Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor ºi sã vã fac tradiþionalul anunþ asupra prezenþei. Din cei 344 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 262, 82 sunt absenþi, din care 49 participã la alte acþiuni parlamentare. Ordinea de zi vi s-a comunicat din timp.

Înainte de a intra în dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi, o sã vã prezint informarea cu privire la iniþiativele legislative ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente:

1. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei Organizaþiei Internaþionale a Muncii nr. 183/2000 privind revizuirea Convenþiei (revizuitã) asupra protecþiei maternitãþii, din 1952, adoptatã la cea de-a 88-a sesiune a Conferinþei Generale a Organizaþiei Internaþionale a Muncii, la Geneva, la 15 iunie 2000, primit de la Administraþia Prezidenþialã.

Sesizatã în fond a fost Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, iar pentru avize, Comisia pentru sãnãtate ºi familie ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termen pentru depunerea raportului: 14 iunie 2002.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România ºi Republica Cehã privind cooperarea în combaterea criminalitãþii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanþe psihotrope ºi precursori, a terorismului ºi altor infracþiuni grave, semnat la Praga, la 13 noiembrie 2001, primit de la Administraþia Prezidenþialã. A fost sesizatã, în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, iar pentru avize Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Termen pentru depunere a raportului: 14 iunie.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Este vorba de Legea audiovizualului care este o lege dezbãtutã în cadrul Guvernului timp de un an de zile. La Senat a stat mai mult de 4 luni de zile, timp în care au avut loc modificãri. Legea are 100 de articole ºi este una dintre cele mai importante legi din legislaþia românã, având în vedere cã toatã mass-media audiovizualã va funcþiona dupã aceastã lege. Cred cã este nedrept ca atât Guvernul, cât ºi Senatul sã aibã timp suficient sã dezbatã legea, iar Camera Deputaþilor sã facã doar figuraþie în privinþa acestei legi.

Având în vedere cã este vorba de 100 de articole ºi de armonizare cu legislaþia europeanã, cred cã dacã a putut sã aºtepte 1 an ºi 4 luni pânã acuma, va putea sã mai aºtepte pentru a ieºi o lege, într-adevãr, bunã, cu atât mai mult cu cât Comisia de culturã, arte ºi mass-media de la Camera Deputaþilor este o comisie care are ºi expertizã în acest domeniu ºi o comisie care ºi-a fãcut întotdeauna datoria cu multã conºtiinciozitate.

Drept urmare, vã rugãm sã aveþi respect pentru Camera Deputaþilor ºi sã aibã respect în acelaºi timp ºi Senatul ºi Guvernul, având un pic de rãbdare, pentru a trece acest proiect de lege prin Comisia de culturã, aºa cum se cuvine.

Drept urmare, vã rugãm sã lãsaþi la aprecierea Comisiei de culturã termenul de depunere a raportului ºi vã promitem cã va fi grabnic termenul de depunere a raportului, dar nu în regim de urgenþã ºi nu în douã sãptãmâni, cu atât mai mult cu cât sunt la ora actualã, în Camera Deputaþilor, în Comisia de culturã, douã proiecte de lege foarte importante; este vorba de Legea privind cinematografia ºi Legea limbii române. Deci, vã rugãm sã aveþi, încã o datã spun, respect pentru acest proiect de Lege Ð Audiovizualul Ð ºi, în acelaºi timp, pentru Comisia de culturã ºi sã respectãm Camera Deputaþilor din care facem parte.

Vã mulþumesc frumos.

Nu cred cã sugeraþi cã unii dintre noi ar avea mai puþin interes.

Vã mulþumesc foarte mult.

Nu, doar aduc aminte.

## Mulþumesc mult.

Domnul deputat Acsinte Gaspar, ca reprezentant al Guvernului.

## **Domnul Acsinte Gaspar:** Ñ _ministru pentru relaþia cu Parlamentul:_

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Proiectul de Lege privind audiovizualul, pe care Guvernul l-a iniþiat, a fost promovat în procedurã de urgenþã în baza art. 74 alin. 3 din Constituþie ºi în baza art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, care prevede în mod expres cã proiectele de legi care au în vedere armonizarea cu legislaþia comunitarã se discutã de drept în procedurã de urgenþã. Sigur cã, în cadrul Comitetului ordinii de zi, s-a învederat cã, totuºi, chiar dacã textul din regulament vorbeºte de faptul cã aceastã procedurã este de drept o procedurã de urgenþã, aprecierea aparþine Comitetul ordinii de zi. Soluþia este discutabilã ºi nu vreau sã intru în detalii, dar atâta timp cât în expunerea de motive, în nota de fundamentare, care a fost prezentatã pentru comisii ºi pentru plen ºi pentru Comitetul ordinii de zi, s-a arãtat în mod expres care este directiva din legislaþia comunitarã asupra cãreia trebuie sã se realizeze aceastã armonizare. Cred cã din punctul acesta de vedere nu sunt discuþii. Totuºi, Guvernul a înþeles anumite doleanþe din partea grupurilor din opoziþie ºi ca sã nu se spunã cã forþãm întru totul adoptarea unor legi de mare importanþã, aºa cum este ºi Legea audiovizualului, sunt de acord, din punctul acesta de vedere, cu doamna deputatã, dar nici nu putem lãsa, aºa cum s-a solicitat aici, la voia comisiei, când comisia va gândi cã trebuie sã prezinte raportul.

Noi nu am fãcut altceva decât sã uzãm de un text din regulament, care spune foarte clar, ºi am sã-l citesc pentru ca sã nu se creadã cã îl invoc din memorie ºi aº vrea, prin aceasta, sã îl deturnez de la sensul adevãrat pe care îl are textul: ”Termenele stabilite de Biroul permanent nu pot fi de regulã mai mici de 14 zile sau mai mari de 60 de zile.Ò Plecând de la aceastã prevedere regulamentarã, în afarã de Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, celelalte grupuri au achiesat la aceastã...

...ºi Partidul Democrat.

...ºi Partidul Democrat au achiesat la aceastã propunere ºi în Comitetul ordinii de zi s-a decis ca, într-adevãr, comisia sã aibã la dispoziþie 14 zile, considerãm noi, suficiente, pentru a examina pe fond proiectul de lege, având în vedere cã totuºi Camera este cea de a doua învestitã cu acest proiect de lege, care a trecut deja prin Senat, unde i s-au adus amenajãrile

corespunzãtoare; sigur ºi la Camerã se pot aduce îmbunãtãþirile necesare în timpul respectiv.

Pe de altã parte, a rãmas stabilit ca plenul Camerei sã fixeze ºi modalitatea de dezbatere atunci când raportul va fi definitivat, va fi distribuit ºi va fi înscris proiectul pe ordinea de zi.

Din acest punct de vedere, intervenþia pe care a fãcut-o doamna deputatã Mona Muscã în numele grupului parlamentar este regulamentarã, textul din regulament dã posibilitatea ca în prima zi de ºedinþã a Camerei, dupã votul din Comitetul ordinii de zi, liderii grupurilor parlamentare sã prezinte Camerei poziþia grupului. Sigur, este poziþia grupului faþã de ordinea de zi ºi programul de lucru. Deci, dumneavoastrã puteaþi sã faceþi aceastã intervenþie numai privitor la ordinea de zi a plenului ºi la programul de lucru al plenului ºi nicidecum sã faceþi aceastã declaraþie ºi sunt surprins cã colegii dumneavoastrã, ºi în special de domnul deputat Gheorghiof, v-a sfãtuit în acest mod, pentru cã textul nu este aplicabil. Aici a fost vorba de stabilirea termenului în care comisia sesizatã în fond, respectiv Comisia pentru culturã, poate sã depunã raportul.

Ca atare, domnule preºedinte, vã rog sã constataþi cã textul invocat este inaplicabil în cazul în care problema pusã în discuþie se referã la termenul în care o comisie trebuie sã depunã raportul, votul din Comitetul ordinii de zi ºi în legãturã cu acesta liderii grupurilor parlamentare pot sã prezinte Camerei numai poziþia grupului faþã de ordinea de zi ºi programul de lucru al Camerei. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Lucian Bolcaº.

## Domnilor colegi,

## Domnule preºedinte,

Am participat la aceste discuþii ºi, într-adevãr, am ridicat câteva probleme de principiu.

Intervenþia domnului ministru Gaspar îmi permite sã ridic altã problemã de principiu. Independent de maniera restrictivã în care înþelegem sã interpretãm prevederile regulamentului, niciodatã nu vom putea interpreta aceste prevederi, în sensul cã plenul nu poate sã decidã altfel în orice fel de altã problemã decât organismele sale. Nu putem concepe ca regulamentul nostru sã fi învestit pe cineva cu puteri discreþionare asupra vieþii de zi cu zi a Camerei Deputaþilor. În aceastã materie, plenul este ºi rãmâne suveran, aºa cã problema dedusã, cred eu, independent de interpretarea textului, este bine dedusã judecãþii plenului.

În ceea ce priveºte fondul problemei, ºi eu m-am ridicat împotriva procedurii de urgenþã, în primul rând pentru cã nu consider cã este admisibil ca la legi de maximã importanþã, cum sunt cele care privesc integrarea, o procedurã de urgenþã sã obstrucþioneze caracterul efectiv lucrativ al Camerei. Aici nu este vorba de timp, aici este vorba de calitate; integrarea se face în timp, legile trebuie sã fie de calitate.

În acelaºi timp, m-am ridicat împotriva interpretãrii textului regulamentului în sensul cã orice cerere care se motiveazã prin necesitatea adaptãrii legislaþiei în vederea integrãrii, automat sã fie trecutã în procedurã de urgenþã, pentru cã aceasta ar însemna ca iniþiatorul, care de regulã este Guvernul, sã impunã Camerei Deputaþilor, deci Executivul sã impunã Camerei procedura ce o are de urmat, ceea ce este inadmisibil. Biroul permanent poate sã recomande, Comitetul ordinii de zi hotãrãºte dacã este vorba de o lege care intereseazã în mod deosebit integrarea.

În ceea ce priveºte procedura de urmat, sper cã nimeni dintre dumneavoastrã, nici din partea Grupului Partidului Democrat ºi nici din partea Partidului Liberal, nu contestã cã adoptarea acestei legi constituie o prioritate legislativã ºi ea a fost tratatã ca atare. Nu vor ajunge 14 zile pentru dezbaterile comisiei. Nimeni nu se opune prelungirii acestui termen, pentru cã nu ne aflãm în procedurã de urgenþã. Trecând peste canoanele rigide pe care procedura de urgenþã ni le permite, avem disponibilitatea discuþiilor, iar faptul cã plenul va stabili modalitatea de discuþie ºi timpii acordaþi este iarãºi o respectare a suveranitãþii plenului.

## Stimaþi colegi,

Ceea ce spuneþi dumneavoastrã acum, nu faceti decât sã demonstraþi justeþea mãsurii pe care am luat-o cu privire la constituirea Comitetului ordinii de zi pentru a evita discuþiile sterile din plen cu privire la ordinea de zi.

O intervenþie a unui coleg de al nostru care a vrut sã explice votul, iatã, s-a transformat într-o discuþie de oportunitate, de regulament, discuþii politice care mãcina timpul Camerei Deputaþilor. Se pare cã unii, asta ºi doresc. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Domnule ministru,

Nu am vrut, nici într-un caz, sã arunc sãmânþã de scandal, din contrã, vroiam sã vã propun ceva care este normal, este firesc, ea putea sã fie în procedurã de urgenþã ºi la Senat, avea aceleaºi motive ca ºi la Camera Deputaþilor, nu a fost în procedurã de urgenþã, a stat peste 4 luni în Senat ºi, atunci, propunerea pe care v-o fac, dacã vreþi într-adevãr sã mergem repede, pentru cã altfel, chiar dacã noi dãm raportul în douã sãptãmâni, un raport pe picior, pentru o lege de 100 de articole ºi cu multe lucruri controversate, se va întâmpla cã vom veni aici ºi vom discuta toate articolele în plen ºi vom pierde mai mult timp ºi atunci vã propun o soluþie de compromis ºi rog pe domnul ministru Gaspar sã aibã înþelegere, ºtie, cã a mai lucrat la asemenea legi, ºi ºtie cât de greu se lucreazã în plen pe asemenea legi. Vã propun o soluþie de compromis: sã avem un termen, mãcar de 30 de zile, pentru raport ºi nu de 14 zile, deci, nu de 60, cum spune articolul pe care l-a citat domnul ministru, ci mãcar de 30 de zile. Este o cerere, cred eu, atât de naturalã, de fireascã ºi chiar în favoarea legii, încât nu cred cã nu puteþi sã cedaþi la un asemenea compromis.

Mulþumesc frumos.

Domnul Sassu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am venit sã explic poziþia Grupului parlamentar al Partidului Democrat care a fost, de la bun început, ca aceastã lege sã nu se dezbatã în procedurã de urgenþã ºi nici într-un termen de 14 zile ºi nu am venit sã cer schimbarea deciziei Comitetul ordinii de zi, atâta vreme cât regulamentul prevede, în mod clar, faptul cã Comitetul ordinii de zi este suveran. Am cerut acest lucru, o dezbatere care sã se finalizeze în aceastã sesiune, dar undeva spre finalul ei, datoritã faptului cã, aºa cum au spus ºi colegii mei, legea este extrem de importantã, legea a stârnit foarte multe dezbateri în societate, existã puncte de vedere divergente între Consiliul Naþional al Audiovizualului, de exemplu, ºi ministerul de resort, existã puncte de vedere divergente între televiziuni, televiziunile private, existã puncte de vedere divergente între televiziunile private, pe de o parte, ºi televiziunea publicã, pe de altã parte, existã divergenþe sau puncte de vedere diferite ale asociaþiilor care se ocupã de publicitate º.a.m.d.

Gândiþi-vã cã toate aceste lucruri trebuiesc ascultate, audiate în comisie ºi dupã aceea abia se poate trece la dezbaterea legii pe articole în comisie. Este practic insuficient ca acest lucru sã se întâmple într-un interval de câteva zile.

Punctul nostru de vedere este cã aceastã lege, tocmai pentru cã este foarte importantã, meritã sã fie dezbãtutã în comisie cu responsabilitate, astfel încât plenul sã ajungã sã dezbatã un produs care sã fie bine pus la punct. Pe de altã parte, urgenþa de care se vorbea la un moment dat sau punctele care determinau urgenþa despre care se vorbea la un moment dat ºi anume faptul cã ar fi lucruri care þin de _acquis-_ ul comunitar, din punctul nostru de vedere, este evident cã nu stau în picioare, pentru cã toate acele lucruri care sunt pomenite în expunerea de motive sunt rezolvate în legea actualã ºi, eventual, ele trebuiesc îmbunãtãþite. Acele modalitãþi de rezolvare nu contravin _acquis-_ ului comunitar ºi, aºa cum se aratã în lege, în textul legii nici mãcar nu sunt modificate, ci sunt detaliate, eventual. În condiþiile acestea cred cã nu aveam nici un fel de presiune pentru a adopta aceastã lege ºi, în consecinþã, am votat pentru, aºa cum am spus la început, pentru a dezbate aceastã lege pânã la sfârºitul acestei sesiuni, dar cu responsabilitate, pentru cã altfel vom fi fãcuþi responsabili faþã de ceea ce se va întâmpla în societatea româneascã ºi mai ales în mediul acesta al audiovizualului, un mediu deosebit de sensibil. Vã mulþumesc.

## Domnul R‡duly.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Din toatã aceastã discuþie, am rãmas cu o singurã idee, ºi anume cã regulamentul nostru prevede cã se pot face declaraþiile politice luni, relativ la ordinea de zi ºi la program ºi atât. Drept urmare, în ceea ce mã priveºte, eu consider cã a se face o declaraþie politicã pe un vot legat de o procedurã pe un proiect de lege, care se ia în Comitetul ordinii de zi nu este, conform regulamentului, regulamentar. Vã rog, domnule preºedinte, sã revenim la spiritul regulamentului ºi sã începem sã discutãm aºa cum trebuie punctele de vedere de pe ordinea de zi în continuare.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc, domnule deputat, pentru rigoarea dumneavoastrã. Eu am dorit sa fiu mai concesiv, în sensul democratic al cuvântului, ºi, în cadrul intervenþiilor regulamentare cu privire la ordinea de zi, am dorit sã vã fac loc pentru un comentariu. Se pare cã am greºit, pentru cã lucrurile s-au amplificat în dezbateri de altã naturã.

Trecem la prezentarea primului proiect înscris astãzi pentru dezbatere: raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligaþii bãneºti.

La pct. 1 din raportul comisiei de mediere se propune textul Camerei Deputaþilor. În consecinþã, nu se fac dezbateri ºi nici vot, potrivit regulamentului nostru. Aceeaºi soluþie ºi la pct. 2, la pct. 3, pct. 4 unde tot soluþia Camerei Deputaþilor a fost avutã în vedere.

La pct. 5, comisia de mediere ne propune un text comun. Dacã aveþi obiecþii? Nu aveþi.

Cine este de acord cu textul comun? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La pct. 6 ni se propune textul Senatului. Vã întreb dacã aveþi obiecþiuni la varianta Senatului de la pct. 6. Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

În aceste condiþii

vire la articolul unic, pct. 3, la lit. f), textul Camerei Deputaþilor. Nu se supune dezbaterii dumneavoastrã.

La lit. g), varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dupã lit. g), comisia, însuºindu-ºi varianta Camerei Deputaþilor, este de acord cu lit. i). Fiind vorba de varianta Camerei Deputaþilor, nu se supune dezbaterii dumneavoastrã.

Pct. 4, tot varianta Camerei Deputaþilor; nu se supune dezbaterii sau votului.

