mai este o opțiune, ci o necesitate, descoperim că multe biblioteci din țara noastră își ratează șansa de a se moderniza.

De ce? Din cauza modului defectuos în care Planul național de redresare și reziliență (PNRR) a fost scris în anul 2021, din cauza secretomaniei din jurul redactării PNRR și a lipsei dezbaterilor, la momentul potrivit, ne confruntăm cu imposibilitatea accesării fondurilor alocate.

PNRR ar fi trebuit să fie un instrument prin care să se aducă inovație în sectoarele-cheie ale societății noastre, inclusiv în bibliotecile noastre publice. Însă, în realitate, multe biblioteci, în special cele din mediul rural, nu au reușit să beneficieze de fondurile alocate prin acest plan, ca urmare a cerințelor nerealiste pe care foștii guvernanți le-au impus în multe cazuri.

Am ajuns, astfel, în situația în care jumătate dintre consiliile județene nu au putut aplica pentru fondurile destinate modernizării bibliotecilor județene și a celor locale, iar bugetul alocat ar fi fost oricum insuficient pentru planul ambițios de a transforma bibliotecile în huburi de dezvoltare a competențelor digitale, atât de necesare în special în mediul rural.

Pentru o bibliotecă județeană, finanțarea nerambursabilă a fost de maximum două milioane de euro pentru lucrări de reabilitare și echipamente, iar pentru reabilitarea a încă trei biblioteci, achiziția de echipamente pentru alte 26 și pentru alfabetizarea digitală a 2.500 de persoane a fost disponibilă suma de 585.000 euro!

Mult prea puțin! O sumă insuficientă pentru a aduce bibliotecile rurale în secolul al XXI-lea!

„Ziua mondială a mediului și lupta pentru un mediu curat și sănătos”

Pe data de 5 iunie am celebrat Ziua mondială a mediului, o zi specială, în care, an de an, tragem cu toții un semnal de alarmă față de pericolele cu care se confruntă mediul, în mare parte din cauza acțiunii sau inacțiunii omului.

În primul rând, schimbările climatice sunt cea mai mare amenințare cu care ne confruntăm. Dacă nu găsim soluții pentru schimbările climatice, consecințele sunt extrem de grave. Din punctul meu de vedere, putem să combatem schimbările climatice și suntem obligați să o facem. De aceea am organizat această dezbatere, pentru a identifica soluții și măsuri imediate pe care le putem promova.

Schimbările climatice nu sunt doar o problemă de mediu, așa cum prea mulți oameni cred. Este o amenințare atotcuprinzătoare pentru sănătate, pentru agricultură, pentru zonele în care trăiesc milioane de oameni, pentru economie.

Suntem într-un moment în care nimeni nu mai poate nega această realitate.

Furtunile, temperaturile fluctuante, precum și seceta sunt semne sumbre ale consecințelor pe care schimbările climatice le au. Țările vor avea de suferit dacă nimeni nu ia măsuri.

Schimbările climatice nu sunt doar niște simple cuvinte. Vorbim despre un fenomen real, care ne afectează viața de zi cu zi. Schimbările climatice provocate de om sunt un lucru real foarte înfricoșător.

Schimbările care afectează în prezent clima planetei transformă lumea. Din ultimii 20 de ani, 18 au fost printre cei mai calzi ani înregistrați vreodată, lucru pe care l-am resimțit și noi, cu toții.

Oamenii de știință avertizează că, dacă nu se iau măsuri urgente, până în 2060 încălzirea globală va depăși probabil cu 2°C nivelurile preindustriale, iar această depășire ar putea ajunge chiar la 5°C până la sfârșitul secolului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am rugămintea de a fi de acord – am discutat cu liderii de grup, în principiu nu s-a opus niciun lider de grup – ca pct. 14 din ordinea de zi, PL-x 700/2022, Proiectul de lege pentru modificarea art. 7 alin. (1) din Legea nr. 56/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului medical participant la acțiuni medicale împotriva COVID-19, să devină pct. 41 în ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Există acordul liderilor? USR? AUR? Nu există.

În aceste condiții, vă rog să vă pregătiți cartelele. PL-x 700/2022, de pe poziția 14, să fie mutat pe poziția

41.

##

Așadar, poziția 14 de pe ordinea de zi va fi poziția 41. Tot propuneri vizavi de ordinea de zi. Vă rog, doamna Prună.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 151.

În conformitate cu regulamentul, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de marți și miercuri, 6, respectiv 7 iunie 2023; programul de lucru pentru perioada 5–10 iunie 2023; lista rapoartelor depuse în perioada 30–31 mai 2023 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

## Domnule președinte de ședință,

Revin cu această propunere pe care v-am făcut-o de nenumărate ori, anume ca Comisia pentru buget, finanțe și Comisia pentru muncă să lucreze în paralel cu plenul de astăzi și să dezbată Pl-x 740/2022

. Este acel proiect de reducere a taxelor pe muncă și creștere cu 1.000 de lei a salariilor tuturor românilor.

Uitați-vă că de săptămâni bune de zile avem profesorii în stradă și protestează!

Cei de la CFR, asistenții medicali amenință cu greva.

Sunt sute de mii de români, peste un milion de români care au sărăcit din cauza inflației, care le-a redus veniturile, tot din cauza cheltuielilor pe care dumneavoastră le-ați făcut pentru nomenclatura de partid...

Doamna...

...pentru speciali...

Doamna deputat!

...știți dumneavoastră foarte bine!

Și vă rog să nu mai veniți cu această „gogoașă”, că nu sunt bani, pentru că vă dau și sursele bugetare...

Doamna deputat!

Le luăm pe rând. Haideți, domnule Grosaru, vă rog! Pe procedură.

Avem 11 miliarde de lei numai în scheme de ajutor...

Doamna deputat...

...de stat. Avem acele pensii speciale, pe care le țineți efectiv în brațe.

...ați făcut o propunere la ordinea de zi, am înțeles...

Da, domnule președinte, pentru că explicația poate ajuta Parlamentul acesta să dea un vot...

Nu subestimați capacitatea colegilor noștri de a înțelege...

...să dea un vot informat despre această lege, despre acest proiect de lege, pe care vă rog insistent să-l supuneți...

Mulțumesc.

...la vot.

Stimați colegi...

E momentul să redăm demnitatea oamenilor care lucrează...

Doamna Prună...

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

...cinstit în această țară, mai ales profesorilor care stau...

## Mulțumesc mult.

De fiecare dată avem aceeași discuție, stimată colegă. Ați făcut o propunere vizavi de ordinea de zi, nu un expozeu.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc mult, doamna deputat! Stimați colegi,

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Încuviințarea plenului ca două comisii să lucreze în paralel cu plenul, anume Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă, pentru dezbateri la Pl-x 740/2022.

Vot, vă rog.

Cu 32 de voturi pentru, 22 de voturi contra, 84 de abțineri, propunerea dumneavoastră nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Dacă mai există observații asupra ordinii de zi? Nu.

Da, domnule președinte, pe procedură.

În primul rând, aveam o datorie de la ședința de ieri. Este vorba despre faptul că dumneavoastră ați afirmat, în plenul Camerei Deputaților, că încerc să vă păcălesc.

Nu, domnule președinte, nu încerc să vă păcălesc! Este vorba de faptul că dumneavoastră pe moment cred că ați uitat că sunt parlamentar.

