Stenogramă plen

## Domnilor senatori,

Vã invit în salã. Invit, de asemenea, pe domnii secretari Pusk‡s Valentin-Zolt‡n ºi Dumitru Badea la prezidiu.

Nu avem cvorum... Sã facem apelul!

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 8 mai, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii secretari Dumitru Badea ºi Pusk‡s Valentin-Zolt‡n, pe care-i invit la prezidiu.

Din totalul de 143 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa, pânã în acest moment, un numãr de 114 colegi, absentând motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 9 senatori, trei fiind membri ai Guvernului ºi 6 colegi fiind plecaþi în delegaþie. Cvorumul de ºedinþã este de 72 de senatori.

Programul de lucru al zilei de astãzi:

Ñ lucrãri în plen pânã la ora 19,30, cu ordinea de zi standard, respectiv probleme organizatorice, declaraþii politice, program legislativ, întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri din partea reprezentanþilor Executivului.

De asemenea, vom încerca sã aprobãm ºi programul de lucru al Senatului în perioada 8Ð13 mai, dar mai avem o singurã chestiune de lãmurit cu Camera Deputaþilor care, prin Biroul permanent, ne-a solicitat sã realizãm în aceastã sãptãmânã o ºedinþã comunã, propunându-ne ziua de miercuri. Noi am fãcut o scurtã ºedinþã de Birou permanent, dar le-am rãspuns cã miercuri noi avem ºedinþe în comisii ºi, ca rãspuns, le-am solicitat sã avem ºedinþa comunã a celor douã Camere joi de dimineaþã.

Dacã în legãturã cu programul de lucru al zilei de astãzi sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Vã rog sã votaþi, domnilor senatori.

Cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, programul de lucru al zilei de astãzi a fost aprobat. Dacã în legãturã cu ordinea de zi aveþi de fãcut propuneri? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Care ordine de zi?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

A zilei de astãzi. Deci cu 69 de voturi pentru ºi 4 abþineri, ordinea de zi a fost aprobatã.

Stimaþi colegi, înainte de a vã prezenta programul de lucru al acestei sãptãmâni, întrucât se pare cã de data aceasta existã cvorum de ºedinþã, vã rog sã-mi permiteþi, întrucât este prima ºedinþã dupã sfintele sãrbãtori ale Paºtelui, ca în numele colegilor din Biroul permanent sã vã urãm tuturor Cristos a înviat!

Biroul permanent propune plenului Senatului, pentru aceastã sãptãmânã, aºa cum am discutat ºi aþi aprobat: Ñ pentru ziua de astãzi program în plen;

Ñ mâine Ñ program în plenul Senatului;

Ñ miercuri Ñ lucrãri în comisii Ñ ºedinþa de Birou permanent;

Ñ joi Ñ ºedinþa comunã a celor douã Camere, având un punct pe ordinea de zi: aprobarea Regulamentului Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, întrucât acesta trebuie aprobat în 15 zile de la constituirea legalã a consiliului;

Ñ vineri Ñ lucrãri în plenul Senatului.

Dacã vom termina joi de dimineaþã, atunci joi dupãamiazã vom reveni din nou în Senat ºi vom continua dezbaterile în plen.

Dacã sunt observaþii în legãturã cu programul? Nu sunt.

Deci aceastã ºedinþã comunã de joi a fost negociatã de domnul vicepreºedinte Dan Vasiliu cu domnul preºedinte Ion Diaconescu.

Dacã nu sunt observaþii, supun plenului Senatului programul de lucru al întregii sãptãmâni. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Programul de lucru al acestei sãptãmâni a fost aprobat cu 71 de voturi pentru, 7 contra ºi 3 abþineri. Domnul senator Doru Gaita.

## **Domnul Doru Gaita:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Cred cã se cuvine, ºi am bucuria sã anunþ colegii, se cuvine sã-l felicitãm pe domnul profesor universitar academician Sergiu Chiriacescu pentru realegerea dânsului, în unanimitate, de cãtre cei 56 de rectori din România, în funcþia de preºedinte al Consiliului Naþional al Rectorilor. Îl felicitãm.

Stimaþi colegi, sper cã sunt în asentimentul dumneavoastrã sã-l felicitãm pe domnul rector, pe colegul nostru, Sergiu Chiriacescu.

Felicitãri, domnule profesor!

Sã trecem la declaraþii politice.

Grupul parlamentar P.D.S.R., 23 de minute, înscriºi la cuvânt Ñ domnii senatori Ion Vasile ºi Liviu Maior.

Domnul senator Ion Vasile. Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Vasile Ion:**

Domnule preºedinte, Domnilor colegi, Stimaþi invitaþi,

Sfintele sãrbãtori de Paºti au trecut ºi, o datã cu ele, se pare cã o parte a reprezentanþilor clasei politice ºi-au uitat promisiunile fãcute în vederea unei campanii electorale obiective, pozitive, menite sã gãseascã soluþii pentru scoaterea þãrii din marasm. Nu dorim sã facem campanie electoralã de la aceastã tribunã, pentru cã nu acesta este rolul Senatului. Dorim ca în aceastã declaraþie politicã sã prezentãm anumite aspecte negative receptate de P.D.S.R. în ultimele zile, sã reamintim colegilor noºtri cã ºi-au pus semnãtura, în numele partidelor pe care le reprezintã, pe un protocol iniþiat de ”Pro DemocraþiaÒ ºi sã facem totodatã un apel la respectarea acestui protocol, pentru ca disputa politicã sã se desfãºoare dupã modelul democraþiilor tradiþionale.

Sãptãmâna trecutã anumite cercuri grupate la Cotroceni au lansat, cu sprijinul Parchetului General din subordinea Ministerului Justiþiei, o nouã diversiune pe tema unor afaceri ilegale în care ar fi implicaþi o serie de lideri ai partidului nostru. P.D.S.R. a emis cu promptitudine un comunicat din care reiese dorinþa noastrã de a se acorda tot concursul reprezentanþilor justiþiei, ca ºi aprecierea noastrã cã rezolvarea acestui caz de cãtre magistraþii francezi va dovedi caracterul electoral ºi provocator al acestei noi diversiuni, croitã dupã acelaºi procedeu folosit în cazul ”ZavtraÒ. Dosarul ”Adrian CosteaÒ, ca ºi lista cu numele politicienilor români din P.D.S.R. au fost întocmite la Bucureºti ºi transmise în Franþa de procurorul Gheorghe Mocuþa, aºa cum singur recunoaºte în numãrul de vineri al ziarului ”AdevãrulÒ. Aceasta, pentru ca afacerea sã devinã obiectul investigaþiilor justiþiei franceze, care nu poate fi suspectatã în vreun fel de partizanat politic. Astfel, simplul fapt cã o serie de lideri ai P.D.S.R. urmeazã sã fie audiaþi a oferit un excelent prilej presei aservite puterii sã transforme martorii în inculpaþi ºi chiar în vinovaþi cerþi.

Dacã în cazul ”ZavtraÒ s-a constatat dispariþia absolut uluitoare a unor documente din arhiva Ministerului de Externe, în cazul ”CosteaÒ executanþii noii diversiuni au simplificat lucrurile, copiind, pur ºi simplu, documente secrete din arhivele Preºedinþiei ºi Guvernului, pe care le-au distribuit, dupã criterii de afinitate, unor segmente ale mass-media. Dacã în cazul dispariþiei documentelor din arhiva M.A.E. nu s-a gãsit ºi, cu siguranþã, ancheta nu va gãsi vinovatul, în cazul de faþã, al copierii din arhivele Guvernului ºi Preºedinþiei, vinovaþii nici nu sunt cãutaþi, pentru cã au acþionat la comandã ºi sub înaltã protecþie. Declaraþiile reprezentanþilor Parchetului General, fãcute vineri presei, care se bat cap în cap, faptul cã ”Adrian Costea a rãmas neidentificat, cu adresa necunos-

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Triþã Fãniþã, Grupul parlamentar P.D.

Renunþaþi, v-a retras partidul cuvântul? Poftiþi, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

De la aceastã înaltã tribunã v-am prezentat recent o declaraþie politicã prin care semnalam un caz ieºit din comun, cel al procurorului Eugen Iacobescu de la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Slatina, care a fost dovedit de organele de cercetare penalã cã a sãvârºit ilegalitãþi strigãtoare la cer, între care aducerea fãrã vãmuire în þarã a peste 85 de kilograme de aur.

Populaþia din judeþul Olt este pur ºi simplu indignatã cã în urma unor asemenea semnale nu se iau mãsurile care se impun pentru clarificarea situaþiei, pentru pedepsirea exemplarã a gravelor încãlcãri ale legilor în vigoare tocmai de cãtre o persoanã chematã sã contribuie la respectarea legalitãþii.

În scurtul timp care a trecut de la prezentarea amintitei declaraþii politice, datoritã lipsei de reacþie a autoritãþilor judecãtoreºti ºi continuãrii practicii extrem de pãguboase a tãrãgãnãrilor, procurorul Iacobescu a cãpãtat curaj ºi, cu concursul unor forþe oculte, a ieºit la contraatac precum ºarpele la drumul mare. El foloseºte presa localã pentru a arunca în continuare perdele de fum, pentru a-i intimida pe cei care doresc limpezirea situaþiei. Nimeni însã din autoritatea judecãtoreascã nu i-a dat pânã acum replica strict necesarã, o replicã bazatã pe prevederile Constituþiei, care precizeazã cât se poate de clar raporturile Parlamentului cu Justiþia.

De fapt, stimaþi colegi, aceasta este esenþa problemei.

Consider cã în afarã de cazul concret al procurorului Eugen Iacobescu, caz care continuã sã fie o patã nedoritã pe obrazul justiþiei, se ridicã problema foarte serioasã de principiu, privind autoritatea Senatului ca organ reprezentativ suprem al poporului român, cum se aratã în Constituþie.

Este vorba despre modul în care unii demnitari iau în seamã poziþiile exprimate de la aceastã tribunã. Prea multe intervenþii ale senatorilor sunt asemenea strigãtelor în pustiu. Noi luãm atitudine faþã de diferitele fenomene negative din societate. Doar presa preia declaraþiile noastre, fapt pentru care îi mulþumim. Este adevãrat, alegãtorii noºtri îºi exprimã sprijinul lor, dar mai departe nu se petrece nimic. Remarca este, desigur, valabilã ºi pentru ceea ce se petrece în alte domenii, inclusiv în agriculturã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Mortun Alexandru, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

O nedreptate flagrantã, nedemnã de o societate democraticã, este pe cale sã se întâmple. Într-un sector singular prin rezultatele sale bune, ºi mã refer la sport, în general, ºi la fotbal în special, dorinþa de a da un exemplu a dus la luarea deciziei extreme de a retrograda în divizia ”CÒ o echipã de fotbal, F.C. Drobeta-Turnu Severin, clasatã în divizia ”BÒ pe locul IV, sub pretextul trucãrii unui meci.

Nu comentez lipsa de probe elementare în luarea deciziei ºi nici faptul cã era în discuþie cuvântul unor conducãtori de club, al unor oameni care investiserã bani, banii lor, în fotbal, contra unor jucãtori nelegaþi de oraº nici mãcar prin buletinul de identitate. Mã refer doar la lovitura nedreaptã aplicatã unui club care a fost, în mod repetat, umilit ºi trãdat de conducãtorii locali ºi naþionali ai fotbalului românesc. În ºedinþe rapide, de cele mai multe ori fãrã drept de cuvânt, s-au comunicat decizii aberante ce vin în contradicþie flagrantã cu anchetele poliþiei ºi ale procuraturii, autosesizate în acest caz, ºi în faþa cãrora aproape toþi jucãtorii ºi-au recunoscut falsul în declaraþii. Faptul cã unul din conducãtorii fotbalului, ºi mã refer la domnul general Bãdoiu, declara ieri mass-media cã nu are relevanþã pentru forul de conducere o anchetã a poliþiei ºi a procuraturii este dovada clarã cã legile statului ºi Constituþia nu sunt respectate atunci când contravind unor interese. Ar trebui sã ne întrebãm noi, noi toþi, toþi care încã mai considerãm România stat de drept, cum un magistrat îºi poate permite astfel de judecãþi de valoare!

Situaþia explozivã din oraº mã face sã avertizez în mod serios asupra consecinþelor pe care ºi le asumã aceºti diriguitori, mai ales în situaþia în care echipele retrogradabile pe teren în acest moment, ale Timiºoarei ºi Oradei, rãmân în divizia ”BÒ, deºi nu au acumulat, împreunã, nici mãcar punctele lui F.C. Drobeta. De asemenea, vreau sã-i avertizez în special pe preºedinþii de cluburi, mulþi dintre ei membri ai Biroului executiv al Federaþiei Române de Fotbal, cã dacã aceastã infamie va fi legiferatã ºi de Domniile lor, vor crea un precedent periculos pentru fotbal, dar ºi pentru viaþa socialã a României, vor dovedi tuturor cã dorinþa de ºantaj a unor jucãtori sau interesele imediate ale unor cluburi ºi ale susþinãtorilor lor sus-puºi devin ele înseºi literã de lege în România.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D., domnul senator Nistor Bãdiceanu. Vã rog, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

În urmã cu 3Ð4 sãptãmâni, actualul Guvern era acuzat de unul dintre vorbitori, al cãrui nume nu vreau sã-l dau aici pentru a nu-i mai da iarãºi dreptul la replicã, era comparat cu o orchestrã unde fiecare suflã într-un alt instrument decât în cel la care se pricepe. Sigur, era fãcutã cu nostalgia când suflau la trombon sub bagheta unui singur conducãtor ºi totul mergea O.K. Era acuzat Mureºan cã e electronist ºi se ocupã de agriculturã, dar vã rog sã credeþi cã a fãcut mai mult în agriculturã decât mulþi specialiºti...

Ce-a fãcut, domnule?

## **Domnul Nistor Bãdiceanu:**

...care au fãcut colectivizarea, iar specialistul în aviaþie Dudu Ionescu a reuºit sã-l împiedice pe ”Luceafãrul huileiÒ sã ocupe Bucureºtiul, ceea ce specialiºtii P.D.S.R.ului n-au reuºit.

ªi acum, pentru cã tot veni vorba de dosare, o bunã parte dintre colegi m-au acuzat ani de-a rândul cã am pãgubit economia naþionalã printr-un vast furt de ciment, s-a fãcut mult tapaj pe treaba asta...

...cã noi manipulãm justiþia. Am aici o adresã de la Parchetul General, prin care se spune: ”...în vederea soluþionãrii plângerii penale pe care aþi formulat-o împotriva numitului Tudor Corneliu Vadim, înregistratã la Parchetul General de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie sub numãrul 475 din mai 1999, vã rugãm de îndatã sã ne remiteþi în original revista ÇPoliticaÈ nr. 377/19 iunie, în care a fost publicat articolul ÇPopulaþia îl va spânzura de limbã în piaþa publicãÈ, semnat de fãptuitorul Tudor Vadim CorneliuÒ, ca sã vedeþi de câtã celeritate ºi câtã obedienþã dã dovadã Parchetul când este vorba de reprezentanþii opoziþiei.

