Stenogramă plen

Bunã dimineaþa!

Cu acordul dumneavoastrã putem începe, da?

Îl invit pe domnul Leonãchescu. Se pregãteºte domnul Simedru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat auditoriu,

Legea administraþiei publice locale, care poartã numãrul 215/2001, a intrat în vigoare cu începere din ziua de 23 mai a.c. Toatã lumea ºtie cã aceastã lege a fost conceputã de fosta coaliþie guvernamentalã, pe care electoratul a sancþionat-o drastic, atât pentru lipsa de performanþã, cât ºi pentru amatorismul cu care a chinuit populaþia. Edificiul ideatic al legii conþine elemente antiromâneºti ºi antidemocratice, dintre care semnalãm eliminarea etalonului unic de comunicare limba oficialã, limba românã, din administraþia publicã localã ºi folosirea bilingvismului în unele situaþii pentru cei care nu pot sau nu vor sã înveþe la ºcoalã limba noastrã.

O asemenea lege împotriva cãreia a luptat P.R.M. ºi defunctul P.D.S.R. a devenit brusc obiect de interes, dupã alegerile din 26 noiembrie 2000, câºtigate de o coaliþie bizarã P.D.S.R. ºi U.D.M.R.. Un copil cu douã moaºe, aceastã Lege a administraþiei publice locale, împotriva cãreia parlamentarii Partidului România Mare au votat hotãrât, a început sã-ºi etaleze limitele ºi sã incrimineze din acestea acel segment politic autohton care a impus-o românilor.

La douã zile dupã intrarea în vigoare a legii, puterea a avansat prima modificare a ei spre a-ºi asigura avantajele pe timpul actualei legislaturi. Se urmãresc ºi alte îmbunãtãþiri ale legii: operaþii cosmetice la un pacient condamnat!

Ceea ce provoacã alarmã în rândurile parlamentarilor Partidului România Mare este interpretarea ºi aplicarea arbitrarã a multor prevederi ale acestei legi ºi, în special, problema incompatibilitãþilor, iar dacã primarul municipiului Cluj-Napoca, remarcabilul patriot Gheorghe Funar, încearcã sã aplice legea, aºa cum o percepe Domnia sa ºi grupul de colaboratori ai primãriei, el nu este ascultat ci violentat, ca sã se supunã dictatului impus de actuala putere.

Instabilitatea legislativã generatã de Legea nr. 215/2001 ºi arbitrariul cu care a fost impusã reprezintã efectul de halou al unei dictaturi depãºite ºi condamnate de istorie. În plus, prigoana declanºatã la adresa celui mai bun primar din România, m-am referit la domnul Gheorghe Funar, demonstreazã cã metodele ºi instrumentele fostei dictaturi mai fac parte din patrimoniul actualei echipe guvernamentale.

Jalnicul scenariu de la Cluj-Napoca menit sã umbreascã succesul festivitãþilor care marcheazã împlinirea unui deceniu de la înfiinþarea Partidului România Mare reprezintã una din expresiile ideologiilor de frânare a dezvoltãrii democraþiei în România. De aceea, noi punem cu îngrijorare întrebarea: încotro merge România sub actualul Guvern? Spre dictatura partidului unic într-un stat poliþienesc de tip totalitar sau spre o construcþie democraticã?

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc ºi eu.

Are cuvântul domnul deputat Simedru. Se pregãteºte domnul Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

O dovadã de necontestat a faptului cã interesul nostru pentru reprezentativitatea instituþiilor ce dau, în esenþã, exprimare realã democraþiei româneºti nu merge niciodatã pânã la capãt o constituie chiar situaþia Comisiei

Naþionale a Valorilor Mobiliare ale cãrei structuri de conducere le alegem astãzi. ªi pentru cã nu întotdeauna analiza neîmplinirilor noastre pleacã de la dezinteresul pe care îl manifestãm atât de evident uneori, prezenta-mi intervenþie are un dublu scop: întoarcerea cu mai multã responsabilitate cãtre recunoaºterea faptelor ce fac, pentru prea mulþi dintre noi, dovada oportunismului ºi interesului de grup, precum ºi aºezarea autoritãþii ºi onorabilitãþii instituþiilor pe care le creãm, de multe ori, doar formal ca elemente intrinseci acestor structuri reprezentative ale statului de drept.

Înfiinþatã prin Legea nr. 52 din 1994, Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare funcþioneazã de peste 6 ani ºi jumãtate în condiþii improprii. Ajunsã la cifra de 140 de salariaþi cu organigramã ce prevede obligatoriu un prag de 250 de posturi, aceastã instituþie supusã direct autoritãþii legislative suportã un provizorat greu de imaginat. Mai mult chiar, este ºi sancþionatã pentru lipsa unor spaþii cu destinaþia de arhivã. Vã reaminesc dispoziþiile art. 7 din legea de înfiinþare, potrivit cãrora Guvernul este obligat sã atribuie în administrare Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare imobile, terenuri, clãdiri necesare desfãºurãri activitãþii în 60 de zile de la cerere.

Ultima intervenþie, de la 19 mai a.c., adresatã primuluiministru Adrian Nãstase, are douã anexe de-a dreptul înspãimântãtoare prin numãrul adreselor privind corespondenþa purtatã de Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare pentru obþinerea unui sediu: 97 de intervenþii, ca ºi prin cele 34 de rãspunsuri negative primite în condiþiile susmenþionatului articol pânã în prezent. Suficient de grãitoare, aceastã statisticã a neputinþei demonstreazã o conduitã ce obligatoriu trebuie corijatã, pentru cã, dacã atribuþiile privind supravegherea ºi controlul burselor de mãrfuri sau a celor privind asigurarea ºi efectuarea unui control al informaþiilor confidenþiale nu sunt suficient de relevante, rãmâne factorul uman faþã de care suntem obligaþi sã ne raportãm, tocmai datoritã atingerii limitei maxime de suportabilitate de cãtre cei aproape 150 de funcþionari aflaþi sub ceea ce normele Organizaþiei Mondiale a Muncii numesc un cubaj minim de aer.

Vã mulþumesc.

Urmeazã domnul Brudaºca ºi se pregãteºte doamna Paula Ivãnescu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Contrar aºteptãrilor majoritãþii electoratului acestei þãri, atât eternul chiriaº al Palatului Cotroceni, cât ºi primul ministru dovedesc indiferenþã faþã de problemele majore ale þãrii ºi mai ales faþã de apãrarea cu fermitate a intereselor sale naþionale. Cele mai grãitoare exemple ce ne stau la dispoziþie, dar care subliniazã deopotrivã duplicitatea actualei puteri le constituie atitudinile de-a dreptul stranii avute faþã de mult discutata lege a legitimaþiei de maghiar.

Cu destulã ºi nejustificatã întârziere ºi pe un ton aproape plângãcios, primele declaraþii pe aceastã temã atât ale Preºedintelui Iliescu, cât ºi ale premierului Nãstase n-au fãcut decât sã încurajeze pe promotorii acestei legi naziste sã-ºi continue nestingheriþi demersurile atentând în mod clar nu doar la demnitatea noastrã ca stat independent ºi suveran, ci cu bãtaie lungã la însãºi integritatea teritorialã a þãrii.

Actuala putere n-a înþeles, din pãcate, se pare, care-i este menirea ºi, spre a obþine recunoaºtere europeanã ºi internaþionalã pe filierã budapestanã, a fost dispusã chiar la sacrificarea intereselor noastre naþionale. Inutile ºi zadarnice au fost aparent curajoasele declaraþii pe care le-au fãcut ulterior ºi nu înceteazã sã le repete papagaliceºte cei doi înalþi demnitari, dar, cum era de aºteptat, ele n-au avut nici mãcar rezultatul sau efectul de a-i atenþiona pe revizioniºtii de la Budapesta, convinºi cã în afara acestor reacþii târzii nu va urma nimic, puterea de la Bucureºti neavând curajul unor mãsuri ferme ºi deplin justificate în asemenea situaþii.

Ce este mai regretabil este faptul cã nici Ion Iliescu, nici Adrian Nãstase nu ºi-au dat seama cã de fapt aceastã otrãvitã lege are valoarea unei adevãrate declaraþii de rãzboi ºi, nedepãºind faza declaraþiilor, ei adreseazã indirect invitaþia la o viitoare sfârtecare a trupului sfânt al þãrii.

Preocupãrile conducãtorilor noºtri, dupã ce, aºa cum aþi vãzut, ”au rezolvatÒ probleme ale vieþii de zi cu zi, sunt în sfera înaltã a abstracþiunilor ºi a dezbaterilor istorice ºi a dizertaþiilor savante, cãci mai nou hidrologul de la Cotroceni, poate, ca precedesorul sãu, atât de hulit, gãseºte potrivit sã stabileascã locul în istorie al Mareºalului Ion Antonescu. N-am dori deloc ca el însuºi sã aibã soarta acestuia, iar victimele cãzute inutil dupã 22 decembrie 1989 sã nu-i aducã, nu foarte târziu, acuzaþia de vinovãþie faþã de crimele sãvârºite într-o perioadã când þara se afla sub conducerea sa.

Vã mulþumesc.

O invit pe doamna Paula Ivãnescu ºi se pregãteºte domnul Popa Cornel.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Am sã fac o declaraþie în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Partidul Democrat cheamã factorii politici din România la solidaritate ºi cooperare pentru depãºirea impasului creat de adoptarea, în Ungaria, a Legii statutului maghiarilor.

Partidul Democrat apreciazã cã adoptarea Legii statutului maghiarilor igonorã acorduri ºi standarde internaþionale, îndeosebi cele ale Uniunii Europene ºi Consiliului Europei.

S-a fãcut fãrã a lua în considerare solicitãrile justificate ale Guvernului României. Deschide un interval de nesiguranþã, tensiune, datoritã unor consecinþe negative asupra raporturilor etnice cu þãrile vecine.

Dezbinã prin discriminare populaþia României prin interpretarea abuzivã, ambiguã a raportului dintre cetãþenii României de diferite naþionalitãþi.

Afecteazã în mod direct derularea normalã a bunelor raporturi de cooperare ºi vecinãtate dintre România ºi Ungaria în contextul integrãrii euroantlantice.

Pe termen mediu ºi lung, poate duce la schimbarea structurii etnice a populaþiei din Transilvania, deºi România ºi Ungaria au convenit prin Tratatul bilateral sã nu întreprindã nici un demers care sã aibã un asemenea scop.

Partidul Democrat propune factorilor politici din România, inclusiv U.D.M.R., adoptarea ºi susþinerea unei poziþii politice responsabile, pragmatice ºi solidare în raport cu decizia Guvernului ºi Parlamentului de la Budapesta ºi pentru depãºirea consecinþelor negative ale încercãrilor de aplicare a acesteia pe teritoriul României.

Partidul Democrat considerã cã diversitatea ºi pluralismul politic asigurã competiþia între putere ºi opoziþie ºi este în acelaºi timp o sursã pentru mai buna guvernare ºi o resursã a apãrãrii ºi promovãrii intereselor naþionale.

În acelaºi timp, diversitatea ºi pluralismul politic asigurã complementaritatea ºi conlucrarea între forþele politice democratice, în vederea depãºirii unor situaþii defavorabile României, a stabilirii climatului de normalitate în viaþa de zi cu zi a cetãþenilor sãi, fãrã deosebire de naþionalitate. În situaþia creatã, care poate fi urmatã de evoluþii negative atât pentru echilibrul general, dar ºi pentru cetãþenii liberi ºi egali în drepturi ai României, Partidul Democrat considerã cã factorii politici trebuie sã acþioneze responsabil, eficient ºi solidar ºi propune: formularea punctelor de vedere oficiale ale factorilor politici, þinând seama de Constituþia României, tratatele ºi angajamentele internaþionale asumate, obiectivele strategice de integrare euroatlanticã, interesele ºi aºteptãrile populaþiei; consultãri bilaterale la nivelul conducerilor partidelor politice, precum ºi dezbateri la nivel naþional în vederea adoptãrii unei platforme de acþiune solidarã pe plan intern ºi internaþional; iniþierea ºi susþinerea reciprocã pe plan intern ºi internaþional a unor acþiuni menite sã aducã soluþii viabile la problemele ºi preocupãrile cetãþenilor, ca urmare a aplicãrii în România a prevederilor Legii statutului maghiarilor în forma sa actualã.

4. Strategia naþionalã privitoare la construcþia infrastructurii de transporturi, inclusiv reþeaua de autostrãzi, trebuie negociatã ºi redefinitã potrivit atât intereselor naþionale, cât ºi celor regionale. Semnatarii considerã cã prin autostrada care va lega România de reþeaua de comunicaþie a Uniunii Europene trebuie obligatoriu sã treacã prin Transilvania ºi nu sã o ocoleascã.

5. Având în vedere proiectele Uniunii Europene ce s-au dezvoltat ºi se dezvoltã în vestul României, în Ungaria, este imperios necesar sã se considere ca prioritate elaborarea proiectului autostrãzii Artand-Borº-OradeaBucureºti.

Semnatarii considerã cã, la nivelul judeþelor pe care le reprezintã, investiþiile în proiecte de infrastructurã sunt cu mult sub nevoile regiunii.

7. Semnatarii considerã cã este necesar sã colaboreze în vederea susþinerii unor proiecte de dezvoltare regionalã.

Vã mulþumesc.

Doamna Leonida Lari ºi se pregãteºte domnul deputat Sonea.

Vã mulþumesc.

Urmeazã domnul deputat Popa Cornel ºi se pregãteºte doamna Leonida Lari.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Participanþii la întâlnirea de lucru de sâmbãtã, 23 iunie 2001, de la Oradea privind autostrada ce va lega România ºi Ungaria, parlamentari de la toate partidele ºi reprezentaþi ai consiliilor judeþene din judeþele Bihor, Cluj, Maramureº, Mureº, Satu Mare ºi Sãlaj, dar ºi reprezentantul Administraþiei Naþionale a Drumurilor au convenit asupra urmãtoarei declaraþii, pe care au numit-o ”Declaraþia de la OradeaÒ.

1. Proiectul autostrãzii ce va lega România ºi Ungaria prin ruta Artand-Borº-Oradea reprezintã o prioritate a poli-

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În vara aceasta, ºi anume în august, se împlinesc 10 ani de la independenþa scãldatã în sânge a Republicii Moldova. Dar din tot entuziasmul eliberãrii de sub jugul imperiului sovietic, românii basarabeni s-au ales cu trãdarea, foamea, moartea.

De ce s-a întâmplat aºa? De ce s-a ajuns aici? Oare nu se putea altfel? Cred cã se putea. ªi, pentru a veni cu argumentele de rigoare, sã reconstituim ºirul evenimentelor.

În decembrie 1989, Congresul deputaþilor poporului al U.R.S.S. a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov ºi actul adiþional la acest pact, în care Basarabia era vizatã lângã þãrile baltice. Decizia finalã a congresului care a denunþat pactul este istoricã. În art. 5 ºi 7 se stipuleazã clar cã U.R.S.S. n-a avut dreptul constituþional sã agreseze alte þãri, sã sãvârºeascã rapturi teritoriale din Finlanda ºi pânã în Basarabia, precum nici dreptul sã fondeze state pe teritoriile acestor þãri. Dupã acea condamnare a pactului a mai trecut un an ºi colosul sovietic s-a prãbuºit cu zgomot, aruncând valuri de sânge peste toate fostele republici, mai bine zis, colonii.

În toate capitalele fostelor colonii se sãvârºeau provocãri, parade militare cu tancuri, sub ºenilele cãrora trosneau oasele patrioþilor care se sacrificau pentru libertatea naþiunilor din care fãceau parte. La fel s-a întâmplat ºi la Chiºinãu. Atât cã, aici, colonizatorilor nu le-a mers sã-ºi demonstreze forþa militarã, mulþimile revoltate postându-se în faþa tancurilor. De aceea, în 1992, scenariul provocãrilor a fost mutat la Tiraspol, în Transnistria. Dar pânã la asta, prin ºirul gloanþelor, prin scrâºnetul ºenilelor, o colonie dupã alta îºi proclama independenþa faþã de imperiul sovietic.

La 27 august 1991, Republica Moldova ºi-a proclamat independenþa faþã de U.R.S.S., dar nu faþã de þara-mamã, România. Peste un milion de oameni se adunaserã în Piaþa Marii Adunãri Naþionale ºi vociferau: ”Trãiascã, trãiascã, trãiascã Moldova, Ardealul ºi Þara Româneascã!Ò

În 1991, România avea hotar cu provincia sa ºi nu cu U.R.S.S., dar mai avea la îndemânã ºi niºte documente istorice, cunoscute pe plan internaþional: hotãrârea finalã a Congresului poporului din fostul imperiu, care denunþa pactul prãdalnic, precum ºi Declaraþia de Independenþã a Republicii Moldova. ªi acum întrebarea mea ar suna astfel: E posibil ca un om sau 3 de la conducerea României sã greºeascã, recunoscând un stat în stat pe trupul þãrii, dar cum s-a putut sã greºeascã un Parlament întreg? Numai un singur parlamentar, ºi anume Claudiu Iordache, s-a opus acestei recunoaºteri, prevãzând la ce poate duce un asemenea act politic pripit.

Vã mulþumesc. Domnul deputat Sonea Ioan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Sãptãmâna trecutã a fost difuzat un sondaj de opinie realizat de Metro Media Transilvania. Nu voi analiza rezultatele propuse. Ne întrebãm dacã le putem însã crede sau dacã le putem considera de bunã-credinþã. Iatã de ce. În preajma alegerilor locale din 2000, MMT prognoza 47% din voturi pentru P.D.S.R., dar partidul obþinea doar 27%. Tot MMT prevedea o ratã de participare la vot de 85%, prezenþa a fost de 65%. Înaintea alegerilor generale, tot MMT declara cã Ion Iliescu ºi P.D.S.R. conduc detaºat în Transilvania. Realitatea a fost alta.

Nu ne amintim ca Metro Media Transilvania sã fi cerut scuze pentru diferenþa de 20%, ba, mai mult, domnul ministru Dâncu încearcã sã demonstreze cã MMT sondeazã bine, dar românul voteazã prost. Astfel se creeazã o asociaþie a sociologilor partidului de guvernãmânt, la urma urmei, care trebuie sã confirme sondajele MMT ºi sã sancþioneze pe cei care încearcã sã prezinte ºi alte opinii.

