Stenogramă plen

A venit toatã lumea ºi cu voia dumneavoastrã sã începem declaraþiile politice.

Dau cuvântul domnului Brudaºca ºi se pregãteºte domnul ªtefan Baban.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor,

Nicãieri nu se simt mai acut ºi mai dramatic efectele crizei nesfârºite cu care se confruntã economia ºi societatea româneascã sau celelalte domenii de activitate ca în Munþii Apuseni. Cu fiecare zi ce trece, sãrãcia ºi disperarea pun tot mai mult stãpânire pe moþii ºi mocanii din aceastã zonã a þãrii. Puþinele societãþi comerciale care funcþionau aici ºi-au încetat de mult activitatea sau sunt pe punctul de a fi lichidate complet în contextul oferit de aceastã dubioasã privatizare promovatã de guvernanþii ultimului deceniu. Doar minele n-au fost închise complet, deºi, ca sã li se respecte drepturile, adeseori minierii Apusenilor sunt nevoiþi sã recurgã la gesturi disperate, la diverse forme de protest, inclusiv la rãmânerea lor în adâncuri, izolaþi ºi ameninþaþi sã-ºi piardã viaþa sau sã-ºi ruineze sãnãtatea. Pânã în prezent nici o autoritate publicã centralã nu a fãcut din Munþii Apuseni o temã de analizã profundã, serioasã ºi responsabilã.

Iatã de ce Partidul România Mare, conºtient cã lucrurile nu mai pot continua astfel, a înaintat Biroului permanent al Camerei Deputaþilor douã proiecte de lege care propun soluþii concrete, posibile, necesare ºi viabile. Aceste proiecte legislative pornesc de la realitatea tulburãtoare a condiþiilor de trai mizere ale populaþiei din Apuseni, constatând lipsa unor programe unitare pentru problemele complexe ale acestei zone. Sã nu se uite cã Apusenii deþin performanþa tristã de a avea cel mai mare numãr de ºomeri. Zeci de mii de persoane sunt fãrã locuri de muncã, situaþia este cu atât mai gravã, ºi trebuie sã dea de gândit guvernanþilor, cu cât lipsesc orice alte surse alternative de venit, de procurare a celor necesare traiului de zi cu zi, cãci, cu foarte puþine excepþii ºi

spre deosebire de alte zone ale þãrii, aici terenul ºi clima asprã nu fac posibile recolte care sã asigure produsele agroalimentare necesare. Pe fondul procesului accentuat de pauperizare, locuitorii din Apuseni nu mai sunt astãzi în stare nici sã creascã animale, nivelul ºeptelului reducându-se dramatic de la an la an.

În aceste condiþii, singura scãpare ar fi constituit-o, ca de atâtea alte ori, codrul, numai cã ºi aici, în loc sã dea posibilitatea unor soluþii adecvate, statul s-a gândit doar cum sã mai tragã o piele de pe nenorociþii de moþi. În loc sã aplice prevederile Legii nr. 33/1996, aºa-zisa ”lege a moþilorÒ, Guvernul a gãsit de cuviinþã sã înãspreascã amenzile pentru cei pe care foamea ºi nevoile de tot felul i-au împins sã taie un lemn din codrul strãbun. Azi, sute de moþi au întocmite dosare penale pentru pretinse infracþiuni comise. Deci, pentru guvernanþi este mult mai uºor sã le ofere temniþa decât sã gãseascã ºi pentru ei soluþii practice ºi imediate ca sã nu moarã de foame.

Aceste stãri de lucruri, în opina Partidului România Mare, nu mai pot continua. Disperarea de azi s-ar putea transforma în vâlvãtaia urii ºi mâniei care, o datã pornite, se vor opri cu mult mai multã dificultate.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul ªtefan Baban; se pregãteºte doamna Paula Ivãnescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declaraþia mea politicã de azi se intituleazã ”Pensionarii actuali, excluºi de la recorelareÓ.

De câte ori se vorbeºte de pensii, în mod sigur se aminteºte de recorelarea pensiilor. Majoritatea pensionarilor înþeleg prin recorelare asigurarea unor legãturi cât mai strânse între cuantumul pensiei ºi munca prestatã, reflectatã prin nivelul veniturilor realizate, pentru care s-a plãtit contribuþia pentru asigurãri sociale ºi prin vechimea în muncã. În schimb, pentru Executiv, prin recorelare se înþelege o corecþie a nivelului pensiilor prin aplicarea unor majorãri diferenþiate, care sã contribuie la reducerea discrepanþelor apãrute între pensii în urma calculãrii acestor drepturi pe baza unor acte normative neadaptate situaþiei din economie. Pentru a vedea dacã mãsurile luate de Guvern cu privire la pensii conduc la îndeplinirea dorinþei pensionarilor, iatã pe scurt cauzele care au condus la apariþia discrepanþelor ºi ce s-a fãcut pânã în prezent pentru reducerea lor.

Pânã la data de 01.04.2001, calculul pensiilor s-a fãcut în baza Legii 3/1977 privind pensiile de asigurãri sociale de stat ºi asistenþã socialã, lege conceputã întrun regim la care nivelul preþurilor, ca ºi al veniturilor, era controlat de stat, astfel încât nu se punea problema unei inflaþii puternice. Aceastã lege a fost aplicatã însã dupã liberalizarea preþurilor, fãrã a mai fi adaptatã pentru a face faþã noii situaþii. Cum baza de calcul a pensiei o reprezintã venitul mediu realizat în 5 ani din ultimii 10, era absolut necesar sã se acþioneze pentru a face comparabile veniturile realizate în aceastã perioadã, dacã þinem seama cã între anii 1991-2001, ultimul salariu nominal, din cei 5 ani aleºi pentru stabilirea pensiei, era de 10 ori mai mare decât primul salariu, ajungând între anii 1991-1996 la de 50 de ori, cu toate cã puterea de cumpãrare a salariilor nu a variat prea mult în aceºti 10 ani.

În anul 1996, când nu s-a mai putut utiliza pentru calcularea pensiilor numai salarii din perioada anterioarã liberalizãrii preþurilor, s-a gãsit o soluþie de moment, prin H.G. 565/1996, de a face comparabile salariile acordate dupã data de 1.08.1991 cu cele acordate anterior acestei date. Pentru aceasta, din salariile pentru lunile urmãtoare datei de 1.08.1991 trebuia sã se deducã sumele reprezentând rezultatele indexãrilor ºi compensãrilor efectiv acordate conform hotãrârilor Guvernului. În aceste condiþii, cei pensionaþi dupã data de 1.08.1996 ºi care îºi alegeau ca bazã de calcul primii 5 ani din ultimii 10, puteau beneficia ºi de majorãrile substanþiale acordate la 1.08.1991 atât la pensia de asigurãri sociale, cât ºi la cea suplimentarã.

Mulþumesc ºi eu.

Are cuvântul doamna deputat Paula Ivãnescu; se pregãteºte domnul Mircea Ifrim.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Astãzi, nu numai la Bucureºti, dar în toatã lumea, este o zi frumoasã care ne reaminteºte la toþi cã suntem oameni, cã avem pãrinþi, cã avem copii, cã avem o familie. Astãzi este Ziua Mondialã a Familiei ºi este bine sã ne amintim cã avem o datorie în faþa celor care ne-au trimis în Parlament, de a veghea ca familiile lor sã trãiascã în bunãstare, sã trãiascã în liniºte ºi armonie, sã aducã naþiunii niºte fii sãnãtoºi, educaþi, niºte buni urmaºi ai neamului românesc.

Sigur, cuvintele pot fi ºi mai frumoase ºi mai calde ºi mai emoþionante, dar noi suntem aici pentru a veghea prin legile pe care le dãm, prin actele normative pe care le punem în vigoare ºi prin hotãrârile pe care le luãm ca, în România, tradiþia familialã sã meargã mai departe, familia sã rãmânã nucleul de bazã al societãþii, pentru cã nicãieri ºi niciunde pe lumea aceasta oamenii nu cresc ºi nu trãiesc ºi nu se dezvoltã mai armonios decât într-o familie. Avem multe de fãcut, avem ºi în acest moment pe rol anumite legi care se referã la condiþia familiei din România. Eu zic cã trebuie sã ne aplecãm cu mai mare atenþie asupra acestora pentru cã prea mult ne intereseazã numai reformele economice, finanþe, bãnci º.a.m.d. ºi prea puþin vedem oamenii din spatele acestora.

Chiar în aceste zile se va dezbate un proiect de lege care se referã la coºul minim garantat. Este foarte bine sã ne aplecãm asupra acestei propuneri guvernamentale sã vedem dacã un om sau o familie poate sã-ºi regenereze fibra biologicã cu ceea ce ne propune Guvernul României. Este bine sã reflectãm ºi la situaþia copiilor care nu mai pot trãi într-o familie care se dezmembreazã din lipsa nevoilor materiale. Este foarte bine sã vedem dacã educaþia din aceastã þarã urmeazã cursul favorabil tuturor membrilor societãþii ºi dacã existã într-adevãr egalitate de ºansã între familiile care vieþuiesc la sate ºi cele care locuiesc la oraºe. De la constatare ºi privirea aruncatã asupra situaþiei, trebuie sã trecem la fapte. Astãzi, de Ziua Mondialã a Familiei, rog toþi colegii ºi colegele din Camera Deputaþilor sã facem un efort de voinþã ºi de conºtiinþã sã ne aplecãm cu mai mare tenacitate ºi dãruire cãtre situaþia familiei din România.

Mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Mircea Ifrim; se pregãteºte domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aº dori sã supun atenþiei o problemã de principiu. Parlamentul este expresia cea mai elocventã a democraþiei ºi, ca urmare, realizeazã echilibrul ºi obiectivitatea întregului proces de conducere ºi reglare a societãþii, fapt pentru care este ºi cea mai stabilã instituþie privitã atât individual (parlamentarii), cât ºi în ansamblul sãu funcþional.

În aceastã foarte corectã viziune, dupã pãrerea mea, Parlamentul trebuie sã conºtientizeze pe deplin faptul cã are rãspunderea ºi capacitatea de a se implica în toate aspectele esenþiale ale societãþii, care necesitã gândire profundã, schimb de idei ºi eliminarea pasivã.

Am sã mã refer la douã aspecte concrete. Precum ºtim, mass-media este a patra putere în stat. Prin acþiunile întreprinse a dus lupta anticorupþie ºi a fost o bunã carte de vizitã în exterior prin faptul cã a fost liberã. Asistãm acum la o acþiune care dã impresia represiunii ºi, în acelaºi timp, tulburã imaginea externã a þãrii noastre în aceste momente în care ne luptãm pentru a intra în structurile europene. Un post de televiziune, **Oglinda TV** , este împiedicat sã funcþioneze fãrã nici o motivaþie. Are lungime de undã de emisie, are contracte cu televiziunile cu cablu, are oameni de mare þinutã, precum domnul Dan Diaconescu ºi alþii, este fondatã de cãtre oameni din mass-media care, punând mânã de la mânã, vor sã facã un post de televiziune, realmente, independent. Cine se teme? Cine dã ordine pentru ca aceastã instituþie sã nu fie lãsatã sã funcþioneze în virtutea libertãþii presei? Cred cã Parlamentul trebuie sã se implice, cred cã audierile parlamentare trebuie sã fie realmente audieri în care sã punem, aºa cum trebuie, aceste probleme ºi sã lãsãm ca societatea sã fie democraticã ºi sã meargã pe un drum bun.

A doua problemã.

Politica externã este o problemã esenþialã. De politica externã, în fapt, depinde toatã dezvoltarea economicã. Degeaba dezvolþi economia dacã nu ai piaþã de desfacere, dacã nu realizezi o cooperare internaþionalã. Iar aceasta o jaloneazã politica externã. Aº dori sã subliniez: Parlamentul trebuie sã se implice major în numirea ambasadorilor. Audierea în faþa Comisiei parlamentare pentru politicã externã nu trebuie sã se producã dupã semnarea unor decrete de numire ºi nu trebuie sã aibã un rol consultativ. S-ar evita situaþii delicate. Vorbeam în urmã cu un timp despre ambasadorul Dan Hãulicã, pus în situaþia de a fi destituit, ºi împotriva acestui act ridicându-se întreaga comunitate internaþionalã, nume de mare prestigiu. De atunci încoace, lucrurile au evoluat, mai multe personalitãþi ºi-au exprimat punctul de vedere.

Mulþumesc.

