Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschise lucrãrile ºedinþei noastre de astãzi, 10 septembrie. Lucrãrile vor fi conduse de subsemnatul, ajutat de cei doi colegi, domnii senatori Constantin Nicolescu ºi Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

Vã anunþ cã din totalul de 140 de colegi senatori, pânã la ora actualã, ºi-au anunþat prezenþa prin votul electronic 108 colegi, 10 colegi fiind absenþi motivat.

Înainte de a supune aprobãrii dumneavoastrã ordinea de zi, fac un apel la Grupul parlamentar P.S.D. (polul social-democrat ºi umanist) sã înþeleagã cã lunea ºedinþele încep la ora 15,00 ºi sã facã eforturi pentru ca la ora 15,00 sã fie prezenþi la lucrãrile în plenul Senatului.

ªtiu cã sunt probleme multe, cã au fost discuþii pe teme de interes, pe probleme de privatizare, cu ministrul Muºetescu. Poate încercaþi ca ºedinþa de grup parlamentar sã înceapã la ora 13,00, în loc de ora 13,30.

Stimaþi colegi,

Dacã aveþi obiecþii asupra ordinii de zi? Nu sunt obiecþii.

Supun aprobãrii dumneavoastrã ordinea de zi.

Cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri, ordinea de zi a fost aprobatã de cãtre plenul Senatului.

Programul nostru de lucru se va derula pânã la ora 19,30.

Trecem la primul punct al ordinii de zi, ”Declaraþii politiceÒ.

Vã rog sã-mi permiteþi sã dau cuvântul domnului senator Alexa Constantin, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

Stimate domnule preºedinte, Onorate doamne ºi domni senatori,É

Numai o secundã!

Fac un apel. Avem o hotãrâre pe care aþi votat-o cu toþii. Rog, în primul rând, pe domnul Zanc sã închidã mobilul. Am stabilit o anumitã regulã. Este vorba de un respect între noi. Când un coleg vorbeºte la microfon, nu putem sã auzim fel de fel de sonerii. Deci vã rog foarte mult sã închideþi telefoanele mobile.

Are cuvântul domnul senator Alexa Constantin.

Economia naþionalã a României, în proces de tranziþie la economia de piaþã, se confruntã cu numeroase probleme, printre care una fundamentalã este aceea a stabilitãþii cursului de schimb al monedei naþionale.

Mã simt dator sã ridic în faþa dumneavoastrã aceastã problemã, pentru cã de stabilitatea cursului monedei naþionale ºi încrederea în aceastã monedã depinde

climatul regimului investiþional în România ºi depinde nivelul de trai al românilor.

În principiu, aprecierea ºi deprecierea monedei naþionale în raport cu monedele altor þãri sunt utilizate ca instrumente de politicã monetarã ºi valutarã, pentru încurajarea exporturilor ºi descurajarea importurilor.

Dacã un stat doreºte sã-ºi încurajeze exporturile, atunci produsul naþional va fi mai ieftin, exprimat în lei. Pentru fiecare dolar încasat din exporturi, exportatorul german primeºte un anumit numãr de mãrci ºi pfenigi. Deci, primind mai multe mãrci ºi pfenigi, este încurajat sã exporte cât mai mult. Invers, dacã un importator doreºte sã importe în Germania mãrfuri americane, va trebui sã dea în schimb mai multe mãrci ºi pfenigi pentru un dolar ºi va fi descurajat sã exporte.

Iatã cum încurajarea exporturilor ºi descurajarea importurilor pot sã asigure echilibrul extern, echilibrul balanþei de plãþi externe ºi echilibrul contului curent.

Aceste instrumente de politicã monetarã ºi valutarã sunt utilizate în mod frecvent în economia de piaþã, îndeosebi în economiile occidentale, ºi dau rezultatele scontate, îndeosebi pe termen scurt, de cel mult 6 luni pânã la un an.

Ce se întâmplã în cazul României? Asistãm de 11 ani încoace la deprecierea continuã a cursului monedei naþionale, cu efectele cunoscute în plan intern: creºterea preþurilor interne, scumpirea benzinei la pompã, dolarizarea economiei ºi scãderea nivelului de trai al românului.

Iatã ce efecte se produc în continuare. În loc sã se asigure modificarea deficitului într-un echilibru sau într-un excedent, la noi, paralel cu deprecierea monedei noastre naþionale, se înregistreazã o creºtere îngrijorãtoare a deficitului contului extern, a contului curent. Deci rezultatele nu sunt pe mãsurã.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator, preºedinte, Corneliu Vadim Tudor.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

## Domnul preºedinte, Onoraþi colegi,

Declaraþia politicã pe care o fac în numele Partidului România Mare se referã la evenimentele de sâmbãtã din judeþul Dâmboviþa.

Partidul România Mare acuzã actuala putere de transformarea ceremoniei pentru cinstirea lui Mihai Viteazul într-o acþiune propagandisticã de prost-gust. Nici mãcar Nicolae Ceauºescu nu a îndrãznit sã-l monopolizeze pe Mihai Viteazul aºa cum a fãcut-o domnul Ion Iliescu. Probabil cã, dacã Mihai Viteazul ar fi trãit ºi ar fi luptat în secolul al XX-lea, unii l-ar fi acuzat ºi pe el, ca ºi pe mareºalul Antonescu, cã ar fi fost criminal de rãzboi.

Toate demersurile Partidului România Mare de a depune o coroanã de flori cu tricolor în memoria unificatorului de þarã au fost respinse cu brutalitate ºi fãrã nici o explicaþie de administraþia prezidenþialã.

Acum, pe cine ar fi deranjat dacã un luptãtor pentru unitatea naþionalã, ca Ilie Ilaºcu, un corifeu al luptei împotriva hungarismului agresiv, ca Gheorghe Funar, ºi un mare istoric, ca prof. dr. Gheorghe Buzatu, ar fi presãrat florile toamnei pe lespedea gloriosului voievod? De ce atâta urã? De ce atâta exclusivism?

De acelaºi tratament abuziv s-au lovit ºi demersurile Asociaþiei ”Cultul EroilorÒ, condusã de generalul Tãnase Constantin, care a fost împiedicatã sã participe la festivitãþi.

Fereascã Dumnezeu de dictatura foºtilor activiºti, metamorfozaþi în creºtini, care îºi fac cruci pânã la brâu ºi aduc politica în bisericã!

Deºi în discursurile tuturor vorbitorilor s-a fãcut mereu apel la unitate ºi la concordie naþionalã, populaþia þãrii nu poate fi înºelatã, ea vãzând în toate acestea un nou prilej de dezbinare ºi de vrajbã între români.

Iar este Dumnezeu pedeserist, domnilor? Iar vã pregãtiþi sã conduceþi pânã în anul 2050?

Ce fel de reconciliere poate fi aceea fãrã cel mai mare partid de opoziþie? Cu cine se reconciliazã exponenþii actualei puteri? Nu cumva ei între ei, domnul Ion Iliescu cu domnul Adrian Nãstase?

A fost lansatã justificarea conform cãreia manifestarea respectivã nu ar fi avut, chipurile, un caracter de partid, dar aºa ceva nu se susþine, fiindcã P.S.D.-ul a acaparat ºi a politizat absolut totul acolo, într-o manierã incalificabilã, care a pus într-o situaþie jenantã însãºi Biserica Ortodoxã Românã.

Iatã cã aveþi ºi subiecte, ºi motive de mândrie. Cum i-ar fi stat lui Nicu Vãcãroiu sã legene coliva cu Mihai de Hohenzollern? Aºa ceva ar intra în operele suprarealiste, într-adevãr.

Departe de a reprezenta un moment de evlavie creºtinã ºi de renaºtere a demnitãþii naþionale, evenimentele de la mânãstirea Dealu ºi de la Târgoviºte au demonstrat ruptura actualei puteri faþã de popor, incapacitatea ei de a realiza un consens real al tuturor românilor la începutul mileniului al III-lea.

Neputând oferi poporului pâine, puterea îi oferã circ. Ferice de Mihai Viteazul, care, dupã spusele acelora care i-au vãzut statuia, seamãnã mai mult cu Sinan Paºa, ceea ce confirmã turcocraþia de care vorbea domnul Ion Iliescu ºi care, sub domnia sa înþeleaptã, a pus stãpânire pe România.

Curtea Constituþionalã cu privire la neconstituþionalitatea legilor din domeniul drepturilor ºi libertãþilor cetãþeneºti. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Aurel Panã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar P.N.L., domnul senator Fabini Hermann.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Partidul Democrat protesteazã faþã de ignorarea ºi sfidarea de cãtre Partidul Social Democrat a instituþiei Avocatului Poporului.

Afirmaþia noastrã se bazeazã pe urmãtoarele argumente.

Deºi mandatul avocatului poporului a expirat de peste douã luni ºi jumãtate, la 20 iunie 2001, nu s-au efectuat demersurile necesare pentru alegerea de cãtre Senat a unui nou avocat al poporului.

De menþionat faptul cã domnul Paul Mitroi a fost ales de cãtre Senat pentru un mandat de 4 ani, în 20 iunie, ºi a fost numit apoi judecãtor la Curtea Supremã de Justiþie, la data sus-menþionatã.

Instituþia Avocatului Poporului, în sine, este absolut nefuncþionalã, deoarece prin expirarea mandatelor de patru ani vicepreºedinþii au plecat fiecare unde a crezut de cuviinþã. Situaþia este identicã ºi în ceea ce priveºte secretarul general al instituþiei.

Raportul Avocatului Poporului pe anul 2000, deºi depus la Parlament încã din luna februarie 2001, nu a fost discutat încã în plenul celor douã Camere ale Parlamentului.

Toate acestea demonstreazã faptul cã P.S.D. nu înþelege locul ºi rolul pe care Avocatul Poporului îl are în funcþionarea statului de drept în România ºi, orbit de tentaþia partidului-stat, ignorã o instituþie fundamentalã, chematã sã protejeze cetãþeanul faþã de abuzurile administraþiei locale ºi centrale. În alte þãri, aceastã instituþie este una respectatã, ºi este foarte luatã în serios, ºi produce multã teamã, atât în ceea ce priveºte Guvernul, cât ºi administraþia localã ºi centralã.

Faþã de aceste considerente, Partidul Democrat solicitã urmãtoarele:

1. Demararea de urgenþã a procedurilor în vederea numirii noului avocat al poporului;

2. Discutarea în Parlament a Raportului Avocatului Poporului pe anul 2000;

Vã mulþumesc, domnule senator!

Are cuvântul din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. domnul senator Eckstein PŽter Kov‡cs.

## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Fac aceastã declaraþie politicã în urma unor semnale primite din viaþa politicã, declaraþii ale unor demnitari care au fãcut valuri ºi în teren, respectiv sesizãrile cetãþenilor ºi specialiºtilor în legãturã cu efectul declaraþiilor fãcute la nivel înalt.

Este vorba de problemele ivite în aplicarea Legii nr. 10/2001. Aceastã Lege nr. 10/2001 a fost adoptatã de Parlamentul României ca urmare a unui consens politic existent deja în aceastã legislaturã. Am avut speranþa noi, care credem cãÉ

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

:

Nu a fost consens, noi am votat împotrivã!

## **Domnul Eckstein Kov‡cs-PŽter:**

Dacã sunteþi bun, domnule preºedinte, sã-i spuneþi cã are posibilitatea sã mã corecteze când primeºte cuvântul domnul senator.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

:

Nu cunoaºteþi limba românã, consens înseamnã când toþi sunt de acord!

## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter:**

Ca atare, am sperat noi, care credem cã respectarea dreptului la proprietate este obligaþia sfântã a oricãrei democraþii, noi am sperat cã, fiind un consens ºi implicat fiind ºi partidul de guvernãmânt, autoritãþile locale care au obligaþii în aplicarea legii vor face tot ce este posibil ca legea sã fie aplicatã.

Declaraþiile din ultima perioadã, respectiv demersurile de a scoate imobilele care constituie obiecte de patrimoniu naþional, de a modifica însãºi legea din cauza unor disfuncþionalitãþi presupuse, atenþionarea organelor judecãtoreºti când soluþioneazã speþe de restituire au fãcut deja suspiciuni la autoritãþile locale sesizate de cãtre cei interesaþi.

Eu cred cã în problemele economice grave care au fost evocate ºi de antevorbitori ºi pe care tot le evocãm un pas important este soluþionarea raporturilor de proprietate, soluþionarea raporturilor de proprietate imobiliarã. Nu putem sã pãºim înainte dacã pãºim pe un teren minat.

O altã problemã care se ridicã, plafonarea despãgubirilor... Este un principiu de drept foarte cunoscut de toþi: despãgubirea trebuie sã fie efectivã. Aici, dacã în cazul despãgubirilor facem plafonãri cum am fãcut la Legea nr. 112, iarãºi deschidem portiþe de neînþelegere. Eu cred cã interesul naþional este ºi va fi respectat dacã reuºim sã rezolvãm aceastã problematicã. Nu este uºoarã, dar este rezolvabilã ºi este rezolvabilã în cadrul Legii nr. 10. Atunci apãrãm interesul naþional, nu dacã apãrãm acea proprietate publicã care a fost devalizatã în cazul bãncilor, ºtim foarte bine, nu când încercãm sã lãsãm cât mai mult statului ca unii sã profite de ea.

Ceea ce este în sistemul de proprietate personal, acela este îngrijit, acolo omul se comportã ca un om gospodar.

ªi, o ultimã idee, aceste raporturi de proprietate nu vor fi soluþionate definitiv, dacã vreþi, dacã nu se rezolvã ºi problema proprietãþilor bisericilor ºi comunitãþilor naþionale. Eu fac un apel cãtre toate forþele politice ca sã conlucreze la realizarea efectivã a prevederilor Legii nr. 10/2001.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc foarte mult.

Sigur va urma un proiect de lege pentru despãgubiri, vom vedea atunci; perioada de despãgubire, veche, nu a fãcu-o nimeni în lume, dar mai discutãm. Poate luãm exemplu de la vecini ºi dãm ºi noi despãgubiri în limita posibilitãþilor.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar România Mare, domnul senator Dumitru Badea. ªapte minute aveþi la dispoziþie, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

De câteva luni de zile în Poliþia românã bântuie stafia dezintegrãrii. Ceea ce nu a reuºit sã realizeze vechea coaliþie P.N.Þ.C.D., P.D., P.N.L., U.D.M.R. înfãptuieºte în timp record noua coaliþie P.S.D.ÑU.D.M.R. Totul a fost din timp calculat, iar paºii spre lichidarea acestei instituþii, care ar trebui întãritã pentru asigurarea ordinii ºi siguranþei civice pentru combaterea infracþionalitãþii, a corupþiei ºi a structurilor mafiote de toate genurile, sunt foarte rapizi.

Am fost împreunã cu alþi colegi din Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã a Senatului în aceastã varã, timp de trei sãptãmâni, în câteva judeþe ale þãrii ºi am constatat la faþa locului cã Poliþia românã este în mare suferinþã, cã, mai ales datoritã dotãrii precare ºi insuficienþei efectivelor, nu poate îndeplini în bune condiþiuni misiunile ce îi revin, trezind uneori nemulþumiri ºi suspiciuni din partea cetãþenilor, beneficiari ai prestaþiilor ei.

Noi, de bunã-credinþã, mã refer la mine ºi colegii mei din Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, am realizat un material pe care l-am trimis ºi conducerii Ministerului de Interne, invitându-l pe domnul ministru sã discutãm ºi sã gãsim împreunã soluþiile necesare.

Nu s-au discutat aceste probleme, aflãm din presã cã aºa-zisele mãsuri de consolidare a instituþiei Poliþiei constau în:

1. Reduceri masive cu pânã la 10% a efectivelor, disponibilizând circa 4.000 de poliþiºti, coborând vârsta de pensionare pânã la 47 de ani.

De ce renunþã domnul ministru la cadre cu experienþã în lupta cu infracþionalitatea, amãgindu-i cu pensii de 8 milioane ºi cu solde compensatorii, ºi de ce investeºte câteva sute de miliarde în scop distructiv numai dânsul poate ºti. Trebuie reþinut ºi contextul în care se fac aceste reduceri, respectiv în condiþiile în care viitoarele mãsuri de eliberare din detenþie a peste 9.000 de deþinuþi vor fi puse în aplicare. ªocant este ºi faptul cã domnul ministru de interne Ioan Rus, prin declaraþiile sale, motiveazã reducerea efectivelor poliþieneºti care s-ar face chipurile la cererea organismelor internaþionale, în timp ce generalul Abraham declarã cã principala cauzã, ºi acesta este motivul, este constrângerea bugetarã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar P.R.M. mai are la dispoziþie 2 minute ºi 30 secunde.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din salã_ ):

Avem toatã viaþa înainte!

Grupul parlamentar P.N.L. mai are la dispoziþie douã minute ºi jumãtate.

Dau cuvântul domnului senator Popa Nicolae-Vlad.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

La începutul sãptãmânii viitoare va avea loc cea de-a doua întâlnire între membrii Comisiei parlamentare de integrare europeanã cu colegii parlamentari din comisia similarã a Parlamentului European. Pe ordinea de zi este înscris ºi un subiect delicat: ”Implicaþiile pentru România ale Legii statutului cetãþenilor maghiari de peste graniþeÒ.