Asociaþia SORMA nu a luat atitudine faþã de aºazisele realitãþi ale sondajelor MMT. Conform cu tehnicile de manipulare, bine cunoscute, P.D.S.R., de la 15%, în timpul mineriadelor, din 1999, printr-un sondaj CURS, din martie-aprilie 1999, este urcat la 31%, confirmat dupã aceea de SOR, în urmãtoarea lunã, la 35% ºi urcat apoteotic la 39%, înaintea Conferinþei Naþionale a P.D.S.R., de cãtre MMT. Mediatizate intens, aceste procente au reuºit sã schimbe harta electoralã a României.

Deoarece urcarea în sondajele din perioada premergãtoare alegerilor locale la 47% nu a adus P.D.S.R.ului decât 27%, a urmat o altã serie de sondaje pentru a urca partidul cu încã 10% la alegerile parlamentare, deci ajungând la 37%-38%, deºi MMT prevedea 58%.

Grav este însã ºi faptul cã sociologii care lucrau pentru ”o þarã, un partid, un conducãtorÒ, în recentele sondaje, încearcã sã ne convingã cã þara are nevoie de un singur partid, de un conducãtor puternic ºi aºa mai departe. Altfel spus, sondajul MMT se înscrie în direcþia manipulatorie ºi totalitarã de impunere a ideii necesitãþii partidului unic. Dar culmea este cã aceastã tentativã se desfãºoarã pe banii Fundaþiei pentru o societate deschisã, adicã ai domnului Soros, care finanþeazã constant, în licitaþii bine organizate, desigur, instituþii de sondaje, cum ar fi PUR ºi MMT, ºi nume, oameni cam aceiaºi: Vasile Dâncu ºi Dorel Abraham, agreaþi de partidul de guvernãmânt.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Mulþumesc ºi eu.

În istoria românilor, liberalii au fost exponenþii cei mai consecvenþi ai ideii naþionale ºi sprijinitorii cei mai fervenþi ai românitãþii, indiferent unde se aflã ea. Pe de altã parte, dupã înfãptuirea României Mari, liberalii s-au preocupat ca toate minoritãþile, indiferent de limbã, neam ºi credinþã, sã beneficieze de drepturi egale cu cele ale majoritãþii româneºti.

În acelaºi timp însã, dupã cum spunea Ionel I.C.Brãtianu, liberalii au fost ostili creãrii în interiorul graniþelor statului român a douã categorii de cetãþeni: ”unii încrezãtori în solicitudinea statului, iar ceilalþi îndemnaþi în a-i fi potrivnici ºi a cãuta protecþie în afarã de graniþã.Ò

Iatã de ce noi, liberalii, putem ºi trebuie sã le spunem atât românilor, cât ºi europenilor, cã poziþia Partidului Naþional Liberal în problema naþionalã ºi a minoritãþilor a rãmas neschimbatã de mai bine de 70 de ani, consecvenþã pe care am dori-o ºi altora.

Aceastã legitimitate ne permite astãzi sã cerem Guvernului român sã solicite Uniunii Europene, Consiliului Europei, precum ºi guvernelor þãrilor Uniunii Europene poziþia oficialã faþã de legea adoptatã de Parlamentul de la Budapesta referitoare la statutul maghiarilor din þãrile învecinate. Nu se poate trece cu vederea situaþia artificialã creatã, faptul cã discriminarea pe criterii etnice a fost provocatã de-a lungul secolelor doar de cei care cautã o viitoare confruntare. Prin aceastã lege, conceptul Europei unite dispare. Cetãþenii români de etnie maghiarã sunt obligaþi, în schimbul unor facilitãþi acordate de statul maghiar, sã aducã un certificat de apartenenþã la o anumitã etnie ºi religie, lucruri inacceptabile în secolul XXI. Prin aceastã discriminare aºa-zis pozitivã statul maghiar se întoarce în secolul anterior, în anii Ô30-Õ40, mai lipsind doar ca atunci când trec pe teritoriul maghiar, românilor sã li se lipeascã în piept un semn distinctiv, eventual o stea, pentru a se putea face o distincþie clarã faþã de cetãþenii de etnie maghiarã.

Solicitãm totodatã poziþia oficialã a U.D.M.R. în legãturã cu aceastã lege, sperând cã ºi ei, maghiarii, sã ni se alãture ºi sã vinã ºi ei în secolul XXI, pentru a lucra împreunã la construcþia Europei unite. Pentru noi,

## **Domnul Ioan Miclea:**

În ziua de vineri, 22 iunie 2001, în jurul orelor 11,30, comandantul Poliþiei Municipiului Cluj-Napoca, însoþit de forþe DIAS, a nãvãlit în biroul primarului municipiului ClujNapoca, ec. dr. Gheorghe Funar, ºi, bruscându-l ºi ameninþându-l, l-au luat cu forþa ºi l-au dus la sediul Poliþiei, ca pe un borfaº de rând, ºi toate acestea pentru a-i lua o simplã ºi banalã declaraþie.

Concomitent cu ridicarea primarului Gheorghe Funar prin mandat de aducere, premierul Guvernului, domnul Adrian Nãstase, susþinea teleconferinþa sãptãmânalã cu prefecþii din judeþe, unde îl critica sever pe primarul Clujului.

Acest gest incalificabil al forþelor poliþieneºti obediente puterii ºi din ordinul acesteia constituie o miºelie, un act premeditat împotriva omului care este considerat fondatorul bastionului românismului din Ardeal, comis exact în ajunul sãrbãtorii a 10 ani de existenþã a Partidului România Mare.

Primarul dr. Gheorghe Funar s-a comportat demn ºi a dovedit cã nici mãcar forþa brutã a slugilor puterii nu-l poate abate de la convingerea cã România a fost, este ºi trebuie sã fie a tuturor cetãþenilor români.

Fãrã doar ºi poate, acest act laº, specific unui regim totalitar, a fost urmare a faptului cã dr. Gheorghe Funar se luptã de o bunã bucatã de vreme cu consilierii puterii, pentru aplicarea corectã, în spiritul ºi litera ei, a Legii nr. 215/2001. Puterea a înþeles însã sã-ºi apere oamenii corupþi, târând în schimb pe strãzile municipiului pe unul din cei mai hotãrâþi susþinãtori ai românismului ºi ai legalitãþii.

Faptul cã, în perioada cât a fost interogat de poliþie domnul Gheorghe Funar, în faþa sediului Poliþiei Municipale s-a adunat un mare numãr de cetãþeni ai Clujului dovedeºte cã totuºi în þara aceasta existã speranþa cã se va instaura odatã ºi odatã democraþia, cã omul se va bucura de respectarea legii ºi va fi scutit de abuzurile unei puteri inconºtiente.

Solicitãm mass-mediei sã informeze corect opinia publicã despre cele petrecute la Cluj-Napoca, deoarece nu putem accepta o provocare ordinarã fãcutã în scopul declanºãrii unor mãsuri de represiune, pentru simplul motiv cã un primar incomod aparþine opoziþiei, iar partidul de guvernãmânt nu mai are nici o credibilitate în Ardeal. DUPà PAUZÃ

Stimaþi colegi, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã, din totalul celor 345 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa 287. Vom vedea câþi sunt în salã în realitate. Sunt absenþi 58. 26 participã la alte acþiuni parlamentare.

Ar trebui sã vã prezint nota cu privire la legile depuse la secretarul general în vederea sesizãrii Curþii Constituþionale. Vreau sã vã spun cã e o listã lungã, de 70 de legi, ºi pentru a nu vã epuiza cu lecturarea ei, am dispus staff-ului tehnic sã le multiplice ºi sã vi le punã la dispoziþie. Concomitent, o sã predau lista ºi stenografei, pentru a le consemna. Veþi primi fiecare lista cu cele 70 de legi care vã stau la dispoziþie pentru a putea, eventual, sã le contestaþi la Curtea Constituþionalã.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ñ Legea privind amenajarea teritoriului ºi urbanismul. Ñ Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naþional Secþiunea a 4-aÑ ”Reþeaua de localitãþiÒ.

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1999 privind scoaterea din funcþiune a unor mijloace fixe uzate fizic sau moral, neamortizate, aparþinând agenþilor economici din industrie.

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 26/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/1994 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic, aprobatã prin Legea nr. 136/1994, cu modificãrile ulterioare.

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 37/1998 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 47/1997 privind impunerea unor venituri, realizate din România, de persoanele fizice ºi juridice nerezidente.

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/2000 privind protecþia patrimoniului arheologic ºi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naþional.

Este o uºoarã inconsecvenþã în redactare, ºi anume apare la rândul 5, articolul genitival ”aleÒ, dar nu apare ºi la rândul 3. S-ar putea adopta douã soluþii, pentru consecvenþã. Sau sã-l intercalãm ºi la rândul 3, înaintea ”direcþiei generaleÒ, sau sã-l înlãturãm la rândul 5, înaintea ”inspectoratelor de poliþieÒ.

Pentru mai multã fluenþã, fãcând totuºi o anumitã concesie din punctul de vedere al exprimãrii foarte academice, eu aº propune sã fie înlãturat ºi acolo unde apare, ºi atunci formula la care sã ne oprim sã fie ”atribuþiile ºi structura organizatoricã ale Inspectoratului General al Poliþiei, Direcþiei Generale de Poliþie a Municipiului Bucureºti ºi inspectoratelor de poliþie judeþeneÒ, înlãturând deci articolul genitival ”aleÒ de la rândul 5.

Domnule profesor, cred cã soluþia dumneavoastrã este mai potrivitã, pentru cã dacã le-am pune peste tot, ar fi prea multe ”aleÒ.

Stimaþi colegi,

Dacã sunteþi de acord cu amendamentul nr. 14, astfel cum rezultã din propunerea domnului ªtefan Cazimir, respectiv prin înlãturarea particulei ”aleÒ de la rândul 5.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

În unanimitate s-a adoptat amendamentul nr. 14 ºi, în consecinþã, art. 15 alin. 1 va fi alcãtuirea din amendament.

La art. 16 alin. 2 n-au fost amendamente. Dacã aveþi obiecþiuni?

Poftiþi, domnule ªtefan Cazimir.

La alin. 2, vã propun intercalarea lui ”cãtreÒ în rândul 2: ”se aprobã de cãtre ministrul de interneÒ ºi la rândul 3 ”de cãtre inspectorul general al poliþieiÒ.

Domnule profesor, dumneavoastrã, strict gramatical, aveþi dreptate, dar uitaþi-vã în toate actele normative. Atât de multe sunt cazurile în care se utilizeazã aceastã formulã ”se aprobã de...Ò omiþându-se în mod greºit ”cãtreÒ, ºi mã întreb dacã este bine sã intervenim peste tot.

Domnule general, aveþi obiecþiuni? Nu. Mulþumesc. Poftiþi! Suntem la art. 16 alin. 2, domnule deputat.

Dacã tot încercãm sã facem sã sune bine româneºte aceste acte normative, atunci vã propun, domnule preºedinte, sã folosim tot aceeaºi formulã în enumerãrile pe care le presupune sau le cuprinde acest articol.

Se vorbeºte... ”este constituitã din ºeful direcþiei sau al inspectoratului, reprezentantul Corpului Naþional al Poliþiºtilor, subprefect, ºase consilieri...Ò ºi aºa mai departe.

Important este nivelul regional ºi nivelul local ºi din acest motiv...

Staþi un pic, stimate domnule deputat! Ce înseamnã în concepþia dumneavoastrã nivel regional?

Nivel judeþean ºi nivelul...deci, practic, nivelul oricãrei unitãþi teritorial-administrative.

La ce articol vã referiþi, domnule deputat?

Eu am înþeles cã este vorba de art. 17 alin. 2.

Nu. E vorba de art. 16 alin. 2.

Îmi cer iertare în condiþiile astea.

Nefiind alte obiecþii la art. 16 alin. 2, se considerã votat în unanimitate.

La titlul secþiunii a 3-a dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu. Votat în unanimitate.

Poftiþi! Staþi puþin, domnule Cazimir! Aºteptaþi, cã voia colegul dumneavoastrã înainte...

Dar ne referim la terminologia din Legea administraþiei publice locale actualã.

Da. Aºa e. Mulþumesc pentru precizare.

În primã instanþã, domnule preºedinte, aº cere sã supuneþi la vot amendamentul nostru privind titlul ºi, dupã aceea, la art. 17 alin. 1 aº expune ºi amendamentul nostru privind textul acestui articol.

Mulþumesc.

Deocamdatã sã decidem asupra amendamentului cu privire la titlu.

Titlul actual este ”Autoritatea teritorialã de ordine publicãÒ, iar dumneavoastrã propuneþi ”Autoritatea de ordine publicãÒ.

Domnul Ionescu, preºedintele Comisiei de apãrare. ªi apoi, domnul general Abraham.

Am observaþii la titlu.

## Domnule preºedinte,

La titlu am consemnat cã nu sunt. Dar dacã aþi avut, poftiþi! Titlul secþiunii a 3-a.

Grupul U.D.M.R. a avut o propunere chiar ºi la titlul acestei secþiuni. Un amendament respins în comisie ºi consemnat la amendamentele respinse la pagina 48, poziþia 44. Noi am propus ca aceastã secþiune sã aibã titlul ”Autoritatea de ordine publicãÒ. Deci sã fie eliminat cuvântul ”teritorialãÒ. ªi anume, mai încolo, am prezentat cã am dori ca aceastã autoritate sã fie organizatã pe trei niveluri: nivelul naþional, nivelul regional ºi nivelul local, dar deocamdatã aº cere permisiunea domnului preºedinte, chiar la acest titlu, sã expun motivele pentru care am fãcut aceastã propunere. Se poate?

## Poftiþi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Noi am considerat cã dacã se doreºte într-adevãr o implicare mai profundã a comunitãþilor în activitatea de ordine publicã ºi ordinea ºi disciplina în circulaþie a poliþiei, atunci aceastã autoritate teritorialã trebuie sã primeascã niºte atribuþii mai sporite ºi trebuie organizatã cel puþin pe douã niveluri, dar, dacã se poate, pe trei niveluri.

## Stimaþi colegi,

Argumentele aduse de colegul meu de la Grupul U.D.M.R. nu se fundamenteazã în nici un fel, întrucât, potrivit art. 4 alin. 1, pe care ieri l-am votat, poliþia se organizeazã corespunzãtor împãrþirii administrativ-teritoriale a þãrii, ºi nu pe criterii comunitare.

Mai mult decât atât, art. 17 alin. 1 prevede cã activitatea autoritãþii teritoriale de ordine publicã se desfãºoarã în interesul comunitãþii.

Mulþumesc.

Domnul general Abraham.

## **Domnul Pavel Abraham** _Ñ general de brigadã, secretar de stat în Ministerul de Interne:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aº dori sã relev faptul cã, în concepþia noastrã, în momentul în care am decis sã se organizeze la nivel teritorial, respectiv, la nivel de judeþ, o autoritate de acest gen, am avut în vedere tocmai ideea de descentralizare ºi existã o concepþie unicã de abordare a problemei, aºa cum s-a putut vedea, descentralizare pânã la nivel teritorial, iar mãsura vizeazã una din acþiunile întreprinse pentru o mai bunã implicare a autoritãþilor judeþene în activitatea poliþiei, deci, o mai bunã legãturã între comunitãþile de la acest nivel cu poliþia naþionalã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Mai numãraþi o datã, domnule secretar. Vã rog frumos sã numãraþi ºi dumneavoastrã dacã...

14 voturi.

## Stimaþi colegi,

Cine nu este de acord cu aceastã numãrãtoare vã rog sã pofteascã aici sã conteste votul. Aveþi un coleg aici care poate sã ne dubleze numãrãtoarea ºi nu cred cã e nevoie sã ne manifestãm atât.

Poftiþi, domnule Chiliman! Cu privire la numãrãtoare, vã rog sã vã exprimaþi!

## Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Avem o prevedere în regulament care spune cã ºedinþa este condusã de preºedinte în prezenþa a doi secretari de ºedinþã. În momentul de faþã, nu este îndeplinitã aceastã prevedere regulamentarã ºi vã rog sã rezolvaþi aceastã chestiune ca sã nu mai aparã asemenea discuþii. Prevederea din regulament nu este altceva decât o prevedere obligatorie, deci, prezenþa celor doi secretari de ºedinþã în momentul desfãºurãrii ºedinþei este obligatorie.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

O sã-l chem pe colegul nostru, domnul secretar Mohora. Vã rog sã poftiþi în salã, domnule secretar Mohora.

ªi îl rog pe domnul Chiliman sã-ºi aminteascã când era la tribunã dacã nu mai lipsea câte o secundã de la pupitru.

Rog pe domnul secretar Mohora sã pofteascã în salã. ªi pânã atunci vã rog sã vã mai exprimaþi o datã votul pentru a nu mai exista nici un dubiu.

Cine este pentru amendamentul colegilor de la U.D.M.R.? ªi vã rog ºi pe dumneavoastrã sã vã autonumãraþi dacã tot contestaþi numãrãtoarea.

21 de voturi pentru. Tot insuficient pentru a fi aprobat. Trecem la art. 17 alin. 1. Comisia nu a avut amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi? Domnul ªtefan Cazimir are unul.

La rândurile doi ºi trei trebuie sã ne decidem: ori restabilim acordul, ori punem virgulã. Deocamdatã, avem urmãtorul text: ”Organism cu rol consultativ a cãrei activitate se desfãºoarã în interesul comunitãþiiÒ. Dacã punem virgulã, atunci lucrurile se corecteazã: ”Organism cu rol consultativ, a cãrei activitate...Ò, raportându-se la autoritatea teritorialã. Cred cã asta a fost ºi intenþia. Dacã nu a fost asta intenþia, atunci restabilim acordul ºi zicem: ”organism cu rol consultativ a cãrui activitate se desfãºoarã...Ò.

Cred cã iniþiatorul este cel mai abilitat sã ne scoatã din impas.

A cui activitate, domnule general?

A organismului.

Deci, a organismului. Vã rog sã vã exprimaþi ca sã înþeleagã colegii.

Aºa cum am mai relevat, acest organism constituit la nivelul judeþului are rol consultativ pe lângã autoritãþile specifice unitãþilor noastre de la municipiul Bucureºti, la fiecare judeþ ºi propunem ca soluþia care sã fie adoptatã sã fie: ”organism cu rol consultativ a cãrui activitate se desfãºoarã în interesul comunitãþiiÒ.