ªi mai am un dosar în care este vorba de sentinþa penalã nr. 152, pronunþatã în 2 aprilie 1959, pe care când l-am arãtat unui coleg de la P.D.S.R. a spus: ”Pãi bine, pe treaba asta trebuia sã fii împuºcat!Ò ºi nu o spunea în glumã. Domnul Apostolache vorbea din convingere.

## Drept la replicã!

## **Domnul Nistor Bãdiceanu:**

Aici se spune: ”Inculpatul Bãdiceanu Nistor, fost membru al organizaþiei Tineretul P.N.Þ., iniþiatorul ºi organizatorul grupãrii subversive contrarevoluþionare din România independentã din anul 1948 din Oradea, a fost condamnat în anul 1949 la 5 ani închisoare corecþionalã pentru activitatea depusã în cadrul grupãrii subversive arãtate mai sus. Dupã executarea pedepsei ºi eliberarea lui din închisoare, în 17 septembrie 1953, a întreþinut legãturi cu alþi foºti deþinuþi ºi în discuþiile purtate cu aceºtia a propovãduit schimbarea regimului democrat popular din

RomâniaÒ. Deci o crimã gravã. ”În toamna lui 1956Ò Ñ ºi aºa mai departe Ñ ”se asociazã într-o altã organizaþie pentru a înlãtura guvernul de democraþie popularãÒ. Bun! ”Împreunã cu coinculpatul Mihele ªtefan, l-a ajutat pe inculpatul Molnar Gheorghe sã sustragã de la Secþia LÐIII C.F.R. Oradea, unde îndeplinea funcþia de magaziner, 2.000 kilograme de ciment. Ajutorul dat inculpatului Molnar Gheorghe în delapidarea acestei cantitãþi de ciment constã în faptul cã a adus la cunoºtinþa inculpatului Mihele cã Molnar Gheorghe are ciment de vânzare ºi sã-i caute cumpãrãtorÒ. Deci iatã crima de care s-a fãcut vinovat în delapidare subsemnatul Nistor Bãdiceanu! ªi mi se aruncã de ”nÒ ori problema cimentului de cãtre cetãþeni care au adus prejudicii de miliarde de lei actualei economii naþionale, nu a celei socialiste!

Vã mulþumesc pentru atenþie ºi celor care...

... iar referitor...

Vã rog, domnul senator.

## **Domnul Nistor Bãdiceanu:**

Referitor la scandalul pe care-l face România Mare

, trebuie sã fie mulþumitã cã are tot sprijinul Biroului permanent în împiedicarea discutãrii ridicãrii imunitãþii parlamentare a senatorului Vadim Tudor, care stã de un an pe ordinea de zi, cu raportul Comisiei juridice... mã întreb pânã când. Probabil dupã alegeri se va invoca faptul cã ar fi primit o nouã imunitate, deºi a infirmat, vãd.

Vã rog, domnilor senatori!

Vã mulþumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Ion Cârciumaru.

## **Domnul Ion Cârciumaru:**

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Cred cã colegul nostru nu meritã sã-i dãm nici un fel de atenþie pentru ce a spus pânã acum, lucrurile le cunoaºtem noi mai bine, aºa cã dânsul îºi face, probabil, propagandã electoralã. Probabil cã s-a înscris primar în vreo comunã în Bihor ºi are nevoie de...

Ca senator al judeþului Constanþa, nu mi-a fost indiferent comunicatul Guvernului ºi m-am documentat la faþa locului, la Centrala Nuclearo-Electricã, unde am constatat foarte multe neadevãruri pentru care iau poziþie prin acest material. Comunicatul Guvernului privind greva de la Centrala Nuclearo-Electricã din Cernavodã nu numai cã a dezinformat opinia publicã, nu i-a speriat însã pe greviºti, care au obþinut ºi sprijinul celor peste 20.000 de locuitori ai localitãþii Cernavodã pentru continuarea grevei.

De fapt, ce cuprindea comunicatul? Acuzaþii fãrã acoperire, cum cã greva afecteazã securitatea centralei, cã greviºtii vor salarii indecente ºi cã greviºtii vor concedii de 50 de zile. Neadevãrate toate! Cu toate cã s-a încercat manipularea mass-media, aceasta, la rândul ei, s-a informat la faþa locului ºi a constatat cã nu existã manifestãri violente, cã salariaþii asigurã funcþionarea centralei în condiþiile legii, cã salariaþii nu cer decât respectarea contractului colectiv de muncã semnat în urmã cu 10 luni, ºi anume majorarea salariilor cu 25%, tichete de masã, concedii de odihnã suplimentare, conform legii. Trebuie sã reamintim cã Centrala Nuclearo-Electricã din Cernavodã nu este subvenþionatã din bugetul statului ºi, din contrã, aduce venituri la bugetul statului. Considerãm cã se vrea cu tot dinadinsul sã se discrediteze sindicaliºtii ºi salariaþii greviºti ai centralei de cãtre unele forþe oculte care-ºi au originea chiar în cadrul Ministerului Industriei ºi Comerþului, þinând cont cã majoritatea consiliului de administraþie este format din oameni cu rãspundere din Ministerul Industriei ºi Comerþului. În aceastã situaþie este normal ca superiorii salariaþilor din centralã sã manevreze opinia publicã româneascã, aruncând cu noroi în activitatea Centralei NuclearoElectrice din Cernavodã.

Trebuie arãtat cã în întreprinderile din platforma Centralei Nuclearo-Electrice din Cernavodã mai muncesc numai 2.000 de oameni din cei peste 10.000 care munceau înainte de 1989 ºi au ajuns la situaþia ca toþi cei 20.000 de locuitori sã depindã direct sau indirect de veniturile salariaþilor din aceastã platformã.

Deºi situaþia veniturilor reale a scãzut la jumãtate faþã de cele din 1998, Centrala Nuclearo-Electricã de la Cernavodã a dovedit, în cei peste 3 ani de funcþionare, cã este una dintre cele mai performante din lume, fiind pe locul 10. Asigurã peste 10% din producþia de energie a României ºi scuteºte anual bugetul statului de peste 100 de milioane dolari necesari importului de combustibili clasici pentru acoperirea perioadei de iarnã ºi vinde mai ieftin energie la CONEL, cu 26 dolari/MW/h faþã de centralele clasice Ñ cu 43 dolari/MW/h pe cãrbune ºi 36 dolari/MW/h cele cu hidrocarburi; este mai eficientã decât cele clasice cu 12 dolari pe MW/h Ñ costul de producþie Ñ ºi 14 dolari pe MW/h Ñ cheltuieli financiare pentru restituirea creditelor garantate de stat.

## Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Sergiu Nicolaescu. Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Voi face o foarte scurtã incursiune în trecut. În 1968 primeam carnetul de partid din partea P.C.R. Era un lucru care contrazicea oarecum firea lucrurilor,

pentru cã originea mea socialã contrazicea condiþiile pe care le impunea P.C.R., cu atât mai mult cu cât nici nu fãcusem vreun serviciu acestui partid. Totuºi fãcusem filmul ”DaciiÒ, care avea un record absolut de spectatori, ºi numeroase premii internaþionale obþinute cu filmele documentare pe care le-am fãcut.

Din 1977 pânã în 1989 nu am fost la nici o ºedinþã de partid. De douã ori am fost propus de cãtre colegii mei din Buftea sã fiu dat afarã din partid. Nu am fost dat afarã, iar în toamna lui 1989 am avut ºansa sã asist, sã fiu prezent personal la cãderea Zidului Berlinului.

Întors pe 15 decembrie în þarã, am acþionat, aºa cum conºtiinþa mea mi-a dictat-o, în 21 decembrie aici, în faþa fostului Comitet Central, ºi mai departe, în zilele de 22 ºi cele care au urmat.

Dupã Revoluþie am fãcut parte din Frontul Salvãrii, am fost unul din iniþiatorii lui, am reprezentat în Parlament Frontul ºi P.D.S.R., iar astãzi vã anunþ cã din acest moment nu mai sunt independent, ci mã reîntorc la P.D.S.R. faþã de care am rãmas loial. Idealurile mele se apropie de idealurile acestui partid.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumim, domnule senator.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu**

**:**

Iertaþi-mã!

Vã rog.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**

Mã iertaþi! Ca sã nu fie interpretatã greºit întoarcerea mea în P.D.S.R., renunþ pe viitor la prezenþa mea în Parlament.

Vã mulþumesc.

**Domnul Triþã Fãniþã**

**:**

Ei, asta da! Renunþi în favoarea mea?

E o idee! Vedeþi cã aveþi cam mulþi colegi prezenþi, domnule senator Triþã Fãniþã.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Liviu Maior, Grupul parlamentar P.D.S.R.

## **Domnul Liviu Maior:**

Succesiunea de evenimente politice din ultima perioadã confirmã fãrã nici un fel de dubiu intenþia actualei coaliþii de guvernare de a promova în continuare, pânã la extrem, un discurs electoral bazat exclusiv pe denigrarea pânã la anihilarea internaþionalã, dacã se poate, a opoziþiei, în sprijinul a ceea ce se defineºte tot mai mult cã ar fi lipsa de europenism ºi de aderare la valorile democraþiei. Se încearcã astfel deposedarea opoziþiei, a P.D.S.R.-ului, în principal, pe plan internaþional, de legitimitatea sa democraticã, în special prin punerea sa în conexiune cu un trecut nu prea îndepãrtat.

Pentru populaþia Românei, un asemenea discurs doreºte sã acrediteze ideea cã un eventual guvern al opoziþiei actuale nu ar putea sã realizeze în mod aprioric reforma, întrucât nu va fi acceptat decât cel mult formal pe plan internaþional ºi în orice caz nu din punct de vedere substanþial al legitimitãþii sale. În aceastã opticã populaþia României ar trebui sã se aºtepte la o perioadã de izolaþionism politic provocat, ce poate stopa integrarea europeanã a þãrii ºi, prin aceasta, fluxul de asistenþã financiarã internaþionalã.

Am mai arãtat anterior cã o asemenea strategie nu face decât sã recunoascã de fapt eºecul dramatic al actualei guvernãri în realizarea reformei. Dacã reforma ar fi fost într-adevãr un succes, dacã populaþia ar fi resimþit cât de cât o îmbunãtãþire a nivelului de trai sau mãcar conturarea unei perspective în acest sens, puterea nu trebuia decât sã apeleze la un mesaj simplu, bazat pe succesul guvernãrii.

Din punct de vedere electoral ar fi fost mult mai simplu ºi mai ales mult mai eficient sã se foloseascã aceastã strategie. Cum aºa ceva nu este însã posibil, datoritã eºecului guvernãrii, delegitimarea opoziþiei reprezintã ultima alternativã de supravieþuire.

Procedând la o asemenea politicã electoralã, puterea actualã nu face decât sã comunice populaþiei cã, deºi a înregistrat un eºec, acesta nu poate fi îndreptat decât de aceeaºi putere, întrucât numai aceeaºi putere poate avea suport internaþional în acest sens, un fel de, citez, ”Vã cerem scuze pentru cã am eºuat, dar nu existã alternativã. Suntem condamnaþi de cãtre comunitatea internaþionalã sã guvernãm tot noi.Ò

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Ioan Moisin, Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.

Aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Declaraþia se referã la tratatul preconizat între România ºi Republica Moldova.

Doamnelor ºi domnilor,

Basarabia este teritoriu românesc strãvechi, la fel ca ºi Bucovina, fãcând parte din patria româneascã. Patria are douã componente de bazã: þara ºi poporul. Asupra þãrii nu poate hotãrî decât poporul. Teritorial, de drept istoric Basarabia este o parte a þãrii noastre, deci numai poporul nostru, în integralitatea sa, adicã din actuala Românie, micºoratã, din Basarabia, Bucovina etc., se poate pronunþa asupra sorþii unei pãrþi a þãrii. Nici un demnitar, fie el chiar guvernant, nu poate decide soarta Basarabiei, ci numai poporul român din stânga ºi din dreapta Prutului, printr-un referendum comun.

Cer acest referendum comun înainte de semnarea actualului proiect de tratat româno-român. Uniunea Europeanã ºi NATO trebuie sã accepte dorinþa legitimã de refacere a unitãþii etnoteritoriale a României, prin revenirea Basarabiei ºi Bucovinei la patria-mamã România, de vreme ce au acceptat reunificarea etnoteritorialã a Germaniei de Est ºi de Vest.

Orice încercare, indiferent din partea cui ar veni, de a refuza reunirea în viitor a Basarabiei ºi Nordului Bucovinei cu România reprezintã o acceptare implicitã a consecinþelor pactului sovieto-nazist Ribbentrop-Molotov, a efectelor politice de jaf teritorial fascisto-comuniste. Acest pact hitleristo-stalinist trebuie condamnat explicit în orice tratat provizoriu cu Basarabia, stabilindu-se un termen precis pentru lichidarea fapticã a consecinþelor sale în privinþa Basarabiei ºi Bucovinei.

Sã se termine cu aberaþia împãrþirii românilor în români ºi moldoveni, care nu este decât o invenþie sovieticã. Reprezentanþii Partidului Popular Creºtin Democrat din Basarabia au declarat cã tratatul româno-moldovean parafat zilele trecute consfinþeºte, citez, ”vechea tezã cominternistã a moldovenismuluiÒ, iar textul tratatului ”camufleazã cu epitete diplomatice pecetluirea problemei Basarabiei în versiunea ruseascãÒ.

Recent, ”Putin ºi-a exprimat foarte clar împotrivirea privind avansarea NATO ºi a Uniunii Europene în spaþiul fostei U.R.S.S.Ò. Vezi Victor Roncea: ”Roman a plecat la Chiºinãu cu proiectul documentului de bazã româno-moldoveanÒ. ”Tratatul cu Basarabia ridicã semne de întrebare ºi naºte valuri electoraleÒ, în 27 aprilie 2000.

Vã mulþumim, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Dan Vasiliu, Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Aveþi cuvântul, domnule vicepreºedinte!

Mulþumesc. Domnule preºedinte,

Onoraþi colegi,

Prezenta declaraþie politicã va fi cititã ºi mâine, în Camera Deputaþilor, de cãtre domnul coleg deputat Mihai Baciu.

Anul trecut v-am solicitat atenþia asupra unei probleme care, ulterior, a sensibilizat opinia publicã din întreaga þarã, privatizarea S.C. TEPRO Ñ S.A. din Iaºi, modalitatea cel puþin suspectã în care s-a realizat ea ºi mai ales consecinþele economice ºi sociale grave ale acestei privatizãri.

S-au auzit atunci voci care încercau sã inducã ideea cã intervenþia noastrã ar avea mai mult un caracter electoral ºi chiar cã noi, cei din P.D., am fi împotriva privatizãrii, în general, pe care am susþinut-o doar în vorbe, nu ºi în realitate.

Revenim azi în faþa dumneavoastrã cu aceastã problemã care între timp s-a agravat atât din punct de vedere economic, cât ºi social ºi îndrãznim sã afirmãm cã problema TEPRO Ñ Iaºi a devenit emblematicã pentru cum nu trebuie fãcutã privatizarea, mai ales în cazul unitãþilor de interes naþional.

Mass-media ieºene dar ºi centrale au afirmat cã noi, parlamentarii Partidului Democrat de Iaºi, am vrea sã redeschidem dosarul fierbinte al S.C. TEPRO. Da, aºa este, ºi redeschidem acest dosar începând chiar cu aceastã declaraþie în faþa dumneavoastrã, la Senat, ºi mâine, la Camera Deputaþilor.