Are cuvântul domnul Becsek-Garda Dezideriu; se pregãteºte domnul deputat Simedru.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sãptãmâna trecutã, Camera Deputaþilor, prin votul sãu, ºi-a dovedit responsabilitatea faþã de o gospodãrire eficientã a pãdurilor, grija sa faþã de patrimoniul forestier al þãrii. Se cere însã ca ºi personalul silvic sã aibã o þinutã moralã. Ei socotesc cã pãdurile validate de comisiile judeþene reprezintã proprietatea lor, pe care o valorificã prin negocieri sau licitaþii aranjate. Aceastã strategie de a amâna aplicarea Legii fondului funciar creeazã o stare de nesiguranþã pentru mulþimea de proprietari care sunt dezavantajaþi prin tãieri rase, cunoscute sub denumirea de ”igienizare a pãdurilorÒ. Însã, aceastã stare este dãunãtoare ºi pentru pãdurile þãrii, unde, datoritã acestei tranziþii, nu se pot opri abuzurile.

Înainte de schimbãrile din 1989, direcþiile silvice îºi fãceau datoria prin lucrãrile de pazã ºi protecþie, lucrãri de plantaþii, tãieri de îngrijire ºi pãstrare a integritãþii fondului forestier. Însã în ultimii ani, Regia Naþionalã a Pãdurilor a devenit agent economic, principala sa activitate fiind legatã de obþinerea de profituri cât mai mari ºi nu îngrijirea fondului forestier. Prin vânzarea de produse debitate în gater se produce o concurenþã neloialã pe piaþã prin atribuirea unei valori simbolice a buºtenilor obþinuþi din exploatare, punându-se ca valoare numai taxã forestierã.

Pe de altã parte, direcþiile fac exploatãri cu prioritate din pãdurile ce urmeazã sã fie retrocedate proprietarilor, fãrã ca aceºtia sã beneficieze de avantajele materiale ce s-ar cuveni normal. Trebuie sã menþionãm faptul cã la noi, spre deosebire de celelalte þãri fost comuniste, se menþine în continuare o mentalitate etatistã, imprimatã foarte adânc în mentalitatea personalului silvic. Aceste simptome ale comunismului de tip rãsãritean se concretizeazã prin acele contracte monstruoase impuse de Regia Naþionalã a Pãdurilor proprietarilor, unde costurile sunt duble faþã de cele reale datoritã cheltuielilor suplimentare neeconomicoase ce se fac din partea managerilor. Ne bucurã faptul cã iniþiativa partidului de guvernãmânt promoveazã mãcar în lege posibilitatea înfiinþãrii structurilor private. Este nevoie însã ca aceste structuri sã existe în realitate. ªtim cã existã o legislaþie bine întocmitã în acest sens. ªtim cã cererile depuse pentru aprobare în trecut au fost refuzate din partea ministerului de specialitate din cauza lipsei voinþei politice în acest sens, dar ceea ce se face cu inspecþiile teritoriale silvice subordonate Ministerului Agriculturii întrece orice mãsurã. Ministerul de resort, prin Ordinul nr. 41002 din 23 aprilie 2001, dispune reducerea personalului ºi a fondurilor aferente cu circa 30%, iar prin Ordinul nr. 41094 din 2 mai 2001 se cere reducerea personalului de la 1065 de posturi, aprobate în anul 2000, la nivelul de 300, începând cu data de 1 iunie 2001, ceea ce reprezintã un procent de 71,8%. Aceste mãsuri de diminuare masivã a personalului se rãsfrânge negativ în ceea ce priveºte exercitarea controlului autoritãþii publice centrale care rãspunde de silviculturã, iar inspectoratele teritoriale silvice vor deveni un simplu element decorativ nefuncþional ce contravine eforturilor deosebite pe linia dezvoltãrii silviculturii.

## Mulþumesc ºi eu.

Înainte de a da cuvântul domnului deputat Nicolaescu, întreb dacã domnul Sali Negiat este în salã. Nu este. Poftiþi, domnule deputat!

S-a înscris din America la declaraþii.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

În urma aplicãrii prevederilor Legii 18/1991, în perioada 1991-1996 s-au retrocedat aproximativ 360.000 de hectare de pãdure. Dintre acestea, aproximtiv 50.000 au fost supuse furtului sau au fost distruse în totalitate, fapt care a provocat inundaþii ºi dezastre economice, cu precãdere în ultimii 2 ani. Cauzele distrugerii zecilor de mii de hectare arãtate anterior s-au datorat, pe de o parte, faptului cã reconstituirea dreptului de proprietate, conform prevederilor legale, s-a fãcut în lipsa reglementãrilor privind administrarea ºi gospodãrirea în regim silvic a acestor suprafeþe de pãdure, dar mai ales din cauza inexistenþei la nivel central ºi teritorial a unor structuri silvice care sã controleze modul cum au fost gospodãrite ºi administrate aceste pãduri.

În toamna anului 1998 s-a elaborat ºi aprobat Ordonanþa Guvernului nr. 96 privind reglementarea ºi administrarea fondului forestier naþional, act normativ aprobat prin Legea 141/1999 de Parlamentul României, inclusiv de P.D.S.R. La cap.IV din legea anterior menþionatã se aratã foarte clar: controlul respectãrii reglementãrilor pentru întregul fond forestier naþional se exercitã de cãtre autoritatea publicã centralã, care rãspunde de silviculturã, ºi prin inspectoratele silvice teritoriale aflate în subordinea acesteia. Art. 21 alin.2 ºi 3 precizeazã: ”Personalul de specialitate din inspectoratele silvice teritoriale se va asigura în raport cu suprafeþele pãdurilor ºi cu numãrul de hectare, astfel încât pentru o suprafaþã medie de 20.000 de hectare sã fie arondat un inspector inginer silvic, iar pentru lucrãrile de teren ºi pentru executarea controalelor se va asigura un inginer silvic sau un tehnician pentru o suprafaþã mai mare de 10.000 de hectareÒ. În deplinã concordanþã cu aceste prevederi legale, la nivel central s-a înfiinþat în primãvara anului 1999 Direcþia de regim silvic, iar în teritoriu, începând cu luna ianuare a anului 2000 au luat fiinþã 7

inspectorate silvice teritoriale, unitãþi cu personalitate juridicã. Având în vedere cã suprafaþa totalã a fondului forestier naþional ºi a vegetaþiei forestiere din afara fondului forestier naþional este de 6,7 milioane hectare ºi þinând cont de prevederile legale arãtate anterior, rezultã cã în cadrul inspectoratelor silvice teritoriale ar trebui sã fie angajaþi aproximativ 1000 de specialiºti silvici.

Vã mulþumesc ºi eu.

Are cuvântul domnul deputat Sali Negiat, ºi ultimul vorbitor, Corneliu Ciontu, cu voia dumneavoastrã.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vreau sã fac o intervenþie cu referire la genocidul tãtarilor din Crimeea, genocid care a avut loc în cursul anilor, în timpul cât un stat naþional care a fost al tãtarilor din Crimeea, Hanatul tãtar al Crimeii, a fost ocupat de cãtre imperiul rus þarist ºi în decurs de ani întregi, pânã în 18 mai 1944, pe fondul reocupãrii sovietice a teritoriului Peninsulei Crimeea, un popor întreg a fost deportat ºi surghiunit din propria patrie.

Dupã cum se ºtie, Hanatul tãtar al Crimeii în 1472 devine vasal al Imperiului otoman. În cadrul Imperiului otoman, Hanatul tãtar al Crimeii a fãcut parte integrantã din relaþiile internaþionale interstatale, având un rol bine stabilit în partea europeanã a Nordului Mãrii Negre, contribuind la echilibrul geostrategic al acestei zone, fiind o frânã în calea expansiunii imperialismului rus. O datã cu slãbirea Imperiului otoman ºi urmare a numeroaselor rãzboaie ruso-otomane, dupã Pacea de la Kuciuc-Kainargi, din 1774, Hanatul tãtar al Crimeii este scos de sub suzeranitatea otomanã ºi devine stat independent. Acest lucru era doar o etapã în calea expansiunii imperialismul rus, urmând ca imperiul rus þarist, prin 1783, sã ocupe ce mai rãmãsese din acest stat independent, Peninsula Crimeea, stat care la un moment dat avea peste 5 milioane de locuitori.

Dupã 1783 încep deportãri, strãmutãri repetate, surghiuniri, încât acest popor cunoscut în istorie prin existenþa sa ºi prin rolul sãu în aceastã parte a Europei, sã cunoascã ceea ce au cunoscut ºi alte popoare sub ocupaþia imperiului rus þarist.

În 1917, ca urmare a revoluþiei care a avut loc în acest imperiu, ºi tãtarii din Crimeea au reuºit sã-ºi proclame propriul stat naþional Ð Republica Tãtarilor din Crimeea, dar acest lucru a durat câteva luni, cã, prin diferite tertipuri, noua putere bolºevicã a reuºit ca prin chemarea la negocieri a reprezentanþilor noii republici aceºtia sã fie arestaþi ºi uciºi.

Dupã 1917 urmeazã ocupaþia sovieticã. Se proclamã o aºa-zisã Republicã Autonomã a Tãtarilor din Crimeea, în care se instaureazã puterea sovieticã. ªi cei care au trecut de partea sovieticã, intelectualitatea acestui popor Ð al tãtarilor din Crimeea Ð au fost, la rândul lor, în 1928, decimaþi, deportaþi ºi surghiuniþi în cele mai neprielnice zone ale imperiului rus, din Siberia, Ural ºi alte zone neprielnice.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc ºi eu.

Sã-mi permiteþi sã-mi prezint ºi eu declaraþia politicã. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Conform pildei creºtine, niciodatã nu este prea târziu sã apuci calea cea dreaptã.

Capacitatea de a-þi asuma propriile erori ºi de a reveni la luciditate reprezintã calitãþi lãudabile. Din acest punct de vedere, îmi face plãcere sã salut ultima metamorfozã a domnului Valeriu Stoica. Domnia sa, dupã o perioadã în care, susþinând globalismul, a combãtut constant ºi avântat ideile naþionale, face acum o întoarcere de 180[o] ºi se înscrie, la fel de avântat, în rândul forþelor naþionale. Din acest motiv, daþi-mi voie sã-l felicit.

Din nefericire, atunci când cineva pãºeºte pe un teritoriu pe care nu-l cunoaºte, greºelile începutului sunt inerente. De aceea, ca vechi adept al doctrinei naþionale, îl rog pe domnul Stoica sã accepte câteva sfaturi de care, se pare, are nevoie.

Definiþia ”naþiuniiÓ, pe care o propune domnul Stoica, este urmãtoarea: ”Naþiunea este un proiect politic al cetãþenilor uniþi în mod liber într-o comunitate democraticãÓ.

Sã ne aplecãm un moment asupra acestei viziuni, pentru a o corija. În primul rând, definiþia domnului Stoica nu este a domnului Stoica ºi ea nu aparþine, aºa cum crede dânsul, liberalismului modern, ci celui clasic. Este, în fapt, teoria contractualistã a secolelor XVII ºi XVIII. Numai cã domnul Stoica, fie nu i-a citit pânã la capãt pe contractualiºti, fie cã nu i-a înþeles, pentru cã nu naþiunea este un proiect politic al cetãþenilor liberi, ci statul. Între stat ºi naþiune nu este doar o diferenþã de nuanþã, ci una de fond. Dacã mâine cetãþenii Europei ar consimþi liber sã se uneascã, ei ar forma un stat, nicidecum o naþiune.

Fiind o definiþie ideologicã, ºi nu una efectivã, accepþiunea ”naþiuniiÓ oferitã de domnul Valeriu Stoica are ºi un grav viciu formal. Domnia sa spune Ð repet Ð cã ”naþiunea este un proiect politic al cetãþenilor uniþi în mod liber într-o Ð atenþie! Ð comunitate democraticãÒ.

Desigur, acest fapt este unul dezirabil. Sunt atâtea naþiuni unite în comunitãþi nedemocratice, care rãmân totuºi naþiuni. Plecând de pe astfel de baze teoretice eronate, atacurile domnului Stoica la adresa Partidului România Mare nu pot fi, la rândul lor, decât nefundamentate.

În aproximativ 30 de minute vom relua lucrãrile cu voturile finale. Vã mulþumesc.

## DUPÃ PAUZÃ

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Rog secretarii sã pofteascã la prezidiu ºi pe dumneavoastrã vã rog, distinºi deputaþi, sã vã luaþi locurile în salã.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul de 345 deputaþi sunt prezenþi 293, absenþi 52, din care unul participã la alte acþiuni.