Mulþumesc.

Mulþumesc. Poftiþi, domnule deputat!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã cer permisiunea ca, înainte de a supune la vot, sã expun la acest articol amendamentul grupului nostru. Acest amendament a lãrgit sfera de acþiune a acestei autoritãþi teritoriale. Am înþeles cã plenul a respins amendamentul nostru privind organizarea acestei autoritãþi pe trei niveluri de activitate. Atunci aº susþine ca numai pentru autoritatea teritorialã organizatã la nivel judeþean sã aibã atribuþii sporite ºi, în acest sens, la art. 17 alin. 1 amendamentul respins ºi conþinut în pagina 50 la poziþia 46 ar avea urmãtoarea formã acest articol: ”La nivelul municipiului Bucureºti ºi al întregului judeþ se organizeazã ºi funcþioneazã autoritatea teritorialã de ordine publicã, organism cu rol de coordonare ºi control al activitãþilor de menþinere a ordinii publice, precum ºi de organizare ºi de control a circulaþiei, a cãrei activitate se desfãºoarã în interesul comunitãþiiÒ.

Deci esenþa acestui amendament este cã nu este doar un organism cu rol consultativ, ci un organism cu rol de coordonare ºi control al activitãþilor de ordine publicã.

Mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat!

La art. 17.1. amendamentul pe care îl propunem ºi care se aflã la pagina 48 pe lista amendamentelor respinse de cãtre comisie are în vedere definirea mai clarã a acestei autoritãþi teritoriale de ordine publicã care lucreazã în serviciul comunitãþii. ªi prin amendament propunem ca aceastã autoritate sã se înfiinþeze la nivelul consiliilor locale comunale, orãºeneºti ºi municipale, pen- tru cã acele consilii au atribuþii directe în legãturã cu comunitãþile pe care le reprezintã.

Dacã prin textul de lege se spune cã aceastã instituþie lucreazã în interesul comunitãþii, veþi fi de acord cã este mult mai dificil sã ne reprezentãm o comunitate judeþeanã. Ea de fapt lucreazã cu o autoritate publicã Ð consiliul judeþean Ð care reprezintã, sã spun aºa, judeþul.

Ca sã citesc amendamentul despre care facem vorbire, art. 17 alin. 1: ”La nivelul fiecãrei unitãþi administrativ-teritoriale, se organizeazã ºi funcþioneazã autoritatea teritorialã de ordine publicã, sub autoritatea consiliului local sau a Consiliului General al Municipiului Bucureºti, dupã caz, a cãrei activitate se desfãºoarã în interesul comunitãþiiÒ.

În legãturã cu acest amendament ºi cu alineatele art. 17, în continuare, sunt propuse alte amendamente care sã defineascã, în noua structurã, autoritatea de ordine publicã teritorialã. Pentru cã avem în vedere ºi componenþa acestei autoritãþi care, prin textul de lege propus, dupã opinia noastrã încurcã ºi amestecã magistraþi, judecãtori ºi procurori cu consilieri locali, cu ºeful poliþiei ºi cu alte persoane care sunt propuse sã facã parte din aceastã autoritate.

Credem cã reprezentativi pentru aceastã unitate sunt consilierii locali, primarii comunelor, oraºelor ºi municipiilor, ºefii gardienilor publici ºi, de asemenea, reprezentanþi ai societãþii civile. Deci, vã solicit, domnule preºedinte, sã supuneþi la vot ºi amendamentul de la pagina 48 trecut la amendamente respinse în legãturã cu alin. 1 al art. 17.

Vã mulþumesc.

Pe celelalte nu le mai susþineþi? Alin. 2 ºi 3, care tot ale dumneavoastrã sunt.

Când le vine rândul...

Bun.

Domnule general Abraham, cu privire la amendamentul domnului deputat Tor—, care este la punctul 46, ºi al domnului deputat Canacheu, de la punctul 45.

Vã rog sã fiþi atenþi la explicaþiile care vi se dau.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aºa cum am mai precizat, noi am conceput acest organism ca sã aibã rol consultativ.

Având în vedere Legea administraþiei publice locale, dacã i-am da atribuþii de control ºi am include aºa cum s-a afirmat aici de cãtre domnii deputaþi, atât primari, consilieri ºi aºa mai departe, peste numãrul acestei autoritãþi care este independentã Ñ ºi precizez: cu rol consultativ Ñ, ar însemna sã dedublãm organele administraþiei publice cu sarcini ºi dupã aceea am intra în contradicþie cu Legea organizãrii administrativ-teritoriale.

Eu consider cã rolul consultativ al acestui organism este validat pânã în prezent de poliþii similare din alte

state ºi aº releva aici poliþia englezã, care are o tradiþie în aceastã direcþie, de unde, de altfel, ne-am ºi inspirat, ºi instituþia ºi-a dovedit acolo viabilitatea. Eu cred cã prin modalitãþile specifice la care noi am adaptat-o la nivelul nostru, ea va fi aptã sã rezolve de o manierã nouã relaþiile dintre poliþie ºi comunitatea localã, având în vedere cã în structura ei, aºa cum am precizat, intrã reprezentanþi ai Parchetului, ai justiþiei ºi, bineînþeles, consilieri locali, pe baza votului democratic de la nivel judeþean.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Rãzvan Ionescu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Referitor la amendamentul Grupului parlamentar al U.D.M.R., la art. 17 paragraful 1 o sã observaþi cã, în ideea descentralizãrii, dânºii urmeazã o anumitã structurã, la nivel central, precum ºi la nivelul fiecãrei unitãþi teritorial-administrative.

În textul pe care l-am aprobat ieri ºi care se menþine de-a lungul articolelor pe parcursul legii am mers cu sintagma: ”la nivelul municipiului Bucureºti ºi al fiecãrui judeþÒ. Mai mult decât atât, referitor la rolul de coordonare ºi control al activitãþilor de menþinere ºi reinstaurare a ordinii publice, reinstaurarea ordinii publice intrã în competenþa jandarmeriei ºi nu a poliþiei.

Referitor la amendamentul fãcut de domnul deputat Canacheu, la art. 17 paragraful 1 funcþioneazã autoritatea teritorialã de ordine publicã, sub autoritatea Consiliului local sau Consiliului general.

Dacã autoritatea teritorialã funcþioneazã sub coordonarea altei autoritãþi teritoriale, înseamnã cã nu mai poate fi numitã autoritate. De aceea, considerãm cã conþinutul textului nu este lipsit de logicã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Aþi ascultat ºi susþinerile autorilor amendamentelor respinse ºi rãspunsurile Guvernului ºi ale preºedintelui comisiei.

Sunt dator sã

În continuare,

În aceste condiþii, supun din nou la vot art. 17 alin. 1 în redactarea iniþiatorului.

Cine este pentru? Marea majoritate a celor prezenþi, pentru art. 17 alin 1, în formularea Guvernului.

La art. 17 alin. 2 vã rog sã urmãriþi amendamentul 15 de la pagina 7.

Dacã aveþi obiecþiuni la el? Poftiþi, domnule deputat.

## **Domnul ªtefan Cazimir:**

La pagina 8 rândul 1, dupã ”municipiului BucureºtiÒ trebuie virgulã. La rândurile 3 ºi 6 apare ”cãtreÒ, pe care l-am înlãturat la un articol anterior. De aici încolo, rolul meu se inverseazã. Pânã acum cãutam locurile în care lipseºte ”cãtreÒ ºi propuneam introducerea lui. De aici încolo, atitudinea mi s-a schimbat, la sugestia domnului preºedinte, ºi îl voi cãuta ºi îl voi propune spre eliminare de câte ori îl voi întâlni, încât colegii care mã cunosc mai demult ar putea sã-mi spunã: ”Altul este al tãu suflet,/ Alþii ochii tãi acum,/ Numai eu, rãmas acelaºi,/ Bat mereu acelaºi drumÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc pentru versuri, domnule profesor.

Eu v-aº ruga, însã, având în vedere faptul cã sunteþi în Comisia juridicã, sã încercaþi sã lãmuriþi acolo aceste dispute istorice. Pânã atunci v-aº supune atenþiei dumneavoastrã o propunere oarecum neobiºnuitã, având în vedere, într-adevãr, cã în mod corect formula este ”de cãtreÒ. Dacã sunteþi de acord sã fie înlocuitã în tot cuprinsul legii cu aceastã sintagmã? Sunteþi de acord?

Domnule preºedinte al Comisiei juridice, vã rog sã vã exprimaþi dumneavoastrã...

Stimaþi colegi,

Nu sunt auzit.

Eu aº propune în partea finalã: ”prin Regulamentul de organizare ºi funcþionare a acesteiaÒ. Funcþionarea ºi organizarea sunt ”a acesteiaÒ.

## Domnule deputat,

S-a propus eliminarea acestui alineat ºi am supus votului.

Cine este pentru amendamentul 16? Vã rog sã votaþi. Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate s-a adoptat amendamentul ºi, în consecinþã, art. 17 alin. 3 a fost votat.

La art. 17 alin. 4 urmãriþi amendamentul 17.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 17? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La art. 17 alin. 5 urmãriþi, vã rog, amendamentul 18. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat ªtefan Cazimir.

Este o greºealã materialã în ultimul rând al textului: din rândul membrilor ”acestuiaÒ, ºi nu ”acesteiaÒ, dar eu mã raportez la proiect. Nu ºtiu dacã în raport a fost corectat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu, nu! Vã rog sã urmãriþi amendamentul comisiei. Existã alte obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

ã art. 19 în ansamblu, cu acest ultim alineat votat.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La art. 20 urmãriþi amendamentul 29. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Domnul deputat ªtefan Cazimir.

Amendamentul 29, da? ”Din bugetul municipiului Bucureºti, respectiv din cel al judeþuluiÒ. Propun intercalarea acestor douã cuvinte, pentru ameliorarea exprimãrii.

Este o corecturã redacþionalã evidentã.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã corecturã? Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate s-a adoptat amendamentul 29, cu aceastã corecturã.

La art. 21 vã rog sã urmãriþi amendamentul 30. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 30? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate s-a adoptat amendamentul 30 ºi deci noua formulã a art. 21.

Stimaþi colegi,

Colegii noºtri care au fost desemnaþi în comisia de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive sunt rugaþi sã participe la mediere cu colegii de la Senat.

Cu privire la titlul secþiunii a 4-a nu sunt amendamente.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art. 22 alin. 1 urmãriþi amendamentul 31. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La art. 22 alin. 2 nu sunt amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate. La art. 23 alin. 1, urmãriþi amendamentul 32. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 32? Poftiþi.

Vã propun la rândul 3 eliminarea conjuncþiei ”ºiÒ pentru mai multã fluenþã: ”ªeful Direcþiei Generale de Poliþie a Municipiului Bucureºti, ºefii inspectoratelor de poliþie judeþene, ai poliþiilor municipale ºi orãºeneºti ºi ai posturilor de poliþii comunale prezintã informãri anualeÒ ºi aºa mai departe.

Poftiþi, domnule deputat.

Întrucât inspectoratele sunt judeþene, nu poliþia este judeþeanã, propun sã avem formularea: ”ºefii inspectoratelor judeþene de poliþieÒ.

Cum este corect, domnule general? Domnule general Abraham, cum este Legea de organizare? Vã rog sã interveniþi.

Poftiþi, domnule general.

Avem inspectorat judeþean de poliþie ºi, ca urmare, ”ºefii inspectoratelor judeþene de poliþieÒ. Mulþumesc.

Deci, cum a propus domnul deputat Brudaºca, da? Vã rog.

Permiteþi, domnule preºedinte... Stimaþi colegi,

Venim în contradicþie cu art. 5 lit. b) ”Unitãþi teritoriale aflate în subordinea Inspectorului general al poliþiei, Direcþia Generalã de Poliþie a Municipiului Bucureºti ºi Inspectoratele de poliþie judeþeneÒ.

Domnule general,

Care este terminologia pe care dumneavoastrã o utilizaþi sau pe care legea de organizare a utilizat-o? Vã rog sã spuneþi la microfon.

În art. 5 lit. c) ”inspectoratele de poliþie ale judeþelorÒ este trecut în Legea nr. 26 din 12 mai 1994. Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi atunci, prin consecinþã, aici corect ar fi ”inspectoratele de poliþie judeþeneÒ. Aºa a fost trecut în lege.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

De acord, dar este greºit!

În ce priveºte particula ”ºiÒ este evident cã trebuie eliminatã, pentru cã sunt foarte mulþi.

Deci, cu aceastã corecturã: ”ªeful Direcþiei Generale de Poliþie a Muncipiului Bucureºti, ºefii inspectoratelor de poliþie judeþene,Ò Ñ eliminat ”ºiÒ Ð ”ai poliþiilor municipaleÒ. Cine este de acord cu acest amendament 32?

Stimaþi colegi,

Cine este pentru amendamentul 32, cu precizarea eliminãrii particulei ”ºiÒ dupã ”poliþii judeþeneÒ?

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri?

- Votat în unanimitate... Cu o abþinere.

- La art. 23 alin. 2 nu sunt amendamente.

Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 24 urmãriþi, vã rog, amendamentul 33. Dacã aveþi obiecþiuni?

Poftiþi, domnule Cazimir.

Vã citesc întâi textul: ”Unitãþile teritoriale de poliþie coopereazã cu Consiliile locale ºi primarii pentru îndeplinirea hotãrârilor sau dispoziþiilor scrise, emise de acestea, dupã caz, date în limita competenþelor în domeniul ordinii publiceÒ.

Aici sunt douã probleme. Mai întâi demonstrativul ”acesteaÒ nu se poate referi simultan la consiliile locale ºi la primari. Primarii sunt ”aceºtiaÒ, în afara cazului când ar fi primãriþe. Iacob Negrutzi îl tachina amical pe Eminescu în perioada revizoratului ºcolar, spunând într-o satirã în versuri: ”Ca înalt revizor ºcolar/ Stai în gazdã la primar/ ªi cu primãriþele îþi încurcai iþeleÒ.

A doua problemã: ”emiseÒ ºi ”dateÒ în acelaºi rând al textului sunã a pleonasm.

Pentru a remedia aceste douã chestiuni vã propun reformularea care urmeazã: ”Unitãþile teritoriale de poliþie coopereazã cu Consiliile locale ºi, dupã caz, cu primarii, pentru îndeplinirea hotãrârilor sau dispoziþiilor scrise ale acestora, emise în limita competenþelor lor, în domeniul ordinii publiceÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Amendamentul 24, v-aº ruga sã îl ascultaþi în noua redactare, mai corectã, propusã de domnul profesor ªtefan Cazimir: ”Unitãþile teritoriale de poliþie coopereazã cu consiliile locale ºi, dupã caz, cu primarii, pentru îndeplinirea hotãrârilor sau dispoziþiilor scrise ale acestora, emise în limita competenþelor lor, în domeniul ordinii publiceÒ.

Cine este pentru amendament? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Rog comisia sã ia amendamentul.

Articolul 24 va avea alcãtuirea rezultatã din adoptarea amendamentului 33.

La art. 25 urmãriþi amendamentul 34. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 34? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate s-a adoptat amendamentul 34 ºi, în consecinþã, art. 25.

Capitolul III: ”Atribuþiile PoliþieiÒ. Nu sunt obiecþiuni din partea comisiei.

Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 26 alin. 1 nu sunt amendamente. Alin. 1 punctul 1. Nu sunt amendamente, deci s-a adoptat în unanimitate.

La art. 26 punctul 2. Urmãriþi, vã rog, amendamentul 35.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 35? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 3 urmãriþi amendamentul 36. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 4, amendamentul 37. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 5, urmãriþi, vã rog, amendamentul 38. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 6, amendamentul 39. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 7, amendamentul 40. Vã rog sã-mi spuneþi dacã aveþi obiecþiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi, Îmi cer scuze cã v-am întrerupt.

La art. 27 am dori reformulare, nu ”prin ordin al inspectorului general al PoliþieiÒ, ci ”prin dispoziþieÒ, ca sã fie în corelare cu textul aprobat mai devreme.

Stimaþi colegi,

Reluãm art. 27. Domnul preºedinte al comisiei, pentru corelarea textelor ºi precizarea riguroasã a actelor pe care le emite inspectorul general propune ”prin dispoziþieÒ. Da?

Cine este pentru aceastã rectificare? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate s-a adoptat art. 27, astfel reformulat. Articolele 28, 29, 30 au rãmas votate.

Ajunsesem la art. 36 lit. a). Vã rog sã urmãriþi amendamentul 46. Nu. 31 lit. a), amendamentul 46.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 46? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate s-a votat amendamentul 46 ºi deci noua formulare a lit. a).

La lit. a), b), c), d), e) comisia nu a avut obiecþii. Dacã aveþi dumneavoastrã? Aveþi dumneavoastrã, domnule deputat? Bun. Votate în unanimitate. La lit. f) urmãriþi, vã rog, amendamentul 47. Dacã aveþi obiecþiuni? Domnule deputat ªtefan Cazimir, poftiþi.

Vã citesc textul ºi veþi sesiza imediat obligativitatea unei modificãri de topicã: ”sã efectueze controale ale persoanelor ºi bagajelor, precum ºi ale vehiculelor aflate în circulaþie, când existã indicii temeinice cu privire la sãvârºirea unor infracþiuni, cu respectarea dispoziþiilor legaleÒ. Este de-a dreptul hilar. Modificarea obligatorie a topicii face ca textul sã sune astfel: ”Sã efectueze, cu respectarea dispoziþiilor legale, controale ale persoanelor ºi bagajelorÒ ºi textul curge.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule general, mi se pare textul absolut benefic. Stimaþi colegi,

Cu aceastã inversare de topicã

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Dupã ce ne-am consultat ºi cu domnul preºedinte al comisiei ºi cu domnul general, s-a convenit ca acest art. 33 alin. 1 sã sune în forma pe care eu o propusesem iniþial ºi care, iniþial, fusese respinsã. Dar acum dânºii sunt de acord, ºi pot sã confirme, cu forma propusã de mine.