Și, pentru că, în primul rând, sunt o persoană cu care se poate construi, domnule președinte, cel mai important lucru pe care vreau să-l menționez este că proiectul meu de țară se cheamă „Restart România” și este în cinci puncte. Numărul 1�

Domnule deputat...

Stoparea risipei și renegocierea resurselor.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule deputat!

**Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Lăsați-l, domnule, să vorbească!

2. Combaterea criminalității de orice fel.

3. Promovarea valorilor și tinerilor cu potențial.

4. Conturarea unui profil de țară credibil.

5. Evidențierea mai accentuată a României pe plan

extern.

Acesta este proiectul meu, domnule președinte...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

E în regulă! Ceea ce spuneam ieri era perfect adevărat.

**Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Bine, domnule președinte!

...și vă îndemn să-l susțineți. Mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna Hărătău Elena, vă rog.

## **Doamna Elena Hărătău:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Ziua de 5 iunie, sărbătorită de întreaga țară, Ziua învățătorului.

Ziua învățătorului are o semnificație specială pentru învățământul românesc, fiind aniversați îndrumătorii copiilor în procesul complex al educației și formării.

Pentru fiecare dintre cei mici, care au pășit pentru prima dată pe porțile școlii, după ce s-au despărțit cu greutate de jucării, pentru a le înlocui cu manualele școlare, prima întâlnire cu doamna învățătoare sau domnul învățător va rămâne de neuitat. Ziua învățătorului trebuie să fie importantă și pentru autorități, de la cele locale, îndreptățite și obligate să asigure toate condițiile optime pentru buna desfășurare a actului de învățământ, la responsabilii din Ministerul Educației și, nu în ultimul rând, la parlamentari, care au datoria de onoare de a se implica activ în susținerea dezvoltării învățământului și, implicit, a dezvoltării armonioase a copiilor noștri.

În opinia mea, este nevoie de îmbunătățirea condițiilor din școlile românești și, de asemenea, să inițiem strategii coerente referitoare la rezolvarea problemelor sistemului educațional. Mă refer îndeosebi la elevii proveniți din familii cu venituri reduse, ale căror posibilități de a frecventa școala sunt mici, precum și la cei aflați la distanțe mari de unitățile de învățământ.

„Școala va fi școală când omul va fi om și statul va fi stat”, spunea marele Mihai Eminescu despre procesul de învățământ.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Ce-i asta, domnule președinte de ședință?!

## **Doamna Elena Hărătău:**

Pornind de la această perspectivă, este îmbucurătoare preocuparea Guvernului condus de premierul Nicolae Ciucă de a asigura condițiile necesare unei educații de calitate învățătorilor, respectiv celor care au misiunea de a asigura continuitatea națiunii noastre.

Îmi exprim încrederea că vom găsi resursele financiare necesare pentru îmbunătățirea situației generale a educației naționale, inclusiv prin accesarea de fonduri europene pentru modernizarea școlilor și creșterea gradului de participare a elevilor la procesul educațional.

Profesorii, educatorii și învățătorii din România sunt aidoma apostolilor, fiind demni de respectul și recunoștința noastră, a tuturor.

Numiți cândva „cei bogați în lipsuri, în îndatoriri și iubiri de moșie”, învățătorii sunt, de cele mai multe ori, primii părinți ai copiilor, iar pentru acest fapt le mulțumesc din suflet și îi asigur de toată prețuirea mea.

Cu ocazia Zilei învățătorului, urez tuturor dascălilor din județul Bacău și din toată țara un sincer „la mulți ani”, cu sănătate, putere de muncă și inspirație în nobila lor misiune de a-i îndrepta pe copiii noștri pe drumul cunoașterii!

Mulțumesc.

Dați banii la profesori!

Și eu vă mulțumesc. Domnule Moșteanu, vă rog

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Să fii de la PNL, să vorbești despre condiții mai bune pentru educatorii din România, astăzi, în acest moment, cu profesorii în grevă, cu Deca ministrul învățământului și Ciucă prim-ministru, mi se pare culmea tupeului!

Domnule Rusu, aveați o intervenție pe procedură? Vă rog.

## **Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ca să nu ieșim din sfera învățământului, eu vreau să vă fac un anunț despre artă, despre frumos și vreau să vă aduc la cunoștință că jos, la intrarea în Camera Deputaților, pe coridorul de la S1, avem elevi, copii, adolescenți merituoși care și-au expus lucrările cu care au câștigat câteva medalii, câteva premii frumoase, naționale și internaționale. Au venit la București tocmai de la Liceul de Artă de la Sibiu, să valorifice aceste tablouri pentru o cauză nobilă, pentru că acești bani vor merge la Asociația „SOS Satelor Copiilor” din România.

Vă invit pe fiecare, dacă nu doriți să achiziționați un tablou de la acești copii minunați, măcar să treceți, să vă faceți prezența, să ne vadă că suntem împreună cu ei și cine are dare de mână să lase 10 lei, 20 de lei, cât îl lasă inima, donație acolo.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Intrăm în ordinea de zi.

Pe procedură sau...?

Deci aveți o singură variantă: să invocați o procedură, domnule Albișteanu.

## **Domnul Mihail Albișteanu:**

Ca și cei dinainte, nu?!

Respectul Guvernului acesta pentru educație se vede în procentul mic din PIB pe care îl dă educației și în această idee de a pune două note, pe repede-nainte, pentru a încheia anul școlar.

Acesta este respectul pentru învățământul din România: pentru elevi, pentru profesori, pentru părinți! Mulțumim foarte mult.

Doamna Prună?

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Domnule președinte de ședință, Din păcate, nu respectați regulamentul.

Vreau să vă aduc la cunoștință că intervenția este de două minute, pe care o puteți acorda fiecărui deputat de aici, prezent, care dorește să aibă o intervenție, iar dumneavoastră, mai devreme, mi-ați tăiat microfonul înainte de cele două minute. Mai mult decât atât, am fost atentă și nici măcar nu ați pornit cronometrul.

Da, am avut o intervenție pe procedură, într-adevăr, dar asta nu înseamnă că nu puteți să-mi acordați cele două minute și să-mi tăiați microfonul când aveți dumneavoastră chef. Nu este în regulă și nu respectați regulamentul. Și poate ați putea să îl mai citiți încă o dată și data viitoare să nu-mi mai tăiați microfonul.

Știu că vă deranjează ceea ce spun, știu că e greu să auzi că românii o duc greu în țara aceasta, știu că e greu să auzi că poți să crești salariile tuturor românilor cu 1.000 de lei, știu că e greu să auzi că inflația efectiv mănâncă din veniturile oamenilor care muncesc în această țară, dar trebuie să o auziți. Sunteți președinte de ședință și până la urmă un deputat care a fost ales aici, în Parlamentul României, poate să spună lucrurile acestea de la tribună și, mai mult decât atât, să vă ceară ca un proiect de lege să fie dezbătut astăzi.

Domnule Simonis, vă rog.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Și m-am încadrat și în cele două minute!

Perfect!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Nu ne deranjează, stimată colegă, să auzim chestiuni pe care le spuneți, pentru că cele mai multe sunt amuzante.

În altă ordine de idei, este adevărat că este greu să accepți – nu să asculți –, e greu să accepți sfaturi și teorii despre cum am putea să creștem veniturile tuturor românilor de la cei care atunci când au fost la guvernare n-au făcut niciun pas pentru a crește măcar un salariu în România: nici salariul minim, nici salariile profesorilor, nici ale medicilor, ale nimănui! Nici pensiile...!