Înainte de a trece la ordinea de zi propriu-zisã, vã rog sã-mi permiteþi sã vã supun aprobãrii dumneavoastrã patru comisii de mediere.

Prima se referã la comisia pentru medierea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 26/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/1994, aprobatã prin Legea nr. 136/1994 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic, cu modificãrile ulterioare.

Din partea Grupului P.D.S.R. Ð social-democrat ºi umanist, domnii deputaþi: Chiriþã Dumitru, Daraban Aurel, Fâcã Mihail ºi Sandu Ion Florentin; din partea Grupului

parlamentar al P.R.M.: Buzea Cristian Valeriu, Palade Doru Dumitru, ºi Erdei Istv‡n, din partea U.D.M.R.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã, dacã sunt? Abþineri?

Votat în unanimitate.

Urmãtoarea comisie este pentru medierea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1999 privind scoaterea din funcþiune a unor mijloace fixe uzate fizic sau moral, neamortizate, aparþinând agenþilor economici din industrie.

Sunt propuºi din partea Grupului P.D.S.R.: Anastasescu Olga Lucheria, Daraban Aurel, Sandu Ion Florentin, iar din partea P.R.M.: Buzea Cristian Valeriu, Miclea Ioan, un deputat din partea Grupului parlamentar al P.N.L., Anton Marin, ºi un deputat din partea Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale, Cerchez Metin.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã, dacã sunt? Abþineri?

Votat în unanimitate.

Urmãtoarea comisie, pentru medierea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 65/2000 pentru aprobarea majorãrii de cãtre România a capitalului sãu autorizat deþinut la Agenþia Multilateralã de Garantare a Investiþiilor.

**:**

O chestiune de procedurã!

Vã rog! Domnul deputat Bolcaº

Într-adevãr, Comitetul ordinii de zi a votat cu douã voturi, reprezentând o pondere mai micã, repunerea pe rol a ordinii de zi, constatându-se cã votul a fost nul, având în vedere cã se pretinde cã s-ar fi încãlcat Regulamentul Camerei.

Vã rog sã constataþi cã aceastã hotãrâre Ð ºi acest lucru trebuie sã-l constate plenul Ð a Comitetului ordinii de zi este, la rândul ei, nulã, pentru cã în conformitate cu regulamentul, Comitetul ordinii de zi nu poate sã constate valabilitatea sau nevalabilitatea, conform regulamentului, a unui vot exprimat de plen. În aceastã condiþie, este contrarã regulamentului punerea pe ordinea de zi în dezbatere a acestui punct.

Vreau sã subliniez cã aceastã idee, care nu este o simplã hachiþã de regulament sau de procedurã, pune în discuþie autoritatea hotãrârilor plenului asupra oricãror alte organisme ale Camerei Deputaþilor. Dacã vom ajunge la situaþia ca un comitet al ordinii de zi, din care am cinstea sã fac parte, dar îmi ºtiu limitele atribuþiilor, sã poatã hotãrî peste capul plenului ceea ce este nul sau nu în hotãrârea unui plen, vom putea ajunge la situaþii îngrijorãtoare.

Deci vã solicit ca sã constataþi cã aceastã hotãrâre este contrarã regulamentului, punctul nu se poate înscrie pe ordinea de zi, de principiu, ºi nici nu se poate pune în discuþia plenului, conform regulamentului, aceastã împrejurare.

Solicit ca sã se pronunþe plenul Camerei prin vot cu privire la aceastã situaþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Ceea ce a hotãrât Comitetul ordinii de zi a fost reînscrierea pe ordinea de zi.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº**

_**:**_

Este o hotãrâre nulã! Asta este ideea.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã reamintesc cã, potrivit regulamentului, decizia Comitetului ordinii de zi nu poate fi anulatã de plen. Liderii grupurilor parlamentare sau fiecare din grupurile parlamentare pot sã ia poziþie ºi sã-ºi exprime opinia cu privire la ordinea de zi.

Deci, Grupul parlamentar al P.R.M. ºi-a exprimat opinia cu privire la ordinea de zi. Vã dau cuvântul dumneavoastrã.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº**

_**:**_

Nu cu privire la ordinea de zi a fost un incident de procedurã, domnule preºedinte! Cu privire la competenþa de înscriere pe ordinea de zi É

Poftiþi! Domnule Boc, aveþi cuvântul!

## **Domnul Emil Boc:**

## Domnule preºedinte,

Noi, Partidul Democrat, apreciem cã în acest moment ne aflãm în faþa unui precedent extrem de periculos ºi o sã încercãm sã demonstrãm acest lucru. În primul rând, se încearcã a se acredita ideea cã o culpã poate fi dupã aceea completatã printr-un alt vot.

Încã din dreptul roman noi ºtim faptul cã _Nemo auditur propriam turpidudinem alegans_ . Adicã, acela care este în culpã nu poate invoca, dupã aceea, propia culpã pentru a susþine un interes. Deci, prin faptul cã nu se ºtie ce s-a votat joi în plen, nu putem reveni dupã aceea cu un vot în acest sens. Deci, nimeni nu-ºi poate invoca propria culpã în susþinerea unui interes. ªi principiul larg Ð consacrat al dreptului _Nemo censetur ignorare legem_ ”Nimeni nu este scutit de necunoaºterea legilor.Ò Deci, prin urmare, avem temeiul de drept ca acest vot sã nu mai poatã fi exercitat.

S-a spus cã existã o notã a Departamentului legislativ, care nu permite ca preºedintele sã supunã în plen retrimiterea la comisie. Eu cred cã existã temeiul legal pentru aºa ceva ºi avem art. 98 care spune aºa: ”Dacã prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, dupã încheierea dezbaterii generale, preºedintele cere Camerei sã se pronunþe prin votÓ. Eram exact într-o asemenea situaþie în care, prin raport se cerea respingerea proiectului, preºedintele Camerei a cerut Ð aºa a apreciat Domnia sa Ð sã retrimitã proiectul la comisie, l-a supus la vot. Aceasta a fost decizia plenului, decizie care trebuie sã fie respectatã. Deci avem un articol din regulament care ne conduce la justeþea deciziei luate de noi în cursul zilei de joi. Iar precedentul cel mai periculos îl constituie acesta.

Deþinãtorul puterii este plenul. Suveranitatea aparþine plenului. Plenul deleagã suveranitatea Comitetului ordinii de zi. Prin urmare, în nici o situaþie un comitet care are o competenþã delegatã, adicã Comitetul ordinii de zi, nu poate, printr-o decizie arbitrarã, sã treacã peste voinþa plenului. Numai plenul poate sã revinã asupra deciziei luate, în nici o situaþie, Comitetul ordinii de zi care, repet, are o voinþã delegatã. Plenul deleagã competenþele Comitetului ordinii de zi. Deci, nu se poate Comitetul ordinii de zi sã se substituie plenului.

Poftiþi, domnule deputat!

Domnule preºedinte, Numai o problemã scurtã, de procedurã.

Vã rog!

Aº vrea ca sã lãmurim un lucru. Luarea mea de cuvânt n-a fost o poziþie în legãturã cu punctul înscris la ordinea de zi. A fost un incident al regulamentului cu privire la înscrierea pe ordinea de zi.

În aceste condiþii, noi trebuie sã ne susþinem punctul de vedere, aºa cum s-a fãcut pânã acum ºi cu privire la aceastã idee a repetãrii votului ce s-ar înscrie pe ordinea de zi. Sã nu fie confuzie.

Am înþeles, domnule deputat. Deci socotesc intervenþia dumneavoastrã anterioarã incident de procedurã ºi o sã vã dau cuvântul É

Sã ne daþi cuvântul ºi pe acest aspect.

De acord. Poftiþi, domnule deputat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Antevorbitorii mei au adus toate argumentele regulamentare ºi argumente juridice, din partea domnului deputat Boc, care demonstreazã în mod evident cã regulamentul este încãlcat.

Eu aº dori, însã, sã spun, în numele Partidului Naþional Liberal, cã mai presus decât regulamentul, mai presus decât argumentele juridice invocate aici de cei doi antevorbitori, ceea ce s-a hotãrât astãzi demonstreazã, dacã mai era nevoie, cã unitatea în cuget ºi simþiri dintre P.D.S.R. ºi U.D.M.R. funcþioneazã pânã într-acolo încât se încalcã ºi bunul-simþ juridic ºi regulamentele.

## Stimaþi colegi,

Cu privire la incidentul de procedurã ridicat de cãtre domnul deputat Bolcaº, eu aº vrea sã vã reamintesc cã, atunci când am dezbãtut modificarea regulamentului, tot aºa au fost discuþii controversate, dacã Comitetul ordinii de zi poate sã aibã decizia finalã cu privire la stabilirea ordinii de zi. Concluzia a fost cã, într-adevãr, din moment ce s-a delegat aceastã competenþã Comitetului ordinii de zi, el decide ordinea de zi ºi programul de lucru. ªi s-a adãugat un amendament potrivit cãruia, în plen, cu privire la ordinea de zi, grupurile parlamentare pot sã-ºi exprime opinia, inclusiv sã-ºi exprime opinia contrarã ordinii de zi. Dar atât!

În consecinþã, pentru cã regulamentul vã dã posibilitatea sã vã pronunþaþi asupra ordinii de zi, dau cuvântul domnului deputat Sassu.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Problema pe care am ridicat-o noi nu este legatã de ordinea de zi, ci este legatã de faptul cã Comitetul ordinii de zi trece peste un vot al Camerei. Aici este singurul lucru pe care-l discutãm, pentru cã în acest moment existã un vot al Camerei care spune cã se întâmplã un anumit lucru, iar Comitetul ordinii de zi trece peste acest vot al Camerei, la propunerea unei structuri a Camerei, unei structuri tehnice a Camerei, ºi încalcã votul. Deci, noi asta spunem în acest moment: cã acest comitet de ordine de zi nu poate trece peste un vot al Camerei dat într-o problemã.

Ordinea de zi nu are anterior un vot al Camerei într-un anumit sens. Ordinea de zi este o chestiune pentru care a fost competentã, plenul ºi-a delegat-o Comitetului ordinii de zi ºi el propune un lucru. Nu se mai pronunþã plenul pe ea. Dar aici avem un vot anterior, dat în Camerã pe aceastã problemã. Poate sau nu poate Comitetul ordinii de zi sã treacã peste un vot al Camerei? Punctul nostru de vedere este cã nu poate trece peste un vot al Camerei atâta vreme cât plenul Camerei este suveran într-o decizie.

Vã mulþumesc.

Domnule deputat Stanciu, poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Oricât ar pãrea discuþia de plictisitoare, de anostã, cea de astãzi este esenþialã pentru continuarea activitãþii Camerei pentru urmãtorii trei ani ºi jumãtate. Pentru cã ceea ce se întâmplã acum este o asumare de responsabilitãþi de niºte colegi care vin ºi-ºi asumã responsabilitãþi ale Camerei ºi respectiv ale preºedintelui.

Jocurile politice sunt jocuri. Dar când jocul este foarte mare în angrenaj, mecanismul nu mai merge. Iar aici s-a depãºit limita ºi cred cã problema esenþialã este cea pe care colegii noºtri au pus-o: dacã Comitetul ordinii de zi poate sã-ºi asume chestiuni de respectare a regulamentului.

La art. 31, domnule preºedinte, punctul b), în atribuþiunile dumneavoastrã, ca preºedinte, se specificã: asigurã menþinerea ordinii în timpul dezbaterii, precum ºi respectarea regulamentului. Deci nu se gãseºte nicãieri în atribuþiunile Comitetului ordinii de zi acest aspect al respectãrii regulamentului. Este clar cã votul exprimat sãptãmâna trecutã este o chestiune de regulament, care intrã în atribuþiunile dumneavoastrã în sensul de a respecta ºi nicidecum de a-l încredinþa Comitetului ordinii de zi.

În consecinþã, pentru a ºti cum lucrãm în continuare, trebuie sã definitivãm astãzi, dincolo de aspectul pe fond al problemei, în care nu intru acum, dacã, într-adevãr, Comitetul ordinii de zi poate decide asupra unui vot dacã a fost regulamentar sau nu a fost regulamentar. Pentru cã, prin aceastã prismã, pentru orice proiect de lege care se respinge în aceastã Camerã, un grup parlamentar face o scrisoricã la Biroul permanent, Biroul permanent organizeazã Comitetul ordinii de zi ºi Comitetul ordinii de zi spune cã votul nu a fost valabil ºi venim ºi-l repetãm. Atunci, ce mai este plenul, o moriºcã care se învârte în raport de cum suflã Comitetul ordinii de zi?

