Stenogramă plen

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 23 septembrie 2002, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, asistat de domnii senatori Constantin Nicolescu ºi Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

Înainte de a vã prezenta ordinea de zi ºi programul de lucru, rog colegii din grupurile parlamentare P.N.L., P.D., U.D.M.R. ºi P.R.M. sã primeascã scuzele de rigoare din partea Grupului parlamentar al P.S.D. care a întârziat la dezbateri datoritã discuþiilor legate de proiectul de buget pe anul viitor. Sunt convins cã acest proiect de buget va fi prezentat ºi celorlalte grupuri parlamentare de cãtre reprezentanþii Executivului.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Procedurã!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Numai sã aprobãm ordinea de zi ºi dupã aceea vã dau cuvântul.

Din totalul de 140 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa, prin vot electronic, pânã în acest moment, un numãr de 109 colegi senatori; cvorumul de ºedinþã este de 71 de parlamentari. Motivat absenteazã de la lucrãrile Senatului un numãr de 12 colegi: 3 colegi sunt membri ai Guvernului, 5 colegi sunt plecaþi în delegaþii, doi colegi sunt bolnavi ºi doi colegi sunt învoiþi. Cvorumul de ºedinþã este însã nemodificat, 71 de parlamentari.

Programul de lucru: lucrãri în plen pânã la ora 19,30. Ordinea de zi, cea care v-a fost distribuitã.

În legãturã cu programul de lucru aveþi de fãcut observaþii? Dacã nu sunt observaþii, vã adresez rugãmintea sã vã pronunþaþi prin vot asupra programului de lucru al Senatului, respectiv lucrãri în plen. Vã rog sã votaþi.

Programul de lucru a fost aprobat de plenul Senatului cu 70 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Procedurã!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Imediat!

În legãturã cu ordinea de zi, nu? Dacã este în legãturã cu ordinea de zi, vã rog, aveþi cuvântul!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Domnule preºedinte de ºedinþã ºi onoraþi colegi de la P.S.D.,

Am primit scuzele domnului senator Tãrãcilã, dã dovadã de seriozitate, dar vã rog sã vã gândiþi cã în fiecare zi de luni se întârzie programul de la o jumãtate de orã în sus. E, totuºi, prea mult pentru cã toþi suntem oameni ocupaþi, e început de sãptãmânã ºi avem programul foarte încãrcat. Numai faptul cã am fost informaþi cã a venit domnul ministru al finanþelor publice Ñ Mihai Tãnãsescu Ñ sã vã supunã proiectul de buget pentru anul 2003 ne-a determinat sã nu pãrãsim lucrãrile ºedinþei. Dar au fost propuneri din mai multe direcþii.

Pânã la urmã a triumfat rãbdarea, am rãmas, dar dacã simþiþi nevoia sã staþi mai mult în ºedinþa grupului dumneavoastrã parlamentar, haideþi sã amânãm cu o jumãtate de orã începutul lucrãrilor. Luni sã nu începem la ora 15,00 sau la 15,30, sã începem la ora 16,00, dar aº vrea sã ºtim o socotealã. Vã rog, puneþi-vã în situaþia noastrã ºi vedeþi cã situaþia este umilitoare, sã stãm sã aºteptãm ºi sã ne uitãm la niºte bãnci goale, indiferent cât de motivate ºi de obiective ar fi motivele dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Sigur cã observaþiile dumneavoastrã sunt corecte, ele, de fapt, au fost fãcute pe parcursul sesiunii trecute de mai multe ori, din cauza absenþei colegilor din diverse grupuri parlamentare. Într-adevãr, ziua de astãzi, însã, aº spune cã a depãºit cu mult orice întârziere, întrucât lucrãrile au început sau, mai bine zis, încep cu o orã întârziere.

Deci, în legãturã cu ordinea de zi aveþi observaþii? Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Ordinea de zi a fost aprobatã de plenul Senatului cu 75 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 11 abþineri.

La declaraþii politice, invit din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) pe domnul senator Adrian Pãunescu. Dacã mai sunt colegi din grupuri parlamentare care nu s-au înscris vã rog sã o facã. Poftiþi, domnule senator, aveþi cuvântul!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Aº vrea sã încep prin a spune cã am primit din partea domnului senator Frunda un pachet de hârtii în care se aflã... Ñ n-am apucat sã-l studiez Ñ, dupã precizarea dumnealui din scrisoarea care însoþeºte aceste hârtii, ºi Hotãrârea Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a dispoziþiilor privitoare la dreptul cetãþenilor aparþinând unor minoritãþi naþionale de a folosi limba maternã în administraþia publicã localã, cuprinse în Legea administraþiei publice locale, ºi cã, la punctul 3, zice dumnealui, din anexa nr. 1/17 veþi gãsi denumirea municipiului Sighiºoara ºi în limba maghiarã Ñ Segheºvar. Asta este o ºmecherie pe care o resping cu hotãrâre, pentru cã eu nu asta am discutat! Nu ungureascã, avocãþeascã!

Pãi, pentru cã e fãcutã...

Vorbim una ºi facem alta. Nu, se poate face, eu nu spun cã e un cap de þarã. Ce vrea sã suplineascã dumnealui, trimiþându-mi aceastã hârtie? Faptul cã a declarat aici cã la Sighiºoara sunt maghiari în procentaj de 21,2%. Asta a fost problema. Nu cã este într-o hotãrâre a Guvernului, care are aceastã greºealã, ºi eu, de fapt, de aceea am ºi ridicat problema, am mai ridicat-o anterior, într-o ºedinþã de Senat, cã îngãduie ca sub 20%, printr-un act de bunãvoinþã pe care nu-l înþeleg, sã se inscripþioneze bilingv Sighiºoara. Iatã, eu am dovada cã lucrurile pe care le-am spus sunt exact aºa cum le-am spus.

Primãria Municipiului Sighiºoara cãtre Prefectura Judeþului Mureº: ”Cu referire la adresele 6.178 ºi 6.844, precizãm cã pentru municipiul Sighiºoara prevederile art. 4 din Hotãrârea Guvernului nr. 1.206/2001 nu sunt aplicabile. Potrivit art. 11 din hotãrâre, ca de altfel ºi potrivit Legii nr. 215/2001, inscripþionarea în limba maternã a denumirii unei localitãþi în care cetãþenii unei minoritãþi au o pondere de peste 20% din numãrul locuitorilor este permisã. În Sighiºoara, ponderea stabilitã prin lege ºi hotãrâre nu este atinsã.

Ponderea cetãþenilor aparþinând unei minoritãþi naþionale prevãzutã la art. 1 se stabileºte pe baza datelor recensãmântului populaþiei organizat potrivit legii. Or, 1: la recensãmântul din 1992 populaþia stabilã a municipiului era de 35.939 locuitori, din care 7.057 maghiari, adicã 19,6%, aºa cum am afirmat aici. La 1 iulie 2001, potrivit datelor furnizate de Direcþia Judeþeanã de Statisticã Mureº, conform adresei nr. ... ºi aºa mai departe, populaþia municipiului era de 36.183, cu o creºtere de 13 persoane faþã de recensãmântul din 1992, numãr care nu influenþeazã cu nimic procentajul populaþiei de etnie maghiarã, iar la recensãmântul din 2002, conform centralizatorului CPL pe oraº, populaþia stabilã a municipiului era de 32.287 persoane, din care 5.958 maghiari, aceºtia având o pondere de 18,45%Ò. Ar fi o aberaþie sã se punã, zice primarul municipiului, tãbliþe indicatoare de localitate, în prezent nefiind nici în limba românã. Pentru cãtunul Angofa, care la recensãmântul din 1992 avea 4 persoane, din care un maghiar (pondere 25%) ºi Dealul Viilor (corect: Cãtunul Viilor), o prelungire a strãzii Viilor, unde din 124 de persoane, 42 erau maghiare (34%), acestea fiind, practic, unitãþi administraþie-fantomã, care n-ar mai trebui sã se regãseascã în noua împãrþire administrativã a þãrii. Dorin Demeºean Ñ primar; Ioan Bãdãu Ñ secretar.Ò

Pãi, dumneavoastrã n-aveþi preocuparea asta, cã aþi rezolvat-o într-un mod submesean, adicã pe sub masã.

Nu vã uitaþi în direcþia drumului, ci oblic, aºa...

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Domnule, eu n-am... domnule senator P.D., n-am... Aici sunt ca un radar care vede cu ce vitezã se merge. N-am culoare politicã, pentru cã am culoarea adevãrului. În aceastã chestiune!

Domnule, dumneavoastrã eraþi un bun bãrbat de companie.

Sunteþi foarte drãguþ, pe cuvântul meu! Foarte bine, vorbiþi. ªi mã bucur sã putem vorbi româneºte. Asta-i mare lucru.

Acum, dacã e vorba de partide, sã salut faptul cã în permanenþã colegul nostru de partid ºi de Senat, Vintilã Matei, are privirea aplecatã ºi cãtre amãrâþi. Iatã, avem aici o veste: bãtrânii Buleteanu nu mai dorm în grajdul vacii, dupã ce în ziua de Paºte le-a ars casa, senatorul Vintilã Matei le-a construit celor doi septuagenari o altã locuinþã. Dupã dezastru, bãtrânii au dormit patru luni împreunã cu vaca.

Este un lucru pentru care avem motive de mândrie, mai ales cã am auzit cã unii dintre cei cãrora Vintilã Matei le construieºte case au ºi pretenþia de a le plãti impozitele în viitor ºi... Vintilã Matei va înfia în curând judeþul Vâlcea.

Ar trebui sã vã spun cã se petrec lucruri de neînchipuit. De exemplu, în unele ºcoli, la ªcoala nr. 172 Ñ ”Sfântul AndreiÒ Ñ din Bucureºti, în numele pãrinþilor ºi elevilor acestei ºcoli semnând Chiriþã Emilia ºi Oprean Maria, un profesor Ñ ªtefan Smarandache Ñ care pregãteºte lotul olimpic de matematicã ºi cãruia i se datoreazã multe medalii de aur obþinute la olimpiadele internaþionale de matematicã se aflã în imposibilitatea de a-ºi desfãºura activitatea didacticã. Asta din cauza neînþelegerilor dintre profesorul Smarandache ºi directorul ºcolii, de asemenea, profesor de matematicã. Sigur, e o diferenþã între cei doi, se pare cã directorul ºcolii, din cele pe care ni le scriu cei ce reclamã, este absolvent doar al Institutului pedagogic de 3 ani. Domnul Gheorghe Ghelesel doreºte sã-l înlãture din ºcoalã pe domnul profesor Smarandache. Mie mi se pare cã aici se poate gãsi sâmburele unei situaþii repetabile: ori de câte ori un om se remarcã, sigur, face eforturi ca el sã devinã ºomer. Ori de câte ori el face fapte excepþionale, el devine ºi culpabil.

Dumneavoastrã pãreþi senatorul P.D., al cãrui nume îl uit în clipa asta, care are obsesia sexualã numitã P.S.D. Nu scot eu o frazã sã nu spuneþi dumneavoastrã P.S.D. Nu, cã nu e domnul senator Panã, cum aþi crede! Nu. E omul de lângã domnul Panã. În fine!

Domnul senator Panã a zis...

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Da, domnul Panã a zis? E, amândoi aveþi aceeaºi obsesie...

E un fapt rar sã viseze doi oameni acelaºi vis. Bine, sã vã fie de bine, ce mai!

Eu am de semnalat ºi un alt aspect, care este de mai multe ori discutat aici, el se leagã de un anumit proces de feudalizare, la care se ajunge printr-o descentralizare fãrã autoritate centralã, prin ruperea legãturilor cu centrul ºi prin ruperea legãturilor cu legea. Mi s-a semnalat, ºi am fost sãptãmâna trecutã la Craiova ºi ne-am interesat îndeaproape, cã la Casa de Asigurãri de Sãnãtate Dolj se petrec lucruri grave, între care cel mai grav este acela cã medicilor li se pretind lucruri imposibil de realizat, cã li se cautã nod în papurã ºi cã li se desfac contractele de muncã atunci când sunt legaþi printr-un contract cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate fãrã motive serioase.

Am încercat sã vorbim ºi cu doamna directoare a acestei Case de Asigurãri de Sãnãtate, dumneaei este greu abordabilã, vreau sã vã fac urmãtoarea precizare: la C.A.S. Dolj, pentru a ajunge în audienþã la biroul de relaþii cu publicul, trebuie sã faci cerere de audienþã. Deci pentru a merge la cei care stabilesc orarul audienþelor trebuie sã faci, la rândul tãu, o cerere de audienþã, pe care, uneori, cei ce o primesc o onoreazã, alteori n-o pot onora, fiind foarte ocupaþi. Aceastã Casã de Asigurãri de Sãnãtate face eforturi disperate de a distruge toate policlinicile private. Existã o policlinicã privatã numitã ”Sfântul IlieÒ care a avut contract cu C.A.S. Dolj în anul 2000, dar i s-a reziliat, urmând sã fie reziliat ºi un al doilea contract încheiat la începutul anului 2002. Aceastã policlinicã dispune de 12 cabinete medicale dotate cu aparaturã modernã, în care îºi desfãºoarã activitatea 43 de medici ºi personalul calificat.

Ei bine, ca urmare a unui control efectuat de C.A.S. Dolj, în mod preconceput, la Policlinica ”Sfântul IlieÒ s-a reziliat acest contract pentru analize de laborator, iar toate documentele notei de constatare pe baza cãreia s-a emis notificarea de reziliere nu sunt semnate de membrii comisiei de control.

La contestaþia formulatã de Policlinica ”Sfântul IlieÒ, directoarea generalã Dumitraºcu ºi directoarea economicã Moraru s-au exprimat în sensul cã ”nu conteazã legea, noi facem legea la C.A.S. DoljÒ, iar unii membri ai comisiei de control ºi-au exprimat o altã opinie, se pare încetãþenitã la acest C.A.S. Dolj, cã ”nu conteazã cine are dreptate, daþi-ne în judecatã, cã judecata oricum dureazã 2Ð3 ani ºi pânã atunci policlinica moareÒ.

Vorbea în locul preºedintelui.

ªi vorbea în locul preºedintelui, da.

Ei bine, ne-a jignit foarte grav prin declaraþiile sale. Spre deosebire de actualul preºedinte care îºi terminã mandatul, domnul Madgearu, care a spus cã soluþia pe care a dat-o Senatul este o soluþie fezabilã la care se poate ajunge sã se mai gândeascã o datã.

Nu am înþeles de unde atâta lipsã de sensibilitate faþã de un fapt care oricum ar fi luat este închiderea unui orizont. Am spus public, în ºedinþa comisiei, cã nu suntem

solidari cu erorile cuiva, dar cã este inadmisibil sã se înceapã sancþionarea unui post de televiziune prin desfiinþarea lui. ªi cã ar trebui gãsite soluþii intermediare în aºa fel încât sã poatã fi pus ºi postul ºi publicul în condiþia de a judeca, de a-ºi asuma anumite rãspunderi ºi de a încerca sã nu stingem o luminã. Indiferent de pãrerea noastrã despre ea. Repet un alt lucru pe care l-am spus aici: Mã deprimã bucuria rãutãcioasã, aproape bolnavã, cu care colegi de presã Ñ cãrora dacã li s-ar aplica aceleaºi criterii mureau de mult, pentru cã mint Ñ izbucnesc în hohote de râs ºi aplaudã o asemenea mãsurã aberantã, o asemenea mãsurã grãbitã, o asemenea mãsurã cu care, încã o datã spun, nu voi fi solidar nici azi, nici mâine, niciodatã. Pentru cã pe aceastã cale se poate ajunge oriunde, numai în statul de drept, nu.

Sunt miºcat de faptul cã ºi ziare din strãinãtate, ºi oameni de autoritate din strãinãtate încep sã se preocupe de acest fapt.

