Stenogramă plen

Bunã dimineaþa, doamnelor ºi domnilor colegi!

Vreau sã vã informez asupra ºedinþei Birourilor permanente, care s-a desfãºurat astãzi începând cu orele 8,30, la Camera Deputaþilor, în legãturã cu ºedinþa comunã a celor douã Camere, ce va avea lor mâine, începând cu orele 9,00. De fapt, avem un singur punct pe ordinea de zi de mâine, dupã cum bine ºtiþi, dezbaterea Raportului Comisiei de anchetã privind modul de reglementare ºi supraveghere a pieþei de capital. Raportul F.N.I. Birourile permanente ale celor douã Camere vor propune mâine plenului urmãtoarea procedurã de dezbatere, mai ales în privinþa alocãrii timpului pentru prezentare ºi dezbatere, astfel: 45 de minute pentru prezentarea raportului comisiei; între 5 ºi 10 minute pentru opinia fiecãrui membru al comisiei de anchetã; 30 de secunde pentru fiecare parlamentar, timp cumulat la nivelul grupurilor parlamentare din Camerã ºi Senat.

De asemenea, deputaþii ºi senatorii independenþi se vor putea grupa ºi parlamentarul care ia cuvântul va preciza în scris numele parlamentarilor care i-au acordat timpul alocat. De asemenea, douã minute de fiecare pentru dreptul la replicã, iar în finalul dezbaterilor o jumãtate de orã pentru rãspunsuri ºi comentarii din partea comisiei.

Prin urmare, dupã un calcul sumar, toatã ziua de mâine va fi ocupatã cu dezbaterea acestui raport. Sã sperãm cã va avea eficienþa pe care o dorim cu toþii. Vor fi ºi alþi invitaþi. Domnul prim-ministru Ñ probabil cã va fi prezent ºi Domnia sa, ºi în calitate de prim-ministru, ºi în calitate de fost guvernator al Bãncii Naþionale. De asemenea, s-a convenit în ºedinþa Birourilor permanente de astãzi, pentru cã a apãrut în presã un fel de bilanþ al guvernãrii pe zece luni de la instalarea actualului

Executiv, sã fie programatã în perioada 2-6 octombrie o dezbatere în plenul celor douã Camere, în care primulministru Mugur Isãrescu sã prezinte rezultatul activitãþii Cabinetului Domniei sale pe cele zece luni ale anului. S- a considerat cã, în primul rând, este rãspunzãtor în faþa Parlamentului care i-a dat girul, ºi pe urmã sã facã tot felul de conferinþe de presã pe care Domnia sa doreºte a le þine. Deci, în perioada 2-6 octombrie, i s-a propus domnului prim-ministru sã aleagã o datã din acest interval pentru a putea convoca cele douã Camere ale Parlamentului pentru astfel de dezbateri.

Invit pe domnii secretari Mircea Ioan Popa ºi Ioan Ardelean sã mã secondeze. Ia uitaþi cât de prompþi au fost!

## Stimaþi colegi,

Vã propun sã începem lucrãrile în plen de astãzi. Din totalul de 143 de senatori, 3 sunt în Guvern, 4, în delegaþii, cvorumul de ºedinþã este de 72 de colegi senatori. De asemenea, sunt absenþi motivaþi un numãr de 7 colegi. Lucrãrile se desfãºoarã astãzi în plen pânã la orele 13,00 ºi pe urmã, în continuare, de la orele 15,00.

Dacã asupra ordinii de zi de astãzi existã observaþii din partea dumneavoastrã? Domnul senator Apostolache.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Eu am fãcut aceastã propunere ºi în ºedinþa anterioarã, referitor la acest proiect de lege trecut la punctul 5 ºi, respectiv, proiectul Legii fondului piscicol. Eu vã sugerez sã votãm ca atare ordinea de zi ºi dupã aceea, la momentul la care ajungem la aceastã lege sã cer returnarea ei la comisie.

Am reþinut, domnule senator.

Alte observaþii? Nefiind alte observaþii, supun ordinea de zi votului dumneavoastrã.

Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi. Ordinea de zi a fost adoptatã cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere.

La punctul 1 de pe ordinea de zi avem Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind protejarea patrimoniului cultural naþional mobil. Caracterul legii Ñ organicã. Am rugãmintea ca un coleg, membru al comisiei de mediere, sã prezinte raportul. Din partea Senatului din comisie au fãcut parte domnii senatori Bucur Corneliu, Vasiliu Eugen, Oprea Andreiu, NŽmeth Csaba, Nicolaescu Sergiu, Dobrescu Vasile, Ulici Laurenþiu.

Domnul senator Bucur Corneliu. Vã rog, domnule senator, prezentaþi raportul comisiei.

Sãptãmâna trecutã a avut loc întâlnirea comisiilor de mediere în cea de-a doua ºedinþã, cele douã ºedinþe având calitatea de a dezbate proiectele cu amendamentele trecute prin cele douã Camere. S-a convenit de comun acord asupra textului final al acestui proiect de lege, fãrã observaþii importante cu privire la felul în care Senatul a dezbãtut acest proiect, aducând cele mai importante modificãri atât în ceea ce priveºte structura textului proiectului de lege, cât ºi textul propriu-zis. Întrucât în momentul acesta nu am primit din partea comisiei un alt material decât cel pe care-l am în faþã, pot sã vã spun, deci, cã în urma examinãrii divergenþelor apãrute la unele texte ale proiectului de lege în formulãrile celor douã Camere, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în anexã la prezentul raport. Raportul cuprinde, cum vã imaginaþi, foarte multe pagini. Cred cã nu este cazul sã dau lecturii în totalitate textul, dar informarea pe care v-am produs-o cu privire la faptul cã în acest moment textul a fost adoptat prin consens de cele douã comisii de mediere este de naturã sã vã edifice asupra faptului cã prin acest consens putem supune votului Senatului textul final.

Este nevoie, domnule preºedinte, sã prezint fiecare articol?

Nu, nu. Nu, domnule senator, o sã-l parcurgem împreunã, însã doar acele articole unde existã un text comun sau varianta Camerei Deputaþilor. Dar, în marea lor majoritate, articolele sunt în varianta Senatului.

Exact.

Prin urmare, la art.É

Primul text comun adoptat este art. 4.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Art. 4, text comun, cu unanimitate de voturi.

Dacã sunt observaþii asupra articolului 4? Nefiind, îl

Plus un vot.

Deci 80 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 3 abþineri. Urmãtorul esteÉ

Urmãtorul este 9.

Art. 9. De asemenea, text comun, cu unanimitate de voturi. Observaþii? Nefiind, vã rog, votul dumneavoastrã.

Vã rog, votul dumneavoastrã, stimaþi colegi!

Adoptat cu 80 de voturi pentru, nici unul împotrivã, trei abþineri.

Urmãtorul text.

Urmãtorul text este art. 12 alin. 6.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Exact. Observaþii asupra art. 10 alin. 5. Sunt observaþii? Nefiind observaþii, îl

Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Adoptat cu 68 de voturi pentru, 3 împotrivã, douã abþineri.

Urmãtorul text comun este la art. 15 alin. 2. Observaþii?

Tot în unanimitate votat în comisie.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

De asemenea, în unanimitate votat de cãtre membrii comisiei de mediere.

Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi.

Adoptat cu 81 de voturi pentru, nici unul împotrivã, o abþinere.

Acelaºi articol, alin. 3. Text comun, unanimitate de voturi. Observaþii? Nefiind, îl

Acelaºi articol, alin. 5, text Camera Deputaþilor, unanimitate de voturi.

Observaþii? Nefiind, îl

La articolulÉ

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Nu, este la litera b), text comun; Camera Deputaþilor, unanimitate de voturi.

Observaþii? Nefiind, îl

13 cu 2!

33 alin. 1.

Art. 13 cu 2, text comun, unanimitate de voturi. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Adoptat cu 73 de voturi pentru, unul împotrivã, nici o abþinere.

Art. 17, text Camera Deputaþilor, unanimitate de voturi. Observaþii?

Art. 16 devenit 19, domnule preºedinte.

De acord, o sã facem la sfârºit o renumerotare a articolelor.

Deci 16, nu 17. Este text Camera Deputaþilor, votat în unanimitate.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Observaþii, stimaþi colegi? Nefiind, îl

La art. 16 alin. 2, text comun, unanimitate de voturi. Observaþii? Nefiind, îl

Art. 17, text Camera Deputaþilor, unanimitate de voturi. Observaþii? Nefiind, îl

Da, cu 4.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Alin. 1, exact! Nefiind observaþii, îl

Alin. 3, de asemenea, text comun, unanimitate de voturi.

Observaþii? Nefiind, vã rog, votul dumneavoastrã.

Adoptat cu 74 de voturi pentru, unul împotrivã, nici o abþinere.

Art. 35 alin. 1, de asemenea, text comun, unanimitate de voturi.

Observaþii? Nefiind, îl

Alin. 2, de asemenea, text comun, unanimitate de voturi.

Observaþii? Nefiind, vã rog, votul dumneavoastrã. Adoptat cu 76 de voturi pentru, unul împotrivã, nici o abþinere.

Art. 36 alin. 2, text comun, unanimitate de voturi. Observaþii? Nefiind, vã rog, votul dumneavoastrã. Vã rog, votaþi, stimaþi colegi!

Adoptat cu 78 de voturi pentru, nici unul împotrivã, o abþinere.

Art. 38 alin. 3, text comun, unanimitate de voturi. Observaþii? Nefiind, îl

39 cu 1!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Art. 39 alin. 1, text comun, unanimitate. Observaþii? Nefiind, vã rog, votul dumneavoastrã. Adoptat cu unanimitate de voturi Ñ 80 de voturi pen-

tru.

Art. 41 alin. 1, text comun, unanimitate de voturi. Observaþii? Nefiind, vã rog, votul dumneavoastrã. Adoptat cu unanimitate de voturi Ñ 73 de voturi pen-

tru.

Art. 43 alin. 2, textul Camerei Deputaþilor, unanimitate de voturi. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi. Vã rog, votul dumneavoastrã, stimaþi colegi!

Adoptat cu 84 de voturi pentru, nici unul împotrivã, nici o abþinere.

Art. 43 alin. 3, text comun, unanimitate de voturi.

Observaþii? Nefiind, îl

Alin. 4, acelaºi articol. Text comun, unanimitate de voturi.

Observaþii? Nefiind, votul dumneavoastrã.

Cu 69 de voturi pentru, douã împotrivã, o abþinere. Este ºi votul domnului senator Triþã Fãniþã. Adoptat! Art. 45 alin. 2.

Cu 2!

Text comun, unanimitate de voturi. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi.

Adoptat cu 73 de voturi pentru, unul împotrivã, o abþinere.

## **Domnul Corneliu Ioan Bucur:**

46 cu 2!

Art. 47 alin. 3, text comun, unanimitate de voturi. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã. Adoptat cu 84 de voturi pentru, nici unul împotrivã, o abþinere.

Text comun al capitolului V, care devine capitolul III într-o altã redactare. Cu unanimitate de voturi, de asemenea.

Observaþii? Nefiind, îl

Sãriþi la 46, art. 29.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Art. 29 alin. 4, text comun, cu unanimitate de voturi. Observaþii? Nefiind, îl

Art. 30 alin. 2, text comun, unanimitate de voturi. Observaþii? Nefiind, îl

ArticolulÉ

Art. 55, pag. 56.

Avem la 55, art. É

Art. 55.

Text comun, unanimitate de voturi. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votaþi, stimaþi colegi. Adoptat cu 80 de voturi pentru, nici unul împotrivã, o abþinere.

Art. É

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

46 cu 2, text comun, unanimitate de voturi. Observaþii? Nefiind, îl

Art. 47 cu 1!

Art. 47, de asemenea, text comun, unanimitate de voturi.

Alin. 1. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi!

Adoptat cu 79 de voturi pentru, nici unul împotrivã, o abþinere.

La pag. 64É art. 60É

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Într-adevãr, la art. 60 litera r), text comun, unanimitate de voturi.

Observaþii? Nefiind, îl

ªi mai avem la pag. 74, art. 81 alin. 2.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Este. Imediat! Într-adevãr, alin. 2 art. 81, text comun, unanimitate de voturi. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot! Vã rog, votul dumneavoastrã!

Adoptat cu 78 de voturi pentru, nici unul împotrivã, nici o abþinere.

Dacã sunteþi de acord sã supuneþi votului renumerotarea articolelor. Vã rog, votul dumneavoastrã, stimaþi colegi pentru renumerotare. Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi, renumerotarea. Vã rog, votul dumneavoastrã. Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi!

Cu 73 de voturi pentru, a fost acceptatã renumerota-

rea.

Urmãtorul punct pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice. Articol unic, 13 articole, continuare: dezbateri pe articole.

Îl invit pe domnul preºedinte Triþã Fãniþã sã ia loc la pupitru. De asemenea, iniþiatorul.

Caracterul legii, ordinarã.

Domnule secretar de stat, vã rog sã prezentaþi stadiul dezbateriiÉ Sau, mai bine-zis, domnul preºedinte Triþã Fãniþã, pe care îl invit sã prezinteÉ La ce articol am rãmas cu dezbaterea la acest proiect de lege?

Au fost discuþii generale la acestÉ

Doar discuþii generale.

ªi nu a mai fost cvorum.

Am reþinut.

Deci proiectul de lege, conform raportului, a fost avizat favorabil, fãrã amendamente, de Comisia economicã ºi Comisia pentru sãnãtate, ecologie ºi sport.

Dacã din partea comisiei noastre de specialitate au fost amendamente?

Nu. Aviz favorabil.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Nu au fost.

Stimaþi colegi, dacã asupra titlului legii existã observaþii?

Nefiind observaþii,

Dacã asupra articolului unic existã observaþii?

Nefiind observaþii,

Adoptatã cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere.

Punctul 3 de pe ordinea de zi se referã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 55/2000 privind organizaþiile interprofesionale pe produse agroalimentare.

Domnule secretar de stat, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul ªtefan Pete Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Strategia de guvernare în domeniul agricol vizeazã consolidarea proprietãþii private în asigurarea funcþionãrii pieþelor agricole.

Prezenta ordonanþã contribuie la armonizarea legislaþiei româneºti cu cea comunitarã ºi la aplicarea în România a unor mecanisme de funcþionare a organizaþiilor interprofesionale, pe produse agroalimentare. Acestea sunt similare cu cele din Uniunea Europeanã.

Având în vedere evoluþia inegalã a diferiþilor agenþi economici din agriculturã ºi din industria alimentarã, datoritã restructurãrii sectoarelor de activitate ºi capacitãþii inegale de acces pe piaþã a factorilor implicaþi în domeniul producerii, pãstrãrii, procesãrii ºi distribuirii, comercializãrii produselor, se impune formarea pieþelor agricole organizate.

Facilitarea formãrii de asociaþii interprofesionale care sã cuprindã asociaþii profesionale pe filiera pe produse, deci pe filiera produsului respectiv, de la producãtor, prin prelucrãtor ºi depozitar, distribuitor, comercianþi ºi sprijinirea reprezentãrii acestora la nivel naþional ºi internaþional. Aceastã idee este în ordonanþã ºi este o mãsurã din cadrul politicilor agricole ºi de dezvoltare ruralã, cuprinse în Programul de guvernare 1998Ñ2000.

Organizaþia interprofesionalã pe produs va fi o persoanã juridicã ºi este o organizaþie cu caracter profesional, are drept scop reprezentarea ºi protejarea intereselor organizaþiilor profesionale componente ºi a îmbunãtãþirii funcþionãrii pieþei.

Prezenta ordonanþã de urgenþã defineºte consiliul pe produs ca fiind format din reprezentanþii organizaþiilor inter-profesionale pe produse, care sunt cele mai reprezentative la nivel naþional ºi sunt sau vor fi recunoscute ºi de Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule preºedinte Fãniþã, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei noastre de specialitate.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare înfiinþarea ºi funcþionarea organizaþiilor interprofesionale pe produse agroalimentare, aceastã mãsurã fiind consideratã importantã în cadrul politicilor agricole ºi de dezvoltare ruralã, cuprinse în Programul de guvernare 1998Ð2000, menite sã asigure protecþia nediscriminatorie a celor care concurã la crearea unui produs ºi la îmbunãtãþirea pieþei produselor.

Organizaþia interprofesionalã pe produse este o persoanã juridicã românã de drept privat, de interes public, cu caracter profesional, cu statut juridic de asociaþie fãrã scop lucrativ.

Aceste organizaþii urmeazã sã fie recunoscute de Ministerul Agriculturii pe bazã de aviz ºi vor funcþiona în baza statutului, care va cuprinde ºi principalele obiective ºi activitãþi, precum ºi posibilitatea aderãrii de noi membri.

Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei economice a Senatului.

Comisia pentru agriculturã a dezbãtut acest proiect. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât, în unanimitate, sã întocmeascã raport favorabil, cu observaþiile cuprinse în anexã.

Având în vedere cele prezentate, noi rugãm sã fie supus plenului Senatului spre dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 55/2000 privind organizaþiile interprofesionale pe produse agroalimentare, punându-se la vot amendamentele adoptate de Comisia pentru agriculturã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, declar deschise dezbaterile generale la acest proiect de lege.

Domnul senator Victor Apostolache.

Este de remarcat, totuºi, cã în ceasul al 12-lea s-a venit cu o asemenea iniþiativã, iniþiativã care Ñ repet Ñ trebuia sã fie în primul rând a noastrã ºi nu o cerinþã a celor care ne condiþioneazã pentru o anumitã politicã în domeniul agrar.

Încã o datã, cu modificãrile care s-au fãcut în comisie, susþinem ºi noi acest proiect de lege.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã mai sunt alþi colegi doritori sã ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Întreb iniþiatorul dacã este de acord cu amendamentele propuse de comisia noastrã de specialitate. Doriþi sã mai rãspundeþi laÉ?

De acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

De acord cu amendamentele.

Stimaþi colegi, supun atenþiei dumneavoastrã titlul legii.

Dacã sunt observaþii? Nefiind observaþii,

La art. 3, comisia noastrã de specialitate ne propune un amendament.

Dacã sunt observaþii din partea colegilor din salã? Am întrebat iniþiatorul. Este de acord cu toate amendamentele propuse de comisie.

Nefiind observaþii,

De asemenea, la alin. 2 existã amendament din partea comisiei noastre de specialitate.

Observaþii? Nefiind observaþii,

## **Domnul Victor Apostolache:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Stimaþi colegi,

De la bun început, vreau sã informez plenul Senatului cã atât eu, cât ºi Grupul parlamentar al P.D.S.R. ne-am pus de acord sã susþinem acest proiect de lege, dar trebuie sã facem câteva remarci.

În primul rând, noi am avut în vedere iniþierea Ñ ºi am ºi fãcut-o Ñ unui asemenea proiect, dar reprezentantul Ministerului Agriculturii ºi reprezentanþii Puterii spuneau la un moment dat cã ”nu este normal sã se vinã cu asemenea reglementãri, pentru cã piaþa regleazã totulÒ.

