Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·30 martie 2002
Senatul · MO 44/2002 · 2002-03-30
Aprobarea ordinii de zi
Aprobarea programului de lucru pentru s„pt„m‚na 25—30 martie a.c
Respingerea cererii formulate de domnul senator Viorel Marian Pan„, pre∫edintele Grupului parlamentar P.D., privind Ónfiinþarea unei comisii de anchet„ av‚nd drept obiect privatizarea RAFO One∫ti
Aprobarea dezbaterii Ón procedur„ de urgenþ„ a propunerii legislative privind transformarea creanþelor bugetare reprezent‚nd major„ri de Ónt‚rziere∫i penalit„þi Ón obligaþii investiþionale productive
· procedural · respins
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
Dezbaterea∫i adoptarea proiectului de Lege pentru acceptarea amen- damentului adoptat de Adunarea General„ a Organizaþiei Naþiunilor Unite, prin Rezoluþia 50/155 din 21decembrie1995, la Convenþia Naþiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, adoptat„ la New York la 20 noiembrie1989, ratificat„ prin Legea nr.18/
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
150 de discursuri
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
## Stimaþi colegi,
Daþi-mi voie s„ declar deschise lucr„rile ∫edinþei Senatului din 21 martie 2002, anunþ‚ndu-v„ c„ lucr„rile sunt prezidate ∫i desf„∫urate sub conducerea mea, Ómpreun„ cu domnii secretari Constantin Nicolescu ∫i Ion Vela.
De la lucr„rile ∫edinþei Senatului sunt absenþi motivat urm„torii colegi: Angela Mihaela B„lan, Ioan Belu, Octav Cozm‚nc„, Liviu Maior, Nicolae P„tru, Laurenþiu Popescu, George Pruteanu, Petre Roman, Rodica Mihaela St„noiu, Fevronia Stoica, Emil R„zvan Theodorescu ∫i Sorin Adrian Vornicu.
Constat„m c„ suntem Ón cvorumul de lucru ∫i putem trece la desf„∫urarea ∫edinþei Senatului.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Trecem la urm„toarea chestiune de pe agenda ∫edinþei noastre de ast„zi — cererea formulat„ de pre∫edintele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Viorel Marian Pan„, privind Ónfiinþarea unei comisii de anchet„ av‚nd drept obiect privatizarea RAFO One∫ti.
Pentru c„ Ón Biroul permanent, potrivit regulamentului, nu s-a Óncuviinþat Ónfiinþarea acestei comisii, s-a luat decizia de c„tre Biroul permanent de a se supune plenului Senatului dac„ o asemenea comisie urmeaz„ sau nu s„ se Ónfiinþeze, Ón raport cu votul colegilor senatori.
V„ reamintesc c„, potrivit procedurii, comisiile de anchet„ se Ónfiinþeaz„ la cererea unei treimi din num„rul senatorilor, se propun Biroului permanent, Biroul permanent poate sau nu s„ Óncuviinþeze formarea comisiei, supun‚nd validarea comisiei votului plenului Senatului.
Aceast„ procedur„ nu s-a finalizat la nivelul Biroului permanent. Biroul permanent a hot„r‚t Ón ∫edinþa sa de ieri s„ supun„ votului plenului Senatului constituirea sau nu a acestei comisii de anchet„.
Aveþi cuv‚ntul, domnule senator Iuliu P„curariu.
## Domnule pre∫edinte,
## Stimaþi colegi,
Procedura este stabilit„ de Regulamentul Senatului. Œn Biroul permanent, iniþial, s-a aprobat aceast„ comisie, procedurile au fost Óndeplinite. Plenul voteaz„ nominalizarea membrilor comisiei, nu poate pune sub semnul Óntreb„rii dac„ comisia se Ónfiinþeaz„ sau nu se Ónfiinþeaz„ Ón situaþia Ón care procedura a fost respectat„.
V-am ruga s„ ne daþi o pauz„ de 5 minute pentru a consulta stenogramele Biroului permanent al Senatului, ultimele dou„ ∫edinþe, pentru a v„ ar„ta c„ aceast„ comisie a fost aprobat„ Óntr-o ∫edinþ„ a Biroului permanent.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
## Dac„ mai exist„ observaþii?
Doresc s„ fac o observaþie de regulament, lucru care st„ Ón atribuþia pre∫edintelui de ∫edinþ„.
Domnule senator, Senatul, Ón plenul s„u, constituie comisii, aprob„ obiectivele ∫i componenþa. Nu este vorba doar de stabilirea componenþei. Art. 70 este foarte clar, este redactat Ón limba rom‚n„ ∫i este foarte limpede c„ Senatul, Ón plenul s„u, decide Ónfiinþarea, obiectivele ∫i componenþa nominal„ a comisiei. Sub acest aspect, regulamentul este extrem de clar ∫i deloc interpretabil, a∫a c„ Ói rog pe colegi s„ se exprime prin vot asupra cererii formulate, de constituire a acestei comisii.
V„ rog s„ votaþi!
Nu mi-aþi r„spuns, am cerut o pauz„ de 5 minute ca s„ vedem stenograma Biroului permanent al Senatului…
S-a cercetat Ón trei ∫edinþe ale Biroului permanent, aceast„ cerere a mai fost reiterat„ chiar din partea grupului parlamentar din care faceþi parte.
Œn Biroul permanent al Senatului s-a aprobat aceast„ comisie, domnule pre∫edinte.
S-a cercetat ∫i lucrurile nu stau a∫a. Œmi pare r„u. Cine este pentru constituirea comisiei va vota _da_ , cine este Ómpotriv„ va vota _nu_ .
Cu 47 de voturi pentru, 70 de voturi Ómpotriv„ ∫i nici o abþinere, a fost respins„ cererea de constituire a unei comisii de anchet„ av‚nd acest obiect.
Pentru fiecare grup parlamentar se va pune la dispoziþie o list„.
Da, v„ rog.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat cere o pauz„ de 5 minute pentru consult„ri.
Consult„ri pentru ce?!
## **Domnul Iuliu P„curariu:**
Pentru prima dat„, Ón Parlamentul Rom‚niei se refuz„ Ónfiinþarea unei comisii. Trebuie s„ vedem ce atitudine lu„m Ón continuare, domnule pre∫edinte.
Este o cerere regulamentar„. Suspend„m lucr„rile ∫edinþei pentru cinci minute.
V„ rog s„ nu p„r„siþi sala.
PAUZ√
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002. DUP√ PAUZ√
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Pentru c„ au trecut 10 minute, relu„m lucr„rile Senatului. Sper„m c„ ∫i colegii senatori din Grupul parlamentar P.D. vor reveni Ón sal„ pentru participarea la lucr„ri.
La punctul 2 din ordinea de zi exist„ solicitarea aprob„rii dezbaterii cu procedur„ de urgenþ„ a propunerii legislative privind transformarea creanþelor bugetare reprezent‚nd major„ri de Ónt‚rziere ∫i penalit„þi Ón obligaþii investiþionale productive.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi
## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**
**:**
Procedur„!
Da, v„ rog!
## Mulþumesc, domnule pre∫edinte.
Vreau s„ v„ aduc la cuno∫tinþ„ dumneavoastr„ ∫i tuturor colegilor c„ acest text de lege l-am g„sit ast„zi la caset„. Eu, asear„, la ora 18,15, mi-am ridicat documentele de la caset„ ∫i acest text de lege nu exista. Ca atare, nu ∫tiu cum pot s„ accept s„ m„ pronunþ asupra unei legi pe care nu o cunosc.
Nu are raport, nu are nici un suport pe care s„ poat„ fi discutat acest text de lege. Ca atare, propun s„ nu supuneþi la vot, Ón nici un fel, acest text de lege, pentru c„ nu a fost posibil s„ fie cunoscut.
Mulþumesc.
## Domnule senator,
Cred c„ suntem Óntr-o u∫oar„ confuzie. Ceea ce doresc s„ supun la vot distin∫ilor colegi senatori este procedura Ón care va fi elaborat raportul ∫i dezb„tut (acesta, ∫i nu textul de lege). S„ aprob„m s„ fie elaborat raportul ∫i dezb„tut„ aceast„ propunere legislativ„ Ón procedur„ de urgenþ„. Cred c„ lucrurile s-au limpezit.
## Domnule pre∫edinte,
## Onorat Senat,
Avem de-a face cu o iniþiativ„ legislativ„. A∫a cum rezult„ ∫i din titlu, este o chestiune care are la baz„ o evident„ bun„-intenþie ∫i un anumit profesionalism al iniþiatorului. Este nevoie de participarea noastr„ Ón elaborarea acestui proiect, Ón cazul Ón care plenul accept„, ca principiu, c„ un asemenea lucru serve∫te scopului urm„rit ∫i — ca s„ folosesc ∫i o expresie rar folosit„, dar la mod„ — binelui comun.
Ar fi de dorit s„ avem la ora aceasta opinia Executivului Ón leg„tur„ cu propunerea legislativ„, dac„ ea exist„, cu propunerea legislativ„ Ón cauz„, ∫i ar trebui totu∫i argumentat„ de c„tre iniþiator solicitarea aceasta, care cunoa∫tem c„ reduce oarecum posibilit„þile ∫i scurteaz„ itinerariul proiectului de act normativ, totu∫i care este motivul pentru care este nevoie de procedur„ de urgenþ„ Ón dezbaterea acestui proiect de act normativ.
Altminteri, plenul poate decide dac„ da sau nu, dar nu a∫ vrea s„ vin cu ceva prejudecat, ceva care este dinainte decis. Personal, nu am suficiente date care s„ m„ conving„ Ón leg„tur„ cu faptul c„ este nevoie s„ m„ pronunþ pentru ca dezbaterea ∫i adoptarea propunerii legislative s„ se fac„ Ón procedur„ de urgenþ„ ∫i a∫ fi curios s„ v„d argumentaþia iniþiatorului Ón sprijinul acestei propuneri.
Mulþumesc.
V„ mulþumesc, domnule senator.
Tocmai acest lucru face obiectul votului — dac„ este oportun sau nu s„ se aplice procedur„ de urgenþ„ pentru acest proiect.
Vreau s„ v„ spun c„ Ón Biroul permanent s-a decis procedur„ de urgenþ„, þin‚ndu-se cont de faptul c„ exist„ un cadrul legislativ care se dore∫te a fi unitar pentru transformarea acestor penalit„þi, major„ri de Ónt‚rziere ∫i alte creanþe bugetare Ón acþiuni.
V„ rog s„ v„ exprimaþi prin vot!
Cu 46 de voturi pentru, 37 de voturi Ómpotriv„ ∫i 6 abþineri, a fost aprobat„ procedura de urgenþ„.
Trecem la punctul 3 din ordinea de zi — proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentului adoptat de Adunarea General„ a Organizaþiei Naþiunilor Unite, prin Rezoluþia 50/155 din 21 decembrie 1995, la Convenþia Naþiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, adoptat„ la New York la 20 noiembrie 1989, ratificat„ prin Legea nr. 18/1990.
Rog iniþiatorul ∫i comisia s„ Ó∫i ocupe locurile. V„ rog s„ prezentaþi cuprinsul proiectului de lege.
## **Doamna Gabriela Coman —** _pre∫edintele Autorit„þii Naþionale pentru Protecþia Copilului ∫i Adopþii_ **:**
Proiectul de lege iniþiat are la baz„, pe de o parte, faptul c„ Rom‚nia a ratificat Convenþia privind drepturile copilului prin Legea nr. 18/1990, iar, pe de alt„ parte, are la baz„ ideea de a dovedi consecvenþ„ Ón respectarea unor prevederi internaþionale pe care le-am semnat, Ón mod special Ón domeniul protecþiei drepturilor copilului.
Art. 43 din convenþie prevede un num„r de 10 membri care formeaz„ un comitet de evaluare a progreselor Ónregistrate de fiecare dintre statele semnatare ale convenþiei, comitet care p‚n„ acum era format din 10 membri, experþi internaþionali, de o þinut„ moral„ ∫i un profesionalism deosebit. Œn 1995 s-a propus Ón cadrul unei Óntruniri speciale a reprezentanþilor statelor p„rþi
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002 semnatare ale convenþiei ca num„rul de 10 experþi s„ creasc„ la 18, amendament care a fost apoi aprobat de Adunarea General„ a Naþiunilor Unite, iar Ón luna august a anului 2001 s-a solicitat ∫i Rom‚niei, Ón calitate de semnatar al acestei convenþii, acceptarea acestui amendament.
## V„ mulþumesc.
Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri.
## Domnule pre∫edinte,
Problematica proiectului este foarte simpl„. Este vorba de un amendament la o convenþie internaþional„, convenþie mondial„, care prive∫te sporirea num„rului de la 10 la 18 membri ai comitetului de conducere ∫i supraveghere. Rom‚nia a fost invitat„ s„ accepte acest punct de vedere, se situeaz„ dup„ cele 99 de state care Ónaintea þ„rii noastre au depus instrumentele de acceptare.
Comisia noastr„ a adoptat raport de admitere, f„r„ nici un fel de observaþii sau amendamente, ∫i rog plenul Senatului s„ fie de acord cu raportul comisiei noastre.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
V„ mulþumesc.
Sunt Ónscrieri la cuv‚nt din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.
Constat‚nd c„ proiectul de lege a fost adoptat, Ón forma transmis„ de iniþiator, de c„tre Camera Deputaþilor, iar raportul comisiei nu cuprinde amendamente,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Trecem la punctul 4 din agenda de lucru a Senatului — proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Polone privind colaborarea Ón combaterea criminalit„þii organizate, a terorismului ∫i a altor categorii de infracþiuni, semnat la Var∫ovia la 11 iulie 2001.
V„ rog, din partea iniþiatorului, domnul secretar de stat Abraham, pe scurt, prezentaþi conþinutul.
## **Domnul Pavel Abraham —** _secretar de stat Ón Ministerul de Interne_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
La 11 iulie 2001 s-a semnat la Var∫ovia Acordul dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Polone privind colaborarea Ón combaterea criminalit„þii organizate, a terorismului ∫i a altor categorii de infracþiuni.
Acest document internaþional contribuie la dezvoltarea cooper„rii bilaterale dintre cele dou„ þ„ri Ón domenii de interes comun care au fost prev„zute Ón acord, respectiv, se precizeaz„ termenii cooper„rii, autorit„þile competente pentru a asigura cooperarea, procedura ∫i condiþiile Ón care se va desf„∫ura schimbul de date ∫i informaþii ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, modalit„þile de suportare de c„tre p„rþile contractante a cheltuielilor privind cooperarea. Faþ„ de cele expuse mai sus, v„ adresez respectuos rug„mintea de a fi de acord cu proiectul care a fost prezentat. V„ mulþumesc.
Domnul senator Predescu. V„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
Proiectul de lege se refer„ la un acord dintre Rom‚nia ∫i Polonia. Acordul este structurat pe bazele tehnice ∫i legislative obi∫nuite Ón relaþiile dintre state. Pe fondul reglement„rii se refer„ la 16 categorii de infracþiuni dintre cele mai grave ∫i de mare pericol social. A∫ dori s„ subliniez c„ unele dintre acestea se afl„ pe ordinea de zi a Camerelor Parlamentului nostru, cum ar fi combaterea pornografiei, sprijinul ∫i protecþia deosebit„ a mediului de familie, combaterea mijloacelor frauduloase Ón relaþiile comerciale ∫i financiare, combaterea operaþiunilor ∫i a tuturor faptelor …droguri, substanþe radioactive ∫i toate celelalte categorii nocive, astfel Ónc‚t demonstreaz„ importanþa colabor„rii pe plan internaþional dintre Rom‚nia ∫i Polonia, ca ∫i Óntre Rom‚nia ∫i alte state, motive pentru care comisia noastr„ a adoptat raport de admitere f„r„ amendamente ∫i solicit onoratului plen s„ accepte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Situaþie identic„ cu proiectul de lege anterior: f„r„ modific„ri la Camera Deputaþilor, iar raportul comisiei nu conþine amendamente.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Trecem la urm„torul punct din ordinea de zi — proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea ∫i funcþionarea instituþiei Avocatul Poporului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002. Invit pe domnul profesor Muraru, avocatul poporului, s„ ia loc Ón banca iniþiatorului.
V„ rog s„ prezentaþi pe scurt.
## **Domnul Ioan Muraru —** _avocatul poporului_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Avocatul poporului susþine propunerea legislativ„ care a fost votat„ la Camera Deputaþilor, propunere legislativ„ prin care se aduc unele perfecþion„ri instituþiei Avocatul Poporului, ca urmare a experienþei dob‚ndite p‚n„ acum.
Aceste modific„ri privesc Ón primul r‚nd o definire mai clar„ a locului Avocatului Poporului Ón sistemul constituþional, se aduc anumite perfecþion„ri privind primirea scrisorilor, Ón sensul c„ nu vor putea fi luate Ón seam„ scrisorile care privesc fapte ce s-au produs cu mai mult de un an Ónainte de data Ónregistr„rii.
Exist„, de asemenea, un text care regleaz„ mai bine relaþia dintre avocatul poporului ∫i autorit„þile judec„tore∫ti, Ón sensul c„ se d„ dreptul avocatului poporului de a sesiza nu doar ministrul justiþiei, ci ∫i pre∫edintele instanþei, Ón m„sura Ón care anumite probleme sunt de competenþa avocatului poporului, iar rezolvarea este de competenþa autorit„þilor judec„tore∫ti. De asemenea, se d„ dreptul avocatului poporului de a prezenta un punct de vedere Curþii Constituþionale, Ón cazul Ón care se judec„ excepþii de neconstituþionalitate care privesc drepturile fundamentale.
De asemenea, se prevede posibilitatea avocatului poporului de a prezenta un punct de vedere Parlamentului ∫i Guvernului atunci c‚nd actele normative ce urmeaz„ a fi adoptate se refer„ la drepturile ∫i libert„þile cet„þenilor — o prevedere foarte important„, care va rezolva ∫i foarte multe propuneri care se fac Ón leg„tur„ cu organizarea ∫i funcþionarea avocatului poporului; o propunere foarte important„ prive∫te posibilitatea realiz„rii, organiz„rii de birouri teritoriale (aceasta va permite avocatului poporului s„ acþioneze uniform pe Óntreaga þar„); ∫i, de asemenea, sunt c‚teva propuneri care privesc bugetul avocatului poporului — regulile de aici sunt identice cu regulile de la Curtea Constituþional„, asemenea reguli permit o mai bun„ fundamentare a bugetului instituþiei, dar, Ón acela∫i timp, d„ ∫i mai mult„ credibilitate bugetului aprobat.
Da. Din partea comisiei, v„ rog, domnul senator Predescu.
## Domnule pre∫edinte,
Prezentarea f„cut„ de domnul profesor universitar Muraru, avocatul poporului Ón Rom‚nia, este complet„ ∫i exact„. Acestea sunt obiectivele modific„rii ∫i complet„rii Legii Avocatului Poporului Ón Rom‚nia.
Comisia noastr„ a examinat cu atenþie, inclusiv amendamentele formulate de Comisia pentru drepturile omului
∫i minorit„þi, a adoptat raport de admitere f„r„ amendamente, apreciind c„ forma proiectului de lege aprobat„ de Camera Deputaþilor este deplin corespunz„toare.
Œn anex„ avem amendamentele Comisiei pentru drepturile omului ∫i minorit„þi, pe care comisia, cu unanimitate de voturi, le-a respins pentru c„ erau probleme de redactare ∫i le-a apreciat ca nefiind mai presus de redactarea adoptat„ de Camera Deputaþilor, pe care comisia a Ómp„rt„∫it-o.
Deci nu sunt amendamente de fond, ci doar de redactare, de form„, motive pentru care v„ solicit„m s„ fiþi de acord cu raportul Óntocmit de comisie.
## V„ mulþumesc.
Dou„ lucruri vreau s„ anunþ plenului Senatului: Ón primul r‚nd, poate c„ nu Ónt‚mpl„tor, se afl„ Ón sal„ un grup de elevi de la Liceul industrial nr. 5 din T‚rgovi∫te ∫i, ca orice cet„þean beneficiar potenþial al serviciului public pe care-l realizeaz„ avocatul poporului... a∫a c„ e bine venit„ prezenþa Ón Senat ∫i chiar la dezbaterea unui proiect de lege care vizeaz„ dreptul cet„þeanului de a-∫i formula diversele pl‚ngeri Ómpotriva autorit„þilor statului prin intermediul avocatului poporului.
™i, Ón al doilea r‚nd, domnule senator Predescu, nu aþi amintit legat de amendamente respinse care figureaz„ Ón anexa la raport.
Am amintit, e anexa cu amendamentele Comisiei pentru drepturile omului ∫i minorit„þi, respinse Ón unanimitate de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri, fiind amendamente de form„, de redactare. Comisia a apreciat c„ forma adoptat„ de Camera Deputaþilor este mult mai bun„, de mai mare acurateþe dec‚t propunerile f„cute de Comisia pentru drepturile omului ∫i minorit„þi.
A∫ dori s„ mai adaug c„ este vorba de o lege care face parte din categoria legilor organice.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Din partea Comisiei pentru drepturile omului ∫i minorit„þi, exist„ vreun reprezentant al comisiei care s„ susþin„ amendamentele Ónaintate Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri ∫i cuprinse Ón anexa la raport, amendamente respinse, cum s-a ar„tat, Ón unanimitate?
Œntruc‚t nu se susþin amendamentele respinse, deoarece raportul nu conþine modific„ri prin amendamente admise la propunerea legislativ„,
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi
## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**
**:**
Dezbateri generale nu mai sunt?
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Dezbateri generale. Sunt Ónscrieri la dezbateri generale?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002 ## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**
_**:**_
M„ Ónscriu eu.
Da, v„ rog, Ómi cer scuze.
La dezbateri generale, v„ rog, domnule senator!
V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Domnule avocat al poporului,
Suntem Ón faþa modific„rii unei legi foarte importante, unei legi care organizeaz„ o instituþie de baz„ a statului nostru. Mi-amintesc cu pl„cere dezbaterile care au avut loc Ón adunarea constituant„. Am susþinut ∫i susþinem necesitatea acestei instituþii care asigur„, Ón primul r‚nd, drepturile cet„þenilor.
Am impresia ∫i cred c„ toate modific„rile acestea slujesc perfecþion„rii legii ∫i, de aceea, grupul nostru parlamentar va susþine proiectul ∫i Ól va vota ca atare.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
## Mulþumesc.
Dac„ sunt alte Ónscrieri, din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale?
Dac„ nu sunt,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Trecem la punctul 6 pe ordinea de zi, propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea ∫i funcþionarea instituþiei Avocatul Poporului, publicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 48 din 20 martie 1997. Este vorba de o propunere legislativ„ av‚nd drept iniþiatori pe domnii senatori Constantin B„l„l„u ∫i doamna senator Maria Petre.
Din partea iniþiatorului, v„ rog s„ poftiþi, doamna senator. De aceea v-am ∫i amintit numele. V„ rog, poftiþi Ón banca rezervat„ iniþiatorului.
## V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.
Din p„cate, a∫a cum discutasem iniþial Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri, cei doi iniþiatori — eu ∫i colegul meu, senatorul Constantin B„l„l„u — urma s„ revenim cu o Ómbun„t„þire a propunerii legislative. Din p„cate, cel puþin eu, nu am fost invitat„ pentru o atare ∫edinþ„ a Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri.
Ca atare, Ón acest moment propunerea noastr„ nu mai poate fi susþinut„, av‚nd Ón vedere faptul c„ n-am revenit Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri — nefiind invitaþi de comisie, evident — cu o Ómbun„t„þire a propunerii iniþiale.
Ceea ce viza propunerea noastr„ era Ónfiinþarea Ón cadrul instituþiei Avocatul Poporului a avocatului copilului,
a c„rui menire era cea pe care Óns„∫i denumirea acestei substructuri o sugereaz„ ∫i anume, o mai bun„ acoperire a zonei de protecþie a drepturilor copilului Ón cadrul acestei instituþii generoase a Avocatului Poporului.
Ca atare, Ón acest moment, ca iniþiatori, suntem obligaþi s„ mergem pe soluþia Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri ∫i anume, pe respingere.
Achiesaþi la soluþia de respingere...
Din p„cate, da.
Din partea comisiei, v„ rog s„ prezentaþi, pe scurt, considerentele care au condus la respingerea acestei propuneri legislative.
Domnul senator Predescu.