Aceasta sunã: ”Pentru prevenirea ºi combaterea corupþiei, a criminalitãþii transfrontaliere, a traficului de fiinþe umane, terorismului, traficului de droguri, spãlãrii banilor, infracþiunilor informatice ºi a crimei organizate, la propunerea inspectorului general, cu aprobarea ministrului de interne ºi cu autorizarea procurorului desemnat de procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel, poliþia poate sã foloseascã informatori ºi poliþiºti sub acoperire pentru culegerea de informaþii în vederea folosirii acestora ca probe în timpul unui proces în instanþã. Autorizarea procurorului va fi emisã în scris pentru o perioadã de maxim 60 de zile ºi poate sã fie prelungitã în aceleaºi condiþii pentru alte perioade de 30 de zile fiecare. Toate aceste autorizaþii vor fi confidenþiale ºi nu vor fi fãcute publiceÒ.

Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Aþi ascultat reformularea amendamentului nr. 52 de cãtre domnul deputat Dumitru Octavian Mitu, care realizeazã o mai bunã circumstanþiere a cazurilor în care pot fi utilizaþi informatorii. Cu amendamentul astfel formulat, aþi reþinut cã sunt de acord ºi ministerul, ºi Comisia pentru apãrare.

Cine este pentru amendamentul nr. 52 reformulat potrivit propunerii domnului Dumitru Octavian Mitu? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, s-a aprobat amendamentul nr. 52.

La alin. 2, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 53. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La ce aveþi intervenþie, domnule deputat? La alin. 2? De ce mã lãsaþi sã-l votez ºi pe urmã vã exprimaþi dorinþa de a interveni?

Deci eram la amendamentul nr. 53, care propune eliminarea textului. Dumneavoastrã ce doriþi?

Vã propun menþinerea acestui text.

Vã rog sã-mi prezentaþi amendamentul.

Sã-l motivez.

Vã rog sã-mi prezentaþi amendamentul, ca sã ºtiu ce sã supun la vot.

Îl rog pe domnul general Abraham sã se pronunþe întâi pentru acest amendament.

Da, domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor deputaþi, suntem de acord cu amendamentul propus de domnul deputat Dumitru Octavian Mitu.

Comisia?

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Dacã formularea iniþialã a textului lãsa loc unor interpretãri care ar fi putut crea confuzie în privinþa competenþelor pe care le are poliþia în domeniul culegerii de informaþii ºi ar fi putut duce la conflicte de competenþã cu alte instituþii, cred cã textul pe care vi l-a prezentat colegul nostru Dumitru Octavian Mitu, asupra cãruia am cãzut de acord ºi împreunã cu ceilalþi reprezentanþi ai grupurilor parlamentare, este cel în mãsurã sã evidenþieze conþinutul art. 33.

Poftiþi.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Alin. 2, care are urmãtorul conþinut: ”Pentru prevenirea ºi combaterea corupþiei, a criminalitãþii transfrontaliere, a crimei organizate, cu aprobarea ministrului de interne ºi cu autorizarea procurorului general, poliþiºti anume desemnaþi pot înfiinþa, în condiþiile legii, societãþi cu personalitate juridicã, în situaþie concretã, pe perioadã determinatãÒ.

Este, dupã pãrerea mea, important sã includem acest paragraf, deoarece crima organizatã este organizatã, nu este vorba de infractori care acþioneazã de unul singur, deþin tehnicã ºi o structurã bine stabilitã ºi cu asemenea criminalitate instituitã un poliþist sub acoperire sau fãrã sã aibã acoperire nu poate lupta eficient. Aceste firme, de fapt, care se înfiinþeazã acþioneazã împotriva unor firme sau a unor instituþii ale crimei organizate. Este mult mai eficient sã acþionãm într-un cadru organizat ºi sã depistãm aceste firme.

Explicaþia pe care au dat-o anumiþi colegi ai noºtri pentru eliminare ar fi aceea cã au existat cluburi sportive ale diferitelor instituþii, care au fãcut diferite lucruri, bune sau rele, chiar ºi ale instituþiilor militarizate. Dar aici este vorba de cu totul altceva ºi sub aceastã autorizare a procurorului general va exista un control. Iar aceste firme sunt fãcute din profesioniºti, din ofiþeri, ºi nu oameni politici ºi nici afaceriºti. Existã un control, datoritã inclusiv faptului cã sunt profesioniºti ºi au depus un jurãmânt militar.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Domnul general Abraham.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aº dori sã arãt cã susþinem punctul de vedere al domnului deputat, fiindcã dacã am reglementat posibilitatea, aºa cum am discutat anterior, fiind de acord cu propunerea domnului deputat Mitu, cã lucrãm sub acoperire, aceasta este o formã de lucru sub acoperire.

Ca urmare, ori admitem sã lucrãm în întregime sub acoperire, fãrã a obtura în nici un fel acest mod de lucru care s-a dovedit viabil ºi este practicat în toate statele civilizate... ªi, mai mult, dinamica situaþiei operative prezente relevã cã, fãrã a folosi metode ºi mijloace adecvate, care au fost abilitate de întreaga lume civilizatã, nu putem sã obþinem performanþele cerute.

Având în vedere ºi situaþia specificã a þãrii noastre, cu problematica situaþiei operative, eu cred cã se impune sã fim de acord ºi cu acest mod de organizare a activitãþii, pentru a putea face faþã luptei împotriva criminalitãþii. Vã mulþumesc.

nizatã sau infracþionalitate transfrontalierã. Cred cã trebuie sã fim conºtienþi cã poliþia nu poate avea succes de una singurã ºi va trebui sã colaboreze pe viitor cu toate aceste structuri.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mai doreºte cineva sã intervinã?

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru apãrare propune, prin amendamentul nr. 53, eliminarea alin. 2 al art. 33, care prevede posibilitatea unor poliþiºti anume desemnaþi sã poatã înfiinþa în condiþiile legii societãþi cu personalitate juridicã, în situaþii concrete ºi pe duratã determinatã. Aþi audiat ambele puncte de vedere. Eu, întâi, trebuie sã

Domnul preºedinte al Comisiei pentru apãrare.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Punctul de vedere al comisiei este pentru eliminarea acestui paragraf. Deºi beneficiazã de o argumentare solidã, dupã cum vedeþi, ”combaterea corupþiei, a criminalitãþii transfrontaliere, a crimei organizateÒ, alineatul nu se poate susþine din cauza imenselor abuzuri ce se pot naºte prin acceptarea unei asemenea formule.

Nu este de neglijat, de altfel, nici mimetismul instituþiilor publice ºi presiunea pe care o vor face alte autoritãþi, care vor cere instituirea unor astfel de structuri. ªi nu ar fi de exclus ca pe termen scurt sã asistãm la o ”modãÒ a persoanelor juridice de acoperire.

Mai mult decât atât, trebuie sã ne gândim la implicaþiile de naturã civilã, comercialã, financiar-bugetarã ºi nu în ultimul rând morale, pe care le presupune existenþa ºi activitatea unor persoane juridice de acest fel. Practic, o asemenea persoanã juridicã ar fi în afara oricãrui control din partea societãþii, existând ºi riscul ca ea sã scape de sub controlul celor care au înfiinþat-o. ªi vreau sã vã spun cã, în momentul de faþã, asupra foarte multor structuri din Ministerul de Interne, practic, nu se exercitã controlul parlamentar normal ºi firesc, aºa cum ar trebui.

O vulnerabilitate constã ºi în imposibilitatea justificãrii folosirii banului public. Deci nu avem controlul civil asupra bugetului unei astfel de structuri de instituþie.

O altã slãbiciune constã în implicaþiile juridice ce decurg din înfiinþarea ºi existenþa unei persoane juridice, în privinþa rãspunderii pe care o atrage orice persoanã juridicã.

În acelaºi timp, în practica altor state, se pune un accent tot mai mare pe sincronizarea acþiunilor diferitelor instituþii, atunci când este vorba de corupþie, crimã orga-

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Aici am un amendament care a fost respins, îl susþin, poate o sã-i conving pe colegii din salã sã-l susþinã, totuºi.

Vã rog sã îl poziþionaþi în raport, ca sã ºtim cum vã urmãrim. Spuneþi care e amendamentul respins, ca sã ºtim de unde îl luãm.

”Sursele de informare, metodele ºi mijloacele activitãþii de culegere a informaþiilor au caracter confidenþial ºi nu pot fi dezvãluite de nimeni în nici o împrejurare, cu excepþia cazurilor când nevoile justiþiei impun dezvãluirea lor, cu asigurarea protecþiei necesare, dupã caz.Ò Diferenþa este cã am lãsat numai situaþia în care nevoile justiþiei cer aceastã dezvãluire a surselor de informare ºi am exclus prin propunerea mea ”atunci când îndatoririle funcþiei o cerÒ, am eliminat acest imperativ.

ªi de ce? Pentru cã în felul acesta putem sã-i lãsãm poliþistului acea libertate de a-ºi constitui ce are el sã-ºi constituie acolo, surse ºi mijloace de lucru, ºi sã fie sigur cã nu le predã oricãrui superior care, prin ce se întâmplã în mod firesc, poate sã fie un altul ºi un altul.

Domnule deputat, pentru a compara cele douã texte, vã rog sã ne precizaþi care este amendamentul dumneavoastrã, unde este situat el în raport.

În textul iniþial, spune: ”Sursele de informare, metodele ºi mijloacele...Ò

Domnule deputat, amendamentele sunt numerotate, ºi cele admise ºi cele respinse. Deci, între cele respinse, unde este poziþionat? Ca sã putem compara textele.

La poziþia 139. Într-un fel, legea spune cã aceste surse de informare, metode ºi mijloace pot fi, cum se spune, dezvãluite în douã situaþii: atunci când îndatoririle ºi nevoile funcþiei o cer Ð aceasta, la un moment dat, deschide Cutia aceasta a Pandorei, care, iarãºi, se poate...

Vã amintesc cã am votat durata intervenþiei de douã minute ºi mai avem o jumãtate de orã pentru epuizarea tuturor dezbaterilor.

Mulþumesc.

Tot aici aveþi, domnule deputat? Poftiþi.

Susþin amendamentul propus de domnul coleg Mitu, având în vedere faptul cã în formularea urmãtoare: ”În mod deosebit, excepþie fac cazurile când îndatoririle funcþiei, nevoile justiþiei sau legea impun dezvãluirea lorÒ, ar rezulta cã îndatoririle funcþiei sau nevoile justiþiei ar fi în afara legii. Este mai clarã, mai coerentã ºi mai exactã formularea Domniei sale, care raporteazã totul la cerinþele legale ºi nu lasã la arbitrariul unei anumite funcþii aceastã dezvãluire.

Domnule general Abraham, poftiþi.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Nu putem fi de acord cu punctul de vedere exprimat aici, de a scoate ”îndatoririle funcþieiÒ, deoarece nici un poliþist nu lucreazã singur. Deci, în contextul relaþiilor profesionale, el trebuie sã asigure comunicarea atunci când funcþia prevede în mod expres datele respective ºefilor ierarhici sau altor persoane cu care este implicat în rezolvarea unor cazuri. Deoarece, aºa cum dumneavoastrã aþi aprobat anterior, vor fi folosite mijloace tehnice, se vor folosi surse de informare ºi, automat, o singurã persoanã nu poate conduce acest ansamblu.

ªi, atunci, ”îndatoririle funcþieiÒ Ð sigur, acestea bine delimitate dupã normele interne de muncã Ð trebuie sã rãspundã acestor exigenþe.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Rãzvan Ionescu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Noi suntem pentru menþinerea textului amendamentului propus de comisie. Reformularea propusã aratã, fãrã nici un fel de echivoc, cã în domeniul activitãþii de informaþii regula este confidenþialitatea, excepþiile fiind doar cele expres prevãzute de legiuitor. Introducerea legii ca excepþie în text se impune atât prin faptul cã nimeni nu poate sã opunã îndatoririle funcþiei unui text de lege. Mai mult decât atât, ºi prin practica existentã în momentul de faþã ºi gândiþi-vã la Legea privind accesul la propriul dosar.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Aþi auzit ºi argumentele susþinãtorului amendamentului respins ºi cele ale ministerului ºi ale comisiei. Potrivit regulamentului, eu supun întâi votului amendamentul nr. 54, prezentat de comisie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? 11 voturi împotrivã.

Deci, cu mare majoritate, s-a adoptat textul amendamentului nr. 54. În consecinþã, a rãmas respins amendamentul domnului deputat Mitu.

Pentru alin. 4 ºi 5, nu sunt obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

Pentru alin. 6, urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 55. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, adoptat amendamentul nr. 55 ºi, în consecinþã, noua structurã a alin. 6.

La alin. 7, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 56. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dupã amendamentul nr. 56, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 57, care propune introducerea unui alineat nou. Dacã aveþi obiecþiuni la acest alineat nou? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Art. 34 se referã la folosirea mijloacelor din dotarea poliþiei. Grupul parlamentar U.D.M.R. a avut la pct. d) un amendament, care se referã la un caz...

Ce numãr are?

Este vorba de poziþia 151 de pe pagina 98. Textul propus de noi se referã la folosirea acestor mijloace doar în cazul când persoanele nu se opun prin mijloace violente solicitãrilor legale ale poliþistului. Textul propus de noi sunã astfel: ”Se opun prin mijloace violente îndeplinirii solicitãrilor legale ale poliþistului cu ocazia legitimãriiÒ º.a.m.d., în continuare.

Noi credem cã dacã rãmâne acea sintagmã: ”nu se supun prin orice mijloaceÒ va da ocazia la o serie de abuzuri din partea poliþiei ºi ar trebui eliminatã din aceastã lege.

Mulþumesc.

De aceea, cred cã textul pe care comisia îl propune este extrem de relevant în acest sens.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Aþi ascultat ºi argumentele autorului amendamentului respins ºi pe cele ale comisiei, care îºi susþine amendamentul propriu, ºi pe cele ale domnului general. Eu

Existã în enunþul acestui alin. 3 câþiva termeni care mi se par mai puþin inspiraþi ºi pentru care sugerez înlocuirea. Vã citesc textul în forma pe care v-o propun, începând de la rândul 4: ”Dupã avertizarea prealabilã Ð în loc de ”atenþionarea prealabilãÒ Ð asupra utilizãrii Ð ºi nu ”uzuluiÒ Ð unor asemenea mijloace ºi acordarea Ð nu ”lãsareaÒ Ð timpului necesar pentru încetarea acþiunilor ºi conformarea la solicitãrile legale ale poliþistuluiÒ.

Mulþumesc.

Domnule general Abraham, poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Nu putem raporta activitatea numai la acþiunile violente, aºa cum a propus domnul deputat. Deci, atunci când existã indicii de sãvârºire a unei fapte prevãzute de legea penalã, chiar dacã persoana nu are o atitudine violentã, poliþistul Ð aºa cum este ºi în practica actualã ºi în practica internaþionalã Ð este îndreptãþit sã procedeze în acest mod.

Vã mulþumesc.

Domnul Rãzvan Ionescu, din partea Comisiei pentru apãrare.

## **Domnul Rãzvan Ionescu:**

## Domnule preºedinte,

Susþinem amendamentul fãcut de comisie, având în vedere faptul cã statul de drept funcþioneazã pe baza principiului prezumþiei de nevinovãþie. De aceea credem cã este nevoie ca ºi acþiunile poliþiei sã fie subordonate acestui principiu. Ar fi stupid ºi nedemn sã cerem cetãþenilor sã se supunã unor solicitãri nelegale, chiar dacã ele vin din partea unor autoritãþi publice.

De asemenea, garantarea dreptului de proprietate presupune ca limitarea acestui drept, lucru care se deduce la controlul corporal, al vehiculelor sau bagajelor, sã aibã loc în condiþii de deplinã legalitate.

## Domnule general? Da.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã urmãriþi textul reformulat din punct de vedere redacþional al art. 34, în amendamentul nr. 61, de la ”gradualÒ, urmeazã urmãtoarele modificãri: ”avertizarea Ð în loc de ”atenþionareaÒ Ð ”prealabilã asupra utilizãrii unor asemenea mijloace ºi acordarea timpului necesar pentru încetarea acþiunilor ºi conformarea la solicitãrile legale ale poliþistului.Ò Sunã mai fluent ºi mai corect acordat.

Cine este pentru amendamentul nr. 61, reformulat redacþional la propunerea domnului deputat ªtefan Cazimir? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Luaþi, vã rog, comisia, amendamentul.

La art. 34 alin. 4, nu sunt amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

- În consecinþã,

Nu. Este vorba de folosirea urmãtoarelor expresii. Avem: ”în caz de necesitate ºi când folosirea altor mij- loaceÒ, apoi se repetã: ”poliþistul poate folosiÒ. De aceea, propun: ”În caz de necesitate ºi când se utilizeazã alte mijloace, poliþistul poate folosi, în situaþiile ºi în condiþiile prevãzute de legeÒ nu ”forþa armelorÒ, ci ”armele albe sau armele de focÒ, pentru cã folosesc armele, nu folosesc forþa.

Stimaþi colegi,

Aþi reþinut îmbunãtãþirile redacþionale ºi nu numai, pentru cã eliminarea cuvântului ”forþãÒ este ºi o micã chestiune de fond: ”În caz de necesitate ºi când utilizarea altor mijloace de împiedicare sau constrângere nu este posibilã, poliþistul poate folosi armele albe sau armele de focÒ. Domnule general? De acord. ”În condiþiile prevãzute de legeÒ rãmâne.

Stimaþi colegi,

Aþi înþeles motivarea fãcutã de domnul Brudaºca ºi acordul domnului general.

Cine este pentru amendamentul nr. 62, astfel cum a fost reformulat redacþional?

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La alin. 2, urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 63. Dacã aveþi obiecþiuni? Poftiþi, domnule ªtefan Cazimir.

Vã sugerez o modificare a topicii, pentru o mai bunã exprimare a sensului. Textul modificat sunã astfel: ”Folosirea armamentului din dotare pentru îndeplinirea atribuþiilor de serviciu în condiþiile ºi în situaþiile prevãzute de lege înlãturã caracterul penal al fapteiÒ.

Vã rog sã-mi prezentaþi amendamentul, ca sã-l vãd. Domnule general Abraham?

Sunt de acord.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

E mai fluent textul, aºa cum a fost.

Deci, stimaþi colegi, la art. 35 alin. 2, urmãriþi amendamentul de la punctul 63 ºi urmãriþi reformularea redacþionalã propusã de domnul deputat ªtefan Cazimir, care dã textului mai multã fluenþã ºi rigoare: ”Folosirea armamentului din dotare pentru îndeplinirea atribuþiilor de serviciu, în condiþiile ºi în situaþiile prevãzute de lege, înlãturã caracterul penal al faptei.Ò

Cine este de acord cu amendamentul de la punctul 63 astfel reformulat? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia, vã rog sã luaþi amendamentul.