A fost nevoie de intervenþia sau, mai bine-zis, de impunerea unei condiþionãri din partea forurilor internaþionale pentru o asemenea reglementare, ca, într-adevãr, reprezentanþii Puterii sã se trezeascã la realitate ºi sã vinã cu un asemenea proiect de lege.

voastrã alin. 2, cu amendamentul comisiei de specialitate. Vã rog sã votaþi.

Adoptat cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri.

De asemenea, alin. 3, cu amendament din partea comisiei.

Observaþii din plen? Nefiind observaþii,

- nici o abþinere.

Art. 3, în totalitate.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Adoptat cu 71 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici

- o abþinere.

La art. 5 lit. a), de asemenea, existã o reformulare din partea comisiei noastre de specialitate. Observaþii? Nefiind observaþii,

La art. 9 alin. 4, de asemenea, amendament formulat de comisia noastrã de specialitate.

Observaþii? Nefiind observaþii,

Dacã asupra articolului unic din ordonanþã sunt observaþii?

Nefiind observaþii,

Legea a fost adoptatã cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere.

Urmãtorul punct pe ordinea de zi se referã la: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 56/2000 privind reglementarea depozitãrii cerealelor ºi seminþelor oleaginoase, regimul certificatelor de depozit pentru acestea, precum ºi constituirea fondului de garantare pentru certificatele de depozit.

Rog iniþiatorul sã prezinte expunerea de motive.

## Mulþumesc.

Proiectul de lege se referã la reglementãrile vizavi de depozitarea cerealelor ºi seminþelor oleaginoase, regimul certificatelor de depozit pentru acestea, precum ºi constituirea unui fond de garantare pentru certificatele de depozit.

În vederea asigurãrii integritãþii proprietãþii cerealelor ºi oleaginoaselor depozitate, s-a fãcut aceastã ordonanþã pentru realizarea transparenþei necesare privind miºcarea cerealelor la nivel naþional, ºtiind cã în România se produc circa 7 milioane de tone de cereale ºi oleaginoase, ponderea deþinând-o producãtorii privaþi, fãrã posibilitãþi de depozitare ºi, în consecinþã, fãrã a garanta integritatea produselor agricole.

Prevederile prezentului proiect de lege se referã la reglementãrile privind regimul certificatelor de depozit. Acestea sunt eliberate de agenþii economici deþinãtori ai unor spaþii special amenajate pentru depozitarea cerealelor. ªi acest regim este coordonat de Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, care autorizeazã agenþii economici depozitari, în condiþiile prevederilor prezentului proiect de lege.

Asigurarea integritãþii cerealelor depozitate va permite o protecþie a proprietarilor de cereale ºi oleaginoase, prin crearea unui sistem de garanþii. Acest sistem se va crea prin fondul de garantare a certificatelor de depozit.

Certificatele vor fi emise pe o perioadã cu o valabilitate de 3 ani de zile de cãtre Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei ºi vor constitui în acelaºi timp ºi titluri de participare pe piaþa liberã, la bursele de mãrfuri sau pot constitui garanþii private, comerciale sau chiar ºi guvernamentale.

Pentru orice pagubã adusã proprietarilor de cereale, prin încãlcarea de cãtre depozitari a obligaþiilor lor, prin emiterea certificatului de depozit, aceºtia vor fi despãgubiþi de cãtre fond, care, la rândul sãu, se poate îndrepta cu acþiune în instanþa pe raza cãruia se aflã depozitarul.

Depozitarii vor proceda la anularea certificatului, în momentul în care cerealele vor fi livrate, deci sunt realizate tranzacþiile comerciale.

Ministerul Agriculturii, pe lângã calitatea de emitent al certificatului de depozit, poate sã suspende, sã anuleze sau sã revoce autorizaþiile depozitarilor, în cazul în care nu se respectã prevederile legii.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnul preºedinte Triþã Fãniþã.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Prin acest proiect de lege se propune o reglementare privind licenþierea depozitelor ºi agenþilor economici care deþin spaþii amenajate cu aceastã destinaþie, regimul certificatelor de depozit pentru cereale ºi/sau seminþe oleaginoase, precum ºi un sistem de garanþii care are în vedere buna operare în cadrul depozitelor ºi formarea unui fond special de garantare pentru certificatele de depozit, în scopul realizãrii la nivelul exigenþelor europene a activitãþii comerciale ºi de depozitare a cerealelor ºi seminþelor oleaginoase.

În urma analizei acestui proiect de lege, comisia noastrã, în unanimitate, a hotãrât sã întocmeascã raport favorabil. S-au fãcut unele observaþii ºi amendamente cuprinse în anexã.

Având în vedere cele prezentate, vã rugãm ºi supunem plenului Senatului spre dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 56/2000 privind reglementarea depozitãrii cerealelor ºi seminþelor oleaginoase, regimul certificatelor de depozit pentru acestea, precum ºi constituirea fondului de garantare pentru certificatele de depozit.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, declar deschise dezbaterile generale asupra acestui proiect de lege.

Dacã sunt colegi doritori sã ia cuvântul? Nu sunt. Dacã asupra titlului legii existã observaþii? Nefiind observaþii,

Domnule secretar de stat, vã pun întrebarea dacã sunteþi de acord cu amendamentele formulate de comisia noastrã de specialitate.

Domnule preºedinte, când vom discuta pe articole, cu unele Ñ da, cu altele Ñ nu.

Este în ordine.

Prin urmare, la art. 2, comisia noastrã de specialitate propune un amendament. De fapt, este vorba de o observaþie pentru a asigura ºi garantarea integritãþii; se propune introducerea sintagmei: ”ºi predarea lorÒ.

Iniþiatorul?

Aici suntem de acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

De acord.

Alte observaþii din salã? Nefiind observaþii,

Iniþiatorul, dacã este de acord?

Da, suntem de acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

De acord.

Alte observaþii? Nefiind observaþii,

Iniþiatorul, de acord?

La art. 7, de asemenea, se propune prelungirea valabilitãþii licenþei de la 3 la 5 ani din partea comisiei noastre de specialitate.

Iniþiatorul?

Menþinem poziþia iniþialã. Nu suntem de acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Alte observaþii? Nefiind alte observaþii, stimaþi colegi,

Art. 10.

Iniþiatorul, dacã este de acord cu observaþia comisiei noastre de specialitate?

Da, suntem de acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Alte observaþii din salã? Nefiind observaþii,

La art. 11 existã amendament din partea comisiei. Iniþiatorul?

Nu suntem de acord.

De fapt, este acelaºi amendament, cu prelungirea la 5 ani.

Exact. În corelare cu art. 7, care a fost votat deja. Votul dumneavoastrã asupra acestui art. 11, cu amendamentul propus de comisia noastrã de specialitate.

Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi. Vã rog, votul dumneavoastrã!

Adoptat cu 84 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã, nici o abþinere.

La art. 14, iniþiatorul, de acord?

De acord.

De acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Alte observaþii? Nefiind observaþii,

Observaþii, stimaþi colegi, din salã?

Nefiind observaþii,

De acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Observaþii? Nefiind observaþii,

Nu, nu suntem de acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Nu sunteþi de acord.

Alte observaþii din salã, stimaþi colegi? Nefiind alte observaþii,

Art. 18. Iniþiatorul?

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Alte observaþii? Nefiind observaþii,

- Secþiunea a 3-a, existã reformulare din partea comisiei

- de specialitate.

Iniþiatorul, de acord?

Da, de acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Alte observaþii, stimaþi colegi? Nu sunt.

Art. 28. S-a eliminat fraza finalã. Iniþiatorul, de acord?

Nu suntem de acord. Menþinem varianta noastrã.

De acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Alte observaþii? Nefiind observaþii,

Art. 19, alineat nou. Iniþiatorul, de acord?

De acord.

Alte observaþii? Nefiind, vã rog, votul dumneavoastrã. Adoptat cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri.

Art. 21. Iniþiatorul, de acord cu reformularea datã de comisia noastrã?

Da, de acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Alte observaþii? Nefiind,

Art. 26, completare datã de comisia noastrã de specialitate.

Iniþiatorul, de acord?

## **Domnul ªtefan Pete:**

De acord.

Menþineþi varianta. Observaþii? Nu sunt observaþii.

La art. 35, dacã iniþiatorul este de acord cu amendamentul comisiei?

Menþinem forma iniþialã.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Alte observaþii, stimaþi colegi? Nefiind,

La articolul 37 s-au eliminat prevederile literelor a), b) ºi c). Iniþiatorul?

Menþinem forma iniþialã.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Menþineþi forma iniþialã. Alte observaþii? Nu sunt.

Nefiind,

Dacã asupra articolului unic sunt observaþii?

Nefiind, îl

Stimaþi colegi, supun atenþiei dumneavoastrã legea în ansamblu.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Legea a fost adoptatã cu 89 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere.

Urmãtorul punct pe ordinea de zi se referã la proiectul Legii fondului piscicol, pescuitului ºi acvaculturii.

Domnule preºedinte, dacã-mi daþi voie?

Vã rog, domnule preºedinte.

Eu am sã vã rog sã fiþi de acord ca acest proiect sã fie amânat la dezbateri. Invoc o scrisoare a Biroului permanent prin care se cere ca iniþiatorii sã prezinte amendamente în cadrul plenului. Noi suntem în posesia acestor amendamente, la comisie am început dezbaterile, nu le-am finalizat ºi într-un viitor foarte apropiat vom fi în mãsurã sã prezentãm un proiect pus de acord cu iniþiatorul ºi cu Ministerul Agriculturii.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã sunt alte observaþii? Domnul senator Apostolache.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Stimaþi colegi,

Deºi nu prea este o procedurã corectã, eu cred cã este firesc sã aprobaþi ca sã rediscutãm în comisie acest proiect care a trecut prin Camera Deputaþilor, întrucât este o iniþiativã legislativã ºi, aºa cum a spus domnul preºedinte Triþã Fãniþã, între timp ne-a sosit de la Ministerul Agriculturii ºi Ministerul Mediului o serie de modificãri la acest proiect, ºi nu-s mai puþin de 45, pentru ca aceastã lege sã fie în primul rând pusã de acord cu cerinþele Comunitãþii europene ºi, de asemenea, sã aducã ceea ce ne dorim cu toþii, o rezolvare fireascã a situaþiei din acest domeniu.

Cred cã nu este cazul sã dezbatem în plen fiecare amendament, cã poate ne-ar lua o jumãtate de zi, dacã nu chiar o zi, ºi în comisia noastrã putem sã rezolvãm problema astfel încât sã prezentãm plenului toate modificãrile ca atare ºi sã trecem acest proiect de lege într-un termen mai scurt.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Dacã mai existã ºi alte puncte de vedere?

Eu cred cã sunt clare.

Stimaþi colegi,

Mulþumesc colegilor de la Comisia pentru agriculturã. Urmãtorul punct de pe ordinea de zi se referã la propunerea legislativã privind sprijinirea societãþilor comerciale ºi a companiilor naþionale de interes strategic naþional.

Fac menþiunea cã raportul este negativ.

Raportor: Comisia noastrã pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Invit un coleg reprezentant al acestei comisii.

Din pãcate, nu avem raportor.

Din partea Comisiei buget, finanþe ºi bãnciÉ Domnul senator Bãraº, am rugãmintea sã veniþi dumneavoastrã ca reprezentant al Comisiei de buget, finanþe ºi bãnci sã susþineþi raportul pe acest text de lege.

Este vorba de propunerea legislativã privind sprijinirea societãþilor comerciale ºi a companiilor naþionale de interes strategic naþional.

Invit iniþiatorul sã prezinte expunerea de motive.

## Stimaþi colegi,

Aceastã iniþiativã legislativã au fãcut-o membrii Comisiei economice dupã ce, în prealabil, senatorii din aceastã comisie au vizitat mai multe companii naþionale ºi societãþi comerciale de interes strategic, considerate de noi ca atare ºi definite în multe manuale ca atare.

Ce se întâmplã? Cu toþii cunoaºtem cã aceste companii naþionale care trebuie sã-ºi continue activitatea, aceste societãþi comerciale de interes naþional care trebuie sã-ºi continue activitatea se confruntã cu probleme majore datoritã situaþiei economice ºi, în esenþã, datoritã indicatorilor economico-financiari, datorii acumulate care nu pot fi plãtite sub nici o formã ºi, întrucât aceastã chestiune n-a fost reglatã, deci nu s-a luat nici o hotãrâre tranºantã, fie sã se închidã, ceea ce nu este posibil, în opinia noastrã, ºi, de fapt, Guvernul timp de 4 ani nu a luat nici o decizie de a închide vreo astfel de companie naþionalã sau societate comercialã de interes strategic, fie sã fie pusã pe linia de plutire.

S-a menþinut aceastã situaþie ºi, în momentul în care lucrãtorii de acolo nu mai fac faþã ºi nu mai pot sã trãiascã, ies în stradã; atunci se gãsesc diverse soluþii care n-au nici o legãturã cu economia pe piaþã liberã, împrumuturi garantate de Fondul Proprietãþii de Stat prin Banca Comercialã Românã ºi aºa mai departe, dar pe fond aceastã chestiune n-a fost rezolvatã.

Citim în presã cã azi, din nou, la TRACTORUL, la AUTOCAMIOANE ROMAN Braºov, lumea se pregãteºte sã iasã în stradã, la nu ºtiu ce întreprindere lumea nu mai poate, au datorii, nu se poate privatiza ºi aºa mai departe. ªi atunci membrii Comisiei economice au gândit o soluþie care sã tranºeze definitiv chestiunea economicã financiarã a acestor societãþi: indiferent cã vor fi privatizate sau nu, ele trebuie puse pe linia de plutire. ªi pornind de la premisa cã nu existã bani de nicãieri sau bugetul statului nu poate alimenta aceste societãþi, cã nimeni nu vine sã bage foarte mulþi bani în procesul de privatizare dacã societatea are prea multe datorii, am pornit de la ceea ce se poate face, ºi anume: datoriile pe care aceste societãþi le au cãtre Ministerul Finanþelor, Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale, adicã cãtre buget, cãtre stat, sã fie transformate în acþiuni, adicã capitalul social al acestor societãþi sã se mãreascã prin participarea statului român, prin ministerele de resort ºi statul va rãmâne sã hotãrascã dacã va vinde aceste acþiuni, deci dacã va face privatizare totalã sau parþialã, dar societãþile scapã de datorii.

Vã rog, domnul Gaita.

Vã mulþumesc.

Expunerea a fost foarte bine fãcutã ºi este pãrerea tuturor membrilor Comisiei economice.

În ultimii ani statul român s-a implicat tot mai puþin în coordonarea ºi susþinerea unor sectoare importante din industrie, transporturi ºi agriculturã. Aº menþiona cã iniþiativa aceasta legislativã, aº întãri ce-a spus colegul meu, domnul senator Cataramã, a fost fãcutã dupã vizite la marile întreprinderi industriale din România ºi menþionez cã a fost trimisã acum un an ºi 4 luni cãtre Biroul permanent ºi pânã acum nu s-a luat în seamã.

Deci, având în vedere cã unele societãþi ºi companii naþionale acþioneazã în domeniul strategic de interes naþional, este necesar ca statul român sã se implice în restructurare ºi sprijinire pentru a pãstra viabile aceste sectoare. Cert este cã acest proiect de lege prevede ca însuºi Guvernul sã elaboreze strategii sectoriale pentru domeniile de interes naþional care vor fi integrate în strategia de dezvoltare a economiei naþionale.

ªtim bine cã în afara programelor sunt interzise cu desãvârºire ajutoarele de stat, or cele 68 de strategii sectoriale care au fost pânã acum câþiva ani nu mai existã, sunt în elaborare, dar nu a fost finalizatã nici una.

Deci, cu menþiunea cã ºi Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil, rugãm colegii din Comisia buget, finanþe ºi bãnci sã-ºi spunã pãrerea, dar ºtim cu toþii cã aceastã comisie a fost, în majoritatea cazurilor, împotriva hotãrârilor Comisiei economice.

Apelez la luciditate, la competenþã ºi la realitatea economicã a zilei de astãzi.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Bãraº, vã rog, prezentaþi raportul comisiei noastre de specialitate.

Cu scrisoarea nr. LÐ259/4 august 1999, Comisia de buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu propunerea legislativã menþionatã mai sus, transmisã de un grup de senatori, membri ai Comisiei economice.

Propunerea legislativã vizeazã implicarea statului în restructurarea ºi sprijinirea societãþilor comerciale ºi a companiilor naþionale de interes strategic naþional.

Sprijinul se concretizeazã prin majorarea capitalului social în raport cu numãrul acþionarilor, transferarea datoriei cãtre bãncile cu capital de stat, bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale ºi anularea penalitãþilor.

Consiliul Legislativ avizeazã favorabil propunerea legislativã, Consiliul Economic ºi Social avizeazã negativ propunerea legislativã, iar Comisia economicã avizeazã favorabil proiectul de lege.

Ca urmare a dezbaterilor din Comisia buget, finanþe ºi bãnci pe marginea propunerii legislative, cu unanimitate, s-a hotãrât avizarea negativã a acesteia.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi, declar deschise dezbaterile generale. Domnul senator Buruianã.

ªi în cadrul Comisiei privatizare a fost discutat, pentru avizare, acest proiect ºi noi i-am dat aviz negativ. Care este motivul pentru care am dat aviz negativ?

Motivul pentru care am dat avizul negativ este urmãtorul: acest sprijin pe domeniile strategice este, desigur, necesar, dar dupã ce existã strategii ºi domenii strategice. Deci nu se poate sprijini în general orice fel de întreprindere. Or, prima mãsurã care a trebuit luatã ºi pe care eu consider cã Senatul ar trebui s-o impunã Guvernului este elaborarea unor strategii clare de evoluþie a economiei româneºti.

Dupã ce aceste strategii sunt elaborate ºi aprobate, bineînþeles cã se poate concentra efortul pe direcþia ramurilor prioritare ºi bine definite în acest mod. De aceea, cred cã mãsura ar trebui sã fie precedatã neapãrat, aºa cum spuneam, de obligarea Guvernului de a face strategii ºi programe pentru domeniile prioritare.

Vã mulþumesc, domnule senator.

rece iniþiativa, în esenþã, este absolut corectã, deoarece vine sã rezovle o problemã fundamentalã a economiei naþionale. Admiþând-o, înseamnã sã admitem o variantã pompieristicã. Între aceste trei, dacã vreþi, între aceste trei opþiuni suntem acum puºi sã luãm o decizie. De aceea, e foarte greu sã ne manifestãm exact în conformitate exact cu interesul economiei naþionale în aceastã privinþã, deoarece, respingând-o, de fapt nu facem altceva decât sã generãm ulterior alte acþiuni pompieristice, aºa cum a spus foarte bine domnul senator Cataramã, acþiuni pompieristice locale, punctuale, care rezolvã câte ceva.

Admiþând-o, admitem un principiu care este pãgubos, acela, dacã vreþi, de a rezolva ceva fãrã sã ºtiu dinainte care e programul ºi care e finalitatea acestei mãsuri.