Am fost numit raportorul comisiei pentru acest capitol ºi voi face astãzi câteva consideraþii asupra acestuia. În primul rând, vreau sã vã asigur de o totalã obiectivitate. Politizarea excesivã a acestui subiect în ultima perioadã nu a folosit nimãnui, dimpotrivã, a deturnat energiile multor oameni într-o direcþie greºitã. Consider cã drepturile ºi facilitãþile menite sã apere identitatea naþionalã, cultura, limba naþionalã sunt fireºti ºi fiecare naþiune este datoare sã fie preocupatã pentru respectarea ºi aplicarea lor. Din pãcate, în legea amintitã apar ºi discriminãri, una dintre acestea se referã la acordarea dreptului de muncã în Ungaria celor care posedã legitimaþie de maghiar.

Mã întreb cum vor primi aceastã veste ºomerii maghiari care vor afla cã mii de secui, de exemplu, vor cãpãta locuri de muncã cu prioritate? Nu credeþi oare cã ceilalþi cetãþeni români, ºomeri români care ar putea sã se angajeze acolo, nu vor considera cã sunt discriminaþi doar de o legitimaþie?

Aceastã prevedere referitoare la dreptul de muncã acordat cu prioritate posesorilor de legitimaþie încalcã totodatã principiul bunei vecinãtãþi. Tot o discriminare poate fi consideratã de cãtre români posibilitatea ca unii conaþionali sã poatã poseda totuºi legitimaþie de maghiari ºi sã aibã acces la facilitãþi. Aceºti conaþionali sunt rude apropiate ale cetãþenilor maghiari, asimilaþi acestora din urmã. Ca atare, vom avea douã categorii de români, unii cu rude ºi alþii fãrã rude de naþionalitate maghiarã, unii cu legitimaþii ºi alþii fãrã.

Pentru prima oarã dupã Al Doilea Rãzboi Mondial se introduce într-un document oficial instituþia verificãrii etniei. Organizaþii specializate sau nu vor verifica fiecare cetãþean în parte ºi vor elibera respectiva legitimaþie. Tocmai de aceea trebuie sã acceptãm cã singura definiþie a naþiunii este aceea a naþiunii civice, ºi nu cea a naþiunii etnice. Am în vedere faptul cã fiecare cetãþean este liber sã adere la naþiunea cãrei îi aparþine ca program, ideal, culturã, tradiþii, limbã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar P.R.M., domnul senator Mircea Nedelcu.

## **Domnul Mircea Nedelcu:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Tragedia minerilor de la mina Vulcan care a avut loc la 7 august anul acesta a zguduit o þarã întreagã ºi a avut darul de a arãta tuturor românilor duritatea meseriei de miner. Ne-am amintit atunci cã aceºti oameni au o viaþã infernalã pe care nu foarte mulþi dintre noi au tãria a o lua în piept.

Guvernul a fãcut eforturi pentru a alina, dacã se poate aºa ceva, din suferinþa celor 14 vãduve ºi 22 de copii rãmaºi fãrã tatã. Au fost declanºate ample anchete dintre care unele au fost finalizate cu rezultatele anunþate, s-au stabilit vinovaþii, s-au luat mãsuri cunoscute deja.

În Valea Jiului, la Compania Naþionalã a Huilei Petroºani sunt foarte multe probleme ºi foarte mulþi amãrâþi. Sunt, din pãcate, însã, ºi o mânã de profitori.

Avem semnale cã încã înainte de tragicul accident, de ani de zile, ºi acesta ar putea fi unul din motivele care au condus la tragedie, persoane de calitate au fost înlãturate din cadrul birourilor ºi serviciilor din Compania Naþionalã a Huilei ºi Exploatãrile Miniere, pentru cã nu s-au supus, pe parcursul a 2Ð3 ani în urmã, mafiei de la Compania Naþionalã a Huilei aflate în cârdãºie cu liderii de sindicate.

Multe persoane cu nume de rezonanþã în viaþa politicã ºi sindicalã de aici sunt bãnuite a sta în spatele unor firme-cãpuºã ce desfãºoarã activitãþi comerciale de peste 600 de miliarde de lei anual, numai prin miºcãri de hârtii ºi prestãri de servicii pe hârtie. Aceºtia sunt în fruntea unor firme care au pãtruns pe piaþa din Valea Jiului la licitaþii de dulciuri pentru copiii minerilor, aduse de lideri de sindicat, care apoi au extins afacerile ºi cu produse industriale, culminând cu achiziþionare din sursã unicã a 1.500 m liniari þeavã necesarã la exploatarea minierã Petrila. Respectiva contractare s-a fãcut fãrã a se analiza ºi alte oferte, alþi producãtori. Practic, s-au adus fiare vechi la preþ de þeavã nouã, s-au comercializat carburanþi cu adaosuri comerciale substanþiale sub protecþia foºtilor directori ºi lideri sindicali actuali, s-au adus, de exemplu, lãmpi de minã din sursã unicã în valoare de circa 6 miliarde, când în þarã mai existã fabricanþi de lãmpi avizate pentru subteran, ce le puteau livra la jumãtate de preþ, ºi exemplele pot continua.

Vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi,

Am încheiat acest punct, ”Declaraþii politiceÒ, trecem la urmãtorul.

Daþi-mi voie sã vã informez cã, în conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992, art. 17 alin. (2) ºi (3), puteþi sesiza Curtea Constituþionalã pentru urmãtoarele legi care s-au depus la Secretariatul general al Senatului.

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 54/1999 privind modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51/1998 privind unele mãsuri premergãtoare privatizãrii bãncilor;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 186/2000 pentru prorogarea termenelor prevãzute la art. 111 ºi art. 112 din Ordonanþa Guvernului nr. 118/1999 privind achiziþiile publice;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 141/2000 pentru prorogarea termenelor prevãzute la art. 111 ºi art. 112 din Ordonanþa Guvernului nr. 118/1999 privind achiziþiile publice;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 122/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 118/1999 privind achiziþiile publice;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 121/2000 pentru prorogarea termenelor prevãzute la art. 111 ºi art. 112 din Ordonanþa Guvernului nr. 118/1999 privind achiziþiile publice;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/2000 pentru prorogarea termenelor prevãzute la art. 111 ºi art. 112 din Ordonanþa Guvernului nr. 118/1999 privind achiziþiile publice;

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 118/1999 privind achiziþiile publice;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 48/2001 pentru suspendarea Ordonanþei Guvernului nr. 118/1999 privind achiziþiile publice;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 229/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare ºi bursele de valori; Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare ºi bursele de valori;

Dacã este Guvernul este bine!

Poftiþi, doamna senator. Domnule ministru, vã ascultãm! O prezentare foarte pe scurt!

**Ñ Domnul Petru ªerban Mihãilescu** _ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului:_

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Este vorba de ratificarea unui Protocol la Convenþia Organizaþiei Naþiunilor Unite privind drepturile copilului, referitor la vânzare, prostituþie ºi pornografie infantilã. El a fost deja semnat de delegaþia românã la New York, la 6 septembrie 2000, este absolut în regulã, este cuprins ºi în acquis-ul comunitar ºi este una din cerinþele pentru integrarea României în legislaþia europeanã.

Tot ce prevede acest protocol noi respectãm prin reglementãrile interne ºi nu avem nici un fel de problemã, este o formulã legalã de a ratifica asemenea protocoale.

A fost ratificat în Camera Deputaþilor ºi rog plenul Senatului sã aprobe ratificarea lui, astfel încât sã aibã forþã înainte de data de 18 septembrie a.c., când o importantã delegaþie a României va fi principal speaker la sesiunea Organizaþiei Naþiunilor Unite destinatã protecþiei copilului în lume.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Sã ascultãm raportul Comisiei pentru drepturile omului ºi minoritãþi.

Doamna senator, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Cu adresa L nr. 475/1999, Comisia pentru drepturile omului ºi minoritãþi ºi Comisia juridicã, pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri au fost sesizate spre dezbaterea ºi întocmirea raportului comun la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 192/1999 privind înfiinþarea Agenþiei pentru Protecþia Drepturilor Copilului ºi reorganizarea activitãþilor de protecþie a copilului.

În ºedinþa din 4 septembrie cele douã comisii au luat în dezbatere proiectul de lege ºi au hotãrât, prin consens, sã se adopte un raport de admitere fãrã amendamente în forma transmisã de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, vã rog, întrebãri, dezbateri generale? Domnul senator Pãcuraru Paul, vã ascultãm.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sigur cã Grupul liberal va vota favorabil pentru acest protocol. El este menit sã defineascã o serie întreagã de lucruri, de aspecte, care sunt obligatorii de avut în vedere atunci când gândim o politicã activã de protecþie a drepturilor copilului. Fundamentale în protocol sunt art. 2 ºi art. 3, articolul 2 care vizeazã activitãþile definite drept obligaþii ale statului de a le interzice a se practica pe teritoriul sãu, mã refer la vânzarea de copii, la prostituþie sau la pornografia infantilã; în egalã mãsurã, art. 3, care prevede infracþiunile care sunt considerate ca atare ºi pe care statul trebuie sã le pedepseascã.

Sigur cã am putea face observaþia cã deºi noi, din pãcate, ne-am definit în lume printr-o imagine nefavorabilã la adresa asistenþei copilului iatã cã lumea, inclusiv lumea civilizatã, are aceleaºi probleme pe care ºi noi le avem, din moment ce a iniþiat ºi aceastã convenþie privind drepturile copilului, din moment ce a iniþiat ºi acest protocol facultativ de la New York.

Cred cã dincolo de definiþiile juridice ºi tehnice, important este a vedea în România care sunt cauzele care pot sã conducã la apariþia acestor fenomene atât de nedorite ºi cred cã grija dintâi a Executivului va trebui sã acþioneze pentru a elimina cauzele. Sigur, putem sã incriminãm sau sã definim juridic foarte multe aspecte, dar important este sã eliminãm cauzele ºi printre cauze, sigur, sãrãcia, subdezvoltarea, lipsa de educaþie, abandonul familial ºi o serie întreagã de alte lucruri care vor trebui analizate mult mai atent de specialiºti în România.

Aº întreba, deci, dincolo de votul favorabil pe care Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal îl va da, voi întreba pe distinsul reprezentant al Executivului cum are în vedere sã apropie în legislaþie cuprinderea tuturor acestor infracþiuni care sunt prevãzute în Protocol pentru cã, dincolo de Protocol, România va trebui sã defineascã în termeni juridici sancþiunile tehnice pe care le va lua pentru a stãvili infracþionalitatea în acest domeniu.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Nu mai sunt. Domnule ministru, vã rog sã daþi explicaþiile necesare.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În cadrul preocupãrilor Guvernului, aºa cum a fost cuprins ºi în raportul de þarã care a fost aprobat de Parlamentul European acum câteva zile, problematica copiilor defavorizaþi ocupã un loc central. Noi avem o strategie globalã pe toate aceste probleme. Ea este extrem de vastã. Are o mulþime de componente ºi încercãm sã recuperãm timpul care trece mai repede decât am dori noi pânã facem toate aceste chestiuni. Concret, sunt câteva practici actuale.

Deci, în primul rând, este vorba de intrarea rapidã în aplicarea unui Program PHARE de 20 de milioane de dolari care are în evidenþã, în primul rând, reducerea abandonului familial ºi el este repartizat pe 30 de judeþe.

În al doilea rând, o reducere masivã a înregistrãrii cu copii handicapaþi, unde s-au fãcut nenumãrate erori, astfel încât de la 15 septembrie 2001 circa 19.000 de copii cu handicap uºor ºi aproape de mediu vor intra în învãþãmântul de masã în condiþii deosebite, ºi îndeplinirea acestei cerinþe a fost foarte mult apreciatã de Comisia Europeanã ºi, în ultimul rând, alocarea a circa 1.600 de miliarde de lei pe acest an special pentru acest domeniu, pe lângã sumele alocate de cãtre judeþe.

În mod categoric sunt extrem de multe de fãcut.

În linie dreaptã se aflã un proiect de Lege privind drepturile copilului în România Ñ noi nu avem pânã acum o Lege a copilului, ci avem Lege pentru copiii defavorizaþi, Lege pentru mama ºi copilul ºi alte chestiuni. E un proiect de lege modern. El se elaboreazã împreunã cu organismele internaþionale care acþioneazã în þara noastrã, în special UNICEF ºi Delegaþia Comisiei Europene. Proiectul de lege va fi prezentat imediat dupã întoarcerea delegaþiei României de la New York, ca sã vedem ultimele modificãri.

O acþiune extrem de importantã a fost suspendarea adopþiilor internaþionale ºi pregãtirea unui proiect de lege care sã modifice radical cadrul acestor adopþii, problemã extrem de delicatã care în ultimii 3 ani ne-a adus o publicitate cu totul ºi cu totul nemeritatã, creatã ºi pe baza unor acþiuni care nu au fost întotdeauna cele mai izbutite dupã 1991.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Înþeleg cã ...

Mai sunt întrebãri? Mai sunt luãri de cuvânt? Nu sunt. Stimaþi colegi,

Mulþumim, domnule ministru.

ªi eu vã mulþumesc.

Trecem la urmãtorul proiect de lege, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 75/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate.

Din partea Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei, domnul secretar de stat Gheorghe Þiplica.

Din partea Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, domnul vicepreºedinte Hriþcu Florin.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Gheorghe Þiplica** Ñ _secretar de stat în Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei_ :

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 75/2000 s-au adus unele modificãri la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate.

O primã modificare se referã la reducerea numãrului de indicatori în funcþie de care se poate declara o zonã defavorizatã. S-a redus numãrul indicatorilor de la 5 la 2, aceºti indicatori fiind: ponderea ºomerilor din zonã sã fie de 3 ori mai mare decât media pe economie, iar al doilea indicator este acela ca zona sã fie izolatã, cu o suprastructurã slab dezvoltatã. Prin comprimarea celor 4 indicatori în unul singur s-a realizat o simplificare a metodologiei de calcul, precum ºi înlãturarea unor concluzii ºi interpretãri.

S-a introdus sancþiunea ca beneficiarii care nu respectã destinaþia bunurilor importate sã restituie toate facilitãþile de care au beneficiat, respectiv scutirea de la plata taxelor vamale ºi taxa pe valoarea adãugatã, în cuantum dublu.

Având în vedere unele deficienþe constatate în activitatea investitorilor din zonele defavorizate, recent, printr-o hotãrâre de Guvern, la mijlocul lunii august s-au aprobat noile norme pentru aplicarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 24/1998, prin care s-au luat o serie de mãsuri pentru întãrirea disciplinei financiare în aceste zone. Astfel, pentru scutirea de la plata taxelor vamale pentru materiile prime importate beneficiarul va trebui sã prezinte organelor vamale certificatul de investitor din zonã, documente privind capacitatea de producþie ºi fundamentarea necesarului de materii prime, avizul Agenþiei pentru Dezvoltare Regionalã care sã confirme cã beneficiarul dispune de investiþia respectivã în zonã ºi deruleazã activitãþi productive.

Da, vã mulþumesc foarte mult.

Din partea Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, domnule senator Hriþcu, vã ascultãm, prezentaþi raportul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cu adresa L 234 Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 75/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicatã, adoptat de Camera Deputaþilor.

Comisia a luat în dezbatere acest proiect de lege. Menþionãm cã s-a primit avizul favorabil de la Comisia economicã ºi de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, de asemenea, ºi de la Consiliul Legislativ.

În urma examinãrii, comisia a hotãrât sã adopte raport favorabil ºi propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma Camerei Deputaþilor, cu amendamentele prezentate în anexã, care face parte integrantã din raport.

În raport de obiectul de reglementare, proiectul de lege se înscrie în categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

Mulþumesc foarte mult. Guvernul este de acord cu amendamentele?

Da, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale? Domnul senator Paul Pãcuraru.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sigur cã problema zonelor defavorizate în România constituie o preocupare. Cred, ca ºi guvernele trecute, cã ºi Guvernul actual manifestã interes pentru cã, într-adevãr, existã în þarã extrem de multe situaþii în care absenþa locurilor de muncã, absenþa de investiþii, aproape imposibilitatea pentru cineva de a avea un loc de muncã sunt o evidenþã. ªi, din acest punct de vedere,

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 75/2000 încearcã sã corecteze o serie de disfuncþii pe care le-a adus Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/1998.

Sigur cã se poate pune un semn de întrebare: de ce muncim atât de mult, totuºi, cu rezultate atât de modeste? Pentru cã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/1998 a avut ºi normele metodologice de aplicare Ñ s-a lucrat foarte mult la ele Ñ, aprobate prin Hotãrârea de Guvern nr. 525/1999, ºi Normele metodologice eliminau confuziile pe care posibila lecturã a textului le dãdea.

Revenind la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 75/2000 ºi discutând strict asupra problemei care este acum în atenþia Senatului, pot spune cã putem accepta ideea ca cele 5 criterii prin care erau definite zonele defavorizate sã se reducã în momentul de faþã ºi aceastã reducere sã aibã drept indicator esenþial rata ºomajului. Deci, sã nu mai avem atâtea elemente de interpretare: zonã monoindustrialã, zonã în care 25% din populaþie e restructuratã ºi aºa mai departe, ºi sã avem un singur criteriu, rata ºomajului. La acest capitol sunt obligat, însã, sã atrag atenþia asupra unei neconcordanþe de fond între textul ordonanþei ºi textul din nota de fundamentare. În textul ordonanþei vorbim de o ratã a ºomajului de trei ori mai mare decât media pe economie. Deci, ca sã înþelegem ce este o zonã defavorizatã, ea este acea zonã în care rata ºomajului este Ñ calculatã pe sistemul statistic de calcul, evident Ñ de trei ori mai mare decât media naþionalã. În nota de fundamentare aflãm cã trebuie sã fie de douã ori mai mare decât media naþionalã. Deci va trebui sã convenim dacã Ñ dacã suntem riguroºi Ñ între nota de fundamentare ºi text trebuie sã fie sau nu o corelaþie.

