Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 8 aprilie 2025, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor. Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Astfel, declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal.

Dacă se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.

Există un algoritm aprobat de Comitetul liderilor, în ședința din 19 februarie 2025, cu privire la ordinea susținerii declarațiilor politice. Astfel, acest lucru se va face în ordinea mărimii grupurilor parlamentare, cu 3 deputați de la PSD, 3 deputați de la AUR, 3 deputați de la PNL, 2 deputați de la USR, 2 deputați de la SOS România, 2 deputați de la POT, un deputat de la UDMR, un deputat de la minoritățile naționale și un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul...

Dacă este doamna deputat Ana-Smaranda Rinder? Vă rog, aveți cuvântul.

Din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Bună dimineața!

În calitate de deputat și fost manager al Spitalului Județean de Urgență Vaslui, timp de 11 ani, am o responsabilitate deosebită față de comunitatea mea, iar Ziua mondială a sănătății reprezintă o ocazie importantă pentru a atrage atenția asupra unei teme esențiale: sănătatea maternă și a nou-născuților.

Tema de anul acesta, „Începuturi sănătoase, viitoruri pline de speranță”, este mai relevantă ca niciodată, având în vedere că încă se înregistrează numeroase decese prevenibile în rândul mamelor și nou-născuților, chiar și în anul 2025.

Declarație politică. Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați cetățeni,

Ziua mondială a sănătății reprezintă un moment de reflecție și acțiune. Tema din acest an, „Începuturi sănătoase, viitoruri pline de speranță”, subliniază importanța sănătății materne și infantile, două domenii esențiale pentru viitorul oricărei națiuni. În contextul în care România se confruntă cu provocări semnificative în acest domeniu, este important să nu uităm că fiecare viață salvată reprezintă nu doar un succes medical, ci și un pas important către un sistem de sănătate mai echitabil și mai performant.

În România mortalitatea infantilă a scăzut în ultimii ani, dar rămâne una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, ceea ce subliniază nevoia de măsuri suplimentare de prevenire și îmbunătățire a accesului la îngrijiri medicale de calitate, mai ales în zonele defavorizate și rurale.

Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică și ale Organizației Mondiale a Sănătății ne indică, la nivel național, o rată a mortalității infantile de aproximativ 6,3 decese la 1.000 de nou-născuți vii în anul 2020, rată ce a scăzut treptat, an de an, până la 5,8-6 decese la 1.000 de nou-născuți vii în prezent.

Aceste statistici reflectă, de asemenea, un progres constant, dar și multe provocări care trebuie abordate, precum îngrijirea prenatală, prevenirea nașterilor premature și îmbunătățirea condițiilor de sănătate pentru mamele și copiii vulnerabili.

La nivelul județului Vaslui, în ciuda eforturilor susținute, încă avem de lucrat pentru a reduce mortalitatea infantilă. În 2023, în județul Vaslui s-au înregistrat șase decese în rândul copiilor cu vârste între zero și un an, ceea ce se traduce într-o rată de mortalitate infantilă de 1,64 la 1.000 de nou-născuți vii. Din nefericire, în 2024 acest număr a crescut la opt decese, cu o rată de 3,24 la 1.000 de nou-născuți vii.

## Vă mulțumesc.

Vă propun, ca la ultima ședință pe care am condus-o, pentru declarații publice să existe un buget de 5 minute pentru depășirea timpului standard, pentru fiecare grup parlamentar, și o să țin o evidență.

Acum o să pun un minut la Grupul PSD.

Acestea fiind spuse, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## Bună dimineața tuturor!

instabilității regionale, din cauza agresiunii ruse în Ucraina, colaborarea cu aliații din NATO oferă garanții de securitate și stabilitate. Această alianță militară permite României să beneficieze de resurse moderne, iar exercițiile și instruirea militarilor români, prin misiuni comune, să fie la cele mai înalte standarde. Recent, România a marcat 21 de ani de când face parte din această structură importantă, din această alianță politico-militară și, cu siguranță, aici va rămâne și după alegerile din mai.

## Beneficii economice majore

România în Uniunea Europeană înseamnă acces la fonduri nerambursabile. Acestea se traduc în proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, a infrastructurii din educație sau din sănătate. Banii europeni sunt esențiali pentru reducerea disparităților regionale, impulsionează dezvoltarea economică și creează noi locuri de muncă bine plătite. De asemenea, accesul pe piața unică europeană facilitează comerțul și atragerea de investitori străini, stimulând astfel economia românească. Toate acestea duc la creșterea nivelului de trai.

De la aderarea României, acum 18 ani, la Uniunea Europeană s-au depășit 100 de miliarde de euro absorbție fonduri europene. Din 2007 și până în prezent țara noastră a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu doar 32,8 miliarde de euro, astfel că avem un beneficiu de aproximativ 67 de miliarde de euro.

Promovarea valorilor democratice și cooperarea internațională sunt alte două valori foarte importante pe care România trebuie să le păstreze după alegerile din mai.

Prezența României în NATO și UE facilitează cooperarea internațională în domenii precum securitatea, mediul, sănătatea și așa mai departe. Într-o lume interconectată, problemele globale, cum ar fi schimbările climatice sau sănătatea populației, necesită soluții comune, coordonate. Prin colaborarea în cadrul Uniunii Europene și NATO România are oportunitatea de a influența aceste inițiative și de a beneficia de expertiza altor națiuni, dar și de a-și aduce contribuția în găsirea răspunsurilor la marile provocări internaționale. Mulțumesc foarte mult.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Virgil Alin Chirilă, din partea Grupului PSD.

Se pregătește, din partea Grupului AUR, doamna deputat Lidia Vadim-Tudor.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi ține de apartenența noastră la cele două structuri foarte importante: NATO și Uniunea Europeană.

„Și după alegerile prezidențiale din luna mai România trebuie să rămână fidelă valorilor și principiilor NATO și UE”

Stimate domnule președinte,

## Stimați colegi,

De 21 de ani România este parte din NATO și de 18 ani România este membră a Uniunii Europene. România trebuie să mențină acest parcurs. Pe scurt, apartenența României la aceste structuri înseamnă garanții de securitate, consolidarea democrației, stimularea dezvoltării economice și, bineînțeles, multe alte beneficii. Sunt cel puțin trei piloni esențiali pentru viitorul țării. Alegerile prezidențiale din luna mai trebuie să confirme, o dată în plus, această direcție.

## Securitate și stabilitate

Apartenența la NATO asigură României un scut de protecție împotriva amenințărilor externe. În contextul

Bună dimineața, domnule președinte de ședință!

Stimate doamne și stimați domni deputați,

PSD s-a ținut de cuvânt și a realizat unul dintre principalele obiective pe care și le-a propus atunci când a intrat la guvernare: protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor cu venituri mici. Datorită PSD, Guvernul a inclus în bugetul pentru anul 2025 sumele necesare pentru realizarea acestui obiectiv social-democrat, iar ieri senatorii PSD au aprobat ordonanța de urgență pentru repartizarea acestor sume pensionarilor vulnerabili.

La începutul anului, Guvernul a aprobat în bugetul pe anul 2025 suma totală de două miliarde de lei pentru acordarea unui sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici. Suma este distribuită către 2,6 milioane de pensionari, a căror pensie este mai mică decât valoarea salariului minim net în vigoare, respectiv 2.574 lei. Sprijinul financiar de 800 de lei va fi acordat în două tranșe egale, a câte 400 de lei, câte o tranșă în fiecare semestru al anului, prima fiind de Paște, peste câteva zile. Ajutorul se acordă tuturor pensionarilor cu venituri de până în 2.574 de lei, care reprezintă echivalentul salariului minim net în plată.

Așadar, PSD și-a îndeplinit angajamentul pentru una dintre promisiunile importante prin care a decis că va proteja pensionarii cu venituri mici, indiferent cât de dificil va fi contextul economic.

Săptămâna viitoare voi vota, alături de colegii mei de la Camera Deputaților, pentru adoptarea acestui proiect legislativ.

Pe scena politică, PSD este partidul care se distinge prin perseverență în aplicarea de măsuri și programe de solidaritate socială.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Lidia VadimTudor.

Și se pregătește, tot din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Ștefăniță-Alin Avrămescu.

Domnule președinte de ședință, vă mulțumesc. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „România, pași grăbiți spre dictatură”.

În ultimele luni am fost martorii unui șir de abuzuri și încălcări ale principiilor fundamentale ale democrației, ceea ce a făcut ca România să devină ținta criticilor administrației Trump și să fie clasificată într-un clasament global drept „regim hibrid”, asemenea Turciei și Bosniei, ca urmare a uneia dintre cele mai accentuate prăbușiri a indicatorilor democratici înregistrate vreodată.

Fiecare pas făcut de uzurpatorii puterii ne-a adâncit într-o criză politică, socială și constituțională fără precedent:

– au invalidat sub diverse pretexte candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale;

– au anulat abuziv turul doi al alegerilor prezidențiale și au confiscat voturile românilor, ca să rămână ei la putere;

– au amenințat, prin interpuși, că instituie starea de urgență dacă românii vor ieși în stradă și vor protesta masiv;

– au săltat din case oameni nevinovați, doar pentru că au criticat lovitura de stat din 6 decembrie;

– au îngrădit libertatea de exprimare, au șters postări și au închis conturi pe rețelele de socializare;

– au făcut dosare penale din nimic;

– l-au hărțuit și internat abuziv la nebuni pe „Stegarul Dac”, devenit un simbol al protestelor și al rezistenței civice;

– au încălcat cetățeanului Bogdan Peșchir drepturi fundamentale, transformând poliția în Miliția anilor ’50;

– au scuipat pe haina militară, trimițând procurorii să dea buzna peste un veteran de război în vârstă de 101 ani, erou al României și simbol al Armatei Române;

– au pus pumnul în gura jurnalistului independent Marius Tucă, care a îndrăznit să adreseze critici la adresa sistemului;

– i-au interzis lui Călin Georgescu să candideze pentru a doua oară, ca să se asigure că vor rămâne tot ei la putere;

– și multe, multe alte abuzuri la care au fost supuși românii în această perioadă, pe care timpul nu îmi permite să le enumăr.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ștefăniță-Alin Avrămescu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Și se pregătește domnul deputat Ionel Gheorghe.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația de astăzi se intitulează „PNRR – un eșec guvernamental care costă România miliarde”.

Stimate colege, Stimați colegi,

Planul național de redresare și reziliență trebuia să fie motorul dezvoltării României, un instrument esențial pentru modernizarea infrastructurii, digitalizarea administrației și sprijinirea mediului de afaceri.

În practică însă, implementarea PNRR este un eșec lamentabil, cu întârzieri grave, blocaje administrative și o incompetență guvernamentală evidentă.

România are alocate 28,5 miliarde de euro prin PNRR. Astăzi, la aproape patru ani de la începutul programului, am reușit să cheltuim efectiv doar 6,4 miliarde de euro.

La această dată, absorbția din PNRR este după cum urmează.

– Până în prezent, prin PNRR, România a primit 9,1 miliarde euro, respectiv: 6,4 miliarde de euro au fost efectiv cheltuiți; restul de 2,7 miliarde de euro reprezintă o parte din prefinanțarea de circa 3,8 miliarde, folosită proporțional cu valorile decontate prin cereri de plată.

– La situația gravă a absorbției se adaugă și blocarea tranșei nr. 3 de plată. Cererea de plată nr. 3, în valoare de 2,7 de miliarde de euro, este, în acest moment, blocată, cauza fiind neîndeplinirea unor jaloane.

Rezultă că au rămas de absorbit, la nivelul lunii martie 2025, 19,4 miliarde de euro, din totalul de 28,5 miliarde de euro.

Când vom încasa acest rest, de 19 miliarde, având în vedere că mai avem un an, perioada pentru PNRR încheindu-se în 2026? Dumnezeu știe! Asta dacă vom mai apuca să luăm ceva din ei. De ce? Deoarece se prefigurează intenția ca Bruxelles-ul să ne ia – nouă și celorlalte state membre – toți banii rămași neconsumați din PNRR.

Și, mai grav, banii deja absorbiți nu ajută economia românească. Majoritatea contractelor finanțate prin PNRR sunt adjudecate de firme străine. Spre exemplu, peste 600 de milioane de euro sunt plătiți unei companii poloneze pentru trenuri, în loc să sprijinim o companie românească, precum Astra Vagoane Arad.

În tot acest haos, România își adâncește dependența de împrumuturi.

Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ionel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar AUR.

Și se pregătește doamna deputat Simona-Geanina PistruPopa, din partea PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ieri a fost Ziua mondială a sănătății. De aceea, declarația mea politică se intitulează „Colapsul sistemului de sănătate”. Doamnelor și domnilor deputați,

Vreau să trag un semnal de alarmă asupra uneia dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă România: colapsul sistemului de sănătate. Acest sector vital este în pragul dezastrului, din cauza subfinanțării cronice, a lipsei de personal medical și a unui management defectuos promovat de actuala guvernare.

Românii mor cu zile în spitale nefuncționale, în condiții care nu sunt demne de o țară europeană. În Dolj și în alte județe din țară pacienții se confruntă cu lipsa medicamentelor, a echipamentelor necesare și cu un personal medical suprasolicitat. De aceea, în preajma Spitalului Regional nr. 1 din Craiova funcționează 13 farmacii. Dacă acest spital ar avea medicamentele necesare să asigure tratamentele bolnavilor, aceste farmacii nu ar funcționa.

Guvernul actual a eșuat în reformarea sistemului sanitar și a tratat cu indiferență apelurile disperate ale cadrelor medicale și ale pacienților.

Este inacceptabil ca în anul 2025 românii să fie forțați să apeleze la servicii medicale din afara țării. Guvernul trebuie să își asume eșecul și să ia măsuri concrete, nu doar să cosmetizeze cifrele în statistici oficiale.

O Românie sănătoasă este o Românie puternică!

Noi, AUR, vom continua să luptăm pentru ca sănătatea să nu mai fie o victimă a incompetenței guvernamentale. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Simona-Geanina PistruPopa, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Și, dacă este prezent, să se pregătească domnul Răzvan Cadar.

Dacă nu, vom trece la USR, cu domnul Daniel Blaga.

Bună ziua! Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

„Două miliarde de euro pentru ajutorarea categoriilor vulnerabile din România!”.

A avea grijă unul de celălalt este singurul principiu care ne diferențiază de orice altă ființă vie, care ne definește ca civilizație umană. Nu îl abandonăm la voia sorții pe cel aflat în dificultate, ci facem ceea ce putem pentru a-l ajuta sau a-i îmbunătăți condiția vieții. Statul român are datoria constituțională de a produce politici publice menite să vină în sprijinul celor mai puțin norocoși cetățeni, în special dacă provin dintr-o categorie mai vulnerabilă, precum sunt copiii și seniorii. Recent, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de PNL, a lansat apelul de proiecte în valoare totală de peste două miliarde de euro prin Programul incluziune și demnitate socială, reprezentând una dintre cele mai importante inițiative de finanțare europeană din acest an. Programul are ca scop susținerea persoanelor aflate în situații vulnerabile și încurajarea incluziunii sociale, prin implementarea unor măsuri cu impact direct asupra populației. Aceste acțiuni vor contribui la diminuarea inegalităților sociale și la creșterea calității vieții celor aflați în dificultate.

Apelurile de proiecte prevăzute pentru anul 2025 vor contribui la îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate, educație și asistență socială pentru aproximativ 450.000 de persoane vulnerabile din mediul rural; sprijinirea a 61.000 de copii din grupuri defavorizate din zonele rurale, inclusiv din comunitățile rome, pentru a le asigura condiții mai bune de trai și dezvoltare; ameliorarea situației a peste 10.000 de vârstnici aflați în dificultate; formarea profesională suplimentară pentru aproape 6.400 de specialiști din domeniul serviciilor sociale; îmbunătățirea vieții pentru aproximativ 10.000 de persoane cu dizabilități, atât copii, cât și adulți; dar și sprijin pentru 1.700 de copii și tineri care ies din sistemul de protecție specială; înființarea unui cluster dedicat inovației și incluziunii sociale, destinat facilitării integrării persoanelor cu dizabilități pe piața muncii.

## Vă mulțumesc.

Domnul Răzvan Cadar văd că nu este prezent. Așa că îl invit la microfon pe domnul deputat Daniel-Codruț Blaga, din partea Grupului parlamentar al USR, după care vom trece la Grupul SOS.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ciuda senzației de inutilitate pe care o lasă uneori discursul în fața unei guvernări surde la semnalele societății, vin și astăzi în fața dumneavoastră, cu speranța că vocea cetățenilor poate fi în sfârșit auzită.

De-a lungul timpului, eu și colegii mei din USR am atras atenția, în mod constant, asupra deficiențelor majore din administrație și a lipsei de viziune a actualei guvernări PSDPNL-UDMR. Deși putem fi dezamăgiți de această pasivitate și de o lipsă evidentă de profesionalism, nu ne vom resemna. Nu avem voie. Pentru că românii merită o guvernare onestă, responsabilă și eficientă.

În loc să răspundă așteptărilor exprimate clar la urne – așteptări de schimbare, de transparență, de responsabilitate și de modernizare –, actuala coaliție s-a închis într-un cerc de interese și calcule electorale.

Românii continuă să trăiască în incertitudine economică, cu instituții greoaie, ineficiente și adesea parazitate de clientelism politic. În timp ce sectorul privat se confruntă cu dificultăți reale, statul plătește în continuare salarii exagerate în anumite domenii, fără ca performanța să fie un criteriu real.