Vã rog sã mã credeþi cã, în ceea ce mã priveºte, ca actual membru al Comisiei pentru privatizare, sunt într-o situaþie extrem de complexã, în care poate cã lãmuriri suplimentare acordate de iniþiatori mã vor conduce la un vot care sã nu fie un vot, sã spunem, formal, ci unul de substanþã, adicã în conformitate cu lãmurirea acestui subiect în ceea ce mã priveºte.

Vã mulþumesc.

Îmi permiteþi sã rãspund, domnule preºedinte?

Vã mulþumesc, domnule senator.

La sfârºit, domnule coleg.

Dacã existã un punct de vedere al Ministerului de Finanþe?

Deci o întrebare venitã din partea domnului senator Ilie ªtefan.

Domnul senator Oliviu Gherman, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Vreau sã fac o explicitare, dacã domnul coleg Buruianã îmi permite sã o fac.

Poziþia care a fost adoptatã de Comisia pentru privatizare, nu în formula în care eram preºedinte, ci în formula anterioarã, este legatã de o poziþie permanentã ºi constantã a comisiei, ºi anume, aceea de a nu întreprinde pompieristic mãsuri, fãrã sã existe o strategie care sã asigure cã aceste mãsuri se finalizeazã, într-adevãr, în interesul economiei naþionale.

Situaþia este puþin complicatã, pentru cã noi sancþionãm o iniþiativã. De fapt, dorim sã sancþionãm pe cel care nu ºi-a fãcut datoria, adicã într-un fel vorbim cã ar fi trebuit sã existe o strategie guvernamentalã, dar noi ne referim de data aceasta la aceastã iniþiativã legislativã ºi de aceea situaþia este destul de confuzã; pentru cã a propune amânarea înseamnã, în acelaºi timp, sã observãm ceea ce am observat pânã acum: Guvernul nu se va implica sã elaboreze o strategie sectorialã. Respingând-o, într-un fel, comitem o nedreptate, deoa-

Domnul senator Gaita, în calitate de senator, nu de iniþiator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã fac precizarea cã de la acest microfon am adus de mai multe ori în faþa plenului Senatului ºi a Executivului necesitatea programelor de restructurare, în special a metalurgiei ºi a economiei româneºti în ansamblu.

Domnul senator Buruianã are perfectã dreptate, dânsul este chiar iniþiatorul programului metalurgiei de acum patru ani de zile, de acum trei ani ºi jumãtate, ºi a rãmas nedefinitivat. Deci nu este nimeni de vinã din aceastã salã decât pentru faptul cã nu am obligat Executivul sã elaboreze asemenea programe.

O datã elaborat un program, trebuie derulate ºi ajutoarele de stat, respectiv credite cu dobândã subvenþionatã de la bãncile de stat pentru modernizãri, cumpãrãri de materii prime pentru export produse, susþinerea programului de acompaniament social, ajutor social pentru dezafectãri, capacitãþi închise ºi ajutor financiar pentru ecologizare ºi garanþii guvernamentale pentru credite în vederea modernizãrii ºi capitalizãrii.

Aceste programe neexistând, tot ce am spus pânã acum nu s-a putut înfãptui; iar acum nu putem veni sã spunem cã din lipsa acestor programe nici aceastã iniþiativã legislativã nu-ºi gãseºte locul.

Mai mult decât atât, Guvernul, la ora actualã... concretizez prin programul metalurgiei ºi am întrebat chiar ieri printr-o interpelare cum poate fi realizat un program de restructurare, conform exigenþelor Uniunii Europene, coordonat de cãtre stat, în condiþiile în care unitãþile sunt cuprinse într-un program PSAL de privatizare, respectiv, de lichidare. În condiþiile în care se dã drumul acestui program, în mod cert, o parte din întreprinderi vor fi subiectiv lichidate, deci tot datoritã acestui deziderat pe care l-a enunþat domnul senator Buruianã: lipsa programelor de restructurare. Este de neconceput ca practic prima ofertã concretã a Uniunii Europene în privinþa siderurgiei, ca sã pot exemplifica mai bine, dar putem extrapola la toatã economia româneascã, pe baza cãreia se poate dimensiona toatã economia, deci în aval ºi în amonte de metalurgie, sã fie ignoratã. Ignorarea acestui program are efecte dezastruoase. Cãutãm sã mai reparãm câte ceva prin textul pe care l-am propus spre dezbatere.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Cataramã.

## Stimaþi colegi,

Eu mulþumesc membrilor din Comisia pentru privatizare pentru aceastã intervenþie ºi vreau sã dau un rãspuns clar: aceastã lege reprezintã, de fapt, strategia de rezolvare a problemelor companiilor naþionale ºi societãþilor comerciale de interes strategic.

Comisia economicã nu a nominalizat nici companiile naþionale ºi nici societãþile comerciale care sunt de interes strategic, ci a trasat aceastã sarcinã Guvernului. Deci Guvernul va analiza ºi va hotãrî care sunt companiile naþionale ºi societãþile comerciale de interes strategic naþional. Însã în momentul în care le nominalizeazã, strategia este adoptatã deja de Senat. În momentul în care a considerat cã aceastã societate ”XÒ este de interes strategic, îi aplicã aceastã lege care îi rezolvã problemele.

Care sunt consecinþele aplicãrii acestei legi?

În momentul în care o societate are probleme ºi datorii, când vrei s-o privatizezi se aplicã conceptul: Domnule, o privatizãm pe un dolar, pentru cã are multe datorii.

În momentul în care o salvezi de datorii ºi creºti capitalul social, societatea nu mai are datorii ºi statul român poate sã obþinã sume mai mari de bani pentru cã, cu cât capitalul social este mai mare, cu atât, prin procesul de privatizare, se pot obþine mai mari sume de bani având în vedere faptul cã societatea nu are datorii foarte mari.

Deci aceastã lege reprezintã, de fapt, un cadru legal pentru a rezolva problemele sectorului strategic naþional.

Comisia economicã nu a nominalizat, nici nu poate sã facã acest lucru, dar, în momentul în care Guvernul nominalizeazã, automat aplicã aceastã lege ºi rezolvã problema acestor companii naþionale ºi a acestor societãþi comerciale.

Ãsta este interesul statului român dacã doreºte sã privatizeze ºi sã obþinã un preþ foarte bun; ºi ca sã obþinã preþ foarte bun trebuie sã aibã indicatori ºi numai aºa se pot obþine; dacã nu doreºte sã privatizeze, atunci nu are nevoie de probleme la aceste companii naþionale ºi aceste societãþi comerciale, vrea ºi doreºte, ºi aºa dorim cu toþii, ca ele sã meargã bine ºi sã nu creeze probleme ºi sã nu scoatã oamenii în stradã.

Vã mulþumesc. Domnul senator Gavaliugov.

A fost înscris la cuvânt în urma mea.

Da, domnul senator Buruianã, poftiþi!

Pentru a fi mai bine înþeles, eu vreau sã fac urmãtoarea precizare: eu nu am propus sã se facã strategii, ci am coordonat efectuarea acestor strategii ºi la sfârºitul anului 1997 erau gata sau în curs de finalizare urmãtoarele strategii: strategia energeticã a României; strategia pentru metalurgie; strategia pentru electro-energeticã, în domeniul fabricãrii produselor electro-energetice; în domeniul gazelor naturale; în minerit; pentru industria petrolului; pentru petrochimie; ºi pentru industria constructoare de maºini pentru agriculturã.

Deci toate aceste strategii existau la sfârºitul anului 1997. De atunci, bune sau rele, ele trebuiau examinate ºi aprobate sau îmbunãtãþite ºi puse în funcþiune. Faptul cã ele nu sunt puse în funcþiune împiedicã aceastã bunã intenþie fãrã existenþa lor nu poate fi rezolvatã alocarea corectã a resurselor necesare pentru redresarea economiei româneºti. Asta este o chestiune esenþialã ºi pãrerea mea este cã legea este... Desigur, intenþia este bunã, dar ea trebuie neapãrat precedatã de existenþa efectivã ºi aprobarea de cãtre Guvern a acestor strategii.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Gavaliugov.

Domnule preºedinte, Stimaþi domni senatori, Doamnelor ºi domnilor invitaþi,

În aceastã iniþiativã care ne este prezentatã aici se ascund mai multe motive. Unele dintre ele nu sunt prea departe de evenimentele la care vom participa la acest sfârºit de an, ºi anume, alegerile parlamentare ºi prezidenþiale.

Interesant este cã, dacã în legãturã cu ponderea politicã a Parlamentului viitor vor decide cetãþenii, în legãturã cu cuantumul uriaº al exonerãrii, deci al iertãrii de datorii a unor societãþi, agenþi economici, care sunt consideraþi într-o poziþie strategicã pentru economia României, cetãþenii nu vor decide, ci vor decide câteva sute din aleºii în Parlament aflaþi la final de mandat.

Aici, chiar dacã a vorbit foarte succint, domnul senator Buruianã a amintit de un efort care în zonele politice, la Guvern sau în afara Guvernului, a existat aceastã preocupare pentru a adopta niºte strategii ºi a identifica prioritãþile ºi entitãþile economice care sunt definitorii pentru succesul acelor strategii necesare României, pe ramuri economice.

Susþinerea pe care a fãcut-o aici domnul senator Cataramã, din pãcate, vorbeºte de faptul cã statul urmeazã sã suporte ºi mã surprinde asta din partea Domniei sale, pe care, dintr-o poziþie politicã de mai mulþi ani, îl ºtiam un liberal convins, mã rog, prin declaraþii, care nu putea sã treacã cu vederea cã în statul de drept, într-o democraþie, statul înseamnã cetãþeni, iar, dacã e vorba de un efort financiar din partea statului, înseamnã cetãþenii contribuabili. Eu cred cã criza pe care de multe ori presa o identificã a fi o crizã politicã în România este o crizã în economie, în primul rând o crizã managerialã, ºi atunci probabil cã ne vom da seama de ce, chiar într-un cadru juridic neprielnic unei demarãri economice susþinute. Vreau sã-i omagiez aici pe distinºii membrii ai Senatului care au încercat, atunci când au amendat ºi au votat Ordonanþa nr. 92 acum 2 ani, sã ofere alte condiþii. Totuºi, la ora actualã, multe din erorile din economie, din datoriile acumulate se datoreazã unei proaste gestiuni a zeci de mii de manageri care, doamnelor ºi domnilor, vreau sã vã spun cã este cea mai frumoasã moºtenire pe care, indiferent ce majoritate se aflã în Parlament, o lãsãm urmaºilor ºi economiei în continuare, deoarece aceºti manageri nu se schimbã prin vot, ºi cred cã nici printr-o mãsurã discreþionarã a unui for care controleazã economia de stat sau privatã.

Domnule senator, am rugãmintea sã nu rãspundeþi la întrebãrile din salã.

Deci, dând aceste douã-trei exemple, stimaþi colegi, eu nu am vrut sã mã pun complet împotriva acestei iniþiative, dar cred cã un finanþist, un om al cifrelor de afaceri poate cu greu sã facã abstracþie, Ñ în momentul când se propune un text de lege Ñ fãrã a ºti despre ce fond vorbim, de ce valoare, asupra cui se rãsfrânge ºi ce politici urmeazã sã le aplicãm în contextul respectiv. Nu facem altceva decât sã dãm încã o lege altfel coafatã, în alt înveliº. Dacã vã aduceþi aminte de cele câteva legi anuale pe care le adoptam cu anularea datoriilor CAP-urilor, IAS-urilor, în anii 1990Ð1991Ð1992 Ñ am rezolvat problema agriculturii româneºti, a exploatãrii în agriculturã? Nu. Ci am fãcut sã se menþinã în timp un management necorespunzãtor în multe entitãþi agricole din economia noastrã care în acel moment au beneficiat de aceastã graþie pe care nu a dat-o statul atotputernic, ci contribuabilul care, probabil, avea alte necesitãþi ºi prioritãþi.

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Aichimoaie.

## **Domnul Ionel Aichimoaie:**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

În susþinerea raportului negativ pe care l-a dat atât Comisia pentru privatizare, cât ºi Comisia de buget, finanþe, bãnci, voi încerca sã nu mai repet ce au spus colegii mei. Este strict necesar punctul de vedere al Ministerului Finanþelor. Aceastã propunere legislativã nu are ºi nu face o evaluare a datoriilor pe care le au companiile naþionale ºi societãþile comerciale ºi trebuie neapãrat ca sã vedem la ce valoare se ridicã aceste sume de care încercãm sã le exonerãm.

Noi trebuie neapãrat sã þinem cont de un element care nu s-a spus aici. Cred cã asta ascunde, de fapt, aspectul negativ la care trebuia sã facem referire.

În primul rând, modalitatea prin care dumneavoastrã vreþi sã exoneraþi de datorii, luând acþiuni la bãncile cu capital de stat, ar duce la o decapitalizare a bãncilor de stat ºi, în acelaºi timp, nu le-ar mai face atractive; astfel am intra iar într-un impas în sistemul bancar, ca acela la care am mai asistat noi.

Bãncile preluând datoriile prin acþiuni... cumpãrând datoriile...

În al doilea rând, noi trebuie sã fim atenþi la societãþile comerciale sau companiile naþionale la care statul nu are interes. De asta trebuie ca strategia la care fãcea referire domnul senator Buruianã sã fie fãcutã întâi de Guvern ºi dupã aceea sã vedem care sunt societãþile comerciale sau companiile naþionale care, într-adevãr, meritã sã fie exonerate de datorii, acolo unde statul român are interes, dar nu otova, aºa cum se încearcã prin aceastã lege.

Aºa spune legea. Exact ce aþi spus dumneavoastrã.

Vã dau cuvântul la sfârºit.

Mai mult decât atât, sã reþinem un aspect. Sunt societãþi comerciale ºi companii naþionale care au ajuns în pragul falimentului datoritã unui management deficitar, rãu-intenþionat. Nu aþi amintit aici firmele-cãpuºã. În momentul în care, datoritã unor cauze subiective, aceste societãþi comerciale au ajuns în pragul falimentului ºi eu acum încerc sã le lichidez datoriile Ñ sã le exonerez de datorii Ñ în acelaºi timp, fac un gest ºi pentru societãþile private care au foarte mari datorii la aceste societãþi comerciale ºi companii naþionale.

Scutirea de datorii implicã ºi aceste firme-cãpuºã ºi societãþi cu capital privat care au dus aceste societãþi comerciale ºi companii naþionale în pragul falimentului.

Nu putem ºi nu avem dreptul ca cetãþeanul român sã plãteascã Ñ din buzunarul lui aceste datorii Ñ aºa cum s-a plãtit la S.A.F.I., aºa cum se plãteºte la F.N.I., aºa cum s-au plãtit datoriile multor societãþi, o parte din ele,

de asigurãri, tot cetãþeanul român sã fie cel care plãteºte, datoritã datoriei publice foarte mari la care s-a ajuns.

Ca sã concluzionez, este obligatoriu necesar ca statul sã facã strategia în domeniile în care este interesat, sã nu ne substituim noi, Senatul României, fãcând o lege în care, aparent, vrem, într-adevãr, sã dãm o creºtere economicã ºi sã stimulãm economia României. Dar nu prin aceste metode!

Mi se pare firesc ca ordinea sã fie cea stabilitã prin Constituþie. Strategia în acest domeniu o face Guvernul ºi va fi aprobatã în Parlament, ºi abia dupã aceea sã urmeze aceastã lege de exonerare de datorii.

Vã mulþumesc.

Comisia pentru privatizare, având la bazã ºi aceste argumente, a votat negativ raportul, ºi vã rog, stimaþi colegi, sã þineþi cont de acest punct de vedere, care este destul de fundamentat, zic eu.

Mulþumesc. Domnul senator Gherman.

## **Domnul Oliviu Gherman:**

Domnule preºedinte, Stimatã colegã, Stimaþi colegi senatori, Onoratã audienþã,

Aº vrea sã fac câteva precizãri, pentru a nu pluti într-o relativã confuzie în legãturã cu aceastã iniþiativã legislativã.

Stimatul coleg Gavaliugov vorbea despre aspectul electoral. Cred cã acest lucru nu rezistã, având în vedere cã aceastã iniþiativã legislativã nu a fost fãcutã sãptãmâna trecutã, nici vara trecutã, nici primãvara trecutã, ci zace de vreun an ºi jumãtate. Deci, oricum, sã nu-i ataºãm un atribut Ñ acela de conþinut electoral Ñ care îi lipseºte.

În al doilea rând, vreau sã reiau un aspect matematic extrem de important, aº spune eu, ºi anume, dacã-mi permiteþi un fel de figurã de stil, anularea negativului este echivalent cu un pozitiv.

Vreau sã vã spun cã aceastã soluþie Ñ este, într-adevãr, o soluþie! Ñ de fapt este un mod indirect de acordare a unei subvenþii. Sã nu ne amãgim, deoarece pe nimeni nu pãcãlesc în clipa în care eu spun cã îi anulez negativul. Aceastã anulare, evident, se rãsfrânge într-o altã zonã, care este tot în parohia noastrã. Acest lucru este incontestabil.

Acum vreau sã mã întoc la aspectul pozitiv. Aspectul pozitiv al acestei iniþiative este cã ea nu creeazã un fel de favoritism individual ºi punctual. Nu spune cãrora dintre unitãþile economice li se aplicã. Acest lucru este asumat ca rãspundere în cadrul unei strategii de cãtre Guvern. Prin urmare, ceea ce ar trebui sã discutãm în acest moment este, dacã vreþi, în primul rând, suportul economic ºi, în al doilea rând, motivaþia.

Stimatul coleg Gavaliugov dãdea exemple de nenumãrate falimente care se întâmplã ºi în þãrile cu o economie prosperã. De acord; se întâmplã ºi se vor întâmpla falimente în continuare. Problema la care se referã aceastã iniþiativã legislativã nu este o problemã a unei întreprinderi oarecare Ñ dacã vreþi Ñ, ci a unei întreprinderi strategice, ca sã lãmurim despre ce este vorba, a unei întreprinderi a cãrei pierdere are implicaþii economice pe orizontalã ºi pe verticalã.

Nu este vorba despre un aspect punctual, ci de un aspect cu implicaþii economice la scara întregii economii naþionale. Prin urmare, aceastã iniþiativã legislativã are valoare pentru cã ne sensibilizeazã asupra unei probleme, ºi nu a unei probleme banale, oarecare, a unei întreprinderi privitoare, sã spunem, la tutun Ñ cã, nu de alta, dar asta era grija noastrã cea mai mare! Ñ ci la întreprinderile cu caracter strategic. Domnul senator Buruianã a arãtat domeniile în care s-au fãcut aceste strategii sectoriale.

Vreau sã cred cã, într-un anumit sens, pozitiv, aceastã iniþiativã are ºi implicaþii electorale, în ultimã instanþã, în sensul cã un anumit guvern, indiferent care este el, trebuie sã-ºi asume rãspunderea unei decizii economico-politice în cadrul unei strategii pe care ºi-o elaboreazã.