Supun în continuare discuþiei alin. 3 al art. 37. Urmãriþi amendamentul de la punctul 65. Dacã aveþi obiecþiuni?

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La alin. 4, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Votat în unanimitate.

n unanimitate.

- La art. 44 alin. 1, comisia nu are amendamente. Dacã

- dumneavoastrã aveþi? Nu.

Votat în unanimitate.

- La art. 44 alin. 2 urmãriþi amendamentul de la punc-

- tul 72. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

- În unanimitate, s-a adoptat amendamentul de la punc-

- tul 72.

La alin. 3 urmãriþi amendamentul de la punctul 73. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/29.III.2001

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La alin. 4 urmãriþi amendamentul de la punctul 74. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

În consecinþã,

## Redacþional.

Eu vã propun sã adoptãm formula urmãtoare: ”Pe baza înþelegerilor la care România este parte, Poliþia Românã coopereazã cu instituþii similare din alte state ºi organisme internaþionale de profil, inclusiv prin ofiþeri de legãturã.Ò

Nu trebuie sã începem cu subiectul?

Este adevãrat, însã este foarte important sã se ºtie în ce context se desfãºoarã aceastã activitate, deci, ”pe baza înþelegerilor la care România este parteÒ. Nu poate orice inspectorat de poliþie, pe nu ºtiu ce considerente, sã stabileascã el raporturi de colaborare cu alte organisme de poliþie dintr-un stat vecin, spre exemplu.

Poftiþi, domnule general.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Noi susþinem punctul de vedere adoptat la comisie ºi, fiind vorba de argumentele pe care le-a prezentat domnul deputat, dupã opinia noastrã, nu sunt suficiente pentru a schimba ordinea de redactare a articolului. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc, domnule general.

Redacþional.

Este o chestiune foarte simplã. Aproape cã îmi este ºi jenã sã spun. Textul este ”...înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Poliþiei comunitare pentru ordinea publicã la nivelul unitãþilor administrativ-teritoriale se va reglementa...Ò, dar trebuie sã fie ”...se vor reglementa...Ò, pentru cã este vorba de înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea, de aceea trebuie sã aparã forma de plural, ºi nu singular, pentru cã sunt trei.

Deci, textul sã fie: ”...înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea se vor reglementa prin lege specialã...Ò. Vã mulþumesc.

Mi se pare evidentã corectura. Poftiþi.

Evident cã, din punct de vedere sintactic, opinia colegului antevorbitor este incontestabilã. Eu aº fi sugerat, pentru respectarea limbajului juridic uzual, folosirea verbului la prezent: ”...se reglementeazã prin lege specialã...Ò

Nu se poate reglementa instantaneu, domnule profesor. Este adevãrat cã, potrivit normelor de tehnicã legislativã, se utilizeazã verbul la prezent, dar, aici, aceastã obligaþie curge de la data intrãrii în vigoare, ºi curge nu imediat, instantaneu. Dar aºtept ºi punctul de vedere al comisiei.

## Stimaþi colegi,

Am impresia cã cea mai bunã formulã este utilizarea prezentului Ð ”...se reglementeazã prin lege...Ò

Deci vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 78 care, la propunerea domnului profesor ªtefan Cazimir, va fi reformulat astfel: ”...înfiinþarea, organizarea... se reglementeazã prin lege...Ò, nu ”...prin lege spe- cialã...Ò Am convenit de mai multe ori cã renunþãm la aceastã sintagmã care dã o conotaþie cam nedoritã.

Deci textul este: ”...se reglementeazã prin lege...Ò Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Adoptând amendamentul de la punctul 78, am adoptat implicit noua formulã a art. 50.

cum aþi vãzut, a venit în faþa dumneavoastrã numai cu susþinerea unui paragraf. Putem avea, în acest fel, art. 50[1] sau alin. 2, care nu este altceva decât o copie fidelã, dacã vreþi, dupã un articol care se aflã în Legea administraþiei publice locale pe care, dupã cum ºtiþi, am votat-o. De aceea, pãrerea mea este cã poate fi acceptat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## **Domnul Tor— Tiberiu**

**:**

Vã rog, domnule preºedinte, am un amendament înainte de art. 51, deci dupã art. 50...

Precizaþi amendamentul ca numãr, pentru a-l putea identifica.

Domnul deputat doreºte un articol nou dupã art. 50.

Da. Mulþumesc, domnule preºedinte.

Grupul parlamentar U.D.M.R. a avut un amendament privind introducerea unui articol nou la poziþia 182, la pagina 108, la ”Amendamente respinseÒ.

Vreau sã anunþ cã retragem sub aceastã formã acest amendament care s-a compus din patru alineate, din care retragem trei alineate, ºi în locul primului alineat introducem un nou amendament, practic de corelare tehnico-legislativã la acest proiect. Acest amendament este de fapt în concordanþã ºi armonizeazã aceastã lege de funcþionare ºi organizare a Poliþiei cu Legea statutului funcþionarului public. În aceastã Lege a statutului funcþionarului public, art. 99 reglementeazã folosirea limbii materne în raporturile funcþionarilor publici cu populaþia. Acest articol din Legea funcþionarului public sunã în modul urmãtor: ”În unitãþile administrativ-teritoriale în care persoanele aparþinând unei minoritãþi naþionale deþin o pondere de peste 20%, unii funcþionari publici din serviciile care au contact direct cu cetãþenii vor cunoaºte ºi limba minoritãþii naþionale respective.Ò Deci, acesta a fost textul art. 99 din Legea funcþionarului public.

În concordanþã cu aceastã lege ºi deoarece poliþistul este un funcþionar public cu statut special, noi am propus acest amendament în Legea de funcþionare ºi organizare a poliþiei în modul urmãtor, deci propunerea noastrã textualã la art. 50[1] ar fi: ”În unitãþile administrativ-teritoriale în care persoanele aparþinând unei minoritãþi naþionale deþin o pondere de peste 20%, unii poliþiºti din serviciile care au contacte directe cu cetãþenii vor cunoaºte ºi limba minoritãþii naþionale respective.Ò

Acesta este amendamentul. Deci, domnule preºedinte, vã rog sã îl supuneþi la vot.

Vã rog sã-mi prezentaþi amendamentul. Poftiþi, domnule deputat Rãzvan Ionescu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Pentru a înlãtura orice urmã de suspiciune, aþi vãzut cã amendamentul fãcut de U.D.M.R. la art. 50 are patru alineate. Toate patru au fost respinse de comisie. Între timp, Grupul parlamentar U.D.M.R. s-a rãzgândit ºi, dupã

Domnul general Abraham.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Având în vedere cã se referã doar la unii poliþiºti, ºi mã gândesc cã sunt cei care intrã în relaþii nemijlocite cu cetãþenii în zonele respective, suntem de acord cu amendamentul propus.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

## **Domnul Mihai Baciu**

**:**

Ce înseamnã ”uniiÒ?

Înseamnã cã nu toþi poliþiºtii din acea zonã trebuie sã cunoascã...

Poftiþi, domnule deputat Cãºunean.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

În calitate de deputat de Covasna, mã opun categoric pentru a fi acceptat acest amendament.

Existã aceastã lege-cadru care este Legea funcþionarului public, însã pãrerea mea este cã nu putem sã acceptãm un asemenea amendament care ar atrage automat dupã sine obligativitatea cunoaºterii limbii maghiare de cãtre toþi poliþiºtii din judeþele Covasna ºi Harghita, pentru cã se referã în mare mãsurã la aceste douã judeþe. Asta ar însemna ca toþi poliþiºtii sã fie de etnie maghiarã.

Pãrerea mea este cã nu se poate accepta un asemenea amendament.

Preºedintele Comisiei de apãrare, domnul Rãzvan Ionescu. În primul rând, mai citiþi încã o datã textul.

Da, mai citesc o datã textul, pentru a înþelege mai bine. Deci este vorba de unii poliþiºti, ºi tonul nu este imperativ. Ei nu sunt obligaþi sã cunoascã limba minoritãþii respective. De aceea, mai dau o datã citire textului: ”În unitãþile administrativ-teritoriale unde proporþia populaþiei care aparþine unei comunitãþi naþionale minoritare este de cel puþin 20% din totalul populaþiei, unii poliþiºti care vin în contact nemijlocit cu populaþia vor cunoaºte ºi limba minoritãþii respective.Ò Cred cã prin acest text ºi termenii pe care i-am folosit se înlãturã orice ambiguitate. Nu este vorba de toþi poliþiºtii, ci doar de unii, iar tonul nu este imperativ, cum a fost iniþial Ð ”...sunt obligaþi sã cunoascã limba minoritãþii...Ò, ci ”...vor cunoaºte...Ò

Poftiþi, domnule deputat Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Adoptarea unui asemenea amendament ar însemna cã noi automat înþelegem cã persoanele care sunt pregãtite spre a deveni poliþiºti trebuie sã cunoascã toate limbile minoritãþilor care trãiesc în România, pentru cã nu se ºtie de la bun început unde îºi vor desfãºura activitatea. Cu alte cuvinte, noi suntem de acord cu un proces oficial de deznaþionalizare a uneia dintre categoriile de cetãþeni care vor fi funcþionari publici.

Adoptarea unei asemenea practici este împotriva cutumelor internaþionale, unde limba oficialã este limba care se foloseºte în principal în poliþie.

Domnul deputat Baciu, apoi din nou domnul deputat Cãºunean. Pe urmã, vã propun închiderea dezbaterilor, pentru cã oricum s-a epuizat termenul.

Sigur cã este raþional sã ne gândim la faptul cã unii ar trebui sã cunoascã limba minoritãþii care este acolo substanþialã ca numãr, numai cã textul este foarte ambiguu. Se spune ”...cei care au contact direct cu populaþia...Ò Pãi cam toþi au contact cu populaþia. În cazul acesta, aceºti ”uniiÒ devin ”toþiÒ.

Vã rog sã ne gândim împreunã sau dumneavoastrã, iniþiatorul, comisia, la un text clar. Sã nu rãmânã ambiguitate de acest tip, pentru cã nu se poate aplica un asemenea amendament.

Acum eu nu propun ceva, pentru cã nu m-am gândit la aºa ceva pânã acum, dar chestiunea este foarte serioasã. Vã rog sã meditãm împreunã ºi sã gãsim un text clar, pentru cã ”uniiÒ nu are ce cãuta într-un text de lege. În general, ”uniiÒ nu sunã bine.

Haideþi sã gãsim ceva clar ºi limpede. Sã punem o proporþie, dacã doriþi. Dacã propuneþi 20%, sã fie 20%, dacã doriþi, dar nu ”uniiÒ, cei care au un contact direct. Toþi au contact direct!

Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

N-aº fi intervenit, dar s-a amintit exemplul judeþului Covasna.

Trebuie sã vã spun cã în judeþul Covasna, atât la Sfântu Gheorghe, cât ºi la Târgu Secuiesc, în activitatea de zi cu zi existã ºi poliþiºti români care cunosc limba maghiarã. Deci nu este un impediment. Se aplicã, de

fapt, pentru cã existã. Nu este nici un pericol cu acest text de lege.

Domnul deputat Cãºuneanu, ºi apoi propun sistarea discuþiilor.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Eu sunt mai în mãsurã, prin natura profesiei mele, sã ºtiu cam în ce proporþie poliþiºtii români cunosc limba maghiarã. Probabil cã în ultimii zece ani de zile am þinut legãtura, ca avocat, ca judecãtor, cu poliþiºtii din judeþul Covasna, pentru cã aveam dosare la dânºii. Vã spun cã o parte dintre ei cunosc puþin, nu mult, limba maghiarã, deci nu o vorbesc. Însã noi, menþinându-ne aceastã ambiguitate de text prin care sã le impunem poliþiºtilor cunoaºterea limbii maghiare, în ipoteza în care mergem pe ideea cã cei care au contact nemijlocit cu populaþia trebuie sã cunoascã limba maghiarã Ñ ºtiþi ºi dumneavoastrã foarte bine cã toþi poliþiºtii au contact nemijlocit cu populaþia, nu existã poliþist care sã nu aibã contact cu populaþia Ñ, atunci, în mod obligatoriu, ajungem la situaþia în care fie vom face cursuri intensive de învãþare a limbii maghiare cu toþi poliþiºtii din judeþul Covasna, fie, dacã nu, angajãm poliþiºti de etnie maghiarã. Nu se poate! Ajungem într-o zonã în care discriminãm pe cei care în prezent sunt încadraþi în funcþia de poliþiºti.

Aceasta este o propunere a mea. Sunt categoric împotriva acceptãrii unui asemenea amendament.

## Domnul deputat Anghel Stanciu.

Îmi cer scuze cã trebuie sã o fac, dar vã reamintesc cã, în lipsa dumneavoastrã, s-a votat douã minute de intervenþie, fiind în procedurã de urgenþã. Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Aþi constatat cã sunt unul dintre cei mai disciplinaþi deputaþi.

Dincolo de argumentele pe care distinºii noºtri colegi le-au adus ºi care sunt perfect întemeiate, trebuie sã mai aduc un argument de care dumneavoastrã trebuie în mod clar sã þineþi seama.

Acest amendament, domnule preºedinte, este un amendament de fond, or distinºii noºtri colegi s-au perindat la microfon, ºi aþi spus clar cã amendamente de fond nu se aduc în plen. Este un amendament de fond, pentru cã introduce o sintagmã neacceptatã de comunitatea internaþionalã Ñ aceea privind drepturile colective. Vedeþi acel text în care apare ”comunitãþi naþionaleÒ. Noi avem numai cetãþeni aparþinând minoritãþilor naþionale. Deci nu avem termenul de ”comunitateÒ.

Domnule deputat, aºa spune textul: ”comunitãþi sau persoane aparþinând unei minoritãþi naþionaleÒ. Deci nu se referã la comunitate.

Eu am auzit textul pe care l-a citit distinsul coleg, ºi vorbea de comunitãþi naþionale. Noi nu avem comunitãþi naþionale, ci avem cetãþeni aparþinând minoritãþilor naþionale.

Deci apreciem cã este un text de fond, nu de formã, nu de redactare ºi, ca urmare, domnule preºedinte, vã rog sã nu îl supuneþi votului plenului, ci, cel mult, poate fi retrimis la comisie.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Poftiþi! Domnul Rãzvan Ionescu, preºedintele Comisiei pentru apãrare, sesizatã în fond.

## **Domnul Rãzvan Ionescu:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Argumentele pe care le-am adus în susþinerea acestui amendament au fost pur legislative, de corelare a acestei legi cu alte legi, ºi aº vrea sã vã reîmprospãtez puþin memoria legat de Legea administraþiei publice locale. Art. 90 paragraful 2 spune: ”În unitãþile administrativ-teritoriale în care cetãþenii aparþinând unei minoritãþi naþionale au o pondere de peste 20% din numãrul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritãþile administraþiei publice locale ºi cu aparatul propriu de specialitate, aceºtia se pot adresa oral sau în scris ºi în limba lor maternã ºi vor primi rãspunsul atât în limba românã, cât ºi în limba maternã.Ò

Referitor la Legea funcþionarului public, art. 99 spune: ”În unitãþile administrativ-teritoriale în care persoanele aparþinând unei minoritãþi naþionale deþin o pondere de peste 20%, unii funcþionari publici din serviciile care au contacte directe cu cetãþenii vor cunoaºte ºi limba minoritãþii naþionale respective.Ò

Acestea au fost argumentele pe care le-am adus în susþinere.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

În plenul comisiei dumneavoastrã, nu în fond!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Au fost suficiente dezbateri pe acest text pe care ni-l propune ºi comisia. Deci art. 50[1] nou: ”În unitãþile administrativ-teritoriale în care persoanele aparþinând unei minoritãþi naþionale deþin o pondere de peste 20%, unii poliþiºti din serviciile care au contacte directe cu cetãþenii vor cunoaºte ºi limba minoritãþii naþionale respective.Ò

Cine este pentru?

Stimaþi colegi prezenþi în salã, vã rog sã vã exprimaþi votul.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Domnule preºedinte, o chestiune de procedurã!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Pentru cã existã o diferenþã de 15 voturi între ceea ce au numãrat cei doi secretari, eu vã rog încã odatã sã vã exprimaþi votul.

Cine este pentru art. 50[1] nou introdus? Vã rog sã vã exprimaþi votul.

23 de voturi pentru. Împotrivã? 21 împotrivã. Abþineri? 9 abþineri.

Poftiþi, domnule deputat, pe problemã de procedurã.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu am numãrat voturile pentru ºi au ieºit 38 de voturi pentru.

V-aº ruga în mod respectuos ca, în modul cel mai serios, sã repetãm acest vot ºi sã votãm fiecare care este în salã. Este un vot important ºi trebuie sã ne exprimãm votul.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule Stanciu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Domnilor miniºtri,

Dorim sã vã adresãm rugãmintea, domnule preºedinte, sã anunþaþi rezultatul votului, un vot care s-a repetat, ºi nu credem cã s-a repetat din rea-voinþã, ci pentru a clarifica mai bine lucrurile, un vot care are importanþa lui, mai ales cã este o chestiune de fond ºi colegii noºtri s-au exprimat.

V-aº ruga, domnule preºedinte, nu-mi permit sub nici o formã sã vã atrag atenþia, pentru cã þin foarte mult la dumneavoastrã, sã nu uitaþi articolul din regulament care precizeazã cã preºedintele Camerei îºi exprimã ultimul votul, tocmai spre a nu influenþa.

Deci închei: consider neîntemeiatã observaþia colegului nostru care, în mod necolegial, a încercat sã ridice mâna colegilor noºtri în salã de la P.D.S.R., ceea ce nu este colegial ºi, ca atare, vã rog sã anunþaþi public votul. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

În salã sunt 73 de colegi. Au votat 53.

Având în vedere contestãrile care se fac cu privire la numãrãtoarea voturilor ºi prezenþa destul de...

Nu influenþaþi votul.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Domnule deputat, fãceaþi referire la disciplina dumneavoastrã proverbialã.

Domnule preºedinte, cei care sunt în salã pot sã voteze, pot sã se abþinã, pot sã nu voteze! Vedeþi regulamentul!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Îmi permiteþi sã fac o propunere, în calitate de preºedinte?