Astăzi suntem în grevă în sistemul de educație pentru că Guvernul din care ați făcut parte n-a respectat Legea salarizării unitare.

Sunteți singurul guvern postdecembrist care n-a crescut niciun salariu, nici la medici, nici la profesori, și nici măcar o pensie în România!

## **Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz**

**:**

20 de ani ați fost la guvernare!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Așa că, într-adevăr, e foarte greu să vă ascultăm!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Moșteanu, intrăm în ordinea de zi!

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Scurt, scurt!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Nu! Nu!

Vă rog să opriți microfonul!

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Intervin la următoarea.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Interveniți la următoarea.

5. Propunerea legislativă privind statutul asistentului judecătorului; Pl-x 231/2023.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, vă rog, raportul la Pl-x 231/2023.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă privind statutul asistentului judecătorului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea statutului asistentului judecătorului, a cărui activitate reprezintă un sprijin pentru judecători, contribuind la degrevarea activității acestora, prin îndeplinirea oricăror atribuții stabilite în condițiile legii de către judecători, și asigurând premisele pentru îmbunătățirea eficienței și calității actului de justiție.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Propunerii legislative privind statutul asistentului judecătorului, cu amendamentele admise cuprinse în anexa nr. 1.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Dezbateri generale, doamna Oana Murariu, Grupul USR, vă rog.

## **Doamna Oana Murariu:**

702 locuri vacante de judecători în România, în acest moment. Și, atenție!, vorbim doar de judecători, nu și de procurori! Deci avem 702 judecători care ar fi trebuit astăzi să fie în funcție, să-și facă treaba, astfel încât să degrevăm instanțele și să poată funcționa justiția, și totuși nu o facem.

Ce am făcut noi prin legile justiției? Îngreunăm admiterea la INM, să fie 3 ani pregătire, să ajungă mai târziu magistrați, nu scoatem locuri la concursuri de admitere în magistratură și, drept urmare, ținem în continuare blocată justiția.

Ce facem? Aducem această nouă instituție, inventăm o nouă instituție, a asistentului judecătorului, ca să pară că vrem să funcționeze justiția.

Nu, stimați colegi, avem toate pârghiile să completăm pozițiile vacante și, mai mult, ar trebui să le și suplimentăm. Cu cine? Cu judecători, care ei trebuie să-și facă treaba. Ei trebuie să analizeze dosarul, ei trebuie să dea soluția.

Haideți să facem asta și să nu mai importăm tot felul de instituții, ca să pară că ne interesează justiția!

Mulțumesc.

Nu mai există intervenții la dezbateri generale. Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 50 există obiecții sau comentarii?

Nu.

Adoptate.

Dacă de la nr. crt. 51 la nr. crt. 100 există obiecții sau comentarii?

Nu.

De la 101 la 150? Nu.

Adoptate. De la 151 la 200? Nu.

Adoptate.

De la 201... Nu! De la 180 la 192 există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă dorește să susțină cineva amendamentele respinse?

Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2023 pentru modificarea art. 21 alin. (1) lit. h) din Ordonanța Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale; PL-x 174/2023.

Vă rog, inițiatorul, reprezentantul Guvernului.

## **Domnul Costel Cristian Lazăr** _**–** subsecretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt Cristian Lazăr, subsecretar de stat în Ministerul Culturii.

Ordonanța Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale stabilește și reglementează cadrul general cu privire la acordarea de finanțare nerambursabilă programelor, proiectelor sau acțiunilor culturale.

La art. 21 din ordonanță sunt prevăzute sursele din care se constituie veniturile la fond, aspecte legate de plata acestora, modul de control cu privire la plata acestor sume, precum și diferite aspecte legate de administrarea lor.

Mulțumesc.

Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă, vă rog, raportul suplimentar.

Vă rog, domnule Bulai.

Raport suplimentar asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2023 pentru modificarea art. 21 alin. (1) lit. h) din Ordonanța Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 14.03.2023.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect legislativ.

Proiectul a fost adoptat, în unanimitate, cu amendamentele admise redate în anexa nr. 1.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Vă rog, domnule Bulai.

## **Domnul Iulian Bulai:**

Vă mulțumesc, domnule Suciu.

Avem nevoie de o mai bună finanțare a culturii și avem nevoie de un fond cultural întărit prin surse multiple, nebugetare, care să ajute cultura independentă din România.

Toți din această Cameră suntem de acord cu privire la aceste principii.

Tărășenia cu privire la această ordonanță constă în bălmăjeala prezentată.

S-a prezentat un proiect legislativ care viza triplarea sumei pe care actorii economici care-și desfășoară activitatea în monumente istorice trebuie s-o plătească, de la 1% la 3%, ca apoi, în decurs de 3 săptămâni, să se întâmple invers – să scadă cu 300% această contribuție.

Acum întrebați și voi: acești oameni, atât beneficiarii care vor accesa proiecte la AFCN, cât și cei care vor contribui la acest fond, ce să mai înțeleagă?

## **Domnul Antonio Andrușceac**

**:**

Păi, de ce ați trecut finanțarea?

Nu mai înțeleg nimic pentru că nu sunteți în stare să gândiți coerent cei de la PNL și PSD.

Azi e 1%, acum 3 luni a fost 3%, în acest proiect de lege scrie 0,1%!

Hotărâți-vă! Oamenii din țara asta deja fac grevă – profesorii, doctorii, cei de la CFR! Dumneavoastră veniți cu bălmăjeli.

E nevoie să susținem mediul cultural independent? E nevoie ca cei care folosesc infrastructură cu o valoare adăugată pe piață mult mai mare să contribuie pentru un bine comun?

Dar haideți s-o facem coerent, nu cu bălmăjeala PNL, PSD și tot șirul de lobbyiști care s-au plimbat pe la comisii pentru a modifica această ordonanță!

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Vulpescu, Grupul PSD, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

E bine că vorbim de AFCN, de Administrația Fondului Cultural Național. Și trebuie să spunem răspicat: Administrația Fondului Cultural Național a fost salvată, în 2015, de un guvern al PSD. Eram în Guvern, Partidul Social Democrat, Guvernul PSD a promovat Ordonanța nr. 2 din 2015, astfel încât două procente din încasările Loteriei Române merg în fiecare lună, alimentează conturile Administrației Fondului Cultural Național, cel care gestionează toate proiectele din zona independentă a culturii.

Aproximativ 500.000 de euro se duc, în fiecare lună, în urma acelei ordonanțe promovate – încă o dată – de un guvern al PSD, pentru salvarea sectorului independent din cultură din România.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule Badiu, Grupul AUR, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mergem și noi pe urma americanilor, cu lobby, dar la noi se numește altfel, se numește trafic de influență.

Cum se face că din 1%, pe traseul de la Senat până la Camera Deputaților, a rămas 0,1%?! Este ceva de nedescris! Nu putem să marșăm pe un asemenea proiect de lege!

Vrem bani la cultură, dar nu știm cum să facem să ne protejăm firmele de casă!

Mulțumesc. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 5 există obiecții? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de lege pentru instituirea anului 2023 ca „Anul Iuliu Maniu”; PL-x 283/2023.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Domnule Cozma, vă rog.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Anul acesta se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Iuliu Maniu, liderul românilor transilvăneni din Parlamentul României, unul dintre organizatorii zilei de 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia.