Balansarea între da ºi nu prin ceea ce s-a discutat aici în salã mi-a permis o deplasare a centrului de greutate în zona da, avându-se în vedere cã nu se merge pe o stabilire a unor întreprinderi anume la care sã se aplice, lãsând aceasta în seama Guvernului. Evident cã orice guvern responsabil Ñ ºi sper cã vom avea ºi guverne responsabile! Ñ îºi face urmãtoarea socoatã. DomnÕe, dacã las aceastã întreprindere sã moarã, care este efectul economic la scara economiei naþionale? Care este cea mai mare pagubã? Sã fac aºa sau altfel?

Vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi, domnul senator Dima. Imediat! Mai sunt colegi doritori.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

Eu mi-aº îngãdui sã privesc acest proiect de lege în legãturã cu situaþia din momentul de faþã din economia

naþionalã. Lãsând la o parte faptul cã mai întâi trebuie nominalizate societãþile comerciale de importanþã strategicã pentru România ºi dupã aceea sã se elaboreze mãsurile necesare pentru ca ele sã fie rentabile, sã funcþioneze, trec peste acest lucru, mã uit în presã ºi constat cã în ultima vreme se accelereazã pe ultima sutã de metri un proces de înstrãinare a avuþiei naþionale cãtre diverºi investitori, în general, fãrã bani Ñ sunt în cunoºtinþã de cauzã Ñ care vor sã profite de faptul cã vânzarea acþiunilor cãtre persoane particulare se face fãrã sã se porneascã de la un preþ minim. Neimpunându-se un preþ minim de vânzare, este posibil, sigur, sã se vândã IMGB cu 500.000 dolari, iar cel care cumpãrã sã vândã un activ cu 1,5 milioane dolari.

Observãm în presã lucruri scrise despre urgentarea privatizãrii TAROM-ului, despre urgentarea privatizãrii ALRO Slatina, adicã aluminiul de la Slatina, ºi mai sunt ºi alte societãþi comerciale care cu grabã sunt pregãtite pentru a fi vândute la aºa-zisul preþ al pieþei. În România, unde piaþa este imperfectã, pentru cã oferta este foarte mare ºi cererea este foarte micã, este normal ca preþul pieþei sã fie foarte scãzut.

Eu apreciez cã aceastã lege era bine sã fie discutatã acum 2-3 ani, pentru cã, probabil, am fi sensibilizat Guvernul sã elaboreze obligatoriu strategiile de dezvoltare a industriei româneºti. Acum aceste strategii nu mai pot fi elaborate ºi dãm posibilitatea unora care se grãbesc sã întocmeascã o listã cu 5, cu 6, cu 10, cã doar nu doare pe nimeni dacã vor hotãrî la Guvern într-o ºedinþã cã 10 societãþi comerciale sunt de interes strategic ºi dupã vreo douã luni vom citi în presã cam ce interes strategic au reprezentat acele societãþi comerciale.

Eu revin, pe scurt, ºi vã spun cã aceastã lege este pãguboasã dacã se voteazã acum, întrucât se favorizeazã vânzarea pe nimic a societãþilor comerciale importante, gen TAROM, ALRO ºi altele. De aceea sunt împotriva acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Tocaci.

Intervenþia domnului coleg Oliviu Gherman mi-a sugerat, dacã vreþi, obligaþia de a pune unele întrebãri. Legea, ca filozofie generalã, este corectã ºi binevenitã.

Partea slabã este însã urmãtoarea: este vorba de o apreciere pe care o va face guvernul, oricare ar fi el. Domnul Gherman a spus limpede cã legea este corectã atâta vreme cât considerãm guvernele ca fiind conºtiente. Noi de foarte multã vreme nu am întâlnit guverne conºtiente în þarã ºi existã riscul evident ca situaþia sã se prelungeascã în viitor.

Prin urmare, cred cã legea ar fi trebuit completatã cu anumite precizãri care sã îngrãdeascã miºcarea viitoarelor guverne. Nu ºtiu dacã sunt destul de clar.

De pildã, întreprinderi de importanþã strategicã evident cã existã ºi trebuie ajutate datoritã importanþei lor strategice. Este un truism. Aºa. Dar cine decide dacã o întreprindere este sau nu este de importanþã strategicã? Deschidem o poartã spre abuzuri. ªtiþi foarte bine cã avem o neplãcutã predispoziþie în acest sens. Atunci, dacã legea se completeazã cu anumite precizãri care sã îngrãdeascã Guvernul, obligându-l sã se îndrepte, într-adevãr, spre întreprinderi de dimensiune strategicã, atunci ea este chiar necesarã, dar ºi completarea este necesarã, motiv pentru care eu cred cã trebuie sã aºteptãm aceastã completare.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Domnul senator Cataramã din partea iniþiatorului.

Da. Scurt, aº vrea sã rãspund la câteva întrebãri. În primul rând, stimaþi colegi, exact ce aþi spus dumneavoastrã se regãseºte în lege la art. 3: ”În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va prezenta Parlamentului strategia de dezvoltare a economiei naþionale. În strategia de dezvoltare a economiei naþionale vor fi integrate strategiile sectoriale pentru domeniile de interes strategic naþional ºi prioritãþile pe termen scurt, mediu ºi lung.Ò

Aceastã lege îºi poate produce efectele dupã ce în prealabil, în termen de 3 luni de la aprobarea de cãtre Parlament a legii, Guvernul va veni ºi va prezenta Parlamentului strategia de care am vorbit. Se gãseºte în textul legii. Prevederile, consecinþele acestei legi nu pot fi aplicate sau aceastã lege nu-ºi produce efectele decât dupã ce Guvernul vine în 3 luni ºi prezintã strategia în faþa Parlamentului care o acceptã sau o respinge.

Minim?

Maxim.

Sã discutãm atunci!

Stimaþi colegi, dumneavoastrã discutaþi de strategii. În maxim 3 luni Guvernul trebuie sã vinã cu strategia. Majoritatea colegilor au susþinut cã trebuie sã discutãm strategia. Prin aceastã lege obligãm Guvernul sã vinã în Parlament cu strategia la nivel naþional ºi sectorial. Dupã ce Parlamentul se pronunþã, atunci aceste mãsuri intrã în aplicare. Ceea ce aþi spus dumneavoastrã se regãseºte exact în prevederile acestei legi. Aceste societãþi de care discutãm sunt cu capital integral sau majoritar de stat.

Sigur cã eu, personal, ºi colegii mei nu suntem adepþii intervenþiei brutale a statului în economie, dar nici nu putem sã spunem cã acolo unde statul este acþionar Ñ integral sau majoritar Ñ ne dezinteresãm de aceste societãþi. Atâta timp cât statul este acþionar majoritar, el

trebuie sã se ocupe ca aceste societãþi sã meargã bine; sã le închidã sau sã meargã bine.

Aceasta este chestiunea pe fond. Noi nu intrãm în domeniul privat aici. Faptul cã Guvernul României doreºte sã privatizeze o societate, o face cu sau fãrã aceastã lege, o vinde pe un dolar sau cu 500.000 dolari, cu sau fãrã lege. Aceastã lege sporeºte valoarea de privatizare, dacã se aplicã, adicã statul încaseazã mai mulþi bani. Cu sau fãrã aceastã lege, Fondul Proprietãþii de Stat sau Guvernul poate emite o hotãrâre sau un contract prin care se privatizeazã ºi TAROM-ul, ºi PETROM-ul, ºi Regia huilei ºi aºa mai departe. Dar se privatizeazã pe preþuri foarte mici, pentru cã ele au o situaþie financiarã foarte, foarte gravã. Aceastã lege nu afecteazã nici veniturile la bugetul statului, pentru cã datoriile de care discutãm aici sunt aferente anilor trecuþi, care nu sunt prinse în buget, în veniturile bugetare. Veniturile bugetare sunt prinse numai pentru anul în curs.

Aceastã lege este gânditã sã rezolve niºte probleme fundamentale cu care se confruntã ºi sã nu asistãm ca acum la diverse ordonanþe prin care societatea ”XÒ sau ”YÒ este iertatã de datorii pe criterii care nu au nici o legãturã cu economia de piaþã ºi nici cu interesul naþional.

Aceasta este explicaþia pe care v-o dãm la problemele pe care le-aþi ridicat, cu menþiunea cã, repet, legea intrã în vigoare dupã ce, în prealabil, Guvernul prezintã strategiile ºi Parlamentul aprobã aceste strategii, exact cum aþi solicitat dumneavoastrã.

Domnul senator Gaita.

Cert este cã nu credeam cã se mai discutã aceastã lege, nu credeam cã va mai fi introdusã pe ordinea de zi.

Vã rog, toate discuþiile acestea, stimaþi colegi, sã le vedem cu doi ani în urmã. Cu doi ani în urmã am spus urmãtorul lucru: în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va prezenta Parlamentului strategia de dezvoltare a economiei naþionale ºi strategii sectoriale. Priviþi cu doi ani în urmã aceastã lege, sã vedeþi unde eram acum cu economia noastrã!

ªi, oricum, aceastã strategie trebuie prezentatã Parlamentului.

Da. Eu cred cã...

Da. Mai mult decât atât... Mai am douã probleme. Este vorba de avizul Ministerului Finanþelor. Aº spune cã tot noi, Comisia economicã, am avut o discuþie în aprilie anul trecut Ñ deci 1999 Ñ despre reeºalonarea datoriilor ºi aici s-a hotãrât, prin hotãrârea plenului, deci s-a hotãrât la vot, ca Ministerul Finanþelor sã dea aviz Ñ nu pozitiv sau negativ, sã dea aviz în douã sãptãmâni. Vã spun cã a trecut un an ºi jumãtate ºi noi, Parlamentul, nu am fãcut nimic, ne-am complãcut în acest lucru.

În legãturã cu managementul, nu pot sã nu spun cã este total neperformant. Lecþii de management cred cã ne putem da reciproc, fiecare, aici, însã trebuie þinut cont cã în ultimii ani a fost total neperformant, datoritã algoritmului politic aplicat de cãtre Guvern. Mulþumesc.

Mulþumesc.

Stimaþi colegi, cred cã toatã lumea este edificatã asupra a ceea ce avem de fãcut. Voi supune atenþiei dumneavoastrã, deci votului dumneavoastrã, raportul comisiei noastre de specialitate. Votul ”pentruÒ înseamnã, conform art. 73 din regulamentul nostru, respingerea proiectului de lege.

Deci vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei noastre de specialitate.

Proiectul de lege a fost respins cu 64 de voturi pentru, 22 împotrivã ºi 5 abþineri.

Listã pentru P.D.S.R.!

În numele Grupului parlamentar P.D.S.R., listã.

ªi pentru P.D.!

P.D. Ñ listã. Pentru toate grupurile parlamentare, listã. Mulþumesc iniþiatorilor, mulþumesc comisiei noastre de specialitate.

Stimaþi colegi, trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind constituirea ºi gestionarea Fondului special pentru finanþarea cheltuielilor privind executarea lucrãrilor de intervenþie la construcþiile existente, cu destinaþia de locuinþã, încadrate prin raportul de expertizã tehnicã în clasa I de risc seismic.

Domnule secretar de stat, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

De asemenea, invit comisia noastrã de specialitate sã ia loc pentru a prezenta raportul.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul BorbŽly L‡szl— Ñ** _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului_ **:**

## Mulþumesc.

## Deci, domnule vicepreºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În primul rând, vreau sã vã mulþumesc pentru faptul cã s-a introdus pe ordinea de zi aceastã iniþiativã a Ministerului Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului,

care, de fapt, se referã la o problemã foarte gravã, pe care o ºtim cu toþii Ñ reducerea riscului seismic.

În anii care au trecut din 1997, noi am încercat sã informãm Guvernul ºi am prezentat douã note în legãturã cu aceastã problematicã. În sfârºit, în acest an s-au prevãzut unele sume din bugetul de stat, dar considerãm cã, datoritã faptului cã sunt numai în Bucureºti peste 100 de clãdiri cu peste patru etaje care au fost construite înainte de 1940, altele care sunt foarte expuse riscului seismic, se impune instituirea acestui fond.

Am discutat foarte mult ºi cu reprezentanþii federaþiilor municipiilor, oraºelor, ai consiliilor judeþene ºi, evident, cu comisiile de specialitate ºi am ajuns la concluzia... ºi am modificat, de fapt, în comisie, structura acestei legi, a acestei propuneri, în sensul în care sã nu... Iniþial, era vorba sã se aplice un impozit mai mare. Am considerat cã nu este corect sã se aplice un impozit mai mare, din care 10% sã se ia pentru înfiinþarea acestui fond, ci sã fie dedus din impozitul pe clãdiri. Am inclus cele 39 de municipii care sunt încadrate la peste 7 grade de risc seismic ºi aceste municipii care au peste 50.000 de locuitori, deci au capacitatea financiarã sã asigure acest fond, ei pot avea 50% din deducerea aceasta, deci 10% sã rãmânã la aceste municipii. Deci am zis cã trebuie sã rãmânã la dispoziþia lor, evident, cu aceastã destinaþie.

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnule preºedinte Seres DŽnes, aveþi cuvântul pentru a prezenta raportul.

## Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Comisia pentru administraþia publicã a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege.

Nu mai repet motivaþia domnului secretar de stat, pentru cã a fãcut o prezentare completã a proiectului de lege. Proiectul a fost avizat de Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi de Consiliul Legislativ ºi îl propunem spre adoptare Senatului, cu modificãrile aduse în comisie. Mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc.

Stimaþi colegi, declar deschise dezbaterile generale la acest proiect de lege. Dacã sunt colegi doritori?

Nu sunt. În aceste condiþii, dacã asupra titlului existã observaþii? Nefiind observaþii,

Domnule secretar de stat, vã pun întrebarea dacã sunteþi de acord cu amendamentele propuse de comisia noastrã de specialitate.

Sunt în totalitate de acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Cu absolut toate. Mulþumesc.

Art. 1. Observaþii? Nefiind observaþii, îl

Titlul capitolului al IIÐlea.

Mã scuzaþi, nu am supus atenþiei dumneavoastrã titlul capitolului I Ñ ”Dispoziþii generaleÒ.

Nu sunt observaþii.

Dacã asupra titlului capitolului al IIÐlea existã observaþii?

Nefiind, îl

La art. 2 avem amendament propus de comisia noastrã de specialitate.

Vã rog, domnule preºedinte, sã acceptaþi ca la litera a)... s-a pierdut procentul de 10%. Deci o cotã de 10% dedusã din impozitul respectiv.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Este corect. Iniþiatorul, de acord. Alte observaþii din salã? Nefiind, supun art. 2, în totalitate, cu amendamentele propuse de comisia noastrã de specialitate.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Adoptat cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere.

Art. 3. Observaþii? Nefiind, îl

Art. 4. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi.

Adoptat cu 91 de voturi pentru, 3 împotrivã, nici o abþinere.

Titlul capitolului al IIIÐlea. Observaþii? Nefiind, îl

Art. 5. Observaþii? Nefiind, îl

Art. 6. Observaþii? Nu sunt?

Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi.

Adoptat cu 90 de voturi pentru, nici unul împotrivã, o abþinere.

Art. 7. Observaþii? Nefiind, îl

Art. 8. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi.

Adoptat cu 93 de voturi pentru, 3 împotrivã, 3 abþineri. Art. 9. Observaþii? Nefiind, îl

Dacã asupra titlului capitolului al IVÐlea existã observaþii? Nefiind îl

Art. 10. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Adoptat cu 84 de voturi pentru, 3 împotrivã, nici o abþinere.

Art. 11. Observaþii? Neexistând, îl

- La art. 12 avem amendamentul comisiei noastre de

- specialitate.

Dacã mai sunt ºi alte observaþii? Nefiind, îl

Stimaþi colegi,

Mulþumesc, domnule secretar de stat. De asemenea, mulþumesc comisiei.

Urmãtorul punct pe ordinea de zi se referã la proiectul Legii serviciilor publice de gospodãrie comunalã, adoptat de Camera Deputaþilor, 79 de articole; raportor Ñ Comisia noastrã de administraþie publicã ºi organizarea teritoriului. Caracterul legii Ñ organicã.

Domnule secretar de stat, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Mulþumesc domnule vicepreºedinte.

Vreau sã vã spun, stimaþi colegi, cã este o lege foarte importantã. Dupã cum ºtiþi, gospodãria comunalã în România este guvernatã, deocamdatã, de unele hotãrâri de Guvern sau unele norme ale unor ministere, dar nu avem o lege-cadru, decât legea din 1981, care este, evident, depãºitã ºi a trebuit sã o reformulãm.

În principiu, noi am avut discuþii cu sindicatele care þin de gospodãria comunalã, cu Sindicatul SIGOR, cu patronatele Ñ pentru cã sunt mai multe patronate în acest domeniu Ñ am avut discuþii îndelungi ºi la Camera Deputaþilor ºi, dupã ce a trecut de Camera Deputaþilor acest proiect de lege, între timp, Comisia Uniunii Europene, consultantul care ne-a ajutat în definitivarea legii... am ajuns la concluzia cã aceastã lege trebuie sã fie o lege-cadru. Deci nu trebuie sã intrãm în anumite domenii tehnice care sunt... ºi am avut la bazã ºi experienþa altor þãri. Nu trebuie sã fie incluse toate aceste, sã zicem, articole care þin de probleme tehnice sau de detaliu, care se pot rezolva prin legi speciale sau chiar prin hotãrâri de Guvern.

Din acest motiv ºi cu suportul ºi contribuþia colegilor din Comisia pentru administraþie publicã, cãrora trebuie sã le mulþumesc pentru înþelegere, am eliminat câteva capitole din lege. Deci, sã zicem, din acest punct de vedere, sper cã v-am uºurat ºi decizia pe care trebuie sã o luaþi astãzi. Deci sunt eliminate acele capitole pe care am considerat noi cã le putem rezolva prin alte legi speciale sau prin hotãrâri de Guvern.

Ceea ce este foarte important ºi trebuie sã menþionez Ñ în lege apare instituirea unei agenþii de reglementare, cum s-a fãcut ºi în alte domenii, la gaze, la energie electricã, care se cere insistent, o agenþie independentã, care sã reglementeze acele probleme de tarife, de... alte probleme specifice, care ºi în alte þãri, chiar în Anglia ºi în alte þãri din Uniunea Europeanã, existã. Deci aceastã agenþie este prevãzutã în cadrul legii, urmând sã se înfiinþeze prin hotãrâre de Guvern.

Eu vã cer sprijinul pentru aprobarea acestei legi. Când ajungem la capitole, evident, comisia va propune aceste eliminãri. Eu cred cã a fost beneficã atât discuþia din Camera Deputaþilor, cât mai ales cea din Comisia pentru administraþia publicã. O sã avem o lege-cadru coerentã, pe baza cãreia vom putea emite acele legi speciale sau hotãrâri de Guvern care vor sta la baza reglementãrii tuturor aspectelor care þin de acest domeniu foarte important al comunitãþilor locale.

Mulþumesc ºi eu, domnule secretar de stat.

Domnule preºedinte, vã rog, prezentaþi raportul comisiei.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Comisia pentru administraþie publicã a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege. Am primit avize favorabile de la Comisia economicã, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, Comisia juridicã ºi de la Consiliul Legislativ.