Despre spitalele regionale, promise de ani buni de PSD, nu avem încă certitudini, ci doar amânări și explicații. Deși avem acces la fonduri europene consistente, lipsa de voință și de capacitate administrativă le ține doar pe hârtie.

În plan extern, România are nevoie de coerență și credibilitate. Nu putem pretinde respect din partea partenerilor internaționali dacă nu există o minimă coerență în poziționările publice ale liderilor noștri. Episodul certării în public a ministrului de externe de către prim-ministrul Ciolacu și recentul episod al emisarului trimis de același Ciolacu la președintele Trump, urmat de retractări jenante, nu fac decât să afecteze imaginea țării.

De asemenea, combaterea corupției – un angajament asumat în repetate rânduri – nu poate rămâne doar un slogan electoral. USR a semnalat numeroase cazuri și a cerut aplicarea legii fără excepții și fără interferențe politice.

Lista neîmplinirilor acestei guvernări este nepermis de lungă și afectează, din păcate, toate domeniile, năruind așteptările românilor. Dar, cum continuați să rămâneți surzi la problemele reale ale oamenilor, nu trebuie să vă mirați de reacția lor, care se va vedea la vot și care va fi pe măsura dezamăgirilor pe care le-ați produs în societate.

Vă mulțumesc. În continuare, dau cuvântul domnului deputat ȘtefanIulian Lőrincz, din partea Grupului parlamentar al USR.

Se pregătește doamna deputat Elena-Laura Toader, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Călin Georgescu nu mai candidează. Dar rețeaua care l-a susținut nu a dispărut. S-a retras în umbră. S-a reorganizat. A schimbat fețele, dar nu și scopul.

Obiectivul a rămas același: slăbirea României. Scoaterea noastră de pe drumul european. Distrugerea încrederii în democrație.

Călin Georgescu a fost una din fețele unei operațiuni cu bani mulți, cu influențe grele și cu o direcție clară: Moscova.

Nu mai e el, dar ideile lui sunt transmise de alții. George Simion. Diana Șoșoacă. Victor Ponta. Partidele SOS, POT și AUR.

Toți rostesc aceleași lozinci. Toți împing aceeași propagandă. Toți alimentează ura, neîncrederea și haosul. Dar cel mai grav? Toți sunt parte dintr-o rețea de influență rusă.

George Simion are interdicție de intrare în Republica Moldova și în Ucraina pentru că autoritățile acelor state știu. Au dovezi. Au luat măsuri.

Și noi? Noi ce facem?

Marcel Ciolacu a minimalizat în iarnă pericolul, pentru că planul lui era să intre în turul al doilea cu George Simion. Nu i-a ieșit, dar Simion candidează din nou. Marcel Ciolacu are datoria să comunice românilor ce i-au spus autoritățile moldovenești și ucrainene.

AUR e azi în Parlament cu același discurs de tip Kremlin – nimic nu s-a schimbat –, cu mesaje agresive, antieuropene și antioccidentale.

Parchetul general trebuie să se sesizeze. Trebuie să investigheze legăturile acestui partid cu Moscova. Să urmărească banii. Să verifice călătoriile, conexiunile care stau în spate.

Și nu e doar AUR. SOS România, POT – toate sunt partide-satelit ale Moscovei. Călin Georgescu nu mai este, dar a lăsat în urmă o creație – POT. Așa-zis partid, în fapt, o platformă a propagandei moscovite.

Și de unde vin mesajele? De pe TikTok. De pe conturile pe care Călin Georgescu le folosea. Conturi care acum împing alte nume, alte păpuși.

Troli. Boți. Cu mesaje simple și perverse, pe care deja le știți cu toții: „toți fură”, „Europa ne-a colonizat”, „vrea război, de aceea ne înarmează”, „vaccinul te omoară”, „ucrainenii sunt de vină pentru că Rusia i-a invadat” – cu toții le cunoașteți.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Elena-Laura Toader, din partea Grupului SOS România.

Și se pregătește doamna deputat Rodica Plopeanu.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Mă adresez astăzi Parlamentului României cu o preocupare urgentă și profundă referitoare la situația incendiilor de vegetație care afectează grav județul Tulcea.

Este timpul să recunoaștem că măsurile pe care le-am implementat până acum nu sunt suficiente și că, în absența unor acțiuni ferme și decisive, locuitorii acestui județ vor continua să sufere.

Incendiile de vegetație nu sunt doar o problemă de mediu, ci și o amenințare directă la adresa sănătății și bunăstării cetățenilor noștri. Efectele devastatoare ale acestor incendii se resimt în fiecare zi, afectând nu doar calitatea aerului pe care îl respirăm, ci și economia locală, care depinde de agricultură și turism.

Este esențial să ne educăm comunitățile prin campanii de conștientizare, care trebuie să fie implementate la nivel local, folosind toate canalele de comunicare disponibile, astfel încât locuitorii să înțeleagă impactul incendiilor asupra sănătății lor și asupra economiei locale.

Oferirea de stimulente financiare fermierilor care adoptă metode alternative de curățare a terenurilor este crucială. Aceste subvenții nu doar că ar reduce utilizarea focului, ci ar și încuraja practicile agricole responsabile, care să contribuie la dezvoltarea economică a județului.

Trebuie să investim în formarea fermierilor, oferindu-le cursuri de instruire privind metode moderne de curățare a terenurilor. Utilizarea echipamentelor mecanice sau a plantelor de acoperire nu este doar o alternativă viabilă, ci și o necesitate.

Primăriile și consiliile locale trebuie să joace un rol activ în prevenirea incendiilor. Acestea pot organiza sesiuni de informare și pot ajuta la implementarea unor măsuri de prevenire adaptate nevoilor comunității.

Un sistem robust de monitorizare a incendiilor este esențial. Analizarea cauzelor acestora ne va ajuta să dezvoltăm măsuri mai eficiente în viitor, iar echipamentele de stingere a incendiilor trebuie să fie suficiente și bine întreținute. Fără o pregătire adecvată a personalului local orice efort de prevenire va fi zadarnic.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Rodica Plopeanu. Este prezentă?

## Nu?

Atunci, trecem la Grupul POT și dau cuvântul doamnei deputat Maria Cernit.

Se pregătește domnul deputat Daniel Grofu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația de astăzi se intitulează „Mangalia nu are pediatri, iar medicii cumpără medicamente din buzunar”.

## Stimați colegi,

Nu ar trebui să existe în România un spital unde un copil ajunge cu febră și nu este văzut de un medic. Dar asta se întâmplă acum la Spitalul Municipal Mangalia. Nu există gardă la Pediatrie. Nu sunt suficiente cadre medicale.

Iar medicamentele de bază lipsesc exact acolo unde ar trebui să fie – în farmacia spitalului, la dispoziția secțiilor.

Părinții se lovesc de uși închise sau de promisiuni goale. Cei care nu își permit să meargă la privat așteaptă, uneori o noapte întreagă, cu copilul bolnav în brațe, sperând să treacă febra și să vină dimineața, când se deschide cabinetul medicului de familie. Într-un stat care se pretinde funcțional nu ai voie să le ceri asta părinților.

Medicii care au rămas acolo încearcă să țină sistemul în viață. Însă, în loc să primească medicația necesară de la spital, așa cum prevăd legea și bunul-simț, ajung să o cumpere din banii lor. O țin la îndemână, în dulapuri, ca să poată interveni în urgențe. Așa se lucrează în 2025 în România – cu teama că nu vei avea cu ce trata un copil bolnav.

La Mangalia nu mai vorbim despre lipsuri. Vorbim despre colaps. Despre un spital care funcționează prin improvizație. Despre o administrație care tace. Despre un sistem care refuză să reacționeze, deși are toate semnalele în față.

Sănătatea copiilor nu este negociabilă. Nu e opțională. Nu este un moft. Iar atunci când nu le mai poți garanta îngrijirea medicală de bază ai ieșit din orice logică de stat civilizat.

Aceasta nu este doar o problemă locală. Este imaginea unui stat care cedează exact unde doare cel mai tare – când un copil are nevoie de ajutor și nu are cine să-l vadă. Când părinții sună disperați și nimeni nu răspunde. Când medici buni pleacă, nu din lipsă de vocație, ci din cauza umilinței de a lucra fără sprijin.

Nu poți cere performanță într-un sistem pe care îl neglijezi. Nu poți cere implicare de la oameni pe care îi obligi să improvizeze. Și nu poți vorbi despre reforme în sănătate când la Mangalia nu există gardă pediatrică, iar medicamentele de urgență sunt ținute în dulapul personal al doctorului.

Vă mulțumesc.

Revenim la Grupul SOS România, pentru a doua intervenție, și îl invit la cuvânt pe domnul deputat Pascalini. Și apoi, din partea Grupului POT, domnul deputat Grofu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În declarația mea politică este vorba despre 7 aprilie, Ziua mondială a sănătății.

Ieri am sărbătorit această zi, Ziua mondială a sănătății. Se discută tot mai mult despre investițiile în domeniul sănătății, dar și de dreptul cetățenilor de a avea acces la servicii medicale esențiale. Cu toate acestea, cetățenii solicită deseori ajutorul nostru, al parlamentarilor, atât în legătură cu domeniul sanitar și relele tratamente pe care le au din partea personalului medical, cât și privind lipsa medicamentelor esențiale, compensate ori gratuite, sau problemele de acces la investigații medicale din cauza timpului mare de așteptare, de exemplu, la RMN, CT etc. Dar dacă achită aceste servicii publice timpul de așteptare scade considerabil.

Chiar săptămâna trecută am ridicat, de la acest microfon al Camerei Deputaților, problema doamnei Roxana-Lidia Duma, o tânără însărcinată în 16 săptămâni, care a ajuns, pe la mijlocul lunii martie 2025, la maternitatea din Bacău și care a trecut printr-o experiență traumatizantă, de care nu voi mai discuta astăzi.

Între timp, mai multe instituții publice, printre care și doamna președinte al Consiliului Județean Bacău, au intervenit în acest caz și chiar s-a propus ca din consiliile de administrație ale spitalelor să facă parte și un pacient care a avut de suferit de pe urma relelor tratamente – o inițiativă pe care o salut și cu care sunt de acord, dar care totuși nu este suficientă pentru a preveni astfel de cazuri.

Ne dorim și noi, ca cetățeni ai acestei țări, respect din partea cadrelor medicale, acces la servicii medicale de calitate și implicare maximă. Inclusiv eu, personal, sunt unul dintre acei pacienți care nu au beneficiat niciodată în ultimii ani de servicii medicale, cu toate că banii pe care mi i-a oprit statul din salariu/indemnizații nu sunt deloc sume neglijabile. Și, de exemplu, când am avut nevoie de un control de specialitate, după 4 ore de așteptare, stând la coada cabinetului din cadrul spitalului, am fost trimis acasă, pe motiv că doamna doctor deja se plictisise.

Mi se plâng deseori cetățenii că dacă un pacient face cerere cu bilet de trimitere la servicii medicale pentru investigații tip CT, RMN programarea durează chiar și până la un an în majoritatea spitalelor, dar, culmea, dacă se achită cash acest serviciu medical, care ar trebui să fie pentru toată lumea absolut gratuit, timpul de așteptare scade considerabil – până la maximum o lună –, tot în cadrul aceleiași unități spitalicești, și că spitalele folosesc inclusiv spitalizarea de zi ca motiv pentru orice investigație medicală, fie ea chiar și o simplă recoltare de analize, ceea ce mi se pare absurd; și nu aș vrea să amintesc aici, dar o fac, despre lipsa medicamentelor gratuite sau compensate care nu se găsesc în multe farmacii și li se spune pacienților de către medicii din farmacii că plafonul a fost atins și nu mai pot elibera aceste rețete în mod gratuit ori compensat și oamenii sunt nevoiți să le achite tot cu bani cash.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Daniel Grofu, din partea Grupului parlamentar POT.

Și se pregătește, dacă este prezent, domnul deputat Nicolae Păun, de la minoritățile naționale.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică privind nerespectarea procedurilor parlamentare și a normelor de tehnică legislativă. În speță, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2025 privind stabilirea unor măsuri pentru implementarea programelor naționale din domeniul lucrărilor publice, respectiv PL-x 65/2025.

Stimate colege și stimați colegi,

Vă invit să constatați că forma aprobată și transmisă de Senat diferă substanțial de proiectul inițial depus, argumentat și asumat de Guvern.

Astfel, proiectul aprobat de Senat conține, pe lângă modificarea semnificativă a titlului inițial, și foarte multe propuneri de modificare și completare a unor acte normative adăugate ulterior formei transmise de Guvern, precum modificarea și completarea Legii nr. 212/2022 pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, dar și modificarea și completarea OUG nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului național de investiții „Anghel Saligny”.

Acestea nu se regăsesc în expunerea de motive, deoarece pentru ele nu a fost prezentată analiza de impact, nu sunt asumate de Guvern, ci doar de Senat, nici nu au fost supuse analizei Consiliului Legislativ și nu au legătură cu forma inițială referitoare la obiectivele de investiții solicitate justificat de Ministerul Apărării Naționale.

Mai mult, avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputaților se referă doar la proiectul inițial, nu și la cel transmis de Senat. Totodată, raportul comun al Comisiilor pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, respectiv Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților este ambiguu și conține amendamente pertinente și temeinic documentate legal, care au fost totuși respinse în cele două comisii doar datorită majorității partidelor din coaliția guvernamentală, majoritate obținută prin încălcarea regulamentului Camerei Deputaților în ceea ce privește proporția de reprezentare a formațiunilor politice parlamentare.

De asemenea, trei comisii din Camera Deputaților nu au transmis aviz, nici pozitiv, nici negativ – Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru industrii și servicii, respectiv Comisia pentru transporturi și infrastructură.

Mulțumesc.

Din partea Grupului minorităților naționale nu este, văd, domnul deputat Păun.

Din partea deputaților neafiliați este prezent domnul Coarnă?

Nu.

Domnul Alexandrin Moiseev? Vă rog.

Și se pregătește, din partea Grupului PSD, doamna deputat Aurora-Adela Geamănu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarație politică: „Să redăm Botoșaniului demnitatea și șansa la dezvoltare”.

Astăzi vreau să vorbesc despre un loc din inima Moldovei, un colț de țară care poartă în el rădăcini adânci, valori deosebite, un potențial imens, însă suferă din lipsa unor politici coerente de dezvoltare. Este vorba despre județul Botoșani.

Botoșaniul nu este doar un județ de graniță. Este locul unde s-au născut Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Ștefan Luchian – oameni care au pus România pe harta culturii, a istoriei, a spiritului. Este un pământ cu o moștenire culturală imensă, cu sate care păstrează încă autenticitatea românească, cu oameni harnici, dar, din păcate, cu prea puține șanse.

Realitatea este dureroasă: tinerii pleacă, oportunitățile sunt tot mai puține, investițiile ajung greu, iar vocea acestui județ parcă se aude din ce în ce mai slab la București. Infrastructura este precară, domenii precum sănătatea și educația au nevoie de sprijin, iar economia locală suferă din lipsa investițiilor.

Cu toate acestea, Botoșaniul are un potențial imens. Are terenuri fertile, oameni pricepuți, tradiție în agricultură, în meșteșuguri, în artă. Are tot ce-i trebuie pentru a renaște, dacă este sprijinit cu seriozitate, dacă primește atenția și investițiile care i se cuvin.

Fac un apel sincer către factorii de decizie: este de datoria noastră să nu lăsăm Botoșaniul în urmă. Să construim politici care aduc locuri de muncă, drumuri bune, școli moderne și spitale sigure. Să aducem proiecte care să țină oamenii acasă.

Botoșaniul nu trebuie privit ca un județ „uitat”, ci ca un județ cu rădăcini adânci și cu ramuri care pot înflori din nou. Avem datoria să-l ridicăm!

Vă mulțumesc, domnule președinte. Declarație politică.

Tarifele impuse de administrația Trump asupra Uniunii Europene au un impact indirect asupra economiei României, având în vedere că țara noastră este parte a blocului comunitar și depinde de schimburile comerciale cu Uniunea Europeană și cu SUA.

Impactul poate fi analizat din mai multe perspective.

Afectarea exporturilor românești prin intermediul Uniunii Europene.

Exporturile indirect afectate.

România exportă bunuri și componente industriale către alte state membre ale Uniunii, care apoi le exportă către SUA. Dacă tarifele au redus competitivitatea produselor europene pe piața americană, acest lucru a afectat și cererea pentru componentele furnizate de România.

De exemplu, în industria auto, România produce componente auto care sunt exportate în Germania și Franța. Dacă aceste țări s-au confruntat cu tarife la exporturile lor către SUA, efectele s-au putut resimți și în România, prin scăderea comenzilor.

Impactul asupra unor sectoare specifice.

De exemplu, oțel și aluminiu. Tarifele impuse de SUA asupra importurilor de oțel și aluminiu din Uniune au afectat industria metalurgică europeană, inclusiv producătorii români de metale, precum Alro Slatina. Dacă exporturile europene de metal către SUA au scăzut, acest lucru a dus la o supraproducție pe piața internă, afectând prețurile și marjele de profit.

De asemenea, vinurile și produsele agroalimentare. SUA au impus tarife de 25% asupra unor produse europene, inclusiv vinuri și brânzeturi, care afectează țări precum Franța, Spania și Italia. Dacă aceste state au suferit pierderi de piață în SUA, ele au căutat noi piețe în interiorul Uniunii, crescând concurența pentru producătorii români.

De asemenea, impact asupra investițiilor și creșterii economice.