Acesta, într-o anumită cuvântare, spunea așa: „Europa de mâine va fi aceea a uniunilor, a confederațiilor, federațiilor. Acest moment inexorabil nu trebuie să găsească poporul nostru nepregătit. Conducătorii politici trebuie să cultive calitățile profesionale și morale ale românilor, astfel ca ei să nu devină în noul context de liberă circulație a valorilor un fel de neoiobagi cu alte popoare. Deci pregătire de specialitate, pregătire politică și morală pentru a face față concurenței inevitabile!”

Cuvintele lui Iuliu Maniu sunt mai valabile decât oricând. Astăzi merită să-l cinstim, să-l onorăm și să ne deschidem în fața tuturor înaintașilor care și-au dăruit viața pentru țară.

Istoricii români consemnează rolul pe care fostul prim-ministru al României l-a avut în reconstrucția României interbelice, alături de alți mari oameni politici ai vremii.

Să nu ne uităm modelele pe care le avem și să le arătăm cinste și onoare!

Este un moment important. Este important să realizăm că trebuie să ne respectăm înaintașii, că trebuie ca acei bărbați de stat care au dat dovadă de dârzenie, de curaj și, în primul rând, de patriotism curat astăzi să ne ghideze în tot ceea ce facem.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru cultură, vă rog, raportul comun.

Doamna președinte, vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 95 din regulament, Comisia pentru cultură și Comisia pentru administrație au fost sesizate, prin adresa PL-x 283/2023, cu dezbaterea în fond a Proiectului de lege pentru instituirea anului 2023 ca „Anul Iuliu Maniu”.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Potrivit prevederilor art. 62 și 64 din regulament, comisiile

au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu un amendament admis, care face parte din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Domnule Iulian Bulai, Grupul USR, dezbateri generale, vă

rog.

## **Domnul Iulian Bulai:**

Mulțumesc, domnule Suciu.

Partidul Național „Laș”, generând multe greve, a profesorilor, a medicilor, proteste la MAI, la Transporturi, peste tot, băgând țara în gard, nemaiavând idei, s-a gândit să facă un pustiu de bine și să mai facă forme fără fond, exact cum îi critica Iuliu Maniu acum 80 de ani...

, acum 90 de ani!

Marele critic al PNL a fost Iuliu Maniu, pentru că a fost...

atins personal de ipocrizia dumneavoastră și de faptul că nu v-ați ținut niciodată de cuvânt. Și acum 80 de ani, și acum, aceleași comportamente.

În loc să faceți...

lucruri bune, dreptate pentru mii de categorii care au nevoie de mai multă atenție în această țară, dumneavoastră faceți legi cu caracter simbolic, care nici măcar nu ating nimic din profunzimea problemei.

Iuliu Maniu a aparținut unei biserici istorice, a doua biserică națională din România, Biserica Greco-Catolică, al cărei patrimoniu dumneavoastră, împreună cu PSD, neocomuniștii, îl țineți în parte încă captiv.

Și despre asta este vorba, dacă vreți să faceți dreptate în Ardeal și acolo unde Iuliu Maniu a activat.

Nu faceți asta pentru că sunteți ipocriți, vreți doar chestiuni simbolice și nu atingeți fondul problemei.

O ultimă remarcă pentru a pune în oglindă situația hilară a acestei Camere.

Săptămâna trecută, împreună cu neocomuniștii, dumneavoastră, pseudoliberalii, ați votat împotriva legii care retrăgea medaliile celor care au colaborat cu Securitatea, adică și ale foștilor torționari, printre care și urmașii torționarilor lui Iuliu Maniu, care a murit în închisoare.

Cât de ipocrit să fii să votezi împotriva unei dreptăți istorice, dar să faci legi fără fond, doar pentru a mai crede că mai câștigi ceva acasă!

Rușine, PNL!

## Mulțumesc.

Domnule Andrei-Daniel Gheorghe, vă rog, Grupul PNL.

## Stimați colegi,

Am asistat acum din partea colegului de la cultură la o prelegere de populism.

Să vorbești de forme fără fond atunci când ne cinstim înaintașii și martirii mi se pare o insultă la adresa națiunii române.

Teoria formelor fără fond aparține lui Titu Maiorescu, provine din teoria critică de la 1867, Maiorescu fiind conservator și fiind în opoziție cu liberalii lui Brătianu, în perioada lui Carol I.

Mi se pare o insultă să vedem cum se duce în derizoriu orice ține de identitatea națională, de valorile naționale.

Iuliu Maniu, alături de liberali, alături de social-democrați, alături de toate forțele politice democratice, a colaborat la lupta împotriva instaurării regimului criminal comunist după 23 august 1944 în România.

Memoria lui Iuliu Maniu este una perenă și nu ține de data la care ne aflăm, nu ține, pur și simplu, de o anumită etapă, nu are nicio legătură cu tot ceea ce înseamnă ducerea într-un derizoriu și un populism extrem a unor elemente de simbolistică națională, de cultură și identitate națională.

Să nu uităm că și astăzi Iuliu Maniu, cel care a murit ca martir în închisoarea de la Sighetu Marmației în 1953, este în acel cimitir al săracilor!

Să nu uităm ceea ce a însemnat Iuliu Maniu pentru proiectul național român!

Să nu uităm ce a făcut Iuliu Maniu alături de Ștefan CicioPop, de Gheorghe Pop de Băsești, de Vasile Goldiș, de Alexandru Vaida-Voevod, de Ion Flueraș, de Iosif Jumanca, de liderii celor două mari biserici românești, Biserica Română Unită cu Roma – Iuliu Hossu și Biserica Ortodoxă – Miron Cristea, întâi, prin constituirea Consiliului Național Român la 30 octombrie 1918, iar apoi prin actul de la 1 decembrie 1918, cel mai important moment din istoria poporului român. Iuliu Maniu a fost cel care a coordonat...

...integrarea Transilvaniei în trupul României. Iuliu Maniu...

Mulțumesc...

...este un erou...

...domnule deputat.

...național autentic, iar memoria sa depășește ceea ce înseamnă cadrul limitativ al unei politici populiste...

Mulțumesc...

...al unei politici...

...domnule...

...decuplate de...

...deputat.

## **Domnul Andrei-Daniel Gheorghe:**

...realitate și de valorile naționale.

Să-l cinstim pe Iuliu Maniu, să cinstim memoria tuturor celor care au luptat cu regimul criminal comunist și cu orice tip de regim totalitar!

Mulțumesc. Domnul Albișteanu Mihail, Grupul AUR.

## **Domnul Mihail Albișteanu:**

## Mulțumesc.

Într-adevăr, Iuliu Maniu a criticat Partidul Național Liberal, dar nu pentru forme fără fond, pentru altceva. Pentru forme fără fond l-au criticat conservatorii.

Iuliu Maniu a fost un mare patriot.

AUR este un partid conservator, un partid patriotic și vom vota această lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule Ludovic Orban, vă rog.

## **Domnul Ludovic Orban:**

Am o intervenție scurtă.

Scurtă.

Păi, nu, că nu vorbesc două minute.

Sigur, e oarecum straniu ca Partidul Național Liberal să inițieze un proiect de lege pentru a stabili anul 2023 ca „Anul Iuliu Maniu”, dar, mă rog, acum..., acum este de așteptat orice.

Mulțumesc. Mă mir că nu faceți un proiect de lege să stabiliți „Anul Gheorghe Gheorghiu-Dej” sau „Anul Doctor Petru Groza”...

sau „Anul Ion Iliescu”, eventual...

