Stenogramă plen

Doamnelor ºi domnilor senatori, vã invit în salã. Declar deschise lucrãrile ºedinþei de azi, 27 martie 2002. ªedinþa este condusã de subsemnatul, vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu ºi Pusk‡s Valentin-Zolt‡n, secretari ai Senatului.

Procedurã!

Daþi-mi voie întâi sã deschid ºedinþa.

Din totalul de 140 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa, prin vot electronic, pânã în acest moment, un numãr de 93 de colegi, absentând motivat de la lucrãrile Senatului 6 parlamentari, 3 fiind membri ai Guvernului, un coleg este plecat în delegaþie Ñ domnul senator Bîciu Ñ un coleg este bolnav Ñ domnul senator Belu Ñ ºi un coleg este învoit Ñ domnul senator Popescu Laurenþiu.

Cvorumul ºedinþei este de 71 de parlamentari.

Programul de lucru pe care vi-l propune Biroul permanent este lucrãri în plen pânã la ora 19.00. Pânã la ora 17.00 vom avea activitate legislativã, urmând sã continuãm dupã aceea, conform propunerii Biroului permanent, cu dezbaterea raportului Comisiei de anchetã privind cercetarea condiþiilor în care a fost privatizatã S.C. _Balneoclimaterica_ Sovata.

Proiectele de lege înscrise în proiectul ordinii de zi le cunoaºteþi.

În legãturã cu programul de lucru aveþi observaþii? Cu programul de lucru.

Nu, cu ordinea de zi.

Dacã nu sunt observaþii legate de programul de lucru, vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra acestuia. Vã rog sã votaþi! Rog domnii senatori sã voteze!

Programul de lucru al zilei de azi este aprobat de plenul Senatului cu 62 de voturi pentru, 10 împotrivã ºi douã abþineri.

În legãturã cu ordinea de zi aveþi observaþii? Domnul senator Nicolae-Vlad Popa. Aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

Am o cerere de fãcut, în sensul amânãrii discutãrii concluziilor Comisiei de anchetã Sovata, deoarece, pe rolul Curþii Supreme, în Dosarul nr. 5832, cu termen 3 aprilie, deci sãptãmâna viitoare, la Secþia comercialã, se dezbate irevocabil aceastã problemã.

Eu consider cã Senatul dacã va discuta azi sau dacã va lua o hotãrâre conform art. 71 din regulament, în sensul aprobãrii sau nu a acestui raport, va influenþa

hotãrârea Curþii Supreme de Justiþe. Chiar dacã nu va fi influenþat aceastã hotãrâre, pentru cã independenþa judecãtorilor existã, se vor face comentarii, va exista un semn de întrebare în legãturã cu ”intervenþiaÒ Legislativului asupra puterii judecãtoreºti.

Nu este decât o sãptãmânã, nu este decât prima oarã pe ordinea de zi ºi, cred eu, avem acest drept de a ne abþine într-o eventaulã imixtiune în treburile justiþiei. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

În legãturã cu solicitarea domnului senator Popa, doriþi sã vã pronunþaþi?

Domnul senator Matei Vintilã.

## **Domnul Vintilã Matei:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Nu are dreptate colegul Popa, fiindcã nu au legãturã judecãtoriile cu _Balneoclimaterica_ Sovata ºi cu ancheta noastrã. La _Balneoclimaterica_ Sovata, privatizându-se, s-au vândut acþiuni, s-a schimbat acþionarul. Litigiile pe care le va avea pe parcurs vor mai fi, dar asta nu înseamnã cã noi sã oprim prezentarea raportului pentru cã nu ºtiu ce procese sunt pe rol. Sunt vreo 32, nu numai unul, dar este între _Balneoclimaterica_ Sovata, care a rãmas ca societate, ºi terþi. Este altceva.

Raportul este pregãtit ºi nu sunt de acord sã se amâne prezentarea lui azi.

Vã mulþumesc.

În numele altor grupuri parlamentare, doriþi sã vã pronunþaþi?

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

O explicaþie, pentru cã nu s-a înþeles. Procesul este între S.C. _Aluniº_ ºi A.P.A.P.S. în legãturã cu privatizarea, deci este chestiunea care se discutã azi. Ca sã nu creadã lumea cã este alt proces din cele 30. Acum se va hotãrî definitiv dacã este fraudã sau nu în privatizare.

## Domnilor senatori,

Vã rog sã vã ocupaþi locurile! Domnilor senatori,

Vã rog sã respectaþi prevederile regulamentului privind dezbaterile.

Grupul parlamentar Partidul România Mare. Domnul senator Pop, vã rog, punctul de vedere.

Domnule preºedinte,...

Nu se aude!

Se aude!

## **Domnul Dumitru Petru Pop:**

## Onorat Senat,

Mã raliez absolut propunerii domnului senator Popa. În zadar a intervenit domnul senator Vintilã, deoarece existã o coroborare absolutã între procesul care este pe data de 3 aprilie la Curtea Supremã de Justiþie ºi în ceea ce priveºte obiectul acestei stãri de fapt pe care noi azi îl prezentãm în faþa plenului Senatului României.

Vã mai relatez o stare de fap absolutã.

E absolutã! Staþiunea _Balneoclimaterica_ Sovata a fost privatizatã absolut în mod ilegal de cãtre A.P.A.P.S.; de fapt vi le voi reitera în continuare, dacã se va menþine pe ordinea de zi, prin faptul cã nici pentru acea sumã infimã prin care a fost vândut acest activ al Sovatei, respectiv cu 40Ð42 de miliarde, pânã în momentul de faþã nu s-a putut face dovada cã aceastã, adicã suma respectivã a fost plãtitã A.P.A.P.S-ului. Am putut intra doar în posesia unui ordin de platã de 4,2 milioane, respectiv suma la care a fost...

## Domnule senator,

Vã rog sã vã referiþi doar la chestiunea de procedurã, apoi, dacã vom trece la dezbateri, vã veþi spune punctul de vedere.

La procedurã este, domnule preºedinte, deoarece pentru diferenþa de 38 de miliarde, chiar ºi la aceastã sumã infimã datã la _Salina_ pentru acest activ al Societãþii _Sovata_ , nici pânã în momentul de faþã noi nu avem probatoriul cã suma a fost viratã în contul A.P.A.P.S.-ului. În zadar am intervenit de cel puþin 30Ð40 de ori. Doar pentru acea sumã de garanþie de 4 miliarde avem dovada.

ªi pentru ca într-adevãr sã putem stabili absoluta realitate, a ajuns aceastã sumã sau nu a ajuns în contul A.P.A.P.S. Bucureºti?

Vã mulþumesc, domnule senator.

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã nu prejudiciem fondul, sã nu discutãm concluziile înainte de a audia raportul, dacã va fi înscris pe ordinea de zi.

Grupul parlamentar P.D., domnul senator Iuliu Pãcurariu.

## Domnule preºedinte,

Termenul la Curtea Supremã de Justiþie este 2 aprilie, sãptãmâna viitoare. Din acest punct de vedere, faptul cã întârziem dezbaterea raportului cu 4Ð5 zile nu este un impediment nici pentru noi.

Dacã plenul nu va accepta aceastã amânare justificatã, atunci P.D.-ul cere ca acest punct sã treacã pe locul 1 al ordinii de zi, ca punct de dezbatere.

Grupul parlamentar U.D.M.R., domnul senator Pusk‡s.

## Domnule preºedinte, Distins Senat,

În primul rând mã surprinde, pur ºi simplu, intervenþia domnului senator Popa, care, fiind liberal, cunoaºte foarte bine cã într-o democraþie existã separaþia puterilor în stat ºi nu are de a face ceea ce se petrece la o judecãtorie cu ceea ce se discutã în Senat.

În al doilea rând, ancheta pentru privatizarea Ñ **pentru privatizarea** , repet Ñ Staþiunii _Sovata_ s-a desfãºurat luni întregi ºi era vorba de privatizare, nu de vânzarea unor active în locaþie de gestiune, în leasing ºi aºa mai departe, alte probleme.

În al treilea rând, vã rog sã discutãm azi aceastã problemã pentru cã ºi aºa a fost foarte mult amânatã ºi având în vedere cã de la ora 18.00 este meciul România-Ucraina, ca sã nu frustrãm pe domnii ºi doamnele senatori de a-l urmãri, sã începem cu acest punct la ora 16.30.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sigur cã, stimaþi colegi, dacã am fi intrat pe ordinea de zi, poate cã în acest moment ne apropiam de final ºi eu vã propun sã începem cu Raportul Sovata imediat ce epuizãm actele normative, dacã va fi înscris pe ordinea de zi, sigur.

Stimaþi colegi,

Aþi ascultat argumentele. Vã prezint scuze! Domnule senator,

Dar a fost expus punctul de vedere al grupului parlamentar.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa** _(din salã):_

Mi s-a pronunþat numele.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

De acord, domnule senator, numai cã vi l-a pronunþat de bine. Bãnuiesc cã nu doriþi sã contestaþi.

Stimaþi colegi,

Haideþi sã încercãm sã rezolvãm problema ordinii de

## zi.

În legãturã cu proiectele de lege nu au fost fãcute observaþii de nici un coleg sau grup parlamentar. Legat de ultimul punct, domnul senator Popa a solicitat ca sã rãmânã în ordinea de zi a Senatului, deoarece, potrivit prevederilor art. 71 alin. 3 din regulament, ”raportul comisiei este depus la Biroul permanent, care va asigura includerea lui în proiectul ordinii de zi, în termen de cel mult 15 zile de la data depuneriiÒ.

Grupul parlamentar P.N.L. solicitã ca acest raport sã nu fie luat în dezbatere zi.

## **Domnul Constantin Gãucan:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Astãzi este 27 martie 2002, azi se împlinesc 84 de ani de la unirea Basarabiei cu Þara-mamã, prilej de aducere aminte ºi de învãþãminte.

Pentru a nu intra în interferenþã, aºa cum a fost acuzat senatorul Vadim Tudor luni, cu aceastã urgenþã a ministerului, în legãturã cu ultranaþionalismul, nu voi face decât sã citez din marele dascãl al neamului românesc, Nicolae Iorga, despre fapte care s-au întâmplat între rãzboaie ºi mai ales înaintea raptului din iunie 1940. Orice asemãnare cu cele spuse de marele dascãl nu este întâmplãtoare.

Numai cu 3 paragrafe vã reþin douã minute.

”Vin tot felul de judecãtori politici, de militari, tacticieni, strategi, economiºti sã ne explice, în puterea cunoºtinþelor de tehnicã, rostul lucrãrilor grozave care se petrec în jurul nostru. Ni se învedereazã, pe singurele linii ale specialitãþii respective, ce înseamnã cutare loviturã, cutare acþiune ºi ce poate precede din succesul sau insuccesul ei.

Politicienii fac un joc. Nimic moral nu rezultã din acele alergãturi ºi ciocniri care învedereazã numai cine are muºchii mai tari ºi ºtie cum sã ºi-i întrebuinþeze mai bine, meritând aplauzele unor privitori fermecaþi.

Dar altceva se petrece astãzi în lume, domnilor. Este vorba de drept ºi nedrept, uman ºi neuman, este vorba de state la a cãror întemeiere s-a cheltuit atâta muncã ºi s-a risipit atâta generoasã jertfã. Este vorba de naþii care au un suflet în ele ºi acel dumnezeiesc lucru Ñ sufletul Ñ se frânge de durere înaintea incapacitãþii de a se menþine aºa cum credeau cã sunt asigurate pentru totdeauna.Ò

Dintr-o altã alocuþiune, marele profesor spune:

”Evident cã þãrile mici vor fi supravegheate, chemate la ordine, ameninþate, aduse la hotãrâri de multe ori împotriva intereselor lor. Trebuie ca statele mici sã asculte de atâtea chestiuni faþã de pretenþii când ale unuia, când ale altuia din cei dominanþi. Ele pot opune, în lipsa mijloacelor militare ºi economice, capabile de a

le garanta existenþa ºi integritatea hotarelor, argumente de drept ºi de bun-simþ, dintre care, dacã cele dintâi pot fi uºor respinse de oameni obiºnuiþi cu acte ilegale, celelalte nu pot sã nu fie þinute în seamã.

ªi eu vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Sã intrãm în dezbaterea legislativã.

Vã propun spre dezbatere primul proiect înscris pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernuui nr. 14/2002 pentru ratificarea Memorandumului de Înþelegere între Guvernul României ºi O.N.U. privind contribuþia cu resurse la unitatea specialã de poliþie a Naþiunilor Unite din Kosovo, semnat la New York, la 11 februarie 2002.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a fost sesizatã în fond. Reprezentantul Executivului este prezent? Da. Vã rog sã luaþi loc ºi sã prezentaþi, succint, expunerea de motive. Rog colegii din Comisia pentru apãrare sã pofteascã.

Domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu, vã rog! Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

## **Domnul Teodor Bobiº** Ñ _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã supunem aprobãrii proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 14/2002 pentru ratificarea Memorandumului de Înþelegere între Guvernul României ºi O.N.U. privind contribuþia cu resurse la unitatea specialã de poliþie a Naþiunilor Unite din Kosovo, semnat la New York, la 11 februarie 2002.

Documentul în discuþie a fost negociat ºi a fost semnat între cele douã pãrþi, cu respectarea procedurii specifice. Ca urmare a unei scrisori adresate Misiunii permanente a României la O.N.U., Secretariatul O.N.U. a solicitat Guvernului României participarea cu o subunitate de jandarmi la misiunea O.N.U. din Kosovo.

Acestei solicitãri i s-a dat curs ºi în momnetul de faþã misiunea se aflã în curs de desfãºurare. Vã rugãm sã aprobaþi proiectul de lege aºa cum este supus aprobãrii dumneavostrã.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule preºedinte, aveþi cuvântul!

Comisia noastrã, cu unanimitate de voturi, a adoptat raportul de admitere, fãrã propuneri de modificare a textului pe care îl supunem dezbaterii plenului Senatului.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale. Nu.

Vã mulþumesc.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare pentru mãsura _Reabilitarea reþelei de canalizare ºi a staþiei de epurare a apelor uzate în Oradea, România_ , semnat la Bruxelles, la 20 august 2001, ºi la Bucureºti, la 10 octombrie 2001.

Vã rog, domnule secretar de stat Popescu sã prezentaþi punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Andrei Popescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Integrãrii Europene_ **:**

Ordonanþa Guvernului nr. 9/2002 are ca obiectiv îmbunãtãþirea infrastructurii de mediu în municipiul Oradea ºi reducerea poluãrii Criºului Repede.

Data începerii acþiunii, 14 august 2001, data finalizãrii Ñ 30 iunie 2006. Costul total este 23.906.000 euro, din care finanþare I.S.P.A. Ñ fondurile de pre-aderare Ñ 16.734.200 euro. Cofinanþarea, asiguratã printr-un acord de împrumut de la BERD, este de 6 milioane euro. Ñ Beneficar final Ñ Regia Autonomã _Apa TEROM_ Oradea.

Camera Deputaþilor s-a pronunþat în privinþa ordonanþei pe 18 februarie 2002.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Aveþi cuvântul, domnule preºedinte Seres DŽnes.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Comisia pentru administraþia publicã a adoptat raport favorabil. S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru politicã externã, Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport ºi Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Propunem spre adoptare acest proiect, fãrã amendamente, în fomra adoptatã de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc, domnule senator.