De asemenea, sunt bucuros cã Guvernul a dat o precizare cã nu s-a amestecat ºi nu se amestecã în aceastã treabã.

ªi îl credeþi?

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Încã o datã, de la tribuna Senatului României fac apel... Poftiþi?

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

A întrebat dacã îl credeþi.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Dacã i-am crezut?! Mã rog. Dumneavoastrã aveþi harul de a vã faceþi duºmani exact acolo unde nu v-ar mai trebui. E o prostie ce aþi spus.

Eu nu spun dacã am crezut sau nu, pentru cã nu este Dumnezeu sã-l cred. Eu spun cã este important cã Guvernul a spus acest lucru ºi niºte oameni de conºtiinþã de la C.N.A. ar trebui sã ia aceastã declaraþie, sã se conformeze ei ºi sã rejudece cazul. Asta am spus.

Cred cã trebuie fãcut, într-adevãr, un nou examen de conºtiinþã din partea acestor oameni, ca sã nu ajungem la situaþii definitiv închise ºi care vor izbucni atunci când ne va fi lumea mai dragã.

Cred în continuare în libertatea presei ºi cred în obligaþia noastrã de a ne bate pentru libertatea presei!

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Ioan Aurel Rus, Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Ioan Aurel Rus:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã va cuprinde un text din Sfânta Scripturã:

”Lãsaþi copiii sã vinã la mine ºi nu-i opriþi!Ò

Aceste precepte scripturistice sunt de-a lungul veacurilor mãrturia dragostei dumnezeieºti revãrsate peste copii ºi vine direct de pe buzele Mântuitorului. În lume însã mulþi au gãsit cã aceste cuvinte pot fi traduse dupã bunul-plac ºi, mai ales, cã putem fi înºelaþi în traducerea Cãrþii Sfinte.

Poate aºa ceva a gãsit domnul Bruce Jackson, de vreme ce a încercat sã ne arate cã nu e bine sã lãsãm copiii sã admire ºi sã iubeascã aceastã þarã ºi pe senatorul Corneliu Vadim Tudor ºi ºtiþi bine cuvintele adresate de acesta poporului român cu privire la democraþie.

Ascultãtor de ºeful lui venit de peste ocean, Kurt Treptow, ajuns la Iaºi, traduce Scriptura nu prin dragoste fireascã revãrsatã peste discipoli, ci cu siluirea celor mici, adicã, pe înþeles, dedându-se la pedofilie.

Acesta este rolul emisarilor de peste ocean trimiºi sub acoperire? Este ori nu acest individ rezident C.I.A.? Scandalul iscat în jurul istoricului american stabilit la Iaºi, acuzat de pedofilie, trafic de minori ºi pornografie infantilã ia proporþii.

Poliþia, în cea mai mare tãcere, de o sãptãmânã ºi mai bine efectueazã anchete pe urmele lui ºi la fundaþia acestuia, iar instituþiile abilitate ale statului tac ori dezinformeazã.

Se pare cã tentaculele caracatiþei pedofile ºi nu numai au ramuri ºi la Palatul Cotroceni, iar dacã acesta este adevãrul nu ne mai mirã tãcerea. Este adevãrat cã acest individ, de negãsit azi, a fost ajutat de Ioan Talpeº sã fugã din þarã cu un avion militar?

Domnule procuror general al României,

Situaþia ori scapã de sub control, ori este instrumentatã dupã planurile lui Bruce Jackson, numai cã noi nu vom tãcea ºi nu vom admite aceasta.

Ce este în inima pãrinþilor care ºi-au vãzut copiii Ñ peste 40 la numãr Ñ victime ale siluirii animalice pornite din capul unui individ ajutat de oamenii sãi?

Doamnelor ºi domnilor senatori, ne aflãm în faþa unui caz grav care trebuie sã-ºi afle soluþionare ºi explicaþii. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Invit la microfon pe doamna senator Maria Petre, Grupul parlamentar al P.D.

Aveþi cuvântul, doamnã senator!

Înainte de a prezenta propriu-zis declaraþia mea politicã de azi aº vrea sã-mi daþi voie, domnule preºedinte, sã mulþumesc fiecãruia dintre colegii noºtri care au rãspuns la apelul pe care l-am lansat de la acest microfon în urmã cu douã sãptãmâni. Vã amintiþi poate cã era vorba de acel proiect de pregãtire pentru ºcoalã a copiilor din Fãcãieni, intitulat ”Solidaritate pentru FãcãieniÒ.

Le mulþumesc tuturor celor care au fãcut gestul de a dona acea sutã de mii de lei sau chiar o sumã mai mare ºi vã rog pe ceilalþi care încã nu aþi fãcut, din diverse motive, lucrul acesta, sã o faceþi, fiindcã la Fãcãieni mai este încã nevoie de ajutor pe aceastã þintã: pregãtirea copiilor pentru ºcoalã.

Voi trece acum la declaraþia mea politicã de azi.

Ea priveºte o temã care, cred eu, este importantã pentru fiecare dintre noi, ca senatori. Tema este întrebãrile ºi interpelãrile, ca instrument constituþional de control parlamentar.

Vã adresez, din acest punct de vedere, de la început rugãmintea de a nu cataloga cu uºurinþã declaraþia mea ca venind din partea unui senator al opoziþiei.

Pun aceastã problemã azi, fiindcã eu cred cã ne intereseazã ºi ne afecteazã pe fiecare dintre noi, ca senatori aleºi sã reprezentãm cetãþenii din circumscripþiile noastre electorale.

Unul dintre instrumentele noastre de lucru, consacrat ca atare de Constituþie ºi de Regulamentul Senatului, este acela al întrebãrilor adresate Executivului în ansamblul sãu sau unuia dintre miniºtri, membri ai acestuia.

Am adresat, ca mulþi dintre dumneavoastrã, întrebãri pe diverse teme, fie primului-ministru, fie unuia sau altuia dintre miniºtri.

Ce am constatat? Am constatat, mai întâi, cã aproape fãrã excepþie, deºi te adresezi ministrului, rãspunsul este dat de un secretar de stat. În acest context, am avut chiar surpriza ca la o întrebare pe care o adresasem primului-ministru sã pretindã cã-mi rãspunde un domn secretar de stat de la Ministerul Agriculturii, deºi în conþinutul întrebãrii era vorba de rezultatul unei acþiuni de control a Corpului de Control, subordonat, cum bine ºtiþi cu toþii, primului-ministru.

Am constatat apoi cã rãspunsurile primite sunt atât de formale, încât aproape cã nu-þi recunoºti întrebarea în conþinutul rãspunsului.

ªi eu vã mulþumesc, doamna senator.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Grupului Parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Radu Alexandru Feldman.

Aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte. V-aº ruga ca, înainte de a porni ceasul careÉ

Nu l-am pornit încã.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Vã mulþumesc. V-aº ruga sã-mi îngãduiþi sã fac o precizare.

Nu cred cã afirmaþiile domnului preºedinte al Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã trebuie cauþionate de membrii comisiei. Totuºi, mã simt dator, ca om care a participat la o ºedinþã ce s-a desfãºurat pe parcursul câtorva ore, în faþa întregii prese, sã-mi exprim tristeþea ºi regretul cã un membru al C.N.A. Ñ o instituþie extrem de importantã Ñ îºi permite sã dezinformeze opinia publicã, sã spunã un neadevãr Ñ nu vreau sã spun sã mintã Ñ legat de felul în care s-au desfãºurat lucrãrile.

Toþi membrii C.N.A. au intervenit de câte ori au considerat oportun ºi nimeni nu a îndrãznit sã-i cenzureze, sã-i opreascã în a-ºi expune punctul de vedere sau sã aibã comentarii inadecvate faþã de cele afirmate. Este un semnal extrem de întristãtor pe care-l primim din partea C.N.A. ºi cu atât mai întristãtor cu cât se pare cã domnul Ralu Filip intrã în vederea celor care vor sã-l instaleze ca preºedinte al C.N.A. Regret nespus cã aceasta este uvertura viitoarei activitãþi a domnului Ralu Filip în fruntea C.N.A.

ªi acum, îngãduiþi-mi, domnule preºedinte, stimaþi colegi, sã vã prezint declaraþia politicã de astãzi.

Zilele scurse de când C.N.A. a decis sã retragã licenþa de emisie postului de televiziune OTV nu au putut ºi nu aveau cum sã poatã sã aºtearnã uitarea peste un act de o gravitate a cãrei amploare mulþi încã nu o realizeazã.

Nu intenþionez sã repet nici unul din lunga listã a argumentelor invocate de cei care au contestat decizia. Mã simt însã dator sã semnalez cã este pentru prima datã în istoria Ronâniei democratice când se încalcã Constituþia þãrii.

În 1866, Constituþia lui Carol I, prima Constituþie democraticã, stipula clar Ñ citez: ”Nici un ziar sau publicaþiune nu va putea fi suspendat sau suprimatÒ.

În 1923, Constituþia pãstreazã articolul neschimbat, ºi aºa va rãmâne ºi între anii 1930Ð1938, sancþiunile imaginate, în condiþii cu totul excepþionale, fiind confiscarea numãrului din tipografie sau suspendarea ziarului pe unadouã zile.

**:**

Domnule preºedinte, regulamentul vã dã voie sã-l întrerupeþi sã insulte ºi sã batã câmpii.

Éo lege pe care ar fi trebuit sã oÉ

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Vã rog sã aplicaþi regulamentul, cã bãiatul a luat-o razna.

Vã rog sã-l ascultãm ºi apoi aveþi dreptul la replicã, pe care vi-l ofer.

Sã nu profereze insulte, cã pe urmã ºtie ce-l aºteaptã.

Éo lege pe care ar fi trebuit sã o apere ºi sã o aplice instituþiile abilitate ale statului. Nu au fãcut-o. Dupã emisiunea din 10 septembrie, la doar douã zile, Consiliul Naþional al Audiovizualului a suspendat OTV, dar la douã sãptãmâni de la emisiune nici Parchetul General, nici Ministerul de Interne nu s-au autosesizat faþã de afirmaþiile fãcute de Corneliu Vadim Tudor ºi Romeo Beja.

Slãbiciunea justiþiei, a Parchetului General, nu de azi, de ieri, ci de ani de zile, este principala cauzã pentru care manifestãrile extremiste de toate sorginþile au ajuns sã aibã astãzi, în România, un caracter aproape cotidian.

Dupã 12 ani de chinuitoare tranziþie, într-un moment în care ºansele României de integrare în lumea democratã sunt mai mari ca oricând, e timpul sã intrãm în normalitate. E timpul ca legea sã fie repusã în drepturile ei ºi societatea româneascã sã funcþioneze sub semnul respectului faþã de lege. E o datorie care ne revine, prin excelenþã, nouã, clasei politice, ºi nu avem voie sã ne derobãm de la ea, nici mãcar pasând-o pe umerii unor moderatori de televiziune, oricât de dotaþi ºi de rodaþi ar fi aceºtia.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Acum doriþi sauÉ?

Acum aº dori, domnule preºedinte.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Dupã aceea urmeazã la cuvânt domnul senator George Pruteanu.

Dacã depãºesc cumva vã rog sã-mi contabilizaþi din timp.

Nu, vã rog sã nu depãºiþi ºi, mai ales, sã nu facem un incident deosebit din afirmaþiile domnului senator Radu Alexandru Feldman.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Eram curios când va veni momentul ca domnul Radu Feldman Alexandru sã-ºi mai exercite profesia antiVadim, pentru cã asta este profesia lui: anti-Vadim. Din asta trãieºte, altceva nu ºtie sã facã.

În urmã cu câþiva ani, în aceeaºi salã, mai erau câþiva care aveau aceeaºi profesie, în frunte cu Nistor Bãdiceanu, zis ”CimentÒ, pentru cã suferise o condamnare penalã, întrucât furase ciment prin 1959.

Îl vedeþi, nu, pe domnul Nistor Bãdiceanu, îi vedeþi ºi pe cei care ºi-au înºelat electoratul ºi nu au ºtiut sã facã altceva, decât sã se ia de mine, deºi erau lucruri mai bune de fãcut.

De domnul Feldman eu nu am auzit pânã în 1974, când, la Cenaclul Uniunii Scriitorilor, am citit o piesã de teatru de-a mea, iar Nichita Stãnescu, care era jos, în restaurant, auzind cã sunt atacat mârºav de un scriitor cu barbã de culoare tracicã, pentru cã tracii aveau barbã roºie Ñ zic istoricii Ñ, mi-a trimis o scrisoare de susþinere prin Dorel Dorian, în care l-a fãcut pulbere pe domnul Feldman, dupã care domnul Feldman s-a ocupat cu chestiuni pe care nu vreau sã le relatez la microfonul Senatului, întrucât nu vreau sã mã cobor la nivelul sãu de înþelegere ºi de a face polemicã.

Dar ceva ar fi bine sã lãmureascã domnul Feldman ºi dupã aceea stãm de vorbã. Înainte de 1989 a avut o percheziþie la domiciliul sãu, fãcutã de miliþie. Nu micã a fost surpriza celor care i-au vizitat locuinþa sã vadã pe pereþii sãi nu mai puþin de 5 portrete ale lui Adolf Hitler.

Ce cãutau portretele lui Adolf Hitler, domnule Feldman, în biroul dumitale? E o nebunie! Asta mi-a confirmat-o fostul colonel de securitate, actualul nostru deputat Ilie Mercea. Miliþia l-a întrebat: ”Bine, domnule Feldman, noi ºtim cã dumneata eºti de o anumitã etnie, jos pãlãria, o respectãm, dar ce cautã Hitler la dumneata în birou?Ò Domnul Feldman a rãspuns cã ”e materialul lui de studiuÒ.

Acum l-a lãsat pe Hitler ºi se ocupã de un alt material de studiu. Este vorba de mine.

La OTV a apãrut ºi domnul Feldman ºi l-a acuzat, din senin, pe Sorin Ovidiu Vântu, ca, dupã aceea, domnul Sorin Ovidiu Vântu sã aparã la ”Antena 1Ò ºi sã spunã care e motivul real pentru care domnul Feldman sare aºa, din senin, la beregata unor oameni care nu i-au fãcut nimic: pentru cã-l vizitase odatã la birou pe domnul Vântu ºi i-a cerut 80.000 de dolari ca sã facã un film de-al lui.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da. Domnule senator, sigur cã aþi depãºit timpul normal care se cuvine unui drept la replicã. Restul este contabilizat pe partid, pentru cã numaiÉ

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Drept la replicã la drept la replicã, domnuleÉ

DaÉ

Sigur cã poate fi, pentru cã tot noi discutãm astãzi, începând cu prima intervenþie politicã fãcutã în Senat de cãtre domnul senator Adrian Pãunescu, cã, dacã trãim în democraþie, atunci trebuie sã ne ascultãm unii pe alþiiÉ Exact acelaºi lucru spuneaþi ºi dumneavoastrãÉ Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Domnul senator Corneliu Vadim TudorÉ

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Un minut drept la replicãÉ

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Îmi acordaþi minutul, da?!

Dacã ar fi sã intru în logica dumneavoastrã ºi în codul dumneavoastrã moral, dreptul meu la replicã, vã rog sã mã ascultaþi cum v-am ascultat ºi eu, dreptul meu la replicãÉ ar trebui sã vin ºi vã scuip în gurã, aºa cum aþi cerut în publicaþia dumneavoastrãÉ

É sã facã pe stradã, oamenii, care întâlnesc membrii C.N.A.-uluiÉ

Pe prima paginã a ziarului ”România liberãÒ aþi cerut ca oamenii pe stradã sã opreascã ºi sã scuipe în gurã membrii C.N.A.-ului...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Domnul Tãrãcilã, se face de râs...

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Nu ãsta e însã rãspunsul pe care vreau sã þi-l dau, Cornele...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Ãsta e nivelul...

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Ãsta e nivelul pe prima paginã a ”României MariÒ... Domnule senator... domnul preºedinte al comisiei...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Facem revista presei?...

