Stenogramă plen

Stimaþi colegi, permiteþi-mi sã declar deschisã ºedinþa noastrã de astãzi, care va fi condusã de subsemnatul, ajutat de cei doi colegi, domnul senator Constantin Nicolescu ºi domnul senator Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

Vã anunþ cã din totalul de 140 de senatori ºi-au anunþat prezenþa pânã la ora actualã 120 de senatori. Avem 12 colegi absenþi motivat Ñ 2 bolnavi ºi câþiva plecaþi în strãinãtate.

Aveþi în mapele dumneavoastrã ordinea de zi. Aveþi observaþii la ordinea de zi? Dacã nu, vã rog sã votaþi ordinea de zi.

Ordinea de zi a fost adoptatã cu 80 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 4 abþineri.

Trecem la primul punct: Declaraþii politice.

Vã rog sã-mi permiteþi, din partea Grupului parlamentar social-democrat ºi umanist sã dau cuvântul domnului senator Doru-Laurian Bãdulescu.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Doru-Laurian Bãdulescu:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Adunarea Parlamentarã NATO ºi-a încheiat sesiunea de primãvarã de la Sofia prin adoptarea Declaraþiei finale privind lãrgirea NATO.

Declaraþia finalã menþioneazã în mod expres faptul cã 7 state, printre care ºi România, au dovedit progrese privind admiterea în NATO, prin succesul programelor de reformã internã, precum ºi prin contribuþia lor la operaþiunile NATO din Balcani.

Stipularea numelor celor 7 state Ñ între care, subliniez încã o datã, ºi **România** Ñ la nivelul Adunãrii Parlamentare NATO constituie o premierã. ªi, aºa cum remarca presa româneascã, poate fi considerat evenimentul politic major al sãptãmânii trecute.

Sunt recunoscute ºi apreciate astfel eforturile fãcute de þãrile aspirante la aderarea în NATO ºi, totodatã, în declaraþie se exprimã gratitudinea acestor þãri pentru solidaritatea arãtatã ºi contribuþia lor la lupta împotriva terorismului ºi la eforturile alianþei, dupã 11 septembrie.

ªtirea a fost transmisã de CNN Internaþional miercuri, 29 mai 2002, la ora 12,00, punctând încã o datã importanþa acestui eveniment politic, deºi Reuniunea Adunãrii Parlamentare NATO de la Sofia s-a desfãºurat în competiþie Ñ dacã putem spune aºa Ñ cu summit-ul NATO de la Roma.

Stimaþi colegi, astãzi, în statele membre ale alianþei, candidatura României se bucurã de o apreciere fãrã precedent. Faþã de poziþia pe care o ocupa la sfârºitul anului 2000, ultima în grupul statelor aspirante, România are acum un statut consolidat, de candidat cu ºanse reale de a fi invitat sã adere la NATO, ºi este momentul sã apreciem aici eforturile concertate la toate nivelurile Ñ guvernamental, prezidenþial, parlamentar Ñ, care au afirmat mai puternic ca oricând strategia de aderare a României, susþinutã prin contribuþie concretã la misiunile ºi obiectivele alianþei.

Atât pe plan intern, cât ºi pe plan extern România a avut un parcurs impresionant. Ne amintim cu satisfacþie cã la 7 martie 2001 partidele parlamentare ºi neparlamentare au semnat o declaraþie prin care au reafirmat susþinerea lor pentru obiectivul fundamental al politicii de integrare în NATO. La 31 martie 2001, la Snagov, sub patronajul Preºedintelui României, Ion Iliescu, a fost lansat ”Forumul NATO 2002Ò.

Guvernul a iniþiat mãsuri de orientare spre accelerarea reformei ºi a procesului de restructurare în concordanþã cu Strategia naþionalã a României de dezvoltare pe termen mediu, 2000Ñ2004, concretizatã prin Programul economic de preaderare. Programul a fost lansat în primul an al actualei guvernãri ºi prezentat imediat Uniunii Europene. Potrivit acestui program bugetul destinat apãrãrii a fost fixat la nivelul de 2,38% din P.I.B. ºi ponderea va creºte în termeni reali de la an la an. În plan extern programul de guvernare complex, caracterizat de un pragmatism accentuat, cere factorilor de decizie sã amplifice puternic contactele cu omologii din statele aliate, în primul rând cu cei din Statele Unite.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare are cuvântul domnul senator Gheorghe Buzatu. Domnule vicepreºedinte, aveþi cuvântul!

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Pentru a fi convigãtoare, o intervenþie la tribuna Senatului nu trebuie sã sufere nici prin lungime, ºi nici prin patetism, chiar dacã cel care vã vorbeºte ºi-a propus sã stãruie asupra unei legende, o legendã care a prins contur treptat, astfel cã astãzi orice tentativã de a ignora stârneºte, în cel mai bun caz, mila. ªi legenda priveºte un personaj real, care s-a identificat cu patimile grozave încercate de poporul sãu ºi pe care, încã astãzi le resimþim din plin.

Ion Antonescu, pentru cã despre el este vorba, provine dintr-o familie obiºnuitã. S-a dedicat carierei armelor, rãmânându-i credincios vreme de aproape 50 de ani.

A participat, de la 1913 ºi pânã la 1919, la toate campaniile militare care au condus la desãvârºita Unire a românilor. A avut un rol important la conferinþele internaþionale care au trasat noua Europã de dupã Primul Rãzboi Mondial, iar între 1922Ñ1926 a fost, el însuºi, diplomat. Dovedind calitãþi de excepþie ºi nebeneficiind în vreun fel de rodul unei întâmplãri, el a traversat toate treptele ierarhiei militare, începând cu gradul de sublocotenent, la 1904.

S-a preocupat ºi de destinul învãþãmântului militar românesc sau al Oºtirii Române în ansamblu, ca ºef al Statului Major General ori ca titular al Ministerului de Rãzboi, deºi, cel mai curând, a preferat sã rãmânã între ai sãi, la luptã.

Evenimentele dramatice de la începutul celui de Al Doilea Rãzboi Mondial, concretizate, între altele, în prãbuºirea României Mari, în 1940, l-au propulsat pe generalul de 58 de ani, prin voinþa ºi concursul întregii clase politice de la Bucureºti, la funcþia de premier ºi la rangul de conducãtor al statului român. A avut un rol major în determinarea participãrii României la Rãzboiul Mondial din 1939Ñ1945, cu începere de la 22 iunie 1941, alãturi de Germania lui Adolf Hitler. A fãcut-o nu din dragoste pentru fŸhrer ori din afinitate în concepþie sau în finalitate, ci exclusiv din grija ºi numai pentru interesul României, adicã pentru reîntregirea ei ºi pentru lichidarea pericolului bolºevismului dinspre Rãsãrit. Cum se ºtie, rãzboiul României împotriva U.R.S.S. ºi a celorlalte naþiuni unite s-a încheiat catastrofal, iar în context, numai prin trãdare, conducãtorul statului român a fost demis, arestat ºi încredinþat, împreunã cu unii dintre colaboratorii sãi, inamicului din ajun, Iosif Stalin.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat are cuvântul domnul senator Petre Roman.

## **Domnul Petre Roman:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Noua Lege a statutului aleºilor locali, promovatã insistent de partidul de guvernãmânt, poate fi, aparent, o lege pentru mai multã ordine ºi probitate moralã în primãrii. Numai cã instituirea unui ”tribunal politicÒ, cum a fost el denumit în presã, sub forma ”colegiului de disciplinãÒ, ne trimite la o cu totul altã intenþie.

Care este îndeobºte rolul politic atribuit primarilor dintr-o perspectivã electoralã? Unul foarte clar: influenþarea votului cetãþenilor. Sã admitem însã cã acest rol ar fi acum o purã speculaþie. Dar atunci sã examinãm fãrã patimã ce ar aduce bun aceastã lege faþã de situaþia existentã actualmente în primãrii.

Prima ºi cea mai crâncenã problemã pentru cele mai multe primãrii din România este lipsa banilor care sã acopere tot mai numeroasele sarcini prevãzute de cãtre Guvern pentru administraþiile locale prin legea bugetului de stat. Evident cã multe dintre problemele cetãþenilor vor rãmâne nerezolvate din lipsa banilor. Spre exemplu Ñ dacã serviciile locale de asigurare a apei calde ºi încãlzirii apartamentelor nu vor avea bani sã plãteascã exorbitantele tarife ale energiei termice, pe care le-a stabilit Guvernul, desigur, vinovaþi vor fi chiar primarii. Dacã din aceeaºi lipsã de bani primarii nu vor mai putea asigura serviciile minimale obligatorii ale primãriei în relaþia cu cetãþenii, desigur, tot primarii sunt vinovaþi, ºi aºa mai departe.

Dar sã privim lucrurile ºi din unghiul primarilor care prin iniþiativã ºi competenþã cu totul deosebitã reuºesc sã facã lucruri bune pentru localitatea pe care o conduc. ªi sã ne mai imaginãm cã un astfel de primar nu este membru al partidului de guvernãmânt. Nu trebuie sã ne imaginãm, ci doar sã-i întrebãm pe primarii din aceastã categorie ce îi aºteaptã din partea noilor colegi de disciplinã! Îi aºteaptã ori, ori. Adicã, ori treci la noi, ori treci prin chinurile controalelor, amenzilor ºi chiar al suspendãrii.

Da. Eficientizarea administraþiei locale este, într-adevãr, un obiectiv pentru mai buna gospodãrire a localitãþilor þãrii noastre ºi chiar pentru capacitatea lor de a obþine credite din partea Uniunii Europene sau a altor organisme financiare internaþionale. Pentru aceasta însã ar fi cu mult mai potrivit ca guvernarea sã se ocupe serios ºi planificat de îndrumarea administraþiilor locale, pentru ca acestea sã înveþe ºi sã dobândeascã capacitatea de elaborare a unor proiecte viabile. De asemenea, sã capete competenþã în corecta evaluare a raportului costuri/rezultate, pentru a face mai mult din aceleaºi fonduri disponibile sau din fonduri atrase.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal are cuvântul domnul senator Ion Sârbulescu.

## **Domnul Ion Sârbulescu:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Cu fiecare zi, cetãþeanul contribuabil are surprize din ce în ce mai ºocante, pornind de la facturile de întreþinere, gaze, energie electricã, pânã la taxele ºi impozitele sufocante care au luat Ñ iatã! Ñ forme aberante, dacã ne referim la T.V.A.-ul aplicat la taxa de drum înclusã în preþul benzinei.

Ultimul act normativ prin care se stabilesc taxele ºi impozitele locale, Ordonanþa Guvernului nr. 36/2002, îi pune în dificultate atât pe cetãþenii contribuabili, cât ºi pe reprezentanþii administraþiei publice locale, care se vãd în imposibilitatea de a aplica prevederile acesteia.

Aºa cum rezultã din art. 77 al acestei ordonanþe, în termen de 60 de zile de la data publicãrii în ”Monitorul OficialÒ, 30 ianuarie 2002, ministrul administraþiei publice ºi ministrul finanþelor publice ar fi trebuit sã elaboreze normele metodologice referitoare la impozitele ºi taxele locale menite sã evite apariþia unor sincope în stabilirea impozitelor ºi taxelor.

Aº face referire la taxa asupra mijloacelor de transport, unde s-a modificat modalitatea de calcul. Dacã pânã acum se plãtea în raport de capacitatea cilindricã, acum, la autovehiculele de peste 12 tone se diferenþiazã în funcþie de tonaj ºi de numãrul de axe Ñ osii. Cum în declaraþiile date de contribuabili nu s-a cerut acest element, este imposibil ca în timpul care a mai rãmas sã se refacã baza de date.

Originalitatea politicii fiscale a Guvernului Nãstase care ne conduce destinele o constituie impozitul pe terenuri, atât intravilan, cât ºi extravilan, unde nu se face distincþie între persoanele fizice ºi cele juridice.