, să inițiați proiect de lege.

Am doar un singur comentariu de făcut. Anul 2023, pe care dumneavoastră îl propuneți „Anul Iuliu Maniu”, a început pe 1 ianuarie 2023.

Lipsa dumneavoastră de respect față de personalitatea lui Iuliu Maniu și faptul că vreți doar să câștigați un capital politic ieftin, pe care nu-l veți câștiga prin astfel de proiecte de lege, sunt arătate de faptul că dumneavoastră propuneți anul 2023 printr-un proiect de lege care este votat în luna mai...

Iunie!

Așa că schimbați proiectul de lege, spuneți „Jumătatea de An Iuliu Maniu”!

Nu mai umblați cu astfel de inițiative goale de conținut, în condițiile în care știm foarte clar care a fost istoria Partidului Național Liberal și istoria relațiilor cu Partidul Național din Ardeal și, ulterior, cu Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Nefiind procedură de urgență...

Numai o secundă, domnule Cozma, era domnul Bulai.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman**

**:**

Inițiatorul!

A vorbit ca inițiator la început _. (Vociferări.)_ Asta am spus...

Vă mulțumesc...

...nefiind procedură de urgență, pot vorbi doi colegi pe fiecare grup.

Așadar, vă rog, domnule Bulai.

## **Domnul Iulian Bulai:**

Mulțumesc, domnule Suciu. Doar o informație cu caracter istoric. Iuliu Maniu a fost țărănist. Țărăniștii nu erau conservatori.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Maiorescu era conservator.

## **Domnul Iulian Bulai:**

Erau de centru, uneori de centru-stânga. Ca să înțeleagă și liberalii, și extrema dreaptă. Deci nu, nu erau conservatori.

Doar ca să se înțeleagă și să rămână pe stenogramă. Deci vă revendicați de la un moment și de la o persoană care nu a reprezentat interesele dumneavoastră, care era patriot, își iubea țara și oricum nu avea discursul de ură pe care îl aveți. Vă mulțumesc.

Domnule Cozma, vă rog.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

Mă surprinde luarea de poziție a unui fost președinte al Camerei Deputaților, care ar trebui să știe că parcursul unui proiect nu este vina inițiatorului.

Proiectul a fost depus în anul 2022. Din varii motive a ajuns la votul final astăzi și este bine că a ajuns. Indiferent că vom putea sărbători de acum înainte 6 luni sau o zi, vom dedica celui care a fost prim-ministrul României și un mare român, Iuliu Maniu, care, indiferent din ce partid a fost, a pus umărul la construcția României, la unitatea românilor și modernizarea României. Acest lucru este important.

Iar, domnilor de la USR, de obicei nu prea intru în clinciuri cu dumneavoastră, dar astăzi nu faceți decât să confirmați că n-aveți nicio treabă cu valorile, n-aveți treabă cu personalitatea celui care a fost un patriot adevărat. Sigur, cu Biserica, cu credința, nici cu asta nu mai aveți treabă, dar e bine ca românii să vadă exact ceea ce încercați să faceți și cum încercați să ponegriți imaginea și amintirea celui care a fost Iuliu Maniu, prim-ministrul României și un patriot adevărat!

## **Domnul Iulian Bulai**

**:**

Retrocedați catedrala din Baia Mare!

Domnule Simion, vă rog, al doilea și ultimul vorbitor din partea Grupului AUR.

Colegul meu Mihail Albișteanu, profesor de istorie, printre altele, l-a menționat pe domnul Maiorescu ca fiind conservator, nicidecum pe eroul națiunii române Iuliu Maniu.

Singura noastră critică – și sper că o luați ca o critică constructivă – este faptul că suntem în luna iunie și, la fel cum alte proiecte au avut prioritate, s-au votat într-o săptămână sau o lună, proiecte lăudabile și cu toții ne-am dat concursul, puteam și pe acest proiect de lege să adoptăm procedură de urgență și să nu votăm „Anul Iuliu Maniu” în iunie 2023.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă la cele două articole există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Procedură!

Pe procedură, vă rog, domnule Andronache.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Deoarece următoarele două proiecte care au raport depus sunt jaloane PNRR, am rugămintea să prelungim programul de lucru până când vom dezbate ambele proiecte, respectiv PL-x 622/2022

și PL-x 778/2022 _(Proiectul de kege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene)._

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Da.

Păi, suntem la PL-x 622 acum și urmează PL-x 778. Ați făcut o solicitare.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Prelungirea programului de lucru până la dezbaterea PL-x 778/2022.

Vot, vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Dacă ne încadrăm, nu mai prelungim.

Cu 170 de voturi pentru, 5 abțineri, programul de lucru, în eventualitatea în care nu ne încadrăm cu dezbaterile la PL-x 778, a fost prelungit.

11. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2022 privind reglementarea unor măsuri financiare prin instituirea schemei de ajutor _de minimis_ în vederea tranziției către economia circulară; PL-x 622/2022.

Dacă din partea inițiatorilor? Nu.

Comisia pentru politică economică sau Comisia pentru buget sau Comisia pentru industrii sau Comisia pentru agricultură.

Domnule Bende, vă rog, prezentați raportul comun.

Mulțumesc, domnule președinte. Raport comun.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege nr. 622/2022.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor cinci comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2022 – PL-x 622/2022, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 43 există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

13. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene; PL-x 778/2022; procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog.

## **Domnul Bogdan Florin Pășcuț** _– secretar de stat_

_în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene_ **:**

## Bună ziua!

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Numele meu este Bogdan Pășcuț, sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra proiectelor derulate din fondurile europene, cu scopul de a clarifica atât mecanismul fluxurilor aplicabile investițiilor și proiectelor finanțate, bineînțeles, din Planul național de redresare și reziliență, cât și nevoile diferitelor structuri implicate.

Prin proiectul de act normativ se propun modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020, precum și modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2022.

Prin urmare, propunem aprobarea, în forma inițiată de Guvern.

Mulțumesc. Dacă la...

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, vă rog, raportul.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, prin adresa PL-x 778 din 19 decembrie 2022, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Camera decizională.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru știință și tehnologie, Comisiei pentru învățământ, Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor, Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, respectiv Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra proiectelor derulate din fonduri europene, cu scopul de a clarifica atât mecanismul fluxurilor aplicabile investițiilor și proiectelor finanțate prin Planul național de redresare și reziliență, cât și rolurile diferitelor structuri implicate.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au examinat proiectul de lege menționat mai sus în ședința din data de 31 mai 2023. La lucrările comisiei, deputații și-au înregistrat prezența conform listei de prezență.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în calitate de invitat, doamna Andreea Naggar, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Mulțumesc.

Nu dorește nimeni să ia cuvântul din partea grupurilor. Neavând nici amendamente, proiectul rămâne la votul final.

Mai avem timp să facem încă un proiect.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Păi, ai zis până...

N-a modificat plenul programul?

15. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Valorificarea talentelor în regiunile Europei – COM(2023) 32; PHCD 28/2023.

Comisia pentru afaceri europene, vă rog, doamna deputat Diana Stoica.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Valorificarea talentelor în regiunile Europei – COM(2023) 32

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii și servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru muncă și protecție socială, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru sănătate și familie, Comisia pentru învățământ și nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, precum și fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de Comisia pentru

afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– A susținut Comunicarea Comisiei privind „Valorificarea talentelor în regiunile Europei”.