Am avut în faþã prezentat... a dat C.N.A.-ul în judecatã revista România Mare?!...

Domnul senator, vã rog...

Este o realitate...

Domnule senator...

Dar nu vreau sã continuu în felul acesta...

Domnule senator, vã rog respectuos, fiind drept la replicã, sã rãspundeþi acuzelor aduse...

ªi nu am spus tocmai cã nu intru pe acest cod moral pe care îl proferaþi, domnule senator...

Vã rog sã nu-l mai întrerupeþi...

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Vreau sã-þi spun un singur lucru, Cornele... ªi mã adresez þie, aºa cum mã adresam în anii în care amândoi credeam cã suntem nãscuþi pentru a face numai literaturã. Toate lucrurile pe care le-ai spus la acest microfon în dreptul de replicã pe care l-ai luat nu au nici o legãturã cu realitatea...

De la percheziþia, de la cele douã percheziþii pe care mi le-a fãcut Securitatea, ºi nu Miliþia, în casã, pânã la mult repetatul moment al întâlnirii cu Sorin Ovidiu Vântu, vreau sã vã spun, stimaþi colegi... întâmplarea fericitã face cã este în salã un coleg care a asistat la acea întâlnire ºi care poate depune, mi-a spus, mãrturie, oricând, nu cã nu i-am cerut 80.000 dolari sau 80.000 de lei... nici un ban... A fost o propunere de a participa la un proiect cultural iniþiat în cadrul cinematografiei naþionale. Nu s-a pus problema nici o clipã de nici o sumã.

Toate afirmaþiile pe care le-ai fãcut, domnule senator, nu au nici o realitate cu adevãrul. Dar nu asta vreau sã spun pentru cã nu este o premierã. Nu am o fixaþie legatã de dumneavoastrã. Nu am nimic legat de dumneavoastrã personal.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Dar cine te pune, domnule?!...

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Nu mã pune nimeni, domnule senator... nu mã pune nimeni...

Cât timp veþi practica genul ãsta de politicã, cât timp veþi exprima, prin excelenþã, o politicã extremistã în România, veþi avea în mine un adversar, domnule senator...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Azi eºti, mâine nu mai eºti...

Ãsta este un punct de vedere. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi, domnule senator Radu F. Alexandru, atunci când dumneavoastrã aþi vorbit, v-a ascultat efectiv, nu v-a întrerupt deloc.

Ne jigneºte pe toþi, domnule... În ce calitate face el asta?!... Aºa vrea el sã mã închidã pe mine?!

Vã rog, stimaþi colegi, am oferit cuvântul ºi domnului senator Corneliu Vadim Tudor, ºi domnului senator Radu F. Alexandru în replicã.

Vã propun sã închidem acest incident pe dreptul la replicã, deºi mai sunt colegi în salã care se simt vizaþi de discursurile de la tribunã.

Îl invit sã prezinte declaraþia politicã pe domnul senator George Mihail Pruteanu, Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

E plãcut sã gãseºti microfonul încins de verva unor scriitori ca Adrian Pãunescu, Radu F. Alexandru, Corneliu Vadim Tudor ºi în felul acesta speri sã ai ºi o salã ceva mai dispusã spre bunãvoinþã.

Printr-o coincidenþã, declaraþia mea politicã se va referi tot la postul OTV ºi fac de la început precizarea cã este în nume propriu, nu în numele partidului, nu în numele grupului parlamentar.

Fac aceastã declaraþie politicã, în primul rând din motive profesionale. În afarã de filologie, eu predau ºi la facultãþi de jurnalisticã, deci sunt legat profesional de mass-media, de activitatea mediaticã.

În al doilea rând, o fac dintr-un impuls, chiar dacã sunã patetic, un implus de conºtiinþã.

Pur ºi simplu, pe mine m-a frãmântat chestiunea aceasta. Eu mã uitam adesea la acest post, ºi când vorbea Nicolae Vãcãroiu, ºi când vorbea ªerban Mihãilescu, ºi când vorbea primul-ministru la acest post, ºi când vorbeau cei despre dosarele Securitãþii, ºi când vorbea Vadim Tudor, avea doza lui de sare ºi piper. Chiar dacã aveam motive eu însumi, de pildã, dacã aº fi fost într-un organism de decizie, sã sancþionez acest post, dar nu cu desfiinþarea, ci cu amendã usturãtoare, un motiv ar fi fost, de pildã, acea emisiune josnicã în care moderatorul Dan Diaconescu era pãrtaº la un ºantaj ordinar la adresa unei jurnaliste care dansase într-un mediu intim, cu ani în urmã, cu bustul gol, ºi moderatorul era pãrtaº la doi ordinari ºantajiºti, care voiau sã reducã la tãcere pe acea jurnalistã prezentând faptul cã ea, cu cinci ani în urmã, dansase, nimic mai mult, la un Revelion, cu sânii goi. Era o emisiune josnicã ºi merita o amendã de 50Ð100Ð200 de milioane. Nu ºtiu care sunt cifrele care chiar ar ustura un asemenea post.

Dar obiecþiile pe care le aduc deciziei care s-a luat ºi care mã afecteazã direct, dacã vreþi, ca telespectator al acelui post sunt pe scurt urmãtoarele:

În primul rând, m-a frapat, efectiv, promptitudinea dictatorialã a executãrii deciziei.

Este incredibil. Am fost zilele trecute, douã zile, la Bruxelles, la un seminar organizat de Parlamentul European cu þãrile candidate, pe teme de mass-media. ªi s-a ridicat problema aceasta acolo. Am fost întrebat despre asta. Am rãspuns cât am putut mai obiectiv. Preºedintele de ºedinþã, care era un spaniol, a întrebat candidaþii din celelalte þãri, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria, dacã existã un precedent. Zece secunde de tãcere. Nimeni nu a rãspuns da. Din pãcate, aveam eu un precedent, s-a mai întâmplat aºa ceva în

Nu. Nu polemizez, îmi spun doar gândurile mele cu, îmi pare rãu, riscul de a le repeta pe ale altora.

Al doilea lucru care m-a supãrat în adâncul meu de om, pur ºi simplu, a fost sentimentul pe care l-am trãit în ºcoalã, al nedreptãþii unei sancþiuni colective.

Pãþeam cu unii diriginþi, se spãrgea un geam, nimeni nu îl turna pe cel care a spart geamul ºi era pedepsitã toatã clasa.

## Stimaþi colegi,

Poate greºesc, dar eu simt cã aici, pentru cã directorul este beþiv, pentru cã directorul înjurã, pentru cã directorul face potlogãrii, închidem fabrica. La acest post de televiziune, la acest organ mediatic, existau ºi oameni, poate cuminþi, conformiºti poate chiar, care fãceau niºte emisiuni la locul lor, poate nebãgate în seamã, dar care se trezesc acum ºi fãrã cariera, micã, mãruntã pe care or fi visat-o sau mare, ºi fãrã leafa aceea, fãrã nici un motiv, pedepsind mai mulþi inocenþi pentru vina, sã spunem, a unui culpabil, ºi Dan Diaconescu are culpe, dar nu care sã ducã la închiderea unui post. Este echivalentul în plan mediatic al unei execuþii, într-o þarã în care pedeapsa cu moartea a fost desfiinþatã. Repet, pedeapsa colectivã, pedepsind pe toþi pentru culpa unuia, mi se pare o nedreptate strigãtoare la cer.

În fine, încã un argument care îmi justificã starea de nemulþumire, aproape de indignare, este transferul responsabilitãþii unui om politic în spatele unui moderator. Nu am vãzut emisiunea care a umplut, pare-se, paharul, cea cu senatorul Corneliu Vadim Tudor, dar mi s-a relatat de cãtre cei care au vãzut, oameni credibili, cã adesea moderatorul îºi fãcea acea datorie de a spune: ”Domnule senator, aveþi dovezi? Domnule senator, o sã ne închidã postul, va trebui sã prezentaþi dovezi.Ò Mai mult decât atât, ce sã facã un moderator în faþa unui impetuos ca senatorul Corneliu Vadim Tudor?

ªi dincolo de impetuos sau nu, este ºeful unui partid parlamentar, are imunitate parlamentarã, are dreptul la opinii politice, fie ºi usturãtoare.

Domnul Dan Diaconescu este un ”mãrunt trepãduºÒ faþã de un orator cum este domnul senator Corneliu Vadim Tudor, dar oricine ar fi fost, rolul lui acolo este sã aducã aceste scurte fraze: ”Dovezi, aveþi dovezi?Ò... dar nu sã intre în polemicã, fiindcã nu ºtie mai mult decât interlocutorul sãu. Or, am sentimentul cã prin aceastã decizie este pedepsit moderatorul respectiv ºi postul pe care îl conduce pentru responsabilitatea care revine, de fapt, invitaþilor, fie el senatorul Corneliu Vadim Tudor, fie Dan Petrescu, fie ªerban Mihãilescu, oricine ar fi, au responsabilitatea lor.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Deºi cred cã ar trebui sã respingem acel apelativ pe care i l-aþi pus domnului Dan Diaconescu în momentul în care aþi spus cã este un ”mãrunt trepãduºÒ în massmedia, dimpotrivã, cred cã este un ziarist care pe cei mai mulþi dintre noi ne-a invitat în emisiunile Domniei sale.

V-a fãcut oameni.

Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã invit la cuvânt pe domnul senator Mihai Ungheanu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Revin la chestiunea legislativã legatã de problema OTV.

Existã chestiuni care nu pot fi încheiate decât dupã ce s-au epuizat toate procedurile legale.

Interzicerea unui post de televiziune particular în România de cãtre Consiliul Naþional al Audiovizualului constituie, pentru legislatorii români, o piatrã de încercare. Este un precedent periculos pentru democraþie ºi un semn de întrebare asupra rãspunderii noastre parlamentare.

Mi-am afirmat poziþia de respingere a acestei decizii luate în dispreþul legii.

Ce facem cu libertatea presei, ce facem cu Constituþia care, în articolul 30 alineatul 4, scrie clar cã: ”Nici o publicaþie nu poate fi suprimatã.Ò

Un alt articol al Constituþiei României scrie foarte clar cã ”Nimeni nu este deasupra legiiÒ. Este Consiliul Naþional al Audiovizualului un consiliu care lucreazã deasupra legii proprii, deasupra Parlamentului, deasupra Constituþiei României?

Consider cã aceste chestiuni nu pot lãsa Senatul indiferent.

Am participat la o audiere a Consiliului Naþional al Audiovizualului, organizatã de Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã a Senatului, nefinalizatã încã, dupã pãrerea mea, care mi-a întãrit convingerea cã ne aflãm în faþa unui periculos abuz ºi, evident, în faþa unui atac la democraþie.

Legile europene, dupã care este alcãtuitã ºi legea româneascã a audiovizualului, au fost în aºa fel concepute, încât retragerea de licenþã sã nu se poatã face decât pe motive tehnice, ºi nu pe motive de conþinut. Aºa stau lucrurile ºi cu structurarea Legii audiovizualului din România. Asta se vede foarte clar în capitolul

privitor la licenþe ºi autorizaþii, intrãm pe o pantã strict legislativã, doar douã articole îngãduie retragerea de licenþã, articolul 57 ºi articolul 65, ºi numai pe criterii tehnice, exclusiv tehnice. Or, articolul unic al deciziei Consiliului Naþional al Audiovizualului spune cã: ”Se retrage licenþa de emisie...Ò, reþineþi, ”licenþa de emisieÒ, ”... în baza articolului 43.Ò, care nu are nici o legãturã cu problema licenþelor.

Bravo!

Vã mulþumesc.

ªi eu!

Invit la cuvânt pe domnul senator Paul Pãcuraru. Doriþi sã vã înscrieþi la cuvânt, domnule senator Petre Roman?

Da.

Vã ofer cuvântul dupã aceea. Poftiþi, domnule senator Paul Pãcuraru!

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sfârºitul sãptãmânii trecute a consemnat lansarea unui important program al Guvernului, Planul naþional antisãrãcie ºi promovarea incluziunii sociale, care este concentrat pe douã direcþii, una este absorbþia sãrãciei ºi a doua, limitarea excluziunii sociale.

Nu mã voi opri asupra acestui program; sigur, la prima vedere el este încã încãrcat de teorii, de concepte, de analize mai degrabã de catedrã, poatã cã ºi autorii programului sunt mai mult în catedrã, decât pe teren, mã voi opri, în puþinul timp pe care îl am la dispoziþie, la o analizã a unei contradicþii, a unei stãri de fapt care este în evidentã contradicþie cu programul lansat, ºi anume la situaþia din circumscripþia pe care o reprezint, judeþul Galaþi.

Este cunoscut faptul cã privatizarea combinatului, realizatã prin intermediul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 119/2001 a fãcut, doar în colateralul privatizãrii, sã se piardã aproximativ în jur de 20 de mii de locuri de muncã, deci fãrã ca ”SidexÒ-ul sã-ºi atingã personalul de bazã, în colateralul privatizãrii, aproximativ 20 de mii de locuri de muncã au fost scãzute în judeþul Galaþi.

Iatã însã cã un nou ordin al Guvernului, în totalã contradicþie cu Planul naþional antisãrãcie, dacã vreþi, pune pe drumuri încã aproape 10 mii de oameni. Este vorba de Ordonanþa Guvernului nr. 66/2002 prin care se introduce un nou concept, ”autodisponibilizareaÒ, deci disponibilizarea la cerere, prin care în faþa unor... se numesc stimulente, pe care le dã, pe de-o parte statul, pe de-o parte patronatul, în jur de 8.000 de oameni ºi-au anunþat deja intenþia de a se disponibiliza.

Stimulentele sunt 50, 75 sau 100 de milioane/salariat, plus plata salariului, adicã a diferenþei dintre indemnizaþia de ºomaj ºi venitul net realizat pe ultimele 12 luni, plus o serie de drepturi sociale, nu intru în amãnunte.

Cert este cã judeþul Galaþi, care nu a avut probleme majore legate de ºomaj, începe deja sã intre în topul oraºelor cu ºomaj din România, cert este cã privatizarea în loc sã-ºi arate efectele benefice ºi, sigur, este bine cã acest combinat a fost privatizat, începe din ce în ce mai mult sã-ºi arate efectele nefaste în plan social, ºi aceste efecte sunt datorate, în exclusivitate, în opinia mea, Guvernului, care nu a demarat absolut nimic, dar absolut nimic pentru a crea un mecanism alternativ economic sau stimulente economice alternative, în aºa fel încât ceea ce se restructureazã ºi era nevoie sã fie restructurat sã fie completat în materie de locuri de muncã.

Mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Petre Roman, Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Aveþi cuvântul!

## **Domnul Petre Roman:**

Domnule preºedinte, Stimate ºi stimaþi colegi,

M-am hotãrât sã iau cuvântul vãzând cum se desfãºoarã lucrurile în Senatul nostru ºi fac apel la memoria, ºi o supun în memoria unui mare dispãrut dintre noi, este vorba de senatorul Ion Aurel Stoica, pe care mulþi dintre dumneavoastrã ºi-l amintesc ºi care a reuºit un consens minunat în 1994, dacã nu mã înºel, când toþi senatorii au votat Ñ eu atunci eram deputat Ñ un cod deontologic. Foarte, foarte rar ni-l aducem aminte ºi încã ºi mai rar îl respectãm.

Douã lucruri însã aº dori sã le aduc acum în atenþia dumneavoastrã, votate de toþi senatorii, fãrã excepþie atunci, din acest cod deontologic propus de Ion Aurel Stoica.

Unul era acela cã senatorii nu se vor ataca, se vor abþine de la atacuri ale unora împotriva celorlalþi, atacuri între colegi. Am asistat astãzi la un asemenea atac pe care îl consider, dincolo de orice, abuziv ºi dãunãtor.