Pct. 5 Ð varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Pct. 6, textul Camerei Deputaþilor, pentru lit. f). Nu se supune dezbaterii sau votului.

La lit. g) Ð textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pct. 7, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Pct. 8, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Pct. 9, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Reveniþi, vã rog, la pct. 9.

La pct. 9, la lit. e), este vorba de text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La pct. 10, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La pct. 11, textul Camerei Deputaþilor. Nu se supune votului, nici dezbaterii.

Pct. 12 Ð tot textul Camerei Deputaþilor, ca ºi pct. 13, care este ºi ultimul.

Suntem în prezenþa unei legi ordinare.

iectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 23/1999 privind constituirea fondurilor de garantare.

La pct. 1, varianta Camerei Deputaþilor; în consecinþã, nu se supune dezbaterii sau votului dumneavoastrã.

- La pct. 2, tot varianta Camerei Deputaþilor Ð aceeaºi

- soluþie. În consecinþã, supun raportul votului dumneavoastrã

- de ansamblu. Este vorba de o lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 187/2001 privind creºterile salariale ce se vor aplica în anul 2002 personalului din sectorul bugetar.

- La pct. 1 din raportul de mediere se propune textul

- Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Un singur punct a avut raportul comisiei de mediere.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Raportul asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã pentru ratificarea Memorandumului de Înþelegere dintre Guvernul României ºi Organizaþia Naþiunilor Unite privind contribuþia cu resurse la Unitatea Specialã de Poliþie a Naþiunilor Unite din Kosovo, semnat la New York, la 11 februarie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 89 ºi art. 107 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru apãrare a fost sesizatã spre dezbatere ºi avizare, în fond, în procedurã de urgenþã, cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului pentru ratificarea Memorandumului de Înþelegere dintre Guvernul României ºi Organizaþia Naþiunilor Unite privind contribuþia cu resurse la Unitatea Specialã de Poliþie a Naþiunilor Unite din Kosovo, semnat la New York, la 11 februarie 2002.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi Comisia pentru politicã externã, sesizate spre dezbatere ºi avizare, au hotãrât avizarea favorabilã a proiectului de lege în forma adoptatã de Senat. Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu unele observaþii, acest proiect de lege, iar proiectul de lege a fost iniþiat în scopul stabilirii termenelor ºi condiþiilor de naturã administrativã, logisticã ºi financiarã privind contribuþia cu personal, echipament ºi servicii, asiguratã de cãtre Guvern. În cadrul administraþiei interimare a misiunii Naþiunilor Unite în Kosovo, constituite de cãtre Consiliul de Securitate al Naþiunilor Unite, prin Rezoluþia nr. 1244 din 1999, membrii comisiei au constatat necesitatea ratificãrii memorandumului, expimându-ºi acordul pentru adoptarea proiectului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. La dezbaterea proiectului au participat, în calitate de invitaþi, consilieri din Ministerul de Interne.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ºedinþa din 27 martie.

În urma dezbaterii în ºedinþã, comisia propune adoptarea, fãrã modificãri, a proiectului de lege.

Drept urmare, propunem, domnule preºedinte, pentru dezbateri 5 minute, iar pentru intervenþii Ð un minut.

Sunteþi de acord cu aceastã propunere de dezbatere, stimaþi colegi?

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dacã înainte de a trece la dezbaterea textelor, iniþiatorul doreºte sã facã câteva precizãri? Poftiþi, domnule ministru!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Proiectul de lege, pe care Guvernul îl supune în aceastã dupã-amiazã plenului Camerei Deputaþilor, are ca obiect aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 14/2002 pentru ratificarea Memorandumului de Înþelegere dintre Guvernul României ºi Organizaþia Naþiunilor Unite privind contribuþia cu resurse la Unitatea Specialã de Poliþie a Naþiunilor Unite din Kosovo, semnat la New York, la 11 februarie 2002.

Proiectul de lege a fost dezbãtut de prima Camerã, sesizatã de cãtre Guvern, de cãtre Senat, ºi a fost adoptat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. 2 din Constituþie, în ºedinþa sa din 27 martie 2002.

Având în vedere raportul favorabil pe care comisia sesizatã în fond Ð Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã Ð l-a avizat favorabil, þinând seama ºi de avizele ce i-au fost remise de cãtre cele douã comisii Ð Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi Ñ, precum ºi de cãtre Consiliul Legislativ, vã rog sã supuneþi, domnule preºedinte, plenului ca acest proiect de lege sã fie adoptat în forma care ne-a fost remisã de cãtre Senat, adicã în forma Senatului.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlu, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate.

La textul articolului unic, dacã aveþi obiecþiuni, care text conþine dispoziþia de aprobare a ordonanþei? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat în unanimitate. La art. 1, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 2? Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Vã rog sã constataþi cã textele proiectului de lege ºi ale Ordonanþei de urgenþã nr. 14/2002 au fost votate. Este vorba de o lege cu caracter ordinar Ð art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Supun proiectul votului dumneavoastrã final.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã, dacã sunt? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Trecem la urmãtorul proiect de lege, cu un conþinut tot internaþional Ð proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg, la 31 ianuarie 1995, ºi în aplicarea articolului 17 din Convenþia Naþiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante ºi substanþe psihotrope, întocmit la Viena, la 20 decembrie 1988; procedurã obiºnuitã.

Rog reprezentantul Guvernului sã prezinte proiectul. Tot domnul ministru Gaspar. Aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

Proiectul de lege, pe care-l prezentãm spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, se referã la ratificarea Acordului privind traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg, la 31 ianuarie 1995, în aplicarea art. 17 din Convenþia Naþiunilor Unite, împotriva traficului ilicit de stupefiante ºi substanþe psihotrope, întocmitã la Viena, la 20 decembrie 1988.

Potrivit proiectului de lege, cu ocazia depunerii instrumentelor de ratificare, aºa cum se prevede în art. 2 al proiectului, Guvernul va formula urmãtoarele declaraþii, care sunt cuprinse în acest articol, la care m-am referit.

Vã rog sã observaþi cã proiectul de lege a fost avizat favorabil de cãtre Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, care, la finalizarea raportului, a avut în vedere ºi avizul Consiliului Legislativ, cã nu au fost fãcute amendamente ºi, ca atare, rog sã supuneþi plenului adoptarea acestui proiect de lege în forma pe care Guvernul a prezentat-o.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Comisia de apãrare, vã rog sã prezentaþi pe scurt raportul dumneavoastrã.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 89, Comisia de apãrare a fost sesizatã spre dezbatere ºi avizare, în fond, în procedurã obiºnuitã, cu proiectul de lege amintit.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, sesizatã spre dezbatere ºi avizare, a hotãrât avizarea favorabilã a proiectului de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaþii, ºi propune acest proiect de lege. Propunerile formulate în aviz au fost însuºite în totalitate de iniþiator. Proiectul de lege urmãreºte îndeplinirea angajamentelor asumate de România pe linia integrãrii ºi armonizãrii legislaþiei naþionale cu _acquis_ -ul comunitar, pentru completarea cadrului legislativ, în combaterea traficului ºi consumului ilicit de droguri.

Membrii comisiei au constatat necesitatea acestei legi, exprimându-ºi acordul pentru adoptarea proiectului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. La dezbaterea proiectului au participat, în calitate de invitaþi, reprezentanþi ai Ministerului de Interne. La lucrãrile comisiei au fost prezenþi 21 de deputaþi, din totalul de 26.

Proiectul de lege a fost aprobat cu toate cele 21 de voturi ale deputaþilor prezenþi.

Aºadar, domnule preºedinte, vã rugãm sã supuneþi la vot adoptarea, fãrã modificãri, a prezentului proiect de lege. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Trecem la dezbaterea ºi votarea textelor proiectului de lege.

La titlu, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 1, care cuprinde dispoziþia de ratificare a acordului, pe care-l aveþi anexat, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Adoptat în unanimitate.

La cuprinsul art. 2, care se referã la declaraþiile pe care le-a menþionat domnul ministru Gaspar ºi domnul preºedinte Ionescu, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate.

Parcurgând textul proiectului de lege, lege cu caracter ordinar, supun proiectul votului dumneavoastrã final, în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã, dacã sunt?

## Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Urmãtorul proiect Ð cel cu privire la ratificarea Acordului între Statele Participante la Brigada Multinaþionalã în Aºteptare cu Capacitate de Luptã Ridicatã pentru Operaþiuni O.N.U. privind Statutul Forþelor lor, semnat la Copenhaga, la 13 decembrie 2001.

Rog pe domnul ministru sã prezinte proiectul, din partea Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Aveþi cuvântul!

## **Domnul Sorin Encuþescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La data de 13 decembrie 2001 a fost semnat la Copenhaga Acordul între statele participante la Brigada Multinaþionalã în Aºteptare cu Capacitate de Luptã Ridicatã.

România este unul din cele ºase state semnatare ale acestui acord, alãturi de Regatul Danemarcei, Republica Italianã, Regatul Olandei, Regatul Norvegiei ºi Regatul Suediei.

**Shirbrig** reprezintã o iniþiativã de cooperare, lansatã de Danemarca în 1995, care vizeazã constituirea unei brigãzi multinaþionale cu capacitate de luptã ridicatã, în

mãsurã sã fie desfãºuratã rapid, pentru îndeplinirea unei misiuni de menþinere a pãcii, sub mandat O.N.U.

Deoarece organizarea, instruirea ºi pregãtirea unitãþilor ºi subunitãþilor constituie o responsabilitate naþionalã, în cadrul strategiei Armatei Române la operaþiuni în sprijinul pãcii, a fost prevãzutã o companie de infanterie pentru participarea la misiuni **Shirbrig** . Aceasta este pregãtitã pentru a fi pusã la dispoziþia brigãzii, în cazul unei viitoare solicitãri.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Domnule Rãzvan Ionescu,

Vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei de apãrare.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru apãrare a fost sesizatã spre dezbatere ºi avizare, în fond, în procedurã obiºnuitã, cu proiectul de lege amintit.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi Comisia pentru politicã externã, sesizate spre dezbatere ºi avizare, au hotãrât avizarea favorabilã a proiectului de lege în forma prezentatã.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu unele observaþii, acest proiect de lege.

Proiectul de lege a fost iniþiat în scopul ratificãrii acordului menþionat. Acordul stabileºte, prin reglementãri noi ºi prin norme de trimitere la NATO SOFA ºi PfP SOFA, ratificate de þara noastrã, condiþiile referitoare la intrarea, staþionarea, tranzitarea, jurisdicþia, rezolvarea litigiilor, regimul de import temporar al bunurilor proprii ºi alte situaþii legate de prezenþa personalului statului trimiþãtor pe teritoriul statului-gazdã.

Membrii comisiei, având în vedere necesitatea ºi importanþa cadrului juridic pentru reglementarea statutului forþelor celor ºase state participante la Brigada pentru operaþiuni O.N.U., ºi-a exprimat deplinul acord pentru adoptarea proiectului.

La dezbaterea proiectului au participat, în calitate de invitaþi, reprezentanþi ai Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Proiectul de lege a fost aprobat cu 20 de voturi pentru, astfel încât, domnule preºedinte, vã propunem sã supuneþi la vot adoptarea, fãrã modificãri, a acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte Rãzvan Ionescu. Trecem, stimaþi colegi, la dezbaterea proiectului. Dacã aveþi careva intervenþii, în prealabil, de fãcut? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlul acestuia, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, care se referã la ratificarea acordului, acord pe care-l aveþi anexat. Dacã aveþi obiecþiuni la textul articolului unic? Nu.

Votat în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege, supun proiectul votului dumneavoastrã. Este vorba de o lege cu caracter ordinar Ð art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi. Stimaþi colegi, Nu a sosit încã ora moþiunii.

Urmãtoarele puncte de pe ordinea de zi, de la pct. 13 la pct. 27, sunt programate pentru marþi, sau pentru joi. În aceste condiþii, trecem la pct. 27, care nu are o fixare calendaristicã: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 21/2002 privind buna gospodãrire a localitãþilor urbane ºi rurale.

Rog Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic sã-ºi ia locul, iar pe domnul ministru Fleºariu sã prezinte, în numele Guvernului, acest proiect de lege.

Aveþi cuvântul, domnule ministru!

## **Domnul Ionel Fleºariu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice:_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Preocupat de a se face ordine în localitãþile þãrii, de a determina autoritãþile administraþiei publice, agenþii economici ºi pe cetãþeni sã facã ºi sã pãstreze curãþenia ºi ordinea în localitãþile din România, Guvernul a aprobat, în temeiul Legii de abilitare, Ordonanþa de urgenþã nr. 21 din acest an.

Prin ordonanþã, se stabilesc, în mod concret, obligaþiile ºi rãspunderile autoritãþii administraþiei publice locale, instituþiilor publice, agenþilor economici ºi cetãþenilor, pentru buna gospodãrire a localitãþilor, precum ºi modalitãþile de finanþare ºi realizare a activitãþilor edilitar-gospodãreºti.

Domnule Bara, Poftiþi, prezentaþi, vã rog, raportul comisiei!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a fost sesizatã în fond, în vederea dezbaterii în procedurã obiºnuitã ºi întocmirii raportului asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 21 din 2002 privind buna gospodãrire a localitãþilor urbane ºi rurale.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere ºi avizele favorabile primite de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi de la Consiliul Legislativ.

Oportunitatea unui astfel de act normativ este evidentã ºi, ca urmare, comisia susþine promovarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul reglementãrii ºi conþinutul acestuia, proiectul de lege se încadreazã, potrivit prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituþia României, în categoria legilor ordinare.

La lucrãrile comisiei au fost prezenþi 21 de deputaþi, din totalul de 25 de membri ai comisiei.

Raportul a fost adoptat cu 20 de voturi pentru ºi o abþinere.

În urma dezbaterilor, comisia propune admiterea, cu modificãri, a proiectului de lege plenului Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva dintre dumneavoastrã, stimaþi colegi, sã ia cuvântul, cu privire la acest proiect de lege? Domnul deputat Boc. Poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat se pronunþã împotriva acestui proiect de lege, pentru douã motive: primul motiv ar fi acela cã, prin acest proiect de lege, sunt încãlcate principiile constituþionale care vizeazã autonomia localã ºi descentralizarea serviciilor publice. Potrivit art. 119 din Constituþie, administraþia publicã din unitãþile administrativ-teritoriale se întemeiazã pe principiul autonomiei locale ºi pe cel al descentralizãrii serviciilor publice. De asemenea, art. 120 menþioneazã faptul cã autoritãþile administraþiei publice locale, prin care se realizeazã autonomia localã în comune ºi oraºe, sunt consiliile locale alese ºi primarii aleºi, în condiþiile legii.

În fapt, prin acest proiect de lege nu se urmãreºte altceva decât timorarea ºi subordonarea politicã a primarilor faþã de puterea politicã. De ce? Pentru cã, prin instrumentele puse la dispoziþie prin aceastã lege, prin acei împuterniciþi ai Ministerului Administraþiei Publice Ð repet, Ministerului Administraþiei Publice Ð condus de un membru al Guvernului, deci om politic, are dreptul orice împuternicit sã controleze orice primar din orice localitate ºi, dacã va constata, într-un loc sau altul din comunã, de exemplu, gheaþa nu a fost înlãturatã pe timp de iarnã, va putea aplica sancþiuni mergând pânã la amenzi foarte consistente.

În fapt, prin acest act normativ, Guvernul încearcã sã þinã la respect primarii care nu sunt din partidul de guvernãmânt, pentru a-i putea oricând ameninþa cu aceastã hotãrâre de Guvern, pentru a-i aduce pe o linie controlabilã. Iatã motivul pentru care Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu va accepta acest proiect de lege ºi nu va vota pentru el, considerând cã este o imixtiune nepermisã în treburile administraþiei publice locale; autonomia localã se realizeazã prin intermediul autoritãþilor locale, ºi anume, primari ºi consilii locale, ºi nicidecum prin intermediul Guvernului de la Bucureºti, care trebuie sã vinã ºi sã urmãreascã în ce fel gheaþa este spartã în orice comunã sau localitate din þarã.

Guvernul trebuie sã guverneze þara, ºi nu sã se amestece în treburile autonomiei locale, lãsând cetãþenii din unitãþile administrativ-teritoriale sã se pronunþe cu privire la performanþele primarilor.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Dacã doreºte altcineva sã intervinã?

Din partea iniþiatorilor, doriþi sã rãspundeþi sau din partea comisiei?

Domnule Bara, poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sigur cã, dupã pãrerea mea ºi cred cã ºi a comisiei a fost, domnul Boc nu are dreptate ºi, aºa cum am arãtat în raport, din 21 de membri ai comisiei, 21 au aprobat pentru, printre care inclusiv ºi membrii Partidului Democrat. Dar i-aº citi un singur articol din ordonanþã, un singur articol domnului Boc, care cred cã îl va lãmuri cã nu trebuie sã-i fie fricã, sigur nu cei de la Bucureºti au hotãrât ce trebuie sã facã consiliile locale ºi consiliile judeþene. ªi, dacã îmi permiteþi, domnule preºedinte, am sã citesc art. 24 care spune aºa, ºi noi nu l-am modificat: ”Consiliile locale ºi consiliile judeþene vor stabili...Ò deci consiliile locale ºi judeþene ”... vor stabili prin hotãrâri adoptate în condiþiile Legii administraþiei publice locale nr. 215 din 2001 ºi ale Ordonanþei Guvernului nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravenþiilor, faptele sãvârºite de instituþiile publice, agenþii economici, alte persoane juridice, precum ºi de cetãþeni care constituie contravenþii în domeniul bunei gospodãririÒ. Deci consiliile locale ºi consiliile judeþene vor stabili, nu altcineva.