Incertitudine pentru investitori: războiul comercial SUAUniunea Europeană a creat incertitudine economică, ceea ce a putut afecta fluxurile de investiții, inclusiv în România. Companiile internaționale pot fi mai reticente în a face investiții noi, în condiții de instabilitate comercială.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Aurora-Adela Geamănu. Se pregătește, tot din partea Grupului PSD, domnul deputat Remus-Gabriel Lăpușan.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Remus-Gabriel Lăpușan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește doamna deputat Gabriela-Corina Ene.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică este denumită „Măsuri ferme de prevenire a apariției febrei aftoase în România”.

De aproximativ o lună, o situație de urgență deosebită afectează țări din Uniunea Europeană. Este vorba de o gravă epidemie de febră aftoasă, în Slovacia și Ungaria, care provoacă îngrijorări nu doar în rândurile fermierilor și autorităților sanitar-veterinare, ci și întregii populații. Boala, deși nu se poate transmite la om, afectează bovinele, ovinele, caprinele și porcinele, fiind ușor transmisibilă prin aer, posibil, la zeci de kilometri distanță, prin contactul direct cu animalul bolnav și cu carcasa acestuia, precum și prin intermediul oamenilor, al echipamentelor, al vehiculelor. De asemenea, virusul poate afecta populația de animale sălbatice.

Cel mai grav este că boala nu poate fi vindecată și protecția împotriva contaminării este unica noastră armă de apărare. De aceea, disciplina joacă un rol uriaș în limitarea contagiunii.

Este nevoie de măsuri ferme pentru a împiedica accesul bolii pe teritoriul României.

Austria, de exemplu, a impus măsuri stricte de control la granițe și nu permite importul de animale vii din speciile susceptibile la boală, de carne proaspătă sau lapte crud din Ungaria și Slovacia. Aceste măsuri de control la frontiere se impun și în cazul României. Autoritățile publice trebuie să colaboreze cu specialiștii, cu fermierii și chiar cu oamenii obișnuiți, pentru ca toți să conștientizeze pericolul la care suntem expuși. Informarea se poate face prin toate mijloacele posibile, chiar și din om în om, acolo unde se poate, pentru ca cetățenii să cunoască detalii despre această boală și cum putem să ne protejăm animalele. Există un vaccin, dar viteza cu care se răspândește boala impune măsuri ferme de stopare a comerțului cu animale și produse derivate din zonele afectate.

Specialiștii europeni, inclusiv din țara noastră, au emis o serie de recomandări, precum:

– monitorizarea zonelor de frontieră și instituirea unui nivel corespunzător de alertă sanitar-veterinară;

– dezinfectarea tuturor vehiculelor care urmează să intre în țară, din țările cu focare, cu ajutorul unor stații de dezinfectare;

## Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Gabriela-Corina Ene. Și se pregătește apoi domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este despre vocația României în lume, misiunea generației noastre.

Stimați colegi,

Permiteți-mi să împărtășesc cu dumneavoastră povestea eroului bihorean Traian Ulpiu Bodea.

Recent trecut în neființă, eroul nostru, în anul 1956, la doar 15 ani, inspirat de revoltele din Ungaria, lansa un adevărat protest la Colegiul Național „Samuil Vulcan” din Beiuș, exclamând: „Afară cu rușii, jos comunismul!”

Astăzi, mulți politicieni perfizi calcă în picioare torturile îndurate de către acest erou și mulți alții în temnițele comuniste și clamează fix opusul. Anticorpii democrației îi moștenim însă întocmai de la astfel de neștiuți protectori ai valorilor noastre, cei care ne-au ținut cu fața orientată spre Vest, chiar și în acel întunecat capitol al istoriei noastre.

Noi, românii, știm cel mai bine că lumea liberă nu este o alegere politică de conjunctură. Știm că numai democrația liberală poate onora proiectul României în lume și identitatea noastră, ca popor. Se mișcă plăcile tectonice ale ecuației geopolitice globale, iar România se află în epicentru. Nicidecum nu putem fi pasivi. Ne-o cer cetățenii, care au confirmat că vor ca țara lor să dea tonul pe scena europeană și să-și revendice demnitatea luptei pentru democrația liberală.

În acest efort, al unei Românii vizionare, trebuie să căutăm să devenim un lider al ideilor în Europa. Ne trebuie și o busolă economică în relația cu SUA. Poziționarea geostrategică de putere multiregională ne complimentează. Suntem un stat important la Marea Neagră, legați de Est, de Balcanii de Vest și de Caucaz, prin geografie, cultură și istorie, iar de Orientul Mijlociu prin tradiția diplomatică. Putem deveni punctul de expertiză al Uniunii Europene pentru combaterea amenințărilor hibride, lansând o inițiativă în acest sens, dar și lansând o strategie europeană la Marea Neagră și platforme de cooperare în regiune, regândind reflecția strategică asupra Flancului estic al NATO și extinzând formatul București 9.

Ne trebuie, totodată, un adevărat contract social cu Moldova, în vederea regăsirii noastre în Uniunea Europeană. Ne trebuie și o proprie agendă pentru reconstrucția Ucrainei, militând pentru un coridor strategic Iași-Chișinău-Odesa. Avem nevoie și de un brand de țară creativ, proaspăt, având în epicentru industriile noastre creative. Bucureștiul trebuie, alături de Paris, Berlin, Varșovia, Roma și Madrid, să devină un pol decizional al Uniunii Europene.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Daniel-Cătălin Ciornei, din partea Grupului parlamentar AUR.

Și se pregătește domnul deputat Dorel Vulpoiu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice: „Penitenciarele României – între risipă bugetară, abuzuri și influențe politice”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sistemul penitenciar din România a devenit un exemplu clar al risipei bugetare, al haosului administrativ și al influențelor politice tot mai evidente. În loc să fie un spațiu pentru reeducare și reintegrare, a ajuns o gaură neagră pentru banii publici, în care reguli elementare de justiție și echitate sunt ignorate.

În timpul pandemiei, România a investit milioane de euro în sisteme de audiere online pentru deținuți. A fost o soluție eficientă, modernă, care a redus cheltuielile și a ușurat munca personalului. Cu toate acestea, aceste sisteme au fost abandonate imediat după revenirea la normalitate. Astăzi, se cheltuiesc din nou bani publici într-un ritm alarmant, pentru a transporta deținuți dintr-un capăt în altul al țării, în condiții de maximă securitate, doar pentru simple audieri care ar putea avea loc online, în 10 minute.

Motivul? Unii judecători refuză să audieze online. Se tem, spun sursele, că instanțele mici ar putea rămâne fără dosare și ar risca închiderea. Așadar, interesele de sistem înfrâng rațiunea, iar banul public este aruncat din nou pe fereastră.

Mai grav, aplicarea legii privind eliberarea condiționată este haotică și, în unele cazuri, profund nedreaptă. Deținuții care muncesc, respectă regulile, își achită prejudiciile sunt ținuți mai mult în sistem decât alții care nu dau niciun semn de corectare. Au apărut suspiciuni serioase că aceste decizii sunt influențate politic sau dirijate din interiorul sistemului. Dacă este așa, nu mai vorbim de justiție, ci de trafic de influență mascat.

Legea trebuie aplicată corect, unitar și echitabil. Nu putem tolera ca unii să fie avantajați pentru că „au spate” și alții să plătească în plus doar pentru că nu au susținere.

Iar, dacă tot vorbim despre reeducare, haideți să spunem un adevăr clar: deținuții trebuie să plătească, trebuie să muncească. Munca nu este o pedeapsă, ci o parte esențială a procesului de reintegrare. Cine nu muncește, cine nu respectă regulile nu poate beneficia de clemență. În schimb, cei care dovedesc, prin fapte, dorința de schimbare trebuie încurajați, nu sabotați de birocrație sau de interese ascunse.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Dorel Vulpoiu. Și se pregătește domnul deputat Alecu Robert. Amândoi din partea Grupului AUR.

## Mulțumesc, domnule președinte.

„România sărăcește, «specialii» prosperă – trădarea guvernanților”

## Stimați colegi,

România se confruntă cu o situație revoltătoare – Guvernul actual este dispus să piardă 700 de milioane de euro din fondurile europene pentru a menține un sistem de privilegii injuste. Această sumă uriașă, destinată dezvoltării și bunăstării cetățenilor, este sacrificată pe altarul intereselor meschine ale unei elite protejate de actuala coaliție de guvernare.

În loc să elimine pensiile speciale și să reformeze sistemul de salarizare, în conformitate cu principiul contributivității, guvernanții preferă să îngroape România în datorii și să priveze cetățenii de fonduri esențiale. Este inacceptabil ca, într-o țară în care milioane de oameni trăiesc la limita subzistenței, o minoritate privilegiată să beneficieze de pensii și salarii exorbitante, nejustificate de performanță sau contribuție reală.

Acest comportament al Guvernului nu doar că sfidează principiile echității și justiției sociale, ci și subminează încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Cum putem cere românilor să respecte legea și să contribuie la bugetul de stat când văd că banii lor sunt risipiți pentru a satisface interesele unei caste privilegiate?

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor condamnă ferm această politică de menținere a privilegiilor nejustificate și solicită Guvernului să renunțe la aceste practici păguboase. Este imperativ să prioritizăm interesele majorității cetățenilor și să utilizăm fondurile europene pentru dezvoltarea reală a țării, nu pentru a susține un sistem inechitabil și corupt.

România are nevoie de o guvernare responsabilă, care să pună pe primul loc bunăstarea tuturor cetățenilor, nu doar a unei elite favorizate. Este timpul să punem capăt acestor practici și să construim un stat echitabil, în care fiecare român să fie tratat cu respect și demnitate.

Vă mulțumesc.

Dorel Vulpoiu, Circumscripția nr. 18 Galați.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Alecu Robert, din partea Grupului parlamentar AUR.

Se pregătește domnul Cadar, de la PNL, dacă e în sală.

## Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă voi referi astăzi la un subiect de maximă importanță pentru viitorul agriculturii românești și pentru economia noastră.

România, o țară cu un potențial agricol imens, se află într-o poziție paradoxală – importăm majoritatea produselor alimentare din țări cu un potențial agricol inferior. Această situație este rușinoasă și are un impact negativ major asupra balanței comerciale a țării și asupra producătorilor agricoli români.

În anul 2016 Parlamentul României a adoptat Legea nr. 150, care a adus modificări semnificative Legii nr. 321/2009. Modificările introduceau obligații clare pentru comercianți, cum ar fi expunerea distinctă a produselor românești la raft, precum și indicarea țării de origine pe etichete.

Aceste măsuri au fost salutate de producătorii agricoli și de societatea civilă, întrucât promovau produsele locale și sprijineau lanțul alimentar scurt – un concept esențial în politica agricolă comună a Uniunii Europene.

Între anii 2016 și 2020 însă, Guvernul nu a adoptat normele metodologice necesare pentru implementarea acestor prevederi. Această neglijență a făcut ca legile să rămână literă moartă, iar producătorii noștri au continuat să sufere din cauza comerțului inechitabil, a importurilor. Mai mult, în anul 2020 majoritatea prevederilor din anul 2016 au fost abrogate, iar noțiunea europeană de lanț alimentar scurt a fost eliminată din legislația românească.

Această situație este total inacceptabilă. Avem nevoie de răspunsuri clare: de ce nu au fost adoptate normele metodologice între 2016 și 2020? Cine răspunde pentru acest sabotaj? A fost emis vreun ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale pentru implementarea acestor legi?

Ținând cont de procesul legislativ atât de greoi în România, când proiecte de lege nu sunt examinate câte 10 și mai mulți ani, exprim ideea că Guvernul ar trebui să reintroducă în lege, prin ordonanță de urgență, noțiunea europeană de lanț alimentar scurt și obligația comercianților de a indica țara și regiunea de origine a produselor agroalimentare.

În acest sens, săptămâna trecută, am interpelat Guvernul și ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, subliniind necesitatea ca acesta să ia măsuri concrete pentru a-i sprijini pe producătorii români, în ceea ce privește atât desfacerea producției, cât și exportul.

## Mulțumesc.

Din partea Grupurilor PNL, USR, SOS nu mai sunt intervenții în acest moment.

Nici de la minoritățile naționale.

Din partea deputaților neafiliați? Domnul Dumitru Coarnă? Nu.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke?

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi este tot despre Ziua mondială a sănătății, ca moment de analiză.

7 aprilie – Ziua mondială a sănătății, de conștientizare.

De Ziua mondială a sănătății ne reamintim cât de prețioasă este viața și cât de esențială este grija pentru sănătatea fiecărui cetățean. În același timp, avem datoria de a privi cu luciditate realitățile din sistemul nostru medical – un sistem care, deși susținut de oameni dedicați, se confruntă cu provocări grave și persistente.

România continuă să se afle pe locuri codașe în Uniunea Europeană în privința multor indicatori de sănătate publică. Un exemplu dureros este rata mortalității infantile, unde România ocupă locul doi. Aceasta nu este doar o statistică, ci este un semnal de alarmă. Vorbim despre copii pierduți prematur, despre familii îndoliate, despre lipsuri și despre un

sistem care nu reușește încă să ofere condiții egale și sigure pentru fiecare nou-născut.

Printre cauzele identificate se numără prăbușirea natalității, dar și deficitul cronic de medici neonatologi – peste 40% din spitalele analizate nu dispun de personal specializat în acest sens. Aceste cifre ar trebui să ne cutremure și să ne determine să acționăm, nu doar să discutăm.

Ca parlamentar, ca femeie și ca mamă, simt o profundă responsabilitate față de această realitate. Sănătatea trebuie să devină o prioritate reală, nu doar declarativă. Avem nevoie de investiții constante în infrastructură, în pregătirea profesională, în prevenție și în echitate în accesul la serviciile medicale.

Ziua mondială a sănătății nu trebuie să fie doar o ocazie simbolică, ci un punct de plecare pentru acțiune. România are resursele și oamenii necesari pentru a construi un sistem de sănătate puternic. Tot ce ne mai trebuie este voință politică și asumare.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Andrei Gheorghiu, din partea Grupului USR.

Se pregătește domnul deputat Marius-Adrian Isac.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică: „Conturi false, e-mailuri din Rusia și o democrație sub asediu”.

## Stimați colegi,

Sub ochii noștri, democrația românească este supusă unui asalt sistematic, sofisticat și profund periculos. Nu cu tancuri, nu cu avioane, ci cu conturi false, algoritmi manipulați și operațiuni digitale de dezinformare.

Recent, platforma TikTok a confirmat ceea ce mulți dintre noi bănuiau. În campania electorală din România a fost activată o rețea de peste 27.000 de conturi false cu e-mailuri provenite din Rusia. Beneficiarii direcți ai acestei rețele au fost Partidul extremist AUR și candidatul Călin Georgescu, cunoscuți pentru ideologia prorusă și pentru discursuri care par mai degrabă traduse decât gândite.

Aceasta nu este o simplă abatere de la etica electorală. Este un act de sabotaj informațional, o formă de război hibrid, în care minciuna este înveșmântată în hainele suveranității, iar manipularea devine o armă politică.

Într-o societate liberă, opinia publică trebuie să se formeze în baza adevărului, a dialogului și a confruntării de idei. Ce au făcut însă acești actori politici a fost exact contrariul: au sufocat spațiul public cu falsuri, au multiplicat artificial sprijinul politic și au creat o realitate paralelă – un ecosistem de influență construit pe algoritmi și pe identități inexistente.

Mai grav este că multe dintre aceste activități par a fi fost coordonate sau inspirate din modele folosite de regimuri autoritare, în special de aparatul propagandistic al Federației Ruse.

## Stimați colegi,

A manipula opinia publică prin rețele false cu surse externe este o trădare a României. Este o amenințare directă la suveranitatea alegerilor, la integritatea procesului democratic și, în final, la stabilitatea statului român.

Cer public autorităților competente să trateze această problemă cu maximă seriozitate. Nu ne permitem luxul pasivității. România nu trebuie să fie terenul de joacă al unui laborator de manipulare electorală. Iar cei care au încercat să intoxice democrația prin conturi false trebuie să răspundă.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Marius-Adrian Isac, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul deputat Vușcan.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Dragi colegi,

Astăzi mă adresez dumneavoastră nu doar în calitate de parlamentar, ci și în calitate de cetățean preocupat de viitorul acestei țări. Pentru că viitorul României se decide, zi de zi, în școli, în universități, în biblioteci, iar responsabilitatea noastră este una esențială.

Educația nu este o cheltuială, ci cea mai strategică investiție pe care o putem face. Fiecare leu alocat educației se întoarce în economie, în inovație, în coeziune socială. Din păcate, România este astăzi într-un punct critic. Realitatea din sistemul educațional românesc ne arată câte mai avem de făcut:

- infrastructura este adesea depășită;

- cadrele didactice nu sunt suficient sprijinite;

- programa școlară nu ține întotdeauna pasul cu cerințele

- actuale ale societății și economiei;

- iar abandonul școlar rămâne o provocare majoră.

Și totuși cerem performanță.

Cerem tinerilor să fie competitivi, să rămână în țară și să contribuie. Dar ce le oferim? Un sistem educațional care nu ține pasul cu lumea reală, o piață a muncii care nu valorifică diploma și un stat care nu investește cu adevărat în potențialul lor. Aceste probleme nu afectează doar tinerii, ci întreaga societate. Când absolvenții nu reușesc să se integreze pe piața muncii, când părinții luptă să le ofere sprijin într-un sistem care nu răspunde nevoilor reale, întreaga comunitate are de pierdut.

Avem nevoie de o reformă profundă.

Este momentul să trecem de la promisiuni la acțiuni concrete. România are nevoie de o viziune clară pentru educație, una care să pună accent pe calitate, echitate și adaptabilitate. Să conectăm școala cu lumea reală, să investim în formarea continuă a profesorilor, să reducem decalajele dintre mediul urban și cel rural și să asigurăm fiecărui copil șansa la un viitor mai bun.