Al doilea lucru care figura în acel cod deontologic era ca senatorii în declaraþiile politice sã se abþinã de la generalizãri abuzive. Iarãºi am asistat astãzi la douã generalizãri abuzive ºi aº spune chiar dãunãtoare pentru chiar intenþia aceluia care le-a prezentat. Este inacceptabil sã fie asimilat acest istoric american, Kurt Treptow, cu poporul american sau cu administraþia americanã...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Cine a zis asta?

## **Domnul Petre Roman:**

Dumneavoastrã.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Cum am zis, domnule?

un pic de cumsecãdenie în relaþia, cel puþin aceea care priveºte colegialitatea, dupã cum ºi în ceea ce priveºte rãspunderea noastrã faþã de subiecte care sunt de ordin naþional. Stenograma, evident, stã la dispoziþia tuturor, mass-media a fost de faþã. Prin urmare, nu am de retras nimic din ceea ce am spus. Am fost foarte atent la ceea ce am spusÉ

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Am dreptul la replicã.

## **Domnul Petre Roman:**

ªi cred cã în acest momentÉ

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Niºte ”judecãtoriÒ cu 3% sã ne bage pumnul în gurãÉ

VreþiÉ Nu vã puteþi abþine de la asemenea atitudiniÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Domnilor senatori, vã rog!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Adicã ºtiþi mai bine ceea ce am zis eu?

ªtiu. ªtiu exact ce am zis.

O sã vã luaþi stenograma.

Vã rog, domnilor!

## **Domnul Petre Roman:**

O sã vã luaþi stenograma. Dupã cum...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

DomnuÕ...

## **Domnul Petre Roman:**

Vã rog sã nu mã întrerupeþi, da?

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Nu, daÕ spuneþi minciuni, domnuÕ RomanÉ

## **Domnul Petre Roman:**

Veþi lua stenograma.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Aºa se creeazã senzaþia cã noi atacãm poporul american.

## **Domnul Petre Roman:**

Dupã cum tot o generalizare abuzivã a fost ºi aceea în ceea ce îl priveºte pe Bruce Jackson care, el, ar reprezenta administraþia americanã. Iarãºi un lucru pe care nu îl puteþi proba. O fac asta în numele acelui cod deontologic pe care ºtiu cã l-au votat toþi senatorii ºi mai ales pentru cã acest cod deontologic încerca sã aducã, cum sã spun euÉ un pic de pace, un pic de raþionalitate,

Domnule senator, veþi vedea dreptul la replicã. Vã rog, sã-l ascultãm pe domnul senator Roman.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Sau este ca pariul cu agricultura?

Este ca pariul cu agricultura, în sensul cã acela a fost unul adevãrat ºi corect.

De aia moare þara de foame, domnuÕ Roman!

## **Domnul Petre Roman:**

Ei, vedeþi?!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Ar trebui sã mai tãceþi din gurã vreo 100 de ani, domnuÕ Roman.

Da. Nu am de ce sã tac din gurã, pentru cã am de spus lucruri care sunt importanteÉ

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _**(** din salã)_ **:**

Aþi înfometat o þarã, domnule.

## **Domnul Petre Roman:**

Vedeþi, asta este singura dumneavoastrã modalitate de a face politicã, înjurând. Faceþi-o!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Da, domnule. Înjur pe cei care aþi înfometat þara.

În orice caz eu nu vorbesc cu dumneavoastrã, vorbesc cu colegii.

DomnuÕ Roman, ce ar trebui sã fac eu acum, domnule? Unde a fost suprapunerea lui Kurt Treptow cu poporul american? Ce Dumnezeu!

Vã rog, domnule senator.

## **Domnul Petre Roman:**

ªi bineînþeles cã, în continuare, rãmân de pãrere cã acel cod deontologic îºi are locul ºi rolul sãu printre noi. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc. Doriþi sã interveniþi, aveþi dreptul la replicã. Poftiþi!

**Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

DomnuÕ Roman voia sã þinã oÉ Vorbesc din mers ca sã economisesc timp.

Plus celelalte trei fraze pe care le-aþi spus din bancã.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

DomnuÕ Roman, dacã voiaþi sã fiþi echidistant, poate ar fi trebuit sã ne criticaþi pe amândoi sau pe nici unul. Dar dumneavoastrã aveþi un cui cu mine. Cine a început discuþia asta? Cine ne tot provoacã pe noi, dacã nu domnul Radu F. Alexandru ºi alþii? De aici a plecat totul, cã dacã îºi vedea de treaba lui nu se nãºteau discuþiile. Întâmplarea face cã eu vã simpatizez personal pe dumneavoastrã, deºi ºtiu cã sunteþi atât de plin de sine cã nu aveþi nevoie de simpatia nimãnui. DaÕ vã simpatizez pentru cã sunteþi un om stilat. Vorbiþi 5 limbi strãine, deºi la AthŽnŽe Palace e un recepþioner care vorbeºte 8 limbi strãine. Acum ce ar trebui sã-i facem? Sã-l facem primministru? Sã-l facem ºeful Senatului?

DomnuÕ Petre Roman, nu mai dezinformaþi Senatul. ªi nu luaþi presa ca invocare a opiniilor dumneavoastrã. Eu am proprietatea bunã a termenilor. Dintre noi doi eu sunt oratorul, domnuÕ Roman. Vã place sau nu vã placeÉ Am tipãrit douã volume de 1.000 de pagini, acum e al treilea sub tipar. Sunt orator. Am rostit sute de discursuri în viaþa mea. Poate nu aºa de bune ca ale acelui colos numit Ion Solcanu care este aici. Sau nu mai e aici. A dispãrut.

Dar vã spun, am proprietatea termenilor. Cum adicã spuneþi cã eu am identificat pe Kurt Treptow cu poporul american? Ce Dumnezeu! Cum se poate minþi aºa? Sau poate v-a jucat memoria o festã. Am tot respectul faþã de poporul american fãrã de care nu se poate concepe civilizaþia lumii din ultimele douã veacuri. Dar când acest om vine aici, primeºte bani de la S.I.E., de la generalul Ioan Talpeº, generalul Talpeº pe urmã dã telefon la Iaºi sã se blocheze orice anchetã, îl scoate din arestul Poliþiei, îl bagã într-un avion militar, îl aduce la Bucureºti, dupã care i se pierde urma. CaseteleÉ Ñ sunt peste 300 de casete Ð ºi nu ºtie pe unde sunt.

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Sã facem o interpelare pe tema asta.

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Sã luãm stenograma.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Îmi pare rãu cã nu aþi fost la Cluj când am dezvelit statuia preºedintelui Woodrow Wilson împreunã cu sute de oameni ºi cu primarul Clujului. Am rostit un discurs în care mi-am exprimat admiraþia sincerã faþã de aceastã mare naþiune. E o naþiune bravã, o naþiune nãscutã din suferinþã religioasã, pentru cã toþi puritanii persecutaþi s-au dus acolo ºi pe la 1620 s-a întâmplat nenorocirea din care i-a salvat Dumnezeu pânã la urmã cu naufragiul vasului Mayflower, Massachusetts, în Plymouth. ªtiu istoria poporului american cred cã mai bine decât o ºtiu mulþi oficiali americani. N-a zis nimeni nimic de poporul american, dar când ãsta este rezident CIA ºi când ãsta este tratat la nivel foarte înalt, de ºeful administraþiei prezidenþiale a þãrii noastre, când el se face vinovat de niºte monstruozitãþi incredibile, ce Dumnezeu! Aveþi copii. Aveþi fete, ca ºi mine. ªi bãieþii deºtepþi fac fetiþe! Iar mamele deºtepte fac bãieþi! Ca sã dau satisfacþie ºi doamnelor din P.S.D.

Aveþi nepoþi sau, mã rog, a nãscut una dintre fete. Sã vã trãiascã! Ne e indiferent ce se întâmplã cu copiii din þara asta? Se numeºte asta populism? Se numeºte demagogie când instituþiile care trebuie prin lege sã facã treaba asta nu o fac! Îl protejeazã pe nefericitul ãsta. Pãi, dacã ãsta trãia în China, îl împuºca pânã acum, domnule. ªi nu cred cã îl acuza cineva pe Jiang Zemin sau pe altcineva cã are sentimente antiamericane. Nu zic sã se întâmple aºa, dar ceva trebuie sã se facã.

În privinþa lui Bruce Jackson. Dumneavoastrã aveþi un mandat al Parlamentului României pe lângã NATO. Iarãºi s-a minþit cã noi nu am vrea în NATO. Ce sã fac mai mult ca sã demonstrez cã vrem ºi noi sã adere Ñ nu sã se integreze, cã o þarã nu se integreazã, aderã la un bloc militar? Dar trebuie sã informãm corectÉ

DomnuÕ senator, v-am acordat numai dreptul la replicãÉ

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

În douã propoziþii am terminat.

Trebuie sã informãm corect care sunt costurile. Un cost este ºomajul din industria de apãrare. Aproape e ”culcatã la pãmântÒ industria româneascã de apãrare.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

A venit cel pe care l-aþi numit.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Ai fost lãudat în lipsã, maestre.

Numai Mihail Kogãlniceanu mai avea statura ta.

ªi un alt cost, dragã domnule Petre Roman, este genul acesta ”do ut desÒ cum zic latinii (îmi dai, îþi dau) sau ”donnant-donnantÒ (cum zic francezii). Adicã ne bagã el în NATO, dar nici câteva sute de mii sau milioane de dolari nu-s de colea. ªi uite cã a luat bani. Ar trebui sã ºtim ºi noi ce se întâmplã cu banul public. Pentru cã riscul cel mare ãsta e. Þãrile Estului european percep cã pentru a intra în NATO Ñ sau cine ºtie ce alte structuri se mai nasc în arhitectura în miºcare a mileniului III, vã daþi seama cã dupã un deceniu, douã, trei probabil vor fi alte structuri militare, politice Ñ trebuie sã dai bani ºi noi nu avem de unde sã dãm bani. ªi chiar dacã am avea, nu e corect principiul ãsta. Prin urmareÉ Vã rog sã mã iertaþi, ºi pe dumneavoastrã ºi pe domnul Radu Feldman, eu nu o spun cu urã, dar vorbiþi cu un pamfletar, cu un polemist. Dacã nu replic imediat, îmi plesneºte o venã în cap. Nu sunt robot. ªi Pãunescu suferã ºi el. Suntem oameni sensibili, delicaþi. Uitaþi-vã la noi, ne suflã vântul! Eu vreau sã vã spun, prezentând iertare, cã am mai sãrit ºi eu peste cal, puneþi-vã în situaþia noastrã. Dumneavoastrã ne provocaþi. ªi veniþi ºi cu dezinformãri. O minciunã cu douã adevãruri. Douã adevãruri sunt cele cuprinse în codul deontologic al regretatului Ion Aurel Stoica. Într-adevãr, în cartea de discursuri de care vorbeam am panegiricul pe care l-am rostit la moartea lui Ion Aurel Stoica, un om remarcabil. Aºa este, dar cine provoacã? Dacã vreþi cu adevãrat sã domneascã un climat de pace ºi de civilitate haideþi, fiecare, sã ne arãm parcela noastrã. Pentru cã dacã suntem aici, nu suntem din capul nostru. Am visat eu noaptea sã fiu ºef de partid ºi senator ºi am cãzut din pat? Nu, domnule! M-au trimis câteva milioane de oameni. Când nu o sã mai reprezint speranþa acelor oameni veþi fi dumneavoastrã, partidele aºa-zis democratice, în locul nostru. Pânã acum, un sfert din populaþia României este cu România Mare. ªi cum spunea un nefericit, Dan Pavel, în ziarul ”ZiuaÒ astãzi, anticipând un plan de scoatere în afara legii a Partidului România Mare pe care îl pune la cale premierul Adrian Nãstase Ð ºi nu mai pot eu acum, sunt foarte panicat, vã daþi seama! Ñ, el spunea despre ”VadimizareaÒ României. N-am nici o vinã. Obiºnuiþi-vã cu ideea. Cã dacã se va conduce þara tot mai prost, þara asta se va Vadimiza. ªi va fi bine. Cã va scãpa de foamete ºi de bandiþi.

Stimaþi colegi, înainte de a încheia declaraþiile politice îl invit la cuvânt pe domnul senator profesor Gheorghe Buzatu, ultimul vorbitor. Sunt mai mulþi colegi înscriºi la cuvânt, dar timpul afectat grupurilor parlamentare a fost epuizat.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Eu îmi propusesem sã vorbesc tot despre cazul OTV.

Nu mai este de actualitate. Vreau numai sã atrag atenþia asupra unui lucru. E vorba de atacurile Ñ pot sã le spun murdare Ñ pe care le-a declanºat dupã ºedinþa pe care a condus-o domnul senator Adrian Pãunescu, atât de frumos, de energic, miercurea trecutã, cuvintele pe care domnul Ralu Filip a gãsit de cuviinþã sã le exprime. ªi faþã de preþuirea pe care a arãtat-o senatorilor prezenþi care s-au pronunþat, vreau sã arãt ºi cealaltã opinie. Nu vã dau opinia mea. Voi face trimitere la un articol din ”Cronica românãÒ de astãzi, semnat de domnul Victor Niþelea sub titlul ”C.N.A.,

Cenzura Naþionalã a AudiovizualuluiÒ. Sã vedem cine sunt membrii acestui C.N.A. Îmi daþi voie sã citez: ”În prima sa componenþã de dupã înfiinþare Consiliul era plin de nume grele ale culturii ºi jurnalisticii româneºti, de intelectuali cu adânc ºi meritat prestigiu, precum: Ecaterina Oproiu, Rãzvan Theodorescu, Tudor Gheorghe, Romulus Vulpescu, Alexandru Piru ori Paul Anghel. Azi el e compus, în majoritate, din piþifelnici, din jurnaliºti submediocri, condeie uºurele, conºtiinþe volatile ºi versatile, care, tocmai din cauza incapacitãþii profesionale ºi a lipsei de greutate specificã proprie, au fost siliþi sã-ºi caute sprijin în altã parte. De aceea primul C.N.A. era format din învãþãtori, din profesori, iar actualul, din miliþieni.Ò Nu cred cã este cazul sã mai fac comentarii pe marginea acestui text.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Am asistat aici la o dezbatere care, cred eu, a fost foarte interesantã, utilã ºi va avea consecinþe, în sensul cã vom trage învãþãminte.

Eu, ca istoric, vreau sã vã spun cã sunt complet dezamãgit. ªi la discuþia care a fost la Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã s-au adus ca argumente asemenea acuzaþii: ”postul a fost desfiinþat pentru atacuri, afirmaþii antisemite, xenofobe, discriminatorii etc., etc.Ò, dar nici unul din membrii C.N.A.-ului nu a reuºit sã explice în ce constã, ce înþelege el, nici domnul Ralu Filip, nici domnul preºedinte al Consiliului ºi aºa mai departe. Din pãcate, constat cã la noi prea adeseori se lanseazã cu multã uºurinþã etichete de acest fel.

Sunt dintre cei care am primit ºi eu asemenea atacuri, asemenea calificãri. M-am ocupat de Garda de Fier, am devenit legionar. M-am ocupat de Stalin, am devenit stalinist; de Antonescu, am devenit, dintr-o datã, antonescian, nu antonescolog, ºi antisemit. ªi aºa mai departe, ºi aºa mai departe. Unde se va ajunge? Nu ºtiu unde se va ajunge. Cert este cã trebuie controlate cuvintele, trebuie specificate, înþelese sensurile cuvintelor, sensurile expresiilor.

Domnule senator, Vã rog sã concluzionaþi!

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Da.