Cred, domnule preºedinte, cã este absolut necesar sã elucidãm acest aspect. Cred cã nu are nici un fel de atribuþii Comitetul ordinii de zi, nu se poate pronunþa asupra acestui aspect ºi, de aici încolo, dumneavoastrã constataþi cã este în afara regulamentului, dacã aveþi de la Consiliul Legislativ, vã rog sã ne spuneþi textul pe care dânºii l-au spus ºi dupã aceea reluãm discuþiile asupra votului care a fost sau nu a fost. ªi veþi vedea, domnule preºedinte, cã aþi gândit foarte bine joia trecutã, pe banda audio.

În ce problemã? Procedurã? Poftiþi!

Am anunþat cã asupra ordinii de zi vorbeºte câte un reprezentant de grup parlamentar. Excepþia de procedurã nu se înscrie în aceastã regulã.

Da, domnule preºedinte, evident, la excepþiile de procedurã întotdeauna cei care cer asemenea excepþii trebuie sã fie auziþi, ascultaþi de plen. Eu mã voi referi la discuþiile care au avut loc ieri pe baza cererilor fãcute de Grupul parlamentar al U.D.M.R. ºi, respectiv, de Grupul parlamentar al P.R.M., legate de acest lucru, când partidul nostru la Biroul permanent a spus cã noi nu putem sã supunem la vot cererile respective în Biroul permanent, pentru cã ar fi o situaþie complet anormalã ca Biroul permanent sã cenzureze un vot al plenului. Noi am spus cã refuzãm sã luãm parte la un asemenea vot ºi în Biroul permanent nu s-a decis absolut nimic în aceastã problemã, pentru cã a existat un vot al plenului.

Dacã citim însã art. 84 din regulamentul nostru modificat, spune aºa: ”Modificarea ordinii de zi sau a programului de lucru se aprobã de Comitetul ordinii de zi la cererea Biroului permanent, în cazuri excepþionaleÒ. Biroul permanent nu a sesizat Comitetul ordinii de zi ieri cu acest subiect. Ca atare, Comitetul ordinii de zi, nefiind sesizat cu aceastã problemã de Biroul permanent, nu putea sã decidã în aceastã problemã ºi, personal, nu vãd unde este cazul excepþional legat de aceastã chestiune. Deci ne aflãm ºi sub incidenþa acestui art. 84 ºi cred cã ieri Biroul permanent a decis corect cã nu poate cenzura un vot al plenului. În schimb, nu ºtiu prin ce scãpare, probabil o dezinformare a Comitetului ordinii de zi, privind faptul cã Biroul permanent l-ar fi sesizat în vreun fel. Fac precizarea cã n-a fost sesizat de Biroul permanent. Ca atare nu putea sã decidã.

Vã mulþumesc.

## Stimate coleg,

Vã reamintesc, ºi eu o sã vã pun la dispoziþie ordinea de zi a Biroului permanent, scrisã, în care exista o cerere a Grupului parlamentar al P.R.M. cu privire la vot ºi o contestaþie a Grupului parlamentar al U.D.M.R. Ambele au fost transmise Comitetului ordinii de zi.

## Poftiþi!

Am trimis cele douã cereri, e adevãrat, n-a luat nici o decizie Biroul permanent, dar le-a trimis organului competent, respectiv Comitetului ordinii de zi.

Poftiþi, domnule deputat!

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Deºi nu sunt jurist, am apreciat strãdania colegilor mei de a respecta, de a face respectate Regulamentele Camerei. ªi, într-adevãr, trebuie sã le susþin punctul de vedere. Comitetul ordinii de zi nu poate, într-adevãr, sã se suprapunã peste o hotãrâre a plenului. Însã nu aceasta a fost problema discuþiei, fiindcã se face o divagaþie. Comitetul ordinii de zi poate sã propunã plenului o modificare a unei hotãrâri, în cazul în care nu s-au respectat normele procedurale. Plenul poate ºi are dreptul

sã revinã chiar ºi asupra unei hotãrâri proprii. Acesta este fondul problemei. ªi cred cã în acest sens putem continua discuþiile, fiindcã altfel divagãm fãrã nici un sens.

Vã mulþumesc.

Mai doreºte cineva sã intervinã?

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Într-adevãr, plenul Camerei se confruntã cu o problemã deosebitã din punct de vedere procedural, ca urmare a faptului cã regulamentului i s-au adus modificãrile, cele aprobate de dumneavoastrã în luna ianuarie, cã prevederile noi care au fost introduse încã n-au fost asimilate foarte bine de toþi parlamentarii ºi mai ales legat de faptul cã nu se înþelege exact care este poziþia Comitetului ordinii de zi în structura Camerei Deputaþilor.

Vreau sã vã spun cã în legãturã cu instituirea Comitetului ordinii de zi, cât ºi a competenþelor pe care acesta le are, un grup de deputaþi au sesizat Curtea Constituþionalã. ªi Curtea Constituþionalã, printr-o decizie, a stabilit foarte clar cã aceastã structurã intrã în structura generalã de lucru a Camerei Deputaþilor ºi cã acest Comitet al ordinii de zi are atribuþiile care îi sunt conferite, adicã de a stabili ordinea de zi ºi programul ºi în acelaºi timp sã poatã sã le modifice.

Ce se întâmplã? Procesul legislativ se deruleazã începând de la sesizarea Camerei ºi se încheie o datã cu votul exprimat asupra proiectului de lege respectiv. Ceea ce s-a întâmplat în ºedinþa din data de 10 mai, unde erau puse în discuþie cele 98 de proiecte de legi, s-a exprimat un vot care nu a fost asupra proiectului de lege, ceea ce trebuia Camera sã voteze era aprobarea sau respingerea proiectului de lege respectiv. Camera, în acel moment, nu putea sã aducã o modificare, în sensul de a retrimite la comisie proiectul de lege respectiv. Prin aceasta au fost încãlcate atât dispoziþiile art. 68, cât ºi dispoziþiile art. 102 din regulament, în care se aratã foarte clar în ce fazã plenul poate sã decidã trimiterea spre reexaminare la comisie a unui proiect de lege. De asemenea, au fost încãlcate ºi dispoziþiile art. 92, potrivit cãrora propunerile legislative se supun dezbaterii Camerei în succesiunea prevãzutã pe ordinea de zi, iar aceastã regulã este valabilã ºi pentru votul final care se exprimã.

Iatã de ce considerãm cã introducerea sau scoaterea de pe ordinea de zi de cãtre Camera Deputaþilor este neregulamentarã. ªi cine poate sã constate acest lucru decât cel care are competenþa de a stabili proiectul ordinii de zi sau de a-l modifica? În atare împrejurare, cred cã cel îndrituit, potrivit regulamentului, a fost Comitetul ordinii de zi, care a constatat cã într-adevãr, prin votul care a fost exprimat în Comitetul ordinii de zi, acest vot dat în plenul Camerei Deputaþilor este nul, cã în realitate propunerea legislativã se aflã pe ordinea de zi ºi, deci, în acest moment plenul nu are de fãcut altceva decât sã se exprime prin vot asupra aprobãrii sau respingerii proiectului respectiv.

Domnul deputat Ciontu.

Este regretabil cã pierdem atât de mult timp, datoritã faptului cã la noi nu funcþioneazã legile, nu funcþioneazã prevederile regulamentare ºi funcþioneazã presiunile de culise. Ca membru al Biroului permanent confirm cele spuse de deputatul Andrei Chiliman ºi nu vreau sã mã mai refer la ceea ce a spus dânsul. În regulament scrie foarte clar: ”Biroul permanent propune Comitetului ordinii de zi ordinea de zi respectivã...Ò. Noi nu am propus, ca Birou permanent, nimic ºi nu am transmis nici un vot spre Comitetul ordinii de zi. Nu ºtiu de unde pânã unde Ñ ºi în regulament nu scrie cã aceastã instituþie, faþã de care de la început am arãtat cã va încurca practic activitatea parlamentarã, prin dublarea a douã instituþii care sã se ocupe de ordinea de zi Ñ nu ºtiu de unde a gãsit prin regulament, printre virgule, nu ºtiu unde a gãsit competenþa sã anuleze un vot al plenului. Pentru cã de aceasta este vorba, de votul plenului, nu e vorba de dreptul de înscriere pe ordinea de zi sau nu. Nu înþeleg de ce douã sãptãmâni nu se poate aºtepta ca, în baza votului dat de plen, comisia respectivã sã se pronunþe din nou asupra raportului. Asta este problema pe care trebuie sã o votãm astãzi.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Moiº ºi apoi domnul deputat Viorel Hrebenciuc.

## **Domnul Vasile Moiº:**

## Domnilor colegi,

## Domnule preºedinte,

Chestiunea este mult mai simplã. Vedeþi dumneavoastrã, în drept existã regula Ñ _non bis in idem_ . Din moment ce plenul a luat decizia sã se trimitã proiectul la comisie, astãzi, de fapt, noi nu avem obiectul muncii. Noi trebuie sã respectãm decizia luatã de plen. Dupã ce comisia reanalizeazã proiectul, el revine în plen ºi puteþi lua ce decizie doriþi, pentru cã aveþi majoritatea în plen. De ce nu respectaþi aceastã regulã simplã care nu a fost încãlcatã niciodatã. Puterea este de partea dumneavoastrã, dar cel puþin faceþi-o legal, orice revenire cu privire la un vot.

Din acest punct de vedere, noi considerãm cã astãzi s-a fãcut o greºealã ºi de tacticã ºi de metodicã de a reveni la un vot al plenului pe aceastã cale. Se creeazã nu numai un precedent periculos, pentru cã vor fi foarte multe situaþii când se va putea invoca acest precedent, dar dãm o notã de neseriozitate.

În nici un Parlament din lume, din moment ce s-a luat o hotãrâre ºi s-a decis trimiterea unui proiect la o comisie, nu se revine asupra votului. Aveþi rãbdare sã se pro-

nunþe comisia ºi dupã aceea dumneavoastrã aveþi arma votului, sã decideþi sã tãiaþi pe unde doriþi, dar cel puþin faceþi-o cu o poleialã de legalitate.

Din aceastã perspectivã, considerãm cã aþi fãcut o greºealã astãzi cã aþi repus în discuþie acest proiect.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Din dezbateri a rezultat care sunt competenþele Comitetului ordinii de zi, care în aceastã privinþã sunt exclusive; totuºi, pentru cã s-a dat un vot de cãtre plen, pentru a respecta suveranitatea plenului, eu

Daþi-mi cuvântul, domnule preºedinte!

În timpul votului nu se pot face intervenþii... Aþi ridicat probleme de procedurã timp de 10 minute.

## **Domnul Marcu Tudor:**

## Domnule preºedinte,

Daþi-mi voie, am o problemã de procedurã, dureazã 30 de secunde.

Da. Lãsaþi-l sã vorbeascã 3 minute.

## **Domnul Marcu Tudor:**

Dupã ce vã liniºtiþi, vorbesc. Nu vã vrea nimeni rãul, din contrã, ºtiþi foarte bine cã vrem sã fie totul echilibrat, dar modul în care domnul Dorneanu conduce ºedinþa, punând, înainte de a se termina discuþiile, repede, pe scurt, aºa, pe furiº, la vot ºi dupã aceea spunând: nu puteþi cã suntem în timpul votului, creeazã un precedent periculos. Precedent, prin care oricând nu ne convine ceva, ca preºedinte de ºedinþã, sã spunã cã în 3 secunde

Totalitarism ºi, ca atare, nu suntem de acord cu ea.

Vã mulþumesc.

V-am destins, dacã nu mã ascultaþi, nu râdeaþi.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Am lãsat toatã lumea sã se exprime. Din dezbateri a rezultat dorinþa dumneavoastrã ca numai plenul sã decidã. Eu m-am conformat acestei dorinþe din respect faþã de plen ºi am supus votului revenirea la vot. Deci încã o datã... Cine este pentru a se reveni la vot? Vã rog sã numãraþi, domnule secretar.

Nu, nu, domnule Bolcaº!

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº:**

Îmi cer scuze, dar Grupul parlamentar al P.R.M. nu participã la o asemenea încãlcare a regulamentului. Noi pãrãsim sala de ºedinþe.

Vã mulþumim.

Am înþeles. Numãraþi, vã rog, numãraþi!

Rog sã se consemneze cã în acest moment nu mai avem cvorumul.