La un municipiu de rangul II, dacã anul trecut impozitul pe terenul neconstruit din intravilan, majorat cu rata inflaþiei, era la zona A 1.956 lei/m[2] , acum este de 4.300 lei/m[2] , diferenþã de 2.350 lei/m[2] . Un cetãþean care are 1.000 m[2] în zona A a municipiului plãteºte 4.300.000 lei impozit pe an.

În ceea ce priveºte terenul extravilan, se observã cã Guvernul acordã o atenþie specialã ºi agricultorilor, tãindu-le, în acest fel, cheful de a mai deþine proprietãþi. Aceasta este o formã mascatã Ñ impozitul pe venitul agricol din Legea nr. 34/1994 Ñ care vine în întâmpinarea agricultorilor, disperaþi de cheltuielile enorme cu lucrãrile agricole ºi seceta necruþãtoare de anul acesta, sufocându-i cu impozite insuportabile. Astfel, în zona de câmp cu grad de fertilitate mare, de rangul 1, ordonanþa prevede un impozit pe terenul extravilan de 75 lei/m[2] anual, în zona 4, unde terenul are cel mai scãzut grad de fertilitate, s-a prevãzut un impozit de 32 lei/m[2] .

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/13.VI.2002

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. are cuvântul domnul senator S—gor Csaba.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La 8 iulie 1941, mareºalul Antonescu a þinut o cuvântare la ºedinþa Consiliului de Miniºtri, din care citez: ”Eu, Ñ adicã Antonescu Ñ sunt pentru migraþiunea forþatã a întregului element evreiesc din Basarabia ºi Bucovina care trebuie azvârlit peste graniþã. De asemenea, sunt pentru migraþiunea forþatã a elementului ucrainean care nu are ce cãuta aici, în momentul acesta. Îmi este indiferent dacã în istorie vom trece ca barbarii. Imperiul Roman a fãcut o serie de acte de barbarie faþã de orizontul contemporan ºi a fost, totuºi, cel mai mãreþ aºezãmânt politic. Nu existã, în istoria noastrã, un moment mai favorabil. Dacã este nevoie, sã trageþi cu mitralieraÒ. Am citat din cuvântarea mareºalului Antonescu la ºedinþa Consiliului de Miniºtri din 8 iulie 1941. Am încheiat citatul.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist) are cuvântul domnul senator Ghiorghi Prisãcaru.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Doamnelor ºi domnilor,

Declaraþia de azi se doreºte a fi o pledoarie în favoarea diplomaþiei parlamentare promovate de Senatul României, ale cãrei valenþe sunt tot mai mult recunoscute ºi apreciate pe plan internaþional.

Evident, cu o vizibilitate mai redusã ºi mai puþin spectaculoasã, diplomaþia parlamentarã nu reprezintã o concurentã a diplomaþiei clasice. Relaþia cu aceasta din urmã este, mai degrabã, de complementaritate. Aceasta nu este însã mai puþin eficientã ºi luatã în considerare atâta timp cât exprimã rezultatul voinþei poporului, ºi nu doar opþiunea guvernamentalã.

Îmi amintesc cu plãcere cele spuse de GŸnther Verheugen, proaspãt comisar al Uniunii Europene pentru lãrgire, cu prilejul primei sale vizite în România în legislatura trecutã, citez: ”Am þinut sã mã întâlnesc, mai întâi, cu parlamentarii dumneavoastrãÒ Ñ spunea demnitarul european Ñ ”pentru cã ei reprezintã aleºii poporului în diversitatea lor politicã, iar integrarea este, înainte de toate, un obiectiv al poporului român, ºi nu numai al GuvernuluiÒ, am încheiat citatul.

ªi acum, o precizare: ar fi contraproductiv ca declaraþia mea sã fie consideratã ca fiind expresia unei eventuale nemulþumiri faþã de activitatea ºi rezultatele diplomaþiei clasice. Vrem, dimpotrivã, sã arãtãm cã diplomaþia parlamentarã promovatã de România a avut întregul sprijin ºi suport al Preºedintelui României ºi al factorilor guvernamentali, inclusiv al Ministerului de Externe, în vederea înfãptuirii obiectivelor fundamentale de politicã externã ºi apãrãrii interesului nostru naþional.

Eforturile noastre s-au concentrat, aºa cum era ºi firesc, asupra summit-ului de la Praga din toamna acestui

an. Acþiunile de lobby desfãºurate de delegaþii ale Senatului reprezentând, de regulã, întregul spectru politic, în Spania, Germania, Republica Cehã, Italia ºi S.U.A., ca ºi discuþiile avute la Bucureºti cu parlamentari din Polonia, Turcia, Germania, Irlanda, Franþa, Olanda, au avut meritul de a obþine sprijinul interlocutorilor pentru cauza României.

În douã sãptãmâni, delegaþii ale Senatului se vor deplasa în Portugalia, Marea Britanie ºi Germania.

Vã mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. are cuvântul domnul senator Corneliu Bichineþ.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Sunt nevoit sã fac o micã parantezã, beneficã pentru toatã lumea ºi în special pentru tânãrul nostru coleg imberb de la U.D.M.R. care a pomenit despre Antonescu, fãcând o micã eroare, aº spune, pãguboasã. Este vorba de confuzia între cei doi Antonescu. Era vorba de Mihai Antonescu. Ion Antonescu pe vremea aceea nu putea fi în Bucureºti, pentru cã, nu chiar din întâmplare, era pe front. Dar facem o micã trimitere la Wittgenstein, un epistemolog contemporan, care spunea în celebra sa propoziþie a 7-a: ”Despre lucruri despre care nu ºtim cel mai bine este sã tãcemÒ.

ªi acum, domnule preºedinte, daþi-mi voie sã trec la declaraþia mea politicã, ce face parte dintr-o serie mai amplã care a debutat acum o lunã de zile ºi are ca generic mobilizator: ”Þara noastrã este plinã de evenimente fericiteÒ.

ªi am sã încerc, domnule preºedinte, fãrã a vã reþine atenþia prea mult, sã spun cã ºi în judeþul Vaslui 1 iunie a fost marcat ca fiind ”Ziua copiluluiÒ. ªi la noi s-a deplasat în teritoriu un ministru. Este vorba de domnul Miron Mitrea, care, de ”Ziua copiluluiÒ, s-a întâlnit la Bârlad cu maturi. Ce a însemnat vizita domnului ministru, beneficã, de altfel, pentru judeþul nostru, în Bârlad? S-au dat în folosinþã douã blocuri, ºi acest lucru este bun, mai ales cã blocurile respective începuserã în urmã cu 7 ani de zile. Ce este trist însã? Cã domnul ministru a venit prea bine însoþit ºi aceastã aglomerare de maºini nu este bunã deloc. De asemenea, liniºtita viaþã a Bârladului a fost agitatã, timp de 24 de ore, strãzile, care erau bine mãturate ºi pânã atunci, au fost ºi mai bine mãturate, circulaþia a fost închisã în mai multe locuri, iar detergenþii au fost folosiþi din plin. Nu ºtiu dacã este normal, fanfara din unitatea militarã a fost scoasã ºi a dat onorul ministrului, onorul la Preºedinte. Eu nu am auzit sã se dea onorul decât la Preºedinte, ºi fanfara, din când în când, sã cânte la mort. Cum domnul preºedinte, domnul ministru nu am simþit sã fie încã preºedinte, ºi dupã cum l-am vãzut mergând pãrea încã viu, nu vãd de ce a avut loc aceastã manifestare. Sigur, cântecele înãlþãtoare au stimulat imaginaþia bârlãdenilor. V-am spus, celebra Magdalena Foraiber, despre care o sã pomenesc acuºi, este din Bârlad, temporar este detaºatã în Bucureºti ºi o sã auziþi despre isprãvile Domniei sale. Populaþia paºnicã a Bârladului, strivitã de ºomajul devastator, acolo sunt ºomeri 20%, a vrut sã se întâlneascã cu ministrul ºi, oameni politicoºi fiind, au strigat niºte lozinci. Eu, din pudoare, nu o sã le repet aici.

De unde ºtiþi, domnule senator?

## **Domnul Corneliu Bichineþ:**

Cunoaºtem. Noi suntem informaþi. Nu am spus nimic nou pânã aici, cã lucruri de acest gen se petrec în toate localitãþile þãrii. Toate lucrurile acestea s-au manifestat însã sub privirea derutatã a adjutantului Cãpºunã Cristodor, un personaj celebru, care, aflat sub o rãchitã, în apropiere, studia cu mare sârguinþã Statutul poliþistului ºi nu înþelegea nimic. Nici noi, de altfel. Abil fiind de felul luiÉ Când simþiþi cã e prea mult, mã opriþi.

Eu mã bucur cã presa inteligentã este alãturi de Corneliu Bichineþ. Sunt un tânãr de care o sã mai auzþi dumneavoastrã, de altfel... Deci plutonierul Cãpºunã a ridicat portmoneul ºi, dorind sã gãseascã acolo bani, a avut neºansa sã gãseascã tradiþionala aþã moldoveneascã a mãmãligii. Cei mai tineri nu ºtiu despre ce este vorba, este un instrument cu care strãmoºii noºtri din zonã taie puþina mãmãligã în felii ºi o împart la tot atâþia copii.

Sigur plecat ºi el, cu vremea, Cãpºunã, din coþuºca Botoºani, ºi-a adus aminte de satul natal ºi a plecat plângând spre secþie, fredonând o melodie celebrã a lui Anton Achiþei, ”ªi noi, la IlincaÒ, dacã mai þineþi minte.

Ce vreau sã spun ºi sã sugerez: cã femeile de tot felul sã stea liniºtite acasã ºi, începând cu ora 17,00, sã nu mai circule prin Bucureºti, dacã vor sã nu o pãþeascã.

A doua sau a treia idee pe care voiam sã o prezint aici se referã la un nou tip de politician. Este vorba de ”femeia puriceÒ, dar domnul Corneliu Tudor Ñ care este o fiinþã atentã ºi þine foarte mult la mine Ñ a spus sã sar peste acest pasaj, pentru a nu îi da posibilitate ”insecteiÒ sã îmi dea vreo replicã. Se impune ºi o concluzie parþialã, pe care nu o sã vi-o spun de data aceasta, rãmânând pentru o altã ºedinþã.

În final, vreau sã vã spun cã aceastã declaraþie politicã, care se adreseazã unor oameni bine intenþionaþi, inteligenþi, va rãmâne în istoria parlamentarã ºi, pe verso, chiar dacã paginile sunt albe, sã fiþi convinºi cã se aflã încrustatã o poezie.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului naþional liberal are cuvântul domnul senator Radu F. Alexandru.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

În urmã cu doar trei luni de zile aduceam în atenþia Ministerului Culturii ºi Cultelor ºi a tuturor celor interesaþi de soarta teatrului românesc criza cu care se confruntã Teatrul Naþional din Târgu-Mureº, ca urmare a superficialitãþii ºi a lipsei oricãrei viziuni programatice în felul în care s-a înþeles sã se treacã, total inadecvat, la descentralizarea instituþiilor culturale.

Vin astãzi în faþa dumneavoastrã, pentru a vã informa despre situaþia dramaticã în care a ajuns Teatrul Naþional din Craiova. Pentru cei mai puþin familiarizaþi cu istoria miºcãrii teatrale mã simt dator sã spun cã vorbim de cel de-al doilea teatru, ca vechime, din România, nãscut la 1850, ºi cel dintâi azi, ca faimã.

Teatrul Naþional din Craiova a efectuat, între 1991Ñ 1999, 80 de turnee triumfale în peste 40 de þãri ale lumii, fiind aplaudat ºi ovaþionat ca unul dintre cei mai strãluciþi ambasadori ai României.

Astãzi, Teatrul Naþional din Craiova este adus în stare de colaps, ameninþat de perspectiva, de neimaginat, de a fi obligat sã îºi închidã porþile.