La dezbateri genrale doriþi sã interveniþi?

Nefiind intervenþii, vã rog sã vã exprimaþi printr-un vot, atât asupra raportului, cât ºi a proiectului de lege în ansamblu, cu precizarea cã legea are caracter ordinar. Vã rog sã votaþi!

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru ºi 4 împotrivã.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare pentru mãsura _Reabilitarea ºi modernizarea sistemului de alimentare cu apã potabilã ºi a reþelei de canalizare din Municipiul Cluj-Napoca, România_ , semnat la Bruxelles, la 31 mai 2001, ºi la Bucureºti, la 10 octombrie 2001.

Comisia pentru administraþie publicã este sesizatã în fond. Aveþi cuvântul, domnule ministru!

Ordonanþa Guvernului nr. 10/2002 a fost aprobatã de Camera Deputaþilor pe 18 februarie în aceeaºi zi. Are ca obiective principale reabilitarea, construirea ºi dezvoltarea infrastructurii de apã în Municipiul Cluj-Napoca... Cluj, data începerii este 31 mai 2001, data finalizãrii 31 decembrie 2006. Costul total este de 46.755.800 euro, din finanþarea din fondurile structurale I.S.P.A. reprezintã 35.066.850 euro. Beneficiarul final Ñ Regia Autonomã _APÃ-CANAL_ Cluj-Napoca... Cluj.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Aveþi cuvântul, domnule preºedinte Seres DŽnes!

## Domnule preºedinte,

De asemenea, s-a adoptat raport favorabil. Au fost primite avize favorabile de la comisiile sesizate. Face parte din categoria legilor ordinare. Propunem spre adoptare, fãrã amendamente, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

De ce vã feriþi sã spuneþi Cluj-Napoca? Aveþi ceva cu denumirea?

Eu?! Nici vorbã. Cum sã am?! Eu am spus numai proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/2002. Nici nu am spus mai departe tot titlul, cã are jumãtate de paginã. Mâncam prea mult timp. Nefiind intervenþii la dezbateri generale, vã rog sã vã exprimaþi printr-un singur vot, conform regulamentului Senatului, atât asupra raportului comisiei, cât ºi asupra proiectului de lege, precizând caracterul ordinar al legii.

Cu 93 de voturi, în unanimitate, a fost aprobat de plenul Senatului.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 22/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind participarea Romniei la programul RO-0008, semnat la Bucureºti, la 22 decembrie 2000.

Comisia economicã este sesizatã în fond.

Domnul senator Novolan Ñ secretarul comisiei Ñ este prezent.

Aveþi cuvântul, domnule ministru!

Obiectivele principale ale acestei ordonanþe de urgenþã privesc, în principal, promovarea implementãrii _acquis_ -ului comunitar în acele domenii ale politicii române în care al treilea sector Ñ sectorul terþiar Ñ joacã un rol important în ceea ce priveºte implementarea ºi procesul de influenþare a deciziilor, precum ºi creºterea nivelului de conºtientizare a publicului ºi de acceptare a acestor politici.

În al doilea rând, încurajarea includerii ºi participãrii persoanelor ºi grupurilor expuse riscurilor de a fi marginalizate economic, social sau politic în procesul de tranziþie. Trebuie sã fac precizarea cã este un exerciþiu nou pentru Uniunea Europeanã. Data începerii: 30 noiembrie 2001, data finalizãrii: 30 noiembrie 2003, costul total al programului: 4.310.000 euro. Programul este finanþat integral din fondurile PHARE, beneficiarii finali fiind organizaþiile guvernamental nonprofit româneºti.

Necesitatea urgenþei acestei ordonanþe decurge din faptul cã dacã acest memorandum de finanþare nu se ratificã în cel mai scurt timp, toate proiectele care vor fi considerate eligibile, dupã evaluarea lui din luna mai, vor fi în imposibilitate de a primi fonduri.

Având în vedere aceste considerente, apreciem absolut necesar ca memorandumul de finanþare sã fie ratificat prin ordonanþã de urgenþã ºi iatã cã acum prin lege. Vã mulþumesc pentru înþelegere.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule secretar Traian Novolan, aveþi cuvântul!

Comisia economicã a întocmit raport favorabil ºi propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma trimisã de guvern.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Vã consult dacã sunt intervenþii la dezbateri generale. Nu sunt. Legea are caracter ordinar.

Vã mulþumesc în numele Ministerului Integrãrii.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

La punctul 5 pe ordinea de zi avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 19/2002 pentru ratificarea Acordului de asistenþã financiarã nerambursabilã între România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, acþionând în calitate de Agenþie de Implementare a Facilitãþii Globale de Mediu, pentru finanþarea Proiectului _Controlul poluãrii în agriculturã_ , semnat la Bucureºti, la 16 ianuarie 2002.

Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport este sesizatã în fond.

Îl invit pe domnul senator Câciumaru.

Vã rog sã prezentaþi expnerea de motive, domnule ministru.

**Domnul Ovidiu Ianculescu** _**Ñ** secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ :

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul _Controlul poluãrii în agriculturã_ este cofinanþat de Banca Mondialã, acþionând în calitate de agenþie de implementare a facilitãþii globale de mediu, care acordã României asistenþã financiarã nerambursabilã în valoare de 5,15 milioane dolari, la aceasta adãugându-se fondurile cu care contribuie România, în valoare de 4,65 milioane dolari.

Proiectul se înscrie în contextul internaþional al preocupãrilor crescânde privind protecþia mediului ºi va ajuta România în eforturile sale de integrare europeanã prin alinierea politicii ºi practicii de mediu la Directivele Uniunii Europene, în concordanþã cu strategia naþionalã de dezvoltare economicã a României pe termen mediu.

Proiectul propus are douã obiective principale: un obiectiv principal de dezvoltare privind creºterea semnificativã a practicilor agricole nonpoluante, iar al doilea obiectiv, global, privind mediul care vizeazã reducerea pe termen lung a scurgerilor de nitraþi ºi fosfaþi în Dunãre ºi Marea Neagrã.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Vã rog, domnule senator, sã prezentaþi punctul de vedere al comisiei.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, de Comisia pentru politicã externã ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. În ºedinþa din 5 martie 2002, membrii comisiei au dezbãtut acest proiect de lege în prezenþa reprezentantului Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului. Proiectul propus a fost discutat de cãtre membrii noºtri, care au hotãrât cu majoritate de voturi adoptarea ºi întocmirea raportului favorabil fãrã modificãri. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

La dezbateri generale doriþi sã interveniþi? Nu sunt. Caracterul legii este ordinar.

La punctul 6 de pe ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obþinere, testare, utilizare ºi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum ºi a produselor rezultate din acestea. Reexaminare venitã de la Preºedintele României. Proiectul de lege a trecut la Camera Deputaþilor.

Vã rog, domnule secretar de stat! Cine prezintã punctul de vedere al Guvernului? Comisia pentru sãnãtate este sesizatã în fond.

Proiectul de lege a adus modificãri ºi completãri Ordonanþei Guvernului nr. 49/2000, fãrã ca prevederile articolelor modificate sã fie corelate cu alte articole sau cu cele ale anexelor. Datoritã acestui fapt, proiectul de lege a fost retransmis de Preºedinþie pentru reexaminare. Forma prezentatã azi þine cont de observaþiile transmise ºi vã propun aprobarea în aceastã formã.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul senator Câciumaru sã prezinte raportul comisiei sesizatã în fond.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Noua formã a proiectului de lege a fost trimisã Senatului României, fiind sesizatã în fond Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

Proiectul de lege are avizul favorabil al Comisiei economice ºi al Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã. Comisia pentru integrare ecuropeanã a Parlamentului Romniei nu a depus aviz.

Comisia noastrã a dezbãtut acest proiect de lege în ºedinþa din 26 februarie în prezenþa reprezentantului Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului ºi Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale. În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotãrât cu majoritate de voturi întocmirea raportului favorabil în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Prin natura reglementãrilor, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc, domnule senator.

O singurã precizare. Observaþiile venite din partea Preºedintelui României au fost luate în consideraþie de Camera Deputaþilor ºi incluse în textul supus azi dezbaterii ºi aprobãrii plenului Senatului.

Sunt intervenþii la dezbaterei generale? Nu sunt.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra raportului ºi asupra legii în ansamblu, cu precizarea cã legea are caracter ordinar.

Proiectul este aprobat de plenul Senatului în forma trecutã prin Camera Deputaþilor cu 96 de voturi pentru, 8 împotrivã ºi douã abþineri.

La punctul 7 de pe ordinea de zi avem proiectul de Lege privind calitatea apei potabile. Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport este sesizatã în fond.

O invit pe doamna secretar de stat Luminiþa Gheorghiu sã prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_

Gradul de accesibilitate la apa potabilã ºi în cantitate suficientã constituie un indicator mondial al nivelului de civilizaþie ºi dezvoltare durabilã a unei þãri.

Unul dintre punctele importante privind aderarea României la Uniunea Europeanã constã în îmbunãtãþirea sãnãtãþii publice.

În acest sens, ca punct important este ºi aprobarea Legii calitãþii apei potabile.

La realizarea acestei forme s-au avut în vedere prevederile legislaþiei europene, aºa încât, având în vedere ºi avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al comisiilor de specialitate, supunem aprobãrii Domniilor voastre acest proiect.

Cu mulþumiri.

Vã mulþumesc. Aveþi cuvântul, domnule senator!

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, de Consiliul Economic ºi Social, precum ºi de Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri abia astãzi, în urmã cu o orã, a depus avizul.

În ºedinþa din 19.03.2002, membrii comisiei au dezbãtut acest proiect de lege în prezenþa reprezentantului Ministeruui Sãnãtãþii ºi Familiei. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât în unanimitate adoptarea proiectului de lege în forma prezentatã de Guvern.

Prin natura reglementãrilor, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi? Nefiind solicitãri, vã rog sã ne pronunþãm printr-un singur vot asupra raportului comisiei ºi a proiectului de Lege privind calitatea apei potabile, cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã.

Proiectul de lege aprobat de plenul Senatului cu 94 de voturi pentru ºi douã voturi împotrivã.

La punctul 8 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 160/2001 pentru completarea art. 4 din Legea nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice.

Comisia sesizatã în fond este Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Vã rog, din partea Executivului, sã prezentaþi punctul de vedere.

Invit un coleg din Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci sã prezinte raportul comisiei sesizate în fond. **Domnul Adrian Gurãu** _Ñ preºedintele Administraþiei Naþionale a Rezervelor de Stat_ **:**

Mã numesc Adrian Gurãu ºi sunt preºedintele Administraþiei Naþionale a Rezervelor de Stat.

Conform prevederilor art. 4 din Legea nr. 118/1996, Fondul special al drumurilor publice se constituie prin aplicarea unei cote unice asupra carburanþilor auto livraþi la intern de producãtori, consumaþi de aceºtia, sau a acelor proveniþi din import.

Aceste cote se achitã în prezent ºi pentru cantitãþile de benzinã ºi motorinã achiziþionate ca stocuri rezervã de stat care sunt constituite ºi au destinaþia pãstrãrii îndelungate ºi intervenþiei în situaþiile prevãzute de lege.

În proiectul de ordonanþã de urgenþã se prevede ca, pentru produsele petroliere constituite ca stocuri rezervã de stat, pe timpul cât acestea au acest regim sã nu se achite taxa pentru Fondul special al drumurilor publice, reglementare similarã cu cea existentã ºi în cazul accizelor.

Proiectul de ordonanþã de urgenþã a fost aprobat în Camera Deputaþilor ºi vã adresez rugãmintea de a-l adopta.

## Vã mulþumesc.

În numele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, o rog pe doamna secretar al comisiei, doamna senator Maria Ciocan, sã prezinte raportul.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În urma dezbaterii proiectului de lege, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit raport favorabil ºi îl propune plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Menþionãm cã s-a primit aviz favorabil de la Comisia economicã ºi de la Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege face parte, conform art. 72 din Constituþia României, din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale?

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator Dan Constantinescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Salutãm iniþiativa Guvernului de a gãsi soluþii, acolo unde situaþia obiectivã o impune, privind exonerarea de la plata acestei taxe pentru rezervele de stat, în cazul în speþã.

Ne exprimãm însã nedumerirea, în special colegii care fac parte din Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, asupra faptului cã o soluþie similarã sau o soluþie cel puþin acceptabilã nu s-a gãsit ºi pentru motorina livratã agriculturii, având în vedere faptul cã, dupã cum bine se cunoaºte, restanþele pe care le are bugetul faþã de agricultori contribuie la decapitalizarea acestora, în condiþiile în care situaþia lor ºi aºa nu este foarte roz, iar sprijinul agricultorilor sub un anumit nivel, pe care l-a impus actuala coaliþie, este, practic, inexistent.

De asemenea, credem cã în aceste situaþii Guvernul ar trebui sã intervinã ºi sã gãseascã soluþii pentru ca, într-adevãr, în afara rezervelor de stat, sã fie protejaþi ºi producãtorii.

## Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt ºi alte luãri de poziþie?

Nefiind, vã rog sã ne pronunþãm printr-un singur vot atât asupra raportului comisiei, raport favorabil, cât ºi asupra proiectului de lege, în ansamblu, cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 86 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi 8 abþineri.

La punctul 9 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 21/2002 privind acordarea unor facilitãþi furnizorilor de îngrãºãminte chimice, pesticide, seminþe ºi material sãditor certificate.

Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat Predilã! Invit un coleg din comisie sã prezinte raportul.

## **Domnul Gheorghe Predilã** _Ñ s e c r e t a r d e s t a t l a Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Ordonanþa de urgenþã a fost elaboratã ca urmare a nevoilor permanente ale agriculturii de a se aproviziona cu inputuri a cãror valoare nu poate fi acoperitã în ultimul timp, integral, la data furnizãrii.

De aceea, ordonanþa prevede înlesniri la platã pentru furnizorii de îngrãºãminte pesticide, seminþe ºi material sãditor, în baza unor contracte în care se stabileºte un termen în care sã se facã plata, dar nu mai târziu de 1 noiembrie în acest an.

Deci, încasarea taxei pe valoarea adãugatã se face la termenul prevãzut în contract, în aºa fel încât furnizorul de inputuri sã nu simtã acel gol financiar care reprezintã taxa pe valoarea adãugatã încasatã la data furnizãrii, ci la data achitãrii acestor produse.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul preºedinte Victor Apostolache sã prezinte raportul comisiei.

Aveþi cuvântul!

Suplimentar la cele spuse de domnul secretar de stat aº adãuga faptul cã producãtorii au posibilitatea ca, în baza contractelor încheiate cu furnizorii unor asemenea produse, sã le plãteascã la recoltare, dar nu mai târziu de 1 noiembrie, iar taxa pe valoarea adãugatã aferentã produselor livrate sã fie achitatã la bugetul de stat la termenele prevãzute în contract.

Comisia noastrã a dezbãtut acest proiect ºi l-a votat cu 6 voturi pentru ºi douã abþineri.

Prin natura reglementãrilor, proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor ordinare.

Faþã de cele prezentate, supunem plenului dezbaterea ºi adoptarea prezentului raport.

## Mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi? Nefiind solicitãri, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot atât asupra raportului comisiei, cât ºi a proiectului de lege. Precizez caracterul legii de lege ordinarã.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 21/2002 este aprobat de plenul Senatului cu 98 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi o abþinere.

La punctul 10 în ordinea de zi avem propunerea legislativã pentru modificarea alin. 2 al art.2 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicitãþii produselor din tutun în sãlile de spectacol ºi interzicerea vânzãrii produselor din tutun minorilor.

Comisia sesizatã în fond este Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

Aveþi cuvântul É

Domnul senator Pete ªtefan, vã rog, dacã doriþi sã luaþi loc, vã invit.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Iniþiativa legislativã se referã la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 55/1999. Prin aceste reglementãri, legiuitorul a dorit ºi doreºte sã reducã posibilitãþile reclamei ºi publicitãrii acestor produse, în special a celor adresate tinerilor sub 18 ani, dar ºi sã limiteze posibilitatea de cumpãrare a acestor produse de cãtre minori.

În acest sens, prin lege se interzice vânzarea produselor din tutun prin automate, atât la bucatã, cât ºi oferirea acestora tinerilor sub 18 ani.

Mãsura vizatã este de a reduce numãrul de þigarete din pachete, pentru cã este o vânzare mascatã, la bucatã, ceea ce contravine intenþiei legiuitorului, care la data emiterii reglementãrii a avut în vedere pachete de 20 de þigarete. Deci, iniþiativa legislativã stabileºte numãrul þigãrilor în aceste pachete.

## Vã mulþumesc.

Dacã, în numele ministerului sau al Guvernului, doriþi sã prezentaþi un punct de vedere, doamna secretar de stat Luminiþa Gheorghiu?

Vã rog!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi senatori,

Suntem de acord cu aceastã modificare normativã. Corespunde solicitãrii europene pe linia prevenþiei împotriva tutunului. De altfel, în februarie noi am participat ºi am semnat Declaraþia europeanã ministerialã privind lupta contra tutunului.

Trebuie remarcat cã Ministerul Sãnãtãþii ºi-a adus un aport substanþial prin amendamentele care sunt în acest raport, pentru cã noi, de fapt, aveam iniþiat un proiect de lege, dar, datoritã modificãrii unor directive ale Uniunii Europene, a trebuit sã-l modificãm. Or, prin amendamentele depuse, care sunt mai multe decât textul în sine, s-a dat forma europeanã, comunitarã, acestei reglementãri.

Vã mulþumim.

## Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul senator Cârciumaru sã prezinte punctul de vedere al comisiei. Aveþi cuvântul!

Menþionãm cã s-au primit avize favorabile din partea Comisiei economice ºi din partea Consiliului Legislativ. La examinarea propunerii legislative, Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport ºi-a însuºit punctul de vedere al Guvernului.

În ºedinþa din 20 noiembrie 2001, membrii comisiei au luat în dezbatere aceastã propunere legislativã ºi au hotãrât, în unanimitate, sã adopte raportul de admitere, cu amendamentele prevãzute în anexã.

Prin natura reglementãrii, propunerea legislativã se încadreazã în categoria legilor ordinare.

## Mulþumesc.

Îl consult pe iniþiator, domnul senator Pete Stefan, dacã este de acord cu amendamentele existente în raport.

Da, suntem de acord cu amendamentele propuse de comisie.

## Mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi? Nefiind solicitãri, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului comisiei, raport care conþine douã amendamente, dacã nu mã înºel É

Douã, da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei, care cuprinde cele douã amendamente acceptate de iniþiator.

Raport aprobat de plen cu 87 de voturi pentru ºi un vot împotrivã.

La punctul 11 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 173/2001 privind majorarea capitalului social al Societãþii Comerciale _Compania Naþionalã de Transporturi Aeriene Ñ TAROM_ Ñ S.A., prin conversia în acþiuni a creanþelor unor unitãþi de aviaþie civilã.

Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia economicã. Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

Vã rog sã prezentaþi punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Tudor Florescu** _Ñ secretar de stat la Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt Tudor Florescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.

În anul 2001, _Compania Naþionalã TAROM_ a înregistrat o pierdere de aproximativ 736 miliarde lei, datoritã, în principal, urmãtoarelor cauze:

Ñ creºterea preþului petrolului pe piaþa mondialã;

Ñ operarea unui program de curse regulate internaþionale, care nu acopereau cheltuielile;

Ñ cheltuieli mari privind serviciile aeroportuare, serviciile de dirijare a zborurilor ºi altele.

Acumularea acestor pierderi a generat înrãutãþirea relaþiilor cu partenerii interni ºi externi ºi imposibilitatea companiei, la începutul anului 2001, de a-ºi onora obligaþiile de platã scadente.

Pentru reducerea datoriilor scadente ale _Companiei TAROM_ , obligaþii care au un impact major asupra bunei desfãºurãri a activitãþii _TAROM_ , cât ºi asupra funcþionãrii altor unitãþi de aviaþie, se propune prin prezentul act normativ ca obligaþiile de platã ale _Companiei TAROM_ cãtre regiile autonome, _Autoritatea Aeronauticã Civilã Românã_ ºi _Administraþia Serviciilor de Trafic Aerian Ñ ROMAT_ SA, precum ºi cãtre Compania Naþionalã _Aeroportul Internaþional Bucureºti Otopeni_ sã fie transformate în acþiuni ºi sã majoreze capitalul social al _Companiei TAROM_ .

Obligaþiile de platã ale _Companiei TAROM_ faþã de cele 3 unitãþi de aviaþie civilã, restante la data de 31 decembrie 2001, se ridicau la suma de aproximativ 800 de miliarde de lei.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Aveþi cuvântul, domnule secretar Traian Novolan!

Având avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi al Consiliului Legislativ, Comisia economicã a întocmit raport favorabil ºi propune plenului adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele din anexã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Are cuvântul domnul senator Paul Pãcuraru.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cred cã avem în faþã un act normativ care contrazice programul de guvernare ºi pe care Guvernul nu ar fi trebuit sã-l prezinte în Parlament, pentru cã l-aº întreba, de exemplu, pe domnul secretar de stat: Dacã dânsul ar fi o societate comercialã, o societate privatã, ar accepta sã preia pierderile de la o altã societate ºi sã devinã coacþionar la o societate care an de ani, de 12 ani încoace, înregistreazã în mod constant pierderi de ordinul zecilor de milioane de dolari?

Argumentul care s-a adus a fost cã pierderile sunt în reducere, cã, dacã în anul 2000 erau în jur de 40 de milioane de dolari pierderi, în 2001 ele sunt mai mici ºi poate cã, odatã ºi odatã, vor fi zero sau chiar se va ajunge la profit. Sigur cã toatã lumea doreºte aceastã perspectivã pentru aceastã mândrie naþionalã, care este TAROM-ul, dar, deocamdatã, de 12 ani încoace, el înregistreazã pierderi.

Aºa se face cã întrebarea logicã este: cum alþi agenþi economici Ñ ºi mã refer la _ROMATSA_ , la _Autoritatea Aeronauticã_ sau la _Aeroportul Otopeni_ Ñ acceptã sã preia pierderile? De fapt, asta se întâmplã în plan economic, preiau debitele _TAROM_ -ului, deci îºi însuºesc aceste pierderi ca obligaþii. Sigur cã devin acþionari în contrapartidã, dar cu aceasta nu se îmbunãtãþeºte cu nimic situaþia lor economicã, ci, dimpotrivã, ea se deterioreazã.

În mod normal, dacã totuºi Guvernul vroia sã prezinte în Parlament acest act normativ, trebuia însoþit de un program de restructurare a _TAROM_ -ului. Acest program de restructurare este promis, dupã ºtiinþa mea, de câþiva ani buni de zile, el se tot realizeazã, dar niciodatã nu se prezintã.

În egalã mãsurã, cred cã Guvernul ar fi trebuit sã prezinte ºi un program de privatizare a societãþii, sau care este perspectiva, sau câþi ani de acum încolo, cât timp vom suporta aceste pierderi pe care le înregistreazã. Este cunoscut faptul cã _TAROM_ nu este singura companie aerianã care înregistreazã pierderi. Comparaþiile din lume aratã cã foarte multe companii, incomparabil mai bine puse la punct, sunt în situaþii dificile pe piaþã, au mari dificultãþi de a opera ºi cred cã o analizã de acest gen ar trebui fãcutã înainte de a accepta cu ochii închiºi cã încã vreo 500 Ð 600 de miliarde lei se pot transfera de la o societate comercialã la alta, înrãutãþind, aºa cum am spus, situaþia financiarã a celorlalte societãþi conexe. Grupul liberal va vota împotriva actului normativ.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Alte intervenþii? Dacã nu mai sunt alte intervenþii,

Precizez caracterul legii de lege ordinarã ºi o

La punctul 12 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 132/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia economicã.

Vã rog, domnule secretar de stat Florescu, tot dumneavoastrã susþineþi punctul de vedere al Guvernului?

Da, domnule preºedinte. Vã mulþumesc.

Ordonanþa Guvernului nr. 132/2000 vizeazã modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

În cursul anului 2000, Guvernul a emis Ordonanþa nr. 79/2001, în care a preluat ºi a dezvoltat toate prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 132/2000. În aceste condiþii, respectiva ordonanþã nu-ºi mai are rostul ºi rolul ºi suntem de acord cu respingerea ei.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnule senator Traian Novolan, vã rog, aveþi cuvântul!

Comisia economicã, prin raport, propune adoptarea proiectului de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 132/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, în forma trimisã de Camera Deputaþilor, fãrã modificãri.

La punctul 13 în ordinea de zi avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 6/2002 pentru completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã.

Domnule secretar de stat, bine aþi venit! Aveþi cuvântul!

## **Domnul Ion Giurãscu** _Ñ secretar de stat la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor,

Proiectul de ordonanþã de urgenþã a Guvernului are ca obiect completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat cu un capitol care stabileºte ajutorul pentru încãlzirea populaþiei pe bazã de energie termicã furnizatã în sistemul centralizat, pe bazã de gaze naturale sau lemn, cãrbuni ºi combustibil petrolier.

Prin intrarea în vigoare, începând cu luna ianuarie 2002, a Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat au fost abrogate acte normative care reglementau acordarea ajutoarelor pentru încãlzirea locuinþelor, urmând sã primeascã aceste ajutoare numai beneficiarii de ajutor social, în cuantum diferenþiat, în funcþie de sistemul de încãlzire utilizat.

Pentru reglementarea acestei situaþii se propune ca aceste categorii de ajutoare bãneºti sã se acorde dupã cum urmeazã:

Ñ pentru încãlzirea locuinþelor pe bazã de energie termicã furnizatã în sistem centralizat, familiile cu un venit mediu lunar pe membru de familie de pânã la 1.800.000 lei vor beneficia de ajutoare cuprinse între 700.000 ºi 1.100.000 lei pe lunã;

Ñ pentru încãlzirea locuinþei pe bazã de gaze naturale, familiile care au un venit mediu net lunar pânã la 1.400.000 lei vor beneficia de ajutoare cuprinse între 400.000 ºi 100.000 lei pe lunã;

Ñ pentru familiile ºi persoanele singure, beneficiare de ajutor social, care utilizeazã pentru încãlzire lemne, cãrbuni ºi cumbustibili petrolieri vor beneficia, începând cu 1 ianuarie 2002, de un ajutor lunar în cuantumul ºi condiþiile prevãzute de Legea nr. 416/2001, respectiv 250.000 lei.

## Mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Nefiind, vã rog sã ne pronunþãm printr-un vot asupra raportului comisiei ºi asupra proiectului de lege, în ansamblu, cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã.

Atât raportul, cât ºi proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 132/2000, aprobate de plenul Senatului cu 87 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi 7 abþineri.

Mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule senator Constantin Bãlãlãu!

Proiectul de lege are aviz favorabil, fãrã amendamente, de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi de la Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

La dezbateri au participat reprezentanþii Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale. Comisia întrunitã în ºedinþã, analizând proiectul de lege, a aprobat în unanimitate adoptarea proiectului de lege, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi? Vã rog, domnule senator Constantinescu, aveþi cuvântul!

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Vreau sã precizez de la început cã sunt de acord cu aprobarea acestei ordonanþe a Guvernului, în ciuda ezitãrilor domnului secretar de stat de a ne spune dacã este vorba de aprobare sau de abrogare, dar aº vrea sã-mi exprim o nedumerire. Cum putem privi noi É ºi, dacã eu am o asemenea nedumerire, mã întreb ce cred cei care se apleacã ceva mai de deasupra actului legislativ, în condiþiile acestea, când o ordonanþã de Guvern care a fost aprobatã acum câteva luni este nevoie sã fie modificatã dupã 3 sau 4 luni. Asta era nedumerirea mea ºi aº dori sã nu se repete É sã nu devinã o obiºnuinþã ºi sã nu se repete frecvent asemenea situaþii. Atunci când concepem un act legislativ sã avem în vedere valabilitatea lui cel puþin pe un an, doi.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã doriþi sã rãspundeþi, domnule secretar de stat Giurãscu.

Proiectul de ordonanþã de urgenþã a fost necesar datoritã faptului cã pânã la 1 ianuarie 2002 a fost aplicat alt sistem în ceea ce priveºte ajutoarele care se dau pentru încãlzire ºi atunci, prin apariþia Legii nr. 416, începând cu 1 ianuarie 2002 se producea o rupturã între cei care beneficiaserã înainte de 1 ianuarie 2002 ºi cei care beneficiau dupã 1 ianuarie 2002.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt ºi alte intervenþii? Vã mulþumesc.

Dacã nu mai sunt alte intervenþii, vã rog totuºi sã facem o corecturã. În raportul comisiei sesizate în fond este prevãzut faptul cã acest proiect de lege are caracter de lege ordinarã, urmând sã fie adoptat în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþia României.

În realitate, apreciem cã, potrivit dispoziþiilor art. 72 punctul 1), care vizeazã regimul în general privind raporturile de muncã, sindicatele ºi protecþia socialã, ne gãsim în prezenþa unei legi organice, motiv pentru care o

La punctul 14 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 187/2001 privind creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2002 personalului din sectorul bugetar.

Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

## Vã mulþumesc.

Conform prezentului proiect de lege, începând cu anul 2002, personalului contractual din sectorul bugetar i se asigurã o creºtere salarialã corelatã cu evoluþia estimatã a indicelui preþurilor de consum ºi va fi acordatã în douã etape, astfel: 8% începând cu data de 1.01.2002, 12% începând cu 1.10.2002, faþã de nivelul din luna septembrie.

Acest proiect de lege se aplicã urmãtoarelor categorii de persoane încadrate în sectorul bugetar:

Ñ personalului prevãzut, conform Ordonanþei Guvernului nr. 24/2000, cu un singur nivel de salarizare;

Ñ personalului încadrat conform Ordonanþei Guvernului nr. 65/1998 privind salarizarea unor categorii de diplomaþi.

La creºterile salariale acordate conform Ordonanþei Guvernului nr. 42/2001, dacã salariul de bazã prevãzut pentru limita minimã a devansat salariul de bazã prevãzut la limita maximã, se stabileºte un nivel de salarizare unic, corespunzãtor salariului de bazã cel mai mare din luna septembrie 2001, majorat cu 8%, respectiv cu 12%, conform art. 1 din prezenta lege.