## Stimate coleg,

Întâmplãtor sunteþi ºi vicepreºedinte al Biroului permanent. Nu insistaþi pe o treabã de procedurã care nu se poate. Aþi avut timp la dispoziþie o lunã de zile sã faceþi amendamente la comisie, de eliminare de texte, de intervenþie pe articole, pe formulãri ºi pe tot ce vreþi dumneavoastrã. Este o regulã aici, pentru cã altfel ieºim din regulament.

V-am ascultat cu atenþie.

O sã dau cuvântul însã domnului ministru secretar de stat Þiplica sã vã dea rãspuns ºi, dacã e cazul, ºi comisiei.

Repet încã o datã: în plen nu se fac amendamente. ªi ºtiþi foarte bine acest lucru. Avem un regulament pe care trebuie sã-l respectãm cu toþii. Sigur, se va face comisie de mediere, oricum, ºi se va analiza la mediere.

Iatã un prilej de a atrage atenþia colegilor senatori cã toate proiectele de acte normative pe care le primesc personal trebuie sã le studieze ºi sã intervinã la termenul respectiv cu amendamente la comisiile care avizeazã sau care fac raportul de fond.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt?

Doamna senator Simona Marinescu.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Aº dori sã întreb iniþiatorul dacã acest proces de încadrare în lista zonelor defavorizate este unul ireversibil. Are Guvernul în vedere o evaluare periodicã a parametrilor pe care zonele respective le prezintã pentru ca unele dintre ele sã iasã de pe aceastã listã?

Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc.

Dacã mai sunt întrebãri, luãri de cuvânt?

Vom mai discuta problema asta, a zonelor defavorizate.

Dacã mã întrebaþi, personal cred cã ar trebui sã le desfiinþãm la o anumitã perioadã.

Domnul secretar de stat Þiplica are cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Este vorba ca ponderea ºomerilor din zona respectivã sã fie de trei ori mai mare decât media pe economie, nu de douã ori, cum este prevãzut în nota de fundamentare.

Dar recunoaºteþi cã aþi greºit în expunerea de motive. Deci textul din ordonanþã este bun.

Textul din ordonanþã este bun.

Corect.

În legãturã cu eliminarea punctului 2, respectiv zona sã fie izolatã, sã fie lipsitã de mijloace din comunicaþie, eu vreau sã spun cã susþin prevederea de ordonanþã pentru cã în calcul se iau unul din cei doi indicatori, ºi nu amândoi. ªi au fost discuþii ºi la Camera Deputaþilor în ºedinþa Comisiei economice, în care s-a spus cã e mai bine sã fie ºi cel de al doilea indicator, respectiv indicatorul b), pentru cã poate sã fie o zonã care, într-adevãr, sã fie izolatã, sã nu aibã, mijloace de comunicaþie ºi care poate sã intre în calcul pentru a fi declaratã ca zonã defavorizatã.

Acum, în legãturã cu poziþia Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei la declararea zonelor defavorizate, eu aº vrea sã precizez aici cã avem pe þarã consiliile de dezvoltare regionalã din care fac parte preºedinþii consiliilor judeþene. În total avem 8 consilii de dezvoltare regionalã ºi fiecare consiliu de dezvoltare regionalã are o agenþie de dezvoltare regionalã, respectiv organul executiv, organul de lucru. Rolul Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei este acela de a analiza propunerile care vin de la Agenþia de Dezvoltare Regionalã ºi de la Consiliul de dezvoltare regionalã ºi de a înainta propunerile respective, pentru declararea zonei defavorizate, la Guvern pentru a fi aprobate prin hotãrâre de guvern.

Zonele defavorizate sunt declarate pe o perioadã de 10 ani Ñ ca sã rãspund ºi doamnei senator Ñ ºi nu sunt ireversibile, respectiv, dacã indicatorii... N-am ajuns în situaþia aceasta, ca o zonã defavorizatã sã fie revãzutã ºi scoasã din aceastã categorie.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da. Bine. Vã mulþumesc foarte mult. Nu mai sunt luãri de cuvânt.

Stimaþi colegi,

La raport sunt douã amendamente ale comisiei. Nu sunt obiecþii asupra lor.

Supun aprobãrii dumneavoastrã raportul comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, cu cele douã amendamente.

Vã rog sã votaþi.

Cu 88 de voturi pentru, 7 împotrivã, 4 abþineri, raportul comisiei a fost adoptat.

Permiteþi-mi sã intrãm cu punctul 6 pentru cã avem ºi comisia, ºi pe domnul secretar de stat Þiplica.

Se referã la proiectul de Lege privind trecerea satului Cuºtelnic din componenþa comunei Gãneºti, judeþul Mureº, în componenþa municipiului Târnãveni, judeþul Mureº.

Eu nu am...

A, dumneavoastrã sunteþi? Vã rog.

Scuzaþi-mã! Am vãzut Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

Vã rog, foarte pe scurt, prezentaþi expunerea de motive. Rugãmintea este urmãtoarea: nu repetaþi ceea ce aveþi în expunerea de motive pentru cã toþi colegii senatori citesc expunerile de motive.

Vã ascultãm.

## **Domnul Ionel Fleºariu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice:_

## Domnule preºedinte,

Mã numesc Fleºariu Ionel. Sunt secretar de stat la Ministerul Administraþiei Publice.

Prin proiectul de lege care vã este supus spre analizã se propune trecerea satului Cuºtelnic din componenþa comunei Gãneºti, judeþul Mureº, în componenþa municipiului Târnãveni. Se face aceastã propunere întrucât satul în cauzã se aflã la o distanþã foarte micã, 300Ð400 de metri, de graniþa municipiului Târnãveni, pe când faþã de satul reºedinþã de comunã este la vreo 14 kilometri. Toate utilitãþile necesare sunt realizate prin municipiul Târnãveni.

Considerãm cã în felul acesta se îmbunãtãþeºte foarte mult situaþia locuitorilor din acest sat ºi, ca atare, rog Senatul sã fie de acord cu aprobarea legii.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Hriþcu,

Vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cu adresa L 286 din 2001 Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege privind trecerea satului Cuºtelnic din componenþa comunei Gãneºti, judeþul Mureº, în componenþa municipiului Târnãveni.

Suplimentar de ce a afirmat domnul secretar de stat Fleºariu aº vrea sã spun cã a fost ºi un referendum la care rezultatele au fost favorabile în gândirea ataºãrii acestui sat la municipiul Târnãveni.

Existã aviz favorabil de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. În raport de obiectul de reglementare, proiectul de lege, în forma transmisã de Guvern, se înscrie în categoria legilor organice.

În urma examinãrii, comisia a hotãrât sã adopte favorabil, fãrã amendamente, ºi propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale. Dacã sunt luãri de cuvânt? Nu sunt. Stimaþi colegi,

Nefiind amendamente,

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 263/2000 privind majorarea capitalului social al Societãþii Comerciale ”C.U.G.Ò Ñ S.A. Cluj-Napoca.

Comisia pentru, buget, finanþe ºi bãnci? Vã rog sã luaþi loc.

Domnule secretar de stat Þiplica, vã rog sã prezentaþi proiectul de lege.

## Domnule preºedinte,

Prin aceastã Ordonanþã de urgenþã a Guvernului nr. 263 din 7 decembrie 2000 s-a acordat de cãtre fostul Fond al Proprietãþii de Stat ”C.U.G.Ò Cluj o finanþare de 130 de miliarde de lei prin diminuarea vãrsãmintelor Fondului Proprietãþii de Stat cãtre bugetul de stat. Aº vrea sã vã informez cã din datele la zi rezultã cã din cele 130 de miliarde de lei pânã în momentul de faþã s-au virat 88 de miliarde de lei.

”C.U.G.Ò Cluj a contractat cu IPROMET (Institutul de Proiectãri Metalurgice) un studiu de fezabilitate care are termen de predare luna septembrie 2001. Dupã primirea studiului de fezabilitate, combinatul va trece la selectarea ofertelor în ceea ce priveºte dotarea ºi retehnologizarea combinatului.

Având în vedere cã aceastã ordonanþã este în curs de realizare, în curs de execuþie, vã propun, domnule preºedinte ºi doamnelor ºi domnilor senatori, sã fiþi de acord cu proiectul de lege în forma prezentatã.

Vã mulþumesc foarte mult.

Raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci îl prezintã domnul senator Constantinescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Nu doresc sã mai insist asupra conþinutului acestui act normativ, întrucât el a fost explicat. Motiv pentru care membrii comisiei au votat în unanimitate acest proiect ºi, în conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Senatului, îl supun spre dezbatere ºi adoptare plenului în forma primitã de la Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.

ªi face parte din programul PSAL stabilit cu Banca Mondialã în detaliu.

Stimaþi colegi,

Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale. Întrebãri, luãri de cuvânt? Domnul Paul Pãcuraru. Am impresia sã sunteþi de serviciu astãzi.

## Domnule preºedinte,

Aproape renunþam la intervenþia de astãzi.

Eu am încercat sã vãd ordonanþa ºi sensul ei. Sigur, este un alt ajutor, o altã subvenþie pe care statul sau Fondul Proprietãþii de Stat o face unei societãþi comerciale cu capital de stat în dificultate. Noi, fundamental ºi de principiu, am fost tot timpul împotriva acestor forme de susþinere ºi de subvenþie mascatã.

Am o întrebare pentru domnul ministru. Am înþeles cã totuºi s-au cheltuit doar 88 de miliarde de lei din cele 130 de miliarde de lei alocate. Deci e vorba totuºi de o sumã considerabilã. La momentul alocãrii era vorba de aproximativ 5 milioane de dolari ºi din discursul dumneavoastrã am înþeles cã aceºti bani s-au consumat deja, dar suntem doar în stadiul studiului de fezabilitate, dupã care va trece la licitare ºi aºa mai departe. Or, în ordonanþã s-a spus cã aceºti bani sunt destinaþi modernizãrii, retehnologizãrii, dotãrii ºi aºa mai departe. Existã ºi o anexã în care ni se spune cât costã fiecare din dotãrile care se vor realiza la cuptorul electric, la topirea oþelului ºi aºa mai departe. Deci, dacã noi suntem încã în studiu de fezabilitate ºi am consumat deja 88 de miliarde lei din 130 miliarde lei, înseamnã cã este cel puþin o neînþelegere la mijloc.

## Da.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt?

Deci ordonanþa, practic, în mare parte ºi-a produs efectele. Deci nu mai este cazul. E datã în 2000, ca sã fim sinceri, domnule Pãcuraru, aþi votat-o cu douã mâini. Are cuvântul domnul secretar de stat Þiplica.

## **Domnul Gheorghe Þiplica:**

## Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

Eu nu am spus cã s-au cheltuit 88 de miliarde lei. Am spus cã s-au primit 88 de miliarde de lei. Aºa am spus. ªi cã angajarea fondurilor respective se va face dupã primirea studiului de fezabilitate, în funcþie de care se vor solicita oferte ºi se va face selecþionarea acestora. Cel puþin aºa am fost informat în cursul zilei de astãzi de cãtre directorul general al ”C.U.G.Ò Cluj. Deci nu s-au cheltuit banii respectivi, s-au primit. ªi nu poate sã schimbe destinaþia acestor fonduri pentru cã, aºa dupã cum rezultã ºi din anexa la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului, banii respectivi sunt repartizaþi pe cele 16 obiective de investiþii: dotãri ºi retehnologizãri.

Proiect de Lege pentru completarea Legii nr. 109/1997 privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Economic ºi Social.

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã?

Vã rog, domnule secretar de stat sã prezentaþi expunerea de motive pe scurt.

## **Domnul Ioan Cindrea** Ñ _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale:_

Prin prezentul proiect de lege se aduce modificare Legii nr. 109/1997 privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Economic ºi Social, iar aceste noi reglementãri definesc cadrul legal pentru plata cotizaþiei anuale pe care Consiliul Economic ºi Social urmeazã sã o achite anumitor organizaþii internaþionale la care este afiliat ºi cadrul legal pentru plata colaboratorilor externi.

Susþinem, ca Minister al Muncii, aprobarea proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 109/1997 privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Economic ºi Social.

## Mulþumesc foarte mult.

Din partea Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, doamna senator Simona Marinescu.

Vã ascultãm.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Am considerat legitime, pe de o parte, plata cotizaþiilor anuale cãtre organismele internaþionale la care Consiliul Economic ºi Social este afiliat, câtã vreme legea reglementeazã posibilitatea ca Consiliul Economic ºi Social sã facã parte din aceste organizaþii, ºi, de asemenea, posibilitatea de a încadra prin convenþii civile colaboratori externi.

În acest sens, comisia a elaborat raport favorabil.

Avem o singurã rugãminte. Din pãcate, raportul nu consemneazã solicitarea formulatã de membrii comisiei ca la punctul 2, modificarea art. 37 alin. 2, pentru acurateþe juridicã, am solicitat ca verbul sã fie pus la timpul prezent: ”Convenþiile civile prevãzute la alin. 1 se încheie în scris ºi cuprind datele de identificare a pãrþilorÒ. Este o solicitare cu care iniþiatorul a fost de acord.

Vã mulþumesc.

Ne complicaþi puþin! Eu cred cã formularea nu este greºitã!

Poate colegii senatori din salãÉ ”Convenþiile civile prevãzute la art. 1 se încheie în scris ºi vor cuprinde datele de identificare ale pãrþilor.Ò Nu este É

Repet, asta înseamnã cã ne trimiteþi la comisie de mediere ºi sã întârziem cu douã sãptãmâniÉ

Noi am solicitat în cadrul comisieiÉ, raportul nu cuprindeÉ

Am înþeles!

Scuzaþi-mã cã am luat cuvântul de aici, trebuia sã vorbesc de la tribunã.

Vã rog, dezbateri generale.

Vã rog, domnul senator Paul Pãcuraru.

## Domnule preºedinte,

Sigur, ordonanþa are douã puncte care intereseazã, în definitiv, sunt douã articole care intereseazã, art. 35, cadrul legal pentru plata cotizaþiei anuale Ñ ºi pentru cã este vorba de banii publici poate ne spune iniþiatorul cam cât este cotizaþia anualã la organizaþiile la care se afiliazã, poate este puþin, poate este mult, poate este interesat contribuabilul sã ºtie cât sunt aceste cotizaþii anuale ºi sã ºtim ºi noi Ñ, în fine, la art. 37, modificarea care se propune cu privire la plata colaboratorilor externi. Aici voi deschide o discuþie puþin mai largã.

Sigur, Consiliul Economic ºi Social este o instituþie de care avem nevoie, cu care Guvernul, patronatele ºi sindicatele se consultã asupra diverselor probleme de dezvoltare economicã ºi socialã. România are însã, dacã nu mã înºel, în momentul de faþã cel puþin 11 institute de cercetare economicã, toate aceste institute fac cercetare, analizeazã strategii de dezvoltare, strategii sectoriale, elaboreazã prognoze ºi aºa mai departe, din pãcate, de 11 ani toate aceste institute sunt destul deÉ

Atunci când este nevoie de ele rãspund cu greu cerinþelor pe care Guvernul, Senatul sau Camera Deputaþilor sau o comisie de specialitate le-ar avea din partea lor.

Întrebarea mea este dacã Consiliul Economic ºi Social doreºte sã gãseascã o formã de acoperire pentru majorãrile de salarii ºi de contribuþii la colaboratori sau dacã, într-adevãr, se poate transforma într-o structurã de cercetare economicã ºi socialã, astfel încât sã poatã sã facã ceea ce cele 11 institute existente în momentul de faþã fac în insuficientã mãsurã.

Vã mulþumesc.

Doamna senator Sporea Elena.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Doresc sã vã spun cã Consiliul Economic ºi Social este un instrument care se gãseºte la dispoziþia sindicatelor, patronatelor ºi a Guvernului pentru a elabora ºi a studia problemele sociale care sunt destul de stringente. Acest organism este cel care, de foarte multe ori, dezamorseazã aceste conflicte sociale.

Vreau sã-i spun domnului senator Pãcuraru, cu tot respectul, Consiliul Economic ºi Social are nevoie de cotizaþii pentru cã este membru al Consiliului Economic ºi Social European, iar noi ne integrãm în Uniunea Europeanã, ºi toate þãrile au acest organism, iar banii pentru colaboratori sunt necesari, pentru cã Consiliul Economic ºi Social nu este un institut de studii economice, el trebuie sã-ºi plãteascã colaboratori pentru a elabora studii care, de multe ori, sunt foarte complexe ºi foarte importante în dezamorsarea conflictelor sociale. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Alte luãri de cuvânt?

Vizavi de acurateþea juridicã invocatã, eu cred cã este corectã formularea ”vor cuprindeÒ, pentru cã altminteri ar trebui sã spunem ”convenþiile încheiate cuprindÒ. În text scrie ”convenþiile care se încheieÒ. Intrãm din perimetrul unei norme dispozitive în perimetrul unei norme imperative ºi schimbãm sensul.

