Stenogramă plen

Domnilor senatori, vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã!

Permiteþi sã deschid ºedinþa Senatului de astãzi, 23 aprilie. ªedinþa va fi condusã de subsemnatul, ajutat de cei doi colegi secretari, domnul Mihai Ungheanu ºi domnul Sorin Adrian Vornicu.

Vã anunþ cã, din totalul de 140 senatori, sunt prezenþi la lucrãrile noastre, ºi-au exprimat prezenþa prin cartele 105 colegi senatori. Avem 9 colegi care sunt absenþi motivat, fie cã sunt în delegaþie în strãinãtate sau sunt membri ai Guvernului.

Aþi primit ordinea de zi. Înainte de a trece la votarea ordinii de zi, vreau sã vã informez cã, referitor la punctul 2, proiect de Hotãrâre privind structura serviciilor Senatului, s-au primit o serie de observaþii de la diferite grupuri parlamentare.

Dacã mai sunt observaþii, vã rog sã le comunicaþi pânã disearã.

Vã propun ca acest punct sã-l scoatem de pe ordinea de zi, urmând sã mai avem o discuþie în Biroul permanent, pe baza observaþiilor dumneavoastrã.

Þin sã vã precizez însã cã ceea ce se supune plenului Senatului este o organigramã, conform prevederilor art. 102 din regulament, deci numai structura mare, organizatoricã, ºi numãrul maxim de posturi. Statele de funcþiuni, componenþa pe servicii, pe birouri este atribut, conform regulamentului, al Biroului permanent.

Deci solicit scoaterea punctului 2, pentru a face o treabã care sã fie în ordine ºi pusã de acord.

Punctul 2 se referã la structura serviciilor Senatului, urmând ca miercuri, dupã discuþia din Biroul permanent ºi dupã ce analizãm aceste observaþii, propuneri, sã vedem care sunt îmbunãtãþirile care trebuie aduse, ºi, probabil, lunea viitoare sã o prezentãm aprobãrii dumneavoastrã.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere de eliminare a punctului 2 de pe ordinea de zi?

Cine este pentru?

Cu 96 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri, s-a aprobat scoaterea de pe ordinea de zi.

Dacã mai sunt observaþii la ordinea de zi? Vã rog, vã ascultãm, stimate coleg.

Domnule preºedinte,

Profit de prezenþa dumneavoastrã, sã vã reamintesc cã am fãcut o propunere, în urmã cu un timp, privind modificarea timpilor acordaþi pentru declaraþii parlamentare, pentru întrebãri ºi rãspunsuri.

Pânã la ora actualã nu am primit nici un fel de rãspuns.

Doresc un rãspuns la propunerea respectivã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã pot da un rãspuns. Cererea dumneavoastrã a fost analizatã de Biroul permanent.

În final, Biroul permanent a considerat cã ora pe care o avem la dispoziþie pentru declaraþii politice, la ora actualã, este suficientã.

De altfel, Grupul parlamentar P.R.M. are un timp considerabil la dispoziþie pentru declaraþii politice. ## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

_**:**_

Era vorba pentru întreg Senatul, nu pentru timpul partidului.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Asta a fost. A fãcut obiectul discuþiei în Biroul permanent ºi s-a considerat cã aceastã orã este suficientã.

Dacã vor mai fi propuneri, vom analiza ºi eventuala posibilitate de mãrire a timpilor acordaþi pentru declaraþii politice.

Dacã sunt alte observaþii? Nu sunt.

În ceea ce priveºte programul de lucru Ñ sigur, programul obiºnuit de la ora 15,30 pânã la ora 19,30, deci programul de lucru l-aþi vãzut, înþeleg cã sunteþi de acord cu el.

Dacã sunt observaþii totuºi la programul de lucru? Mã refer inclusiv la componenþa actelor normative care fac obiectul.

Nu sunt observaþii.

Vã rog sã votaþi.

Cu 101 voturi pentru, 3 voturi împotrivã, nici o abþinere, programul de lucru pentru ziua de astãzi a fost aprobat de plenul Senatului.

Trecem la punctul 1, declaraþii politice, amintindu-vã cã Grupul parlamentar P.D.S.R. are la dispoziþie 28 minute; Grupul parlamentar P.R.M., 16 minute; Grupul parlamentar P.D., 6 minute; Grupul parlamentar P.N.L., 6 minute; Grupul parlamentar U.D.M.R., 5 minute.

Permiteþi sã dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., domnului senator Doru Laurian Bãdulescu.

Sã-i felicitãm pe Gheorghe...

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da, este adevãrat. Daþi-mi voie ca, în numele Biroului permanent, al dumneavoastrã, sã urãm mulþi ani, sãnãtate, fericire, bucurii tuturor celor care astãzi Ñ sãrbãtoare foarte mare, Ñ îºi serbeazã numele, fie cã se numesc Gheorghe sau nume apropiate, George, Gyšrgy ºi aºa mai departe.

La mulþi ani, încã o datã, sãnãtate din partea noastrã!

Domnule senator, aveþi cuvântul.

## **Domnul Doru Laurian Bãdulescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

În declaraþia politicã de astãzi abordez o temã pe care o consider deosebit de importantã, þinând de modul în care suntem percepuþi noi, parlamentarii, parlamentarii Grupului parlamentar P.D.S.R. în primul rând, cât ºi

actualul Legislativ de cãtre electorat, acum, la trei luni de mandat.

Cei care au fãcut parte din Camera superioarã ºi în trecuta legislaturã, cu siguranþã, nu au uitat maniera în care Grupul parlamentar P.D.S.R. ºi parlamentarii sãi au fost judecaþi ºi condamnaþi cu ”mânie proletarãÒ de cãtre reprezentanþii puterii care câºtigaserã alegerile din 1996. Pentru toate relele din lume ce se abãtuserã asupra þãrii înainte de 1996, pentru cei 50 de ani de comunism, evident, tot noi eram de vinã. Tot ce fãcusem noi, tot ce începusem noi trebuia abandonat rapid, retezat de la rãdãcinã ºi s-a procedat ca atare.

De ce mã întorc la aceste lucruri, de ce deranjez memoria unor colegi de Senat care ar fi vrut, poate, ca ele sã cadã în uitare?

Pentru cã, iatã, acum, Parlamentul României este pus în situaþia de a valida sau cel puþin de a discuta un morman de acte normative ale puterii din anii 1997Ð2000, de a-ºi consuma timpul cu un uriaº pachet legislativ moºtenit: rapoarte, proiecte de lege, ordonanþe de urgenþã, ordonanþe.

Ni se aduc în faþã rapoartele Bãncii Naþionale din anii 1997, 1998. Ele au trecut prin Camerele reunite în ritm accelerat, din pãcate, la 7 martie 2001, fãrã a suporta amendamente, deºi în perioadele respective s-au întâmplat lucruri de o gravitate maximã: au fost lichidate bãnci, fonduri de investiþii au falimentat, populaþia înºelatã fiind încã în fierbere.

Ni s-au adus, în acelaºi regim, rapoarte de execuþie bugetarã ale Televiziunii Române pe anii 1998 ºi 1999. N-a fost timp sã analizãm cu atenþie faptul cã se sesizaserã serioase nereguli economice.

Actele normative care se referã la aceste instituþii Ñ Banca Naþionalã a României, Televiziunea Românã, Radioul, Curtea de Conturi Ñ ºi nu numai la acestea, trebuie sã fie foarte exigent analizate de Parlament ºi, cu prioritate, de noi, reprezentanþii P.D.S.R.

Vã mulþumesc foarte mult.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar P.R.M., domnul senator Badea Dumitru.

## **Domnul Dumitru Badea:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Fãrã îndoialã, dacã nu era ºedinþa C.S.A.T. de vineri, sãptãmâna trecutã, poate acea sãptãmânã n-ar fi ieºit din obiºnuit. Unele informaþii ºi comentarii destul de vagi, reþinute ºi contradictorii, din zilele care au precedat acea ºedinþã, lansate, probabil, de la Preºedinþie, cu scopul de a cunoaºte reacþia opiniei publice, au mai estompat însã zelul celor care se credeau deja pe cai mari, atotstãpânitoarea informaþiilor despre tot ceea ce miºcã în þara asta. Subiectele fierbinþi au fost noile proiecte de acte normative, respectiv Legea siguranþei naþionale ºi Legea privind reorganizarea C.S.AT., care, bineînþeles, nu au fost date publicitãþii, respectându-se legile conform cãrora ºedinþele C.S.A.T. nu sunt publice, cetãþenii trebuind sã se mulþumeascã doar cu ce mai pot cumpãra,

mass-media, ºi cu un comunicat al C.S.A.T dinainte tipãrit, organizatorii neavând nici dotarea ºi nici decenþa sã aºtepte finalul ºedinþei pentru a difuza acel comunicat.

Ziarul ”ZiuaÒ a publicat joi, integral, primul proiect din cele pe care le-am enumerat, iar din cel de-al doilea a prezentat câteva extrase. Preºedintele C.S.A.T. afirmã cã nu le-a citit ºi totuºi nu ºtim pe ce bazã a fãcut niºte declaraþii prin care ºi-a manifestat acordul sau dezacordul cu unele prevederi din aceste proiecte de lege.

Mai mult. Încercând sã prosteascã opinia publicã, ceea ce nu-i mai reuºeºte de multã vreme, a afirmat cã aceste proiecte vin de undeva, din trecutul cederisto-fesenisto-udemerist, de parcã vechea guvernare i-ar fi lãsat în greaua moºtenire ºi ordinea de zi a ºedinþelor C.S.A.T. pe urmãtorii patru ani.

Dupã câte ºtiu, iniþiatorul propunerii legislative privind revizuirea Legii C.S.A.T., domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, a fost deputat ºi în legislatura trecutã ºi tot la P.D.S.R. Nu este în intenþia mea sã fac dezbateri generale privind cele douã proiecte de lege. Va veni vremea ºi pentru aceasta atunci când ele vor fi puse în dezbaterea Senatului, dacã vor intra în portofoliul ordinii de zi în aceastã legislaturã. Totuºi, ca profesionist în domeniul informaþiilor nu pot sã nu constat cã în ultimul timp în România a reînceput lupta, profund dãunãtoare pentru þarã, pentru supremaþia în domeniul deþinerii informaþiilor ºi, respectiv, într-un plan ascuns, a scoaterii serviciilor de informaþii de sub controlul parlamentar, prin dispersarea acestui aºa-zis control în competenþa mai multor comisii parlamentare.

Mulþumesc, domnul senator Badea.

Are cuvântul din partea Grupului parlamentar P.N.L. domnul senator Radu Alexandru Feldman.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sãptãmâna premergãtoare sãrbãtorilor pascale a fost pentru noi, parlamentarii, o sãptãmânã de maxim travaliu, în efortul comun de a da cât mai repede þãrii bugetul pe anul 2001.

Discuþiile, þinem bine minte, s-au purtat la temperaturi dintre cele mai înalte, ºi amendamentele ºi observaþiile celor care ºi-au exprimat insatisfacþia pentru oferta bugetarã fie cã veneau din partea opoziþiei, fie cã erau fãcute din rândurile puterii au fost combãtute ºi respinse cu argumente ce invocau raþiuni de neînvins.

Bugetul, ni se explica de fiecare datã, este o construcþie, inexplicabil articulatã, pânã la cel mai ascuns detaliu, ºi chiar ºi o virgulã mutatã ar atrage dupã sine surparea întregului edificiu. Indiferent de opiniile pe care le-am exprimat, eram toþi convinºi, nu mã îndoiesc de asta, cã ne facem datoria cu seriozitate, ºi confruntãrile dintre noi sunt angajate sub semnul responsabilitãþii ºi al bunei-credinþe.

Am trãit aceastã iluzie pânã cu câteva clipe înaintea votului final, când, din discursul premierului Adrian Nãstase, am aflat cu stupoare cã, de fapt, noi nu eram ceea ce ne imaginam, parlamentarii unei þãri europene, civilizate, aplecaþi asupra uneia din legile de bazã ale statului, ci niºte cobai prinºi într-un experiment conceput de acesta între douã cãlãtorii în strãinãtate.

Domnul Nãstase ne-a mãrturisit astfel cã discutarea bugetului i s-a pãrut cea mai potrivitã ocazie pentru lansarea unui ”balon de încercareÒ, a unui ”test foarte interesantÒ Ñ reproduc opinia Domniei sale Ñ care urma sã-i spunã între ce parametri mai variazã duplicitatea unui partid parlamentar, în speþã, Grupul parlamentar P.N.L. Pentru cã, cinste nouã, liberalii au fost adevãraþii subiecþi ai testului. Toþi ceilalþi, parlamentarii Grupului parlamentar P.D.S.R., ca ºi ai celorlalte partide, preºedinþii celor douã Camere ale Parlamentului, membrii Guvernului, toþi nu au fost decât niºte figuranþi rãtãciþi fãrã nici o vinã în laboratorul magicianului.

Iertaþi-mã, asta era opinia preºedintelui partidului din care faceþi parte. Am reprodus cuvânt cu cuvânt...

ªi, aºa, dupã ce zile în ºir ni s-a uscat limba în gurã bãtându-ne pentru o abordare sau alta a unei chestiuni de maxim interes Ñ spre exemplu, destinaþia banilor proveniþi din marile privatizãri Ñ ne-a fost dat sã aflãm cã era suficient doar un pocnet din degetele maestrului ca ”nuÒ-ul cel mai ferm sã se metamorfozeze într-o clipitã în ”daÒ-ul cel mai îmbietor, ca albul sã se preschimbe, înainte de a clipi, în negru, ca principiile economice cele mai ferme sã-ºi dovedeascã consistenþa fumului de þigarã.

Ca sã aflãm toate astea, a trebuit, e drept, ca Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal sã aibã cutezanþa sã declare cã nu poate vota bugetul propus de Guvernul Nãstase.

Sigur, primele întrebãri care ne vin în minte dupã o asemenea revelaþie nu pot fi decât câte alte asemenea teste ascundea în mãruntaiele lui proiectul de buget, câte alte trape sau capcane sau oferte seducãtoare ar mai fi fost dezvãluite, funcþie de numãrul mâinilor care se prefigurau a se ridica în favoarea sau împotriva bugetului.

Dar mai importantã ºi mai gravã decât orice întrebare mi se pare observaþia care se impune cu necesitate ºi care priveºte comportamentul incalificabil ºi inadmisibil al celui care se aflã azi în fruntea Executivului. A recunoaºte dreptul tuturor partenerilor de pe scena politicã de a avea propriile opþiuni ºi a-i trata cu cuvenita consideraþie, indiferent de cât de apropiate sau de opuse ne sunt aceste opþiuni, este o regulã elementarã ºi obligatorie a jocului democratic.

Orice încãlcare a unui asemenea comportament nu face decât sã tensioneze ºi sã transforme lupta politicã într-un spectacol dintre cele mai nocive pentru þarã.

## Stimaþi colegi,

Vã mãrturisesc cã, poate, nu aº mai fi revenit asupra acestui incident, atât de grav ºi de neplãcut, dacã ar fi fost, pânã la urmã, vorba doar de un accident. Dar, din pãcate, este vorba de o metodã de felul în care domnul Nãstase îºi permite sã se supere ºi sã-i trateze pe toþi cei care nu-i fac pe voie. Exercitarea zilele trecute a dreptului constituþional al P.N.L. de a contesta o lege la Curtea Constituþionalã este catalogatã imediat ca iresponsabilã. Lista ironiilor, a calificativelor jignitoare pe care liderul partidului de guvernãmânt îºi permite sã le practice cu o îngrijorãtoare dezinvolturã, spre deliciul unei galerii gata oricând sã aplaude humorul ºefului, este lungã ºi depãºeºte cu mult timpul de care dispun. O cunoaºteþi foarte bine fiecare dintre dumneavoastrã. Este, poate, singurul bilanþ cu care primul-ministru se poate prezenta senin dupã suta de zile de guvernare, în faþa oricãrei judecãþi.

Fireºte, bãieþii de mingi...

## **Din salã:**

Chiar jigniþi toþi colegii?!...

Au dreptate... asta nu e exprimare, nu vã supãraþi...

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Mã lãsaþi sã termin?!... Vã rog, lãsaþi-mã sã termin ºi vã ascult ºi eu pe...

Chiar nu þi-e ruºine, mã?!...

Stimaþi colegi,... Stimaþi colegi, vã rog foarte mult...