## Ce vreau sã subliniez aici?

Sã ne gândim la cazuri celebre. Fãrã sã afirm cã domnul Treptow este un caz celebru, pe la noi, pe aici, au mai trecut ºi alþii. Este vorba de a controla anumite medii. Din informaþiile pe care le am pânã în acest moment ºi având în vedere care este deznodãmântul actual, numai în acest moment, pe care încã nu îl ºtiu precis, pot sã spun cã avem de-a face cu un agent, probabil cu un spion, care a fost dublat de un pedofil. Socrul lui a dat ieri un interviu, a stat în casã la el 10 ani, nu a bãnuit nimic despre acest lucru. Acest aspect Ñ pedofilia Ñ l-a trãdat. A fãcut sã fie un agent deconspirat. Aceasta este starea lui actualã. Ne gândim la om, America este mare, este departe, reprezintã un model, un punct de atracþie, un magnet. Sã fim însã convinºi cã trebuie rezolvat acest caz aici, acasã, ºi potrivit legilor române. Îmi este tare teamã însã cã dacã el, cetãþean civil american, a dispãrut aºa, probabil cã a fost inclus, domnule preºedinte, ºi cu asta am încheiat, în acea convenþie pe care a semnat-o România cu

Statele Unite, cum cã militarii americani scapã judecãþii Tribunalului Penal Internaþional. Noi ne referim la tribunalul românesc.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## Da, vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Ceilalþi, care nu au apucat sã vorbeascã astãzi, este adevãrat, ºedinþa a început mai târziu, dar prelungindu-se cu 40 de minute declaraþiile politice, sunt convins cã vor fi înscriºi pentru sãptãmâna viitoare.

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã aduc la cunoºtinþã nota pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi: Ð Legea privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ;

Ð Legea privind graþierea unor pedepse ºi înlãturarea unor mãsuri ºi sancþiuni.

Prezenta notã se aduce la cunoºtinþa senatorilor în ºedinþa în plen din 23 septembrie 2002. Stimaþi colegi,

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, constituirea unor comisii de mediere.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 54/2002 privind constituirea ºi menþinerea stocurilor minime de siguranþã pentru þiþei ºi produse petroliere. Grupul P.S.D., vã rog, trei propuneri.

Domnii senatori Bãdulescu Doru Laurian, Novolan Traian ºi Dinu Marin.

Vã rog, Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.

Vã mulþumesc.

Propunerile noastre sunt domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

Mulþumesc. P.N.L., o propunere.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

U.D.M.R., o propunere.

Grupul U.D.M.R. propune pe domnul senator Pete ªtefan.

Mulþumesc.

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra acestei comisii.

Vã rog sã votaþi.

Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor ºi serviciilor de piaþã.

Grupul P.S.D., trei propuneri.

Domnii senatori Bãdulescu Doru Laurian, Novolan Traian ºi Dinu Marin.

Mulþumesc.

P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

Mulþumesc.

P.D., o propunere.

Îl propunem pe domnul senator Viorel Panã.

U.D.M.R., o propunere.

Îl propunem pe domnul senator Pete ªtefan.

P.D., o propunere.

Doamna senator Maria Petre.

Mulþumesc.

P.N.L., o propunere.

Domnul senator Fabini Hermann.

Mulþumesc. Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 138/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului bãncilor.

Grupul P.S.D., trei propuneri.

Domnii senatori Crãciun Avram, Hârºu Ioan ºi Rahãu Nicolae.

Mulþumesc.

P.R.M., douã propuneri.

Doamna senator Maria Ciocan ºi domnul senator Vasile Horga.

## Mulþumesc.

Dacã nu sunt intervenþii legate de propunerile formulate, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 4 abþineri.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice de alimentare cu apã ºi canalizare.

Grupul P.S.D., trei propuneri.

Domnii senatori Hriþcu Florin, Bucur Dionisie ºi Pricop Mihai-Radu.

Mulþumesc.

P.R.M., douã propuneri.

Doamna senator Angela Bãlan ºi domnul senator Alexandru Ionel.

Mulþumesc.

P.N.L., o propunere.

Domnul senator Dan Constantinescu.

Mulþumesc.

U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Valentin-Zolt‡n Pusk‡s.

## Mulþumesc.

Dacã nu sunt intervenþii în legãturã cu propunerile, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 71 de voturi pentru ºi 5 abþineri.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 36/2002 privind reglementarea dreptului de proprietate al Federaþiei Comunitãþilor Evreieºti din România asupra lãcaºurilor de cult, cimitirelor ºi altor bunuri destinate activitãþilor cultului mozaic.

Grupul P.S.D., patru propuneri.

Domnii senatori Iorgovan Antonie, Opriº Octavian, Stoica Fevronia ºi Pujinã Nelu.

Mulþumesc. P.R.M., o propunere.

Domnul senator Aron Belaºcu.

Mulþumesc. P.D., o propunere.

Îl propunem pe domnul senator Petre Roman.

A plecat!

ªedinþa comisiei de mediere nu este astãzi, sã ºtiþi! Grupul U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter.

Mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii legate de cele ºapte propuneri? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.

Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaþiilor.

Grupul P.S.D., trei propuneri.

Domnii senatori Bãdulescu Doru Laurian, Novolan Traian ºi Dinu Marin.

Grupul P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

Mulþumesc. Grupul P.D., o propunere.

Domnul senator Viorel Panã.

Grupul P.N.L., o propunere.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc. Vã consult dacã sunt intervenþii în legãturã cu propunerile fãcute.

Nefiind, vã rog sã ne pronunþãm prin vot.

Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 6 abþineri.

Am sã dau citire unei note pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, Legea privind schimbarea denumirii comunei Viiºoara, judeþul Neamþ, în Alexandru cel Bun.

Prezenta notã se aduce la cunoºtinþa senatorilor în ºedinþa în plen din 23 septembrie 2002.

La punctul 4 din ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind graþierea ºi procedura acordãrii graþierii.

Vã rog sã observaþi cã în mediere a existat un singur punct.

Comisia propune textul în varianta Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii?

Dacã nu sunt observaþii,

La punctul 5 din ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naþionalã în România.

Sunt douã texte în divergenþã, ambele propuse de comisia de mediere în varianta Camerei Deputaþilor.

Vã consult dacã aveþi observaþii.

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului comisiei de mediere, raport ce conþine cele douã texte în varianta Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 90 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

La punctul 6 pe ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii cinematografiei.

Am înþeles cã la acest proiect de lege existã o serie de observaþii. Domnul senator Sergiu Nicolaescu doreºte sã intervinã.

Domnule senator, în timpul raportului sau înainte, ca sã nu ne blocãm cu raportul. ## **Domnul Sergiu Nicolaescu**

**:**

În timpul raportului, la art. 14.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Rog pe unul dintre colegii care au participat sã ocupe loc la pupitrul comisiei pentru a da explicaþii Senatului. Din partea Senatului au participat domnii senatori: Solcanu Ion, Zanc Grigore, Rebreanu Nora, Nicolaescu Sergiu, Ungheanu Mihai, Vasile Radu ºi Alexandru Kereskenyi. Rog doi colegi senatori sã ocupe loc la pupitrul comisiei.

Domnule senator Zanc va trebui sã daþi rãspunsuri la întrebãrile formulate de domnul senator Sergiu Nicolaescu. Am înþeles cã are câteva observaþii de fãcut în legãturã cu soluþiile propuse de comisia de mediere.

## **Domnul Grigore Zanc**

**:**

Sã stea la masa iniþiatorului.

Vã rog, poftiþi, cã timpul costã bani!

Ceilalþi colegi din salã au observaþii în legãturã cu raportul comisiei de mediere, pentru a vota conform regulamentului?

Pânã la poziþia 14 din raport nu este nici o observaþie am înþeles.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

14 dupã numerotarea Camerei Deputaþilor, 15 dupã notarea de la noi.

Noi avem cu toþii un raport în faþã. Este vorba de numãrul curentÉ

14 trebuie sã fie.

La numãrul curent 14 este vorba de art. 12 în varianta Senatului.

Art. 14 nou.

Atunci cred cã este numãrul curent 16, la Senat art. 14, la Camera Deputaþilor art. 13. Este vorba de poziþia 16 din raport, comisia ne propune varianta Camerei Deputaþilor.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã citesc un text. Va fi scurt, dar e important pentru mine ºi pentru cinematografie.

”Ne permitem sã vã semnalãm cã textul alãturat nu este o pledoarie pentru o nouã lege a cinematografiei ºi nici mãcar pentru ameliorarea condiþiilor unei bresle artistice autohtone.

Este verificat cã cinematografia, prin vocaþia de a depãºi frontierele naþionale, reprezintã segmentul cultural care are, în cel mai înalt grad, posibilitatea de a fixa statura culturalã ºi profilul spiritual al unei þãri. Atenþia maximã ºi investiþiile incredibile pe care þãri din fostul lagãr socialist ºi, în primul rând, Ungaria, Polonia, Rusia, le fac pentru a susþine apariþia pe piaþa mondialã a unor filme-ambasadori sunt covârºitoare dovezi cã cinematografia devine unul din elementele forte ale susþinerii interesului naþional ºi imaginii naþionaleÒ.

Aceastã notã v-o trimit: Fãnuº Neagu, Dumitru Radu Popescu, Ecaterina Oproiu, Petre Sãlcudeanu, Ion Cãrmãzan Ñ regizor, Andrei Blaier Ñ regizor, ªerban Marinescu Ñ regizor, Geo Saizescu Ñ regizor, Uniunea Cineaºtilor din România, preºedintele ei, academician Mihnea Gheorghiu, Uniunea Autorilor ºi Realizatorilor de Film din România, preºedinte Sergiu Nicolaescu, DACIN SARA, preºedinte Mircea Mureºan, Uniunea Realizatorilor ºi Creatorilor de Film ºi din Audiovizual, Andrei Blaier, Centrul Naþional al Cinematografiei, Decebal Mitulescu.

De asemenea, existã un document scris trimis de Ministerul Culturii ºi Cultelor care susþine punctul de vedere pe care încerc sã vi-l expun astãzi.

Domniile voastre, la acest articol, aþi votat un procent de 5% pe care societãþile de cablu ar trebui, printr-o taxã specialã, sã-l dea cinematografiei. Acest 5% care a fost propus a intrat în discuþie, în cadrul medierii, cu 0% propus de Camera Deputaþilor. Din pãcate, am fost bãtuþi la vot, respectiv propunerea Domniilor voastre a fost bãtutã la vot.

Este ultima încercare pe care o putem face ca sã susþinem în continuare acest punct pentru ca, în acest fel, conform regulamentului, sã intrãm într-o discuþie în plenul celor douã Camere ºi acolo sã ne încercãm încã o datã ºansele.

Numai puþin vã rog, este o problemã pe care trebuie s-o rezolvãm. În raport noi nu avem textul exact. Dumneavoastrã susþineþi textul în varianta Senatului sau aveþi o variantã nouã, ca sã nu ieºim din cadrul constituþional?

Eu susþin varianta Senatului.

Aprobatã de Senat. Deci propuneþi sã respingem soluþia datã de colegi în cadrul comisiei de mediere, respectiv textul Camerei Deputaþilor.

Sã-l ascultãm pe domnul senator Zanc.

Dar nu am adus argumentele încã. Daþi-mi voie sã vã spun argumentele care susþin aceastã problemã.

Eu vreau sã vã spun urmãtoarele lucruri: societãþile pe cablu sunt societãþi care, prin intermediul unor antene de satelit, capteazã o serie de emisiuni ale unor posturi strãine. Aceste emisiuni captate sunt transmise prin cablu ºi se obþine pentru aceastã transmisiune, din partea abonaþilor, o anumitã sumã. Aceastã sumã este, în România, de la 3,5 pânã la 14,5 dolari/lunã. În aceste condiþii, în Europa, sã luãm exemplul Franþei, existã o taxã de 5,5% care se plãteºte din veniturile acestor societãþi de cablu. În Spania suma este de 5%, în Anglia se taxeazã Loteria Naþionalã cu 50 de milioane de lire pe an pentru producþia naþionalã de filme, iar statul englez ajutã cinematografia naþionalã de 150 milioane de lire pe an. Anul acesta Rusia a acordat cinematografiei naþionale 200 de milioane de dolari. În þãrile vecine Ñ Ungaria, Cehia, Polonia Ñ sprijinul de stat este extrem de important.

Care este sprijinul care se obþine în România? În România, prin bugetul de stat, se acordã, în cel mai bun caz, o sumã care este în jur de 12Ð14 miliarde, adicã preþul unui singur film. Dacã cinematografia noastrã naþionalã reuºea, în 1989, sã facã 30 de filme, în 1999 fãcea un singur film, în anul 2000, zero filme Ñ ZERO filme, recunoaºteþi, este o performanþã Ñ iar în 2001 am reuºit sã facem 8 ºi anul acesta sperãm sã avem 14 filme. În urmãtoarele luni, din douã în douã sãptãmâni, vom avea un film românesc în premierã.

Ceea ce este important de spus este cã societãþile care vând casete plãtesc o taxã de 3%. Nimeni nu a sãrit în ajutorul lor, nimeni nu a protestat. Ei continuã sã plãteascã. La o societate de cablu sunt minimum 25Ð30 de posturi, în 24 de ore, emite minimum 20 de filme de cinema care nu au fost cumpãrate, au fost prinse din neant, de pe cer ºi transmise celor care sunt abonaþi.

Problema care s-a pus cu destulã demagogie, nu cu destulã, cu cumplitã demagogie, a fost aceea cã ”sãracii români trebuie sã mai dea o taxã, de data aceasta, filmului românescÒ. Aceastã taxã la care mã refer, este vorba de 4 milioane de abonamente, este o taxã care pe lunã ar corespunde cu 2.600 lei, deci mai puþin decât o pâine. Aceasta este demagogia cu care a încercat cineva sã ne convingã ºi sã ne învingã la vot.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã-mi daþi voie mie, cã eu ºtiu ce trebuie sã

## Domnule preºedinte, Distinºi colegi,

Într-adevãr, în Senat s-a aprobat 5% taxã pentru societãþile de cablu. La Camera Deputaþilor a fost eliminat la mediere, având unele trimiteri la Legea nr. 8/1996, conform cãreia se percep, la preluarea de emisiuni, un anumit numãr de taxe care totalizeazã vreo 13% ºi în care se includ ºi drepturi de autor conexe ºi drepturi de producþie cinematograficã.

Întrucât în argumentaþia din comisia de mediere n-a fost adus un alt argument, fireºte cã am considerat cã nu poate fi taxatã de douã ori o producþie sau o emisiune ºi având în vedere cã mai existã ºi formula unor contracte pentru obþinerea acestei taxe, iar, pe de altã parte, intervenþiile Societãþii de investiþii pentru aparaturã de cablu ºi în domeniul televiziunii prin cablu, respectiv Societatea UPS, am pledat sau eu am considerat cã

putem fi de acord cu aceastã formulã pe care a adoptat-o Camera Deputaþilor. Ulterior, s-a descoperit cã acel 2% este prins într-o ordonanþã.

Deci rãmâne sã decideþi dumneavoastrã, cu menþiunea cã, în ce mã priveºte, mã abþin fie ºi pentru simplul motiv cã, la aceastã orã, românului nu trebuie sã i se ia o pâine, ci îi trebuie datã încã o pâine. Dar aceasta este o altã chestiune, o chestiune care se leagã de felul în care s-a considerat cã eu, conducând discuþia din comisia de mediere, am frustrat cinematografia Ñ ºi s-a ºi lansat Ñ de aºa o sumã importantã care trebuia sã-i revinã.

La comisie n-a fost nici o obiecþie din partea ministerului, cã s-a amintit aici numele domnului ministru. Domnul Sergiu Nicolaescu avea o hârtie în care scria: ”Noi, ministerul, ne-am susþinut amendamentele la comisie.Ò

Vã împãrtãºesc aceste aspecte nu pentru a vã influenþa sã votaþi într-un fel sau altul, personal mã abþin, sunt solidar cu votul dumneavoastrã. Vã mulþumesc.