Aºa, încât, domnul Boc sã nu fie speriat, fiindcã am avut o discuþie destul de laborioasã, zic eu, în cadrul comisiei ºi, îmi pare rãu, asemenea observaþii chiar dacã au fost fãcute, pânã la urmã s-au votat articolele; fiindcã însãºi prin ordonanþã ºi prin articolele pe care nu vreau sã vi le mai citesc, ceea ce înseamnã ºi articolul referitor la obligaþiile cetãþenilor sau la sancþiunile de la art. 20, fiindcã, într-adevãr, absolut nu se intervine asupra autonomiei locale, asupra administraþiilor locale, atât de la nivel de judeþ, cât ºi la nivel de comune sau oraºe. De

fapt, consiliile locale sunt cele care hotãrãsc cuantumul, modul de sancþionare, inclusiv prin decizia acestor consilii locale se hotãrãºte dacã faptele sãvârºite sunt sau nu intrã sub incidenþa acestei ordonanþe. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Trecem la dezbaterea proiectului. Vã rog sã urmãriþi

în paralel proiectul ºi raportul comisiei permanente.

La titlul legii, vã rog sã aveþi în vedere amendamentul 1

- al comisiei. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi obiecþiuni. A fost adoptat amendamentul 1.

În consecinþã, se modificã titlul legii potrivit celor propuse în amendament.

Textul articolului unic din proiectul de lege, dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu aveþi obiecþiuni la amendamentul 2.

A fost adoptat amendamentul 2 în unanimitate. Se modificã în mod corespunzãtor textul articolului unic.

La titlul ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului I? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

La art. 1, 2 ºi 3 comisia nu a avut, nu aveþi obiecþiuni.

Votate în unanimitate.

La art. 4 nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 5.

Poftiþi? Scuzaþi-mã! Nu am înþeles gestul dumneavoastrã.

Deci ºi la art. 1, 2 ºi 3 au existat douã voturi împotrivã.

## Stimaþi colegi,

Nu aþi exprimat voturile, vã rog frumos sã fim totuºi corecþi unii cu ceilalþi. La art. 1, 2 ºi 3 s-a votat cu un singur vot împotrivã. La art. 4 Ð 3 voturi împotrivã.

Art. 5. Sunt obiecþii? Nu sunt. Bun. Sunt 4 voturi împotrivã. La art. 6... ( _Vociferãri în salã._ )

Asta aºteptam ºi eu sã-mi explicaþi dumneavoastrã... Am întrebat: aveþi obiecþiuni? Nu. Vot împotrivã. ªi am consemnat voturile dumneavoastrã împotrivã.

Stimaþi colegi,

Priviþi, vã rog, în salã ºi vedeþi dacã voturile dumneavoastrã, cele 4 împotrivã înving aceastã majoritate.

Vã rugãm sã respectaþi procedura: cine este pentru, împotrivã ºi abþineri.

Stimaþi colegi, Revin pentru a nu avea discuþii la art. 1. Am înþeles cã obiecþiuni nu aveþi.

Cine este pentru? Vã rog sã vã exprimaþi votul, Stimaþi colegi, 120 de voturi pentru.

Voturi împotrivã? 9 voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

Cu 120 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat art. 1.

La art. 2.

Cine este pentru? 120 de voturi pentru. Voturi împotrivã? 9 voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

Cu 120 voturi pentru, 9 voturi împotrivã a fost adoptat art. 2.

Art. 3.

Aveþi voturi împotrivã, ca sã ºtiu dacã numãrãm?

Da.

Bun. Vã mulþumesc. Sunt 120 de voturi pentru. Voturi împotrivã? 9 voturi împotrivã. La art. 4. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? 9 voturi împotrivã. Cu 120 de voturi pentru, 9 împotrivã. Abþineri? Nu sunt. La art. 5. Cine este pentru? 120 de voturi pentru. Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? 9 voturi împotrivã. Abþineri? Art. 6. 120 de voturi pentru, 9 împotrivã. Capitolul II la titlu, aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art. 7 de la lit. a) pânã la lit. f) comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi obiecþiuni? Da. Domnul secretar BorbŽly.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Din câte am înþeles, deºi eu nu am participat la ºedinþa comisiei, au fost discuþii îndelungate în legãturã atât cu lit. f) din art. 7 cât ºi cu lit. k) din art. 8. ªi vã spun despre ce este vorba: Legea nr. 107 din 1996 precizeazã care sunt atribuþiile Regiei Autonome Apele Române în ceea ce priveºte amenajãrile pe cursul de apã. Din pãcate, aceastã lege cuprinzând unele formulãri care apar ºi în Legea nr. 107 creeazã ambiguitãþi ºi, probabil cã ºi dumneavoastrã aþi constatat, noi am primit numeroase sesizãri de la primãrii cã începând cu intrarea în vigoare a acestei ordonanþe, Apele Române nu mai doresc sã facã unele din activitãþile care sunt prevãzute în Legea nr. 107 prevalându-se de ceea ce prevede, de exemplu, lit. f) din art. 7 care spune: ”Amenajarea ºi curãþirea cursurilor de apã, a bãlþilor ºi a malurilor acestora...Ò.

Colegii mei, probabil ºi alþii, au propus ca sã aparã numai ceea ce într-adevãr intrã în atribuþiile primãriilor, fãrã amenajare, care, conform Legii nr. 107, intrã în atribuþiile Apelor Române.

Deci aº vrea ºi comisia ºi iniþiatorul sã clarifice sau mãcar sã fie un text care sã prevadã în mod clar ceea ce þine de Apele Române, ceea ce þine de primãrie, pentru cã altfel, vã spun, acele lucrãri nu vor fi fãcute nici de cãtre primãrie, care nu are forþa financiarã necesarã ºi nici utilajele necesare, ºi nici de cãtre Apele Române care se prevaleazã de acest text. Aº dori o clarificare din partea iniþiatorului ºi a comisiei.

Vã referiþi, stimate coleg, la pct. f) de la art. 7?

Da. Dar aceeaºi problemã o sã se repete la art. 8 la pct. k). Deocamdatã ne referim la pct. f) de la art. 7, unde s-a solicitat eliminarea cuvântului ”amenajareÒ.

Domnul ministru Fleºariu, vã rog sã rãspundeþi intervenþiei colegului nostru.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Dacã existã temere de cuvântul ”amenajareÒ,É deºi, potrivit Legii nr. 107 din 1996, Regia Apelor are sarcina sã amenajeze ºi sã cureþe râurile mai lungi de 5 km, restul care sunt pânã la 5 km revin autoritãþilor administraþiei publice locale. Noi la astea ne-am gândit. În situaþia în care existã temerea, repet, cã acest cuvânt folosit, ”amenajareÒ, s-ar putea sã ducã Regia Apelor la concluzia cã ei nu mai trebuie sã facã nimic, noi nu ne opunem, dacã este posibil, sã introducem ”...amenajarea ºi curãþirea, în condiþiile legii, a cursurilor de apã, a bãlþilor ºi a celorlalte amenajãri...Ò. ªi, atunci dacã trimitem la lege înseamnã cã ceea ce legea stabileºte pentru Regia Apelor va face Regia Apelor, ceea ce stabilim noi aici pentru autoritãþile publice locale, vor face autoritãþile publice locale.

ªtiu eu, dacã domnul BorbŽly a fost atent la aceastã explicaþie, ºi comisia, dacã introducerea termenului ”în condiþiile legiiÒ care trimite la reglementare este suficientã pentru a elimina aceastã neînþelegere?

Vã rog, domnule Bara, sã participaþi ºi dumneavoastrã.

Da, domnule preºedinte, ºi noi suntem de acord ca sã se completeze ”în condiþiile legiiÒ. Dar, amenajarea aceasta, noi am gândit-o ºi am discutat-o atunci cu reprezentanþii de la administraþie ºi cu cei de la ape, amenajarea aceasta se referã pentru anumite lucrãri. Legea nr. 107 scrie clar: lucrãrile care trebuie fãcute, ce înseamnã o amenajare, ce înseamnã o deviere de mal, dar noi ne-am gândit la niºte lucrãri care nu necesitã fonduri aºa multe, dar care necesitã numai o atenþie mai mare. De exemplu, vã dau un singur exemplu, ºi nu vreau sã intru acum în amãnunte, apare dupã o viiturã o împotmolire la un pod, se revarsã toatã apa pe strada respectivã, pãi am sã aºtept sã vinã Apele Române sãmi facã amenajarea localã? Nu se poate! Adicã niºte lucruri care sunt foarte clare în Legea nr. 107 ºi noi asta am spus, da, sigur, dacã doriþi ºi probabil cã e ºi mai precis aºa, sã scriem: ”Amenajarea ºi curãþirea cursurilor de apã, a bãlþilor ºi a malurilor acestora, conform legiiÒ. Eu cred cã abia am introdus ambiguitatea.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Deci la art. 7 de la lit. a) pânã la e) vã întreb dacã sunt obiecþiuni. Obiecþiunile au fost fãcute la lit. f), comisia n-a avut pânã la lit. f) obiecþiuni. Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La lit. f)

”curãþareaÒ.

”...curãþarea, în condiþiile legii, a cursurilor de apã, a bãlþilor ºi a malurilor acestoraÒ.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã?

Cu 120 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat lit. f), astfel cum a fost reformulatã.

La lit. g) vã rog sã urmãriþi în raport amendamentul 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Adoptat amendamentul 3.

Lit. g) se modificã în mod corespunzãtor.

Lit. h) ºi i) dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votate în unanimitate.

Alin.2 de la art. 7. Nu sunt obiecþiuni, votat în unanimitate.

Titlul secþiunii 2. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 8... La lit. k) existã o obiecþiune din partea domnului BorbŽly.

Aveþi cuvântul, domnule deputat! Înþeleg cã e vorba tot de o formulare redacþionalã.

Deci, este vorba de aceeaºi modificare, nu mai revin asupra argumentaþiei ºi am înþeles cã ºi iniþiatorul este de acord: dacã nu se poate elimina prima parte a lit. k), sã se introducã la sfârºit ”în condiþiile legiiÒ ºi sã sperãm cã este o garanþie ca sã efectueze Regia Autonomã a Apelor Române acele lucrãri care sunt prevãzute în prima parte a lit. k).

Domnul deputat Damian Brudaºca.

Domnule preºedinte,

Eu aº propune ca sã înlocuim cuvântul ”curãþareaÒ cu ”curãþireaÒ. De ce? Pentru cã spunem de obicei despre cineva cã ”s-a curãþatÒ atunci când ”a dat ortul popiiÒ.

V-ar ruga, stimate coleg, sã fiþi puþin mai atent cu exprimãrile, sintagma pe care aþi folosit-o în final nefiind prea ortodoxã. ªi, oricum, am trecut de textul art. 7.

Domnule deputat ªtefan Cazimir,

Vã provoc colegial într-o disputã ºtiinþificã asupra termenului corect: ”curãþareÒ sau ”curãþireÒ? Luaþi de la colegi lit. k).

”curãþareÒ.

Rãmâne cum s-a votat. Stimaþi colegi,

De la art. 8, de la lit. a) pânã la lit. i) comisia n-a avut obiecþiuni, nici dumneavoastrã.

Se voteazã în unanimitate.

La lit. k) aþi înþeles formularea de îmbunãtãþire propusã de domnul BorbŽly, textul curge aºa cum este ºi se adaugã la sfârºit sintagma ”în condiþiile legiiÒ.

Cine este pentru aceastã îmbunãtãþire redacþionalã? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La lit. l), m), n), o), p), r) ºi s), comisia n-a mai avut amendamente. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votate în unanimitate, în formularea iniþiatorului. Titlul Capitolului III. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Titlul secþiunii 1. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 9, dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Titlul secþiuniii 2. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

De la art. 10 lit. a)....f) comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La lit. g) vã rog sã urmãriþi amendamentul 4. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 4? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

A fost admis amendamentul, se modificã în mod corespunzãtor lit. g).

Literele h), i) ºi j), dacã aveþi obiecþiuni? Comisia n-a avut amendamente. Nu.

Votat în unanimitate.

Dupã lit. j) vã rog sã urmãriþi amendamentul 5 din raportul comisiei. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 5? Nu sunt obiecþiuni.

A fost adoptat amendamentul ºi completat în mod corespunzãtor textul.

Titlul Capitolului IV. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

La art. 11 existã amendamentul 6.

Domnul vicepreºedinte Bara are cuvântul.

Da, este o singurã observaþie, domnule preºedinte. La rândul 4, ”...prezentei ordonanþe,Ò scrie ”ºi sã rãspundãÒ, ºi în loc ”sã rãspundãÒ Ð ”vor rãspunde pentru realizarea acestora.Ò Este o greºealã de dactilografiere ºi trebuie sã o corectãm. Deci: ”ºi vor rãspundeÒ, nu ”sã rãspundãÒ. Da? La alin. 4, art. 11.

Bun. ªi la amendamentul aprobat s-a propus aceasta. Supun amendamentul 6, stimaþi colegi, cel cu privire la art. 11, votului dumneavoastrã cu aceastã reformulare de la rândul 4, ”ºi vor rãspundeÒ, nu ”ºi sã rãspundãÒ. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. S-a adoptat amendamentul reformulat la propunerea domnului Bara.

La Capitolul IV ºi art. 12 n-au fost obiecþiuni. La art. 12, domnul Damian Brudaºca.

Eu am înþeles cã, din punctul de vedere al Puterii, este ”curãþareaÒ, dar, din punctul de vedere al corectitudinii, mi se pare totuºi ”curãþireaÒ, fapt care rezultã ºi din faptul cã la acest articol la lit. d) ºi f) se menþine aceeaºi formã. Ori suntem consecvenþi, ori facem modificarea corespunzãtoare, astfel încât sã nu avem douã tipuri de ”curãþeniiÒ.

Comisia, vã rog frumos totuºi sã vã pronunþaþi în mod unitar, pentru cã la un moment dat aveþi ”curãþareÒ ºi aici aveþi ”curãþireÒ. Cum sã nu, la lit. d), f)...

Este vorba de substantiv aici...

Nu, stimate coleg, nu e vorba de substantiv ºi de verb, pentru cã uitaþi-vã la d) ºi f) tot verbe sunt ºi substantivul este la g) Ñ ”curãþeniaÒ. Deci, vã rog sã vã pronunþaþi asupra textului corect ºi din câte ne-a explicat domnul profesor Cazimir, textul corect este ”curãþareaÒ. Aºa este, domnule Cazimir?

Da.

Inclusiv la art. 12 lit. d), f).

Bun. Cu aceste observaþii, nemaifiind obiecþii, art. 12, a fost adoptat în unanimitate.

Art. 13 ºi 14 nu sunt obiecþiuni.

Votate în unanimitate.

Art. 15 ºi 16 nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Art. 17 ºi 18 nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului V. Nu sunt obiecþiuni. La titlu sau la un articol? La tot.

Domnul deputat Boc doreºte o intervenþie la tot Capitolului V. Aþi avut amendamente? Poftiþi, domnule deputat Boc!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Capitolul V vizeazã sancþiunile ce pot fi aplicate primarului, în cazul în care sãvârºeºte o anumitã contravenþie. ªi o sã vã dau câteva exemple.

Se spune aici: ”Constituie contravenþieÉ neorganizarea acþiunilor de control având ca obiect modul de executare a construcþiilor ºi de respectare a autorizaþiilor de construire, precum ºi a obligaþiilor privitoare la pãstrarea curãþeniei în pieþe, oboare, târguri ºi în celelalte locuri publice, la îndepãrtarea zãpezii ºi gheþii de pe trotuareÒ. Mai departe, tot contravenþie: ”Lipsa de preocupare pentru pãstrarea, conservarea, repararea ºi restaurarea monumentelor de orice naturã de pe teritoriul comunei sau oraºului.Ò Vreau sã vã spun cã aceste texte atât de larg sunt formulate, încât absolut orice poate intra aici. Gãsim orice monument,

consider cã nu este bine îngrijit ºi-i aplicãm o amendã contravenþionalã, mergând pânã la 35 de milioane de lei. Pentru cã textul vine ºi spune: ”Amenzile se aplicã primarului ºi sunt suportate de acestaÒ.

Mai mult decât atât, cine constatã aceste contravenþii? Un alt paradox. Constatarea contravenþiilor, în forma iniþialã a ordonanþei, ºi aplicarea sancþiunilor se fãceau de cãtre prefect sau de persoane împuternicite prin ordin de cãtre ministrul administraþiei publice, precum ºi de persoane împuternicite de ministrul apelor ºi protecþiei mediului. La comisie s-a renunþat, la prefect ºi se spune aºa: ”Constatarea contravenþiilor ºi aplicarea sancþiunilor se fac de persoanele împuternicite de ministrul administraþiei publice, precum ºi de persoanele împuternicite de ministrul apelor ºi protecþiei mediului.Ò

Încã o datã vã adresez, doamnelor ºi domnilor, întrebarea: este oare posibil ca un împuternicit al ministrului administraþiei publice sã vinã în orice comunã din România ºi sã aplice o amendã contravenþionalã primarului de 35 de milioane de lei, pentru cã nu a curãþit gheaþa de pe trotuar sau pentru cã un monument nu a fost adaptat, neavând chiar ºi fondurile necesare, în condiþiile în care am descentralizat foarte multe obligaþii, dar foarte puþini bani pentru administraþia localã? Nu se instituie oare, prin aceastã modalitate, un control politic, de fapt, al primarilor? Nu se instituie un factor de presiune asupra acestora pentru a nu comenta la deciziile Puterii? Noi credem, indiscutabil, cã acest capitol trebuie eliminat imediat din aceastã lege, pentru cã el nu face altceva decât sã compromitã principiul administraþiei publice locale, ºi anume acela al autonomiei locale.