Domnule pre∫edinte, un prim considerent este acela c„ propunerea legislativ„ urm„re∫te s„ se instituie atribuþii generale pentru o alt„ funcþie care ar urma s„ fie creat„ — avocatul poporului pentru copil.
Constituþia Rom‚niei prevede c„ asemenea atribuþii generale Ón materia drepturilor cet„þenilor, deci inclusiv a copiilor, le are numai avocatul poporului. Nu prevede mai mulþi avocaþi ai poporului cu atribuþii generale.
Œn concepþia Constituþiei Rom‚niei, avocatul poporului poate avea adjuncþi, poate institui departamente etc., dar nu mai mulþi avocaþi Ón funcþie concomitent cu atribuþii generale, Ón acela∫i timp, pentru c„ dep„∫e∫te cadrul ∫i Óncalc„ regimul constituþional al acestei instituþii.
Considerentul 2 — propunerea atrage, Ón mod necesar, finanþ„ri pentru care nu s-a dat punctul de vedere aprobativ. Dimpotriv„, Guvernul a fost Ómpotriva acestei propuneri.
Considerentul 3 — ca organizare, Ón Rom‚nia funcþioneaz„ un departament Ón cadrul instituþiei Avocatului Poporului, care are Ón preocup„ri activit„þi exclusive privind copiii. Pe l‚ng„ aceasta, Ón Rom‚nia fiinþeaz„ Autoritatea Naþional„ pentru Protecþia Copilului ∫i Adopþie, Comitetul Rom‚n pentru Adopþie, Comisiile pentur protecþia copilului organizate Ón subordinea consiliilor judeþene ∫i a celor locale, serviciile publice specializate pentru protecþia copilului, organizaþii, asociaþii, fundaþii al c„ror num„r nu-l putem defini.
Prin urmare, exist„ cadrul legal suficient, poate insuficient coordonat, care are ca obiective preocup„rile deosebite pentru copil.
Considerentul 4 — instituþia Avocatul Poporului are Ón preocup„rile sale modific„ri ∫i complet„ri, pe l‚ng„ cele examinate Ón precedent, privind organizarea ∫i funcþionarea acestei instituþii deosebit de importante Ón stat ∫i pe aceea a adapt„rii, potrivit experienþei ∫i practicii internaþionale, pe departamente, a activit„þilor sale.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002. Acestea au fost cele patru considerente principale, la care se adaug„ cel recunoscut de doamna senator Petre, care const„ Ón faptul c„, la repetatele invitaþii, n-au reu∫it s„ aduc„ completarea ∫i forma adecvat„ propunerii legislative, motive pentru care v„ rug„m s„ primiþi ca Óntemeiat raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri, de respingere a propunerii legislative.
V„ mulþumesc.
Dac„ la dezbateri generale exist„ lu„ri de poziþie din partea grupurilor parlamentare?
O list„, sigur c„ da, pentru toate grupurile parlamentare, chiar dac„ nu s-a cerut de c„tre toate grupurile. Trecem la urm„torul punct pe ordinea de zi, punctul 7, propunerea legislativ„ privind combaterea violenþei Ón familie.
Invit pe iniþiatori, domnul senator Petre Roman, doamna senator Simona Marinescu, Ón banca iniþiatorilor.
Domnul senator Predescu r„m‚ne, potrivit regulii, adic„ a∫ezat pe scaun, ∫i Ón continuare, la prezentarea raportului comisiei.
## **Domnul Ion Predescu:**
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„**
_**:**_
E raport negativ ∫i iniþiatorul ∫i l-a retras. Ce dezbateri generale?
Nu, legat de raport, de soluþia din raport... Doamna senator, poftiþi!
A∫ vrea s„ repet o precizare pe care am f„cut-o, cu tot respectul pe care-l afirm de fiecare dat„ pentru domnul senator Predescu, ∫i anume c„ eu — senator Maria Petre — n-am fost invitat„ la nici o ∫edinþ„, la nici o a doua ∫edinþ„ a Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri, Ón care iniþiativa noastr„ a fost repus„ Ón discuþie ∫i v-a∫ ruga s„ consemnaþi acest lucru.
Bine, nu v„ contrazic.
Domnul senator, n-are rost s„ continu„m.
Domnule pre∫edinte, nu contrazic. ™tiu c„ a fost domnul senator B„l„l„u Óntotdeauna prezent.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
S-a consemnat, doamna senator. Aþi f„cut-o ∫i Ón prezentarea poziþiei iniþiale a dumneavoastr„.
Dac„ pe marginea raportului de respingere exist„ alte lu„ri de cuv‚nt Ón afar„, desigur, de cea a reprezentantului comisiei, colegul nostru, domnul senator Predescu? Dac„ nu sunt, potrivit art. 96 alin. 2,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
## **Domnul Gheorghe Bunduc**
_**:**_
O list„.
Aici, dac„-mi permiteþi, domnule pre∫edinte, a∫ dori s„ evidenþiez faptul c„ de acest proiect s-a ocupat Ón mod deosebit domnul senator Roman ∫i, dup„ c‚te am Ónþeles, d‚nsul lipse∫te motivat. Nu ∫tiu dac„ se solicit„ am‚narea pe acest motiv...
Vom vedea imediat.
Din partea iniþiatorilor, doamna senator Marinescu.
Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,
Acest proiect a fost, Óntr-adev„r, elaborat la momentul Ón care senatorul Petre Roman a primit de la o serie de elevi din liceele din þar„ un apel. Prin apelul respectiv Domnia sa, dumneavoastr„, Ón calitate de senatori, eraþi rugaþi s„ elaboraþi un proiect de lege care s„ vizeze combaterea violenþei Ón familie pentru c„, au considerat ei ∫i cred c„ acest lucru este foarte adev„rat, c„ violenþa Ón familie este mult mai prejudiciant„ dec‚t orice privaþiuni materiale.
Am elaborat Ómpreun„ un proiect de lege care, din p„cate, a primit un aviz negativ din partea Consiliului Legislativ ∫i, de asemenea, un aviz negativ din partea Guvernului.
Œntre timp, av‚nd loc c‚teva dezbateri cu organizaþii ale societ„þii civile, am revizuit proiectul ∫i am depus la Senat o nou„ variant„ de lege privind combaterea violenþei Ón familie. Aici este de subliniat rolul domnului senator Petre Roman, care s-a ocupat Ón mod special de refacerea proiectului de lege.
Proiectul de lege despre care v„ vorbesc are ast„zi avizul Consiliului Legislativ ∫i, de asemenea, avizul favorabil al Guvernului.
Œn esenþ„, aceast„ lege stabilie∫te o instituþie dedicat„ combaterii violenþei Ón familie, dedicat„ protecþiei familiei, care va fi subordonat„ Ministerului S„n„t„þii ∫i Familiei, stabile∫te un sistem de asistenþi familiali preg„tiþi pentru a acorda consiliere ∫i orice form„ de intervenþie la nivelul familiei c‚nd apar cazuri de violenþ„. Totodat„, stabile∫te un sistem de servicii sociale pentru ca victima s„ fie izolat„ de agresor, pentru ca ea s„ primeasc„ servicii medicale ∫i juridice necesare pentru ca impasul respectiv s„ fie dep„∫it.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002 De asemenea, aceast„ lege reinstituie consiliul de familie format din membrii familiei care au capacitatea de exerciþiu, consiliu de familie care este convocat ori de c‚te ori asistentul familial consider„ c„ este necesar„ aceast„ discuþie pentru ca actele de violenþ„ Ón familie s„ poat„ fi comb„tute direct, prin apelul f„cut la discern„m‚ntul membrilor familiei.
Iniþiatorii sunt de acord cu amendamentele formulate de comisia de specialitate ∫i v„ rog s„ aveþi amabilitatea, Óncrederea necesar„ pentru a vota acest proiect de lege.
O singur„ Óntrebare, doamna senator, care s-a ivit din luarea de cuv‚nt a domnului senator Predescu, ∫i anume dac„ aveþi mandat s„ susþineþi proiectul ∫i din partea domnului senator Petre Roman, c„ aceasta a fost Óntrebarea care s-a pus..
Am vorbit ieri cu domnul senator Petre Roman, Ónainte de a se Óndrepta spre aeroport (e plecat la Moscova). Domnia sa a dorit ca acest proiect de lege s„ fie dezb„tut c‚t mai repede de Senat.
Dac„ exist„ alte opinii din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Ón leg„tur„ cu asta sunt dispus„ s„ le ascult.
V„ mulþumesc.
proiectelor de la o Camer„... sau un pasaj al proiectelor de la o Camer„ la alta, neasigur‚nd o coordonare a lor. V„ rog, domnul senator Predescu, aveþi cuv‚ntul.
## Domnule pre∫edinte,
Dup„ mai multe am‚n„ri, Ón sf‚r∫it, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri a dezb„tut aceast„ propunere legislativ„.
Discuþiile au fost destul de Óndelungate, dup„ cum rezult„, la 15 articole, 13 amendamente — toate de substanþ„, ale comisiei, Óndeosebi ale pre∫edintelui comisiei, domnul senator Roibu.
Nu pretindem drepturi de coautori, dar am dori s„ subliniem c„, Ón esenþa sa, proiectul de lege este creaþie a Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri, a∫a Ónc‚t v„ rog s„ desf„∫uraþi prezentarea ∫i aprobarea, adoptarea proiectului, urm„rind Ón totalitate amendamentele, pentru c„ toate articolele au amendamente de substanþ„.
Œn aceasta const„ raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri, Ón propunerea din conþinutul lui ∫i Ón anexa care demonstreaz„ toate modific„rile care au fost operate.
V„ mulþumesc.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Œnþeleg c„ nu exist„ alte opinii. Se dore∫te susþinerea, a∫a cum s-a ∫i f„cut deja, pe fond, a acestei propuneri legislative.
Aveþi cuv‚ntul, domnule senator Predescu.
## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**
_**:**_
Procedur„.
Domnule pre∫edinte...
Œmi amintiþi de celebrele opere care au pornit de la o idee sau dup„ o idee a cuiva ∫i prelucrate, sigur, de altcineva.
Cred c„ plenul Senatului este l„murit.
Dac„, la dezbateri generale, exist„ lu„ri de cuv‚nt?
Da, v„ rog!
V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.
Cred c„ nu gre∫esc, ∫tiu c„ un proiect de lege aproape identic a fost depus la Camera Deputaþilor. Iat„, apare avantajul atribuþiunilor egale Óntre cele dou„... A∫ vrea s„ Óntreb pe colega noastr„ dac„ ∫tie despre acest proiect ∫i cum se vor rezolva lucrurile dac„ la Camera Deputaþilor va fi aprobat un proiect de lege ∫i aici un altul?
Prin modificarea Constituþiei, sigur.
Dar, deocamdat„, chiar dac„ este — ∫i probabil c„ informaþia dumneavoastr„ este corect„ — din p„cate, modul Ón care administreaz„ Constituþia competenþele Camerelor nu poate Ómpiedica un asemenea trafic al
Domnule pre∫edinte, a∫ fi vrut, dac„-mi permiteþi, s„-i r„spund domnului senator Mircea Ionescu-Quintus...
Nu cred c„ puteþi r„spunde c„ n-aþi fost prezent„ la ∫edinþ„.
Nu asta este problema.
Da, v„ rog!
Nu dumneavoastr„, domnule Predescu, vreau s„ v„ r„spund...
A∫a... comisiei r„spundeþi.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002.
Vreau s„ r„spund domnului senator Mircea IonescuQuintus, am spus.
Œntre primul proiect de lege… acela care nu a Óntrunit avizele Consiliului Legislativ ∫i Guvernului, au avut loc, cum s„ spuneam, dezbateri cu societatea civil„, cu organizaþii neguvernamentale la care au participat ∫i colegi de-ai dumneavoastr„ de partid ∫i alþi membri ai Camerei Deputaþilor care au avut ideea de a face ∫i ei un proiect.
Prin urmare, Ón timp, acela este ulterior proiectului despre care vorbim ast„zi.
A fost abandonat.
Iar Ón ceea ce prive∫te menþiunea dumneavoastr„, domnule senator Predescu, vreau doar s„ spun c„ toate amendamentele au fost acceptate doar din dorinþa noastr„ de a avea, Ón sf‚r∫it, o lege privind combaterea violenþei Ón familie.
V„ mulþumesc.
Mai mult de nevoie, dec‚t de voie, n-aveþi ce face.
V„ rog! Œntotdeauna paternit„þile sunt greu de descifrat...
Nu pretindem...
™i Ón materie de autorat chiar genereaz„ mari dispute. Este evident c„ sunt o serie de amendamente de substanþ„ ale Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri ∫i care completeaz„ Ón mod fericit o iniþiativ„ bine venit„, dup„ cum se va vedea sau nu prin votul colegilor senatori.
La dezbateri generale, dac„ sunt Ónscrieri la cuv‚nt? Doamna senator Maria Antoaneta Dobrescu.
## Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„, Stimaþi colegi,
Apreciez foarte mult faptul c„ un asemenea proiect de lege este Ón discuþia noastr„ ast„zi ∫i mi se pare absolut normal, faþ„ de fenomenele care se produc Ón societatea rom‚neasc„ Ón care violenþa Ón familie devine o agresivitate de la zi la zi.
Apreciez, de asemenea, faptul c„ Ón cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri, speciali∫tii, juri∫tii care fac parte din aceast„ comisie, Ón mod firesc, s-au aplecat cu atenþie ∫i au redactat aceste amendamente care s„ aduc„ Ón faþa noastr„, probabil, un proiect de lege care s„ mulþumeasc„ ∫i care s„ fie eficient.
De asemenea, a∫ vrea s„ fac o precizare cu privire la intervenþia domnului senator Mircea Ionescu-Quintus. Œn urm„ cu o s„pt„m‚n„, am privit la televizor ∫i am v„zut o dezbatere la care participa doamna deputat Mona Musc„ ∫i doamna Aurora Liiceanu ∫i proiectul dumnealor despre care f„ceau vorbire era, Óntr-adev„r, cam Ón aceea∫i sfer„. Acum, indiferent c„ cele dou„ proiecte vor trece ∫i vor avea o traiectorie favorabil„, important este c„ va fi o lege prin care s„ se asigure protecþia Ómpotriva violenþei domestice, violenþei Ón familie.
V„ mulþumesc.
V„ mulþumesc, doamna senator.
Dac„ din partea celorlalte grupuri parlamentare sunt lu„ri de cuv‚nt?
V„ rog, domnule senator.
## Domnule pre∫edinte,
## Stimaþi colegi,
Œn prezent, victimele violenþei domestice nu se bucur„ de o protecþie real„ din partea organelor de poliþie sau de justiþie dec‚t Ón situaþia Ón care le-au fost cauzate v„t„m„ri corporale grave sau Ón situaþia Ón care, datorit„ leziunilor suferite, le-a fost pus„ Ón pericol viaþa.
Legea penal„ ocrote∫te mai degrab„ drepturile ∫i libert„þile consumatorului de violenþ„ domestic„.
Œn plus, pe fondul lipsurilor materiale, victimele nu beneficiaz„ de asistenþ„ juridic„ de specialitate Ón faþa organelor de urm„rire penal„ sau a instanþelor judec„tore∫ti, neput‚ndu-∫i angaja un avocat care s„ le susþin„ cauza.
S„ nu uit„m c„ Ón Rom‚nia numai femeile reprezint„ 51% din totalul populaþiei, pentru a nu mai vorbi de copii.
Prin urmare, a∫a cum am procedat ∫i Ón cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri, vom vota aceast„ iniþiativ„ legislativ„.
V„ mulþumesc.
™i eu v„ mulþumesc.
Din partea celorlalte grupuri parlamentare? Domnul senator Paul P„curaru.
## Domnule pre∫edinte,
## Stimaþi colegi,
Sigur c„ este o iniþiativ„ bine venit„. Sigur c„ o construcþie instituþional„ — ∫i proiectul de lege prevede aceast„ construcþie — este mai mult dec‚t inspirat„, pentru c„ altfel riscam s„ avem un deziderat pe care s„ nu ∫tim, practic, cum s„-l soluþion„m.
Din p„cate, nu am g„sit referiri nici Ón raportul comisiei, nici Ón proiectul iniþial asupra costurilor pe care agenþia ∫i structurile — ad„posturile, asistenþii familiali...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002
Sunt acceptate.
C‚t cost„, de fapt, aceast„...
Au fost acceptate de Guvern.
Acceptate de Guvern, dar n-am v„zut, de fapt, o fundamentare. Bine ar fi ca, Óntr-adev„r, aceast„ construcþie s„ fie ∫i eficient„, pentru c„ temerea mea mare este c„ gradul de acoperire sau posibilitatea de intervenþie este extrem de mic„, oric‚t de mari sunt resursele alocate pentru aceast„ problem„.
Apreciez extrem de mult contribuþia Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri, care a dat un cadru tehnic unei legi eminamente emoþionale.
Grupul parlamentar liberal categoric voteaz„ raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri. Mulþumesc.
Doamna senator Maria Petre, din partea Grupului parlamentar P.D.
V„ mulþumesc. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Susþinem aceast„ iniþiativ„ legislativ„ ca fiind una generoas„ ∫i care, Ón sf‚r∫it, abordeaz„, e adev„rat, la Ónceput, o problem„ care e real„ ∫i care e grav„ Ón Rom‚nia.
™tim c„ aceast„ iniþiativ„ nu acoper„ situaþia real„ ∫i situaþia, din p„cate, extrem de critic„ Ón acest domeniu. ™tim c„ sunt state — cum este, de exemplu, Marea Britanie — Ón care poþi s„ fii condamnat pentru c„ þi-ai l„sat singur copilul mai mic de 11 ani Ón locuinþ„.
Credem c„ era cazul s„ Óncerc„m s„ stop„m acest fenomen negativ Ón viaþa noastr„, ca cet„þeni pur ∫i simplu.
Ca atare, Grupul parlamentar al P.D. voteaz„ f„r„ nici un fel de rezerve aceast„ lege.
V„ mulþumesc.
Domnul senator György Frunda, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.
V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte de ∫edinþ„. Distins Senat,
F„r„ a Óncerca s„ ne asum„m paternitatea modific„rii acestei legi, noi, cei din Comisia pentru drepturile omului ∫i minorit„þi, am curtat puþin aceast„ lege ∫i am f„cut ∫i noi unele amendamente care au fost luate Ón seam„.
Deci suntem cei care am susþinut ∫i vom susþine, Ón continuare, aceast„ lege.
Cred eu c„ acest proiect de lege se impune pentru c„ exist„ un fenomen infracþional destul de mare Ón Rom‚nia care vizeaz„ mediul familial.
Nu cred c„ prin aceast„ lege noi vom rezolva problema. Pur ∫i simplu, cred c„ am g„sit un instrument juridic care s„-i ajute pe cei care au de suferit din cauza violenþei Ón familie pentru a-∫i rezolva problemele.
Pe de alt„ parte, am l„sat o poart„ deschis„ chiar Ón cadrul acestei situaþii, a violenþei Ón familie, ca un mod de tratare s„ fie Ómp„carea p„rþilor, pentru c„ esenþial pentru societate este menþinerea familiei, ∫i nu destr„marea acesteia.
Va fi nevoie de un timp pentru ca aceast„ lege s„ se cristalizeze, s„-∫i produc„ efectele ∫i, Ón funcþie de efectele pe care le va avea, se va impune sau nu modificarea acestei legi.
Œn concluzie, ea este bine venit„, este necesar„, cu condiþia s„ fie bine aplicat„, pentru c„, Ón general, o lege depinde de modul ei de aplicare, dar cred c„ at‚t p„rþilor v„t„mate, c‚t ∫i judec„torilor le d„m un instrument foarte serios pentru a lupta Ómpotriva violenþei Ón familie.
V„ mulþumesc.
Domnul senator Avram Filipa∫.
Domnule pre∫edinte,
Stimaþi colegi,
A∫ dori s„ subliniez ∫i eu importanþa social„ a proiectului de lege care ni se supune ast„zi spre aprobare ∫i s„-i felicit pe autori pentru munca pe care au desf„∫urat-o Ón acest sens.
Vreau s„ v„ spun, ca profesor universitar, c„ multe din racilele ∫i din efectele, ca s„ spunem a∫a, ale acestei violenþe Ón familie Ól greveaz„ pe individ p‚n„ la cap„tul vieþii lui, a∫ spune, dar, Ón orice caz, de foarte multe ori Ói distrug tinereþea.
A∫adar, aceast„ iniþiativ„ a noastr„ este extrem de bine venit„ ∫i ea va aduce un plus de siguranþ„ ∫i de calitate Ón relaþiile sociale.
Pe de alt„ parte, faptul c„ Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru drepturile omului ∫i minorit„þi s-au implicat, au lucrat, ca s„ spunem a∫a, pe text este iar„∫i un lucru bun ∫i, a∫ spune, chiar un lucru necesar nu numai Ón raport cu acest proiect de lege.
De altfel, va mai ap„rea un coautor pentru proiectul acesta de lege. El este practica social„, Ón general, ∫i practica judiciar„, Ón special. ™i acest ultim coautor, ca s„ spunem a∫a, este ∫i el benefic ∫i normal.
Probabil c„ aceast„ lege va mai suferi unele modific„ri, repet, este un lucru bun acesta. Œn orice caz, ea Ó∫i va releva c‚t de cur‚nd influenþa pozitiv„ Ón societate.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002. V„ felicit Ónc„ o dat„ pe cei care aþi iniþiat acest proiect ∫i aþi lucrat la el ∫i sper c„ va fi adoptat cu un vot semnificativ pentru importanþa lui Ón societate. V„ mulþumesc.
V„ mulþumesc, domnule senator. Cred c„ nu mai sunt Ónscrieri la cuv‚nt la dezbateri generale.
Domnule pre∫edinte, eu a∫ dori s„ fac o subliniere.
V„ rog, domnule senator.
Dup„ cum s-a constatat... se constat„ din lectura proiectului de lege, acesta prive∫te cadrul instituþional de sprijin, de ajutor ∫i de intervenþie a tuturor categoriilor de autorit„þi cu obligaþii Ón domeniu.
Poate c„ surprinde faptul c„ aici nu g„siþi sancþiuni, infracþiuni, pedepse. Este chiar o precizare c„ acest cadru este asigurat de Codul penal, care este destul de complet Ón aceast„ privinþ„.
Prin urmare, proiectul de lege are meritul c„, din punct de vedere social, umanitar, cet„þenesc, creeaz„ cadrul instituþional pentru ca, pe fondul problemelor ∫i a rezolv„rii lor, s„ instituie, Óntr-adev„r, o protecþie a mediului de familie.
V„ mulþumesc.
™i eu v„ mulþumesc.
Cum s-a constatat, raportul a fost prezentat cu amendamentele Ónsu∫ite de unul dintre iniþiatori, Ón totalitate, ∫i Óntruc‚t nu exist„ amendamente respinse care s„ fie, eventual, susþinute, supun, Ón ansamblu, votului dumneavoastr„ raportul cu amendamentele Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri prezentate de c„tre domnul senator Ion Predescu ∫i Ónsu∫ite de unul dintre iniþiatori.
Raport adoptat cu 97 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„, nici o abþinere.
V„ supun, acum, votului proiectul de lege, propunerea legislativ„ prezentat„, cu precizarea c„ este vorba de o lege ordinar„.
100 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„, nici o abþinere.
Felicit„ri iniþiatorilor! Sper„m c„ violenþa disputei pentru paternitatea proiectului va reduce violenþa Ón familie, la care face trimitere legea.
V„ mulþumesc ∫i eu, stimate colege ∫i stimaþi colegi. A∫ vrea s„ Ói mulþumesc senatorului Petre Roman pentru c„ a decis s„ lucr„m Ómpreun„ acest proiect ∫i s„ Ói mulþumesc domnului senator Ion Predescu ∫i Comisiei
juridice, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri pentru c„ ne-au ajutat s„ corect„m acest proiect ∫i s„ Ómi cer scuze c„ nu am participat la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri, dar nu am fost invitat„. V„ mulþumesc.
Vom trece la punctul 8 din ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor ∫i drepturile conexe, prin adoptarea de m„suri pentru combaterea pirateriei Ón domeniile audio ∫i video, precum ∫i a programelor pentru calculator.