Ne-aþi dat o informaþie care nu ºtiu dacã este corectã. Aþi spus cã aceastã taxã, aceastã sumã se regãseºte prinsã într-o altã ordonanþã, sau aþi spus o ordonanþã de urgenþã? Vã rog sã precizaþi.

Da, daþi-mi voie. Aceastã taxã de 2% a apãrut, prima datã, în Legea nr. 22, pe care Domniile voastre aþi votat-o în 1999 ºi este cuprinsã în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 152/2000, care funcþioneazã în momentul de faþã. Deci ar însemna ca noi sã luãm de la cinematografie aceastã sumã care existã în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 152/2000, obþinutã pe vremea lui Mugur Isãrescu ºi a lui Ion Caramitru.

Aºadar, abrogãm ordonanþa respectivã acum, prin legea aceasta?

Pãi, în mod automat, toate ordonanþele se abrogã prin noua lege. Toate ordonanþele: Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 152/2000, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 9 din 2001, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 67 din 1997 ºi Legea nr. 22 din 1999, toate se abrogã, domnule preºedinte. Deci în momentul de faþã, se plãteºte acest 2%. Ce înseamnã 2%? 2% înseamnã între 6 ºi 10 filme româneºti pe an. Din acest moment ar însemna cã noi, acest Parlament de astãzi, frustrãm cinematografia între 6 ºi 10 filme, ceea ce înseamnã cã o reducem la 1Ð2 filme pe an. Am deveni, pur ºi simplu, ucigaºii filmului românesc.

Domnule senator, de ce vã întreb? Pentru cã la art. 40, poziþia 56 din raport, comisia de mediere ne propune textul în varianta Camerei Deputaþilor, iar potrivit acelui text Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 152/2000 nu se abrogã.

Nu?

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/2.X.2002

Poziþia nr. 56 din raport, art. 49, text în varianta Camerei Deputaþilor.

Domnule preºedinte, daþi-mi voie. Suntem la art. 14. Dacã mã treceþi la art. 46, nici nu îl am în faþã. Eu vorbesc de art. 14.

Nu, nu, nu sãrim peste el, nici vorbã. Eu v-am întrebat dacã aceastã taxã care spuneþi cã existã într-o lege în vigoare, legea respectivã rãmâne sau nu?

Nu rãmâne, domnule preºedinte. În mod sigur, toate ordonanþele se abrogã în finalul legii. Nu am toatã legea la mine. Dar toate, absolut toate aceste ordonanþe se abrogã din momentul apariþiei noii legi. În finalul acestei legi este menþionat acest lucru. Eu nu am toatã legea la mine, am numai art. 14, domnule preºedinte.

Pãi, în varianta Senatului, pe care aþi propus sã o modificaþi, vã rog sã observaþi poziþia 56 din raport. Se abrogau doar anumite articole din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 152/2000, apoi, în varianta pe care ne-o propuneþi astãzi, se abrogã numai art. 4 ºi 5 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 9/2001.

Bun. Sã revenim la art. 14, cel despre care s-au fãcut discuþii ºi aþi avut intervenþia domnului senator Sergiu Nicolaescu, în sensul sã respingem punctul de vedere propus de comisia de mediere. Doriþi sã vã pronunþaþi în legãturã cu aceastã chestiune? Domnul senator Ion Predescu.

## Domnule preºedinte,

Din cele douã expuneri ale reprezentanþilor Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, preºedinte ºi vicepreºedinte, dacã am reþinut eu exact, nu am înþeles, taxa aceasta se cuprinde în abonamentul pe care eu, ca cetãþean abonat la societatea de televiziune particularã, societatea de televiziune prin cablu îmi stabileºte un abonament lunar, taxa aceasta este în concurs, în cumul cu abonamentul meu, sau i se adaugã?

Se adaugã, domnule preºedinte.

Pãi aºa spuneþi. Sau se absoarbe ºi o plãteºte societatea de televiziune? Plãtesc tot eu, cetãþeanul, ºi abonamentul ºi taxa sau sunt absorbite?

Se adaugã ºi înseamnã 2.600 de lei pe lunã.

Pãi, de ce nu ne-aþi spus ºi nouã clar lucrul acesta, ca sã înþelegem? Prima problemã.

A doua: taxa de 2% instituitã prin acea ordonanþã, ordonanþa aceea care a instituit-o, acest text de instituire a acelei taxe este abrogat de aceastã lege sau este menþinut?

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 152/2000 va fi în finalul articolului abrogatã, la fel ca ºi Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 67/1997, ca ºi Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 9/2001.

Sigur, va fi abrogatã, dacã nu explicit, implicit. Pãi, devine incompatibilã, în contradicþie cu textul care înlãturã aceastã taxã.

Da, da.

Pãi, acestea sunt problemele. Lãmuriþi-ne cu acestea, ca sã ºtim ce votãm. Aþi purtat o discuþie, nu vã supãraþi, destul de confuzã în aceastã privinþã. Sã ne lãmurim: acceptãm abonamentul, pe de o parte, o taxã pentru filmul românesc de 2%, pe de altã parte, pe care trebuie sã o suport tot eu, abonatul, nu?

Corect.

Aceasta este situaþia?

Corect.

Bine. Acum aþi lãmurit.

ªi am spus cã aceastã sumã este de 2.600 de lei pe lunã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog, dacã doreºte sã mai intervinã cineva?

## **Domnul Constantin Toma**

**:**

Domnule preºedinte, vã rog sã îmi acordaþi cuvântul.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Doriþi sã interveniþi?

Domnule preºedinteÉ

Vã rog, aveþi cuvântul!

## **Domnul Constantin Toma:**

Domnule preºedinte, noi am înþeles, pentru cã e o chestiune tehnicã, noi am înþeles cã existã o lege în vigoare care produce efecte ºi în baza cãreia se percepe o taxã de 2%. Senatul a aprobat, la vremea respectivã, o altã variantã, cu 5%.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu ne propune pãstrarea, nicidecum o altã variantã, deci în urma acestei medieri pãstrarea vechii taxe de 2%. Aºadar, taxa existã, eu asta înþeleg. Dacã existã taxa, sã o pãstrãm.

Domnul senator Ion Solcanu.

Domnule preºedinte, Stimate colege ºi stimaþi colegi,

ªtim cu toþii cã noi acum putem vota textul Senatului, cel pe care l-am adoptat cu toþii altãdatã, rãmânând ca plenul celor douã Camere sã hotãrascã asupra procentului acestei taxe, sã revinã 2%, aºa cum prevede ordonanþa care se aflã în vigoare acum, sau sã îl elimine cu desãvârºire. Deci ceea ce vã propunÉ

Noi votãm 5%, pãrerea Senatului.

Noi votãm varianta Senatului.

Corect.

## **Domnul Ion Solcanu:**

Cã nu putem vota altceva dintre textele de mediere.

## **Domnul Ion Predescu**

:

Sau varianta Camerei, depinde.

Disputa nu discutã de procedurã, domnule preºedinte, cã votãm ori una, ori alta, _tertium non datur,_ în privinþa medierii. Problema e aceea pe care cred cã am ridicat-o eu: care este situaþia acelei taxe, ca sã ºtim pe fondul rezolvãrii, pentru cã pe fondul legiferãrii soluþiile diferã. Aceasta este problema, de fapt, ca sã ºtim cum votãm pe fondul legiferãrii. Senatul Ñ cu taxã, Camera Ñ fãrã taxa de 2%. Asta e.

Deci, stimaþi colegiÉ

Nu, cinematografia cu filme sau cinematografia fãrã filme. Iertaþi-mã, domnule coleg!

Explicaþi, domnule senator Nicolaescu!

Aºadar, v-aº ruga sã îmi precizaþi, domnule senator Sergiu Nicolaescu, la art. 14, despre care text este vorba?

Deci, la lit. j), care la Camerã a fost eliminat. Daþi-mi voie sã o citesc.

Sau varianta Camerei.

Nu vã supãraþi, avem Regulamentul Senatului care stabileºte foarte clar cã avem mai multe variante. Nu avem decât una. Avem ºi varianta Senatului, avem ºi varianta Camerei, care este propusã de comisia de mediere.

Sigur cã da. Dacã refuzãm varianta comisiei de mediere, care este a CamereiÉ

Deci noi nu putem sã supunem la vot decât varianta propusã de comisia de mediere.

Sigur, de comisia de mediere.

În situaþia în care ea va fi respinsã, va rãmâne punctul de vedere exprimat de Senat la votarea legii.

Exact, exact aceasta este problema. Deci respingând varianta comisiei de mediere, rãmânem pentru mediere în plenul celor douã Camere pe varianta Senatului.

Pãi disputa nu e de procedurã, domnule preºedinte.

Sigur cã nu este. Domnul senator Solcanu a ridicatÉ

Lit. j), colectarea unei contribuþii de 5%?

Lit. j) din propunerea fãcutã de Senat, normal, nu?

Pãi, era vorba de 2%, era vorba de 5%? Acum observãm cã la lit. j)É

Domnule preºedinte,

Senatul a propus 5%, iar Camera Deputaþilor, 0%. Legea actualã este de 2%. Nu e nici o confuzie nicãieri. Legea actualã are prevãzut 2% ºi se aplicã. Dumneavoastrã, Senatul, aþi votat 5%. Dacã vreþi sã ºtiþi, propunerea mea era tot de 2%, dar s-a considerat în Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã a Senatului cã 5% e mai bine. Mã rogÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc. Acum, eu am înþeles. Deci, stimate colege ºi stimaþi colegi, varianta care a fost votatã de Senat nu este cu 2%, ci este cu 5%. ”É o contribuþie de 5% din veniturile realizate lunar de agenþii economici, prin încasarea taxelor de abonament plãtite pentru recepþia prin cablu a emisiunilor de televiziuneÒ. Acesta este textul.

## **Domnul Ion Predescu**

:

Aceasta o plãtesc ei, domnilor.

Deci o plãtesc cei care difuzeazã emisiunile, este clar, mãrind abonamentul. Nici nu vã gândiþi altfel, cã este simplu, cã nu plãtesc cei care au abonament, dupã text. Mãreºte abonamentul, dar aceea este o altã problemã.

Aºadar, stimate colege ºi stimaþi colegi, colegul nostru, domnul senator Sergiu Nicolaescu ne propune sã respingem varianta Camerei Deputaþilor, în sensul de a pãstra textul Senatului, intrând, în felul acesta, în medierea celor douã Camere, la art. 14 lit. j).

## **Domnul Ion Solcanu:**

Iertaþi-mã! Eu cred cã trebuie sã

Eu nu am nici un fel de afacereÉ

Atunci, vã rog sã aduceþi argumente legate de lege, nu de altceva.

Însã ºtiu cã este unul din mijloacele prin care cinematografia poate fi finanþatã ºi eu propunÉ

Pãi eu ce am spus? Varianta comisiei de mediere este varianta Camerei Deputaþilor, nu este alta. Dacã o respingem, nu se întâmplã nimic, rãmânem la varianta care a trecut prin Senat, cã nu am acceptat varianta propusã de mediere. Vã rog sã vã pronunþaþi prin votÉ

## **Domnul Ion Solcanu** _(din salã):_

Dar nu avem text de mediere.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Pãi, text de mediereÉ De ce nu mã ascultaþi? Pentru cã nu aveþi text de mediere, ei au propus sã respingeþi textul. Deci ei propun sã scoatem textul Senatului din corpul legii, nu au alt text. Ei ne propun o soluþie, nu ne propun text. Ei spun: ”Scoateþi lit. j)!Ò

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Vã rog sã mã ascultaþi, cã este foarte simplu, dar vorbim mai mult ºi nu ne ascultãm. Deci comisia de mediere propune eliminarea textului Senatului, nu propune alt text. Dacã veþi vota ”daÒ, veþi fi de acord cu poziþia Camerei Deputaþilor, dacã veþi vota ”nuÒ, va rãmâne textul votat de Senat, la lit. j) art. 14, ºi vom merge în ºedinþã comunã pentru mediere.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

:

Îmi permiteþi, domnule preºedinte?

Da, vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Vreau sã reamintesc tuturorÉ

Sã nu spuneþi cã aþi descoperit textul în corpul legii!

Écolegilor prezenþi Ñ nu Ñ cã asupra acestei probleme am discutat suficient de mult în comisie, iar în momentul în care s-a propus aceastã taxã de 5% s-au avut în vedere interesele cinematografiei româneºti. Cine a respins aceastã taxã de 5%, vreau sã spun clar, are interese personale în afacerea cu cablul ºi vrea sã îºi protejeze aceastã afacere.

Vã rog, haideþi sã nu tensionãm relaþiile dintre noi. Domnul senator Sergiu Nicolaescu v-a adus argumente serioase legate de dezvoltarea cinematografiei ºi noi o dãm pe interese personale.

Perfect, aceasta vreau sã ºi spun, ca sã fim de acord cu varianta Senatului.

Mulþumesc.

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Haideþi sã mai repetãm o datã, pe procedurã, cã apoi cine ºtie cum se voteazã ºi o sã spunã colegii cã nu au înþeles. Deci noi avem un text la art. 14 lit. j) în varianta Senatului cu aceastã contribuþie de 5%. Comisia de mediere propune sã eliminãm acest text.

Camera a propus sã eliminãm acest text.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Camera a eliminat ºi deci am ajuns la mediere. Comisia de mediere, dupã ce proiectul de lege a trecut ºi prin cealaltã Camerã, propune varianta Camerei, în sensul eliminãrii acestei contribuþii prevãzute la lit. j). Fiind propunerea formulatã de cãtre comisia de mediere, eu sunt obligat, potrivit Regulamentului Senatului, sã

## **Domnul Ion Solcanu**

:

A rãmas varianta Senatului.

Aºadar, varianta propusã nu a trecut. Varianta propusã de comisia de mediere a fost respinsã în plenul Senatului, întrucât a întrunit doar 23 de voturi pentru, 81 de voturi contra ºi 5 abþineri.

Bun. Textul urmãtor, domnul senator Sergiu Nicolaescu. La ce text aveþi observaþii?

Domnul senator, ºi cei care au propus-o în ce au interes? De ce îi jigniþi pe ceilalþi colegi?

Acesta este.

Nu mai aveþi alte observaþii?

Nu, nu mai am.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Bun, atunci vã rog sã observaþi dacã la acel articol despre care ne spuneaþi, 40 din corpul legii, 56 în raportul de mediere, Ordonanþa nr. 152/2000 este abrogatã sau nu. Deci varianta propusã de colegii din comisia de mediere este varianta Camerei Deputaþilor. Bun, vã mulþumesc, aþi introdus douã taxe.

Stimaþi colegi, vã supun votuluiÉ

## **Domnul Aurel Panã**

:

Domnule preºedinte, Sunt douã taxe!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Staþi puþin, sã rezolvãm problemele noastre, deocamdatã. Nu sunt douã taxe, lãsaþi-le cã o sã le controleze ºi o sã vadã.

## **Doamna Norica Nicolai**

:

Sunt douã taxe.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Eu vã spun cã nu este abrogat, pentru cã, vã rog sã observaþi, în textul Camerei articolul respectiv nu se abrogã, el rãmâne în vigoare.

## **Doamna Norica Nicolai**

:

Se abrogã în textul Senatului.

ªi atunci, domnule preºedinte, poate interveni o abrogare implicitã, prin efectul modificãrii.

Deci rãmâne în vigoare ºi ordonanþa?!

Pãi rãmâne în pro rest, iar aici este modificarea implicitã. Dacã legea aceasta prevede 5% ºi ordonanþa 2%, ºi nu avem nici o prevedere expresã cu privire la 2% din ordonanþã, este abrogat implicit de modificarea ulterioarã adoptatã prin aceastã lege. Prin urmare tot la modificare ajungem.

Domnule preºedinte, AcumÉ

## **Domnul Ion Predescu** _**(** din salã)_ :

Este abrogatã sau nu?