Având în vedere cã se contestã numãrãtoarea, având în vedere cã din cei 73 prezenþi în salã au votat 53 ºi cã este o problemã prea importantã ca sã ne pronunþãm contestat, numai atâþia câþi suntem, eu propun amânarea acestei discuþii pânã la ºedinþa de mâine.

Cine este pentru? Cine este pentru reluarea...?

Domnule preºedinte, procedurã!

Dar v-am dat cuvântul în procedurã! Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Noi am trecut, noi P.R.M.-ul ºi P.D.S.R.-ul, prin astfel de scene, în legislatura trecutã. Nu faceþi sã se creadã cã ambele partide sunt în opoziþie. Cel puþin unul este la putere ºi voinþa lui a fost cea exprimatã.

ªi acum chestiunea strict de procedurã. Indicaþi-ne, domnule preºedinte, cu tot respectul pe care-l datorez funcþiei pe care o ocupaþi, citiþi-ne articolul în care se prevede repetarea votului la contestarea unui grup ºi ne vom supune prevederilor acestui articol. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Baciu.

## Domnule preºedinte,

Cu tot respectul, grupul nostru vã roagã sã nu creãm precedente periculoase, sã daþi citire rezultatului votului, pentru cã, dacã creãm acest precedent, la orice nemulþumire, de acum, de numãrare sau mai ºtiu eu ce o sã se cearã renumãrarea, amânarea º.a.m.d. ºi facem un circ din Camera Deputaþilor.

Anunþaþi rezultatul votului ºi cum este rezultatul aºa rãmâne, pentru cã aºa este legal, aºa e regulamentar. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Deci rezultatul votului este urmãtorul: 23 voturi pentru,

21 împotrivã, 9 abþineri.

Poftiþi.

Deci, domnule preºedinte, dumneavoastrã aþi spus cã suntem 73 în salã ºi aºa suntem.

fost susþinut de majoritatea colegilor. De aceea contest acest vot.

Drept urmare, domnule preºedinte, ori reluãm votul, ca sã vedem încã o datã ºi sã numãrãm corect, ori vã solicitãm o pauzã de consultãri ºi reluãm votul dupã pauza de consultãri.

Vã mulþumesc.

În privinþa repetãrii numãrãrii, am numãrat de douã ori. Pauza de consultãri sunt obligat sã v-o dau.

Dar înainte de pauza de consultãri!

Poftiþi.

## Stimate ºi distinse coleg,

Sunteþi un om foarte riguros în ceea ce priveºte urmãrirea aplicãrii corecte a regulamentului, ca sã nu ºtiþi, ºi din lecturarea acestuia ºi din cutumele parlamentare instituite pe parcursul a 10 ani de funcþionare, cã voturile le numãrã secretarii de ºedinþã, iar prin faptul cã dumneavoastrã spuneþi cã au fost 30 în loc de 23 aduceþi o jignire celor doi secretari ºi, în consecinþã, vã rog sã vã cereþi scuze, domnule coleg. Este normal ºi firesc, este o cerere pe care aþi adresat-o ºi dumneavoastrã, de nenumãrate ori, atunci când alte grupuri parlamentare au venit cu alternative la numãrãtoarea votului.

Nu cred cã distinºii secretari, cu studii superioare, nu pot numãra pânã la 30. De aceea vã rog, domnule coleg, sã vã cereþi scuze.

Domnul deputat Baciu.

## **Domnul Mihai Baciu:**

Pauza de consultãri sigur cã este legalã, o acordaþi, dar consultãrile nu pot avea loc pe tema aceasta. Aceasta e încheiatã: s-a votat, s-a anunþat votul, am terminat. Consultaþi-vã pe orice altceva.

Vã mulþumesc.

## Domnule deputat,

S-a cerut pauzã de consultãri. Nu trebuie sã se explice pauza de consultãri. ªi, în consecinþã, dupã regulament, eu am fost obligat sã dau pauzã de consultãri. Urmeazã, dupã pauza de consultãri, pauza de prânz. Reluãm lucrãrile la ora 14,00.

## PAUZÃ

Are importanþã?!

## Poftiþi? Are importanþã!

Eu am numãrat voturile pentru ºi, aºa cum am mai spus, erau 38 de voturi, ceea ce înseamnã cã textul a

* * DUPÃ PAUZÃ

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Incidentul s-a rezolvat. Mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi, Am ajuns cu proiectul de lege la art. 51. Vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 79. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 79?

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Domnule preºedinte, s-a încheiat cu...

Dupã cum vedeþi, am trecut la art. 51. Deci existã discuþii la amendamentul nr. 79? Domnule deputat Gaspar, poftiþi.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _Ñ ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

V-aº propune sã reformulãm art. 51, în sensul în care, în toate legile în care s-au fãcut referiri la anumite zile care au vrut sã marcheze un anumit moment. Textele sunau în felul urmãtor ºi v-aº propune aceastã redactare: ”Se proclamã ziua de 25 martie Ziua Poliþiei RomâneÒ.

Domnul general Abraham.

## Domnule preºedinte,

Eu propun ca, pe rândul al treilea, sã înlocuim ”aleÒ cu ”aÒ, pentru cã este vorba de legitimarea poliþiºtilor, ºi nu de documentele poliþiºtilor.

Prin urmare, formula finalã: ”þinuta de poliþist, forma ºi conþinutul insignei ºi ale documentelor de legitimare a poliþiºtilor se stabilesc prin hotãrâre a GuvernuluiÒ.

Domnule deputat ªtefan Cazimir, vã consult...

## **Domnul Damian Brudaºca** _(din salã):_

Suntem de aceeaºi profesie!

Tocmai de aceea l-am consultat. Da. Domnul Gaspar.

Domnule preºedinte,

V-aº propune sã înlocuim sintagma ”þinutaÒ cu ”uniforma de poliþistÒ, pentru cã, în fond, aceasta este. Este vorba despre uniformã. þinuta este dacã stã în picioare, dacã stã pe scaun...

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Noi am fi mers pe textul nostru iniþial, dar ºi ideea domnului ministru este, dupã opinia noastrã, bunã ºi atunci am zis sã mergem pe similitudine de reglementare, dupã Constituþia României, ºi sã spunem: ”Ziua Poliþiei Române este 25 martieÒ ºi atunci nu-i mai zicem ”se sãrbãtoreºteÒ, ”se proclamã...Ò, pentru cã în Constituþie, la art. 12 alin. 2, se aratã o reglementare de acest gen vizavi de România. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Deci amendamentul nr. 80, aºa cum s-a propus a fi reformulat redacþional: ”Uniforma de poliþist, forma ºi conþinutul insignei ºi ale documentelor de legitimare a poliþiºtilor se stabilesc prin hotãrâre a GuvernuluiÒ.

Cine este de acord cu acest text? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul nr. 80, în formularea pe care v-am prezentat-o, respectiv noua formulã a art. 52.

La art. 53, comisia nu a avut amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Vreþi sã-mi daþi puþin textul, domnule general? Domnule deputat Gaspar, la contrapropunerea domnului general...?

## **Domnul Acsinte Gaspar** _(din loja Guvernului):_

De acord.

Deci, stimaþi colegi, comisia, împreunã cu iniþiatorul ºi cu domnul deputat Gaspar, vã propune, la amendamentul nr. 79, ca text pentru art. 51 urmãtorul: ”Ziua Poliþiei Române este 25 martieÒ.

Da, domnule general? Da.

Cine este de acord cu aceastã formulare? Mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Vã rog, domnule general, sã daþi exact textul comisiei. La art. 52, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 80, cel cu privire la þinuta de poliþist.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 80? Poftiþi, domnule deputat.

Cu aceasta, vã rog sã constataþi cã am parcurs toate textele legii.

E vorba de o lege cu caracter organic ºi, în consecinþã, o vom supune votului final la ºedinþa de vot final. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Tot am amânat constituirea Comisiei speciale pentru elaborarea unor propuneri legislative cu privire la decoraþii ºi titluri de onoare. Am amânat-o pentru cã nu exista încã un consens al liderilor grupurilor parlamentare. Întrucât acest consens s-a realizat, pentru a nu bloca toate proiectele care au acest obiect, prin lipsa avizului acestei comisii, vã propun sã adoptãm proiectul de Hotãrâre cu privire la constituirea comisiei.

”Hotãrâre privind instituirea Comisiei speciale pentru elaborarea propunerilor legislative prevãzute de art. 79 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naþional de decoraþii al României ºi avizarea proiectelor de lege pentru aprobarea ordonanþelor ºi ordonanþelor de urgenþã emise de Guvern în acest domeniuÒ.

Dacã cu privire la titlu aveþi vreo obiecþie? Nu aveþi. Votat în unanimitate. La art. 1, care cuprinde dispoziþia de instituire a comisiei, dacã aveþi obiecþii? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. 2, domnul deputat Gaspar.

La art. 2, vã rog sã observaþi cã existã o eroare de dactilografiere: se face trimiterea la alin. 1. În realitate, trimiterea trebuie sã fie la art. 1: ”Comisia specialã prevãzutã la art. 1Ò. Aceasta este prima observaþie.

A doua observaþie pe care aº dori s-o fac este ca la sintagma ”comisii speciale similareÒ, în loc de ”similareÒ, sã spunem: ”Va prelua documentele fostei comisii speciale instituitã prin Hotãrârea Camerei Deputaþilor...Ò ºi sã se dea numãrul hotãrârii prin care a fost instituitã aceastã comisie, pentru cã textul, altfel, prin aceastã referire la ”similareÒ este...

Dacã eliminãm, pur ºi simplu, ”similareÒ ºi rãmâne... ”...fostei comisii speciale a Camerei DeputaþilorÒ.

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

”Comisiei speciale instituitã prin Hotãrârea Camerei DeputaþilorÒ ºi dãm numãrul hotãrârii.

Votat alin. 2 în unanimitate.

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din salã):_

Nominalizarea o facem noi aici?

Aºa da!

Mai aveþi ºi alte propuneri?

Aº avea ºi la alin. 2, la acelaºi articol.

Staþi sã-l terminãm pe acesta.

Deci, stimaþi colegi, la alin. 1 al art. 2. ”Comisia specialã prevãzutã la art. 1 va prelua documentele fostei comisii speciale instituitã prin Hotãrârea Camerei Deputaþilor nr. ..., va revedea...Ò ºi, în continuare, textul curge.

Dacã sunteþi de acord cu acest text la art. 2 alin. 1? Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La art. 2 alin. 2.

La alin. 2, v-aº ruga ca în loc de ”legea-cadruÒ sã se spunã ”Legea nr. 29/2000Ò, pentru cã nu este vorba de o lege-cadru, este legea prin care s-a instituit sistemul naþional de decoraþii ºi cred cã este corect sã se facã trimitere la numãrul acestei legi, chiar dacã nu se mai repetã titlul, pentru cã titlul legii a fost deja prevãzut în art. 1.

Într-adevãr, aºa prevãd ºi normele de tehnicã legislativã.

Vã supun alin. 2 la vot, cu aceastã rectificare, în loc de ”legea-cadruÒ sã fie nominalizatã legea respectivã. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Nominalizãrile funcþiilor de conducere sau ale cui? Funcþiile de conducere au fost convenite, ca sã nu spun cuvântul ”negociateÒ, au fost convenite de liderii grupurilor parlamentare.

Contestaþi, nu sunteþi de acord cu funcþia de vicepreºedinte a domnului Radu Ciuceanu?

Poftiþi. Domnul Bolcaº a fost la aceste consultãri, vreau sã vã anunþ.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

## Domnule preºedinte,

Domnul deputat Bolcaº este în misiune ordonatã, cum este la noi, ca ºi la dumneavoastrã, la partid ºi îi þin locul. Deci încerc, evident, sã-mi fac o datorie de conºtiinþã, în primul rând, chiar dacã domnul lider Bolcaº a trebuit sã accepte un anumit vot, prin a spune cã aceastã comisie s-a constituit din iniþiativa unui grup de deputaþi, grup de deputaþi care l-a avut ca prim iniþiator pe domnul profesor Ciuceanu.

Fãrã a jigni pe nimeni, singurul specialist în aceastã comisie, în heraldicã, este domnul profesor universitar Ciuceanu.

Evident cã noi ne-am obiºnuit sã fie competenþa o chestiune de algoritm ºi este, pe undeva, ºi bine, cã aºa am ajuns ºi eu vicelider sau profesor universitar, poate, dar mã simt dator sã vã rog, pentru cã este o hotãrâre ºi o adoptãm punct cu punct, sã

Distinse coleg,

Am senzaþia cã dumneavoastrã aþi fost în serviciu ordonat când noi am aprobat, la cererea dumneavoastrã, numirea domnului Radu Ciuceanu ca preºedinte al Comisiei de abuzuri ºi, atunci, vã întreb dacã nu-i, totuºi, prea mult ca distinsa personalitate pe care eu nu o contest sã aibã douã preºedinþii, la douã comisii. Vã rog.

Deci, domnule preºedinte, sunt preºedinte de 9 ani. Probabil cã am fost uitat acolo. De la agriculturã, unde mi-am fãcut ºi eu oleacã de culturã, am trecut apoi la învãþãmânt ºi ºtiu cã preºedinþii de comisii permanente, în speþã, întreg Biroul se alege prin votul comisiei. Este posibil ca domnul profesor Ciuceanu sã fie ales sau este posibil sã nu fie ales. Deci nu ºtim ce va hotãrî comisia, chiar dacã postul este acordat printr-un algoritm.

Dacã distinºii noºtri colegi vor vota ceea ce noi am propus: competenþã, în loc de algoritm, atunci sigur colegii de la Comisia de abuzuri se vor orienta spre altcineva. Deci nu va fi preºedinte, în nici un caz, la douã comisii.

Vã mulþumesc.

Doamna deputat Afrãsinei.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Îmi cer scuze stimatului coleg, domnul deputat Stanciu, pe care-l preþuiesc foarte mult, dar vreau sã-i reamintesc cã noi, acum, avem în dezbatere o hotãrâre ºi constituirea unei comisii speciale.

Comisiile speciale au o altã modalitate, conform art. 71, de a-ºi stabili membrii biroului, ºi anume membrii biroului comisiei sunt aleºi în conformitate cu propunerile Biroului permanent. În Biroul permanent s-au decis aceste propuneri care sã fie fãcute în prezenta hotãrâre, ca urmare a unor discuþii, într-adevãr, între liderii grupurilor parlamentare ºi, ca urmare, suntem în conformitate cu reglementãrile regulamentului.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din salã):_

Putem sã le votãm sau nu?!

Aº ruga sã porniþi de la premisa, domnule deputat, cã în Biroul permanent, ca urmare a deciziei liderilor de grup, s-a fãcut aceastã propunere. Decizia Biroului a avut în vedere ºi acordul tuturor liderilor parlamentari, inclusiv al dumneavoastrã.

Domnul Leonãchescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Eu venisem aici, la tribunã, cu ideile mele.

Vã rog sã nu plecaþi cu ale mele!

Îmi permiteþi sã le susþin pe ale mele? Dacã-mi permiteþi, vã rog sã observaþi cã este vorba de o comisie specialã ºi, din acest punct de vedere, îi dau dreptate colegei noastre, doamnei Viorica Afrãsinei, pe care o stimez foarte mult, de la Comisia pentru administraþie publicã ºi, fiind vorba de o comisie specialã, primeazã specializarea. ªi aici toatã lumea recunoaºte în profesorul Radu Ciuceanu, directorul Institutului pentru studierea totalitarismului ºi arheolog, cu 17 ani de puºcãrie, cã este în domeniul istoriei o somitate. Noi îi susþinem candidatura la funcþia de preºedinte, iar dacã nu ne revine nouã decizia, vã rog sã n-o mai supuneþi la vot. Mulþumesc.

Deci, stimaþi colegi, eu plec de la premisa cã toate comisiile speciale, în cazul tuturor comisiilor, nu numai al celor speciale, conducerea a fost convenitã de ºefii grupurilor parlamentare.

Cum se contestã acordul Grupului parlamentar al P.R.M.-ului la aceastã înþelegere, eu vã propun amânarea acestei chestiuni pânã dupã vacanþã.

Deci, stimaþi colegi, tocmai unul dintre cei care a susþinut cel mai tare constituirea acestei comisii a fost profesorul Ciuceanu. Eu am senzaþia cã s-a discutat ºi cu dumnealui ºi, în virtutea faptului cã a fost propus preºedinte acolo, a acceptat sã fie vicepreºedinte. Dacã contestaþi acest lucru, nu putem constitui comisia. Vã rog.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Profesorul Ciuceanu efectiv crede cã poate îndeplini, la standarde excelente, misiunea de preºedinte al acestei comisii. Varianta care s-a vehiculat, prin care domnul Bolcaº a spus cã renunþã la preºedinþia Comisiei de abuzuri, a fost spre a-i alina puþin amarul cã a iniþiat o comisie necesarã Camerei Deputaþilor, în calitate de prim iniþiator, în calitate de om care se pricepe la acest lucru ºi negocierile au dat alt câºtig de cauzã.

Nu vreau, domnule preºedinte, sã reiterez aici un lucru pe care-l ºtim amândoi: s-a cãzut de acord, la un moment dat, ca sã i se atribuie aceastã comisie. Dupã aceea, s-au întâmplat niºte evenimente ºi, probabil, acestea au determinat ca acceptarea iniþialã a colegilor de la P.D.S.R., ca dânsul sã fie preºedinte, sã nu mai fie valabilã.

Eu, acum, fac apel, nu are sens sã amânãm, fac apel la colegii noºtri, am spus, spre a ne autosugestiona, cã reprezentãm ºi noi ceva în Camerã, dincolo de liderii noºtri de grup, care ne hotãrãsc totul. Mai au puþin ºi ne vor hotãrî ºi când sã respirãm! Dânºii au propus, noi am înþeles, este dreptul lor! Dreptul nostru este de a vota. Deci nu are sens sã amânãm.

S-a fãcut o propunere de amendament la anexã. Când ajungem la anexa respectivã, luaþi în considerare propunerea pe care am fãcut-o noi; picã, rãmâne cealaltã. Nu este nici un fel de supãrare. Deci nu are sens sã mai amânãm, pentru cã, ºi aºa, a fost amânatã foarte mult, tocmai ca urmare a negocierilor P.D.S.R. Ð P.R.M.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Poftiþi, doamnã deputat.

Salut specializarea domnului Ciuceanu în heraldicã. Noi nu constituim aici o comisie pentru studiul heraldicii ºi nici cu caracter istoric.