Stimate coleg,

Trebuie sã mãrturisesc cã v-aþi pãcãlit. Pentru cã, potrivit regulamentului, dumneavoastrã puteþi propune sau susþine un amendament pe care dumneavoastrã l-aþi fi propus la comisie, ceea ce nu aþi fãcut. Deci amendamentul colegilor noºtri de Grupul parlamentar al U.D.M.R. nu a fost susþinut de dânºii ºi nu puteaþi sã îl susþineþi dumneavoastrã în locul dumnealor. V-aº ruga, în calitate de distins jurist, sã-mi daþi dreptate, totuºi, potrivit regulamentului.

Sunt obligat sã nu vã dau dreptate. Orice deputat din aceastã Camerã se poate pronunþa cu privire la un amendament formulat într-un raport al unei comisii. Nu cred cã existã undeva o paternitate absolutã. Putem sã ne pronunþãm pentru sau împotrivã. Asta nu înseamnã cã dezbaterea trebuie sã fie închisã ºi, pe de altã parte, vreau sã spun cã am fãcut un serviciu Grupului parlamentar al P.S.D., susþinând un amendament al Grupului parlamentar al P.S.D. Aºtept recunoaºterea din partea Puterii.

Dumneavoastrã mi-aþi spus, când aþi luat cuvântul, cã aveþi un amendament respins.

Poftiþi, domnule Brudaºca!

## Domnule preºedinte,

Deºi nu sunt jurist, susþin ºi eu cã prin acest capitol se încearcã o ameninþare constantã asupra acelor primari care sunt mai indisciplinaþi sau care nu fac parte din eºalonul Puterii.

Prin modul vag în care sunt formulate aceste situaþii care duc la sancþiuni, evident, cã se poate ridica satârul sancþiunilor ori de câte ori se considerã cã s-a fãcut altceva decât doreºte o anumitã parte a eºichierului politic.

Dar, în afarã de acest aspect, eu aº vrea sã atrag atenþia ºi asupra unor, dacã vreþi, greºeli gramaticale. La art. 19, spre exemplu, avem de-a face cu ”nesocotirea sau neîndeplinireaÒ, una dintre ele, pentru cã nu sunt ºi una ºi alta, ”atrageÒ nu ”atragÒ.

La art. 23 ”Constatarea contravenþiilor ºi aplicarea sancþiunilor,Ò este vorba de douã operaþiuni distincte ”se facÒ ºi nu ”se faceÒ, iar dupã ”Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului...” nu este virgulã dupã ”ÉapelorÒ, întrucât nu ºtiu ca în limba românã sã se punã, decât în anumite situaþii clare care nu se înscriu în acest caz, virgula. Acestea sunt observaþiile ºi eu consider cã ar fi fost necesare formule din care sã se elimine posibilitatea manipulãrii politice a textului acestei legi.

## Stimate coleg,

Lãsând partea politicã a intervenþiei dumneavoastrã judecãþii plenului, eu vã rog, totuºi, sã mai repetaþi o datã reformulãrile pe care le propuneþi.

La art. 19, ”nesocotirea sau neîndeplinirea obligaþiilor ºi responsabilitãþilor stabilite prin ordonanþã, atrage...Ò, nu ”atragÒ pentru cã ori una, ori alta. Nu este ºi una ºi alta. Iar la art. 23 ”constatarea...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Sunteþi amabil sã vã uitaþi cu atenþie în raport? Cã eu la raport v-am trimis. Uitaþi-vã, vã rog, cu atenþie la art. 19. Existã amendamentul 7 pe care noi îl

Am înþeles. Nu am raportul la mine, am textul original.

Noi discutãm pe amendamentul comisiei acum, care este corect, exact cum spuneþi dumneavoastrã.

Atunci, îmi cer scuze!

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Gaspar doreºte o intervenþie la art. 19.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În legãturã cu art. 19, v-aº propune sã pãstrãm formularea din proiectul de lege de aprobare a ordonanþei ºi sã nu fim de acord cu amendamentul propus de comisie. Vã rog sã observaþi cã în art. 19, care este un text de redactare generalã, sunt prevãzute formele de rãspundere: ”rãspunderea disciplinarã, civilã, contravenþionalã sau penalã, dupã caz, a persoanelor vinovate ºi se sancþioneazã potrivit legii.Ò

Prin amendamentul propus de comisie se propune sã se elimine forma de rãspundere penalã cu motivaþia cã în cuprinsul legii nu existã fapte ºi sancþiuni care sã încadreze prevederile Codului penal.

Domnule preºedinte,

Dumneavoastrã cunoaºteþi foarte bine cã atunci când se stabilesc formele de rãspundere în cuprinsul unei legi se dã formula generalã cu privire la acele forme, cum s- a fãcut în forma prezentatã de cãtre iniþiator în proiectul de ordonanþã. Dupã aceea, în cuprinsul legii au fost detaliate contravenþiile. Celelalte forme de rãspundere urmeazã sã fie stabilite în conformitate cu legile: rãspunderea disciplinarã, rãspunderea civilã ºi rãspunderea penalã, dupã fiecare lege în parte.

Ca atare, vã rog sã pãstrãm textul aºa cum a fost propus de iniþiator.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Aº ruga reprezentantul Televiziunii sã se limiteze la punctul fix prevãzut în regulament, de unde poate lua imagini. Pânã când vom lua o altã decizie, va trebui sã respectãm regulamentul care a fost adoptat încã din trecuta legislaturã.

Stimaþi colegi,

Aþi vãzut ºi amendamentul comisiei. Rog comisia sã se pronunþe totuºi faþã de aceastã intervenþie a domnului deputat Gaspar.

Comisia este de acord cu punctul de vedere exprimat de Guvern, deci cu pãstrarea textului, însã, în aceastã ipotezã se pune problema utilizãrii corecte a verbului ”atragÒ. Se coreleazã exact ”atrage rãspunderea disciplinarãÒ. De acord? Da.

## Domnule preºedinte,

Faþã de amendamentul propus, de contraamendamentul arãtat de cãtre domnul ministru, noi ne pronunþãm pentru eliminarea sintagmei ”penalãÒ din conþinutul ordonanþei, pentru cã peste tot se face referire la contravenþii, iar pentru faptele penale noi avem un Cod penal care defineºte exact ce înseamnã abuzul în serviciu ºi celelalte infracþiuni legate de persoanele care sãvârºesc asemenea fapte.

În condiþiile acestea a pãstra sintagma ”penalÒ în conþinutul ordonanþei nu înseamnã altceva decât a mai pune o sperietoare la adresa primarilor, pe capul lor, pentru cã ei atunci când vor vedea sintagma ”penalÒ nu vor analiza în profunzime conþinutul ordonanþei, ci vor fi convinºi cã oricând pot fi trimiºi în puºcãrie de cãtre reprezentanþii Guvernului pentru cã nu o sã reuºeascã a curãþi gheaþa de pe trotuare. Iatã de ce cred cã se impune, aºa cum comisia judicios a apreciat, sã eliminãm sintagma ”rãspundere penalãÒ din conþinutul ordonanþei, pentru cã nu avem de-a face aici cu o rãspundere penalã. Avem Codul penal pentru aºa ceva.

## Stimaþi colegi,

Aºa a fost punctul de vedere al comisiei. Comisia ºi-a revizuit acest punct de vedere ºi împreunã cu Guvernul vã propune textul art. 19 în formularea iniþialã.

Supun întâi votului, aºa cum prevede regulamentul, punctul de vedere al comisiei ºi al iniþiatorului.

Cine este pentru punctul exprimat în plen de cãtre comisie?

Stimate coleg,

Am senzaþia cã nu sunteþi atent la ce vorbesc. Comisia a revenit la amendamentul sãu ºi sunt obligat sã pun la vot punctul de vedere al comisiei.

Domnul deputat Bara nu reprezintã comisia.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Supun la vot amendamentul domnului Boc ºi pe urmã formularea iniþialã. Pentru cã, într-adevãr, punctul de vedere al domnului Bara nu poate fi socotit ºi punctul de vedere al comisiei.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 145 voturi pentru, 24 voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat art. 19 în varianta iniþialã.

La art. 20, cu privire la literele a) ºi b), vã rog sã urmãriþi amendamentul 8. Dacã la amendamentul 8 aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate ºi, în consecinþã, literele a) ºi b) se modificã.

Art. 20, literele c), d) ºi e), comisia n-a avut amendamente. Dacã aveþi obiecþiuni? Aveþi obiecþiuni? ( _Deputatul Emil Boc are obiecþiuni_ ). Bun.

Cine este pentru literele c), d) ºi e) din art. 20? 145 voturi pentru. Împotrivã? 27 voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

## Vã abþineþi? ( _Deputatul Emil Boc rãspunde cã nu se_

## _abþine_ )

Cu 145 voturi pentru, 27 voturi împotrivã, nici o abþinere, s-au adoptat literele c), d) ºi e) în forma iniþialã. La art. 21, vã rog sã urmãriþi amendamentul 9. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 9? Mai sunt douã articole, stimate coleg! Nu sunt obiecþiuni.

Adoptat amendamentul 9 cu privire la art. 21 care se modificã în mod corespunzãtor. ( _Deputat Emil Boc ridicã mâna._ )

Îmi pare foarte rãu, v-am întrebat datã sunt obiecþiuni, n-aþi ridicat nici într-un fel, nici în altul. Vã rog sã urmãriþi atent desfãºurarea dezbaterilor.

La art. 22 aveþi obiecþiuni? Nu sunt obiecþiuni. Cine este pentru? 135 voturi pentru. Împotrivã? 38 voturi pentru. Abþineri? Nu sunt.

Cu 135 voturi pentru, 38 împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat art. 22.

Dupã art. 22, urmãriþi, vã rog, amendamentul 10. Comisia ne propune un art. nou, 22[1] . Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 10? Nu sunt obiecþiuni.

Adoptat în unanimitate. Se introduce art. 22[1] .

La art. 23, vã rog sã urmãriþi amendamentul 11. Nu sunt obiecþiuni. Adoptat în unanimitate amendamentul 1. Se modificã în mod corespunzãtor art. 23.

La art. 24 ºi 25 dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Cu aceasta, am parcurs proiectul de lege. având în vedere cã sunt pãreri contrare ºi noi am ajuns la ora 18,00, vom supune acest proiect votului final la ºedinþa de vot final care va fi stabilitã.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

A existat o discuþie cu biroul Comisiei pentru sãnãtate ºi cu iniþiatorul ºi s-a cãzut de acord ca pentru punerea într-o corelare între unele texte care au rezultat ca urmare a amendamentelor ce au fost depuse, sã se restituie la comisie în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

Înþeleg cã ºi comisia este de acord cu aceastã propunere. Dacã sunteþi de acord ºi dumneavoastrã, plenul? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Stimaþi colegi,

Trecem la dezbaterea urmãtorului punct de pe ordinea de zi, respectiv moþiunea simplã semnatã de un grup de 51 de deputaþi, reprezentând partidele democrat ºi naþional-liberal.

Vã informez cã în ºedinþa din 8 mai 2002, Biroul permanent ºi Comitetul ordinii de zi au propus urmãtoarea procedurã de dezbatere: prezentarea moþiunii de cãtre unul dintre semnatarii acesteia; rãspunsul Guvernului, cãruia i se alocã 45 de minute pentru prima intervenþie de dupã prezentarea moþiunii ºi, în final, pentru alte precizãri; pentru dezbateri se alocã grupurilor parlamentare câte 20 de secunde fiecãrui deputat, urmând ca reprezentanþii Grupului P.S.D. sã aibã un total de 57 minute, Grupul România Mare Ð 23 minute, Partidul Democrat Ð 10 minute, Partidul Naþional Liberal Ð 9 minute, U.D.M.R. Ð 9 minute, Grupul minoritãþilor naþionale Ð 6 minute ºi deputaþii fãrã apartenenþã la grupuri Ð 2 minute pentru toþi. Îmi fac datoria regulamentarã ºi întreb dacã unii dintre semnatarii moþiunii doresc sã-ºi retragã semnãtura. Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului semnatarilor pentru a prezenta textul moþiunii ºi constat cã acest rol îi revine domnului deputat Boc.

Poftiþi, domnule deputat!

## Domnule ministru,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Subsemnaþii deputaþi, menþionaþi în anexele la prezenta moþiune, membri ai Camerei Deputaþilor în legislatura 2000-2004, în temeiul art. 64 din Constituþia României ºi al articolelor 148-153 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, înaintãm prezenta moþiune simplã pe tema: ”Corupþia instituþionalizatã Ð Adrian Nãstase ºi Miron Mitrea.Ò

De ce corupþia instituþionalizatã? Pentru cã suntem în prezenþa unei inginerii financiare marca Adrian Nãstase ºi Miron Mitrea, prin care bani publici sunt deturnaþi prin hotãrâre de Guvern cãtre clientela politicã a partidului de guvernãmânt.

Stimate coleg,

Vã reamintesc, potrivit regulamentului, dumneavoastrã sunteþi mandatat sã prezentaþi textul moþiunii. Dupã ce veþi prezenta textul, dacã grupul dumneavoastrã parlamentar vã va da cuvântul sã-l comentaþi, veþi avea posibilitatea. V-aº ruga sã vã limitaþi la prezentarea textului moþiunii.

Guvernarea abuzivã ºi clientelarã a Partidului SocialDemocrat aduce, tot mai des, în atenþia opiniei publice din þarã ºi din strãinãtate, proliferarea ºi legalizarea fenomenului de corupþie la nivelul Executivului, cu grave consecinþe asupra situaþiei economice ºi sociale a þãrii, ca ºi asupra nivelului de viaþã a milioane ºi milioane de români.

În timp ce sãrãcia populaþiei devine un fenomen cronic, corupþia este instituþionalizatã de Guvernul Nãstase care emite acte normative prin care încearcã sã dea aparenþã de legalitate unor escrocherii prin care banii publici sunt drenaþi, prin inginerii financiare, cãtre clientela politicã a P.S.D.

O nouã dovadã a acestor practici de tip mafiot o constituie ”afacereaÒ S.C. **Maritime Training Centre Television S.A.** Ñ Televiziunea Centrului de Formare în Domeniul Mariti Ñ, prin care circa 6 milioane de dolari din bugetul unor mari ºi importante companii de stat de interes naþional au fost spoliaþi în favoarea unor firme private româneºti ºi strãine.

## Doamnelor ºi domnilor,

În fapt, la data de 9 mai 2001, primul-ministru Adrian Nãstase semna hotãrârea de Guvern nr. 451, ºi o avem ºi v-o prezentãm dumneavoastrã, publicatã în **Monitorul Oficial** din 11 mai, deci rapid, privind înfiinþarea Societãþii Comerciale **Maritime Training Centre Television** , prin desprinderea unor activitãþi din cadrul Centrului de perfecþionare a personalului de marinã civilã ºi calificarea personalului pentru exploatarea portuarã Constanþa.

Iniþiatã de ministrul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþelor, domnul Miron Mitrea, contrasemnatã de

acesta, ºi pentru ministrul finanþelor publice, de doamna secretar de stat Maria Manolescu, Hotãrârea de Guvern nr. 451/2001 defineºte ºi consacrã S.C. **Maritime Training Centre Television** drept societate de ”interes strategicÒ, ceea ce nu s-a consacrat, prin Constituþie ºi lege, nici mãcar în cazul Societãþii Naþionale de Televiziune.

Cu un capital iniþial de 400 de milioane lei, S.C. **Maritime Training Centre Television** are, potrivit hotãrârii de Guvern, ca obiect principal de activitate ”realizarea de programe de televiziune cu scop informativ, cultural, educativ ºi divertisment, prin care asigurã maximã informaþie din toate domeniile de activitate ºi, în principal, din domeniul transporturilor navale ºi exploatarea portuarã, al multiculturalitãþii ºi vieþii spirituale, precum ºi din alte activitãþi conexe.Ò

## Stimate coleg,

Vreau sã vã atrag atenþia cã grija dumneavoastrã de a veni cu tot felul de comentarii ºi de demonstraþii vã rãpeºte din rigoare, pentru cã, uitaþi-vã mai sus, când vorbeaþi de acþionarul Cristian Burci, dumneavoastrã aþi citit 64,5 ºi aici scria 65,4. Este în detrimentul dumneavoastrã. Deci, vã rog sã urmãriþi exact textul, cã este în interesul lui.

## Domnule preºedinte,

Vã mai arãt încã o datã ordinele de platã pentru informarea dumneavoastrã: unu, doi, trei, patru, cinci, ºase.

De acord.

Vi le oferim în duplicat ºi dumneavoastrã.

## Stimate coleg,

Eu înþeleg cã reprezentativitatea partidului dumneavoastrã vã dã dreptul numai la nouã cuvinte la dezbatere. Asta nu înseamnã cã trebuie sã furaþi din timpul prezentãrii moþiunii.

Domnule preºedinte,

Vã rog sã-mi daþi voie sã prezint aceastã moþiune É

Prezentaþi moþiunea ºi lãsaþi circul!

Dacã dumneavoastrã puteþi urmãri aceste ordine de platã É ?! Sunt invocate în textul moþiunii, iar dumneavoastrã nu aveþi nici un drept sã cenzuraþi textul moþiunii. Acest text poate fi cenzurat numai de cãtre parlamentarii care prezintã prin vot o poziþie faþã de moþiunea noastrã.

Daþi-ne voie sã-i convingem pe colegii dumneavoastrã cu privire la mecanismul financiar, adicã cu privire la ingineriile financiare susþinute de Guvernul Nãstase. Daþi-ne voie sã ne putem prezenta! _(Vociferãri din Grupul parlamentar al P.S.D._ ).