Dragi colegi,

Fac un apel sincer la dumneavoastră: haideți să susținem inițiativele legislative care pun educația în centrul politicilor publice! Fără un sistem educațional solid, nu vom avea nici o economie competitivă, nici o administrație performantă. România nu poate deveni un stat modern cu un sistem educațional de secol trecut. Viitorul nu se construiește mâine. Se construiește acum. În Parlament, în Guvern, în fiecare comunitate locală.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Voicu Vușcan, din partea Grupului PSD.

## Nu este prezent.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Brian Cristian.

Aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi voi vorbi despre iazul de decantare de la Bozânta Mare, o bombă ecologică care ucide lent mii de maramureșeni.

La Bozânta Mare, în Maramureș, nu mai vorbim doar despre o problemă locală. Vorbim despre o problemă majoră ce ține de ecologie, care este lăsată intenționat de ani de zile și îmbolnăvește lent mii de oameni. Praful care se ridică de pe iazul de decantare, sterilul acela, nu este unul simplu, este un praf care conține silice cristalină, o substanță care este asociată direct cu cancerul pulmonar.

Ca să ne facem o idee, conductele care erau odată îngropate pe sub sterilul din iaz acum ies la suprafață. Asta ne arată faptul că o parte semnificativă din acel praf, din steril, a fost luată și împrăștiată de vânt peste localitățile dimprejur – Baia Mare, Bozânta, Tăuții Măgherăuș, Recea, alte localități din zonă, și a ajuns în grădinile oamenilor, pe hainele lor și mai ales în plămânii acestora.

Mai grav este faptul că cetățenii, localnicii, ne spun că se depozitează de ani de zile, în continuare, nămoluri provenite de la apele de mină, care, teoretic, ar trebui să fie depozitate în locuri speciale. Dacă se confirmă acest lucru, nu mai vorbim doar despre neglijență, ci despre ceea ce am putea numi o infracțiune ecologică. În zonă se cresc animale, se cultivă fructe și legume pentru consum, dar și pentru comercializare. Asta înseamnă o amenințare directă la sănătatea publică.

În momentul de față se dezbate un anumit proiect de „ecologizare”, dar acest proiect de „ecologizare” nu presupune, practic, etanșarea și ecologizarea propriu-zisă a iazului, ci mai degrabă dorește să mărească în primă fază capacitatea de depozitare a nămolurilor toxice provenite și de la operatorul de apă-canal, dar și de la stațiile de epurare a apelor de mină. Asta înseamnă că, dacă avem substanță toxică multă într-un loc, ce a zis statul? Haideți să punem mai multă, că nu o să facă mai mult rău!

Din păcate, nu avem nici date reale despre nivelul de poluare, pentru că instituțiile statului nu vin în teren când se ridică acel praf, măsoară doar când le este convenabil, când oamenii sunt obligați să se baricadeze în case din cauza „ceții de praf”, cum o numesc localnicii. Statul nu a mai alocat niciun leu pentru ecologizare de aproximativ 15 ani de zile. Doar studii și doar hârtii. Aproximativ jumătate de milion de lei pe niște hârtii. Nici măcar un metru pătrat pus în siguranță!

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Mulțumesc.

Dacă din partea Grupului parlamentar al PSD mai este cineva care dorește să susțină declarație?

Dacă din partea oricărui grup mai este vreun deputat? Propun să mai așteptăm. Să luăm o pauză de 5 minute și, dacă mai dorește cineva sau dacă se mai înscrie vreun coleg, se poate face în aceste 5 minute. Dacă nu, voi declara ședința închisă după 5 minute. Bun. În această pauză, voi citi declarațiile depuse în scris. Din partea Grupului parlamentar al PSD, următorii deputați au depus declarații: Ștefan Țintă, Liviu-Bogdan Ciucă, George-Adrian Popa, Răzvan-Iulian Ciortea, Ion-Alin Tomoescu, Nicolae-Adrian Bara, Paul-Claudiu Cotîrleț, Romeo-Daniel Lungu.

Din partea Grupului parlamentar AUR, au depus declarații în scris următorii deputați: Silviu-Titus Păunescu, Petre Pușcașu, Cristina-Emanuela Dascălu, Daniel-Răzvan Biro, Valeriu Munteanu, Fabian-Cristian Radu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, au depus declarații în scris următorii deputați: Florin-Claudiu Roman, Vetuța Stănescu, Ioan Balan, Dumitru Țiplea, Aneta Matei, Marian Crușoveanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huțucă.

Din partea Grupului parlamentar al SOS România, a depus declarație în scris domnul deputat Vasile Nagy.

Din partea Grupului...

Nu. Acestea sunt toate declarațiile depuse în scris.

Mai întreb o dată dacă dorește vreun alt coleg, o altă colegă să facă o declarație în acest moment.

Constat că nu.

Prin urmare, declar această parte a ședinței închisă. Vom continua cu dezbateri asupra proiectelor legislative de la ora 10.00.

Vă mulțumesc.

## PAUZĂ

## Bună dimineața, stimați colegi!

Am rugămintea la liderii de grup să-și invite colegii în sală, să putem începe ședința noastră.

Așadar, stimați colegi, continuăm ședința noastră și vă anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 175.

Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc că dezbatem până la ora 11.00 inițiativele legislative înregistrate pe ordinea de zi.

La ora 11.30 – sesiunea de vot final, iar, la încheierea acesteia, cele două ședințe: de Birou permanent și Comitetul liderilor.

Că tot vorbeam de lideri, vă întreb dacă aveți obiecții sau propuneri în legătură cu ordinea de zi.

Vă rog, domnule Andronache.

Bună ziua, stimați colegi!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Avem o propunere, din partea Grupului PNL, și anume de a aduce punctul 28, PL-x 606/2023, Proiectul de lege pentru

- modificarea art. 1.026 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, la punctul 10 în ordinea de zi. Vă mulțumesc.

- Nu i-am întrebat pe ceilalți colegi, lideri de grup, dacă sunt

- de acord, de aceea, vă rog să supuneți la vot acest proiect. Mulțumesc.

Păi, haideți să vedem, că poate sunt de acord! AUR?

De acord.

SOS?

Da.

POT?

În regulă.

PSD – în regulă. Minorități – în regulă. UDMR, USR? În regulă.

Ați văzut ce bine e?!

- Așadar, cu acordul liderilor, poziția 28 de pe ordinea de zi,

și anume PL-x 606/2023, se va muta pe poziția 10.

- Mai sunt intervenții în legătură cu ordinea de zi? Nu.

Așadar, intrăm în ordinea de zi.

5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2024 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum și pentru completarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 461/2024; procedură de urgență.

Vă rog, Guvernul.

**Domnul Ioan Cristian Haiduc –** _subsecretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației_ **:**

## Domnule președinte,

Prin prezenta ordonanță de urgență se modifică dispozițiile pct. 6 din anexa nr. 5 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, referitoare la echivalarea funcțiilor publice specifice de conducere, cu funcțiile publice generale de conducere de la nivelul Inspectoratului de Stat în Construcții, în vederea punerii de acord cu dispozițiile Legii nr. 296/2023, în virtutea căreia se desființează funcția de șef birou și structura de birou.

De asemenea, se aduc modificări Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/2020, în sensul includerii a două noi alineate, la art. 2, respectiv alin. (7) și alin. (7.2), urmărindu-se asigurarea unei aplicări coerente și conforme cu normele legale în vigoare, în special cu prevederile art. 362 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ și ale art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările și completările ulterioare.

Perfect!

Propunem să susțineți adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Da.

Comisia pentru politică economică, pentru administrație și pentru muncă, vă rog, raportul comun.

Iar la final, domnule Stoica, să nu uitați să faceți propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2024 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum și pentru completarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de lege.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2024 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum și pentru completarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu amendamentele admise și un amendament respins, redate în anexele nr. 1 și nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Două minute, domnule președinte.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mi-ați citit gândurile. Stimați colegi, Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru timpii de dezbatere.

Vot, vă rog.

Cu 217 voturi pentru, două contra, timpii de dezbatere au fost aprobați.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să intervină?

Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

## Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 6 există obiecții? Nu.

Dacă susține cineva amendamentul respins? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final. Stimați colegi,

Vreau să vă fac un mic anunț.

Mie, ieri, mi-au înseninat ziua.

La balcoane, acolo sus – și îi rog să se ridice pe absolut toți...

Vă rog, ridicați-vă!

Să știți că fiecare din județele voastre găsește câte un tânăr frumos, acolo, sus.

- Din vreo 700 de aplicanți, cei pe care îi vedeți sunt internii

- de anul acesta ai Camerei Deputaților.

Bine ați venit!

- Și vă spun și vouă ce spun fiecăruia care face internship:

- abia aștept să ne înlocuiți pe toți cei de aici. În viitor, evident! Mergem mai departe.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă salut cu deosebit respect, domnilor colegi.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru completarea Ordonanței de urgență Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate cu proiectul de lege, pentru dezbatere în fond.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Consiliul Economic și Social avizează favorabil. Guvernul României susține adoptarea inițiativei legislative. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

- Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat

- favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

- Camera Deputaților este Camera decizională. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Intervenții? Domnul Cozma.

## Stimați colegi,

## Domnule președinte,

Fără programele naționale de dezvoltare locală și fără un program liberal, de altfel, Programul național de investiții „Anghel Saligny”, comunitățile locale, din păcate, nu aveau șansa de a se dezvolta.

Prin acest program, astăzi avem mii de kilometri de asfalt, în fiecare comunitate din țara asta, și pot să vă spun că, concret, în județul Satu Mare, de exemplu, 95% din comunități au beneficiat de acest program național de investiții, Programul „Anghel Saligny”.

Cred că în următorii 10 ani avem nevoie de astfel de proiecte, pentru a aduce standardul de viață cât mai ridicat, în fiecare comunitate, în fiecare localitate din România.

De aceea, este un program bun, un program pe care Partidul Național Liberal l-a inițiat, îl susține și – trebuie să o spun – îmi pare rău că a fost un partid care a considerat că acest program este o oportunitate pentru unii primari și, indirect, i-a făcut pe aceștia infractori.

Nu este așa!

Programul național de investiții „Anghel Saligny” este unul bun pentru comunitățile locale, de care au nevoie România și românii pentru a avea un standard de viață ridicat în fiecare comunitate.

De aceea, Partidul Național Liberal va vota acest proiect de lege și va vota orice proiect care vine să susțină dezvoltarea comunităților locale.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții? Doamna Vedinaș, vă rog, Grupul SOS.

## Domnule președinte,

## Distinși colegi,

Evident că oricare ne aflăm în această sală, indiferent de partidul căruia îi aparținem, nu putem decât să încurajăm propunerile legislative care au ca finalitate dezvoltarea comunităților locale, care sunt părți componente ale statului român. Dacă ele sunt dezvoltate, înseamnă că și statul român are o perspectivă de avansare în același ritm.

Ceea ce ne nemulțumește pe noi însă este modul în care se legiferează. E încurajator că nu s-a mai apelat la o ordonanță de urgență, cum era înainte, cum este cea care este completată și modificată, însă ar fi fost de dorit ca proiectul de lege pe care îl vom vota și îl vom susține, probabil, toți, astăzi, să respecte canoanele legiferării.

Vă rog să urmăriți – și veți constata, din documentație și, cu precădere, din avizul Consiliului Legislativ – că nici pe departe n-au fost respectate regulile de transparență care sunt necesare pentru adoptarea unui act administrativ, a unui act normativ, mai ales unul care are o asemenea finalitate.

Sperăm ca, în timp, să zăbovim mai mult asupra acestor exigențe și eu sunt convinsă că activitatea noastră în domeniul legiferării se va îmbunătăți.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Toma.

## **Domnul Ilie Toma:**

## Stimați colegi,

Mă bucur să aud opinii comune asupra acestui proiect de lege, pentru că – haideți să fim sinceri cu toții! – fără aceste programe – PNDL 1, PNDL 2, „Anghel Saligny” – banii care vin în investiții, de la Uniunea Europeană, nicio localitate nu s-ar fi dezvoltat, să ținem pasul cu Uniunea Europeană.

Eu vă dau un simplu exemplu: municipiul Hunedoara.

Municipiul Hunedoara, până în 2016, a „șchiopătat”, ba chiar a bătut pasul pe loc.

În acest moment, în municipiul Hunedoara, per locuitor, avem cele mai multe proiecte din țară, concurăm cu marile orașe de la noi din țară. Și felicit primăria, pe primarul municipiului Hunedoara, Dan Bobouțanu, pe președintele Consiliului Județean Hunedoara. La fel și la Hunedoara, ca și la Bistrița.

Și domnul președinte știe despre ce vorbesc, pentru că aceste comunități erau uneori uitate, dar acum modernizează spitalele, care sunt la standardele care se cer, și centrele universitare, modernizează școlile, șoselele, rețeaua rutieră este chiar adevărată, modernizată.

Și eu nu pot decât să vă spun că și eu, și colegii mei din Partidul Social Democrat susținem astfel de programe care dezvoltă comunitățile locale.

Mulțumesc.

Dumnezeu să ne ajute!

Domnul Matieș.

## **Domnul Călin-Gheorghe Matieș:**

Mulțumesc mult, dar am auzit doar mesaje... „Mulțumesc din inimă partidului!”

Trebuie să înțelegem că România are nevoie de mult mai mult, mult mai mult decât mii de kilometri de asfalt, cum au spus colegii. Avem nevoie de servicii medicale de calitate, domnilor, avem nevoie de un învățământ de calitate, avem nevoie ca să dispară aceste discrepanțe dintre nord și sud, dintre est și vest. Avem zone sărace, zone bogate. Și acolo au fost aceste programe.

România trebuie să facă un pas înainte, nu doar să lăudăm și să spunem: „Mulțumim din inimă partidului!” Vă mulțumesc.

Doamna Prună.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Sigur, proiectele începute trebuie terminate și comunitățile au nevoie de dezvoltare, însă nu mai putem continua la nesfârșit cu aceste investiții pe care dumneavoastră le considerați utile, dar, în realitate, dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în România în ultimii ani vedem că acele comune s-au depopulat, că, de fapt, nu mai are nicio logică această organizare administrativteritorială, în care se tot bagă bani, prin tot felul de programe, și apoi, când tragem linie, vedem și săli de sport care au fost făcute în școli unde nu mai sunt copii, vedem și locuri de joacă unde nu se duce absolut nimeni, vedem investiții fără cap, pentru că această reformă administrativ-teritorială, atât de necesară pentru România, nu este făcută. Și, declarativ, fiecare partid spune lucrul acesta. Dar, apoi, când vine vorba să facem ceva concret, sunt tot felul de orgolii, sunt tot felul de viziuni care spun că, de fapt, nu, nu trebuie făcută această reformă. S-a discutat inclusiv la începutul acestui an despre reforma administrativ-teritorială.

De la vârful Guvernului, Marcel Ciolacu a făcut știri o zi, două, după care s-a închis subiectul.

Și apoi avem aceste proiecte și facem business _as usual_ , în fiecare zi mai votăm un proiect care să „repare” – chipurile – aceste lucruri care n-au fost gândite corect în PNDL, „Anghel Saligny” sau cum vreți dumneavoastră să mai numiți aceste programe.

Reforma administrativ-teritorială trebuie făcută înainte de orice astfel de programe.

Domnul Merka.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Uneori chiar ajungi să spui că: „Asta e dreptatea voastră, asta este dreptatea noastră.”

Când veneai să depui anumite documente pe acest proiect, pe acest program, uneori spuneai cu durere în suflet: „Stimați colegi, domnule ministru, în această localitate trăiesc etnici slovaci care acum 200 de ani au venit aici, au populat această zonă și de 200 de ani e nevoie de o investiție.” Iar acum să spui că s-a depopulat? Da, nu e nicio problemă, au mai rămas cinci familii. Acele cinci familii, în continuare, vor trebui să suporte anumite discuții interminabile între noi, aici, în Parlament, dacă e nevoie sau nu e nevoie?

Știți cum se spune dacă ești creștin? Ai nevoie de un preot, ai nevoie de o rugăciune, chiar dacă există un singur creștin care trăiește și e încă în viață.

Nu contest că în unele locuri s-au făcut, poate fără cap, dar hai să nu spunem că nu mai e nevoie! Hai să spunem: „Da, România încă este la nivelul în care cere investiții.”

De ce în alte localități, din alte state, în ʼ90 se făceau aceste investiții pentru zone montane?

De ce în alte state au putut și noi nici acum nu putem să aducem la bun sfârșit?

Pentru că sunt unii care vin să ne spună: „Știți, nu e nevoie. Știți, ați greșit.” Dar e omenește să greșești, dacă muncești.

Haideți să-i ajutăm pe cei care au greșit să repare, iar celor care încă n-au beneficiat haideți să le mai dăm această posibilitate, să trăiască la un nivel cât de cât decent, într-o Românie pe care ne-o dorim prosperă!

Vorbesc în numele comunității slovace, care are nevoie, foarte mare nevoie, în continuare, de reparații, de investiții în infrastructură.

Și, da, vom cere și vom solicita, în continuare, acest sprijin din partea oricărui guvern care va fi în România. Vă mulțumesc de înțelegere.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

O să vă rog să-mi permiteți și mie să spun două vorbe.

Stimați colegi,

Chiar dacă acest proiect de lege are o componentă strict tehnică pentru PNDL, vreau să mă refer, în ansamblu, la tot ceea ce au însemnat PNDL 1 și PNDL 2, lăsând la o parte că foarte mulți ani acest program guvernamental, din motive politicianiste, a fost foarte atacat.