Este necesarã mai întâi o precizare. Partidul Democrat în întregimea lui, precum ºi noi, parlamentarii acestui partid nu suntem ºi nu putem fi împotriva privatizãrii, din raþiuni multiple. Doctrina social-democratã este, în plan economic, o doctrinã a proprietãþii private. Partidul Democrat este un partid al reformei ºi, ca atare, ºi-a pus semnãtura pe programul de guvernare al coaliþiei majoritare. Dar suntem împotriva unei privatizãri haotice, nemaivorbind de licitaþii trucate pentru comisioane uriaºe prin care câþiva se îmbogãþesc, iar pentru mii ºi mii de salariaþi începe coºmarul ºomajului ºi al mâinii întinse la pomana statului.

Revenim ºi redeschidem dosarul TEPRO Ñ Iaºi tocmai pentru cã aici a avut loc o evoluþie absolut contrarã a ceea ce se înþelege prin trecerea de la economia etatistã la economia de piaþã. Se ºtie cã pachetul majoritar de acþiuni deþinut de Fondul Proprietãþii de Stat la TEPRO Ñ Iaºi a fost vândut firmei cehe ”Zelezarni VeseliÒ prin contractul de vânzare-cumpãrare nr. 422/21.07.1998. Existã documente ºi dovezi care atestã indubitabil cã procedura prin care s-a fãcut aceastã vânzare a încãlcat flagrant norme ºi reglementãri legale ale statului nostru. Nu putem intra în amãnunte în timpul scurt pe care îl avem la dispoziþie, dar putem sã vã oferim câteva cifre absolut grãitoare privind rezultatele dramatice ale acestei afaceri.

Astfel, capitalul social al TEPRO din 1996 pânã în 1999 a rãmas acelaºi, 121 miliarde lei. Cifra de afaceri a crescut, dar nu real, ci datoritã inflaþiei, de la 169 de miliarde în 1996 la 318 miliarde în 1999.

Producþia fizicã însã a scãzut dramatic, de la 117 mii tone în 1996 la doar 43 mii tone în 1999, iar numãrul angajaþilor Ñ de la 3.141 la 1.550, cu perspectiva scãderii în continuare.

În sfârºit, producþia fizicã pe o persoanã a scãzut de la 37 tone în 1996 la 28 tone în 1999, iar dacã, în 1996, la 897 lei cheltuiþi se obþinea o valoare de 1.000 lei, în 1999 trebuiau cheltuiþi 1.216 lei pentru o producþie de 1.000 lei, adicã o pierdere de 216 lei la fiecare mie.

Toate acestea au fãcut ca anul financiar 1999 sã se încheie cu datorii de 99 miliarde lei ºi cu pierderi de 66 miliarde lei. Nu credem cã mai este necesar, onoraþi colegi, sã vã reamintesc marile probleme sociale care se ascund în spatele acestor cifre seci, pentru cã aþi vãzut cu toþii miºcãrile de protest ale celor de la TEPRO, nemulþumiþi de situaþia lor, dar îndureraþi ºi de starea acestei unitãþi, pânã mai ieri emblemã a economiei româneºti.

Cum a fost posibil acest lucru ºi cine se face vinovat de aceastã situaþie? Din documentele pe care le avem la dispoziþie putem schiþa unele rãspunsuri.

S-au produs nereguli chiar în faza de licitaþie. La licitaþia cu plic închis oferta mai bunã aparþinea ofertantului Asociaþia privatã TEPRO, dar comisia, fãrã nici o explicaþie, a trecut la negocieri separate cu firma cehã ºi a declarat-o câºtigãtoare. Nu s-a stipulat în contractul de vânzare-cumpãrare nici o clauzã privind situaþia personalului, conform Hotãrârii Guvernului nr. 48/1997.

Firma ”Zelezarni VeseliÒ nu a investit nici un cent din cei 4,9 milioane dolari prevãzuþi în contract. Au fost lichidate linii de produse rentabile care avea piaþã de desfacere, dar concurau pe cele ale unor unitãþi ale firmei cehe.

Firma cehã refuzã sã repatrieze valuta, drept pentru care societatea TEPRO Ñ S.A. Iaºi a primit o amendã de 2,6 miliarde lei.

A fost refuzatã orice discuþie pe marginea oricãrui plan de restructurare, propus de sindicatul liber al TEPRO, care nu se opune deloc privatizãrii, dar vrea una care sã ducã la dezvoltare, ºi nu la faliment.

În aceast moment, firma ”Zelezarni VeseliÒ cere Consiliului de administraþie al societãþii TEPRO sã divizeze societatea în mai multe unitãþi cu obiect de activitate preponderent comercial ºi de transport. Cu alte cuvinte, dacã lucrurile continuã în acest fel, TEPRO Ñ Iaºi este pe cale de dispariþie.

Nu credem cã mai este necesar sã amintim consecinþele economice pentru þarã ºi sociale pentru populaþie ale acestui fapt.

Toate încercãrile sindicatului de la TEPRO ºi ale altor responsabili, între care mulþi specialiºti, de a antrena Fondul Proprietãþii de Stat, cel care a vândut TEPRO, în rezolvarea situaþiei s-au lovit de refuzul net al acestuia.

Însuºi Corpul de control al primului-ministru a constatat acolo nereguli, dar F.P.S.-ul a rãmas în continuare mut ºi surd.

În consecinþã, în calitate de reprezentanþi aleºi ai populaþiei Iaºiului ºi de membri ai acestui Parlament, cerem insistent Fondului Proprietãþii de Stat, domnului Radu Sârbu, preºedintele acestuia, sã analizeze cu toatã atenþia, _sine ira et studio_ , situaþia de la TEPRO Ð Iaºi, sã procedeze la rezilierea contractului de vânzare-cumpãrare, dacã este cazul, sã descopere vinovaþii pentru aceastã situaþie, pentru a fi traºi la rãspundere.

În ce ne priveºte, noi vom urmãri problema pânã la rezolvarea ei, conform legilor statului român ºi intereselor cetãþenilor lui.

Considerãm redeschis dosarul TEPRO. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Gheorghe Bunduc, Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Vã rog sã vã încadraþi în timp.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Desprinderea Basarabiei de Þara Moldovei în urma rãzboiului ruso-turc din anii 1806Ð1812, consemnatã prin Pacea de la Bucureºti, reprezintã începutul unei îndelungate perioade de suferinþe ºi vicisitudini pentru românii ce locuiesc între Prut ºi Nistru.

Jocurile politice la care au participat marile puteri ale lumii au fãcut ca aceastã provincie româneascã sã devinã un adevãrat mãr al discordiei, iar geografic ºi politic ea sã se situeze când alãturi de patria-mumã, când gubernie ruseascã sau republicã socialistã dependentã de Kremlin.

Atât România, cât ºi provincia sa, Basarabia, au avut mii de ani o istorie comunã, sunt locuite de acelaºi popor, care vorbeºte aceeaºi limbã, are aceeaºi religie ºi tradiþie ºi aceleaºi obiceiuri.

Dupã Revoluþia Românã din Decembrie 1989 ºi dupã destrãmarea Uniunii Sovietice, la orizont apãruserã semne favorabile ºi încurajatoare ale unei uniri a Basarabiei cu România, dar aceastã ºansã nu a fost fructificatã, fie datoritã lipsei de abilitate politicã a guvernanþilor de atunci, de la Bucureºti, fie de teama unei reacþii dure din partea Moscovei sau a lipsei de înþelegere ºi sprijin din partea Occidentului.

Din nefericire astãzi nimeni nu mai vorbeºte despre o posibilã unire a Basarabiei cu România. Este un adevãr trist ºi dureros, care a fost scos în evidenþã ºi de modul în care s-au desfãºurat, în urmã cu nu prea multã vreme, festivitãþile consacrate împlinirii a 82 de ani de la unirea Basarabiei cu România. Astfel, la aceastã întâlnire, organizatã la Cercul Militar, dintre oamenii politici nu au participat decât reprezentanþii Partidului România Mare. În ceea ce îi priveºte pe alþi politicieni de diverse culori, mai mult sau mai puþin apropiaþi faþã de Basarabia, aceºtia au trecut acest eveniment sub tãcere, fie cã au uitat, fie cã nu le-a pãsat, fie cã ºi-au vãzut în liniºte de ocupaþiile cotidiene sau de afaceri.

De fapt, în ultima vreme, distanþa dintre Bucureºti ºi Chiºinãu, în loc sã se micºoreze, devine tot mai mare ºi la acest lucru contribuie atât politicienii români, cât ºi cancelariile politice europene. Astfel, recent, Guvernul României a hotãrât introducerea de paºapoarte pentru românii Ñ fraþi ce locuiesc de o parte ºi de alta a râului Prut.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Emil Tocaci. Aveþi cuvântul, domnule senator! Vã rog sã vã încadraþi în patru minute.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Ceea ce voi spune s-ar putea intitula ”O pledoarie pentru transparenþãÒ.

## Domnilor colegi,

Acum aproximativ douã luni am început, atât cât am putut eu, o campanie pentru a ni se comunica salariile fabuloase ale unor manageri ºi, în general, ale unor salariaþi ai statului de la întreprinderi cu totul deficitare.

Acum câteva zile, se pare cã acest gest este imitat de foarte multã lume, inclusiv de Preºedintele þãrii ºi de prim-ministru, dar Senatului tot nu i s-au comunicat salariile de ordinul sutelor de milioane de lei pe lunã sau al miilor de dolari.

Revin cu aceastã cerere, în interesul transparenþei, ºi observ cã transparenþa lipseºte în toate domeniile. Exceptând eforturile presei, care, într-adevãr, aduce o undã de transparenþã în viaþa politicã româneascã, restul instituþiilor statului, adicã instituþiile statului sunt lipsite total de transparenþã ºi riscurile care decurg sunt uriaºe. Domnilor colegi,

A vorbit cineva chiar astãzi despre o privatizare suspectã, ca sã nu spun direct frauduloasã. Aºa este, dar toate privatizãrile, mai ales cele ale obiectivelor de importanþã naþionalã, ar fi fost obligatoriu sã fie cu totul transparente. Ar fi fost normal ca licitaþiiile sã fie comunicate în presã, ºi rezultatele, ºi contractele. Nu s-a fãcut nimic din toate acestea. Dacã m-aº întreba de ce, aº da dovadã fie de naivitate, fie de perfidie. Este evident de ce.

De asemenea, observ cã sunt voci care se ridicã împotriva Tratatului cu Moldova. Un tratat al României cu Repulica Moldova, un tratat cu totul special este oricând bine venit, dar noi nu ºtim cum este acest tratat. Este oare admisibil ca noi sã aflãm de tratat doar cu câteva zile înaintea ratificãrii lui? Vã întreb: Ce s-ar întâmpla dacã Parlamentul României ar fi nemulþumit de acest tratat ºi ratificarea nu ar avea loc? Ar fi o loviturã grea datã relaþiilor dintre România ºi Republica Moldova. Existã aceastã posibilitate? Pãi, sã vã spun eu cã existã. ªi, dacã nu se va întâmpla aºa, în ciuda unor nemulþumiri, este pentru cã, pentru a nu ºtiu câta oarã, se practicã politica faptului împlinit. De zeci de ori pânã acum, în ultimii ani, Parlamentul României a fost pus în faþa faptului împlinit, spunându-ni-se: ”Aprobaþi, pentru cã, dacã nu aprobaþi, are loc o adevãratã catastrofã naþionalãÒ. Inclusiv cu bugetul ºi cu multe altele.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Victor Apostolache Ð Grupul parlamentar al Partidului Democraþiei Sociale din România.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Iniþial nu voiam sã iau cuvântul astãzi, în plenul Senatului, dar, între timp, mi-a parvenit o situaþie de la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, o situaþie care ar trebui sã dea de gândit tuturor celor care susþin aceastã conducere din fruntea ministerului, respectiv situaþia lucrãrilor la zi.

Pentru cei care mai cunosc, cât de cât, câte ceva din agriculturã, o sã dau câteva cifre. Mai sunt de arat 1.500.000 de hectare. Mai sunt de semãnat 2.500.000 de hectare. Legumele s-au realizat pe 49%, mazãrea pe 68%, ovãzul pe 80% din ceea ce a programat aceastã conducere care se ocupã de cu totul altceva: orzoaica de primãvarã Ð 75%, plantele de nutreþ Ð 55%, inul pentru ulei Ð 15%, sfecla de zahãr Ð 57%, cartofii Ð 91%, soia Ð 22%, floarea-soarelui Ð 66% ºi aºa mai departe.

Dar ceea ce este deosebit de grav este cã ºi culturilor care au fost semãnate în toamnã li se acordã acelaºi tratament, respectiv erbicidarea grâului s-a realizat numai pe 46% din suprafaþã, iar a orzului, care trebuia efectiv încheiatã, pe 61%.

Pentru cã este un coleg aici care mã tot bruiazã, vreau sã spun cã s-a realizat ceva, domnule Paºca, ºi anume cea mai mare restanþã este realizatã în sectorul de stat la semãnat, respectiv 34%. Deci ceea ce aþi susþinut dumneavoastrã privind ”Legea LupuÒ într-adevãr se realizeazã, se duce ºi la compromiterea acestui sector. Dar este corect ceea ce spuneþi, cã funcþioneazã.

La aceastã situaþie s-a ajuns datoritã incompetenþei celor care conduc acest minister ºi, de ce nu, ºi Guvernul. Cupoanele despre care ne vorbea domnul ministru al agriculturii au ajuns la producãtori numai în procent de 30%, iar distribuirea lor s-a fãcut dupã cum au dictat directorii generali, care au favorizat firmele care au cotizat la P.N.Þ.C.D., excluzându-i pe þãranii pentru care varsã atâtea lacrimi de crocodil farsorul din fruntea Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei.

La dezastrul din acest sector, produs de incompetenþa celor puºi sã-l gestioneze, s-au adãugat ºi calamitãþile produse de inundaþii. Mai nou, atacurile dãunãtorilor Ð omizi, cãrãbuºei, gãrgãriþe, rãþiºoare Ð compromit culturile, în timp ce domnul ministru împrãºtie în teritoriu pliante cu chipul sãu surâzãtor, pliante plãtite din banul public, fãrã sã ia mãsurile ce se impun pentru oprirea acestui dezastru nemaiîntâlnit în agricultura României.

## Mulþumim.

O invit la tribunã pe doamna senator Elena Preda. Vã rog, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Este ºtiut cã astãzi, 8 mai, este Ziua Mondialã a Crucii Roºii ºi Semilunii Roºii. Genericul acþiunilor care s-au organizat în România în aceastã zi este o mânã întinsã. În ziua de 8 mai 2000, 176 de societãþi naþionale de Cruce Roºie ºi Semilunã Roºie sãrbãtoresc Ziua Mondialã a Crucii Roºii ºi Semilunii Roºii. Aceastã zi pri-

lejuieºte tuturor societãþilor naþionale ocazia de a atrage atenþia opiniei publice asupra necesitãþii cunoaºterii ºi respectãrii Convenþiilor de la Geneva din 12 august 1949 ºi a principiilor fundamentale ale miºcãrii internaþionale de Cruce Roºie ºi Semilunã Roºie.