Vã mulþumesc, domnule senator Dinescu. Dacã mai sunt alte luãri de cuvânt?

Domnul secretar de stat Ioan Cindrea, vã rog sã daþi un rãspuns ºi sã vã pronunþaþiÉ

Doamna senator Simona Marinescu, insistaþi?

Nu, nu insistãm asupraÉ

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã rog sã daþi rãspuns problemei ridicate de domnul senator Pãcuraru.

Încep cu ultima problemã. Corect gramatical este ”vor cuprindeÒ ºi îndeplinesc toate condiþiile cerute de limba românã.

Cotizaþia este între 3 ºi 5.000 de euro; este o cotizaþie care se plãteºte pentru afilierea la organizaþiile internaþionale ºi este nevoie de aceastã deschidere, în special spre Europa de Vest, iar în ceea ce priveºte studiile ºi colaborãrile externe, este inevitabil sã se apeleze la colaboratori ºi experþi internaþionali ºi pentru acest lucru trebuie creat cadrul legal pentru plata acestor colaboratori.

Consiliul Economic ºi Social îºi propune epuizarea soluþiilor interne în ceea ce priveºte organismele interne de colaborare.

Vã mulþumesc.

Doream sã adaug ºi eu ceva, ca rãspuns la întrebarea adresatã de domnul senator Pãcuraru.

Consiliul Economic ºi Social lucreazã în cadrul unor comisii specializate pe diverse domenii, are niºte termene pentru a prezenta rãspunsuri, avize la actele normative emise de Guvern ºi de aceea, ca sã lucreze în timp real, are uneori nevoie de aceºti specialiºti. Probabil cã a comanda un studiu unui institut specializat ar cere un interval de timp mai mare. Aceasta a fost raþiunea pentru care comisia a validat punctul de vedere al iniþiatorului. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Neavând amendamente,

Mulþumesc.

Proiect de Lege pentru ratificarea Actului final al negocierilor de adoptare a Acordului între Guvernul României ºi Comunitatea Europeanã privind participarea României la Agenþia Europeanã de Mediu ºi la Reþeaua Europeanã de Informare ºi Observare a Mediului, adoptat la Bruxelles la 9 octombrie 2000, ºi a Acordului între România ºi Comunitatea Europeanã privind participarea României la Agenþia Europeanã de Mediu ºi la Reþeaua Europeanã de Informare ºi Observare a Mediului.

Rog reprezentantul Guvernului sã se prezinte ºi sã facã o scurtã prezentare a proiectului.

## **Domnul Ovidiu Ianculescu** Ð _secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aderarea ºi participarea cu drepturi depline a þãrii noastre la Agenþia Europeanã de Mediu s-a fãcut pe baza acordului bilateral încheiat între România ºi Comunitatea Europeanã, semnat în data de 9 octombrie 2000, în baza Deciziei Consiliului Uniunii Europene, care conferea Comisiei Europene mandat de negociere. Pe lângã obligaþiile privind contribuþia financiarã ºi transmiterea unor date privind starea mediului, conform chestionarelor agenþiei respective, România va avea ºi facilitãþi privind accesul la baza de date a Agenþiei Europene de Mediu ºi va putea participa la proiecte comune sau poate beneficia de sprijin pentru derularea unor noi proiecte.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat la 18 iunie anul acesta, în numele Comunitãþii Europene, acorduri între România ºi Comunitatea Europeanã privind participarea României la Agenþia Europeanã de Mediu ºi la Reþeaua Europeanã de Informare ºi Observare a Mediului.

În acest sens vã propun, doamnelor ºi domnilor senatori, sã votaþi ºi în Senatul României proiectul de lege pentru ratificarea acestui acord.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Domnul Ion Cârciumaru prezintã raportul Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

Raport la proiectul de Lege pentru ratificarea Actului final al negocierilor de adoptare a Acordului între Guvernul României ºi Comunitatea Europeanã privind participarea României la Agenþia Europeanã de Mediu ºi la Reþeaua Europeanã de Informare ºi Observare a Mediului, adoptat la Bruxelles la 9 octombrie 2000, ºi a Acordului între România ºi Comunitatea Europeanã privind participarea României la Agenþia Europeanã de Mediu ºi la Reþeaua Europeanã de Informare ºi Observare a Mediului.

Cu adresa L 286/2001 preºedintele Senatului a sesizat în fond Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport pentru dezbaterea ºi avizarea proiectului de Lege pentru ratificarea Actului final al negocierilor de adoptare a Acordului între Guvernul României ºi Comunitatea Europeanã privind participarea României la Agenþia Europeanã de Mediu ºi la Reþeaua Europeanã de Informare ºi Observare a Mediului, adoptat la Bruxelles la 9 octombrie 2000, ºi a Acordului între România ºi Comunitatea Europeanã privind participarea României la Agenþia Europeanã de Mediu ºi la Reþeaua Europeanã de Informare ºi Observare a Mediului.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ prin adresa nr. 591/22.06.2000, precum ºi de Comisia economicã, prin adresa nr. 837/5.09.2001.

Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, întrunitã în ºedinþa din ziua de 5 septembrie 2001, s-a pronunþat asupra naturii legii în cauzã ca fiind ordinarã, potrivit art. 72 ºi 74 din Constituþie.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât în unanimitate sã-l avizeze favorabil, propunându-l plenului Senatului spre adoptare.

Mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale. Dacã sunt luãri de cuvânt? Stimaþi colegi,

Neavând amendamente, supun la vot proiectul de Lege pentru ratificarea Actului final al negocierilor de adoptare a Acordului între Guvernul României ºi Comunitatea Europeanã privind participarea României la Agenþia Europeanã de Mediu ºi la Reþeaua Europeanã de Informare ºi Observare a Mediului, adoptat la Bruxelles la 9 octombrie 2000, ºi a Acordului între România ºi Comunitatea Europeanã privind participarea României la Agenþia Europeanã de Mediu ºi la Reþeaua Europeanã de Informare ºi Observare a Mediului.

Vã rog sã votaþi.

Cu 95 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Program pentru managementul deºeurilor în Piatra-NeamþÒ, semnat la Bruxelles la 23 octombrie 2000 ºi la Bucureºti la 22 decembrie 2000.

Invit pe doamna ministru Hildegard Puwak sã prezinte proiectul.

Aveþi cuvântul. ## **Doamna Hildegard-Carola Puwak Ñ** _ministrul integrãrii_

## _europene:_

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rog sã-mi permiteþi sã spun un lucru pentru toate cele patru ordonanþe care, de fapt, urmãresc ratificarea unor memorandumuri de finanþare în cadrul unor proiecte finanþate de Comunitatea Europeanã ºi de care beneficiazã municipiile mari din România.

În ultimul an, împreunã cu Comisia Europeanã au fost semnate 17 proiecte pentru infrastructurã de mediu ºi infrastructurã de transport, care totalizeazã 850 milioane euro. Aceastã sumã înseamnã jumãtate din ceea ce România va obþine în perioada 2000Ñ2006, în fiecare an câte 240 milioane euro. Prin acest numãr de proiecte ºi prin suma pe care România a reuºit sã o absoarbã pânã în prezent ne situãm pe primul loc între statele candidate.

## Stimaþi colegi,

Este vorba de aceeaºi reglementare, am mers pe o formulã de proiect de lege, a trecut prin Senat, se aflã ºi s-a votat acum la Camera Deputaþilor, între timp Guvernul, pentru cã era obligat de condiþiile care vi s-au spus aici, a adoptat o ordonanþã de urgenþã. Nu mai este nevoie de ea, pentru cã o reglementare identicã a fost trecutã prin Senat ºi, astãzi, ºi prin Camera Deputaþilor.

Rog ºi Comisia sã fie de acord cu respingerea. De acord, domnule senator Cârciumaru?

De acord, dar noi nu am fost informaþi decât acum!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Aveþi dreptate, aºa este, nu aþi fost informat pentru cã acum douã minute s-a votat la Camera Deputaþilor ºi, atunci, nu are rost sã votãm aceeaºi reglementare de douã ori.

În consecinþã, vã rog sã fiþi de acord sã supun dezbaterii dumneavoastrã respingerea acestui proiect de lege ºi, respectiv, de respingere a ordonanþei.

- Observaþii?

Vã rog sã votaþi.

Respingerea proiectului de lege de aprobare a ordonanþei ºi, implicit, respingerea ordonanþei.

Vã rog sã votaþi.

Cu 70 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, s-a aprobat respingerea proiectului de lege ºi, implicit, respingerea ordonanþei, existând deja proiect de lege în funcþiune.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Extinderea Staþiei de tratare a apelor uzate Dãnuþoni, Valea Jiului Ñ etapa de tratare biologicãÒ, semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000 ºi la Bucureºti la 13 mai 2001.

Doamna ministru Puwak, aveþi cuvântul.

## Vã mulþumesc.

Este vorba de un proiect care se va realiza în Valea Jiului ºi de care vor beneficia oraºele Petroºani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni ºi Uricani, cu efecte de reducere a poluãrii râului Jiu ºi, în aval, a fluviului Dunãrea.

Proiectul are o valoare de 9.680.000 euro, finanþarea nerambursabilã prin ISPA este de 7.260.000 euro, cofinanþarea este asiguratã de Guvernul României.

Vã rog sã aveþi amabilitatea sã adoptaþi proiectul de lege.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnule senator Cârciumaru, vã rog sã prezentaþi raportul.

Raport la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Extinderea Staþiei de tratare a apelor uzate Dãnuþoni, Valea Jiului Ñ etapa de tratare biologicãÒ, semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000 ºi la Bucureºti la 13 mai 2001.

În ºedinþa din 4 septembrie 2001, membrii comisiei noastre au avizat favorabil proiectul de lege, considerând cã este o lege ordinarã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi, dezbateri generale. Dacã sunt întrebãri, luãri de cuvânt? Nu sunt. Neavând amendamente,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Îmbunãtãþirea sistemului de apã potabilã ºi a celui al apelor uzate în scopul conformãrii cu standardele europene în domeniul calitãþii apei ºi protecþiei mediului în municipiul IaºiÒ, semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000 ºi la Bucureºti la 13 mai 2001.

Aveþi cuvântul, doamna ministru Puwak.

Vã mulþumesc.

Dupã cum puteþi observa, este un proiect cu valoare mare, peste 51 milioane euro, din care finanþare nerambursabilã prin ISPA, 38 milioane euro, iar cofinanþarea este asiguratã de BERD, iar obiectivul principal este îmbunãtãþirea condiþiilor de igienã prin modernizarea staþiei de tratare a apei potabile în municipiul Iaºi ºi reducerea poluãrii râului Vaslui.

Vã rog sã aveþi amabilitatea de a-l adopta.

Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/2001 a fost adoptat de Senatul României.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Reabilitarea reþelei de canalizare ºi furnizarea de facilitãþi pentru epurarea apelor uzate în municipiul Craiova, judeþul Dolj, pentru protecþia fluviului DunãreaÒ, semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000 ºi la Bucureºti la 13 mai 2001.

Doamna ministru Puwak, vã ascultãm.

Este vorba de un proiect în valoare de 70 milioane euro, finanþare prin 1SPA, 52 milioane euro, pentru municipiul Craiova.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rog sã observaþi cã prin cele 4 proiecte de lege pe care le-aþi aprobat astãzi Guvernul a suplimentat efortul, resursele financiare pentru infrastructurã cu aproximativ 150 milioane euro, finanþare nerambursabilã, din care contribuþia Guvernului nu depãºeºte 20 de milioane la cele patru proiecte.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Domnule senator Cârciumaru, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

Raport la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Îmbunãtãþirea sistemului de apã potabilã ºi a celui al apelor uzate în scopul conformãrii cu standardele europene în domeniul calitãþii apei ºi protecþiei mediului în municipiul IaºiÒ, semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000 ºi la Bucureºti la 13 mai 2001.

Comisia, în ºedinþa din 4 septembrie, a dezbãtut ºi avizat favorabil acest proiect de lege, care am considerat cã face parte din categoria legilor ordinare, conform art. 72 ºi 74 din Constituþie, ºi îl propunem plenului spre adoptare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi, dacã sunt întrebãri, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Raport la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru Mãsura ”Reabilitarea reþelei de canalizare ºi furnizarea de facilitãþi pentru epurarea apelor uzate în municipiul Craiova, judeþul Dolj, pentru protecþia fluviului DunãreaÒ, semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000 ºi la Bucureºti la 13 mai 2001.

Comisia a avizat favorabil proiectul în ºedinþa din 5 septembrie 20001 ºi îl propune Senatului pentru adoptare.

Natura legii este ordinarã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc. Întrebãri? Nu sunt. Stimaþi colegi,

Doamna ministru, vã mulþumim foarte mult. ## Stimaþi colegi,

Mergem mai departe, proiectul de Lege privind ratificarea Contractului dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi Consiliul General al Municipiului Bucureºti, semnat la Luxemburg la 18 decembrie 2000 ºi la Bucureºti la 19 decembrie 2000, pentru finanþarea Proiectului privind infrastructura urbanã în Bucureºti.

Rog reprezentantul Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului sã ia loc.

Doamna secretar de stat Manolescu, aveþi cuvântul.

## **Doamna Maria Manolescu Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Finanþelor Publice:_

Municipiului Bucureºti, semnat la Luxemburg la 18 decembrie 2000 ºi la Bucureºti la 19 decembrie 2000, pentru finanþarea Proiectului privind infrastructura urbanã în Bucureºti.

Vã rog sã votaþi.

Cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 111/2001 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, semnat la Bucureºti la 6 iulie 2001.

Aveþi cuvântul, doamna secretar de stat.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Contractul de finanþare a fost semnat la Luxemburg la 18 decembrie 2000 ºi la Bucureºti la 19 decembrie 2000. Ratificarea acestui Contract prezintã caracter de urgenþã pentru îndeplinirea condiþiilor de intrare în efectivitate a acestuia. Proiectul de investiþii va asigura dezvoltarea ºi modernizarea infrastructurii în Bucureºti ºi va fi realizat de cãtre Consiliul General al Municipiului Bucureºti, Regia Autonomã de Transport Bucureºti ºi Regia Autonomã de Distribuþie a Energiei Termice Ñ RADET.

Finanþarea proiectului, estimat la valoarea de 220 milioane de euro este asiguratã astfel: 110 milioane euro, din împrumut de la Banca Europeanã pentru Investiþii ºi 110 milioane euro, transfer de la bugetul de stat.

Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaþilor ºi propunem adoptarea acestuia ºi în plenul Senatului. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Din partea Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, domnul senator Hriþcu prezintã raportul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cu adresa L 305/2001, Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã în fond, în procedurã de urgenþã, cu acest proiect de lege. În ºedinþa din 4 septembrie comisia a luat în analizã proiectul de lege mai sus menþionat. Am primit aviz favorabil de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege se înscrie în categoria legilor ordinare.

În urma examinãrii, comisia a hotãrât sã adopte raport favorabil, fãrã amendamente ºi propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma transmisã de Camera Deputaþilor. Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Acordul de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare a fost semnat la Bucureºti la 6 iulie 2001, în valoare de 50 milioane de dolari. Este destinat finanþãrii Proiectului privind dezvoltarea sectorului social.

Costul estimat al proiectului prevãzut a se implementa într-o perioadã de 4 ani ºi jumãtate este de 77,7 milioane dolari ºi va avea urmãtoarele surse de finanþare: împrumutul B.I.R.D., 50 milioane dolari; contribuþia Guvernului României, 21,4 milioane dolari, donaþii în valoare de 6,2 milioane dolari, acordate de Uniunea Europeanã, Guvernul Marii Britanii ºi Guvernul Canadei.

Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale a fost desemnat ca agenþie de implementare cu toate drepturile ºi obligaþiile care decurg din aceastã calitate, iar contribuþia Guvernului României la acest proiect, precum ºi acoperirea serviciului datoriei publice aferente împrumutului se va asigura de cãtre Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale din bugetul de stat, respectiv bugetul asigurãrilor sociale ºi bugetul fondurilor pentru plata ajutorului de ºomaj.

Faþã de cele arãtate mai sus, Ministerul Finanþelor Publice, în calitate de coiniþiator alãturi de Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, propune adoptarea în plenul Senatului.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci va fi citit de domnul senator Constantinescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegiÉ

Scuzaþi-mã. Doamna senator Ciocan.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc. Întrebãri, luãri de cuvânt? Nu sunt. Stimaþi colegi,

Comisia de buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat mai sus.

Proiectul de lege a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, de asemenea, Comisia pentru politicã externã a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în baza prevederilor art. 89 alin. 1 din Regulamentul Senatului, propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege.

Menþionãm cã legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptatã în conformitate cu art. 74 din Constituþie. Mulþumesc.

Mulþumesc foarte mult. Întrebãri, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Stimaþi colegi,

Nu sunt nici amendamente la raport. Raportul este favorabil.

Supun aprobãrii dumneavoastrã proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 111/2001.

Vã rog sã votaþi.

Cu 89 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Proiect de Lege privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Regia Autonomã de Transport Bucureºti, semnat la Bucureºti la 6 noiembrie 2000, pentru finalizarea Proiectului de reabilitare a transportului urban în Bucureºti.

Doamna ministru, vã ascultãm.