Caracterul de urgenþã al prezentei ordonanþe este determinat de intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat, începând cu data de 1 ianuarie 2002, datã la care se va aplica prima etapã de creºtere a salariilor din sectorul bugetar.

Faþã de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale susþine aprobarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 187/2001 în forma reieºitã din comisia Senatului.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Îl invit pe domnul preºedinte Constantin Bãlãlãu sã prezinte raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Ca urmare a examinãrii proiectului de lege amintit, împreunã cu reprezentanþi ai Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, ai Agenþiei Naþionale a Funcþionarilor Publici, comisia a hotãrât sã-l avizeze favorabil, pentru a fi dezbãtut în plenul Senatului, cu amendamentul prezentat în Anexa 1. În Anexa 2 este prezentat amendamentul respins, amendament propus de mine, pe care nu îl mai susþin.

## Mulþumesc.

Îl consult pe domnul secretar de stat, în primul rând, dacã este de acord cu amendamentul existent în raport.

De acord.

## Sunteþi de acord.

Declar deschise dezbaterile generale. Îl invit la cuvânt pe domnul senator Paul Pãcuraru.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Sigur cã actul normativ va fi considerat normal. Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 187/2001 are în vedere actualizarea salariilor pentru aproximativ 900.000 de salariaþi, personalul din sectorul bugetar, îndeosebi, ºi are o influenþã asupra bugetului de circa 6.180 de miliarde lei.

Problema pe care o punem este cea legatã de mãsura în care actul normativ îºi atinge sau nu obiectivul.

Din expunerea de motive aflãm cã ordonanþa este destinatã corelãrii salariilor cu indicele preþurilor de consum. Or, partea proastã a lucrurilor este cã Guvernul nu reuºeºte cã asigure aceastã corelare, pentru cã indicele preþurilor de consum nu a fost nici în 2001, nici în 2000 ºi, probabil, nici în 2002 nu va fi în cotele prevãzute de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 187/2001.

Deci, noi avem acum în vedere o creºtere a indicelui preþurilor de consum de 20%, deci o majorare salarialã totalã de 20%. Sigur cã ºi modul în care este acordatã alocaþia pe luni poate sã punã probleme, dacã asigurã un echilibru la nivelul anului sau dacã nu asigurã un echilibru la nivelul anului. Observãm cã tranºa majorã, de 12%, se aplicã doar în octombrie. Presupunând cã 8% înseamnã un avans de alocaþie pentru primele, sã spunem, 2Ð3 luni, tranºa finalã, de 12%, vine foarte târziu pentru a asigura un echilibru ºi o corelare propriu-zisã cu indicele preþurilor de consum. Dacã ne aducem aminte, bugetul este votat pe o inflaþie prognozatã de 22%. Asta înseamnã cã ºi indicele preþurilor de consum va fi undeva, în zonã, aºa cum ºi anul trecut, dacã ne aducem aminte, inflaþia prognozatã pe buget a fost de 25Ð27% ºi am avut 30Ð31% inflaþie finalã.

Partea curioasã a lucrurilor, sau ºi mai curioasã a lucrurilor, este cã, pe de-o parte, în loc sã asigurãm o creºtere a nivelului de trai al populaþiei, în consecinþã, asigurãm o sãrãcire în continuare a populaþiei pentru cã nu atingem, de fapt, nici nivelul inflaþiei ºi nici, probabil, evoluþia indicelui preþurilor de consum Ñ vezi Acordul cu Fondul Monetar Internaþional ºi tranºele de majorare a preþurilor, utilitãþilor ºi derivaþiilor în consecinþã Ñ deci, de fapt, ºi în 2002 Guvernul va înregistra, spre surprinderea tuturor, o scãdere a nivelului de trai ºi a puterii de cumpãrare a populaþiei, asta pentru cã nu prevede o creºtere, o majorare cât de cât coincidentã cu inflaþia ºi cu preþurile de consum.

Vã mulþumesc.

Dacã sunt ºi alte intervenþii?

Dacã nu mai sunt alte intervenþii, îl consult pe domnul secretar de stat dacã doreºte sã rãspundã.

## Domnule preºedinte,

Rãspunsul are ºi parte tehnicã, are ºi parte politicã. Eu am sã încerc sã rãspund la partea tehnicã, la partea politicã ar trebui doar câteva fraze în final.

În primul rând, creºterea salariilor nu înseamnã 8 ºi cu 12, 20%, ci înseamnã 1,08 înmulþit cu 1,12, ceea ce înseamnã mai mult de 21% creºtere totalã pe anul 2002.

În al doilea rând, ceea ce totuºi se face de 2 ani de zile este o creºtere în parametrii inflaþiei, atât a salariilor, cât ºi a pensiilor Ñ cât s-a putut în parametrii inflaþiei Ñ pentru cã vreau sã vã spun cã, pânã în 2000, nu se fãcea nici o creºtere. Asta este ºi partea politicã în comentariul final.

Deci noi am încercat ºi, pe cât am putut, am acoperit inflaþia pe anul 2001, menþionez, atât la pensii, cât ºi la salarii Ñ ºtiþi cã la pensii a fost deficitul bugetar care a fost Ñ ºi, de asemenea, ºi pe anul 2002 vom merge în acelaºi sistem; cu încã un amendament aproape sigur cã se va face o nouã lege a salarizãrii pe anul 2002 a tuturor bugetarilor, lege care va aduce anumite corective în anumite zone ale bugetarilor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivã ºi 6 abþineri.

La punctul 15 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 9/2001 privind unele mãsuri în domeniile culturii ºi artei, cultelor, cinematografiei ºi dreptului de autor.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã.

Dacã iniþiatorul este prezent?

- Vã rog!

Dacã din partea ministerului?

Este prezent domnul secretar de stat Pâslaru? Vã rog sã luaþi loc!

Propunerea legislativã a trecut prin Camera Deputaþilor ºi, deci ea în mod obligatoriu, potrivit Constituþiei, îºi urmeazã cursul.

Aveþi cuvântul!

## **Domnul Dumitru Pâslaru Ñ** _secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

Este propunere legislativã.

ªtim. Sunteþi de acord cu propunerea legislativã?

Da, domnule preºedinte, ºi ne exprimãm gratitudinea faþã de iniþiator pentru cã în felul acesta Ministerul Culturii ºi Cultelor este ferit, este exonerat de o serie întreagã de implicaþii care ar decurge din rãmânerea textului de la art. 2 în aceastã formã, în sensul cã legislaþia în domeniul audiovizualului este în competenþa Consiliului Naþional al Audiovizualului ºi nu a Ministerului Culturii ºi Cultelor.

În acest fel, prin modificarea art. 2, Ministerul Culturii ºi Cultelor poate avea iniþiativã legislativã în domeniul audiovizualului, poate respecta instituþiile europene ºi acordurile, inclusiv termenul de deschidere a dosarului 21 din _acquis_ - ul comunitar, politici culturale ºi audiovizual: 31 martie.

De altfel, dacã textul ar rãmâne nemodificat, ar fi caducã iniþiativa legislativã a Ministerului Culturii ºi Cultelor privind Legea audiovizualului care se aflã în aceste momente pe ultima sutã de metri în dezbateri în Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã a Senatului.

Pentru aceste motive ºi altele, noi susþinem iniþiativa legislativã a domnului senator.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Aveþi cuvântul domnule senator Grigore Zanc!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia a avizat favorabil aceastã propunere ºi suntem de acord.

Vã invitãm sã ne susþineþi.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale, doriþi sã interveniþi? Nefiind solicitãri, supun, printr-un singur vot, atât raportul comisiei cât ºi proiectul de lege, plenului Senatului. Proiectul de lege în forma în care a trecut prin Camera Deputaþilor.

Aprobat de plenul Senatului cu 97 de voturi pentru ºi douã abþineri.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Programul legislativ s-a terminat.

Vã propun sã stabilim împreunã modul în care vom proceda la ultimul punct înscris pe ordinea de zi, respectiv dezbaterea Raportului Comisiei de anchetã privind cercetarea condiþiilor în care a fost privatizatã S.C. _Balneoclimaterica_ Sovata.

Vã propun, în primul rând, sã fie prezentat raportul comisiei, în al doilea rând sã fie prezentat, sigur, coraportul sau punctul de vedere al colegilor care nu au fost de acord ºi nu au semnat punctul de vedere al majoritãþii membrilor comisiei, apoi sã trecem la dezbateri în numele grupurilor parlamentare.

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã prezint timpii care au fost folosiþi la toate dezbaterile: 35 de minute Grupul parlamentar P.S.D.;19 minute Grupul parlamentar P.R.M.; 7 minute Grupul parlamentar U.D.M.R., senatorii independenþi Ñ 3 minute.

Sigur, în situaþia în care vor mai exista mici intervenþii, sã le acceptãm între noi, iar în final, potrivit art. 98 alin. 2 din regulamentul Senatului, dacã veþi aprecia necesar sau va aprecia necesar ministrul privatizãrii, pe care l-am invitat sã participe la dezbateri sã-i ascultãm punctul de vedere.

Invit colegii din comisie, dacã ºi-au desemnat un raportor, sã vinã la pupitru pentru a prezenta raportul.

Primul.

Sigur, primul. Primul trebuie sã fie raportul majoritar.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 48/8.IV./2002

Sigur, primul. Primul trebuie sã fie raportul majoritar. Domnul senator Matei Vintilã, aveþi cuvântul! Vã rog, poftiþi!

Domnul senator Dina.

Domnul Matei Vintilã va prezenta punctul de vedere al Majoritãþii, domnul senator Carol Dina va prezenta punctul de vedere al colegilor care au semnat cu obiecþiuni.

## **Din salã** :

Sunt 3 puncte de vedere.

Trei puncte de vedere?

Da. Credeam cã s-a desemnat totuºi un vorbitor. Aveþi cuvântul domnule senator Matei Vintilã!

Rugãmintea este sã nu lungim aceste puncte de vedere, ci sã ascultãm punctele de vedere ale grupurilor parlamentare.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Dupã încheierea procesului de privatizare a S.C. _Balneoclimaterica_ Sovata, au început sã aparã în presã, ca ºi în declaraþiile unor politicieni, afirmaþii contradictorii privind eficienþa ºi oportunitatea acestei acþiuni.

De asemenea, au fost trimise numeroase sesizãri pe aceeaºi temã Comisiei pentru privatizare a Senatului sau senatorilor în nume personal. În încercarea de a se clarifica asupra problemei, un grup de parlamentari s-a deplasat la Sovata unde au luat cunoºtinþã de opiniile celor care considerau ilegalã vânzarea pachetului majoritar de acþiuni deþinut de cãtre A.P.A.P.S. la S.C. _Balneoclimaterica_ Sovata.

Pentru a pune capãt informaþiilor contradictorii ºi a face o evaluare obiectivã a modului în care a fost privatizatã S.C. _Balneoclimaterica_ Sovata s-a luat iniþiativa înfiinþãrii unei comisii, sisþinutã de 50 de senatori aparþinând Grupurilor parlamentare P.S.D. ºi P.R.M.

Biroul permanent a supus aceastã iniþiativã plenului Senatului care a aprobat înfiinþarea acestei comisii ºi a adoptat Hotãrârea nr. 31/1.10.2001. În anexa acestei hotãrâri este stabilitã componenþa comisiei, precum ºi biroul de conducere.

În ºedinþa din data de 8.10.2001, Comisia de anchetã privind cercetarea condiþiilor în care a fost privatizatã S.C. _Balneoclimaterica_ Sovata a adoptat cu unanimitate de voturi regulamentul de organizare ºi funcþionare a comisiei, care a fost modificat ºi completat potrivit Hotãrârii Biroului permanent al Senatului, în data de 10.10.2001. Potrivit art. 1 din Hotãrârea Senatului nr. 31 din 1.10.2001, obiectivul înfiinþãrii comisiei de anchetã îl constituie clarificarea problemelor:

1. Nerespectarea prevederilor legale referitoare la privatizarea S.C. _Balneoclimaterica_ Sovata:

a) Privatizarea staþiunii S.C. _Balneoclimaterica_ Sovata s-a fãcut prin negociere directã (procedeu care se adresa exclusiv investitorilor strategici, potrivit Regulamentului F.P.S., art. 16) ºi nu prin licitaþie publicã sau prin vânzarea acþiunilor pe piaþa de capital (conform art. 2, alin. 2 din Hotãrârea de Guvern nr. 423/2000, întãrit cu preve-

2. Înstrãinarea bazei de tratament, unitate medicalã de larg interes naþional.

Vã rog, nu trebuie sã precizãm cine a votat.

Au votat împotrivã trei senatori, de fapt doi senatori au votat împotrivã, cel de-al treilea, domnul Hanganu, a susþinut parþial, parþial fiind împotrivã.

Nu existã parþial împotrivã!

Deci, parþial. Nu a fost de acord cu punctul de vedere la o parte din raport.

Au fost mai multe obiective.

Vã rog sã ascultãm punctul de vedere al colegilor pânã la capãt.

Deci, aºa a fost votul. Pentru anumite puncte a votat, pentru anumite puncteÉ le spune dânsul la sfârºit.

Domnule senator,

Vã rog sã prezentaþi raportul fãrã sã faceþi comentarii.

II. Obiectul procesului de privatizare l-au constituit acþiunile pe care statul român le deþine la S.C. _Balneoclimaterica_ Sovata ºi nu activele societãþii comerciale. Activele unei societãþi comerciale sunt proprietatea doar a acelei societãþi comerciale. Vânzarea acþiunilor de cãtre A.P.A.P.S., adicã înlocuirea unui acþionar cu un alt acþionar, nu atrage nici un fel de efect juridic asupra personalitãþii juridice ºi a capacitãþii juridice a societãþii comerciale care rãmâne în continuare titulara tuturor drepturilor ºi obligaþiilor asumate anterior înlocuirii unui acþionar cu un alt acþionar.

Aici, într-un fel dãm rãspuns ºi domnului Popa pentru propunerea de adineauri.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1990 ºi Legii nr. 31/1990, republicatã, societãþile comerciale la care statul este acþionar reprezintã persoane de drept privat, statul având aceleaºi drepturi ºi obligaþii ca ºi oricare acþionar al acestor societãþi comerciale.

În cadrul procesului de privatizare, A.P.A.P.S. a pus în vânzare ceea ce deþinea în proprietate, în numele statului, ºi anume acþiunile la S.C. _Balneoclimaterica_ Sovata.

Activele societãþilor comerciale sunt proprietatea societãþilor comerciale ºi nu ale acþionarilor acestora ºi, în consecinþã, nu pot face obiectul unei vânzãri efectuate de cãtre A.P.A.P.S.

Toate activele au rãmas ºi vor rãmâne în continuare în proprietatea S.C. _Balneoclimaterica_ Sovata, nefiind afectate din punct de vedere juridic de procesul de privatizare.

În concluzie, putem spune cã vânzarea acþiunilor societãþii S.C. _Balneoclimaterica_ Sovata a fost fãcutã cu respectarea prevederilor legilor în vigoare.

Au votat pentru 5 senatori, împotrivã 3 senatori. Punctul III.

Organul competent a decide metoda de privatizare al oricãrei societãþi comerciale balneoclimaterice, inclusiv Sovata, este comisia de privatizare.