Nu. Noi suntem bãieþii de mingi...

Aþi depãºit puþin mãsura, domnule senator. Vã rog sã continuaþi... N-o sã vã placã când o sã vi se rãspundã la fel...

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Îmi pare rãu, domnule senator, cã doriþi sã creaþi o atmosferã neplãcutã în Senat, prin afirmaþii puþin necontrolate.

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

Când era la Partidul Democrat nu avea dreptul la cuvânt.

Are cuvântul din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul senator Adrian Pãunescu.

Fireºte, bãieþii de mingi formeazã echipa oamenilor politici, partidelor, înalþilor funcþionari internaþionali ºi instituþiilor internaþionale...

Ne jigneºti o datã ºi pe urmã continui... Nu se poate aºa ceva...

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Domnul senator, nu-i vorba despre dumneavoastrã, e vorba de noi. Noi suntem bãieþii de mingi. Lãsaþi-mã sã-mi termin declaraþia politicã...

Fireºte, bãieþii de mingi formeazã echipa oamenilor politici, partidelor, înalþilor funcþionari internaþionali ºi instituþiilor internaþionale care au îndrãznit sã aibã un alt punct de vedere decât cel stabilit de premierul Adrian Nãstase. Domnul Goe nu ar putea fi altul decât cel care, aidoma infantilului personaj al lui Caragiale, încearcã sã impresioneze o lume întreagã prin fumurile lui: premierul Adrian Nãstase.

Vreau sã cred cã vorbele mele au fost suficient de limpezi ºi nu simt nevoia sã pun prezenta declaraþie sub nici un titlu.

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Domnule preºedinte, jigneºte pe toatã lumea!

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Dar trebuie sã spun rãspicat tuturor celor care au urechi sã audã, ºi sunt mandatat sã vorbesc în numele Partidului Naþional Liberal, cã nu vom tolera niciodatã ºi nimãnui aerele de neprobatã superioritate, acuzele vexatorii, tonul de bãºcãlie de cea mai joasã speþã. Ne respectãm toþi colegii de pe scena politicã.

ne respectãm toþi colegii de pe scena politicã, am promis o opoziþie echilibratã ºi suntem fideli angajamentului fãcut ºi cerem preºedintelui partidului de guvernãmânt sã-ºi onoreze responsabilitatea majorã ce-i revine în instalarea unui climat de normalitate în viaþa politicã româneascã.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Domnilor parlamentari,

Mã pregãtisem sã vã spun un lucru de o imensã gravitate, despre care vã voi vorbi în curând, însã am suportat ºi eu, ca ºi dumneavoastrã, cu dificultate jenanta dejecþie verbalã a colegului nostru

care, probabil, din raþiuni profund autobiografice, vorbeºte despre copiii de mingi ºi despre domnul Goe cu ”sÒ de la ”sâsâitÒ. Nu vreau sã intru în polemici de acest fel. Preþuiesc prea mult ideea liberalã ca sã o vãd caricaturizatã în acest fel.

Ceea ce aveam sã vã spun, în fond, este cã într-o Europã a tuturor comunicãrilor ºi a tuturor ºtirilor, alaltãieri noaptea, la Chiºinãu, 4 indivizi cu cagule negre au intrat în apartamentul marelui nostru contemporan, marele poet ºi gazetar ºi luptãtor pentru unitatea naþionalã, Nicolae Dabija, l-au bãtut pânã dimineaþa, i-au vandalizat casa, i-au distrus biblioteca ºi nimeni, iatã! pânã astãzi, luni, la ora patru fãrã zece, nu a scris un cuvânt despre Dabija ºi despre drama lui de poet fragil aflat în faþa maºinii de nivelat oase de la marginea imperiului sovietic ºi sovietizant. Ce putem face noi aici, când ºtim cã am ridicat glasul de câteva ori pentru libertatea lui Ilie Ilaºcu ºi a fraþilor sãi ºi aceasta nu a adus, din nefericire, nici un folos cauzei libertãþii celor pentru care strigam inutil la Bucureºti sau la Strasbourg? ªi, totuºi, preluând aceastã zãdãrnicie ºi retrãind-o, trebuie sã spunem ceva, trebuie sã facem ceva.

Poate cã ar fi cazul sã vã reamintesc cine este Nicolae Dabija. Este unul dintre clasicii în viaþã ai poeziei române. Este unul dintre cei care la sfârºitul penultimului deceniu al veacului trecut, împreunã cu Grigore Vieru, cu Dumitru Matcovschi, cu Mihai Cimpoi, cu Leonida Lari ºi cu atâþia alþi intelectuali basarabeni, a ieºit în faþa tancurilor de ocupaþie sovietice ºi, repet, împreunã cu intelectualii poporului sãu ºi cu poporul sãu aflat în penumbra conºtiinþei de sine, a reuºit sã proclame ”DeºteptareaÒ, ca Imn Naþional, sã proclame tricolorul ca steag al þãrii, sã proclame limba românã ca limbã oficialã a provinciei româneºti care se numeºte Republica Moldova.

El, Nicolae Dabija, cel aflat acum în stare de semiinconºtienþã dupã cumplita cãlcare în picioare de sâmbãtã noaptea, repet, sub cnutul tovarãºului Voronin, el, Nicolae Dabija, a scris cele douã versuri geniale, absolut geniale, parcã ale unei pãrþi de þarã cãtre þara-mumã: ”Doru ni-i de dumneavoastrã/Ca unui zid de o fereastrãÒ.

Iatã, în mod semnificativ, a cãzut un scaun în salã. Sã dea Dumnezeu sã fie al cui ºtim noi.

Protestez împotriva indiferenþei cu care noi, aici, la Bucureºti, tratãm acest caz. Vreau sã vã spun cã în noaptea de teroare de la Chiºinãu, în odaia nefericitã în care Nicolae Dabija ºi familia sa au fost bãtuþi ºi, repet, nivelaþi cu maºina de distrus oase, a fost îngenunchiatã, încã o datã, o þarã micã ºi, din pãcate, foarte pasivã de pe harta Europei, þarã care poartã numele þãrii noastre. Era vorba ºi despre România, în camera în care era adus aproape de moarte cel care a spus ºi, încã o datã vã spun eu asta, pentru a încerca sã auzim ce a spus: ”Doru ni-i de dumneavoastrã/Ca unui zid de o fereastrãÒ.

## Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul din partea Grupului parlamentar P.R.M. domnul senator Dinescu Valentin.

Aveþi 6 minute la dispoziþie.

## **Domnul Valentin Dinescu:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Am amânat cu o sãptãmânã aceastã declaraþie politicã din dorinþa ca, intrând în posesia stenogramei ºedinþei comune din 12 aprilie 2001 a celor douã Camere, sã elimin orice subiectivism sau interpretare eronatã a modului în care au decurs lucrurile.

Istoria îºi are întotdeauna coordonate ºi adevãrurile ei. Oricâtã toleranþã, bunãvoinþã sau ospitalitate au manifestat românii faþã de maghiari, bunãvoinþa n-a fost întotdeauna reciprocã. Ideea unei false superioritãþi i-a îndemnat uneori pe unguri sã foloseascã cele mai crude atitudini în relaþiile cu românii. ”Între ei ºi noi sabia va decide!Ò a spus Kossuth.

În perioada odiosului Diktat de la Viena ocupanþii au dovedit mult zel în aplicarea unui program de segregare

a românilor din Ardealul de nord. Amintesc ºi tristul text scris de Dadai Lor‡ndt (DŸcs— Csaba) din binecunoscuta broºurã numitã ”Nincs Kegyelem Ñ ”Fãrã îndurareÒ, un veritabil îndrumar al urii ºi genocidului. Citez: ”Voi extermina pe toþi românii pe care îi voi întâlni în calea mea. Nu voi avea îndurare, nici milã pentru valahi, voi da foc satelor valahe. Voi trece prin sabie întreaga populaþie, voi otrãvi fântânile ºi le voi omorî copiii în faºã, voi extermina ºi sãmânþa acestui neam netrebnic ºi tâlhãresc, nu va fi milã pentru nimeni!Ò

Ce a urmat ºtim bine din neuitarea istoriei: Ip, Trãznea, Moisei ºi alte localitãþi transilvane unde crima, violul, schingiuirea, jaful au fost politicã de stat.

Veþi spune unii dintre dumneavoastrã cã a fost istorie. Dureroasã ºi nedreaptã, dar istorie, la timpul trecut. ”Iertãm, dar nu uitãmÒ, spune un proverb românesc. De ce sã ne întoarcem la atitudini exclusiviste?

Concret, este vorba despre discursul rostit de domnul M‡rko BŽla în plenul celor douã Camere cu ocazia votãrii Legii bugetului de stat pe anul 2001. Citez: ”Suprimarea a tot ce reprezentaþi dumneavoastrã în Parlamentul RomânieiÒ, dumneavoastrã însemnând domnul senator Corneliu Vadim Tudor. ªi, ca domnul Mark— BŽla sã fie sigur cã n-a uitat s-o spunã, se mai scapã o datã, citez: ”... ºi, repet încã o datã, la suprimarea a tot ceea ce reprezentaþi dumneavostrãÒ. Am încheiat citatul.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi, Grupul parlamentar P.R.M. ºi-a epuizat timpii. Deci am epuizat declaraþiile politice.

## **Din salã**

**:**

Mai avem 3 minute!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mai aveþi?!

## **Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

Mai sunt douã minute.

Douã minute. Mã scuzaþi. Domnul secretar Ungheanu spune cã am greºit eu. Mai sunt douã minute.

Are cuvântul domnul senator Nedelcu Mircea, Grupul parlamentar P.R.M., pentru douã minute.

## **Domnul Mircea Nedelcu:**

## Mulþumesc frumos. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Nu ºtiu cum am sã reuºesc în douã minute sã vã supun atenþiei cele care am vrut sã vi le relatez, dar am sã mã strãduiesc. Situaþia de la Reºiþa pe zi ce trece devine tot mai incendiarã ºi dureazã de prea mult timp fãrã a se gãsi o rezolvare. Ceea ce s-a întreprins pânã acum lasã dureroasa senzaþie cã muncitorii de acolo au fost abandonaþi de oficialitãþile româneºti, au fost lãsaþi la cheremul investitorului american, care nu asigurã actul economic în sine, producþia ºi desfacerea, nu îi plãteºte. Privatizarea Combinatului Siderurgic Reºiþa se dovedeºte din ce în ce mai mult o mare cacialma pentru statul român, dar poate nu ºi pentru cei care au încheiat ºi semnat contractul respectiv ºi ale cãror comisioane am fi curioºi sã le aflãm ºi noi. Pentru cã, la fel ca în toate cazurile de privatizare fãcute dupã ureche, la comandã, cantitativ ºi contra cronometru, numitorul comun este comisionul gras pentru unii ºi durerea produsã de ºomaj pentru alþii.

Dupã modul cum s-a desfãºurat activitatea echipei de conducere administrativã de la C.S. Reºiþa se demonstreazã cã pe respectivul patron îl întereseazã prea puþin actul siderurgic ºi cã, de fapt, acesta, de la bun început, a fost atras de terenurile, clãdirile, domeniile pe care combinatul le are în toatã þara, de halda de zgurã ºi, mai ales, de sistemul hidroenergetic propriu întreprinderii reºiþene.

Este drept, nu a disponibilizat pe nimeni, dar îi obligã pe toþi muncitorii sã plece singuri, lãsându-i sã crape de foame. Acest cinism este propriu ºi fostei clase politice conducãtoare din România dintre anii 1996Ð2000, care trimitea, vã amintiþi bine, minerii disponibilizaþi sã culeagã fructe de pãdure. Acum, tot dânºii, dupã ce au golit bine sacul, vistieria þãrii, ne aratã cu degetul pe noi, cei care am votat Legea bugetului de stat pe anul 2001, lege pe care Domniile lor o contestã la Curtea Constituþionalã pentru a mai întârzia cât se poate procesele economice fireºti în România, de parcã nu ar fi fost suficienþi cei 4 ani de zile în care au fost fãcute experienþe pe bietul popor român. Rezultatul se vede astãzi peste tot, nu doar la Reºiþa, unde numai sindicatele par a fi cele care mai apãrã interesele celor mulþi.

Vã mulþumesc, stimate coleg.

Doamnelor ºi domnilor senatori, trecem la punctul urmãtor: Notã pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992, la urmãtoarele legi:

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 246/2000 pentru completarea art. 1 alin. 2 din Ordonanþa Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 1/2000 pentru modificarea art. 5 din Ordonanþa Guvernului nr. 26/1993 privind Tariful vamal de import al României;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 135/2000 pentru completarea art. 16 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 100/1999 privind unele mãsuri de protecþie socialã a cadrelor militare ºi a salariaþilor civili;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 202/2000 privind finanþarea continuãrii ºi finalizãrii lucrãrilor pentru Centrul Regional pentru Prevenirea ºi Combaterea Infracþionalitãþii Transfrontaliere (S.E.C.I.).

Toate, adoptate în procedurã de urgenþã.

Stimaþi colegi, punctul urmãtor Ñ dacã sunteþi de acord Ñ sã constituim o comisie de mediere pentru Legea nr. 133/2000 privind învãþãmântul universitar ºi postuniversitar de stat cu taxã.

Comisia, ºtiþi, este formatã din 7 colegi senatori: 4 Grupul parlamentar P.D.S.R.; un coleg de la Grupul parlamentar P.R.M.; un coleg de la Grupul parlamentar din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal; un coleg de la Grupul parlamentar U.D.M.R.

Din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., vã rog, propuneri?

Din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. vã propunem urmãtorii senatori: domnul George Pruteanu, domnul Nicolaescu Ioan, doamna Maria Antoaneta Dobrescu ºi domnul Filipescu Cornel.

Mulþumesc foarte mult. Grupul parlamentar P.R.M. o propunere.

Grupul parlamentar P.R.M. propune pe domnul senator Bunduc Gheorghe.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar... Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal propune pe domnul senator Otiman Pãun-Ion.

Mulþumesc foarte mult. Grupul parlamentar U.D.M.R.?

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. propunem pe domnul senator S—gor Csaba.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc. Dacã sunt observaþii, obiecþii? Nu sunt.

Urmãtorul punct Ñ Notã privind aprobarea procedurii de urgenþã pentru adoptarea unor proiecte de lege.

Guvernul solicitã adoptarea în procedurã de urgenþã a proiectului de Lege privind vânzarea spaþiilor comerciale proprietate privatã a statului, aflate în administrarea consiliilor judeþene sau a consiliilor locale, precum ºi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

Vã rog sã votaþi.

Cu 79 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a aprobat procedura de urgenþã în cazul acestei legi.

Trecem la dezbaterea proiectelor de lege prevãzute în ordinea de zi.

Proiect de Lege pentru ratificarea Acordului de comerþ liber între Guvernul României ºi Guvernul Statului Israel, semnat la Bucureºti la 30 ianuarie 2001.

Din partea Guvernului? Poftiþi, luaþi loc la pupitrul din stânga. Vã rog sã vã prezentaþi ºi sã faceþi ºi o scurtã prezentare a acestui Acord de comerþ liber. **Domnul Adrian Mitu Ñ** _subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Analiza schimburilor comerciale bilaterale cu Israelul evidenþiazã faptul cã în ultima perioadã ele au înregistrat o tendinþã generalã de scãdere, nivelul acestora ajungând în 1999 la 163 de milioane dolari faþã de performanþa de 260 de milioane dolari, cât a fost în 1997. Aceastã situaþie este determinatã în mare parte de faptul cã exportatorii din România, precum ºi cei din statul Israel au avut în ultimii ani condiþii mai puþin favorabile pe pieþele reciproce în raport cu regimul comercial acordat acelor þãri cu care România ºi Israelul au deja acorduri preferenþiale. În acest context încheierea unui acord de comerþ liber între România ºi statul Israel a devenit o necesitate.

Acordul s-a semnat la 30 ianuarie 2001 la Bucureºti ºi a fost aprobat de cãtre primul-ministru al Guvernului, în pas cu Memorandumul nr. 5 din 29.01.2001.