Poate prea mulți ani, în România am avut două Românii – România marilor orașe, dar și România rurală, care se depopula și care avea enorm de multă nevoie de investiții.

Vreau să înțelegeți cu toții, indiferent de culoarea dumneavoastră politică, ce a însemnat cu adevărat acest PNDL, făcut cred că în anul 2013.

Vreau să vă închipuiți că în România avem astăzi cred că în jur de 3.000 de unități administrativ-teritoriale, iar doar prin acest program guvernamental, fără fonduri europene, fără CNI, doar prin acest PNDL am avut, în România, aproape 13.000 de șantiere, aproape 13.000 de investiții, cu preponderență în mediul rural și în urbanul mic. Faceți un calcul și veți vedea că aproape fiecare comună, fiecare sat a beneficiat, din partea statului român, din banii noștri, ai tuturor, de aproape patru investiții pentru fiecare.

Vreau să înțelegeți că nu a fost de ajuns ca 47 de miliarde de lei să fie investiți doar prin PNDL, că a fost nevoie și de „Anghel Saligny”. Și foarte bine că Guvernul PSD-PNL a continuat PNDL, prin „Anghel Saligny”. Și nici nu va fi de ajuns, va trebui să continuăm, pentru că datoria oricărui guvern responsabil este să înțeleagă că există Românie și dincolo de piețele marilor orașe.

Un singur – și cu asta închei – un singur element. Prin PNDL – vă rog să înțelegeți că 6,5 milioane de români au beneficiat, de exemplu, de alimentare cu apă, o necesitate care probabil în Europa nu se mai discută, dar la noi era nevoie. Vă mulțumesc mult.

Iertați-mă că am depășit timpul! Domnule Dan Tanasă, vă rog.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Da, domnule Suciu, dacă auzeam pe altcineva...

Dumneavoastră... mă așteptam, că știu că sunteți un om de bună-credință, dar totuși nu pot să nu reacționez.

Domnule Suciu, după 35 de ani cu PSD, cu PNL, cu UDMR la guvernare, peste 4 milioane de români trăiesc sub pragul sărăciei, potrivit datelor oficiale, statisticilor oficiale. Doi din trei români nu au acces la gaze naturale.

Mergem aici, în Bragadiru, domnule Suciu, mergem aici, în Bragadiru, să vedeți că nu există trotuare? Oraș aici, lângă București, fără trotuare? Fără canalizare?

Mergem în Bragadiru, aici, lângă București, domnule Suciu, să vedeți oraș, lângă București, fără canalizare?

Vreți să mergem în Ilfov, să vedeți, în Ilfov cum merg oamenii de prin comune? Merg în păduri ca să adune vreascuri, să se încălzească. Aici, în orășelele, în comunele de prin Ilfov.

Mergem prin țară să vedem comune, la câțiva kilometri de reședințele de județ, care nu au canalizare?

Mergem la mine, la socrii mei, în Covasna, într-o comună, la 8 kilometri de Sfântu Gheorghe, de reședința de județ, comună care n-are gaz, n-are canalizare, n-are apă potabilă?

Nu în munți! La câmpii, drept! 8 kilometri de municipiul reședință de județ.

Este ridicol, este penibil, domnule Suciu, să ieșiți, să lăudați...

Tot ce au reușit PSD, PNL, UDMR – și le-a ieșit de minune – a fost să fugărească peste 7 milioane de români, să-i fugărească din țară. Asta le-a ieșit de minune. V-a ieșit de minune vouă, celor de la PSD, de la PNL și de la UDMR.

Și ce vă iese din nou de minune este să umpleți țara asta cu muncitori din Asia și din Africa, în timp ce-i țineți pe români afară. Vă iese de minune să aduceți muncitori din Asia și din Africa, livratori de Glovo, să exportați medici și asistente medicale și să importați livratori de Glovo din Bangladesh, din Nepal și din Sri Lanka.

Mai multă decență, domnule Suciu! Cu respect.

## N-o să mai cobor până acolo.

Tocmai pentru datele pe care dumneavoastră le-ați prezentat era nevoie de PNDL și de „Anghel Saligny”. Domnul Cozma.

Foarte scurt! Stimați colegi,

Am auzit multe lucruri care n-au legătură cu acest proiect de lege.

Însă ceea ce vreau să vă spun și trebuie să înțeleagă toată lumea, și cei din comunitățile care au beneficiat de aceste programe de dezvoltare locală, și mai cu seamă de Programul național de investiții „Anghel Saligny”, văd cum unele localități au fost modernizate, prin aceste programe.

N-am spus și nu susțin faptul că nu există probleme în România. Sunt multiple.

Dar haideți să avem tăria – pentru că aici trebuie să facem politică pentru România, pentru toți românii, și nu în funcție de culoarea politică. Atunci când un lucru-i bun, să recunoaștem că este un lucru bun.

Așa este și cu aceste programe naționale de dezvoltare locală.

Și vă spun că România a fost scoasă din noroaie, în mare parte, datorită acestor programe.

Am auzit un coleg care a spus că există mari discrepanțe între anumite comunități.

Da, există discrepanțe, pentru că unii primari sunt mai harnici, unii sunt mai atenți, unii au uzat de fondurile europene pe care le au la dispoziție, unii au uzat de aceste programe pentru a dezvolta comunitățile.

Și, de aceea, cred, în continuare...

Ați făcut vorbire și despre partide.

Păi, democrația prin partide se exercită. Da? La fel cum unii primari își fac foarte bine treaba. Și vă spun, că vorbeați... și susținem... Și eu sunt unul dintre cei care susțin satul românesc. Satul românesc autentic trebuie dezvoltat, iar acei oameni trebuie respectați. Cum îi respecți? Creând infrastructură rutieră, canalizare, iluminat public, apă curentă, gaze. Acest program național de investiții cuprinde un segment exact pentru finanțarea programelor de extindere a rețelelor de gaze și înființarea de rețele de gaze.

Deci, haideți, proiectele bune să le susținem împreună, pentru că românii au nevoie!

Haideți să nu facem atacuri politice în momente în care chiar nu e cazul!

Mulțumesc.

Și la acest proiect nu este cazul.

Deci de la PSD au vorbit domnul Toma și cu subsemnatul, de la PNL a vorbit de două ori domnul Cozma.

Îmi pare rău, domnule președinte! Domnul Drăgoescu?

## **Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

PSD și PNL sunt la putere de peste 35 de ani.

Haideți să vedem un pic rezultatul în cifre al dezastrului pe care l-au produs în timpul guvernării: avem 4 milioane de

români care în continuare car apă cu găleata din fântâni! Practic, în ultimii ani doar 430.000 de oameni au fost racordați la rețelele de apă.

Aveți zeci de școli în continuare cu WC-ul în curte, iar 4 din 10 locuitori din mediul rural nu sunt conectați la apă curentă.

Este vorba – când vorbim de PNDL, este vorba în primul rând de oportunitate. Primarii dumneavoastră, stimați colegi de la PSD și PNL, folosesc acest program pentru a face de multe ori investiții fără cap, fără sens și fără niciun fel de noimă. Iar dacă ne uităm la modul în care acestea sunt implementate, o să observăm un haos total.

Nu pot să nu aduc aminte aici de modul în care au fost realizate lucrările de canalizare și de apă în județul Dolj. Practic, s-au cheltuit zeci, sute de miliarde de lei pentru a oferi cetățenilor apă nepotabilă.

Nu folosiți aceste fonduri din PNDL decât pentru a face pe plac primarilor, iar aceștia să le folosească ca instrumente de propagandă electorală, fără niciun fel de utilitate pentru cetățeni. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Trecem la de...

Nu trecem la dezbaterea pe articole.

USR-ul a plecat de la guvernare pentru că nu a dorit să implementeze „Anghel Saligny”, care face exact...

ceea ce reclamați astăzi!

Ca să ne înțelegem.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Pe rând, pe rând.

Vă rog.

Calm!

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

## Domnule președinte de ședință,

Știți foarte bine că ceea ce ați făcut mai devreme nu este permis și dumneavoastră, ca un președinte, ar trebui să țineți un echilibru aici și să nu folosiți microfonul în fața căruia sunteți pentru declarații politice.

Dacă vreți să susțineți un discurs, știți foarte bine că trebuie să respectați aceleași reguli pe care noi toți le respectăm – să ne înscriem la cuvânt, și în cazul dumneavoastră chiar să vă dați cuvântul, pentru că aveți această putere.

Deci haideți să respectăm regulamentul, haideți să menținem o ordine aici și nu abuzați de puterea pe care o aveți stând pe acel scaun!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Bun.

Pentru că sunt foarte ascultător, nu o să abuzez de acest microfon și o să-mi dau cuvântul.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună**

**:**

A doua oară?

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Cum era, stimați colegi...

Pe procedură, este în regulă?

Amu, cât de ipocriți să fiți, stimați colegi...

de la USR...

cât de ipocriți să fiți

să veniți să spuneți că românii au nevoie de apă, de canalizare, de tot felul de lucruri elementare pentru trai, iar când s-a discutat cu dumneavoastră despre „Anghel Saligny”, care face exact aceleași lucruri, v-ați supărat, v-ați întors cu fundul și ați plecat de la guvernare, pentru că n-ați fost de acord ca și românii din mediul rural să beneficieze de lucrurile elementare!

Asta sunteți voi, cei de la USR, când vine vorba de făcut lucruri, faceți stânga-mprejur și plecați!

Doamna Buzoianu.

Vă rog, doamnă Buzoianu.

## **Doamna Diana-Anda Buzoianu:**

Ca să înțeleagă toată lumea ce s-a întâmplat aici – USR a venit și a spus că PSD abuzează de puterea pe care o are, iar PSD a răspuns abuzând de puterea pe care o are.

Felicitări! O logică de fier și un simbol extraordinar!

Legat... pe fond, legea pe care o discutăm, la fel ca și PNDL-ul, nu are o problemă substanțială, doar că, ce să vezi?, banii sunt dați din pixul dumneavoastră pentru toți primarii. Nu primesc banii primarii care ar trebui să-i primească pentru că sunt performanți, nu primesc banii oamenii care îndeplinesc toate criteriile de transparență, primesc oamenii pe care dumneavoastră îi țineți în plasă, pentru voturi, că despre asta este vorba.

Domnul Câciu, procedură.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Dacă la titlu există obiecții sau...

No... no, stați un pic.

De la SOS a vorbit...

1. Vom prelungi programul de lucru, se pare. Doamna Enachi Raisa. Doamna... da.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Pentru că astăzi tot ieșim la acest microfon și ne certăm pe proiecte care sunt bune pentru români, am ieșit acum la acest microfon pentru a felicita astăzi, de Ziua Internațională a Romilor, 8 aprilie, și să ne amintim de această comunitate mare în România, pentru că de-a lungul istoriei ei au fost discriminați, persecutați și marginalizați; mai sunt și astăzi.

Astăzi vreau să aduc la cunoștință și faptul că... comunitatea romilor, dar nu toți, pentru că nu există pădure fără uscături, să nu uităm de cazul meu din Murgeni, unde mi-a fost violat biroul; și sper ca autoritățile să-și facă treaba.

Îmi doresc din tot sufletul ca această zi să fie pentru respect și pentru unitate în toate comunitățile și indiferent de etnie.

## Vă mulțumesc.

La mulți ani tuturor romilor din întreaga lume! _(Aplauze.) (Domnul deputat Nicolae Păun solicită să ia cuvântul.)_

## **Domnul Adrian Câciu:**

## Domnule președinte,

Ne-am întins foarte mult și, așa cum am mai spus despre câmpul care trebuia însămânțat, acum o să împart această sală între cei care ne vor în peșteră și cei care ne vor dezvoltați.

România are nevoie de aceste investiții.

Înțeleg că USR este foarte supărat pe aceste investiții. Când e vorba de români, USR este supărat pe români, de fapt. Nu vor decât să spună cum le pute lor camera pe care au închiriat-o – pentru că USR se comportă ca un partid care a luat de-a gata și beneficiază de munca tuturor celorlalți oameni din țara asta, nu numai oameni politici sau guverne, că au fost de la PNL, de la UDMR, de la PSD – au luat o cameră și au început: nu e zugrăvită bine, aici țeava aceasta de apă pocnește.

Păi, dacă vă pute, puneți mâna și munciți!

Când sunteți la guvernare, asumați-vă, nu fugiți de guvernare!

Când sunteți invitați, asumați-vă!

Pe de altă parte, da, sunt multe de făcut și sunt aici... înțeleg că opoziția critică, AUR critică, dar trebuie să înțelegeți un lucru, oameni buni, dacă vreți să ducem țara mai departe – am investit 50 de miliarde de euro numai în programele naționale, nu discut de fonduri europene, în ultimii ani, 50 de miliarde de euro. România are nevoie de patru ori mai mult și, atunci când începeți să criticați România că investește, că are deficite, gândiți-vă de două ori înainte de a mai spune cuvântul „deficit”. Puneți înainte și cu prioritate dezvoltarea comunităților locale.

Și, ca să închei, e adevărat, e ușor să critici când nu ai primari.

Oameni buni, câștigați alegerile, asumați-vă responsabilități pentru comunitățile voastre! În rest, că vă pute ceea ce se întâmplă chiar când beneficiați de el, aveți un sacou pe care vi l-a dat țara asta, aveți o cămașă pe voi, asta se întâmplă. Nu vă place cămașa? Puneți voi alta, dar câștigați alegerile!

No, stați un picuț, că domnul... dacă îi dau cuvântul domnului Păun, se va referi la ziua aceasta specială. Haideți să terminăm cu acest proiect și după aceea vom continua. Bine? Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 4 există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă susține cineva amendamentele respinse? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

Pe procedură, domnul Popa.

Mulțumesc.

Tot pe procedură și eu.

Vă rog, în primul rând, să fiți de acord să prelungim programul de lucru, până la dezbaterea punctului 11 de pe ordinea de zi _[Proiectul de lege pentru modificarea art. 66 alin. (12) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor; PL-x 328/2024]_ .

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

În regulă.

**Domnul Ștefan-Ovidiu Popa**

**:**

Și mai am ceva de spus.

Bun.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru, până la dezbaterea inclusiv a punctului 11 al ordinii de zi.

Vot, vă rog.

230 de voturi pentru, 17 contra, o abținere. Programul de lucru a fost prelungit.

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

## Da.

Vă mulțumesc.

Și să-mi continui, cu permisiunea dumneavoastră, și intervenția pe procedură.

Păi, acum, stimați colegi de la USR, unde este ipocrizia? La primarii dumneavoastră sau la primarii PSD și PNL, pe care îi acuzați că fac investiții inutile?

Eu spun că ipocrizia este la dumneavoastră, stimați colegi. Primarii dumneavoastră ce fac?

Vă spun eu – nimic.

Primarul dumneavoastră, Nicușor Dan, care astăzi se vrea Președintele României, ce a făcut în București? A ținut cetățenii fără apă caldă, fără căldură; șobolani și așa mai departe; toate acestea pot continua.

A cerut al doilea mandat, a spus că va rămâne lângă bucureșteni și le va rezolva problemele. Nu face acest lucru. Acum vrea să fugă și să meargă la Cotroceni.

Așa că, stimați colegi, lăsați dumneavoastră ipocrizia, nu mai criticați primarii PSD și vedeți-vă de primarii dumneavoastră, care nu fac absolut nimic pentru comunitățile pe care le reprezintă!

## Domnul Păun.

Este o zi specială – am făcut un intermezzo datorită doamnei Raisa Enachi, căreia îi mulțumesc pentru acest lucru –, domnule Păun, vă rog să transmiteți toate cele bune minorității rome pe care o reprezentați în Parlament! Vă rog.

## **Domnul Nicolae Păun:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

De altfel, eu m-am înscris la cuvânt, la declarații politice, pentru ziua de mâine.

Îmi pare rău de ceea ce aud că s-a întâmplat la Murgeni. Murgeniul, dacă nu mă înșel, e la Vaslui. Este o comunitate destul de grea; și noi avem probleme acolo.

Dar, una peste alta, doamnă deputat, vă mulțumesc foarte mult pentru faptul că ați adus în discuție această zi.

Vreau să mulțumesc Parlamentului României că în urmă cu 19 ani a fost de acord cu proiectul de lege care vizează ca ziua de 8 aprilie, Ziua Internațională a Romilor, să fie sărbătorită și pe teritoriul României.

Nu vreau să intru în polemică cu nimeni. De altfel, eu voiam să iau cuvântul la proiectul de lege care tocmai a rămas la votul final.

## Doamnelor,

## Domnilor,

De dezvoltare, așa cum spunea un antevorbitor, este nevoie. Și, pentru că tot veni vorba de comunitățile de romi, să nu uitați că în România până acum s-au cheltuit peste 1.500.000.000 de euro pentru comunitățile marginale, printre care și comunitățile de romi, pentru dezvoltare. Dacă o vedeți dumneavoastră, o văd și eu.

Așa că să nu mai aruncăm pisica moartă în curtea unuia sau altuia.

Vă mulțumesc încă o dată pentru faptul că ați adus în discuție; mulțumesc Parlamentului din anul 2006, când legea a fost votată în plen; și vă mulțumesc dumneavoastră că mi-ați dat prilejul să mă adresez.

Comisia pentru muncă, Comisia pentru apărare sau Comisia juridică.

Domnule președinte Ciucă, vă rog.

## Domnule președinte, Domnilor colegi,

Voi prezenta raportul comun asupra acestui proiect de lege.

Cele trei comisii amintite au fost sesizate în conformitate cu prevederile legale.

Vorbim despre o lege ordinară.