Doresc sã vã spun cã prima decoraþie în România a fost datã de Alexandru Ioan Cuza ºi era ”Pro Virtute MilitariÒ.

Colegul meu de partid Dorel Bahrin este militar de carierã, a absolvit Academia Militarã, este specialist în heraldicã, este membru al Partidului Umanist, Partidul Umanist ocupându-se, în mod special, de cultul eroilor, ºi consider cã dânsul este îndreptãþit sã ocupe aceastã funcþie, chiar dacã domnul Ciuceanu, pe care îl omagiez în acest moment, susþine ca Domnia sa sã fie pe aceastã funcþie. Sunt sigurã cã va obþine funcþia de preºedinte la Comisia de abuzuri ºi sã lãsãm, totuºi, un militar de carierã sã aprecieze activitatea sau sã împlineascã activitatea într-o asemenea comisie.

Poftiþi, domnule deputat.

Am ascultat cu atenþie intervenþiile de pânã acum ºi ca sã nu existe nici un fel de dubiu în ceea ce priveºte calitãþile celor pe care îi vom alege sau celui pe care îl vom alege în fruntea acestei comisii speciale, ar fi de dorit sã cunoaºtem exact care sunt meritele ºtiinþifice ale contracandidatului domnului profesor Ciuceanu, pentru ca sã votãm în cunoºtinþã de cauzã. Consider cã doar gradele nu sunt suficiente pentru a propune sau susþine candidatura cuiva într-o asemenea poziþie deosebit de importantã în perspectiva deciziilor pe care trebuie sã le luãm pentru aceastã comisie care sunt convins cã va juca un rol important în viitorul apropiat.

Deci, concret, în afarã de grade, ce altceva ºtiinþific poate sã scoatã pe masã contracandidatul domnului profesor Ciuceanu?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, cu tot respectul care îl port reputaþiei dumneavoastrã ºtiinþifice ºi literare, constat, cu regret, cã sunteþi puþin peiorativ atunci când faceþi referire la mãsurat în grade.

Vã aduc la cunoºtinþã cã orice funcþie aici, în Camerã, se ocupã în raport de calitatea de deputat, nu se cer aduse C.V.-uri, nu se cer aduse titluri ºtiinþifice º.a.m.d.

Da, este domnul profesor Ciuceanu ºi îl rog sã intervinã, la cererea Domniei sale.

## **Domnul Radu Ciuceanu:**

## Domnule prezident,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Mã iertaþi, dar mâine searã, în cadrul unui congres panortodox, eu trebuie sã fiu la Atena ºi am alergat dupã fotografii. Mã iertaþi cã n-am fost prezent.

În ceea ce priveºte comisia, ºi nu persoana mea, este firesc ca istoric sã mã fi zbãtut luni ºi luni de zile pentru

instituirea, mai bine zis pentru reformularea unor probleme pe care cred cã aceastã comisie le poate rezolva.

De la început þin sã vã afirm, ºi aceasta o fac în faþa acestei þãri, ºi nu este prima oarã, cã nu am nici un fel de orgoliu, deºi este ºi firesc, sunt la o vârstã când, de mult timp, m-au pãrãsit ambiþiile ºi mai ales acele zone în care trebuie sã te afirmi primul inter pars. Nu are importanþã cine va fi preºedintele acestei comisii, important este sã meargã, sã-ºi facã datoria, ceea ce comisiile anterioare se pare cã n-au fãcut, au cam stat pe tânjealã. Sã ne onorãm mandatul pe care îl obþinem din partea dumneavoastrã.

Deci, încã o datã, consider aceastã comisie ca o familie, o familie care trebuie sã-ºi rezolve problemele înãuntrul ei ºi sper cã ne veþi lua ca atare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc, domnule profesor.

Mulþumesc ºi pentru lecþia de înþelepciune pe care o oferiþi ºi cred cã aceeaºi înþelepciune vã va ajuta ºi va ajuta comisia sã-ºi îndeplineascã misiunea, trecând peste vanitãþi ºi peste orgolii.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Este o propunere. Eu, pânã ajung la înþelepciunea dânsului, votez.

N-am înþeles. Am greºit ceva cu înþelepciunea dânsului?

Este normal ºi firesc. Am spus cã mie mai îmi trebuiesc niºte ani pânã ajung la înþelepciunea domnului profesor ºi mai multe voturi.

Eu vã asigur cã, ºi mai de mult, tot înþelepciune purta domnul profesor.

Da. Noi vã spunem cã am fãcut o propunere ºi vrem sã testãm: avem puterea sã punem, dincolo de eleganþa domnului profesor, omul potrivit la locul potrivit? Deci, la punctul respectiv, vã rog sã supuneþi la vot, ca un test, sã vedem dacã ceea ce spunem mereu ºi votãm ºi vã mulþumesc pentru propunerea noastrã legalã de vot.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Potrivit regulamentului, în primul rând, trebuie sã

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Spuneþi câte trebuie sã iasã, sã ºtie omul...

Deci, 62 de voturi pentru. Împotrivã? 33 împotrivã. Abþineri?

Deci, cu 62 voturi pentru, 33 împotrivã ºi 4 abþineri, anexa a fost votatã.

Vã mulþumesc.

Continuãm lucrãrile cu celelalte puncte înscrise pe ordinea de zi. Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului 20/1994 privind mãsuri pentru reducerea riscului seismic al construcþiilor existente. Rog iniþiatorul sã o prezinte.

Succint, domnule ministru.

## **Domnul Dan Banciu** _Ñ consilier în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Urmãrile seismului din Õ77 au fost constatate ca producând pagube în proporþie de 70% asupra locuinþelor, asupra clãdirilor. S-au expertizat între anii Õ92 ºi 2000 circa 3.400 de clãdiri, din care s-au constatat 578 ca fiind încadrate în clasa I de risc seismic. Dintre acestea este de notat faptul cã peste 100 de clãdiri sunt construite înainte de 1940, deci prezintã un risc public extrem de mare de prãbuºire.

Pânã în prezent s-au finalizat, ca urmare a apariþiei acestei ordonanþe, un numãr de 10 proiecte care au ajuns chiar în faza de autorizaþie. S-au mai pregãtit alte 7, alte 9 sunt în diverse etape. Experienþa anilor anteriori a arãtat cã în virtutea ordonanþei care a existat, aprobatã ulterior prin lege în Õ78, nu s-au putut demara construcþiile efective de consolidare datoritã imposibilitãþii celor care locuiau de a participa material în conformitate cu prevederile ordonanþei. Din aceastã cauzã, s-a propus modificarea Ordonanþei 20 prin proiectul de lege de faþã în care, pentru clãdirile de locuit încadrate în clasa I de risc seismic ºi care prezintã un pericol public de prãbuºire, se elaboreazã, la solicitarea consiliilor judeþene, respectiv a Consiliului municipal Bucureºti ºi cu avizul organelor de specialitate din cadrul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, programe anuale de acþiuni pentru proiectarea ºi executarea lucrãrilor de intervenþii la aceste categori de locuinþe, alocarea de fonduri bugetare pentru finanþarea proiectãrii ºi execuþiei lucrãrilor

de consolidare aferente proprietarilor, persoanelor fizice în limita transferurilor alocate de la buget, primele M.L.P.T.L. în fiecare an ºi condiþionarea înstrãinãrii acestor locuinþe nominalizate în aceste programe ºi consolidate de plata lor în momentul înstrãinãrii la o valoare actualizatã.

Din partea comisiei, domnul deputat Bara.

## Mulþumesc domnule preºedinte.

Legea pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 20 din Õ94 a fost analizatã de Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritorului ºi echilibru ecologic în data de 18 iunie. Având în vedere ºi avizul favorabil al Consiliului Legislativ, propunem plenului discutarea raportului în forma prezentatã de comisie. Având în vedere cã se propune modificarea la 8 articole, propun ca durata discuþiilor...

Nu este urgenþã, domnule deputat.

Atunci mã opresc aici.

Mulþumesc.

Stimaþi colegi, trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vã reamintesc, comisia vã propune sã o votãm în forma votatã de Senat. În acest fel nu vom mai avea nevoie nici de mediere.

La titlul legii dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. I din lege, preambul, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La punctul 1, cel care modificã art. 5 al ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La punctul 2, cel care se referã la art. 6 din ordonanþã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La punctul 3 referitor la art. 7 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La punctul 4 dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La punctul 5, cel care introduce articolele, dupã art. 8 se introduce art. 8[1] pânã la 8[6] . Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

La punctul 6, cel cu referire la art. 10 alin. 1 dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La punctul 7, cel cu referire la art. 11 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La punctul 8 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. II dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art. III dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. IV dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Vã rog sã observaþi cã suntem în prezenþa unei legi cu caracter ordinar. Pentru votul ei final este nevoie de majoritatea simplã din cei prezenþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã?

Dacã sunt abþineri?

Votat proiectul de lege în unanimitate.

Urmãtorul proiect, Proiectul de Lege privind codul dezvoltãrii ºi utilizãrii tehnologiilor informaþiei, raport comun, comisiile pentru industrii þi învãtãmânt. Rog initiatorul sã-l prezinte. Membrii comisiilor îi rog sã ia loc în banca destinatã acestora.

## **Domnul Dinu Malacopol** _Ñ secretar de stat în_

_Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiilor_ **:**

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Doreºte cineva sã intervinã în dezbateri generale? Nu. Suntem în prezenþa unei legi cu caracter ordinar.

Domnule preºedinte, Stimaþi deputaþi,

Este vorba de o actualizare a anexelor privitoare la tarifele de licenþe ºi de autorizãri la Legea telecomunicaþiilor. Noi am venit în faþa dumneavoastrã cu gândul cã o sã aprobaþi acest act normativ.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei?

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Este un proiect de lege care trebuie sã compenseze o lipsã de prevedere, o lipsã de reglementare ºi, în condiþiile acestea, sigur cã trebuie prin lege, prin ordonanþã, sã reactualizãm nivelurile unor cuantumuri, nivelurile unor amenzi care se percep pentru încãlcãrile unor reglementãri ºi, de asemenea, unele tarife legate de taxele de licenþã º.a.m.d. În condiþiile acestea, prin lege, va trebui sã aprobãm aceastã modificare, rectificãrile respective.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã la dezbateri generale doreºte cineva sã intervinã?

Trecem la dezbaterea proiectului. Vã rog sã urmãriþi în paralel textul proiectului de lege ºi al raportului.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? De fapt, vã rog sã urmãriþi mai atent textul raportului, pentru cã, în mod greºit, au fost trecute în raport ºi texte asupra cãrora comisia nu a intervenit, deºi eu am atras atenþia staff-ului acestei comisii sã nu mai procedeze aºa. În raportul comisiei se pun texte asupra cãrora se fac amendamente.

Deci la titlul legii dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La articolul unic urmãriþi vã rog punctul 2 din raport, ”se adaugã la textul existent cu urmãtoarele modificãriÒ. Dacã sunteþi de acord cu acest amendament.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La titlul ordonanþei, de asemenea, comisia nu face modificãri. Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La articolul unic al ordonanþei comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Vã rog sã observaþi însã la textele anexei nr. 1 comisia, prin amendamentul notat la punctul 5 ne propune alte cifre pentru taxele de licenþã. Dacã sunteþi de acord cu noile cifre rezultate din amendamentul nr. 5?

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Vã rog sã urmãriþi la punctul 6, la ”Alte reþele de telecomunicaþiiÒ, sunt modificate taxele de licenþã. Urmãriþi deci amendamentul 6. Dacã aveþi obiecþiuni la acesta? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate.

La punctul 7, amendamentul 7, vã rog sã urmãriþi noile taxe pentru serviciile de telecomunicaþii de bazã. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate. La punctul 8 urmãriþi vã rog noile taxe cu privire la alte servicii de telecomunicaþii. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Am spus-o. Suntem în procedurã de urgenþã, deci v-aº ruga sã fiþi mai concis.

Obiectivele propuse prin acest act normativ orienteazã politica socialã cãtre armonizarea cu obiectivele urmãrite în cadrul Uniunii Europene, promoveazã consolidarea coeziunii sociale prin stimularea solidaritãþii. Luând în considerare cele prezentate anterior, susþinem adoptarea proiectului de Lege privind sistemul naþional de asistenþã socialã, aºa cum a fost amendat în cadrul Comisiei de muncã ºi protecþie socialã din Camera Deputaþilor. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

O rog pe doamna preºedintã Smaranda Dobrescu sã propunã întâi timpii de dezbatere ºi pe urmã sã-ºi prezinte ºi raportul, ca sã nu vinã de douã ori la microfon.

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã vã propune luãri de poziþie de un minut, iar discuþia totalã sã fie de 20 de minute. În acelaºi timp, Comisia de muncã vã propune adoptarea raportului în forma prezentatã cu amendamentele aduse de comisie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Cine este pentru timpii propuºi de doamna Smaranda Dobrescu? Mulþumesc.

## Împotrivã? Abþineri?

În unanimitate s-au adoptat aceºti timpi de dezbatere.

Trecem la dezbaterea legii, aþi auzit ºi prezentarea iniþiatorului. Urmãriþi vã rog în paralel raportul comisiei ºi proiectul de lege. La titlu nu au existat amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La capitolul I dacã aveþi obiecþii? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/29.III.2001

La art. 1 nu au fost amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. 2 vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 1 din raport. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Deci, adoptându-se amendamentul nr. 1, art. 2 va avea alcãtuirea de aici rezultatã.

La art. 3, vã rog sã urmãriþi amendamentul 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Aºadar, art. 3 va fi amendat potrivit amendamentului nr. 2.

La art. 4, urmãriþi amendamentul 3. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

În consecinþã, art. 4 alin. 1 va fi amendat potrivit amendamentui 3.

La art. 4 alin. 2 nu au fost amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþii? Nu aveþi.

La art. 2, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 1 din raport.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Deci, adoptându-se amendamentul nr. 1, art. 2 va avea alcãtuirea de aici rezultatã.

La art. 3, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 26. N-au fost amendamente la comisii. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Titlul capitolului IV. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art. 27, 28, 29. N-au fost amendamente la comisii. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Art. 30. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 10 al comisiei? Nu aveþi.

Cine este pentru amendamentul nr. 10? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate. În consecinþã, art. 30 va fi reformulat cu amendamentele.

Art. 31, 32, 33. Comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Titlul capitolului V. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate. Art. 34 alin. 1. Urmãriþi amendamentul nr. 11. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Art. 34 alin. 2. Urmãriþi amendamentul nr. 12. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 34, în întregime. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 35. Urmãriþi amendamentul nr. 13. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. În consecinþã, art. 35 va avea alcãtuirea rezultatã din adoptarea amendamentelor. Art. 36. N-au fost amendamente. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Titlul secþiunii a 2-a. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate. Art. 37, 38. Comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în unanimitate. Titlul punctului 2 din secþiune ºi art. 39. Comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi? Nu aveþi. Votat în unanimitate. La art. 40, pentru lit. b) vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 14. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru amendamentul nr. 14? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

c. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

S-a adoptat amendamentul nr. 20 ºi, deci, noul text al art. 51.

Titlul capitolului VII. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art. 52 alin. 1.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 21? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La art. 52 alin. 2. Nu au fost obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în unanimitate. Cine este pentru art. 52 în întregime? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Art. 53, 54, nefiind obiecþiuni, votate în unanimitate. La art. 55 este o obiecþiune de la domnul deputat. Aveþi cuvântul, domnule deputat.

Stimate domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Stimate domnule ministru, La art. 55 am douã amendamente: un amendament cu caracter redacþional la alin. 1 ºi un amendament de fond. De fapt, propun introducerea unui nou alineat Ð alin. 3.

Deci sã revenim la alin. 1.

Aveþi amendament respins la art. 55?

Sigur, sigur. Da, da.

La ce punct este?

La punctul 2, la amendamente respinse.

Da, este în regulã.

Domnule preºedinte,

La alin. 1 al art. 55, am un amendament cu caracter redacþional; numai caracter redacþional.

Dacã þinem cont de prevederile art. 52, pe care l-am ºi adoptat deja, unde am enumerat formele de finanþare a asistenþei sociale ºi acolo am folosit urmãtoarea sintagmã: ”Contribuþia plãtitã de cãtre persoanele beneficiare de servicii socialeÒ; iar la art. 55, unde reluãm problematica contribuþiilor persoanelor beneficiare, acolo am folosit sintagma ”mãsuri de asistenþã socialãÒ. Eu cred cã ar fi mai corect dacã punem în acord acest text din art. 55 alin. 1 cu textul de la art. 52, ºi anume sã folosim sintagma ”contribuþiile persoanelor beneficiare de servicii socialeÒ. Pentru cã despre asta este vorba.

Acesta ar fi un amendament la alin. 3, deci un alineat nou ar fi de fapt. Am propus ca aceste contribuþii sã nu fie numai sub formã de contribuþie bãneascã, dar ºi sub altã formã, cum existã de fapt în þãrile Uniunii Europene, ºi anume despre ce este vorba? Persoanele rãmase singure, îndeosebi cele vârstnice, fãrã sprijin sau îngrijire din partea familiei, proprietare de bunuri, în multe cazuri ar dori sã contribuie la cheltuielile serviciilor sociale cu bunurile lor imobile sub formã de donaþie.

Deci aceasta este propunerea noastrã.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Doamna Smaranda Dobrescu, în primul rând vã rog sã vã pronunþaþi asupra amendamentului redacþional de la alin. 1 ºi apoi asupra noului alin. 3 propus de domnul Kerekes.

Pentru corelare cu art. 52, putem sã fim consecvenþi ºi sã acceptãm ”servicii socialeÒ. În privinþa ideii ca persoana asistatã sã poatã sã contribuie cu propria locuinþã, sã spunem, lucru care este uzitat parþial în þara noastrã, dar ºi în alte þãri europene, n-am avea nimic împotrivã. Însã colegii din comisie, poate pe bunã dreptate, au gândit cã este vorba de regimul general al proprietãþii, de imobile care sunt grefate testamentar de familie ºi aºa mai departe. ªi noi, prin prevederile acestui articol, am putea sã încãlcãm alte prevederi legale. Deci, ne-am ferit sã introducem noi puncte de disputã în tribunal.