Pentru manifestãrile speciale dedicate acestui eveniment pe tot globul, Federaþia Internaþionalã a Societãþilor de Cruce Roºie ºi Semilunã Roºie a adresat tuturor provocarea de a îndrãzni sã viseze la un viitor mai bun pentru omenire, sub mesajul ”Crucea Roºie, Semiluna Roºie Ð putera umanitãþiiÒ.

În cele din urmã, oamenii sunt cei în mãsurã sã facã viitorul nostru mai bun. Fie cã este un reflex individual sau o acþiune colectivã, sau convingerea unei organizaþii, Crucea Roºie Ð Semiluna Roºie demonstreazã cã spiritul umanitãþii este la fel de puternic ca ºi o mânã întinsã. Crucea Roºie Ð Semiluna Roºie motiveazã ºi formeazã oamenii pentru a acþiona ca voluntari în cadrul comunitãþii lor, dar ºi la nivel naþional ºi internaþional, atunci când intervin urgenþe imediate, sau în programe pe termen lung, pentru protecþie ºi asistenþã în favoarea celor mai vulnerabili, indiferent de rasã ºi convingere.

Situaþii recente au demonstrat implicarea Crucii Roºii Române în ajutorarea persoanelor ºi comunitãþilor afectate de inundaþiile catastrofale din aceastã primãvarã. În urma dezastrului, mii de persoane au fost ajutate de voluntarii filialelor Crucii Roºii Române cu apã potabilã, alimente, pãturi, lenjerie de pat, saci de dormit, îmbrãcãminte ºi încãlþãminte, valoarea acestora ajungând la aproape 2 miliarde de lei.

Efortul voluntarilor ºi al personalului organizaþiei noastre a primit o recunoaºtere oficialã prin mulþumirile pe care Preºedintele României, domnul Emil Constantinescu, le-a adresat Crucii Roºii Române în ziua de 19 aprilie 2000, pentru modul cum a intervenit în sprijinul sinistraþilor. Acestui ajutor umanitar i se adaugã sprijinirea zecilor de mii de oameni nevoiaºi din toatã þara Ñ bolnavi, bãtrâni, copii orfani ºi oameni sãraci, care au familii numeroase Ñ cu alimente de bazã, îmbrãcãminte, oferite în preajma sfintelor sãrbãtori de Paºti.

Vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Gheorghe Dumitraºcu.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte, Onorat auditoriu,

Voi vorbi, înainte de toate, ca istoric.

Domnilor, atât cât înþeleg eu, este clar cã începem sã ne înscriem pe o axiomã. Regimul politic din România, instaurat dupã decembrie 1996, se îndreaptã spre instaurarea unui regim de autoritate, un pas spre dictaturã. În rezumat, ar fi ordonanþele de urgenþã ºi celelalte ordonanþe, batjocorirea rolului Parlamentului ºi al parlamentarilor, neprezentarea reprezentanþilor Guvernului în faþa Parlamentului, în genere, marginalizarea acestei instituþii, instaurarea, de asemenea, a unei terori deosebite, arestãri, judecãþi.

Domnul preºedinte ar avea dreptul de a dispune oricând de 5.000 de oameni înarmaþi, pe care sã-i mâne pe teritoriul României, oriunde este nevoie, având în vedere ideea interesantã a gestionãrii crizelor. Gestionarea crizelor înseamnã acþiune împotriva revoltaþilor Ñ þãrani, muncitori, funcþionari ºi aºa mai departe.

În privinþa presei, onorabili reprezentanþi ai presei, dumneavoastrã ºtiþi mai bine decât mine câþi ziariºti sunt arestaþi, câþi sunt judecaþi, câþi sunt condamnaþi, câþi sunt daþi în judecatã. Din nefericire, o parte însemnatã a mass-media face o crizã de isterie, ºi cea care este înfeudatã, fãrã îndoialã, joacã un rol trist ºi distructiv. Seamãnã aceastã campanie cu aceea din 1936Ð1937, care a justificat, într-un anume fel, lovitura de stat pe care a pregãtit-o, el însuºi, Carol al II-lea. Conºtient sau inconºtient, sau inconºtient, sau extraordinar de conºtient.

Domnilor, un ziarist, A. P. Samson, care scrie ”Amintirile unui ziarist între 1927Ð1938Ò, aminteºte atmosfera tristã, a doua zi dupã instaurarea dictaturii. Nu era dictaturã, era un regim de autoritate Ñ vom vedea cã nu este dictaturã Ñ desfiinþarea ziarelor ”AdevãrulÒ, ”DimineaþaÒ, ”DreptateaÒ Ð se plânge însuºi Iuliu Maniu Ð ”Lumea RomâneascãÒ, ”viitorul însuºi este lovitÒ.

Vreau sã spun cã, în ce priveºte societatea de astãzi, aºa-zisa societate civilã, care nu exceleazã prin civilizaþie, ci mai mult prin militarizarea datã jos din pod, sprijinã aceastã campanie împotriva regimului parlamentar din România. Nu am greºit cu nimic spunând ”împotriva regimului parlamentarÒ.

Vã rog sã concluzionaþi!

Mai am zece cuvinte... Imperiul þarist, iar pe locul 6 Ð Fondul Proprietãþii de Stat Ð organizaþie terorist-þãrãnistã antinaþionalã. Pe locul ultim Ð Imperiul Otoman.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator ªerban Sãndulescu.

Aþi renunþat? Nu aþi renunþat?

## **Domnul ªerban Sãndulescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Tocmai remarcam cã domnul senator Dumitraºcu se pune bine cu turcii din Constanþa înainte de alegeri!

## Doamnelor ºi domnilor,

Revin cu o problemã pe care am mai ridicat-o ºi acum doi ani în Senat. Astãzi este ziua de 8 mai. Întregul Occident serbeazã astãzi ziua victoriei împotriva hitlerismului, fiindcã actul de capitulare a Germaniei hitleriste a fost semnat de mareºalul Keitel ºi de amiraul Gšring, ºi de ceilalþi boºi ai armatei lui Hitler, pe 8 mai. Stalin a fãcut o nouã festivitate de semnare pe 9 mai, în Berlin, iar noi serbãm, de atunci pânã acum, Ziua Victoriei, care, de fapt, este pe 8 mai, pe 9 mai, dupã ritul sovietic, dupã ritul lui Stalin Ð ºi continuãm sã facem acest lucru ºi mâine, când vom depune coroane de flori. Eu am refuzat sã depun coroane de flori la unul din monumente, în calitate de membru al Comisiei pentru apãrare.

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

**:**

9 mai este Ziua Independenþei patriei noastre. Dacã mai þineþi minte!

Vã mulþumim. Domnul senator Corneliu Turianu. Aveþi cuvântul, vã rog!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

O sã încep numai partea introductivã a unui discurs parlamentar, cu rugãmintea pentru Domnia voastrã sã îngãduiþi sã-l predau la stenograme, dupã aceea.

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Aflu din mass-media cã numai unele dintre proiectele de lege din pachetul înaintat de Guvern, anume cele privind înfiinþarea a 15 universitãþi particulare, au primit avizul favorabil al Comisiei pentru învãþãmânt a Senatului. În schimb, în cazul altor douã universitãþi, printre care ºi ”Spiru HaretÒ din Bucureºti, aceeaºi comisie permanentã sesizatã în fond, cu de la sine putere, suspendã cursul firesc al procedurii legislative, pe motiv cã Ð atenþie! Ð se mai aºteaptã o serie de alte avize.

În acest caz, dupã cum vom arãta, nu este vorba doar despre o banalã minciunã, de un penibil pretext al depãºirii nepermise a competenþei sale, comisia uitând sã spunã ºi ce avize ar mai lipsi, de la cine urmeazã sã fie ele obþinute, ce anume ar trebui ele sã ateste. Este vorba, stimaþi colegi, de un veritabil _abuz de drept_ , comis Ð ceea ce mi se pare extrem de grav Ð chiar de un organ de lucru al Senatului României, care, aºa cum prevede Regulamentul Senatului, a fost înfiinþat cu scopul de a îndeplini însãrcinãrile ce-i sunt încredinþate în vederea pregãtirii lucrãrilor Senatului. Cum altfel ar putea fi calificat refuzul comisiei sesizate în fond de a emite propuneri în limitele prescrise imperativ de art. 50 din Regulamentul Senatului?

Or, potrivit textului citat, acest raport care trebuie înaintat Biroului permanent nu poate cuprinde decât propuneri motivate privind ”admiterea fãrã modificãri a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificãriÒ, ºi nicidecum felurite gãselniþe în scopul tergiversãrii _ad calendas Graecas_ a acreditãrii celor douã universitãþi.

Ca prorector al Universitãþii ”Spiru HaretÒ vã pot garanta cã aceste inventate motive de amânare nu sunt doar tradiþionale ”beþe în roateÒ puse în calea învãþãmântului superior particular, în special, a celei mai mari universitãþi particulare din România.

Universitatea ”Spiru HaretÒ a înaintat cererea ºi dosarul complet de acreditare, îndeplinind toate criteriile ºi standardele prevãzute de lege ºi parcurgând cu rigurozitate toate etapele: vizitele comisiilor de specialitate ale singurului forum care poate dispune, C.N.E.A.A., dezbaterea ºi aprobarea rapoartelor favorabile ale acestora, înaintarea rapoartelor cãtre Ministerul Educaþiei Naþionale ºi obþinerea avizelor sub semnãtura miniºtrilor Andrei Marga, Smaranda Dobrescu, Valeriu Stoica, Decebal Traian Remeº ºi a preºedintelui C.N.E.A.A., Ioan Mihãilescu.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi, toþi colegii care s-au înscris la declaraþii politice au reuºit sã le expunã în plenul Senatului. Este adevãrat cã am depãºit cu 15 minute timpul alocat pentru acest punct din ordinea de zi.

Sã trecem la dezbaterile legislative.

La punctul 3 din ordinea de zi avem o notã referitoare la solicitarea comisiei de anchetã privind cercetarea condiþiilor în care a fost privatizat ROMTELECOM.

Comisia specialã solicitã prelungirea termenului de depunere a raportului pânã la 23 iunie a.c.

Vã rog, dacã din partea comisiei doreºte cineva sã prezinte aceastã solicitare.

Invit pe domnii senatori în salã. Domnul senator ªerban Sãndulescu.

Deci, stimaþi colegi, vã rog sã observaþi cã, din hotãrârea adoptatã de Senat, se solicitã a fi modificat doar art. 4, în sensul ca prezentarea raportului sã se facã pânã la data de 23 iunie a.c.

Dacã sunt observaþii în legãturã cu acest proiect de hotãrâre?

Dacã nu sunt, la dezbateri generale, vã rog,

La poziþia 4 din ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 54/1999 privind asigurarea unor facilitãþi furnizorilor de îngrãºãminte chimice ºi de uz fitosanitar.

Cine este raportor? Din partea comisiei noastre au participat domnii senatori Ioan Creþu, Constantin MŸller, Teodor Câmpean, Ferenc-K‡roly Szab—, ªtefan Viorel, Badea Nelu, ªerban Sãndulescu.

Vã rog sã observaþi cã, în cadrul comisiei, colegii noºtri au avut o activitate deosebitã, toate textele

Senatului au fost acceptate de cãtre colegii din comisia de mediere, motiv pentru care vã rog sã dãm un vot de principiu prin care sã acceptãm raportul comisiei de mediere.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Senatul a fost de acord în unanimitate, aprobând acest raport cu 73 de voturi.

La poziþia 5 avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind organizarea ºi funcþionarea Bãncii de Export-Import a României Ñ ”EximbankÒ.

Din partea Senatului au participat domnii senatori Panã Viorel, Paºca Titus, Oprea Andreiu, Csap— Iosef, Marin Dan Stelian, Preda Florea ºi Cataramã Viorel.

Vã rog, domnule preºedinte Oprea Andreiu, sã prezentaþi raportul.

Comisia de mediere s-a întrunit, în data de 12 aprilie la Camera Deputaþilor, în componenþa menþionatã ºi de dumneavoastrã, cel puþin la partea de Senat.

În urma examinãrii divergenþelor apãrute la unele texte ale proiectului de lege în formulãrile celor douã Camere, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în anexa la prezentul raport în unanimitate.

Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Deci prima modificare, este vorba despre un text comun la art. 1 alin. 2.

Observaþii, domnilor senatori? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Cu 72 de voturi pentru ºi douã abþineri, art. 1 alin. 2

- a fost aprobat de plenul Senatului.

- La lit. g) din art. 2, de asemenea, un text comun. Observaþii în legãturã cu textul propus de comisia de

- mediere?

- Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Aprobat cu 77 de voturi pentru ºi douã abþineri. La art. 3 alin. 2, comisia de mediere ne propune tex-

- tul discutat ºi aprobat de Camera Deputaþilor. Observaþii?

- Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã prounþaþi prin

- vot.

Text aprobat cu 84 de voturi pentru ºi douã abþineri. La art. 6, alin. 3, lit. c).

Da, domnule preºedinte?

Da.

Observaþii?

De asemenea, este propus textul Camerei Deputaþilor. Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin

vot.

Art. 6 alin. 3 lit. c) a fost aprobat cu 88 de voturi pentru ºi douã abþineri.

- Titlul capitolului al III-lea Ñ textul Camerei Deputaþilor. Observaþii?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Adoptat cu 84 de voturi pentru ºi 3 abþineri. Art. 8É

Art. 8, care devine art. 9É

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Art. 8 nou, introdus de Senat, rãmâneÉ

V-aº ruga, o întrebare, domnule preºedinte, înþeleg cã aþi acceptat textul CamereiÉ

Art. 8 rãmâne în formularea CamereiÉ

Nu, nu art. 8 rãmâne în formularea SenatuluiÉ, dar la art. 9É bãnuiesc cã rãmâne cu textul de la art. 8 de la CamerãÉ

Nu, e o formulare de textÉ

Dar ce articol este?

Art. 8É

Pãi, vã rog sã daþi o paginã înapoiÉ ºi sã vedeþiÉ art. 8 este text SenatÉ ºi bãnuiesc cãÉ

Nu înþeleg unde sunteþi, domnule preºedinte!É Pe pagina 9, nu pe pagina 10É

Épe pagina 9É

Éla punctul curent 8É

Nu, la poziþia 7, vã rogÉ la poziþia 7, pagina 9, avem art. 8É

Este nou-introdus la SenatÉ

Este articolul 8, introdus de SenatÉ acesta rãmâneÉ rãmâneÉ aºa este raportul comisieiÉ Deci textul urmãtor este tot 8É

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra textului. Vã rog sã votaþi art. 9 lit. b) ºi d).

Adoptat de Senat cu 70 de voturi pentru ºi 5 abþineri. Art. 9 alin. 3É de la CamerãÉ art. 10 alin. 3 de la SenatÉ ªi ce articol va fi dupã raportul comisiei de mediere?

Nu, pãi se observã, din moment ce a fost introdus un articol nou, art. 8, de aici înainte curge numerotarea articolelor pe textul Senatului.

Deci acum suntem la art. 10É

De acord. Deci textul comun vizeazã art. 10 alin. 3É

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, mulþumesc. Sunt observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Text adoptat cu 68 de voturi pentru ºi 4 contra. Art. 11 alin. 1. Este un text nou, text comun, aprobat în unanimitate.