Rãul a pornit în ianuarie 2002, o datã cu nefericita idee a ministrului culturii ºi cultelor de a scoate teatrele naþionale din Craiova, Timiºoara ºi Târgu-Mureº din structura Ministerului Culturii ºi Cultelor ºi de a le trece în sarcina administraþiei locale. Ceea ce pãrea posibil pe hârtie s-a dovedit, practic, inoperant în realitate, atâta vreme cât sumele de care dispun factorii locali sunt cu totul ºi cu totul inadecvate asigurãrii activitãþii curente a teatrelor, iar consiliile judeþene, în patrimoniul cãrora teatrele nu au fost trecute, nu pot funcþiona ca ordonator de credite.

Conducerea teatrului craiovean sperã cã diligenþele întreprinse de luni de zile ºi memoriile trimise pe adresa Secretariatului General al Guvernului ºi ministrului administraþiei publice sã aibã, pânã la urmã, ecoul scontat ºi o hotãrâre de Guvern sã reglementeze preluarea patrimoniului teatrului de Consiliul Judeþean Dolj.

Dar criza teatrelor naþionale este departe de a fi rezolvatã. Aºa cum am reamintit, ea a fost provocatã de decizia luatã, la începutul acestui an, de ministrul culturii ºi cultelor de a transfera trei dintre teatrele naþionale în sarcina administraþiei locale.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul, din partea Grupului social-democrat ºi umanist, domnul senator Adrian Pãunescu.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Mã reculegeam, domnule preºedinte, nu puteam sã-mi revin, în momentul în care vorbea domnul coleg Radu F. despre protestul sãu de acum patru luni împotriva descentralizãrii forþate, protest, dupã pãrerea mea, justificat ºi necesar, mã uitam ºi nu-mi venea sã cred, ascultându-l, pentru cã þineam minte cã eu am fãcut asta de vreo

cinci ori anul trecut, începând chiar cu iunie 2001, ºi nu aº vrea sã îi cer drepturi de autor pentru prioritatea mea. Din pãcate, a fost fãrã finalitatea aºteptatã tot ce am solicitat eu.

Ceea ce aþi spus este corect, noi am discutat aici, în plen, ºi cu ministrul finanþelor publice, ºi cu ministrul culturii ºi cultelor. Este falimentarã, într-adevãr, forþarea unei hotãrâri atât de importante, în momentul în care comunitãþile locale sau judeþene nu sunt pregãtite pentru ea. Aºa este! Mi-ar fi plãcut însã, în spiritul fair-play-ului, sã citaþi prioritatea, pentru cã a fost o prioritate a mea, ºi poate dumneavoastrã vã este mai uºor, fiind în opoziþie, sã criticaþi mãsuri ale Guvernului, mie mi-e foarte greu sã adopt poziþia aceasta, pentru cã este una de conºtiinþã, ºi nu una de clan. De aceea aº fi dorit foarte mult Ñ aºa cum eu citez când se întâmplã un lucru frumos, uneori miraculos, din partea unui coleg, indiferent din ce zonã a spectrului politic e Ñ sã mã citaþi ca autor al ideii. Aici, de cinci-ºase ori, din rândurile noastre m-am ridicat cu aceastã întrebare, m-am ridicat cu aceastã dorinþã. S-a ridicat acest protest. Noi am spus-o, nu dumneavoastrã, cei de la P.N.L.

Aº vrea sã spun, pe de altã parte, cã un coleg grãbit de la U.D.M.R., a venit foarte marcat de ce a gãsit într-un document cã a zis Guvernul României în Õ41, cã a spus, cã a ordonatÉ mitraliereÉ, asta era în Õ41 ºi, sigur, citatul poate fi folosit. Numai cã, în Õ47, rabinul-ºef al Comunitãþii evreilor din România constatã altceva, iar în 1995, aici, în Senat, spunea urmãtoarele Ñ sunt obligat sã citez, pentru cã realitatea este alta, nu ce s-a spus în acea ºedinþã; ºi noi spunem multe în ºedinþã, câte nu spunem ºi nu le facem! Iatã ce punct de vedere are Alexandru ªafran, fost rabin-ºef al României pânã în 1947 cu privire la aceste fapte. Colaþionaþi cu ce a apãrut în ”FlacãraÒ acum câteva sãptãmâni! ”Când reprezentanþii Guvernului german, la Bucureºti, au insistat pe lângã autoritãþile române sã orânduiascã vagoanele necesare pentru ca sã transporte în lagãre de exterminare, în Polonia, pe evreii din Transilvania de Sud ºi pe cei din vechiul regat, dupã ce au eºuat toate încercãrile noastre, ale doctorului Fildermann ºi ale mele, pentru ca aceste deportãri sã nu aibã loc, m-am adresat mitropolitului Ardealului, Nicolae Bãlan, cerându-i sã vinã la Bucureºti pentru cã trebuia sã îi vorbesc. Nu puteam sã mã duc la Sibiu, pentru cã eram ostatic.

Acesta este adevãrul despre România, domnule S—gor de la U.D.M.R., ºi nu angajamentele stupide, exacerbate, criminale, verbale din ºedinþe.

Altceva sigur cã era obiectul luãrii mele de poziþie. O sã trec în fugã peste multe, deºi toate se împart, astãzi, de la sine în veºti bune ºi veºti rele. E o veste rea, pe care trebuie s-o oprim, ºi mã adresez tuturor, nu mai e vorba de partide, nu mai e vorba de ideologie, nu mai e vorba de nimic: sã oprim înstrãinarea Bãncii Comerciale Române! Sã încurajãm Guvernul pe linia pãstrãrii în proprietatea naþiunii române a Bãncii Comerciale Române. N-avem voie sã ne lipsim de ultima bancã pe care o mai avem cu capital românesc. Ar fi o responsabilitate prea mare, pe care nu ne-am putea-o asuma. Suntem prea mici faþã de o atât de mare responsabilitate. Oricine va acþiona în direcþia înstrãinãrii B.C.R.-ului va comite o eroare greu de reparat într-o istorie întreagã.

Sã spunem Guvernului nostru, pe de altã parte, cu toatã dragostea ºi cu toatã amãrãciunea, cã escaladarea preþurilor nu favorizeazã nici una dintre mãsurile cu adevãrat reformiste pe care acest Guvern le ia de o bunã bucatã de vreme încoace. Nu putem sta indiferenþi, când toþi românii, indiferent de naþionalitatea lor, ne atrag atenþia cã nu mai pot suporta viaþa grea pe care o trãiesc din cauza escaladãrii aberante, criminale a preþurilor. Trebuie gãsitã o soluþie ca Ministerul Finanþelor Publice sã fie inspirat în ceea ce propune Guvernului ºi în ceea ce propune Parlamentului, pentru politica

financiarã a României. Nu putem privi cu iresponsabilitate cãderea fãrã putinþã de oprire, pe aceastã cale, a nivelului vieþii. Cum spunea un ministru: preþurile sunt vestea rea care ajunge în orice casã de român!

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Sunt ºi veºti bune. Sunt unele veºti excepþionale. O asemenea veste este ceea ce s-a întâmplat sâmbãtã, 1 iunie 2002, seara, la Sala Palatului, cu acei copii fãrã pãrinþi, cu acei copii fãrã familii, pe care Guvernul României ºi Uniunea Europeanã i-au scos din tristeþea ºi din mizeria unor ani de indiferenþã ºi i-au propulsat într-o calitate pe care ei o ºi meritau: aceea de artiºti ai propriei suferinþe. Nu ºtiu dacã am trãit multe momente de satisfacþie ºi de lacrimã condensatã în viaþa mea cum au fost cele pe care am avut norocul sã le gust în faþa acestor copii extraordinari. Unii dintre ei atât de triºti ºi atât de bolnavi, ºi atât de dezmoºteniþi încât nici n-au putut fi de faþã! Fac o precizare cu aceastã ocazie: îi mulþumesc doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul învãþãmântului, le mulþumesc tuturor celor care au înþeles apelul meu pentru un copil care Ñ la el în cãrucior Ñ parcã e numai un costum ºi niºte firicele de oase ºi care recitã dumnezeieºte ºi care e atât de bolnav încât nimeni nu s-a gândit sã-l premieze, iar el visa sã obþinã un premiu pentru a-ºi întreþine tatãl, despre care el crede cã e ºi mai trist, ºi mai necãjit decât el.

Poftiþi? Mi s-a pãrut cã, din salã, tatãl lui Hamlet mi s-a adresat.

Vã rugãm sã vã apropiaþi sã încheiaþi.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Mã apropii, domnule preºedinte. Nu spun de ce mã apropii. În orice caz, eu nu fac cum a fãcut Corneliu Bichineþ, care v-a propus sã trageþi concluziile.

ªi a fãcut un gest, de tragere, dar, mã rog, eu l-am observatÉ Cum era? Hai Zãvoc, Zãvoc, ZãvocÉ Cum era?

## **Domnul Corneliu Bichineþ**

**:**

Deloc, deloc, delocÉ

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Noi, cei din Zãvoc, nu mai vrem rãzboi deloc, deloc. Dar deloc, deloc, deloc.

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Tineretul din Bradoc nu mai vrea rãzboi dãlocÉ Dar dãloc, dãloc, dãloc.

Unde a apãrut asta, domnilor?

La ”FlacãraÒ!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Pãi vedeþi, vedeþi?

În legãturã cu un anumit eveniment care s-a petrecut sãptãmâna trecutã vreau sã vã spun niºte lucruri ºi sã fac niºte precizãri. Am fost invitatul Uniunii Scriitorilor din Serbia pentru trei zile, la Belgrad. Am trãit momente parcã de adolescenþã, momente pe care le gustasem la Bucureºti, în anii Õ60, atunci când se lansau Ioan Alexandru, Marin Sorescu, Ion Gheorghe, Constanþa Buzea, Ana Blandiana, o generaþie strãlucitã al cãrei lider a fost ºi rãmâne Nichita Stãnescu. Bucuria literaturii, bucuria culturii m-au copleºit la Belgrad. Am încercat emoþii teribile ºi, probabil, o sã aflaþi atunci când presa româneascã va fi interesatã sã vadã ce se scrie despre un scriitor român în presa de la Belgrad, cã am reuºit sã port cu bine numele þãrii mele în întâlnirile cu intelectualii din Belgrad, cu academicieni, cu scriitorii, cu muzicienii. A fost o sãptãmânã extraordinarã. Dar la fel de important pentru mine este ºi cã am reuºit sã ajung ºi la românii din Voivodina. Am fost la Panceva ºi la Novisad. Despre acestea toate o sã vorbesc mai pe larg în ”Flacãra lui Adrian PãunescuÒ. Acum însã vreau sã vã spun un episod care e foarte important ºi care aratã cã existã multe disponibilitãþi ºi multe rezerve pentru ca sã se poatã face, într-adevãr, ceva. La Panceva românii, între care l-am regãsit pe primul prefect român din Iugoslavia, extraordinarul Ioan Cizmaº, intelectualii români Nicu Ciobanu, Costa Roºu, Eugenia Bãlteanu, Vasa Barbu, Radomir Munceanu, Moise Nicolae ºi ceilalþi intelectuali, plini de forþã ºi de speranþã, fãcându-mi ºi reproºuri cã România nu face foarte mult pentru ei, ºi rãspunzându-le eu cã ºi ei trebuie sã facã mai mult pentru România, mi-au spus: ”Domnule, mãcar o bisericã maramureºeanã, cum am tot zis, ºi nimeni nu ne ajutã, ar trebui sã aduceþi în Voivodina.Ò Am vorbit la telefon cu secretarul de stat Laurenþiu Tãnase de la culte, care s-a arãtat foarte interesat sã punem umãrul împreunã pentru aceasta. Ieri, la Târgul olarilor de la Horezu, într-o atmosferã extraordinarã, cu oameni extraordinari, am povestit, cum vã spun ºi dumneavoastrã, acestea toate ºi prefectul, membru al Partidului Umanist Român, prefectul de Vâlcea, domnul Mircea Perpelea, a spus: ”Domnule Pãunescu, în chestiunea lemnului pentru bisericã, vã rog sã-mi îngãduiþi sã ne angajãm noi, cei din Vâlcea, sã-l dãruim fraþilor noºtri din Panceva, din Voivodina.Ò Am vorbit din nou cu Laurenþiu Tãnase, s-au înþeles la telefon ºi sper cã, la sfârºitul verii, o bisericã maramureºeanã, fãcutã de noi, aici, sã ajungã în Voivodina, ca semn al eternitãþii neamului nostru.