Prin proiectul de lege se propune spre ratificare Contractul de finanþare dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi, respectiv, Regia Autonomã de Transport Bucureºti Ñ RATB, în valoare de 7 milioane de euro, destinat finanþãrii Proiectului de reabilitare a transportului urban în Bucureºti.

Proiectul, care urmeazã a fi realizat de cãtre RATB cu sprijinul financiar ºi instituþional al Consiliului General al Municipiului Bucureºti, constã în achiziþionarea ºi instalarea unui prim pachet de echipamente.

Faþã de cele prezentate, Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea proiectului de lege în forma adoptatã de cãtre Camera Deputaþilor. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, doamna senator Ciocan.

Vã ascultãm.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat.

S-a primit aviz favorabil de la Comisia economicã. De asemenea, s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, iar comisia noastrã, în baza prevederilor art. 89 alin. 1 din Regulamentul Senatului, propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege, în forma promovatã de Camera Deputaþilor.

Menþionãm cã legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptatã în conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Luãri de cuvânt, întrebãri, interpelãri? Nu sunt. Stimaþi colegi,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 97/1998 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/1994 privind formarea ºi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului.

Doamna secretar de stat Manolescu, vã ascultãm.

## Vã mulþumesc.

În anul 1998 a intrat în vigoare Legea privind statutul B.N.R. nr. 101/1998 care a adus o serie de modificãri în mecanismul de funcþionare a trezoreriei statului, iar pentru a se asigura o corelare deplinã a funcþionãrii trezoreriei cu acest act normativ a fost promovatã Ordonanþa Guvernului nr. 97/1998.

Principalele mãsuri vizeazã, pe de o parte, faptul cã, în baza acestui act normativ, contul curent general al trezoreriei statului este deschis ºi funcþioneazã la Banca Naþionalã a României ºi plãþile se efectueazã numai în limita disponibilitãþilor care se aflã în cont.

Disponibilitãþile în valutã care provin din împrumuturi externe guvernamentale, precum ºi cele din finanþarea din resurse externe, de asemenea, se pãstreazã în depozite cu dobândã la Banca Naþionalã a României.

De asemenea, actul normativ prevede ºi alte mãsuri de corelare a funcþionãrii trezoreriei cu statutul Bãncii Naþionale a României.

Având în vedere cele de mai sus, Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea Ordonanþei Guvernului nr. 97/1998, þinând cont cã aceasta a fost deja adoptatã ºi de cãtre plenul Camerei Deputaþilor. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Are cuvântul domnul senator Constantinescu pentru a prezenta raportul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Acest proiect de ordonanþã, prezentat pe larg de doamna ministru, a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, þinându-se seama de observaþiile ºi propunerile din material de cãtre iniþiatorii ordonanþei.

Luând în discuþie acest proiect de lege, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci îl avizeazã favorabil ºi propune sã fie supus dezbaterii ºi adoptãrii plenului Senatului în forma prezentatã de Camera Deputaþilor.

Proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor ordinare ºi, în consecinþã, urmeazã a fi adoptat cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituþie.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale.

Dacã sunt întrebãri, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Stimaþi colegi,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 120/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/1994 privind formarea ºi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului.

Doamna secretar de stat Manolescu, aveþi cuvântul.

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 120/1999 s-au propus urmãtoarele completãri ºi modificãri în ceea ce priveºte funcþionarea trezoreriei statului: pe de o parte, cuprinderea în sfera de activitate a trezoreriei statului ºi a emisiunilor certificatelor de trezorerie cãtre populaþie, rãscumpãrarea acestora la scadenþã ºi transformarea în depozit a certificatelor de trezorerie nerãscumpãrate la scadenþã. Aceste operaþiuni se efectueazã tocmai în scopul asigurãrii resurselor de finanþare a deficitului bugetului de stat cu costuri mai reduse.

În al doilea rând, în vederea încasãrii veniturilor bugetare, s-a propus un mecanism potrivit cãruia sumele încasate de cãtre agenþii economici de la ordonatorii de credite sã rãmânã în trezoreriile statului tocmai pentru a crea resursele necesare finanþãrii cheltuielilor bugetare.

În procesul finanþãrii deficitului bugetar de stat, de asemenea, s-a constatat cã apar situaþii când refinanþarea titlurilor de stat ajunse la scadenþã nu poate fi asiguratã prin împrumuturi de pe piaþa bancarã ºi, în aceste condiþii, s-a reglementat rãscumpãrarea la scadenþã a titlurilor de stat din disponibilitãþile aflate în contul general al trezoreriei statului.

Ordonanþa Guvernului nr. 120/1999 a fost aprobatã de cãtre Camera Deputaþilor în ºedinþa din 12 iunie 2001 ºi vã propunem, domnilor senatori, adoptarea acesteia ºi în plenul Senatului.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul vicepreºedinte Constantinescu, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Fãrã a mai insista asupra aspectelor de conþinut prezentate de cãtre iniþiator, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci avizeazã favorabil, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, acest proiect ºi propune dezbaterii plenului Senatului proiectul în cauzã, proiect care se încadreazã în categoria legilor ordinare ºi urmeazã sã fie adoptat cu respectarea prevederilor corespunzãtoare din Constituþie.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Întrebãri, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 35/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/1994 privind formarea ºi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului.

Doamna secretar de stat Manolescu, vã rog.

## Vã mulþumesc.

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 35/2000 s-au propus ºi alte completãri ºi modificãri în ceea ce priveºte funcþionarea trezoreriei statului: în primul rând, cu privire la stabilirea regimului de pãstrare a disponibilitãþilor în valutã în conturi distincte, deschise la Banca Naþionalã a României pentru derularea operaþiunilor de încasãri ºi plãþi cu valutã ale Ministerului Finanþelor Publice; de asemenea, finanþarea din disponibilitãþile contului general al trezoreriei statului a deficitelor bugetare. ªi, de asemenea, în vederea utilizãrii cu randament sporit a resurselor contului curent general al trezoreriei statului, s-au stabilit criterii speciale în ceea ce priveºte acordarea de împrumuturi.

Faþã de cele de mai sus, Ministerul Finanþelor Publice propune adoptarea de cãtre plenul Senatului a Ordonanþei Guvernului nr. 35/2000.

Vã mulþumesc foarte mult.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, domnul vicepreºedinte Constantinescu.

Vã ascultãm.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Chiar dacã pare uºor obositoare aceastã aglomerare de acte normative privind perfecþionarea formãrii ºi utilizãrii resurselor derulate prin trezoreria statului, aºa cum s-a arãtat ºi în expunerile de motive, necesitatea lor rezidã tocmai în alinierea la legislaþia generalã economicã ºi la cerinþele de perfecþionare a realizãrii acestor obiective ºi a altor obiective specifice care revin Ministerului Finanþelor Publice. În consecinþã, ºi în cazul acestui proiect de lege, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci avizeazã favorabil ºi propune dezbaterii ºi adoptãrii plenului Senatului forma adoptatã în Camera Deputaþilor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 189/2000 privind stingerea unor obligaþii bugetare.

Doamna secretar de stat, aveþi cuvântul.

Membrii comisiei au votat în majoritate proiectul de lege ºi, în conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Senatului, îl supunem spre dezbatere ºi adoptarea plenului în forma emisã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 189/2000 privind stingerea unor obligaþii bugetare.

Vã rog sã votaþi.

Proiectul de lege a fost aprobat cu 98 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 196/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 72/1997 privind regularizarea datoriei fostei Companii Române de Petrol. Doamna secretar de stat Manolescu, vã ascultãm.

## Vã mulþumesc.

Prin dispoziþiile acestei ordonanþe de urgenþã, s-a creat cadrul juridic necesar soluþionãrii problemelor generate de blocarea Dunãrii. Astfel, sumele ce reprezintã accize plãtite de cãtre societãþile comerciale de transport fluvial ºi de operare portuarã pentru carburanþii destinaþi funcþionãrii navelor se sting în acelaºi cuantum cu obligaþiile bugetare ale acestora, în condiþiile prevãzute de dispoziþiile comune în materie, respectiv Ordonanþa nr. 11/1996.

Procedura respectivã este admisã pe perioada delimitatã de data reluãrii navigaþiei pe Dunãre în zona oraºului Novi Sad.

Menþionãm cã normele metodologice de punere în efectivitate a ordonanþei au fost aprobate prin Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 45/2001.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 189/2000 a fost adoptatã de Camera Deputaþilor în 12 iunie 2001, iar comisia de specialitate a Senatului a întocmit raport de adoptare în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

În aceste condiþii, vã propunem, domnilor senatori, adoptarea legii de aprobare a ordonanþei în forma prezentatã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Doamna secretar Ciocan prezintã punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege enunþat mai sus.

S-a primit aviz favorabil la proiectul de lege de la Comisia economicã.

Potrivit conþinutului sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (2) din Constituþia României.

## Vã mulþumesc.

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 196/2000 se desfiinþeazã Comitetul de coordonare a operaþiunilor de recuperare a sumelor reprezentând creditele în valutã acordate fostei Companii Române de Petrol, înfiinþatã în baza art. 9 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 72/1997, iar sarcinile de urmãrire ºi recuperare a acestor sume au fost preluate de Autoritatea de Valorificare a Activelor Bancare, în virtutea atribuþiilor care revin acestei instituþii prin legea specialã.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaþilor în ºedinþa din 12 iunie 2001 ºi vã propunem, domnilor senatori, adoptarea ºi în plenul Senatului, în ºedinþa de astãzi.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Doamna secretar Maria Ciocan, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege enunþat mai sus.

S-a primit aviz favorabil de la Comisia economicã ºi, potrivit conþinutului sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (2) din Constituþia României.

În ºedinþa din 5 septembrie anul curent, membrii Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci au votat cu majoritate proiectul de lege ºi, în conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Senatului, îl supun spre dezbatere ºi adoptare plenului, în forma emisã de Camera Deputaþilor, cu amendamentele cuprinse în anexã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Întrebãri? Dezbateri generale? Nu sunt.

Stimaþi colegi,

Supun aprobãrii dumneavoastrã proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 196/2000 privind modificarea Ordonanþei de urgenþã nr. 72/1997 privind regularizarea datoriei fostei Companii Române de Petrol.

Vã rog sã votaþi.

Cu 88 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi douã abþineri, proiectul de lege a fost adoptat de plenul Senatului.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/2001 pentru modificarea Legii nr. 34/1994 privind impozitul pe venitul agricol.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, tot doamna senator Maria Ciocan.

Doamna secretar de stat Manolescu, vã ascultãm.

## Vã mulþumesc.

Începând cu data de 1 iulie 1994, prin Legea nr. 34/1994 a fost instituit impozitul pe venitul agricol în sarcina contribuabililor definiþi prin lege.

Având în vedere prevederile din strategia pe termen mediu ºi din planul de acþiune al Programului de guvernare pe perioada 2001Ð2004, pentru a duce la îndeplinire obiectivele stabilite, Ordonanþa nr. 8/2001 pentru modificarea Legii nr. 34/1994 vizeazã, începând cu anul 2002, urmãtoarele obiective: transformarea impozitului pe venitul agricol în impozit pe teren agricol, intrând astfel în categoria impozitelor pe proprietate. De asemenea, în vederea sprijinirii sectorului agricol ºi a protejãrii fiscale a categoriilor de persoane deþinãtoare de terenuri agricole, impozitul este instituit numai în sarcina celor ce deþin în proprietate suprafeþe de teren agricol mai mari de 10 hectare.

Calculele efectuate au scos în evidenþã faptul cã pe o suprafaþã de 10 hectare se obþine un venit net lunar de aproximativ 800.000 lei. Aceastã reglementare se coreleazã cu principiul impozitãrii unor venituri din muncã peste plafonul salariului minim.

Faþã de cele de mai sus ºi având în vedere ºi raportul de adoptare al comisiei de specialitate a Senatului, Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/2001.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Doamna secretar Maria Ciocan, rog sã prezinte raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat.

Amendamentele depuse de Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã au fost respinse de cãtre comisia noastrã.

Proiectul de lege face parte, conform art. 72 din Constituþia României, din categoria legilor ordinare.

De asemenea, s-a primit aviz favorabil la acest proiect de lege de la Consiliul Legislativ.

În baza art. 89 alin. 1 din Regulamentul de funcþionare a Senatului, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale. Domnul senator Codreanu.

Dupã aceea, domnul senator Constantinescu.

## Domnule preºedinte,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Aceastã lege, fiind agricultor, nu ºtiu dacã este bine venitã la ora actualã pentru agricultura româneascã, agriculturã care se aflã în situaþia pe care o ºtim majoritatea.

Dacã în sesiunea trecutã am participat la comisia de mediere pentru douã cifre, 2001 ºi 2005, pentru amânarea impozitului pe venit agricol ºi am reuºit ca sã vã acoperim pe dumneavoastrã, cei de la guvernare, sã mergem, aºa cum aþi promis în campania electoralã, pe încasarea impozitului pe venit agricol pentru 2005, bineînþeles cã imediat s-a primit, eu ºtiu, hai sã-i spunem, un ordin ca sã nu mai promovãm aceastã idee de impozit pe venit agricol, ci pe teren agricol, ºi a apãrut aceastã Ordonanþã de urgenþã nr. 8/2001 pe care noi, în Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã am dezbãtut-o ºi o parte dintre colegi, colegii care fac parte din aceastã comisie, au fost de acord.

Eu aº spune, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, cã acest impozit, la ora actualã, pentru agricultura româneascã, pentru condiþiile de mediu create ºi condiþiile de producþie care au fost în acest an, pentru condiþiile de secetã care au dijmuit producþia vegetalã ºi nu numai aceasta, implicit ºi producþia zootehnicã, eu aº considera Ñ repet, ca specialist Ñ cã acest impozit pe suprafaþã nu este bine venit.

Dumneavoastrã, cei de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnciÉ

Noi am fãcut o propunere ca sã eliminãm termenul de vârstã de 65 de ani pentru cã am considerat în felul urmãtor: majoritatea care au suprafeþe mari de teren, 50 hectare sau, eu ºtiu, pânã în 50 hectare sunt persoane în vârstã care stau bine mersi la Bucureºti ºi îi scutim ºi de acest impozit pe terenul respectiv.

De asemenea, solicitaþi scutirea totalã de impozit pentru invalizii de gradul I ºi II. Vãd cã aceasta s-a respins.

Eu vreau sã vã motivez, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, cã, în condiþiile în care un secretar de stat iese în mass-media ºi spune cã din cele 3,2 milioane de hectare de porumb, 1 milion de hectare în judeþele din Dobrogea ºi din sudul þãrii sunt fãcute numai pentru furaje, dacã or fi bune ºi pentru furaje, ºi cã diferenþa de porumb Ñ a afirmat domnul secretar de stat Natea Ñ, diferenþa de porumb de 2 milioane care a rãmas ne ajung pentru zootehnia pe care o avem noi la ora actualã, în condiþiile în care România importã 70% din consumul de carne de vitã ºi 55% din cel de porc, cred cã nu este o gândire normalã ºi nu este o gândire bunã.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Constantinescu.

Domnule preºedinte,

V-aº ruga ca acest proiect de lege sã fie retrimis înapoi la Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, pentru cã Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã nu s-au pus de acord în privinþa acestei Ordonanþe nr. 8/2001.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Constantinescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sigur cã strategia ºi programul Guvernului au avut în vedere teoria ºi practica fiscalã în ceea ce priveºte reglementarea acestei materii.

Eu nu doresc sã mã refer la aceastã teorie ºi n-am sã fac nici o parantezã prea mare asupra faptului cã am schimbat denumirea impozitului din venit pe teren agricol, deºi doamna secretar de stat, în explicarea cuantumului, se referã tot la venitul mediu pe hectar.

Am sã mã refer doar la faptul cã problema pe care ne-o punem noi este oportunitatea introducerii, începând cu anul viitor, a acestui impozit.

Rãspunsul pe care membrii Grupului parlamentar P.N.L. l-au dat este acela cã ”nuÒ, exprimat ºi prin votul împotrivã din Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã al domnului senator Flutur ºi prin amendamentul depus.

Avem în vedere, în primul rând, faptul cã nu se poate impozita ceva ce nu este încã bine stabilit, atâta vreme cât retrocedarea proprietãþilor prevãzutã în legea de bazã nu este finalizatã.

Vom ajunge, prin aceastã lege, sã impozitãm terenuri revendicate ºi revendicabile pentru cã, ºtiþi foarte bine, sintagma ”de regulã, pe vechile amplasamenteÒ ridicã probleme în aplicarea acestei legi.

În al doilea rând, impozitul pe terenul agricol trebuie sã þinã seama ºi de niºte realitãþi legate de existenþa efectivã a exploataþiilor agricole. Or, iatã cã noi abia acum avem în dezbatere, în cadrul Senatului, o lege specialã în acest sens, iar implementarea Programului SAPARD pentru asigurarea unui minim de infrastructurã în agriculturã va începe, probabil, abia de anul viitor.

Din acest motiv, amendamentul colegului nostru, senatorul Gheorghe Flutur, depus ºi respins la Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, motiv pentru care la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci n-a mai fost luat în calcul, este cã aceastã impozitare, dacã se considerã din punct de vedere teoretic ºi necesar sã o introducem în legislaþie, sã fie aplicatã începând cu anul 2005, termen pânã la care pot fi finalizate lucrãrile despre care vorbeam, legate de proiectele legislative ºi aplicarea elementelor legate de exploataþiile agricole ºi implementarea Programului SAPARD.