Prin ºase ordine de platã, emise la datele de É pe care le avem aici, 2, 8, 17, 20, 30 iulie, 20 ºi 2 august 2001 (puteþi sã le verificaþi), S.C. **Maritime Training Centre Television** S.A. Ð Constanþa, desemnatã ca fiind societate de interes strategic, varsã cãtre un obscur S.R.L., S.C. **Romanian Investment and Development** , suma de 164,4 miliarde lei, aºadar circa 6 milioane de dolari, fãrã nici un drept legal ºi fãrã nici o justificare.

Astfel, potrivit Registrului Comerþului, respectivul S.R.L., cu sediul într-un apartament de bloc din Bucureºti, ºi avem dovada aici, poftiþi, doamnelor ºi domnilor, dovada de la Registrul Comerþului! É

Am mai auzit aceastã scenã, cu aveþi dovada, stimate coleg. Dovezi É!

Épentru cei care É

É dovezi, dovezi É!

Mulþumesc, domnule preºedinte, pentru înþelegere. Deci, respectivul S.R.L., cu sediul într-un apartament de bloc din Bucureºti, are un capital social subscris de 100 milioane de lei; se ocupã de activitãþi de artã ºi spectacole; nu are asociaþi persoane fizice, ci un singur asociat, persoanã juridicã: **Albany Holding L.L.C.** Aceastã firmã are domiciliul în Statele Unite (Trenton Ð New Jersey), administrator fiind un oarecare domn Ionescu Adrian din Bucureºti.

Dupã modelul practicat de Sorin Ovidiu Vântu, avem probele care demonstreazã indubitabil cã Guvernul Adrian Nãstase, nu numai cã nu respinge procedeele utilizate de Sorin Ovidiu Vântu, ci, dimpotrivã, le copiazã, cu singura deosebire cã SOV, prin firma Ð bidon a furat bani din sectorul privat, în timp ce Guvernul Adrian Nãstase furã bani publici prin acelaºi mecanism al firmelor-bidon.

Am enumerat toate aceste detalii pentru a ilustra cu claritate ingineria financiarã acoperitã prin Hotãrârea de Guvern nr. 451/2001, modul în care zeci de miliarde de lei din banii unor mari companii cu capital integral de stat au intrat în conturile ºi buzunarele unor persoane fizice ºi

juridice private. ªtim cum. Nu ºtim ºi pentru ce. Pentru ce zeci de miliarde de lei sunt devalizaþi din banii publici? Pentru ca domnul Miron Mitrea sã facã propagandã pentru C.F.R. Cãlãtori, astfel încât concurenþa, evident, inexistentã, sã nu acapareze cãlãtorii, altminteri entuziasmaþi de condiþiile de cãlãtorie ºi de preþuri, ambele din ce în ce mai "atractive", cu ghilimelele de rigoare, evident. Pentru ce zeci de miliarde de lei au intrat în buzunarele clientelei politice a P.S.D.? Pentru ca domnul Sergiu Sechelariu sã tot încerce la **Prima TV** sã convingã cetãþenii ce multe face Cabinetul Nãstase pentru construirea de locuinþe pe bazã de credite subvenþionate, pentru a rezolva gravele probleme sociale reprezentate de numeroºii activiºti P.S.D., care Ð devreme ce partidul le-a ajuns la putere Ð trebuie ºi ei sã-ºi construiascã vile, dupã modelul ºefului lor suprem pe linie de partid ºi de stat.

Cele 164 miliarde de lei sunt sustrase din banii publici, punând în pericol siguranþa circulaþiei feroviare ºi portuare. Deºi suma este mai micã în comparaþie cu valoarea cadourilor oferite lui Corneliu Iacobov, 6.000 miliarde, ºi Ioan Nicolae, 3.000 miliarde É

## Stimate coleg,

Din nou vã cer sã vã rezumaþi la moþiune. Dumneavoastrã nu comentaþi, dumneavoastrã, Boc É

Domnule preºedinte,

Daþi-mi voie sã prezint aceastã moþiune É

Dacã veþi primi mandat de la Partidul Democrat sã luaþi cuvântul cu privire la moþiune, atunci îl veþi avea.

## Domnule preºedinte,

Dupã ce cã aþi planificat aceastã moþiune într-un mod nepermis, la o orã în care sã nu mai beneficiem de nici un fel de mediatizare, ignoraþi ultima armã pe care o opoziþie, într-un stat democratic, o mai are, de a fixa agenda Parlamentului, ºi anume, de a prezenta o moþiune.

## Domnule preºedinte,

Moþiunea este arma supremã prin care Opoziþia poate sã facã agenda Parlamentului. În rest, dominaþi peste tot. Daþi-ne voie sã ne expunem punctele de vedere cu privire la aceastã moþiune!

Nu, nu, dupã ce prezentaþi moþiunea, stimate coleg, pentru cã É

Daþi-mi voie sã o prezint aºa cum ºtim noi.

É dumneavoastrã vã strãduiþi sã acaparaþi tot timpul destinat dezbaterii cu prezentarea moþiunii. Nu vã intereseazã ºi rãspunsul.

## Domnule preºedinte,

Daþi-ne voie sã ne prezentãm moþiunea aºa cum ºtim noi, nu cum ºtie P.S.D.-ul sã facã inginerii financiare.

Nu, nu!

În fapt, prin cei 164 miliarde lei, sustraºi din banii publici, se pune în mare pericol siguranþa circulaþiei feroviare ºi portuare. ªi, mai mult, în fapt, în timp ce portul Constanþa nu are un sistem de radar pentru a detecta pescadoarele care braconeazã, Guvernul ia bani ºi realizeazã o firmã pentru a-ºi servi clientela politicã.

Ne întrebãm: ce va rãspunde Guvernul Nãstase, ce va rãspunde domnul Miron Mitrea când va avea loc prima deraiere de tren cu persoane? Ce rãspuns va oferi atunci pentru aceastã scurgere de bani publici?

Faþã de cele prezentate, noi Ð semnatarii acestei moþiuni Ð considerãm cã ºi acest caz de corupþie instituþionalizatã este o clarã ilustrare a practicilor de tip mafiot, patronate de P.S.D. ºi premierul Adrian Nãstase. Faþã de acestea, cerem:

1. Cerem primului-ministru ca, în virtutea rãspunderilor constituþionale ºi legale ce-i revin, sã prezinte explicaþii în faþa plenului Camerei Deputaþilor.

2. Cerem, de asemenea, primului-ministru sã-l demitã pe domnul Miron Mitrea, ministrul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei, precum ºi pe ªelaru Ion É ( _Rumoare în Grupul parlamentar al P.S.D._ )

## Domnule preºedinte,

În virtutea atribuþiilor de ºedinþã pe care le aveþi, vã rog sã asiguraþi buna desfãºurare a ºedinþei, pentru ca moþiunea sã fie prezentatã.

## Stimate coleg,

Eu înþeleg de ce aþi fost desemnat dumneavoastrã: ca sã provocaþi. Deci, vã aduc aminte încã o datã: cel care prezintã moþiunea sub semnãtura celor 65 de deputaþi, prezintã ceea ce au semnat ei, nu ceea ce inventaþi dumneavoastrã acum. De aceea aþi fost în situaþia de a enerva colegii dumneavoastrã, ºi nu cereþi acum protecþie.

Am citit ad-literam punctul 2 din moþiune.

Jumãtate din ce-aþi citit aþi inventat dumneavoastrã aici.

## Domnule preºedinte,

Nu ne grãbim. Dacã nu asiguraþi liniºte, noi nu ne grãbim. Ne-aþi pus, oricum, la o orã în care oricum nu ne ascultã decât cei prezenþi. Aºa cã noi nu ne grãbim. Dacã aveþi alte alternative É

Repet punctul 2, întrucât nu a putut fi auzit de cãtre colegii noºtri.

2. Cerem, de asemenea, primului-ministru sã-l demitã pe domnul Miron Mitrea, ministrul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei, precum ºi pe ªelaru Ion É

## Stimaþi colegi,

Chiar nu vã daþi seama de stratagema colegului nostru?! Vã rog eu frumos, ascultaþi în liniºte, sã-ºi joace rolul acesta frumos pânã la capãt. Nu ºtiu câte avantaje va avea, mediatice, ºi în rândul electoratului, cu acest rol frumos!

## Domnule preºedinte,

Noi nu avem decât un singur comentariu. ªtiþi bine, vorba românului: Dã, Doamne, mintea românului de pe urmã!

3. Cerem demiterea directorilor generali ai Companiei Naþionale a Administrãrii Porturilor Maritime Constanþa S.A., Companiei Naþionale de Cãi Ferate Ð C.F.R. S.A., Societãþii Naþionale de Transport Feroviar de Marfã Ð C.F.R. Marfã S.A., ºi a directoarei generale Manta Aurora, directori care au deturnat fonduri din banii publici cãtre persoane fizice ºi juridice private, prejudiciind situaþia economico-financiarã, ºi aºa precarã, a respectivelor companii, ºi punând în pericol siguranþa circulaþiei pe cãile ferate, prin sustragerea unor importante sume de bani publici ºi dirijarea acestora cãtre un S.R.L. fantomã de tip bidon, marca SOV.

Solicitãm, în acest sens, Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie sã se autosesizeze în cazul celor patru directori generali ºi al secretarului de stat ªelaru Ion.

4. Cerem abrogarea de urgenþã a Hotãrârii de Guvern nr. 451/9.05.2001 privind înfiinþarea S.C. **Maritime Training Centre Television** S.A.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule ministru Miron Mitrea,

Aveþi cuvântul pentru a prezenta rãspunsul la moþiune. Aº ruga, pânã vorbeºte domnul ministru, sã prezinte fiecare partid lista deputaþilor care intervin în dezbatere, la secretarii de ºedinþã.

Aveþi cuvântul, domnule ministru!

## **Domnul Miron Tudor Mitrea Ñ** _ministrul lucrãrilor_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Sigur, þinând seama de micile abateri "artistice" de la textul moþiunii, pe care-l cunoºteam, am sã-mi permit ºi eu sã comentez un pic mai mult decât textul pe care l-am pus la dispoziþia presei.

Sigur, domnul deputat Boboc ( _Aplauze ºi rumoare în Grupul parlamentar al P.S.D._ ) É Nu, am greºit ceva. Îmi cer scuze dacã am greºit numele. Îmi cer scuze, este prima oarã când mã întâlnesc cu Domnia sa ºi nu É

Domnul deputat Boc, îmi cer scuze! N-a fost decât o greºealã. Suntem amândoi mureºeni, am înþeles, ºi mi-ar fi fãcut plãcere sã ne vedem vineri, când, la Sighiºoara, bunicul meu a fost recunoscut ca primul editor de limba românã din Transilvania. Mi-ar fi fãcut plãcere sã ne strângem mâna acolo, urmând ca astãzi sã avem discuþia, care este absolut fireascã. Sã ºtiþi cã, dupã 6 ani de parlamentarism, înþeleg rigorile jocului în opoziþie ºi la putere, înþeleg micile aranjamente politice: ”Tu semnezi moþiunea mea, ca eu s-o semnez pe-a ta", dupã o lunã, dupã douã, ºi nu mã supãr, mi se par fireºti. Le-am fãcut în momentul când eram în Opoziþie. Este normal sã facem acest lucru, ºi este normal, chiar exagerând, sã încercãm sã þinem Puterea sub control.

Sigur cã mi-ar fi plãcut sã nu citesc fraze de genul: ”Solicitãm Parchetului sã se autosesizeze". Nu de alta, dar mai citesc ºi alþii pe-afarã modul în care construim noi o frazã în Parlament. Poate, ”sesizãmÒ, mai ales cã existã o sesizare la Parchet, ºi existã deja o echipã la mine, la minister, nu ºtiu de unde, de la Parchet, de la Gardã, de la Camerã, de la Poliþie É Este normal sã fie. Nu am verificat de unde este.

Eu am încercat, de-a lungul timpului, pentru colegii care sunt mai noi în Parlament, ºi am spus-o pe vremea când aici, în mijloc, era Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D., am încercat sã respect toþi colegii, chiar dacã nu toþi colegii m-au respectat pe mine. Asta, pentru cei care, cu o secundã înainte, au fãcut un comentariu, cel puþin neavenit. Niciodatã nu mi-am permis sã nu respect un coleg de la acest microfon, chiar dacã colegul respectiv a trebuit sã-ºi radã barba sau mustaþa când a venit la Parlament, sã nu-l cunoascã lumea pe stradã. ( _Aplauze în Grupul parlamentar al P.S.D._ ).

## Domnule Boc,

Vã stau la dispoziþie sãptãmâna viitoare, sã vã completaþi mapa de acte pe care aþi prezentat-o aici, cu actele corecte. Douã dintre ele sunt falsificate. Nu ºtiu dacã cu bunã-intenþie sau din greºealã, de cei care vi leau dat. Vi le pun la dispoziþie. Plus celelalte patru documente importante, care lipsesc. Ca sã puteþi sã înþelegeþi,

nu dumneavoastrã, economiºtii dumneavoastrã, modul în care aceste contracte s-au derulat, sau au fost construite.

Sigur, sunteþi parlamentari, dar au fost ºi neparlamentari care au prezentat aceste contracte. Douã dintre ele sunt false. ªi asta este destul de grav. Sunt falsificate exact în zone care sã arate o anumitã împãrþire a beneficiului, în defavoarea companiilor. Vã stau la dispoziþie cu ele, ceea ce aratã cã ele nu au plecat de unde trebuie. ªi mi se pare curios, existã 6 consilii de administraþie ale unor societãþi mari, care le-au aprobat. Sunt peste 70 de oameni care au participat la elaborarea acestor documente. Am verificat. Deci, nu este nici un secret în spatele lor.

De asemenea, vreau sã comentez o afirmaþie pe care am mai auzit-o de la ºeful dumneavoastrã de partid: C.F.R. Cãlãtori nu are concurenþã. Sigur, dacã eºti de meserie altceva decât inginer de transport, tu poþi sã spui aºa ceva. Societatea de transporturi cu cea mai mare concurenþã, nu numai în România, în toatã Europa, este Societatea de Transport Cãlãtori. Deci, haideþi sã-i lãsãm pe cei de meserie É; nu neapãrat Institutul de la Constanþa scoate ingineri de transport. Scoate marinari de foarte bunã calitate, care se pricep la apã, ºi mai puþin la C.F.R. ( _Aplauze în Grupul parlamentar al P.S.D._ ).

Am mai ascultat ieri sau alaltãieri ºi aceastã idee, cã nu existã radare în port, care sã gãseascã pescadoarele care braconeazã.

## Domnule Boc,

Din nou vã spun, cu toatã prietenia. Dacã-mi spuneaþi cã vã intereseazã subiectul, vi-l explicam. Nu se ocupã portul Constanþa de povestea cu radarele ºi cu braconajul. Sunt alþii: vamã, poliþie de frontierã, grãniceri É Portul Constanþa, digul, descãrcatulÐ încãrcatul, nave, pleacã É navele fac comerþ É Vã ajut cu cea mai mare plãcere în acest domeniu vast ºi dificil al transporturilor, pe care se pare cã ºeful dumneavoastrã, dupã 7 ani în fruntea lui, tot nu l-a învãþat.

Referitor la rãutatea privind construcþia de locuinþe, doar o singurã frazã, ºi am sã intru în textul pe care l-am pregãtit pentru dumneavoastrã. Respect prea mult Parlamentul, ca sã nu vin cu un text pregãtit în faþa dumneavoastrã. Sunt 8.200 de locuinþe pentru tineri, în construcþie, astãzi. Iar dumneavoastrã, ca mureºan, ºtiþi bine, cã unul dintre oraºele cu mare succes în construcþia de locuinþe, credit ipotecar ºi case pentru tineri, este Târgu Mureº, lucru care ne bucurã foarte mult. Nu sunteþi mureºan?! Sunteþi numai deputat de Mureº?!

De Cluj.

A, de Cluj, da! Nu ºtiu, dupã voce, dupã accent, am zis cã sunteþi mureºan. Dar, oricum, tot ardelean sunteþi ºi dumneavoastrã. La Cluj, sigur, n-am putut sã facem acelaºi lucru, datoritã faptului cã este un primar la Cluj, cel puþin la fel de ciudat ca primarul de Bucureºti. ªi care n-a vrut sã construiascã case pentru clujeni, motiv pentru care ne-am dus la ªtefãreºti, în afara oraºului, ºi vom construi acolo un cartier.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Alegându-ºi ca þintã pe premier ºi pe mine, moþiunea depusã de cãtre P.D. ºi P.N.L., este o diversiune a lui Traian Bãsescu. Aceasta este, în fapt, încercarea lui de a distrage atenþia opiniei publice de la activitãþile pe care nu le face în cadrul Primãriei.

De asemenea, încearcã sã deturneze atenþia de la actele ºi faptele pe care le-a sãvârºit atâta timp cât a fost ministru al transporturilor ºi încearcã sã-ºi acopere anumite posibilitãþi de a da socotealã, cu gãlãgia publicã. ªi, nu în ultimul rând, într-o luptã mediaticã doreºte sã-ºi recâºtige din popularitatea pierdutã. ( _Vociferãri din partea Grupurilor parlamentare ale P.D. ºi P.N.L._ ).

## Stimaþi colegi,

Când colegul dumneavoastrã citea ceea ce n-aþi semnat dumneavoastrã, n-aþi comentat deloc.

Aveþi cuvântul, domnule ministru!

## Domnule deputat,

Mi-ar face o mare plãcere sã mã pot adresa dumneavoastrã pe nume, dar pânã azi nu v-am vãzut. Vã rog frumos sã-mi asiguraþi respectul pe care vi-l asigur, chiar dacã sunteþi mai nou în viaþa politicã.