Din partea iniþiatorului, domnul secretar Dumitru P‚slaru, v„ rog, prezentaþi, pe scurt, conþinutul proiectului de lege. **Domnul Dumitru P‚slaru** _— secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor:_
Mulþumesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori, dup„ ce, la 15 octombrie 2001, am avut onoarea s„ susþin Ón faþa dumneavoastr„ acest proiect de lege ∫i, la 22 octombrie 2001, Ón faþa Camerei Deputaþilor, proiectul de act normativ ∫i-a urmat cursul legislativ, legal ∫i firesc, ∫i a fost Ónaintat pre∫edintelui Rom‚niei spre promulgare.
Œn urma analizei, pre∫edintele Rom‚niei Óns„ a formulat adres„ de retrimitere a proiectului de lege, Ónsoþit cu c‚teva sugestii, ∫i proiectul a fost trimis spre reexaminare Camerei Deputaþilor.
Obiecþiunile pre∫edintelui Rom‚niei se refereau, Ón primul r‚nd ∫i Ón special, la art. 5 din proiectul de lege, din textul Ordonanþei Guvernului nr. 124/2000, mai exact, la modul de producere ∫i comercializare a hologramelor, adic„ a acelor timbre care Ónsoþesc fonogramele.
Œn textul legii se spunea c„ marcajul holografic se elibereaz„ contra cost de c„tre un organism de drept privat, formulare improprie, desemnat prin hot„r‚re de Guvern, la propunerea Oficiului Rom‚n pentru Drepturile de Autor. Mai departe, f„r„ s„ se fac„ vreo menþiune asupra destinaþiei sumelor Óncasate, modific‚ndu-se iniþial Ón acest fel textul ordonanþei.
Camera Deputaþilor a luat not„ de sugestiile pre∫edintelui Rom‚niei, care cerea referirea la vechiul text din ordonanþa iniþial„, adic„ hologramele s„ fie eliberate contra cost de c„tre Oficiul Rom‚n pentru Drepturile de Autor, iar contravaloarea aceastora s„ fie preluat„ Ón bugetul de stat, iar un adaos de 10% s„ fie centralizat Ón Fondul Naþional Cultural.
Œn aceast„ form„, a fost adoptat proiectul de lege de c„tre Camera Deputaþilor.
## V„ mulþumesc.
Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri, domnul senator Ion Predescu.
Domnule pre∫edinte, este vorba de o cerere de reexaminare, formulat„ de pre∫edintele Rom‚niei, adresat„ Parlamentului, pentru a reexamina Legea de aprobare a Ordonanþei Guvernului nr. 124/2000 sub dou„ aspecte, cele enunþate de domnul secretar de stat Dumitru P‚slaru.
Œn forma adopt„rii art. 5 de c„tre Camera Deputaþilor, marcajul holografic se elibereaz„ contra cost de c„tre Oficiul Rom‚n pentru Drepturile de Autor ∫i la preþul de cost al marcajelor se adaug„ un procent de 10% din valoarea acestora, care se face venit la Fondul Naþional Cultural.
Prin acest text nou al art. 5 se rezolv„ ambele probleme pentru care s-a cerut reexaminarea legii de c„tre pre∫edintele Rom‚niei.
Camera Deputaþilor, astfel, a rezolvat foarte bine problema reexamin„rii, motiv pentru care Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri a Senatului d„ credit formei adoptate de Camera Deputaþilor, a adoptat raport de admitere, f„r„ amendamente, ∫i v„ rug„m s„ fiþi de acord cu aceasta.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
## V„ mulþumim.
La dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt?
Constat‚nd c„ nu sunt, iar raportul nu conþine amendamente,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Punctul 9 din ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 1/2002 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 25 alin. (1) din Ordonanþa Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organiz„rii ∫i finanþ„rii activit„þii de cercetare-dezvoltare. V„ rog.
## **Domnul Gheorghe Predil„** — _secretar de stat_
## _Ón Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor:_
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Ordonanþa Guvernului nr. 1/2002 a fost nevoie s„ apar„ la vremea respectiv„ Óntruc‚t a trebuit s„ modifice termenul prev„zut la art. 25 alin. 1 din Ordonanþa Guvernului nr. 25/1995, permiþ‚nd Ón acest fel continuarea finanþ„rii activit„þii de cercetare-dezvoltare. Neexist‚nd aceast„ modificare, se bloca activitatea de finanþare a cercet„rii ∫i dezvolt„rii.
Legea este Ón circuitul parlamentar. O dat„ cu apariþia ei, nu va mai fi nevoie de aceast„ ordonanþ„, ea are deja efectul economic f„cut.
Eu propun s„ fie votat„ a∫a cum a venit de la comisia de la Camera Deputaþilor.
Domnul secretar de stat Damian, doriþi s„ ad„ugaþi ceva la cele prezentate de domnul secretar de stat Predil„? **Domnul Radu Damian** — _secretar de stat Ón Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii:_
Nu, suntem de aceea∫i p„rere ∫i susþinem.
Bine. V„ rog, domnule senator, s„ prezentaþi punctul de vedere al Comisiei pentru Ónv„þ„m‚nt ∫i ∫tiinþ„.
Domnule pre∫edinte, Comisia pentru Ónv„þ„m‚nt ∫i ∫tiinþ„ avizeaz„ favorabil proiectul de lege ∫i propune plenului Senatului dezbaterea ∫i adoptarea acestuia Ón forma adoptat„ de Camera Deputaþilor.
S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ ∫i de la Comisia pentru buget, finanþe ∫i b„nci.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
## V„ mulþumesc.
La dezbateri generale, dac„ sunt Ónscrieri la cuv‚nt din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.
Constat‚nd c„ raportul nu conþine amendamente, c„ s-a Ónsu∫it forma prezentat„ de iniþiator ∫i adoptat„ de Camera Deputaþilor, v„
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Trecem la urm„torul punct din ordinea de zi, punctul 10: proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 75/1999 privind constituirea Fondului special de susþinere a Ónv„þ„m‚ntului de stat.
V„ rog, domnule secretar de stat, din partea iniþiatorului, prezentaþi, pe scurt, proiectul de lege.
Radu Damian
#61047Din partea iniþiatorului, suntem de acord cu poziþia adoptat„ de comisia Camerei Deputaþilor, Óntruc‚t se are Ón vedere renunþarea la fondurile speciale.
Mulþumesc.
Din partea Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci, domnul pre∫edinte Viorel ™tefan.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002.
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Comisiile noastre au luat Ón dezbatere Ón ∫edinþ„ separat„, dar au Óntocmit raport comun asupra prezentului proiect de lege ∫i propun plenului Senatului aviz favorabil ∫i adoptarea legii Ón forma transmis„ de Camera Deputaþilor.
V„ mulþumesc.
## V„ mulþumesc.
La dezbateri generale, dac„ grupurile parlamentare doresc, prin reprezentanþi, s„ ia cuv‚ntul?
Dac„ nu sunt Ónscrieri la cuv‚nt — aþi reþinut c„ prin proiectul de lege se solicit„ respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 75/1999 —, v„ solicit votul asupra proiectului de lege privind respingerea ordonanþei.
Adoptat cu 72 de voturi pentru, 6 voturi Ómpotriv„, nici o abþinere.
Trecem la urm„torul punct din ordinea de zi, punctul 11: proiect de Lege privind scutirea de la plata drepturilor de import a bunurilor provenite sau finanþate direct din fonduri nerambursabile N.A.T.O.
Din partea iniþiatorului, v„ rog.
Radu Damian
#62415Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Cercetarea ∫tiinþific„ reprezint„ a treia dimensiune a N.A.T.O., pe l‚ng„ dimensiunea politic„ ∫i militar„.
Instrumentul principal de realizare a politicii de cercetare-dezvoltare la nivelul Alianþei Nord-Atlantice Ól constituie Programul ∫tiinþific al N.A.T.O.
Rom‚nia particip„ la acest program din 1993, ceea ce contribuie la eficientizarea ∫i alinierea economiei la nivel european de competitivitate industrial„ ∫i tehnologic„, precum ∫i la promovarea excelenþei Ón cercetare.
Œn aceste condiþii, se acord„ o atenþie deosebit„ Programului ∫tiinþific al N.A.T.O., pe care Ól coordoneaz„ Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii.
La reuniunea din 15 iunie 2001 a Comitetului ∫tiinþific al N.A.T.O., la care ∫i Rom‚nia a participat, secretarul general adjunct pe probleme ∫tiinþifice ∫i de mediu a solicitat þ„rilor partenere armonizarea legislaþiei interne cu prevederile N.A.T.O.
Œn condiþiile gradului crescut de complexitate, dificultate ∫i efort, pe care Ól implic„ participarea la proiectele ∫tiinþifice N.A.T.O., este necesar ca facilit„þile ∫i stimulentele care se aplic„ Ón þ„rile partenere s„ fie prev„zute ∫i Ón cadrul legislativ pentru participanþii rom‚ni, astfel Ónc‚t ace∫tia s„ nu fie defavorizaþi Ón competiþia cu omologii lor din alte þ„ri partenere.
Unit„þile de cercetare-dezvoltare c‚∫tig„toare de proiecte beneficiaz„ din partea N.A.T.O. de fonduri pentru achiziþii de echipament ∫tiinþific, materiale consumabile specifice ∫i alte bunuri necesare derul„rii proiectului.
Acordul asupra statutului Organizaþiei Tratatului NordAtlantic, a reprezentativilor naþionali ∫i al personalului internaþional, la care Rom‚nia trebuie s„ adere Ón vederea integr„rii Ón structurile euroatlantice, prevede scutirea de la plata drepturilor de import a bunurilor N.A.T.O.
Œn acest sens, s-a elaborat prezentul proiect de Lege privind scutirea de la plata drepturilor de import a bunurilor provenite sau finanþate direct din fonduri nerambursabile N.A.T.O., pe care Ól supunem spre adoptare Senatului.
V„ mulþumesc.
## V„ mulþumim.
Din partea Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci, domnul pre∫edinte Viorel ™tefan.
Domnule pre∫edinte, comisia noastr„, Ónsu∫indu-∫i argumentele prezentate de iniþiator ∫i Ón faþa plenului, lu‚nd act de avizul favorabil din partea Consiliului Legislativ ∫i din partea Comisiei pentru Ónv„þ„m‚nt ∫i ∫tiinþ„, propune plenului dezbaterea ∫i adoptarea proiectului de lege Ón forma prezentat„ de iniþiator, f„r„ amendamente.
V„ mulþumesc.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
## ™i eu v„ mulþumesc.
La dezbateri generale, dac„ sunt Ónscrieri la cuv‚nt? Nu sunt. V„
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Trecem la urm„torul punct din ordinea de zi, punctul 12: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 67/1999 privind destinaþia sumelor Óncasate din amenzile cu caracter administrativ aplicate de procurori.
Domnul secretar de stat Ivanov, v„ rog, prezentaþi, pe scurt, proiectul de lege.
**Domnul Alexe Costache Ivanov —** _secretar de stat Ón Ministerul Justiþiei:_
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œnf„ptuirea justiþiei, element indispensabil al statului de drept, nu poate fi conceput„ f„r„ asigurarea suportului financiar pentru buna funcþioanre a parchetelor de pe l‚ng„ instanþele judec„tore∫ti.
Œntruc‚t prin Legea bugetului de stat sumele alocate Ministerului Public nu sunt suficiente pentru buna funcþionare a parchetelor, prin ordonanþ„, pentru Ómbun„t„þirea acestei situaþii, s-a dispus ca sumele obþinute din amenzile cu caracter administrativ, aplicate de reprezentanþii Ministerului Public, sume care sunt estimate la circa 15 miliarde lei anual, s„ constituie venituri extrabugetare, fiind cuprinse distinct Ón bugetul de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002 venituri ∫i cheltuieli al Ministerului Public. Aceste sume vor fi repartizate pentru buna funcþionare a parchetelor, pentru cheltuieli gospod„re∫ti, cele necesare reparaþiilor curente ∫i capitale, construirii de sedii, pentru dot„ri, pentru construirea ∫i cump„rarea de locuinþe de serviciu.
Dac„ sunteþi de acord cu prevederile Ordonanþei Guvernului privind destinaþia sumelor Óncasate din amenzile cu caracter administrativ aplicate de procurori, v„ rug„m s„ adoptaþi proiectul de lege pentru aprobare. V„ mulþumesc.
V„ mulþumim. Domnul pre∫edinte Viorel ™tefan.
Domnule pre∫edinte, comisia noastr„ avizeaz„ favorabil prezentul proiect de lege ∫i propune plenului adoptarea acestuia Ón forma transmis„ de Camera Deputaþilor, f„r„ amendamente.
V„ mulþumesc.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
™i eu v„ mulþumesc. La dezbateri generale nu sunt Ónscrieri. V„
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Trecem la urm„torul punct din ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 12/2002 privind valorificarea creanþei deþinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor bancare asupra Societ„þii Comerciale îArtrom“ — S.A. Slatina.
V„ rog, din partea iniþiatorului, expuneþi, pe scurt, conþinutul, ∫i v„ rog s„ v„ prezentaþi.
## **Domnul Ionel Bl„nculescu —** _pre∫edintele Autorit„þii pentru Valorificarea Activelor Bancare:_
M„ numesc Bl„nculescu Ionel, sunt pre∫edintele Autorit„þii pentru Valorificarea Activelor Bancare.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 12/2002 statueaz„ modul de valorificare a creanþei pe care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare a deþinut-o asupra Societ„þii Comerciale ARTROM — S.A. Slatina, societate Ónfiinþat„ Ón anul 1982, sub numele de îŒntreprinderea de þevi Slatina“. Obiectul de activitate: producerea de þevi speciale pentru industria petrolier„ ∫i pentru industria construcþiilor de ma∫ini.
Deoarece conjunctura internaþional„ Ón piaþa produc„torilor de þevi este deosebit de dificil„ datorit„ supraproducþiei de þevi, Ón anii precedenþi companiile produc„toare de produse tubulare au redus capacit„þi
importante, prin Ónchiderea, numai Ón spaþiul Uniunii Europene, a 18 laminoare de þevi.
Concurenþa actual„ este deosebit de acerb„, av‚nd loc o lupt„ dur„ pentru cucerirea pieþelor, prin orice metod„, de c„tre marile companii. Œn plus, exist„ o tendinþ„ global„ accentuat„ de regrupare a uzinelor produc„toare de þevi Ón mari concerne ∫i atacarea produc„torilor individuali Ón maniere dintre cele mai dure, care au condus la Ónchiderea ∫i lichidarea forþat„ a unora dintre ace∫tia, Ón special Ón Polonia ∫i Croaþia.
Prin operaþiunea de restructurare financiar„ prev„zut„ de ordonanþ„, Compania ARTROM — S.A. Slatina este salvat„, intr‚nd Ón componenþa grupului rus SINARA GRUP, nr. 1 Ón industria metalurgic„ din Rusia, cu o cifr„ de afaceri de peste 1,3 miliarde U.S.D.
Av‚nd Ón vedere c„, p‚n„ la momentul intervenþiei noastre, acþionarul majoritar era o companie austriac„, c„ firma care a achiziþionat creanþa, care face parte din grupul rus SINARA GRUP, este din Germania, putem considera c„ acest mix investiþional Rusia-Austria-Germania creeaz„ perspective favorabile pentru societatea sl„tinean„, pentru cei 800 de muncitori de pe platform„ ∫i, bineÓnþeles, pentru Óntreprinderile conectate pe orizontal„ cu Societatea Comercial„ ARTROM — S.A. Slatina. Mulþumesc.
## ™i eu v„ mulþumesc.
Domnul senator Viorel ™tefan, pre∫edintele Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Argumentele conving„toare ale iniþiatorului au fost prezentate ∫i Ón faþa comisiei, dar, din p„cate, doi dintre membrii comisiei nu s-au l„sat u∫or convin∫i ∫i au votat Ómpotriv„. Deci, cu majoritate de voturi ∫i cu avizul favorabil al Comisiei economice, Comisia pentru buget, finanþe ∫i b„nci v„ propune adoptarea proiectului de lege Ón forma prezentat„ de iniþiator, f„r„ amendamente.
V„ mulþumesc.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
V„ mulþumesc.
La dezbateri generale, dac„ sunt Ónscrieri la cuv‚nt? Nu sunt.
V„
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
- 5 abþineri.
Trecem la urm„torul punct din ordinea de zi, punctul 14: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 193/2001 pentru modificarea art. 43 alin. 1 din Legea audiovizualului nr. 48/1992.
V„ rog, din partea iniþiatorului. S„ v„ ∫i prezentaþi.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002. ## **Domnul Dinu Malacopol —** _secretar de stat Ón_
## _Ministerul Comunicaþiilor ∫i Tehnologiei Informaþiei_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Onorat Senat,
Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 193/2001 se refer„ la prelungirea licenþei de emisie ∫i a autorizaþiei tehnice de funcþionare pentru posturile de radiodifuziune, care emit Ón norm„ Est. Din anul 1997, Ministerul Comunicaþiilor ∫i Tehnologiei Informaþiei nu a mai scos la concurs licenþe de frecvenþ„ Ón band„ Est, deoarece, conform reglement„rilor europene, din acest moment staþiile de radiodifuziune vor emite numai Ón band„ Vest. Totu∫i, din motive tehnice, nu a fost posibil„ p‚n„ Ón acest moment trecerea tuturor staþiilor de radiodifuziune Ón aceast„ band„ ∫i, Ón acest sens, s-a emis aceast„ ordonanþ„ de urgenþ„ pentru prelungirea autorizaþiei de funcþionare a acestor staþii p‚n„ la 31 decembrie 2002. V„ mulþumesc.
## ™i eu v„ mulþumesc.
Are cuv‚ntul domnul vicepre∫edinte al Comisiei pentru cultur„, culte, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„, domnul senator Grigore Zanc.
V„ rog, domnule senator.
## Domnule pre∫edinte,
Stimate colege ∫i stimaþi colegi,
Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ a Senatului a analizat ∫i a avizat favorabil, f„r„ amendamente, acest proiect.
Mulþumesc.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
## V„ mulþumesc.
La dezbateri generale, dac„ sunt Ónscrieri la cuv‚nt? Nu sunt Ónscrieri la cuv‚nt.
V„
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Trecem la urm„torul ∫i ultimul proiect de lege din programul nostru legislativ anterior Ónceperii dezbaterilor la moþiune, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 195/2001 privind asigurarea unor fonduri pentru finanþarea construcþiei de locuinþe pentru tineret ∫i s„li de sport.
V„ rog, din partea iniþiatorului, domnul secretar de stat Gheorghe Oan„, aveþi cuv‚ntul.
## **Domnul Gheorghe Oan„ —** _secretar de stat Ón_
_Ministerul Finanþelor Publice_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Acest proiect de ordonanþ„ reglementeaz„ repartizarea profitului net al Companiei Naþionale îLoteria Rom‚n„“,
d‚ndu-se ca destinaþie realizarea unor fonduri Ón vederea finanþ„rii construcþiei de locuinþe sociale pentru tineri ∫i pentru s„li de sport Ón ∫coli.
Camera Deputaþilor a adoptat actul normativ la 12 februarie 2002 ∫i, ca atare, susþinem adoptarea acestuia. V„ mulþumesc.
Din partea Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci, domnul pre∫edinte Viorel ™tefan, v„ rog s„ prezentaþi raportul.
Domnule pre∫edinte, cu precizarea c„ la comisia noastr„ s-a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru munc„ ∫i protecþie social„ ∫i, de asemenea, cu precizarea c„ doi dintre colegii din comisie au votat Ómpotriva acestui proiect, iar unul s-a abþinut, comisia noastr„ propune plenului adoptarea proiectului Ón forma transmis„ de Camera Deputaþilor, f„r„ amendamente.
V„ mulþumesc.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
## V„ mulþumesc.
Nu sunt Ónscrieri la dezbateri generale. V„
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Urm„torul: proiect de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit.
Aveþi cuv‚ntul, domnule secretar de stat.
Acest proiect de lege are Ón vedere faptul c„ Ón aceast„ var„, prin Ordonanþa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, s-a sistematizat toat„ legislaþia ∫i s-a simplificat Ón ceea ce prive∫te impozitul pe venit, cunoscut mai clar ca impozitul pe venitul global.
Œn acest sens, s-a propus aprobarea ∫i a altor prevederi Ón foarte multe ordonanþe adoptate p‚n„ Ón anul 2000 sau p‚n„ la data Ordonanþei Guvernului nr. 7/2001. Œn acest fel, toat„ legislaþia privind impozitul pe venit se reg„se∫te Ón aceast„ Ordonanþ„ a Guvernului nr. 7/2001, mult simplificat„ ∫i care a preluat, Ón mare parte, toate prevederile din ordonanþele anterioare.
Ca atare, v„ rug„m s„ fiþi de acord ca aceast„ ordonanþ„ ∫i urm„toarele s„ fie abrogate.
™i susþineþi, pentru fiecare, acelea∫i argumente, da?
Acelea∫i argumente.
Ca s„ nu le mai reiter„m. Atunci, Ól rog ∫i pe domnul senator Viorel ™tefan, ca pre∫edinte al Comisiei pentru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002 buget, finanþe ∫i b„nci, s„ susþin„ motivarea pentru toate proiectele de lege care vizeaz„ impozitul pe venitul global, a∫a cum a fost stabilit prin diverse ordonanþe de urgenþ„.
V„ rog, domnule senator.
Domnule pre∫edinte, comisia noastr„, cu unanimitate de voturi, a avizat favorabil prezentul proiect de lege, precum ∫i urm„torul, cel privind respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit.
™i celelalte? C„ toate sunt legate de respingere.
Da, ∫i Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 222/2000 pentru modificarea art. 82 din Ordonanþa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare; ∫i Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 235/2000 pentru completarea art. 32 din Ordonanþa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit; ∫i Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 77/2001 pentru modificarea art. 59 din Ordonanþa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit; ∫i Ordonanþa Guvernului nr. 94/2001 pentru completarea art. 6 din Ordonanþa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Toate, p‚n„ la sf‚r∫itul agendei noastre de ast„zi.
Consult plenul Senatului dac„ este de acord s„ vot„m distinct, Óns„ pentru fiecare, f„r„ a mai fi susþinute din partea iniþiatorului ∫i din partea comisiei.
Atunci, v„
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit.
V„ rog s„ votaþi.
Adoptat cu 83 de voturi pentru, 10 voturi Ómpotriv„, dou„ abþineri.
Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 222/2000 pentru modificarea art. 82 din Ordonanþa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare.
V„ rog s„ v„ exprimaþi votul.
Adoptat cu 80 de voturi pentru, 11 voturi Ómpotriv„, o abþinere.
Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 235/2000 pentru completarea art. 32 din Ordonanþa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit.
V„ rog s„ votaþi.
Adoptat cu 83 de voturi pentru, 10 voturi Ómpotriv„, o abþinere.
Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 77/2001 pentru modificarea art. 59 din Ordonanþa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit.
V„ rog s„ v„ exprimaþi votul.
Adoptat cu 81 de voturi pentru, 13 voturi Ómpotriv„, o abþinere.
Proiectul de Lege prvind respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 94/2001 pentru completarea art. 6 din Ordonanþa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit.
O
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Mulþumim iniþiatorului ∫i pre∫edintelui Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci a Senatului.
Trecem la urm„torul punct din ordinea de zi, dezbaterea moþiunii îŒntreþinerea“, introdus„ de grupurile parlamentare P.R.M.—P.D.—P.N.L.
Rog, din partea iniþiatorilor moþiunii, s„ se prezinte aceasta Ón plenul Senatului. De asemenea, Ói rog pe reprezentanþii Executivului s„ ia loc.
Prezentaþi conþinutul moþiunii, v„ rog, domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Domnilor mini∫tri,
Prezint moþiunea privind incapacitatea Guvernului de a rezolva criza provocat„ de majorarea facturilor la Óntreþinere, denumit„ moþiunea îŒntreþinerea“.