## Domnule preºedinte,

Dacã s-a respins hotãrârea comisiei de mediere, noi rãmânem pe aceeaºi poziþie a Senatului, deci automat am rãmas pe poziþia Senatului.

Numai o clipã, domnule. Sã rezolvãm acum problema, pentru cã mã tem cã în ºedinþa comunã nu o putem rezolva, fiindcã acolo va interveni Camera ºi condiþiile în care se discutãÉ

De la aceeaºi Camerã am obþinut în Ordonanþa nr. 152/2000 2%, de la aceeaºi Camerã! ªi legea respectivãÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Domnule senator, eu vã întreb la poziþia 56 din raport, art. 40, în varianta Senatului spuneþi: ”Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 152/2000Ò ºi mai departe ”se abrogãÒ, iar în cealaltã se spune altceva ºi eu întrebamÉ nu ºtiu, dar bãnuiesc cã este corect ce propune comisia de mediere.

## Domnule preºedinte,

Dacã ordonanþa era în vigoare ºi Camera Deputaþilor nu are nici o prevedere cu privire la aceasta, înseamnã cã o menþine cu acest 2%. Pentru noi, soluþia concordantã este sã o abrogãm, cã altfel avem în text la lit. j 5% ºi în ordonanþã, 2%.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Stimaþi colegi,

Dacã nu propuneþi nici un fel de amendament, pentru cã bãnuiesc cã nu poate fi propus pe picior, vã propun sã nu

Este sau nu este abrogat, altfel rãmâne nemodificat.

ªi s-ar putea atunci sã menþinã pe 2%. Pe mine mã deranjeazã cã nu aþi venit cu lucrurile pregãtite!

Ce vã deranjeazã? Nu am auzit.

Cã nu sunt pregãtite lucrurile acestea ºi noi neÉ ne-aþi þinut la un text de mediere atâta timpÉ

Vã asigur, domnule Predescu, cã sunt pregãtite.

Mã refer la Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, nu la dumneavoastrã, dumneavoastrã eraþi interesat.

Lãsaþi Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masãÉ

Haideþi sã revenim la text!

Vedeþi câte discuþii purtãm aici!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Haideþi sã revenim la text. Deci dumneavoastrã spuneþi cã nu deranjeazã foarte tare, chiar dacã sunt douã texte contradictorii, cã unul prevede 2% ºi unul 5% în legislaþia româneascã, putem trece peste asta.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

:

Domnule preºedinte, Dacã-mi permiteþiÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Staþi puþin, aveþi observaþii la vreun articol?

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

:

La acesta.

Domnule preºedinte,

Art. 49, în varianta Camerei, aºa cum s-a votat ºi la mediereÉ

Legea nu are 49 de articole, domnule senator. Vorbim de 40, în varianta Senatului.

Bun, la poziþia 56.

Da, mulþumesc.

La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 67/1997 privind înfiinþarea, organizarea, funcþionarea Oficiului Naþional al Cinematografiei ºi constituirea Fondului Cinematografic Naþional, aprobatã cu modificãrileÉ

Avem textele în faþã, vã rog sã ne spuneþi ce dorim sã facem cu ele.

Nu, vreau sã vã spun cã se abrogã toate celelalte reglementãri în domeniul cinematografiei, o datã cu legea.

Nu vã supãraþi, dumneavoastrã aþi semnat raportul comisiei de mediere ºi ne propuneþi textul în varianta Camerei, asta vã spun de o jumãtate de orã.

Da, ºi?!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci dumneavoastrã, ca sã corelaþi ceea ce am votat anterior, trebuie sã spuneþi: respingeþi, stimaþi colegi, ºi art. 40 ºi votaþi-l în varianta Senatului.

## **Domnul Ion Predescu** _**(** din salã)_ :

Camera nu l-a abrogat.

Pãi, Camera nu va abroga textul!

## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**

În varianta Senatului este trecutã Ordonanþa nr. 152/2000, în varianta Camerei se spune: ”cu modificãrile ºi completãrile ulterioare la Legea nr. 22/1999Ò, or, Ordonanþa nr. 152/2000 era o completare la Legea nr. 22/1999. Deci în realitate se abrogã.

Încã o datã, a fost Ordonanþa nr. 67 în anul 1997 Ñ domnule Predescu, dacã vreþi sã mã urmãriþi Ñ, în 1999 a fost o lege care a introdus acest 2%; acest 2% este, din nou, confirmat de Ordonanþa nr. 152/2000. Deci, practic, dacã nu vorbeºti de Ordonanþa nr. 152/2000, el rãmâne Legea nr. 22/1999.

## **Domnul Ion Predescu**

:

Sunt acte normative diferite.

Sunt acte normative diferite. Vã rog.

Domnule preºedinte, Dacã-mi îngãduiþiÉ

Vã rog.

Pentru a rãmâne în concordanþã cu textul pe care noi l-am votat mai înainte la art. 14 lit. j) noi trebuie sã respingem ºi textul Camerei Deputaþilor de la punctul 5, poziþia 56É

Corect.

Écare face vorbire de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 152/2000 ºi care este explicitã, pe câtã vreme dincolo, la varianta Camerei, este subînþeleasã.

Se vorbeºte de modificãri. Da, domnul senator Constantinescu.

În numele comisiei, mai menþineþi textul în varianta Camerei? Domnul senator Zanc?

Nu.

Nu.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã vã pronunþaþi prin votÉ da, vã rog. Vã rog sã mã iertaþi.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

:

ªi într-o variantã ºi în cealaltã se abrogã toate dispoziþiunile contrare prezentei legi.

Domnule preºedinte, de acord, dar asta când nu mai ºtim care sunt legile contrare, dar aici când vorbim expres de art. 5 ºi 6É

## Stimaþi colegi,

Existã un incident pe procedurã pe poziþia 56 din raportul comisiei de mediere, respectiv art. 40 din lege. Deci dacã veþi vota ca în precedent, textul propus de comisia de mediere va fi respins ºi vom rãmâne la varianta Senatului.

Vã rog sã votaþi.

Textul propus de comisia de mediere a fost respins, întrunind doar 4 voturi pentru, 69 voturi împotrivã ºi 11 abþineri.

Vã mulþumesc, domnilor colegi.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sunteþi de acord sã mai luãm în dezbatere douã, trei proiecte de lege? Sunt uºoare.

Cele care sunt acorduri. Nici cu acordurile nu sunteþi de acord? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot dacã sunteþi de acord.

## **Doamna Norica Nicolai**

:

Cu ce?

Sã continuãm dezbaterile legislative numai pe acorduri, cã sunt douã acorduri.

S-a aprobat cu 72 voturi pentru, 18 voturi împotrivã ºi 5 abþineri.

V-aº ruga, rapid, reprezentanþii Executivului, sã prezentaþi punctul de vedere în legãturã cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România ºi Republica Turcia în domeniul securitãþii sociale, semnat la Ankara la 6 iulie 1999.

Invit reprezentanþii noºtri, colegii de la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, domnul senator Constantin Bãlãlãu.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

## **Domnul Rãzvan Ciricã Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale:_

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Foarte pe scurt, încheierea Acordului dintre România ºi Republica Turcia în domeniul securitãþii socialeÉ

Prezentaþi-vã!

Rãzvan Ciricã, secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

Încheierea acestui acord se înscrie, pe de o parte, în procesul pregãtirii României în vederea aderãrii la Uniunea Europeanã ºi, pe de altã parte, respectã prevederile care se aplicã României din Carta social-europeanã revizuitã, care statueazã la art. 12 obligaþia pãrþilor de a lua mãsurile necesare, astfel încât sã se asigure exercitarea efectivã a dreptului la asigurarea socialã.

Nu intru în detalii, noi susþinem adoptarea acestui proiect de lege în forma cuprinsã în raportul comisiei.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule preºedinte!

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a adoptat raport favorabil, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi. Mulþumesc.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã, o

La punctul 8 avem proiectul Legii pentru ratificarea Protocolului privind protecþia mediului la Tratatul asupra Antarcticii, adoptat la Madrid la 4 octombrie 1991.

Raportori, colegii din Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport. Îl invit la tribunã pe veºnic tânãrul nostru coleg, domnul senator Cârciumaru.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

## **Domnul Adrian Câmpurean Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ :

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Acordul acesta a fost semnat în anul 2001, este vorba de un protocol semnat în anul 2000 la Madrid, în care România aderã la Tratatul antarctic, semnat la Washington în 1951.

Rugãmintea noastrã este sã îl aprobaþi în varianta aprobatã de Camera Deputaþilor. Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul senator Ion Cârciumaru sã prezinte punctul de vedere al comisiei.

În urma dezbaterilor, pe data de 18 septembrie 2002, membrii comisiei au hotãrât întocmirea raportului favorabil, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

## Mulþumesc.

Vã consult dacã aveþi observaþii. Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi, printr-un vot, atât asupra raportului comisiei, cât ºi asupra legii în ansamblu, cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã.

Vã rog sã votaþi.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 100 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere. Vã mulþumesc.

Celelalte legi au amendamente, am spus cã vom lua în dezbatere numai cele douã proiecte. Celelalte legi, dacã vom face plen joi, sigur vor fi incluse în ordinea de zi a plenului de joi. Am spus cã vor rãmâne în continuare în ordinea de zi.

Luãm o pauzã de trei minute, oferind colegilor retragerea de la dezbateri.

## PAUZÃ

## DUPÃ PAUZÃ

Invit colegii pentru a formula întrebãri.

Doamna senator Maria Ciocan. Se pregãteºte doamna senator Angela Bãlan.

Întrebarea mea este adresatã doamnei ministru Ecaterina Andronescu din Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Revin la întrebarea mea adresatã dumneavoastrã în data de 10.12.2001 cu privire la Ordonanþa Guvernului nr. 115/1998 publicatã în Monitorul Oficial nr. 321/1998, aprobatã prin Legea nr. 193/1999, cu referire la acordarea de credite pentru studenþii din învãþãmântul superior, curs de zi, învãþãmânt de stat ºi privat.

Întrebare: vã rugãm sã ne comunicaþi dacã s-a stabilit banca prin care sã se deruleze aceste credite sau cum se va proceda în cazul în care nu existã o bancã dispusã sã acorde credite studenþilor, în baza ordonanþei menþionate mai sus.

Solicit rãspuns scris ºi oral.

Vã mulþumesc.

ªi a doua întrebare este adresatã domnului ministru Marian Sârbu, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

”Ca urmare a sesizãrilor primite din partea unui numãr de peste 200 de pensionari din judeþul Maramureº, care au depus memoriu la Preºedinþie ºi la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, prin care solicitã recorelarea pen-

siilor pentru asigurarea unei vieþi decente, vã facem cunoscut cã toate recorelãrile de pânã acum au majorat pensiile doar cu câteva zeci de mii de lei ºi, în cele mai fericite cazuri, cu câteva sute de mii de lei, discrepanþa dintre cei pensionaþi înainte de 1997 ºi cei pensionaþi dupã acest an, rãmânând foarte mare. Aceste discrepanþe se datoreazã ºi faptului cã nu s-au respectat în totalitate cele trei criterii de bazã: vechime în muncã, grupã de muncã ºi nivelul salariilor din perioada muncii. O nouã corelare care va avea la bazã cele trei criterii enumerate mai sus se va face din câte ºtim abia la sfârºitul anului 2003.

Nu vã supãraþi, dar asta nu prea seamãnã a întrebare. Haideþi sã citim regulamentul, stimaþi colegi.

Rugãm a vã preciza punctul dumneavoastrã de vedere cu privire la recorelarea ºi aducerea la acelaºi nivel a tuturor pensiilor într-un timp cât mai scurt, având în vedere cã un pensionar ieºit la pensie înainte de 1997 ºi dupã 36 de ani în câmpul muncii beneficiazã de 1.446.000 lei pe lunã ºi numai costurile întreþinerii se ridicã la peste 1.500.000 lei. Vã mulþumesc. Solicit rãspuns în scris.

ªi eu vã mulþumesc. Vã adresez însã rugãmintea pentru viitor ca întrebarea sã fie întrebare, pentru cã, observaþi, aþi fãcut extrem de multe corelaþii, ºi, de altfel, trebuie o documentare serioasã pentru domnul ministru. O invit la tribunã pe doamna senator Angela Bãlan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebare pentru Ministerul Finanþelor Publice, domnului ministru Mihai Nicolae Tãnãsescu.

Notariatele au fost dintotdeauna instituþii foarte solicitate de cãtre cetãþeni ºi deci foarte aglomerate. Privatizarea lor în 1996 promitea servicii superioare pentru cetãþeni, chiar dacã acest lucru însemna ºi taxe mult mai mari. Dupã 6 ani însã se constatã cã statul, prin intervenþia sa, sufocã notariatele, abuzeazã de timpul liber al cetãþenilor ºi mai ales de banii lui. Spre exemplu: pentru legalizarea unui certificat, pentru adeverinþã sau pentru declaraþii de venit, cetãþeanul aleargã la CEC, la trezorerie, la poºtã, plãteºte onorariul la notar, timbru judiciar de stat, taxa de timbru, suportând, în acelaºi timp, ºi cozi interminabile la aceste instituþii. Întrebãm Ministerul Finanþelor Publice, pe domnul ministru, dacã are în vedere desfiinþarea birocraþiei de stat impusã notariatelor private ºi simplificarea serviciilor aferente pentru ca cetãþeanul român sã nu mai cheltuie bani, timp ºi nervi pe niºte servicii care oricum aduc mari venituri la bugetul statului.

Rugãm rãspuns scris. Vã mulþumesc.

Da, ºi eu vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Paul Pãcuraru.

## Domnule preºedinte,

Am douã întrebãri: prima, adresatã doamnei ministru Ecaterina Andronescu ºi este legatã de bursele care se acordã pentru învãþãmântul preuniversitar pentru tinerii din Moldova care studiazã în România.

Este cunoscut faptul cã marea majoritate a lor provin din familii cu venituri reduse, cã au o imperioasã nevoie de bursã pentru a putea continua studiile în România, precum ºi faptul cã mai ales anii terminali Ñ clasele a XI-a ºi a XII-a Ñ au rãmas în momentul de faþã fãrã acoperire în burse din partea ministerului, ceea ce determinã a fi în imposibilitatea de a-ºi încheia ciclul ºcolar dacã nu sunt susþinuþi. Întrebarea este: ce are în vedere ministerul pentru bursele acordate în învãþãmântul preuniversitar pentru tinerii din Republica Moldova?

A doua întrebare este adresatã domnului ministru Georgiu Gingãraº, ministrul tineretului ºi sportului.

Este de notorietate criza de terenuri de sport care afecteazã mai ales marile aglomerãri urbane. În aceastã situaþie totul este improvizat ca teren de sport: strãzile, aleile ºi aºa mai departe, perturbând liniºtea publicã ºi tinerii expunându-se accidentelor. Am vrea sã-l întrebãm pe domnul ministru ce are în vedere sau dacã Ministerul Tineretului ºi Sportului dispune de o strategie pentru ca aglomerãrile urbane sã beneficieze ºi ele de spaþii corespunzãtoare pentru sport, de asemenea, dacã Centrul de Cercetare pentru Probleme de Sport are analize în acest sens ºi care sunt perspectivele pe urmãtorii 4Ð5 ani în România.

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Înainte de a merge mai departe cu întrebãrile, vã rog sã se consemneze cã din partea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei doamna ministru a oferit rãspuns scris doamnei senator Norica Nicolai, ºi, de asemenea, domnul secretar de stat Niculescu din partea Ministerului de Externe a oferit rãspuns scris domnului senator Gheorghe Buzatu. Mulþumesc.

Mergem mai departe. Îl invit la tribunã pe domnul senator Radu F. Alexandru pentru a formula întrebãri cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Întrebarea mea este adresatã doamnei ministru Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ºi cercetãrii.