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin

vot.

Aprobat cu 71 de voturi pentru ºi 3 abþineri. Art. 11 lit. c). De asemenea, un text comun. Observaþii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin

vot.

Vã rog sã votaþi, domnilor senatori. Art. 11 lit. c) a fost aprobat cu 84 de voturi pentru ºi 4 abþineri.

Acum e culmeaÉ Deci art. 11 de la Camerã spuneþi sã-l eliminaþiÉ domnule preºedinteÉ

Stimaþi colegi,

La poziþia 11 dumneavoastrã ne propuneþi varianta Senatului, sã eliminãm art. 11, bãnuiesc cã art. 11 de la Camerã, nu 11É cã nici nu se puteaÉ cã aþi discutat o variantãÉ

Da.

Nu, trebuie o renumerotareÉ cred cã este o chestiune la care trebuie sãÉ

Cã este art. 8 la Camerã ºi art. 9 literele b) ºi d) la SenatÉ Deci, atunci el devine, cred, art. 9É

Rãmâne art. 9, este o greºealã de dactilografieÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

În orice caz, acceptaþi textul Camerei Deputaþilor, dar cu rugãmintea de a reverifica cu exactitate dacã este vorba de lit. b) ºi d) de la art. 9.

Sunt observaþii? Nu sunt.

Deci pe care le eliminãm?É 11É Cel care a fost eliminat ºi în Senat sau cum?!É Deci rãmânem la situaþia respectivã, dar vã rog sã aveþi grijã la numerotarea articolelorÉ Art. 12 este eliminat.

Art. 13 alin. 1. Sunt observaþii?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Rog domnii senatori sã voteze. Aprobat cu 84 de voturi pentru ºi douã abþineri. Art. 14 alin. 1 lit. b) Ñ textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog, domnilor senatori, sã votaþi.

Text adoptat cu 85 de voturi pentru, un vot contra ºi 4 abþineri.

Art. 14 alin. 2 Ñ text comun. Observaþii?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat cu 76 de voturi pentru ºi douã abþineri.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Adoptat cu 76 de voturi pentru, un vot contra ºi douã

- abþineri.

Poziþia 15, art. 16 din varianta Senatului, alin. 1, 3 ºi 4. Alin. 1 Ñ text comun.

- Observaþii?

- Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin

- vot.

Adoptat cu 76 de voturi pentru, un vot contra ºi douã abþineri.

Mai sunt observaþii?

Vã propun sã luãm în dezbatere raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind apãrarea secretului de stat ºi a secretului de serviciu.

Din partea Senatului au participat domnii senatori Costel Gheorghiu, domnul senator Radu Timofte, care este ºi prezent.

Vã rog sã prezentaþi raportul.

Raport asupra rezultatelor comisiei de mediere la proiectul Legii privind apãrarea secretului de stat ºi a secretului de serviciu.

Comisiile de mediere întrunite în data de 5 aprilie a.c. au supus dezbaterii raportul sau cele douã variante votate în cele douã Camere ºi au ajuns la concluzia raportului care vã este prezentat.

Aº vrea, cu acordul dumneavoastrã, domnule preºedinte de ºedinþã, sã fac doar trei-patru precizãri la acest raport de mediere.

Dat fiind faptul cã asistãm la o premierã în activitatea legislativã, prin aceea cã actualul proiect de lege a fost votat în Senat în legislatura trecutã, mai precis în anul 1996, iar în Camera Deputaþilor, în actuala legislaturã, sub actuala guvernare, deci în anul 2000, þin sã vã spun cã modificãrile la proiectul de lege iniþial au fost fãcute în concordanþã cu legile nou-adoptate în aceastã perioadã, iar la dezbaterile actualei variante a Camerei Deputaþilor au participat ºi ºi-au dat acordul toþi reprezentanþii instituþiilor militare prezenþi la dezbateri.

În calitate de iniþiator, eu am participat la dezbateri atât în comisii, cât ºi în plen ºi mi-am dat acordul asupra modificãrilor care se regãsesc în actualul raport.

La Camera Deputaþilor, raportul la acest proiect de lege ºi raportul comisiei de mediere au fost votate cu o largã majoritate, deci aproape s-a întrunit consensul privind acest proiect de lege.

ªi, o ultimã precizare, aº vrea sã vã spun cã, fãrã adoptarea acestui raport, riscãm ca, în continuare, deci pânã în legislatura viitoare, sã fie aplicate prevederile Legii nr. 23 din 1971, prevederi care se aplicã ºi acum, ºi de aceea v-aº ruga sã fiþi de acord cu varianta Camerei Deputaþilor, aºa cum ea rezultã din raportul prezentat.

Vã mulþumesc.

Da, cu precizarea cã legea are caracter organic. Invit domnii senatori în salã.

Aþi solicitat cuvântul, domnul senator Vasiliu? Da, poftiþi!

## **Domnul Eugen Vasiliu:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Iau cuvântul în nume personal, ca senator membru ºi preºedinte al Comisiei de mass-media din Senat, ºi jurist care s-a ocupat de aceastã problemã, dar ºi în numele Grupului parlamentar P.N.L. pentru a solicita tuturor colegilor din Senat, de aceastã datã tuturor, un vot politic, de respingere a raportului de mediere la Legea secretului de stat.

Solicit un vot politic ºi vreau sã explic de ce: pentru urmãtoarele considerente de principiu.

Este inadmisibil ca acest Parlament sã voteze o lege a secretului înainte de a vota o lege a accesului la informaþia de interes public, punând excepþia înaintea regulii.

Este inadmisibil ca o lege a secretului sã stabileascã categorii de informaþii secrete ºi tot prin aceeaºi lege autoritãþile publice sã aibã dreptul se a lãrgi lista categoriilor, fiecare în domeniul sãu.

Este inadmisibil ca sarcina pãstrãrii secretului de stat sã cadã în responsabilitatea ºi a altor persoane fizice ºi juridice decât celor cãrora li s-a încredinþat legal secretul de stat.

Este inadmisibil ca o lege a secretului sã instige la delaþiune.

Este inadmisibil ca infracþiunile din lege sã fie vag ºi neclar formulate, pentru a constitui instrumente de intimidare a cetãþenilor ºi îndeosebi a presei.

ªi, în sfârºit, este inadmisibil ca legea sã nu prevadã o infracþiune pentru secretizarea abuzivã a informaþiilor de interes public ºi o procedurã de desecretizare.

Toate aceste catastrofe au o singurã explicaþie, ºi anume o absurditate proceduralã. Un proiect al acestei legi a fost adoptat în Senat în legislatura trecutã, un alt proiect al actualului guvern a fost prezentat Camerei în aceastã legislaturã. Comisia de specialitate, comisiile de specialitate de la Camerã au fãcut un lucru aberant. Au luat cele douã proiecte, au fãcut din ele unul singur ºi ni l-au trimis nouã în mediere. Este fãrã precedent aºa ceva! ªi pentru cã facem o mediere, de fapt, între douã legislaturi, ºi nu între o formã diferitã a aceluiaºi proiect care a trecut prin ambele CamereÉ de aia am ajuns sã facem aceste catastrofe de principiu în aceastã lege!

Da, vã rog, domnul senator Szab— ºi apoi domnul senator ªtireanu.

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc:**

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Îndrãznesc sã revin cu ideile pe care le-am exprimat de la acest microfon ca membru al Senatului în trecuta legislaturã, cu ocazia dezbaterii proiectului de lege care atunci purta titlul... titlul acela care ne-a fost nouã astãzi prezentat, iar nu acela care figureazã în proiectul ordinii de zi care ne-a fost difuzat.

ªi atunci am fãcut anumite speculaþii, bazat pe anumite date pe care le aveam referitor la dubiile în legãturã cu paternitatea proiectului de lege, al aceluia care a intrat, aºa cum a spus domnul senator Timofte, în 1996, în dezbaterea Senatului de atunci, pentru cã el a fost, de fapt, întocmit de cãtre alþii, nu de cãtre colegii noºtri care ºi-au asumat paternitatea lui. Dar asta nu este un defect fundamental.

Necazul este acela care a fost expus aici de cãtre onoratul antevorbitor în legãturã cu chestiunea de fond. Instituþiile care au lansat, de fapt, proiectul de lege ºi ale cãror interese le slujeºte proiectul de lege nu au probleme cu liberul acces la informaþie, în sensul cã acele instituþii doresc a se proteja ºi reuºesc, prin mijloacele acestea specifice care au fost deja expuse aici, ca sã îºi asigure protecþia legalã a unei tendinþe fireºti, aº spune, mai întâi, de a-ºi extinde pe cât posibil aria de competenþã în a reglementa anumite chestiuni care sunt opuse unor principii fundamentale din Constituþie ºi care trebuie sã urmeze calea, aºa cum aici a fost expus, calea regulii ºi apoi a excepþiei.

Cu alte cuvinte, sunt întru totul de acord cu opinia expusã de cãtre antevorbitorul nostru cã, în fond, am ajuns în situaþia ca în anul 2000 sã întãrim cu niºte excepþii care privesc terminologia, dar sã întãrim spiritul celebrei Legi nr. 23/1971 pe baza cãreia în anii de dupã 1990 au fost aduºi în faþa justiþiei ºi au fost condamnaþi cetãþeni.

Nu numai cã instigã la delaþiune, dar obligã la delaþiune acest proiect de lege în forma în care a fost aici definitivat, printr-o operaþiune de alchimie legislativã, sã-i spunem aºa, fãrã precedent.

Esenþa politicã a comportamentului nostru atunci când apãsãm pe butoanele acestea se referã la aceastã chestiune fundamentalã.

Da, vã mulþumesc. Domnul senator ªtireanu.

Colegii care au gãsit de cuviinþã sã vorbeascã în legãturã cu acest proiect de lege aparþin a douã comisii importante ale Senatului, ºi anume: Comisia pentru culturã ºi mass-media, reprezentatã aici chiar prin domnul preºedinte Eugen Vasiliu, ºi Comisia pentru apãrare, reprezentatã, prin aceastã intervenþie, de domnul senator Szab—. Este foarte important acest lucru, cã, din douã comisii aparent diferite ca preocupãri ºi, oricum, ca profil important, rezultã o opinie convergentã la care îngãduiþi-mi sã mã asociez. N-o sã am forþa retoricã de a completa argumentaþiile de ordin juridic ºi politic formulate aici. Îndrãznesc doar sã aduc un plus de informaþie legatã de dezbaterea vizibilã sau invizibilã produsã în timp în legãturã cu acest proiect de lege. Informaþia respectivã porneºte de la realitatea potrivit cãreia principiul constituþional de acces liber, neîngrãdit, la informaþie încã nu se regãseºte într-o reglementare anume, într-un proiect de lege. Nu se regãsea pânã de curând. Este meritul domnului senator Eugen Vasiliu de a fi elaborat un asemenea proiect de reglementare, ºi anume de acces la informaþie al cetãþenilor ºi cred, în logica evocatã aici, cã prioritatea aparþine acestei reglementãri de accedere la informaþie, ºi nu de blocare a accesului la aceastã informaþie. Deci sã reaºezãm ordinea reglementãrilor chiar în ordinea constituþionalã.

O a doua informaþie pe care vreau sã v-o comunic, cu politeþea de rigoare, este aceea cã acest proiect a fãcut obiectul unor discuþii între Clubul Român de Presã, pe de o parte Ñ o instituþie, o asociaþie ce reprezintã 14.000 de ziariºti care lucreazã în aceastã þarã Ñ, ºi lideri politici ºi de grupuri parlamentare, ºi o a doua întâlnire chiar ºi cu ºeful statului, întâlnire care a avut loc în 2 mai, deci cu o zi înainte de ”Ziua mondialã a libertãþii preseiÒ, în care s-au reiterat obiecþiile de fond ale breslei jurnaliºtilor în legãturã cu acest proiect de lege. Totodatã, s-a obþinut promisiunea, de principiu, a liderilor politici prezenþi, de a susþine respingerea acestui hibrid de reglementare ºi reaºezarea întregii problematici în ordinea fireascã pe care o aminteam, ºi anume aceea de a se reglementa întâi accesul la informaþie Ñ aºa cum prevede Constituþia Ñ ºi numai dupã aceea secretele ºi parasecretele atât de vehiculate în acest proiect de lege.

Da. Domnul senator Radu Timofte.

## Domnule preºedinte,

Sunt de acord cu afirmaþia domnului senator Vasiliu cã trebuie sã se ia o decizie politicã în legãturã cu acest proiect de lege. Nimeni nu a împiedicat pe nimeni sã lanseze o iniþiativã legislativã privind accesul liber la informaþie, deºi accesul despre care vorbim este garantat prin Constituþie. Am convingerea, cã, dupã o eventualã amânare a dezbaterilor de astãzi Ñ care se prefigureazã, de altfel Ñ, acest raport se va aproba totuºi, fiindcã sunt acele instituþii ale statului care au nevoie de acest proiect de lege, modificat sau nemodificat. Respingerea raportului într-o ºedinþã a Senatului duce obligatoriu la o ºedinþã comunã a celor douã Camere, unde, cu certitudine, votul exprimat aproape unanim în Camera Deputaþilor va determina, probabil, ºi reacþii pe mãsurã din partea Senatului. Dacã în ºedinþã comunã va fi respinsã legea, în continuare se vor aplica prevederile Legii nr. 23 din 1971, reþineþi, din 1971, prevederi care sunt, oricum, mult mai severe decât cele care se regãsesc în acest raport. De aceea, domnule preºedinte de ºedinþã, eu, fiind ºi sub o stare emoþionalã poate, ºi puþin influenþatã ºi de cãtre alþi factori, vã rog sã fiþi de acord cu amânarea dezbaterii acestui raport pânã sãptãmâna viitoare.

Vã mulþumesc.

Da. Stimaþi colegi, ºi eu sunt într-o situaþie delicatã, întrucât acest proiect de lege a trecut prin Senat. Iar...

Alt senat!

Prin Senatul României. Mai mult decât atât, colegii care au participat, chiar dacã au luat cuvântul astãzi, au semnat raportul comisiei de mediere, dar, sigur, înainte ca discuþiile sã ajungã în presã, bãnuiesc. Cert este însã cã aceastã lege este o lege organicã. Cvorumul este la limitã, iar respingerea în Senat nu înseamnã mare lucru, pentru cã efectiv vom merge într-o ºedinþã comunã. Problema pe fond nu va fi rezolvatã decât dacã ambele Camere vor respinge proiectul de lege sau îl vor modifica. Nenorocirea mare este cã în acest moment, când existã deja raportul comisiei de mediere, legea nu mai poate fi modificatã în totalitate decât dacã ar apãrea anumite texte în divergenþã între cele douã Camere ºi atunci sigur cã ar putea sã aparã o variantã mai bunã de lege.

Raportul a fost votat în Camerã.

Fiind votat raportul în Camerã, având în vedere cvorumul din acest moment, eu vã propun sã nu luãm în dezbatere, pe fond, raportul comisiei de mediere. Vã rog, poftiþi!

Fac o scurtã intervenþie pe procedurã.