Acordul conþine prevederi similare cu celelalte acorduri de acest gen încheiate de cele douã þãri, îndeosebi cu acordurile europene de asociere la Uniunea Europeanã ºi CEFTA, adaptate, desigur, la specificul relaþiilor comerciale bilaterale.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul preºedintele Comisiei economice, pentru a prezenta raportul de fond.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Faþã de cele arãtate aici de cãtre iniþiator, comisia de specialitate a Senatului considerã absolut necesarã aceastã nouã reglementare a relaþiilor economice ºi de cooperare dintre România ºi statul Israel, cunoscând cã existã acest cadru încã din anul 1971 ºi el se impunea a fi actualizat atât sub aspectul mutaþiilor social-politice care au avut loc în România, precum ºi al evoluþiilor intervenite în politica comercialã pe plan european ºi mondial.

Apreciem ºi noi cã existã posibilitatea ca în acest nou cadru nivelul schimburilor dintre cele douã þãri sã creascã, cunoscând faptul cã la nivelul lui 1999 acesta era de numai 163 de milioane de dolari.

Menþionez cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru politicã externã din Senat, iar prin natura reglementãrilor sale proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor ordinare.

Propunem, de aceea, plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege fãrã modificãri, în forma trimisã de Guvern.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi, dezbateri generale.

Dacã sunt luãri de cuvânt? Nu sunt.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

Având în vedere cã comisia, prin raport, a dat aviz favorabil fãrã amendamente,

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 297/2000 pentru completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii.

Doamna ministru, aveþi cuvântul. Vã rog, o sintezã a modificãrilor aduse la Legea nr. 133/1999.

## **Doamna Silvia Ciornei Ñ** _ministru pentru întreprinderile mici ºi mijlocii ºi cooperaþie:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sprijinirea dezvoltãrii sectorului întreprinderilor mici ºi mijlocii reprezintã o prioritate a Programului de guvernare pe perioada 2001 Ñ 2004, aºa cum a fost aprobat el de cãtre Parlamentul României. Politica Guvernului urmãreºte stimularea înfiinþãrii de noi întreprinderi ºi creºterea competitivitãþii întreprinderilor existente, prin mãsuri ferme de creare a unui mediu de afaceri favorabil dezvoltãrii societãþilor comerciale, îmbunãtãþirea accesului întreprinderilor mici ºi mijlocii la servicii de informare ºi servicii de consultanþã, precum ºi la finanþare ºi la mãsuri fiscale pentru stimularea investiþiilor în sectorul producþiei ºi serviciilor.

Ordonanþa nr. 297 care a fost promulgatã la 30 decembrie 2000 a venit sã repunã în vigoare facilitãþile fiscale prevãzute de Legea nr. 133/1999 pentru stimularea întreprinzãtorilor mici ºi mijlocii, mãsuri fiscale menite

sã stimuleze atât investiþiile cât ºi crearea de noi locuri de muncã în acest sector.

Prin aceastã ordonanþã se acordã întreprinderilor mici ºi mijlocii scutiri la plata taxelor vamale ºi a taxei pe valoarea adãugatã la importurile de echipamente ºi utilaje, scutirea de la plata impozitului pe profit pentru profitul brut reinvestit în dezvoltarea activitãþilor proprii de producþie ºi servicii a întreprinderilor mici ºi mijlocii, scutirea de la plata taxelor vamale ºi a T.V.A.-ului pentru importul de materii prime folosite în procesul de producþie de cãtre întreprinderile mici ºi mijlocii. Totodatã, prin aceastã ordonanþã se repune în vigoare accesul prioritar al întreprinderilor mici ºi mijlocii la achiziþiile publice de bunuri ºi servicii realizate de cãtre societãþile ºi companiile cu capital majoritar de stat.

Vã mulþumesc, doamnã ministru.

Din partea Comisiei economice, pentru prezentarea raportului, domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Comisia de specialitate a luat în discuþie proiectul de lege supus dezbaterii dumneavoastrã, ce are ca obiect de reglementare, aºa cum a subliniat doamna ministru, stimularea întreprinzãtorilor mici ºi mijlocii prin acordarea unor facilitãþi privind accesul prioritar la achiziþiile publice de bunuri materiale, lucrãri ºi servicii, scutirea de la plata taxelor vamale pentru maºini, instalaþii, echipamente industriale ºi know-how, care se importã în vederea dezvoltãrii activitãþilor proprii, precum ºi scutirea de la plata impozitului pe profit pentru profitul brut reinvestit. De asemenea, reducerea cu 20% a impozitului pe profit, în cazul în care se asigurã creºterea numãrului de locuri de muncã.

În cadrul dezbaterilor au fost analizate propunerile Ministerului pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie, s-a avut în vedere avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci. De asemenea, au fost luate în discuþie, amendamentele depuse de cãtre senatori.

Menþionez cã prin natura dispoziþiilor sale, proiectul de lege supus dezbaterii se încadreazã în categoria legilor ordinare.

În urma celor expuse, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege cu amendamentele propuse în anexa la raport.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Dezbateri generale.

Dacã sunt luãri de cuvânt? Nu sunt.

Dacã sunt observaþii la amendamentele prezentate de cãtre comisie în raport ºi care au fost însuºite de Guvern, înþelegÉ Nu sunt.

Dacã sunt alte observaþii sau puncte de vedere? Nu sunt.

Stimaþi colegiÉ aceasta v-am întrebat. Vã rog, vã ascultãm domnul senator. Deci, domnul senator Popa, da? Vã rog.

La art. 21.5 noi avem un amendament care a fost respins fãrã a fi fãcutã nici un fel de motivare. Se respinge amendamentul, se spune cã în raportul comisiei s-a propus eliminarea. Atât. Nu pot sã ºtiu mai mult, dar eu vreau sã vã rog sã admiteþi acest amendament ºi o sã motivez foarte pe scurt de ce.

Sigur cã doamna reprezentatã a ministerului a vorbit de facilitãþi, mãsuri fiscale care sã uºureze situaþia acestor întreprinderi mici ºi mijlocii.

Aceste amendamente ale noastre sunt exact în aceastã direcþie concepute, ºi anume sã rezolve aceastã problemã deosebit de grea a birocraþiei ºi efectiv a corupþiei din acest domeniu.

Controlul la sute de mii de societãþi comerciale mici ºi mijlocii nu poate fi fãcut în totalitate ºi atunci existã posibilitatea unor abuzuri.

Dacã îmi permiteþi, voi citi despre ce este vorba, pentru cã eu socotesc importante aceste modificãri.

Textul amendamentului este urmãtorul: ”Veniturile obþinute de persoanele fizice ale asociaþiilor familiale ºi ale întreprinderilor mici ºi mijlocii pot fi impozitate în mod opþional prin unul din urmãtoarele sisteme de impozitare: sistemul microîntreprindere ºi, 2, sistemul real simplificat.Ò

a) Sistemul microîntreprindere se aplicã pentru persoanele fizice, asociaþiile familiale ºi întreprinderile care în anul precedent au obþinut o cifrã de afaceri de pânã la 200.000 de euro.

Venitul impozabil se stabileºte prin diferenþa dintre cifra de afaceri din anul precedent ºi cheltuielile stabilite în mod forfetar, în funcþie de activitatea desfãºuratã de cãtre contribuabil.

Astfel, pentru comerþ se vor deduce cheltuieli în proporþie de 80%, iar pentru celelalte activitãþi cheltuielile deductibile sunt de 70% din cifra de afaceri din anul precedent.

Obligaþiile contribuabililor care opteazã pentru acest sistem se rezumã la întocmirea urmãtoarelor registre: registrul vânzãrilor, registrul încasãrilor ºi al plãþilor.

La sfârºitul anului, contribuabilul care opteazã pentru sistemul microîntreprindere trebuie sã depunã o declaraþie de venituri, în vederea stabilirii impozitului pentru anul urmãtor.

Stimate coleg, te rog eu sã mã crezi cã acest raport îl au toþi colegii senatori.

Dacã dumneavoastrã aduceþi vreun element în plusÉ?

Deci elementele de care vã vorbeam sunt extrem, spun eu, de importante.

Eu nu am elaborat aceste amendamente dupã cunoºtinþele mele, ci am lucrat cu un numãr de 20 de specialiºti în domeniu.

Îmi pare foarte rãu cã comisia de specialitate nu ºi-a aruncat privirea ºi nu mi-a explicat de ce aceste mãsuri care rezolvã, spun încã o datã, situaþia a zeci de mii de oameni care sunt sufocaþi de acte birocratice ºi de balanþe, ºi de controale ”inopinateÒ ale Gãrzii Financiare, care nu urmãresc decât sã obþinã venituri din amenzi, cred eu cã este o soluþie pentru întreprinderi ºi nu ºtiu de ce aceastã formulã nu este îmbrãþiºatã de cãtre reprezentantul ministerului.

Da, vã mulþumesc foarte mult.

Dacã din colegii senatori doresc sã ia cuvântul?

Dacã îmi daþi voie câteva cuvinte, dupã aceea vã dãm cuvântul ºi dumneavoastrã.

Stimaþi colegi,

Domnul senator Popa, sigur, vine cu o serie de amendamente la aceastã Lege 133/1999, care sunt interesante, care pot face obiectul unei analize ºi, eventual, al unei iniþiative legislative.

De ce spun acest lucru? Pentru cã reglementãrile în cauzã, toate, produc efecte financiare, iar cel care face un amendament sã dimensioneze ce înseamnã efectul asupra bugetelor locale ºi bugetelor centrale, bugetului de statÉ Asta în primul rând.

În al doilea rând, se produc mutaþii serioase în ceea ce priveºte Legea contabilitãþii, deci trebuie operate modificãri asupra legii ºi acest lucru, de asemenea, trebuie discutat, analizat cu toatã seriozitatea, împreunã cu aparatul de specialitate al Ministerului de Finanþe.

Eu cred cã acestea au fost motivele principale pentru care comisia nu a putut sãÉ Aveþi dreptate, pentru cã trebuia sã vi se dea argumentele respective, dar pãrerea mea este cã acestea au fost argumentele principale pentru care n-au putut sã dea curs, plecând ºi de la ideea cã ceea ce ne intereseazã la ora actualã, foarte rapid, este sã avem în vigoare aceastã Lege 133/1999, cu reintroducerea stimulentelor pentru întreprinzãtorii privaþi, urmând, bineînþeles, sã analizãm în continuare ºi posibilitatea dezvoltãrii unor formule care sã elimine birocraþia.

Atunci când construim un act normativ se are în vedere, ca procedurã, peste tot în lume ca nu cumva o anumitã reglementare sã creeze efecte negative în þarã.

Aceasta înseamnã amplificarea evaziunii fiscale, aceasta înseamnã încãlcãri ale regulilor de bazã în domeniul contabilitãþii. Nu este chiar atât de simplu de luat o decizie.

Dar vã dau dreptate ºi, dupã pãrerea mea, sunt interesante propunerile, dar cu toatã sinceritatea vã spun cã, efectiv, dacã ar fi mâine, ne-ar trebui probabil o lunã, douã pentru a analiza toate efectele pozitive ºi negative ºi pe aceastã bazã sã luãm o decizie în Senatul României.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fãcut un amendament la art. 21.2 care se referã la faptul cã aceste întreprinderi mici ºi mijlocii pot utiliza regimul de amortizare acceleratã ºi în textul iniþiatorului se face trimitere la folosirea acestui regim, cu aprobarea Direcþiilor generale ale finanþelor publice judeþene sau a municipiului Bucureºti, iar ca urmare a dezbaterilor de la Comisia pentru buget, finanþe, ºi bãnci, s-a ajuns la concluzia cã în loc de nominalizarea, ºtiu eu, instituþiei care sã dea aceastã aprobare, sã introducem în lege un criteriu la care sã se raporteze folosirea acestui regim.

ªi acest criteriu urmând sã fie condiþia ca societatea sã nu înregistreze pierdere, pentru cã îmi place sã cred cã numãrul acestor I.M.M.-uri va fi foarte mare.

Dacã îi punem pe toþi sã umble dupã aprobãri ca sã foloseascã acest regim de amortizare pentru un utilaj care nu poate sã fie extraordinar, ºtiu eu, raportat, aºa, la economie în general, dar care, valoricÉ Sau amortizarea acestui utilaj raportat la bugetul I.M.M.-ului respectiv ar putea sã-l dezechilibrezeÉ Am zis cã nu mai este necesar sã-i trimitem sã ia aprobãri care ar putea sã fie ºi motiv de corupþie sau, ºtiu eu, ci sã-i punem acest criteriu: singura condiþie este ca el, introducând amortizarea

acceleratã, sã nu intre în pierdere, cã atunci într-adevãr consecinþele ar viza ºi impozitul pe profit, ºi viaþa societãþii, ºi aºa mai departe.

De aceea am formulat acest amendament ºi, în numele comisiei, insist ca formularea sã fie cea propusã de noi.

Vã mulþumesc.

Stimate coleg, o singurã problemã. Sã ne spuneþi: dacã mâine am introduce acest mecanism, care este influenþa asupra bugetului de stat ºi bugetului local?

Domnule preºedinte, vã rog sã observaþi cã mecanismul este acceptat ºi în textul iniþiatorului, deci se acceptã regimul de amortizare acceleratã.

Nu este nici o noutate.

Numai cã noi propunem sã nu se ducã cu cãciula în mânã ºi sã deschidã uºa cu capul fãrã cãciulã, sã fie un criteriu obiectiv, în baza cãruia întreprinzãtorul respectiv sã aibã libertatea sã hotãrascã singur dacã îºi amortizeazã accelerat sau liniar, sau cum vrea el. Cu o singurã condiþie: prin decizia aceasta sã nu-ºi bage societatea în faliment, deci sã nu înregistreze pierderi, urmare a acestei decizii.

Deci textul, ºi în varianta iniþiatorului ºi în varianta noastrã, acceptã ideea de amortizare acceleratã.

Deci impactul asupra bugetului este ºi aºa, ºi aºa.

Ceea ce propunem noiÉ Propunem înlãturarea unei etape birocratice în aprobarea unei astfel de decizii, sperând cã vom ajunge din nou la 600.000 de I.M.M.-uri ºi nu vrem sã punem pe drumuri 600.000 de reprezentanþi ai acestor oameni.

Eu nu v-am întrebat întâmplãtor de influenþe. Am vãzut ºi eu ce scrie în stânga, deci ce prevede reglementarea.

Avizul pe care-l dã Direcþia finanþe publice nu este un aviz consultativ, deci sunt niºte condiþii de aplicare a amortizãrii accelerate ºi numai dacã se îndeplinesc aceste condiþii se dã avizul direcþiei.

Sunt niºte norme în spate, deci, nu este pur ºi simplu sã se ducã acela cu damigeana acolo, cã aceasta ne sugeraþi, ca sã obþinã avizul pentru amortizareaÉ

Nu ºtiu, poate cu gãina, este foarte greu sã apreciezi.

Se analizeazã niºte condiþii, ºi eu am crezut cã dumneavoastrã aþi discutat cu Ministerul de Finanþe asupra amendamentului de formulare a sa ºi sã vã dea un rãspuns corect: ”Da, noi suntem de acord la Ministerul de Finanþe!Ò

Imaginaþi-vã cã nu aveam nevoie. Exceptãm toatã þara de la aºa cevaÉ

Nu, noi discutãm de un regim preferenþial pentru stimularea I.M.M.-urilor.

Rog colegii sã mã scuze cã nu am intervenit de la tribunã; din pãcate, nu avem Ministerul de Finanþe aici.

Dacã îmi permiteþiÉ

Numai o secundã! Mai are un coleg de argumentat.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Acest amendament propus în comisia noastrã a fost dezbãtut pe parcursul a câtorva ore ºi concluzia la care s-a ajuns a fost aceasta pe care a susþinut-o ºi domnul preºedinte al comisiei, cã nu este normal, când o întreprindere micã care este formatã, sau o microîntreprindere care este formatã din 1Ð2Ð5 oameni, cu un conducãtor ºi poate fãrã nici un fel de contabil, sã fie trimis pe drumuri, cãtre finanþe publice, când finanþele publice aprobã regimul accelerat, þinând seama exact de acest fapt: adicã întreprinderea sã nu realizeze pierderi, prin faptul cã utilizeazã regimul accelerat.

Adicã, jumãtate din valoarea, pânã la jumãtate din valoarea respectivei imobilizãri este trecutã în cheltuieli în primul an de utilizare.