Subsemnaþii, parlamentari din Senatul Rom‚niei, Ón temeiul art. 64 ∫i art. 111 alin. (2) din Constituþia Rom‚niei ∫i art. 148—152 din Regulamentul Senatului; lu‚nd act de situaþia catastrofal„ Ón care se afl„ milioanele de cet„þeni ai Rom‚niei, care nu-∫i mai pot pl„ti facturile la Óntreþinere, acestea ajung‚nd s„ dep„∫easc„ cu mult veniturile lunare; av‚nd Ón vedere c„ majoritatea cet„þenilor au acumulat datorii de zeci de milioane lei, risc‚nd, ca urmare a execut„rilor silite, s„ fie evacuaþi din propriile locuinþe pentru neplata sumelor restante; þin‚nd seama de faptul c„, Ón pofida angajamentelor luate prin Programul de guvernare 2001—2004, ca ∫i a m„surilor ∫i strategiilor anunþate, Guvernul nu se dovede∫te capabil s„ elimine cauzele acestui dezechilibru din societatea rom‚neasc„; constat‚nd c„ Legea bugetului pe 2002 nu prevede alocarea unor resurse financiare pentru dep„∫irea unei asemenea crize, supunem dezbaterii Senatului Rom‚niei urm„toarea moþiune:
1. Œn Programul de guvernare 2001—2001, la cap. II, se vorbe∫te despre îProgramul de acþiuni pentru dep„∫irea perioadei de iarn„ 2000—2001“, nerezult‚nd vreo preocupare pentru viitoarele ierni ∫i, cu at‚t mai puþin, pentru modul Ón care populaþia va putea suporta costurile Óntreþinerii (pag. 17—24).
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002. La cap. III pct. 3.3.1., referitor la restructurarea ∫i modernizarea industriei ∫i a sectorului energetic, se menþioneaz„ c„ se va restructura sistemul energetic îpornind de la principii economice legate de preþul energiei ∫i fluidizarea circuitului de pl„þi“.
La acela∫i capitol se mai vorbe∫te despre necesitatea bunei funcþion„ri a A.N.R.E. ∫i a A.N.R.G.N. ∫i îÓncadrarea acestora cu personal calificat“ ∫i despre îevitarea, sub orice form„, a monopoliz„rii reþelelor ∫i conductelor care trebuie s„ r„m‚n„ deschise tuturor agenþilor economici“ (pag. 37—38).
Œn Cartea alb„ a guvern„rii P.S.D., volumul III, pagina 31, se anunþ„ c„ vor fi luate îm„suri pentru reducerea consumului de energie din economie, eficientizarea utiliz„rii gazelor naturale, precum ∫i pentru reducerea arieratelor“.
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#833422. Preþul gazului metan importat este îÓnc„rcat“ de valoarea comisioanelor intermediarilor. Aceast„ firm„ unic„ se nume∫te Windershal Edgars Handerhaous Zug A.G., ni s-a precizat de la Guvern, Ón r„spunsul dat, c„ at‚t comisionul, c‚t ∫i preþul este confidenþial, la care se adaug„ taxele vamale, accizele ∫i T.V.A.-ul 19 — 20% Ón total... Nici vorb„ de transparenþ„ Ón ceea ce prive∫te informarea cet„þenilor asupra modului Ón care este negociat ∫i acceptat un asemenea preþ. Œn materie de energie electric„, preþul intern al energiei este mai mare la îTermoelectrica“ — S.A., adic„ 36,5 USD/MWh, dec‚t cel de la export, demonstr‚ndu-se Ónc„ o dat„ a∫a-zisa preocupare a actualului Guvern social-democrat pentru nivelul de trai al cet„þenilor þ„rii.
· other
1 discurs
<chair narration>
#840943. Œn privinþa regiilor de stat, atragem atenþia c„ acestea continu„ s„ aib„ statutul de monopol, de adev„rat îstat Ón stat“, care Ó∫i permit cheltuieli inimaginabile, ce conduc, Ón mod inevitabil, la majorarea preþului energiei.
Pe de alt„ parte, patrimoniul imobiliar al acestor regii se m„re∫te zi de zi, cu noi sedii somptuoase, cu vile de protocol, case de odihn„, sanatorii ∫i baze de tratament Ón valoare de zeci de milioane de dolari. ™i toate acestea construite din diferenþele dintre preþul energiei achiziþionate ∫i cel cu care este v‚ndut„ populaþiei! Œn plus, tot Ón aceste preþuri sunt incluse valoarea automobilelor de lux, c‚t ∫i salariile uria∫e.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#847604. Œn ceea ce prive∫te crearea unei concurenþe Ón domeniul energetic, ce ar duce la o sc„dere a preþurilor — at‚t la producþie, c‚t ∫i la distribuþie —, aceasta practic nu exist„ at‚t timp c‚t privatizarea ∫i restructurarea Ón domeniu sunt blocate de cercuri de interese din P.S.D. At‚ta vreme c‚t speranþa de sc„dere a acestor preþuri s-a spulberat, iar populaþia a ajuns s„ recurg„ la gesturi disperate, merg‚nd p‚n„ la anunþuri pe posturi locale de televiziune, de genul îV‚nd rinichi pentru a putea pl„ti datoria la Óntreþinere“, m„surile anunþate de primul-ministru privind a∫a-zisele tarife sociale ∫i plata Ón tran∫e egale a cotelor la Óntreþinere nu reprezint„, nici pe departe, o soluþie viabil„.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#854675. Ultima îumflare“ a preþului energiei are loc la livrarea efectiv„, care adaug„ acestuia toate pierderile de pe reþea datorate st„rii tehnice a sistemului ∫i valoarea sustragerilor. Astfel, Ón regim pau∫al, se ajunge la facturi care dep„∫esc suma de 10 milioane lei, imposibil de suportat de a∫a-zi∫ii îbeneficiari ai serviciilor“. Nici ultima m„sur„ a contoriz„rii p‚n„ Ón anul 2003—2004 nu rezolv„ problema valorii facturii, c‚t„ vreme preþul aplicat este excesiv.
· Dezbatere proiect de lege · adoptat
114 de discursuri
Din sal„
#89193Sunt am‚ndoi mini∫trii...
M„ scuzaþi, v„ mulþumesc am‚ndurora.
Domnilor mini∫tri, 50 de senatori ai Rom‚niei v„ arat„, dup„ modelul acceptat de Guvernul dumneavoastr„, cartona∫ul ro∫u.
Da, v„ mulþumim.
Aþi Óncheiat, da, domnule senator? V„ mulþumim, domnule senator.
Deci fac cunoscut plenului Senatului modul Ón care sunt atribuiþi timpii pentru dezbaterea moþiunii acum prezentate aici.
Pentru formularea punctului de vedere al Guvernului prin reprezentanþii s„i sunt alocate 20 de minute; Grupul parlamentar al Partidului Social-Democrat ∫i Umanist — 35 de minute; Grupul parlamentar al P.R.M. — 19 minute; Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal — 7 minute; Grupul parlamentar P.D. — 5 minute; Grupul parlamentar al U.D.M.R. — 6 minute ∫i 3 minute pentru senatorii independenþi. Pentru eventualitatea unui r„spuns la dezbaterile moþiunii, Guvernul are la dispoziþie 15 minute.
Œl invit la tribun„ pe domnul ministru Dan Ion Popescu, pentru a r„spunde la moþiune, din partea Executivului.
A∫ vrea s„ se consemneze Ón stenograma ∫edinþei de ast„zi c„, din cei 58 de senatori care au semnat moþiunea, ne-au onorat cu prezenþa doar 50%, deci e o dovad„ c„ nici m„car nici d‚n∫ii nu cred Ón ea. V„ mulþumesc.
Da, s„ vedem, poate mai vin pe parcurs. ™i, oricum, la vot o s„ vedem susþinerea... Da, v„ rog.
Œi mulþumesc distinsului meu coleg din partidul de guvern„m‚nt, dar s„ nu uit„m c„ nici dumneavoastr„, domnule coleg, nu sunteþi mai mulþi Ón sal„. Sunt convins, ca de obicei, c„ vor veni toþi mini∫trii Ón jurul orei 13,00, c‚nd se va supune moþiunea la vot.
V„ mulþumesc.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
De acord.
V„ rog, domnule ministru, aveþi cuv‚ntul.
## **Domnul Dan-Ioan Popescu —** _ministrul industriei ∫i resurselor:_
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Noua moþiune simpl„, intitulat„ îŒntreþinerea“, semnat„ de 56 de reprezentanþi ai Partidului Naþional Liberal, Partidului Democrat ∫i Partidului Rom‚nia Mare se Ónscrie, dup„ opinia noastr„, Óntr-o serie de gesturi politice ∫icanatorii, menite s„ critice, cu obstinaþie, orice iniþiativ„ guvernamental„ Ón direcþia soluþion„rii gravelor probleme nerezolvate de cei care au fost la guvernare timp de patru ani. îMoþioni∫tii“ de acum vor s„ fie cu orice preþ campionii inflaþiei. Dac„ Ón anii trecuþi au fost campionii inflaþiei economice, acum vor cu orice preþ s„ devin„ campionii inflaþiei de moþiuni.
Felicit‚nd pe semnatarii moþiunii c„ au citit Programul de guvernare ∫i, Ón acela∫i timp, au Ónþeles principalele realiz„ri Ón sectorul energetic, voi c„uta s„ vin Ón sprijinul dumneavoastr„ cu unele preciz„ri care s„ scoat„ Ón evidenþ„ ce s-a realizat, iar dumneavoastr„ s„ aveþi t„ria profesional„ ∫i moral„ s„ recunoa∫teþi aceste lucruri.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn leg„tur„ cu afirmaþia din moþiune c„ Ón Programul de guvernare au fost evidenþiate numai acþiunile pentru dep„∫irea iernii 2000—2001, f„r„ vreo preocupare pentru iernile viitoare, trebuie s„ facem de la Ónceput precizarea c„ aceasta este parþial corect„, Ón sensul c„ timp de patru ani nu a existat nici o preocupare pentru trecerea iernii, guvernele dumneavoastr„ baz‚ndu-se numai pe bunul Dumnezeu, fiind, practic, necesar s„ introducem un program de urgenþ„ real pentru trecerea Ón bune condiþii a primei ierni.
V„ reamintim, dac„ mai este cazul, c„ la preluarea guvern„rii, Ón decembrie 2000, starea infrastructurii publice de gospod„rie comunal„ ∫i aprovizionarea cu
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002. combustibil se g„sea Óntr-o situaþie critic„. Aceasta, nu numai datorit„ dep„∫irii cu mulþi ani a duratei normale de viaþ„ a echipamentelor ∫i dot„rilor, ci mai ales faptului c„ Ón timpul guvern„rii din perioada 1996—2000 nu s-au realizat reparaþiile scadente ∫i nu s-au f„cut nici un fel de lucr„ri de modernizare, dar, Ón special, a modului iresponsabil Ón care s-a folosit energia hidro Ón vara ∫i toamna anului 2000, c‚nd, practic, nivelul de acumul„ri Ón lacuri era sub limita de siguranþ„ a sistemului, iar stocurile de combustibil erau insuficiente, dar achiziþionate din import, Ón special la preþuri enorme. Œn aceste condiþii, credem c„ orice Guvern responsabil ∫i-ar fi pus ca ∫i noi, cu prioritate problema ie∫irii din iarna Ón care se afla c‚nd a preluat guvernarea.
Termin imediat, domnule pre∫edinte.
V„ rog.
## **Domnul Dan-Ioan Popescu:**
Preocup„rile Guvernului Ón acest domeniu nu au nici o leg„tur„ cu m„surile antieconomice ∫i centraliste invocate de semnatarii moþiunii, ci, din contr„, urm„resc soluþionarea unei probleme cu impact social deosebit Ón condiþii de eficienþ„ economic„ ∫i cu grija permanent„ pentru categoriile sociale cu venituri reduse.
Doamnelor ∫i domnilor senatori, problemele energetice care devin tot mai complexe pe plan mondial Ón cadrul proceselor de modernizare industrial„, constituie ∫i pentru Guvernul Rom‚niei o preocupare esenþial„ ∫i asta nu din motive electorale ∫i politicianiste, ci av‚nd ca scop realizarea unei reforme reale a sectorului ∫i o Ómbun„t„þire a calit„þii serviciilor publice la un raport preþ-calitate corespunz„tor ∫i cu implicarea autorit„þilor administraþiei publice locale.
Œn concluzie, f„r„ a nega sau restr‚nge dreptul opoziþiei democratice ∫i parlamentare de a ne sancþiona prompt atunci c‚nd, Óntr-adev„r, gre∫im, solicit„m autorilor ∫i susþin„torilor moþiunii s„ þin„ cont de faptul c„ politica degetului acuzator nu þine nici de cald, nici nu ajut„ la ceva. Desigur, o dat„ ce þi-ai depus mandatul ∫i ai l„sat Ón acela∫i timp c„m„rile þ„rii goale, Óþi vine mult mai u∫or s„ emiþi aforisme, a∫a dup„ cum face un eminent g‚nditor ∫i lider politic: îIarna nu-i ca vara.“
Afl‚nd probabil din pres„ c„ azi se dezbate Ón Senatul Rom‚niei moþiunea îŒntreþinerea“, a∫ vrea s„ v„ informez, doamnelor ∫i domnilor senatori, de faptul c„ Ón Comisia European„ urmeaz„ s„ se aprobe tot ast„zi deschiderea capitolului de negocieri privind energia, Ón contextul ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, capitol care a fost Ón directa coordonare a Ministerului Industriei ∫i Resurselor, fapt ce confirm„ c„ reformele iniþiate de Guvernul Adrian N„stase Ón ultimul an sunt Ón direcþia evoluþiei europene.
De asemenea, v„ informez c„ tot ast„zi este posibil s„ se deschid„ ∫i al doilea capitol privind libera circulaþie a m„rfurilor, fapt ce confirm„ drumul ascendent pe care a mers Guvernul Rom‚niei.
Œn consecinþ„, v„ solicit„m respingerea moþiunii. V„ mulþumesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002
V„ mulþumesc, domnule ministru.
Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar P.S.D., domnul senator Doru-Laurian B„dulescu.
V„ rog s„ v„ prezentaþi cuv‚ntul.
## **Domnul Doru-Laurian B„dulescu:**
V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori, Stimaþi invitaþi,
Ne afl„m Ón a VII-a s„pt„m‚n„ a actualei sesiuni parlamentare ∫i dezbatem a VI-a moþiune simpl„ iniþiat„ de opoziþie.
Criticii de aici ∫i de aiurea care au afirmat c„ Ón Rom‚nia opoziþia nu exist„ sunt tentaþi s„ cread„ c„ opoziþia exist„ ∫i chiar este activ„. Activ„, nu ∫i constructiv„. Aceasta pare a fi ultima preocupare a opoziþiei. At‚t de activ„, Ónc‚t Ó∫i doboar„ propriile recorduri: 6 moþiuni Ón 7 s„pt„m‚ni reprezint„ o performanþ„ de invidiat. ™i dac„ nu-∫i pierde suflul p‚n„ la sf‚r∫itul actualei sesiuni, opoziþia are ∫ansa de a introduce Parlamentul Rom‚niei Ón îCartea recordurilor“ (îGuiness Book“).
S„ mai Óndr„zneasc„ cineva s„ afirme c„ opoziþia nu-i preocupat„ de Ómbun„t„þirea performanþelor þ„rii!
Totodat„, nu poate trece neobservat„ consolidarea tripletei P.R.M. — P.D. — P.N.L. Acel exerciþiu de apropiere conjunctural„, cum se explicau parlamentarii liberali ∫i democraþi, care a debutat la moþiunea de cenzur„ din decembrie 2001 se dovede∫te a fi o Ónþelegere solid„, pe termen lung, bazat„ pe Ónc„ nu ∫tim ce principii, care funcþioneaz„ ∫i Ón cadrul moþiunii aflate Ón dezbatere. S„-∫i fi Ónsu∫it democraþii ∫i liberalii atitudinea P.R.M.?
Din sal„
#112885Da.
## **Domnul Doru-Laurian B„dulescu:**
S„-∫i fi asumat P.E.M.-i∫tii n„ravurile ∫i gre∫elile P.N.L. ∫i P.D. c‚t au fost la guvernare?
Din sal„
#113065Asta nu!
Nu se ∫tie cu exactitate. Ceea ce se constat„ cu certitudine este tripleta P.R.M. — P.D. — P.N.L. remarcat„ at‚t Ón þar„, c‚t ∫i Ón str„in„tate.
Din sal„
#113278Este adev„rat.
## **Domnul Doru-Laurian B„dulescu:**
Remarc‚nd lipsa de eficienþ„ a moþiunilor, indiferent de subiectul pe care Ól abordeaz„, un distins coleg din opoziþie se Óntreba cu cinism: îCum altfel am putea tul-
bura lini∫tea ∫i ritmul Parlamentului?“ Edificator pentru ceea ce urm„re∫te opoziþia prin aceast„ avalan∫„ de moþiuni, nu credeþi?
Moþiunea de azi, intitulat„ îŒntreþinerea“, tulbur„, e drept, programul legislativ al Senatului, dar nu ∫i lini∫tea unora dintre iniþiatorii ∫i semnatarii ei, pentru c„ nu cred s„ existe printre semnatarii moþiunii senatori aflaþi Ón imposibilitatea de a-∫i achita factura de Óntreþinere.
Valoarea acestor facturi Óns„ preocup„ milioane de cet„þeni. Ca reprezentant al partidului de guvern„m‚nt nu m„ a∫teptam ca opoziþia s„-i ofere Guvernului soluþii viabile pentru rezolvarea situaþiei din sistemul energetic. Dac„ ar fi avut soluþii viabile le-ar fi aplicat c‚nd s-au aflat la guvernare ∫i ast„zi ne-am fi aflat pe o treapt„ superioar„ din punct de vedere economic ∫i al nivelului de trai. Dar opoziþia nu a avut soluþii c‚nd a fost la guvernare ∫i nu are nici acum.
Nu i-a p„sat nici atunci de marea mas„ a pl„titorilor de Óntreþinere, dup„ cum nu-i pas„ nici acum. Œn textul moþiunii se Óncearc„ acreditarea ideii c„ actualele probleme din sectorul energetic au ap„rut o dat„ cu guvernarea P.S.D. Nu au ap„rut acum, stimaþi colegi. Ele sunt rezultatul politicii lipsite de performanþ„ ∫i de responsabilitate duse ani de zile de mini∫trii fostei coaliþii, Óntre care memorabili sunt cei ai P.D. ∫i P.N.L.
Stimaþi liberali, democraþi ∫i P.R.M.-i∫ti, vreau s„ v„ aduc aminte c„ Ón ianuarie 2000, c‚nd v„ aflaþi la guvernare, except‚nd P.R.M., zeci de ora∫e ∫i municipii au fost aruncate Ón frig. Peste 25% din apartamentele locuite au fost atunci debran∫ate de la termoficare pentru c„ de la o lun„ la alta se dublau costurile, iar facturile la Óntreþinere explodau pur ∫i simplu.
Ne repro∫aþi preþul mare al gazului metan din import. Noi nu am vrut s„ invoc„m mo∫tenirea pe care ne-aþi l„sat-o, deoarece am crezut c„ este mai corect s„ vorbim despre prezent ∫i viitor. Situaþia economic„ ∫i starea social„ erau at‚t de critice Ónc‚t nu am avut timp pentru analize, evalu„ri, bilanþuri la preluarea guvern„rii þ„rii. Trebuia s„ facem sectoarele — mai ales sectorul resurselor minerale — s„ funcþioneze imediat, urgent„ fiind scoaterea populaþiei din iarna 2000—2001. Azi trebuie s„ spunem Óns„ c„ deficienþele la capitolul gaze naturale vi se datoreaz„ Ón totalitate, stimaþi reprezentanþi ai P.D. ∫i P.N.L., care, Ómpreun„ cu reprezentanþii P.N.Þ., aþi r„spuns de sectorul energetic, pred‚nd ∫tafeta nerealiz„rilor de 3 ori Ón 4 ani.
De asemenea, fosta putere a dus o politic„ iresponsabil„, neglij‚nd relaþiile cu Federaþia Rus„, principalul furnizor de gaze naturale pentru toat„ Europa. Au preferat, Ón schimb, propriile relaþii de afaceri. Fostul Guvern nu a avut nici o strategie de Ónmagazinare a gazelor. Abia Ón acest an Ministerul Industriei ∫i Resurselor a pus la punct un plan de amenajare a capacit„þilor de depozitare a gazelor naturale. Astfel, p‚n„ Ón 2004, Rom‚nia poate deveni independent„, din acest punct de vedere, ajung‚nd la o capacitate de depozitare de 4 miliarde m[3] .
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002. Se mai spune Ón textul moþiunii c„ P.S.D. blocheaz„ restructurarea ∫i privatizarea Ón domeniul energetic. Este cel puþin ridicol„ aceast„ acuz„, Ón condiþiile Ón care fosta guvernare a reu∫it s„ compromit„ tot ceea ce þinea de privatizare. Practic, Ón domeniul energetic Ón mandatul dumneavoastr„ nu s-a f„cut privatizare. S-a remarcat Óns„ un simulacru de restructurare Ón urma c„reia au r„mas g„uri negre ∫i probleme sociale explozive.
Nici Ón prezent nu s-a reu∫it clarificarea pe deplin a situaþiei juridice a patrimoniului ∫i delimitarea, Ón baza Legii nr. 213/1998, privind proprietatea privat„ ∫i cea public„ a statului.
Domnilor moþionari, v„ informez c„ acum exist„ strategia de dezvoltare a sistemului energetic, conceput„ de P.S.D., strategie care a fost apreciat„ favorabil Ón raportul periodic al Comisiei Europene. Œn aceast„ strategie este prev„zut„ privatizarea sectorului energetic, dar nu se poate face Óntr-un an ceea ce n-aþi f„cut dumneavoastr„ Ón cei 4 ani c‚t au erupt, Ón fruntea Ministerului Industriei ∫i Comerþului, mini∫trii P.N.L., P.N.Þ.D., apoi P.D., Ón baza Ónþeleptului algoritm politic.
Din sal„
#117833## ™i U.D.M.R.
## **Domnul Doru-Laurian B„dulescu:**
Distribuþia poate ∫i va fi integral privatizat„, dar producþia Ón termocentrale nu va putea fi privatizat„ Ón proporþie mai mare de 40%. Nu se poate privatiza oricum, trebuie s„ se aib„ Ón vedere realizarea unui preþ de v‚nzare acceptabil pentru obiectivele energetice alese ∫i Óndeplinirea obiectivelor de protecþie social„ ∫i postprivatizare, precum sunt: competitivitatea, modernizarea, Ónt„rirea capabilit„þilor pe piaþa agenþilor economici.
Este esenþial ca sumele obþinute Ón privatizare s„ fie obþinute tot Ón sectorul energetic, pentru promovarea tehnologiilor eficiente de producere a energiei.
Œn ceea ce prive∫te presupusa sc„dere a preþurilor de producþie ∫i distribuþie a energiei Ón cazul cre„rii concurenþei prin privatizare este surprinz„tor c„ politicieni de orientare liberal„ neglijeaz„ Óns„∫i esenþa liberalismului. Este probat practic c„ orice investitor privat va cre∫te Óntr-o prim„ etap„ tarifele pentru recuperarea capitalului investit.
Pentru protecþie social„, P.S.D. s-a g‚ndit ca statul s„ garanteze recuperarea investiþiilor de capital. Dar, Ónainte de toate, P.S.D. trebuie s„ fac„ ceea ce guvernarea la care au participat ∫i P.N.L. ∫i P.D. nu a f„cut: restructurarea sistemului energetic.
Stimaþi colegi, moþiunea îŒntreþinerea“ este dep„∫it„ ∫i lipsit„ de conþinut ast„zi, c‚nd afar„ sunt 19ºC ∫i facturile de Óntreþinere scad semnificativ. Realitatea este c„ acuzele pe care le aduceþi nu sunt dec‚t o Óncercare de a minimaliza realiz„rile actualei guvern„ri. Observ„m c„ poziþia favorabil„ a cercurilor internaþionale faþ„ de realiz„rile Rom‚niei din ultimul an ∫i, Ón acest context, faþ„ de candidatura noastr„ pentru aderarea la NATO, suspendarea vizelor pentru cet„þenii rom‚ni Ón spaþiul
Schengen, aprobarea bugetului de stat ∫i a bugetul asigur„rilor sociale pe 2002 pentru prima dat„ potrivit prevederilor Constituþiei, ca s„ nu menþionez dec‚t unele din succesele guvern„rii P.S.D., nu v„ bucur„.
Strategia avalan∫ei de moþiuni iniþiat„ de dumneavoastr„ Ón aceast„ sesiune este Óns„ semnificativ„ ∫i periculoas„ din punct de vedere economic.
Din sal„
#123162Bravooo!
V„ mulþumesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar Partidul Rom‚nia Mare, domnul senator Nicolae Iorga.