– A recomandat deschiderea programelor Institutului European de Inovare și Tehnologie către zonele rurale și proiectele de mici dimensiuni.

– A recomandat orientarea grupurilor de acțiune locale spre activități cu impact economic și social pe termen lung, care să țină seama de realitatea pieței.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 31 mai 2023 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulțumesc, doamna deputat.

La dezbateri generale, doamna Rodica-Luminița Barcari, Grupul PNL, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Unele regiuni ale Uniunii Europene se confruntă cu o serie de provocări simultane – un declin puternic al populației la vârsta de muncă, o proporție scăzută și stagnantă a persoanelor cu studii superioare, un număr mare de tineri care sunt predispuși să plece din zonă.

Regiunile în cauză ar trebui să îmbunătățească mediul de afaceri și calitatea vieții, pentru a deveni locuri mai atractive de locuit și de muncă. Acest lucru poate contribui la cultivarea talentelor necesare pentru dezvoltarea economică a acestor regiuni, care devin din ce în ce mai dependente de cunoaștere și inovare și de persoane cu înaltă calificare.

Sunt necesare recomandări la nivelul Uniunii Europene privind măsurile și politicile de sprijinire a dobândirii de noi competențe de către populația adultă și în vârstă, spre a facilita conectarea regiunilor aflate în capcana dezvoltării talentelor la polii de dezvoltare și integrarea localităților foarte mici sau izolate în rețele socioeconomice regionale.

Susținem adoptarea opiniei privitoare la comunicarea 32, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule Popescu, la acest... proiect? Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Deși COM-urile par subiecte secundare în acest Parlament, acest COM aduce în vederea noastră o chestiune extrem de importantă și gravă pentru țara noastră – România se află, conform datelor din 2021, pe locul 169 în lume la ceea ce înseamnă natalitate și descreștere demografică. Este un lucru foarte, foarte grav pentru noi și pentru populație, în general. Pentru că, dacă ați citit prestigioasa revistă „The Economist”, săptămâna aceasta, pe coperta ei există un articol tocmai cu acest subiect – cam cum va arăta economia, cum vor arăta economiile lumii prin prisma depopulării unor țări.

Și cred că, pe lângă aceste COM-uri pe care le votăm aici, ar trebui să ne focusăm și pe proiectele care există în Parlamentul României. Aici vreau să menționez proiectul lui Robert Sighiartău și pachetele legislative pe care colegii alături de el le-au adus în vederea dumneavoastră.

Trebuie să creștem natalitatea în România!

Trebuie să creștem natalitatea în această țară, dacă vrem să avem o creștere economică în următorii ani și dacă vrem să facem într-adevăr din România un pol nu doar de securitate, ci și un pol de siguranță economică în această parte a Europei încercată în acești ani.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dau cuvântul reprezentantului AUR. Vă rog, domnule Albișteanu.

## **Domnul Mihail Albișteanu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule Pavel Popescu, dacă sunteți îngrijorat de natalitatea României, uitați-vă către cei care au guvernat România 30 de ani, care au un „merit” principal pentru această plecare din țară a românilor, între care și guvernele PNL!

Mulțumesc _._

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog, am greșit, trebuia să dau cuvântul reprezentantului USR.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Reamintesc că din partea Grupului PNL deja au vorbit doi colegi, nu mai pot să dau cuvântul celui de-al treilea. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Bulai:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este foarte important că vorbim despre această comunicare.

Îl felicit pe colegul meu Pavel Popescu, care citește „The Times”, „The Economist”, nu știu ce mai citește el!

Eu mă uit la știri în România și o regiune foarte importantă și foarte populată din România, adică județul Prahova, este condusă de un om care este implicat în toate scandalurile posibile de corupție...

și de conflict de interese...

, și de firme care vând, care cumpără cu bani publici tot felul de chestii.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Asta fac firmele?

## **Domnul Iulian Bulai:**

Spuneți-mi și mie: cum reușiți dumneavoastră să veniți cu așa de multă relaxare aici, să vorbiți despre reforme, regiuni, putere dată celor de la firul ierbii, când aveți ditai scandalul și elefantul corupt în casă? Nu numai acolo, în multe alte locuri.

Înainte să veniți aici, vă rog, rezolvați-vă problemele de acasă cât privește eficientizarea și reforma regiunilor! Mulțumesc.

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Dar zi de vaccinuri!

## **Domnul Radu-Mihai Cristescu**

**:**

Dar de Clotilde ce zici?

## Vă rog.

Am rugămintea la colegii care vin crezând că dau un drept la replică să nu genereze un alt drept la replică. Insist asupra acestei idei!

## **Domnul Pavel Popescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi va fi foarte, foarte greu, dar apreciez, pentru că mi-a fost pronunțat numele de două ori din partea celor două partide de extremă dreapta și stânga din România.

N-am spus niciun nume, am zis doar: fascism și neomarxism.

Știți, cât a lipsit liderul partidului de extremă dreapta, liderul de grup al partidului de extremă stânga i-a ținut locul aici, în plen, cu populisme, au aplaudat împreună cu partidele lor.

Așa că, stimate – să nu vă pronunț numele – lider al partidului de extremă dreapta, ați putea să-i dați liderului de la USR o parte din indemnizația dumneavoastră, că am văzut că tot cumpărați vaci de lapte din ea, nu mai veniți aici într-un stil populist!

Stimate coleg care..., antevorbitor...

, cum poți să ai curajul să vii la acest pupitru...

să vorbești despre corupție și despre articole pe care le citești în presa din România, când voi ați candidat în 2020 la prezidențiale cu propriul președinte de partid plin de dosare penale? Ați uitat?

Un penal!

## **Domnul Pavel Popescu:**

Ați venit cu candidat la prezidențiale care era sub urmărire penală, adică un penal, și mai și promovați pe întreg mapamondul „Fără penali în funcții publice” – pe care am votat-o că, de fapt, era inițiativa noastră.

Asta înseamnă, de fapt, ipocrizia și populismul cu care vă hrăniți zilnic aici. Și veniți și o dați zilnic, așa..., ăăă...

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Ăăă...

## **Domnul Pavel Popescu:**

...într-un stil mișelesc, despre cum ar trebui să fie guvernată această țară.

Ați fost cu un penal candidat la prezidențiale, conform definiției din dicționar...

, și veniți să vorbiți aici despre cum se guvernează această țară, când v-ați retras pe margine, ați fugit – și reiterez –, ca șobolanii ați fugit de la guvernare, fără să faceți o modificare cu care să lăsați ceva în istorie!

Mulțumesc.

## **Domnul Pavel Popescu:**

Mulțumesc.

## **O voce din sală:**

Bravo!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Eram la o comunicare despre valorificarea talentelor...

**Doamna Cristina-Mădălina Prună**

**:**

Drept la replică!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

...în regiunile Europei.

Am rugat în van să nu generați o dezbatere care n-are nicio legătură.

Spun și aici, ca să rămână și pe stenogramă, la viitoarea ședință a Biroului permanent și a Comitetului liderilor vom discuta despre când vom sista discuțiile atunci când luările de cuvânt nu au legătură cu ceea ce se discută.

Domnule Barna, sunt obligat să vă dau drept la replică, vă rog.

**Domnul Radu-Mihai Cristescu**

**:**

La pușcărie, Barna!

## **Domnul Ilie-Dan Barna:**

Când ajungi...