Trebuie sã spun, fãrã a repeta motivaþia domnului secretar de stat, cã dorim ca aceastã lege sã fie o lege-

cadru de reglementare generalã a acestor activitãþi, urmând ca pentru fiecare domeniu sã se elaboreze reglementãri specifice.

De asemenea, cum s-a spus, se preconizeazã înfiinþarea unei autoritãþi naþionale de reglementare.

În aceastã lege dorim sã stabilim principiile de bazã ale administrãrii serviciilor publice locale de gospodãrie comunalã ºi atribuþiile ºi competenþele autoritãþilor administraþiei publice centrale ºi locale.

Acestea fiind zise, propun Senatului spre adoptare acest proiect de lege.

Mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu.

Stimaþi colegi, declar deschise dezbaterile generale la acest proiect de lege.

Domnul senator Szab—.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Sigur cã, fiind la sfârºit de legislaturã ºi cunoscând împrejurãrile acestea speciale în care ne gãsim acum, referitor la prezenþa ºi activitatea noastrã în Senat, mi-aº permite sã fac un scurt comentariu, spunând cã presupun cã, într-o altã împrejurare, acest proiect de lege ar fi fãcut valuri mai mari, dacã mi se permite.

Este foarte important de observat faptul cã aceastã lege statueazã un drept al cetãþeanului de a utiliza serviciile de gospodãrie comunalã. În legãturã cu exercitarea acestui drept, trebuie sã observãm cã legea nu stabileºte limitele acestui drept, pentru cã serviciile acestea nu se furnizeazã gratis. Sau cel puþin în perioada actualã. ªi este de presupus cã ºi pentru viitor, ele sunt o prestaþie de serviciu, un business, ºi nu un debuºeu care stã la îndemâna tuturor utilizatorilor, indiferent de disponibilitatea lor pentru plata serviciilor.

Reglementarea acestei chestiuni a relaþiei dintre consumator ºi furnizor, în condiþiile în care consumatorul, deci beneficiarul, se aflã într-o posturã în care, eventual, întârzie plata acestor prestaþii ºi prin aceasta aduce într-o situaþie dificilã din punct de vedere economic furnizorul ºi el nu poate, neavând, tehnic vorbind, posibilitatea de a suprima prestarea unui anumit serviciu, ºi decurgând din constatãrile noastre din practicã, cei care... ºi majoritatea suntem... toþi suntem, de fapt, consumatori de astfel de servicii, dar, pe partea cealaltã existã o situaþie dificilã care, în marea majoritate a cazurilor, afecteazã situaþia municipalitãþii, a localitãþii în care trãim, a oraºului, a comunei.

Ceea ce cred cã ar fi trebuit sã reglementeze legea este nivelul minim Ñ minim Ñ care este obligatoriu de îndeplinit atunci când o persoanã fizicã sau juridicã nu îºi îndeplineºte obligaþiile de platã.

Deci probabil cã autoritatea aceasta pe care o înfiinþeazã legea va reglementa aceastã chestiune, mergând pânã la amãnuntele acestea legate de furnizarea unor servicii. Mã refer mai ales la apa potabilã, în cazurile în care sunt dificultãþi sau, mã rog, rea intenþie în plata serviciilor.

Aceastã parte mi s-a pãrut a fi interesantã ºi o semnalez, chiar constatând cã nu mi-am îndeplinit un drept pe care îl am, de a face amendamente la comisie pe perioada în care proiectul de lege s-a aflat acolo, spunând cã, în principal, sunt de acord cu prevederile legii ºi cã o voi susþine, dar am considerat Ñ repet Ñ necesar sã semnalez aceste mici cazuri pe care probabil cã o lege-cadru ar fi trebuit sã le reglementeze, în mãsura în care, de pildã, suprimarea totalã a furnizãrii unui serviciu poate fi cauzatoare de urmãri asupra sãnãtãþii sau a vieþii unor persoane afectate într-un anumit sistem de producþie, distribuþie ºi consum al acestor servicii ºi cã aceastã problemã ar putea oferi, dacã ar fi în lege, o bazã legalã pentru cei care actualmente recurg la mijloace extreme în situaþiile de neplatã a serviciilor, la mijloace extreme atunci când, în anumite cazuri, alte drepturi sunt, în schimb, lezate.

Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Bold Ion.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã constataþi un lucru; în primul rând, domnule preºedinte, legea aflatã în dezbatere nu are nimic comun cu legea care a fost avizatã la Camera Deputaþilor. Este o lege nouã, care aduce un element nou Ñ înfiinþarea unei agenþii care constituie un anacronism în vremea noastrã.

În condiþiile când discutãm despre autonomia localã, când am creat cadrul legislativ pentru ca fiecare organism ales la nivelul judeþelor, la nivelul prefecturilor, sã-ºi exercite atribuþiile ca atare, noi creãm o agenþie la nivel naþional, care nu face altceva decât sã-ºi rezerve rolul de a coordona ceea ce, de fapt, intrã în atribuþiile tuturor organelor locale.

Nu este normal acest lucru. Am creat atâtea agenþii, cã nici nu mai ºtie Guvernul câte sunt! Ar fi trebuit creatã, de fapt Ñ am mai discutat lucrul acesta Ñ o agenþie de coordonare a agenþiilor existente în România, pentru cã, de fapt, toate aceste agenþii aflate în subordinea Guvernului nu fac decât un singur lucru Ñ sã cheltuiascã banii contribuabilului ca atare.

Legea nu este normalã, domnule preºedinte, nu are nici un fel de contribuþie pentru bunul mers al economiei ca atare, ci încalcã autonomia localã a tuturor organismelor locale. Nu este normal sã promovãm o asemenea lege. Eu propun, ca atare, Senatului respingerea acestui proiect de lege, iar pe dumneavoastrã vã rog, domnule preºedinte, având în vedere cã am susþinut lucrul acesta ºi la comisie, sã faceþi demersurile de rigoare.

Vã mulþumesc pentru amabilitate.

Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Ciurtin.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Desigur, eu am mai ridicat problemele acestea de câteva ori ºi, practic, de câte ori s-a creat o nouã agenþie naþionalã, ale cãrei fonduri nimeni nu ºtie unde sunt, cine le gestioneazã, cine dã un raport faþã de cheltuielile ºi încasãrile efectuate, pentru ce sunt luate aceste fonduri... deci nu existã nicãieri o evidenþã, Ministerul Finanþelor nu are drept de control asupra lor, Guvernul nu are drept de control asupra acestor agenþii. Prin urmare, este o modalitate prin care sunt manipulaþi banii, sume enorme luate de la societãþile comerciale.

Mai mult decât atât, aceastã lege, aºa cum spunea ºi domnul senator Bold, vine sã se suprapunã cu o lege pe care noi am votat-o ºi acum nu ºtim care este situaþia, cine va avea prioritate în elaborarea unor mãsuri pe plan local ºi cine nu. Probabil tot agenþia naþionalã, agenþie naþionalã care încã nu este înfiinþatã, dar se va înfiinþa. Deci organisme paralele.

Ne-am tot lamentat timp de 11 ani de legislaþia dinainte de 1989, cu paralelisme, cu etc., etc. ºi iatã cã venim noi acum ºi mai facem încã 100 sau 200 de paralelisme prin aceste organisme înfiinþate ad-hoc.

Domnule preºedinte, eu vã rog foarte mult sã luaþi în considerare altceva. Deci, dacã aceasta este o lege extrem de importantã, actuala Putere trebuia sã vinã cu pachetul de legi importante încã din 1997. Acum vin cu aceste legi, pe terminarea legislaturii, când, vã rog foarte mult sã constataþi, domnule preºedinte, o lege organicã de asemenea dimensiune ºi cu asemenea importanþã, astãzi, în Senatul României Ñ vã rog sã luaþi aminte Ñ nu poate fi discutatã. Noi, în Senatul României, la ora actualã, hotãrâm 42 de oameni pentru un Senat de 143 de oameni.

Vã rog foarte mult, ori faceþi apelul în Senat, sã vedeþi dacã existã cvorumul pentru a discuta o asemenea lege... dacã nu, atunci rog foarte mult sã o retrageþi ºi s-o dezbatem în momentul în care va fi majoritatea absolutã a senatorilor prezenþi aici.

Este inadmisibil sã votãm de câteva sãptãmâni de zile, de la începutul acestei sesiuni, 30Ñ40 de senatori ºi sã elaborãm legi pentru o þarã de 23 de milioane.

Vã rog foarte mult sã luaþi în calcul aceste afirmaþii ale mele. Vã rog deci foarte mult sã strigaþi apelul, sã vedeþi dacã existã cvorumul pentru a discuta o asemenea lege.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Mulþumesc.

Domnule senator, vã rog sã fiþi convins cã, în calitatea pe care o am, de preºedinte de ºedinþã, voi proceda întocmai cu Regulamentul Senatului României. Eu nu pot sã mã erijez în a lua decizii în afara plenului.

Plenul este cel care hotãrãºte asupra parcurgerii acestui text de lege. Dacã mai sunt alþi colegi doritori sã se înscrie la dezbaterile generale? Domnul senator Gavaliugov.

## **Domnul Costicã Ciurtin**

**:**

Dar nu existã plen, domnule preºedinte de ºedinþã!

Eu cred cã este firesc, chiar dacã a apãrut mai târziu, este firesc, dacã ne menþinem în intenþia prioritãþii noastre de integrare europeanã, de apropiere de un standard pe care îl au cetãþenii în Europa, sã oferim prin votul nostru posibilitatea ca aceastã agenþie sã intre legal în funcþiune.

Vã mulþumesc.

Constataþi cã nu este cvorum!

Voi striga catalogul imediat ce la dezbaterea propriuzisã a legii se constatã cã nu avem cvorum. Domnul senator Corneliu Gavaliugov. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Domnule preºedinte,

Domnule secretar de stat, Domnilor senatori, Stimaþi invitaþi,

De data asta îmi doresc sã fac o intervenþie foarte scurtã ºi în favoarea proiectului prezentat aici de domnul secretar de stat, pentru cã, dacã ar fi sã-i dãm crezare domnului senator, antevorbitorul meu, într-adevãr, ne gãsim pe un final de legislaturã.

Dar eu cred cã pe parcursul unui deceniu, dincolo de niºte teze cuprinse în Constituþia României sau sub diferite majoritãþi adoptate în Parlament, practic, pentru comunitãþile locale s-a fãcut prea puþin pentru a oferi cetãþenilor care trãiesc în aceste comunitãþi mecanismele, instituþiile care sã le asigure un standard de viaþã, un standard de trai care se exprimã pânã la urmã prin elemente foarte concrete Ñ al calitãþii prestãrii de servicii publice, al utilitãþilor care sã fie la dispoziþia cetãþenilor.

Noi, la ora actualã, deja, probabil, sunt câþiva ani, dar mai ales la ora actualã resimþim în faþa ofertei, în faþa programelor de finanþare europeanã, în faþa invitaþiei care se face pe diferite canale autoritãþilor româneºti, nu numai la nivel central, dar ºi la nivel local sau regional, sã spun aºa, de a se apropia de nivelul prestaþiilor ºi al serviciilor administraþiilor locale din Europa, din Uniunea Europeanã, simþim adeseori cã, în ciuda unei bunãvoinþe ºi a unei dorinþe a comunitãþilor locale, a edililor de a realiza niºte progrese, lipsa de expertizã ne duce la soluþii foarte diferite, la soluþii uneori costisitoare care risipesc puþinele fonduri pe care le avem la dispoziþie ºi atunci, pânã la urmã, chiar aceste soluþii, în momentul în care am pune pe picioare o politicã de dezvoltare regionalã complexã, o politicã de dezvoltare ruralã durabilã, constatãm cã sunt soluþii tehnice care deja, o datã aplicate, sunt greu de integrat.

Or, ceea ce ne intereseazã ºi probabil cã aceastã agenþie, aºa am înþeles eu, textul de lege care ni s-a propus, aceastã agenþie ar urma sã creeze o armonizare a acestor proiecte ºi chiar sã emitã niºte soluþii pe care cei care doresc sã le aplice în comunitãþile lor în privinþa serviciilor comunale vor avea posibilitatea sã le aleagã ºi, atrãgând sursele, sã le punã în aplicare.

Vã mulþumesc.

Mai sunt alþi colegi doritori sã ia cuvântul la dezbateri generale?

Nefiind, îl rog pe domnul secretar de stat Borbely sã dea rãspunsurile la întrebãrile ºi solicitãrile colegilor.

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte. Vreau sã mulþumesc colegilor, domnilor senatori care au venit cu sugestii pertinente. De fapt, domnul senator Bold ºtie foarte bine, am discutat în comisie îndelung aceastã problemã ºi eu credeam cã i-am dat acele explicaþii care l-au satisfãcut, dar se pare cã trebuie sã revin cu unele precizãri.

Deci, în ceea ce priveºte proiectul de lege, el a fost înaintat în 1998, în iunie, la Camera Deputaþilor.

Din pãcate, numai acum a ajuns la Senat ºi eu cred cã este bine ca Senatul, înainte de a-ºi termina mandatul, sã promoveze aceastã lege foarte importantã.

În al doilea rând, eu vreau sã menþionez numai ºi, dacã aveþi, sigur aveþi, textul raportului, în art. 5 sunt precizate principiile pe baza cãrora se bazeazã aceastã lege: dezvoltarea durabilã, principiul autonomiei locale, al descentralizãrii, responsabilitãþii ºi legalitãþii, principiul participãrii ºi consultãrii cetãþenilor Ñ ºi acesta este unul din rolurile acestei agenþii Ñ principiul corelãrii Ñ ºi nu o sã le înºir, deci în art. 5 sunt precizate.

Ceea ce a ridicat în discuþii domnul senator Szab—, ºi pe bunã dreptate, cum protejãm cetãþeanul, cum poate fi el apreciat ca un client pe care trebuie sã-l deserveascã acea regie localã sau aceea care distribuie acel serviciu.

În art. 11 este precizat foarte clar cã trebuie sã îndeplineascã, acest serviciu, urmãtoarele condiþii: continuitatea din punct de vedere cantitativ ºi calitativ, în condiþiile contractuale; adaptabilitatea la cerinþele consumatorilor, accesibilitate egalã la serviciul public ºi asigurarea sãnãtãþii publice ºi a calitãþii vieþii.

Mai departe, este precizat în alin. 2, satisfacerea cerinþelor cantitative ºi calitative ale utilizatorilor, corespunzãtor prevederilor contractuale.

Deci iatã cã noi, prin aceastã lege, prevedem acel cadru care trebuie sã asigure pentru cetãþean o siguranþã ºi pentru autoritatea localã sã poatã interveni în cazul în care nu se respectã aceste condiþii contractuale, de amândouã pãrþile, evident.

În ceea ce priveºte autoritatea de reglementare, cred cã domnul senator Bold s-a referit la anacronism, pentru cã a existat în perioada interbelicã aceastã autoritate.

Mulþumesc. Comisia.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Trebuie sã recunosc cã discuþii aprinse s-au purtat în jurul acestei autoritãþi de reglementare în cadrul Comisiei pentru administraþie publicã, dar ºi faptul cã aceasta nu este o agenþie bugetarã, în subordinea vreunui organism central, ci este o autoritate de reglementare independentã care se finanþeazã, practic, aºa cum a arãtat domnul secretar de stat, din acordarea licenþelor de atestare ºi autorizare în acest domeniu.

Sigur, Autoritatea naþionalã de reglementare este pentru diverse servicii publice, locale, de gospodãrire comunalã care funcþioneazã în regim de monopol.

De asemenea, este o cerinþã a Legii concesiunilor care spune cã se pot concesiona domenii numai în care existã o autoritate de reglementare. Deci noi, de fapt, facem ºi rãspundem unei cerinþe legale.

Eu vreau sã vã spun cã în societate opereazã foarte mulþi operatori, în diverse domenii, începând de la gaz pânã la acordarea cãldurii, care pot participa la licitaþii, la concesionarea diferitelor activitãþi.

Dacã aceste societãþi nu au atestarea corespunzãtoare ºi nu au autorizarea corespunzãtoare, vã daþi seama ce necazuri ºi ce probleme pot sã se creeze la nivelul autoritãþilor locale.

De asemenea, vreau sã subliniez cã între aceastã autoritate de reglementare ºi autoritãþile locale nu existã nici un raport de subordonare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, constat cã în salã sunt doar 46 de colegi senatori, deci solicitarea Grupului parlamentar P.U.N.R. este corectã, am în faþã douã variante: facem apelul nominal ºi ajungem la ora 13,00 ºi suspendãm ºedinþa sau suspendãm ºedinþa acum ºi începem la orele 14,30.

În calitate de preºedinte de ºedinþã, suspend lucrãrile în plen pentru dimineaþã. Ne revedem... am înþeles, ceilalþi colegi care nu sunt prezenþi ºtiu de ora 15,00, deci reluãm lucrãrile la orele 15,00.

Stimaþi colegi, am rugãmintea de a trece pe la casetele dumneavoastrã, pentru cã aveþi materiale legate de dezbaterea de mâine privind Comisia de anchetã F.N.I.