## **Domnul Nicolae Marian Iorga:**
Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„, Domnilor mini∫tri,
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Nu vreau s„ iau din timpul colegilor mei, dar, vedeþi?, unii, din patrulater, au ajuns triplet„ ∫i alþii au ajuns la dualism. Ce este mai bine vom vedea.
Oricum, Ón Programul de guvernare 2001—2004, pagina 8, alin. 4, pct. 2, se cite∫te: îCombaterea s„r„ciei ∫i ∫omajului“.
Dac„ ∫i domnul Ion Iliescu, care o fi el s„rac, cum declar„, dar Ón nici un caz ∫omer, a ajuns s„ se pl‚ng„ faþ„ de factura Óntreþinerii, moþiunea de azi este absolut Óntemeiat„.
Pentru c„, doamnelor ∫i domnilor senatori, regiile termo îDistrigaz“ ∫i îRenel“ absorb, Ón ultima perioad„ de timp, aproape toate veniturile populaþiei. Necazul este c„ acest lucru se face mai ales prin modul de calcul al facturilor.
Cet„þenii, mai ales pensionarii din categoria c„rora domnul Iliescu uit„ c„ face parte, sunt sufocaþi de aceste taxe care au crescut din decembrie 2000 p‚n„ ast„zi cu aproape 300%. V„ rog s„ m„ verificaþi.
Aceasta Ón condiþiile Ón care nimeni din aceste regii nu mai r„spunde Ón faþa autorit„þilor de aplicare a legilor Ón vigoare.
Regiile enunþate mai sus se consider„ stat Ón stat ∫i prin faptul c„ deþin monopolul Ón domeniul respectiv aplic‚nd nu legea, ci invers. Cum Ó∫i poate imagina cineva c„ Ó∫i pot achita un pensionar, un ∫omer, un profesor, din p„cate, numai taxele de Óntreþinere ale unui apartament care dep„∫esc 2 milioane de lei lunar, c‚nd pensia, ajutorul de ∫omaj sau salariul de profesor sunt a∫a cum le cunoa∫tem cu toþii?
Nu vreau s„ dau numele, dar un coleg de la P.S.D. m-a auzit vorbind la telefon, Ónainte de Ónceperea moþiunii, cu doamna Naita Silvia din Bra∫ov, str. Molidului nr. 31, ap. 1, pensionar„ ∫i ea ∫i soþul de la îRoman“ — S.A., au 2.400.000 pensie, iar Óntreþinerea este 2.300.000 pe luna trecut„. Notaþi ∫i verificaþi-m„.
Acum eu sunt elegant, nu folosesc îCiocul mic“ sau…
Œn acela∫i timp, salariile conducerii regiilor dep„∫esc limita bunului-simþ, masc‚nd practic unele elemente de cheltuieli ce sunt incluse Ón final Ón facturile umflate care sfideaz„ populaþia þ„rii ∫i arunc„ Rom‚nia Ón r‚ndul þ„rilor din lumea a IV-a, þ„rile din lumea a III-a devenind pentru noi un model demn de urmat.
™i cum se aplic„ principiul îla a∫a facturi, a∫a salarii“, salariul mediu Ón decembrie 2001 la producþia, transportul, distribuþia, de energie electric„ ∫i termic„, gaze ∫i ap„ cald„ este de 10.016.652 lei brut, cu 19,2% mai mare dec‚t Ón noiembrie 2001, ∫i de 6.543.681 net, mai mari cu 15,7% dec‚t Ón noiembrie acela∫i an. Aceasta Ón timp ce c‚∫tigul salarial mediu pe luna decembrie 2001, tot la nivel naþional, a fost de 5.299.736 lei brut ∫i 3.659.686 lei net.
Œn aceast„ situaþie, v„ propunem c‚teva soluþii, fiindc„ tot vorbea cineva c„ nu avem.
Œn primul r‚nd, redimensionarea num„rului de personal la regiile respective.
2. Ierarhizarea sistemului de salarizare Ón funcþie de structura de personal ∫i a unor limite maxime admise de lege.
3. Pierderile de energie termic„ s„ fie suportate de furnizor, cu obligarea acestuia s„ elimine aceste pierderi.
4. îEra termo“ s„ restituie asociaþiilor de locatari pierderile incluse Ón facturile anterioare, acestea urm‚nd a fi stabilite de o comisie de experþi.
5. Guvernul s„ dispun„ Ón regim de urgenþ„ verificarea gestionar„ de fond Ón toate aceste regii ∫i s„ ia m„surile ce se impun pentru remedierea situaþiei, inclusiv prin formarea unor comisii de supraveghere a acestora, presa av‚nd acces Óntotdeauna pentru asigurarea unei transparenþe totale ∫i eliminarea oric„ror suspiciuni.
Nu pot Óncheia… Iertaþi-m„, am ∫i eu o mam„ pensionar„… ∫i aleg„torii m-au trimis aici nu ca s„ pl„tesc eu Óntreþinerea, ci ca s„ le susþin interesele lor, care nu au salariu de senator ca Iorga.
Mulþumindu-i din inim„ domnului ministru Popescu, care a inventat o nou„ denumire, de îmoþioni∫ti“, de ce nu îdinozauri“?, vorba unui coleg al c„rui nume _nem tudom_ ca p„m‚ntul, Ómi permit, s„-i prezint ceva:
îGuvernul Rom‚niei Nr. 1.204/15.III.2002
V„ mulþumesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar P.D., doamna Maria Petre.
## **Doamna Maria Petre:**
V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
O distins„ coleg„ doamn„ senator ne acuza zilele trecute de lips„ de memorie ∫i, evident, lips„ de inspiraþie politic„. Nu mi-am propus s„-i dau o replic„ din cel puþin dou„ motive: suntem, oricum, prea puþine femei Ón Senatul Rom‚niei ∫i al doilea motiv pentru care nu-i dau replic„ doamnei colege este acela c„ viaþa rom‚nului e determinat„ de acþiunile puterii, ∫i nu de memoria opoziþiei. Fac Óns„, la r‚ndul meu, apel la memoria puterii actuale, Ón care cred c„ mai figureaz„ ca ∫i Ón memoria mea, cu siguranþ„, o þar„ Ómp‚nzit„ Ón toamna lui 2000 de panouri imense de pe care z‚mbea Ómbietor sloganul: îMai aproape de oameni, Ómpreun„ cu ei.“
V„ reamintesc, stimaþi colegi, c„ prima declaraþie politic„ din actuala sesiune parlamentar„, prezentat„ de un coleg de-al meu din Grupul P.D., se intitula îDecembrie 2001 — ianuarie 2002. Lunile disper„rii rom‚nilor“ ∫i semnala pericolul enorm pe care cele mai aberante cre∫teri de preþuri la energie din ultimii 12 ani Ól reprezint„ pentru viaþa ∫i a∫a suficient de grea a rom‚nului.
Primul-ministru Adrian N„stase Óncerca Ón aceea∫i perioad„ s„ caute explicaþii pentru faptul c„ rom‚nii au trebuit s„ traverseze cea mai grea iarn„ din ultimii 12 ani. Iat„ ce declara Domnia sa cu puþin„ vreme Ón urm„: îDin cauza lipsei de control asupra regiilor locale, plata ineficienþei sistemului ∫i a indolenþei se transfer„ la populaþie.“ Tardiv„ revelaþia ∫i cu evident iz de ipocrizie. Datele statistice sunt Óns„ concludente.
Œn luna ianuarie 2002, salariul mediu pe economie a crescut cu fabuloasa sum„ de 12.000 lei, Ón timp ce factura la Óntreþinere cu cel puþin 1 milion de lei.
Œn acel moment, stimaþi colegi de la putere, panourile dumneavoastr„ publicitare din 2000 s-au spart Ón milioane de buc„þele de tabele afi∫ate pe u∫ile blocurilor rom‚nilor cu un slogan schimbat: îMai departe de oameni. Separat de ei.“
Credem c„ a sosit momentul ca Executivul s„-∫i asume r„spunderea pentru aducerea populaþiei nu doar Ón mizerie, ci ∫i Ón disperare. Œl voi cita din nou pe domnul prim-ministru, cu o intervenþie f„cut„ Ón ianuarie 2001: îNu intenþion„m s„ introducem curbe de sacrificiu pentru populaþie.“
V„ mulþumesc, domnule senator!
Are cuv‚ntul domnul senator Gheorghe Flutur, din partea Grupului parlamentar P.N.L.
Poftiþi, domnule senator.
Doamnelor ∫i domnilor colegi parlamentari, Domnilor mini∫tri,
Stimaþi invitaþi,
Dup„ cum observaþi, chiar dac„ ne convine, chiar dac„ nu, problema Óntreþinerii a devenit o problem„ de viaþ„ Ón Rom‚nia zilelor noastre.
A∫ vrea, Ón primul r‚nd, s„-i spun domnului ministru al industriilor c„ nu cred c„ este mai mare ∫ican„ dec‚t preþul facturii ∫i nu cred c„ ar trebui s„ se pun„ problema acestor moþiuni, pe care dumnealui le consider„ ∫icane.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002 A∫ vrea s„ spun reprezentantului P.S.D. c„ exist„ soluþii pentru a stopa acest ∫ir al moþiunilor, dar, rezolvaþi, domnilor colegi din banca puterii, problemele majore ale Rom‚niei ∫i nu oferiþi opoziþiei aceste subiecte care noi consider„m c„ sunt de bun-simþ ∫i de obligaþie moral„ pe care le avem, a le ridica, Ón mod public, Ón faþa naþiunii care ne-a trimis Ón Parlament.
Partidul Naþional Liberal Ó∫i propune s„ analizeze cauzele care au generat aceast„ situaþie ∫i ne referim aici, Ón primul r‚nd, la Ónt‚rzierea nepermis„ a restructur„rilor Ón domeniul energetic, Ón domeniul producerii ∫i Ón domeniul distribuirii energiei.
S-a vorbit Ón moþiune de aceast„ problem„ ∫i consider„m c„ este urgent s„ se ia not„ ∫i s„ se treac„ la restructurarea ∫i privatizarea acestui sistem.
De asemenea, ne punem o Óntrebare asupra modului cum aþi negociat cu Fondul Monetar Internaþional, pentru c„, din c‚te Ómi amintesc, c‚nd eraþi Ón opoziþie, criticaþi vechea coaliþie c„ se negocia îÓn genunchi“. M„ Óntreb, oare Ón ce poziþie aþi negociat dumneavoastr„ Ón luna noiembrie Acordul stand-by cu Fondul Monetar Internaþional, pentru c„ nu a trecut o lun„ ∫i jum„tate ∫i deja Guvernul N„stase a ie∫it public, ∫i-a dat seama de impactul, de dezechilibrul bugetelor de familie Ón raport cu valoarea facturilor, Óncerc‚nd soluþii.
Tocmai Ón acest context abord„m moþiunea noastr„ de ast„zi ∫i o s„-mi permit s„ fac c‚teva preciz„ri punctuale.
Spre deosebire de antevorbitorii mei, v„ rog s„-mi permiteþi s„ nuanþez dou„ probleme fundamentale pentru tema dezb„tut„ ast„zi. Una se refer„ la modul Ón care a explodat, pur ∫i simplu, insuportabila obligaþie a achit„rii serviciilor utilitare. Cealalt„ se refer„ la structura bugetului de familie, la componenþa co∫ului zilnic.
V„ mulþumesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Puskás Valentin-Zoltán, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.
Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri,
## Distins Senat,
Œn ultima perioad„, Senatul dezbate aproape s„pt„m‚nal c‚te o moþiune simpl„ ∫i, de aceea, nici nu m„ surprinde lipsa de interes sau chiar plictiseala cu care sala, auditoriul, ascult„ argumentele ∫i contraargumentele, cu toate c„ acum este vorba, Óntr-adev„r, de o problem„ important„ — Óntreþinerea.
Pe undeva, m„ simt vinovat pentru aceast„ moþiune simpl„, pentru c„, nu de mult, Óntr-o declaraþie politic„ am ridicat aceast„ problem„ ca o problem„ care trebuie rezolvat„ Ón continuare ∫i, dup„ cum v„d, colegii mei de la opoziþie au prins gustul declaraþiei mele ∫i au f„cut o moþiune simpl„ pe care au Ónaintat-o Senatului.
Eu cred c„ domnul ministru Popescu, atunci c‚nd a spus: îHabar nu aveþi de problema energiei nucleare“, nu s-a referit la U.D.M.R., cu toate c„ ne aflam la guvernare, a∫a cum s-a strigat dintr-o parte a s„lii: î™i U.D.M.R. ∫i U.D.M.R.“ Da, ne aflam la guvernare, dar ∫i atunci am intervenit foarte prompt, am avut chiar un program pentru acest lucru, dar acea sintagm„ care a fost pronunþat„ aici de un distins coleg, îNem tudom“, a fost caracteristic„ Guvernului precedent ∫i Ón acest caz, ∫i tocmai de aceea a disp„rut ∫i Guvernul respectiv, pentru c„ era ca ∫i vieþuitoarele respective, despre care a vorbit senatorul antevorbitor, pentru c„ ∫tiau numai acest lucru: îNem tudom“, ∫i gata.
Stimaþi domni colegi,
Aceast„ moþiune simpl„ care se refer„ la Óntreþinere trebuie s„ fie un lucru care trebuie analizat Ón complexitatea sa. Dac„ nu vom analiza aceast„ complexitate, de ani de zile, atunci nu vom putea niciodat„ s„ ajungem la cauzele care au generat ∫i genereaz„ Ón continuare aceast„ problem„.
Nu vreau acum s„ vorbesc despre faptul c„ centralele termice neperformante au fost construite acum 25—30 de ani, ce randament au conductele termice… Trebuie s„ v„ spun c„ la noi, Ón Covasna, unii Óntreprinz„tori au ∫i
Ónceput o afacere, cultiv‚nd citrice pe traseele unde sunt aceste conducte, pentru c„ se pierde energia termic„. Pentru asta, sunt necesare investiþii. Au fost necesare ∫i acum cinci ani, ∫i acum zece ani, ∫i vor fi necesare ∫i Ón continuare, ∫i nu un Guvern anume trebuia s„ rezolve sau trebuie s„ rezolve problemele, ci succesiunea de guverne, pentru c„ sunt probleme foarte importante, care necesit„ investiþii foarte mari.
™i eu v„ mulþumesc.
Din partea senatorilor independenþi, are cuv‚ntul doamna senator Simona Marinescu.
## **Doamna Simona Marinescu:**
Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„, Domnilor mini∫tri,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Stimaþi invitaþi,
Pe principiul c„ niciodat„ nu este prea t‚rziu, salut„m faptul c„ opoziþia P.R.M. — P.D. — P.N.L. a aflat Ón anul 2002 ce prevede Constituþia Rom‚niei.
Nu a∫ fi dorit s„ iau cuv‚ntul, dac„ nu a∫ fi g„sit Ón finalul moþiunii un text care s„ probeze faptul c„ exist„ partide Ón Rom‚nia care citesc Constituþia doar atunci c‚nd sunt Ón opoziþie.
N-ar fi prea t‚rziu nici atunci, stimaþi colegi, dac„ lectura s-ar face cu bun„-credinþ„ ∫i cu respect faþ„ de valorile statului rom‚n, pe care, indiferent de opþiunea politic„, trebuie s„-l ap„r„m.
Voi cita mesajul de Óncheiere al moþiunii simple îŒntreþinerea“, supus„ dezbaterii Senatului de c„tre opoziþia unit„ P.R.M. — P.D. — P.N.L.
Citez: îŒn concluzie, semnatarii prezentei moþiuni constat„ Ónc„lcarea de c„tre Guvernul Rom‚niei a art. 43 din Constituþie, prin care statul este obligat s„ ia m„suri de protecþie social„ de natur„ s„ asigure cet„þenilor un nivel de trai decent“ — am Óncheiat citatul — ∫i solicit„ acestuia, adic„ Guvernului, s„ ia m„suri.
Cu siguranþ„, ∫tiþi, stimaþi colegi, c„ acest text este Ón vigoare din anul 1991 ∫i c„ nu a fost suspendat Ón aplicarea sa Ón perioada 1996—2000. Totodat„, v„ invit s„ remarcaþi c„, a∫a cum prevede expres art. 43 din Constituþie, statul, ∫i nu doar Guvernul, este cel care are obligaþia de a lua m„suri de protecþie social„, iar statul, Ón sensul acestui articol, este reprezentat de puterile sale — legiuitoare, executiv„ ∫i judec„toreasc„ — fiindc„ atunci c‚nd vorbim de dezvoltare economic„ ∫i de protecþie social„ suntem legaþi prin acela∫i angajament — putere, opoziþie.
O anumit„ moralitate m„ oblig„, stimaþi colegi, s„ nu insist Ón a vorbi despre accentele demagogice ale acestui document ∫i s„ Óncerc s„ v„ spun care sunt cauzele reale ale situaþiei la care v„ referiþi Ón moþiune.
Totu∫i, sunt singura persoan„ din aceast„ sal„ care a fost martor„ zi de zi, din 1990 p‚n„ Ón decembrie 2000, la tot ce s-a petrecut Ón domeniul muncii ∫i protecþiei sociale ∫i, din acelea∫i considerente morale, am dorit s„ exprim eu acest punct de vedere.
V„ rog! V„ rog!
## **Doamna Simona Marinescu:**
Aceast„ situaþie a fost generat„ de neacceptarea m„surilor de indexare periodic„ a pensiilor a∫a cum erau propuse de Ministerul Muncii, neacceptare exprimat„ Ón Guvern de mini∫trii finanþelor ∫i de alþi mini∫tri, care considerau mai importante priorit„þile lor dec‚t traiul zilnic al pensionarilor.
Din respect pentru aceast„ categorie social„, n-am s„ pronunþ la microfon ∫i n-am s„ fac publice aprecierile unora dintre demnitarii acelei perioade cu privire la recorelarea pensiilor, at‚t de a∫teptat„ de v‚rstnici.
Recorelarea votat„ ca principiu de Parlament, prin Legea nr. 19/2000, a fost m„cel„rit„ de Guvern, din diverse motive. Nu vreau s„ le enum„r pe toate, dar nu pot s„ trec cu vederea c„ anumite orgolii care se exacerbau episodic Óntre partidele din coaliþie au Óngropat m„suri de protecþie social„, pe motiv c„ ar fi adus popularitate doar unora.
Reforma pensiilor, absolut necesar„ pentru a Ómbun„t„þi pe termen lung situaþia pensionarilor, reform„ care era gata Ón 1996, a avut o lege Ón vigoare doar patru ani mai t‚rziu, iar aplicarea ei a fost Ónt‚rziat„ pe acelea∫i motive, c„ erau mai importante alte aloc„ri bugetare.
Familiile numeroase ∫i s„race nu aveau acces la ajutoare sociale, fiindc„ administraþia local„ pl„tea doar 30% din drepturile stabilite potrivit Legii nr. 67/1995. Pentru mulþi dintre solicitanþi nici nu se mai f„ceau dosare de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002. c„tre administraþiile locale, ceea ce excludea pe acei oameni ∫i de la asistenþ„ medical„ gratuit„.
Timp de un an de zile, proiectul Ministerului Muncii, potrivit c„ruia se stabileau transferuri de la bugetul de stat c„tre bugetele locale…
V„ rog?
## **Doamna Simona Marinescu:**
…pentru plata ajutoarelor sociale, a a∫teptat un aviz favorabil de la Ministerul Finanþelor, dar, Ón afar„ de refuzuri categorice ∫i cinice, nimic nu s-a Ónt‚mplat.
Œn perioada aceea, oamenii nu aveau de pl„tit facturi de Óntreþinere?
Inflaþia, c„derea economic„ impuneau intervenþii rapide din partea statului pentru a contracara efectele negative asupra populaþiei.
Am s„ reduc ce vroiam s„ v„ spun…
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Da, v-a∫ ruga s„ Óncheiaþi.
## **Doamna Simona Marinescu:**
O s„-i ajut, cu siguranþ„.
Cam a∫a st„tea aplicarea art. 43 din Constituþie Ón perioada Ón care opoziþia de ast„zi era la putere.
Debran∫area s-a n„scut Ón mandatul dumneavoastr„, domnilor, ∫i nu a fost doar o form„ de a evita executarea, ci ∫i un imens dispreþ pe care oamenii vi l-au ar„tat, prefer‚nd s„ stea Ón frig, dec‚t s„ v„ cear„ ceva. Dumneavoastr„ poate aþi uitat toate acestea, oamenii aceia nu.
Am Ónchis cu am„r„ciune moþiunea dumneavoastr„ Óntr-un sertar. Sunt anumite forme de discurs politic pe care le consider„m populiste, goale de conþinut, dar pe care le accept„m ca fiind forme de exprimare a unor bune intenþii. Acest document Óns„ este altceva: probeaz„ abdicarea de la o minim„ demnitate politic„.
Aveþi o singur„ ie∫ire elegant„ din capcana pe care v-aþi creat-o, domnilor: s„ nu votaþi moþiunea pe care aþi iniþiat-o, fiindc„ toat„ lumea va Ónþelege de ce.
V„ mulþumesc.
V„ mulþumim.
Are cuv‚ntul domnul senator Viorel ™tefan.
## **Domnul Viorel ™tefan:**
Mulþumesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œnainte de a vorbi despre prezenta moþiune, daþi-mi voie s„-mi exprim nedumerirea, pentru c„ unul dintre colegii no∫tri, acum c‚teva minute, vorbea de am crezut
la un moment dat c„ este unul din speciali∫tii Institutului pentru Calitatea Vieþii. Ca s„ aflu Óntre timp c„, de fapt, ar fi fost mult mai autorizat s„ vorbeasc„ despre problemele silviculturii, ∫i nu despre calitatea vieþii Ón Rom‚nia ∫i, mai exact, despre silvicultura judeþului Suceava, unde are un num„r important de dosare ∫i probabil o s„ exerseze multe cifre, Óncerc‚nd s„ ias„ din h„þi∫ul acesta.
## **Domnul Radu Alexandru Feldman**
**:**
Procedur„!
Nu! Ce problem„ de procedur„ Ón timpul unui discurs?! Dup„ discurs, domnul… Nu, nu, domnule senator, nu Ón timpul unui discurs! Œmi pare r„u, nu v„ dau cuv‚ntul!
V„ rog foarte mult s„-mi daþi cuv‚ntul ∫i v„ rog foarte mult s„ respectaþi grupurile parlamentare! Ce faceþi este o ru∫ine!
Nu Ón timpul unui discurs. La sf‚r∫it!
V„ rog foarte mult s„ respectaþi dreptul… Domnule pre∫edinte…
Domnule senator, dup„ discurs.
Nu puteþi continua batjocura asta la infinit!
Nu e nici un fel de batjocur„!
A vorbit un senator, Ón numele unui grup parlamentar. Nu-i permite nim„nui, unui coleg, s„ fac„ aprecierile pe care le face. V„ rog…
V„ rog, dup„ terminarea discursului!
P„r„sim lucr„rile ∫edinþei!
Veþi avea cuv‚ntul, f„r„ nici o problem„.
P„r„sim lucr„rile ∫edinþei dac„ nu consideraþi acest Senat ca un loc Ón care avem dreptul s„ ne spunem toþi punctul de vedere, Ón spiritul respectului! Ce practic„ domnul senator este…
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002
Da. V„ rog s„ corijaþi ce nu vi se pare corect…
V„ rog foarte mult…
…la finalul discursului! Aveþi cuv‚ntul Ón continuare, domnule senator.
Domnule pre∫edinte, am rug„mintea s„-mi spuneþi c‚te minute au mai r„mas pentru mine.
Problem„ de procedur„, domnule pre∫edinte!
Nu, acestea nu sunt probleme de procedur„. Œmi pare r„u.
Ba da! Dumneavoastr„ aveþi obligaþia, Ón momentul Ón care se dep„∫e∫te un anumit limbaj ∫i se insult„ un coleg, s„ interveniþi. Este obligaþia dumneavoastr„.
Din punctul meu de vedere, nu ∫tiu despre ce coleg se vorbe∫te ∫i nu ∫tiu Ón ce const„ insulta.
Dac„ dumneavoastr„ nu faceþi… Dac„ nu atrageþi atenþia, Ónseamn„ c„ sunteþi de acord cu aceast„ manier„. Nu se poate!
Da. V„ rog, aveþi cuv‚ntul Ón continuare, domnule senator.