Ea a cãlãtorit acolo pe banii contribuabilului, dar, ca ºi atunci, în China, contribuabilul eram ºi sunt eu.

O replicã trebuie sã dau, fiindcã mi se pare inacceptabil ca la întrebãrile ºi solicitãrile mele permanente de aici, din Senat, adresate liderilor U.D.M.R., cu toatã colegialitatea, la rugãmintea mea ca dânºii sã se delimiteze de excesele mizerabile ale unei prese de limbã maghiarã care contestã tot ceea ce este mai durabil în Constituþia noastrã ºi, în fond, în felul nostru de a exista sã mi se rãspundã, într-un ziar, de cãtre domnul Frunda, cu un atac sub centurã, în zona în care l-aº ruga sã nu mã mai atace, pentru cã eu încã mai vreau sã creez probleme presei prin copiii pe care îi voi face... _(Râsete, discuþii, aplauze.) ..._ ºi pe care sã-i iau cu mine în strãinãtate.

Domnul Frunda spune acolo cã eu am încurcat treburile delegaþiei române, pentru cã într-un ziar de la Strasbourg Ñ când m-am dus eu prima datã acolo Ñ a apãrut cã eu am fost poetul de curte al lui Ceauºescu.

Acum, la dimensiune istoricã, nu se ºtie ce mai are omul în curte. Existã nu numai poeþi, ci ºi alte fiinþe, de exemplu orãtãnii în curte. În curþi de orice limbã.

Dar lãsãm asta la o parte, ºi judecata istoriei va fi mult mai interesantã decât judecata pãrtinitoare a celor care dãdeau presei din Strasbourg, de exemplu, informaþii eronate despre mine, ca dupã aia sã le invoce, pe criteriul cã au apãrut în Franþa.

Mã rog, vorba marelui prozator Nicolae Velea, când voia sã uite ceva: **”Vãlul duioºieiÒ** peste astea toate.

Domnule senator...

Da, domnule senator.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog foarte mult. Vã rog sã încheiaþi. Ne face mare plãcere...

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Lãsaþi-l sã vorbeascã, devine interesant.

## **Din salã:**

Lãsaþi-l sã vorbeascã!

Vã ascultãm ºi data viitoare... nu vã supãraþi!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Domnule preºedinte, putem da impresia cã ne certãm, dacã doriþi.

Nu ne certãm. Nu ne putem certa.

Dar eu credeam cã este important ce spun.

Este, este, dar avem timpul prestabilit.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Dar, mã rog. Domnule preºedinte, facem un schimb. Vã dau câteva minute din eternitatea mea.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

...ºi daþi-mi 2Ñ3 minute la microfon. Cã doar nu am cãlcat în picioare teritorii strãine.

Interesant este, ziceam, cã se rãspunde în acest fel unei provocãri colegiale la adevãr. Ce grijã are acum domnul Frunda de ceea ce s-a întâmplat în 1992? Repet, presa din Strasbourg, de la Paris, în general din Franþa era invadatã de tot felul de ticãloºii la adresa mea ca sã mã sperii, sã mã înduioºez eu ºi sã iau calea înapoi. Ei, n-a þinut! M-au omorât de câteva ori tot felul de grijulii ºi tot am înviat. ªi în aceastã chestiune îi stau la dispoziþie domnului Frunda oricând. Dânsul este un intelectual. Poate citi, alþii nu pot citi. Unii mug...

...dânsul poate citi. Pot sã-i arãt care este conþinutul ideii de poet de curte, dar asta e problema dumnealui? Pot sã-i arãt poezii de care se va speria ºi acum! Poezii de protest ºi contestaþie! Dar nu e totuºi ceva de fãcut astãzi? Dânsul nu-ºi dã seama cã se prãbuºeºte încet-încet în ridicol, mergând pe niºte lucruri care au ieºit din modã? Asta se putea în primele sãptãmâni ale lui Õ90, în Õ91, în Õ92, atunci se putea trage la nesfârºit într-unul numai pentru cã îi spuneai **”ceauºistuleÒ, ”comunistuleÒ, ”securistuleÒ.** Vremurile acelea au trecut. Au urmat vremuri în care unii avocaþi au apãrat asasini ai românilor! N-am insistat asupra acestor fapte!

Haideþi acum sã punem faptele unele lângã altele. ªi eu, încã o datã, de la aceastã tribunã, rog cu cãldurã pe colegii din U.D.M.R. sã ne precizeze care este poziþia dumnealor faþã de atacurile murdare, criminale, la adresa statului naþional român, ale unora dintre fãcãtorii de presã maghiarã din România. Asta este problema la care am cerut rãspuns!

Trebuie fãcutã politicã de naturã democraticã, trebuie dialog inteligent ºi trebuie ajuns la o armonie în diversitate, nu la diversiuni murdare.

Aºa cum eu nu am îngãduit nimãnui ºi am protestat când cineva a zis sã-i spânzurãm pe maghiari de clopote, am spus cã e o mizerie, cum sã-i spânzuri de clopote! _Rumoare, vociferãri rãzleþe.)_

Trebuie fãcutã politicã de naturã democraticã, trebuie dialog inteligent ºi trebuie ajuns la o armonie în diversitate, nu la diversiuni murdare.

În ceea ce priveºte problema meseriei fiecãruia, aº vrea sã-i spun domnului avocat cã nu ar fi exclus sã trãiascã blestemul de a i se pune, în perspectivã istoricã, un asterisc în dreptul numelui ºi sã se precizeze: ”Avocat al unor cauze bune ºi rele din vremea lui Adrian Pãunescu.Ò

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul din partea Grupului Parlamentar al Partidului România Mare domnul senator Eugen Florescu.

## **Domnul Eugeniu Constantin Florescu:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Voi începe prin relatarea unei întâmplãri care vi s-ar putea pãrea ciudatã, dar care este absolut realã ºi profund tragicã.

Zilele trecute, intrând în biroul senatorial, l-am gãsit în secretariat dialogând cu cele douã tinere angajate pe un amic din Germania care lucreazã la Departamentul România al unui institut pentru problemele Europei de Est.

Deschizând uºa, l-am surprins pronunþând cuvintele: ”unii cercetãtori occidentali se mirã cã românii se cred ºi ei oameniÒ. Stupefiat de o asemenea afirmaþie, l-am invitat în birou ºi i-am solicitat lãmuriri: ”Domnule Ñ mi-a explicat el Ñ oare se poate numi, socoti om cineva care, acum, la început de mileniu III, trãieºte cu 2 dolari pe zi?! Calculaþi un coº zilnic în limita celor 60.000 de lei cât reprezintã aceºti 2 dolari ºi veþi ajunge la concluzia cã viaþa unui român cu venitul dumneavoastrã minim este cel mult viaþa unui preistoric.Ò

S-ar putea spune cã omul glumea, însã, cum se exprima el, nici un berbec nu trãieºte cu doar 60.000 lei pe zi, dar un om care plãteºte chirie, gaze, apã, curent electric, înteþinere, sãpun, pastã de dinþi, cãmãºi, haine, pantofi, televizor, telefon, mâncare, transport, îngrijeºte copiii, plãteºte ºcolalã, cãrþi, vacanþe, doctori, medicamente etc., etc.

Oricât de cinic ar fi pãrut, este clar cã neamþul avea dreptate. Doar aparenþa, cum spunea tot el, faptul cã-ºi iau elementele de supravieþuire din magazine, ºi nu le cautã prin scorburi, face ca, din nenorocire, milioane dintre concetãþenii noºtri sã parã oameni ai mileniului III.

Tot întâmplarea a fãcut ca în aceste ultime zile pe ecranele televizoarelor sã aparã o formulã extrem de superficialã a ajutorãrii celor sãrmani, îndeosebi a pensionarilor. Este vorba de aºa-zisele economate cu care prefectul de Bucureºti, domnul Gabriel Oprea, se laudã peste mãsurã. Însãºi ideea de economat, dupã opinia mea, este absolut înjositoare. Dupã rãzboi s-a justificat, dar acum, în starea de sãrãcie în care au fost aduºi sãracii, mulþumesc, nenorociþii!, dar trimiterea lor la un fel de magazine cu pomeni, câteva mii de lei mai puþin la ulei sau zahãr, îi jigneºte mai mult decât ne închipuim.

Patru mititei, fãrã pâine ºi garniturã, costã 90.000 de lei. Iar dacã un pensionar ar mai cere ºi o bere, ar trebui sã dea economiile fãcute la economat pe 3 luni.

Oare ce ajutor este acesta?!

De altfel, specializarea în ajutoare-pomeni s-a generalizat, astfel încât efectele ei s-au verificat din nou zilele trecute la uzina ”RocarÒ, unde tot domnul prefect Gabriel Oprea s-a dus de 1 iunie sã dea cadouri copiilor salariaþilor, muncitorilor care nu au primit salariile de 6 luni. Când ”pomana autoritãþilorÒ Ñ cum numeºte ”Curierul NaþionalÒ cadourile din acea zi Ñ a început a fi împãrþitã ºi copiii s-au repezit, pãrinþii flãmânzi au dat ºi ei nãvalã cãlcându-ºi în picioare propriile fiice ºi propriii fii.

Realizãm grozãvia?

Extraordinar!

Doamnelor ºi domnilor senatori, vorbesc citând date semnificative special spre a vã încãlzi puþin conºtiinþele. Este o situaþie extrem de gravã în România de azi. Nu ne putem face cã nu o vedem. Existã ºi indivizi care pleznesc de bine, dar milioane de oameni sunt puºi pur ºi simplu la pãmânt.

Cu poveºti electorale de genul economatelor sau a darurilor-pomeni nu pot fi salvaþi.

Aoleo!

## **Domnul Eugeniu Constantin Florescu:**

Sãrãcia se întinde precum duhul negru dintr-un film de groazã, din pãcate. Zilele acestea pânã ºi în unele blocuri mari din centrul Capitalei s-au oprit gazele ºi apa caldã pentru neplata datoriilor. Un bloc din vecinãtatea imediatã a Senatului are 400 de milioane lei de achitat, în timp ce mulþi locatari spun: ”Puteþi sã ne ºi spânzuraþi, cã nu avem de unde face rost de bani.Ò

Iatã, dar, cã elementele de civilizaþie, vorba germanului citat, cad unul dupã altul. Toate aceste cazuri mã determinã sã pun oamenilor puterii douã întrebãri simple, dar dureroase, care ne privesc pe toþi:

1. Pânã unde putem merge aºa, domnilor?

Degeaba cerem ziariºtilor sã nu scrie despre aceste tragedii. Europa ºtie ce se întâmplã. Cu iluzii gen economat ºi cadouri gen ”RocarÒ s-a terminat.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi, am încheiat declaraþiile politice. Au fost epuizaþi timpii. Rog colegii care mai sunt înscriºi sã se gândeascã pentru prima sãptãmânã...