Art. 2 alin. (2) ºi punctul 2 al Anexei din Hotãrârea de Guvern nr. 423/2000 aratã: ”Comisiile de privatizare vor decide pentru fiecare societate comercialã asupra uneia dintre urmãtoarele modalitãþi de privatizare. Comisia de privatizare are atribuþii în a stabili metoda de privatizare a fiecãrei societãþi comerciale, selectarea ofertantului cu care va negocia contractul de vânzare de acþiuni.Ò

Vã rog sã nu mai faceþi comentarii, ci sã prezentaþi ce este în raport.

## **Domnul Vintilã Matei:**

Hotãrârea de Guvern nr. 423/2000 nu a prevãzut nici un fel de limitare a metodelor de vânzare de acþiuni, nici Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 32/1998 nu limita metodele de vânzare de acþiuni.

Rezultã cã în temeiul Hotãrârii de Guvern nr. 423/2000 ºi Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 32/1998 era posibilã vânzarea acþiunilor prin orice metode de privatizare prevãzute prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997, modificatã ºi completatã prin Legea nr. 99/1999 ºi Hotãrârea de Guvern 450/1999.

Restricþionarea metodelor de vânzare de acþiuni era prevãzutã de cãtre Hotãrârea de Guvern nr. 865/1998, act normativ fãrã aplicabilitate în speþa de faþã, conform motivelor de mai sus.

Prin urmare, în conformitate cu principiul fundamental de drept care aratã cã orice excepþie privind restricþionarea unui drept este de strictã interpretare ºi aplicare, afirmaþia privind obligativitatea vânzãrii acþiunilor în temeiul Hotãrârii de Guvern nr. 423/2000 doar prin licitaþie sau pe piaþa de capital nu are temei legal, cu atât mai mult cu cât Hotãrârea de Guvern nr. 423/2000 nu face nici un fel de trimitere la aplicabilitatea normelor din Hotãrârea de Guvern nr. 865/1998.

Aplicarea metodei de vânzare prin licitaþie publicã sau pe piaþa de capital nici nu ar fi fost adecvatã în cazul în speþã. În cazul licitaþiei publice sau pe piaþa de capital, în conformitate cu prevederile legale, singurul obiect al licitaþiei este preþul.

Din aceastã cauzã ea nefiind folositã în practicã decât în cazul societãþilor comerciale care nu necesitã implementarea unui program investiþional.

În cazul acestor douã proceduri de privatizare nu existã posibilitatea obligãrii cumpãrãtorului la realizarea de investiþii, garantarea acestor investiþii, introducerea de clauze de naturã socialã, de mediu, introducerea de clauze penalizatoare la aceste clauze, vânzãtorul fiind

obligat sã încheie contract de vânzare-cumpãrare cu ofertantul Ñ cu cel care oferea cel mai bun preþ.

Acest lucru se vede la punctul 3.45 din Hotãrârea de Guvern 450/1999, în cazul neoferirii preþului de ofertã al vânzãtorului Ñ preþul unei acþiuni era de 25.000 lei/acþiune Ñ acesta ar fi scãzut succesiv pânã sub 20% din oferta iniþialã, deci pânã la 5.000 lei/acþiune.

Nu sunteþi preºedinte de ºedinþã!

Vã rog! Vã rog!

Vã mulþumesc mult, domnule senator. Stimaþi colegi,

Acesta a fost punctul de vedere majoritar, acceptat de colegii care au fãcut parte din comisia de anchetã.

Îl invit pe domnul senator Carol Dina sã prezinte unul din punctele de vedere contrare punctului de vedere majoritar, cã sunt douã puncte.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Am structurat aceastã opinie separatã pe mai multe capitole.

În primul rând, în legãturã cu evoluþia privatizãrii.

Anunþul de vânzare a acestei societãþi a apãrut în presã în data de 20 noimebrie 2000 cu termen de depunere a ofertelor 20 decembrie 2000, când trebuiau depuse toate documentele de participare la negociere împreunã cu ofertele finale, care se compun dintr-o ofertã tehnicã ºi una financiarã. Au cumpãrat dosare de prezentare 8 societãþi ºi au depus oferte de cumpãrare 4 societãþi.

În data de 21 decembrie 2000, comisia de negociere întrunitã la sediul fostului Fond al Proprietãþii de Stat Braºov a deschis plicurile cu documentele de participare depuse de cei 4 ofertanþi ºi au fost numerotate filele fiecãrui dosar.

În timpul ºedinþei de negociere s-a primit fax de la Curtea de Apel Târgu-Mureº prin care se dispune: ”suspendarea vremelnicã a vânzãriiÓ acestei societãþi, fapt care a determinat întreruperea negocierilor.

La data de 14 mai 2001, iatã, suntem în mai, deja, 2001! În baza notei nr. M/2553/2001 a A.P.A.P.S., prezentatã de vicepreºdintele, pe acea vreme, Marin Lazãr, se modificã componenþa comisiei de negociere în condiþiile în care prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 52/6 aprilie 2001 privind accelerarea ºi finalizarea procesului de privatizare a societãþilor comerciale din turism se abrogã Hotãrârea de Guvern nr. 423/2000 pentru aprobarea mandatului Fondului Proprietãþii de Stat privind privatizarea societãþilor comerciale din turism cu profil balneoclimateric.

Remarcãm cã începând cu data de 6 aprilie 2001 procesul de privatizare este reglementat ºi de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 52/2001, ceea ce ar fi impus reluarea procesului de privatizare.

Negocierile au fost reluate de cãtre noua comisie în data de 17 mai 2001, orele 10.00, la sediul central al Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului.

Comisia a hotãrât admiterea la negociere numai a 2 societãþi:

¥ Societatea Comercialã _Salina Invest_ S.A. TârguMureº;

¥ Societatea Comercialã _Eximtur_ S.A. Cluj-Napoca, cu condiþia prezentãrii de cãtre aceasta, în aceeaºi zi Ñ în 4 ore Ñ , a unei noi scrisori de garanþie, întrucât cea veche expirase la data de 28 februarie 2001.

Da, vã mulþumesc.

Daþi-mi voie sã-l întreb pe domnul senator Romeo Octavian Hanganu dacã a semnat acest punct de vedere, pentru cã, în aceastã situaþie, Domnia sa nu mai trebuia sã formuleze al treilea punct de vedere la raport.

## **Domnul Romeo Octavian Hanganu:**

Eu am punctul meu de vedere, personal, ºi pe acesta l-am semnat.

De acord cu dumneavoastrã.

Sunteþi de acord cuÉ

Domnul senator Dina Carol a fãcut afirmaþia cã dumneavoastrã aþi semnat acest punct de vedere separat.

Punctul de vedere al domnului Dina?!

Da.

Nu!

L-aþi semnat sau nu?

Nu! Bineînþeles, eu am semnat punctul meu de vedere.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Rog sã se ia actÉ

Ca sã ºtiu sã vã dau cuvântul, nu de altceva vã întreb. Dacã îl semnaþiÉ

Rog sã se ia act în stenograma ºedinþei cã domnul senator Romeo Octavian Hanganu face precizarea cã nu a semnat punctul de vedere al domnului senator Carol Dina.

Vã rog sã observaþi, la punctul 4 numele dumneavoastrã ºi semnãtura, dacã o recunoaºteþi.

Domnule preºedinte, É

Domnule preºedinte,

Domnul Constantinescu nu avea cum sã semneze raportul domnului Dina Carol, pentru cã nu a fost la ºedinþã. Iar este o inexactitate.

DomnuÕ senator Matei, nu vã numiþi domnul senator Hanganu!

Dacã dânsul trebuie sã facã precizarea dacã este semnãtura dânsului lãsaþi-l pe dânsul. Vã rog! ªi, în condiþiile în care apreciazã cã nu este semnãtura dânsului sau nu a semnat, vã rog sã prezentaþi punctul de vedere.

L-aº ruga pe domnul Dina sã lãmureascã lucrul acesta.

Vã rog sã precizaþi punctul de vedere, sã nu ne pierdem în procedura aceasta.

Nu v-am dat cuvântul, domnule senator!

În momentul de faþã avem o chestiune de procedurã. Avem un raportÉ

Tot de procedurã cer ºi eu!

Vã rog, nu v-am oferit cuvântul!

Vã rog, domnule senator Hanganu!

## Domnule preºedinte,

Eu am semnat raportul în ansamblu, împreunã cu toþi senatorii, cu amendamentul cã am punct de vedere separat ºi punctul meu de vedere separat. Dacã s-o fi rãtãcit vreo semnãturã, pentru cã observ cã la domnul senator Dina existã o semnãturã de-a mea, este o eroare, sigur n-am semnat punctul de vedere pe care l-a întocmit domnul Dina ºi domnul Matei.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Bun.

## Aveþi cuvântul!

Punctul dumneavostrã de vedere nu este mare.

Am ascultat 53 de minute cele douã puncte de vedere, nu are rost sã facem dispute pentru colegul care are un punct de vedere pe douã pagini.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Cu precizarea cã domnul senator Hanganu nu a semnat punctul de vedere separat.

Procedurã, domnule preºedinte, vã rog! Ca sã fim bine informaþi!

Noi am primit un material cu nr. 360/19.03.2002.

La sfârºit scrie: ”Au votat pentru: Carol Dina, Dumitru Pop, Dan Constantinescu, Romeo Octavian HanganuÒ.

Din cunoºtinþele mele, cât de cât, este lizibil, se poate recunoaºte aici o semnãturã unde eu citesc ”HanganuÒ.

În condiþiile acestea, nu mai sunt curios sã aflu ce vrea sã mai spunã domnul Hanganu încã o datã. Semnãtura aceasta este valabilã sau nu?!

## Da, mulþumesc.

Noi avem douã probleme de rezolvat Ñ un raport principal, care a fost distribuit tuturor colegilor senatori ºi douã rapoarte suplimentare, un punct de vedere prezentat de domnul senator Carol Dina ºi un punct de vedere, aºa este exprimat, ”punct de vedere personalÒ al domnului senator Romeo Octavian Hanganu la raportul prezentat.

În mod cert, dânsul... nu este mare, pierdem timpul de pomanã. A fãcut precizarea în plen cã nu susþine cel de-al doilea punct de vedere, ci are propriul punct de vedere cu privire la comisia de anchetã.

Vã rog!

Domnul senator Adrian Pãunescu.

Totuºi, domnule preºedinte, aici apare o problemã de principiu.

Dacã nouã ni s-a spus, ºi dacã, aºa cum spunea colegul Verest—y, existã aceastã semnãturã, vrem sã ºtim ce se întâmplã, pentru cã aici...

Vã rog sã-mi daþi voie doar un minut.

Vã rog!

Bietul meu tatã, când vroia sã mã roage pentru câte o nenorocire îmi spunea ”Mã, e puþinã cernealã, o plãtesc eu ãluia care trebuie sã semnezeÒ.

Aici nu este vorba de faptul fizic.

O semnãturã a unui senator angajeazã întreaga sa rãspundere ºi poate schimba raportul de forþe. Eu vreau sã ºtiu, ca senator român ºi coleg al domnilor senatori care s-au exprimat sau doresc sã se exprime, de fapt, ce s-a întâmplat cu acea semnãturã.

Este ea, cum ni se aratã aici, o semnãturã valabilã?! Desigur, mã intereseazã ºi punctul de vedere al domnului Hanganu, dacã este diferit de cel exprimat de domnul senator Dina, pentru cã, vreau sã reamintesc, eu sunt senatorul care a ridicat prima oarã acestã problemã în acest Senat.

## Mulþumesc.

Sã facem o dezbatere pe aceastã chestiune.

Vã rog, domnule senator Verest—y, sã-l ascultãm pe domnul senator Hanganu, legat de semnãtura de pe acel raport suplimentar.

Vã rog!

Da. Este materialul pe care, se pare cã atunci când am semnat raportul în totalitate, în care se stabileau punctele noastre de vedere, separate, s-a discutat ºi acest punct de vedere realizat de domnul Dina ºi domnul Pop. Ceea ce mã mirã pe mine este faptul cã eu nu þin minte ca pe acest material sã se fi votat vreodatã; el este semnat ºi de domnul preºedinte Matei Vintilã...

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Este semnãtura dumneavoastrã!

## **Domnul Romeo Octavian Hanganu:**

Este semnãtura mea, domnuÕ Pãunescu. Este semnãtura mea, într-adevãr, dar, vã daþi seama, atâta vreme cât eu am un alt punct de vedere, faptul cã semnãtura mea a ajuns pe punctul de vedere al domnului Dina este o întâmplare.

## Stimaþi, colegi,

Pe noi ne intereseazã douã lucruri: în primul rând, dacã semnãtura de pe acest al doilea raport aparþine domnului senator ºi, în al doilea rând, dacã punctul de vedere înscris în raport, cã acest lucru conteazã în primul rând, este cel pe care...

## **Domnul Valentin Dinescu:**

Domnule preºedinte, Ce garanþii avem cã acest punct de vedere nu este o eroare?

**Domnul Carol Dina**

:

Vã rog sã-mi permiteþi sã lãmuresc aceastã chestiune...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Stimaþi colegi,

Domnul senator Hanganu, care a fãcut parte din aceastã comisie de anchetã, are dreptul la un punct de vedere. Fie alãturi de majoritate, fie alãturi de colegii care sunt minoritari.

În condiþiile în care Domnia sa contestã semnãtura pe care ºi-a pus-o, din ”nÒ motive, are dreptul la un punct de vedere în plenul Senatului.

Aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, É

Vã rog, trebuia sã vã clarificaþi problemele pânã la plen! Aveþi cuvântul, domnule senator Hanganu!

Mi-a fost pronunþat numele ºi planeazã asupra mea o bãnuialã. Vã rog sã...

Nu, nu!

Nu, nici vorbã!

Nu. Este eroarea mea, nu a dumneavoastrã, domnuÕ Dina. Eu am semnat în greºit pe acea notã ºi nu ºtiu de ce am semnat, cu atât mai mult cu cât, mi se pare curios cã punctul dumneavoastrã de vedere a fost discutat ºi aprobat în comisie, iar eu nu-mi aduc aminte sã fi participat la aceastã discuþie. Vãd cã semneazã ºi domnul senator Matei Vintilã...

## Domnule senator,

Faceþi o discuþie privatã, vã rog, dupã ºedinþã.

Vã rog sã prezentaþi în plenul Senatului punctul dumneavoastrã de vedere.

Semnãtura este a mea, dar este o eroare, domnule preºedinte.

Bun.

Aveþi cuvântul sã prezentaþi punctul de vedere.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Punctul meu de vedere în ceea ce priveºte comisia de anchetã de la Sovata are 3 teme.

Chiar dacã sunt doar trei, ele conduc...

Deºi cu foarte multe din punctele de vedere ale comi-

siei am fost de acord, în ansamblu, cele 3 teme pe care le dezvolt în punctul meu de vedere conduc la concluzii complet opuse celei a majoritãþii comisiei.