Iar proiectul de care vorbim a fost adoptat de Senat. Are toate avizele favorabile de la comisiile avizatoare.

Cele trei comisii au dezbătut, analizat proiectul și au hotărât să supună plenului Camerei prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt. Nici...

## **Doamna Verginia Vedinaș**

**:**

Ba da.

Doamna Vedinaș, vă rog.

## Domnule președinte,

## Dragi colegi,

Procedura de urgență nu justifică să trecem peste niște aspecte care prezintă o anumită gravitate și care pun problema raportului dintre dreptul național și dreptul Uniunii Europene.

Acest proiect de lege a fost adoptat având în vedere faptul că Uniunea Europeană ne-a criticat, ne-a certat pentru că n-am implementat cum trebuie o directivă. După cum vă este cunoscut, esența regimului juridic al directivelor este faptul că statul membru are libertatea să hotărască cum o transpune, însă este obligat să respecte finalitatea directivei.

Se pare că noi n-am respectat-o. Și n-am respectat-o justificat.

Și sunt convinsă că și dumneavoastră veți considera la fel atunci când vă dau două exemple.

Practic, proiectul de lege modifică cele două legi privind regimul străinilor, cele două reglementări, o lege și o ordonanță de guvern privind regimul străinilor și privind încadrarea străinilor în muncă în România.

Vi se pare normal însă ca prin această reglementare să se instituie faptul că, în anumite condiții, angajatorul român este obligat să plătească o compensație către lucrătorul străin sezonier, pentru a da efect compensațiilor ce se doresc a fi reglementate prin nu știu ce?

Deci se impune angajatorului român să plătească compensații.

Printr-o altă prevedere, tot angajatorul român trebuie să plătească două salarii atunci când i se retrage autorizația de angajat străin, fără ca el să fie vinovat.

Pentru salariații români se plătesc astfel de compensații?

În opinia noastră, se creează un regim discriminatoriu față de salariații români, astfel încât opinia noastră este că proiectul de lege, indiferent de faptul că transpune o anumită...

Mulțumesc.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

...directivă, o face în detrimentul cetățenilor români.

Domnul Coleșa.

Mulțumesc.

În completarea celor spuse de colega noastră, trebuie să fim sinceri și oameni și, în același timp, să respectăm reglementările internaționale și, da, dacă asupra muncitorilor străini se fac abuzuri, cum citeam chiar în presă zilele acestea, și se fac abuzuri, pentru că și ei trăiesc tot în România și în România se fac abuzuri, nu înseamnă că nu trebuie să-i protejăm legal, dar, într-adevăr, nu trebuie să existe un regim discriminatoriu, iar de acest regim suntem noi răspunzători.

Faptul că pe lângă acele compensații materiale, bănești, pe care muncitorii străini le pot primi de la angajatorii români atunci când ei sunt disponibilizați, nu din vina lor, ci din vina angajatorului, se adaugă și la recunoașterea unor calificări și diplome, cu excepții, doar cu excepții, pentru acești muncitori.

Deci noi recunoaștem calificări și diplome de oriunde din această lume, acolo unde de multe ori se dau fără a respecta niște standarde minime pe care noi, în România, și în Uniunea Europeană, trebuie să le respectăm – alt regim discriminatoriu.

În ultimii ani, ultimii 2 ani, s-au emis peste 300.000 de permise de lucru extracomunitare; în acest an vor fi emise peste 100.000 de permise pentru muncitori extracomunitari în România. Ni se spune că – în comunicările pe care noi... unii le-au votat aici –, că aceștia vor fi cei cu calificări înalte și vedem exact pe dos, că aceștia sunt muncitori necalificați sau semicalificați, ale căror calificări noi le recunoaștem fără nicio problemă; în schimb, nu primim muncitori calificați și exportăm muncitori calificați, așa cum zicea colegul meu Dan Tanasă...

Domnul Bode.

...peste 7 milioane de români alungați din țară.

Domnul Bode.

Mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru corecta informare a dumneavoastră – și îmi pare rău că de la acest microfon... unii colegi vin aici nefiind pregătiți, vă dezinformează cu cifre care n-au nicio legătură cu realitatea –, permiteți-mi să spun și eu câteva cuvinte.

Înainte de toate, acest proiect de lege urmărește consolidarea forței de muncă în România, în special acolo unde înregistrăm deficit de resursă umană, și anume în HoReCa, în agricultură, în construcții, spre exemplu.

Facilitățile despre care vorbea colega noastră, de la acest microfon, se referă la lucrătorii sezonieri care au mai fost parte a contingentului de lucrători aprobat prin hotărâre de guvern.

Dar despre ce număr vorbim? România are aprobat prin hotărâre de guvern pentru anul 2025 un contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii, iar în decembrie 2024 în România existau 146.000 de contracte de muncă active pe piața muncii, din care 94.000 nou-încheiate.

Acestea sunt cifrele. Și, dacă vă raportați la 4,5 milioane de angajați din sectorul privat și la un șomaj de 5,5%, constatăm că, dacă cei 146.000 de lucrători străini nu ar fi astăzi pe piața muncii din România, șomajul în România ar trece de 8,5-9%.

Așadar, una peste alta, am mai spus-o de la acest microfon – economia de piață, o economie de piață competitivă este cea care stabilește nevoia de inserție pe piața...

Mulțumesc.

...muncii.

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al PNL va susține acest proiect de act normativ.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Voi prezenta raportul celor două comisii cu privire la acest proiect de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională. Senatul a adoptat. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Toate celelalte comisii avizatoare au avizat favorabil. Așa că, în urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege amintit, cu privire la actele de stare civilă, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Dezbateri, doamna Ene Corina, Grupul PSD.

## **Doamna Gabriela-Corina Ene:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În urmă cu câteva luni, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 111/2024, prin care a fost prelungit până la 31 martie 2025 termenul pentru trecerea completă la Registrul electronic național al actelor de stare civilă. Această decizie a oferit autorităților locale răgazul necesar pentru a se adapta, fie că vorbim de dotarea cu echipamente, instruirea personalului sau actualizarea procedurilor.

Până la acel termen, registrele electronice și cele clasice au funcționat în paralel, având aceeași valoare legală.

Este un exemplu de echilibru între dorința de digitalizare și realitățile din teren.

Trebuie să continuăm pe această cale, cu pași siguri, în sprijinul cetățeanului.

De aceea, Grupul parlamentar al PSD va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamna Lovin.

## **Doamna Ramona Lovin:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul AUR va vota pentru adoptarea acestui proiect, însă vreau să atrag atenția că asta nu rezolvă nici măcar pe jumătate problema blocajelor din consulate.

În ultimii ani, cu precădere imediat după pandemie, românii au migrat mult în interiorul Uniunii Europene, dintr-o țară în alta sau dintr-o regiune în alta, astfel încât acolo unde până nu de mult aveam comunități mici de români astăzi avem comunități mari sau foarte mari de români și în unele din aceste zone consulatele fie lipsesc cu desăvârșire, fie nu au destul personal pentru a putea răspunde și satisface nevoile românilor de acolo.

De aceea, este nevoie de înființarea de noi consulate, este nevoie de suplimentarea numărului de angajați în anumite consulate.

Noi am depus în acest sens, la începutul legislaturii, amendamente la Legea bugetului, însă coaliția PNL-PSDUDMR ni le-a respins.

Și, atunci, nu pot decât să îmi pun întrebarea – chiar vă doriți să rezolvăm problema blocajelor din consulate?

Pentru că, dacă vă doriți cu adevărat, va trebui să luați și aceste aspecte în considerare. Altfel, nu este decât praf aruncat în ochii românilor din diaspora și gogoși vândute, pe care știți bine că nu le mai înghit.

Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final. 9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2024 pentru modificarea și completarea Legii

nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope; PL-x 597/2024.

Comisia pentru sănătate și familie, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 339/2005. Principalele intervenții legislative vizează majorarea limitelor sancțiunilor contravenționale principale și înăsprirea sancțiunilor complementare, modificarea normei legale, în sensul clarificării faptelor ce se constituie în contravenții, astfel încât medicamentele ce conțin substanțe psihotrope să fie prescrise în aceleași condiții, pe același tip de formulare ca și stupefiantele, cu scopul reducerii riscului de falsificare a prescripțiilor medicale.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia pentru sănătate și familie propune plenului Camerei Deputaților aprobarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, în forma adoptată de Senat. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Doamna Gorghiu Alina-Ștefania, Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. E un proiect bun.

Și să știți că modernizarea și actualizarea legislației care ține de fenomenul drogurilor trebuie făcute în mod constant.

Eu îi felicit pe toți colegii parlamentari din mandatul trecut și, mai ales, îi felicit pe colegii mei pentru că au reușit să inițieze trei legi care sunt foarte bune – una este Registrul traficanților, care sper să fie operaționalizat de Ministerul de Interne cât mai repede posibil; acea lege, Legea „2 Mai”, prin care traficanții de droguri nu mai pot primi suspendare și stau doar la închisoare atunci când sunt condamnați; și un proiect pe care îmi doresc ca Ministerul Sănătății să-l deruleze cât mai repede, să-l implementeze este cel legat de cele opt centre regionale pentru tratarea dependenței, nu doar de droguri – jocuri de noroc, alcool și așa mai departe. E o infrastructură de care avem absolută nevoie.

Revenind la proiect, Ministerul Sănătății a făcut un lucru bun.

Este o inițiativă care observă faptul că tendința de creștere a drogurilor nu ține doar de partea recreațională; inclusiv medicamentele care se obțin pe bază de rețetă, care au substanțe psihotrope, psihoactive sunt folosite de români, recreațional. Și, pentru a stopa acest fenomen, pentru a încerca să-l diminueze, sunt prevăzute în această lege măsuri de control, măsuri de supraveghere privind circuitul acestor medicamente; se majorează limitele sancțiunilor contravenționale; se clarifică, de asemenea, anumite fapte care constituie contravenții; se securizează rețetele pe baza cărora se obțin aceste medicamente și așa mai departe.

E foarte important să ținem sub control acest fenomen, pentru că – o să vă dau o singură informație: ANA, Agenția Națională Antidrog, în 2024, în raportul publicat de ei, spun în felul următor...

Vă rog să finalizați.

...populația generală – prevalență de-a lungul vieții a consumului de drog ilicit – 12,8% – cu două procente mai mult ca în 2022.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc. Domnul Coleșa.

Și AUR susține acest proiect legislativ, care înseamnă un control mai strict al preparatelor medicamentelor ce conțin substanțe psihoactive și psihotrope, ceea ce înseamnă, mai mult sau mai puțin, droguri.

Dezavuez terminologia de „recreațional”, pentru că „recreațional” înseamnă un lucru bun. Aici avem de-a face cu un lucru strict negativ. Deci droguri mai ușoare sau mai grave. Și aceste medicamente au fost folosite în perioada recent trecută, ca droguri, prin rețelele infracționale și prin farmacii.

Deci prin acest proiect legislativ, în esență, avem mai multă birocrație, care poate fi bună sau rea, avem formulare mai stricte, specializate, securizate, multiple raportări și previziuni. Unele, repet, pot fi excesive tocmai pentru cei care comercializează sau au nevoie de aceste medicamente în sens curativ, în niciun caz în sens de droguri.

Avem clarificări în procesul de distrugere a substanțelor psihoactive și majorarea sancțiunilor, când nu se respectă aceste lucruri.

Deci această birocrație, superbirocrație, superbirocratizare, în esență, poate fi un lucru bun, dar, în același timp, poate fi și un lucru rău, pentru că ea poate lovi chiar în aceia care sunt cinstiți și, repet, nu doresc să comercializeze astfel de medicamente ca droguri, în mod ilegal.

Noi susținem proiecte de relaxare a utilizării unor medicamente care conțin substanțe psihoactive, în sens strict, dar strict medical, pentru că, repet, sunt convins că în această sală există foarte mulți colegi care, în mod direct sau indirect, au avut nevoie, pentru apropiații lor...

Mulțumesc.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

...de medicamente care în țară nu se pot aduce, pe acest motiv.

Mulțumesc.

Domnul Ionescu Tudor.

## **Domnul Tudor Ionescu:**

Având în vedere creșterea consumului de droguri – și cred că trebuie să ne gândim, în primul rând, la tinerii de acolo, de sus, de la balcoane, și la viitorul lor, și la următoarele generații –, consum de droguri care include consumul ilicit de medicamente provenite din deturnarea inclusiv din circuitul licit al acestora, noi, grupul deputaților Partidului SOS România, suntem de acord cu întărirea măsurilor de control și supraveghere, cu majorarea limitelor sancțiunilor contravenționale principale și înăsprirea sancțiunilor complementare.

Vom vota deci pentru acest proiect de lege și sperăm în eficientizarea cadrului sancționatoriu. Vă mulțumesc.

Doamna Prună.

Sigur că vom susține și noi acest proiect de lege.

Vreau doar să atrag atenția că ordonanța de urgență încă face referire la Agenția Națională Antidrog, agenție care s-a desființat și care a fost reînființată și este acum în subordinea SGG, a premierului, și care, la începutul acestui an, în luna februarie, atunci când am avut bugetul care a fost votat, adoptat, aici, în Camera Deputaților, nu avea practic bani alocați. Oamenii care au venit în comisiile parlamentare să ne spună care sunt obiectivele acestei noi agenții n-au știut să ne spună mare lucru.

Sigur, nu știu ce s-a întâmplat între timp, dar sper că, totuși, această structură face măcar ce ar trebui să facă sau ce trebuia să facă Agenția Națională Antidrog, pentru că ea este menționată în textul ordonanței de urgență, și că nu vor fi blocaje. Pentru că, sigur, bune intenții am mai văzut noi venind de la Guvernul României, dar rezultatele nu au fost pe măsură. Poate chiar ar fi trebuit să corectăm textul ordonanței de urgență cu această nouă structură, nou-înființată.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi prezenta raportul asupra acestui Proiect de lege pentru modificarea art. 1.026 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Comisia a fost sesizată conform procedurilor în vigoare. Camera Deputaților este Camera decizională. Senatul a adoptat această inițiativă.

Toate comisiile avizatoare și-au dat avizul favorabil, inclusiv Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru modificarea acestor articole din Codul civil, în forma adoptată de Senat.

Menționez că există un amendament respins în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Domnule Coleșa, vă rog.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Deci PL-x 606/2023.

Mă credeți sau nu, înainte ca liderul de grup de la PNL să intre și să propună modificarea ordinii de zi, m-am gândit exact la același lucru, însă m-am abținut. Deci exact același lucru am vrut să propun, mutarea PL-x 606/2023, de pe punctul 28, unde era, întâmplător

, pe punctul 10. Dar m-am abținut. De ce? Pentru că am propus ca acest PL-x... în plen – nu mai știu – o dată sau de două ori, de când este pe ordinea de zi, să fie mutat mai sus, pentru a fi votat și adoptat mai repede, însă cei care acum au propus mutarea lui atunci s-au obținut. Mă întreb: de ce? În Legislativul trecut, de nenumărate ori, cred că de zeci de ori, în Comitetul liderilor, am propus ca acest proiect legislativ să intre pe ordinea de zi, având raportul făcut.

Culmea, el este, formal, inițiativa cel puțin a unui senator al PNL. Practic, cred că este inițiativa mai multor avocați, care l-au considerat foarte, foarte benefic. Dar nu asta contează. Ideea este că este simplu și bun și merita să fie adoptat mult mai devreme.

A fost un reprezentant al avocaților și mai mulți avocați individuali care m-au rugat exact același lucru, ca acest PL-x să nu mai stea în sertare, să fie adoptat, și am încercat să fac acest lucru, fără niciun succes, din păcate, din cauza atitudinii pe care partidele care compun actualul guvern și vechile guverne o au față de orice inițiativă bună.

Revenind la proiectul legislativ, este o procedură simplificată de punere în aplicare a unor decizii judecătorești, când sumele aflate în litigiu nu sunt mici. Se crește de la 10.000 la 50.000 un prag...

Mulțumesc.

...acest prag care a fost în vigoare – concluzionez – pe perioada pandemiei, culmea!, probabil fiind unul dintre foarte, foarte puținele...

Mulțumesc.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

...lucruri bune din pandemie. Mulțumesc.

Domnule Coleșa, sunteți un parlamentar cu multă experiență. Ca să vă încadrați în timpul de două minute ar fi bine să nu vorbiți un minut și 50 de secunde despre altceva și 10 secunde despre proiect.

Doamna Simu, vă rog.

## **Doamna Aurora-Tasica Simu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule Coleșa, da, mulți colegi cer acest prag, dar eu am primit foarte multe solicitări să nu adoptăm această variantă.

Toată lumea știe că, în prezent, valoarea cererilor cu valoare redusă, mă rog, suma cererilor cu valoare redusă nu depășește 10.000 de lei. Se propune pragul de 50.000 de lei.

Atenție, această procedură este o procedură preponderent scrisă, în care citarea, de multe ori, nu este obligatorie, este la latitudinea instanței de judecată.

Vreau să vă atrag atenția asupra faptului că, la nivel european, cererile cu valoare redusă stabilesc un plafon de 5.000 de euro, adică de 25.000 de lei, iar noi vrem să dublăm acest prag.

Din punctul nostru de vedere, este un prag mult prea ridicat, care, de fapt, nu servește în mod real cetățenilor și riscă să afecteze accesul la un proces echitabil.

Prin urmare, susținem creșterea acestui prag, dar nu la 50.000.

În forma actuală, POT nu va vota acest proiect.