## Domnule Nãstase,

Dupã ce vom numãra voturile o sã vã spun eu dacã existã sau nu existã cvorumul. Nu reprezentaþi dumneavoastrã Parlamentul României dacã aþi ieºit din salã, nu vã supãraþi!

Nu este cvorumul!

Staþi, domnule, sã numãrãm! 178 voturi pentru. Voturi împotriva revenirii la vot?

Sunt 164.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Abþineri?

Se poate sã se participe la ºedinþã ºi sã nu se voteze nici pentru, nici contra, nici...

Stimaþi colegi,

Staþi puþin sã-i numere ºi pe cei care nu aþi votat.

Sunt 178 voturi pentru, 29 de deputaþi nu au votat.

Sunt 164. Atâþia au participat la vot.

## Domnule secretar,

Dumneavoastrã eraþi ocupat cu consultãri cu Grupul parlamentar al P.R.M....

Poftiþi, domnule Sassu!

## Domnule preºedinte,

## Suntem într-o situaþie extrem de hilarã.

În primul rând, aº vrea sã spun cã cel care are dreptul sã anunþe votul este preºedintele ºi nimeni altcineva ºi v-aº ruga ca acei care conduc ºedinþa sã-ºi reglementeze aceastã problemã. Dacã sunt diferenþe de numãrare sã ºi le reglementeze, dar, oricum, existã un singur om care anunþã votul ºi vã rog frumos sã avem aceastã problemã rezolvatã.

În al doilea rând, o sã vã anunþãm cã nu am votat pentru cã noi considerãm acest vot ilegal, pe o bazã ilegalã, ºi pentru cã suntem într-o astfel de situaþie absolut hilarã, este cred cã prima oarã când se întâmplã în Parlament, vã rog sã avem o întâlnire de un sfert de orã a liderilor grupurilor parlamentare pentru a intra totuºi într-o situaþie de normalitate în plenul Parlamentului. Vã mulþumesc.

Luãm o pauzã pentru consultãri. Rezultatul votului este de 178 de voturi pentru ºi 29 de deputaþi nu au votat.

Pauzã de consultãri.

DUPÃ PAUZÃ

Rog pe domnii secretari sã-ºi ocupe locurile în prezidiu.

Domnule secretar Niþã?

Domnule preºedinte,

Vã rog sã-mi daþi cuvântul!

Vã rog sã vã reluaþi locurile. O sã vinã ºi al doilea secretar. Pânã când începem ordinea de zi propriu-zisã, domnii deputaþi Bolcaº ºi Sassu doresc sã dea explicaþii cu privire la atitudinea pe care o vor adopta în continuare în aceastã ºedinþã.

Poftiþi, domnule Bolcaº!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

În primul rând, vreau sã vã afirm respectul pe care îl avem pentru dumneavoastrã fiecare în parte ºi pentru instituþia din care facem parte.

Vã rog sã consideraþi cã forma noastrã de protest cu privire la modul în care se pun în discuþie anumite probleme pe ordinea de zi este o încercare în primul rând de a demonstra cã noi credem în supremaþia regulamentelor, care ne garanteazã legalitatea acþiunii noastre, cã noi credem cu tãrie cã un precedent, o datã creat, se poate întoarce ºi împotriva celui care l-a creat ºi, fãrã a deveni patetic, noi credem în demnitatea fiecãrui om care, în cunoºtinþã de cauzã, ºi-a exprimat un vot. Sub acest aspect al demnitãþii am înþeles sã ne retragem astãzi în semn de protest de la lucrãrile Camerei. Vã mulþumesc.

Domnule deputat Sassu, É

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Astãzi, în opinia noastrã, am fãcut un lucru care nu cred cã trebuia sã-l facem. Eram într-o situaþie în care Comitetul ordinii de zi, trecând peste un vot al plenului, propusese un proiect de lege pentru vot final plenului Parlamentului. Pe de altã parte, tot prin încãlcarea unei proceduri, plenul Parlamentului a trecut peste ceea ce discutase Comitetul ordinii de zi ºi a propus o altã ordine de zi.

Punctul meu de vedere este unul singur, ºi punctul de vedere al grupului parlamentar este unul singur, ºi anume cã cel mai bine era sã nu deschidem aceste douã cãi de proceduri speciale prin care plenul sã treacã peste votul Comitetului ordinii de zi sau Comitetul ordinii de zi sã treacã peste votul plenului. Credem cã era foarte probabil, foarte posibil ca mâine, la ºedinþa comisiei de specialitate, sã se discute ºi, joi, în plenul Parlamentului, sã se voteze necreând alte cãi care se vor întoarce de-a lungul timpului împotriva celor care, la momentul acesta, le deschid. Cred cã era mult mai bine sã rãmânem strict în limitele regulamentului. Este poziþia noastrã ºi pentru aceasta am þinut sã vã o expunem.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Stimaþi colegi,

Trebuie sã trecem în continuare la votarea legilor înscrise pe lista ce vi s-a prezentat. Din pãcate, nu avem cvorumul necesar ºi sunt nevoit sã fac apelul nominal. În aceste condiþii, nu avem cvorumul, vreau sã precizez, nu din vina exlusivã a colegilor, sau nu e o vinã, e dreptul lor sã pãrãseascã sala, deci nu din cauza P.R.M.-ului, ci pentru cã nu sunt în salã colegii noºtri.

Îmbinãm apelul nominal cu votul pe care îl avem de dat pentru numirea judecãtorului, reprezentant al Camerei în Curtea Constituþionalã ºi, în felul acesta, se vor aduna ºi colegii noºtri pentru a putea vota apoi ºi celelalte legi. Deci înainte de a trece la vot, dau cuvântul domnului Olteanu, reprezentantul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, sau pe cine deleagã dânsul sã prezinte raportul comisiei cu privire la propunerile de judecãtor din partea Camerei Deputaþilor. Judecãtor la Curtea Constituþionalã. Domnul deputat Timiº, poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a întocmit un raport privind audierea candidaþilor propuºi pentru funcþia de judecãtor la Curtea Constituþionalã.

În temeiul art. 140 din Constituþie, Camera Deputaþilor are dreptul sã numeascã 3 judecãtori la Curtea Constituþionalã. Prin expirarea mandatului domnului profesor Ioan Muraru ca judecãtor la Curtea Constituþionalã, la data de 6 iunie 2001, Biroul permanent, în temeiul art. 44 alin.1 din Legea nr. 47/1992, a solicitat din partea grupurilor parlamentare propuneri de candidaturi pentru funcþia de judecãtor la Curtea Constituþionalã.

S-au înregistrat douã candidaturi: una din partea P.R.M., în persoana domnului Marian Capotã, procuror la

Parchetul General, ºi o a doua candidaturã, a domnului Ioan Vida, director general al Departamentului legislativ din Camera Deputaþilor, propus de Grupul parlamentar al P.D.S.R.

Dumneavoastrã aveþi ºi raportul comisiei, dar aveþi ºi C.V.-urile celor doi candidaþi însoþite de lucrãrile publicate, studii, articole, comunicãrile ºi referatele pe care Domniile lor le-au fãcut de-a lungul perioadei profesionale.

Comisia juridicã a dezbãtut cele douã candidaturi, s-a constatat cã au fost îndeplinite prevederile art. 141 din Constituþia României ºi în urma votului exprimat s-au înregistrat: domnul Marian Capotã Ð 5 voturi pentru, 14 voturi împotrivã; domnul Ioan Vida Ð 14 voturi pentru, 5 voturi împotrivã.

În consecinþã, Comisia juridicã a propus Biroului permanent, a recomandat Biroului permanent sã supunã Camerei Deputaþilor pentru vot cele douã candidaturi, adicã, în aceastã situaþie, Camera va lua o hotãrâre.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Votul se va desfãºura prin apel nominal ºi concomitent cu distribuirea buletinelor de vot pe care sunt înscrise candidaturile celor doi propuºi, respectiv domnul director Ioan Vida ºi domnul procuror Calotã. Potrivit regulamentului, vot pentru înseamnã lãsarea neatinsã a numelui celui propus pe care-l doriþi ºi ºtergerea înseamnã vot contra.

Trecem cu aceste explicaþii la desfãºurarea votului. Rog pe domnul secretar Mohora sã facã apelul nominal ºi pe domnul chestor Lãpuºan sã vã distribuie buletinele de vot. Aº ruga insistent colegii deputaþi care se vor prezenta la vot sã rãmânã în continuare în salã pentru a putea vota în continuare celelalte legi organice înscrise pe ordinea de zi.

## Stimaþi colegi,

Încã o datã: aveþi doi candidaþi pe listã. Lãsaþi neºters numele candidatului dorit ºi ºtergeþi-l pe celãlalt pe care nu-l doriþi.

Vã rog, domnule deputat Mohora!

## **Domnul Tudor Mohora:**

|**Domnul Tudor Mohora:**|| |---|---| |Abiþei Ludovic<br>Afrãsinei Viorica<br>Albu Gheorghe|absent<br>prezentã<br>absent| |Ana Gheorghe<br>Anastasescu Olga Lucheria|prezent<br>prezentã| |Andea Petru|prezent| |Andrei Ioan|prezent| |Andrei Zeno|absent| |Andronescu Ecaterina|absentã| |Antal Istv‡n|prezent| |Anton Marin|prezent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon|prezent| |Apostolescu Maria|absent| |Arghezi Mitzura Domnica|absentã| |Ariton Gheorghe|absent| |Armaº Iosif|prezent| |Arnãutu Eugenu|prezent| |Asztalos Ferenc|prezent| |Baban ªtefan|absent| ## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 78/25.V.2001

|Babiaº Iohan-Peter|prezent|Dan Matei-Agathon|absent| |---|---|---|---| |Babiuc Victor|absent|Daraban Aurel|prezent| |Baciu Mihai|prezent|Dinu Gheorghe|absent| |Bahrin Dorel|prezent|Dobre Traian|prezent| |Baltã Mihai|prezent|Dobre Victor Paul|prezent| |Baltã Tudor|prezent|Dobrescu Smaranda|prezentã| |Bar Mihai|prezent|Dolãnescu Ion|absent| |Bara Radu-Liviu|prezent|Dorian Dorel|absent| |Barbu Gheorghe|prezent|Dorneanu Valer|prezent| |Bartoº Daniela|absentã|Dragomir Dumitru|absent| |Bãdoiu Cornel|prezent|Dragoº Liviu Iuliu|absent| |Bãlãeþ Miticã|absent|Dragu George|prezent| |Bãlãºoiu Amalia|prezentã|Drãgãnescu Ovidiu-Virgil|absent| |Bãncescu Ioan|prezent|Dreþcanu Doina-Micºunica|prezentã| |Bâldea Ioan|absent|Dumitrescu Cristian-Sorin|prezent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|prezent|Dumitriu Carmen|prezentã| |Bentu Dumitru|prezent|Duþu Constantin|absent| |Bercãroiu Victor|prezent|Duþu Gheorghe|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent|Enescu Nicolae|absent| |Bereczki Endre<br>Birtalan çkos|prezent<br>prezent|Erdei Dol—czki Istv‡n<br>Eserghep Gelil|prezent<br>absent| |Bivolaru Ioan|prezent|Fâcã Mihail|prezent| |Bleotu Vasile|prezent|Firczak Gheorghe|prezent| |Boabeº Dumitru|prezent|Florea Ana|prezentã| |Boagiu Anca Daniela|absentã|Florescu Ion|prezent| |Boajã Minicã|prezent|Florescu Nicolae-Doru|absent| |Boc Emil|prezent|Fotopolos Sotiris|prezent| |Bogea Angela|absentã|Frunzãverde Sorin|absent| |Boiangiu Cornel|prezent|Gaspar Acsinte|prezent| |Bolcaº Augustin Lucian|absent|Georgescu Filip|prezent| |Bšndi Gyšngyike|prezentã|Georgescu Florin|absent| |BorbŽly L‡szl—|prezent|Gheorghe Valeriu|prezent| |Bozgã Ion|prezent|Gheorghiof Titu-Nicolae|prezent| |Bran Vasile|prezent|Gheorghiþã Manuela|prezentã| |Brînzan Ovidiu|prezent|Gheorghiu Adrian|prezent| |Brudaºca Damian|absent|Gheorghiu Viorel|prezent| |Bucur Constantin|absent|Gingãraº Georgiu|absent| |Bucur Mircea|absent|Giuglea ªtefan|prezent| |Buga Florea|absent|Godja Petre|prezent| |Burnei Ion|prezent|Grãdinaru Nicolae|prezent| |Buruianã-Aprodu Daniela|absentã|Grigoraº Neculai|prezent| |Buzatu Dumitru|prezent|Gubandru Aurel|prezent| |Buzea Cristian Valeriu|absent|Gvozdenovici Slavomir|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent|Haºotti Puiu|prezent| |Canacheu Costicã|prezent|Hogea Vlad-Gabriel|absent| |Cazimir ªtefan|absent|Holtea Iancu|absent| |Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard|absent|Hrebenciuc Viorel|prezent| |Cãºunean-Vlad Adrian|prezent|Ianculescu Marian|prezent| |Cerchez Metin|prezent|Ifrim Mircea|absent| |Cherescu Pavel|absent|Ignat Miron|prezent| |Chiliman Andrei Ioan|prezent|Ilie Aurel Constantin|absent| |Chiriþã Dumitru|prezent|Iliescu Valentin Adrian|prezent| |Ciontu Corneliu|absent|Ionel Adrian|prezent| |Ciuceanu Radu|absent|Ionescu Anton|prezent| |Ciupercã Vasile Silvian|prezent|Ionescu Costel Marian|absent| |Cîrstoiu Ion|absent|Ionescu Dan|absent| |Cladovan Teodor|prezent|Ionescu Daniel|absent| |Cliveti Minodora|prezentã|Ionescu Mihaela|absentã| |Coifan Viorel Gheorghe|prezent|Ionescu Rãzvan|prezent| |Cojocaru Nicu|absent|Ionescu Smaranda|absentã| |Crãciun Dorel Petru|prezent|Iordache Florin|prezent| |Creþ Nicoarã|absent|Iriza Scarlat|prezent| |Cristea Marin|prezent|Ivãnescu Paula Maria|prezentã| |Criºan Emil|absent|Jipa Florina Ruxandra|absentã|