Trecem la punctul urmãtor: Notã pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992, vã anunþ urmãtoarele legi:

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 36/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activitãþilor din domeniul jocurilor de noroc;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agenþiilor de credit în vederea administrãrii fondurilor pentru acordarea de microcredite;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecþiei proprietãþii industriale ºi regimul de utilizare a acestora;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 23/2002 pentru modificarea anexei nr. IV/1 la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobatã prin Legea nr. 383/2001;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 117/1999 privind salarizarea personalului Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe;

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 95/2000 privind stingerea unor obligaþii ale agenþilor economici care furnizeazã produse ºi presteazã servicii pentru instituþiile publice din sistemul de apãrare naþionalã, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 90/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 254/2000 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor bunuri provenite din import;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 249/2000 privind contituirea ºi utilizarea Fondului special pentru produse petroliere;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 220/2000 pentru prorogarea termenului

prevãzut la art. 109 alin. (1) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 164/2001 pentru prorogarea termenului prevãzut la art. 109 alin. (1) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcþiilor zootehnice dezafectate, destinate creºterii, îngrãºãrii ºi exploatãrii animalelor, precum ºi a fabricilor de nutreþuri combinate dezafectate;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 169/2001 privind utilizarea unor sume destinate restructurãrii ºi reorganizãrii agenþilor economici din sectorul producþiei de apãrare;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5/2002 privind instituirea unor interdicþii pentru aleºii locali ºi funcþionarii publici;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionalã a adulþilor;

Ñ Legea privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Române pentru Investiþii Strãine;

Ñ Legea pentru aprobarea finanþãrii repatrierii personalului navigant, debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante ºi pentru menþinerea în siguranþã a navelor din patrimoniul Companiei de Navigaþie Maritimã ”RomlineÒ Ñ S.A. Constanþa;

Ñ Legea privind vânzarea spaþiilor comerciale proprietate privatã a statului ºi a celor de prestãri servicii, aflate în administrarea consiliilor judeþene sau a consiliilor locale, precum ºi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local.

Deci vã aduc la cunoºtinþã cã poate fi sesizatã Curtea Constituþionalã, în conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992.

Stimaþi colegi, trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 3/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 59/1997 cu privire la finanþarea, în sistem descentralizat, în domeniul ºtiinþei, tehnologiei ºi inovãrii.

Aveþi în mapele dumneavoastrã raportul comisiei de mediere. Vã rog sã mã urmãriþi. Dupã cum ºtiþi, erau douã texte în divergenþã. La aticolul unic, pct. 1 Ñ art. I pct. 1, referitor la partea introductivã, de la nr. crt. 1 din raport, comisia de mediere, în unanimitate, ne propune textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-a votat cu 83 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, douã abþineri.

La nr. crt. 2 din raport s-a mers pe text Senat, deci nu este cazul sã-l votãm.

Mulþumesc.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind înfiinþarea comunei Vulcana-Pandele, judeþul Dâmboviþa. Stimaþi colegi, vã rog sã urmãriþi. La toate punctele din raport Ñ 1, 2 ºi 3 Ñ s-a mers pe textul Senatului, cu votul în unanimitate al comisiei de mediere.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/2002 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat producãtorilor de lapte.

Vã rog sã urmãriþi în mapa dumneavoastrã. A fost un singur text în divergenþã, la art. I, pct. I Ñ art. 1 alin. 1. S-a mers pe un text comun, votat în unanimitate de cãtre comisia de mediere.

Dacã sunt observaþii? Vã rog.

## **Domnul Dumitru Codreanu**

**:**

Rog sã se consemneze în stenogramã cã STAS-ul nu este 2416, ci este 2418. A fost o greºealã de redactare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vãd cã în toate textele... Deci, sub rezerva sã se verifice, pentru cã în toate textele vãd 2416.

## **Domnul Dumitru Codreanu**

**:**

Este greºealã, pentru cã e 2418.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

S-a înþeles. Deci este vorba de numãrul STAS-ului. Deci nu este 2416/1961. Înþeleg cã este 2418.

Rog pe colegii de la Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã sã verifice ºi sã fim de acord sã facem corectura, dacã este aºa.

Deci vã

Supun acum votului dumneavoastrã, în întregime, raportul comisiei de mediere. Vã rog sã votaþi.

Raportul a fost aprobat cu 99 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, 3 abþineri.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/2000 privind unele mãsuri referitoare la preþurile ºi tarifele pentru energia electricã ºi termicã.

Dacã urmãriþi, un singur text era în divergenþã, la nr. crt. 1 din raport. S-a mers pe textul Senatului. În consecinþã,

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi.

S-a votat cu 87 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, 4 abþineri.

La nr. crt. 12, cu referire la art. 13, ni se propune un text comun. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. S-a aprobat cu 86 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã, 5 abþineri.

În sfârºit, la nr. crt. 13, cu referire la art. 14 alin. 1, textul Camerei Deputaþilor, votat în unanimitate de comisia de mediere. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-a votat cu 86 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, 4 abþineri.

Supun acum votului dumneavoastrã raportul comisiei de mediere, în totalitatea sa. Vã rog sã votaþi.

- S-a aprobat cu 88 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã,

- 7 abþineri.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 136/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 101/1998 privind Statutul Bãncii Naþionale a României. Stimaþi colegi, am avut douã texte în divergenþã, la nr. crt. 1 ºi 2 din raport. În ambele cazuri s-a mers, în unanimitate, pe textul Senatului.

În consecinþã,

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 175/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 Ñ 22 decembrie 1989.

Stimaþi colegi, am avut un singur text în mediere. Este vorba de art. 40[4] . S-a mers pe varianta Senatului. În consecinþã,

Dacã sunt observaþii la vreunul din aceste puncte? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Au fost votate cu 82 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, 4 abþineri.

La nr. crt. 14 avem text Senat, de asemenea, vot în unanimitate. La nr. crt. 15, 16, 17, 18, 19 ºi 20, s-a mers pe textul Camerei Deputaþilor, cu votul în unanimitate al comisiei de mediere.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Cu 82 de voturi pentru, 8 voturi împtrivã, 3 abþineri, s-au aprobat ºi aceste texte.

Daþi-mi voie sã

Dacã sunt observaþii la vreunul din aceste puncte? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-au aprobat cu 88 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, 3 abþineri.

Supun acum votului dumneavoastrã, în totalitate, raportul comisiei de mediere. Vã rog sã votaþi.

Raportul a fost aprobat cu 82 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi 6 abþineri.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind înfiinþarea Universitãþii ”DanubiusÒ din Galaþi.

Stimaþi colegi, de la punctul 1 la punctul 7, cu votul în unanimitate al comisiei de mediere, s-a mers pe textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 94 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Supun acum votului dumneavoastrã raportul comisiei de mediere. Rog, votul dumneavoastrã.

S-a aprobat cu 93 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 6 abþineri.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind înfiinþarea Universitãþii ”Petre AndreiÒ din Iaºi.

La fel, de la punctul 1 la punctul 7, textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Înþeleg cã nu sunt.

La anexã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 98 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere.

Supun acum votului dumneavoastrã raportul comisiei de mediere, în totalitatea sa. Rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 103 voturi pentru, nici un vot împotrivã, trei abþineri.

Mulþumesc.

Trecem la proiectul Legii pentru aderarea României la Convenþia privind admiterea temporarã, adoptatã la Istanbul la 26 iunie 1990.

Comisia economicã, domnule preºedinte, vã rog sã luaþi loc.

Domnul secretar de stat Dinu, vã ascultãm. Vã rog, foarte pe scurt, o sintezã. **Domnul Gheorghe Dinu Ñ** _director general la Direcþia Generalã a Vãmilor_ **:**

Propunem proiectul de Lege privind aderarea României la Convenþia pentru admiterea temporarã, o convenþie adoptatã la Istanbul în 1990. Aceastã convenþie reuneºte într-un singur instrument toate facilitãþile care pot fi acordate bunurilor introduse cu caracter temporar.

De asemenea, stabileºte obligativitatea folosirii carnetelor ATA, pentru admiterea temporarã, în toate cazurile în care este necesarã prezentarea unui document vamal sau a unei garanþii.

În acest act normativ au fost create condiþiile tehnice pentru îndeplinirea operativã a formalitãþilor de vãmuire, angajament asumat prin Documentul de poziþie complementar la capitolul 25 Ñ ”Uniunea VamalãÒ, România realizând armonizarea procedurilor privind admiterea temporarã.

Propunem ºi susþinem adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentatã.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu ne prezintã raportul Comisiei economice.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Membrii Comisiei economice, faþã de cele arãtate ºi de colegul nostru, în plenul Senatului, faþã de studierea actelor de la dosar, vã propun adoptarea proiectului de lege în forma primitã de la Camera Deputaþilor, fãrã modificãri, existând în acest sens ºi avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ ºi a Comisiei noastre pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Prin natura reglementãrilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

## Dezbateri generale, întrebãri?

Dacã nu sunt,

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Trecem la proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre statele participante la Brigada Multinaþionalã în Aºteptare cu Capacitate de Luptã Ridicatã pentru Operaþiuni O.N.U. privind statutul forþelor lor, semnat la Copenhaga la 13 decembrie 2001.

Comisia pentru apãrare, vã rog sã luaþi loc.

Domnule secretar de stat, vã rog, foarte pe scurt.

## **Domnul Sorin Encuþescu Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

La data de 13 decembrie 2001 a fost semnat la Copenhaga Acordul dintre statele participante la Brigada Multinaþionalã în Aºteptare cu Capacitate de Luptã Ridicatã.

Ceea ce trebuie sã reþinem din acest acord e faptul cã România, din acest moment, ca o þarã care s-a angajat sã-ºi respecte toate angajamentele privind integrarea în NATO, este dispusã ºi este gata sã punã la dispoziþie compania necesarã de infanterie pentru participarea la misiuni civile.

Având în vedere faptul cã acest acord este întemeiat pe principiile dreptului internaþional, fãrã a contraveni legislaþiei interne a nici unui stat ºi fãrã a afecta alte acorduri sau înþelegeri internaþionale, vã rog sã acordaþi votul dumneavoastrã favorabil prezentului proiect de lege.

## Vã mulþumesc.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã, vã ascultãm.

Domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru politicã externã, precum ºi de la Consiliul Legislativ.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã a analizat acest proiect de lege ºi îl supune spre aprobare plenului Senatului, fãrã propuneri de modificare a textului Camerei Deputaþilor.

În raportul cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã sã fie adoptat, în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (2) din Constituþia României.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumim, domnule senator Paºtiu Ioan, pentru prezentarea raportului.

Vã rog, dezbateri generale, întrebãri, dacã sunt? Nu sunt.

Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la proiectul Legii pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Reabilitarea reþelei de alimentare cu apã potabilã, colectarea ºi tratarea apei uzate în oraºul Târgu Mureº, RomâniaÒ, semnat la Bruxelles la 20 noiembrie 2001 ºi la Bucureºti la 22 februarie 2002.

Domnule secretar de stat, vã rog, aveþi cuvântul!

## **Domnul Andrei Popescu Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul reprezintã una din prioritãþile strategice pentru reabilitarea infrastructurii de mediu din România ºi constã în realizarea de investiþii privind tratarea apei potabile, colectarea ºi tratarea apelor uzate în municipiul Târgu-Mureº.

Patru componente: reabilitarea staþiei de tratare a apei potabile, reabilitarea staþiei de tratare a apelor uzate, modernizarea reþelei de canalizare, asistenþa tehnicã ºi supervizare pe parcursul fazei de implementare.

Obiectivul principal: reducerea încãrcãrilor de poluanþi din râul Mureº ºi reducerea riscurilor privind sãnãtatea populaþiei.

Data începerii proiectului: 11 noiembrie 2001. Data finalizãrii: 31 decembrie 2007. Costul total: 27 milioane euro.

Finanþarea din programele ISPA: 20 milioane euro. Cofinanþarea asiguratã de la bugetul local printr-un viitor acord de împrumut de la Banca Europeanã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare.

Beneficiarul final este Regia de Apã Târgu-Mureº.

## Vã mulþumesc.

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, vã ascultãm.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege ºi a hotãrât sã adopte un raport favorabil.

De asemenea, s-au primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, de la Comisia pentru politicã externã, Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport ºi de la Consiliul Legislativ.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Sunt luãri de cuvânt? Nu sunt. Stimaþi colegi,

Trecem la proiectul Legii pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Reabilitarea tehnologiei de epurare a apelor uzate ºi modernizarea reþelei de canalizare în oraºul Timiºoara, RomâniaÒ, semnat la Bruxelles la 4 decembrie 2001 ºi la Bucureºti la 22 februarie 2002.

Vã rog, domnule secretar de stat, vã ascultãm.