Doamna Gorghiu.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

## Mulțumesc.

Proiectul e foarte bun, stimați colegi deputați, nu doar pentru faptul că este inițiat de doi colegi liberali, Țâgârlaș și Fenechiu – și trebuie să le precizez numele, pentru că așa e civilizat, să dai Cezarului ce e al Cezarului –, ci este un proiect care vine să eficientizeze actul de justiție.

Fiecare lucru făcut ne poate ajuta, pentru că avem milioane de dosare civile pe rolul instanțelor și va trebui să găsim, în mod real și permanent, soluții pentru a diminua acest număr și pentru a scurta durata proceselor.

Vreau să știți că, la începutul lui 2025, schema de ocupare în magistratură era în procent de 85%, sau 83%, dacă nu mă înșel. Ca să aveți un istoric, cu un an înainte era cu cinci procente mai puțin.

Vă spun asta pentru că efortul statului român, efortul Guvernului, efortul Ministerului Justiției a fost unul consistent pentru a crește resursa umană în sistemul de magistratură, pentru a o specializa și, în același timp, pentru a găsi soluții de procedură, astfel încât durata proceselor să fie redusă.

Da, creștem pragul de la 10.000 la 50.000. Este un prag valoric al cererilor care pot beneficia de procedura specială, se poate aplica mai multor cereri, de acum înainte sau de la momentul promulgării înainte, cu avantaje pentru instanță, cu avantaje pentru justițiabili și pentru părțile în procesul civil.

S-a aplicat, într-adevăr, și în pandemie, iar rezultatele aplicării acestor prevederi în pandemie au fost foarte bune.

Vă mulțumesc și sper să reușim cu toții să votăm acest proiect.

Doamna Simu.

## **Doamna Aurora-Tasica Simu:**

## O ultimă precizare.

Această cerere, acest prag nu va degreva instanțele de judecată sub nicio formă, pentru că aceste cereri se vor înregistra în continuare pe rolul instanțelor. Singurul dezavantaj îl vor avea cetățenii care, dacă nu au suficientă disponibilitate, suficiente resurse materiale să apeleze un avocat, nu vor avea ocazia să se apere într-un mod real. Dar instanțele vor avea la fel de mult de lucru ca și până acum.

Domnul Dimitriu.

Nu vă mai dau mielul, e dus!

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Îmi este tare greu să înțeleg cum un astfel de proiect este criticat, vă spun sincer.

USR-ist fiind, mi se pare că este un proiect foarte bun, deși nu este propus de noi, este propus de colegi de la PNL.

Să spui că nu se degrevează instanțele, colegă avocat, în condițiile în care nu mai ai afișări în instanță, ci se judecă doar de către judecător, fără părți, este foarte dificil de argumentat acest lucru.

Este un proiect foarte bun. Haideți să nu-i mai mințim pe cei de acasă! Este o procedură rapidă, prin care mediul de afaceri poate să-și ia înapoi anumiți bani mult mai rapid, fără citări, fără să stai în instanță, fără amânări și așa mai departe.

Haideți să fim onești și, în momentul în care oamenii ăștia au un proiect bun, să-l votăm! După cum ne așteptăm și noi, dragi colegi liberali și PSD-ști, în momentul în care noi, cei de la USR, avem un proiect bun, haideți să-l votați! La fel cum aștept și în momentul în care cei de la AUR au un proiect bun să îl votăm. Mulțumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică și Comisia pentru mediu au fost sesizate.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

În urma dezbaterilor, cele trei comisii au hotărât adoptarea proiectului de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Trebuie să citesc și nota asupra proiectului de lege.

Ca urmare a analizării PL-x 328/2024 din punct de vedere tehnico-legislativ, al asigurării omogenității reglementării și al corelării prevederilor cu Constituția României și cu legislația în vigoare, atragem atenția asupra faptului că, în raport cu obiectul său de reglementare, proiectul de lege mai sus menționat face referire la categoria legilor organice.

Subliniem faptul că, până în prezent, proiectul de lege mai sus menționat a parcurs întreaga procedură legislativă, fiind încadrat în categoria legilor organice, în conformitate cu avizul Consiliului Legislativ.

Mulțumesc. Gurlui Silviu-Octavian, Grupul AUR.

## **Domnul Silviu-Octavian Gurlui:**

## Stimați colegi,

Vorbim din nou de poluare și, ca să fac lucrurile ceva mai clare, am să vă vorbesc despre glioblastom, un cancer cerebral de o așa severitate, care, în studii serioase, arată, demonstrează că o serie de poluanți din atmosferă, tot mai nocivi, tot mai prezenți, cu o complexitate tot mai mare, din punct de vedere al matricei chimice, influențează incidența aceasta. Sunt peste 17%, în ultimii 30 de ani, creșteri de astfel de cazuri.

În România, așa cum știm, poluarea, analiza acesteia sau cercetarea sunt la pământ, iar orice măsură menită să diminueze microparticulele din atmosferă, microparticulele de plastic din atmosferă sau benzenul, toate aceste trei categorii influențând în mod fundamental măcar incidența cancerelor de tipul celor prezentate anterior, toate aceste măsuri trebuie luate cu maximă responsabilitate și orice măsură de-a noastră de prevenție este binevenită.

Vă mulțumesc.

Haideți să mai intercalăm!

Domnul Cristian Brian, Grupul USR.

Vedeți că sunt doi colegi înscriși de la AUR. Unul singur mai poate vorbi.

## **Domnul Brian Cristian:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect este unul extrem de necesar.

Practic și aerul va fi privit ca important atunci când vorbim despre infracționalitățile din domeniul mediului.

Vreau să vă mulțumesc, colegilor parlamentari din comisiile raportare, care ați dat un raport de adoptare, și vreau, în același timp, să le mulțumesc și colegilor parlamentari de la toate partidele, din Comisia pentru mediu, care au venit pe teren să vadă ce înseamnă aerul afectat.

Săptămâna trecută, Comisia pentru mediu s-a deplasat în județul Maramureș, să vadă cum sunt afectate comunitățile de aerul poluat. Mă refer aici la acele grămezi de steril rezultate în urma mineritului. Avem iazuri de decantare pe toată suprafața județului Maramureș. Avem steril care conține silice cristalină, un praf care este asociat direct cu cancerul pulmonar, iar aceste lucruri afectează sănătatea maramureșenilor, sănătatea românilor.

În acest context, cred că această inițiativă legislativă este una binevenită, cred că va contribui la însănătoșirea țării și la însănătoșirea românilor și tocmai de aceea vreau să vă mulțumesc că adoptăm acest proiect de lege.

Și în continuare vă invit să găsim soluții și legislative, și la nivelul Executivului, pentru a ne ocupa de sănătatea românilor și pentru a ne asigura că astfel de zone, care reprezintă, de fapt, bombe ecologice și care afectează grav românii, să fie rezolvate.

Vă mulțumesc și așteptăm și votul în plen, sperând că o să adoptăm acest proiect.

Domnul Oltenașu.

## **Domnul Sorin-George Oltenașu:**

Poluarea atmosferică, respectiv calitatea aerului, reprezintă principalul risc de mediu pentru sănătatea românilor.

Anual sunt diagnosticate peste 11.000 de noi cazuri de cancer pulmonar.

Trebuie ca cei care poluează să fie sancționați.

Avem senzorii de monitorizare a calității aerului care se înroșesc. Asta arată că acolo poluarea este prezentă și este periculoasă. Rețea de monitorizare avem. Sunt 148 de stații fixe și 11 mobile. Mai rămâne să le punem și la treabă.

Pentru aceste considerente, Grupul parlamentar SOS România susține această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Doamna Ene.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Astăzi avem șansa de a face un pas concret pentru protecția mediului.

Prin acest proiect de lege ne asigurăm că orice poluator este tras la răspundere, chiar și atunci când impactul asupra aerului, a apei sau a solului pare mic. Pentru că, știm cu toții, poluarea nu vine doar în catastrofe mari, ci și în agresiuni latente care distrug sănătatea noastră și a generațiilor viitoare.

Nu mai putem tolera nepăsarea. Orice modificare a calității mediului, oricât de mică, trebuie sancționată. Este o lege a responsabilității, a respectului față de natură și față de oameni. De aceea, PSD susține acest proiect de lege. Mulțumesc.

Doamna Priescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

La nivelul României au loc abateri grave în zona de mediu, iar poluarea ne afectează pe toți.

Când vorbim de poluare, mă gândesc în special la copii, a căror dezvoltare naturală este periclitată de actualele probleme de mediu din țara noastră.

Propunerea legislativă în dezbatere demonstrează existența unor grave carențe din legislația noastră, carențe pe care le-am subliniat și atunci când a fost în dezbatere un proiect din domeniul sănătății.

Faptul că elementul de modificare a calității aerului nu a fost inclus încă de la început în prevederile legale demonstrează că avem mari probleme în ceea ce privește calitatea textelor legale.

Susținem această inițiativă, ce are ca scop lărgirea sferei de aplicare a sancțiunilor în zona de mediu și, cu ocazia acestui proiect, vreau să atrag atenția asupra unei situații din județul Gorj, județ pe care îl reprezint.

În acest moment, în Târgu Jiu, în municipiul reședință de județ, există amplasată în interiorul orașului o groapă de gunoi aproape de casele cetățenilor.

Din păcate, consiliul județean nu a întreprins niciun demers pentru mutarea acestei gropi, întrucât interese financiare blochează mutarea acesteia, iar sănătatea oamenilor ajunge să fie lăsată pe plan secundar.

Adevărul, în România, este că problemele de mediu în mare măsură sunt cauzate de corupția din instituțiile statului, care, în cârdășie cu persoanele juridice private, care urmăresc un câștig financiar, ajung să îmbolnăvească populația.

Autoritățile se spală pe mâini, când vine vorba de acest subiect...

Mulțumesc.

...și groapa de gunoi din Târgu Jiu continuă să existe. Concluzia este că vom susține aceste inițiative de combatere a poluării mediului și, ca deputat, invit autoritățile...

Mulțumesc.

...locale din județul meu la discuții pentru identificarea unor soluții pentru...

Mulțumesc.

## **Doamna Ionelia-Florența Priescu:**

...închiderea gropii de gunoi. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnul Isac.

Domnule Muncaciu, deja au vorbit doi colegi de la AUR.

**Domnul Sorin-Titus Muncaciu**

**:**

E împotriva regulamentului să-mi cedeze loc un vorbitor de la POT?

Nu aveți de la POT.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege aflat astăzi în dezbatere aduce o completare necesară art. 66 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor.

Proiectul propune o modificare simplă, dar esențială – includerea aerului printre elementele de mediu a căror poluare poate atrage răspunderea penală, alături de apă, sol și subsol. Este o corectură logică și necesară, întrucât poluarea aerului are un impact direct și grav asupra sănătății populației. Vă mulțumesc.

Doamna Buzoianu.

## **Doamna Diana-Anda Buzoianu:**

Românii pierd, în medie, 4 ani din viață din cauza poluării aerului.

Am depus acest proiect de lege pentru că astăzi, conform unei modificări făcute în anul 2023, ca să poată să fie dovedită și sancționată o infracțiune de mediu privind gestionarea deșeurilor trebuie să fie arătat un prejudiciu, care poate să fie arătat inclusiv prin modificarea calității solului, apei, subsolului, lipsea „aerului”.

Deci, practic, până în momentul de față, procurorii, ca să poată să dovedească existența arderilor ilegale de deșeuri trebuiau să arate un prejudiciu pe calitatea apei sau a solului. O situație absolut aberantă, care trebuia să fie revizuită.

Ce ne propunem noi este să ne recâștigăm anii pierduți din viață din cauza poluării aerului.

Vă mulțumesc pentru susținerea proiectului de lege.

Avem nevoie de legislație care să ne facă mai sănătoși.

## Domnul Muncaciu.

Prin intermediul curtoaziei celor de la POT.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

## Stimați colegi,

„Elefantul” din cameră este poluarea dată de aceste avioane care trec deasupra cerului nostru și dau ceea ce se numește contrails sau chemtrails.

Faptul că dumneavoastră ignorați acest lucru..., vă spun eu următoarele: motoarele moderne de tip dublu bypass nu lasă urme. Înțelegeți, în limba română? Aceste motoare moderne nu lasă decât maximum una sau două lungimi.

Nouă ni se aruncă în cap tot felul de oxizi de metale grele.

Articolul unu. Sulf.

Articolul doi. Sunt 49 de substanțe.

Există o întreagă tehnologie care face acest lucru. Scopul celor care fac acest lucru este modificarea climei.

Dacă nu înțelegeți, vă aduc aminte că atunci când a fost vorba de vaccinuri... „Ne vaccinăm și scăpăm”.

Aberații de genul ăsta am mai auzit eu, dar acum problema este foarte serioasă, pentru că aceste avioane primesc culoare de zbor deasupra țării noastre. Și orice încercare pe care am făcut-o până acum să aflăm cine permite acestor avioane să ne arunce în cap substanțe toxice...

Ăsta este adevărul! De aceea ne cresc infecțiile și cancerele respiratorii, pentru că suntem supuși, de ani de zile, unui tir concentrat cu substanțe toxice în atmosferă.

Dacă nu înțelegeți lucrul ăsta, veți înțelege...

Eu pot să vă aduc dovezi științifice, pentru că știința este cea care...

Vă mulțumesc.

...dar nu avem un mecanism ca să verificăm ce fel de substanțe sunt...

Mulțumesc.

Sunt o crimă împotriva poporului român aceste dâre în atmosferă.

Înțelegeți...

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

...pentru numele lui Dumnezeu! Că sunteți aici ca să apărați poporul român...

## Mulțumesc.

Înțeleg că dreptul la opinie este respectat în această sală. Vă rog să respectați dreptul fiecărui coleg la opinie, chiar și să-l aplaudați.

Mulțumesc.

Domnule Coarnă, ultima intervenție, înainte de pauza dinaintea votului final.

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Eu cred că trebuie să revenim la sol și o să vedeți că, de exemplu, în municipiul Oltenița, la 8 kilometri de fluviul Dunărea, este o arie protejată, Natura 2000, dar, din 2020, peste 500.000 de tone de gunoi menajer, din zona BucureștiIlfov, sunt depozitate ilegal. Am făcut sesizări inclusiv celor doi miniștri, domnul Barna și acum domnul Fechet, am sesizat Parchetul General, DNA, am formulat întrebări, interpelări. În continuare se depozitează gunoi în acea zonă. Gunoi menajer, repet, Natura 2000, pânză freatică, Dunărea la 8 kilometri.

Problema de fond nu este din reglementare. Eu o să susțin acest proiect. Problema de fond este în aplicarea legii. Noi reglementăm, dar în aplicare, cei pe care dumneavoastră i-ați numit și i-ați votat să conducă România nu respectă aceste legi.

De ce să le facem, dacă ele nu produc efecte? Reglementăm, dar nu aplicăm.

Domnul Bode știe foarte bine că acel proiect este generat și gestionat de domnul Iordache, care acum are o pauză de vreo 14 ani cu executare. Dar proiectul merge, pentru că sunt bani mulți în joc acolo – prefectură, consiliul județean... Nimeni nu are voie să se apropie de acea zonă, Natura 2000, la 8 kilometri de fluviul Dunărea. Peste 500.000 de tone de gunoi sunt îngropate, astăzi, în județul Călărași.

Îl văd pe domnul Samoilă în sală, care a fost vicepreședinte al CJ. Știe foarte bine câte discuții am avut pe această temă, câți bani și câtă șpagă a gestionat acel proiect care încalcă în mod clar legea, iar nimeni nu intervine. Și aici fac trimitere la zona executivă și, bineînțeles, la justiție.

O să susțin acest proiect, dar rugămintea – și cred că noi, cu toții, ne dorim – e să le și aplicăm aceste legi, nu doar să ne facem că le votăm și că ne pasă.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final. Stimați colegi, nu plecați nicăieri. În 10 minute avem votul final.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Doamnelor și domnilor deputați, Începem ședința de vot final.

Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Mihaiu Radu-Nicolae, vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Dragi colegi,

Ați votat, ați aprobat o ordonanță de urgență bună, dar cu niște amendamente absolut toxice la adresa clădirilor de patrimoniu.

Așa ne urâțim orașele. Pentru baza militară de la Cincu ajungem să facem niște nenorociri la clădirile istorice din București.

S-au adăugat niște amendamente absolut toxice la Senat, pe care le-ați păstrat săptămâna asta prin vot. Am cerut retrimiterea la comisii, ca să nu mutilăm clădirile istorice din București, și ați refuzat acest lucru. Grupul USR a votat „abținere” nu pentru că nu ne dorim dezvoltarea bazei militare de la Cincu, ci pentru că ați adăugat, pe șestache, ca să spun așa, niște amendamente absolut îngrozitoare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Andronache Gabriel, PNL, vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

După doamna Vedinaș.

Doamna Vedinaș Verginia, SOS, vă rog.

Domnule președinte și dragi colegi,

Noi nu ne-am abținut, noi am votat împotrivă, pentru că ce s-a votat astăzi este un soi de struțocămilă normativă, adică este o ordonanță de urgență, un proiect de aprobare a unei ordonanțe de urgență de care s-au lipit niște modificări care în realitate trebuiau să îmbrace forma unei inițiative legislative care să parcurgă toate formele procedurale pe care le presupune un asemenea proiect, o asemenea inițiativă.

Dincolo de aceste aspecte, evident că susțin și conținutul deficitar și periculos al amendamentelor care s-au introdus, pe ușa din dos, cum s-ar spune.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule Andronache, vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Vă mulțumesc, domnule președinte al Camerei Deputaților. Am ținut să iau cuvântul deoarece și în timpul dezbaterilor pe acest proiect de lege s-au spus chestiuni care cumva sunt în afara jurisprudenței Curții Constituționale.