Vã mulþumesc ºi eu. Domnule senator, vã rog, aveþi cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº dori sã dezvolt puþin subiectul legat de impozitarea terenurilor agricole, aºa cum ni-l propune Guvernul, fãcând Ñ dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte Ñ o scurtã revedere a acestui act normativ din anul 1994, aºa cum a fost propus el. Dumneavoastrã vã amintiþi foarte bine pentru cã eraþi prim-ministru în acea perioadã.

În anul 1994, în perioada martieÑaprilie, a fost discutatã aceastã lege în Senatul României; mai sunt chiar acum în salã colegi care îºi amintesc. Motivaþia principalã pentru care a fost introdus impozitul pe venit Ñ s-a insistat foarte mult, deºi au existat nenumãrate voci care sã spunã cã nu este corectã introducerea impozitului pe venit, ci pe proprietate, ºi asupra acestui subiect voi reveni puþin mai târziu Ñ, dar motivaþia principalã, cum spuneam, pe care a adus-o fostul ministru al finanþelor, domnul profesor Florin Georgescu, la acea datã, se referea la iminenta semnare a Acordului stand-by cu Fondul Monetar Internaþional care solicita ca România sã-ºi mobilizeze toate resursele financiare necesare alimentãrii bugetului, fie cã este vorba de bugetul naþional, fie cel local, ºi numai dupã aceea, evident, sã contribuie Fondul Monetar Internaþional cu resurse din exteriorul þãrii. Iar domnul Florin Georgescu, la acea datã, avea drept principal argument faptul cã nu s-a impozitat terenul agricol, respectiv venitul agricol.

Atunci, mai mulþi colegi senatori au adus contraargument faptul cã România încã nu se aflã în capacitatea, prin terenurile agricole, prin deþinãtorii de teren agricol, a Uniunii Europene din 1994, ci undeva prin 1950, cum a fost Uniunea Europeanã la acea datã.

Revin ºi de data aceasta ºi voi spune cã, de fapt, exploataþiile agricole pe care noi le avem la aceastã datã, de peste 10 hectare, sunt în numãr infim, este vorba de câteva procente.

A doua chestiune pe care doresc sã o ridic se referã la o anumitã simetrie pe care, desigur, colegii finanþiºti o cunosc, între impozitare ºi susþinere ºi subvenþionare.

Dacã în proiectul pe care îl veþi aduce probabil joi în dezbatere, cu privire la exploataþiile agricole, se discutã în art. 7 de susþinerea exploataþiilor agricole de peste 110 hectare, atunci întrebarea este urmãtoarea: ce fel de simetrie existã între o lege ºi cealaltã, între un proiect ºi celãlalt? Pe de o parte, susþii ceva ce este peste 110 hectare, iar, pe de altã parte, impozitezi o exploataþie de la 10 hectare?!

Domnule senatorÉ

Voi încheia imediat, domnule preºedinte.

Numai o secundã. Am o rugãminte. Deci noi, la ora 18,00 fix, avem întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri, care sunt radiodifuzate.

## **Domnul Ion Solcanu** _(din salã):_

Este propunerea domnului senator Dumitru Codreanu.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Voi încheia de îndatã, domnule preºedinte.

Deci, stimaþi colegi, vã propun retrimiterea la comisie, pentru analizã ºi un nou punct de vedere.

Vã rog sã votaþi.

Cu 104 voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a retrimis proiectul de lege la comisie.

Aceasta este rugãmintea.

Deci doamna ministru ºtie foarte bine cã baza de impozitare a proprietãþii este valoarea imobiliarã a proprietãþii respective, ºi nu venitul pe care îl produce, impozitarea venitului fãcându-se dupã alte reguli.

În consecinþã, având în vedere toate aceste chestiuni, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal susþine ca acest proiect de lege sã fie amânat pânã în anul 2005, când, desigur, vor exista alte condiþii Ñ sperãm Ñ pentru exploataþiile agricole româneºti.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Înþeleg cã mai sunt luãri de cuvânt.

Stimaþi colegi,

Eu vã fac o propunere. Deci este o formulã: sã sistãm ºi sã reluãm dezbaterile joi, dacã este necesar, sau tot luni. Este, însã, ºi o altã propunere pe care v-o fac Ñ îmi cer scuze cã nu merg la tribunã Ñ, în nume personal, ca senator, ºi al grupului: având în vedere cã sunt foarte multe puncte de vedere divergente între Comisia permanentã pentru agriculturã, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, s-au ridicat aici o serie de probleme, unele din aspecte trebuie concretizate, legat de ceea ce înseamnã în toatã lumea civilizatã principiul universal în fiscalitate, ºi anume orice sursã de venit se impoziteazã. Aceasta, dacã vrem sã ne integrãm în Uniunea Europeanã, dacã nu, stãm acasã.

Deci aceasta este regula. Dar, pentru cã s-au ridicat atâtea probleme, eu v-aº propune ca acest raport ºi proiect de lege sã fie retrimis la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnciÉ

## **Domnul Ion Solcanu** _(din salã):_

A solicitat aceasta domnul senator Dumitru Codreanu.

Domnule preºedinte, dacã îmi permiteþi.

Vã rog.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), aº cere permisiunea dumneavoastrã sã supun atenþiei urmãtorul lucru: având în vedere cã domnul senator Oliviu Gherman nu mai activeazã în Senat, va trebui o persoanã, în locul dânsului, în comisia de mediere la proiectul de Lege privind accesul la informaþiile de interes public ºi am propus pe domnul senator Ion Gogoi.

V-aº ruga sã supuneþi atenþiei plenului Senatului.

Deci, stimaþi colegi, la comisia de mediere menþionatã, înlocuirea domnului senator Oliviu Gherman, care la ora actualã este la Paris, cu domnul senator Ion Gogoi.

Vã rog sã votaþi.

Cu 90 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri, s-a aprobat ºi aceastã modificare.

Trecem la întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri. Stimaþi colegi,

Referitor la întrebãri, vã reamintesc cã sunt radiodifuzate, deci se transmit în direct.

Doamna senator Bãlan Angela Mihaela a pus douã întrebãri Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.

Nu trebuie sã le prezentaþi din nou. Vã întreb: aþi solicitat rãspuns în scris, vreþi ºi rãspuns direct?

Nu, domnule preºedinte, numai în scris.

Dar nu a sosit pânã la ora actualã, nu?

É retrimis la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, împreunã cu Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã ºi în prezenþa Guvernului, a specialiºtilor, sã dezbatã toate acestea, sã vinã ºi sã ne propunã un raport suplimentar. Dacã se înþeleg, dacã nu, vom hotãrî noi prin vot.

Sunteþi de acord?

Da.

Vã rog frumos sã îmi acordaþi cuvântul.

Vã rog.

Vã dau douã minute ca sã ridicaþi aceastã problemã.

Vã mulþumesc.

Întrebãrile mele se referã la problemele învãþãmântului românesc. Prima: când vor fi difuzate în unitãþile ºcolare programele claselor a XI-a de liceu, precizând cã ordinul ministrului aratã cã acest lucru se va petrece pânã la 1 septembrie anul acesta? Întârzierea produce greutãþi la alegerea manualelor de cãtre cadrele didactice, elevi ºi, implicit, la comenzile pe care sunt obligate sã le facã unitãþile ºcolare.

A doua întrebare: familiile sãrace, care au elevi în clasele IÐXII, primesc rechizite gratuit în valoare de 200Ð250.000 de lei, dar din informaþiile pe care le avem rezultã cã, în prima etapã, acestea se vor distribui numai în valoare de 80.000 de lei. Restul, anul viitor. Cine suportã, de douã ori, taxa coletului de la editurã cãtre ºcoalã?

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, doamna senator.

Vreau sã vã fac o precizare: vã rog sã vedeþi în mod serios Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Senatului, sã faceþi distincþie între întrebare ºi interpelare. Suntem la capitolul întrebãri. La întrebãri, sigur, soliciþi sã þi se confirme un fapt sau nu, sau soliciþi dacã existã o preocupare în domeniu a Guvernului. Restul, avem de-a face cu interpelãri. Deci întrebãrile sunt simple, se pot face ºi direct.

Doamna senator Angela Mihaela Bãlan, practic, a fãcut douã interpelãri cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii. Sã fie notate ca atare vã propun ºi, dacã ministrul educaþiei ºi cercetãrii este aici, puteþi da rãspuns acum?

## **Domnul Vasile Molan Ñ** _secretar de stat în Ministerul_

_Educaþiei ºi Cercetãrii (din salã)_ _**:**_

Da, domnule preºedinte.

Bun. O sã vã dãm cuvântul, pentru a da rãspuns inclusiv la aceste douã interpelãri.

La întrebãri, o întrebare avem din partea domnului senator Rus Ioan Aurel cãtre Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

Este aici domnul senator?

Nu, nu este. Este bolnav.

Deci nu îl mai intereseazã, nu este prezent.

Ministerul Apãrãrii Naþionale, domnul Ioan Mircea Paºcu, are o întrebare adresatã de domnul senator Alexandru Ionel.

Din partea Ministerului Apãrãrii Naþionale este cineva aici?

Întrebarea este urmãtoarea: în condiþiile în careÉ

Numai o secundã, degeaba puneþi întrebarea, cã nu avem ministerul.

Eu, oricum, trebuie sã pun întrebarea, ca sã îmi dea rãspunsul data viitoare, nu?

Numai o secundã. E altã întrebare decât cea pe care aþi pus-o?

Da.

Deci, în condiþiile în care, cu prilejul unei interpelãri, eu am adresat urmãtoarea întrebare domnului ministru, ºi anume l-am întrebat cu privire la situaþia bricului ”MirceaÒ, care de 5 ani zace în ºantierul naval, vreau sã îl întreb dacã a gãsit fondurile necesare pentru a se finaliza lucrãrile la aceastã navã-ºcoalã a flotei române. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Vã mulþumesc foarte mult.

Sã se înregistrez la secretariat o întrebare suplimentarã pentru domnul ministru al apãrãrii.

Acelaºi lucru, ºi tot pentru sãptãmâna viitoare, ºi în ceea ce priveºte întrebarea domnului Alexandru Ionel privind situaþia reparaþiilor la bricul ”MirceaÒ.

Pentru Ministerul Industriei ºi Resurselor, doamna senator Maria Ciocan a pus o întrebare. Ministerul este aici?

## **Domnul Romulus Ion Moucha Ñ** _secretar de stat în_

Da, domnule preºedinte.

Poftiþi, luaþi loc.

Deci întrebarea a fost: cum s-a calculat acest procent, 87%, majorare la preþul gazului metan ºi ce considerente s-au avut în vedere?

Domnule preºedinte,

Am pregãtit ºi rãspunsul scris, ºi rãspunsul oral. Deci sunt în mãsurã ca la sfârºitul rãspunsului pe care îl voi da sã înmânez doamnei senator rãspunsul din partea Ministerului Industriei ºi Resurselor.

Doresc sã precizez, stimatã doamnã senator, cã Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale a aprobat, în baza atribuþiilor conferite de lege, un preþ unic reglementat de 2.427 de lei pe metrul cub, subliniez, pentru absolut toate categoriile de consumatori de gaze naturale. Acest preþ a intrat în vigoare la data de 10 august 2001. La ora actualã, raportat la dolar, el este de 82,16 dolari pe mia de metri cubi. Acest preþ a fost discutat în douã ºedinþe ale Guvernului României, iar motivele care au dus la acceptarea acestuia au fost urmãtoarele: reducerea declinului producþiei interne de gaze naturale, care este evidentã datoritã lucrãrilor de exploatare în decursul anilor, ºi menþionez cã volumul de foraje în vederea descoperirii de noi rezerve de gaze naturale a fost diminuat cu peste 50 % datoritã preþului îngheþat, practic, din luna septembrie 2000, sub costurile reale de producþie. Continuarea menþinerii acestui preþ înseamnã creºterea volumului de gaze provenite din import, care sunt de circa 3 ori ºi jumãtate mai scumpe decât gazele din producþia internã, iar raportul dintre producþia internã ºi necesarul de import, pentru acoperirea necesarului total al României, este de 3 la 4.

Al doilea lucru, corelarea preþului gazelor naturale cu preþurile combustibililor alternativi, în vederea eliminãrii discriminãrii între consumatorii de gaze naturale ºi cei care consumã combustibili alternativi, respectiv gaze lichefiate, combustibili lichizi uºori: pãcurã, cãrbune, lemne etc. Devalorizarea monedei naþionale, care genereazã scãderea în termeni reali a veniturilor producãtorilor interni de gaze naturale. Trebuie menþionat faptul cã preþul gazului metan pentru populaþie a fost menþinut la o valoare mult sub limita costurilor de producþie, pe perioada septembrie 2000Ñiulie 2001, ceea ce a impus creºterea solicitãrilor de gaze naturale din import. Aºa dupã cum am spus, acestea sunt extraordinar de scumpe în raport cu producþia internã.

Vã rog, dacã aveþi întrebãri suplimentare?

Aº dori, dacã puteþi sã îmi spuneþi: care este preþul de achiziþie al gazului metan la intern ºi care este preþul de achiziþie al gazului metan de la import, importat?

Da, deci, preþul de achiziþie de la import variazã în funcþie de anotimp, el este ceva mai ieftin în timpul verii ºi este mult mai scump în sezonul rece ºi este, aproximativ, în jurul a 142Ñ145 de dolari pe 1.000 normali metri cubi, iar preþul de la intern este în jur de circa 50 de dolari pe 1.000 normali metri cubi. În schimb, raportul de producþie, deci ceea ce intrã în amestecul, ca sã spunem aºa, care se livreazã cãtre populaþie ºi cãtre industrie este de 25% faþã de 75% în favoarea, din pãcate, a gazului metan din import.

Vã rog, dacã mai sunt întrebãri? Nu mai sunt. Vã mulþumesc foarte mult.

Deci, din partea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei este cineva aici?

Rog foarte mult sã se consemneze: obligatoriu, sãptãmâna viitoare, trebuie sã fie prezent.

Înþeleg cã nu este nimeni din partea Autoritãþii pentru Privatizare?

Deci, aceeaºi problemã: sãptãmâna viitoare, obligatoriu, sã fie aici.

Domnule preºedinte, am o întrebare.

Imediat vã dau cuvântul.

Vorbesc de întrebãri care s-au pus ºi la care trebuie sã se rãspundã.

Domnul senator Corin Penciuc a pus o întrebare pentru Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, ºi domnul senator Dumitru Codreanu. Sãptãmâna viitoare sper sã aveþi rãspunsul.

ªi domnul senator Gheorghe Zlãvog, pentru Autoritatea pentru Privatizare, se referã la ”ALROÒ Slatina.

Vã rog, dacã sunt alte întrebãri de pus acum, dar foarte rapid. Întrebãri, nu interpelãri. Vreau sã repet, încã o datã: întrebare, ºi nu interpelare.

Domnule preºedinte,

Eu am pus aceastã întrebare sãptãmâna trecutã, am cerut rãspunsul în scris, ea este scurtã, este adresatã domnului ministru Miron Tudor Mitrea: existã, oare, vreo legãturã între asfaltul electoral, cu care firma domnului Doru Umbrãrescu a sprijinit candidatura reprezentantului P.D.S.R. la postul de primar al comunei Pârgãreºti, judeþul Bacãu, lucrare estimatã la circa 6 miliarde lei ºi care nu întrunea condiþiile legale pentru finanþarea de la bugetul Consiliului judeþean, ºi faptul cã firma ”Spedition UmbÒ Ñ S.R.L. a aceluiaºi domn Umbrãrescu a primit spre executare, se pare, prin încredinþare directã, lucrarea de refacere a ºoselei BraºovÑPoiana Braºov, în valoare de 52 miliarde lei, finanþatã din Fondul special al drumurilor?

Vã mulþumesc foarte mult.

S-au înregistrat ºi sperãm ca sãptãmâna viitoare sã îl avem pe domnul ministru Mitrea. Vã rog, domnule senator.

ªi aº dori rãspunsul în scris.

Întrebarea mea se referã la metoda aleasã de A.P.A.P.S. pentru privatizarea S.C. ”ALROÒ Ñ S.A. Slatina ºi este urmãtoarea: de ce preferã A.P.A.P.S. pentru privatizarea S.C. ”ALROÒ Ñ S.A. Slatina metoda majorãrii de capital, prin care Grupul ”MarcoÒ va deþine controlul absolut al societãþii, fãrã nici o obligaþie anume (pãstrarea obiectului de activitate al societãþii, repatrierea valutei rezultate din vânzarea la export a produselor, probleme ecologice, obligaþii sociale faþã de cei circa 4.000 de salariaþi etc.) ºi fãrã ca în bugetul statului sã ajungã vreun dolar, ºi respinge metoda de privatizare cu un investitor strategic, investitor care, pe bazã de contract, sã respecte în anumite proporþii condiþiile enumerate mai sus, iar suma rezultatã din privatizare sã ajungã la bugetul de stat?

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnule preºedinte, am ºi eu o întrebare.

Aveþi o întrebare de pus?

Da, domnule preºedinte.

Vã ascultãm.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Întrebarea mea se adreseazã domnului prim-ministru: a primit fostul rege Mihai de Hohenzollern stipendii de la statul român în perioada 1950Ð1989? Dacã da, în ce sume, cu ce frecvenþã ºi pe ce cãi?