## S-a încheiat votarea. Nu s-a mai prezentat nici un deputat, da?

Îl rog pe domnul chestor Chiliman ºi pe domnul chestor Lãpuºan sã meargã în Sala Biroului permanent sã numere voturile, ºi pe domnul vicepreºedinte Petrescu. Stimaþi colegi,

Pentru cã rugãmintea mea de a rãmâne în salã cei care au votat n-a fost interpretatã corect, sunt nevoit sã constat cã tot nu avem cvorum de a vota legile înscrise pe ordinea de zi. Suspendãm ºedinþa pentru a numãra voturile pentru alegerea judecãtorului ºi ne întâlnim dupã pauza de prânz, la ora 14,00, când voi fi nevoit sã fac apelul. Mulþumesc foarte mult!

La începerea ºedinþei se vor anunþa ºi rezultatele numãrãrii voturilor.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi sã deschidem ºedinþa ºi în primul rând sã vã prezint rezultatul votului pentru desemnarea judecãtorului la Curtea Constituþionalã. O sã vã prezint eu procesul-verbal privind rezultatul votului exprimat de cãtre deputaþi cu privire la numirea unui judecãtor la Curtea Constituþionalã.

”Procedându-se la verificarea ºi numãrarea voturilor exprimate de cãtre deputaþi prin vot secret cu buletine de vot, potrivit art. 118 din regulament, asupra candidaþilor propuºi în vederea numirii unui judecãtor la Curtea Constituþionalã, în conformitate cu art. 7 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale s-au constatat urmãtoarele: numãr total de deputaþi Ñ 345; numãrul deputaþilor prezenþi Ð 208; numãrul total de voturi exprimate Ð 208; voturi anulate Ð 4; numãrul total de voturi valabil exprimate Ð 204.

Din verificarea ºi numãrarea voturilor rezultã urmãtoarele: cu privire la candidatul Ioan Vida: voturi pentru Ð 190; voturi contra Ð 14.

Cu privire la candidatul Marian Capotã: voturi pentru Ð 3; voturi contra Ð 201.

Potrivit art. 7 alin.4 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, fiecare Camerã a Parlamentului numeºte cu votul majoritãþii membrilor sãi, la propunerea Biroului permanent ºi pe baza recomandãrii Comisiei juridice, în calitate de judecãtor, persoana care a întrunit numãrul cel mai mare de voturi.

Ca urmare a faptului cã a întrunit 190 de voturi, ceea ce reprezintã cel mai mare numãr de voturi ºi cã a întrunit majoritatea absolutã cerutã de lege, minimum 173 de voturi, Camera Deputaþilor numeºte în calitate de judecãtor la Curtea Constituþionalã pe domnul Ioan VidaÒ.

Sã-l felicitãm, sã-i urãm succes în activitatea pe care o va depune ºi sã-i ºi mulþumim pentru activitatea pe care a depus-o în decurs de 10 ani la Camera Deputaþilor.

Mulþumim, domnule Vida!

Trecem în continuare la dezbaterea legilor care sunt înscrise pe ordinea de zi, întrucât, dupã cum se vede, nu avem cvorum pentru vot final.

Înþeleg cã domnul deputat Dan Ionescu de la P.D. doreºte sã facã o declaraþie.

## **Domnul Dan Ionescu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Am participat la alegerile parlamentare de anul trecut pe listele Partidului Democrat în Circumscripþia nr. 2 Arad. Cu aceastã ocazie am avut ocazia sã cunosc multe dintre problemele importante ale arãdenilor, atât pentru oraºul Arad, cât ºi pentru judeþ, promiþându-le cã voi face tot ceea ce pot sã rezolv mãcar parte dintre ele.

Din pãcate, sprijinul organizaþiei de partid P.D. Arad a fost, practic, inexistent, iar dorinþa mea fermã este sã-mi respect promisiunile faþã de electoratul care m-a ales, drept pentru care, începând cu data prezentei, demisionez din Grupul parlamentar P.D. ºi din Partidul Democrat înscriindu-mã la P.D.S.R.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Trecem la dezbaterea proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 189/2000 privind stingerea unor obligaþii bugetare.

Stimaþi colegi de la P.D.,

Nu cereþi compensaþii, cã P.D.S.R.-ul nu vã dã!

A, doriþi ºi dumneavoastrã? Poftiþi!

Este o opþiune a domnului deputat ºi trebuie sã o respectãm.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe care vi l-am anunþat. Vã amintesc cã este vorba de o ordonanþã de urgenþã ºi, în consecinþã, este aplicabilã procedura de urgenþã.

În consecinþã, dau cuvântul Comisiei de buget, domnului deputat Grigoraº, premiu pentru asiduitate.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia propune dezbaterea acestui proiect de lege în forma primitã, dar ºi cu câteva amendamente. Este un proiect de lege care se încadreazã în categoria legilor ordinare ºi, faþã de aceasta, vã propunem 10 minute pentru dezbatere per total ºi 2 minute pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã, dacã sunt?

## Abþineri?

Unanimitate.

Dacã doreºte iniþiatorul sã facã vreo precizare prealabilã sau dumneavoastrã dacã doriþi sã interveniþi? Nu. Poftiþi!

Vã rog doar sã vã înscrieþi în limita termenului apro-

bat.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Aceastã ordonanþã de urgenþã a fost elaboratã ºi aprobatã ca un sprijin acordat armatorilor fluviali din România pentru pierderile suferite ca urmare a blocajului Dunãrii în zona Novisad.

Ceea ce vroiam sã prezint eu este faptul cã aceeaºi situaþie se prezintã în continuare, problema navigaþiei pe Dunãre a rãmas în aceeaºi situaþie, în aceeaºi problematicã, armatorii fluviali continuã sã aibã pierderi foarte mari ºi aº dori sã vã dau numai câteva cifre care justificã aprobarea acestei ordonanþe de cãtre dumneavoastrã ºi a unor mãsuri ulterioare de sprijin.

Pierderile suferite de armatorii fluviali pânã în prezent se cifreazã la circa 220 milioane dolari, ca urmare a întreruperii contractelor de transport la data de 1 aprilie 1999 când s-a bombardat primul pod la Novisad.

De asemenea, efectele sociale ale acestei acþiuni militare s-au soldat cu peste 4.500 salariaþi navigatori trecuþi în ºomaj, salariaþi care pânã în prezent, cu toate plãþile compensatorii, nu mai au nici un fel de sprijin financiar.

Practic, flota românã a ajuns din cea mai mare flotã a Europei sã fie în scãdere continuã, singura modalitate de compensare ºi de rezistenþã financiarã este a tãia din navele sale ºi a le vinde ca fier vechi.

Semnalul pe care vreau sã-l tragÉ de altfel, ºi cu ocazia ºedinþei reunite la care a fost ºi domnul comisar Verheugen am cerut explicaþii dacã existã vreo modalitate de compensare a acestor pierderi. Aþi vãzut, rãspunsul a fost un categoric ”nuÓ: România nu va primi nici un fel de compensaþii ca urmare a pierderilor suferite ºi Ð repet Ð pierderi care se datoreazã, pe de o parte, blocajelor navigaþiei, ºi pe de altã parte, unei mãsuri de respectare a unui embargou impus Iugoslaviei, unde România a fost singura þarã din zona Dunãrii de Jos care a respectat aceste embargou.

Prin amendamentele care au fost propuse ºi de fapt au fost propuse de mine ºi de doamna Boagiu, am cãutat sã eliminãm o discriminare apãrutã între diferiþi armatori fluviali. Practic, armatorii români sunt constituiþi într-o asociaþie profesionalã care cuprinde 42 de agenþi economici, din care numai 23 au fost trecuþi pe aceastã listã, motiv pentru care amendamentul propus de mine a fost pentru a elimina aceastã discriminare ºi pe care, de asemenea, ºi comisia l-a acceptat, cu rugãmintea de a-l accepta ºi dumneavoastrã.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei de urgenþã.

Vã rog sã urmãriþi în paralel textul acestora cu textul raportului Comisiei pentru buget.

Asupra titlului proiectului de lege comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic al legii, care cuprinde dispoziþia de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 189/2000.

Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu.

Se voteazã în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Nici comisia nu a avut.

Se considerã votat în unanimitate.

La art. 1 vã rog sã urmãriþi amendamentul comisiei, care cuprinde o reformulare a acestuia.

Dacã aveþi observaþii la amendamentul Comisiei pentru buget? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã, dacã sunt? Nu sunt.

Abþineri?

## Unanimitatea celor prezenþi.

În consecinþã, art. 1 va avea cuprinsul din amendament.

La art. 2 alin.1 vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 2 al Comisiei pentru buget. Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitatea celor prezenþi.

La art. 2 alin. 2 comisia nu a avut observaþii. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. 3, 4 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Nici comisia nu a avut.

Se considerã votate în unanimitate.

La art. 5 vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 3 al comisiei. Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu aveþi.

Cu unanimitatea celor prezenþi s-a adoptat acest amendament ºi implicit textul art. 5. În ceea ce priveºte anexa, vã rog sã observaþi amendamentul nr. 4 al comisiei. Comisia propune eliminarea acesteia ca urmare a votãrii amendamentului nr. 1.

Dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã, dacã sunt? Nu sunt.

Mulþumesc. Din partea Comisiei pentru buget? Domnul deputat Grigoraº.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În urma examinãrii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 93/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 82/1998 privind înregistrarea fiscalã a plãtitorilor de impozite ºi taxe, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor cu amendamentul care este prezentat în raportul comisiei.

Facem menþiunea cã prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem, în consecinþã, la dezbaterea textelor proiectului de lege ºi a ordonanþei de urgenþã.

Vã rog sã urmãriþi conþinutul acestora în paralel cu raportul Comisiei pentru buget.

- În ceea ce priveºte titlul proiectului de lege comisia nu

- a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi. Se considerã votat în unanimitate.

La articolul unic al proiectului de lege, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Nici comisia nu a avut. În consecinþã, se considerã votat în unanimitate.

Asupra preambulului art. I, dacã aveþi observaþii? Comisia nu a avut.

Se voteazã în unanimitate.

La punctul 1 din ordonanþã, punctul 1 al art. I comisia are un amendament doar la alin. 6 al punctul 1.

În consecinþã, vã consult dacã asupra punctului 1 din ordonanþã, alin. 1, 2, 3, 4 ºi 5, dacã aveþi observaþii? Comisia nu a avut. Nu aveþi nici dumneavoastrã. În consecinþã, se considerã votate în unanimitate.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 78/25.V.2001

La alin.6 de la punctul 1, comisia vã prezintã singurul amendament din raport. Vã rog sã-l urmãriþi ºi sã spuneþi dacã aveþi obiecþiuni la el. Nu aveþi.

- Cine este pentru amendamentul comisiei? Mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã?

- Abþineri? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Alin. 7 al punctul 1, dacã aveþi observaþii? Nici comisia nu a avut.