Proiectul reprezintã, de asemenea, una dintre prioritãþile strategice pentru reabilitarea infrastructurii de mediu din România ºi constã în realizarea de investiþii privind colectarea ºi tratarea apelor uzate în municipiul Timiºoara, oraº cu aproximativ 325.000 locuitori.

Obiectivul principal: reducerea încãrcãrilor de poluanþi din râul Bega ºi implicit din râul Tisa ºi din Dunãre ºi reducerea riscurilor privind sãnãtatea populaþiei.

Data începerii proiectului: 4 decembrie 2001.

Data finalizãrii proiectului: 31 decembrie 2007.

Costul total: 48 milioane euro, din care, finanþare ISPA, 34 milioane euro.

Cofinanþare asiguratã de la bugetul local printr-un viitor acord de împrumut de la Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare.

Beneficiar final: Regia de Apã ”AquatimÒ Timiºoara.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul senator Hriþcu Florin, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege.

În urma examinãrii, comisia a hotãrât sã adopte raport favorabil ºi propune plenului Senatului aprobarea în forma trimisã de Guvern.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc. Nu avem amendamente.

Stimaþi colegi, dacã sunt întrebãri, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Proiectul Legii pentru ratificarea Convenþiei europene asupra cetãþeniei, adoptatã la Strasbourg la 6 noiembrie 1997.

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul senator Ion Predescu, secretarul comisiei, vã rog sã luaþi loc.

Vã ascultãm, doamna secretar de stat.

## **Doamna Simona Teodoriu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

În 1997, 14 state membre ale Consiliului Europei, printre care ºi România, au semnat la Strasbourg Convenþia europeanã asupra cetãþeniei.

Adoptarea acestui document s-a impus din dorinþa dezvoltãrii principiilor juridice în materie, care sã conducã la reglementarea de o manierã cât mai uniformã în dreptul intern al statelor a acestor principii, prin promovarea cooperãrii internaþionale între autoritãþile responsabile cu problemele de cetãþenie ºi în vederea evitãrii cazurilor de apatridie.

Un astfel de instrument juridic unitar a apãrut necesar ºi datoritã poziþiilor diferite adoptate de state, cu privire la problema pluralitãþii de cetãþenii, urmãrindu-se gãsirea unor soluþii corespunzãtoare pentru reglementarea drepturilor ºi obligaþiilor cetãþenilor care au mai multe cetãþenii.

Convenþia europeanã asupra cetãþeniei a intrat în vigoare la 1 martie 2000. Aºa cum am spus, ea stabileºte principiile generale în materie, precum ºi regulile specifice, inclusiv cu privire la obligaþiile militare în cazul cetãþeniei multiple, reguli ce urmeazã a fi adaptate în scopul integrãrii în dreptul intern al fiecãrui stat.

Cu ocazia depunerii instrumentului de ratificare, România a formulat trei rezerve.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul senator Ion Predescu, vã rog sã ne prezentaþi raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

## Domnule preºedinte,

Convenþia europeanã are drept scop sã armonizeze reglementãrile pe principiile fundamentale ºi regulile de bazã ale cetãþeniei în statele europene. Ele au fost enunþate de reprezentanta Guvernului.

Cu prilejul adoptãrii acestei convenþii, România a fãcut o declaraþie în legãturã cu serviciul militar ºi a formulat trei rezerve în raport de Legea naþionalã privind cetãþenia, acestea fiind necesare pentru aplicarea corectã ca fãcând parte din dreptul intern, acestei convenþii, fiind ratificatã de România. Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a apreciat cã atât declaraþia, cât ºi rezervele sunt corespunzãtoare legii române, au fost bine formulate ºi, în consecinþã, a adoptat raport de admitere, fãrã amendamente, la forma proiectului de lege promovat de Camera Deputaþilor. Fiind vorba de o lege fundamentalã, ea face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Întrebãri dacã sunt, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Stimaþi colegi, nu avem amendamente la raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Mulþumesc.

Trecem la proiectul Legii pentru ratificarea Acordului referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg la 31 ianuarie 1995, în aplicarea articolului 17 din Convenþia Naþiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante ºi substanþe psihotrope, întocmitã la Viena la 20 decembrie 1988.

Domnule secretar de stat Pavel Abraham, vã ascultãm.

## **Domnul Pavel Abraham** Ñ _secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În ultimii ani, România se confruntã cu probleme din ce în ce mai mari legate de problematica traficului ºi consumului de droguri.

Fenomenul traficului ºi consumului de droguri fiind complex, având multiple faþete, prevenirea ºi combaterea acestuia necesitã acþiuni conjugate ºi cumulate din partea mai multor instituþii, astfel, în temeiul Hotãrârii Guvernului nr. 534/1999, funcþioneazã ºi îºi desfãºoarã activitatea Comitetul Interministerial de Luptã Împotriva Drogurilor.

Necesitatea unui control eficace, precum ºi a combaterii ferme a fenomenului consumului ºi traficului ilicit de droguri a impus, de asemenea, completarea ºi îmbunãtãþirea cadrului legislativ aplicabil în acest domeniu. Astfel au fost adoptate Legea nr. 143/2000 ºi Hotãrârea Guvernului nr. 1.359/2000 pentru aprobarea regulamentului de aplicare a dispoziþiilor acestei legi.

În acest domeniu, Consiliul Europei a adoptat încã din 1995 Acordul referitor la traficul ilicit pe mare, în aplicarea articolului 17 din Convenþia Naþiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante ºi substanþe psihotrope, pe care România l-a semnat la 19 martie 1998.

Prin Legea nr. 118/1992, România a aderat la Convenþia Naþiunilor Unite împotriva traficului ilicit de substanþe stupefiante ºi psihotrope din 1988, adoptatã la Viena la 20 decembrie 1988.

Având în vedere angajamentele asumate de România pe linia integrãrii ºi armonizãrii legislaþiei naþionale cu _acquis_ -ul comunitar, pentru completarea cadrului legislativ menþionat se impune ratificarea Acordului reciproc la

Mulþumesc.

Domnul senator Paºtiu Ioan prezintã raportul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Mulþumesc, domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

S-au primit avize favorabile de la Comisia juridicã, pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, Comisia pentru politicã externã, precum ºi de la Consiliul Legislativ.

Comisia noastrã pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a analizat acest proiect de lege pe care îl supunem spre aprobare plenului Senatului, fãrã propuneri de modificare a textului Camerei Deputaþilor.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (2) din Constituþia României.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc. Dezbateri generale. Înþeleg cã nu sunt luãri de cuvânt. Stimaþi colegi,

Nu avem amendamente, toate comisiile au dat aviz favorabil.

În consecinþã,

Trecem la proiectul Legii privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ºi protecþia persoanelor.

Domnule secretar de stat Abraham, vã ascultãm.

## Domnule preºedinte,

Proiectul de act normativ prezentat pentru aprobare vizeazã modernizarea activitãþilor specifice în acest domeniu.

Actul normativ defineºte într-o nouã concepþie paza ºi protecþia, aratã formele de pazã care sunt prevãzute, respectiv cu efective de jandarmi, gardieni publici, paza proprie, pazã în mediul rural, pazã de câmp, protecþia prin societãþi specializate, paza transporturilor ºi valorilor, precum ºi transporturile cu caracter special.

De asemenea, sunt definite aspecte legate de garda de corp care nu erau reglementate anterior, regimul juridic al proiectãrii, realizãrii ºi instalãrii sistemelor tehnice de protecþie ºi alarmare împotriva efracþiei.

Sunt mai bine definite obligaþiile agenþilor economici care îºi instituie pazã proprie, se stabilesc principalele atribuþii în domeniu ale organelor statului ºi se propune incriminarea unor fapte drept contravenþii sau infracþiuni, dupã caz, în raport de consecinþele pe care le-au produs.

Faþã de aceastã situaþie, adresez rugãmintea de a vota acest proiect în forma prezentatã, având unele observaþii la amendamentele aduse de comisie. Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnule senator Ioan Paºtiu, vã rog, raportul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru drepturile omului ºi minoritãþi, Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului, precum ºi de la Consiliul Legislativ.

Dezbãtând pe fond acest document legislativ, comisia noastrã a respins amendamentul Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului privind modificarea art. 18 alin. 7, cuprins în anexa nr. 2, prin care ”militarii activi ºi piloþii sunt incluºi în categoria persoanelor cãrora le revine obligaþia de a efectua pazã comunalãÒ.

De asemenea, comisia a respins amendamentul propus de domnul senator Ionel Alexandru, cuprins în anexa nr. 2, întrucât conþinutul acestuia se regãseºte în textul Legii nr. 26/1993 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Corpului Gardienilor Publici, art. 1 ºi art. 13.

În ºedinþa din data de 28 mai a acestui an, comisia a hotãrât sã supunã spre aprobare plenului Senatului acest proiect de lege, cu propunerile de modificare a textului prevãzute în anexa nr. 1, care face parte integrantã din prezentul raport.

În conformitate cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã sã fie adoptat pe baza prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituþia României.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale. Luãri de cuvânt? Nu sunt. Stimaþi colegi, Avem douã amendamente respinse. Înþeleg cã Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului a renunþat la amendament, da?

Cum era sã îl susþinem, domnule? Nu îl mai susþinem!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci renunþaþi la amendament.

Dacã aveþi observaþii la amendamentele care au fost fãcute de comisie? Nu sunt observaþii.

Domnule preºedinte, dar am spus cã avem noi o observaþie.

Aveþi o observaþie?

Da.

Vã rog, vã ascultãm, domnule secretar de stat.

Avem o observaþie la art. 3 alin. 4, modificat, unde se vorbeºte de o îmbunãtãþire legislativã.

În realitate, se extinde paza sediilor ºi la Jandarmeria Românã, or, activitatea, aºa cum este prevãzutã în textul Guvernului, este reglementatã prin Legea privind organizarea Serviciului de Pazã ºi Protocol.

Noi credem cã este o prelungire, nu o îmbunãtãþire legislativã, unde, la alin. 2, se introduce ”paza sediilor în lucru ºi a reºedinþelor acestora poate fi asiguratã ºi de Jandarmerie, potrivit legiiÒ.

Legea de organizare ºi funcþionare a S.P.P.-ului scrie acest lucru, cã ”în cooperare, asigurãÉÒ ºi cum. Deci nu ar mai fi necesar acest lucru.

De asemenea, la art. 8É

Numai o secundã, nu trecem mai departe.

La nr. crt. 2 propuneþi ce? Sã se pãstreze textul Guvernului?

Exact.

Comisia?

Nu, ne menþinem punctul de vedere.

Este bun textul Guvernului.

Deci nu îl mai susþineþi.

Domnule Ionel Alexandru, înþeleg cã, de asemenea, s-a lãmurit cã este preluat în totalitate în Legea nr. 26/1993.

Da, renunþ.

Vreau sã reþineþi, stimaþi colegi, diferenþa în ce constã. În propunerea Senatului se reintroduce acest lucru legat de ”paza sediilor în lucru ºi a reºedinþelor, care poate fi asiguratã ºi de Jandarmerie.Ò Asta este noutatea, faþã de textul Guvernului.

Domnul secretar de stat spune cã avem text de lege care dã posibilitatea Jandarmeriei ºi nu este cazul sã includem ºi aici. Asta este problema, de aici este diferenþa.

O reglementare în ceea ce priveºte posibilitatea Jandarmeriei de a asigura paza existã ºi nu este cazul sã o reluãm.

Comisia înþeleg cã îºi menþine textul? Da?

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Ar fi o reluare a unei reglementãri.

Vã rog, dacã sunt comentarii?

Deci la nr. crt. 2 mergem pe textul Guvernului, ºi nu pe cel al Senatului. Asta nu înseamnã cã nu era bunã ºi formularea, dar reluãm încã o reglementare dintr-o altã lege care existã deja.

Dacã mai aveþi vreo observaþie?

La art. 20 alin. 1 modificat se introduce în plus ”cu avizul prealabil al Serviciului Român de Informaþii, reînnoit la fiecare trei aniÒ. Aceeaºi chestiune, cu avizul prealabil al Serviciului Român de InformaþiiÒ, la art. 32.