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator Constantinescu. Înþeleg cã nu mai sunt alte întrebãri. Trecem la interpelãri.

Daþi-mi voie sã îl invit pe domnul ministru al muncii ºi solidaritãþii sociale, domnul Marian Sârbu, pentru a rãspunde la interpelãrile fãcute.

Dau cuvântul domnului senator Nedelcu Mircea. Este aici?

Da, domnule preºedinte.

Vã rog sã vã prezentaþi interpelarea.

## Domnule ministru,

Interpelarea pe care o fac este urmarea unei sesizãri venite de la Asociaþia foºtilor refugiaþi, strãmutaþi ºi expulzaþi din Ardealul de Nord, cu sediul în Timiºoara, judeþul Timiº, str. Zlatna nr. 8, sc. A, ap. 3.

Potrivit Legii nr. 189/2 noiembrie 2000 privind modificarea ºi completarea Decretului-lege nr. 118/1990, art. 1, care conferã reparaþiile cuvenite persoanelor persecutate din motive etnice, în perioada 6 septembrie 1940Ñ6 martie 1945, un numãr de cetãþeni de etnie românã au depus dosarele, conform prevederilor Legii nr. 189/2000,

la Direcþia de muncã ºi solidaritate socialã a judeþului Timiº, care au fost acceptate. Dupã douã luni, deºi conform legii termenul era de 30 de zile, direcþia mai sus amintitã respingea toate dosarele, invocând argumentul cã Legea nr. 189/2000 se referã doar la cetãþenii români de alte etnii. Ca urmare, refugiaþii de etnie românã din Ardealul de Nord nu ar beneficia de prevederile acestei legi.

Vã rog sã examinaþi starea de lucruri creatã ºi punerea în drepturi, în conformitate cu Legea nr. 189/2000 art. 1 lit. c), a refugiaþilor, strãmutaþilor ºi expulzaþilor de etnie românã din teritoriile ocupate vremelnic de horthyºti. Consider cã ºi miile de cetãþeni români care în anii de tristã amintire au suferit, ca urmare a regimului horthyst instaurat în Transilvania, persecuþii din motive etnice, fiind obligaþi sã îºi pãrãseascã localitãþile de domiciliu, pentru cã erau de etnie românã, meritã reparaþii la fel ca ºi celelalte etnii.

Solicit rãspuns în scris ºi direct, conform regulamentului. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul ministru Marian Sârbu, vã ascultãm.

## **Domnul Marian Sârbu Ñ** _ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Mai întâi, vreau sã spun cã interpelarea domnului senator Mircea Nedelcu este întemeiatã ºi, ca rãspuns, aº dori sã fac urmãtoarele precizãri.

Legea nr. 189/2000 pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 privind modificarea ºi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri conþine prevederi prin care se acordã drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945, din motive etnice. Prin aplicarea acestui act normativ, au rezultat o serie de probleme determinate fie de lipsa documentelor care pot proba persecuþia ºi durata acesteia, pentru care se acordã indemnizaþia, fie de utilizarea declaraþiilor mincinoase ale martorilor care au condus la abuzuri aflate, actualmente, în ancheta organelor abilitate de lege.

În aceste condiþii, este Ñ în opinia noastrã Ñ justificatã prudenþa comisiilor din cadrul direcþiilor teritoriale de muncã ºi solidaritate socialã, în stabilirea drepturilor la indemnizaþii, care au cuantumuri, în general, destul de mari. În situaþia în care au fost soluþionate negativ unele solicitãri, potrivit art. 7 alin. 4 din Legea nr. 189/2000, persoanele nemulþumite puteau ataca hotãrârea comisiei la Curtea de Apel, în termen de 30 de zile de la data comunicãrii acesteia.

Cunoscând, însã, problemele pe care le-au avut comisiile pentru aplicarea Legii nr. 189/2000 ºi pentru soluþionarea unitarã a cererilor, fãrã a se da posibilitatea interpretãrilor personale ale membrilor comisiei, s-a solicitat în mod oficial punctul de vedere al Comisiei juridice a Camerei Deputaþilor, Ministerului Informaþiilor Publice ºi Ministerului Justiþiei.

Ca urmare a rãspunsurilor primite, vã asigur, domnule senator, cã în cel mai scurt timp Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, împreunã cu Departamentul pentru minoritãþi din cadrul Ministerului Informaþiilor Publice, va proceda la elaborarea normelor pentru aplicarea unitarã a prevederilor Legii nr. 189/2000.

Vã rog, domnule senator Nedelcu.

ªi eu vã mulþumesc, domnule ministru, pentru rãspunsul acordat.

Bun. Vã mulþumesc foarte mult.

Tot pentru domnul ministru Marian Sârbu, are o interpelare doamna senator Maria Ciocan.

## Domnule ministru,

Deºi la alegeri promisiunile pentru îmbunãtãþirea condiþiilor sociale ale populaþiei au fost foarte multe ºi frumoase, încã din primele luni guvernanþii nu numai cã nu s-au þinut de cuvânt, dar au ºi început cu majorãrile la benzinã, curent electric, pe care au reuºit sã le majoreze aproape în fiecare lunã, la impozite, iar acum, ca o bombã, a apãrut o majorare a gazului metan cu 87%. Oare câþi oameni ºi, mai ales, pensionari, vor putea sã îºi plãteascã taxele în aceastã iarnã, când se anunþã o majorare substanþialã ºi a gigacaloriei, în condiþiile în care salariile nu s-au majorat deloc, iar pensiile au crescut numai cu 4Ð5%?

Vã rugãm sã ne comunicaþi cum v-aþi gândit sã veniþi în sprijinul categoriilor defavorizate ale populaþiei, pentru a reuºi sã iasã din aceastã iarnã.

Solicit rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnule ministru Marian Sârbu,

Douã probleme. Eu i-am dat cuvântul doamnei senator Maria Ciocan sã îºi susþinã interpelarea pe care a fãcut-o data trecutã, nu sã vinã cu una nouã. Dar nu este rãu cã aþi formulat-o.

Data trecutã aþi fãcut o interpelare, referindu-vã la gigacalorie, da?

## Da, domnule preºedinte.

ªi, dacã îmi permiteþi, vã prezint acum interpelarea.

Din cauza preþurilor ridicate, prima zi de ºcoalã a devenit o adevãratã problemã pentru mulþi pãrinþi, în condiþiile în care o uniformã costã în jur de un milion de lei, la aceasta adãugându-se ºi rechizitele. Astfel, pentru începutul anului ºcolar, un pãrinte trebuie sã scoatã din

buzunar cel puþin douã milioane de lei, ceea ce reprezintã, de multe ori, întreg venitul familiei.

Întrebare: cum se poate asigura protecþia socialã a unui copil, în condiþiile în care alocaþia este de 130.000 de lei pe lunã?

Vã mulþumesc.

Deci, domnule ministru Marian Sârbu, rugãmintea este ca la aceastã interpelare care s-a fãcut sã daþi un rãspuns, iar la cealaltã, dacã consideraþi necesar cã se poate da un rãspuns mai complet, sãptãmâna viitoare, cum hotãrâþi dumneavoastrã.

Vã ascultãm.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Fireºte cã întrebarea doamnei senator Maria Ciocan este o întrebare absolut fireascã, în condiþiile în care, totuºi, sãrãcia în România a atins cote alarmante, cu precãdere în ultimii 4 ani, dar aº vrea sã vã spun, doamnã senator, cã, totuºi, protecþia socialã a unui copil nu se realizeazã numai prin acordarea lunarã a alocaþiei de stat pentru copii. ªi, mai mult decât atât, vreau sã vã spun cã, potrivit Programului de guvernare, familia a fost pusã în centrul preocupãrilor de naturã socialã. În acest context ºi având în vedere faptul cã fiecare copil trebuie sã aibã o familie, familia beneficiazã de alocaþii pentru subzistenþã ºi alocaþii pentru dezvoltare familialã. În cazul alocaþiei de stat pentru copii, însã, instituitã prin Legea nr. 61/1993, copilul este titularul acestui drept universal. Este adevãrat cã în prezent cuantumul acestei alocaþii este insuficient, dar avem în vedere o majorare a acestuia în anul 2002, astfel încât la finele anului 2004 cuantumul alocaþiei lunare, potrivit Programului de guvernare, sã reprezinte 10% din salariul mediu pe economie. Astfel, în primul semestru al anului 2002, vreau sã vã spun, chiar începând cu 1 ianuarie 2002, cuantumul lunar al alocaþiei de stat pentru copii se va ridica la 150.000 de lei, iar începând cu semestrul al doilea va fi de 180.000 de lei. În continuare, acest cuantum se va majora la 320.000 de lei de copil, în anul 2003, ºi la 535.000 de lei pentru fiecare copil în anul 2004, respectând în acest fel promisiunea pe care am fãcut-o în campania electoralã, ca alocaþia pentru copii sã reprezinte 10% din salariul mediu brut pe economie.

Având în vedere cã în anul 2001 nu au existat, totuºi, suficiente resurse pentru majorarea cuantumului alocaþiei de stat pentru copii, prin Ordonanþa nr. 33/2001 Guvernul a hotãrât acordarea de rechizite ºcolare elevilor înscriºi în învãþãmântul de stat primar ºi gimnazial la cursuri de zi, în anul de învãþãmânt 2001Ð2002, ºi care sunt în întreþinerea familiilor al cãror venit mediu net lunar pe membru de familie este de pânã la 50% din salariul de bazã minim brut pe þarã.

Vreau sã vã spun cã aceastã mãsurã va continua ºi în anii care urmeazã. Anul acesta, datoritã resurselor financiare limitate, am acordat, totuºi, suma de 200 de miliarde lei. Intenþionãm ca anul viitor aceastã sumã sã fie una, pe cât posibil, mai mare, poate chiar dublã. Mãsuri evidente în sprijinul familiilor cu copii vor fi materializate, de asemenea, prin aplicarea de la 1 ianuarie 2002 a Legii privind venitul minim garantat.

Vã mulþumesc ºi eu.

Aº dori rãspuns ºi în scris.

Absolut.

## Domnule ministru,

Vã mulþumim foarte mult. Vã dorim succes, în continuare, în activitate.

Din partea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, domnul secretar de stat Gheorghe Predilã.

Vã rog sã luaþi loc.

Domnul senator Rus Ioan Aurel este aici.

Nu.

Nu este aici, ne pare rãu ºi rugãmintea este... deci, încã o datã, mãcar sã fie prezent dacã face o interpelare.

E bolnav!

Rugãmintea este dacã îl aveþi în scris sã îi trimiteþi în scris.

Bun, din partea Ministerului Culturii ºi Cultelor, domnul Pâslaru Dumitru.

Doamna senator Norica Nicolai este aici?

Vã rog sã prezentaþi interpelarea pe care aþi fãcut-o.

Este vorba de demolarea bisericii. Da, vã rog, vã ascultãm.

Luaþi loc, domnule secretar de stat.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Este normal ca în zece ani de evoluþie democraticã a þãrii poporul român sã înceapã sã îºi regãseascã tradiþiile ºi sã îºi reconstruiascã bisericile.

De aceea, salutãm iniþiativa comunitãþii din comuna Bãiºoara, judeþul Cluj, de a avea o nouã bisericã ortodoxã, bisericã care a fost sfinþitã ieri.

Însã nu putem spune acelaºi lucru despre iniþiativa de a demola vechea bisericã, o bisericã construitã în 1859 de cãtre comunitatea greco-catolicã a comunei, aceastã demolare fãcându-se sub pretextul penibil al unei strãmutãri.

În realitate, pe 20 august, în prezenþa foarte multor membri ai acestei comunitãþi, au intrat buldozerele, au distrus biserica ºi s-au recuperat materialele care se mai puteau recupera pentru a fi utilizate la alte construcþii.

O bisericã este o clãdire ºi, din punctul de vedere al legii civile, are acelaºi regim juridic, acela prevãzut în Legea nr. 50/1991.

Doresc, domnule ministru, sã faceþi o verificare ºi sã vedeþi dacã s-au respectat dispoziþiile legale prevãzute în lege, care impun obligativitatea autorizaþiei de demolare.

În acelaºi timp, doresc sã subliniez cã dincolo de acest gest, a cãrui utilitate, a cãrui justificare moralã nu o discut, în curtea acestei biserici se gãseau ºi mormintele a trei eroi din Al Doilea Rãzboi Mondial, care au avut parte de aceeaºi ”cinstireÒ din partea comunitãþii, distrugându-se atât mormintele, cât ºi însemnele acestor morminte, mã refer la cruci, lucru care ar putea intra chiar sub incidenþa Codului penal, în condiþiile în care reglementãrile legale cu privire la exhumare sunt în vigoare ºi obligatorii a fi de urmat.

Da, vã mulþumesc. Domnul secretar Pâslaru.

**Domnul Dumitru Pâslaru Ñ** _secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor:_

Vã mulþumesc, doamna senator.

Chiar astãzi am discutat aceastã problemã cu domnul ministru Rãzvan Theodorescu, care a ordonat deja controlul pe care ºtiam cã îl veþi cere, ºi vã solicit îngãduinþa de a vã rãspunde personal la aceastã interpelare sãptãmâna viitoare, conform procedurii, de altfel, dânsul fiind în strãinãtate.

Vã mulþumesc.

De acord? Bun, vã mulþumesc foarte mult. Cam atât aþi avut, da?

ªi Ioan Rus...

Domnului senator Ioan Rus Aurel, care nu este prezent, vã rog sã îi trimiteþi în scris rãspunsul.

Din partea Ministerului Administraþiei Publice dacã este cineva? Nu este.

Domnul senator Radu F. Alexandru, aveþi cuvântul. Domnia sa a fãcut o interpelare, vine cu o completare.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte.

Interpelarea mea era adresatã domnului ministru Cozmâncã ºi avea ca obiect Legea care reglementeazã drepturile ce se cuvin foºtilor ºefi de state, promulgatã în urmã cu douã luni de zile.

Aºa cum toatã lumea a citit în presa centralã, dacã în ceea ce îl priveºte pe Regele Mihai i s-a asigurat o reºedinþã oficialã prin retrocedarea Palatului Elisabeta ºi, poate, nu cunosc, alte drepturi, în cazul fostului Preºedinte Constantinescu nu s-a gãsit pânã acum cu cale sã i se asigure nici locuinþa, nici indemnizaþia, nici spaþiul de lucru cuvenit prin legea promulgatã.

Am înþeles cã domnul ministru nu poate sã fie astãzi prezent pentru a da un rãspuns, a cerut o amânare, nu am absolut nimic împotrivã, rog de la microfonul Senatului ca într-un timp cuviincios, într-un timp firesc, sã primesc un rãspuns ºi, fireºte, m-aº bucura sã aflu, la data la care voi primi rãspunsul, cã chestiunea deja s-a rezolvat.

Vã mulþumesc foarte mult.

Da, ºi eu vã mulþumesc foarte mult.

Eu aº putea sã vã dau, dar nu e cazul, o sã vinã, sãptãmâna viitoare, din partea administraþiei, sã vã rãspundã.

I s-au oferit câteva reºedinþe domnului Preºedinte, le-a refuzat cã sunt prea mari ºi nu poate sã facã faþã, deci sunt niºte chestii, dar sãptãmâna viitoare...

Eu nu am mandat sã vorbesc în numele domnului Preºedinte, ce am vãzut în ziar... Era vorba de fosta reºedinþã a lui Ceauºescu, cred cã era mai mult o glumã decât..., dar mai bine sã ne oprim aici. Vã mulþumesc.

Sigur cã da. Mulþumesc foarte mult.

Din partea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, vã rog. Domnul senator Alexandru Ionel e aici?

Da.

Vã rog sã prezentaþi interpelarea pe care aþi fãcut-o data trecutã.

Domnule secretar de stat, luaþi loc.

## Domnule preºedinte,

În condiþiile în care în aceastã sãptãmânã va avea loc deschiderea noului an ºcolar fãrã ca ºcolile, în totalitatea lor, sã fie puse la punct, sunt numeroase probleme pe care Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ar trebui sã le fi rezolvat deja.

Astfel, dupã cum se cunoaºte, conform Legii nr. 142/1998, cadrele didactice sunt îndreptãþite sã primeascã ºi ele tichete de masã. Cu toate acestea, de trei ani de zile acest lucru nu s-a realizat datoritã practicilor vechii guvernãri.

O datã cu schimbarea puterii, personalul didactic a aºteptat ca Partidul Social Democrat sã îºi materializeze promisiunea electoralã în aceastã privinþã.

Totuºi, prin proiectul de buget aprobat în aprilie anul curent, nu au fost aprobate fondurile necesare. S-au fãcut unele amendamente în acest sens, dar domnul ministru de finanþe Tãnãsescu le-a respins.

Suma necesarã pentru cele 400.000 de cadre didactice ar fi de aproape 400 miliarde de lei.

Doamnã ministru,

Deoarece dumneavoastrã aþi promis la mai multe întâlniri cu cadrele didactice din þarã cã, începând cu septembrie anul curent, veþi acorda aceste tichete, vã solicit sã îmi rãspundeþi dacã vã veþi þine de cuvânt.

De asemenea, vã rog sã îmi rãspundeþi cum vor fi acoperite salariile cadrelor didactice pe lunile noiembrie ºi decembrie anul curent, ºtiut fiind cã bugetul aprobat pentru învãþãmânt acoperã salariile numai pânã în luna octombrie.