Pentru a epuiza subiectul moþiunii, aºa cum am spus ºi acum o lunã de zile, postul de televiziune M.T.C. l-am preluat cu o pierdere de aproximativ 700.000 U.S.D./an. Ca o parantezã, el a fost înfiinþat în 1991 de domnul Traian Bãsescu. La fel cum am procedat ºi în alte cazuri, am solicitat o analizã ºi variante de reorganizare. Soluþia de asociere ºi de rentabilizare a întregii activitãþi a fost aleasã ca fiind cea mai bunã. ªi, drept dovadã, fãrã a intra în amãnunte, vã aduc la cunoºtinþã cã încã din trimestrul trecut, toate societãþile asociate au primit dividende cu un an mai devreme decât data prevãzutã în contract.

De asemenea, postul de televiziune M.T.C. este întrun proces de restructurare, modernizare ºi perfecþionare. Chiar în aceste zile se fac probele pentru transmiterea în sistem digital. Probabil cã deputaþii de Constanþa vã pot confirma acest lucru.

Subliniez încã o datã, în calitate de ministru, îmi asum decizia de a transforma postul M.T.C. într-o televiziune performantã, aºa cum îmi asum ºi-mi voi asuma întreaga activitate pe care o coordonez ca ministru. Pentru mine, responsabilitatea este un gest politic normal, elementar. Nu sunt de acord cu poziþia lui Bãsescu, care atunci când s-a discutat despre solicitarea de active feroviare, a spus: ”Nu rãspund eu de ce au semnat subalternii mei". Ba rãspunde ºi el, aºa cum rãspund ºi eu! Diferenþa este cã eu îmi asum, în faþa Parlamentului, aceastã responsabilitate, ºi dumneavoastrã refuzaþi acest lucru. ( _Aplauze din zona Grupului parlamentar al P.S.D._ ).

Este de neacceptat un lider care, din laºitate, îºi revendicã doar beneficiile de demnitar, nu ºi responsabilitãþile care rezultã din actele pe care le face. Nici eu nu am semnat contractele pe care dumneavoastrã le înfieraþi. Dar, reiterez, îmi asum responsabilitatea, aºa cum ar trebui s-o facã un ministru, pentru cã eu conduc un minister în întregul sãu, nu pe secþiuni. În disperarea sa de a ocupa un loc mai bun în propriul partid, sau în eºichierul politic, Bãsescu Ð la începutul moþiunii Ð vorbeºte despre guvernarea abuzivã ºi clientelarã a P.S.D., ca în final sã facã apel la, citez: ”onestitatea ºi buna-credinþã a colegilor deputaþi din partea P.S.D.". O asemenea tacticã este absolut înjositoare.

Vapoarele É

Aceste lucruri nu sunt vechi. Vapoarele au fost vândute în '97 Ð '98 ºi în '99, ca sã vã dau o veste bunã.

De aceea, vã întreb, unde sunt deciziile bãrbãteºti ale ”lupului de mare" încercat? Unde este responsabilitatea ”campionului anticorupþie", omului integru, cu firme personale care fãceau afaceri cu ministerul pe care îl conducea? Aºtept cu interes, fãcând apel la onestitatea colegilor din P.D., târâþi în aceastã moþiune de megalomania ºi demagogia unui nemeritat lider, o asumare a responsabilitãþilor, tocmai pe aceste probleme cu adevãrat grave.

## Domnule Bãsescu,

Acum doriþi sã distrugeþi ºi Primãria. Dar, nu Primãria, ci Municipiul Bucureºti, pentru cã niciodatã nu aþi fost în stare sã construiþi ceva.

## Doamnelor ºi domnilor,

Cazul de azi este unic în istoria parlamentarã postdecembristã. Este singurul caz când o moþiune se depune dupã capriciul de moment al unui lider de partid. Aceastã moþiune înseamnã demisia moralã, definitivã a lui Bãsescu, omul obiºnuit doar sã dãrâme, nu sã construiascã.

## Domnule Bãsescu,

Aþi abandonat total interesele alegãtorilor P.D. ºi v-aþi transformat partidul, aºa cum se vede, într-o asociaþie de propagandã personalã ºi defãimare a adversarilor.

Trebuie sã avem înþelepciunea, doamnelor ºi domnilor, de a refuza sã facem jocul politic al unor persoane care duc lupta politicã cu mijloacele infamiei, care aruncã cu pietre fãrã a privi mai întâi cãtre sine.Contez pe înþelepciunea dumneavoastrã, pe judecata dumneavoastrã obiectivã ºi corectã.

## Domnule ministru,

Numai puþin! Am o rugãminte la dumneavoastrã: constat cã unii colegii, dupã ce au ”aruncatÒ cu pietre în toate pãrþile, acum nu mai vor sã asculte ºi vor... _(Gãlãgie în salã.)._

Domnule preºedinte, mã descurc!

Dacã aveþi ceva coerent de spus, o sã vã dau cuvântul din timpul P.S.D.-ului.

Deci, dacã aveþi ceva coerent, în afara vociferãrilor ºi þipetelor, o sã vã dau cuvântul.

## Stimate coleg,

La acest microfon, ca parlamentar, am voie sã spun ceea ce consider, când se discutã un subiect. Nu am sã citesc ceea ce doriþi dumneavoastrã! Am sã citesc ºi am sã spun ceea ce consider eu! Sunt ales de electoratul român în aceeaºi mãsurã ca dumneavoastrã, cu diferenþa cã de douã ori la rând!

## Stimaþi colegi,

Discuþia despre aceastã moþiune are, totuºi, ºi o parte bunã. Mã bucur cã am ocazia sã mã aflu astãzi în faþa

dumneavoastrã. Punctul de vedere al Parlamentului este foarte important pentru mine ºi oamenii din ministerul pe care-l conduc.

Salut cu bucurie toate iniþiativele menite sã sprijine dezvoltarea transporturilor, a lucrãrilor publice ºi a construcþiilor de locuinþe ºi vã lansez invitaþia ca, în calitate de oameni politici responsabili, sã susþineþi proiectele ministerului pe care-l conduc.

Vã asigur cã noi rãmânem în continuare angajaþi, în ciuda jocurilor politice, sã ne ducem la capãt mandatul pe care dumneavoastrã ni l-aþi dat.

Vã mulþumesc ºi dumneavoastrã pentru modul în care m-aþi ascultat ºi vã înþeleg ºi pe dumneavoastrã pentru supãrarea pe care v-am provocat-o. ( _Aplauze din partea Partidului Social Democrat. Se strigã: Bravo!_ )

O intervenþie de procedurã de la domnul deputat Sassu.

Poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, doamnelor ºi domnilor pentru aplauze. Domnule preºedinte,

Protestez faþã de modul în care aþi condus pânã acum aceastã ºedinþã.

În momentul în care colegul nostru a citit moþiunea ºi v-a rugat sã pãstraþi liniºtea în salã, i-aþi spus tot felul de comentarii.

În momentul în care reprezentantul Guvernului ºi-a spus punctul de vedere, ca deputat, cel puþin aºa am înþeles de la dânsul, ºi nu ca reprezentant al Guvernului, aþi intervenit în favoarea pãstrãrii liniºtei, ºi tot timpul, pe parcursul unei ore de discuþii, aþi fãcut comentarii de pe poziþia deputatului P.S.D. ºi nu de pe poziþia preºedintelui Camerei Deputaþilor.

Vã rog foarte mult sã reveniþi la poziþia de preºedinte al Camerei Deputaþilor ºi sã vã comportaþi ca atare, în limitele regulamentului.

În al doilea rând, aº vrea sã spun un singur lucru: aici, în faþã, am asistat la un punct de vedere, aºa cum a spus domnul ministru, al deputatului Miron Mitrea, ºi, în nici un caz la un rãspuns al Guvernului la moþiunea de pânã acum.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Miron Mitrea, care a fost nominalizat, ca deputat.

Sã ºtiþi cã am fost foarte mândru ºi sunt în continuare cã am fost lider de sindicat ºi nu am nici un motiv sã-mi fie ruºine cã vin din ºantier ºi am muncit. Nu am nici un motiv, chiar îmi face plãcere sã-mi aduc aminte de faptul cã am venit de la muncã, nu din altã parte. ( _Aplauze din partea Partidului Social Democrat._ )

Am prezentat punctul de vedere al Guvernului României, ca ministru în Cabinetul Adrian Nãstase, ºi aceasta nu este nici un fel de dubiu, nici pentru domnul Sassu, nici pentru altcineva.

Am fost obligat sã vorbesc un pic mai tare, sã-mi folosesc vocea, ºi dacã colegul din spate va continua sã vorbeascã, am sã mã folosesc ºi, cel puþin domnul depu- tat Sassu ºtie foarte bine cã pot sã acopãr cu vocea de la microfon 2, 3 deputaþi care sunt mai nervoºi.

Am spus ºi repet, dar poate cã datoritã faptului cã era gãlãgie nu s-a înþeles, cã nu sunt obligat, nici ca ministru, nici ca deputat sã am un punct de vedere comun cu al dumneavoastrã, altfel am fi fost într-un singur partid. Acesta este punctul de vedere al nostru, al Guvernului ºi v-am cerut, pentru cã tot mi-aþi dat posibilitatea sã intervin, cu maximã politeþe, sã rezum ceea ce am spus eu, Miron Mitrea, ministru în Cabinetul Adrian Nãstase, ca ºi întregul guvern din care fac parte, ne asumãm responsabilitatea tuturor actelor pe care le coordonãm ca miniºtri.

Pe dumneavoastrã v-am chemat sã vã faceþi o analizã ºi sã vã asumaþi responsabilitatea, ºi v-am dat câteva exemple, în care liderul dumneavoastrã a refuzat acum o sãptãmânã, pe postul de televiziune, sã-ºi asume responsabilitatea, spunând cã nu a semnat el. Nici eu nu am semnat, dar este normal, ca om politic, sã-mi asum responsabilitatea a ceea ce conduc.

Vã mulþumesc. ( _Aplauze din partea Partidului Social Democrat._ )

Poftiþi, domnule Sassu!

## Domnule ministru,

Sigur cã am auzit ce aþi spus dumneavoastrã, ºi anume, cã vã asumaþi responsabilitatea.

Totuºi Ð ºi ºtiþi foarte bine procedurile parlamentare Ð în ceea ce priveºte cele 40 de minute alocate Guvernului sunt pentru a rãspunde la chestiunile ridicate în moþiune, ºi nu pentru a face alte comentarii. La acest lucru mã refeream ºi speram ca ceea ce aþi spus dumneavoastrã sã se refere la ceea ce scrie în moþiune.

Este foarte frumos cã vã asumaþi responsabilitatea, mi se pare un lucru foarte bun, dar totuºi, repet, pãrerea noastrã este cã nu ne-aþi rãspuns la chestiunea ridicatã în moþiune.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Eu recunosc cã tonul dezbaterilor a crescut în temperaturã, este ºi greu de stãpânit o asemenea ºedinþã, dar aº face apel la memoria dumneavoastrã ºi sã vedeþi cã toate ºedinþele tensionate au depins de cum încep. Dacã cel care începe ºedinþa, o face în mod provocator, atunci este clar cã lucrurile se încing în mod proporþional.

Vã rog sã primiþi aceastã explicaþie ºi v-aº ruga sã fiþi mai calmi, mai echilibraþi, mãcar în dezbateri, pentru cã nu poþi sã te aºtepþi la pace, atunci când semeni furtunã, stimaþi colegi ºi stimate coleg, care aþi prezentat tonul moþiunii.

S-au înscris, în primul rând, la cuvânt din partea Grupului P.S.D., domnii deputaþi Bivolaru, Zgonea, Nicolicea, Motoc ºi Vasile Aura, din partea Grupului P.R.M., Lucian Bolcaº, din partea Grupului P.D., Liviu Negoiþã, iar din partea Grupului P.N.L., domnul deputat Viorel Coifan.

Dau întâi cuvântul domnului deputat Bivolaru; se pregãteºte domnul deputat Lucian Bolcaº.

## **Domnul Ioan Bivolaru:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Am adus mai multe materiale. Cred cã, dacã o sã-mi permiteþi sã le citesc, cred cã am sã realizez o performanþã sã le citesc în 12 ore ºi atunci, sigur, nu aº vrea sã vã plictisesc, am sã fac o sintezã.

S-au ridicat câteva probleme, sã spunem, de procedurã, în legãturã cu modul cum se discutã ºi ceea ce se discutã aici, la aceastã tribunã ºi v-aº ruga, domnule preºedinte, sã-mi daþi voie sã citez din Regulamentul Camerei Deputaþilor, ºi anume, cã la art. 151 ”dezbaterea moþiunii se face cu respectarea dispoziþiilor cuprinse în art. 129 Ð 143" din prezentul regulament, ºi la art. 138 ”deputaþii ºi celelalte persoane care iau cuvântul sunt obligate sã se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea cãreia s-au înscris la cuvântÒ.

## Domnule preºedinte,

În condiþiile în care aceastã moþiune, de fapt, într-un fel sau altul, se doreºte a fi în mod special o moþiune antiNãstase ºi antiMitrea, în mod vãdit ºi declarat, vã rog sã-mi daþi voie sã respect acest regulament ºi sã discut, sã iau cuvântul, exact în problemele care consider eu cã trebuie sã le discut, în legãturã cu aceastã moþiune.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Se zice ”pe care considerÒ!

Nu prea aud în partea stângã, sã ºtiþi!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Colegul nostru vrea sã aducã fotbalul în discuþie, pentru cã acolo este competent.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Nu-mi plac greºelile de gramaticã în Parlament! Mã fac ºi eu de râs!

## **Domnul Ioan Bivolaru:**

## Domnule deputat,

Vã rog sã mã scuzaþi, într-adevãr, la nivelul meu de inginer, sigur, mi se mai permite sã mai greºesc.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

ªi eu sunt inginer.

## Ei, aici m-aþi fãcut pe mine de râs!

În practica de circa 13 ani de parlamentarism postrevoluþionar, putem spune cã aceastã moþiune, a cãrei dezbatere nu s-a finalizat, deþine un record incontestabil. Este prima moþiune cu acþiune de petardã fumigenã, rãtãcitã în cala ultimei nave maritime pierdute definitiv dincolo de orizont ºi recuperatã o datã cu ultimul echipaj adus acasã.

Percepþia Grupului parlamentar P.S.D., ºi nu numai, este cã de dupã aceastã perdea de fum se zãreºte figura, de altfel ºi figurile domnului Traian Bãsescu.

Faptul cã moþiunea a fost conceputã în cancelaria Primãriei Generale a Capitalei ºi a fost semnatã, astfel, de toþi deputaþii Partidului Democrat, nu mirã pe absolut nimeni. Ceea ce ºocheazã este modul duplicitar de care a dat dovadã pragmaticul Partid Naþional Liberal, pe de o parte, când a semnat aceastã moþiune a P.D.-ului, ºi, pe de altã parte, când i-a trântit acestuia uºa în nas în probleme de colaborare post-sumitt.

Câºtigul a fost al domnului Bãsescu, care a rãmas de aceeaºi parte a uºii cu domnul Stoica, ºi, de asemenea, cu acest pogon de semnãturi ale P.N.L.-ului.

Acest lucru dovedeºte încã o datã în plus cã Partidul Naþional Liberal este un partid cu principii de beton. ”BetonulÒ acestei moþiuni va fi, probabil, piatra de moarã a PNL-ului, aflat în imersiune o datã cu navele domnului Bãsescu.

Probabil cã noua coaliþie P.D. ºi P.N.L., distrusã înainte de a se naºte, se întreabã acum ce legãturã are obiectul muncii moþionarilor, respectiv televiziunea centrului de formare în domeniul maritim, MTC, ºi flota maritimã românã. Existã foarte multe legãturi: în primul rând, prima ºi cea mai evidentã legãturã este Traian Bãsescu, în dubla calitate de iniþiator, atât al moþiunii, cât ºi al dezastrului flotei navale.

A doua legãturã este locul geografic constãnþean: faleza nord-pescãrie, loc cu valenþe sentimentale, de unde ar trebui sã se sesizeze prezenþa în radã a navelor flotei maritime române, aflate cu treabã pe acasã, ºi, de asemenea, în folosul economiei naþionale.

Dar, de la faleza nord-pescãrie nu se mai vede nici o flotã, nici în mod iluzoriu, ci doar sediul televiziunii MTC, realã, concretã ºi pipãibilã.

Aþi vorbit 12 minute, stimate coleg.

Urmeazã reprezentantul Grupului Partidului România Mare, domnul Lucian Bolcaº.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor miniºtri,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Orice problemã s-ar fi pregãtit a fi expusã cu privire la aceastã moþiune, a fost spulberatã de maniera, în primul rând, în care s-a înþeles sã se susþinã aceastã moþiune, dar ºi de conþinutul rãspunsului care a fost dat.

O caracterizare directã mã face sã uit cã vroiam sã invoc rigorile unei moþiuni parlamentare, mã face sã uit cã vroiam sã invoc problemele de conþinut ale acestei moþiuni, pentru cã nu ºtiu în ce mãsurã, cuvântul pe care am cinstea sã-l rostesc în faþa Domniilor voastre, poate sã influenþeze sau este necesar sã influenþeze aceastã disputã care este mai puþin politicã ºi este evident politicianistã, între douã forþe cu acuze reciproc egale.

Mi s-a pãrut conþinutul moþiunii foarte cunoscut ºi, în raport de cele susþinute, am descoperit cã aceastã moþiune nu face decât sã reproducã o întrebare pusã în **România Mare** din 30 noiembrie 2001, Ð domnului Boc îi arãt, nu dumneavoastrã, sper cã aþi citit-o Ð care a fost reluatã într-un numãr de acum 3 sãptãmâni.