Aceeaºi problemã, cu denumirea marginalã ”îmbunãtãþire legislativãÒ, arãtatã la comisie.

Aº dori sã raportez Senatului cã în toate reglementãrile care existã pânã în prezent nu s-a pus problema avizãrii de cãtre serviciile de informaþii. Noi intrãm în Uniunea Europeanã, am mers pe textul cã ”se avizeazã de cãtre Serviciul Român de InformaþiiÒ ºi acum se mai introduce o prelungire, ”aviz prealabil al Serviciului Român de InformaþiiÒ, înaintea organelor de poliþie, care în noua Lege a Poliþiei, la punctul 5, la art. 26, aratã atribuþiile Poliþiei României, cã ”avizeazã ºi controleazãÒ.

Vom fi în prezenþa a douã avize, unul dupã celãlalt. Acest lucru am dorit. Dacã se avizeazã, se poate stabili un protocol între Ministerul de Interne, între Poliþie, respectiv, care este organul avizator, ºi Serviciul Român de Informaþii.

Dar nu înþeleg de ce vã deranjeazã acest ”prealabilÒ?! Dumneavoastrã sunteþi cei care îi daþi licenþa. Ca sã eliberaþi licenþa Ñ sunteþi organul în drept care aveþi autorizaþia de a da licenþe Ñ, ca sã daþi aceastã licenþã vã trebuie niºte informaþii, un aviz al Serviciului Român de Informaþii în prealabil, pentru cã nu puteþi sã daþi concomitent, pentru cã dumneavoastrã autorizaþi, nu Serviciul Român de Informaþii.

Ce deranjeazã acest ”prealabilÒ, cã asta nu pricep?

## Domnule preºedinte,

Se intrã într-un cerc vicios din punct de vedere legislativ.

Nu este chestie de orgoliu?

Nu, nu este nici un orgoliu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Dacã dumneavoastrã autorizaþi, ca sã autorizaþi aveþi nevoie de niºte informaþii, ca sã luaþi aceste informaþii trebuie sã luaþi avizul de la Serviciul Român de Informaþii, dupã care faceþi autorizarea.

Deci avizul este prealabil autorizãrii. Ce deranjeazã, pentru cã asta vã întreb.

Legea spune ce are dreptul sã facã agentul economic, firma de pazã, ce nu are dreptul sã facã ºi în contextul în care nu face i se poate retrage avizul sau nu i se acordã avizul respectiv. Or, în contextul actual, persoana respectivã poate ataca în contencios aceastã mãsurã de avizare, care în conþinutul legii, aºa cum este redactatã, nu este trecutã expres. Simplul fapt, sã zicem, o opunere a Serviciului Român de Informaþii în prealabil, cã nu acordã avizul, poate conduce _sine die_ la prelungirea, inclusiv obþinerea licenþei, în condiþiile în care existã o hotãrâre de înfiinþare a persoanei juridice respective. ªi atunci, se prelungeºte în plan juridic foarte, foarte mult, poate dura ºi un an ºi aºa mai departe.

Dacã am fi spus ”în urmãtoarele situaþiiÒ: a), b), c), d), ºi enumerãm situaþiile în care Serviciul Român de Informaþii se poate opune, deci sã nu acorde avizul, ºi le explicam în lege, atunci nu era nici un fel de problemã.

Comisia vrea sã completeze.

Da, vã rog, domnule senator Ioan Paºtiu.

Domnule preºedinte, Stimaþi senatori,

Am avut în vedere multitudinea de fapte, de cazuri în care aceste societãþi specializate pentru pazã au produs, în unele situaþii, foarte mari deranjamente ale societãþii româneºti, ca sã nu mã exprim altfel.

ªi atunci, noi am considerat cã intervenþia Serviciului Român de Informaþii aduce, aºa cum spuneaþi ºi dumneavoastrã, niºte informaþii în plus, care nu stricã nici Poliþiei ºi nimãnui.

Ne-am gândit la o disciplinare a acestor societãþi ºi într-adevãr sã eliminãm abuzurile ºi multe alte neplãceri care s-au manifestat pânã în prezent.

Acestea au fost considerentele.

Vã mulþumesc.

Daþi-mi voie sã mai pun o întrebare.

Domnule secretar, îmi cer scuze, în formula de la Guvern spune: ”Licenþa eliberatã de Inspectoratul General al Poliþiei ºi cu avizul Serviciului Român de InformaþiiÒ, aici se spune, obligatoriu ºi acolo, ºi este aceeaºi treabã. Aici ce a apãrut? ”ªi cu avizul prealabil al Serviciului Român de InformaþiiÒ. Sigur cã este prealabil, pentru cã nu poþi sã dai autorizaþia ºi pe urmã sã obþii avizul Serviciului Român de Informaþii. Asta mã deranjeazã, cã nu vãd diferenþa.

Domnule senator Quintus, aþi dori sã luaþi cuvântul?

Da.

Prin natura lui este prealabil.

Numai o secundã, vã dau cuvântul.

Da. Orice aviz este prealabil, încât nu ºtiu dacã mai trebuie sã se menþionezeÉ Avizul nu poate fi decât prealabil. Problema e dacã e consultativ sau e obligatoriu. Asta e altceva. Dar avizul nu poate fi decât prealabil.

ªi, domnule preºedinteÉ

Domnul senator Predescu.

Domnule preºedinte, o completare. Orice act ulterior e de ratificare, nu de avizare. Termenii sunt foarte exacþi.

O singurã explicaþie aº avea de dat aici. Dacã spunem aviz prealabil înseamnã cã cetãþeanul se adreseazã întâi Serviciului Român de Informaþii sã obþinã acest aviz prealabil ºi dupã aceea se adreseazã organului de poliþie sã obþinã licenþa. Dacã spunem ”aviz al organului de poliþieÒ, Poliþia va lua avizul, bineînþeles înainte de a-i da licenþa cetãþeanului. Deci vom prelungi atât avizarea, cât ºi faptul cã am putea intra, sã presupunem, în situaþia cã Serviciul Român de Informaþii, din anumite motive, nu-i dã avizul acesta prealabil cetãþeanului. ªi atunci cetãþeanului, vãtãmat în dreptul lui de a organiza o firmã de pazã, trebuie sã i se spunã ce nu îndeplineºte. Nu are vârsta legalã, are antecedente politice, pune în pericol siguranþa naþionalã? ªi atunci va trebui sã se declanºeze un proces. În celãlalt caz, poliþia va conlucra, aºa cum o face în toatã lumea, pe coordonatele specifice ºi va obþine acest aviz.

Da. Domnule preºedinte, asta pentru cãÉ

ªi va da 30 de zile ca sã soluþioneze cererea.

Da. Domnule preºedinte, dacã-mi îngãduiþi?! Asta pentru cã aºa înþelegeþi dumneavoastrã, dar avizarea e _tempore_ , nu e _in personam_ . Sã ne înþelegem bine. Nu, nu! Dacã gândiþi aºa, sigur cã concepeþi aºa. Avizul este temporar, prealabil, deci înainte, ºi-l cereþi dumneavoastrã, cã dumneavoastrã rezolvaþi dosarul. Dosarul nu ºi-l face el, i-l rezolvaþi dumneavoastrã.

situaþiile. Deci în formula Guvernului se spune: ”autorizarea Inspectoratului de Poliþie ºi cu avizul Serviciului Român de InformaþiiÒ. Dincoace, în formularea noastrã, se spune: ”Inspectoratul, cu avizul prealabilÉÒ Deci vã deranjeazã acel ”ºiÒ? Cã ”prealabilÒ e în toate cazurile.

## **Domnul Pavel Abraham:**

Domnule preºedinte, sã deblocãm situaþia, suntem de acord cu punctul de vedere al comisiei.

## **Domnul Grigore Zanc**

**:**

Cine cere avizul? Dacã personal trebuie sã umble dupã el e unaÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Cel care dã licenþa, domÕle. Cel care dã licenþa se asigurã ºi solicitã un aviz de la S.R.I. Nu o sã se ducã fiecare acoloÉ Nici nu pot, nici nu au acces.

Bun. Stimaþi colegi,

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci, ”ɺi cu avizul prealabilÒ. Ca sã se înþeleagã cã Inspectoratul cere avizul.

Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 87 de voturi pentru, 5 împotrivã, 7 abþineri.

Deci va fi formularea ”în baza licenþei eliberate de Inspectoratul General al Poliþiei ºi cu avizul prealabil al Serviciului Român de InformaþiiÒ, aºa cum e în formula datã de Guvern.

Acelaºi lucru la art. 33.

Mulþumesc.

Trecem, stimaþi colegi, la proiectul Legii pentru aprobareaÉ

Stimaþi colegi, vreau sã reþineþi în ce constã diferenþierea, cã, în orice caz, avizul e prealabil în toate

Timpul!

Nu sunt radiodifuzate, deci vã rog sã mai aveþi rãbdare 5 minute.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 18/2002 privind funcþionarea Sistemului naþional unic pentru apeluri de urgenþã.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat, foarte pe scurt. Dupã aceea pe dumneavoastrã.

## **Domnul Ion Smeeianu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei_ **:**

În acord cu prevederile Acordului european care instituie o asociere între România, comunitãþile europene, ºi statele membre ale acestora, semnat la Bruxelles în 1993 ºi ratificat de România prin Legea nr. 20/1993, ne-am angajat sã armonizãm legislaþia cu cea în vigoare la nivel european în cele mai importante domenii ºi ne-am angajat sã reglementãm inclusiv regimul juridic al apelurilor ºi al mesajelor de urgenþã. Acest lucru este pentru prima datã fãcut în România. Deci, având în vedere necesitatea asigurãrii unui sistem operativ ºi, de asemenea, angaja- mentele asumate de România privind adoptarea _acquis_ ului comunitar, vã rog, doamnelor ºi domnilor senatori, sã aprobaþi proiectul de lege în forma prezentatã.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnule senator Paºtiu, vã rog, raportul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a analizat acest proiect de lege ºi-l supune spre aprobarea plenului Senatului, fãrã propuneri de modificare a textului Camerei Deputaþilor.

act normativ pentru protecþia animalelor folosite în scopuri ºtiinþifice sau în alte scopuri experimentale este indispensabil.

Trebuie subliniat cã actul normativ nu îngrãdeºte cercetarea, experimentele ºi procedurile în scop ºtiinþific, considerate ca fiind realmente necesare, pe baza unor aprecieri competente, dar creeazã un cadru etic menit sã evite suferinþa intensã a animalelor de experienþã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Sã ascultãm ºi raportul Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia noastrã a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege prin adresa L 241/2002. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaþilor, are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport ºi al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Comisia noastrã a dezbãtut acest proiect de lege în ºedinþa din 29.05.2002. La dezbatere au participat ºi cei de la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor ºi în cadrul comisiei au fost douã amendamente. Unul este la titlu. Se înlocuieºte sintagma ”folositeÒ cu sintagma ”utilizateÒ, iar la punctul 2, art. 26 alin. 6 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins: ”Convenþiei prevãzute la alin. 1 i se aplicã dispoziþiile Legii nr. 180/2002 pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenþiilorÒ, amendamentul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, care a fost aprobat ºi la noi în comisie.

Faþã de cele prezentate supun plenului Senatului adoptarea prezentului raport. Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu sunt.

Stimaþi colegi, nu avem amendamente,

Trecem la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 37/2002 pentru protecþia animalelor folosite în scopuri ºtiinþifice sau în alte scopuri experimentale. Domnule secretar de stat, vã rog, foarte pe scurt.

## **Domnul Ovidiu Ionescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Având în vedere exigenþele procesului de aderare la Uniunea Europeanã ºi necesitatea de a promova standardele etice acceptate de structurile europene, un astfel de

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Vã mulþumesc.

De acord cu cele douã amendamente? Reprezentantul Guvernului este de acord.