Și o să vin cu o decizie a Curții Constituționale, reluată în alte decizii, considerată normă în materia aceasta, Decizia nr. 590/2020, unde Curtea vine și lămurește chestiunea aceasta, și anume ce poate să facă Parlamentul atunci când discută aprobarea unei ordonanțe de urgență.

Și spune Curtea Constituțională următoarele lucruri în această decizie: „Ordonanțele Guvernului aprobate de Parlament prin lege, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituție, încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare și devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din rațiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă și elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern.”

Tot în aceeași decizie, Curtea Constituțională vine și spune că: „În lipsa unor dispoziții generale ale legii care să orienteze reglementarea, obiectul acesteia este dat chiar prin titlu.”

Și, atunci, haideți să vedem, titlul acestei legi de aprobare are legătură cu modificările intervenite la Senat?!

În mod evident, da, pentru că Senatul, atunci când a adoptat aceste modificări, a precizat următorul lucru, inclusiv în titlu – „Ordonanța Guvernului...” – adăugând o sintagmă la titlu – și anume: „Ordonanța Guvernului... privind stabilirea unor măsuri pentru implementarea programelor naționale din domeniul lucrărilor publice – deci se referă la toate programele naționale – și pentru modificarea și completarea unor acte normative”.

Închei prin a mai preciza faptul că prin această decizie Curtea Constituțională arată că prin titlu se definește și scopul, obiectul modificărilor.

Dacă veți lua legea pe care ați votat-o, veți vedea că toate aceste modificări au legătură cu programele naționale.

De aceea, toate modificările realizate sunt perfect constituționale.

- Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Punctul 3. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Londra la 13 noiembrie 2024; PL-x 62/2025. Vot, vă rog.

- 293 de voturi pentru, 3 abțineri, 3 colegi care nu votează. Adoptat.

- Punctul 4. Proiectul de lege privind instituirea zilei de

- 15 iunie ca Ziua Banatului Montan; PL-x 82/2025. Vot, vă rog.

- 240 de voturi pentru, 5 contra, 45 de abțineri. Adoptat.

- Andrușcă Lucian-Nicolae, explicarea votului, vă rog.

## **Domnul Lucian-Nicolae Andrușcă:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Banatul Montan are o istorie și o frumusețe care merită celebrate, dar astăzi oamenii de acolo așteaptă mai mult decât diplome și zile festive; așteaptă șansa la un trai mai bun.

De aceea, cu tot respectul pentru această regiune și pentru oamenii săi, am ales să ne abținem.

Vrem ca Banatul Montan să fie sărbătorit prin fapte, nu doar prin vorbe.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mihalcea Silvia-Claudia, Grupul PSD. Vă rog.

## **Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Grupul parlamentar al PSD a votat pentru.

Vreau să mulțumesc doamnelor și domnilor deputați care au dat un vot de adoptare.

De asemenea, vreau să mulțumesc inițiatorilor care au semnat alături de mine acest proiect.

Vă invităm și vă așteptăm în Banatul Montan, care de acum înainte va fi și sărbătorit, datorită votului dumneavoastră. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vela Ion-Marcel, PNL, vă rog.

## **Domnul Ion-Marcel Vela:**

Doamnelor și domnilor deputați, Onorat Parlament,

Grupul Partidului Național Liberal a votat pentru această lege.

Aș dori, dincolo de argumentele pe care vi le-am prezentat ieri, care țin de Banat, ca loc binecuvântat de Dumnezeu, să vă mulțumesc și în numele bănățenilor. Pentru că cea mai mare valoare a regiunii Banat sunt oamenii, oamenii care trăiesc acolo într-o armonie și într-o prietenie, în pace și bunăvoire cu toate minoritățile, fiind un exemplu pentru toată țara, astfel încât și noi, aici, în Parlament, și în alte regiuni... lumea să gândească mai bine, lumea să fie mai frumoasă, astfel încât românii toți să fim uniți ca națiune și ca popor. Mulțumim.

## Vă mulțumesc.

5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2024 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum și pentru completarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 461/2024.

Vot, vă rog.

213 voturi pentru, 83 contra, 3 colegi care nu votează. Adoptat.

Negoescu Mihai-Bogdan, AUR, explicarea votului. Vă rog.

## Bună ziua!

Deci, aparent, în textul Ordonanței de urgență nr. 523, la art. 1, se invoca necesitatea unor modificări de funcții publice, respectiv inspectorii ISC-ului, da?

În realitate, scopul este, citez: „realizarea unor transferuri de acțiuni... permițând... adaptarea rapidă la schimbările necesare în administrarea participațiilor statului, în funcție de contextul economic și strategic al momentului” – adică lipsa acută de bani a Guvernului.

La art. II alin. (7[1] ) se face referire la articolul 362 din OUG nr. 57/2019, care spune în art. 1 că: „Bunurile proprietate privată a statului sau a UAT-urilor pot fi date în administrare, concesionate sau închiriate.”

Pe lista de pe site-ul Ministerului Economiei regăsim societăți pe acțiuni din domeniul apărării, cum ar fi: Avioane Craiova, IAR și IOR SA, Romaero, Șantierul Naval Mangalia, Uzina Mecanică Orăștie, Romarm, Uzina Mecanică și Fabrica de Arme din Cugir, Arsenal Reșița, Fabrica de Pulberi SA Făgăraș și altele.

Mai găsim societăți din domeniul resurselor – Societatea Națională a Sării, Societatea Națională a Apelor Minerale, Cuprumin, Minvest Roșia Montană și alte societăți, Plafar – la care ieri am asistat aici chiar la o intervenție privind un scandal în legătură cu schimbarea conducerii de la societatea asta.

Mai găsim: Iprochim, Oltchim, Mamaia SA, Sanevit, până și Loteria Română.

Deci chiar vreți să înstrăinați tot ce mai are țara asta? Vă mulțumesc _. (Aplauze.)_

## Vă mulțumesc.

6. Proiectul de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală; PL-x 629/2023.

Vot, vă rog.

Voturi pentru – 290, contra – unu, un coleg care nu votează. Adoptat.

Coliban Allen, USR, explicarea votului, vă rog.

## **Domnul Allen Coliban:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am revenit la microfon pentru a clarifica, dacă mai este nevoie, care este poziția noastră cu privire la PNDL.

În primul rând, am votat pentru această inițiativă, înțelegând problemele în cadrul definit pentru finanțarea acestor proiecte. Sunt probleme care trebuie rezolvate prin posibilitatea modificării de temă.

Pe de altă parte, problema noastră cu PNDL-ul nu este că am fi împotriva dezvoltării comunităților locale. Dimpotrivă. Încercăm să ajutăm acest lucru printr-o distribuire corectă a banilor și prin criterii foarte clare, calitative și prin controale eficiente asupra felului în care sunt cheltuiți acești bani. De ce asta? Pentru că, dacă ne uităm la felul în care anchetele jurnalistice au pictat, au portretizat PNDL-ul, vedem toate problemele.

Citez dintr-o anchetă care se numește „Dumnezeul achizițiilor publice”, făcută de cei de la Recorder: „În cazul PNDL, cele 10 miliarde de euro au fost fărâmițate în 15.000 de obiective de investiții care devin imposibil de urmărit. Mii de contracte împărțite către sute de firme de casă, deținute de persoane anonime, dar bine conectate. Nimeni nu poate controla această operațiune de drenare a banilor publici care se desfășoară pe întreg teritoriul României.”

Într-o investigație care se numește „Drumurile și hoția” – citez din nou: „Am găsit lucrări în care asfaltul s-a turnat direct pe pământ pentru ca banii de materiale să rămână în buzunarul constructorilor. Am găsit firme patronate de rudele sau prietenii unor miniștri PSD care au încasat finanțările de la Guvern – repet, citez, da? –, finanțările de la Guvern și au lăsat în urmă șosele care s-au distrus după primul îngheț. Am găsit drumuri asfaltate prin PNDL de două ori, fără ca nimeni să vadă vreo problemă în asta. Am găsit primari care insistă să construiască cu aceleași firme care le-au făcut praf toate lucrările. Am găsit un program megalomanic care risipește sume uriașe de bani fără să aibă mecanisme clare de control.”

Iar domnului lider Popa, care se referea la primarii noștri, că n-ar fi făcut nimic: performanța se numără în fonduri europene atrase. Dacă vă uitați la toate primăriile conduse de primari USR, veți vedea – la Câmpulung, un buget pe 40 de ani adus din fonduri europene; la Brașov, 1,6 miliarde; nu mai vorbesc de Timișoara; nu mai vorbesc de Bacău și de celelalte.

Vă mulțumesc.

Punctul 7. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor; PL-x 608/2024.

Vot, vă rog.

196 de voturi pentru, 41 contra, 58 de abțineri. Adoptat.

Punctul 8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă; PL-x 567/2024.

Vot, vă rog.

259 de voturi pentru, 38 de abțineri. Adoptat.

Punctul 9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope; PL-x 597/2024.

Vot, vă rog.

298 de voturi pentru.

Adoptat.

Cîrligeanu Ariadna-Elena, Grupul AUR, vă rog.

## **Doamna Ariadna-Elena Cîrligeanu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că fenomenul drogurilor a luat amploare în ultimii ani în România, iar cel mai mare impact s-a înregistrat în rândul tinerilor și al elevilor, trebuie luate măsuri mai aspre.

Acest PL-x este un prim pas, dar nu combate în totalitate problema, cum nici campaniile cu fluturași nu au efect.

Consider că ar trebui să ne îndreptăm mai mult atenția înspre procurori, înspre Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, către birourile vamale, să le oferim dotări din punct de vedere tehnic, pentru a fi diminuate considerabil contrabanda și distribuirea de substanțe interzise.

Oamenii legii nu pot destructura grupări infracționale cu mâinile goale, iar efectul se vede astăzi în școlile din România. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

10. Proiectul de lege pentru modificarea art. 1.026 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 606/2023.

Vot, vă rog.

256 de voturi pentru, 21 contra, 20 de abțineri. Adoptat.

Vârgă Mariana, SOS România. Vă rog, doamnă.

## **Doamna Mariana Vârgă:**

## Stimați colegi,

Acest proiect de lege nu degrevează în niciun caz activitatea instanțelor de judecată. Vorbim de cereri cu valoare redusă, care se judecă în procedură abreviată. Se solicită majorarea pragului valoric de la 10.000 la 50.000 de lei.

Haideți să ne gândim la situația în care, în mod legal, instanța de judecată va considera că respectiva cerere nu poate fi soluționată într-o procedură cu valoare redusă, pentru că necesită un probatoriu complex și vor fi dezbateri contradictorii, chestiunea devenind litigioasă, și atunci ele rămân înregistrate pe rolul instanței de judecată. Aceste cereri se judecă fără citarea părților, fără dezbateri contradictorii, deci cu încălcarea dreptului la apărare, cu încălcarea principiului egalității armelor.

În opinia noastră, nicio astfel de procedură nu poate condiționa încălcarea dreptului la apărare de existența unui prag valoric.

Și mergem mai departe, la calea de atac. Va fi vorba de o sentință judecătorească executorie de drept. Oamenii vor primi acasă hotărâri judecătorești cu somații, hotărâri pe care nu le vor putea ataca în calea de atac a apelului în timp util, și atunci vor ajunge la situația blocării de conturi și alte măsuri restrictive.

Să nu ne gândim și la modificarea Legii executorului judecătoresc, prin care se urmărește ca executori judecătorești străini să execute cetățenii români. Este un proiect, urmează probabil să intre pe ordinea de zi cândva.

Noi ne-am abținut, pentru că măsura ar fi bună dacă nu s-ar majora atât de mult acest prag valoric. El este redus tocmai pentru că nu este tocmai în parametri constituționali. Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Dimitriu Alexandru-Paul, Grupul USR, vă rog.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Am fost rugat să fiu empatic, motiv pentru care voi fi empatic, pentru că nu vorbesc despre Piedone și nu-mi pierd cumpătul.

Doamnă președinte, acum, pe bune, suntem amândoi juriști, oameni ai dreptului – să veniți acum de la această tribună și să spuneți că această procedură încalcă Constituția și nu respectă dreptul la apărare, în condițiile în care tu, în momentul în care formulezi o astfel de cerere, ești de acord să se întâmple în acest fel, este un pic prea mult.

Și, repet, sunt oameni aici, și la dumneavoastră – de exemplu, dumneavoastră sunteți un om competent, dar, din păcate, partidul vă trage în jos –, dar sunt oameni buni aici, și la PSD, și la PNL, care fac proiecte cum trebuie.

De ce să vorbim de la acest microfon și să spunem că nimic nu-i bine? Pentru că ăsta e momentul în care cetățenii consideră că noi chiar nu facem nimic aici.

Și mai sunt momente, culmea!, în care și PSD, și PNL uită că au în spate niște mafii și fac lucruri bune.

Ăsta este un moment, haideți să-l celebrăm, astfel încât să fie cât mai multe astfel de momente!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

## Simu Aurora, Grupul POT.

Din partea SOS România ați avut explicarea votului, nu vă mai pot da cuvântul, îmi pare rău.

## **Doamna Aurora-Tasica Simu:**

## Dragi colegi,

## Domnule coleg,

Știți bine că nu este chiar așa. Doamna Vârgă are foarte mare dreptate referitor la degrevarea instanțelor și o știți foarte bine. Pragul constituțional – sau vom ajunge la o limită la care putem efectiv să rănim cetățenii prin indiferența noastră. Nimeni nu se opune unui prag decent.

Noi nu ne opunem proiectului în sine. Noi ne opunem acestui prag valoric, care este extraordinar de mare, în condițiile în care inclusiv în Uniunea Europeană pragul valoric îl avem la 25.000 de lei, la 5.000 de euro, aproximativ suma respectivă.

Noi, în România, venim cu 50.000 de lei. E prea mult, atâta

tot.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

III. Legi organice. Adoptări

11. Proiectul de lege pentru modificarea art. 66 alin. (1[2] ) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor; PL-x 328/2024.

Vot, vă rog.

293 de voturi pentru.

Adoptat.

Coliban Allen, USR, vă rog.

## **Domnul Allen Coliban:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumim tuturor colegilor care ați votat această lege. Trăim într-o țară în care, cel puțin pe poluarea aerului, suntem în situația în care poluatorii își fac propriile studii prin care arată că nu ar polua, iar autoritățile ascund realități. Și aici mă refer atât la Agenția de Mediu, cât și la Institutul Național de Sănătate Publică.

Dar despre toate acestea vom mai vorbi în această legislatură, pentru că văd că există interes și există determinare în rândul colegilor.

Nu pot să nu remarc un lucru – că această platformă, această tribună parlamentară a ajuns să fie o platformă pentru a difuza în spațiul public conspirații și tot felul de teorii aberante.

Domnule Muncaciu, sunteți doctor, în Statele Unite nu cred că ați mers înot, ați mers tot cu avioane cu reacție.

Ei bine, am încercat, cum ar trebui să facem fiecare dintre noi atunci când nu știm suficiente lucruri, să întrebăm pe cineva mai deștept.

Și vă dau un răspuns pe care vi-l dă chiar ChatGPT cu privire la teoria aceasta fantezistă cu contrails.

Ascultați ce zice ChatGPT și învățați de acolo.

„Nu există dovezi științifice care să susțină ideea că urmele lăsate de avioane conțin substanțe chimice periculoase.

Aceste urme, numite «contrails»...,

sunt formate din vapori de apă...”

Vapori...

„...și cristale de gheață...”

Vapori de apă.

„...la altitudini mari.

În al doilea rând, o conspirație de asemenea amploare ar necesita o coordonare uriașă între multe instituții și oameni, ceea ce ar fi imposibil de ascuns.

În plus, explicațiile științifice pentru contrails sunt bine documentate și nu indică nimic suspect. Așa că nu...”

Prin urmare, tot ceea ce spuneți dumneavoastră că sunt metale grele este apă, pe care o considerați informație. Este doar apă înghețată.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Alecu Robert, Grupul AUR, vă rog.

**Domnul Robert Alecu**

**:**

E doamna înainte.

Vedinaș Verginia, SOS, vă rog.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

Domnule președinte,

Nu pot să nu reacționez față de susținerile care s-au făcut aici, în sensul că partidul o trage în jos pe colega noastră.

Dacă aș fi la fel de lipsită de eleganță, aș spune că sunt partide care sunt bune, dar sunt trase în jos de membrii lor, dar nu fac, pentru că eu sunt elegantă...

, nu pot să fac acest lucru.

Însă îi asigur pe colegii mei că partidul îi va trage atât de sus pe toți colegii noștri încât nici nu vor îndrăzni să se uite la ei, la el și la noi.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Alecu.

## **Domnul Robert Alecu:**

Am votat „pentru” pentru acest proiect de lege și prin justificarea votului vreau să trag un semnal de alarmă privind pericolul pe care îl reprezintă depozitul de fosfogips de lângă municipiul Bacău.

Ce se întâmplă acolo nu e o teorie a conspirației, ci un pericol real pentru zeci de mii de oameni.

Din ianuarie 2024, acest depozit a trecut în administrarea AFM și a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, iar atunci s-a anunțat ca termen 2027 pentru înlăturarea depozitului respectiv.

Însă îi transmit pe această cale domnului ministru Fechet că, până acum, pe acel munte de deșeuri nu s-a văzut niciun utilaj, nicio acțiune, nimic concret.

Votul meu este un apel la acțiune urgentă, și nu o acțiune festivistă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc și eu. Nu mai sunt intervenții. Declar ședința închisă.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|573678]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 50/5.V.2025 conține 32 de pagini.**

Prețul: 176 lei