## PAUZÃ

## DUPÃ PAUZÃ

|**Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**|| |---|---| |Achim George|absent| |Aichimoaie Ionel|absent| |Alexandru Nicolae|prezent| |Apostolache Victor|absent| |Ardelean Ioan|absent| |Avarvarei Ioan|absent| |Avram Gheorghe|prezent| |Baciu Emilian|prezent| |Badea Dumitru|absent| |Badea Nelu<br>Bãdiceanu Nistor<br>Bãdulescu Doru Laurian<br>Bãlãnescu Mihail|prezent<br>prezent<br>absent<br>absent| |Baraº Ioan<br>Blaga Vasile|prezent<br>absent| |Bleahu Marcian-David|absent| |Blejan Constantin|prezent| |Bogdan Florin|absent| |Boiangiu Cornel|absent| |Boilã Matei|prezent| |Bold Ion|prezent| |Brânzan Emilian<br>Bucur Corneliu Ioan<br>Bunduc Gheorghe<br>Burghelea Ioan<br>Buruianã Florin<br>Caraman Petru<br>Cataramã Viorel|prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Câmpean Teodor|absent| |Cârciumaru Ion|absent| |Cerveni Niculae|absent| |Chiriacescu Sergiu|prezent|Panã Viorel Marian|absent| |---|---|---|---| |Ciurtin Costicã|prezent|Paºca Liviu Titus|absent| |Clonaru Victor|absent|Pãcuraru Paul|absent| |Cotarcea Haralambie|absent|Pãtru Nicolae|absent| |Cozmâncã Octav|absent|Pãvãlaºcu Gheorghe|prezent| |Crecan Augustin|prezent|Petrescu Mihai|prezent| |Creþu Ioan<br>Csap— Iosif<br>Dide Nicolae<br>Dima Emil<br>Doandeº Petra<br>Dobrescu Rãsvan<br>Dobrescu Vasile<br>Drãgulescu Iosif ªtefan<br>Dumitraºcu Gheorghe<br>Dumitrescu Cristian Sorin<br>Dumitrescu Ticu Constantin<br>Eckstein-Kov‡cs PŽter|absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent|Plãticã-Vidovici Ilie<br>Pop Ioan Sabin<br>Pop Stelian Alexandru<br>Popa Mircea Ioan<br>Popa Virgil<br>Popescu Dan Mircea<br>Popescu Virgil<br>Popovici Alexandru<br>Prahase Ioan Mircea<br>Preda Elena<br>Preda Florea|prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absentã<br>absent| |Fãniþã Triþã<br>Feldman Alexandru Radu|absent<br>absent|Predescu Ion<br>Predilã Marin|absent<br>absent| |Frosin Eugen<br>Frunda Gyšrgy<br>Fuior Victor|prezent<br>prezent<br>absent|Prisãcaru Ghiorghi<br>Pruteanu George-Mihail<br>Pusk‡s Valentin-Zolt‡n|absent<br>absent<br>prezent| |Gabrielescu Valentin Corneliu|absent|Roman Petre|absent| |Gaita Doru|prezent|Sava Constantin|absent| |Gavaliugov Corneliu Dorin|prezent|Sãndulescu ªerban|absent| |Gãvãnescu Vicenþiu|absent|Secrieru Dinu|absent| |Gheorghiu Costel|absent|Seres DŽnes|prezent| |Gherman Oliviu|prezent|Sersea Nicolae|prezent| |Ghiþiu Paul|absent|Solcanu Ion|prezent| |Glodean Voicu Valentin|prezent|Spineanu Ulm Nicolae|prezent| |Hajdœ MenyhŽrt G‡bor|absent|Stãnoiu Mihaela-Rodica|absentã| |Hauca Teodor|absent|Szab— K‡roly-Ferenc|absent| |Huidu Dumitru<br>Ilie Aurel Constantin<br>Ilie ªtefan|absent<br>absent<br>absent|ªtefan Viorel<br>ªtireanu Octavian<br>Tambozi Justin|prezent<br>absent<br>absent| |Iliescu Ion|absent|Tãrãcilã Doru Ioan|absent| |Ion Vasile|absent|Timofte Alexandru-Radu|absent| |Ionescu Cazimir Benedict|absent|Tocaci Emil|absent| |Ionescu-Quintus Mircea<br>Juravlea Petru<br>Lãzãrescu Amedeu Dan<br>Lšrinczi Iuliu<br>Maior Liviu<br>Marcu Ion<br>Marin Dan Stelian<br>Marinescu Voinea Bogdan<br>Mark— BŽla|absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent|Tudor Corneliu Vadim<br>Turianu Corneliu<br>Ulici Laurenþiu<br>Ungureanu Vasile<br>Vasile Radu<br>Vasiliu Constantin Dan<br>Vasiliu Eugen<br>Vãcaru Vasile|absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent| |Matetovici Mihai|absent|Vãcãroiu Nicolae|absent| |Meleºcanu Teodor Viorel<br>Moisin Ioan|absent<br>prezent|Verest—y Attila<br>Vladislav Tiberiu|absent<br>absent| |Mortun Alexandru Ioan|absent|Vornicu Sorin Adrian|prezent| |MŸller Constantin|absent|Vosganian Varujan|absent| |NŽmeth Csaba<br>Nicolaescu Sergiu|prezent<br>prezent|Zavici Nicolae<br>prezent.<br>Între timp, prezenþi: domnul senator Bogdan, do|| |Nicolai Marin|prezent|senator Câmpeanu Teodor, domnul|senator Apostola| |Ninosu Petre|absent|domnul senator Gaita...|| |Oprea Andreiu<br>Opriº Octavian|absent<br>absent|**Din salã:**|| |Paleologu Alexandru|absent|44 aveþi!||

ªi ungureºte tot atâta este...

Nu ºtiu ce concluzie sã trag, domnilor senatori. Domnilor colegi, îmi pare foarte rãu, este riscul încercãrii formãrii cvorumului prin prezenþã.

Daþi-i drumul la lege, domnule preºedinte!

Numai dacã îmi confirmã ºefii de grup, altfel nu! P.D.S.R.-ul ce pãrere are, îi dãm drumul? Sunteþi de acord? Da?

Totuºi este un scor bun de prezenþã faþã de alte dãþi ºi eu zic sã nu pierdem timpul. Doresc sã fim de comun acord ºi mãcar o consultare, nu dupã aceea... Da, domnul senator, mã conformez.

Unde am rãmas dimineaþã? La 8?

Discuþii generale la punctul 8!

Da, discuþii generale la punctul 8, la proiectul Legii serviciilor publice, de gospodãrie comunalã.

Exact.

de asemenea, în faþã, da, care este exemplarul de la Camera Deputaþilor, dar noi ne referim la raport, dupã acesta mergem cu votul...

Da, domnule preºedinte, numai cã, între timp, cel de la Camera Deputaþilor a fost schimbat de cãtre iniþiator total. Nu este normal aºa, adicã pe parcurs l-a schimbat total ca sã-l adapteze cerinþelor dumnealor de a crea aceastã agenþie, o agenþie în plus care nu face decât sã minimalizeze importanþa autonomiei locale, a consiliilor judeþene, a consiliilor comunale ºi care este un profitor, aceastã agenþie, pe seama lor.

Orice lucrare de dotare sau echipare trebuie sã se plãteascã la aceastã agenþie de la Bucureºti. Pentru ce lucrul acesta, domnule preºedinte? Acesta este un aspect.

În al doilea rând, nu reuºeºte mãcar sã integreze totalitatea dotãrilor, pentru cã, de exemplu, pentru gaze, domnule preºedinte, care sunt pendinte de Ministerul Industriilor, ei nu sunt de acord cu aceastã agenþie.

Deci agenþia se referã numai la câteva aspecte, ºi nu la totalitatea lor. Deci creãm o agenþie ca sã ne aflãm în treabã ºi sã favorizãm pe cei care vor fi în funcþiile respective ºi care vor primi salarii aºa cum se primesc la toate agenþiile. Nu este normal, domnule preºedinte!

Din moment ce nu a întrunit acordul unanim al tuturor ministerelor din cadrul Guvernului, de exemplu gazele, aºa cum v-am spus, nu intrã în aceastã agenþie, pentru cã Ministerul Industriilor nu este de acord. Atunci de ce facem aºa, agenþii, ca sã ne aflãm în treabã?!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte, am o problemã în legãturã cu rãspunsul domnului ministru.

Vã rog, domnul senator, vã ascultãm.

Mulþumesc. Vreau sã ascult punctul de vedere al iniþiatorului ºi, dupã aceea, al comisiei.

## Domnule vicepreºedinte,

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Ce se întâmplã? Rãspunsul domnului ministru nu este corespunzãtor. Rezultã cã aceastã agenþie funcþioneazã întreþinutã de Domnia sa, pentru cã fondurile pe care le realizeazã din taxa pe licenþã nu deranjeazã pe nimeni. Le finanþeazã dumnealui personal. Asta am înþeles din rãspunsul dumneavoastrã. Asta este prima chestiune.

A doua. Domnule preºedinte, v-aº ruga pe dumneavoastrã sã confruntaþi exemplarul de la Camera Deputaþilor cu exemplarul pe care-l discutãm noi. Nu seamãnã la nici un articol. Nu este posibil aºa ceva.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Staþi, lãmuriþi-mã, cã aþi fãcut o afirmaþie! Eu am aici un raport care reia toatã legea, un moment, am aici o notã care cere remultiplicarea ºi redifuzarea paginii 9, vã referiþi la asta? Dar am aceastã reaºezare... ªi acum, ca sã vã spun foarte sincer, proiectul de lege pe care îl am,

Colegul dumneavoastrã, domnul vicepreºedinte Vasiliu, a condus ºedinþa de azi-dimineaþã. Vreau numai sã vã informez cã domnul senator Bold a reiterat aceleaºi puncte de vedere pe care le-a spus azi dimineaþã ºi eu i-am dat rãspuns. Eu mai pot rãspunde o datã domnului senator, dar nu cred cã este cazul. Deci am explicat toate elementele în ceea ce priveºte autoritatea de reglementare, i-am spus cã aceastã autoritate nu cu bani de la buget va funcþiona ºi nu cu bani de la secretarul de stat BorbŽly L‡szl—, ci cu bani din atestarea licenþelor de operare care vor fi date acelor operatori care vor funcþiona pe piaþã. I-am spus domnului senator cã înfiinþarea acestei autoritãþi, care este independentã, deci nu este subordonatã Guvernului, a fost cerutã atât de Comisia Uniunii Europene, cât ºi de patronat, de sindicate ºi a primit acceptul autoritãþilor locale care simt nevoia unei asemenea autoritãþi care sã medieze în problemele care sunt în legãturã cu gospodãria comunalã ºi i-am mai spus domnului senator cã nu facem altceva decât introducem din nou o autoritate care a fost în peri- oada interbelicã ºi a funcþionat foarte bine dupã 1936. Deci i-am rãspuns deja domnului senator. Eu cred cã atunci cînd ajungem la acest articol domnii senatori vor avea puterea sã decidã, prin vot, dacã este nevoie de aceastã autoritate sau nu.

DomnuÕ senator Bold, când ajungem acolo, dacã doriþi pe articol sã mai luaþi cuvântul...

Nu, cã nu se poate influenþa pe articol. E de fond, domnule preºedinte, cu voia dumneavoastrã. Gazele! spuneþi dumneavoastrã, domnule iniþiator, cã nu depind de dumneavoastrã. ªi atunci ce rost are agenþia?

E vorba de cu totul altceva. Este vorba de un element care a fost discutat, într-adevãr, ºi cu Ministerul Industriilor ºi au acceptat Ñ ºi colegii de la Camera Deputaþilor au fost de acord, avem aici un coleg deputat Ñ ca sã se introducã distribuþia care þine numai de autoritatea localã. ªi eu nu ºtiu, dumneavoastrã vorbiþi despre autonomia localã ºi acest paragraf ºi spiritul legii este în a da în puterea autoritãþilor locale aceastã distribuþie.

Deci în acest sens este introdus acel paragraf!

Domnilor colegi, bun! Am încheiat discuþiile generale. Când ajungem pe temã rãspunsul e acela, chiar dacã domnul senator, sã zic, ”n-a primit un rãspunsÒ, sã vedem pe parcursul legii.

V-aº ruga sã luaþi anexa la raport, amendamentele la Legea serviciilor publice, care de fapt reproduce întreaga lege ºi vom merge direct pe ea. Bun!

Titlul legii. Este o completare cu ”publice localeÒ. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Capitolul I. Titlu Ñ ”Dispoziþii generaleÒ.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 71 de voturi pentru, un vot împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

Articolul 1 Ñ douã alineate, aºa cum este formulat în raport. Este o completare cu alineatul doi.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 69 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

Articolul 2, în întregul sãu. Are numai niºte completãri la punctele e) ºi f); sunt niºte definiþii. Deci articolul 2, în întregul sãu Ñ patru alineate.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Articolul 3, cu trei alineate; uºoare completãri. S-a specificat ”localeÒ. Vã rog sã fiþi de acord ca peste tot în lege unde apare ”localeÒ... Sã aprobãm, cu aceastã menþiune, ºi articolul 3, cu trei alineate. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Articolul 4. Se propune eliminarea. Observaþii? Nu sunt.

Da înseamnã eliminare. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Articolul 5 (pe pagina 4). Nu are nici o modificare. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Da.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Bun. Dacã sunteþi de acord, includem ºi votul pentru acordul de eliminare, deci ceea ce se eliminã la alineatul 4.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 69 de voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri, s-a adoptat.

Articolul 10. Se propune eliminarea. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 71 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, 5 abþineri,

s-a adoptat.

Articolul 11. Vã rog sã urmãriþi. E ºi pagina a noua, redifuzatã.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 128/9.X.2000

Cu 68 de voturi pentru, un vot împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

Capitolul al II-lea. Se propune eliminarea capitolului II, în întregul sãu.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 72 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 4 abþineri, s-a adoptat.

Secþiunea 1 Ñ titlu Ñ text Camera Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã pe titlu.

Cu 74 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã, 5 abþineri, s-a adoptat.

Mã scuzaþi, domnilor colegi, Deci am dat un vot... Trecem direct la pagina 20. Am înþeles. Tot capitolul eliminat. Da, da, da. Am înþeles. Mulþumesc.

Capitolul al III-lea Ñ titlu. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

Secþiunea a 2-a, care ar trebui sã devinã 1.

Secþiunea a 2-a ºi dupã aceea vine secþiunea 1.

Am înþeles. A, s-a propus inversarea! Mulþumesc. Titlu. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri,

- s-a adoptat.

Articolul 44, în întregul sãu. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 78 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 4 abþineri, s-a adoptat.

Pe pagina 22, secþiunea 1 Ñ titlu (ca urmare a inversiunii fãcute adineauri).

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 5 abþineri, s-a adoptat.

Articolul 45, în întregul sãu.

Aveþi observaþii la vreun punct, la vreun alineat? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 5 abþineri, s-a adoptat.

Articolul 46, în întregul sãu, reformulare completã. Patru alineate.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Capitolul al IV-lea Ñ titlu. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Secþiunea 1 Ñ titlu.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

S-a votat! Secþiunea 1 am votat! Capitolul al IV-lea l-am votat!

Nu. Am votat capitolul al IV-lea. Acum am citit secþiunea 1.

Secþiunea 1, vã rog, votul dumneavoastrã pe titlu. Cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Articolul 47. Propunere de eliminare. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã, 6 abþineri, s-a adoptat.

Articolul 48, cu eliminarea alineatului 2 ºi cu eliminarea indicelui de alineat 1.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 69 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat. Articolul 49. Trei alineate, ca în raport. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

Articolul 50. Trei alineate, aºa cum sunt formulate în raport.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 73 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Articolul 51, cu formularea din raport. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 81 de voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri,

- s-a adoptat.

Articolul 52. Propunere de eliminare. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã, 6 abþineri, s-a adoptat.

Secþiunea a 2-a Ñ titlu. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã,

3 abþineri, s-a adoptat. Articolul 53, patru alineate, reformulate ca în raport. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri, s-a adoptat.

Articolul 54, douã alineate. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri, s-a adoptat.

Articolul 55, în întregul sãu; douã reformulãri de alineate: 4 ºi 5.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri, s-a adoptat.

Capitolul al V-lea se eliminã.

DomnuÕ meu, îþi arãt raportul.

Este o greºealã a raportului.

DomnuÕ Seres, eu vã spun ce nu vãd aici, pe raport. Deci capitolul al V-lea, întregul sãu?

Da. Se propune eliminarea.

ªi articolul 71, cum l-aþi scris pe pagina 39, e tot terminat?

Da. Tot capitolul este eliminat. ªi contravenþiile ºi infracþiunile se reglementeazã o datã cu reglementarea domeniului.

Am înþeles. Deci capitolul al V-lea. Eliminare.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

Capitolul al VI-lea. Titlu. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri, s-a adoptat.

Articolul 77. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Articolul 78 Ñ trei alineate. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri, s-a adoptat.

Articolul 79, ultimul. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

Vã rog sã votaþi renumerotarea, aºa cum va rezulta din reredactarea legii, cu toate eliminãrile.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru renumerotare completã.

Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Vreau sã vã mulþumesc anticipat, caracterul legii este lege organicã.

Vã rog, domnilor colegi.

Cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Vã mulþumesc pentru înþelegere ºi cred cã este o lege totuºi foarte importantã ºi cred cã este o realizare a Senatului.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã mulþumesc, domnule senator Seres.

Urmãtorul punct de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind utilizarea eficientã a energiei.

Rog iniþiatorii ºi Comisia economicã sã-ºi ocupe locurile.

Iniþiatorii, vã ascultãm!

## **Domnul Dumitru Popescu Ñ** deputat **:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Necesitatea unui act normativ cu aceastã temã se susþine pe douã considerente.

Întâi, în România înainte de Õ89, dar ºi dupã, nu a existat o preocupare susþinutã pentru reducerea consumurilor energetice, deci pentru creºterea eficienþei.

În al doilea rând, þara noastrã a semnat în 1994 Carta Europeanã a Energiei ºi în 1995 Protocolul eficienþei, anexã la Cartã, documente care au fost aprobate de Parlament în anii trecuþi.

În legãturã cu acest proiect de lege au fost douã iniþiative: una a Grupului parlamentar P.D.S.R. din Camerã ºi una a Grupului parlamentar P.N.L. Cele douã au fost contopite prin discuþii, prin analize comune ºi vi se prezintã proiectul acesta care este comun.

Principalele prevederi ale acestui proiect sunt: în primul rând, definirea unei politici energetice naþionale, care se aprobã de cãtre Guvern, în al doilea rând, stabilirea obligaþiei consumatorilor mari de energie de a întocmi programe de mãsuri pentru reducerea consumurilor energetice pe termen scurt ºi pe termen lung, de pânã la ºase ani.

Proiectul de lege, de asemenea, reglementeazã elaborarea, aprobarea ºi aplicarea standardelor de eficienþã energeticã, standarde care funcþioneazã în alte þãri ºi care obligã atât consumatorii, cât ºi producãtorii de energie la anumite norme care nu pot fi depãºite, în caz contrar fiind sancþionaþi.

Se stabilesc, de asemenea, principalele obligaþii ºi rãspunderi ale diferitelor organe implicate în gospodãrirea energiei, inclusiv a furnizorilor, dar ºi a consumatorilor, a organelor administraþiei publice locale ºi aºa mai departe.

De asemenea, se stabilesc unele mãsuri de stimulare pentru investiþii în domeniul eficienþei energetice. Adevãrul e cã, la un consum de energie, pe care România îl are de douãÐtrei ori mai mare decât al þãrilor dezvoltate industrial, raportat la unitate produs intern brut, se impune neapãrat ca sã se finanþeze mãsuri care sã ne alinieze cu timpul la performanþele þãrilor dezvoltate. Între aceste facilitãþi sunt: finanþare din investiþii, inclusiv la consumatorii de energie, a mãsurilor de reducere având ca sursã Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic care pânã acum s-a folosit numai pentru sistemul energetic, recte pentru administraþia sistemului energetic Ñ pentru CONEL sau RENEL; acum au acces la el ºi consumatorii pentru proiecte de economisire. De asemenea, sunt o serie de scutiri de impozite, de taxe vamale ºi reducerea dobânzilor la creditele pentru lucrãri de acest gen.

ªi eu vã mulþumesc, domnule coleg. Comisia, vã rog, punctul de vedere.

Comisia economicã a fost sesizatã cu adresa L 191 din 22.06.2000 pentru dezbaterea în fond a proiectului de lege. Dezbaterile asupra proiectului au avut loc în ºedinþa comisiei din luna iulie. S-au desfãºurat în prezenþa reprezentanþilor Ministerului Industriei ºi Comerþului.

În comisie s-au analizat ºi avizele Consiliului Legislativ ºi punctele de vedere ale Guvernului la iniþiativele legislative, precum ºi avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a Senatului la proiectul de lege, care este favorabil, fãrã amendamente.