În primul rând, cadrul legislativ în momentul declanºãrii operaþiunilor efective de privatizare Ñ ºi aceasta se încheie în 21.12.2000 prin deschiderea plicurilor Ñ era constituit de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 32/1998 privind privatizarea societãþilor comerciale din turism, act sepecial ºi derogatoriu de la dreptul comun, care precizeazã în art. 3 lit. d): ”Ministerul Turismului analizeazã ºi decide asupra modalitãþii de privatizare a societãþilor de turism, inclusiv bazelor de tratament.Ò

Ca urmare a acestei ordonanþe de urgenþã ºi a Hotãrârii Guvernului nr. 865/1998 pentru aprobarea normelor metodologice privind privatizarea societãþilor comerciale din turism, trebuia ca Ministerul Turismului, sau ce era atunci, agenþia de turism, în baza documentaþiilor primite de la F.P.S. sã decidã asupra modalitãþii de privatizare, iar în termen de 7 zile calendaristice sã comunice F.P.S.-ului decizia sa.

Cum nici una din aceste prevederi nu s-a respectat, constatãm urmãtoarele:

1. Metoda de privatizare a fost aleasã de F.P.S. la data de 30 septembrie 2000 de o comisie de privatizare constituitã în temeiul art. 2 din Hotãrârea Guvernului nr. 423/2000. Aceastã hotãrâre de Guvern intrã în contradicþie cu Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 32/1998 Ñ un act normativ inferior ierarhic nu poate avea preemþiune asupra dispoziþiilor unui act normativ ierarhic superior, iar F.P.S. a aplicat actul normativ care îi convenea. Nerespectarea rolului care îi revenea Ministerului Turismului în procesul de privatizare a condus la toate problemele care au apãrut pe parcurs ºi, în special, la subevaluare, pentru cã este una sã privatizezi subevaluatã o fabricã, din care nu poþi sã vinzi absolut nimic, ºi alta o staþiune la care numai prin vânzarea unui activ reevaluat obþii mai mult decât suma plãtitã pentru tot pachetul majoritar de acþiuni.

Da, vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Vã propun, în conformitate cu decizia pe care am luat-o noi în urmã cu puþin timp, sã trecem la dezbaterea pe grupuri parlamentare a raportului ºi a punctelor de vedere separate susþinute de colegi în plenul Senatului.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), domnul senator Honcescu.

Aveþi cuvântul!

Sper cã nu epuizaþi tot timpul!

Eu chiar aº propune ca toate grupurile sã fie de acord sã reducem la jumãtate timpul pe care-l avem la dispoziþie, pentru cã noi vom vorbi numai jumãtate din timpul pe care-l avem.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Stimaþi colegi,

Privatizarea Societãþii Comerciale _Balenoclimaterica_ S.A. Sovata a stârnit încã de la început numeroase polemici ºi acuzaþii din partea unor oameni politici.

Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului a fost acuzatã de lipsã de transparenþã, de nerespectarea legislaþiei în vigoare, de înstrãinarea bazei de tratament, unitate medicalã de interes naþional ºi, nu în ultimul rând, de privatizare pe criterii etnice.

Aºa cum de altfel a constatat ºi comisia de anchetã, majoritatea ei, toate acestea nu au putut fi demonstrate.

În cele ce urmeazã vreau sã prezint punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist în legãturã cu modul în care s-a desfãºurat privatizarea _Sovata_ ºi cu rezultatele anchetei.

Înainte de a trece la procesul propriu-zis de privatizare, trebuie sã vã reamintesc faptul cã art. 16 din Constituþia României prevede cã cetãþenii sunt egali în faþa legii ºi autoritãþilor publice, fãrã privilegii ºi fãrã discriminãri ºi cã nimeni nu este mai presus de lege.

Am fãcut aceastã precizare pentru cã structura acþionariatului S.C. _Salina Invest_ S.A. Târgu-Mureº este urmãtoarea: 5 societãþi din Ungaria care, în total, deþin 75,4% din acþiuni, societatea _OCSI Ñ Fuel_ S.R.L. din Miercurea-Ciuc cu 24,4%, ºi douã persoane juridice române cu 0,24%.

Dupã cum se poate observa, majoritatea acþionarilor sunt persoane sau firme din Ungaria, dar asta nu împiedica cu absolut nimic participarea lor la procesul de privatizare al societãþii. Dacã ei ar fi fost francezi, germani, americani, probabil cã nimei nu ar fi obiectat, acuzaþiile referitoare la înstrãinarea avuþiei naþionale fiind rezultatul a încã unor prejudecãþi.

Pe parcursul desfãºurãrii privatizãrii Societãþii Comerciale _Balneoclimaterica_ Sovata, Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului a respectat, adlitteram, principiile cuprinse în Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, care modificã ºi completeazã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale.

Vã rog sã vã opriþi, domnule senator. Stimaþi colegi,

Vã adresez rugãmintea sã-l ascultãm pe domnul senator Honcescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. ªi dumneavoastrã, stimaþi colegi.

Urmãtoarea etapã a fost publicarea ofertei de vânzare de acþiuni în ”Transilvania JurnalÒ, ”CuvântulÒ ºi ”România LiberãÒ din 10.11.2000, cu data-limitã pentru depunerea ofertelor Ñ 20.12.2000, ora 16.00. În urma anunþului publicitar, s-a mai spus, s-au cumpãrat 8 dosare ºi s-au depus 4 oferte.

În data de 21.12.2000, comisia de negociere întrunitã la sediul F.P.S. Braºov a deschis plicurile cu documentele de participare depuse de cei 4 ofertanþi. Comisia de negociere, întrunitã în ºedinþa din data de 17.05.2001, la sediul A.P.A.P.S., central, a procedat la verificarea documentelor de participare la negociere aflate în plicurile preluate de la sucursala regionalã Braºov. Negocierile s-au desfãºurat în perioada 17 Ð 18 mai 2001.

Admiterea la negociere a ofertanþilor care, la datalimitã de depunere a documentelor de participare Ñ 20.12.2000 Ñ au prezentat toate documentele obligatorii... Aceºtia au fost: _Salina Invest_ Târgu-Mureº ºi _Eximtour_ Cluj-Napoca. Aceasta din urmã sub condiþia prezentãrii pânã la selecþia ofertelor, respectiv data de 17.05.2001 ora 14.00, a unei scrisori de garanþie bancarã pentru suma de 4.000.800.000 lei, valabilã pânã la data expirãrii ofertei de vânzare a A.P.A.P.S., deoarece scrisoarea de garanþie bancarã depusã la data de 20.11 fusese emisã în 17.05.2001 cu termen de valabilitate 60 de zile, depãºit dupã cum se poate observa, în luna mai.

Excluderea din negociere a ofertanþilor _Turism Nord_ Bucureºti pentru cã, la data limitã, n-a depus toate documentele, aºa cum s-a mai spus aici ºi a _PROFITEC_ S.R.L. din acelaºi motiv...

În data de 17.05.2001, ora 14,00, comisia de negociere s-a întrunit în vederea deschiderii....

Cred cã am greºit... s-a întrunit în vederea deschiderii plicurilor sigilate conþinând ofertele tehnice ºi, respectiv, financiare ºi a constatat cã _Exim Tour_ Cluj-Napoca nu s- a prezentat la negociere, nu a rãspuns la invitaþiile trimise ºi nu a transmis o nouã scrisoare de garanþie bancarã valabilã la data negocierii sau un ordin de platã pentru suma aferentã garanþiei bancare solicitatã prin dosarul de prezentare pe care l-a cumpãrat.

ªi eu vã mulþumesc.

Aþi epuizat 12 minute. Grupul parlamentar P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist) mai are 26 de minute neutilizate.

Grupul parlamentar P.R.M., aveþi cuvântul, 19 minute, domnul senator Pop..

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Dumitru Petru Pop:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat plen al Senatului României,

Procedura de privatizare a Staþiunii _Balneoclimaterica_ Sovata a fost iniþiatã în decembrie 1998, prin apariþia Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 32/1998 ºi a Normelor metodologice de aplicare cuprinse în Hotãrârea Guvernului nr. 865/1998.

Capitolul IV al Ordonanþei de urgenþã nr. 32/1998 Ñ ”Modalitãþi de privatizare a societãþilor comerciale din turismÒ impune, cu titlu imperativ, ca primã modalitate de privatizare ”transformarea contractelor de locaþie a gestiunii, de închiriere sau de asociere în participaþiune în contracte de leasing imobiliar cu clauzã irevocabilã de vânzareÒ, iar la art. 5 prevede cã acele societãþi comerciale la care statul este acþionar Ñ nu se specificã în ce procent Ñ ºi care au în derulare contracte de locaþie de gestiune sau închiriere, vor vinde sau vor încheia contract de leasing imobiliar prin negociere directã cu locatarii.

ªi atunci ºi acum, peste 75% din activele Societãþii _Balneoclimaterica_ Sovata erau administrate de foºti angajaþi ai societãþii în baza unor contracte de locaþie Ñ hoteluri Ñ sau de închiriere Ñ vilele.

Iniþiativa demarãrii acestei modalitãþi de privatizare trebuia sã aparþinã chiriaºilor, conform art. 10 alin. 1, iar în cazul în care aceºtia refuzau, se aplicau prevederile art. 6 alin. 2 care prevedeau ”rezilierea de dreptÒ a contractelor de locaþie sau de închiriere.

Ordonanþa de urgenþã nr. 32/1998, la acea datã singurul act normativ în materie de privatizare a societãþilor comerciale din turism, la art. 3 stabilea cã numai Ministerul Turismului ”analizeazã ºi decide asupra modalitãþilor de privatizare a societãþilor comerciale din turism, inclusiv a bazelor de tratamentÒ. Din acest motiv, locatarii au solicitat la acea datã, în 1998 Ñ toþi aceºti locatari ºi chiriaºi din Societatea _Balneoclimaterica_ Sovata Ñ ºi au obþinut aprobarea Ministerului Turismului pentru aceastã modalitate de privatizare.

La aceastã modalitate de privatizare s-au opus: F.P.S., la acea datã, ºi S.I.F. Transilvania care a contestat la Curtea Constituþionalã Ordonanþa de urgenþã nr. 32/1998, atât pe articole, cât ºi în întregul ei. Dar, prin Deciziile nr. 109/6.07.1999, nr. 4/18.01.2000, nr. 52/21.03.2000, Curtea Constituþionalã a respins toate excepþiile ridicate.

Mulþumesc mult. Mai am 2 secunde ºi jumãtate.

É unde domnul director Paºca Gheorghe ne-a relatat faptul cã nici Domnia sa ºi nici domnul ministru Muºãtescu nu au fost, în prima fazã, de acord cu sistemul de privatizare la S.C. _Sovata_ , dar au fost influenþe de sus, la care domnul deputat Moisoiu a replicat: ”Cã mai sus decât domnul ministru Muºãtescu nu poate fi altul decât domnul prim-ministruÒ, la care domnul Paºca a roºit ºi nu a mai putut da nici un rãspuns.

În finalÉ

Vã rog sã nu încercaþi sã-l manipulaþiÉ

În final, procesul ºi actele de privatizare de la S.C. _Balneoclimaterica_ Sovata, fiind ilegale, întreaga acþiune este nulã de drept, pentru care fapt solicitãm organelor legal abilitate, respectiv Ministerul Turismului sã procedeze în consecinþã, iar organele de anchetã sã demareze urmãrirea împotriva persoanlor vinovate de aceastã mare pagubã adusã avuþiei naþionale. Solicitãm, de asemenea, verificarea întregii activitãþi de cãtre o comisie economicofinanciar-contabilã.

V-aº ruga, douã cuvinte cu care am începutÉ

## **Domnul Dumitru Petru Pop:**

E aici. Dar pentru diferenþa de 38 miliarde 610.525 pânã în momentul de faþã nu a apãrut.

La microfon! Ordinul de platã nu-i la noi.

A apãrutÉ

Nu a apãrut nici un ordin de platã pentru diferenþa de 38 miliarde 610. Avem doar 4 miliarde ºi 800 lei.

A apãrutÉ

## **Domnul Dumitru Petru Pop:**

Unde a apãrut?

Nu ºtiu. Sã-l vãd. O sã vã spun ce e acolo ºi o sã vedeþi.

Mai mult, ce rugãminte amÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Domnul senator,

Vã rog sã încheiaþi, iar atunci când veþi încheia, eu vã ofer o copie a ordinului de platã din partea ministrului privatizãrii.

Mai mult, în acel contract nr. 6 se specificã, la punctul 8 alin. 10, cã _Salina_ pune la dispoziþie 5 milioane dolari pentru investiþii. Pânã în momentul de faþã nu a fãcut nici un dolar investiþie, mai ales cã spunea cã 70% va fi în primul an, investiþii care trebuiau sã fie deja fãcute pânã în luna urmãtoare, ºi restul în al doilea an. Nu a fãcut nimic. Mai mult, spune cã dupã semnarea contractului va prezenta acele scrisori de garanþie. N-a prezentat nici o scrisoare de garanþieÉ

Daþi-mi voie sã vã mulþumesc în numele colegilor, domnule senator.

É care toate sunt cu rezilierea de drept a contractului.

Nu, nu, vã rugãm sã concluzionaþi!

Valoarea acestui contract cãtre _Salina_ a fost de 42,8 miliarde lei. Nu am gãsit documente ºi nu ni s-au prezentat decât numai ceea ce s-a dat garanþie, 4 miliarde 200. Unde sunt 38 de miliarde, atunci! Ne ia cineva de proºti? De ce nu au prezentat actul. Sã ne aducã ordinul de platã de 4 miliarde!

A venit, e aici.

Nu vã supãraþi, aþi spus concluziile ºi nu reluaþi argumentele pe care le-aþi adus pânã acum. Vã mulþumesc.

## **Domnul Dumitru Petru Pop:**

## Vã rog foarte mult!

Când aveam aceste discuþii cu domnul preºedinte al comisiei, spuneam: ”Domnule, dar e posibil ca peste 500 miliarde sã fie pagubã în urma acestui contract fãcut ilegal?!

Rãspunsul: Ñ e de faþã Ñ ”Du-te, mãi, du-te deacum, cã doarã aceºti 500 de miliarde lei de la Sovata sunt nimic faþã de restul privatizãrilor fãcute în þarã!Ò

Eu vã mulþumesc mult ºi haideþi sã fim realiºti, domnilor, cã tot acest act al privatizãrii de la Sovata este rezultatul Protocolului P.S.D.ÑU.D.M.R.

Nu v-am deranjat de când sunt în aceastã salã!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Nu vã supãraþi, deja aþi depãºit timpul cu 3 minute. Deci, vorbiþi de 21 de minute. Vã mai oferim posibilitatea ºi altãdatã. Vã rog, poftiþi ºi un document din partea domnului ministru. Îl invit pe reprezentantul Grupului parlamentar al P.N.L., deci domnul senator Dan Constantinescu.

## Domnule senator,

Cu respect, colegii noºtri v-au ascultat. Sã îl ascultãm pe domnul senator Dan Constantinescu.

Domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi sã sintetizez, în cele ce urmeazã, punctul de vedere al Grupului parlamentar P.N.L. asupra raportului Comisiei de anchetã privind privatizarea Societãþii _Balneoclimaterica_ Sovata S.A.

Din respect pentru colegii din comisia de anchetã, trebuie sã precizez cã nu am dat, fiind absent, votul pe articole, cum s-ar spune, pe elementele raportului. Singurul vot pe care l-am dat Ñ ºi este consemnat corect în raport Ñ este votul final împotriva raportului.