Nu vãd de ce acum noi, dacã vrem ºi dorim cu adevãrat ca aceste forme de întreprinderi sã se dezvolte în România, sã utilizãm tot felul de piedici ca acest regim sã nu poatã fi utilizat, pentru cã ºtiþi foarte bine, ºi dumneavoastrã cunoaºteþi foarte bine birocraþia care funcþioneazã astãzi în finanþe, ºi modul cum este privitã acolo aceastã problemã, astfel încât aproape nimeni sau numai cei care vor avea ceva de spus vor putea utiliza acest regim care, fãrã discuþie, duce la dezvoltarea acestui sector.

Mãcar pentru o perioadã, pentru primul an, pentru al doilea an, acest regim sã poatã fi utilizat.

Altfel, discutãm despre facilitãþi acordate acestor societãþi comerciale numai din punct de vedere propagandistic, ºi nu eficient.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Sã ºtiþi cã nu este singurul criteriu, nu vreau sã intru acumÉ, ar însemna sã cobor din nou la microfon sã discutãm acest subiect.

Dumneavoastrã trebuia sã discutaþi cu Ministerul de Finanþe.

Avizul nu se referã numai la amortizarea acceleratã, mai este condiþionat de o serie de alte lucruri.

Nu ºtiu dacã doamna ministru Manolescu nu poate da rãspuns aiciÉ

Deci, doamna ministruÉ Nu aº dori s-o întreb, este problemã de contabilitate.

Deci colegii de la Comisia buget, finanþe ºi bãnci propun ca pentru întreprinderile mici ºi mijlocii sã nu se mai obþinã avizul Direcþiei generale de finanþe publice pentru amortizare, pentru a trece la amortizare acceleratã, dacã doreºte, ci s-o facã direct, cu condiþia ca societatea sã nu înregistreze pierderi.

Deci aceasta este propunerea.

Sigur, dumneavoastrã aþi fost ºefa contabilitãþii din Ministerul de Finanþe. Dacã ne puteþi da un rãspuns?

Nu, poftiþi la tribunã, dacã aveþi vreo argumentaþie sauÉ ºi dupã aceea dãm ºi colegilor cuvântul.

## **Doamna Maria Manolescu Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Aº vrea sã fac precizarea cã regimul de amortizare acceleratã este prevãzut în Legea amortizãrii, Legea nr. 15/1995.

Acolo sunt date anumite competenþe cu privire la apelarea la regim liniar, accelerat sau degresiv. Este adevãrat cã în noianul de acte normative, probabil, care se revizuiesc, ºi Legea amortizãrii este avutã în vedere ºi cred cã nu ar fi o problemã sã încercãm sã rezolvãm aceastã problemã, dar aºa cum vã spuneam, prin lege, pentru cã ceea ce se doreºte prin întregul pachet legislativ este ca facilitãþile de ordin fiscal sã nu se mai regãseascã împânzite în toate actele normative, ci numai reglementãri cu caracter fiscal.

ªi probabil cã cel mai bun lucru ar fi ca în pachetul de reglementãri care vizeazã facilitãþile fiscale sã se regãseascã ºi aceastã problemã.

Deci aceasta este singura Ñ imediat, colega, sã ne lãmurim puþin Ñ aceasta este singura problemã, doamna secretar de stat?

Libertatea, da.

Deci când Direcþia generalã dã avizul, singura condiþie care o pune, este sã nu aibã pierderi?

Eu ºtiu cã mai sunt o serie de condiþii impuse de alþi indicatori, care pot duce la dispariþia completã a profitului în societate. ªi nu poþi în paralel sã mergi ºi cu amortizarea acceleratã. La asta se referã.

Deci, prin regimul de amortizare acceleratã se poate conduce în aºa fel societatea, încât impozitul pe profit sã fie aproape inexistent pe fiecare an.

Este adevãrat cã ºi aici intervine ºi politica fiscalã, ºi resursele bugetare, pentru cã este o modalitate prin care bugetul este lipsit de anumite resurse. ªi trebuie fãcut un calcul vizavi de impactul pe care l-ar avea o astfel de mãsurã asupra resurselor bugetului.

Bun.

Mai doriþi cã completaþi ceva? Vã ascultãm.

Vreau sã-i rãspund doamnei secretar de stat. Nu este adevãrat cã societatea îºi regleazã profitul prin utilizarea regimului accelerat, acest lucru se întâmplã o singurã datã, pentru aceeaºi imobilizare, în primul an de funcþionare.

Deci, în primul an de funcþionare se poate utiliza pânã la 50%, dacã permite profitul societãþii, dacã societatea nu intrã în pierdere. Dacã societatea intrã în pierdere, se utilizeazã 10Ð20Ð30 pânã la 50%.

Care este problema?

În urmãtorii ani se intrã în regimul liniar de amortizare. Deci nu vãd nici un fel de impediment.

Mai mult decât atât. Noi prin aceastã lege acordãm o serie de facilitãþi fiscale societãþilor comerciale, deci ceea ce spuneaþi dumneavoastrã. Nu este acum normal ca regimul de amortizare acceleratã sã îl prevedem într-o altã lege, dar în schimb celelalte facilitãþi fiscale sã le prevedem tocmai prin aceastã lege.

De ce sã despãrþim acum, numai pentru faptul cã nu vrea cineva sã accepte acest amendament?

Sã ducem regimul accelerat într-o altã normã pe care noi o vom face vreodatã ºi sã nu utilizãm tot pachetul în aceastã lege.

Nu doreºte nimeni aºa ceva, stimate domn.

Toatã lumea doreºte sã stimuleze cât se poate mediul de afaceri în România, principalul este sã ºtim exact cât se pierde la buget pe tema aceasta.

Din partea comisiei?

## Domnule preºedinte,

Permiteþi-mi sã rãspund la cele douã luãri de cuvânt ale colegilor senatori la amendamentul domnului senator Popa. Aceasta a fost argumentarea pe care aþi spus-o ºi dumneavoastrã.

Este vorba cã, în perioada imediat urmãtoare, ministerul de resort va veni cu o reglementare a impozitãrii în aceastã materie.

Deci ne-am aplecat cu toatã stãruinþa asupra amendamentului propus de dumneavoastrã, au fost prezenþi la dezbateri ºi reprezentanþii autorizaþi ai Ministerului Finanþelor, ºi doamna ministru de la ministerul de resort, deci nu este vorba cã nu ar fi bunã sau cã nu poate fi luatã în considerare, ci este vorba de o iniþiativã a Guvernului în aceastã materie, care va reglementa problema într-un mod clar ºi pertinent.

Deci aceasta a fost ideea care a condus la respingerea amendamentului respectiv, practic, ºi la eliminarea articolului din ordonanþã: faptul cã Guvernul va veni în

perioada imediat urmãtoare cu un proiect de lege care va reglementa aceastã chestiune.

La cel de-al doilea amendament propus de comisia de specialitate a Senatului, problema se divide în douã.

Este vorba de faptul cã în textul iniþial apare sintagma ”aprobarea Direcþiilor generale ale finanþelorÒ ºi în textul amendat este vorba numai de ”înºtiinþarea Direcþiilor generale ale finanþelor publice judeþene ºi a municipiului BucureºtiÒ.

Ni s-a pãrut membrilor comisiei, dar ºi reprezentanþilor autorizaþi, repet, ai Ministerului de Finanþe, cã pentru aceastã etapã este folositoare numai înºtiinþarea direcþiilor generale, sã vedem cum merge aceastã chestiune. Mi se pare cã ºi în momentul de faþã se procedeazã ca atare ºi în funcþie de ce se întâmplã în realitate, tocmai pentru eliminarea acelor comisioane sau, mã rog, ideea în sine, sã mergem deocamdatã cu ”înºtiinþarea direcþiilor generaleÒ, ºi nu cu ”aprobarea datã de direcþiile generaleÒ.

În al doilea rând este vorba de a pune o condiþie sau nu, deci comisia de specialitate a venit cu aceastã condiþie, ca societatea sã nu înregistreze pierdere, dezbãtând condiþia respectivã. Aceasta a fost pãrerea unanimã în comisie, ca ºi, mã rog, a invitaþilor pe care i-am avut de la Ministerul Finanþelor ºi ministerul de resort, ca pentru etapa aceasta sã nu punem nici o condiþie întreprinderilor mici ºi mijlocii în aceastã chestiune.

Da.

Dacã mai sunt, totuºi, luãri de cuvânt? Domnul ªtefan Viorel, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vedeþi dumneavoastrã, eu cred cã abia acum în textul propus de comisie trebuie introdusã condiþia de a folosi regimul de amortizare acceleratã.

Pentru cã dacã o lãsãm aºa, ce se întâmplã? Regimul general al aprobãrilor pentru folosirea amortizãrii accelerate presupune o analizã într-o adunare generalã a acþionarilor ºi cine se duce la finanþele publice se duce cu hotãrârea A.G.A., care are regimul aici.

Când discutãm de un I.M.M. unde este o singurã persoanã sau 2Ñ3 persoane, ei ar putea sã fie din zona meºteºugãreascã, sã nu aibã niºte noþiuni minimale de management financiar. A lãsa suspendatã treaba fãrã sã punem o condiþie clarã, când poate el sã-ºi foloseascã aceastã metodã, nu ºtiu dacã este foarte bine. ªi poate textul care ar salva situaþia ar putea rezulta din formularea Comisiei economice care înlocuieºte ”aprobareaÒ cu ”înºtiinþareaÒ ºi completarea cu condiþia pe care am pus-o noi, ca societatea sã nu intre în pierdere.

Stimate coleg, dacã societatea nu-ºi achitã datoriile cãtre buget?!

Dacã societatea se aflã în blocaj financiar, nu are nici o legãturã cu pierderea. Eu vã dau douã condiþii. Ce face? În al doilea rând, facilitãþile care se dau în economie nu se pot da în cascadã.

Deci trebuie sã gândeºti foarte bine acest lucru, nu se trece automat la amortizarea acceleratã.

Eu sunt de acord cu dumneavoastrã, ne-ar interesa, dar, mã rog, dacã doamna Manolescu spune cã se poate, nu mã deranjeazã treaba aceasta.

Deci eu fac trimitere la textul amendat de Comisia economicã.

Am înþeles.

Dar elimin ”aprobareaÒ ºi spun aici ”înºtiinþareaÒ. Este cu atât mai necesar sã introducem un criteriu.

## Supunem la vot.

O sã venim la anuÕ iar la buget ºi o sã vedem cã nu avem bani. Pentru culturã 0,4, pentru cutareÉ

Doamna ministru, dacã aveþi observaþii laÉ

Cu permisiunea dumneavoastrã, domnule preºedinte, în Comisia economicã Ñ pentru cã doamna secretar de stat Manolescu nu a fost prezentã, de aceea aº vrea sã punctez un lucru, s-a discutat de înºtiinþarea administraþiei financiare în acelaºi timp cu respectarea reglementãrilor legale în vigoare referitoare la amortizarea acceleratã, pentru cã în Legea nr. 15/1995 sunt puse niºte condiþii societãþilor care apeleazã la acest sistem de amortizare.

Deci, la textul amendat, ar trebui adãugat ºi: ”cu respectarea reglementãrilor în vigoare referitoare la amortizarea acceleratãÒ.

Vreau sã vã spun cã înºtiinþarea nu serveºte la nimic. Este o copilãrie, ori aprobã, ori nu aprobã, statistic. Da, adicã sã nu se mai ducã acela cu damigeana, sã se ducã numai cu un pachet de Kent sau cuÉ

Înþeleg cã nu mai sunt comentarii.

Vã supun la vot. Deci sunt douã amendamente respinse, pe care trebuie sã le tranºãm.

Aº începe cu acesta, ultimul pe care l-am discutat, deci la art. 21/2 alin. 4, reformularea propusã de cãtre Comisia de buget, finanþe ºi bãnci.

Numai o secundã! Deci este un amendament propus de Comisia de buget, finanþe ºi bãnci, care introduce sã nu se mai obþinã de la finanþe, de la Direcþia finanþelor publice, aprobarea pentru amortizarea acceleratã, ci sã treacã direct, existând un singur criteriu, sã nu înregistreze pierderi.

Poate sã datoreze toþi banii la buget, nu are importanþã.

Comisia economicã l-a respins, însã înþeleg, din toate discuþiile, cã se susþine în continuare acest amendament. Supun aprobãrii dumneavoastrã acest alineat 4 de la art. 21/2É

ÉAmendamentul respins de Comisia economicã, deci dacã votaþi ”daÒ, votaþi pentru acest amendamentÉ susþinut de Comisia de buget, finanþe ºi bãnci.

Supunem aprobãrii dumneavoastrã: dacã doriþi ca acest amendament respins de Comisia aconomicã sã fie acceptat, votaþi ”daÒ. Dacã nu, înseamnã cã sunteþi de acord cu respingereaÉ

## Stimaþi colegi,

O chestiune de procedurã.

Noi avem de votat auci raportul comisiei. Comisia economicã s-a pronunþat ºi a respins acest amendament.

Dupã pãrerea mea, dacã noi votãm ”daÒ, suntem de acord cu punctul de vedere al comisiei ºi atunci respingem amendamentul.

Acesta este punctul meu de vedere.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimate coleg,

Ca sã nu fim în confuzie, am sã citesc ce prevede regulamentul la art. 97 alin. 3: ”În cazurile în care se constatã cã sunt ºi amendamente respinse de comisie ºi dacã se cere susþinerea acestora în plen, se dezbat numai acestea ºi se rezolvã prin votÒ, dupã care supunem la vot raportul pe ansamblu, cu amendamentele respinse/acceptate de cãtre plen. Clar?

Votul ”daÒ înseamnã vot împotriva respingerii de cãtre Comisia economicã ºi în favoarea Comisiei de buget, finanþe, care a venit cu acest amendament.

Vã rog sã votaþi.

Cu 70 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivã ºi douã abþineri, amendamentul propus de Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, la alin. 4 art. 21/2, a fost acceptat ºi se va introduceÉ

Al doilea amendament, cel propus de domnul senator Popa la art. 21 alin. 5, care face parte din art. II pct. 3 ºi care se referã la modificãri în ceea ce priveºte contabilitatea pentru sistemul de microîntreprindere sau sistemul real simplificat.

De asemenea, este un amendament respins de cãtre comisia sesizatã în fond ºi de cãtre iniþiator, da?

Este în curs de definitivare un proiect de impunere a microîntreprinderilor ºi un sistem simplificat de contabilitate pentru microîntreprinderi. Din acest motiv s-a propus respingerea acestui amendament.

Comisia mai are de adus completãri?

Nu. Acesta este punctul de vedere.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## De respingere.

Stimaþi colegi,

Am o rugãminte ºi vã rog sã nu o luaþi în glumã. Dacã vreþi cu adevãrat sã vorbim despre integrare europeanã, sã mai continuãm cu aceastã legislaþie ºvaiþer ºi vom avea integrare. Vã atenþionez cã nu este o glumã ceea ce discutãm aici.

Dacã mai sunt alte probleme de ridicat?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã** _(din salã):_

Grupul parlamentar P.D.S.R. cere o listã!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog sã se elibereze o listã. Fiecare grup parlamentar sã primeascã câte o listã.

Stimaþi colegi,

Nu mai sunt alte observaþii.

Supun acum votului final proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 297/2000 pentru completarea Legii nr. 133/1999, corectatã cu amendamentele fãcute de comisie ºi amendamentul acceptat de plenul Senatului.

Vã rog sã votaþi!

Cu 102 voturi pentru ºi 7 voturi împotrivã, nici o abþinere, proiectul de lege a fost aprobat în formula discutatã ºi convenitã aici.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 76/1999 privind exceptarea de la plata taxei pe valoarea adãugatã pentru importul de substanþe active necesare la fabricarea de îngrãºãminte chimice ºi produse fitosanitare.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Predilã, domnul preºedinte ªtefan Viorel, din partea comisiei.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat Predilã. Vã rog!

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa nr. 76/1999 a fost necesarã la vremea respectivã deoarece de mai mulþi ani agricultura a trecut

prin momente mai delicate ºi în intenþia noastrã a fost atunci, când am insistat sã fie promovatã, sã mai reducem efectul drastic al foarfecelor preþurilor care acþioneazã fãrã milã în agricultura României.

Având în vedere cã ea a avut o perioadã determinatã ºi ºi-a fãcut efectul juridic ºi economic, cred cã este de prisos sã mai comentãm ºi propun sã fie adoptatã aºa cum a venit proiectul de la Camera Deputaþilor.

Da, vã mulþumesc foarte mult.