Prin acest proiect de lege se urmãreºte creºterea eficienþei energetice în toate activitãþile desfãºurate pe lanþul energetic, deci: producere, transport, distribuþie ºi consum. Se instituie obligaþii ºi se acordã stimulente pentru autoritãþile publice, instituþii, agenþi economici ºi persoane fizice în vederea determinãrii unui nou comportament orientat spre îmbunãtãþirea modului de utilizare a energiei.

Luând în considerare toate acestea, Comisia economicã propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma de text trimisã de Camera Deputaþilor, fãrã modificãri. Dispoziþiile introduse prin lege se înscriu în categoria legilor ordinare.

Mulþumesc. Domnilor colegi, discuþii generale. Evident, pe utilitatea acestei legi.

Nu sunt observaþii, nu sunt precizãri? Nu?

Nu. Am discutat-o serios.

De acord. Mergem pe text, aºa cum este formulat de Camera Deputaþilor.

Titlul legii. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 71 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Capitolul 1 Ñ ”Dispoziþii generaleÒ.

Sunt observaþii la titlu? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

Art. 1, douã alineate. Sunt observaþii? Nu. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

Art. 2. Observaþii? Nu. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

Capitolul al II-lea, titlul. Observaþii? Nu. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

Art. 3, în întregul sãu. Nici un fel de observaþii. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

Art. 4. Observaþii? Nu. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 70 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

Capitolul al III-lea. Titlul. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri,

- s-a adoptat.

Art. 5, douã alineate. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

Art. 6. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

Art. 7, douã alineate. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

Capitolul al IV-lea, titlul. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 70 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat. Art. 8, douã alineate. Observaþii? Nu sunt.

Da. O întrebare.

Întrebaþi.

La art. 25, vreau sã vã gândiþi, nu care cumva penalitãþile, amenzile acestea sunt cam mici?

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Totuºi, trebuie sã întreb: art. 24 referitor la sancþionarea celor care nu respectã prevederile art. 19, iar art. 19 are niºte prevederi teoretice, utilizarea eficientã a sistemului, utilizarea materialelor. Cine stabileºte care este...? Nu, nu, din punct de vedere juridic, eu nu pot sã accept sã fie sancþiune pentru înºirarea unor principii de utilizare a energiei electrice sau termice ºi aºa mai departe! Nu, nu este! Citiþi art. 19!

Adicã poate fi sancþionat oricine sau nu poate fi sancþionat nimeni. Eu nu pot sã votez acest articol!

Sunt principii. Nu sunt concrete acolo. Din punct de vedere juridic, nu se poate, chiar dacã ne grãbim.

Iniþiatorul, vã ascultãm.

Care-i propunerea?

Eliminarea art. 18 ºi 19 din ”SancþiuniÒ, pentru cã aici sunt numai principii.

La ”SancþiuniÒ nerespectarea de cãtre managerii societãþii, de cãtre administratorii clãdirilor publice, art. 5, 6, 16, 17, 18, 19. Deci art. 18 ºi 19 înºirã numai principii, nu interzice nimic, nu impune nimic. Fãrã art. 18 ºi 19.

Iniþiatorul, sunteþi de acord?

De acord. Sã se taie 18 ºi 19 de la art. 24.

Dacã-mi daþi voie, eu nu sunt de acord cu domnul deputat. Nu numai din motivul cã l-am avut ºef atunci când am fost stagiar ºi am lucrat în energeticã, ci pentru cã nu sunt numai principii. Vã dau un exemplu: realizarea unui bilanþ energetic pentru clãdirile cu suprafaþã desfãºuratã mai mare de 1.500 metri pãtraþi o datã la 5 ani, bilanþ întocmit de cãtre o persoanã fizicã sau juridicã autorizatã, nu este principiu, este o sarcinã care trebuie fãcutã ca sã nu se risipeascã energia electricã sau utilizarea raþionalã.

Nu eliminare aºa, cu toptanul. Citeam din art. 19, deci analizãm alineat cu alineat ºi sã vedem ce se poate elimina, ce poate fi exprimat concret în legãturã cu ce poate constitui o abatere care trebuie, totuºi, pânã la urmã sã fie sancþionatã atunci când energia nu este utilizatã corect, eficient, ceea ce doreºte acest proiect de lege.

Pânã acum, în momentul în care ne întâlneam cu o nerespectare a legii, reproºam iniþiatorului ºi reproºam celui care a votat-o ºi, pânã la urmã, celui care a promovat-o sau a promulgat-o cã nu existã sancþiuni în legãturã cu nerespectarea legii.

Acum, când ajungem la sancþiuni, le eliminãm. Nu sunt de acord ºi trebuie analizat un pic, trebuie analizat punct cu punct, sã vedem ce se poate elimina. Eu cred cã marea majoritate de aici sunt condiþii de bun-simþ, numai cã exprimarea este un pic, sã spun, aºa, generalã, dar utilizarea eficientã a sistemului de încãlzire ºi climatizare într-o incintã este determinatã eficient de niºte parametri. Dacã este supradimensionatã, inclusiv din proiectare, acea instalaþie de încãlzire sau de rãcire nu este utilizatã eficient.

Eu vreau sã vã spun cã, din punct de vedere tehnic, litera a) de la art. 19 nu este o formulare exhausivã.

Mai am un coleg care a lucrat în domeniu, domnul Costel Gheorghiu, poate mã urmãreºte ºi este de acord sau îºi spune punctul de vedere.

Sunt probleme tehnice ºi, cu tot respectul pe care îl am faþã de juriºti ºi administratori, sã asculte de data aceasta ºi punctul de vedere al specialiºtilor.

Utilizarea materialelor de construcþie eficient energetic. Eu vreau sã vã spun cã existã diverse modalitãþi de a determina dacã un material de construcþie este eficient energetic sau nu, dacã izoleazã sau nu. Deci nu este o condiþie care nu poate fi determinatã dacã a fost respectatã sau nu.

V-am înþeles, domnule senator.

Efectiv, tot punctul 19 este perfect ºi poate fi în orice moment determinat dacã administrartorul imobilului, de exemplu, a respectat sau nu a respectat aceastã lege. Nu se poate elimina.

Trecem ºi la 18, sã vedeþi cã este perfect aplicabil ºi controlabil.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnul senator Gherman.

Revenim la articolul acesta!

Nu revenim, rãmânem pe articol ºi vom zice ”la art. 18 punctul cutare, 19...Ò

Domnule preºedinte, Stimatã colegã, Stimaþi colegi,

Eu cred cã intervenþia colegului Pusk‡s este corectã ºi am sã spun de ce. Pentru cã aceste prevederi de la 19, care toate sunt prevederi foarte judicioase, dar cuantificarea lor pentru a stabili o sancþionare este practic imposibilã.

Sã iau un exemplu care a fost dat de Excelenþa sa, domnul senator Vornicu, utilizarea unor materiale izolatoare. Ei bine, eu vã pot spune cã acesta este, dacã vreþi, un proces tehnic în care la 10 ani se constatã cã este mai bun un alt material. Ceea ce vã pot spune este cã a fost patentatã în Austria o utilizare a vopsirii interioare cu praf de aluminiu, pentru cã aluminiul este cel mai bun reflectant pentru cãldura din interior ºi nu permite acest schimb. Deci cuantificarea nu este posibilã.

Ideea a fost bunã ºi ideea art. 19 este bunã, dar ideea lui 24 de sancþionare este improprie, deoarece nu pot sã cuantific ºi nu, iertaþi-mã, în termeni caragialieni, nu cunosc adrisantul, deoarece, sã presupunem, la un moment dat, rãmâne lumina aprinsã pe hol, de ce sã-l taxez pe administrator dacã el nu este un tip care trebuie sã facã în fiecare zi rondul sã vadã dacã cucoanele îºi sting sau nu luminile pe hol?

Pe de altã parte, sã vobim ce se întâmplã în Senat, ce se întâmpla în legislatura precedentã. Erau cele 4 reflectoare care te orbeau toatã ziua ºi nu se lucra decât aproximativ 5 minute în care se fãceau înregistrãrile. Eu susþin o formulare care sã poatã fi cuantificatã în clipa în care se trece la sancþiuni. Altfel, generez aprecieri subiective ºi ne trezim cã în fiecare zi vom sancþiona pe cineva pentru aceeaºi greºealã care este ridicolã pentru cã, dacã un... ªi cred cã colegii sunt de acord cu aceastã abordare, adicã o abordare cuantificabilã.

Asta le-am spus ºi eu dumnealor când m-am deplasat la dânºii, cã trebuie sã avem o referinþã sau ceva. Altfel intervine abuzul foarte uºor.

Vã rog, domnule deputat.

Observaþiile care s-au fãcut aici sunt corecte. Vã rog sã observaþi cã art. 18 ºi 19 se referã la niºte obligaþii care se stabilesc la consumatori întâi ºi dupã aceea la administratorii clãdirilor.

Obligaþiile sunt, într-adevãr, ºi de principiu ºi este corect.

Este o scãpare a noastrã faptul cã la art. 24, când am pus contravenþiile, sancþiunile, le-am pus la tot articolul. De fapt, nu se referã la tot articolul ºi vã propun ieºirea din impas astfel: la art. 18 alin. 2, care spune ”societãþile de transport care deþin mai mult de 10... au obligaþia sã...Ò Dacã au 10 maºini ºi nu ºi-au fãcut program, le ard. ªi la art. 19 lit. e), care spune ”realizarea unui bilanþ energetic pentru clãdiri...Ò. Atât.

De acord. Corect.

Domnilor colegi, sunteþi de acord cu aceste completãri? La art. 18 alin. 2, art. 19 lit. e). Da. De acord.

Vã rog sã votãm art. 24, cu aceste modificãri.

Cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Art. 25, douã alineate.

O întrebare, domnule deputat. Vedeþi dumneavoastrã, dinamica aceasta pe care tot o mãsurãm în lei, vã daþi seama, la sumele care le-aþi trecut dumneavoastrã e un fel de: ”Ia nene de aici ºi lasã-mã în pace!Ò.

## **Domnul Petre Naidin Ñ** _deputat_ _**:**_

## Domnule vicepreºedinte,

Conform Legii nr. 32/1968 privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor, cu modificare ulterioarã, se dã dreptul la orice act normativ ca, prin hotãrâre de Guvern, aceste niveluri ale amenzilor sã fie corectate. Dacã de la etapa când s-a votat în Camera Deputaþilor ºi pânã acum, Guvernul considerã necesar, el poate ºi are dreptul sã reactualizeze oricând aceste niveluri.

Pãi, atunci, haideþi sã spunem aceasta, cã de aceea am ridicat problema!

Nu-i nevoie, pentru cã la modificarea ulterioarã este ordonanþa din 1993, care prevede expres aceastã normã.

ªi face toatã alinierea pe toatã legislaþia?

Exact!

Sã dea Domnul! Bine, e în ordine atunci. Art. 25, douã alineate.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

Art. 26, observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat.

Art. 27, observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat.

Capitolul al IX-lea Ñ ”Dispoziþii finale ºi tranzitoriiÒ. Vã rog, domnule senator.

Un obicei ºi o cutumã Ñ scuzaþi-mã pentru pleonasm...

Aveþi dreptate, ºtiu ce vreþi sã spuneþi.

”Dispoziþii tranzitorii ºi finaleÒ, aºa am votat întotdeauna, pentru cã, din punct de vedere legislativ...

E corect.

Deci corectarea titlului în ”Dispoziþii tranzitorii ºi finaleÒ. Nu pot fi pe dos, evident.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

Art. 28, observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 91 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

Art. 29, observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

Domnilor colegi, vot final pe lege.

Deºi e menþionat caracterul legii ca ordinarã, nu este

aºa, este organicã, pentru cã prevede sancþiuni. Prin urmare, vã rog sã fim atenþi la vot. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 94 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o aabþinere, s-a adoptat.

Vã mulþumesc.

Doamnelor ºi domnilor senatori, colegi ai noºtri, vã mulþumim în calitate de iniþiatori. Considerãm cã, prin aprobarea ºi devenirea lege a acestei iniþiative, respectãm normele impuse prin Tratatul cartei energiei ºi, respectiv, Protocolul pentru eficienþã energeticã ºi, în conformitate cu Strategia naþionalã pentru dezvoltare durabilã, putem sã deschidem unul din cele 31 de capitole, capitolul: Energie ºi dezvoltare a autoritãþilor publice din negocierile cu Uniunea Europeanã.

Vã mulþumim foarte mult.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Punctul 10, domnilor colegi.

Comisia economicã ºi iniþiatorii. E ordonanþã de urgenþã, articol unic.

Mai sunt douã puncte în mapã.

Propunerea este adoptarea proiectului în forma prezentatã.

Domnul secretar de stat, v-aº ruga sã fiþi sintetic. Toþi îl avem în mapã, vedem ºi concluzia.

Prin urmare, punctul 10: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 165/1999 pentru completarea alineatului 1 al articolului 5 al Ordonanþei Guvernului nr. 29/1994 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic.

_Continuare_ scrie aici. Înseamnã cã aþi prezentat-o, domnule ministru Isbãºoiu.

## **Domnul Eugen Constantin Isbãºoiu Ñ** _secretar de stat_

_în Ministerul Industriei ºi Comerþului_ **:**

Am prezentat-o în varã.

Comisia, aveþi un punct de vedere suplimentar? Suntem pe discuþii generale, care s-au prezentat. A mai apãrut ceva, între timp?

Existã o problemã. A apãrut.

Deci Comisia economicã a fost sesizatã, a analizat proiectul ºi a depus Raportul nr. 931, raport favorabil, fãrã amendamente, considerând cã beneficiazã de extinderea dumneavoastrã.

În urma dezbaterilor din 14 iunie, s-a fãcut raportul suplimentar, care este în casete la domnii colegi. Aºadar, documentul se aflã la comisie din partea ministerului, poate fi consultat, au participat reprezentanþii Ministerului Industriei ºi Comerþului, având la bazã documentul ”Strategia de dezvoltare economicã a României pe termen mediu. Energia ºi politica energeticãÒ.

ªi, considerând cã prevederile din ”Strategia energeticãÒ, respectiv, finalizarea Unitãþii 2ÐCernavodã justificã

completarea alin. 1 art. 5, de fapt, al ordonanþei de urgenþã, propunem plenului adoptarea proiectului de lege, în forma prezentatã de Guvern.

Mulþumesc, domnule senator.

Îmi aduc bine aminte de ce am retrimis ordonanþa la reexaminare, cã a fost o discuþie ºi era bine sã vã mai pronunþaþi o datã.

Dacã nu sunt observaþii...

Nu. Deci Guvernul a emis chiar în timpul vacanþei parlamentare o ordonanþã de urgenþã privind continuarea lucrãrilor la Unitatea 2ÐCernavodã, care confirmã punctul de vedere...

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Este în ordine, cu atât mai mult. Observaþii la titlul legii sunt? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Cu privire la formularea articolului unic, sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 93 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Caracterul legii: ordinarã.

Deci

Punctul 11: proiectul de Lege pentru valorificarea eficientã a exporturilor de fier vechi.

Iniþiatori, domnii: Adrian Nãstase, Dan Ioan Popescu, Alexandru Stãnescu ºi ªerban Mihãilescu.

Eu pot susþine proiectul de lege, dar nu este regulamentar.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Pãi, dar nu puteþi sã îl susþineþi în numele Domniilor lor. Nu aveþi cum.

Punctul 12. Daþi-mi, vã rog, pct. 12!

Punctul 12: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 104/1999 pentru modificarea ºi completarea prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie. Domnule secretar de stat, vã ascultam.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 104/1999 a fost prezentat astã-varã, fiind amânat pe considerentul definirii dependenþei Institutului de... Biroului Român de Metrologie Legalã, dacã este la Guvern sau la Ministerul Industriei ºi Comerþului, împreunã cu un alt act normativ, care exitã pe undeva. Ceea ce avem aici nu este influenþat deloc de cine depinde Biroul Român de Metrologie Legalã, ci reprezintã numai o acordare a cerinþelor, a regulamentelor româneºti în spiritul european: definirea unitãþilor de mãsurã, trasabilitãþii. Deci vocabularul ºi tot ce þine de aderarea noastrã la Uniunea Europeanã ºi concordanþa regulamentelor. Atât face aceastã ordonanþã.

Da, am urmãrit ºi eu ce aþi spus dumneavoastrã pe text. Confirm ceea ce spuneþi.

Comisia, ce punct de vedere aveþi?

Da. Comisia economicã a fost sesizatã cu adresa L/305 din 10 septembrie 1999 pentru analiza de fond a proiectului de lege ºi a înaintat raportul.

Proiectul de lege a intrat în dezbaterile Senatului în 14 iunie 2000 ºi, la propunerea plenului, a fost retrimis la comisie pentru reanalizarea ºi întocmirea unui raport suplimentar.

Propunerea de retrimitere a avut ca scop discutarea simultanã a Ordonanþei Guvernului nr. 104/1999, cu Ordonanþa de Guvern nr. 18 ºi corelarea lor. S-au analizat cele sesizate în plen, s-au reþinut ºi s-au fãcut corelãrile necesare...

Este subiectul altei ordonanþe. Eu m-am uitat pe text.

Numai puþin, aveþi rãbdare.

Vã rog.

Sigur cã este obiectul altei ordonanþe, dar noi nu aducem în discuþie acea ordonanþã, ci discutãm despre schimbare, alte schimbãri în legãturã cu acest Birou. Deci rãmâne acolo unde a fost arondat, dar se produc schimbãri în alte acþiuni legate de activitatea acestui Birou. Pãi, nu este corect. Problema esenþialã a acestui Birou este ca el sã fie separat de cel care îl controleazã.

ªi atunci, ce facem? Îl împiedicãm sã îºi facã treaba?

Nu poate fi cineva Ñ spuneam atunci ºi repet ºi acum Ñ ºi arbitru ºi jucãtor?

Corect.

...de cãtre iniþiator, în aceastã ordonanþã, da?

Da. De aceea, considerãm cã problematica din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 18 ºi din Ordonanþa Guvernului nr. 104/1999 trebuie tratate separat.

Susþinem raportul iniþial ºi propunem adoptarea Ordonanþei Guvernului nr. 104/1999, în forma transmisã de Guvern, fãrã modificãri.

Da. Mulþumesc.

Domnilor colegi, deºi înscrierea este cã legea are caracter ordinar, structura ei ºi reformulãrile, aºa cum au fost puse de acord în art. 36 din Ordonanþa Guvernului nr. 20/1992, cum s-a modificat, ºi unde propune ca personalul Biroului Român de Metrologie Legalã sã nu fie angajat politic, se coroboreazã, în acest caz, cu art. 37 alin. 3 din Constituþie. Deci legea este organicã. V-am spus acest lucru, ca sã fim atenþi la vot.

Domnul senator Buruianã, vã rog.

Stimaþi colegi, când, data trecutã, s-a discutat aceastã propunere, eu am þinut sã precizez cã este nevoie sã clarificãm o chestiune de principiu, ºi anume: Metrologia trebuie sã þinã de Ministerul Industriei ºi Comerþului? Sau trebuie sã fie în afara Ministerului Industriei ºi Comerþului?