Mulþumesc, domnule pre∫edinte.
A∫a cum spunea unul dintre colegii no∫tri, s-a declan∫at o adev„rat„ competiþie Ón materie de moþiuni.
Este adev„rat c„ Ón economia de piaþ„ concurenþa este motorul dezvolt„rii, dar, domnilor promotori ai celor 6 moþiuni Ón 7 s„pt„m‚ni, v„ rog s„ fiþi foarte atenþi, pentru c„, atunci c‚nd pe piaþ„ apar foarte multe produse de acela∫i fel ∫i, mai ales, de calitate Óndoielnic„, preþul se pr„bu∫e∫te ∫i riscaþi ca nimeni s„ nu mai dea doi bani pe moþiunile dumneavoastr„.
Nu c„ ar fi o chestiune care m„ preocup„ pe mine, personal, Ón mod deosebit, dar m„ deranjeaz„, pentru c„ a∫ dori ca timpul de legiferare, ∫i a∫a foarte limitat, s„ nu fie consumat din raþiuni politicianiste, ∫tiu eu?, subiective, de interese care mie, personal, Ómi scap„.
La aceasta a∫ vrea s„ mai adaug c„ faceþi un deserviciu vieþii parlamentare, Ón general. Prin comportamentul dumneavoastr„ se realizeaz„ o demonetizare a acestui instrument al vieþii parlamentare ∫i efectul va fi…
Procedur„!
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Dup„… Nu, nu, nu! Luaþi loc, domnule senator… Fiecare coleg…
Domnul senator are opinia dumnealui. Respect„m opinia fiec„ruia, nu permitem s„ ne dea lecþii! Domnule pre∫edinte…
Da, da, aþi dat ∫i dumneavoastr„ lecþii, Ón cuprinsul moþiunii. Nu aþi fost Óntrerupþi Ón nici un moment. V„ rog s„ luaþi loc.
Domnule pre∫edinte, ne obligaþi s„ p„r„sim lucr„rile Senatului…
Este un gest de mare curaj, probabil. P„r„sirea lucr„rilor e un gest de mare curaj.
V„ rog, continuaþi cuv‚ntul. V„ rog, aveþi cuv‚ntul Ón continuare.
Mulþumesc, domnule pre∫edinte.
Dac„ cineva mi-ar cere s„ fac o caracterizare foarte scurt„ Ón leg„tur„ cu prezenta moþiune, f„r„ ezitare, a∫ pronunþa dou„ cuvinte: politicianism ∫i superficialitate. Politicianism, din partea celor care au guvernat, au luat decizii necugetate ∫i ast„zi, uneori, poate cu cinism, reclam„ consecinþele propriilor fapte. Superficialitate, din partea celor care Ónc„ nu au acces la guvernare ∫i care tr„iesc frustrarea chibiþului…
Din sal„
#158707Care chibiþ?
## **Domnul Viorel ™tefan:**
V„ spun ce chibiþ. A celui care nu cunoa∫te regulile jocului de ∫ah, dar este foarte sup„rat pe juc„torul de performanþ„ atunci c‚nd acesta nu d„ ∫ah mat din trei mut„ri. Despre acest chibiþ era vorba, doamn„.
Sigur c„ da, plec‚nd de la premise false, nu putem ajunge dec‚t la concluzii gre∫ite. ™i n-a∫ vrea s„ reiau ceea ce s-a spus aici din abundenþ„, ∫i de c„tre domnul ministru, ∫i de c„tre colegii de la Partidul Social Democrat, dar nu vreau s„ sar peste dou„ exemple care mie mi se par definitorii.
Domnilor colegi, vorbiþi despre inexistenþa unor programe viabile de restructurare a sectorului energetic, de dezvoltare a acestui sector, de cre∫tere a producþiei cu costuri marginale acceptabile, prin folosirea de surse alternative, eoliene, solare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002. Domnilor colegi, probabil, Ón accepþiunea dumneavoastr„, costurile marginale acceptabile Ónseamn„ costuri marginale mari, pentru c„, Ón toat„ lumea, se apeleaz„ la aceste surse din raþiuni de protecþie a mediului, nu din raþiuni economice. Deci costurile de producþie Ón acest sistem sunt mult mai mari.
Dar probabil c„ dumneavoastr„ Ónc„ nu aþi uitat, ∫tiu eu, concluziile vreunui studiu de fezabilitate Ón temeiul c„ruia, Ónainte de 1989, s-a demarat programul de Ónc„lzire cu baterii solare, care a fost, dup„ cum ∫tim, un e∫ec.
Concluzia este c„, Ón accepþiunea Partidului Social Democrat, soluþia pentru a obþine costuri marginale acceptabile, adic„ costuri mai mici, este s„ dezvolt„m producþia de energie hidro ∫i nuclear„. ™i domnul ministru a prezentat Ón detaliu ce programe exist„ Ón derulare pe aceast„ tem„.
De asemenea, nu-mi place deloc s„ reiau din cele ce s-au spus, dar nu am Óncotro, pentru c„, altminteri, nu se va fixa bine materia ∫i e p„cat s„ plec„m de aici cu lecþia neÓnv„þat„.
V„ rog, lini∫te!
## **Domnul Viorel ™tefan:**
Probabil, cine protesteaz„ se simte cu musca pe c„ciul„…
Eu m„ adresez la toat„ sala, spun‚nd c„ afirmaþia din preambulul moþiunii, precum c„ prin bugetul de stat Ón anul 2002 nu sunt alocate surse financiare suficiente pentru dep„∫irea acestei crize mo∫tenite, este total gre∫it„.
™i s-au dat ni∫te cifre pe care vreau s„ vi le reamintesc:
— 4.700 miliarde pentru subvenþionarea agentului termic ∫i pentru acordarea de ajutoare sociale;
— 2.040 miliarde pentru achitarea subvenþiilor neachitate Ón exerciþiile bugetare pe care dumneavoastr„ le-aþi condus;
— 1.500 miliarde din consecinþa extinderii aplic„rii tarifului social la energia electric„ ∫i pentru aplicarea tarifului opþional pe abonamente, la care, v„ rog frumos, s„ nu uit„m s„ ad„ug„m cele 507 milioane dolari — pierderea pe bilanþ Ón anul 2000 a Societ„þii îTermoelectrica“, s„ nu uit„m cele aproape 200 milioane dolari de la îElectrica“, s„ nu uit„m cele peste 200 milioane dolari r„mase datorii, urmare restructur„rii CONEL-ului, Ón perioada dumneavoastr„.
Domnilor colegi, deja este prea mult ceea ce doriþi dumneavoastr„.
Actualii guvernanþi deja au suportat dou„ pedepse. Au suportat, s„racii, pedeapsa Ón perioada c‚nd pe b„ncile opoziþiei au fost obligaþi s„ asiste la dezastrul economic pe care l-aþi condus, f„r„ a putea interveni, ∫i suport„ ast„zi pedeapsa pentru corectarea gre∫elilor sau a consecinþelor gre∫elilor grave pe care dumneavoastr„ le-aþi f„cut.
Culmea absurdului este c„, ast„zi, jum„tate din semnatarii moþiunii sunt, de fapt, cei care se fac vinovaþi de situaþia creat„. Este deja prea mult.
Rug„mintea mea este ca m„car acum, Ón finalul acestei dezbateri, s„ realizaþi c„ e necesar s„ vot„m Ómpotriva acestei moþiuni ∫i m„ adresez inclusiv semnatarilor moþiunii, pentru c„ nu este nici o ru∫ine s„ recuno∫ti c„ ai gre∫it. Din partea mea, v„ veþi bucura de toat„ preþuirea, dac„ se va Ónt‚mpla acest lucru, ∫i nu este nici o ru∫ine, mai ales c„, la ultimele moþiuni, cu regularitate, num„rul votanþilor îpentru“ a fost inferior num„rului semnatarilor.
Mulþumesc.
Are cuv‚ntul doamna senator Maria Ciocan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
## **Doamna Maria Ciocan:**
Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,
Stimaþi invitaþi.
De∫i la alegeri promisiunile pentru Ómbun„t„þirea condiþiilor sociale ale populaþiei au fost multe ∫i frumoase, Ónc„ din primele luni domnii guvernanþi nu numai c„ nu s-au þinut de cuv‚nt, dar au Ónceput cu major„ri la gaz, gigacalorie, combustibil, telefoane ∫i altele, ∫i altele.
S-au tras numeroase semnale de alarm„, ar„t‚nd c„, de ani de zile, se acþioneaz„ numai cu un singur instrument fiscal ∫i acela este cre∫terea preþurilor, dar ar trebui s„ se lucreze ∫i cu un altul, respectiv reducerea costurilor.
Toate aceste major„ri nu au f„cut dec‚t s„ Ónr„ut„þeasc„ situaþia socio-economic„ a Óntregii þ„ri, cre‚nd premisele exploziei Ón lanþ ∫i necontrolate a tuturor preþurilor, at‚t de producþie, c‚t ∫i de livrare, totul fiind suportat numai de populaþie, din acelea∫i salarii ∫i pensii de mizerie ∫i neindexate.
Problema Ó∫i are originile Ón a∫a-zisa trecere la economia de piaþ„ Ón care baza s„ se pun„ pe concurenþ„ loial„. Dar, din p„cate, aceasta nu a Ónceput, a∫a cum era firesc, prin privatizarea societ„þilor mari ∫i crearea premiselor de dezvoltare a celor mici. Restructurarea Ónceput„ nu a f„cut dec‚t s„ contribuie la diversificarea haosului. Regiile de stat au fost alimentate artificial, prin cre∫terea continu„ a tarifelor de prest„ri de servicii la energie, p„str‚nd astfel monopolul Ón economia rom‚neasc„.
Dintre toate, sectorul energetic este o adev„rat„ piatr„ de moar„. Œn jurul acestui sector se Ónv‚rte∫te Óntreaga economie. De aici vin blocajele financiare. ™i tot aici au originea o serie de acte de corupþie. Neputinþa sectorului energetic nu este egalat„ dec‚t de salariile uria∫e ale directorilor ∫i ale personalului din aceste regii.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002 De∫i Ón programul de guvernare 2001—2004 se menþioneaz„ c„ se va restructura sectorul energetic, pornind de la principii economice legate de preþul energiei ∫i fluidizarea circuitului de pl„þi, nu s-a concretizat nimic Ón acest sens, singura m„sur„ fiind tot de majorare a preþurilor, produc‚nd doar blocaje financiare ∫i aduc‚nd numeroase societ„þi Ón prag de faliment.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
V„ mulþumesc, doamna senator. Are cuv‚ntul, din partea…
## **Domnul Sergiu Nicolaescu**
**:**
Procedur„, domnule pre∫edinte! Domnule pre∫edinte, procedur„, v„ rog!
Da, v„ rog!
Domnule pre∫edinte, propun, Ón numele tuturor colegilor ∫i din cauza atmosferei care este aici Ón sal„ suspendarea discuþiilor.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Bun. Deci, ca s„ ∫tie distin∫ii colegi, mai erau Ónscri∫i, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (socialdemocrat ∫i umanist), domnul senator Alexa Constantin ∫i, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnii senatori Vasile Horga ∫i Constantin BÓciu.
34 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002.
Deci trei colegi mai doreau s„ ia cuv‚ntul Ón limita celor patru minute care au mai r„mas la dispoziþia Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Dac„ colegii din cele dou„ grupuri parlamentare, Ói Óntreb Ónt‚i pe colegii din Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, pe cele patru minute care au mai r„mas, mai doresc s„ ia cuv‚ntul sau renunþ„? Nu renunþ„.
Atunci, are cuv‚ntul domnul senator Vasile Horga, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
V„ rog, aveþi cuv‚ntul, domnule senator.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Dup„ mai bine de 12 ani curbele de sacrificiu la care a fost obligat s„ se supun„ cet„þeanul rom‚n de c„tre toate guvern„rile democratice sunt Ónc„ departe de a se fi Óncheiat.
Cu fiecare guvernare care s-a succedat Ón aceast„ perioad„, speranþa cet„þeanului rom‚n pentru mai bine este tot mai mult o iluzie, o himer„ Ón care, chiar ∫i cei mai optimi∫ti, au Óncetat s„ cread„.
Orizontul de a∫teptare al cet„þeanului rom‚n Óntr-un trai viitor mai bun a fost sistematic distrus prin promisiuni neonorate ale tututor guvernelor. Acest lucru nu numai c„ cet„þeanul l-a simþit p‚n„ acum din plin, dar, mai mult, viaþa lui s-a degradat zi de zi, ajung‚nd azi, pentru majoritatea lor, un fel de blestem. Fiecare grupare aleas„ s„ le conduc„ destinele le-a dat sloganuri precum: îCa s„ ne fie m‚ine mai bine, trebuie s„ ne fie azi mai r„u“, îCre∫terea zero“, îMai aveþi r„bdare doar ∫ase luni, dup„ care veþi simþi c„ sacrificiul nu a fost Ón zadar.“
Cre∫terea economic„ s„n„toas„ reflectat„ prin produsul intern brut ∫i altele… ca ∫i cum m„car unul dintre ele le-ar fi adus o raz„ de speranþ„ Óntr-o viaþ„ mai bun„. Dup„ mai bine de un an de guvernare social-democrat„, cet„þeanul rom‚n constat„, din nou, c„ a votat cu m‚na st‚ng„ o grupare de dreapta.
Ce a adus aceast„ grupare cet„þeanului rom‚n din ∫irul lung de promisiuni electorale? Nimic altceva dec‚t Ónc„ o lung„ perioad„ de a∫teptare. Numai c„, la aceast„ dat„, cet„þeanul nu mai poate ∫i nu mai vrea s„ a∫tepte. El este con∫tient c„ trebuie s„ lupte acum pentru viaþa ∫i existenþa lui.
Cum v„ puteþi Ónchipui, stimaþi membri ai Guvernului, c„ mai poate tr„i ast„zi cineva dintr-un salariu sau o pensie cuprinse Óntre 50 ∫i 75 de dolari, c‚nd aproape toate preþurile la bunurile de consum au niveluri occidentale sau poate mai mari?! Ca ∫i cum aceast„ povar„… Timpul nu este expirat!
ale apei, c„ldurii, salubrit„þii, transporturilor ∫i altele, astfel ca cet„þeanul s„ fie coco∫at de-a binelea. Datorit„ acestor cre∫teri aberante, cet„þeanul a devenit captiv Ón propria-i colivie de bloc, mulþi au renunþat la aceste servicii, mulþi nu au nici o alt„ alternativ„, toþi Óns„ au primit facturi ce cuprind aproape valori ameþitoare, raportate la pensiile sau salariile lor.
V„ rog s„ Óncheiaþi, domnule senator!
Continuaþi, continuaþi!
...nu ar fi fost de ajuns, Óncep‚nd cu aceast„ iarn„, ca o pedeaps„, parc„, fiindc„ v-a adus la putere, aþi crescut aproape nem„surat preþurile utilit„þilor energetice,
Cet„þenii acestei þ„ri vor suporta aproximativ 18.000 de miliarde pierderi Ónregistrate Ón anul 2000 ∫i p‚n„ Ón septembrie 2001 de c„tre îTermoelectrica“, scutind-o pe aceasta ∫i Ónc„ nou„ Óntreprinderi Ón leg„tur„ direct„ cu ea…
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002
V„ rog s„ Óncheiaþi!
...la toate obligaþiile c„tre b„nci ∫i furnizori… Mai am foarte puþin.
Foarte puþin! V„ rog s„ Óncheiaþi, aþi dep„∫it timpul!
## **Domnul Vasile Horga:**
Dumneavoastr„ aþi majorat preþul pentru gigacalorie cu 60%, preþul gazului metan cu peste 50%, preþul transportului pe C.F.R. cu peste 100%, Ón timp ce calitatea prestaþiilor a sc„zut continuu.
Ast„zi, competitivitatea produselor sau serviciilor rom‚ne∫ti, at‚t c‚t a mai r„mas, este dat„ doar de preþul infim al muncii pl„tite Ón Rom‚nia. De fapt, azi, noi nu export„m cu adev„rat valoarea nou creat„. Noi export„m foamea ∫i frigul poporului rom‚n.
Cu inima al„turi de cei care mai au Ónc„ r„bdare, Partidul Rom‚nia Mare va vota pentru aceast„ moþiune.
Œl invit„m la microfon, pentru ultimul cuv‚nt din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), pe domnul senator Alexa Constantin.
## **Domnul Constantin Alexa:**
Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
V„ rog s„-mi permiteþi ca, Ón c‚teva cuvinte ∫i cu toat„ obiectivitatea necesar„, s„ supun atenþiei dumneavoastr„ urm„toarele:
Acum 5 ani, Ón ianuarie—februarie 1997, Guvernul Rom‚niei a negociat cu Banca Mondial„ preþul mediu al energiei electrice, la nivelul total al consumului, de 50 dolari pe mW/or„, ∫i al c„ldurii de 20 dolari pe gigacalorie.
Apreciindu-se capacitatea redus„ de plat„ a populaþiei, Guvernul Rom‚niei de atunci ∫i Banca Mondial„ au acceptat sistemul subvenþiilor Óncruci∫ate industrie— populaþie, ∫i anume: consumul industrial a pl„tit megawatt-ul/or„ cu 20% mai mult pentru ca populaþia s„ poat„ pl„ti jum„tate din preþ, respectiv 25 dolari pe megawatt/or„. Consumatorii industriali de c„ldur„ au pl„tit gigacaloria cu 40% mai mult pentru ca populaþia s„ pl„teasc„ numai 12 dolari pe gigacalorie. Œn cadrul aceleia∫i Ónþelegeri dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Banca Mondial„, subvenþiile Óncruci∫ate trebuiau retrase treptat p‚n„ Ón anul 2000. Acest proces urma s„ fie Ónsoþit de reforma ∫i eficientizarea sistemului energetic. Pe parcursul anilor 1999—2000 s-au luat de c„tre Guvern o serie de m„suri administrative cu consecinþe economico-sociale grave pe termen mediu, ∫i anume:
1. Pentru a respecta acordul cu Banca Mondial„, Guvernul a retras subvenþiile Óncruci∫ate ∫i, ca urmare, preþul energiei electrice ∫i al c„ldurii la populaþie a crescut, iar populaþia a reacþionat Ón consecinþ„.
2. Pentru a atenua reacþiile populaþiei, ministrul industriei de atunci, prin m„suri populiste, f„r„ nici o baz„ economic„, a redus preþul mediu al energiei electrice ∫i al c„ldurii de la 50 la 44 de dolari pe megawatt/or„, gener‚nd pierderi la produc„tori.
3. Deoarece preþul gazelor naturale a fost unic, prin cre∫terea preþului c„ldurii, consumatorii s-au g„sit, pe parcursul anilor 1999—2000, Ón faþa unui semnal economic gre∫it. Gaze relativ ieftine ∫i c„ldur„ scump„. Aceasta a declan∫at fenomenul de mas„ al Ónc„lzirii individuale cu gaze. Personal, consider c„ populaþia a reacþionat corect la un semnal economic gre∫it.
Mulþumim, domnule senator.
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**
Domnule pre∫edinte, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, am o respectuoas„ rug„minte. Noi am avut doi senatori Ónscri∫i la cuv‚nt ∫i v„ cer, ∫i Ón calitate de autori ai acestei moþiuni, pentru doamna Norica Nicolai, un bonus de un minut, Ón aceast„ susþinere… ∫i a∫a, domnule pre∫edinte, este o inechitate care se Ónt‚mpl„ regulamentar, ca cei care se ap„r„ s„ vorbeasc„ ultimii. Noi nu am vorbit ultimii, noi suntem acuma acuzaþi… V-a∫ ruga, un minut, s„-i permiteþi doamnei Nicolai s„ ia cuv‚ntul.
Domnule senator, timpul alocat a fost negociat de c„tre liderii grupurilor parlamentare ∫i, Ón mod cutumiar, deci potrivit procedurilor repetate de mult„ vreme, s-a convenit asupra Óntinderii Ón timp a intervenþiilor fiec„rui grup parlamentar.
Œn al doilea r‚nd, aþi dep„∫it cu dou„ minute timpul alocat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002 Œn al treilea r‚nd, doamna senator Norica Nicolai nu era Óntre cei doi colegi senatori prev„zuþi s„ ia cuv‚ntul Ón numele Grupului Partidului Naþional Liberal.
Œn al patrulea r‚nd, doamna senator Simona Marinescu a vorbit pe timpul independenþilor de trei minute, a∫a cum a fost convenit, ∫i pe timpul Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), care nu a fost, nici prin ultima intervenþie, epuizat.
Œn aceste condiþii, dat fiind faptul c„ timpii au fost Ómp„rþiþi pe baza unei Ónþelegeri, c„ ∫tiþi bine care este derularea la moþiune, at‚t Ón privinþa prezent„rii ei, c‚t ∫i a replicilor la moþiune, dau cuv‚ntul acum domnului ministru Dan-Ioan Popescu, pe timpul alocat s„ r„spund„ la ce a reie∫it din dezbaterea moþiunii.
V„ rog, aveþi cuv‚ntul, domnule ministru.
Voci din sal„
#181694Poate cedeaz„ domnul ministru un minut din timpul Domniei sale!
Nu, nu, nu are voie!
Nu poate, este alt„ instituþie… V„ rog, domnule ministru, aveþi cuv‚ntul!
## **Domnul Dan-Ioan Popescu:**
V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.
Din p„cate, eu reprezint Executivul, nu sunt membru al Senatului Rom‚niei.
A∫ vrea s„ v„ mulþumesc, Ón primul r‚nd, doamnelor ∫i domnilor senatori, pentru modalitatea extrem de corect„ ∫i de constructiv„ Ón care s-au desf„∫urat discuþiile ast„zi, faptul c„ dumneavoastr„ ne-aþi spus o sum„ Óntreag„ de probleme, f„r„ a veni nici cu Óntreb„ri, nici cu soluþii, dar cu idei care pot fi, Óntr-adev„r, aplicate. Se continu„ ∫i este nevoie ca acest dialog Óntre membrii Executivului ∫i distin∫ii membri ai Senatului s„ aib„ loc Ónt‚lniri succesive, poate Ón plen, poate Ón comisiile de specialitate.
A∫ vrea s„-mi cer scuze faþ„ de domnul senator Iorga c„ nu a vrut s„ discute cu mine Ón momentul Ón care eu am fost prezent Ón Senatul Rom‚niei, pentru a r„spunde la Óntreb„rile Domniei sale ∫i, din acest punct de vedere, cred c„ trebuie s„ se mulþumeasc„ cu semn„tura secretarului meu de stat.
Deci, cu regretele deosebite c„, practic, nu am la ce s„ r„spund, pentru c„ nu au fost Óntreb„ri Ón afara a ceea ce am prezentat noi din partea Executivului, cu evidenþierea faptului c„, Óntr-adev„r, stimat„ reprezentant„ a Partidului Democrat, Ón Ministerul Industriei s-a Ónt‚mplat o modificare: s-a trecut de la activitatea f„r„ frecvenþ„ la activitatea cu frecvenþ„ ∫i cu responsabilitate, s-a trecut de la activitatea de cosmetizare a diverselor sectoare de activitate ∫i a lipsei totale de programe la o activitate serioas„, responsabil„ faþ„ de cet„þenii care ne-au votat, ∫i, probabil, pentru c„ Ón momentul Ón care rezultatele programelor noastre Óncepeau s„ ias„ Ón evidenþ„ nu aþi mai fi avut motive s„ anunþaþi o asemenea moþiune de tipul celei pe care aþi prezentat-o ast„zi, v-aþi gr„bit, Ón ziua Ón care se deschid cele dou„ capitole de care r„spundea Ministerul Industriei, s„ discut„m aceast„ moþiune Ón plenul Senatului, doresc s„ v„ mulþumesc Ón numele meu ∫i al colegilor pentru amabilitatea cu care, repet, s-au purtat discuþiile ast„zi.
- V„ mulþumesc.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
V„ mulþumim, domnule ministru.
Vot · approved
Dezbaterea∫i adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei∫i Guvernul Republicii Polone pri- vind colaborarea Ón combaterea criminalit„þii organizate, a terorismului ∫i a altor categorii de infracþiuni, semnat la Var∫ovia la11iulie
- nici o abþinere — moþiune respins„.
Pentru fiecare grup parlamentar, list„.
- Ridic„m ∫edinþa. V„ dorim un week-end plin de lucru.