Într-adevãr, în conferinþele de presã ale partidului nostru s-au semnalat o serie de probleme care se ridicã în legãturã cu constituirea acestui post de televiziune. S-a fãcut o referire cu un semn de întrebare, ce presupune cercetãri care efectiv sunt necesare, ºi la metafora bidoanelor sau a bidonaºelor, mã rog, cum vreþi dumneavoastrã.

Dar, toate acestea, surprinzãtor se regãsesc într-o moþiune a Partidului Democrat; o demonstraþie evidentã a unei crize de subiecte pe care au demonstrat-o ºi cu alte prilejuri, a unor crize de inspiraþie ºi a unei crize de identitate. ( _Aplauze din partea Partidului România Mare ºi Partidului Social Democrat._ )

De ce este vorba de o crizã de identitate? Pentru cã nu numai conþinutul moþiunii este cunoscut din paginile revistei **România Mare** , dar ºi titlul acesteia este cunoscut din lucrãrile Senatului, unde acelaºi partid depunea, la data de 7 martie 2002, moþiunea ”Corupþia instituþionalizatãÒ.

Acelaºi partid îºi plagiazã titulatura pentru a încerca sã dea acelaºi ”bumÒ de imagine. Nu pot sã vorbesc sau nu pot sã invoc autoritatea moralã când este vorba de denunþarea unor cazuri de corupþie, care trebuie enunþate. Dar, biblic vorbind, numai cel care nu a pãcãtuit poate sã ridice piatra ºi sã dea!

În aceste condiþii, nu mai cronometrãm timpul rãmas Grupului parlamentar P.R.M.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Liviu Negoiþã, din partea Partidului Democrat. ( _Rumoare, vociferãri ale deputaþilor din majoritate._ )

Stimaþi colegi,

Sã pãstrãm totuºi echilibrul acestor dezbateri, respectându-ne unii pe alþii!

## **Domnul Gheorghe Liviu Negoiþã:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule ministru, Doamnelor ºi domnilor, Felicit aceastã coaliþie P.R.M.-P.S.D., care funcþioneazã, vãd, foarte bine!

În loc de rãspuns la Moþiunea ”Corupþia instituþionalizatãÒ am vãzut astãzi un respectabil domn ministru, Miron Mitrea, obsedat de Traian Bãsescu... Rãspunsul Puterii, sfidarea Puterii... Pur ºi simplu, domnul ministru ne-a rãspuns cã ”Ne asumãmÒ, sau, altfel spus, ”Aºa vrem noi!Ò

Doamnelor ºi domnilor,

Iniþierea ºi dezbaterea unei moþiuni simple în Parlamentul României reprezintã astãzi una dintre puþinele modalitãþi de a cenzura Puterea politicã. Este o modalitate prin care Opoziþia încearcã îndreptarea unei fãrãdelegi, un mijloc prin care ea vegheazã pentru ca lucruri grave sã nu se comitã.

Aºa se întâmplã în toatã lumea democraticã, aºa ar trebui sã se întâmple ºi la noi. O moþiune simplã, introdusã pe o problemã anume, trebuie sã întruneascã, precum aceasta, câteva caracteristici pentru a fi credibilã în faþa Parlamentului ºi a opiniei publice. Cu alte cuvinte, ea trebuie sã sesizeze o încãlcare gravã a legii, a deontologiei ministeriale ºi guvernamentale, sã aibe în susþinerea sa, precum aceasta, probe de netãgãduit.

Aþi putut sã vã convingeþi de adevãrul afirmaþiilor noastre! Aceastã moþiune este bazatã pe documente, care probeazã cã a avut loc o încãlcare gravã a legilor, cã banii publici au fost deturnaþi în interes personal ºi de grup! Afirmaþia pe care Puterea o face, în mod interesat, cã o moþiune simplã este introdusã doar ca exerciþiu de imagine al Opoziþiei, nu se justificã atâta timp cât probele prezentate în susþinerea acestei moþiuni nu pot fi combãtute cu argumente bazate pe lege. Într-o confruntare parlamentarã democraticã, dezbaterea unei moþiuni simple, cum este cea de astãzi, ar trebui sã se desfãºoare astfel: noi, iniþiatorii moþiunii, vã prezentãm problema gravã de încãlcare a legii, iar primul-ministru, ministrul în cauzã, domnul Miron Mitrea, trebuie, la rândul lor, sã rãspundã cu probe, documente ºi argumente temeinice la aceastã problemã ºi nu la altceva.

Când moþiunea cere justificãri ºi lãmuriri despre M.T.C. TV, Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, C.F.R. Cãlãtori, C.F.R. Marfã, Portul Constanþa, Aeroportul Otopeni, despre obligarea acestor companii cu capital de stat la deturnarea a peste 164 miliarde de lei, bani publici, spre conturi private, **Prima TV** -Burci, Puterea P.S.D. nu ar trebui sã rãspundã ameninþând cu anchete despre flotã, despre îngheþatã sau altã vinã închipuitã a opoziþiei. Suntem de acord ca P.S.D.-ul sã facã ce anchete doreºte, dar respectând legea, separaþia puterilor în stat ºi independenþa justiþiei.

Aceasta nu înseamnã cã, dacã dumneavoastrã aþi fi de bunã-credinþã ºi nu v-aþi limita doar la declaraþii politice ºi aþi dori sã aflaþi adevãrul în ceea ce priveºte flota româneascã ºi l-aþi descoperi pe domnul Traian Bãsescu cã are o vinã în aceastã problemã, dumneavoastrã aþi fi mai puþin vinovaþi cu ceea ce s-a întâmplat, cu deturnarea de bani publici la M.T.C.

Un singur lucru vã cerem: nu demonizaþi Opoziþia pentru a vã acoperi corupþii, fie ei primari, prefecþi, fii de prefecþi, preºedinþi de consilii judeþene sau, ca în cazul de faþã, miniºtri. ªi în acest caz, responsabilitatea Guvernului ºi a majoritãþii sale parlamentare este enormã! S-au deturnat bani publici, care ar fi trebuit sã contribuie la siguranþa circulaþiei pe cãile ferate, siguranþa accesului în Portul Constanþa. Vã întreb, domnilor Nãstase ºi Mitrea, cine va rãspunde, dacã, mâine-poimâine, un tren de cãlãtori ar deraia?

Doamnelor ºi domnilor,

Mã adresez dumneavoastrã, deputaþilor din majoritatea P.S.D., sunt convins cã cei mai mulþi dintre dumneavoastrã nu au nici o legãturã cu ingineria MTC. Cunosc parlamentari P.S.D. demni de toatã consideraþia, oameni de ºtiinþã ºi culturã, literaþi, profesori, filosofi, ingineri ºi medici remarcabili. Singura dumneavoastrã legãturã cu cei care au pus la cale deturnarea a peste 164 de miliarde de lei din banii publici în interes personal ºi clientelar, în cazul M.T.C., este carnetul de membru P.S.D. Acest simplu fapt nu ar trebui sã fie suficient pentru a vã face solidari cu aceastã inginerie financiarã! Vã puteþi manifesta solidaritatea cu cei care sunt vinovaþi, ridicând mâna împotriva acestei moþiuni, preluând rolul ingrat de masã de manevrã, de maºinã de spãlat rufele murdare ale celor care ne guverneazã!

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ai P.S.D.,

În faþa propriei conºtiinþe, în faþa opiniei publice, a celor care v-au ales, nu trebuie sã abdicaþi de la lege numai de dragul unor colegi miniºtri care s-au angajat, inclusiv în faþa dumneavoastrã, sã guverneze þara în interesul cetãþenilor ºi nu pentru propria cãpãtuialã. Aþi fãcut-o în cazul S.N.T.R. Nicolae, RAFO Oneºti-Iacubov, veþi da astãzi votul ºi pentru MTC-Cristian Burci?

În ceea ce priveºte reprezentantul P.R.M.-ului, þin sã-l anunþ ºi pe dumnealui ºi pe dumneavoastrã cã P.D.-ul nu este la guvernare, trebuia sã comenteze despre ceea ce faceþi dumneavoastrã.

Eu vã mulþumesc.

Aþi epuizat timpul afectat partidului dumneavoastrã, stimate coleg.

**Doamna Paula Maria Ivãnescu** ( _din salã_ ) **:**

7 minute au fost! ( _Proteste ale deputaþilor P.D._ )

## **Domnul Valer Dorneanu:**

A început la ora 19,27. Dacã mai doriþi sã intereveniþi, vã dã P.S.D.-ul 5 minute.

Are cuvântul domnul Viorel Coifan, de la P.N.L.

## **Domnul Viorel Gheorghe Coifan:**

Domnule preºedinte al Camerei Deputaþilor,

Doamnelor ºi domnilor miniºtri,

Stimaþi colegi din Parlamentul României,

Discutãm astãzi, acum ºi aici, moþiunea simplã intitulatã ”Corupþia instituþionalizatãÒ. Înainte, însã, de a intra în text, aº vrea sã-i mulþumesc domnului ministru pentru ”acurateþea argumentelor ºi modul detaliat în care a rãspuns tuturor punctelor moþiunii, demonstrând netemeinicia acuzaþiilorÒ (pentru stenogramã, între ghilimele).

Douã teme majore: corupþia, ca ºi fenomen considerat endemic la noi în societate, ºi instituþionalizarea ei, ca ºi proces ce tinde sã devinã generalizat. Substanþa acestei moþiuni o constituie prezentarea ”Afacerii **F.C. Maritime Training Centre Television** S.A. din ConstanþaÒ. Un caz singular, dar care înglobeazã aproape toate atributele fenomenului ce dã titlul moþiunii. Nu vom intra în miezul afacerii, nu ne permite nici timpul, nici cantitatea ºi calitatea informaþiilor deþinute (cel puþin de cãtre noi, P.N.L.).

Dar sunt câteva chestiuni de principiu ce trebuie enunþate clar .ºi rãspicat ºi, apoi, clarificate de cãtre Guvern, acum ºi aici. În Hotãrârea de Guvern nr. 451 art. 1 par. 1 se statuteazã: ”Interesul strategic pentru o societate comercialã al cãrei obiect principal de activitate îl reprezintã realizarea de programe TV cu scop informativÒ. (Este adevãrat, amestecând informaþiile tehnice din domeniul transporturilor navale cu cele de ”multicularitate, viaþã spiritualã ºi alte activitãþi conexeÒ.)

În statut însã, la cap. II art. 6, obiectul de activitate este mult diversificat. Citãm la întâmplare. Lit. i): ”Efectuarea direct de operaþiuni de comerþ exteriorÒ. Lit. d): Desfãºurarea de activitãþi de impresariat artistic, organizare de concerte, concursuri ºi jocuri de inteligenþã sau noroc...Ò etc. Unde este ”interesul strategicÒ? Noi ºtiam cã pentru minister, interesele strategice sunt autostrãzile, siguranþa ºi transportul cãlãtorilor pe calea feratã, în aer ºi pe apã ºi multe altele.

Tot ”interes strategicÒ este pentru Guvern ºi prezervarea faunei piscicole în spaþiul maritim al þãrii noastre, grav ameninþate de braconierii din vecinãtate, ce posedã nave mai rapide, în timp ce ale noastre transmit într-un mod jalnic mesaje de avertizare. ªi acest lucru la împlinirea a 125 de la Declaraþia independenþei þãrii noastre!

F.C. MTC TV realizeazã, însã, o paletã de activitãþi care numai în zona ”strageticãÒ nu pot fi incluse, pe banii ministerului, ai companiilor naþionale de transport ºi ai societãþilor subordonate ministerului. Cu alte cuvinte, pe banii contribuabililor, ai dumneavoastrã, ale cãror cheltuieli pentru subzistenþã au devenit aberante!

Trecem la turul doi al discuþiilor.

Are cuvântul, din partea P.S.D., domnul deputat Valeriu Zgonea.

Domnule preºedinte, mulþumesc. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Nu am sã mã refer decât la cele trei companii de cale feratã pe care un distins coleg, cândva, în Parlamentul României, care este preºedintele unui mic partiduleþ..., cum sã spun eu, le-a lãsat acolo unde siguranþa circulaþiei nu mai existã ºi dumneavoastrã, astãzi, faceþi atâta tam-tam.

Am sã vã spun despre SAF S.A., o companie la care pierderile sunt de peste 50 de milioane de dolari ºi am

sã vã dau câteva exemple, doar ca sã vã readuceþi aminte. Au fost valorificate prin închiriere ºi, ulterior, vânzare cãtre firma KARSDORF 14 locomotive tip LDE 2100 c.p. (dacã, cumva, ºtiþi despre ce este vorba...), prejudiciu total 47.000 de milioane de lei. Cele 14 locomotive constituie un proces-verbal distinct, ce a fost înaintat organelor de poliþie pentru continuarea cercetãrilor.

Nu vorbiþi despre ce nu este în moþiune!

SAF S.A. a închiriat Cãilor Ferate Iraniene 10 locomotive reparate, tip LDE 2100

La obiect!

## **Domnul Valeriu Zgonea:**

E greu sã înþelegeþi, sunt convins, pierderea a peste 3 milioane de dolari! Controlul încruciºat la S.C. **Vagon Leasing** aratã pagube de peste 5 milioane de dolari!

În perioada 1999-2000 (dacã, cumva, ºtiþi despre ce perioadã este vorba), contractele de antreprizã pentru executarea lucrãrilor s-au încheiat cu nerespectarea dispoziþiilor legale, pierderi de peste 14.000 de milioane de lei, tot la companiile din subordinea Ministerului Transporturilor.

Cu privire la situaþia patrimoniului ºi gestinoarea acestuia, controlul Ministerul Finanþelor a dispus prezentarea în Adunarea Generalã a Acþionarilor a propunerii de clarificare a diferenþei de peste 345 de miliarde de lei, care nu se regãseºte. Nu au fost evaluate pânã la data controlului ºi nu au fost incluse în capitalul social al Societãþii S.C. SAF S.A. terenuri aflate în proprietatea acesteia, în suprafaþã de peste 425 de ha. Paguba, constataþi-o ºi dumneavoastrã, în milioane de lei..., sau, dacã vreþi, în dolari, cã tot vã place aºa de mult...

Ne vorbeºte despre ”corupþie instituþionalizatãÒ un partid al cãrui preºedinte spunea, în campania din 2000, cã are o singurã afacere ºi aceea este legatã de îngheþatã. Între timp, ea s-a topit... În 2002, recunoaºte cã are ºi alte afaceri, dar spune cã dacã este ministru ºi are ºi afaceri ºi îºi dã ºi lucrãri, ”Nu e nici o problemã!Ò Suntem într-o þarã în care orice este posibil!

Vã readuc aminte cã cel care conduce partidul dumneavoastrã ºi care v-a dat acest ordin, în care v-aþi chinuit atâtea sãptãmâni sã strângeþi 51 de colegi sã semneze, semna un ordin prin care cerea tuturor angajaþilor Ministerului Transporturilor care deþin mai mult de 6% acþiuni într-o companie privatã ”sã pãrãseascã corabia MTÒ! Dânsul avea decât 20%, e adevãrat...

Dar amnezia ”celui mai iubit pirat din BucureºtiÒ este de notorietate. Dacã am recupera 10% din pierderile SAF, prin contractele pãguboase, sau dacã am recupera 20% din vagoanele care nu se mai regãsesc la scontarea din 2001, am putea reabilita ºinã ºi traverse pe 200 de km de cale feratã ºi, astfel, poate, trenurile de cãlãtori nu ar mai cãdea, cum cãdeau pe vremea când colegul dumneavoastrã ºi preºedintele de partiduleþ era ministrul transporturilor. Sau, dacã doriþi, putem sã reparãm porþiunile de infrastructurã rutierã de pe Autostrada nr. 1, care nu a rezistat nici mãcar unui ciclu de îngheþ-dezgheþ.

Acestea sunt câteva din problemele care ar trebui sã fie prezentate. Ceea ce mã ºocheazã pe mine ºi ceea ce ºocheazã ºi colegii mei este atitudinea Partidului Naþional Liberal, care, dupã ce a stat 4 ani în subordinea Partidului Naþional Þãrãnesc, acum trece în subordinea unui partid, care, din punctul meu de vedere, este sub prestanþa ºi valoarea colegilor din Partidul Naþional Liberal.

Ca un alt exemplu pe care aº vrea sã îl dau colegilor din cele douã partide din partea dreaptã, care dau din mâini, parcã se cred cã ar fi la un meci de fotbal, ar fi o singurã chestiune. M-aº fi aºteptat ca cei care ar fi lucrat în Ministerul Transporturilor sau care ar fi avut contact cu Ministerul Transporturilor sau societãþile comerciale din subordine sã ia cuvântul. Dar, data viitoare, o sã îi rog ºi eu pe distinºii colegi din Comisia de culturã sã rãspundã la întrebãrile despre ceea ce spun inginerii.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Partidului Naþional Liberal i-au mai rãmas 2 minute, dacã doresc sã se mai înscrie la cuvânt? Nu.

Are cuvântul domnul Nicolicea Eugen, din partea P.S.D.

Stimaþi colegi,

Sunt unii dintre dumneavoastrã pe care nu i-am vãzut niciodatã exprimându-se la tribunã, în schimb sunt mari specialiºti în vociferãri ºi în þipete! I-aº ruga sã solicite civilizat cuvântul ºi sã vinã la tribunã, dacã au ceva de spus.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule Nicolicea!

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

Când am primit textul aºa-zisei moþiuni, intitulate pompos ºi demagogic ”Corupþia instituþionalizatãÒ, am fost curios sã vãd cine sunt semnatarii. Eram curios, pentru cã P.D.-ul nu are suficienþi deputaþi pentru a iniþia ºi susþine o moþiune. Mai mult decât atât, P.D.-ul este un partid cu grave probleme de identitate, iar datoritã atitudinii extremiste a preºedintelui sãu este pe cale sã fie exclus chiar din Internaþionala Socialistã.