Domnule preºedinte, eu am menþionat în cuvântul meu. Sigur cã aveþi dreptate. Noi nu votãm acest raport. El ajunge în plen, dar este un semnal important pentru acest Senat ºi sunt convins cã este important pentru toate partidele de aici, pentru cã eu am fost la întâlnirea cu liderii politici ai tuturor partidelor, pe care o evocã domnul ªtireanu, ºi toþi s-au angajat cã aceastã lege, aºa cum este, nu poate sã treacã. ªi dacã Senatul dã acest semnal Ñ toate partidele din acest Senat Ñ cu siguranþã cã în Camerã vom discuta altfel ºi poate pica proiectul de lege. ªi trebuie fãcutã o lege a secretului. Nimeni nu spune cã nu trebuie, dar una bunã!

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, bãnuiesc cã ºi urmãtorul raport de mediere va avea aceeaºi soartã, întrucât priveºte, din nou, o chestiune delicatã, respectiv regimul strãinilor în România. De aceea, vã propun sã nici nu îl mai luãm în dezbateri generale, pentru cã, cu siguranþã, o sã mai gãsim ceva nod în papurã ºi sã trecem la al treilea raport, al comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/1998.

Din partea Senatului au participat domnii senatori: Pop Sabin, Vicenþiu Gãvãnescu, Pusk‡s Valentin-Zolt‡n, Doru Bãdulescu, Burtea Marcu, Preda Florea ºiÉ

Deci raportul comisiei de mediere, de la poziþia a opta.

Domnule preºedinte, comisia de mediere a dezbãtut cele douã texte ºi a hotãrât, conform anexei, textele respective, pe care vã rog sã le supuneþi la vot.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc. Dacã la dezbateri generale doreºte cineva sã intervinã? Dacã nu, observaþii în legãturã cu textul propus la art. 1 alin. 1?

- Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin

- vot. Vã rog, domnilor senatori, sã votaþi.

- Text adoptat cu 78 voturi pentru, nici un vot contra ºi

- o abþinere.

- Alin. 2 Ñ text comun propus de comisia de mediere. Observaþii? Nu sunt.

- Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Adoptat, în unanimitate, cu 82 de voturi.

-

- 5 abþineri.

- Punctul 27, deci poziþia a 15-a din raport Ñ text

- Camera Deputaþilor.

- Observaþii? Nu sunt.

- Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Adoptat cu 76 de voturi pentru, nici un vot contra ºi

- 3 abþineri.

Art. 5 punctul 28, poziþia a 16-a Ñ text Camera Deputaþilor. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat cu 86 de voturi pentru, nici un vot contra ºi o abþinere.

Art. 5 punctul 29, poziþia a 17-a Ñ text Camera Deputaþilor.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat cu 74 de voturi.

Art. 5 punctul 30, poziþia a 18-a din raport. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat, în unanimitate, cu 82 de voturi.

Stimaþi colegi, vã rog sã observaþi cã am sãrit peste pagina 4, care vizeazã patru modificãri, patru texte ale Camerei Deputaþilor, la art. 5 punctul 7.

Punctul 1. Deci la pagina 2 prima modificare la art. 5 este la poziþia a 3-a, pe care am sãrit-o la acest articol. Deci vã rog observaþii în legãturã cu art. 5 punctul 1 Ñ text Camera Deputaþilor.

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã votaþi.

Adoptat cu 79 de voturi pentru, nici un vot contra ºi douã abþineri.

A doua modificare, poziþia a 4-a art. 5 punctul 3. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat cu 83 de voturi pentru, nici un vot contra ºi douã abþineri.

Art. 5 punctul 7 poziþia a 7-a. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat cu 79 de voturi pentru, nici un vot contra ºi douã abþineri. Art. 5 poziþia a 8-a. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat cu 73 de voturi pentru, nici un vot contra ºi douã abþineri.

Art. 5. punctul 20 poziþia a 9-a. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat cu 76 de voturi pentru, nici un vot contra ºi o abþinere.

Art. 5 punctul 23 poziþia a 11-a. Observaþii? Nu sunt.

Poziþia 20.

Deci propuneþi la poziþia 19, din partea comisiei, eliminarea articolului 8?

Da.

Spuneþi aici ”se abrogãÒ. Bãnuiesc cã ”se eliminãÒ.

Se eliminã. E greºealã.

Deci poziþia a 19-a Ñ varianta Camerei Deputaþilor. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Varianta Camerei aprobatã cu 78 de voturi pentru, nici un vot contra ºi 3 abþineri.

Art. 10, poziþia 20. Comisia de mediere ne propune un text comun, în unanimitate. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Art. 10 alin. 1. Text adoptat cu 68 de voturi pentru, unul contra ºi 4 abþineri.

Art. 10 alin. 2 Ñ text Camera Deputaþilor. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat cu 72 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.

Art. 13 alin. 1, poziþia 21 din raport Ñ text Camera Deputaþilor. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi, domnilor senatori, ca sã nu fim nevoiþi sã facem apelul de searã.

Cu 85 de voturi pentru, nici un vot contra ºi 5 abþineri, adoptat.

Poziþia 22. În legãturã cu anexa nr. 2 comisia de mediere ne propune textul Camerei Deputaþilor, votat în unanimitate.

Observaþii? Vã rog, domnule senator Marcu Burtea, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Anexa nr. 2, ca de altfel întregul proiect de lege, justificã aceste modificãri adoptate în varianta Camerei Deputaþilor sau în varianta comunã, ca urmare a faptului cã acest proiect de lege a sosit în intervalul de timp între dezbaterea Legii energiei electrice ºi termice în Senat ºi Camera Deputaþilor. Altfel spus, prin aceastã lege se definesc termenii care sunt trecuþi la anexa 2. Cu aceastã ocazie, vreau sã fac ºi precizarea, pentru corectã informare, cã ºedinþa a fost condusã din partea Senatului de subsemnatul.

Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, mulþumesc. Deci vã rog, dacã sunt observaþii în legãturã cu modificãrile aduse în anexa 2, sigur, pãstrându-se textele Senatului Ñ cã nu are rost sã le supunem la vot Ñ, numai modificãrile acceptate de cãtre colegii noºtri din comisia de mediere.

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi, domnilor senatori.

Cu 79 de voturi pentru, nici un vot contra ºi 6 abþineri, anexa nr. 2 a fost aprobatã.

Alte observaþii mai sunt? Nu.

Putem sã mai luãm un proiect de lege în dezbatere, dacã sunt prezenþi iniþiatorii.

Deci proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 48, da? Vã rog.

## **Domnul Adrian Marinescu Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Transporturilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este vorba de adoptarea pentru transportul rutier al mãrfurilor periculoase, adoptarea pentru transportul intern a legislaþiei internaþionale la care România deja a aderat. Acordul A.D.R. pentru transport mãrfuri periculoase în transport internaþional, adoptat în 30.IX.1957.

Având în vedere cã România deja a aderat la acest acord privind transporturile periculoase rutiere, propunem adoptarea acestui regulament ºi pentru transportul mãrfurilor periculoase pe teritoriul þãrii noastre. Deci nu este nimic deosebit.

Da. Vã rog, din partea Comisiei, domnul senator Doru Gaita.

Cu adresa L. 272 din 10 septembrie 1999 Comisia economicã a fost sesizatã pentru analiza în fond a acestui proiect de lege. În ºedinþa din 13 octombrie, membrii comisiei, împreunã cu specialiºtii din Ministerul Transporturilor au analizat acest proiect ºi ºi-au dat avizul favorabil. Precizãm cã existã avizul favorabil ºi al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru politicã externã a Senatului. Cu menþiunea cã legea este ordinarã, propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect în forma trimisã de Guvern, fãrã modificãri.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Declar deschise dezbaterile generale. Vã rog, domnilor senatori, dacã doriþi sã luaþi cuvântul. Dacã nu doriþi, sã trecem la dezbaterea pe articole.

Observaþii în legãturã cu titlul legii? Dacã nu sunt observaþii,

Ne întoarcem la ordonanþã. Am înþeles cã nu existã nici un fel de modificãri propuse din partea comisiei.

- Observaþii în legãturã cu titlul ordonanþei? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Adoptat cu 72 de voturi pentru, nici un vot contra ºi o

- abþinere.

Observaþii în legãturã cu art. 1 al Ordonanþei Guvernului nr. 48/1999?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Adoptat cu 80 de voturi pentru, unul contra ºi nici o

- abþinere.

Observaþii în legãturã cu art. 2? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Adoptat cu 68 de voturi pentru, nici un vot contra ºi

- 4 abþineri.

- Observaþii în legãturã cu art. 3? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Adoptat cu 74 de voturi pentru, nici un vot contra ºi

- 5 abþineri.

-

- o abþinere.

- Sã ne întoarcem la lege.

-

-

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Similar cu Ordonanþa privind transporturile periculoase în domeniul transportului rutier de mãrfuri este ºi în transportul feroviar de mãrfuri în trafic internaþional, la a cãrei Convenþie de transport internaþional feroviar, respectiv Regulamentul RIF, România a aderat prin Decretul nr. 100 din 1983. Deci, ca urmare a adoptãrii directivelor europene privind restructurarea transportului feroviar, se doreºte introducerea ºi în transportul intern feroviar de mãrfuri periculoase a aceleiaºi reguli ca în transportul internaþional.

## Da, vã mulþumesc.

Din partea comisiei susþineþi raportul, domnule senator Doru Gaita, da?

Da. În ºedinþa din 13 octombrie, membrii Comisiei economice, împreunã cu specialiºtii, au analizat ºi transporturile pe cale feratã. Existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru politicã externã ºi, cu menþiunea cã legea este ordinarã, propunem plenului Senatului adoptarea în forma prezentatã de Guvern.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã sunt domni senatori care doresc sã ia cuvântul la dezbateri generale? Dacã nu sunt, observaþii în legãturã cu titlul legii? Nu sunt.

- Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Titlul legii este aprobat cu 73 de voturi, în unanimitate. Dacã în legãturã cu ordonanþa sunt propuse modificãri? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra titlului ordonanþei.

- Aprobat cu 79 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi o

- abþinere.

Observaþii în legãturã cu art. 1?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Articol adoptat cu 74 de voturi pentru, douã voturi contra ºi o abþinere. Observaþii în legãturã cu art. 2, vã rog? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat cu 70 de voturi pentru, douã voturi contra ºi o abþinere.

Observaþii în legãturã cu art. 3? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat cu 73 de voturi pentru, nici un vot contra ºi o abþinere.

Observaþii în legãturã cu art. 4? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Articol adoptat cu 70 de voturi pentru, nici un vot contra ºi douã abþineri.

Sã ne întoarcem la articolul unic al proiectului de lege. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra acestuia. Adoptat cu 71 de voturi pentru, nici un vot contra ºi douã abþineri.

Domnilor senatori,

Domnilor senatori, pânã la ora 18,05 pauzã. Vã reamintesc cã partea finalã a ºedinþei noastre va fi transmisã la radio.

## DUPÃ PAUZÃ

## Domnilor senatori,

Vã invit sã vã ocupaþi locurile.

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Doru Bãdulescu, Grupul parlamentar P.D.S.R., pentru a prezenta interpelarea.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

## Stimaþi invitaþi,

Interpelarea mea este adresatã domnului Radu Sârbu, preºedintele Fondului Proprietãþii de Stat.

Cu siguranþã cã mulþi îºi amintesc mânia Preºedintelui României, exprimatã cu o lunã în urmã, în legãturã cu salariile exagerat de mari ale conducãtorilor unor regii autonome.

Domnul Emil Constantinescu nu a fãcut nici o referire, însã, la Fondul Proprietãþii de Stat, pentru cã aceastã instituþie alimenteazã cu contracte grase de publicitate anumite segmente ale mass-media aservite puterii.

Nu veþi gãsi nici un fel de publicitate plãtitã de Fondul Proprietãþii de Stat în ziarele care criticã Preºedinþia, Guvernul, actuala putere, în general.

Pentru cei care nu cred e foarte simplu sã vadã câtã sfidare la adresa sãrãciei generale se aflã în cheltuielile enorme pentru publicitatea din campania electoralã a partidelor aflate la putere. De unde atâþia bani? De ce nu s-au trimis aceste sume în zonele sinistrate sau la minerii care-ºi dau foc fiindcã n-au mâncare pentru copii?

Salariul brut anual al unui director din F.P.S. se cifra acum un an ºi jumãtate la astronomica sumã de 374 milioane lei, în timp ce un director adjunct primea doar 261 milioane lei.

La acestea se adaugã veniturile de alte zeci de milioane obþinute din participarea la diverse consilii de administraþie ºi A.G.A. ale aceloraºi angajaþi ai F.P.S. Vã citãm câteva sporuri care au condus la aceste cifre astronomice: spor pentru lucru sistematic peste program, spor pentru performanþe Ñ bãnuim cã e vorba de performanþe în aservirea clientelei politice a actualei puteri Ñ, primã de vacanþã, indemnizaþie de Paºte, indemnizaþie de Crãciun, prime periodice ºi spor de confidenþialitate Ñ probabil ca nu cumva sã afle lumea sau presa cât se furã.

Domnule Radu Sârbu, preºedinte al Fondului Proprietãþii de Stat, vã solicit sã ne comunicaþi care sunt în prezent salariile ºi sporurile de care beneficiazã personalul F.P.S., inclusiv indemnizaþiile de participare în comisiile de selecþionare a administratorilor societãþilor comerciale ºi, totodatã, vã sugerez sã fiþi primul care sã vã aliniaþi cererii adresate de Preºedintele Emil Constantinescu de a reduce aceste salarii, începând cu Fondul Proprietãþii de Stat, la nivelul decent impus de sãrãcia în care se zbate marea masã de cetãþeni ai României.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D., domnul senator Ioan Moisin. Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Pentru astãzi am douã interpelãri. O interpelare este adresatã Guvernului, respectiv Ministerului Finanþelor, Corpului de control al primului-ministru, Curþii de Conturi.

Obiectul interpelãrii: clarificarea unor aspecte privind activitatea din domeniul investiþiilor Casei de Economii ºi Consemnaþiuni.

## Domnule ministru,

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã binevoiþi a prezenta Senatului lãmuriri privind urmãtoarele acþiuni întreprinse de conducerea C.E.C. în domeniul activitãþilor de investiþii:

1. Cum a fost organizatã ºi cum s-a desfãºurat licitaþia pentru achiziþionarea de autovehicule blindate mici, destinate transportului de valori;

2. Care sunt efectele economice ale achiziþionãrii serverelor de la firma BAL România, menþionând dacã în cadrul licitaþiei efectuate pentru aceastã achiziþie s-au prezentat oferte mai avantajoase;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare îl invit la tribunã pe domnul senator Badea Dumitru.

## Vã mulþumesc.

Interpelarea mea se adreseazã domnului prim-ministru Mugur Isãrescu ºi doamnei preºedinte a Biroului Electoral Central.

Ca senator al Partidului România Mare exprim protestul meu ºi, în acelaºi timp, îngrijorarea în legãturã cu modul în care a debutat campania electoralã, ºtiut fiind cã principala rãspundere în acest domeniu revine Guvernului.

Afirm fãrã nici o reþinere cã cel puþin pânã în acest moment, pânã la care au fost parcurse etape importante ale agendei electorale, lipsa de implicare a Guvernului ºi bâlbâielile Biroului Electoral Central au provocat un haos greu de imaginat în þarã.