## **Domnul Radu-Mihai Cristescu**

**:**

Hoțule!

...argat în garajul...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Stimați colegi, vă rog, lăsați vorbitorul să-și termine intervenția!

Indiferent de numele dumneavoastră, vă rog!

## **Domnul Radu-Mihai Cristescu**

**:**

Dar e hoț!

## **Domnul Ilie-Dan Barna:**

Când ajungi argat în garajul PSD, când ești pus să colportezi minciuni înfiorătoare... Știți foarte bine toți de aici că nu există nici măcar un singur dosar în ceea ce mă privește...

## **Domnul Radu-Mihai Cristescu**

**:**

Un miliard de euro!

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

## **Domnul Radu-Mihai Cristescu**

**:**

Motorola!

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Sigur, e frumos să dezbatem aceste proiecte de hotărâri care vorbesc despre talente. Se vorbește aici, de la tribună, despre creșterea natalității.

În realitate, dacă ne uităm la realitatea ultimilor 33 de ani, vedem că foarte mulți români au plecat din România, au plecat mâncând pământul și vedem cum generații întregi de români se nasc în străinătate și nu vor mai avea nicio legătură cu România.

Și de ce s-a întâmplat lucrul acesta?

Păi, în primul rând, din cauza veniturilor mici de aici, din România. Și de aceea, la fiecare ședință, vă cer acel proiect de lege care reduce taxele pe muncă și crește veniturile din România cu 1.000 de lei.

Apoi, educația. Educația în România este la pământ. Profesorii sunt în stradă. Iar, când au trecut pe aici legile educației, le-ați trecut pe repede înainte. Dezbaterile acelea au fost superficiale. Și, în realitate, avem niște legi care nu pun elevul în centru sub nicio formă.

Și al treilea lucru este sistemul de sănătate, unde, de multe ori, te duci în spitale și ieși mai bolnav decât ai intrat. Sunt oameni care nu beneficiază de servicii așa cum ar trebui. Și aici trebuie o reformă – pacientul să poată să își aleagă spitalul unde vrea să se ducă să se trateze și banii aceia să îl urmeze. Altfel, vorbim aici în van.

Cât privește acest Partid Național Liberal – ați fost socialiști, veți rămâne socialiști, pentru că investițiile în România nu înseamnă PNDL-uri, nu înseamnă ca statul să dea din pix, pe sprânceană, la câteva firme bani, să ia de la cei care muncesc în economia reală și să direcționeze banii către câteva firme pe care le alegeți dumneavoastră.

**:**

Ba da!

Minți, ai dosar!

## **Domnul Ilie-Dan Barna:**

Ceea ce face Pavel Popescu acum, colportând o calomnie și o minciună, nu că coboară PNL-ul, pentru că mai jos de garajul PSD nu puteți să fiți, dar dezumanizează...

orice gest de parlamentarism...

, nu decent, că nu așteptăm decență de la Pavel Popescu, nu așteaptă nimeni asta, dar ceea ce faceți dumneavoastră este o mizerie și o mitocănie și nu meritați altă etichetă.

Succes în politică, domnule!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Al doilea vorbitor din partea Grupului USR, doamna Prună.

Stimați colegi...

Stimați colegi, vă rog!

Vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Ce legătură are asta cu COM-ul?

Nu înțelegeți ce înseamnă liberalismul cu adevărat! Liberalism înseamnă să lași bani în buzunarul celui care muncește, nu să duceți voi banii la cine vreți voi, la ai voștri...

Mulțumesc...

...să vă intre în cap...

...doamna deputat.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

...lucrul acesta!

DUPĂ PAUZĂ

Mulțumesc mult.

Al doilea vorbitor din partea Grupului AUR, doamna Șerban Gianina.

Repet, Grupul PNL a avut doi vorbitori, domnule Sighiartău, nu vă pot da cuvântul.

Ultimul care va vorbi va fi deputatul neafiliat Coarnă și după aceea voi închide această ședință.

Vă rog, doamna Șerban.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Da, e foarte frumos că vorbim de natalitate, de evoluție.

Eu atât aș vrea: să le amintesc colegilor că sunt la guvernare și vin la tribună și fac declarații populiste, își dau cu presupusul cum ar trebui făcute lucrurile, dar dumnealor au pixul în mână. Dumnealor pot face lucruri concrete pentru a crește natalitatea.

Am obosit să-i ascult pe colegii mei din PSD și din PNL cum vin și fac declarații și recomandări cum ar trebui să se întâmple lucrurile în România.

Stimați colegi, dacă ați uitat, sunteți la guvernare, și nu în opoziție!

Domnule Coarnă, vă reamintesc, regula de 10.

10 secunde. Mulțumesc.

Când vorbim de natalitate și de creșterea natalității, obligatoriu trebuie să rămână...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală, să putem începe sesiunea de vot final.

Stimați colegi,

Înainte de a face votul de control, am două solicitări pe procedură și le voi onora.

Domnule Șoldan Gheorghe, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Șoldan:**

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Deși nu face obiectul acestei ședințe, aș vrea să fac un anunț.

Aseară, un coleg de-ai noștri, din Parlament, domnul Ciprian-Titi Stoica, un coleg de la AUR, a sunat mai mulți colegi din Grupul PSD, foarte târziu...

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Azi-noapte!

## **Domnul Gheorghe Șoldan:**

...după ora unu noaptea, și a început să ne înjure, să ne amenințe, să ne adreseze tot felul de injurii.

La primul apel l-am atenționat pe domnul Ciprian-Titi Stoica că urmează să-l înregistrez, dar domnul Titi Stoica a continuat...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Scuze, scuze, scuze! Vă rog, încă 5 secunde domnului Coarnă.

Mi-ați luat și cele 10 secunde.

Nu, nu, nu, a fost o greșeală. Vă rog.

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

Păi, atunci, trebuie să luăm de la zero, dacă ați greșit, nu? Când vorbim despre natalitate și creșterea natalității, este obligatoriu ca familia să rămână formată dintre un bărbat și o femeie.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu. Adoptat. Ne revedem la ora 11.30, la sesiunea de vot final.

PAUZĂ

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Pune și tu înregistrarea!

...și pentru asta aș vrea să-l somez public, fiindcă un asemenea limbaj și comportament nu sunt demne de un parlamentar al României..., și îl somez public pe domnul Ciprian-Titi Stoica să vină la tribuna Parlamentului și să-și ceară scuze.

Mulțumesc mult.

Vă rog, domnule Simion.

Aici nu suntem de capul nostru. Aici nu sunt doar 465 de parlamentari, în Camera Deputaților și Senat. Avem niște grupuri parlamentare, suntem responsabili fiecare pentru colegii noștri.

Așa că, din punctul meu de vedere, la fel cum am dat dovadă de intransigență de fiecare dată când a fost cazul, vom analiza sancționarea, suspendarea, mergând până la excluderea colegului nostru, și sper și dumneavoastră să faceți același lucru, pentru că ieri, în Biroul permanent, i-ați trimis pe niște colegi deputați la UNTOLD, cu votul Biroului permanent. La UNTOLD, ca să coborâți printre oameni și să fie vizită oficială!

La fel, ieri, printr-un vot majoritar al acestei Camere, ați permis ca domnul Coarnă și cinci colegi de-ai mei să vorbească doar 10 secunde, generând niște frustrări care, mai devreme sau mai târziu, vor refula, din păcate.

Mulțumesc. Ultima intervenție. Domnule Kocsis-Cristea, vă rog.