Cadrele didactice sunt, de asemenea, nemulþumite ºi de proiectul de Lege privitor la salarizarea personalului bugetar, unde se regãsesc, ca ºi pânã acum, tot în subsolul grilei ierarhice.

Pentru aceste considerente, vã anunþ cã situaþia din învãþãmânt poate deveni explozivã, putând fi pus chiar sub semnul întrebãrii deschiderea acestui an ºcolar.

Domnule preºedinte,

Eu am cerut rãspunsul pentru sãptãmâna viitoare.

Stimate coleg,

Trebuie sã ne încadrãm în douã minute de interpelare, vã rog.

Domnul secretar de stat Vasile Molan, da, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, vã rog sã daþi rãspunsul.

Eu pot sã rãspund pe loc.

La întâlnirile cu cadrele didactice s-a promis cã se cautã soluþii pentru rezolvarea problemei privind tichetele de masã, nu cã din luna septembrie se dau tichete de masã, ºi încã se mai cautã aceste soluþii, se încearcã reduceri de posturi în cadrul sistemului pentru a contribui prin reducerile respective la acoperirea sau gãsirea sumelor respective.

În legãturã cu faptul cã bugetul acoperã salariile pânã în octombrie, nu este exact, pentru cã anexa la Legea bugetului prevede sumele necesare pentru fiecare judeþ în parte. Au fost unii primari care au înþeles greºit prevederile acestei legi, în sensul cã au adus în anul 2001 al 13-lea salariu ºi ultima chenzinã pe decembrie. Adãugând ºi acest lucru sigur cã, aparent, salariile nu ajung, dar acestea se dau din bugetul pentru anul urmãtor.

Deci, din toate calculele fãcute, salariile ajung pânã în decembrie, salariile pentru cadrele didactice. Au fost în anumite judeþe unele probleme ºi s-a corectat aºa cum s-a solicitat de la judeþe. Deci, sub acest aspect, salariile ajung.

Trebuie sã ºtiþi cã noi ne zbatem în continuare pentru tichete sau, dacã este posibil ºi este convenabil, pentru o mãrire de salariu, încât acestea sã intre în salariu, sã nu fie numai tichete pe perioadele care ºtiþi cã se dau într-un an ºcolar.

Dacã reuºim o mãrire de salariu, mi se pare cã e o victorie mai mare decât tichetele de masã.

Dacã mai aveþi ceva de adãugat, domnule senator?

Eu vã mulþumesc.

În privinþa tichetelor de masã nu sunt, însã, lãmurit, soluþiile acestea pânã în ce datã pot fi gãsite?

Noi cãutãm în continuare, sperãm sã gãsim în aceastã toamnã soluþii. Eu nu pot sã spun exact o datã pânã când, dar trebuie sã reþinem cã ne zbatem pentru acest lucru care nu depinde numai de noi.

Cerem ministerului sã rezolve urgent punerea în drepturi a celor în cauzã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnule secretar de stat, vã ascultãm.

Pot sã rãspund?

Da, hotãrârea de Guvern care a ieºit în legãturã cu sporul de rural are mai multe lucruri nerezolvate, unul menþioneazã obligativitatea de a avea domiciliul în comunã, dar sunt situaþii în care primesc spor de rural cei care au domiciliul în comunã ºi lucreazã în oraº.

Este adevãrat cã o serie de comune au fost uitate din hotãrârea respectivã ºi mai este adevãrat cã, sã vã dau douã exemple, Voluntariul ºi Otopeniul au un spor de rural mai mare decât alte comune izolate.

Noi, în momentul de faþã, lucrãm la corectarea acestei hotãrâri de guvern, aºa cum a stabilit ºi premierul la întâlnirea de la Snagov. De urgenþã facem o hotãrâre nouã care sã corecteze toate aceste probleme ºi oamenii sã primeascã drepturile respective.

E hotãrâre sau ordonanþã?

E hotãrâre.

Da, m-au întrebat cei de la Sindicatul...

Domnule senator, mulþumit de rãspuns?

Da, am avut o discuþie cu dânºii acum ºi le-am explicat ºi dânºilor.

Deci, domnule secretar de stat, rugãmintea este când aveþi o soluþie chiar sã informaþi ºi Senatul, ºi Camera Deputaþilor ce mãsuri au fost gãsite.

Domnul senator Bunduc Gheorghe avea o interpelare legatã de sporul de izolare pentru cadrele didactice. Vã ascultãm, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Interpelarea mea este adresatã Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, este foarte punctualã.

În judeþul Tulcea trei comune, ºi anume Mihai Bravu, Mahmudia ºi Murighiol, în aceste comune cadrele didactice nu primesc drepturile salariale prevãzute în Statutul personalului didactic ºi anume art. 49 alin. 2, articol care se referã la sporul de izolare.

Motivul pentru care aceºti profesori ºi învãþãtori nu primesc sporul de izolare este faptul cã în tabelul-anexã la aceastã lege s-au omis, pur ºi simplu, aceste trei comune.

Parþial sunt mulþumit, rugãmintea mea este sã se precizeze de când aceºti oameni vor primi drepturile ce li se cuvin de la aprobarea Statutului personalului didactic. E vorba de ani de zile de când nu primesc, datoritã unei greºeli tehnice!

Nu este vorba de o nouã ordonanþã. Au fost omise de pe tabelul-anexã al acestei legi.

Vã mulþumesc.

Aºtept rãspunsul în scris.

Da, dar aceste omisiuni le corectãm alãturi de celelalte. Nu pot sã vã rãspund de ce ceilalþi au fãcut greºit, dar eu pot sã vã spun cã acum noi vrem sã corectãm. Asta pot sã vã rãspund.

Bun, sã veniþi cu corectura cât mai repede. Dacã este vreo interpelare de adresat domnului ministru?

Mai am de rãspuns doamnei Maria Ciocan.

La cine mai aveþi de rãspuns?

Doamnei Maria Ciocan.

Doamna senator Maria Ciocan, eu nu o am aici, dar, vã rog, puneþi interpelarea, doamna senator. Probabil cã a fost întrebare.

## A fost interpelare.

## Domnule secretar de stat,

În fiecare an pãrinþii întâmpinã greutãþi deosebite în asigurarea condiþiilor necesare pentru ºcoalã, aceºtia trebuind sã cheltuiascã sume importante datoritã preþurilor ridicate la rechizite, manuale ºi îmbrãcãminte.

Datoritã imposibilitãþilor procurãrii celor necesare unui elev, mulþi copii nu sunt trimiºi la ºcoalã.

Rugãm ministrul educaþiei ºi cercetãrii sã binevoiascã a ne comunica modalitatea venirii în sprijinul acestor copii pentru a putea accede un numãr cât mai mare, indiferent de condiþia lor socialã, la acest izvor nesecat de luminare a naþiunii, care este cartea.

Vã mulþumesc.

Domnule ministru, vã ascultãm.

câºtigat licitaþia nu pot tipãri un numãr atât de mare de caiete ºi atunci suntem nevoiþi sã dãm ºi în luna decembrie alt rând de caiete ºi cred cã nu ar fi chiar foarte rãu, cã nu ºtiu ce se întâmplã în unele familii de dispar aceste caiete, cei mari le iau, le rup, le... ºi, atunci, cred cã este mai sigur aºa.

Deci vor ajunge caiete ºi în decembrie.

Pe lângã aceasta am vrut ca aceste rechizite sã vinã din producþie internã ºi, ca sã vã dau un exemplu, Flaro nu a reuºit sã ne dea decât 2.000 de stilouri din 900.000, cât avem noi nevoie. Sperãm ca pânã în decembrie ei sã reuºeascã sã facã aceste lucruri.

ªi, la cealaltã întrebare, programele sunt tipãrite, nu ºtiu de ce nu au ajuns la dumneavoastrã în ºcoalã, dar, dacã îmi permiteþi, eu mã interesez mâine la inspectoratul ºcolar, sã vedem de ce nu au ajuns acolo.

## **Doamna Angela Mihaela Bãlan** _(din salã):_

Nu la ºcoalã nu au ajuns, în inspectoratele ºcolare nu au ajuns!

În primul rând în inspectorate ºi dupã aceea ºi în ºcoli!

## **Domnul Vasile Molan:**

Cred cã este o problemã la Bucureºti, pentru cã sunt judeþe care le-au primit.

## **Doamna Angela Mihaela Bãlan**

**:**

Vã mulþumesc pentru rãspuns.

## Îmi permiteþi?

În legãturã cu manualele vã informez cã se asigurã manuale gratuite pentru învãþãmântul obligatoriu, clasele IÐVIII. În momentul de faþã, în ºcoli sunt 80% din necesarul de manuale pentru acest an ºi urmeazã sã facem un calcul, sã vedem cu ce sume putem contribui ºi pentru elevii de liceu care provin din familii cu venituri mici. Aceasta în legãturã cu manualele.

În legãturã cu rechizitele, în mare parte a rãspuns domnul ministru Marian Sârbu.

Vreau sã vã precizez cã mâine dimineaþã pleacã primele maºini cu pachete cu rechizite cãtre patru judeþe din þarã, mâine pleacã din faþa Guvernului, în aºa fel încât Ñ este un ritm stabilit Ñ pânã la 15 septembrie aceste pachete cu rechizite pentru copiii proveniþi din familii sãrace sã ajungã la toþi copiii.

Inspectoratele ºcolare au situaþiile din fiecare ºcoalã în legãturã cu aceºti copii ºi ºtiu la cine trebuie sã ajungã aceste pachete.

Dacã îmi permiteþi, domnule preºedinte, aº prelungi puþin sã rãspund ºi întrebãrii doamnei Bãlan, pe care a pus-o mai devreme, pe aceeaºi temã.

Vã ascultãm.

## **Domnul Vasile Molan:**

Este adevãrat cã se dau în douã tranºe aceste caiete ºi rechizite, pentru cã în momentul de faþã cei care au

Domnule secretar de stat Vasile Molan, vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi,

Direcþia Generalã a Vãmilor dacã este aici? Nu avem reprezentant?

Bun, nu este prezent, a promis cã vine sãptãmâna viitoare, luni, domnule senator, aºa cãÉ A, vreþi sã o puneþi acum? Vã ascultãm.

## **Domnul Viorel Balcan**

**:**

Da, ca sã ºtie de ea.

Domnul senator Balcan Viorel are cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea ºi a domnului senator Sin Nicolae este adresatã Ministerului Finanþelor Publice, Direcþiei Generale a Vãmilor.

Obiectul interpelãrii, punerea de acord a prevederilor Codului vamal cu prevederile Legii nr. 84/1992 în privinþa bunurilor ºi materialelor care provin din strãinãtate, folosite de cãtre utilizatorii zonei la realizarea investiþiilor din zonele libere, neconcordanþe ºi încãlcãri ale legislaþiei române în vigoare cuprinse în Normele tehnice aplicate prin Decizia Direcþiei Generale a Vãmilor nr. 753/2001.

Aºa cum au fost redactate, normele se caracterizeazã prin: contravin actelor normative cu caracter de lege, Legea nr. 84/1992, Codul vamal al României, ceea ce juridic le face inaplicabile; în loc sã simplifice ºi sã fluidizeze operaþiunile vamale, le complicã ºi le îngreuneazã; introduc paralelisme în atribuþiunile administraþiilor zonelor libere ºi ale organelor vamale; restrâng ilegal ºi abuziv facilitãþile regimului de zonã liberã; interpreteazã ilegal sensul unor articole de lege, ceea ce nu intrã în competenþa unor instituþii ale Executivului; expun autoritãþile statului ºi administraþiile zonelor libere unor posibile litigii comerciale ºi nu numai; contravin ºi direcþiei urmãrite de reglementãrile internaþionale privind fluidizarea circulaþiei internaþionale a mãrfurilor; creeazã diferenþe între regimul bunurilor strãine din zonele libere ºi acela al bunurilor strãine din porturile româneºti ce vor beneficia de facilitãþi în baza Ordonanþei nr. 131 din 31 august 2000.

Doresc rãspunsul în scris ºi direct, vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator Balcan Viorel. Stimaþi colegi,

Mai avem o interpelare a domnului senator Codreanu Dumitru cãtre primul-ministru, legat de Societatea ”NicolinaÒ, de la Iaºi, posibilitatea de a participa la licitaþii. Înþeleg cã nu avem posibilitatea sã dãm un rãspuns, da?!

Rugãmintea este Ñ este aici secretarul de stat pentru relaþia cu Parlamentul Ñ ca pânã sãptãmâna viitoare ori se prezintã direct secretarul general al Guvernului, dacã nu poate primul-ministru sã dea un rãspuns, sau un rãspuns scris pentru domnul senator Codreanu Dumitru.

Da, mulþumesc, domnule preºedinte, eu l-amÉ

Dacã mai sunt alte interpelãri de fãcut?

încheiat cu ªantierul Naval Brãila prevede ca termen limitã data de 30 noiembrie 2001.

Avem speranþa cã ªantierul Naval Brãila va reuºi sã îndeplineascã obligaþiile contractuale angajate în acest sens cu Ministerul Apãrãrii Naþionale.

ªi, pentru cã aþi întrebat de fonduri, putem spune cã în acest an deja au fost plãtiþi cãtre ªantierul Naval Brãila, în luna august, 7 miliarde, în luna septembrie, 5,5 miliarde, în luna octombrie, 4,5 miliarde, celelalte tranºe urmând a fi la finalizarea acestui contract.

Deci, la nivelul actualei conduceri a Ministerului Apãrãrii Naþionale existã o puternicã determinare ca, în fine, aceastã navã reprezentativã din flota noastrã sã poatã sã poarte pavilionul cu mândrie ºi pe alte meleaguri.

ªi, pentru a înþelege determinarea actualei conduceri, doresc sã menþionez, inclusiv personal, am donat jumãtate din salariul pe luna august Ligii Navale, tocmai pentru a susþine efortul de revitalizare a acestei nave. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule ministru, ºi îl felicit pe domnul ministru al apãrãrii pentru faptul cã s-a þinut de cuvânt ºi a rezolvat aceastã problemã care treneazã de ºapte ani.

Vã mulþumesc încã o datã.

Vã mulþumesc, domnule senator Ionel Alexandru. Domnule Sorin Encuþescu mai aveþi ceva? Bine, vã mulþumim foarte mult.

Din parteaÉ pe cine mai avem aici?

Doamna ministru Manolescu, aveþi de dat rãspuns, da?

## **Din salã:**

Pentru domnul senator Ionel Alexandru.

## **Doamna Maria Manolescu**

**:**

Da.

Aveþi de dat niºte rãspunsuri, da? Vã ascultãm. Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Sorin Encuþescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ :

## Domnule preºedinte,

## Domnelor ºi domnilor senatori,

La interpelarea adresatã de domnul senator Ionel Alexandru, referitoare la alocarea fondurilor necesare pentru finalizarea lucrãrilor de reparaþii la nava-ºcoalã ”MirceaÒ, vã menþionez cã a fost prevãzut iniþial ca în circa doi-trei ani sã fie finalizate lucrãri de revitalizare ºi modernizare a acestei nave.

Lipsa resurselor necesare finalizãrii lucrãrii a dus la prelungirea perioadei de execuþie a acestora din luna noiembrie 1994 ºi pânã în prezent.

În anul 2001, datoritã preocupãrilor ºi eforturilor conducerii Ministerului Apãrãrii Naþionale, au fost alocate în totalitate fondurile necesare pentru finalizarea revitalizãrii ºi modernizãrii navei-ºcoalã ”MirceaÒ, iar contractul

Vã ascultãm, poftiþi.

Am douã rãspunsuri la interpelãrile adresate de domnul senator Valentin-Zolt‡n Pusk‡s.

Înþeleg cã nu este în salã ºi în aceste condiþii vã propun sã le transmit prin Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul, scris.

I-aþi fãcut rãspunsul scris domnului Pusk‡s?

Da.

Bun, dacã sunt nu e nevoie sãÉ V-aþi înþeles cu dânsul, trebuia sã comunicaþi ºi nu era nevoie sã vã pierdeþi timpul aici.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/20.IX.2001

Nu ºtiam dacã dânsul vine sau nu. Eu mã aºteptam sã fie în salã.

Noi vã mulþumim, oricum, pentru prezenþã. Mai avem vreun minister aici?

Domnul Bulumete.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

E aceeaºi treabã cu domnul Pusk‡s, da? Nu are rost, domnul Pusk‡s nu e prezent. Nefiind prezent, noi vã mulþumim cã sunteþi aici, rugãmintea este sã îi rãspundeþi

în scris. Dacã dânsul solicitã totuºi, un dialog de la tribuna Senatului, vã rechemãm.

Din pãcate, e plecat în strãinãtate ºi nu este prezent acum.

Deci, domnul Dumitru Bulumete, da? Vã salutãm, domnule secretar de stat.

Dacã mai existã de fãcut vreo interpelare, de pus vreo întrebare? Nu.

Vã mulþumim, stimaþi colegi senatori, mulþumim domnilor miniºtri pentru prezenþã.

Vom lua mãsuri sã fim mai prompþi în ceea ce priveºte prezenþa colegilor la întrebãri, interpelãri ºi în rãspunsuri.

Cu aceasta, declarãm închisã ºedinþa noastrã de astãzi.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,

E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 124/20.IX.2001 conþine 36 de pagini.**

Preþul 26.604 lei