Domnule preºedinte ªtefan Viorel, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, sesizatã în fond cu proiectul de lege anunþat mai sus, ca urmare a dezbaterii la nivelul comisiei propune plenului spre adoptare proiectul de lege în forma trimisã de Camera Deputaþilor, cu precizarea cã legea are caracter ordinar. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi, Dezbateri generale.

Dacã sunt luãri de cuvânt? Nu sunt.

Observaþii? Puncte de vedere? Nu! Vã mulþumesc. Raportul comisiei este favorabil, fãrã amendamente. În

consecinþã,

Proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr. 157/2000 privind Planul Naþional pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã, aferent Programului SAPARD pentru cofinanþarea acestuia de la bugetul de stat.

Vã ascultãm, domnule secretar!

Dupã cum este cunoscut, România va beneficia începând cu toamna acestui an de prevederile acestui program de preaderare ºi, aºa cum este prevãzut, va dispune de 150 de milioane de euro ºi, în continuare, de aproape 1.000 de milioane de euro sau chiar mai mult în cadrul negocierilor care se vor desfãºura.

Programul SAPARD are douã pãrþi distincte. Prima parte este aprobareaÉ Legea nr. 157/2000 a urmãrit sã se aprobe Planul Naþional pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã ºi, în acelaºi timp, sã se aprobe cofinanþarea de la bugetul de stat a Programului SAPARD pentru perioada de 7 ani, respectiv de 3 legislaturi. El urmãreºte, prioritar, consolidarea cadrului necesar implementãrii mãsurilor de preaderare pentru o agriculturã performantã ºi dezvoltare durabilã a zonelor rurale în þãrile care candideazã, inclusiv a României, ºi se urmãreºte adaptarea progresivã a mecanismelor de piaþã la principiile care guverneazã politica agricolã comunitarã.

Documentul de programare multianualã ºi de fundamentare pentru implementarea Programului SAPARD, aºa cum cunoaºteþi, este Planul Naþional pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã care este aprobat ca program operaþional printr-o decizie a Comisiei Europene din 12 decembrie 2000. Decizia de a se promulga Legea nr. 157/2000, la iniþiativa Ministerului Agriculturii, privind ratificarea Programului Naþional a fost luatã înainte de a se finaliza negocierile cu specialiºtii Comisiei Europene pentru stabilirea mãsurilor prioritare ºi de aceea a contravenit cu recomandãrile reprezentanþilor delegaþiei Comisiei Europene în România. În timpul negocierilor s-a ajuns la concluzia cã s-a fãcut exces de reglementare în domeniu ºi s-a cerut abrogarea acestei legi, urmând ca Ministerul Agriculturii ºi Ministerul Integrãrii sã promoveze un alt act normativ. Din acest motiv s-a emis aceastã Ordonanþã de abrogare a Legii nr. 157/2000.

Având în vedere cã Guvernul României a dispus abrogarea, ca urmare a tratativelor ºi insistenþelor reprezentanþilor delegaþiei Comisiei Europene, ca reprezentant al Guvernului propun plenului Senatului sã fie de acord cu hotãrârea pe care a luat-o Guvernul României de a se propune abrogarea Legii nr. 157/2000.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Din partea Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, prezintã raportul doamna senator Sporea Elena.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Raport la proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr. 157/2000 privind Planul Naþional pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã, aferent Programului SAPARD pentru cofinanþarea acestuia de la bugetul de stat.

Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a fost sesizatã în fond spre dezbatere ºi avizare a proiectului de lege mai sus menþionat prin Adresa 113 din 22.03.2001. Proiectul de lege prevede abrogarea Legii nr. 157/2000 ca urmare a modificãrii ºi ajustãrii Planului Naþional pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã aprobat pentru aceastã lege.

Noul Plan Naþional pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã a fost aprobat ca program operaþional prin Decizia Comisiei Europene în data de 12 decembrie 2000.

Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Prin obiectul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a dezbãtut acest proiect de lege în ºedinþa din 3 aprilie 2001. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au

hotãrât cu 5 voturi pentru ºi 3 împotrivã întocmirea raportului favorabil la acest proiect de lege. Au votat împotrivã domnii senatori Pete ªtefan, Codreanu Dumitru ºi Flutur Gheorghe.

Domnul senator Pete ªtefan îºi motiveazã votul negativ prin faptul cã iniþiatorii acestui proiect de lege trebuia sã promoveze un proiect de Lege pentru modificarea Legii nr. 157/2000 sau un proiect de lege care sã înlocuiascã prevederile acestei legi.

Faþã de cele prezentate, propunem plenului Senatului adoptarea raportului favorabil la proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr. 157/2000 privind Planul Naþional pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã aferent Programului SAPARD pentru cofinanþarea acestuia de la bugetul de stat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi, dezbateri generale. Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doresc sã-mi permiteþi sã am o observaþie în legãturã cu expunerea de motive ºi cu susþinerea referitoare la abrogarea acestei Legi nr. 157/2000, prin care domnul secretar de stat Predilã spunea cã datoritã excesului de reglementare este necesarã abrogarea acestei legi ºi mai cu seamã cã vine în contradicþie cu prevederile Uniunii Europene în materie.

Aceastã lege nu are decât patru articole. În primul articol se precizeazã cã se aprobã Planul Naþional pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã, plan pe care România l-a depus anul trecut la Bruxelles în vederea obþinerii cofinanþãrii SAPARD, apoi articolele 2, 3 ºi 4 sunt articole care nu fac nici un fel de reglementare în materie de cofinanþare.

Eu cred cã, datã fiind importanþa acestei reglementãri referitoare la Programul SAPARD, dupã pãrerea noastrã este una dintre cele mai de amploare acþiuni pe care Uniunea Europeanã încearcã sã le întreprindã în România. Având în vedere ºi faptul cã nu demult România nu a reuºit sã obþinã Biroul regional SAPARD Ñ dupã câte am aflat, el probabil, va merge în Slovenia, ºi nu în România, Ñ deºi noi avem de zece ori maiÉ

Este aprobat ºi este în derulare. Nu vã faceþi probleme.

Ne facem probleme, domnule preºedinte, pentru cã este vorba de þara noastrã ºi este firesc sã ne facem probleme. Eu mã aºteptam mai degrabã ca noi sã discutãm azi, mâine, cât de curând ºi sã aprobãm Carta Europeanã a Spaþiului Rural, care este documentul fundamental al Consiliului Europei care reglementeazã problematica dezvoltãrii rurale în Europa în general ºi, evident, în cazul în care România aderã la aceastã cartã, sã asimileze din principiile, din ideile, din doctrina europeanã a dezvoltãrii rurale ºi chiar vreau sã sesizez cu acest prilej Senatul României cã acest document extrem de important, Recomandarea 1296 din 1996, pe care eu o am ºi în francezã ºi în românã, ar trebui sã intre în atenþia noastrã, deoarece, aºa cum menþionam anterior, este nevoie de o reglementare-cadru în memoria dezvoltãrii rurale în Românie. Propun sã reflectãm asupra necesitãþii abrogãrii unei legi care are 4 articole ºi care nu vãd cã ar fi un exces de reglementare. Sã venim cu o altã lege, eventual, sã o înlocuiascã, sã o abrogãm ºi sã aprobãm concomitent. Aceasta este propunerea pe care o fac.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu. Are cuvântul domnul senator Pete ªtefan.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În expunerea Guvernului, aºa cum a spus domnul Otiman, a fost ºi aceastã cauzã de exces de cerinþã în ceea ce priveºte aceastã Lege nr. 157/2000. Dar pe lângã aceste motivaþii apar ºi altele douã.

În primul rând apare motivaþia cã aceastã Lege nr. 157/2000 este o lege care a fost ratificatã, într-adevãr, înainte de a fi definitivat acest plan care în decembrie 2000 s-a definitivat, iar legea a avut o anexã Ñ ºi subliniez cã acest plan este o anexã a Legii nr. 157 Ñ încã din decembrie 1999.

Deci este adevãrat cã acest plan trebuie reactualizat, acest plan trebuie readus la acel nivel care s-a negociat cu Bruxelles-ul ºi care, în opinia mea, este un plan definitiv, aºa cum a fost trecut ºi în memorandumul anual ºi multianual semnat. Este un plan definitiv care, de acum încolo, nu se mai schimbã.

Dar o altã motivaþie la care se referã nota Guvernuluii este cã pot interveni modificãri în adoptarea programului pe parcurs ºi pentru acest lucru ar fi necesarã aceastã abrogare a Legii nr. 157/2000.

Eu cred cã nu mai pot fi modificãri pe parcurs sau dacã vor fi, aceste modificãri vor trebui discutate cu Bruxelles-ul, ceea ce înseamnã o mare pierdere de timp ºi cred cã nu este în interesul nimãnui sã existe aceastã problemã.

Vreau sã subliniez în douã, trei cuvinte, totuºi, acea importanþã pe care o are Legea nr. 157/2000, chiar dacã are doar 4 articole.

În primul articol, care se referã la planul naþional, este foarte clar cã prin anexã se defineºte nu numai metoda, nu numai modalitãþile, nu numai mãsurile care sunt în acest program, dar se defineºte ºi modul în care sunt sau vor fi cheltuiþi banii bugetari ai României ºi banii bugetari ai Uniunii Europene pentru acest scop.

Deci, în opinia mea, este foarte important ca acest plan sã facã parte dintr-o lege, fiind vorba despre o sferã

foarte largã pe care o cuprinde, fiind chiar prin denumire un plan naþional ºi care cuprinde în afara persoanelor fizice, societãþilor ºi o mare parte a administraþiei bugetare, a administraþiei locale care o sã participe la acest program.

Deci prezenþa planului printr-o lege, în opinia mea, este de o importanþã deosebitã, mai cu seamã cã din acest plan se fac programe ºi din acest plan se extrag acele probleme care vor fi legiferate prin legile noastre interne pentru funcþionarea sistemului.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt?

Vã rog, din partea Ministerului Agriculturii, domnul Predilã.

Domnule preºedinte,

Punctul nostru de vedere l-am exprimat, deoarece sãptãmâna viitoare noi ne vom întâlni cu membrii delegaþiei Comisiei Europene în România, membrii delegaþiei permanente, tocmai pentru a pune de acord noile prevederi ale proiectului de lege pe care va trebui sã îl aducem în faþa Parlamentului cât mai repede.

Punctul de vedere al Comisiei Europene eu l-am exprimat mai succint, Au loc o serie de modificãri de acum ºi în întâlnirile ulterioare ºi suntem obligaþi sã þinem cont ºi de punctul de vedere al Comisiei permanente a Uniunii Europene, întrucât finanþarea vine de la ei, nu avem cum sãÉ

Da.

Din partea comisiei?

## Domnule preºedinte,

Acest proiect de lege a fost destul de mult dezbãtut în comisie ºi susþinem raportul în care solicitãm abrogarea Legii nr. 157/2000, întrucât, s-a spus ºi înainte, a spus-o chiar ºi colegul nostru, domnul senator Pete, aceastã lege a apãrut în contradicþie cu recopmandãrile reprezentanþilor Delegaþiei Comisiei Europene în România.

ªi, dacã vedeþi bine dumneavoastrã, chiar la articolul 4 din lege se spune cã: ”Condiþiile pentru aplicarea articolelor 1 ºi 3 din prezenta lege se vor stabili prin acte normative elaborate în concordanþã cu reglementãrile Comisiei Europene 1268 ºi 2759Ò.

Eu cred cã este bine sã respectãm ceea ce existã în aceste reglementãri ale Comisiei Europene.

Deci comisia susþine ca aceastã lege sã fie abrogatã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Da.

## Stimaþi colegi,

Aþi auzit pãrerile de o parte ºi de alta. Eu vreau sã nu fie nici un fel de confuzie legatã de aplicarea Programului SAPARD, care înseamnã deja decizie luatã, aprobareÉ

Singurul lucru care a apãrut, faptul cã acest plan anual a apãrut prin lege înainte de a se finaliza toate negocierile ºi, bineînþeles, au fost o serie de reproºuri din partea Uniunii Europene.

ªi vreau sã ºtiþi, s-a cerut expres abrogarea ºi sã vinã cu un plan actualizat, la zi, care sã corespundã întocmai cu finanþarea prevãzutã pentru Programul SAPARD.

Ca sã mai menþinem un articol sau douã din lege, eu ºtiu, hai sã vã dau un exemplu, finanþarea multianualã e o copilãrie sã o bagi într-o lege.

Cum finanþare multianualã?! Când mã angajez cu un program de un miliard de euro care se deruleazã pe ºase ani, obligatoriu în buget trebuie prevãzut timp de ºase ani acest lucru. Nu îmi trebuie o lege expresã sã prevãd finanþarea multianualã. Facem un exces de reglementare, care nu serveºte nimãnui.

Vã propun sã dãm gir Ñ e o pãrere personalã a mea, nu ca preºedinte, ci ca senator, ºi trebuia sã vorbesc de acolo, domnul Alexandru chiar voia sã îmi facã, pe procedurã, acest reproº.

## Stimaþi colegi,

Rog pe domnul vicepreºedinte Tãrãcilã sã preia în continuare conducerea lucrãrilor.

Stimaþi colegi,

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 31/2001 privind veniturile extrabugetare ale instituþiilor publice.

Vã rog, domnule preºedinte.

Din partea Guvernului, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Aveþi cuvântul, doamna secretar de stat.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Instituþiile publice finanþate integral din venituri extrabugetare au întâmpinat numeroase greutãþi în aplicarea prevederilor legale privind impozitarea activitãþilor economice generate de aceste categorii de unitãþi, tocmai datoritã faptului cã unitãþile respective nu erau, prin lege, unitãþi generatoare de profit.

O clarificare în acest sens a adus-o Ordonanþa Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern ºi controlul financiar preventiv, atunci când veniturile extrabugetare ale instituþiilor publice au fost definite pentru prima oarã ca fiind venituri de natura fondurilor publice.

Din aceste considerente, încã din anul 2000, prin Legea bugetului de stat a fost suspendatã aplicarea prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitarea acestor categorii de venituri, iar prin prezenta ordonanþã se propune sã se renunþe la obligaþia plãþii de impozit de profit pentru veniturile extrabugetare, tocmai datoritã faptului cã aceste categorii de venituri nu sunt generatoare de profit.

Având în vedere cele prezentate, vã propun adoptarea proiectului de lege.

## Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte ªtefan Viorel, sã prezentaþi raportul Comisiei de buget, finanþe ºi bãnci.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, analizând proiectul prezentat, îl supune spre dezbatere ºi adoptare plenului în forma emisã de Guvern, fãrã amendamente, cu precizarea cã legea are caracter ordinar.

Vã mulþumesc.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/3.V.2001

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt intervenþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Vã rog sã votaþi.

Raport aprobat de plen cu 88 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi 8 abþineri.

-

## **Doamna Maria Manolescu:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Deoarece Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale ºi necorporale nu reglementeazã scoaterea din funcþiune, valoricarea ºi casarea activelor corporale din domeniul public de natura mijloacelor fixe, a fost necesarã emiterea unui act normativ special în acest sens.

Pentru a asigura scoaterea din funcþiune ºi înlocuirea mijloacelor fixe din domeniul public, s-a prevãzut trecerea acestora din domeniul public în domeniul privat al statului sau al unitãþilor administrativ teritoriale, dupã care se face valorificarea bunurilor respective.

În cazul în care mijloacele fixe respective nu pot fi valorificate prin vânzarea prin licitaþie, ordonanþa reglementeazã ºi posibilitatea atribuirii cu titlu gratuit cãtre alte instituþii publice din subordinea acestora sau casarea ºi valorificarea componentelor rezultate.

Vã rog sã votaþi.

Raport aprobat cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 4 abþineri.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pri-

vind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului

- nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare. Domnul preºedinte ªtefan Viorel.

- Vã rog, doamna secretar de stat.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 32/2001 are ca obiect principal modificarea regimului juridic al veniturilor ce constituie surse financiare ale unui numãr de 9 fonduri speciale, în sensul includerii acestora în bugetul de stat, veniturile fondurilor speciale respective urmând ca, potrivit acestei reglementãri, sã fie gestionate prin buget.

Scopul declarat al ordonanþei este, de asemenea, monitorizarea transparenþei utilizãrii sumelor provenite din fondurile speciale dublate de creºterea eficienþei în ce priveºte cheltuirea banului public.