O primã observaþie se referã la omisiunea faptului cã procesul de privatizare al societãþii în cauzã fusese declanºat, aºa cum rezultã din opiniile separate, ºi nu din raport, în temeiul Ordonanþei Guvernului nr. 32/1998, prin depunerea cererilor de transformare a contractelor de locaþie ºi de închiriere în contracte de leasing imobiliar. Refuzul conducerii societãþii de a da curs acestor solicitãri nu poate fi considerat un eºec al procesului în cauzã, ºi nici nu poate constitui temeiul începerii unui alt proces de privatizare, întrucât pe rolul instanþelor judecãtoreºti erau deja înregistrate dosare privind obligarea S.C. _Balneoclimaterica_ Sovata S.A. de a respecta prevederile ordonanþei menþionate, unele dintre ele soluþionate ulterior, chiar favorabil, cum este cazul Deciziei Curþii Supreme de Justiþie nr. 7105, la care s-a fãcut referire de cãtre antevorbitorii mei.

A doua observaþie: raportul face vorbire despre derogarea unui act normativ cu caracter special, Hotãrâre de Guvern, de la actul normativ cu caracter general, Hotãrârea de Guvern nr. 865, în speþã, de a omite sã aplice aceeaºi unitate de mãsurã, sã foloseascã aceeaºi logicã în cazul Ordonanþei Guvernului nr. 32/1998, de asemenea, act special ºi derogatoriu de la dreptul comun în materie ºi care în art. 3 lit. d) precizeazã cât se poate de clar: ”Ministerul Turismului, deci nu F.P.S., analizeazã ºi decide asupra modului de privatizare a societãþilor de turism, inclusiv asupra bazelor de tratamentÒ.

A treia observaþie: la reluarea procesului de privatizare iniþiat de fostul F.P.S., Ordonanþa Guvernului nr. 32/1998 ºi alte acte normative, în baza cãrora se parcurseserã o serie de etape ale acestui proces, fuseserã abrogate prin

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.D.

Rugãmintea este pentru fiecare reprezentant, dacã îºi exprimã poziþia faþã de raport, sã exprime poziþia ºi faþã de opiniile separate, pentru cã, în final, va trebui sã le

Numai câteva cuvinte în plus, domnule preºedinte, în privinþa comisiei ºi a raportului asupra S.C. _Balneoclimaterica_ Sovata S.A.

Cred cã am fãcut o mare greºealã cã nu am tratat cu maximã atenþie ceea ce a propus domnul senator Popa, înainte de a pleca, ºi anume, sã amânãm aceastã dezbatere pânã dupã data de 3 aprilie, când am înþeles cã se decide soarta Complexului _Aluniº_ , pentru cã, dacã în aceastã situaþie se va ajunge la acelaºi mod de rezolvare ca ºi la Vila 6, _ªtefan_ parcã se numeºte, atunci vom fi într-o situaþia absolut unicã în ceea ce priveºte procesul de privatizare. Cumpãrãtorul de la Sovata, prin pierderea a douã procese, va fi în situaþia de a-ºi recupera aproate toþi banii pe care i-a dat pe pachetul majoritar de acþiuni, pentru cã, în conformitate cu aceste douã procese, cel puþin primul care este rezolvat, pe Vila _Sovata_ , pe care nu are importanþã cât a dat, pentru cã el a cumpãrat, aºa cum spune toatã lumea, acþiuni, el a reevaluat vila ºi va vinde vile în leasing imobiliar pe 8 miliarde lei. Cum ºtim foarte bine cã Complexul _Aluniº_ valoreazã, undeva, peste 30 de miliarde lei, sigur cã cele 30 plus 8 fac aproape exact suma pe care el a dat-o pentru întreaga staþiune Sovata, sau mai bine spus, pentru S.C. _Balneoclimaterica_ Sovata S.A.

Eu am considerat cã principala þintã nu este subevaluarea în aceastã situaþie, ci modul în care s-a folosit legislaþia pentru a se vinde S.C. _Balneoclimaterica_ Sovata S.A. ºi am spus acest lucru la momentul primei faze a privatizãrii; toatã comisia a fost de acord cu faptul cã funcþiona Ordonanþa Guvernului nr. 32/1998. Drumurile noastre s-au despãrþit în momentul în care unii am considerat cã aceastã ordonanþã chiar trebuia respectatã, nu numai faptul cã ea exista în momentul respectiv. Ordonanþa stabilea clar cã Ministerul Turismului sau, încã o datã repet, ce era atunci, Agenþia pentru Turism, avea niºte obligaþii foarte importante, pe baza cãrora se fãcea privatizarea. Acest lucru nu s-a întâmplat ºi atunci s-a procedat, probabil, în conformitate cu Ordonanþa nr. 88, sau cu ce s-a fãcut privatizarea, ºi s-a ajuns, în primul rând, la o alegere a metodei de privatizare absolut neconvenabilã, cu toate cã foarte multã lume spune cã este foarte bine cã s-a vândut staþiunea en gros. Avem un exemplu chiar în prezent, în care domnul ministru Dan Matei Agathon vinde Mamaia bucatã cu bucatã, deci hotel cu hotel, ºi iatã cã obþine, pentru un hotel de la mare, un preþ aproape egal cu cât s-a obþinut pentru întreaga S.C. _Balneaoclimaterica_ Sovata S.A. Deci, existã exemple în privinþa aceasta ºi sigur cã erau bune, probabil, ºi alte metode de vânzare la momentul respectiv.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Distins Senat,

Poziþia noastrã a fost exprimatã în raportul votat de majoritatea membrilor comisiei. De aceea, daþi-mi voie sã mã refer doar la opiniile separate.

Aici, s-a pus de mai multe ori problema unor procese, care existã pe rol, legate de Sovata. Nici unul dintre aceste procese nu se referã la privatizare, ci se referã la anumite active care sunt solicitate de anumite persoane ca sã cumpere. Deci, nu putem discuta despre proces împotriva privatizãrii S.C. _Balneoclimaterica_ Sovata S.A. Sunt procese legate de vila 6, de vila 20, de vila 18 ºi vila cutare, în primul rând.

În al doilea rând, dacã aþi fost atenþi, ºi sigur cã aþi fost atenþi, ºi guvernul anterior, ºi guvernul care este acum în funcþiune au avut aceeaºi poziþie faþã de staþiunile balneoclimaterice, care se vând global. De ce nu se face ca la Mamaia? Pentu cã la Mamaia sunt hoteluri care nu depind de o bazã sau de douã baze de tratament, iar Sovata Ñ sunt nãscut ºi crescut în Sovata Ñ poate exista numai dacã aceste baze de tratament funcþioneazã în afarãÉ

Vã rog domnule senator, ascultaþi-mã!

Vã rog domnule preºedinte, dacã domnul senator Pop Dumitru Petre doreºte sã vorbeascã, sã vinã la microfon.

Vã rog sã continuaþi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Deci, fãrã aceste baze de tratament, cã existã douã, Sovata nu poate funcþiona ca staþiune balneoclimatericã, ºi nici unul dintre cei care au solicitat hotel, vilã sau altceva, nu a vrut sã cumpere aceste baze de tratament, pentru cã costã mult, veniturile sunt puþine, chiar sunt fãrã profit ºi atunci Ñ mersi, bine! Ñ statul sã se ocupe de aceste baze de tratament, sã investeascã acolo, sã punã în funcþiune, iar eu cumpãr hotelul ºi Ñ bine, mersi! Ñ încasez banii.

Ce s-a întâmplat cu aceste hoteluri date în locaþie de gestiune?

De la douã stele au fost retrogradate la o stea, iar în contractul încheiat de _Salina Invest_ se vor reface aceste hoteluri de trei stele, cel puþin la trei stele, ceea ce înseamnã, bineînþeles, alte servicii.

Aici, s-a vorbit foarte mult ºi despre faptul cã _Salina Invest_ nu are obiect de activitate turisticã. Da. _Salina Invest_ s-a format din anumite societãþi, citez: _Civis Hotel_ , care are activitate exclusiv hotelierã, dupã cum spune ºi numele, _Danubius_ S.A., al cãrui acþionar principal este Sir Creer, are 83%, din Anglia, care are peste 80 de hoteluri balneoclimaterice în toatã Europa, începând cu Anglia, Franþa, Germania, Israel ºi aºa mai departe, Ungaria, acum va avea ºi în România, dacã s-a fãcut aceastã privatizare. Bineînþeles cã are în acest domeniu o experienþã deosebitã.

O altã problemã care s-a tot vehiculat aici: la staþiunea _Balneoclimaterica_ Sovata, în 1990 au existat 76 de vile, în afarã de cele 4 hoteluri. Din aceste 76 de vile, 15 deja au fost retrocedate ºi urmeazã ca 55 sã fie retrocedate. Deci, rãmân 6 pentru cei care au privatizat aceastã staþiune, iar conform Legii nr. 10/2001, domnilor senatori, deþinãtorul este obligat sã înapoieze în naturã aceste vile, nu statul, nimeni, ci deþinãtorul va fi obligat sã retrocedeze aceste vile în naturã, ºi au fost solicitate ºi vor fi retrocedate celor care au solicitat acestea.

De aceea am spus cã nu are nici un rost o evaluare, o reevaluare, o supraevaluare ºi aºa mai departe, pentru cã cumpãrarea de acþiuni a însemnat, de fapt, cele 4 hoteluri ºi cele douã baze de tratament, ceea ce, împreunã, pot face ceva pentru aceastã staþiune. Împreunã. Fãrã baze de tratament, Sovata nu valoreazã nimic.

ªi eu vã mulþumesc.

Deci, grupurile parlamentare ale P.R.M., P.N.L., P.D., U.D.M.R., ºi-au epuizat timpul pe care noi l-am stabilit împreunã. Grupul parlamentar al P.S.D. mai are încã 26 de minute. Mai sunt doi colegi care doresc sã vorbeascã, domnul senator Adrian Pãunescu ºi domnul senator Vintilã Matei. Rugãmintea este pentru colegiiÉ

ªi domnul senator Liviu-Doru Bindea.

ªi domnul senator Bindea? Trei. Rugãmintea este sã alocãm timp ºi domnului ministru, pentru a ne putea încadra pânã la ora 19.00, ºi nu ieºim din program. Deci, care dintre cei trei colegi doreºte sã ia cuvântul?

Domnul senator Adrian Pãunescu. Vã rog!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Nu am sã fac gestul ingrat de a lua din timpul colegilor mei, mai ales cã voi exprima o opinie personalã ºi anume: nu m-a convins raportul majoritar cã privatizarea Staþiunii _Balneoclinaterica_ Sovata este un fapt favorabil interesului naþional ºi/sau unui interes economic indirect naþional.

Sunt, în dovezile pe care le þin în mâna stângã ºi pe care nu vreau sã le pun acum pe tapet, multe semne cã inclusiv cetãþeni români de naþionalitate maghiarã, cum e cazul unui domn M‡rton, au fost nedreptãþiþi de

pregãtirea tuturor reglementãrilor legale, în aºa fel încât rezultatul sã fie acesta ºi anume, _Salina Invest_ sã primeascã Sovata.

Colegii mei, cu care stau fatal ºi împart zona aceasta de salã, îmi tot spuneau cã e legal, cã e legal, cã e legal! E posibil. Dacã legile sunt fãcute _pro domo_ în întâmpinarea unei dorinþi, atunci sigur cã ºi legalitatea devine un abuz.

Este evident cã la data la care s-au petrecut faptele incriminate de colegii care au exprimat punctul de vedere minoritar, nu era în vigoare dreptul A.P.A.P.S., prin lege, de a privatiza S.C. _Balneoclimaterica_ Sovata, ci era dreptul ºi obligaþia Ministerului Turismului.

Am spus însã cã nu voi insista, am foarte multe lucruri de spus, o sã le scriu probabil, o sã le pun în valoare ca ziarist, pentru cã, domnilor colegi, vã mãrturisesc cã, dacã aº vota în favoarea acestui raport, aº prefera sã mor în momentul în care mi-aº cãlca pe conºtiinþã. Sunt convins cã e vorba de clientelism, cã e vorba de politicã, ºi nu de interes naþional, ºi nici de interes economic.

Nu am absolut nimic cu factorii de decizie, care folosesc respectivul fapt pentru mai binele þãrii. Dacã e aºa, îmi va fi ruºine poimâine. Mi-ar fi ruºine însã acum, eu, care am adus în discuþie prima oarã acest fapt, sã votez contra conºtiinþei mele, care este convinsã cã nu e corect ceea ce s-a fãcut.

Nu am, de asemenea, nimic împotriva unor societãþi comerciale de la Budapesta sau de la Bratislava sau de la Sofia sã participe la renaºterea economicã a þãrii mele. Dimpotrivã, sunt un om profunt tolerant ºi deschis cãtre toate acestea. Dar, când mi se aduc argumente clare, potrivit cãrora aceastã societate a fost înfiinþatã pentru a profita de conjuncturile politice din momentul anterior alegerilor ºi din momentul de dupã alegeri, mi se pare cel puþin suspect felul în care s-au desfãºurat lucrurile.

## Vã mulþumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Liviu-Doru Bindea. Rugãmintea este sã încercaþi sã limitaþi discuþiile, pentru a nu ieºi din program. Îi invit, de asemenea, pe toþi colegii senatori în salã.

## **Domnul Liviu-Doru Bindea:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

ªi eu fac parte dintre acei care doresc sã-ºi expunã un punct de vedere în concordanþã cu convingerile intime, formate în decursul a câtorva luni, pe marginea a câtorva zeci de kilograme de acte, pe care le-am studiat ºi le-am analizat, desigur, împreunã cu ceilalþi colegi din Comisia pentru privatizare. Câteva chestiuni punctuale, care consider eu cã mai necesitã o foarte scurtã trecere în revistã ca ºi argumentaþii, v-aº ruga sã-mi permiteþi, doamnelor ºi domnilor colegi, sã le expun.

În legãturã cu suspendarea vânzãrii, aceasta s-a fãcut ca urmare a dispoziþiei rezultate din Sentinþele nr. 307, 314, 315/2000 a Curþii de Apel Braºov. Ca urmare a casãrii acestor sentinþe de cãtre Curtea Supremã de Justiþie, A.P.A.P.S. a reluat procesul de privatizare în cadrul termenului de valabilitate al ofertei. Ce se poate imputa, doamnelor ºi domnilor colegi? Se poate oare imputa faptul cã nu s-a depãºit acest termen, doar pentru a transfera reglementarea raportului juridic sub imperiul unui act, alt act normativ? Eu cred cã nu. S-a arãtat cã cealaltã societate, _Eximtur_ Ð Cluj, nu mai avea scrisoare de garanþie la data reluãrii procesului de privatizare pentru cã expirase, ºi de aceea nu s-a mai prezentat, neavând timpul necesar obþinerii unei scrisori noi. În aceastã situaþie a rãmas _Salina Invest_ singurã.