Deci nu susþinem acest amendament.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Am înþeles. Iniþiatorul? Sunteþi de acord. Bun. Stimaþi colegi,

Vom supune, în consecinþã, în primul rând alin. 1 al art. 55, cu aceastã propunere de înlocuire a ”mãsurilor de asistenþã socialãÒ cu ”servicii socialeÒ, pentru a se coordona cu celelalte texte, propunere pe care ºi-a însuºit-o ºi doamna Smaranda Dobrescu, ca ºi iniþiatorul. Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Votat în unanimitate noul atext al art. 55.

Art. 55 alin. 2, care n-a fãcut obiectul unor amendamente, va fi votat în unanimitate, potrivit regulamentului nostru, nefiind obiecþiuni.

La art. 55, vã rog sã vã pronunþaþi asupra alin. 3 propus de colegul nostru în numele Grupului parlamentar U.D.M.R.. Se adaugã ”contribuþiile prevãzute la alin. 1 pot avea ºi forma donaþiei de bunuriÒ.

Aþi ascultat argumentele pentru care acest amendament a fost respins.

Eu îl supun, totuºi, votului dumneavoastrã.

Cine este pentru acest amendament? 7 voturi pentru. Evident, insuficiente pentru a fi pentru amendament.

Deci, cu 7 voturi, nu poate fi adoptat acest amendament.

În consecinþã,

. Urmãriþi-l la amendamentul nr. 27.

Dacã aveþi obiecþiuni la conþinutul acestui articol, care va fi renumerotat, deci art. 60[1] ? Nu aveþi obiecþiuni. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

- S-a adoptat amendamentul nr. 27 ºi, deci, textul nou-

lui art. 60[1] .

Dupã art. 60[1] , urmãriþi amendamentul nr. 28. Comisia ne propune introducerea unui text nou, capitol nou Ð comisia de mediere.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 28? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Votat în unanimitate.

La punctul 29 este vorba de un amendament la art.

- 61 actual, amendamentul vizeazã ambele alineate. Comisia pentru muncã.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Haideþi, domnule preºedinte, cã ne apucã Anul Nou!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã rog frumos sã urmãriþi raportul ºi, dacã dumneavoastrã vã descurcaþi mai bine, veniþi încoace.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

V-aþi încurcat în rapoartele P.R.M. vreodatã?

Doamna preºedinte, art. 61 actual, prin amendamentul nr. 29, este înlocuit în totalitate? Urmãriþi amendamentul.

Art. 61 vechi alin. 1 devine art. 62 alin. 1 ºi are o micã modificare, în sensul introducerii sintagmei ”cu rol consultativÒ.

Alin. 2 al art. 61 vechi devine alin. 3, dar se introduce un alin. 2 suplimentar în formularea comisiei, care defineºte ”comisia de mediereÒ, comisie care nu era definitã în textul iniþial.

Am înþeles. Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Ca sã respectãm numãrãtoarea cu introducerea art. 60[1] , nou, vom vota în continuare art. 61 potrivit amendamentului nr. 29.

Alin. 1 de la art. 61 va fi uºor modificat potrivit amendamentului comisiei, în sensul cã se adaugã ”cu rol consultativÒ.

Dacã la alin. 1 al art. 61 actual aveþi obiecþiuni? La amendament? Nu.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

S-a adoptat textul art. 61 alin. 1.

La actualul alin. 2 de la art. 61 va deveni alin. 3. Dacã aveþi obiecþiuni la acest alineat? Nu aveþi. Înseamnã cã a fost votat în unanimitate.

Dupã actualul alin. 1, votat cu amendamentul nr. 29, comisia ne propune un alin. 2, pe care-l gãsiþi la punctul 29. Vã rog sã-l urmãriþi subliniat.

- Dacã aveþi obiecþiuni la el?

- Da? Poftiþi.

## **Domnul Kerekes K‡roly:**

## Domnule preºedinte,

La art. 61 alin. 2 sunt de fapt douã amendamente: un amendament din partea comisiei, care dã o anumitã formulare, o definire a rolului comisiei, acestei comisii de mediere socialã, ºi este un alt amendament în formularea mea.

Potrivit formulãrii comisiei, aceastã comisie de mediere socialã reprezintã cadrul necesar clarificãrii unor puncte divergente prin dialog între solicitanþii, beneficiarii drepturilor de asistenþã socialã ºi reprezentanþii consiliului local. Faþã de aceastã precizare adusã de comisie, eu am o modificare ºi aceastã modificare o poate confirma ºi domnul director general Cãlinoiu de la Ministerul Muncii. Am avut o discuþie ºi în principiu a fost de acord cu mine.

De ce am propus o lãrgire a competenþei acestei comisii? Aici nu poate fi vorba de rezolvarea unor neînþelegeri numai între solicitanþi ºi consiliile locale, mai corect primarul care acordã aceste drepturi. Aici este vorba mai mult decât atât. Aici este vorba de anumite neînþelegeri ºi de rezolvarea acestor neînþelegeri ivite între beneficiarii asistenþei sociale, ai serviciilor sociale ºi instituþiile care acordã aceste drepturi.

Nu ºtiu dacã am fost înþeles perfect ce am vrut sã zic prin aceasta. Nu este suficient sã contest la aceastã

comisie dispoziþia primarului, pentru cã dispoziþia primarului poate fi contestatã la contencios administrativ Ñ dispoziþia primarului prin care aprobã sau nu aprobã acordarea acestor drepturi, dar în cadrul instituþiilor, în cadrul cãminelor de bãtrâni, în cadrul cãminelor de copii, în cadrul ospiciilor. Sunt niºte probleme interne cu privire la lezarea drepturilor beneficiarilor de drepturi. ªi aici intervineÉ.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

## Domnule preºedinte,

S-a depãºit timpul! Timpul pentru o luare de cuvânt! Pãi, este procedurã de urgenþã! S-a depãºit ºi timpul global ºi timpul pentru o luare de cuvânt. Trebuie sã respectãm procedura.

Rog sã se precizeze încã o datã: cât timp s-a cerut pe legea finalã ºi cât timp pentru o luare de cuvânt?

Am rugãmintea ca iniþiatorul, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, sã-ºi exprima poziþia.

Am înþeles, domnule deputat. Doamna deputat Smaranda Dobrescu.

Vã rog sã permiteþi sã se consulte ºi cu iniþiatorul, dacã mai este nevoie.

## Domnule preºedinte,

Comisia, la ora respectivã, nu a acceptat acest amendament, întrucât iniþiatorul Ð Ministerul Muncii Ð nu era clarificat ce înseamnã aceastã ”comisie de mediere socialãÒ, între cine ºi cine mediazã. Cã existã este foarte bine, creeazã un cadru de dialog ºi clarificã anumite plângeri, anumite nemulþumiri ale solicitanþilor, dar cã realizeazã o mediere a punctelor divergente între solicitanþi ºi cei care au acordat dreptul, adicã consiliul local, sau între beneficiari, cei care au beneficiat de dreptul de asistenþã socialã ºi reprezentanþii instituþiilor de asistenþã socialã, încã nu a fost clarificat ministerul în momentul acela.

Vã rog, domnule preºedinte, ca sã fim edificaþi dacã acceptãm sau nu acceptãm amendamentul respins al domnului deputat Kerekes, sã ne spunã iniþiatorul care este pãrerea finalã.

Am rugãmintea, în privinþa redactãrii, nu doriþi sã reflectaþi puþin la ”reprezintã cadrulÒ?

În orice caz, redactarea trebuie sã sune: ”Comisia de mediere socialã clarificã prin dialog punctele divergente între ÉÒ ºi textul curge.

Am înþeles. Iniþiatorul?

## **Domnul Petre Ciotloº:**

## Domnule preºedinte,

Foarte scurt. În ceea ce priveºte eliminarea, nu suntem de acord cu eliminarea cuvântului ”solicitanþiiÒ, dar suntem de acord cu înlocuirea sintagmei ”reprezentanþii consiliului localÒ cu ”instituþiilor care acordã aceste drepturiÒ.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

## Domnule preºedinte,

S-a depãºit timpul ºi vã rog sã supuneþi la vot!

Domnule deputat, eu ºtiu cã aveþi o durere, adicã luarea unui punct de pe ordinea de zi, dar pentru asta nu trebuie sã conturbaþi în permanenþã lucrurile. Întodeauna când aþi cerut cuvântul vi l-am oferit la tribunã. Nu agreez discuþiile din bancã.

Propuneþi o formulã care sã-l mulþumeascã ºi pe domnul deputat Anghel Stanciu.

Da, propunem ca alin. 2 sã sune în felul urmãtor: ”Comisia de mediere socialã clarificã prin dialog puncte divergente între solicitanþii beneficiari ai drepturilor de asistenþã socialã ºi reprezentanþii instituþiilor care acordã aceste drepturi.Ò

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Aþi auzit amendamentul formulat de comun acord de comisie ºi iniþiator.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate s-a adoptat amendamentul nr. 29 ºi, în consecinþã, alin. 2 al art. 61 va avea acea configuraþie.

## Domnule preºedinte,

Fiind vorba de procedurã de urgenþã, date fiind situaþiile, v-aº propune 3 minute, cu un minut pentru fiecare intervenþie, dar am de fãcut distinºilor colegi urmãtoarea specificare.

La art. 87 alin. 1, printr-o omisiune, bãnuiesc, regretabilã, s-a înlãturat Legea nr. 1 din ianuarie 1996 ºi v-aº propune sã o reintroducem ºi eu vã citesc art. 87 aºa cum vi-l propunem noi.

Art. 87 alin. 1: ÇLa data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã reglementãrile anterioare privitoare la decoraþii ºi titluri de onoare, cu excepþia Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate, ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificãrile ulterioare, Legii nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi, cu modificãrile ulterioare, Legii nr. 68/1994 privind înfiinþarea medaliei ”Crucea comemorativã a celui de-al Doilea Rãzboi Mondial 1941-1945Ò, republicatãÈ, ºi aici adãugãm ÇLegii nr. 1 din 10 ianuarie 1996 privind instituirea Ordinului ”Victoria Revoluþiei Române din Decembrie 1989ÒÈ. Restul articolului curge aºa cum se aflã.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã-mi prezentaþi amendamentul, domnule deputat. Trebuie sã ºtiu ce supun la vot.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea legii ºi a ordonanþei de urgenþã. Asupra titlului legii în formula adoptatã de Senat. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La articolul unic, urmare a propunerii fãcute de domnul deputat Mihai Mãlaimare, trebuie sã adãugãm sintagma ”se aprobã cu urmãtoarea modificareÒ. Deci urmãriþi, vã rog, articolul unic ºi adãugaþi ”cu urmãtoarea modificareÒ.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La titlul ordonanþei de urgenþã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La articolul unic, partea introductivã, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate. La punctul 1, dacã aveþi obiecþiuni, comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La punctul 2, cel cu privire la art. 87, aþi reþinut. Se propune completarea actelor care sunt exceptate de la abrogare cu Legea nr. 1/10 ianuarie 1996 privind instituirea Ordinului ”Victoria Revoluþiei Române din Decembrie 1989Ò, care va fi pusã dupã Legea nr. 68/1994.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Este vorba de o lege cu caracter organic ºi, în consecinþã, nu o pot supune votului final. Stimaþi colegi,

Urmeazã o ordonanþã, sã vedem cât timp avem... Urmeazã proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 206/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii învãþãmântului nr. 84/1995. Vã rog sã vedeþi cã este vorba de un raport de înlocuire care cuprinde mai multe texte ºi vã întreb dacã sunteþi de acord sã le parcurgem în afara orelor de program.

Da. Poftiþi, domnule deputat.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Conform regulamentului, într-adevãr, preºedintele comisiei are dreptul de a propune timpii afectaþi pentru dezbaterea generalã ºi chiar ºi pe articole, dar dupã consultarea membrilor biroului comisiei. Aceastã consultare, din câte ºtiu, nu s-a fãcut. Nu s-a fãcut. Deci eu nu sunt de acord cu aceºti timpi propuºi, eventual sã facem o consultare ºi sã ajungem la concluzia normalã. Timp de 30 de secunde nu se poate face o intervenþie pertinentã.

Stimaþi colegi,

Eu ca preºedinte sunt dator sã consult comisia sesizatã în fond cu privire la aceºti timpi. Rog comisia sã se consulte ºi sã-mi propunã timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte,

Este ministerul aici, este ordonanþa... suntem încã în program...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Eu sunt dator sã mã supun programului, dacã ºi colegii dumneavoastrã sunt de acord sã prelungim programul,

Da, toþi, o largã majoritate...

Stimaþi colegi, Încã o datã, vedeþi câþi sunt în salã, eu vã rog sã numãrãm.

Cine este pentru prelungirea programului de lucru? Vã rog sã numãraþi.

10 minute, domnule preºedinte? Altfel intrã la 1 septembrie, domnule preºedinte, în vigoare.

Sunt 34 de voturi pentru. Voturi împotrivã? 6 voturi. Cu cât se aprobã prelungirea?

În 10 minute terminãm, domnule preºedinte.

Suntem în procedurã de urgenþã, vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte,

Timpul total este de 5 minute ºi o intervenþie, maximum 30 de secunde.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, Onorata comisie s-a consultat.

Cu 2 la 1 s-a prelungit de la 30 de secunde la un minut pe intervenþie.

ªi durata totalã?

Durata totalã este cea de 5 minute, dupã 5 minute supunem la vot celelalte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

. 3.

Cu privire la art. 4[5] , amendamentul nr. 3 prevede abrogarea acestuia.

La alin. 3 de la acelaºi text, urmãriþi vã rog la pagina 7 amendamentul nr. 4. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 4?

Poftiþi.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aici avem un amendament. Dupã cum observaþi dumneavoastrã, în textul iniþial al ordonanþei de urgenþã era alin. 4 cu urmãtorul text: ”Terenurile ºi clãdirile preluate în mod abuziv de stat dupã data de 4 septembrie 1940 de la persoane fizice sau juridice fac parte din domeniul privat al statului, în condiþiile legii, ºi pot face obiectul unor acte normative de restituire.Ò Deci acesta era textul iniþial al ordonanþei. În comisie s-a propus eliminarea acestui text de lege, spunând cã situaþia juridicã a imobilelor preluate de stat s-a statuat prin Legea nr. 10 din 2001. Noi considerãm cã prin aceastã Lege nr. 10/2001 situaþia juridicã a acestor imobile nu s-a clarificat. ªi, ca sã fiu mai convingãtor, permiteþi-mi sã citez din alin. 2 al art. 8 din Legea nr. 10, care spune în felul urmãtor: ”Regimul juridic al imobilelor care au aparþinut cultelor religioase sau comunitãþilor minoritãþilor naþionale preluate de stat sau de alte persoane juridice va fi reglementat prin acte normative speciale. Pânã la adoptarea acestor reglementãri este interzisã înstrãinarea imobilelor în cauzã sau schimbarea destinaþiei acestora.Ò

Deci, dupã cum vedeþi, acest text nu rezolvã situaþia juridicã a acestor imobile, ci doar amânã. Datoritã acestui fapt, noi considerãm cã este necesarã menþinerea textului pentru a avea o situaþie juridicã clarã a patrimoniului ce urmeazã sã fie restituit printr-un act normativ ulterior.

Deci amendamentul propriu-zis este menþinerea textului iniþial al ordonanþei de urgenþã.

Vã mulþumesc.

Da. Domnul preºedinte al comisiei?

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Într-adevãr, în cadrul comisiei au fost multe discuþii pe acest text, discuþii care dureazã de circa 2 ani de zile. Domnul vicepreºedinte cunoaºte acest lucru ºi Domnia sa a citit numai un articol ºi un alineat din Legea nr. 10, dar era bine dacã citea ºi art. 16, unde se precizeazã cã este vorba de localuri care au în momentul de faþã destinaþia de instituþie de educaþie ºi, respectiv, de instrucþie. Deci art. 16, dupã noi, legifereazã foarte clar situaþia juridicã a acestor imobile ºi, ca urmare, am decis sã scoatem de aici ºi sã lãsãm lucrurile cum sunt puse în Legea nr. 10. Deci nu putem relua Legea nr. 10 la infinit ºi discuþii repetate pânã când ajungem la o soluþie pe care numai unii o acceptã. Noi credem cã este corect aºa, Legea nr. 10 rezolvã în art. 16 problemele care þin de clãdirile care au fost naþionalizate, dar care sunt, în momentul de faþã, ocupate de ºcoli ºi nu le putem lãsa la dispoziþia altei prevederi decât cele care au fost statuate foarte corect acolo, privind despãgubirile respective. Vã mulþumim ºi vã rugãm sã menþineþi soluþia comisiei.

Vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Într-adevãr, aºa cum spune domnul preºedinte Stanciu, în cadrul comisiei, s-a dezbãtut destul de mult ºi amplu aceastã problemã, însã eu aº avea o rugãminte ºi repet rugãmintea mea exprimatã chiar ºi în cadrul comisiei: sã aud pãrerea oficialã a Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, fiindcã nici în cadrul dezbaterilor din comisie nu am auzit care este punctul de vedere al ministerului, fiindcã eu am fãcut referire la textul iniþial al ministerului, al Guvernului.

Da. Rog ministerul sã-ºi spunã punctul de vedere.

**Domnul Radu Mircea Damian Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii:_

## Domnule preºedinte,

O sã fiu foarte scurt. Analizând situaþia se considerã cã prin Legea nr. 10/2001 se rãspunde solicitãrilor ºi, în consecinþã, textul adoptat de comisie este susþinut de minister, deci fãrã acest amendament.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

A trecut ºi timpul de intervenþii ºi a trecut ºi timpul afectat. Eu vã aduc aminte cã acest timp a fost stabilit, în primul rând timpul de dezbatere, iar programul de lucru a fost stabilit de cãtre Comitetul ordinii de zi. Eu am încercat sã fiu pe placul tuturor, însã trebuie sã mã supun regulamentului ºi sã constat cã timpul destinat lucrãrilor de astãzi a fost epuizat. Vom relua în ºedinþa de joi.

De ce sã nu terminãm acum, domnule preºedinte?!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, eu am fãcut, într-un fel, un abuz cã am prelungit programul, v-am consultat în mod colegial. Lucrãrile, oricum, se vor prelungi mult, pentru cã mai sunt încã 3 alineate asupra cãrora existã amendamente discutate.

Regret cã s-a ajuns la asta. Vom relua discuþiile, exact din acest punct, în ºedinþa de joi.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 107/6.VII.2001 conþine 48 de pagini.**

Preþul 35.472 lei