## _™edinþa s-a Óncheiat la ora 13,05._
**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAÞILOR**
Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 44/30.III.2002 conþine 36 de pagini.**
Preþul 33.444 lei
Am socotit oportun acest proiect de lege de acceptare a acestui amendament, dovedind, pe de o parte, respectarea convenþiei, care este Legea nr. 18/1990, iar pe de alt„ parte av‚nd posibilitatea ca, accept‚nd acest amendament ∫i cresc‚nd num„rul de la 10 la 18 experþi, Rom‚nia s„ Ó∫i poat„ depune ∫i ea candidatura pentru a avea un reprezentant Ón Comitetul de evaluare a drepturilor copilului, care se Óntrune∫te periodic.
Av‚nd Ón vedere cele de mai sus, solicit„m aprobarea acestui proiect de lege de c„tre dumneavoastr„.
Mulþumim.
Repet, avocatul poporului susþine aprobarea acestui proiect ∫i sper„m Ón votul dumneavoastr„ afirmativ.
V„ mulþumesc.
Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ ∫i comisiile Senatului, din rapoarte, ∫tiu c„ au adoptat aceast„ variant„, ∫i o susþinem ∫i noi Ón plen, consider‚nd c„ este raþional„, fezabil„ ∫i eficient„.
De aceea, v„ rog s„ o votaþi Ón aceast„ form„. V„ mulþumesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002
La cap. XIV, pagina 66, din aceea∫i Carte alb„ a guvern„rii, se arat„ c„ îse vor lua m„suri pentru cre∫terea eficienþei energetice pe Óntregul lanþ (resurse naturale, producþie, transport, distribuþie, consum), prin utilizarea optim„ a mecanismelor specifice economiei de piaþ„, care vor conduce la o reducere estimat„ cu 3 la sut„ pe an a intensit„þii energetice pe ansamblul economiei naþionale Ón perioada 2001—2004“.
Totodat„, îse va asigura transparenþa form„rii preþurilor la electricitate, gaze naturale ∫i energie termic„ care s„ conduc„ la acoperirea costurilor ∫i la diminuarea, p‚n„ la eliminare, a arieratelor acumulate Ón sectorul energetic“.
Realitatea de fiecare zi demonstreaz„ lipsa de voinþ„ politic„ a Guvernului Ón ceea ce prive∫te: privatizarea producþiei ∫i distribuþiei de electricitate, c„ldur„ ∫i gaze naturale. De asemenea, este evident„ incapacitatea de a pune Ón aplicare m„surile asumate de Guvern prin angajamente internaþionale. Nu Ón ultimul r‚nd, se constat„ lipsa de resurse ∫i programe economice viabile pentru dezvoltarea domeniului, Ón sensul cre∫terii producþiei la costuri marginale acceptabile, a orient„rii acesteia spre surse alternative ∫i nepoluante (energia eolian„, solar„, utilizarea de∫eurilor etc.), crearea ∫i furnizarea de servicii atractive pentru consumatori.
Œn planul m„surilor socioeconomice, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 215/2001 a fost majorat cuantumul ajutoarelor b„ne∫ti care s-au acordat categoriilor sociale cu venituri reduse, ale c„ror locuinþe sunt racordate la sistemele centralizate de furnizare a energiei termice. Pentru preg„tirea iernii 2001—2002, deci o nou„ iarn„, prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 607/2001 s-a aprobat programul de iarn„ pentru perioada octombrie 2001 — martie 2002, primul program energetic aprobat de un Guvern dup„ 1996. Obiectivele acestui program de iarn„ au fost Óndeplinite integral, Ónregistr‚ndu-se niveluri superioare ale stocurilor existente de combustibil. Dac„ analiz„m, de exemplu, data de 15 decembrie 2001, deci perioada cea mai grea a iernii, stocurile erau: la lignit — 3.780.000 de tone faþ„ de 2.800.000 Ón anul 2000; la huil„ — 458.000 de tone faþ„ de 208.000 de tone Ón anul 2000; stocul de energie Ón lacuri — 78% faþ„ de 24% Ón anul 2000; Ónmagazinarea de gaze naturale, record Ón industria acestei activit„þi Ón Rom‚nia — 1.568.000.000 m[3] faþ„ de 1.300.000.000 m[3] Ón anul 2000.
De asemenea, trebuie subliniat faptul c„ factura energetic„ a anului 2001 este mai mic„ dec‚t aceea a anului 2000, Ón condiþiile unei ierni mai grele.
Œn perioada octombrie — decembrie 2000, îTermoelectrica“ a importat o cantitate total„ de aproximativ 565.000 de tone de p„cur„ la un preþ mediu de 156,5 dolari/ton„, contravaloarea acestei cantit„þi fiind de aproximativ 89 de milioane de dolari. Œn aceea∫i perioad„ a anului 2001, Ón condiþii climaterice mult mai grele, îTermoelectrica“ a importat o cantitate total„ de aproximativ 765.000 de tone de p„cur„, la un preþ mediu de 99,6 dolari pe ton„, contravaloarea acestei cantit„þi fiind de aproximativ 76 de milioane. Analiz‚nd comparativ cele dou„ perioade, se observ„ c„, la o cantitate mai mic„ de p„cur„ cu circa 26% importat„ Ón anul 2000, s-a pl„tit mai mult cu 11% dec‚t cantitatea achiziþionat„ Ón anul 2001.
A∫ dori s„ mulþumesc semnatarilor moþiunii c„ au recunoscut faptul c„ preþul gazului metan cump„rat de d‚n∫ii a fost Ónc„rcat de valoarea comisioanelor intermediarilor, din moment ce acest preþ era Ón medie peste 155 de dolari pe mia de metri cubi la preluarea guvern„rii, iar ast„zi, Ón urma negocierilor cu acela∫i fur-
nizor pe care l-a menþionat distinsul domn senator, este sub 110 dolari pe mia de metri cubi.
Cu privire la imaginara surs„ de cheltuieli, rezultat„ din diferenþa dintre preþul energiei achiziþionate ∫i cel cu care este v‚ndut„ populaþiei, facem precizarea c„ practicarea preþului de referinþ„ la energia termic„ exclude total aceast„ posibilitate. Diferenþele Óntre preþul la energia termic„ v‚ndut„ populaþiei ∫i preþul real al energiei termice se acoper„ de la bugetul de stat ∫i bugetele locale sub form„ de subvenþii.
V„ inform„m, de asemenea, c„ Ón cursul lunii august 2001 au fost eliminate subvenþiile Óncruci∫ate dintre consumatorii casnici ∫i cei industriali de gaze naturale. Totodat„, Óncep‚nd cu 1 octombrie 2001, Ón conformitate cu ordinul comun A.N.R.G.N.-A.N.R.E, s-au diferenþiat preþurile reglementate pentru consumatorii captivi, Ón funcþie de soluþia tehnic„ de conectare. Œn privinþa politicilor de preþuri ∫i tarife Ón sectorul energiei electrice ∫i termice, Guvernul anterior nu a þinut cont de inform„rile A.N.R.E privind necesitatea corel„rii preþurilor la energie electric„ ∫i energia termic„ cu valoarea inflaþiei.
Œngheþarea preþului pe raþiuni electorale, Ón iunie 2000, la nivelul de 44,3 dolari pe MWh a determinat deprecierea acestuia la 38 de dolari pe MWh, impun‚nd, practic, major„rile din 2001. De reþinut c„ toate aceste major„ri au adus preþul la nivelul de 43,4 dolari pe MWh, Ón fapt, la o valoare mai mic„ dec‚t cea din iunie 2000. Œngheþarea preþurilor a condus la cumularea unor pierderi uria∫e Ón sector, cu circa 23.000 de miliarde, îTermoelectrica“ ajung‚nd, practic, Ón pragul falimentului. De asemenea, uzinarea apelor din lacurile de acumulare sub limita minim„ de siguranþ„ a pus Ón pericol chiar siguranþa sistemului energetic naþional.
Œn anul 2001, printr-o politic„ raþional„ a producþiei de energie electric„, am reu∫it s„ cre∫tem nivelul apelor din lacuri cu o cot„ cu 308% mai mare dec‚t Ón anul 2000, Ón condiþiile Ón care producþia de energie a fost mai mare cu 3%. Actualul Guvern a ref„cut nivelul preþurilor care s„ reflecte costurile reale, inclusiv influenþele evoluþiei preþurilor combustibililor pe piaþa intern„ ∫i internaþional„, þin‚nd Óns„ cont ∫i de gradul de suportabilitate al populaþiei. Œn urm„toarea etap„, urmeaz„ a se accelera programul de reducere a costurilor ∫i reducere a pierderilor.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Av‚nd Ón vedere situaþia prezentat„ p‚n„ acum, precum ∫i necesitatea acut„ a reform„rii ∫i dezvolt„rii sectorului energetic, actualul Cabinet a demarat programe ∫i acþiuni ample Ón Óncercarea de a recupera timpul pierdut Ón cei patru ani ai guvern„rii dumneavoastr„. A fost realizat ∫i finanþat din Fondul de dezvoltare energetic un program concret de reparaþii, ce a condus la diminuarea pierderilor Ón sistem. De asemenea, a fost posibil„ finalizarea ∫i punerea Ón funcþiune a Grupului 3 de 100 MW de la CET Bucure∫ti-Sud, Grupul 5 de 330 MW de la Rovinari, precum ∫i crearea condiþiilor necesare pentru punerea Ón funcþiune p‚n„ la finele acestei luni a celui mai modern grup energetic din Rom‚nia, Grupul 4 de 330 MW de la Turceni. Œn strategia îTermoelectrica“,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002 pentru perioada 2002—2004, s-a prev„zut finalizarea reabilit„rilor ∫i retehnologiz„rilor la obiective energetice ce Ónsumeaz„ peste 5.000 MWh. Œn subsectorul energetic nuclear, de care dumneavoastr„ habar n-aþi avut p‚n„ Ón anul 2000, Ón cursul anului 2001 au fost reluate Ón forþ„ lucr„rile la Unitatea nr. 2 a ™antierului de la Cernavod„, iar Ón anul 2001 au fost alocate 1.640 de miliarde de lei, iar pentru acest an sunt prev„zute 2.147 miliarde de lei. Pentru îHidroelectrica“ s-a demarat o ampl„ acþiune de atragere a capitalului privat, prin lansarea unei oferte internaþionale pentru 21 de amenaj„ri hidroenergetice, care au lucr„rile de construcþie-montaj Ón diverse stadii de execuþie. Toate aceste investiþii, Ón sectorul de producþie, sunt menite a produce energie electric„ ∫i termic„ la costuri reduse.
Compania Naþional„ de Transport Energie Electric„ îTranselectrica“ a trecut, de asemenea, la un amplu proces de restructurare. Menþionez Ón acest context c„ pentru modernizarea ∫i dezvoltarea infrastructurii de transport a energiei electrice a fost demarat proiectul de reabilitare ∫i modernizare a sistemului de transport, Ón valoare de 227 de milioane de dolari, finanþat de B.E.R.D, B.E.I ∫i PHARE, al„turi de finalizarea lucr„rilor de reabilitare la o serie de staþii de 400 kV — Ureche∫ti, Þ‚nþ„reni, Porþile de Fier. Totodat„, Ón cursul anului 2001 au fost electrificate 6.112 gospod„rii din 195 de localit„þi, din care 311 gospod„rii Ón 6 localit„þi rurale total neelectrificate, 3.242 gospod„rii Ón 144 localit„þi rurale parþial electrificate, 2.559 gospod„rii Ón 45 localit„þi urbane care necesit„ extinderi, fondurile aferente fiind de circa 200 miliarde de lei.
Œn cursul anului 2001 îElectrica“ ∫i-a elaborat pentru prima dat„ propria sa strategie pe termen mediu, 2001— 2004.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Preocuparea actualului Guvern pentru protecþia social„ a populaþiei s-a concretizat ∫i prin aplicarea din luna ianuarie 2002 a Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Conform prevederilor acestei legi, nivelul lunar al venitului minim garantat este de 1.134.000 lei pentru familiile formate din dou„ persoane, 1.575.000 lei pentru familiile formate din 3 persoane, 1.953.000 lei pentru familiile formate din patru persoane, 2.331.000 lei pentru familiile formate din 5 persoane. Œn situaþia persoanelor singure, nivelul lunar al venitului minim garantat este de 630.000 lei. Prin aceea∫i lege s-au stabilit ajutoarele pentru Ónc„lzirea locuinþei, Ón cuantum de 500.000 de lei pe familie, Ón cazul utiliz„rii c„ldurii provenite din sistemele centralizate, ∫i 200.000 de lei pe familie, Ón cazul utiliz„rilor altor tipuri de combustibili. De aceste ajutoare beneficiaz„ aproape 2,6 milioane de familii. Œn acest scop, Guvernul a f„cut eforturi considerabile pentru identificarea volumului necesar de subvenþii a c„ror valoare pentru anul 2002 este estimat„ la 4.700 miliarde lei. Œn plus, prin Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 6/2002 s-au introdus ajutoare pentru Ónc„lzirea locuinþelor din sistemele centralizate, pentru perioada 1 ianuarie — 31 martie, Ón cuantum cuprins Óntre 700.000 lei ∫i
1.100.000 lei, Ón funcþie de venitul mediu pe membru de familie, calculate la nivelul facturilor pentru lunile noiembrie ∫i decembrie.
Totodat„, m„surile de protecþie datorit„ cre∫terii preþului gazelor naturale, stabilite prin Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 115/2001, au fost extinse ∫i pentru perioada 1 ianuarie — 31 martie. Œn luna martie 2002, preocupat de situaþia grea a unor categorii sociale cu venituri reduse, Guvernul a solicitat organelor de specialitate o analiz„ privind posibilitatea reducerii facturii de energie electric„ la consumatorii casnici. Rezultatul acþiunii s-a concretizat Ón Ordinul A.N.R.E nr. 3/2002, prin care s-a extins tran∫a 1 a tarifului social de la 50 la 60kWh/lun„. Prin aceast„ m„sur„ s-a m„rit num„rul consumatorilor casnici protejaþi cu 375.000 lei. Efortul financiar este de 222 miliarde de lei.
O a doua m„sur„ a vizat reducerea cu 50% a taxei la tarifele opþionale cu abonament. De aceast„ m„sur„ beneficiaz„ peste 4 milioane de consumatori, iar efortul financiar aferent este de 1.216 miliarde de lei. De asemenea, a fost aprobat un preþ social cu 25% mai mic la gazele naturale, pentru un consum de 100 m[3] pe lun„ vara ∫i 300 m[3] pe lun„ iarna.
Doamnelor ∫i domnilor,
Œn leg„tur„ cu afirmaþia privind pretinsa lips„ de voinþ„ a Guvernului Ón ceea ce prive∫te privatizarea producþiei ∫i distribuþiei de electricitate, c„ldur„ ∫i gaze naturale, apreciem c„ aceasta este total fals„, fiind f„cut„ de reprezentanþii unor partide politice care au fost la guvernare ∫i care au dovedit incompetenþ„ ∫i ineficienþ„, sancþionate, de altfel, de c„tre electorat. Realitatea demonstreaz„ c„ noi am Óntreprins acþiuni concrete pentru restructurarea domeniului energetic, care au vizat cre∫terea eficienþei economice, simultan cu asigurarea protecþiei sociale posibile, Ón condiþiile constr‚ngerilor economice existente ∫i care au condus, practic, la accelerarea procesului de reform„ ∫i la progrese vizibile Ón continuitatea ∫i siguranþa serviciilor.
Astfel, Ón cursul anului 2001 ∫i primele dou„ luni din acest an, m„surile de restructurare ∫i preg„tire a sectorului energetic pentru privatizare au vizat: reorganizarea Companiei Naþionale îTranselectrica“, Ónfiinþarea Societ„þii Comerciale îElectrica“ Deva, îElectrocentrale“ Deva, majorarea gradului de deschidere a pieþei de energie electrice gradual la 25% ∫i, din luna februarie 2002, la 33%, restructurarea îElectrica“ — S.A., care a f„cut posibil„ demararea acþiunii de privatizare a sucursalelor de distribuþie Constanþa ∫i Timi∫oara ce se va finaliza Ón acest an, Ónfiinþarea Societ„þii Naþionale de Gaze Naturale îRomgaz“ ∫i demararea procesului de privatizare la societ„þile de distribuþie a gazului, reorganizarea Societ„þii îPetrom“ — S.A., transferarea Ón administrarea consiliilor locale a unui num„r de 15 centrale de termoficare de la îTermoelectrica“.
Prin aceast„ ultim„ m„sur„, capacit„þile care se transfer„ c„tre autorit„þile locale vor produce energia termic„ necesar„ localit„þii respective ∫i, Ón acest fel, se realizeaz„ o relaþie funcþional„, direct„, Óntre furnizorul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002. agentului termic pentru Ónc„lzire ∫i autorit„þile administraþiei publice responsabile, conform Legii nr. 326/2001 privind serviciile publice de gospod„rie comunal„.
Guvernul va sprijini autorit„þile locale s„-∫i modernizeze capacit„þile respective ∫i s„ reduc„ costurile de producþie ∫i furnizare, asigur‚nd accesul la credite, inclusiv de la instituþiile financiare internaþionale ∫i garantarea de c„tre stat a acestora. Œntruc‚t problematica serviciilor publice de gospod„rire comunal„ este Ón spiritul legilor ∫i a principiilor europene, de competen þ a autorit„ þ ii administraþiei publice locale, nu se mai poate accepta faptul ca un minister sau o companie naþional„ s„ asigure serviciul de Ónc„lzire urban„ pentru comunit„þile locale. Trebuie s„ Ónþelegem clar c„ acest atribut revine exclusiv consiliilor locale ale municipiilor ∫i ora∫elor. Menþion„m c„ Ón prezent peste 70% din cantitatea de energie termic„ necesar„ pentru Ónc„lzirea populaþiei, prin sisteme de termoficare, se produce de c„tre regii ∫i societ„þi ce aparþin autorit„þilor administraþiei publice locale.
Œn leg„tur„ cu presupusa lips„ a programelor economice viabile ale Guvernului Ón domeniul energetic, realitatea infirm„ Ón totalitate aceste aprecieri. Astfel, prin hot„r‚re de Guvern au fost aprobate: Strategia naþional„ de dezvoltare energetic„ a Rom‚niei pe termen mediu, 2001—2004; Strategia Ón domeniul gazelor naturale pe perioada 2001—2005 ∫i perspectiva 2000—2020. De asemenea, este Ón curs de aprobare Strategia naþional„ privind dezvoltarea ∫i modernizarea serviciilor publice de gospod„rire comunal„ pe termen mediu 2002—2005 ∫i pe termen lung p‚n„ Ón 2030.
Totodat„, Guvernul a aprobat Programul naþional energetic pe perioada 2002—2004, care prevede: modernizarea sectorului termoelectric, reprezent‚nd peste 5.000 MWh, realizarea unei producþii de 27 milioane tone lignit pe an ∫i peste 4 milioane tone de huil„ pe an, modernizarea sectorului hidroelectric prin finalizarea centralelor ce sunt Ón construcþie Ónc„ dinainte de 1989, finalizarea lucr„rilor la Unitatea nr. 2 de la Cernavod„ p‚n„ la finele anului 2004 ∫i angajarea lucr„rilor pentru urm„toarele dou„ unit„þi.
Implementarea acestor m„rfuri, stimaþi senatori, asigur„ cre∫terea eficienþei energetice pe Óntregul lanþ: resurse naturale, producþie, transport, distribuþie ∫i consum, estim‚ndu-se astfel o reducere cu 3% pe an a intensit„þii energetice Ón perioada 2001—2004 pe ansamblul economiei naþionale.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn ceea ce prive∫te centralele de apartament, menþion„m clar c„ instalarea acestora nu a fost obstrucþionat„ de actualul Guvern prin nici un act normativ. Consider„m Óns„ c„ aceste centrale Ó∫i g„sesc utilizarea eficient„ mai ales Ón locuinþele individuale care pot asigura toate condiþiile necesare instal„rii lor, conform prescripþiilor tehnice.
Œn ceea ce prive∫te modalitatea de rezolvare prin soluþii tehnice alternative a aliment„rii cu energie termic„
pentru Ónc„lzirea locuinþelor de tip bloc, proiectate ∫i realizate Ón sistem centralizat, aceasta trebuie tratat„ cu deosebit„ atenþie ∫i promovat„ de la caz la caz, pe baza unor studii tehnico-economice care s„ þin„ seama de eficienþa energetic„, de protecþia mediului, de costul ∫i calitatea serviciului, de siguranþa cl„dirilor ∫i a locatarilor.
De altfel, aceast„ abordare este Ónt‚lnit„ Ón toate þ„rile vest europene care au sisteme centralizate, iar þ„rile vecine — Ungaria, Cehia, Polonia — au impus-o prin reglement„ri stricte.
Œmi exprim convingerea c„ acum cet„þenii, plictisiþi de politicianismul ieftin al acestor moþiuni simple, vor Ónþelege corect care sunt cei care pun beþe-n roate.
Iniþiind moþiune dup„ moþiune, liberalii, democraþii ∫i mai noii lor aliaþi, P.R.M.-i∫tii, nu fac altceva dec‚t s„ Ónt‚rzie dezbaterea ∫i adoptarea de c„tre Parlament a unor legi care ar putea oferi r„spuns multor situaþii critice. De la Ónceputul acestei sesiuni aþi acþionat astfel Ónc‚t principalul rol al Parlamentului a fost acela de a dezbate moþiunile simple ale opoziþiei. Cel puþin la Senat, ziua de joi a devenit ziua moþiunilor. Astfel, este eliminat„ orice ∫ans„ de a mai vota joi proiecte de legi.
Doamnelor ∫i domnilor senatori, moþiunile simple sunt expresia democratic„ a controlului parlamentar exercitat asupra Executivului. Dar a∫a cum sunt ele mai nou utilizate de P.N.L., P.D. ∫i P.R.M. moþiunile devin instrumente de Óngr„dire a activit„þii de baz„ a Parlamentului, anume legiferarea. Conform Regulamentului Senatului, moþiunile simple nu duc la c„derea Guvernului. Œn noua conjunctur„ ele Óns„ au efect asupra autorit„þii ∫i credibilit„þii Parlamentului.
Pe de alt„ parte, dumneavoastr„, prin strategia moþiunilor s„pt„m‚nale, oferiþi Guvernului libertatea de legiferare prin ordonanþe de urgenþ„. Astfel, cu concursul opoziþiei, activitatea Parlamentului aproape c„ nu mai exist„. Œn timpul acesta, investitorii str„ini reclam„, ca ∫i pe vremea fostei guvern„ri, instabilitatea legislativ„, iar opoziþia acuz„ actualul Executiv c„ face abuz de ordonanþe de urgenþ„! Practic, moþiunile depuse de actuala Opoziþie sunt Óndreptate ∫i Ómpotriva Guvernului, ∫i Ómpotriva Parlamentului, Ón fond, Ómpotriva þ„rii ∫i a cet„þenilor s„i. Evident, aliate conjunctural, P.N.L., P.D. ∫i Partidul Rom‚nia Mare doresc doar blocarea funcþion„rii instituþiilor, ∫i nu rezolvarea unor probleme la crearea c„rora au contribuit.
Œn final, v„ reþin atenþia asupra a dou„ aspecte:
1. Propun ca viitoarele moþiuni, c‚te vor mai fi ele p‚n„ la sf‚r∫itul sesiunii, s„ fie dezb„tute vineri sau s‚mb„t„, zile lucr„toare pentru parlamentari, de altfel. Astfel, ziua de joi am putea s„ o dedic„m Ón Óntregime, de dimineaþa p‚n„ seara, dezbaterilor legislative.
Vom recupera Ón acest fel timpul pierdut ∫i vom salva ∫i imaginea Parlamentului, dar ∫i a unora dintre colegii semnatari ai moþiunii îŒntreþinerea“, care vineri ∫i s‚mb„t„, Ón teritoriu, Ón loc s„ rezolve problemele aleg„torilor, se ocup„ de afaceri personale.
2. V„ rog, stimaþi colegi, s„ fiþi de acord c„ aceast„ nou„ moþiune nu se remarc„ dec‚t prin faptul c„ Ónregistreaz„ recordul de neinvidiat de a fi a ∫asea Ón 7 s„pt„m‚ni. Altfel, ea este dep„∫it„, lipsit„ de conþinut ∫i demonstreaz„ Ónc„ o dat„ faptul c„ opoziþia ∫i-a epui-
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002 zat ideile ∫i refuz„ o participare constructiv„ la rezolvarea problemelor þ„rii, la Ómbun„t„þirea protecþiei sociale a cet„þenilor care ne-au trimis Ón Parlament.