Trecând peste actele care existã cu privire la aceastã societate, a cui poate fi culpa, doamnelor ºi domnilor colegi? A A.P.A.P.S.?, a _Salinei Invest_ ? Sau chiar a societãþii care nu întrunea, la data deschiderii plicurilor de ofertã, exigenþele legii? Se considerã, de asemenea, cã scrisoarea de bonitate nu este în conformitate cu practica bancarã. Scrisoarea de bonitate este necesar sã fie în conformitate cu legile. În ceea ce priveºte criticile privind efectuarea unei expertize financiare, acestea, de asemenea, sunt neîntemeiate. ªi asta pentru cã nu se puteau determina obiective utile raportului, în lumina permisivitãþii art. 3.57 din Hotãrârea Guvernului nr. 450/1999 cu privire la reevaluare. Speþa nu se încadra nici în situaþia prevãzutã de art. 3 punctul 63 din Hotãrârea Guvernului nr. 450/1999, care prevede cã reevaluarea în scopul determinãrii preþului se va dispune în cazul în care din bilanþul contabil al anului anterior scoaterii la prima privatizare ºi determinarea activului net contabil rezultã cã acesta din urmã este mai mare cu 50% decât capitalul social, chestiune nerezultatã din actele contabile. În legãturã cu terenurile, precizez, din nou, cã art. 32[2] alin. 3 din Legea nr. 99/1999 oferã posibilitatea majorãrii capitalului social cu valoarea terenului, ulterior încheierii contractului de privatizare. Aceastã operaþiune s-a efectuat deja, iar statul român, prin A.P.A.P.S., la ora asta mai deþine un procent de 11% din acþiuni, care vor fi scoase la vânzare în condiþiile legii ºi în beneficiul statului. Celelalte critici cu privire la scrisori de bonitate, momentul înfiinþãrii, scopul înfiinþãrii societãþii, nu sunt acoperitoare de vreun text de lege, motiv pentru care un asemenea text de lege n-a fost invocat de cãtre autorii criticilor. Acestea pot fi doar niºte afirmaþii ºocante pentru cei care nu se raporteazã la exigenþele legii. Faþã de cele de mai sus, este limpede cã privatizarea Societãþii _Balneoclimaterica_ Sovata s-a încadrat în limitele

## Da, mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Este interesant cã vã bucuraþi de cuvântul prezentat de colegul Liviu Bindea, dar vã rog sã observaþi cã tim- pul este afiºat, iar Grupul parlamentar P.S.D. mai are 11 minute ºi 17 secunde. Deci, vã rog, domnule senator Solcanu.

## Domnule preºedinte,

În numele grupului, solicitãm ca în aceastã searã sã continuãm dezbaterile pânã la finalizarea votului. Mai sunt doar domnul Matei ºi domnul ministru, atâta tot.

Rugãmintea mea pentru domnul senator Matei este sã fie foarte scurt, ca sã putem finaliza prin vot dezbaterile pe aceastã comisie de anchetã.

Aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Mã bucurã faptul, dacã se poate numi bucurie, cã punctul de vedere al reprezentanþilor P.D. ºi P.N.L. este contrar acestei privatizãri, deoarece puncteazã falimentul fostei coaliþii guvernamentale, care a pârjolit economic România (e vorba de perioada 1997Ð2000), la sfârºitul anului 2000 þara noastrã fiind în stare de colaps ºi nu cum susþine acum personajul de tristã amintire, Emil Constantinescu. Prin punctul de vedere susþinut de dânºii se faulteazã între ei. Punând punctul pe i, în perioada 1997Ð2000 s-a privatizat la grãmadã, fãrã clauze clare postprivatizare, mii de obiective economice încetându-ºi activitatea la scurt timp dupã privatizare. ªi, fiindcã suntem în turism, aº da exemplul frumoasa Staþiune Borsec, care acum este un sat pustiu, iar prin procesul de privatizare neatingându-se dezideratul de a revigora economia româneascã, din contrã, prãbuºind-o. Poate cã ºi în culisele acestei privatizãri sã fi fost urmãrite anumite interese privind câºtigãtorul, cum s-a întâmplat în toatã perioada 1997Ð2000, dar legal aceastã privatizare este corectã. Trebuie lãsat investitorul sã-ºi respecte contractul de investiþii ºi atunci privatizarea Staþiunii Sovata va fi beneficã atât pentru economia româneascã, cât ºi pentru oraºul Sovata ºi locuitorii sãi.

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am fost al doilea senator, dupã domnul senator Pãunescu, care a investigat privatizarea Staþiunii Sovata, dar din pãcate, legile existente au fost respectate.

În încheiere, vã rog sã aprobaþi raportul întocmit de comisia de anchetã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi,

Dezbaterile au fost încheiate. Vã propun prelungirea programului doar prin ascultarea domnului ministru, pe care-l rog, ca numai în 5 minute, nu mai mult, sã-ºi spunã punctul de vedere cu privire la criticile pe care dumneavoastrã le-aþi formulat, iar apoi sã

Noi v-am ascultat, domnule senator Pop, cu multã atenþieÉ

Cu 71 de voturi pentru, 18 împotrivã ºi douã abþineri, plenul Senatului a aprobat prelungirea programului de lucru.

Da, aveþi cuvântul, domnule ministru!

**Domnul Ovidiu Tiberiu Muºetescu** _Ñ ministrul Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,É ( _Vociferãri, rumoare.)_

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã nu mai vorbiþi între dumneavoastrã!

## **Domnul Ovidiu Tiberiu Muºetescu:**

Am ascultat cu mare atenþie intervenþiile de la aceastã tribunã.

În primul rând, doresc sã mulþumesc tuturor membrilor comisiei ºi tuturor celor care au luat cuvântul în cadrul acestor dezbateri. Trebuie sã recunosc cã m-a impresionat, m-a emoþionat ºi m-a miºcat în mod deosebit cuvântul domnului senator Adrian Pãunescu. Dânsul este un coleg pe care eu îl preþuiesc extraordinar de mult, ºi, prin ceea ce a spus dânsul a reflectat, de fapt, ceea ce simte un senator al României, dar ºi un om obiºnuit în legãturã cu aceastã privatizare. Faptul cã ea a fost extrem de controversatã, pusã sub semnul întrebãrii, a creat multã suspiciune ºi multã neîncredere ºi acesta nu este un lucru bun ºi nu este favorabil din punct de vedere al întregului proces de privatizare. Din fericire, un lucru extrem de clar s-a desprins din luãrile la cuvânt, sau cel puþin foarte clar, cã întreg procesul s-a bazat pe legalitate ºi cã o instituþie cum este A.P.A.P.S., dar ºi alte instituþii publice implicate în privatizare, nu pot lucra decât pe lege. De aceea, cei care s-au exprimat de la aceastã tribunã ºi si-au exprimat îndoiala în legãturã cu acest lucru, îi invit sã se adreseze instanþelor de judecatã, pentru cã orice cetãþean al acestei þãri poate sã cearã nulitate absolutã a contractului de privatizare, atât domnul senator Hanganu, cât ºi ceilalþi care considerã cã dintr-un motiv sau altul acest proces nu a fost legal.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã asigur cã a fost perfect legal ºi cã, desigur, se pot face diverse judecãþi de oportunitate, emoþionale, sentimentale, dar cu o instituþie cum este A.P.A.P.S., care în numele ºi contul statului îºi asumã vânzarea unei pãrþi importante a economiei naþionale, nu poate lucra decât pe bazã de transparenþã ºi legalitate. Nu am sã reiau aici o serie de argumente extrem de puternice, care contrazic unele afirmaþii de la aceastã tribunã. Iatã, de exemplu, aceastã atât de controversatã problemã a litigiilor. S-au vândut 8.000 de societãþi comerciale în România, pânã astãzi. Toate aveau litigii în instanþã. Nu existã nici o societate care sã nu aibã litigii, iar simpla schimbare a proprietarului nu schimbã natura litigiilor ºi nu schimbã obiectul acestor litigii. Deci, subiectul de drept într-un litigiu este Societatea Comercialã _Balneoclimaterica_ Sovata. Avea 47 de litigii de revendicare la data privatizãrii, din care, este adevãrat, 2 sau 3 le avea cu Biserica Ortodoxã Românã. Ele îºi consumã cursul în instanþele de judecatã. Nu conteazã cã proprietarul este statul român, _Salina Invest_ sau un anume domn Popescu. Subiectul de drept este societatea comercialã, iar litigiile ºi procesele sunt angajate în numele societãþii comerciale. De altfel, cred cã aceasta a fost principala, din pãcate, principala confuzie care s-a fãcut de la aceastã tribunã. A.P.A.P.S. nu a vândut _Balneoclimaterica_ Sovata, a vândut acþiunile acestei societãþi. Acþiunile dau dreptul noului proprietar de a conduce societatea, ºi, din punct de vedere, chiar dacã o s-o luaþi în glumã, mã aºteptam sã mã felicitaþi pentru cã preþul obiºnuit pentru _Balneoclimaterica_ Sovata a fost de 12 ori mai mare decât la I.M.G.B., iar investitorul ar urma sã recupereze preþul plãtit din profitul societãþii, aºa cum era el în anul 2000, în 638 de aniÉ Pentru cã, pânã la urmã, nu putem face o confuzie permanentã ºi sã credem cã, de fapt, prin vânzarea acþiunilor am împroprietãrit o anume societate comercialã sau un anumit cumpãrãtor cu 150 de vile ºi 3 baze de tratament. Nu, l- am împroprietãrit cu o societate comercialã care funcþioneazã într-un sistem de reglementãri ºi care, întrun numãr rezonabil de ani, trebuie sã-i aducã un profit ºi un divident. Din acest divident îºi recupereazã cumpãrãtorul preþul plãtit pe acþiuni ºi, mai apoi, investiþiile fãcute. V-am demostrat cã preþul îl recupereazã în 638 de ani. Aceasta era situaþia societãþii comerciale la data privatizãrii. Astfel este nerelevant faptul cã vinde o vilã sau douã, pentru cã banii intrã în societatea comercialã, nu în buzunarul lui _Salina Invest_ .

Este o practicãÉ

Din câþi?

Din cei care s-au prezentat, stimaþi domni! S-au prezentat patru ºi am selecþionat unul. Trei s-au dovedit incapabili, din diverse motive, sã practice, sã concureze ºi sã câºtige dreptul de a cumpãra aceste acþiuni.

Vã rog sã concluzionaþi, domnule ministru!

## **Domnul Ovidiu Tiberiu Muºetescu:**

Acesta este adevãrul, chiar dacã uneori ne supãrã. Stimaþi colegi,

Din punct de vedere, însã, al clauzelor contractuale, vã repet, contractul vã stã la dispoziþie. Este contractul care conþine cele mai multe obligaþii, inclusiv clauze rezolutorii ºi din acest punct de vedere, pânã în acest moment, cumpãrãtorul acþiunilor de la _Balneoclimaterica_ Sovata s-a dovedit serios ºi cã respectã întru totul obligaþiile asumate. De aceea, stimaþi colegi, ar fi fost multe de spus în legãturã cu faptul cã un certificat sau altul de bonitate este considerat un fals. Dacã o societate precum SociŽtŽ GŽnŽrale Ñ B.R.D., o bancã de un asemenea prestigiu îºi permite sã dea, sã înmâneze unei instituþii publice implicate în privatizare un fals, asta rãmâne sã stabileascã Parchetul General, ºi existã alte instituþii, noi nu avem, sã spunem, salariaþi specialiºti în depistarea unor falsuri. Avem doar salariaþi specializaþi în negocieri ºi în privatizare, ºi vã asigur cã aceºtia respectã legile þãrii.

Din acest punct de vedere, domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori, þinând cont de cele spuse aici, de cele inserate în raportul comisiei, vã rog sã aprobaþi raportul comisiei, aºa cum a fost el întocmit, sã respingeþi, prin votul dumneavoastrã, punctele de vedere diferite, formulate de diverºi senatori, ºi, astfel, prin votul dumneavoastrã sã dãm luminã verde investitorului care a cumpãrat pachetul majoritar de acþiuni sã-ºi termine treaba, iar _Balneoclimaterica_ Sovata sã devinã ce-a fost odatã, o perlã a turismului românesc.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc, domnule ministru. Invit colegii senatori în salã.

Stimaþi colegi,

Dezbaterile au fost încheiate. Sigur, fiecare dintre dumneavoastrã a putut sã consulte raportul prezentat de comisie, cât ºi opiniile separate ale colegilor senatori Carol Dina, Dumitru Pop ºi a domnului senator Romeo Octavian Hanganu. De asemenea, a fost distribuit un proiect de hotãrâre, dar înainte de a-l supune votului dumneavoastrã, trebuie sã ne pronunþãm pe raportul comisiei ºi, sigur, separat, pe cele douã opinii formulate de colegii noºtri. Vã rog sã reþineþi cã raportul principal este contradictoriu, deci vine într-o contradicþie flagrantã cu opiniile separate, pentru cã soluþiile propuse sunt diametral opuse. Deci, voi supune votului dumneavoastrã raportul colegilor care au format comisia de anchetã privind cercetarea condiþiilor în care a fost privatizatã Societatea Comercialã _Balneoclimaterica_ Sovata, cu excepþia puncte- lor de vedere separate, pe care le voi supune, în ordine, la vot. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului.

Raportul comisiei de anchetã este aprobat de plenul Senatului cu 75 de voturi pentru, 52 împotrivã ºi 2 abþineri.

Listã.

Vã adresez rugãmintea ca solicitarea sã fie fãcutã în numele grupurilor parlamentare, deci, bãnuiesc cã este fãcutã de liderii de grup. Sã fie pentru toate grupurile o listã.

Stimaþi colegi,

Ca sã nu rãmânã cineva cu impresia cã aprobându-se raportul se aprobã ºi opiniile separate. Voi supune votului opiniile separate ale domnilor senatoriÉ

## **Domnul Ilie Vidovici-Plãticã** _(din salã):_

Nu este nevoie!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Domnule senator Plãticã,

Vã spun cã trebuie, pentru cã proiectul de hotãrâre în art. 1 spune urmãtorul lucru: ”Senatul îºi însuºeºte raportul prezentat de comisia de anchetãÒ, iar raportul are opinia principalã ºi douã opinii contrare.

Deci, stimaþi colegi, voi supune la vot prima opinie, care a fost susþinutã de domnii senatori Carol Dina, Dumitru Pop ºi Dan Constantinescu, deci, în situaþia în care îl veþi vota, va face corp comun cu ceea ce aþi aprobat în precedent cu 75 de voturi, deºi ele se exclud. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra punctului de vedere separat susþinut de domnii senatori Dina, Pop ºi Dan Constantinescu.

Punct de vedere respins, întrucât a întrunit 51 de voturi pentru, 76 împotrivã ºi 3 abþineri.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra punctului de vedere al domnului senator Romeo Octavian Hanganu, care a formulat opinie separatã la raportul principal. Vã rog sã votaþi!

Cu acelaºi numãr de voturi, 51 de voturi pentru, 76 împotrivã ºi 3 abþineri, ºi acest punct de vedere personal a fost respins.

Vã

Nici nu are nici un fel de competenþã ºi Autoritatea pentru Privatizare nu este un barou de avocaþi.

Stimaþi colegi,

Îl consult pe iniþiatorul proiectului de hotãrâre, domnul senator Matei Vintilã: sunteþi de acord sã renunþaþi la art. 3? N-are nici o legãturã cu proiectul de hotãrâre.

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci, în aceste condiþii, proiectul de hotãrâre va avea acele douã articole, pe care vi le-am citat. Le

Vã mulþumesc.

Declar închisã ºedinþa Senatului. Ne vedem mâine la orele 9.00.

Vã rog, pentru grupurile parlamentare sã fie eliberatã câte o listã.

## _ªedinþa s-a încheiat la orele 19.15._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 48/8.IV.2002 conþine 40 de pagini.**

Preþul 37.160 lei