Pentru a susþine afirmaþia de mai sus voi aduce numai câteva argumente.

1. Guvernul nu ºi-a îndeplinit sarcina legalã de a pune la dispoziþia B.E.C. spaþiul ºi dotãrile necesare încã din prima zi de funcþionare a acestuia.

2. Guvernul nu a realizat instruirea corespunzãtoare la nivelul prefecturilor, astfel cã, în Neamþ, prefectul, la prima aºa-zisã instruire, a dat rãspunsuri greºite, iar atunci când i s-a atras atenþia cã legea spune altfel, a început sã strige la cei care l-au contrazis, lucrurile rãmânând tot neclarificate, cu serioase consecinþe ulterioare.

3. Cel puþin timp de 24 de ore dupã înfiinþarea Biroului Electoral Central, partidele au trãit un adevãrat coºmar. A început cu interpretarea eronatã datã de B.E.C., pe care eu o consider rãu-voitoare, privind auten-

tificarea obligatorie la notariat a declaraþiilor de acceptare a candidaturii. A urmat o hotãrâre a aceleiaºi instituþii ca, în cele douã-trei zile rãmase, sã li se ia declaraþii de securitate tuturor candidaþilor de consilieri locali, circa 1.500 pe fiecare judeþ ºi formaþiune, hotãrâre contrarã legii, asupra cãreia s-a revenit printr-o circularã cãtre prefecturi, revenire despre care unele birouri electorale de circumscripþie nu ºtiau nici pe data de 4 mai.

Interesant este faptul cã, de exemplu, P.N.Þ.C.D.-ul solicitase aceste declaraþii o datã cu declaraþiile de acceptare, deci ei aveau problemele rezolvate. Sã fie oare o întâmplare?

Nu mai vorbesc de precizarea aberantã a B.E.C.-ului privind introducerea în declaraþiile de acceptare a formulei ”Nu am interdicþii de a alege ºi de a fi alesÒ, deºi declaraþiile erau finalizate cu urmãtoarea formulã: ”Îndeplinesc toate condiþiile prevãzute de lege pentru a candida.Ò

4. Instruirea necorespunzãtoare ºi lipsa de comunicare între Guvern ºi prefecturi, între B.E.C. ºi birourile judeþene de circumscripþie au determinat ca multe localitãþi sã cearã documente ºi formalitãþi neprevãzute de lege. În multe situaþii, preºedinþii birourilor electorale, nerespectând programele stabilite pentru primirea listelor de candidaþi, stãrile de confuzie au provocat conflicte, nervi, derutã ºi lehamite, soldându-se uneori cu renunþarea la depunerea candidaturilor.

## Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator ªerban Sãndulescu, senator independent.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea este adresatã Ministerului Industriilor ºi Comerþului ºi Fondului Proprietãþii de Stat.

Societatea S.C. Automobile ”DaciaÒ Piteºti lucreazã 4 zile pe lunã, iar stocul este de 10.000 de autoturisme. Vânzarea a scãzut foarte sever.

Aceastã întreprindere a cãzut datoritã unui management defectuos, tolerat cu o uºurinþã condamnabilã de toate regimurile politice de pânã acum.

În 1990, francezii au venit cu propuneri concrete de îmbunãtãþire a producþiei autoturismului Dacia 1300 ºi de trecere în etapa a doua la producerea unui nou autoturism în cooperare cu ”RenaultÒ.

Conducerea politicã de atunci s-a opus, deoarece era la modã lozinca ”Noi nu ne vindem þaraÒ.

Dacã se fãcea de atunci tranzacþia cu francezii, respinsã chiar de domnul director general Constantin Stroe, Uzina ”DaciaÒ Piteºti era, cu siguranþã, în situaþia uzinelor ”SkodaÒ, care fabricã acum Skoda-Felicia ºi SkodaOctavia, douã autoturisme excelente, care au mare cãutare pe piaþa internã ºi internaþionalã.

Anul trecut a fost privatizatã Uzina ”DaciaÒ Piteºti, pachetul majoritar de acþiuni fiind preluat de firma ”RenaultÒ.

Acum, datoritã calitãþii scãzute a producþiei, s-a pierdut contractul cu China, unde urmau sã fie vândute 45.000 de maºini.

Datoritã acestei situaþii ºi a modului cum a fost fãcutã privatizarea de echipa fostului prim-ministru Radu Vasile, care a primit ºi ”Legiunea de onoareÒ, a preºedintelui F.P.S., Radu Sârbu, ºi a ministrului industriei ºi comerþului, Radu Berceanu, care se pare cã au avut în vedere numai interesele lor, de la 1 mai, când expirã actualul contract de muncã ºi francezii nu vor sã mai plãteascã 75% din salariu pentru nemuncã, urmeazã sã intre în ºomaj 500.000 de angajaþi de la ”DaciaÒ Piteºti ºi industria orizontalã, care nu vor mai avea de lucru.

Ce se intenþioneazã sã se facã cu aceºti oameni care, de luni de zile, trãiesc la limita subzistenþei?

## Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Ion Bold, Grupul parlamentar P.D.S.R.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Dupã cum vã este cunoscut, se deruleazã acum în þarã programul, care a început ºi va dura pânã în noiembrie, al indexãrii sistemului de pensii, care a creat nemulþumirea generalã pentru pensionari, pentru cã Guvernul ºi, în primul rând, Ministerul Muncii au furnizat în mod eronat datele de recalculare a pensiilor, nereuºind sã restabileascã un sistem echitabil ca, indiferent de data la care ar fi pensionat un cetãþean, sã primeascã aceeaºi remuneraþie, aceeaºi pensie, indiferent cã a fost pensionat înainte de 1990 sau cã este pensionat în 1998 sau 1999.

La aceasta, domnule preºedinte, onorat Senat, se adaugã o nemulþumire generalã a tuturor pensionarilor, legatã de faptul cã acea indexare de 1,7%, care era câºtigatã ca un drept al pensionarilor încã de anul trecut, din luna februarie nu se mai achitã.

Întrebarea este adresatã ministrului muncii ºi dorim rãspuns scris: de ce nu se mai acordã aceastã indexare de 1,7% lunar, care era menitã, aºa cum a argumentat însuºi Guvernul actual, sã corecteze cât de cât veniturile pensionarilor în prag de dezastru, legat de indicele inflaþiei care creºte tot mai mult.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare mai este înscris domnul senator Cotarcea Haralambie, dar grupul ºi-a epuizat timpul. Am înþeles însã cã domnii senatori din Grupul parlamentar U.D.M.R. sunt de acord sã cedeze timpul pentru domnul senator Cotarcea.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Mulþumesc, domnule preºedinte, ºi mulþumesc ºi Grupului parlamentar U.D.M.R.

Interpelarea mea este adresatã ministrului tineretului ºi sportului, domnul Crin Antonescu.

În ultimul deceniu, fotbalul românesc a obþinut pe plan internaþional, la nivelul echipei reprezentative, rezultate deosebite, prin calificãrile ºi prestaþiile avute la ultimele trei ediþii ale Campionatului Mondial Ñ mã refer la Italia Ñ 1990, S.U.A. Ñ 1994, Franþa Ñ 1998 Ñ, prin participarea la turneul final al Campionatului European din Anglia Ñ 1996, precum ºi prin recenta calificare fãrã înfrângere la turneul final al Campionatului European, care se va desfãºura în luna iunie în Belgia ºi Olanda.

Aceste rezultate de excepþie au fost obþinute de o generaþie extraordinarã de fotbaliºti care au fãcut pentru imaginea României în strãinãtate mai mult decât toate ambasadele postdecembriste ale þãrii.

Din pãcate, aceste rezultate nu sunt susþinute ºi de un campionat intern competitiv, care sã asigure, în mod constant, un cadru propice marii performanþe, creºterii într-un mediu moral sãnãtos a unor noi generaþii de fotbaliºti care sã ducã, în continuare, faima tricolorului românesc pe meridianele lumii.

Rezultatele dubioase, înregistrate în special în foarte multe jocuri ale ediþiei de campionat 1999Ð2000, la toate nivelurile, rezultate de care nu sunt strãini conducãtorii de cluburi, jucãtori, arbitri, rezultate cunoscute de reprezentanþii Federaþiei Române de Fotbal ºi ai Ligii Profesioniste au fãcut ca în toate eºaloanele fotbalistice Ñ A, B, C ºi D Ñ ierarhia ºi clasificarea echipelor sã fie stabilitã artificial, ajungându-se la situaþia de neadmis ca grupãri fotbalistice care ºi-au apãrat onest ºansele sã retrogradeze, deoarece sunt lipsite de mijloace financiare care sã le permitã angajamente de culise, iar altele, fãrã valoare, dar cu suport financiar puternic, sã-ºi rezolve prin mijloace extrasportive problemele.

Având în vedere cã fotbalul a devenit o importantã problemã socialã care atrage, sãptãmânal, sute de mii de cetãþeni în arene, cetãþeni care doresc sã vadã un spectacol sportiv corect, ºi nu aranjamente de culise, avem datoria moralã de a ne implica direct în eradicarea acestor stãri de lucruri, sens în care propun urmãtoarele:

Invit la tribunã pe domnul senator Octavian ªtireanu. Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul!

Comisia Naþionalã de Valori Mobiliare îºi întemeiazã activitatea pe Legea nr. 52/1994. Alin. 2 al art. 13 din aceastã lege prevede, citez: ”Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare adoptã norme prin regulamente ºi instrucþiuni care sunt puse în aplicare prin ordin al preºedintelui. Actele individuale sunt: deciziile, ordonanþele, atestãrile ºi avizele.Ò Am încheiat citatul.

Existã deci nu mai puþin de 8 tipuri de reglementãri Ñ norme, regulamente, instrucþiuni, ordine, decizii, ordonanþe, atestãri ºi avize Ñ care stau la dispoziþia C.N.V.M. în relaþiile sale cu agenþii economici. Aceastã comisie nu rateazã posibilitatea de a face combinãri între aceste reglementãri astfel încât existã, în mod clar, posibilitatea introducerii arbitrarului în activitatea C.N.V.M., oricând ºi oricine din cadrul acestei instituþii putând sã solicite, la infinit, tot felul de documente unui agent economic care solicitã un aviz, solicitare bazatã, desigur, pe una sau alta dintre cele 8 tipuri de reglementãri interne ale acestei comisii.

În aceste condiþii, am solicitat conducerii C.N.V.M. sã clarifice în plenul Senatului modul în care îºi organizeazã activitatea, ºi anume: care sunt temeiurile constituþionale care îi permit C.N.V.M. sã dubleze puterea judecãtoreascã într-un stat de drept, sã se substituie acesteia sau chiar sã ignore hotãrârile judecãtoreºti în legãturã cu activitatea unora sau altora dintre societãþile comerciale?

Cum înþelege sã respecte C.N.V.M. atât celelalte legi care reglementeazã drepturile ºi obligaþiile acþionarilor într-o societate comercialã privatã, cât ºi libera voinþã a acestora în condiþiile economiei de piaþã?

Dacã existã criterii clare ºi un set bine precizat de documente strict necesar ºi suficient pe care C.N.V.M. le prezintã agenþilor economici pentru fiecare tip de aviz pe care aceºtia îl solicitã de la aceastã instituþie.

În sfârºit, cum se asigurã transparenþa activitãþii C.N.V.M. în relaþiile sale cu amãrâþii de contribuabili care-i bat la uºa ferecatã cu încuietoare magneticã ºi interfon ºi care, în numele unei aºa-zise confidenþialitãþi interne, nu au nicicând posibilitatea sã discute deschis pe un dosar, spre a afla ce anume le mai trebuie pentru a obþine un aviz mult dorit.

Mulþumesc domnule senator ªtireanu. Stimaþi colegi, celelalte interpelãri au fost formulate în scris.

Sunt prezenþi mai mulþi reprezentanþi ai Guvernului Isãrescu. Vã rog sã-mi permiteþi sã ofer cuvântul, în primul rând, domnului ministru de stat Mircea Ciumara, pentru cã Domnia sa este aºteptat ºi la Camera Deputaþilor de cãtre colegii noºtri.

Aveþi cuvântul, domnule ministru!

**Domnul Mircea Ciumara Ñ** _ministru de stat, preºedintele Consiliului de Coordonare EconomicoFinanciarã, ministru pentru relaþiile cu Parlamentul_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Credeam cã întâi se prezintã cele douã interpelãri, dar rãspund la ele. Una este din partea domnului senator Gaiþã, care se intereseazã...

Doru Gaita.

Iertaþi-mã!

Noi avem o procedurã puþin diferitã de Camera Deputaþilor.

Senatorii, dupã cu au formulat întrebãrile sau interpelãrile, au dreptul sã poarte un dialog scurt cu reprezentantul Executivului.

Domnul senator Gaita întreabã despre situaþia combinatului SIDERURGICA de la Hunedoara.

Când au fost la mine conducerea combinatului, sindicatele ºi prefectura, confirmând cã le acord niºte programe de restructurare foarte eficiente, s-a constatat cã duc lipsã de monetar, de lichiditate, au nevoie de bani.

Soluþia pe care am gãsit-o împreunã a fost sã le dea EXIMBANK-ul, nu Fondul Proprietãþii de Stat ºi nici Banca Comercialã Românã. EXMIBANK este de acord sã le dea bani, dacã i se garanteazã din partea Ministerului Industriei cã acest combinat are viaþã ºi nu se intenþioneazã desfiinþarea lor.

Dupã ce de 10 ani tot vorbim de fiare vechi, un morman de fiare vechi, bãncile nu mai dau bani dacã n-au garanþia cã în special aceste combinate nu se prevãd, prin programul Guvernului, a fi desfiinþate.

Deci eu vã asigur cã, pentru Huneodara, se vor gãsi soluþii, dar nu prin metoda propusã de dumneavoastrã, ci prin metoda cealaltã, prin EXIMBANK, cu o scrisoare de garanþie din punct de vedere al intenþiilor Guvernului privind viitorul combinatului din partea Ministerului Industriei.

A doua interpelare, de la domnul senator Aichimoaie, privind RAFO Oneºti.

Este regretabil cã sunt interpelat ºi la Camera Deputaþilor, de 3 deputaþi, ºi la Senat de un senator pe aceeaºi temã dupã ce, într-o vizitã de lucru la Bacãu, acum douã sãptãmâni, am promis cã maxim într-o lunã ºi jumãtate vor avea petrol.

Poziþia la ora actualã este urmãtoarea: firma care este dispusã sã proceseze petrol la RAFO Oneºti ºi dupã aceea sã-ºi ia produsele rezultate sã le comercializeze ºtie cã RAFO Oneºti are datorii foarte mari la stat ºi la douã firme strãine. Se teme ca nu cumva, în momentul în care îºi duce petrolul acolo, firmele strãine sau statul sã-i confiºte produsele, fiindcã, în fond, datoria o are RAFO Oneºti, nu proprietarul petrolului.

Dacã rezolvãm, sper cã în câteva zile, procedura sã garantãm cã nu se va produce nici o confiscare, conform legilor în vigoare româneºti, nu dupã alte metode, a petrolului sau a produselor petroliere, RAFO Oneºti va avea petrol ºi asta nu va impieta cu nimic programul de privatizare, pentru cã mai bine se vinde o întreprindere care funcþioneazã decât una care stã.