Se considerã votat în unanimitate.

- La punctele 2 ºi 3, dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La punctul 4 de la art. I, dacã aveþi observaþii? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã.

- Se considerã votat în unanimitate.

La art. II dacã aveþi observaþii? Nici comisia nu a avut. Se considerã votat în unanimitate.

La art. III nu aveþi observaþii. Nici comisia nu a avut amendamente.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este un proiect de lege mai amplu, existã ºi amendamente, va trebui sã lucrãm pe 3 documente, respectiv textul iniþial al ordonanþei, modificãrile de la Senat ºi raportul comisiei. Ca atare, vã propunem un timp total de dezbatere de 30 de minute ºi 2 minute pentru fiecare intervenþie, maxim.

Vã mulþumesc.

În consecinþã, se considerã votate în formula adoptatã de cãtre Senat ºi de cãtre dumneavoastrã în unanimitate. La punctul 3 al proiectului de lege vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 1 al comisiei.

Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu aveþi. Cine este pentru amendamentul nr. 1 al Comisiei de buget? Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã, dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

În consecinþã, punctul 3 al proiectului de lege va avea cuprinsul rezultat din amendamentul de la punctul 1.

La punctul 4, comisia nu a avut amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La punctul 5 din proiectul de lege urmãriþi amendamentul de la punctul 2 din raport. Dacã aveþi observaþii la el? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã, dacã sunt? Abþineri?

Votat în unanimitate.

La punctele 6 ºi 7, comisia nu a avut amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Se considerã votate în unanimitate.

La punctul 8 vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 3

al comisiei, cel cu privire la lit. a) de la punctul 8. Dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Cine este pentru? Voturi împotrivã, dacã sunt? Abþineri?

Votat în unanimitate.

La lit. b) de la punctul 8, comisia nu a avut amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi observaþii? Nu aveþi. Se considerã votat în unanimitate.

La punctul 9, comisia nu a avut amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Mulþumesc, domnule deputat.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã alocare a timpilor de dezbatere.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri, dacã sunt? Nu.

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

Dacã doreºte cineva sã intervinã cu precizãri prealabile? Nu.

În consecinþã, vom parcurge textele aºa cum v-a recomandat ºi domnul deputat Grigoraº din partea Comisiei pentru buget.

Urmãriþi, vã rog, proiectul de lege adoptat de Senat. Asupra titlului proiectului de lege nu a avut comisia nici un fel de intervenþie. Dacã dumneavoastrã aveþi observaþii? Nu.

Se voteazã în unanimitate.

Asupra articolului unic al proiectului de lege, punctele 1 ºi 2, dacã aveþi observaþii? Comisia nu a avut.

La punctul 10, comisia vã prezintã amendamentul de

- la punctul 4. Vã rog sã-l urmãriþi la pagina 3 din raport. Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 10 va avea alcãtuirea rezultatã din amendamentul de la punctul 4.

Dupã punctul 10 al proiectului de lege, vã rog sã observaþi, comisia, la amendamentul nr. 5 propune eliminarea art. 23, alin. 3 ºi 4.

Domnul deputat Grigoraº doreºte sã vã ofere o explicaþie.

La punctul 5 din raport comisia propune, într-adevãr, eliminarea alin. 3 ºi 4 din art. 23 din textul iniþial al ordonanþei, dar e o eroare, pentru care ne cerem scuze, cred cã numerotarea nu este corectã ”punctul 11, nouÓ, ci cel mai potrivit cred cã ar fi punctul 10[1] , fiindcã punctul 11 care urmeazã la nr. 6 din raport se referã la art. 24 ºi nu putem sã venim cu un punctul 11, nou, înainte de punctul 11.

ªi atunci cred cã mai bine ar fi sã numerotãm punctul 10[1] ºi textul rãmâne în continuare nemodificat.

La art. 3 din ordonanþã, vã rog sã urmãriþi punctul 2 din legea aprobatã de Senat, asupra cãruia pânã în prezent nu s-au fãcut observaþii nici de cãtre comisie. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Din punct de vedere al tehnicii legislative aveþi perfectã dreptate.

Dacã aveþi alte observaþii la amendamentul de la punctul 5? Nu aveþi.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri?

- Votat în unanimitate, cu precizarea cã este vorba de

- punctul 10[1] .

Revenim de la punctul 10 ºi adãugirea 10[1] la punctul 11. Urmãriþi, vã rog, amendamentul de la punctul 6 din raport; îl gãsiþi la pagina 4.

Dacã aveþi observaþii la amendamentul nr. 6, cel cu privire la art. 24, punctul 11? Nu aveþi.

- Cine este pentru? Vã rog sã votaþi!

- Împotrivã, dacã sunt voturi? Nu sunt.

- Abþineri?

- Votat în unanimitate.

- La punctul 12 comisia nu are amendamente. Dacã

- aveþi dumneavoastrã observaþii? Nu aveþi.

- Se considerã votate în unanimitate.

- La punctele 13 ºi 14, dacã aveþi observaþii? Comisia

- nu a avut; nici dumneavoastrã.

Se considerã votate în unanimitate.

- La punctele 15, 16, dacã aveþi observaþii? Comisia nu

a avut amendamente; nici dumneavoastrã.

Se considerã votate în unanimitate.

La punctul 17, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 7 de la pagina 5 Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã, dacã sunt? Abþineri?

Votat în unanimitate.

- La punctele 18 ºi 19, care este ºi ultimul, dacã aveþi

- obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea ordonanþei de urgenþã. Precizez cã asupra acesteia vor opera completãrile ºi modificãrile care au fost cuprinse în legea adoptatã de Senat ºi în amendamente pe care dumneavoastrã le-aþi votat, din raportul comisiei.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Mulþumesc, domnule ministru. Din partea comisiei?

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 50/1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor produse ale tehnologiei informaþiei ºi a hotãrât ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei, aºa cum a fost el prezentat de cãtre Senat. Facem menþiunea cã acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu. Mulþumesc.

Trecem la dezbaterea pe texte.

Asupra titlului proiectului de lege, dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic, dacã aveþi de fãcut observaþii? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra art. 1, 2 ºi 3, care alcãtuiesc cuprinsul ordonanþei, dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Nici comisia nu a avut.

Se considerã votat în unanimitate.

Vom supune, în consecinþã, ºi acest proiect votului final în ºedinþa care va fi stabilitã. În continuare, proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 273/2000 pentru modificarea Legii nr. 101/1998 privind Statutul Bãncii Naþionale a Româmiei. Suntem în procedurã de urgenþã. Rog Comisia pentru buget sã propunã ºi timpii de dezbatere ºi sã motiveze, dacã tot se aflã la tribunã, propunerea de respingere.

## Domnule preºedinte,

Este, într-adevãr, un proiect de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 273/2000 pentru modificarea Legii nr. 100/1998 privind Statutul Bãncii Naþionale a României. Aºa a venit ºi de la Senat, respectiv, proiect de lege pentru respingere. Motivarea respingerii este cã acest text a fost preluat în Legea nr. 156/12 decembrie 1999; deci nu mai are obiect de reglementare.

Pentru dezbatere, pentru discutarea acestuia, vã propunem 3 minute pe total ºi 1 minut pentru fiecare intervenþie.

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Votat în unanimitate.

Întreb iniþiatorul dacã doreºte sã-ºi expunã punctul de vedere cu privire la propunerea de respingere. Vã rog sã consemnaþi cã iniþiatorul este de acord cu propunerea de respingere.

Dacã dumneavoastrã aveþi de fãcut comentarii la aceastã propunere? Nu aveþi. Încheindu-se dezbaterile, vom supune, în consecinþã, votului final din ºedinþa de vot ce va fi stabilitã propunerea de respingere.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/2000 privind unele mãsuri pentru asanarea financiarã a activitãþii **Bãncii Agricole** în vederea privatizãrii. Suntem în procedurã de urgenþã. Rog Comisia pentru buget sã ne propunã timpii de dezbatere.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune pentru dezbaterea acestui proiect, care este în forma adoptatã de Senat, 5 minute pe total ºi 1 minut pentru fiecare intervenþie. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã, dacã sunt? Abþineri?

S-a votat în unanimitate.

Dacã doreºte cineva sã facã precizãri cu caracter general? Nu doreºte nimeni.

Trecem la dezbaterea pe articole a legii ºi a ordonanþei.

Asupra titlului legii de aprobare, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic din lege, dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra art. 1 ºi 2, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã.

Se considerã votate în unanimitate.

Asupra art. 3 ºi 4, care este ºi utlimul, dacã aveþi observaþii? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã. Se considerã votate în unanimitate.

Terminându-se dezbaterile generale, vom supune votului final acest proiect de lege cu caracter ordinar în ºedinþa de vot care va fi stabilitã.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 6/1998 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii. Comisia pentru muncã, doamna preºedintã Smaranda Dobrescu, ne propune respingerea acestui proiect. Vã rog sã vã susþineþi raportul.

În urma reexaminãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 6/1998 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, în ºedinþa din 4 mai 2001, comisia a hotãrât cã acesta nu poate fi acceptat ºi propune respingerea, întrucât ordonanþa mai sus menþionatã a fost abrogatã prin Ordonanþa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit. În acest fel, reglementarea nu mai are sens. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã intervinã? Vã rog sã notaþi în stenogramã: iniþiatorul este de acord cu respingerea.

Dacã doreºte cineva dintre dumneavoastrã sã intervinã la aceastã propunere? Nu doreºte. În consecinþã, vom supune votului final în ºedinþa de vot aceastã propunere de respingere.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 213/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 9/1998 pentru constituirea fondurilor de restructurare. Suntem în procedurã de urgenþã. Rog Comisia pentru industrie ºi servicii sã desemneze cine propune timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Deoarece este vorba de un raport privind respingerea Ordonanþei nr. 213 propunem 3 minute.

Mulþumesc, domnule deputat.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã defalcare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.

Dacã este cineva împotrivã? Abþineri?

Votat în unanimitate.

Dacã doreºte cineva sã intervinã în dezbateri? Nu doreºte. Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege.

Vã rog sã urmãriþi textul legii adoptat de Senat.

Asupra titlului legii privind respingerea ordonanþei de urgenþã, dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, care cuprinde dispoziþia de respingere a ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

În consecinþã, vom supune acest proiect de lege votului final în ºedinþa care va fi stabilitã.

Mulþumesc Comisiei pentru industrie ºi servicii.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 90/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii sanitar-veterinare nr. 60/1974. Suntem în procedurã de urgenþã. Comisia pentru agriculturã are cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

În ºedinþa din 4 mai 2001, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a reexaminat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 90/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii sanitar-veterinare nr. 60/1974 ºi a întocmit raportul, pe care îl supune spre dezbatere ºi aprobare plenului Camerei Deputaþilor.

Propunem ca timp 5 minute pe ansamblu ºi 1 minut pe articol.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã, dacã sunt?

Abþineri?

În unanimitate s-a votat aceastã defalcare a timpilor de dezbatere.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Poftiþi!

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Vã rog sã fiþi de acord cu aprobarea modificãrilor Ordonanþei de urgenþã nr. 90/2000, care, de fapt, aduce completãri la Legea sanitar-veterinarã nr. 60/1974, lege care, sigur cã da, are multe imperfecþiuni. Ordonanþa completeazã, de moment, acest gol.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Trecem la dezbaterea pe texte.

Asupra titlului proiectului de lege, dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 1 din raportul comisiei. Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã?

## Abþineri?

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

La art. I cu privire la punctul 1 lit. a), comisia nu are amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu. îVotat în unanimitate.

La punctul 1 lit. b), vã rog sã urmãriþi amendamentul

nr. 2 al comisiei, dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã, dacã sunt? Abþineri?

Votat în unanimitate.

La punctul 1 lit. c), dacã aveþi observaþii? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã.

Votat în unanimitate.

La punctele 2, 3, 4 ºi 5, dacã aveþi observaþii? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã.

Se considerã votate în unanimitate.

La punctul 6, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 3 de la pagina 2, cel care priveºte art. 33. Dacã aveþi observaþii la el? Nu aveþi.

Cine este pentru amendamentul de la punctul 3 cu privire la art. 33? Mulþumesc.

Voturi împotrivã, dacã sunt? Abþineri? Votat în unanimitate.

La punctele 7 ºi 8, comisia nu a avut observaþii. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La punctul 9, comisia nu a avut amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi observaþii? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. II, III, IV ºi V, comisia nu a avut observaþii. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

Se considerã votate în unanimitate.