Totodatã, aceastã ordonanþã se înscrie ºi în Programul de guvernare privind accelerarea procesului de descentralizare a serviciilor publice ºi preluarea unor atribuþii de administrare ºi finanþare a unor activitãþii de cãtre autoritãþile publice locale.

Noi suntem de acord cu amendamentul care a fostÉ

Sunteþi de acord sau nu?

Vã mulþumesc, doamna secretar de stat. Vã rog, domnule preºedinte.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã menþionez faptul cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ, de asemenea, al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, prin natura dispoziþiilor sale, proiectul de lege încadrându-se în categoria legilor organice.

Propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege fãrã modificãri, în forma venitã de la Camera Deputaþilor.

## Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt intervenþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi asupra raportului Comisiei economice, comisie sesizatã în fond.

Suntem de acord.

Mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Comisia noastrã a dezbãtut prezentul proiect de lege ºi, aºa cum a anticipat iniþiatorul, la solicitarea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, am preluat un amendament pe care ni l-am însuºit ºi îl prezentãm în conþinutul raportului, fapt pentru care supunem spre dezbatere ºi adoptare plenului proiectului de lege cu amendamentul, aºa cum este prezentat în conþinutul raportului.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã consult dacã sunt domni senatori care doresc sã intervinã la dezbateri generale.

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi asupra amendamentului propus de comisie.

Vã rog sã votaþi.

Amendament aprobat de plen cu 83 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Vã mulþumesc.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 124/2000 pentru aprobarea modificãrii taxelor vamale aplicate în România la importul anumitor produse agricole originare din Uniunea Europeanã.

Comisie sesizatã în fond, Comisia de buget, finanþe ºi bãnci.

Vã rog, doamna secretar de stat. Deci Ordonanþa nr. 124É

Da.

La începutul anului 1999, Uniunea Europeanã a lansat, cu þãrile candidate la aderare din Europa CentralãÉ

Numai puþin! Vã rog sã mã iertaþi. Am omis noi la proiectul de lege pe care l-am aprobat cu 79 de voturi pentru, 14 voturi împotrivã ºi 4 abþineri. Sigur în proiectul de lege trebuie sã aparã o modificare, pentru cã este vorba de modificarea ordonanþei la art. 14 ºi deciÉ

Numai o secundã, pentru cã textul proiectului de lege trebuie sã fie modificat prinzând în final, la articolul unic, ”se aprobã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare cu urmãtoarea completareÉÒ. Este vorba de art. 14 nou introdus.

Modificarea unui text în urmaÉ

N-aþi modificat ordonanþa?

Da.

ªi deci, în proiectul de lege, trebuie sã prindem textul art. 14 pe care l-aþi modificat, ”Écu urmãtoarele modificãriÉÒ.

În proiectul de lege trebuie prevãzut cã aþi modificat un articol, 14.

Da, corect!

Pentru cã noi l-am votat, l-am supus votului cu aceastã modificare, art. 14.

Vã rog, îmi cer scuze, doamna secretar de stat.

Vã rog sã-mi permiteþi mie, domnule preºedinte.

Vã rog.

La începutul anului 1999, Uniunea Europeanã a lansat, cu þãrileÉ

Vã rog sã vã prezentaþi.

## M-am mai prezentat o datã.

Écandidate la aderarea din Europa Centralã ºi de Est, un proces de negocieri pentru ameliorarea concesiilor tarifare în domeniul comerþului cu produse agricole, în scopul continuãrii liberalizãrii schimburilor comerciale.

Abordarea Uniunii Europene viza necesitatea ca, în contextul procesului de preaderare, toate þãrile candidate sã se alinieze gradual la cerinþele pieþei unice europene.

Conform conceptului de negociere utilizat de Uniunea Europeanã faþã de toate þãrile candidate, negocierile au fost purtate pe urmãtoarele categorii de concesii: pentru o serie de produse agricole cu un grad mai redus de sensibilitate s-a negociat liberalizarea imediatã a schimburilor reciproce; pentru o altã serie de produse agricole mai sensibile s-a negociat aºa-numita ”dublã opþiune zeroÒ, respectiv stabilirea de contingente tarifare reciproce cu taxã vamalã zero, în paralel cu obþinerea partenerului de la celelalte pãrþi pentru acordarea de subvenþii la exporturile de cealaltã parte a produselor în cauzã.

La aceastã categorie de produse s-a convenit deschiderea de contingente tarifare cu taxã vamalã zero pentru mai multe categorii de produse: carne pasãre, preparate ºi conserve de carne, brânzeturi ºi caºuri ºi altele.

A treia categorie sunt produsele agricole de interes la exportul românesc pe piaþa comunitarã. Negocierile s-au purtat în mod clasic, luându-se în considerare pachetul global de negociere, respectiv rezultatul comparãrii eforturilor de liberalizare fãcute de cele douã pãrþi în cazul categoriilor A ºi B, în acest sens România primind în compensaþie niºte concesii suplimentare. Este vorba de obþinerea la export în Uniunea Europeanã a unor concesii în cadrul unor contingente tarifare, fie nelimitat pentru anumite produse agricole la care exista un potenþial cert de export, ºi anume ovinele, caprinele vii, carnea de bovinã, miere, castraveciori, fructe de pãdure, pastã de fructe, suc de mere.

Contingentele tarifare stabilite fac obiectul unor majorãri anuale de 10%.

Noile facilitãþi convenite sunt în conformitate cu interesele producãtorilor ºi exportatorilor români, cu dinamica ºi obiectivele procesului de aderare a României la Uniunea Europeanã, înscriindu-se în logica unei adaptãri graduale la exigenþele pieþei interne unice a Uniunii Europene.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, analizând în ºedinþa din 15 martie prezentul proiect de lege, îl supune spre dezbatere ºi adoptare plenului în forma emisã de Camera Deputaþilor fãrã amendamente, fãcând precizarea cã legea are caracter ordinar.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale?

Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Vã rog sã votaþi.

Raport aprobat de plen cu 82 de voturi pentru,

11 voturi împotrivã ºi o abþinere.

Supun proiectul de lege în ansamblu votului plenului

- Senatului cu precizarea caracterului ordinar al legii. Vã rog sã votaþi.

Proiect de lege aprobat de plen cu 87 de voutri pentru, 12 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Vã mulþumesc.

Propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 65/2000 pentru aprobarea majorãrii de cãtre România a capitalului sãu autorizat deþinut la Agenþia Multilateralã de Garantare a Investiþiilor.

Comisia sesizatã în fond, Comisia buget, finanþe ºi bãnci.

Vã rog, iniþiatorii, sã prezentaþi expunerea de motive.

## Vã mulþumesc.

La 29 martie 1999, Consiliul guvernatorilor Agenþiei multilaterale de garantare a investiþiilor, MIGA, a adoptat Rezoluþia privind majorarea capitalului social, conform

cãreia România urmeazã sã-ºi majoreze cota de participare la capitalul agenþiei cu un numãr de 423 acþiuni a cãror valoare totalã este de 4.230 de mii de drepturi speciale de tragere. În conformitate cu prevederile Rezoluþiei, plata subscrierilor urmând sã fie fãcutã 17,65% cash ºi 82,35% într-o monedã liber convertibilã potrivit prevederilor acordului.

Necesitatea ordonanþei Guvernului a fost impusã de crearea cadrului legal care sã permitã participarea României la majorarea capitalului social.

Vã rog, domnule preºedinte, sã-mi permiteþi sã fac o propunere de renunþare la art. 6 din conþinutul ordonanþei, având în vedere cã intrã într-o oarecare disonanþã cu prevederile art. 3 ºi considerãm cã nu este necesar textului ordonanþei.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, analizând în ºedinþa din 6 aprilie 2001 prezentul proiect de lege, îl propune plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare în forma promovatã de Camera Deptuaþilor.

În legãturã cu cele solicitate de iniþiator acum, aº vrea sã-mi spunã doamna Manolescu dacã deranjeazã foarte tare acest articol, pentru cã operarea unei modificãri acum, în text, presupune procedurã de mediere cu Camera Deputaþilor ºi, dupã pãrerea mea, textul, aºa cum se regãseºte el acolo, chiar dacã este în plus, nu stricã cu nimic.

## Da, creeazãÉ

Se impune efectuarea unei modificãri printr-un alt act normativ, având în vedere cã la art. 3 se prevede ca suma în lei echivalentã sã fie suportatã din bugetul de stat, iar la art. 6 se prevede reflectarea în bilanþul trezoreriei. Or, bilanþul trezoreriei are un bilanþ distinct faþã de bugetul de stat ºi din aceastã cauzãÉ

Aici a fost, efectiv, o scãpare a celui care a iniþiat actul normativ ºi, într-adevãr, este o discordanþã vizibilã între cele douã prevederi.

Deci art. 3 ar fi în contradicþie cu art. 6.

Art. 6 ar trebui eliminat, pentru cã textul bun este cel din art. 3.

Da, de acord cu eliminarea.

Dacã la dezbateri generale sunt intervenþii? Vã rog, domnul senator Szab—.

Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Fãrã legãturã cu fondul problemei, aº vrea, totuºi, sã atrag atenþia asupra nevoii de a respecta procedurile ºi asupra nevoii de a se renunþa la improvizaþii în cadrul dezbaterilor în plen, dupã ce comisiile s-au pronunþat.

Douã sunt argumentele care mã determinã sã exprim aceastã idee.

Mai întâi cã, de acolo, de la masa aceea, unde stã distinsa doamnã Manolescu, nu se pot face ºi Domnia sa nu are dreptul de a face amendamente Ñ asta cu tot regretul, trebuie sã fac apel la reguli.

Pe de altã parte, orice act normativ care este urmare a unei hotãrâri în plenul Guvernului nu poate fi, în mod unilateral, chiar dacã e vorba de îndreptarea unei greºeli, nu poate fi, în mod unilateral, modificat de cãtre un anumit reprezentant al unui anumit departament al Guvernului.

Aceasta pentru cã s-ar putea Ñ nu e cazul acum, evident Ñ s-ar putea ca în procesul de elaborare a unei hotãrâri a Guvernului, anumite departamente care vin ºi prezintã pe urmã proiectul de lege aici, în faþa plenului, dar ca expresie a voinþei Guvernului, ca entitate cu drept de iniþiativã legislativã, s-ar putea sã comitã eroarea de a promova un anumit interes al organizaþiei restrânse pe care o reprezintã, cu alte cuvinte, a departamentului.

Nu vreau sã lungesc vorba. Aceastã chestiune, chiar dacã e vorba de îndreptarea unei greºeli materiale, am spune Ñ deºi nu e chiar aºa de simplã Ñ, nu se poate rezolva formal decât trimiþând înapoi legea la comisie, unde se elaboreazã un raport dupã toatã regula, unde cineva îºi însuºeºte, cel puþin un senator îºi însuºeºte acest amendament pentru ca sã-l poatã promova în numele sãu ºi, dupã aceea, lucrurile pot sã meargã.

Datã fiind întârzierea în care se aflã acest act normativ, aceastã manevrã, chiar dacã ar mai lua o sãptãmânã de lucru, nu afecteazã cu nimic valoarea actului legislativ însã acurateþea în procesul de elaborare a legilor trebuie sã caracterizeze ºi Senatul.

Mã iertaþi pentru aceastã divagaþie.

## Vã mulþumesc.

Am înþeles cã a venit doar sugestia din partea Executivului, iar domnul senator ªtefan Viorel ºi-a însuºit acest amendament pe care l-a ºi susþinut în plen.

Sigur cã observaþia domnului senator Szab— este corectã, pentru cã acest lucru trebuia sã-l susþineþi în faþa comisiei sesizate în fond.

Mai mult decât atât. În momentul în care existã intervenþii într-un proiect de lege, sigur cã trebuie sã existe

girul Ñ ºi eu sunt convins cã existã Ñ al Guvernului, nu numai al Ministerului Finanþelor.

Mai e un considerent, domnule preºedinte.

Dacã-mi îngãduiþi, ordonanþa aparþine altui guvern, iar reprezentanta este a Guvernului actual, ceea ce este cu totul altceva, ºi îndreptãm o eroare gravã a unui guvern precedent ºi colegul nu are atâta justificare decât sã-i acopere, dar n-a putut.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Tocmai de aceea, domnul senator Szab— a spus cã înþelege chiar ºi în plen sã voteze eliminarea acestui articol, întrucât textul aparþinea unui guvern pe care l-a susþinut.

Este vorba de art. 6, nu? 6 sau 3? Art. 6.

Domnul senator ªtefan Viorel propune un amendament de eliminare din textul ordonanþei a art. 6.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Este amendament de eliminare, nu se adaugã nimic la text.

Vã rog sã votaþi, domnilor senatori.

Cu 77 de voturi pentru, 15 voturi împotrivã ºi 5 abþineri, acest amendament a fost acceptat.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 187/1999 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 151/1999 privind stingerea unor obligaþii bugetare.

Din partea Executivului, vã rog.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive, domnule secretar de stat.

## **Domnul Romulus Ion Moucha Ñ** _secretar de stat în_

_Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

Da, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa de urgenþã nr. 187/1999 se referã la stingerea unor obligaþii bugetare ale unor agenþi economici prin compensare cu sumele datorate acestora de cãtre instituþiile publice finanþate integral de la bugetul de stat.

Ordonanþa este emisã în anul 1999, în noiembrie, a trecut de Camera Deputaþilor, a fost analizatã în Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a Senatului în luna martie a acestui an ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a Senatului propune adoptarea în forma în care a fost adoptatã de cãtre Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Comisia noastrã, analizând în ºedinþa din 14 martie prezentul proiect de lege, îl propune spre dezbatere ºi adoptare plenului în forma emisã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.

Legea are caracter ordinar ºi ordonanþa a produs efecte în 1999.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt intervenþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Raport aprobat de plen cu 81 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 213/2000 privind suspendarea plãþii taxei pe valoarea adãugatã ºi scutirea de la plata taxei vamale ºi a suprataxei vamale de import pentru bunurile importate în cadrul ajutorului nerambursabil acordat de Guvernul Japoniei Guvernului României.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În fapt, este vorba despre suspendarea plãþii taxei pe valoarea adãugatã pentru un termen de 120 de zile ºi de scutirea de la plata taxei vamale ºi a suprataxei vamale de import pentru un numãr de 75 de grupuri motopropulsoare de provenienþã Toyota, inclusiv tobele ºi þevile de eºapament catalitice, pentru Uzinele ARO din Câmpulung.

Toate acestea se regãsesc în cadrul unui acord de împrumut ajutor nerambursabil acordat de cãtre Guvernul Japoniei Guvernului României.

Aceastã ordonanþã a fost emisã în noiembrie 2000.

Vã mulþumesc. Vã rog, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, analizând în ºedinþa din 14 martie 2001 prezentul proiect de lege, îl propune plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare în forma promovatã de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Raport aprobat de plen cu 76 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Mulþumesc.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 247/2000 privind scutirea de la plata taxelor vamale a importurilor necesare pentru ”Reparaþia capitalã cu modernizare pentru creºterea siguranþei ºi capacitãþii Centralei Hidroelectrice Porþile de Fier IÒ.

Vã rog, domnule secretar de stat.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În baza Hotãrârii nr. 474/1997 a Guvernului României, fostul RENEL a încheiat prin încredinþare directã contractul 16636 cu firma Zulzer Hydro Limited, firma elveþianã care urmeazã sã execute modernizarea lucrãrilor de la Hidrocentrala Porþile de Fier I.

Datoritã lipsei fondurilor din sistemul energetic pentru plata taxelor vamale, s-a emis aceastã ordonanþã de urgenþã care a creat, în felul acesta, posibilitatea de aducere a utilajelor respective ºi punerea lor în funcþiune, mai ales cã trebuie þinut cont de faptul cã România s-a angajat ca, în fiecare an, sã modernizeze câte un grup de la Hidrocentrala Porþile de Fier I în vederea creºterii producþiei ºi a echilibrãrii consumului de apã între partea iugoslavã ºi partea românã.

## Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte, sã prezentaþi raportul.

În ºedinþa din 13 martie 2001, membrii Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci au votat în unanimitate proiectul de lege ºi, în conformitate cu prevederile art. 89 din regulamentul Senatului, îl supun spre dezbatere ºi adoptare plenului în forma emisã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente, cu precizarea cã legea are caracter ordinar.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Doriþi sã luaþi cuvântul, domnul senator Predescu? Nu. Dacã la dezbateri generale doreºte sã intervinã cineva?

Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Raport aprobat de plen cu 80 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului ordinar al acesteia.

Lege aprobatã de plen cu 89 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1999 privind scoaterea din funcþiune a unor mijloace fixe uzate fizic sau moral, neamortizate, aparþinând agenþilor economici din industrie.

Comisia economicã.

Îl invit pe domnul preºedinte Mircea Dan Popescu. Vã rog, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Acest proiect de lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 25/1999 are în vedere faptul cã o serie de societãþi comerciale, companii naþionale ºi regii autonome au deþinut ºi încã mai deþin în capitalul social, respectiv, în patrimoniu, mijloace fixe neperformante care sunt uzate fizic ºi moral, totodatã, ºi neamortizate integral.

De asemenea, ele, în marea majoritate, sunt oprite, fãrã perspective tehnice ºi comercial-economice de a fi repornite, în principal, datoritã schimbãrilor structurilor de producþie. Ele, pe de o parte, ocupã spaþiile de producþie, contribuie la poluarea mediului înconjurãtor, se depreciazã permanent.

Prin aceastã ordonanþã de urgenþã, se propune ca un efect benefic din punct de vedere economic, ele fiind încã, în majoritatea lor, neamortizate, sã nu se mai includã în evidenþele contabile.

Existã raportul comisiei, care este favorabil. ªi vreau sã spun cã aceastã ordonanþã de urgenþã a fost discutatã în Comisia pentru industrie încã în legislatura trecutã ºi cã a primit aviz favorabil asupra ei.

Vã mulþumesc. Vã rog, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Prevederile ordonanþei supuse dezbaterii s-au aplicat pe o perioadã de 18 luni de la data intrãrii în vigoare a acesteia, respectiv de la data publicãrii în ”Monitorul OficialÒ, perioadã care a fost prelungitã în Camera Deputaþilor cu încã 6 luni de la data promulgãrii legii, potrivit prevederilor art. II.

Membrii Comisiei economice considerã cã nu mai este necesarã prelungirea termenului cu încã 6 luni, aºa cum s-a propus de cãtre Camera Deputaþilor, întrucât agenþii economici care au avut mijloace fixe neamortizate care nu mai erau necesare au acþionat în spiritul ordonanþei în cei peste doi ani de la publicarea ei.

În consecinþã, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege venit de la Camera Deputaþilor, cu amendamentul de eliminare a art. II.

Menþionãm cã existã avizele favorabile de la Consiliul Legislativ ºi de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, iar prin natura dispoziþiilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## Da, mulþumesc.

Pentru domnul secretar de stat, o întrebare: dacã este de acord cu amendamentul propus de Comisia economicã?

Domnule preºedinte, personal, am susþinut, în cadrul Comisiei economice a Senatului aceastã lege ºi am fost de acord cu acest amendament.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt intervenþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi, în primul rând, asupra amendamentului de eliminare a art. II, propus de cãtre comisia noastrã, Comisia economicã, sesizatã în fond. Vã rog sã votaþi.

Amendament aprobat cu 91 de voturi pentru, 4 voturi contra, 4 abþineri.

Vã mulþumesc.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 99/1999 privind atestarea agenþilor economici producãtori de bunuri materiale destinate comercializãrii ºi acordarea permisului de operare.

De asemenea, Comisia economicã, sesizatã în fond. Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

Deci, domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa Guvernului nr. 99 din 31 august 1999 avea intenþia de a institui un permis de operare pentru agenþii economici ºi a crea un sistem de atestare a agenþilor economici producãtori de bunuri materiale. Aceastã ordonanþã a fost discutatã, printre altele, în Comisia pentru industrie a Camerei Deputaþilor, în legislatura trecutã. S-a propus, la vremea respectivã, ºi inclusiv Camera Deputaþilor a respins aceastã ordonanþã, apreciind ca nefiind eficientã, practic, pentru economia naþionalã.

Mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte Dan-Mircea Popescu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Precizez cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Prin natura reglementãrilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propunem, din acest punct de vedere, plenului Senatului adoptarea proiectului de lege, fãrã modificãri, respectiv, respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 99/1999.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt intervenþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Raport aprobat de plen cu 93 de voturi pentru, 5 voturi contra ºi 4 abþineri.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege privind aprobarea...

Domnule preºedinte, avem interpelãri.

Vreþi sã faceþi o propunere sã continuãm, sã recuperãm jumãtatea aceea de orã pe care am pierdut-o?

Stimaþi colegi, doresc sã vã anunþ cã ultima parte a programului nostru, respectiv, întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri din partea reprezentanþilor Executivului, nu mai este radiodifuzatã. Am fost anunþaþi. De aceea, vã exprim

rugãmintea dacã doriþi sã continuãm cel puþin un sfert de orã dezbaterile legislative. Nu avem decât trei colegi care s-au înscris la întrebãri ºi interpelãri. Deci, program care va dura maxim un sfert de orã, 20 de minute. Doar pentru douã, trei proiecte de lege sã mai lucrãm.

Vã mulþumesc pentru înþelegere.

Domnule preºedinte, supuneþi la vot.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, sigur. Aºadar,

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aceastã ordonanþã are rolul de a completa Ordonanþa nr. 29 din 1994, care stabileºte crearea fondului necesar pentru fondul special pentru dezvoltarea Sistemului Energetic Naþional.

Aceastã ordonanþã face ºi precizãrile cã fondul special pentru dezvoltarea Sistemului Energetic Naþional poate fi utilizat, inclusiv pentru sistemele de transport ºi distribuþie a energiei electrice, cât ºi pentru energia nuclearã.

Aceasta este una din modificãrile de bazã, care vin prin aceastã ordonanþã.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte, sã prezentaþi raportul.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Menþionez în plus faptul cã existã avizul Consiliului Legislativ, iar prin natura reglementãrilor sale, proiectul de lege supus dezbaterii face parte din categoria legilor ordinare.

Propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege în forma trimisã de Camera Deputaþilor, cu actualizarea pe tot parcursul legii a titulaturii ministerelor prevãzute la punctul 3 din ordonanþã, respectiv Ministerul Industriei ºi Resurselor ºi Ministerul Finanþelor Publice.

Da, mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Vã rog, domnule senator Horga.

O singurã problemã vreau sã ridic.

Pentru sumele nevirate în termen a rãmas procentul de 0,3% penalizare pentru nedepunerea lor. Toate actele normative au fost reactualizate cu procentul pentru sumele datorate la bugetul de stat. Este nedrept ca aici sã rãmânã 0,3% penalizare pentru nedepunerea acestei taxe în termenul legal, dupã încasarea ei prin preþul energiei electrice. Aceste acte normative ar trebui, gândesc eu, corelate.

Vã rog, dacã doriþi sã oferiþi rãspuns, domnule secretar de stat.

Nu, nu am nici un comentariu, practic.

Este 0,15%.

Într-adevãr, strict matematic, ca sã spunem aºa, domnul senator are dreptate.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã mai sunt ºi alþi domni senatori care doresc sã intervinã?

Dacã nu, în primul rînd, v-aº ruga sã ne pronunþãm prin vot asupra propunerii fãcute de domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu, în sensul corecturii absolut necesare în textul ordonanþei, legatã de titulatura ministerelor.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cele douã ministere.

Amendament acceptat cu 84 de voturi pentru, 3 voturi contra, 3 abþineri.

Proiectul de lege de la poziþia 20.

Nu ºtiu dacã îl susþine cineva.

Nu este reprezentantul ministerului, da?

Domnule preºedinte, eu mai am punctele 26 ºi 28.

Numai sã nu fie cu dezbateri lungi.

Punctele 25, 26 ºi 28.

Nu, Nu! Punctul 26 nu îl putem lua, pentru cã sunt 36 de modificãri.

Punctul 25.

Punctul 25 este mic, da?

Da.

Proiectul de Lege pentru valorificarea eficientã a exporturilor de fier vechi.

Da... Nu, nu! Dacã îmi permiteþi sã fac o precizare... Deci este o iniþiativã legislativã din legislatura trecutã. Sub semnãtura domnului prim-ministru Adrian Nãstase, Guvernul nu mai susþine aceastã iniþiativã, deoarece locul ei a fost luat de Ordonanþa de urgenþã nr. 11/2001 ºi de Ordonanþa de urgenþã nr. 16/2001, care sunt mult mai actuale. ªi raportul este negativ.

Raportul este negativ, pentru cã s-a dat ordonanþa anul acesta, ºtiu.

Da.

La poziþia 25.

Da.

Pe acesta putem sã îl luãm.

La punctul 25. Aceasta este situaþia.

Deci vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru valorificarea eficientã a exporturilor de fier

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/3.V.2001

vechi, propunere legislativã, trei articole, raport negativ, întrucât s-a dat ordonanþa.

Vã rog sã prezentaþi, domnule preºedinte, raportul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi.

Am luat act de faptul cã Guvernul nu mai susþine promovarea acestui proiect de lege.

În consecinþã, raportul comisiei atestã acest lucru.

Menþionez în plus faptul cã, prin reglementãrile sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Deci, raport negativ de respingere.

Mulþumesc.

Reprezentantul Executivului a precizat de la început cã nu susþine acest proiect de lege. Este propunere legislativã, întrucât Guvernul a dat o ordonanþã.

Dacã sunt domni senatori care doresc sã intervinã...

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Vã rog sã votaþi.

Raport aprobat de plen cu 88 de voturi pentru, 7 voturi contra ºi douã abþineri.

Respins proiectul de lege.

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Celãlalt proiect de lege are multe modificãri ºi nu îl luãm în dezbatere astãzi.

Da, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule secretar de stat Fleºariu. Ce proiecte de legi aveþi? La ce poziþie în ordinea de zi?

## **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

Punctele 21 ºi 22.

Punctul 21.

Da.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 191/2000 pentru aprobarea unor mãsuri necesare realizãrii de construcþii cu destinaþia de locuinþe pe un teren proprietate privatã a statului, situat în comuna Voluntari, judeþul Ilfov.

Aveþi cuvântul, vã rog.

Domnule preºedinte, Camera Deputaþilor a respins ordonanþa, comisia de la Senat propune respingerea ordonanþei, Guvernul propune respingerea ordonanþei.

Vã rog sã fiþi de acord cu respingerea ei.

Dacã doriþi fac ºi mai multe precizãri, dar cred cã nu este cazul.

Bãnuiesc cã veþi rãspunde la întrebãrile domnilor senatori.

Vã rog, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului este de acord cu respingerea Ordonanþei Guvernului, cu proiectul de lege aºa cum a fost dat de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt intervenþii...

Dacã nu sunt,

Caracterul legii este de lege ordinarã.

Însã cealaltã lege este lege organicã.

Al doilea proiect de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 107/1999 pentru modificarea ºi completarea art. 43 din Legea administraþiei publice locale nr. 69/1999, da?

Aceeaºi situaþie, domnule preºedinte.

Ordonanþa a fost respinsã de Camera Deputaþilor, comisia propune respingerea, Guvernul este de acord cu respingerea, pentru cã ordonanþa a rãmas fãrã obiect, datoritã iminentei promulgãri ºi intrãri în vigoare a noii Legi a administraþiei publice locale.

Propun, deci, respingerea. Mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte Hriþcu.

Domnule preºedinte,

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã nr. 107/1999 în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale domnii senatori doresc sã intervinã?

Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Raport aprobat de plen cu 84 de voturi pentru, 9 voturi contra ºi 3 abþineri.

Cu precizarea caracterului legii Ñ lege organicã. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra legii, în fond. Proiect de lege aprobat de plen cu 86 de voturi pentru, 13 voturi contra ºi douã abþineri.

Mulþumesc.

Dacã mai existã vreun reprezentant al Executivului care are proiect de lege...

Mai aveþi vreun proiect de lege? Nu. Mulþumesc. Înþeleg cã putem sã trecem...

Domnule preºedinte, mai sunt douã proiecte de legi cu raport negativ.

Cum? Dacã nu mai sunt reprezentanþii... Putem sã luãm punctele 23 ºi 24? Vreþi?

Da, domnule preºedinte.

## Poftiþi!

Domnul senator Nicolae Pãtru ne solicitã sã luãm douã proiecte de legi care, având rapoarte negative, pot fi luate de noi, la poziþiile 23 ºi 24.

Vã rog!

În ºedinþa din 22 martie 2001, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a examinat proiectul de Lege privind indemnizaþiile ºi celelalte drepturi ale senatorilor ºi deputaþilor, precum ºi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României ºi a hotãrât respingerea acestuia, având în vedere faptul cã senatorii care au formulat iniþiativa respectivã nu mai sunt membri ai Senatului ºi cã majoritatea propunerilor fãcute nu mai sunt de actualitate.

## Da, vã mulþumesc.

Dacã sunt domni senatori care doresc sã intervinã... Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Raport aprobat de plen cu 76 de voturi pentru, 10 voturi contra ºi o abþinere.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra respingerii proiectului de lege.

Proiectul de lege este aprobat de plen cu 86 de voturi pentru, 10 voturi contra ºi o abþinere.

Al doilea: proiectul de Lege privind programul energetic nuclear naþional.

Nu ne mai intereseazã.

Nu mai aveþi curaj? Bun. Mulþumesc. Domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi.

În cadrul Comisiei economice, am luat act de faptul cã Guvernul nu mai susþine promovarea acestui proiect de lege.

Ca atare, raportul comisiei este negativ.

Precizez cã proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale... Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Onoraþi colegi,

Este într-adevãr vorba despre un raport negativ. Eu am deplinã încredere în ceea ce spune preºedintele comisiei. Dar, cu toate acestea, iarãºi trebuie sã fac apel la regulament. Nu putem sã luãm în discuþie un proiect de lege care nu este susþinut. Aceastã nesusþinere trebuie sã fie prezentatã, în opinia mea, de un reprezentant al Guvernului.

Este propunere legislativã.

Dacã se invocã, domnule preºedinte, faptul cã Guvernul nu o susþine, trebuie sã emane de la o autoritate guvernamentalã Ñ este pãrerea mea.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da. Dacã doriþi sã comentaþi intervenþia domnului senator...

Dacã nu, este o propunere legislativã.

Stimaþi colegi, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Este raport negativ.

Aprobat de plen cu 79 de voturi pentru, 8 voturi contra ºi 3 abþineri.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, sã ne oprim totuºi din dezbateri, pentru a nu crea tensiuni între noi.

Mulþumesc.

V-aº ruga, stimaþi colegi, sã intrãm în ultimul punct înscris în ordinea de zi: întrebãri, interpelãri ºi, sper, rãspunsuri.

Grupul parlamentar al P.D.S.R. Înscris la cuvânt, domnul senator Adrian Pãunescu, pe care îl invit la tribunã.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Îi rog pe domnii senatori sã pãstreze ordinea în salã. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prima problemã pe care vreau sã o ridic este cea privitoare la raporturile parlamentariÐguvernanþi, chiar dacã eu fac parte din partidul care a format Guvernul.

Mi se pare cã este momentul sã atragem atenþia miniºtrilor noºtri cã relaþia lor cu parlamentarii nu este una benevolã, nu este una la libera lor alegere, ci este una obligatorie, cu noi ºi cu toþi ceilalþi parlamentari, fie ei în exerciþiul puterii, fie ei în exerciþiul opoziþiei.

Personal, sunt nemulþumit de o oarecare erodare a acestei relaþii ºi de plictisul pe care îl arboreazã unii miniºtri faþã de relaþia cu parlamentarii ce se ciocnesc, în teritoriu, de probleme grave, de probleme care trebuie aduse la cunoºtinþa miniºtrilor ºi care trebuie sã îºi gãseascã rezolvarea, iar aceastã rezolvare trebuie cunoscutã de parlamentari, repet, indiferent cã sunt ai P.D.S.R., cã sunt ai P.R.M., ai P.N.L., ai P.D. sau ai U.D.M.R.

Nu este la alegerea doamnei ministru Daniela Bartoº, de exemplu, dacã stã de vorbã sau nu stã de vorbã cu un parlamentar de Dolj care are sã îi sesizeze împrejurarea cã stomatologii din Craiova nu ºi-au primit salariile din ianuarie. Este o obligaþie a doamnei ministru Bartoº ºi a oricãrui ministru sã stea de vorbã cu noi, sã ne dea argumente, sã ne dea explicaþii, pentru cã simplul dialog al parlamentarilor Ñ de altfel, un dialog din ce în ce mai penibil Ñ cu niºte experþi, cu niºte rude, cu cine rãspunde la telefon, nu ajunge, pentru a ne îndeplini toþi obligaþiile democratice.