Mulþumesc.

Celor câþiva deputaþi P.D. li s-au adãugat câþiva de la P.N.L. ªi când spun ”câþivaÒ, spun aproape toþi. Vãzând printre semnatarii peneliºti pe Nini Sãpunaru Ñ Vamã, Eugen Nicolaescu Ñ Finanþe, Valeriu Stoica Ñ Justiþie, am crezut cã este un autodenunþ, deoarece nu puteam sã-mi imaginez subordonarea lor faþã de un individ de soiul lui Bãsescu.

Am urmãrit zilele trecute o emisiune TV, în care acelaºi Bãsescu explica râzând cã meritul pentru care a fost promovat ministru a fost acela cã ”ºtie sã înjure marinãreºte ºi sã ameninþe pe sindicaliºtii ceferiºti cã-i beleºte". Aceeaºi ameninþare a adresat-o ºi membrilor P.S.D. în cadrul unor conferinþe de presã.

Dacã în cadrul P.D.-ului, Bãsescu este un minitiran, fiind socotit un fel de ”Ceauºescu de mahalaÒ, iar pediºtii au semnat aºa-zisa moþiune, probabil din teama de a nu fi ”beliþiÒ, ar fi rãmas o enigmã obedienþa liberalilor. Dar întrunirea P.N.L.-ului de la Sinaia a lãmurit misterul: Stoica, zis ”bancrutã frauduloasãÒ, clocise în tainã o alianþã cu P.D., în fapt, o aservire a P.N.L.-ului de cãtre Bãsescu, un fel de ”adopþie internaþionalãÒ. Spre cinstea lor, liberalii au respins o astfel de mezalianþã, fapt pentru

care îi felicit. Sunt convins cã deputaþii P.N.L. s-au lãmurit ºi nu vor vota acest moft al lui Bãsescu, chiar dacã l-au semnat.

Neavând nici în clin ºi nici în mânecã cu doctrina social-democratã, iar Legea partidelor politice nu prevede ca înjurãturile marinãreºti sã fie socotite program politic, Bãsescu nu se poate menþine în atenþia opiniei publice decât provocând scandal dupã scandal, ca ºi în cazul de faþã. S-au spus multe despre acest personaj, despre escrocheriile locative, despre afacerile fãcute chiar cu ministerul pe care îl conducea, despre corupþia din Primãria Generalã a Capitalei, despre dispariþia flotei, încât îþi vine greu sã crezi ºi vei crede cã oriunde se dã câte un tun este amestecat ºi Bãnescu. Evident, fãrã sã semneze...

Dar este aproape incredibil cã primarul Bãsescu a ajuns sã se amestece în disputa dintre câteva secte satanice, pentru acapararea cimitirelor, locuri în care acestea îºi practicã ritualurile. Dacã ar fi adevãrat, ar fi de domeniul patologicului ºi, de aceea, Bãsescu ar trebui sã rãspundã imediat dacã:

Am sesizat Parchetul ºi Ministerul Justiþiei, pentru ca sã se constituie comisia pentru a verifica averea lui Bãsescu. Nu înþelegeam de ce nu se aplica legea, acum, cred cã înþeleg: nu trebuia sã sesizez Ministerul Justiþiei, ci Ministerul Sãnãtãþii!

Are cuvântul domnul deputat Motoc.

## **Domnul Marian-Adrian Motoc:**

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri, Doamnelor miniºtri,

Stimaþi colegi,

Mi-e greu, dupã colegul meu, sã pot sã intervin, dar asta este... V-aþi distrat suficient! ªi eu, în perioada 1996-2000, m-am distrat, când mã uitam la televizor ºi vã vedeam pe dumneavoastrã câte probleme aveaþi, foarte importante, vizavi de Guvern, vizavi de Parlament. Se pare cã ne-am întors în acea perioadã de timp, se pare cã dumneavoastrã vã plac foarte mult sã vã auziþi vorbind, lucru pentru care eu o sã încerc, foarte structural, aºa, pentru câteva minute, sã vã spun câteva lucruri, cu importanþã, zic eu, destul de deosebitã, vizavi de ce înseamnã liderul partidului dumneavoastrã, Traian Bãsescu.

Vã mulþumesc.

Am câteva documente, pe care pot sã vi le pun ºi dumneavoastrã la îndemânã sã le puteþi studia. Sunt suficient de multe, sunt în jur de vreo 28...

Citiþi-le!

Da? Fiecare în parte? O.K.! Mulþumesc.

Vizavi de ce înseamnã flota maritimã, vizavi de ce înseamnã faptul cã la finalul anului 2000 flota românã era reprezentatã din 4 nave arestate ºi a pornit, totuºi, de la o cifrã destul de importantã, datoritã muncii noastre, a tuturor. Adicã, înseamnã 286 de nave.

Aº vrea sã vã arãt, cum fãcea ºi domnul Boc _(Aratã)._ Vedeþi? Acesta este un document! Da?

Ce înseamnã ”structura din BahamasÒ a unei societãþi în care domnul Traian Bãsescu este administrator?

Nu se vede ce este, puteþi sã spuneþi orice!

Veniþi mai aproape, dacã vreþi, sau fac niºte copii!

Stimaþi colegi,

Eu vã aduc aminte cã tema moþiunii dumneavoastrã este ”Corupþia instituþionalizatãÒ, deci, atunci, admiteþi sã ne referim la toate zonele ºi la toate persoanele care ar putea fi corupte. Este o dezbatere politicã, aºa cum dumneavoastrã aþi adus acuzaþii unor ºefi de partide, acceptaþi reversul. V-aº ruga sã fiþi calmi ºi sã ascultaþi intervenþiile tuturor deputaþilor!

Poftiþi!

## **Domnul Marian-Adrian Motoc:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Deci, pe data de 11.04.1991, la Oslo, s-a semnat o scrisoare de intenþie privind cooperarea româno-norvegianã, iar în 25.05.1991 CIS-ul de la **Petromin** aprobã înfiinþarea unei societãþi mixte cu Grupul **Klavenes** din Oslo ºi solicitã consiliului de administraþie sã obþinã aprobarea Guvernului.

La data de 14.05.1991, se înregistreazã în Bahamas **Petroklav.** Patrimoniu: 50% **Petromin** , **Klavenes** 50%. Administratori: domnul Toanchinã Virgil ºi domnul Bãsescu Traian. Obiectul de activitate: exploatarea optimã a celor 6 nave intrate în contract.

Deci, **Petroklav** acordã, fãrã a cere avizul **Petromin** , managementul unei filiale a grupului norvegian, ºi anume firma Klavne, firmã mixtã, nejustificând acþiunea prin înfiinþare. Grupul norvegian câºtigã astfel 50% din P.I.B. ºi taxele de management prin TK, adicã Firma Tornald din Norvegia. Numai în perioada 1992-1996, onorariile plãtite de **Petromin** pentru managementul comercial ºi tehnic depãºesc 14 milioane de dolari.

La 31.03.1991, o notã a Ministerului de Transport, fãrã datã ºi numãr, aratã necesitatea unui credit pentru retehnologizarea a 13 nave **Petromin** , în valoare de 45 de milioane de dolari. Pentru acest scop se propune înfiinþarea unei companii holding în Liberia.

ªi acum, trec la Liberia. Se înfiinþeazã aceastã societate sub semnãtura domnului Traian Bãsescu care este, de asemenea, administrator.

Prin schema Liberia ºi o inginerie administrativã, se scot din patrimoniul statului 14 nave, prin act de vânzare

_bill of sale_ , radierea din registrul matricol al cãpitãniei portului de înregistrare ºi înregistrarea în Liberia. De reþinut cã nu a existat nici un temei legal, încãlcându-se legislaþia românã în vigoare, la acea datã. Toate circuitele financiare, credite pe ipoteci ºi profituri din exploatarea navelor, au ocolit România. Liderul dumneavoastrã de partid merge mai departe. Dacã vreþi sã vedeþi toate aceste documente, eu vi le pun la dispoziþie. Presa va primi un exemplar.

La data de 25.05.1992, CIS-ul din cadrul PETROMIDIA a hotãrât formarea unei companii holding cu sediul în Liberia, cu 15 companii de unicã navã, ºi vânzarea a 15 nave cãtre companie, menþionând ordinul MTC 96CM/17.09.1991, document neprezentat organelor de control. S-a mai aprobat ºi punerea de ipoteci pe patru nave, în vederea garantãrii împrumutului de 45 de milioane U.S.D. prin Banca **Christian Bank** . La 11.06.1992 s-a înregistrat în Liberia societatea **Petromin Oversy** . Pe lângã aceastã companie, s-au mai creat 16, la care s-au vândut 16 nave înregistrate de armatori, fiecare având numele navei pe care o are în proprietate. Exemplu: pentru nava **22 Decembrie 1989** , mineralier de 171 de tone (t.d.w.) construitã în 1993, s-a creat în Liberia, la 27.07.1992, compania **22 Decembrie** a cãrui proprietar este **Petromin Oversy** , apoi nava a fost vândutã cu un dolar cãtre compania **22 Decembrie Liberia** , conform _bill of sale_ din 1993. În acelaºi mod s-a procedat ºi cu navele **Comãneºti** , **Cãrbuneºti** , **Balota** , **Baia de Criº** , **Baia de Aramã** , **Borzeºti** , **Bãneasa** , **Bãrboºi** , **Bujoreni** , **Callatis** , **Breaza** , **Bârlad** , **Bicaz** . Pe parcurs, se aprobã de ministrul transportului ºi schimbarea pavilionului românesc, lucruri pe care dumneavoastrã le trataþi cu superficialitate.

Mulþumesc, domnule coleg. Stimaþi colegi,

Ultimul înscris la cuvânt din partea P.S.D.-ului, doamna Aura Vasile, renunþã, ºi, în mod democratic, Partidul Social Democrat acordã 2 minute domnului Alexandru Sassu, pentru a se exprima, dupã care domnul Miron Mitrea va rãspunde ultimelor luãri de poziþie din partea dumneavoastrã.

Poftiþi, aveþi cuvântul, domnule Sassu!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am asistat astãzi, din pãcate, la una dintre cele mai ridicole dezbateri parlamentare. A fost pus în faþa dumneavoastrã textul unei moþiuni care ridica probleme, dupã pãrerea noastrã, deosebit de importante. Din pãcate, nu am asistat aici la nici un fel de rãspuns legat de respectiva moþiune, ci am ascultat tot felul de injurii, tot felul de calomnii ºi alte astfel de acte. Am asistat la lucruri pe care nu credeam cã le voi vedea în Parlamentul României Ð oameni care fac de la tribunã tot felul de rebusuri pentru a gãsi tot felul de asemãnãri între un nume ºi altul, fãcând de aici asocieri calomnioase.

Am asistat mai devreme la momentul în care unul dintre colegii noºtri s-a chinuit sã citeascã niºte acte care nu numai cã au fost fãcute publice la vremea respectivã, au fost anchetate de douã comisii conduse de înalþi ºefi ai P.S.D.-ului, mã rog, cel puþin la vremea respectivã, ºi mã refer la domnul Tãrãcilã ºi la domnul Vonica, ºi s-a uitat permanent un singur lucru: rãspunsul la aceastã chestiune cu navele a fost dat de Parchet atunci când, în 1996, domnul Traian Bãsescu, dându-ºi demisia din Parlament, s-a pus la dispoziþia Parchetului, care a încheiat toate cele cinci dosare în care sunt ºi lucrurile pe care dumneavoastrã, atât de mândru, v-aþi chinuit sã ni le citiþi.

Aº vrea sã spun, în încheiere, pentru cã am spus cã folosesc numai douã minute, un singur lucru: înþeleg cã singurul rãspuns al Guvernului este asumarea rãspunderii. Suntem de acord cu acest lucru ºi, atunci, cred cã ceea ce am scris în concluziile moþiunii este susþinut ºi de dumneavoastrã. Vã asumaþi toate aceste lucruri dovedite în moþiune, înseamnã cã sunteþi de acord cu ea ºi o veþi vota.

Vã mulþumesc.

Domnule ministru Miron Mitrea, Aveþi cuvântul!

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Mi-a fãcut plãcere, domnule Sassu, sã vã pot oferi din timpul nostru, ca sã nu spuneþi cã vã bãgãm pumnul în gurã, aºa cum colega dumneavoastrã se plângea Ð cã îi bãgãm câlþi în gurã.

Nu, nu este adevãrat ceea ce aþi spus. Colegul meu a prezentat un dosar pe care nu îl cunoaºteþi ºi care s-a încheiat în Õ98, prin vânzarea navelor de cãtre domnul senator Panã care, în momentul respectiv, era ºeful Bursei de Mãrfuri din Constanþa. Deci, toatã povestea aceasta pe care vreþi sã o întoarceþi, cu navele, încheiatã în Õ96, vã spun eu cã nu este aºa. Ele au fost prãduite în Õ97, în Õ98, în Õ99 toate, ºi majoritatea Ð cele din Klavenes, scandalul Klavenes, de Bursa de Mãrfuri Constanþa, sub conducerea înþeleaptã a domnului senator Viorel Panã, senator P.D. Aceasta, ca sã vã dau rãspuns la întrebarea dumneavoastrã.

V-am rãspuns, domnule deputat, ºi vã rãspund din nou. Modernizarea televiziunii din Constanþa este o decizie politicã, de oportunitate, pe care eu mi-am luat-o ºi mi-o asum, apropo de moþiune.

Referitor la legalitatea contractelor, punctul meu de vedere pe care îl spun, este cã ele sunt legale.

Referitor la pierderea sumelor de cãtre companii, dumneavoastrã prejudecaþi contractul ºi spuneþi: ”Companiile vor pierdeÒ. Eu vã garantez cã sunt cu ochii pe aceste contracte ºi nu se vor pierde banii la companiile respective. V-am spus, cu un an mai devreme, cã asocierea a început sã producã beneficii. V-am spus cã astãzi, nu ieri, nu mâine, nu poimâine, ci cu câteva sãptãmâni ºi luni înainte de momentul în care aþi descoperit Marea Neagrã, probabil, pentru cã altceva nu vãd ce puteaþi descoperi, companiile începuserã sã încaseze dividende, iar televiziunea se aflã într-un proces de modernizare.

Sigur, am spus ºi repet: în momentul în care Traian Bãsescu a înfiinþat televiziunea, a fost decizia lui, criticabilã sau nu. În momentul în care eu am decis sã o modernizez este, din nou, dreptul meu sã am aceastã decizie de oportunite, ºi l-am avut. Am rãspuns: nu am cum sã rãspund la 1, 2, 3, 5, 6, adicã nu intru într-un asemenea tip de joc. Mi-am asumat legalitatea actelor respective, aºa cum eu le cunosc la aceastã orã, ºi v-am spus: mi-am asumat cã cele trei companii nu vor pierde nici un ban, iar colegii mei v-au arãtat cã, dacã vorbim despre siguranþa circulaþiei, sunt foarte mulþi bani pierduþi în alte dosare.

Nu primesc de la oameni, care au fost în asemenea scandaluri, lecþii de moralã. Nu am primit ºi nu voi primi niciodatã! Lecþii de economie, sigur, este altã poveste.

Sã ºtiþi cã eu am fost de acord parþial cu ceea ce a spus domnul Bolcaº; nu pot fi total de acord. Scandalul politic nu acoperã neapãrat nerealizãrile, ºi nu scandalul domnului Bãsescu va acoperi ceea ce înseamnã realitatea bucureºteanã. Nu cu scandalul ºi cu atacurile la adresa mea sau altcuiva se vor acoperi gropile din Bucureºti, ºi nu va fi Bãsescu un mare politician dacã se bate cu Nãstase, cu Mitrea sau cu alt P.S.D.-ist.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumim, domnule ministru. Stimaþi colegi,

Aþi ascultat textul moþiunii ºi susþinerea.

Domnul Negoiþã doreºte probabil un drept la replicã. Aveþi un minut, domnule deputat.

Vã rog frumos sã îi acordaþi posibilitatea sã îºi exercite dreptul la replicã.

## Domnule ministru Mitrea,

Nu am fãcut altceva decât sã susþin punctul de vedere al Partidului Democrat care, întâmplãtor, era ºi al meu.

Nu ºtiu de ce dumneavoastrã susþineþi cã eu nu aº avea calitatea moralã sã vã spun acele lucruri pe care le-am spus în cuvântul meu. În societatea de astãzi, în societatea pe care dumneavoastrã o guvernaþi Ð Guvernul P.S.D., Ð s-ar pãrea cã a ajuns de bonton, de nobleþe sã furi cu nemiluita ºi sã fii onorabil, iar dumneavoastrã sã îmi invocaþi mie o mizerie pe care aþi patronat-o, partidul pe care dumneavoastrã îl aveþi, ºi va trebui sã fiþi foarte atenþi, cã s-ar putea sã aveþi moºtenitori de la persoana la care dumneavoastrã aþi fãcut trimiteri.

Stimaþi colegi,

Vã propun sã ne pronunþãm asupra moþiunii prin vot direct, exprimat prin ridicarea mâinii. Dacã sunteþi de acord cu aceastã modalitate? Mulþumesc.

Împotrivã?

Trecem, în aceste condiþii, la vot. Cine este pentru moþiune? 43 de voturi. Împotrivã? 189 de voturi împotrivã. Abþineri dacã sunt? Este o abþinere.

Deci, cu 189 de voturi împotrivã, o abþinere ºi 43 de voturi pentru, a fost respinsã moþiunea.

Cu aceasta, declar închisã ºedinþa de astãzi. Ne întâlnim mâine dimineaþã.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 20,15._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 80/23.V.2002 conþine 32 de pagini.**

Preþul 29.728 lei