Ori este arbitru, ori este jucãtor. În acelaºi joc, vorbesc. Aºa. În cazul de faþã, aºa este. Ministerul Industriei ºi Comerþului este unul din marii producãtori Ñ încã Ñ de produse industriale. Ca acel care controleazã calitatea acestor produse sã fie subordonat tot Ministerului Industriei ºi Comerþului este o eroare. Treaba aceasta s-ar putea face numai dacã Ministerul Industriei ºi Comerþului ar fi numai un minister de reglementare. Or, la noi nu este încã acest caz. Aceasta spuneam atunci, aceasta este, de fapt, problema esenþialã a funcþionãrii metrologiei în România. ªi, sigur, depinde de noi dacã dorim ca ea sã fie, într-adevãr, o instituþie neutrã, care sã îi poatã controla sever ºi obiectiv pe toþi sau numai pe unii.

Eu sunt de acord cu dumneavoastrã, numai cã nu acesta este subiectul.

Nu, dar aceasta este problema.

ªi acum, ce facem? Spunem: Domnule, pentru cã nu am stabilit norma de reglementare în subordinea cui s-ar gãsi, da? Nu venim acum, pe acest motiv Ñ ºi v-aº propune sã fiþi de acord Ñ, mã rog, ºi sã îi dãm prioritate, sã o introducem ºi pe aceasta. Dar asta nu putem, ca toate reglementãrile de aici sã i le cenzurãm acum, ca sã punem condiþii. Pentru cã, atunci, datoritã acestei chestiuni, nu mai facem nici aceastã ordonanþã, nici cealaltã nu este lãmuritãÉ

Domnule preºedinte, rezolvând aceastã problemã, o lãsãm moartã pe cealaltã. Or, logica de fond a chestiunii este cealaltã, nu aceasta.

senator Buruianã, ºi un om raþional al unor astfel de lucruri.

Aºadar, întâi, discutãm principiile ºi pe urmã discutãm elementele componente. Nu se poate altfel. Este logic. Nu pot sã votez aºa ceva. Nu pot sã discut, mãcar.

Da. Mulþumesc. Domnul senator Oliviu Gherman.

Bun. Am înþeles.

Elementul de fond al chestiunii este celãlalt, nu acesta.

Domnul senator Gheorghe Dumitraºcu.

Sigur, aproape cã îl combat de domnul senator Buruianã, întrucât pentru prima datã problema s-a pus în termeni moderni în timpul lui Alexandru Ioan Cuza, când nu aveam industrie. Nici atunci nu aveam industrie, nici azi nu avem industrie. ªi, deci, nici atunci nu putea face parte din Ministerul Industriei, nici astãzi nu poate faceÉ Însã logica este aceasta: întâi discuþi principiul ºi, dupã aceea, vii cu o chestiune, fãrã sã, îi zic eu, neapãrat, punctualã, dar este neapãrat punctualã.

Aºadar, în nici un caz nu aº discuta acum aºa ceva, pânã nu fixãm principiul: cui aparþine? Ce înseamnã în ultimã instanþã? Întrucât este Ministerul Industriei ºi Comerþului în mãsurã sã conducã o asemenea instituþie, care ar trebui sã fie aproape independentã sau mãcar autonomã? Deci atenþiune! Independetã sau, mãcar, autonomã. ªi vii cu chestiunea aceasta ºi o vâri sub nasul unui minister, care minister are cu totul alte treburi decât aceasta ºi în care el beneficiazã numai de o parte. El priveºte numai o parte aÉ De pildã, nu ºtiu dacã Ministerul Industriei ºi Comerþului se ocupã, dacã ora are 60 de minute sau nu? Dacã se ocupã, cã metrul are cutare ºi cutareÉ, de toate lucrurile acestea. Repet, lucrurile acestea le vom rezolva dupã ce tranºãm Ñ pentru cã ele trebuiesc tranºate, ca la mãcelãrie Ñ principiul.

Dar metrul acela de platinã nu-l vindem.

Nu, îl dãruim Europei. În privinþa Europei ar trebui sã se cam, în privinþa unei pãrþi a Europei ar trebui sã se cam alinieze ºi ea. Ce aþi zice sã se alinieze Europa englezã, aºa, unitãþilor de mãsurã? Aºa, ca idee. Deci, dincolo de aceasta, eu nu am nimic cu Anglia, Anglia este altceva, ea ºi restul lumii, dar, în aceastã situaþie, permiteþi-mi sã spun, asta ar însemna, desigur, cã sunt absolut de acord cu un mare specialist, care este domnul

Domnule preºedinte, Stimatã colegã, Stimaþi colegi,

Intrãm mereu în sarabanda ordonanþelor, ordonanþelor de urgenþã etc. La prima vedere, s-ar pãrea cã problema ridicatã de colegul Buruianã este, dacã vreþi, o problemã artificialã sau o problemã suprastructuralã, aºa cum obiºnuiam noi sã vorbim cu vreo 20 de ani în urmã. Adicã, o problemã care nu atinge fondul. În realitate, este o problemã de fond.

Desigur, avem în faþã, în acest moment, ordonanþa ºi întrebarea este: o votãm sau nu o votãm, o aprobãm sau nu o aprobãm?

Cred cã momentul supunerii ordonanþei, care oricum îºi face efectele, este un moment inoportun. Dacã, într-adevãr, vrem sã rezolvãm problema, ca atare, atunci venim cu o ordonanþã sau cu o ordonanþã de urgenþã sau asumarea rãspunderii Guvernului, ca Ñ iarãºi Ñ sã asimptotizez, aceasta este o vorbã pe care am mai folosito, în care sã rãspundem la aceastã întrebare de fond.

Vreau sã vã întreb: Cine ne preseazã aºa de tare ca sã adoptãm o lege privind ordonanþa, atâta vreme cât ordonanþa îºi face Ñ bine, mersi! Ñ efectul ºi sã aºteptãm sã vedem care este rezolvarea de fond?

De aceea, eu evident cã nu am ce sã votez împotriva ordonanþei, deoarece ordonanþa stabileºte ca un fel de regulament, adicã este o treabã strict internã.

Colateralã!

Exact. Nu am de ce sã votez împotrivã, nu am nici de ce sã votez pentru, deoarece eu nu ºtiu care este finalitatea acestei trebi. De aceea, eu nici nu cred cã se poate vota, dupã pãrerea mea, nici pentru, nici abþinere, deoarece ordonanþa aplicându-se, sã avem întâi în vedere ce se urmãreºte ºi care este obiectul muncii acestei ordonanþe.

De aceea, eu nu îmi voi folosi cartela. De altfel, cartela mea de ambasador aici... pentru cã Ñ iertaþi-mã! Ñ este un vot de ambasador, în acest moment, când în salã suntem vreo 34Ð35 de senatori.

Iniþiatorul? Ce punct de vedere aveþi?

Eu vã spun foarte sincer cã Ñ dacã îmi permiteþi câteva cuvinte ºi dupã aceea sã îmi spuneþi dacã sunteþi de acord Ñ ideea mea ar fi sã reluãm aceastã ordonanþã, care are raport favorabil, în pereche cu ordonanþa care stabileºte norma de subsidiaritate. Bãnuiesc cã este vorba de Ordonanþa Guvernului nr. 104/1999, da?

Da.

Ea nu a fost aprobatã prin lege, cã acum intrãm într-un paradox: venim ºi modificãm o ordonanþã Ñ m-aþi înþeles, da? Ñ, care, de fapt, trimite la o altã ordonanþã, care nu a fost aprobatã prin lege ºi aceasta capãtã lege de aprobare a ordonanþei, aceasta în cauzã, de azi. ªi chiar cã am fi într-o situaþieÉ

Dupã pãrerea mea, cele douã ordonanþe nu sunt legate decât prin faptul cãÉ

Norma de organizare ºi de subordonare ar fi altceva. Altceva vreau sã vã spun. Chestiunea care este: Aveþi raportul la cealaltã ordonanþã?

Nu, nu îl am la mine.

La 109, cu nu ºtiu ce? Nu îl aveþi la dumneavoastrã, dar este fãcut? Eu nu ºtiu, trebuie sã cer fiºa. Pentru cã Ñ ce vreau sã vã spun? Ñ, nici nu aº vrea sã îi blochez, nici nu s-ar putea, dar nici nu aº vrea sã risc, ca sã vã spun foarte sincer, cã nu am pe ce sã mã bazez la vot. Iar dacã, cumva Ñ cum sã vã spun? Ð, îmi iese un vot aiciÉ

Oricum ordonanþa îºi face efectul!

Eu am înþeles.

Dar, cum sã zic, dacã domnul senator Dumitraºcu a amintit de Cuza, aº aminti ºi eu cã Alexandru Ioan Cuza a însemnat un mare pas înainte, cã a introdus sistemul metric, dar i-aº aduce aminte domnului senator cã, dupã plecarea lui Cuza, s-a revenit la ocalele vechi ºi la stânjenii vechi. Deci acum încercãm sã facem acelaºi lucru.

Deci, domnilor senatori, vã consult dacã sunteþi de acord sãÉ Aveþi raportul la cealaltã ordonanþã?

Domnule preºedinte, am spus, Ordonanþa Guvernului nr. 104/1999 aduce modificãri de naturã tehnicã Ordonanþei Guvernului nr. 20/1992 ºi creeazã condiþii de armonizare a legislaþiei cu legislaþia Uniunii Europene. În aria de reglementare a Ordonanþei Guvernului nr. 104/1999 nu este cuprinsã problema subordonãrii Biroului Român de Metrologie Legalã. Trebuie discutate separat. Aceasta este dispoziþia comisiei.

Domnule senator, ºi eu am fost de acord cu dumneavoastrã aici ºi am spus: Domnule, aceasta reglementeazã altceva.

Acesta este punctul de vedere al comisiei.

Separat, dar într-o anumitã ordine.

Bine, ea îºi face efectul, dar vã daþi seama ce înseamnã sã îmi aparãÉ

Domnule preºedinte, în aria de reglementare a Ordonanþei Guvernului nr. 104/1999 nu este cuprinsã problema subordonãrii Biroului Român de Metrologie Legalã. Aceasta este problema.

Domnule preºedinte, lãsaþi-o atunci împreunã cu Ordonanþa Guvernului nr. 109.

Eu aºa aº propune ºi o sã fac demersurile la Biroul Executiv, ca sã o introducem sãptãmâna viitoare, împreunã. Cred cã este mai bine aºa. ªi acum, vã spun o chestiune colegialã, domnilor. Eu nu ºtiu cum veþi vota dumneavoastrã, dar nu vreau sã risc, pentru cã, dacã picã, este ºi mai rãu.

Bun. Le discutãm împreunã, atunci.

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

Vã rog.

Domnule preºedinte, îmi pare rãu cã aþi cãzut în aceastã capcanã, pentru cã dumneavoastrã, ca preºedinte de ºedinþã, probabil cã ar fi trebuit sã fiþi unul dintre impulsorii noºtri, ca sã votãm ºi sã parcurgem un numãr cât mai mare de proiecte de lege pe care le avem în agendã. Cel puþin, ºi ca membru al Biroului permanent al Senatului.

Pânã aici sunt perfect de acord cu dumneavoastrã.

Dar vreau sã vã spun cã aici a fost, într-adevãr, un distins coleg senator care, pânã la urmã, ne-a propus ºi vãd cum câºtigã teren, ne-a propus o politicã, nu care poate fi o doctrinã, cu ”o politicã a struþuluiÒ. Adicã, domnule, nici nu votez pentru, nici contra, ci mã fac cã nu o vãd, o ignor. Deci eu cred cã de acest regulament, de aceste prevederi pe care ni le propune aici iniþiatorul, avem nevoie cât mai repede sã intreÉ

Domnule coleg, este ordonanþã de urgenþã, ea este executivã, nu este nici o problemã, iar eu nu vreau sã risc votul pe ea. Pentru cã, atunci, pe procedurã, sunt obligat sã o trimit cu lege de respingere la Camerã, acolo nu îºi mai face cursul, nu mai capãtã nota de urgenþã necesarã. Tocmai cã am spus, întrucât îºi produce efectul ºi întrucât dilema aceasta care a fost, condiþionãrile care s-au pus ºi cred cã le-aþi urmãrit ºi dumneavoastrã... Dacã nu, veniþi dumneavoastrã ºi supuneþi-o la vot dumneavoastrã. Vã dau acest mandat, dar vi-l asumaþi. Pentru cã, în rest, este uºor sã vorbeºti. Cu atât mai mult cu cât sunt ºi eu legat de metrologie, mãcar sufleteºte, pe o parte din viaþa mea. Ea îºi produce efectele, dar sãptãmâna viitoare o putem pune, pentru cã am ºi spus eu cã voi face perechea, sã cer în Biroul permanent sã intrãm în prima ºedinþã ºi s-a rezolvat toatã problema.

Domnule preºedinte, îmi pare rãu cã dumneavoastrã, care moderaþi dezbaterea, aþi lãsat ca... totuºi, accentele critice nu au mers pe textul pe care îl avem în faþã ºi, aºa cum se discutã în exerciþiul legislativ, a discuta la temã, la concret, ºi aþi lãsat ca douã elemente careÉ

Nu am lãsat nimic. Doriþi sã o supun la vot, domnule senator, da?

Deci eu am susþinut acest lucru ºi am înþeles cã nu este dorinþa mea, ci este dorinþa Biroului permanent, pentru care astãzi conduceþi ºedinþa.

Domnule senator, Biroul permanent nu îmi dã un mandat de numaiÉ Eu am plecat demult din comunism, nu ºtiu cum sã vã spun, când raportam acelea, în 4 ani ºi jumãtate ºi, dupã doi ani de zile, aveam producþie pe un an nefãcutã. ªtiþi? Mie îmi spune: ”Fã numãrul cutare!Ò ªi nici nu îmi spune: ”Vezi cã trebuie sã ai cutare concepþie la cutare lege.Ò Iar dacã este sã o spun aºa, corect, v-am fãcut un serviciu colegial.

Pãrerea mea este cã ea trebuie reprogramatã, împreunã cu cealaltã. Dacã dumneavoastrã, mâine, puteþi

Ñ eu vã dau douã alternative care pot rãmâne Ñ, dacã pânã joi le avem, joi putem sã le facem, conduc tot eu. Nu, mâine sã se facã aceastã chestiune, se poate introduce în mapã. Mâine se poate introduce în mapã. Aceasta este pentru secretariatul general, ce spun, dacã aveþi raportul, ca joi sã putem. Joi, noi lucrãm normal, dar secretariatul nostru, mâine, poate sã vadã dacã a venit raportul de la comisie, de ce nu s-a programat. Sunt? Discutãm joi. Nu? Marþi. Da? În plenul de marþi.

A se reþine cã, de fapt, noi sprijinim Guvernul aici, iar domnul senator Gavaliugov, din Guvern, nu sprijinã Guvernul.

Domnule senator Gaita, aveþi raportul?

Nu, nu îl avem.

Atunci, vã propun, cel mai târziu, joia viitoare.

Propuneþi dumneavoastrã, în principiu, sã se amâne aceasta, pânã se discutã împreunã cu cealaltã.

Da, dar s-a invocat aici un anume grad de urgenþã. Nu. Vã propun marþi, în ºedinþa de marþi, ºi sã începem pe agenda de lucru de marþi cu acestea douã. Marþi. Mai daþi-mi una, vã rog frumos!

Mai avem una la punctul 14É

Domnilor, vã propun sã luãm în discuþie punctul 13 Ñ ºi acum vã spun sincer de ce Ñ, este vorba de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 59/1999, aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adãugatã la unele instalaþii ºi echipamente importate de Ministerul Apãrãrii Naþionale, pentru înzestrare.

Iniþiatorul? Vã rog frumos.

Deci anul trecut, în ideea sprijinirii producþiei Industriei de apãrare, pentru înzestrarea Ministerului Apãrãrii Naþionale, pentru omogenizarea echipamentelor, legat de aderarea României la N.A.T.O., s-a propus o ordonanþã de urgenþã, prin care se cerea aprobarea scutirii plãþii T.V.A. ºi a taxelor vamale la o serie de echipamente pentru înzestrarea Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Spuneþi. Continuaþi.

Atât.

Sunteþi de acord cu amendamentele formulate de comisie?

Da.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Aveþi raportul, domnule senator Bãraº?

Avem.

Nu, pânã la 31 decembrie 1999.

Adicã, retroactiv? Cum vine chestiunea aceasta? Noi suntem în anul 2000 ºi suntem aproape de 31 decembrie.

Ea a fost o ordonanþã de urgenþã valabilã în anul 1999.

Bun. Am înþeles. Deci, întrucât Ñ cel puþin, pânã la o schimbare de ordin politic foarte serioasã Ñ o axiomã nu se demonstreazã, aceastã ordonanþã este o axiomã. Sunt de acord cu tot ce este înãuntru, aºa cum au hotãrât aceste douã ministere.

Vã rog, concluzia.

Mulþumesc.

Cu scrisoarea nr. L/848 din 5 noiembrie 1999, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului nr. 59/1999 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adãugatã la unele instalaþii ºi echipamente importate, pentru înzestrarea Ministerului Apãrãrii Naþionale, reþinând exact urmãtoarele.

Obiectul ordonanþei de urgenþã îl constituie scutirea de la plata taxei pe valoarea adãugatã a unor produse de tehnicã militarã, componentele acestora, materialelor, pieselor de schimb, echipamentelor, aparaturii, serviciilor aferente acestor importuri, necesare executãrii unor produse pentru înzestrarea Armatei. Aºa.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în urma analizei, propune plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege, cu amendamentele din anexã.

Mulþumesc. Înþeleg cã iniþiatorul a fost de acord.

Da.

V-aº propune, domnilor, discuþii generale.

Îmi daþi voie?

Vã rog, domnule senator.

Am greºit eu sau este vorba numai de sfârºitul lui decembrie 1999?

Staþi puþin! Domnule secretar de stat, domnilor, dacã noi umblãm acum ºi cu amendamentele Ñ aþi spus cã aþi fost de acord Ñ, ea s-a încheiat ca aplicaþie?

Da.

S-a încheiat?

Da.

Pãi, ce rost mai are sã o amendãm, domnule?

Amendamentele suntÉ

Domnule, este încheiatã ca execuþie?

Da.

Trebuie, totuºi, votatã.

ªtiu ce spuneþi, dar nu mai are rost sã o amendãm, domnule, dacã ea s-a încheiat. Ce amendez?

Domnule preºedinte, amendamentele sunt mai mult de stil, decât de conþinut.

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 128/9.X.2000

Haideþi, sã mergem dupã Camera Deputaþilor, cã mai programãm ºi o mediere ºi nu ºtiu ceÉ Dacã ea s-a încheiat, ca efectÉ Domnul senator Csap—.

Comisia, da?

De acord.

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Articolul unic.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Votul dumneavoastrã asupra legii, în ansamblu. Caracterul legii: ordinarã.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, ca membru al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, propun sã renunþãm la amendamentele formulate.

Mulþumesc, domnule senator. Titlul legii. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã mulþumesc.

Cvorumul este cum este. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu foarte mult.

## _ªedinþa s-a suspendat la ora 17,30._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 128 /2000 conþine 40 de pagini.**

Preþul 19.160 lei