Atrag atenþia doamnei ministru Bartoº cã dumneaei este ministru pentru cã existã acest Parlament ºi aceastã voinþã a oamenilor de a se exprima ºi de a fi apãraþi prin acest Parlament, în actuala lui formulã reprezentativã.

ªi o rog pe doamna ministru Bartoº sã nu ne mai paseze la tot felul de recent înþãrcaþi, care nu au de

unde sã rãspundã la problemele mari ce privesc soarta unor medici purtaþi pe drumuri ºi batjocoriþi în ultimul hal.

Aici eu am ridicat o problemã de principiu ºi v-am dat un exemplu. Sigur, sunt ºi miniºtri cu care putem dialoga normal. Nu aº insista asupra excepþionalei însemnãtãþi a faptului normal, cum numeam, în 1977, în revista ”FlacãraÒ, starea de normalitate la care ajunsesem dupã cutremur ºi ne bucuram de ea, în fine, cu prospeþime. Dar aceasta este de fapt, în realitate, situaþia. ªtiu cã toþi miniºtrii au probleme ºi, tocmai pentru cã au probleme, trebuie sã li se ridice în continuare probleme. Miniºtrii cu care noi vrem sã intrãm în contact par uneori sãtui de ceea ce fac. Este loc ºi pentru alþii. Nu este obligatoriu, dacã nu mai au rãbdare sã vorbeascã onest cu oamenii, sã ne trimitã în acest rol subaltern pe care nu îl avem prin Constituþie.

Vã rog, domnilor senatori!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Nu ºtiu, este o stare de veselie pe care nu o înþeleg, cã 1 Mai încã nu a venit, Paºtele a trecut... Vã rog! ªi eu vorbesc despre ceva grav. Am putea simþi, în propriile oase, frângerea oaselor poetului Nicolae Dabija.

Am vorbit la Chiºinãu. Nicolae Dabija, nebucurându-se de nici o protecþie din partea nimãnui, a ajuns în satul lui, Codreni, între sãtenii ºi membrii îndepãrtaþi ai familiei care i-au mai rãmas. Dar cei care l-au bãut au mai fãcut o vizitã în apartamentul lui, de data aceasta mult mai civilizat, cu cheia, aveau cheie Ñ ce este al lui este ºi al lor, ce este al lor nu este ºi al lui Ñ au intrat, hai noroc!, noroc cãrþilor, mobilei!, au devastat, încã o datã, totul, au închis respectuos uºa cu cheia, cheie adevãratã, nu simbol, au închis, au plecat ºi Nicolae Dabija trebuie sã se întoarcã la Chiºinãu, sã continue sã lucreze pentru cauza culturii române, pentru ”Literatura ºi ArtaÒ Ñ marea publicaþie a românilor de pretutindeni Ñ, ºi sã continue sã îºi exprime gândurile, în aceastã atmosferã.

Eu rog Ministerul de Externe Român, rog conducerea Guvernului din România sã ia mãcar o parte din exemplul unui guvern vecin, care se intereseazã pânã ºi de scutecele etnicilor sãi, ºi de clasele primare sau mai înalte ale copiilor acelor familii, ºi sã acþioneze, sã ne preocupe soarta lui Nicolae Dabija. Este o obligaþie a noastrã, nu este Ñ iarãºi Ñ o chestiune pe care o facem pentru cã suntem noi bãieþi drãguþi sau femei frumoase. Nu! Suntem parlamentari români, suntem parlamentari europeni ºi, mãcar din aceastã perspectivã, trebuie cãutatã calea de a se ºti situaþia lui Nicolae Dabija, marele poet român, marele luptãtor unionist român.

Am întrebat, cu altã ocazie, care este raþiunea schimbãrii numelor de strãzi din Bucureºti? Domnul ministru Cozmâncã, prin domnul Fleºariu, mi-a rãspuns interesant ºi eu i-am mulþumit pentru aceasta, dar eu am o întrebare concretã de pus: totuºi, de ce s-a schimbat numele bulevardului ”Ana IpãtescuÒ în bulevardul ”CatargiÒ?! Este Ana Ipãtescu o utecistã, o ilegalistã care trebuie scoasã din istorie?! Eu cred cã nici ilegaliºtii adevãraþi nu trebuie scoºi din istorie. Trebuie fiecare sã îºi aibã locul sãu. Dar meritã Ana Ipãtescu sã fie ba introdusã, ba scoasã din nomenclatura strãzilor bucureºtene?! Nu mai spun de toate retrogradãrile despre care am vorbitÉ Avem un bulevard ”Ion MihalacheÒ. Bun! Dar mai obþinem niºte voturi ºi schimbãm numele bulevardului ”1 MaiÒ ºi aºa mai departe. Este uºor penibil, este uºor þiganiadã ce se întâmplã la nivelul acestei nomenclaturi.

Nu, eu. Am vãzut oameni care cad. Nu e pãcat de ei?! Nu e pãcat sã producem o daunã Partidului România Mare din care domnul Badea tocmai era sã se prãbuºeascã aici?!

Aþi observat cã se cade când se trece pe stânga, nu pe dreapta?!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Domnule, nu ºtiu pe unde se trece, pe unde nu se trece, dar nu este obligatoriu sã se treacã ba prin stânga, ba prin dreapta. Se poate trece ºi înainte, dar sã nu se cadã.

Chestiunea este cã domnul Sava, secretarul general al Senatului, sã punã funcþionarii sã scoatã cuiele de pe unde le-au bãtut pe vremea când îºi închipuiau cã fiecare senator este un ”mântuitorÒ ºi sã îndrepte pe aici relieful sau aplatizãm sala Senatului.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al P.R.M., domnul senator Nicolae Pãtru. Aveþi grijã la trepte!

O iau pe unde trebuie. Circul pe unde trebuie.

Interpelarea a fost transmisã Ministerului de Interne.

A fost conceputã ca urmare a sesizãrii unor abuzuri din partea ºefului Poliþiei Cãlimãneºti, care transformã instituþia pe care o conduce în instrument pentru rezolvarea unor probleme clientelare.

ªi îl întreb: de câd un colonel de poliþie, comandant de unitate, cere actele unei societãþi în miez de noapte, erijându-se în Garda Financiarã?!

Nu era normal ca iniþial sã se prezinte ºefului unitãþii comunicându-i mandatul misiunii?! Face parte din noul stil de muncã al Poliþiei debarcarea la miez de noapte în localuri publice sub formã de comandouri mascate pentru a confisca navete cu bere care, ulterior, sã fie duse la sediul Poliþiei?!

Vã mulþumesc. I-am transmis-o ºi am înþeles cã...

Da, vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Paul Pãcuraru.

Vã rog, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Prima interpelare este adresatã Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, domnului ministru Ovidiu Muºetescu, ºi are în vedere demararea programului de negociere cu Banca Mondialã, demararea programului PSAL II.

În interpelare solicit sã ni se prezinte stadiul de îndeplinire a programului PSAL I pe componente ºi pe faze la 30.04.2001 ºi perspectivele efective de încheiere pe contracte de privatizare pentru societãþi, din acest program, în anul 2001.

În fine, tot domnului ministru Muºetescu îi solicit o prezentare a stadiului de negociere a ofertei de privatizare pentru Combinatul Siderurgic Galaþi, având în vedere faptul cã în urmã cu câteva zile a fost deschisã oferta tehnicã ºi oferta financiarã din partea Grupului de firme ISPAT.

Presa a avut aprecieri negative asupra ofertei.

Am dori din partea domnului ministru Ñ în spiritul transparenþei care trebuie sã caracterizeze procesul de privatizare Ñ dacã poate sã ne permitã niºte elemente privind perspectivele acestei atât de importante privatizãri.

O altã interpelare este adresatã domnului ministru al finanþelor publice, domnului ministru Mihai Tãnãsescu.

Ea are ca temã posibilitatea încheierii unui nou acord stand-by cu Fondul Monetar Internaþional.

Din informaþiile pe care le deþinem, ultimul acord, expirat în luna februarie, trebuie înlocuit cu un alt nou acord. Existã însã niºte aspecte în plan extern pentru faptul cã interesul Fondului Monetar Internaþional, dupã 10 ani de eºec în România, este prevalent orientat spre Rusia ºi spre Iugoslavia, dacã acest lucru constituie un impediment în stadiul încheierii unui nou Acord...

În fine, în plan intern, problemele legate de indicatorii macroeconomici, îndeosebi cei privind inflaþia, în condiþiile în care datoria publicã Ñ ºi aºa foarte ridicatã Ñ va fi sporitã în plus de vãrsarea la datoria publicã a unor restanþe din partea societãþilor comerciale care urmeazã a fi privatizate în cursul acestui an.

În fine, ultima interpelare este adresatã domnului primministru Adrian Nãstase, care într-o recentã declaraþie de presã a spus cã se întreprind eforturi susþinute pentru integrarea P.D.S.R.-ului în Internaþionala Socialistã.

Da, mulþumesc.

Din partea Executivului, domnul secretar de stat Romulus Moucha solicitã amânare pentru rãspuns la interpelarea formulatã de domnul senator Adrian Pãunescu, am înþeles.

Este prezent domnul secretar de stat Adrian Mitu, da?!

Vã rog sã prezentaþi rãspuns domnului senator Adrian Pãunescu ºi domnului senator Mihai Lupoi.

Domnul senator Mihai Lupoi este prezent?

Nu este prezent!

Aveþi rãspunsul scris, vã rog, domnule secretar de stat?

Da.

Vã rog sã îl înmânaþi.

Sã luaþi act în stenogramã, nefiind prezent.

Cred cã domnul senator avea obligaþia regulamentarã sã fie prezent în salã pentru a primi rãspunsul.

Vã rog sã lãsaþi rãspunsul scris, noi consemnãm cã l-am primit.

Domnului senator Adrian Pãunescu îi rãspundeþi astãzi?!

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Nu, eu nu sunt cu domnul Lupoi.

Da, ºi eu vã mulþumesc.

Grupul parlamentar P.D. nu are. Grupul parlamentar U.D.M.R., nu.

Domnul senator Dumitru Badea, Grupul parlamentar P.R.M.

Am douã întrebãri.

Prima e adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Cum explicã naþiunii lipsa de reacþie publicã a Guvernului României faþã de acþiunile tot mai insistente ale Ungariei de amestec în treburile interne ale României,

Nu ºtiu la ce problemã.

Dacã puteþi sã rãspundeþi domnului senator Adrian Pãunescu, care a formulat o interpelare legatã de implicarea Guvernului în apãrarea dreptului culturii româneºti din Republica Moldova, precum ºi modul în care sunt trataþi cetãþenii din Basarabia.

Nu?!

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

E vorba de economie, de...

Aºa era trecut pe acest tabel, din partea Ministerului pentru Relaþia cu Parlamentul.

Da, vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat Costache Ivanov solicitã de asemenea amânarea la o interpelare formulatã de domnul senator Pãunescu.

Domnul secretar de stat Pavel Abraham, pentru domnul senator Nicolae Pãtru.

Vã rog, domnule general, luaþi loc.

## **Domnul Pavel Abraham** Ñ _general de brigadã, secretar de stat în Ministerul de Interne:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

”La interpelarea domnului senator Nicolae Pãtru, cu privire la modalitatea de acþiune a efectivelor de poliþie cu ocazia controlului efectuat în noaptea de 7 spre 8 aprilie anul curent la S.C. MEDAXIM Ñ S.R.L. din Comuna Sãlãtucel, judeþul Vâlcea, am onoarea sã vã informez cã la Postul de Poliþie Sãlãtucel, Poliþia oraºului Cãlimãneºti, precum ºi la Inspectoratul de Poliþie al Judeþului Vâlcea au fost primite numeroase sesizãri privind tulburarea ordinii ºi liniºtii publice prin zgomote produse, ca urmare a funcþionãrii pe timpul nopþii a discotecii din incinta societãþii comerciale sus-menþionate.

La data de 25.02.2001, Direcþia de Sãnãtate Publicã a Judeþului Vâlcea a retras autorizaþia sanitarã de funcþionare pentru nerespectarea clauzelor impuse, fapt notificat cu Adresa nr. 32/26.02.2001 Postului de Poliþie Sãlãtucel.

La 7.04.2001, întrucât discoteca funcþiona ºi dupã retragerea avizului sanitar de funcþionare, precum ºi a faptului cã unii localnici au continuat sã formuleze reclamaþii cu privire la tulburarea ordinii ºi liniºtii publice, Poliþia oraºului Cãlimãneºti a organizat o acþiune de control cu efective mãrite la sediul acestei societãþi comerciale.

Cu ocazia controlului efectuat, în temeiul art. 15 lit. b), f), g) ºi art. 16 lit. f) ºi l) din Legea nr. 26/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Poliþiei Române, s-a constatat cã la barul discotecii fusese introdusã cantitatea de 200 sticle bere ”AlutusÒ fãrã documente de provenienþã a mãrfii, vânzarea þigãrilor la un preþ mai mare decât cel înregistrat în documentele contabile, neînregistrarea contravalorii biletelor de intrare în discotecã, precum ºi alte nereguli vizând eludarea obligaþiilor fiscale, fapte ce au un caracter penal.

## Da, vã mulþumesc.

Îl consult pe domnul senator dacã este mulþumit de rãspuns, deºi avea o altã tentã întrebarea.

## Domnule preºedinte,

Eu nu sunt aici avocatul patroanei societãþii respective pentru a o scuza de neregulile financiare pe care le-a fãcut. Problema pe care am ridicat-o este aceea dacã se impunea descinderea la societatea respectivã cu 20 de poliþiºti ºi 30 de cagulaþi. Asta este problema pe care am ridicat-o, pentru cã terorizeazã cetãþenii de acolo.

Sunt ºi alte substraturi, alte motive ascunse ale acestei deplasãri pe care vãd cã Ministerul de Interne le ocoleºte.

Nu sunt mulþumit de rãspuns.

## Da, mulþumesc.

Aceasta este acþiunea, v-a descris domnul secretar de stat ce s-a întâmplat acolo.

Sigur cã legat de celelalte aspecte sunt alte probleme.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Este prezent domnul secretar de stat Theodor Bobiº. Rãspundeþi la interpelarea domnului senator Radu F. Alexandru.

Este prezent în salã? Dacã nu este prezent, vã rog sã înmânaþi rãspunsul scris, noi îl vom înainta domnului senator.

Vã rog sã luaþi act.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/3.V.2001

**Domnul Theodor Bobiº Ñ** _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul:_

Dacã îmi permiteþi...

Nu, nefiind prezent, nu!

Nu. Tocmai acest lucru vreau sã îl spun, cã dânsului i s-a spus cã îl primeºte în scris ºi a spus cã este de acord sã îl primeascã în scris. Nu aºteaptã sã fie prezentat...

Chiar dacã aºteaptã, nu este corect ca noi sã...

Nu este corect, sigur cã da!

...ascultãm pe domnii senatori sã punã întrebãri ºi nu aºteaptã sã primeascã rãspunsul.

Da, vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Vã rog, pentru stenogramã, sã fie depus rãspunsul în scris, care sã rãmânã în arhiva Senatului.

Domnul ministru Rãzvan Theodorescu solicitã amânare la o interpelare formulatã de domnul senator Ioan Cristolovean.

De asemenea, domnul senator Adrian Pãunescu mai are de primit un rãspuns din partea Ministerului Justiþiei. Stimaþi colegi,

Acestea erau toate problemele pe care trebuia sã le abordãm în aceastã parte a ºedinþei noastre.

Vã mulþumesc.

Daþi-mi voie sã fac un ultim anunþ: mâine ºedinþa Birourilor permanente reunite este la sediul Camerei Deputaþilor (nu se mai þine ºedinþa în seara aceasta), la orele 11,00, pentru a stabili programul ºi ordinea de zi pentru ºedinþa comunã de joi.

Repet. Mâine, la orele 11,00.

Vã mulþumesc. Vã doresc o searã bunã!

Declar închisã ºedinþa Senatului de astãzi. Mâine avem ºedinþe pe comisii.

## **Domnul Theodor Bobiº:**

Dânsul avea cunoºtinþã cã suntem în mãsurã sã...

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 63/3.V.2001 conþine 36 de pagini.**

Preþul 26.604 lei