În ceea ce priveºte anexele 1, 2, 4 ºi 5, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 4. Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu aveþi.

Propunem 10 minute pe ansamblu, 2 minute pe articol. Mulþumim.

Mulþumesc.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotriva acestor propuneri de alocare a timpilor? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Dacã doreºte cineva sã intervinã în prealabil la aceste propuneri? Nu.

Dau cuvântul, în consecinþã, iniþiatorului.

Rog sã se reþinã cã iniþiatorul a solicitat admiterea acestui proiect în formula rezultatã din raportul comisiei. Comisia, vã rog sã vã precizaþi raportul.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimate ºi stimaþi colegi,

Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a fost sesizatã spre dezbatere în fond, în procedurã de urgenþã, cu acest proiect de Lege pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 56 privind reglementarea depozitãrii cerealelor ºi seminþelor oleaginoase, regimului certificatelor de depozit pentru acestea, precum ºi constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit, trimis comisiei cu adresa nr. 159 din 12 martie 2001.

În urma reexaminãrii, în ºedinþa din 9 mai 2001, comisia propune ca proiectul de lege sus-menþionat sã fie supus dezbaterii printr-un raport suplimentar asupra acestui proiect de lege, cu câteva amendamente. De fapt, este în forma Senatului, cu câteva amendamente pe care le supune dezbaterii ºi aprobãrii Camerei Deputaþilor. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Trecem, în consecinþã, la dezbaterea textelor proiectului de lege ºi a ordonanþei. Vã rog sã urmãriþi în paralel ºi raportul suplimentar.

Asupra titlului proiectului de lege comisia nu a avut observaþii. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 1 al comisiei ºi sã-mi spuneþi dacã aveþi vreo obiecþie la acest amendament. Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã?

Abþineri?

Votat în unanimitate.

Asupra punctelor 1, 2 ºi 3, comisia nu a avut obiecþii, nici amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi. Se considerã votate în unanimitate.

Asupra punctul 4 din proiectul de lege, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 2. Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Amendamentul s-a votat în unanimitate ºi, în consecinþã, dupã punctul 3 s-a introdus punctul 3[1] , cel care se referã la art. 6.

Cu privire la punctul 5, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 3, potrivit cãruia, dupã punctul 5 din ordonanþã se introduce punctul 5[1] cu acel cuprins pe care îl gãsiþi în text. Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt

Abþineri? Nu sunt.

Amendamentul de la punctul 3 a fost votat în unanimitate ºi, în consecinþã, se introduce punctul 5[5] .

La actualul punctul 6, comisia nu a avut observaþii. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

Se considerã votat în unanimitate.

La punctele 7, 8, 9 ºi 10, comisia nu a avut observaþii. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

Se voteazã în unanimitate.

La punctele 11, 12 ºi 13, comisia nu a avut observaþii. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

Se voteazã în unanimitate.

La punctul 14 dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Se voteazã în unanimitate.

s-au introdus punctele 20 ºi 21, cele cu privire la art. 36 ºi 37, pe care le-am votat la dezbaterea legii.

La punctul 20, comisia nu a avut amendamente. În consecinþã, vã întreb pe dumneavoastrã dacã la punctul 20 din ordonanþã aveþi observaþii. Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Terminând dezbaterea pe articole, vom supune acest proiect de lege votului final din ºedinþa de vot final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2000 privind unele mãsuri de restructurare a activitãþii regiilor autonome prin vânzarea de active aflate în patrimoniul acestora. Comisia economicã ne propune respingerea. Suntem în procedurã de urgenþã.

Rog comisia sã propunã timpii de dezbatere ºi sã prezinte motivarea propunerii de respingere.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În urma analizãrii proiectului de lege în Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, aceastã comisie a hotãrât cã acest proiect nu poate fi acceptat ºi propune plenului respingerea, pentru urmãtoarele motive: în Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice sunt suficiente prevederi care sã permitã regiilor autonome utilizarea corespunzãtoare a activelor. De asemenea, aprobarea ordonanþei ar conduce la suprapunerea prevederilor mai multor acte normative Ð Legea nr. 99/1999, Legea nr. 133/1999, putând astfel genera interpretãri greºite ºi o aplicare neuniformã.

Propun timp maxim de dezbatere 5 minute, 1 minut de intervenþie. Menþionez cã este vorba de o lege ordinarã.

## Mulþumesc, domnule deputat.

Cine este pentru aceastã alocare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri?

## S-a votat în unanimitate.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte sã intervinã cineva? Nu. Deci sunteþi de acord cu respingerea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2000.

Dacã dintre dumneavoastrã doreºte cineva sã intervinã cu privire la propunerea de respingere? Nu.

În consecinþã, vom supune propunerea de respingere a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2000 ºedinþei de vot final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice.

Din partea Comisiei pentru industrii ºi servicii, domnul vicepreºedinte Bivolaru are o propunere.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Acest proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 107, în legãturã cu activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, a venit de la Senat aprobat, dar, dintr-o eroare materialã, materialul respectiv este greºit tipãrit, ºi noi l-am luat ca atare. Astãzi Departamentul legislativ ne-a sesizat acestã eroare ºi v-am înaintat documentul dumneavoastrã, domnule preºedinte, ºi comisia vã solicitã sã supuneþi aprobãrii Camerei Deputaþilor restituirea la comisie a acestui raport, pentru un raport suplimentar privind eroarea venitã de la Senat, ºi vã rugãm ca dumneavoastrã sã nu modificaþi în ordinea de zi decât ordinea de dezbatere, obligându-ne ca pentru joi sã vã înaintãm acest raport suplimentar, pentru ca sã continuãm ºi sã încheiem aceastã dezbatere la Ordonanþa Guvernului nr. 107. De asemenea, pe cale de consecinþã, dacã se aprobã, vã rugãm sã fiþi de acord ca punctul urmãtor, Ordonanþa Guvernului nr. 70, care este o consecinþã a acestei ordonanþe, sã fie amânatã imediat pentru ziua de joi, dupã dezbaterea Ordonanþei Guvernului nr. 107.

Vã mulþumim.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Iniþiatorul este de acord cu cererea. Stimaþi colegi,

S-a depus ºi nota din partea comisiei, din care rezultã inadvertenþe în cuprinsul proiectului analizat. Precizez cã ne aflãm în dezbateri generale, deci nu la vot final, cum am fost în altã situaþie, când se poate solicita, ca urmare a unor inadvertenþe, restituirea.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

În urma reexaminãrii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 194/2000 privind exceptarea de la platã a taxei pentru ocuparea definitivã a unor terenuri din fondul forestier naþional, în ºedinþa din 8.05.2001, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a întocmit raport ºi a hotãrât ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi aprobare plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã de Senat.

- Propunem timpul de discuþie 3 minute pe ansamblu,

- 1 minut pe articol.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã?

Abþineri?

Votat în unanimitate.

Iniþiatorul susþine sã fie adoptat proiectul de lege, aºa

cum a susþinut ºi raportorul comisiei sesizate în fond.

Dacã dumneavoastrã doriþi sã interveniþi? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei de urgenþã, în formula prezentatã.

Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic, comisia nu a avut observaþii. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra articolului unic al ordonanþei de urgenþã comisia nu a avut observaþii. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu. Se considerã votat în unanimitate.

Vã rog sã urmãriþi ºi anexa la aceastã ordonanþã. Dacã aveþi observaþii la ea? Nu aveþi.

Se considerã votatã în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final în ºedinþa care va fi stabilitã.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 238/2000 privind rambursarea ratelor de capital pentru o cotã-parte din creditul acordat de Guvernul S.U.A., în baza Programului CCC, Legea publicã nr. 480 din 1992, precum ºi achitarea dobânzii ºi a altor costuri externe aferente acestei cote-pãrþi. Suntem în procedurã de urgenþã.

Domnule deputat Bivolaru,

Vã rog ca, din partea Comisiei pentru industrii ºi servicii, sã propuneþi timpii de dezbatere.

Pentru aceastã dezbatere propunem 10 minute, câte 2 minute pentru fiecare intevenþie.

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã defalcare a timpilor. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã, dacã sunt?

## Abþineri?

Votatã în unanimitate.

Dacã doreºte cineva sã facã precizãri prealabile? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei de urgenþã, urmãrindu-le în paralel cu raportul comisiei.

Asupra titlului proiectului de lege comisia nu ne face amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþii? Nu. Se considerã votat în unanimitate.

La articolul unic, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 2 din raport, care cuprinde adãugirea: ”...cu

urmãtoarele modificãri ºi completãriÒ. Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã comisia nu are obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nici dumneavoastrã.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra art. 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 4 al comisiei. Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Votat în unanimitate.

În consecinþã, art. 1 va avea formularea rezultatã din amendamentul de la punctul 4.

La art. 2 din ordonanþã, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 5, cel care priveºte alin.1. Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Votat în unanimitate.

La art. 2 alin.2, comisia nu a avut amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate, în formula prezentatã de Guvern.

Terminându-se dezbaterea pe articole, vom supune acest proiect de lege votului final în ºedinþa care va fi stabilitã.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/2000 privind sursele de rambursare a creditelor externe, dobânzilor ºi altor costuri aferente împrumuturilor contractate de Societatea Comercialã TERMOELECTRICA S.A.; procedurã de urgenþã.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune dezbaterea ºi adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentatã de iniþiator.

Vã propunem 5 minute pe dezbatere totalã, 1 minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Cine este pentru? Mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate. Dacã doreºte cineva sã facã precizãri prealabile din partea dumneavoastrã sau a iniþiatorului? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în forma prezentatã ºi a ordonanþei de urgenþã.

Asupra titlului, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Nici comisia nu a avut.

Se considerã votat în unanimitate.

- Asupra textului articolului unic, dacã aveþi observaþii?

- Nu aveþi. Nici comisia nu a avut.

- Se considerã votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã.

- Se considerã votat în unanimitate.

Asupra art. 1 ºi 2, care alcãtuiesc cuprinsul ordonanþei de urgenþã, dacã aveþi observaþii? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã.

- Se considerã votat în unanimitate.

În consecinþã, vom supune votului final acest proiect de lege în ºedinþa de vot final.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 123/2000 pentru completarea Ordonanþei nr. 41/1994 privind autorizarea plãþii cotizaþiilor la organizaþiile internaþionale interguvernamentale; procedurã de urgenþã.

Comisia pentru industrii o rog sã prezinte timpii de dezbatere.

Comisia vã propune 5 minute, câte 1 minut de fiecare intervenþie.

Mulþumesc.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Votat în unanimitate.

Dacã doreºte cineva sã facã precizãri prealabile? Nu doreºte.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în forma prezentatã, precum ºi a ordonanþei de urgenþã.

Asupra titlului, dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Se considerã votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, preambul, dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra punctelor 1 ºi 2 din legea adoptatã de Senat, dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra punctelor 3, 4, 5 ºi 6 din legea adoptatã de Senat, dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Se considerã votate în unanimitate.

Trecem, în continuare, la dezbaterea ordonanþei de urgenþã.

Vã rog sã urmãriþi atent ceea ce am votat în legea de adoptare, care are consecinþã modificarea textelor din ordonanþã.

Titlul ordonanþei de urgenþã l-am modificat potrivit punctului 1.

Cuprinsul art. I, vã rog sã observaþi cum a fost modificat acesta la punctul 2 din lege ºi, în consecinþã, acesta va avea formularea de acolo.

Art.II din ordonanþã. Urmãriþi cum l-am modificat deja, în cuprinsul legii, prin punctul 3.

La art. III, vã rog sã observaþi cum l-am votat, prin punctul 4 din legea de adoptare.

Urmãriþi, de asemenea, faptul cã anexa urmeazã sã aibã modificat titlul, potrivit punctului 5 din legea de adoptare ºi cã nr. crt. 1 ºi 2 din cuprinsul anexei vor fi renumerotate potrivit celor votate în nr. 43 ºi 44, aºa cum am votat la punctul 6 din lege.

Cu aceste precizãri rezultate din adoptarea proiectului de lege de aprobare, ordonanþa va suporta acele modificãri, iar noi vom supune votului final acest proiect de lege la ºedinþa de vot.

Stimaþi colegi,

Întrucât trebuie sã particip la o manifestare care a fost organizatã ºi nu am un vicepreºedinte care sã mã înlocuiascã, mai sunt doar câteva minute pânã la terminarea programului ºi, în consecinþã, declar ºedinþa închisã.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,

E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 78/25.V.2001 conþine 28 de pagini.**

Preþul 20.692 lei