Pentru toate aceste raþiuni ∫i pentru toate argumentele prezentate mai Ónainte, v„ solicit, doamnelor ∫i domnilor senatori, respingerea moþiunii.
Domnului secretar general Constantin Sava
V„ transmitem al„turat r„spunsul la interpelarea domnului senator Nicolae Iorga, adresat„ ministrului industriilor ∫i resurselor… “ ∫i a∫a mai departe. Semneaz„ r„spunsul, domnule ministru, secretarul de stat, domnul Moucha, prietenul meu, fost director la îRoman“ — S.A. Numai c„ eu adresasem interpelarea domnului prim-ministru Adrian N„stase. Oricum, s„ citim, c„ o s„ v„ plac„. Zice secretarul de stat, deci ministerul dumneavoastr„:
îReferitor la problema distribuþiei ∫i factur„rii energiei termice, v„ inform„m c„, Ón baza ordinului ministrului industriilor ∫i resurselor“ — al dumneavoastr„ — înr. 63/1.III.2002, a fost Ónceput„ o ampl„ acþiune de control pe teren, pe parcursul c„reia s-au constatat grave deficienþe Ón distribuþia ∫i facturarea energiei termice.“
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002. V„ mulþumesc, domnule ministru, ∫i v-o fac cadou, dac„ doriþi.
V„ rog s„ votaþi pentru aceast„ moþiune.
Din p„cate, Ón acel moment, Domnia sa chiar a crezut c„ la Ministerul Industriilor ∫i Resurselor se munce∫te pe rupte, dar realitatea de azi Ól contrazice, dovad„ c„, Ón
prezent, peste 40% din populaþie tr„ie∫te sub pragul s„r„ciei, iar acoperirea costurilor legate de Óntreþinere se dovede∫te o corvoad„ insuportabil„ pentru cei mai mulþi dintre noi.
Lunile ianuarie ∫i februarie 2002 demonstreaz„ cu prisosinþ„ nerealismul Ministerului Industriilor ∫i Resurselor Ón tratarea programelor energetice ∫i ale sistemului de tarifare, Ón sensul c„ tot e∫afodajul de construcþie convenit la data de 11 noiembrie 2001 prin Acordul stand-by semnat cu FMI se ruineaz„, din p„cate, Ón faþa realit„þii ∫i a nivelului de trai al populaþiei. Iat„ c„ cercul s-a Ónchis, iar Ministerul Industriilor ∫i Resurselor reia seria promisiunilor de anul trecut, promisiuni f„r„ suport practic, dovad„ st‚nd c‚rpelile adoptate de minister.
Astfel, au fost propuse 5 m„suri de mic∫orare a facturilor la energie, a fost propus„ ree∫alonarea facturilor, contorizarea consumului de energie termic„, transferul centralelor Ón subordinea autorit„þilor administraþiei publice locale ∫i dimensionarea corect„ a capacit„þilor de producþie, ne spune domnul ministru Dan-Ioan Popescu.
Dincolo de caracterul pompieristic al m„surilor adoptate, categoric neviabile, singurul merit este acela c„ se ascund mai bine gravele deficienþe din sistem ∫i nu putem s„ nu observ„m c„ se repet„ situaþia din 2001 c‚nd Ministerul Industriilor ∫i Resurselor a ratat, pe linie, toate þintele propuse Ón domeniul energetic, provoc‚nd grave perturbaþii Ón sistemul economico-social.
Pentru toate aceste lucruri cineva trebuie s„ r„spund„ ∫i, mai ales, s„ pl„teasc„. Noi, senatorii P.D., vot„m pentru aceast„ moþiune ∫i v„ Óndemn„m, stimaþi colegi de la putere, s„ votaþi ∫i dumneavoastr„, Óntorc‚ndu-v„ astfel, doar a∫a, mai aproape de oameni, ∫i nu Ómpotriva lor. ™i dac„ nu veþi vota, r„spunsul dumneavoastr„ implicit va fi acela c„ factura de Óntreþinere nu este mare, c„ pensionarii, profesorii, ∫omerii din Rom‚nia o pot pl„ti ∫i eu nu cred c„ vreunul dintre dumneavoastr„, Ón programul de audienþe de m‚ine de la biroul senatorial, aveþi t„ria s„ spuneþi acest lucru.
V„ mulþumesc.
Œn ambele cazuri, concluziile la care am ajuns au avut la baz„ o analiz„ complex„ la nivel local ∫i municipal, Ón judeþul pe care Ól reprezint, analiz„ f„cut„ de speciali∫ti Ón domeniu. Aceast„ analiz„ a f„cut obiectul unor conferinþe de pres„, iar semnalele au fost preluate de massmedia pe plan judeþean ∫i local ∫i m„ bucur c„ ast„zi, Ón plenul Senatului, partidul nostru a contribuit la semnalarea acestei grave probleme pentru populaþia þ„rii.
Este de notat faptul c„ aspectele analizate vin din partea tuturor judeþelor, din partea tuturor ora∫elor ∫i municipalit„þilor, ∫i c„ reprezint„ o concluzie cu caracter general, care nu poate fi suspectat„ de a fi particularizat o realitate secvenþial„.
Faptul c„ Guvernul ∫i premierul Adrian N„stase au recunoscut imensa povar„ a pl„þii utilit„þilor de c„tre populaþie nu a reprezentat dec‚t o soluþie in extremis, de acceptare a unei realit„þi care nu a mai putut fi acoperit„ nici prin Programul de guvernare, nici prin Cartea alb„ a guvern„rii, nici prin prognozele superoptimiste pentru perioada 2002—2005.
Aspectele majore de factur„ macroeconomic„ au fost prezentate Ón textul moþiunii ∫i de aceea consider c„ ar fi interesant de comentat o situaþie care se afl„ Ón realitate,
Ón realitatea de zi, cu zi la nivelul unei gospod„rii, familii obi∫nuite, dintr-un municipiu de m„rime medie. Exemplul municipiului Suceava.
Aceasta, pentru c„ municipiul pe care Ól reprezint are o situaþie tipic„ pentru o administraþie municipal„, cu toat„ gama de servicii publice ∫i cu specificul c„, din punct de vedere al asigur„rii energiei termice, se afl„ Ón categoria celor dou„ municipalit„þi care au acumulat imensa datorie de peste 15.000 de miliarde lei.
Doamnelor ∫i domnilor colegi senatori,
Am consultat d„rile de seam„ statistice, coroborate cu rezultatele ultimului recens„m‚nt, ∫i am ajuns la concluzia c„ situaþia unei familii, Ón cazul de faþ„, poate fi comparat„, cu mici excepþii, cu situaþia unei familii din mediul urban din þara noastr„.
Pentru a exemplifica, a∫ vrea s„ v„ spun c„ studiul nostru s-a referit la o familie medie de 3 persoane, ce locuie∫te Óntr-un apartament mediu echivalent a dou„ camere.
Am evaluat totalitatea veniturilor pe municipiu, pun‚nd Ón calcul Óncas„rile salariale din pensii, ajutoare de ∫omaj, diverse subvenþii, aportul Ón natur„ cu alimente ∫i chiar veniturile din munca la negru din þar„ ∫i din str„in„tate. Cumul‚nd toate aceste surse de venit, a rezultat o medie de 3,5 milioane lei pe familie pe lun„, Ón condiþiile surselor la vedere, ∫i 4,3 milioane lei, lu‚nd Ón calcul ∫i sursele din a∫a-zisa economie subteran„.
Pentru cei care nu m„ cred, a∫ vrea s„ le reamintesc c„ Ón Rom‚nia revin circa 0,9 pensionari pe familie, cu o pensie de 1,6 milioane lei pe lun„, 0,65 salariaþi pe familie, cu un salariu mediu de 3,5 milioane lei pe lun„.
P‚n„ aici, nimic spectaculos. Ba chiar dezolant. Realitatea crud„ Óncepe Ón momentul Ón care cuantific„m cheltuielile: 2 gigacalorii, 200 de kilowaþi, 10 m[3] de ap„ rece ∫i ap„ cald„, 1 m[3] de gunoi, impozitele ∫i taxele locale, abonamentul la telefon, abonamentul radio-TV, gaz metan, dau o medie lunar„ de 3,5 milioane de lei. Observaþi c„ nu am ajuns Ónc„ la luxul de a m‚nca, de a te Ómbr„ca, de a cump„ra rechizite sau medicamente. Toate acestea aduc cheltuielile lunare la circa 6,5 milioane lei, ∫i aceasta Ón condiþii mai mult dec‚t minimale. Notaþi c„ am eliminat excentrismul de a deþine automobil, telefon celular ∫i cablu TV, precum ∫i bijuterii.
Acum dou„ luni, analiza noastr„ a ar„tat clar c„ o familie medie trebuia s„ aleag„ Óntre strategia de a pl„ti utilit„þile ∫i cea de a-∫i satisface cerinþele minimale de supravieþuire: hran„, Ómbr„c„minte, medicamente.
A∫a se explic„ faptul c„ datoriile neonorate ale celor circa 35.000 de familii consumatoare de utilit„þi au ajuns la circa 100 de miliarde lei, din care numai 82 de miliarde lei reprezint„ datorii la energia termic„.
Domnilor colegi din banca puterii de ast„zi,
Dup„ cre∫terea succesiv„ a preþurilor la energie electric„, termic„ ∫i gaze naturale, rom‚nul este pe punctul de a se Óntoarce la lampa cu gaz, sobiþa cu mangal ∫i tradiþionalul zolitor.
Se impune ca guvernanþii care au toat„ r„spunderea administr„rii acestor ani s„ g„seasc„ soluþii pentru rezol-
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002. varea problemelor, ∫i soluþii nu de parad„ sau de compromis, ci soluþii reale, bazate pe cunoa∫terea cu exactitate a mediului social-economic Ón care tr„im.
Stimaþi colegi,
Consider c„ dumneavoastr„, cei de la putere, Ón primul r‚nd, aveþi obligaþia de a g„si urgent soluþii, pentru c„ nu ne putem permite deocamdat„ s„ tr„im Ón ideea accept„rii unor cheltuieli ale bugetului de familie la nivel cvasieuropean, Ón timp ce veniturile sunt eminamente la nivel rom‚nesc.
V„ mulþumesc.
Din acest punct de vedere, trebuie s„ spun c„, Ón afar„ de greut„þile financiare, bineÓnþeles c„ exist„ ∫i greut„þi birocratice ∫i acum — au existat ∫i Ónainte – Ón ceea ce prive∫te punerea Ón funcþiune, de exemplu, a unor centrale termice proprii, de apartament, de scar„ de bloc, de bloc ∫i a∫a mai departe ∫i nu putem acuza Guvernul actual c„ Ómpiedic„ acest lucru. ™i guvernele precedente au avut aceea∫i politic„ Ón acest sens: s„ vedem dac„ sunt acestea, Óntr-adev„r, eficiente sau nu sunt eficiente.
Eu zic c„, Óntr-adev„r, trebuie un studiu Ón acest sens ∫i trebuie promovate acele centrale proprii sau centrale de bloc care sunt eficiente, pentru c„ reprezint„ una dintre c„ile de rezolvare, dar nu singura.
A∫a cum am ascultat expunerea domnului ministru Dan-Ioan Popescu, deja au fost luate anumite m„suri de c„tre Guvernul actual. S„ nu vorbesc despre a∫a-numitele tarife sau preþuri sociale la energia termic„ sau la energia electric„, pentru c„ ∫i acestea sunt m„suri. Nu exist„ o rezolvare numai prin acestea, dar deja exist„ m„suri care arat„ c„ Guvernul are voinþ„ politic„ ∫i asta este important, s„ avem voinþ„ politic„ pentru a rezolva aceste probleme.
Trebuie s„ v„ spun, stimaþi colegi, c„ avem convingerea c„ Guvernul, lu‚nd deja primele m„suri Ón vederea diminu„rii impactului social al acestei probleme, va continua aceste m„suri, are un program Ón acest sens, va pune Ón aplicare acest program ∫i, Ón anii urm„tori, se vor simþi ∫i efectele benefice ale acestui program.
Trebuie s„ v„ spun c„, Ón conformitate cu Programul de guvernare, program din care stimaþii no∫tri colegi au ∫i citat aici ni∫te fraze, este un program care Óncearc„ deja s„ diminueze aceste efecte ∫i, Óntr-un viitor mai mult sau mai puþin Óndep„rtat, dore∫te s„ rezolve aceast„ problem„.
Noi, U.D.M.R.-ul, credem Ón capacitatea Guvernului de a lua asemenea m„suri ∫i vom sprijini toate eforturile depuse Ón aceast„ direcþie de c„tre Guvern, cu convingerea c„, chiar dac„ nu vor fi rezolvate toate problemele Ón acest an, acestea se vor reduce pentru iarna care urmeaz„ ∫i vor fi mai puþine probleme, vor fi afectate mai puþin Ómpov„r„tor bugetele familiilor din Rom‚nia, iar anii urm„tori vor aduce noi ∫i noi succese Ón realizarea programului pentru rezolvarea acestei probleme ∫i, av‚nd Ón vedere aceste motive, U.D.M.R. va vota, bineÓnþeles, Ómpotriva moþiunii, deci pentru respingerea moþiunii simple.
V„ mulþumesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/30.III.2002
Cei care nu pot achita facturile la Óntreþinere sunt, Ón mare parte, oameni cu venituri modeste, care au acumulat ∫i datorii importante Ón ace∫ti ani de tranziþie economic„.
De ce nu pot rom‚nii s„ ating„ un nivel de trai decent, care s„ le permit„ s„ evite umilinþa de a fi datori la Óntreþinere este o Óntrebare la care ∫i dumneavoastr„
trebuie s„ daþi un r„spuns. Sc„derea nivelului de trai a fost accentuat„ Ón perioada 1997—1999, pe fondul c„derii economiei rom‚ne∫ti.
Nu am s„ v„ Óncerc r„bdarea cu prea multe cifre, dar trebuie s„ v„ amintesc de sc„derea produsului intern brut cu 12,6%, de reducerea producþiei industriale cu 15,4%, a producþiei agricole cu 13,6%, a volumului investiþiilor cu 10%, ceea ce s-a reflectat Ón cre∫terea ∫omajului de la 6,6%, Ón 1996, la 10,5%, Ón anul 2000, ∫i Ón ad‚ncirea s„r„ciei. Nivelul de trai reflect„ Óntotdeauna situaþia economic„ a þ„rii.
Œn anul 1999 rata s„r„ciei a crescut cu peste 60% faþ„ de 1995, ajung‚nd la 41,2% ∫i la 44% din populaþia þ„rii Ón anul 2000.
C‚∫tigul salarial real a sc„zut de la 72,3% Ón noiembrie 1996, faþ„ de octombrie 1990, la 55% Ón 1997 ∫i la 57,2% Ón 2000.
De∫i deprecierea era considerabil„, guvernele din anii 1996—2000 nu au practicat sistemul actualiz„rii periodice a veniturilor salariale pentru contracararea efectului inflaþiei. Pensiile de toate categoriile au fost indexate Ón acea perioad„ pentru acoperirea doar a 70% din cre∫terea preþurilor, ceea ce a f„cut ca puterea de cump„rare a acestora s„ se diminueze drastic. Aceast„ situaþie…
De aceea, domnilor colegi, v„ rog din suflet s„ vot„m cu toþii Ómpotriva acestei moþiuni.
V„ mulþumesc.
Astfel, de la preþul de 1.209 lei/kW, c‚t a fost la Ónceputul guvern„rii, s-a ajuns, Ón februarie 2002, la 1.820 lei/kW, iar Ón aprilie s-a anunþat apogeul major„rilor cu Ónc„ un procent de 16%.
Œntr-un an ∫i jum„tate de la guvernare, numai la energie preþul a crescut cu 140%.
Aceea∫i situaþie se reg„se∫te ∫i la gaz, care a crescut de la 1.272 lei/m[3] la 2.751 lei/m[3] , procentul Ónsum‚nd o cre∫tere de 146%.
Apoi, cre∫teri la combustibili, telefoane, impozite ∫i taxe ∫i, Ón general, la toate preþurile ∫i la toate serviciile c„tre populaþie, p‚n„ la alimentele de baz„.
™i toate aceste major„ri de preþuri s-au f„cut pe fondul unei minore major„ri de salarii ∫i pensii, ba chiar, am putea spune, diminu„ri de salarii, Ón condiþiile Ón care profesorilor li se reduc diferitele sporuri ∫i li se refuz„ tichetele de mas„.
Funcþionarilor publici li se reduc tichetele de mas„, de care au beneficiat anul trecut, Ón valoare de 800.000 lei pe lun„, pentru o majorare de numai 8%, care reprezint„ doar 200.000 lei pe lun„.
Cadrelor medicale, de asemenea, nu li se asigur„ salarii decente, iar exemplele ar putea continua.
Guvernul, printr-o serie de ordonanþe de Guvern, stabile∫te m„suri de redresare economico-financiar„ a societ„þilor produc„toare de energie electric„ ∫i termic„, a∫a cum este ∫i Ordonanþa nr. 152/2001 care stabile∫te, pentru îTermoelectrica“ — S.A., pentru activitatea proprie ∫i a sucursalelor acestora, stingerea prin anulare a urm„toarelor obligaþii bugetare aferente anului 2000 ∫i pe primele nou„ luni ale anului 2001, dup„ cum urmeaz„:
— obligaþii faþ„ de bugetul statului, reprezent‚nd impozite, taxe, contribuþii ∫i altele;
— obligaþii faþ„ de stat, const‚nd Ón sume pl„tite de Ministerul Finanþelor Publice, Ón calitate de garant, b„ncilor pentru Ómprumuturile contractate de societate ∫i garantate de stat;
— obligaþii faþ„ de stat, const‚nd Ón sume pl„tite de Ministerul Finanþelor Publice, Ón calitate de Ómprumutat ∫i garant pentru creditele contractate de Ministerul Finanþelor Publice sau societate, reprezent‚nd rat„ de capital, dob‚nzi, comisioane ∫i altele.
Toate, aproximativ, reprezint„ 400 milioane dolari, aceast„ sum„ fiind preluat„ la datoria public„, ceea ce face ca s„ se observe o explozie enorm de mare a preþurilor.
Toate aceste facilit„þi acordate societ„þilor îTermoelectrica“ — S.A. de c„tre Guvern de ce nu se reflect„ ∫i Ón preþul serviciilor facturate c„tre populaþie ∫i societ„þile private?!
Imposibilitatea achit„rii la timp a acestor servicii prestate la energie electric„, energie termic„, gaz metan ∫i altele, datorit„ veniturilor mici realizate de populaþie, duce la calcularea penalit„þilor de Ónt‚rziere, urmate de debran∫area de la reþea ∫i, Ón unele situaþii, chiar evacuarea din locuinþe.
De acela∫i tratament dur se bucur„, din nefericire, ∫i societ„þile comerciale private care se g„sesc Ón nenum„rate cazuri Ón situaþia de blocaj financiar, dar nu sunt scutite de plata serviciilor prestate pentru energie electric„ ∫i termic„, pl„tesc penalit„þi de Ónt‚rziere, sunt debran∫ate de la reþea, f„r„ ca cineva din cei de la guvernare s„ se g‚ndeasc„ la urm„rile negative care se r„sfr‚ng asupra acestor societ„þi.
Prin Programul s„u de guvernare, actualul Executiv se angajeaz„ la transparenþ„ Ón formarea preþurilor la energie electric„ ∫i gaz metan. At‚t A.N.R., c‚t ∫i A.N.R.G.N. nu dau nici un r„spuns la solicit„rile f„cute din partea unor membri ai comisiilor din Senat sau a unor parlamentari din opoziþie cu privire la calculul preþurilor. Nu este corect ca preþul de export la energie electric„ s„ fie mai mic dec‚t la energia consumat„ la intern, Ón detrimentul agenþilor economici ∫i consumatorilor casnici.
Domnilor guvernanþi,
Cu promisiuni m„reþe prev„zute Ón Programul de guvernare aþi c‚∫tigat electoratul de partea dumneavoastr„, Ón proporþie de aproximativ 38%. De ce acum Ói dezam„giþi?! Foarte mulþi dintre cei care v-au votat atunci azi se g„sesc Ón pragul disper„rii.
Nu ar fi bine s„ reveniþi, s„ respectaþi cel puþin Ón parte acele promisiuni f„cute prin Programul de guvernare?!
Prin urmare, Partidul Rom‚nia Mare va vota aceast„ moþiune.
V„ mulþumesc.
Problema se pune c‚nd ∫i de unde vor pl„ti aceste valori care, din p„cate, nici m„car nu au rotunjit veniturile societ„þilor de distribuþie sau prestatoare de servicii, aproape Ón exclusivitate ale statului, ci veniturile celor care au furnizat sau au facilitat furnizarea materiilor prime ∫i materialelor c„tre acestea.
Dup„ lege, este evident c„ cet„þeanul ar trebui s„ le pl„teasc„, iar acesta, este foarte clar pentru oricine, nu are cu ce s„ le pl„teasc„.
Veþi avea sufletul, cei ce guverneaz„ ast„zi, s„ le scoateþi locuinþele la v‚nzare celor care nu au cu ce pl„ti aceste cheltuieli cu Óntreþinerea ∫i s„-i l„saþi hoinari, s„ umple str„zile ∫i canalele ora∫elor?!
Eu Ónc„ mai cred c„ v-a r„mas ∫i minte, ∫i suflet pentru ca acest lucru s„ nu se Ónt‚mple.
Vina pentru tragedia acestor oameni v„ aparþine ∫i trebuie s„ vi-o asumaþi Ón Óntregime.
Dumneavoastr„ aþi majorat preþul energiei electrice, lunar, cu aproape 4%, mult superior ratei prognozate a inflaþiei, aþi creat a∫a-zisa piaþ„ competitiv„ a energiei electrice, Ón care se fac c„ se concureaz„ trei produc„tori cu capital exclusiv de stat ∫i Ón care aþi introdus c‚þiva competitori, a∫a-numiþi eligibili, ale∫i pe spr‚ncean„, care cump„r„ at‚t pentru nevoi proprii, c‚t ∫i Ón scop de rev‚nzare energia electric„ ieftin„, produs„ Ón hidrocentrale sau Ón centrala nuclear„, Ón timp ce aceea∫i energie electric„, produs„ Ón termocentrale, este livrat„ consumatorilor a∫a-zi∫i captivi, unde Ói reg„sim ∫i pe consumatorii casnici, la preþuri foarte mari.
Tot ace∫tia din urm„, adic„ cet„þenii, mai sunt pu∫i s„ acopere ∫i diferenþa Óntre costul de producþie al energiei produse Ón termocentrale ∫i preþul de v‚nzare al acesteia mai mic, adic„ pierderile acestui sector, Ón timp ce c‚∫tigurile care s-ar putea realiza din energia electric„ ieftin„ produs„ Ón hidrocentrale ∫i centrala nuclear„ ∫i care ar putea acoperi, m„car Ón parte, pierderea realizat„ Ón termocentrale sunt transferate Ón buzunarele clienþilor politici sau, Ón alte cazuri, sunt transferate Ón exterior, prin exporturi p„guboase de energie electric„ ieftin„. Utiliz‚nd asemenea inginerii financiare, numai Ón acest an, bugetul public naþional…
Dup„ iarna 2000—2001, apreciat„ de meteorologi ca fiind cea mai bl‚nd„ din ultimii 100 de ani, au urmat negocierile dure cu Fondul Monetar Internaþional ∫i Banca Mondial„, care au condiþionat asistenþa lor de cre∫terea preþurilor la energie ∫i la c„ldur„ la nivelul la care acestea s„ acopere costurile.
Œn acest context, acumul„rile anterioare, dar mai ales cele din perioada 1996—2000, s-au acutizat la nivelul de ast„zi… care face obiectul moþiunii depuse ∫i discutate ast„zi.
Iat„, deci, c„ avem de-a face cu o moþiune ale c„rei semnale Ó∫i au originile ∫i r„d„cinile mai ales Ón perioada de guvernare 1996—2000. Este motivul pentru care voi vota Ómpotriva acestei moþiuni.
V„ mulþumesc.