Vã rog sã aveþi amabilitatea, doamnã ministru, sã precizaþi care a fost cuantumul total al fondului alocat în vederea începerii anului ºcolar în municipiul Bucureºti, atât din bugetul ministerului, cât ºi din cel al administraþiei locale, ºi modul cum a fost acesta repartizat pe sectoare. Solicit rãspuns în scris. Cu consideraþie, Radu F. Alexandru.

## Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Gheorghe Flutur pentru a adresa o întrebare Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor. Aveþi cuvântul!

Vã aduc la cunoºtinþã faptul cã am fost sesizat de mai multe persoane din judeþele Olt ºi Dolj cu privire la abuzurile privind aplicarea Legii fondului funciar. Este ºi cazul familiilor Popescu George Adrian ºi Vasilescu Victoria din comuna Drãghiceni, judeþul Olt, precum ºi cel al familiilor Pretorianu Mircea ºi Hatmanu Maria ºi alþii din comuna Amãrãºtii de Jos, judeþul Dolj.

Pentru semnatarii sesizãrii din judeþul Dolj Comisia judeþeanã a validat diferenþa de suprafaþã pânã la 50 ha de teren pentru fiecare, care nu a fost acordat celor îndreptãþiþi nici pânã astãzi, terenul aflându-se în folosinþa Societãþii S.C. ”RediaºÒ S.A. În cazul familiilor din judeþul Dolj le este refuzatã chiar ºi validarea retrocedãrii terenurilor cuvenite, deoarece Comisia de fond funciar din judeþul Olt refuzã sã cedeze aceste terenuri comisiei din judeþul Dolj. Fac precizarea cã în aceastã situaþie se aflã ºi alte persoane, existând temerea, din partea lor, cã se doreºte concesionarea acestor terenuri cãtre S.C. ”RediaºÒ S.A.

Faþã de cele prezentate, vã rog sã ne precizaþi care sunt motivele pentru care s-a întârziat punerea în posesie a cetãþenilor menþionaþi ºi ce mãsuri veþi lua pentru rezolvarea urgentã a acestor cazuri.

Vã anexez în copie o plângere ce mi-a fost adresatã de cei nedreptãþiþi. Aºtept rãspuns în scris.

Da, vã mulþumesc. Dacã aveþi ºi interpelarea, vã rog s-o prezentaþi.

Este adresatã domnului ministru Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice.

Vã aduc la cunoºtinþã faptul cã am fost sesizat de un numãr de 60 de familii din judeþul Dâmboviþa, comuna Mãtãsaru, satul Teþcoiu, asupra unor abuzuri foarte grave sãvârºite de cãtre unii cetãþeni de etnie romã, abuzuri faþã de care autoritãþile locale ºi judeþene nu au luat nici o mãsurã pânã în prezent.

În conþinutul acestei sesizãri se aratã faptul cã unii cetãþeni romi lasã animalele proprii sã distrugã culturile agricole ale celorlalþi cetãþeni din satul Teþcoiu ºi din satele învecinate, precum ºi faptul cã aceºtia îºi construiesc case în mod abuziv, fãrã autorizaþie de construcþie, pe terenurile ce nu le aparþin, ºi sustrag din reþeaua publicã de electricitate curent electric pe care nu-l plãtesc.

Tot din conþinutul plângerii reiese faptul cã unii cetãþeni romi au devastat cãminul cultural din localitate, lãsându-i doar zidurile, au distrus sistemul de irigaþii din zonã, iar în prezent scot dalele de ciment din canalele de irigaþii existente. Cu toate cã Prefectura Judeþului Dâmboviþa cunoaºte acest lucru, pânã în prezent nu au fost luate mãsuri de stopare a acestui fenomen, iar oamenii de bunã-credinþã din zonã m-au rugat sã vã adresez aceastã interpelare în speranþa rezolvãrii, mãcar în al doisprezecelea ceas, a acestei situaþii grave din comuna Mãtãsaru, judeþul Dâmboviþa.

Vã solicit, domnule ministru, sã dispuneþi declanºarea unei anchete ºi sã-mi comunicaþi în scris rãspunsul dumneavoastrã asupra mãsurilor ce au fost luate atât în legãturã cu cei care au sãvârºit abuzurile amintite, cât ºi faþã de autoritãþile statului care n-au intervenit pentru rezolvarea acestei situaþii.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/2.X.2002

Da, vã mulþumesc.

Doamna senator Angela Bãlan. Sã înþeleg cã aþi primit ºi rãspuns? S-a ºi rezolvat situaþia.

Se va rezolva sigur.

Mã bucur cã, în sfârºit, P.R.M.-ul susþine Guvernul, dacã spuneþi cã se va rezolva sigur.

Sunt convinsã cã se va rezolva. De fapt, toate întrebãrile ºi interpelãrile pe care le-am adresat pânã astãzi, domnule preºedinte de ºedinþã, au avut o rezolvare. ªi, câteodatã, a fost ºi mai rapidã decât mã aºteptam.

Mulþumesc.

Interpelarea de astãzi este adresatã Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, doamnei ministru Daniela Bartoº.

Citim în presã cã angajaþii unui spital dintr-un oraº din nordul Moldovei aduc mâncare de acasã pentru bolnavi, pentru cã spitalul a acumulat datorii mari ºi a intrat în imposibilitatea de a-ºi plãti serviciile. Peste câteva zile, disperat, directorul acestui spital ºi-a data demisia. Sau cel mai mare spital din Moldova, e vorba de Spitalul ”Sfântul SpiridonÒ din Iaºi, nu mai are oxigen iar conducerea acestuia nu poate rezolva problema pentru cã are la firma distribuitoare 400 milioane de lei datorii. ªi, peste toate acestea, vine Ministerul Finanþelor Publice cu ordin conform cãruia spitalele nu mai pot face cheltuieli pentru medicamente, salarii, dacã nu ºi-au achitat facturile cãtre firme prestatoare de servicii, companii care, lunar, trebuie sã întocmeascã o listã neagrã a datornicilor, pe care s-o depunã la Direcþia Generalã a Finanþelor Publice.

Întrebãm din nou Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei care recunoaºtem cã are ºi unele realizãri, pe doamna ministru Daniela Bartoº, totuºi, încotro merge sistemul de sãnãtate în România, pe cine slujeºte acest sistem? Care sunt, în acest moment, relaþiile cu atotputernica Casã Naþionalã a Asigurãrilor de Sãnãtate ºi dacã aceastã Casã vine în întâmpinarea cetãþeanului, a românului plãtitor de taxe în domeniu, dar nu ºi beneficiar al serviciilor corespunzãtoare acestor taxe. Rugãm rãspuns în scris.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Mircea Nedelcu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am o interpelare adresatã doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ºi cercetãrii. Interpelarea cred cã a ajuns deja pe biroul dumneaei. Este vorba

despre problemele din sistemul de învãþãmânt al judeþului Hunedoara, probleme generate de ordinul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, n-am sã vã mai reþin, deoarece este puþin mai lungã, am s-o depun la secretariat pentru consemnare.

Interpelare:

”Anul ºcolar 2002Ð2003, abia la început de drum, care, dupã afirmaþiile dumneavoastrã se va desfãºura sub semnul calitãþii, ridicã în judeþul Hunedoara o serie de probleme pe care am sã le expun în rândurile urmãtoare.

Conform strategiei M.E.C. o clasã este normatã la un numãr de 25 de elevi (pentru clasele IÐIV), iar în situaþiilimitã, cu aprobarea ministerului, se acceptã un numãr mai mic. ªcolile din mediul rural, de la sate, vor fi comasate în acelea aflate în centrul de comunã. Spre exemplificare, în comuna Telicu Ñ judeþul Hunedoara, s-a desfiinþat o clasã de 17 elevi, comasându-se într-o clasã cu peste 30 de elevi. Bineînþeles, ca urmare a acestei mãsuri, se va reduce corespunzãtor numãrul de cadre didactice. Acest exemplu nu este singular în judeþul nostru ºi, din nefericire, este extins, mai ales în comunele aflate în zone montane, greu accesibile, unde cãile ºi mijloacele de transport, mai ales pe timp de iarnã, sunt o aventurã ºi pentru adulþi, cu atât mai mult pentru copilaºii claselor primare.

S-au desfiinþat deja ºcolile din Balºa, Topliþa, Hãsdãu ºi dupã acestea vor urma alte sate ºi comune. Satul Meria din comuna Lunca Cernii trebuie sã primeascã 7Ð8 copii de clasele IÐIV, din cãtunul Boroslav, în condiþiile în care aceºtia sunt nevoiþi sã parcurgã mai bine de 8 km peste deal, acolo unde iarna nici vânãtorii mai experimentaþi nu se încumetã sã ajungã decât în grupuri organizate.

Copiii din satul Mada (lângã Balºa), de asemenea, vor fi obligaþi sã parcurgã kilometri pânã în oraºul Geoagiu sau municipiul Orãºtie, fãrã a le fi asigurat mijlocul de transport. De altfel, problema mijloacelor de transport este una deosebit de grea în judeþul Hunedoara, creând dificultãþi ºi copiilor din comuna Burjuc, care, la fel, sunt obligaþi sã parcurgã pe jos 8Ð10 km de la locuinþele pãrinþilor pânã la ºcoalã.

## Da, vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Paul Pãcuraru cu o interpelare adresatã, de asemenea, Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.

Începerea ºcolilor aduce în prim plan ºi problema cabinetelor medicale ºcolare, organizate conform Ordinului nr. 653/2001 privind asistenþa medicalã a preºcolarilor, elevilor ºi studenþilor. Potrivit art. 1, asistenþa medicalã ºi stomatologicã a preºcolarilor, elevilor ºi studenþilor este asiguratã în cabinetele medicale ºi stomatologice din

grãdiniþe, ºcoli ºi unitãþi de învãþãmânt superior înfiinþate ca urmare a reorganizãrii dispensarelor medicale în aceste unitãþi, integrate în structura spitalelor teritoriale ºi finanþate de la bugetul de stat. Pentru serviciile medicale curative, cabinetele medicale sunt finanþate din fondul de asigurãri sociale de sãnãtate. Direcþiile judeþene de sãnãtate publicã trebuie sã asigure medici ºi cadre medii pentru cabinete, fiind alocatã anual suma modestã de 1.200.000 lei, iar unitãþile de învãþãmânt trebuie sã asigure spaþiul. Din pãcate, analizând ceea ce se întâmplã în þarã, vom vedea cã foarte puþine ºcoli ºi grãdiniþe beneficiazã de aceste prevederi, în special cele din mediul urban. De exemplu, în judeþul Galaþi, care are 60 de localitãþi, existã doar 18 cabinete ºcolare, 16 funcþionând în municipiul Galaþi. Direcþia judeþeanã de sãnãtate publicã se confruntã cu diverse probleme: refuzul directorilor de ºcoalã de a oferi un spaþiu, lipsa medicilor (la ultimul concurs pentru cinci locuri vacante nu s-a prezentat nimeni); fondurile foarte mici alocate. Pe 2002 s-au alocat doar 350.000 lei pe cabinet.

Având în vedere aceste aspecte, vã rugãm, doamnã ministru, sã ne rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri:

1. Ce mãsuri are în vedere Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei pentru îmbunãtãþirea asistenþei medicale ºcolare, inclusiv stomatologice, în special pentru tinerii din mediul rural?

2. Care este cauza pentru care medicii nu sunt interesaþi spre acest domeniu?

3. Cum este monitorizatã activitatea acestor cabinete ºi cum sunt valorificate raporturile fãcute de acestea?

4. Dispune Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei de un program coerent de profilaxie ºi instruire pentru acordarea primului ajutor ºi de educaþie pentru sãnãtate în general?

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Radu Alexandru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate doamne senatori,

Stimaþi domni senatori,

Interpelarea mea este adresatã doamnei Rodica Stãnoiu, ministrul justiþiei.

Doamna ministru, de ani de zile, opinia publicã internã ºi internaþionalã înregistreazã cu tot mai acutã îngrijorare escaladarea manifestãrilor extremiste în societatea româneascã. Oameni politici al cãror program se reduce la o permanentã incitare la urã pe considerente de rasã, religie, naþionalitate, sex sau orientare sexualã ºi care nu o datã prin acþiunile lor au atentat la stabilitatea naþionalã ºi au adus grave prejudicii intereselor þãrii, miºcãri de sorginte fascistã care-ºi desfãºoarã public activitatea, recomandându-se ca acþionând în spiritul Constituþiei, publicaþii care, numãr de numãr, nu fac decât sã calomnieze, sã batjocoreascã, sã maculeze dincolo de orice limitã imaginea publicã a unor personalitãþi de prim rang, toate acestea au ajuns sã aibã în România de azi un caracter de inadmisibil cotidian.

Un ziar central relata recent faptul cã în Germania a fost interzisã prezenþa pe reþelele informatizate a oricãror imagini sau texte care promoveazã idei sau concepte extremiste, de sorginte fascistã-nazistã.

În Franþa, dupã alegerile parlamentare ºi prezidenþiale din acest an, una din primele mãsuri luate de noul guvern desemnat, a fost interzicerea site-urilor miºcãrii de extremã-dreaptã, asociatã cu Frontul Popular condus de Jean Marie Le Pen.

În România, doamna ministru, miºcarea legionarã existã ºi acþioneazã sfidând orice lege ºi orice raþiune. La adresa de internet www.legiunea.com gãsim site-ul miºcãrii legionare, bine gestionat ºi þinut la zi. El cuprinde, pe lângã altele, atacuri calomnioase exprimate într-un limbaj suburban la adresa unor înalþi demnitari ai statului, la adresa ambasadorului S.U.A. în România.

Programul de acþiuni suplimentare privind aderarea României la NATO, prezentat de domnul prim-ministru Adrian Nãstase în faþa Parlamentului, stabilea în sarcina unor ministere ca, pânã la 15 mai a.c., sã se punã în aplicare Legea privind interzicerea organizaþiilor fasciste, a simbolurilor cu caracter fascist, rasial sau xenofob ºi a promovãrii culturii unor persoane vinovate de infracþiuni împotriva pãcii ºi omenirii.

În preajma datei care constituia termenul pentru aceastã mãsurã, ca o sfidare, putem citi în plin centrul Capitalei, afiºate la loc vizibil, numeroase anunþuri privind invitarea la o conferinþã pentru comemorarea jertfelor miºcãrii legionare.

Exemplificãrile pot continua pe pagini întregi. Ce surprinde într-un mod greu de înþeles este pasivitatea, incapacitatea instituþiilor abilitate ale statului de a impune autoritatea legii. Mã refer, în primul rând, la Parchetul General care, conform art. 131 din Constituþie, îºi desfãºoarã activitatea sub directa dumneavoastrã autoritate.

Pentru cã ne apropiem cu paºi repezi de momentul evaluãrii pregãtirii ºi capacitãþii României de a fi primitã în Alianþa Nord-Atlanticã, pentru cã reforma instituþiilor de ordine publicã ºi a justiþiei este un subiect prioritar în perspectiva summit-ului de la Praga, vã rog, doamna ministru, ca în conformitate cu obligaþiile constituþionale pe care le aveþi în faþa Parlamentului sã-mi spuneþi:

1. Ministerul pe care cu onoare îl conduceþi are în vedere un program de luptã împotriva extremismului ºi de repunere a legii în deplina ei autoritate?

2. Care sunt reperele de bazã ale acestui program? Fireºte, doar în mãsura unui rãspuns afirmativ la prima întrebare.

Solicit rãspuns în scris. Cu deosebitã consideraþiune. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Rog staff-ul sã înainteze în regim de urgenþã cãtre ministerele vizate interpelãrile ºi întrebãrile domnilor senatori, întrucât majoritatea au solicitat azi rãspuns în scris.

Daþi-mi voie sã declar închisã ºedinþa Senatului de astãzi. Mâine ºi poimâine avem ºedinþe pe comisii.

## _ªedinþa se încheie la ora 18,50._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 133/2.X.2002 conþine 32 de pagini.**

Preþul 29.728 lei