Nu, nu vã punem ºi nici nu ne-am gândit sã ne prezentaþi salariile portarului, ale femeilor de serviciu sau ale inginerilor stagiari.

Ministerul de Finanþe, unde aþi convenit chiar un text al unei hotãrâri de guvern pentru acordarea unui credit de 200 de miliarde la SIDERURGICA Hunedoara, care sã fie ºi garantat, ºi sã împuterniciþi Guvernul, F.P.S.-ul pentru a garanta 100%. Aceasta a fost o propunere de hotãrâre de guvern care, dupã ºtiinþa mea, a fost agreatã. Nici nu mai conteazã de la care bancã. Trebuie, totuºi, ca Fondul Proprietãþii de Stat sã fie împuternicit sã garanteze. De ce? Pentru cã Fondul Proprietãþii de Stat, dupã discuþia pe care am avut-o eu personal cu dumneavoastrã în Comisia economicã, am apelat la dumnealor sã-mi explice de ce nu au dat observaþiile la programul de restructurare pentru a nu-l þine pe loc.

Dânsul recunoaºte cã cele mai drastice reduceri de capacitãþi neperformante s-au fãcut la Hunedoara, trebuie modernizat sectorul oþelãrie ºi cuptorul Minimil ºi aºa mai departe.

Deci pentru a susþine programul, pentru a crea un minim de 700 de mii de tone, pentru a asigura performanþele în Hunedoara este nevoie de acest cuptor.

Este pãcat cã, o datã ce s-au investit 10 milioane de dolari, sã ne mai împiedicãm în 30 de miliarde de lei. Cerem un sprijin de a garanta F.P.S.-ul acest credit. Atât!

Domnule senator, sunt perfect de acord cu dumneavoastrã în tot ce aþi spus, exceptând partea F.P.S. sau EXIMBANK. Aici ne punem de acord. Din moment ce EXIMBANK este dispus sã dea acest credit, iar prin Legea bugetului toþi banii de la F.P.S. merg la creditele scadente, anul acesta, sã mergem pe calea EXIMBANK. Ar fi mai eficient ºi am câºtiga timp.

Poate am exagerat eu.

Ale directorilor sã ne prezentaþi.

Dacã cereþi numai de la directori, da, dar aþi cerut salariile...

Ne mulþumim dacã le prezentaþi pe ale directorilor.

Mai am o rugãminte, nu vã mulþumiþi numai cu salariile, cu toate veniturile. Mulþumesc.

Numai puþin dacã doriþi sã aºteptaþi, domnule ministru. Vã rog, domnule senator Doru Gaita.

Mulþumesc domnului ministru Mircea Ciumara pentru rãspuns.

De fapt, o discuþie mai amplã am avut în Comisia economicã despre aceste lucruri ºi, în special, despre restructurarea metalurgiei, în general, ºi a programului care este necesar ºi se recunoaºte cã este necesar.

Întrebarea mea era ºi în legãturã cu întâlnirea pe care, domnule ministru de stat, aþi avut-o în 24 martie cu delegaþia mixtã a administraþiei, sindicate, prefecturã ºi Fondul Proprietãþii de Stat, Ministerul Funcþiei Publice ºi

Este perfect ºi aºa, cu garantarea de cãtre F.P.S., deoarece tot la aceastã întrebare a mea...

Vã adresez rugãmintea sã discutaþi în particular. Deja este o chestiune care...

Domnul ministru Remeº a anunþat cã toate fondurile din privatizare se dau titlurilor de stat în anul 2000, lucru cu care...

Domnule senator, vã propun sã discutãm noi doi peste maximum 2 sãptãmâni, dar nu mai puþin de o sãptãmânã.

## **Domnul Doru Gaita:**

ªi atunci ºi cu definitivarea programului...

Vã rog sã nu continuaþi acest dialog. Vã rog, domnul senator Ionel Aichimoaie.

În primul rând, vreau sã-i mulþumesc domnului ministru de stat Ciumara pentru promisiunea pe care a fãcut-o, de a reporni RAFO. Reamintesc cã interpelarea a fost fãcutã înainte de a ajunge dumneavoastrã la Bacãu, altfel, dacã aveam promisiunile acestea, nu aº mai fi fãcut-o.

V-aº ruga, dacã este posibil, dacã nu este nici un secret, sã ne ºi spuneþi care sunt firmele care vor aduce petrolul, pentru cã promisiuni, pânã acum, au fost suficiente. ªtiu cã era vorba de asigurarea cu un credit guvernamental ºi dacã, într-adevãr, puteþi sã îmi daþi rãspunsul acesta, dacã nu, nu este nici o supãrare.

Vã mulþumesc, în numele celor de la RAFOIL.

Domnule senator, când ne aflãm în tratative, niciodatã nu spun cu cine tratez ºi ce tratez, da? V-am spus însã, în mod deschis, aici, în Senat, singura piesã care mai stã, pentru a veni petrolul, da?

Vã mulþumesc, domnule ministru de stat. Îl invit la tribunã pe preºedintele...

Interpelarea mea era adresatã tot Ministerului Industriei.

Da, dar nu a fost fãcutã pentru astãzi. ªi nu sunt eu ministrul industriei. Iertaþi-mã!

Interpelarea am trimis-o de o lunã de zile.

Domnul ministru Ciumara a venit aici pentru a rãspunde la doi colegi.

Deci mie nu mi se rãspunde, da?

Ministerul Industriei.

ªi nici nu ar fi pentru prima oarã!

Nu a rãspuns niciodatã pânã în prezent domnul ministru de stat.

Am vãzut cã a rãspuns ºi pe probleme de industrie la cei doi colegi.

Avem restanþe extrem de mari din partea Ministerului Industriei ºi Comerþului, dar este o altã chestiune, pe care o vom discuta, sigur, în Biroul permanent.

Vã mulþumesc.

Deci îl invit la tribunã pe domnul Viorel Munteanu, preºedintele Consiliului Concurenþei, pentru a rãspunde interpelãrii promovate de domnul senator Virgil Popescu.

## **Domnul Viorel Munteanu Ñ** _preºedintele Consiliului Concurenþei_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea domnului senator Virgil Popescu se referea la faptul dacã serviciile cu valoare adãugatã prestate de ”RomtelecomÒ, prin faptul cã nu sunt popularizate suficient abonaþilor, constituie un abuz de poziþie dominantã, conform art. 6 din Legea concurenþei.

Conform prevederilor Legii concurenþei, s-ar încadra la un abuz de poziþie dominantã în cazul în care ”RomtelecomÒ ar impune anumite servicii cãtre abonaþi, în mod obligatoriu, legate de prestarea altor servicii. Or, serviciile cu valoare adãugatã sunt servicii oferite de cãtre ”RomtelecomÒ, la care abonatul poate apela sau nu poate apela.

Faptul cã ”RomtelecomÒ dã posibilitatea abonatului sã paroleze aceste servicii prin telefonul propriu prezintã de fapt un fel de siguranþã pentru abonat cã altcineva nu îi va folosi telefonul în scopul de a apela la aceste servicii cu valoare adãugatã.

Din punctul de vedere al Consiliului Concurenþei, noi nu putem impune ”RomtelecomÒ-ului sã renunþe la oferirea unor servicii, de fapt, care sunt oferite, în general, de cãtre societãþile de telecomunicaþii, cu servicii asemãnãtoare ”RomtelecomÒ.

Din datele pe care le avem ºi pe care le-am ºi cerut ”RomtelecomÒ-ului, noi am solicitat ”RomtelecomÒ-ului ca, o datã cu factura pe care o trimite, abonatul, sã primeascã ºi instrucþiuni privind modul de parolare a postului telefonic. ªi, la ultima facturã pe care am primit-o, inclusiv eu personal, apar exact instrucþiunile privind modul de parolare de cãtre fiecare abonat. Desigur, este mai simplu sã se interzicã accesul prin centralã, dar noi nu putem impune ”RomtelecomÒ-ului sã nu furnizeze un serviciu la care altcineva doreºte sã apeleze.

Da. Vã mulþumesc. Domnule senator Popescu, sunteþi mulþumit de rãspuns?

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt întru totul de acord cu principiile pe care domnul Munteanu ni le-a relevat aici, dar, în esenþã, observaþia mea din interpelare era faptul cã restricþionarea, care este posibilã prin parolã ºi la cerere, nu este, în mod egal, echitabil popularizatã de cãtre ”RomtelecomÒ. Este foarte bine popularizatã restricþionarea prin parolã, la care se emit instrucþiuni detaliate, cu toate codurile pe care trebuie sã le formeze abonatul pentru acest lucru. Dar restricþionarea la cerere, deci o restricþionare care se preteazã foarte bine pentru persoanele juridice care nu au nevoie de acest acces ºi care ar fi foarte bine impresionate sã îºi restricþioneze aparatele în acest sens, nu este popularizatã de cãtre ”RomtelecomÒ. Este trecutã la etcaetera, într-un rând, fãrã a fi explicatã, fãrã a fi detaliatã ºi fãrã a se preciza care sunt procedurile prin care o astfel de facilitate poate fi accesatã de cãtre abonat.

Deci ceea ce se poate face în plus este ca ”RomtelecomÒ sã popularizeze, în mod egal Ñ ºi am spus acest lucru în interpelare Ñ, atât restricþionarea cu parolã, care este foarte relativã, adicã oricând poate fi introdusã ºi scoasã de cãtre abonat, dar neapãrat sã popularizeze restricþionarea posibilã, la cerere, care este pretabilã pentru toate persoanele juridice care vor sã îºi protejeze telefoanele, pentru accesul în situaþiile în care nu existã program de lucru.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule Munteanu.

Da, mulþumesc.

Da. Noi, în ceea ce priveºte refuzul ”RomtelecomÒ de a bloca, prin centralã, apelul la serviciile cu valoare adãugatã, nu am primit ºi noi, chiar din partea Consiliului Concurenþei, am fãcut cerere la ”RomtelecomÒ ºi ne-am blocat telefoanele cu accesul la serviciile cu valoare adãugatã.

Deci noi putem sã îi acuzãm de abuz de poziþie dominantã în momentul când un abonat, care face cerere cãtre ”RomtelecomÒ de a i se bloca accesul de cãtre ”RomtelecomÒ la serviciile cu valoare adãugatã, este refuzat. Dacã acest refuz nu se produce, nu existã abuz din partea ”RomtelecomÒ.

De fapt, ca o completare, pentru cã, în general, opinia publicã nu ºtie ºi, totuºi, tribuna Senatului cred cã este o tribunã destul de înaltã pentru a afla ºi consumatorii cã, în urma nenumãratelor solicitãri pe care le-a fãcut Consiliul Concurenþei cãtre ”RomtelecomÒ, s-au introdus cele trei tipuri de abonament, adicã consumatorul nu mai este obligat sã plãteascã niºte servicii de care nu beneficiazã. S-a introdus abonamentul fãrã impusuri, cu 50 de impulsuri ºi cu 100 de impulsuri.

De asemenea, aþi vãzut cã, în ultima perioadã, în ultimele douã luni ”RomtelecomÒ, tot aºa, la Ñ putem sã-i spunem direct chiar Ñ ameninþãri din partea Consiliului Concurenþei, cu acuzaþia de abuz de poziþie dominantã, au restituit sumele reþinute ca garanþie de cãtre ”RomtelecomÒ. Dar, în ceea ce priveºte dacã existã un refuz sau existã o plângere prin care se aratã cã ”RomtelecomÒ a refuzat sã blocheze accesul la serviciile cu valoare adãugatã prestate, atunci abia sã poatã fi vorba de abuz de poziþie dominantã.

Faptul cã nu informeazã, o sã vã dea explicaþii, cã este de resortul Oficiului pentru Protecþia Consumatorului. Eu am ºi un rãspuns scris pentru dumneavoastrã, în care menþionez totul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, pentru cã, altfel, o sã ne faceþi curioºi ºi precis o sã sunãm ºi noi la 89...

Vã rog, din partea Ministerului Agriculturii, domnul secretar de stat ªtefan Pete, pentru domnul senator Gheorghe Pãvãlaºcu. Deci, vã rog, dacã aveþi rãspunsul în scris.

## **Domnul ªtefan Pete Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei_ **:**

Da, am rãspunsul în scris pentru...

Domnul senator Pãvãlaºcu?

Nu. Pentru doamna senator Rodica Stãnoiu.

Vã rog sã îl lãsaþi la secretariat.

ªi pentru domnul senator Ioan Ardelean.

Deci rog sã se consemneze în stenograma ºedinþei cã domnul secretar de stat ªtefan Pete prezintã în scris rãspunsurile pentru cei doi domni senatori, întrucât nu sunt prezenþi în salã.

Vã mulþumesc.

Deci a fost prezent domnul secretar de stat Ioan Onisei. A plecat la Camera Deputaþilor. Am înþeles cã a avut o discuþie cu domnul senator Gheorghe Pãvãlaºcu.

Din partea Oficiului pentru Protecþia Consumatorilor este prezent domnul Eliade Mihãilescu, tot pentru a rãspunde la interpelarea formulatã de domnul senator Virgil Popescu, da?

Vã rog.

## **Domnul Eliade Mihãilescu Ñ** _director general la Oficiul pentru Protecþia Consumatorilor_ **:**

Domnule preºedinte,

Domnilor senatori,

Din punctul de vedere al protecþiei consumatorilor, legat de serviciile cu valoare adãugatã ºi din sesizãrile pe care le-am primit de la consumatori, se identificã trei tipuri de probleme, ºi anume este vorba de servicii telefonice la care se oferã gratuit un cadou, condiþionat de achiziþionarea serviciului. Deci condiþionat de darea unui telefon. Aceasta este o practicã comercialã prin care se oferã, gratuit sau nu, servicii sau alte avantaje, condiþionat de cumpãrarea acestui serviciu de prestare a convorbirii telefonice, care, în practica din þãrile europene, este consideratã vânzare condiþionatã.

Vreau sã spun cã, pentru a trata acest subiect, existã, în momentul de faþã, proiectul de lege privind comercializarea produselor ºi serviciilor, care a fost elaborat de cãtre Ministerul Industriei ºi Comerþului ºi la care Oficiul pentru Protecþia Consumatorilor ºi-a adus contribuþia, în sensul cã este colaborator la acest proiect de lege, în care, la capitolul al VI-lea, art. 68Ð78, sunt trecute practicile comerciale interzise, între care se regãseºte ºi vânzarea condiþionatã.

Deci pãrerea mea este cã, în momentul în care acest proiect de lege va fi avizat, organele de control vor avea posibilitatea sã ia mãsuri eficiente în acest tip de probleme.

O a doua categorie de probleme, legat de serviciile telefonice cu valoare adãugatã, o reprezintã modul în care se face informarea cu privire la tarif ºi la duratã.

Da. Vã mulþumesc.

Dacã mai este cineva prezent din partea Executivului? Nu mai pune nimeni întrebãri? Nu mai oferã nimeni rãspunsuri.

Bun. Atunci, vã mulþumesc.

Declar închisã ºedinþa Senatului de astãzi.

Ne vedem mâine de dimineaþã, în ºedinþa în plen.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 18,55._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.

Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 63/2000 conþine 28 de pagini.**

Preþul 13.412 lei