## **Domnul Alexandru Kocsis-Cristea:**

Pentru că ne aflăm într-o situație fără precedent în învățământul preuniversitar și pentru că este evident că nu doriți să faceți ceea ce trebuie pentru ca profesorii să se întoarcă la catedră, în temeiul art. 189 din Regulamentul Camerei Deputaților, deputații Forța Dreptei și deputații USR depun moțiunea simplă „Îndrăznesc să susțin educația”.

Bravo! Bravo, Alex!

Mulțumesc. Stimați colegi,

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Facem un vot de verificare a cvorumului.

Vot, vă rog.

242 de colegi. Suntem în cvorum.

I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Valorificarea talentelor în regiunile Europei – COM(2023) 32; PHCD 28/2023.

Vot, vă rog.

Cu 258 de voturi pentru, un coleg care nu votează, adoptat.

Explicarea votului.

Care dintre cei doi colegi alege să vină?

Stimați colegi, explicarea votului, doamna Prună sau domnul Miruță; unul singur!

Domnule Miruță, vă rog.

## **Domnul Radu-Dinel Miruță:**

Nu știu dacă v-ați uitat atent la ce conține acest proiect. La pct. 4 este o recomandare de a susține în zonă talentele care sunt afectate de închiderea capacităților de producție pe bază de cărbune, a capacităților mari de producție a energiei electrice.

Românii au nevoie, de la cei 70% pe care îi aveți în această majoritate, să arătați și consistență. Consistență înseamnă să puneți ceva în loc, pentru ca acei oameni să aibă unde rămâne. Altfel, votați proiecte pe bandă rulantă fără a exista coerență, în continuare pentru a menține ceea ce se recomandă acolo și ceea ce dumneavoastră votați.

USR, cu instrumente de opoziție, are un proiect care prevede interzicerea închiderii acestor capacități până când nu se pune înainte ceva în schimb. Nu interzice nici PNRR așa ceva, nu interzice nici planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, interzice o majoritate de 70% care nu are răspuns pentru oamenii de acolo, pe care îi minte în fiecare săptămână: „Stați liniștiți la locurile dumneavoastră, că vom pune noi ceva în schimb după!”

Filmul ăsta a mai fost văzut în România: că închideți acum și nu mai puneți niciodată!

Mulțumesc.

Domnul Robert Sighiartău, explicarea votului, Grupul PNL.

## **Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:**

O comunicare binevenită din partea Comisiei Europene. Cred că trebuie să ne aplecăm mult mai mult asupra valorificării talentelor și, în special, asupra comunităților rurale.

Uitați-vă ce se întâmplă în România. Avem de-a face cu o depopulare a zonei rurale, avem de-a face cu o depopulare a României și cred că, dincolo de forme, de discuții sterile, de opoziție din asta de carton, trebuie să venim cu soluții. Și cred că în jurul unor mari proiecte trebuie să fim toți, toate partidele.

Așa că trebuie obligatoriu – și o spun încă o dată, ori de câte ori am ocazia – să venim cu un plan de revitalizare a zonei rurale și, mai mult decât atât, de promovare a demografiei. Pentru că, dacă nu vom face asta, ceea ce vedeți că se întâmplă acum în țară, precum și în Franța și în alte țări, adică proteste, greve, pentru că se dorește majorarea vârstei de pensionare, pentru că se doresc salarii mai mari, se va întâmpla peste tot. De ce? Pentru că numărul populației active care muncește scade, populația îmbătrânește și, atunci, bugetele de cheltuieli cu asigurările de sănătate cresc, la fel cheltuielile cu pensiile.

## **Domnul Iulian Bulai**

**:**

Să taie pensiile speciale!

Așa că trebuie să venim cu soluții.

Am văzut recent un proiect de lege promovat de o colegă de la PSD tot de creștere a natalității și o felicit!

Deci trebuie să venim cu soluții, nu cu vorbării goale! Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2023 pentru modificarea art. 21 alin. (1) lit. h) din Ordonanța Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale; PL-x 174/2023.

Vot, vă rog.

Cu 196 de voturi pentru, 31 de voturi contra, 36 de abțineri, adoptat.

3. Proiectul de lege pentru instituirea anului 2023 ca „Anul Iuliu Maniu”; PL-x 283/2023.

Vot, vă rog.

Cu 203 voturi pentru, două contra, 40 de abțineri, adoptat.

## **Domnul Iulian Bulai**

**:**

Explicarea votului!

Explicarea votului, domnule deputat Iulian Bulai, vă rog, Grupul USR.

## **Domnul Iulian Bulai:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Mesaj direct pentru colegii antiliberali de la PNL. Retrocedați întâi catedralele greco-catolice din Baia Mare și din Gherla și apoi mai veniți și cu legi care sunt menite să vă acopere de toate grevele, protestele și toate nemulțumirile din țară.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Explicarea votului, Grupul PNL, domnul Robert Sighiartău. Vă rog.

## **Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:**

Nu înțeleg ce s-a întâmplat cu domnul Bulai – poate ne spune domnul Moșteanu –, că-i nevorbit, dar cred că cel mai important lucru, lăsând la o parte dezbaterea aceasta goală de conținut, este că astăzi votăm un proiect important, până la urmă, pentru un om care a făcut multe pentru România. Om politic, om de stat, om cu o conduită morală ireproșabilă, om care a pus bazele Marii Uniri de la 1918, om care a luptat împotriva tendințelor autoritare și totalitare, om care a murit ca martir la Sighetu Marmației, cu un alt mare om politic, Gheorghe Brătianu.

## **Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz**

**:**

Nimic de-a face cu voi!

## **Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:**

Cred că astfel de oameni trebuie venerați, cred că, mai mult ca oricând, mai ales când avem de-a face cu oameni care promovează cancel culture, care vor să reinterpreteze istoria, precum colegii de la USR

, trebuie tot mai mult să vorbim în școli, în dezbaterile noastre, despre marile valori ale poporului român.

Așa că vă mulțumesc, dragi colegi, pentru că ați votat acest proiect și sper ca în următoarele 6 luni anul 2023 să fie „Anul Iuliu Maniu”.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Nu este frumos ce ați făcut, domnii de la UDMR, să vă scoateți cartelele, doi colegi să voteze contra lui Iuliu Maniu.

Felicit minoritățile naționale pentru votul pentru!

Cred că România este o țară suficient de primitoare cu toate etniile și care să respecte toți eroii României.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Cea mai frumoasă țară din lume!

4. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2022 privind reglementarea unor măsuri financiare prin instituirea schemei de ajutor _de minimis_ în vederea tranziției către economia circulară; PL-x 622/2022.

Vot, vă rog.

Cu 260 de voturi pentru, un vot contra, o abținere, adoptat.

5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene; PL-x 778/2022.

Vot, vă rog.

Cu 226 de voturi pentru, 38 de abțineri, adoptat.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

6. Propunerea legislativă privind statutul asistentului

judecătorului; Pl-x 231/2023.

Vot, vă rog.

Cu 169 de voturi pentru, 68 de voturi contra, 28 de abțineri, adoptată.

Rog membrii Biroului permanent, la sala de ședință. Declar această sesiune închisă. Mulțumesc.

Și eu mulțumesc.

Domnule Simion George, Grupul AUR, vă rog.

## _Ședința s-a încheiat la ora 11.46._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|486039]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 88/22.VI.2023 conține 40 de pagini.**

Prețul: 200 lei