Discuþii generale, luãri de cuvânt, întrebãri? Nu sunt.

Mulþumesc.

Trecem la proiectul Legii privind unele mãsuri pentru asigurarea condiþiilor de finanþare a organizãrii ºi funcþionãrii activitãþilor legate de privatizãrile derulate prin Oficiul Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie. Comisia pentru privatizare? Vã rog, pentru susþinerea raportului? Domnul Dina Carol? Nu este. Domnul senator Leca, poftiþi dumneavoastrã!

Vã ascultãm, domnule secretar de stat, foarte pe scurt.

Domnule secretar de stat, nu vã dau încã cuvântul. Are cuvântul domnul preºedinte ªtefan Viorel, care trebuia sã facã un raport suplimentar.

Vã ascultãm, domnule preºedinte.

## **Domnul Romulus Ion Moucha** Ñ _secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

Da, domnule preºedinte, vã mulþumesc. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Câteva precizãri. Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/2001 s-a înfiinþat Oficiul Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie, care funcþioneazã ca instituþie publicã cu personalitate juridicã. Bugetul acestui oficiu se formeazã integral din veniturile rezultate ca urmare a privatizãrii societãþilor comerciale ºi se aprobã de cãtre Guvern, se gestioneazã în regim extrabugetar. Pânã la obþinerea primelor venituri din privatizare este necesarã asigurarea resurselor pentru desfãºurarea activitãþii. În aceste condiþii, este necesarã luarea unor mãsuri pentru constituirea patrimoniului Oficiului Participaþiilor Statului, compus din mijloace fixe, din obiectele de inventar, precum ºi din alte bunuri.

Prin textul ordonanþei discutate în cadrul celor douã comisii, inclusiv în cadrul Comisiei economice s-a discutat aceastã ordonanþã, noi, în calitate de iniþiatori, am fost de acord cu amendamentele propuse.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnul secretar Aureliu Leca prezintã raportul Comisiei pentru privatizare.

Comisia pentru privatizare a dezbãtut proiectul de lege, a hotãrât sã-l supunã spre aprobare în plenul Senatului în forma adoptatã de Camera Deputaþilor. Existã avizele Consiliului Legislativ, al Comisiei Economice, al Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci, al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Fãrã amendamente.

Fãrã amendamente.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi atât raportul Comisiei pentru privatizare, cât ºi proiectul de lege în formula primitã de la Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 82 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 5 abþineri.

Mulþumesc.

Trecem la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/2001 pentru modificarea Legii nr. 34/1994 privind impozitul pe venitul agricol.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Urmare reanalizãrii în cadrul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, reþinând faptul cã administrarea impozitului de cãtre consiliile locale ar conduce la efectuarea de cheltuieli la un nivel aproximativ egal cu potenþialele venituri care s-ar încasa la bugetele locale prin aplicarea acestei ordonanþe, având în vedere dificultãþile pe care le presupune transferul bazei de date de la Ministerul Finanþelor Publice la administraþia publicã localã, comisia noastrã, în unanimitate de voturi, a hotãrât sã aprobe raport de respingere a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanþei, deci respectiv aprobarea proiectului Legii pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 8/2001. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul secretar de stat, de acord?

## **Domnul Teodor Bobiº** Ñ _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

## De acord, domnule preºedinte.

Acest lucru voiam sã-l subliniez ºi eu. Având în vedere cã a fost aprobatã în cursul acestui an Ordonanþa Guvernului nr. 36/2002, care, de fapt, dispune abrogarea acestei Ordonanþe nr. 8/2001 începând cu data de 1 ianuarie 2003, ºi având în vedere cã ea ar trebui sã înceapã sã producã efecte de la 1 septembrie, considerãm cã propunerea comisiei de specialitate este bine venitã ºi deci suntem de acord cu respingerea acestei ordonanþe.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt? Deci nu se justificã sã introducem acest impozit, întrucât nu are nici un fel de eficienþã.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/13.VI.2002

Am rugãmintea sã începem punctul de întrebãri ºi interpelãri.

Are cuvântul doamna senator Norica Nicolai.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea este mai mult un apel cãtre Ministerul Administraþiei Publice.

La Cluj, anual, se organizeazã, între 14 ºi 16 iunie, o manifestare care se numeºte ”Zilele ClujuluiÒ, sãrbãtoare a mãrcilor, produselor ºi serviciilor din Cluj. Participanþi la organizare sunt: administraþia publicã localã Ñ consiliul judeþean, prefectura, Primãria Cluj-Napoca Ñ ºi societatea civilã, reprezentatã de Fundaþia ”ArmoniaÒ. La aceastã acþiune, în acest an, participã presa clujeanã, Direcþia judeþeanã pentru culturã ºi patrimoniu, alte societãþi comerciale din judeþul Cluj.

Prin Ordinul nr. 383 din 27 mai 2002, domnul Vasile Soporan, prefectul Clujului, a interzis orice manifestare publicã pe o serie de trei strãzi din Cluj-Napoca. În conformitate cu calendarul manifestãrilor, au fost programate a avea loc în acest spaþiu o serie de manifestãri culturale, însã, având în vedere ordinul prefectului, sunt în imposibilitate de a se mai realiza aceastã acþiune.

Eu cred cã dincolo de orgoliile politicienilor clujeni, viaþa merge înainte, cred cã trebuie sã dãm posibilitatea societãþii civile sã se manifeste într-o acþiune care este o acþiune de marcã a Clujului. Sã trecem peste aceste orgolii ºi sã anulãm acest ordin, care pune în imposibilitate societatea clujeanã, inclusiv societãþile comerciale de a-ºi promova oraºul ºi de a dovedi cã existã posibilitatea, la Cluj, a unor mãrci de fabricã, de industrie, a unor mãrci culturale care sunt semnificative pentru oraº ºi pentru România.

Declaraþia mea, care este, în acelaºi timp, ºi interpelare, este o rugãminte la administraþia Guvernului în teritoriu, la domnul prefect de Cluj, pentru a renunþa la acest ordin, care nu este altceva decât o manifestare a orgoliilor, pentru cã niciodatã clujenii nu au fost cei care sã tulbure liniºtea publicã, sã punã în pericol ordinea publicã.

În speranþa unui rãspuns favorabil, îi mulþumesc ºi eu domnului Fleºariu.

Vã mulþumesc. Dacã mai sunt interpelãri de fãcut?

Vã ascultãm, domnule senator Flutur. Domnul senator Pãcurariu.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice. Este o problemã punctualã.

Am fost sesizat de cetãþeanul Pungovschi Octavian din oraºul Vatra Dornei, judeþul Suceava, cu un fapt deosebit de grav, referitor la încãlcarea dreptului de proprietate asupra unui teren acoperit cu pãdure, în zona parcului din oraºul Vatra Dornei, de circa 12 hectare, teren pentru care reclamantul deþine acte de proprietate (extras de carte funciarã înscris recent).

Dupã cum se cunoaºte, în luna martie anul curent au avut loc mari doborâturi de vânt în fondul forestier, fenomen care a afectat în proporþie de peste 90% ºi pãdurile

din acest parc. Limitrof cu acest teren, Primãria Vatra Dornei deþine circa 34 hectare de pãdure, dar, în mod abuziv, dupã cum susþine domnul Pungovschi Octavian, aceasta a marcat, cu ajutorul organelor de specialitate, tot lemnul doborât, a organizat licitaþie, iar în prezent lemnul se exploateazã de cãtre o firmã care a câºtigat licitaþia ºi la care sunt acþionari ºi reprezentanþi din conducerea Primãriei Vatra Dornei.

Considerãm, domnule ministru, cã acest fapt deosebit de grav reprezintã o dovadã clarã de încãlcare a dreptului de proprietate ºi solicit sã verificaþi aspectele prezentate mai sus ºi sã luaþi mãsurile legale care se impun.

Vã rog sã-mi comunicaþi rezultatul acestor verificãri ºi mãsurile pe care le-aþi luat.

Solicit rãspuns în scris.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc. Domnul senator Pãcurariu.

Înþeleg cã domnul senator Acatrinei mai are de fãcut o interpelare, dupã care se vor da rãspunsuri la interpelãri.

## **Doamna Angela Mihaela Bãlan**

**:**

Avem rãspunsuri în scris.

Da, domnule senator, vã rog.

Interpelarea mea este adresatã ministrului finanþelor, domnul Mihai Tãnãsescu, ºi se referã la condiþiile în care Legea nr. 85/1992, care asigura dreptul chiriaºilor de a-ºi cumpãra locuinþele în care locuiesc, este respectatã.

Despre ce este vorba: despre un bloc de nefamiliºti din Cluj care aparþine Regionalei Cãilor Ferate Române. Se declanºeazã procedura de cumpãrare a apartamentelor respective; datoritã schimbãrii a doi-trei directori a lipsit semnãtura directorului de regionalã. Între timp, în situaþia în care acest contract de vânzare-cumpãrare nu a putut fi finalizat, apare un sechestru al Ministerului Finanþelor pe acest imobil ºi, practic, se suspendã acþiunea de cumpãrare, legitimã în baza Legii nr. 85/1992.

Mã intereseazã modul în care Ministerul Finanþelor vrea sã rezolve acest caz, pentru cã nu este un caz singular în România, în acest moment.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul senator Acatrinei Gheorghe are de fãcut o interpelare.

Vã rog, foarte pe scurt.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat Senat,

Interpelarea mea este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

În spatele paravanului numit ”atragerea investitorilor strãiniÒ a fost declanºat ºi oblãduit un nemaiîntâlnit fenomen de jefuire a avuþiei naþionale, consecinþele acestuia putând fi constatate cu atât mai acut în prezent. Noii proprietari s-au dovedit incapabili, dar mai ales dezinteresaþi sã dezvolte afacerile, cele mai multe dintre societãþile privatizate cu afaceriºti strãini dând faliment sau fiind în pragul dezastrului.

Haosul din procesul de privatizare a fost posibil ºi ca urmare a încheierii unor contracte echivoce, care în completarea clauzelor impuse nu prevãd ºi sancþiuni pentru nerespectarea acestora. Mai mult chiar, autoritãþile centrale au admis, tacit, ca anumiþi parteneri externi sã se abatã de la respectarea prevederilor contractuale, recurgând la justificãri de-a dreptul hilare.

Este cazul lui S.C. ”Jafco HoldingÒ România Ñ S.A., care nu a onorat ºi respectat contractul privind cele 58,9% din acþiunile S.C. ”ChimoparÒ, acþiuni preluate de la Fondul Proprietãþii de Stat.

A.P.A.P.S.-ul în loc sã vândã unor firme credibile ºi cu bani, susþine mafia de la S.C. ”Jafco HoldingÒ România. Patronii de la S.C. ”Jafco HoldingÒ nu au achitat nici banii datoraþi în urma achiziþionãrii hotelurilor ”PatriaÒ ºi ”UnireaÒ din staþiunea Mamaia.

La S.C. ”ChimoparÒ salariaþii sunt nemulþumiþi de lipsa de rãspundere a ministrului privatizãrii, mai ales cã patronul îi ameninþã cu închiderea fabricii, deºi aceastã fabricã, la început, în faza privatizãrii, se descurca bine.

Reprezentanþii de la S.C. ”Alpina Com ImpexÒ S.R.L. Bucureºti, care vor sã preia aceste acþiuni, sunt împiedicaþi de Ministerul Privatizãrii ºi sunt nevoiþi sã solicite aproape zilnic audienþã la comisiile de specialitate ale Senatului, pentru rezolvarea cererilor îndreptãþite.

De remarcat este ºi disponibilitatea Guvernului de a acorda tot felul de facilitãþi firmelor strãine, aºa cum a fost ºi cazul de la Reºiþa, favorizând astfel pe cei care nu-ºi fac datoria faþã de statul român, aceasta, în condiþiile în care societãþile româneºti doar cu greu pot accede la astfel de avantaje.

S-a înþeles. Vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Vela are de fãcut o interpelare.

spitalizare, iar instalaþiile sanitare, defecte: în spital nu existã apã caldã, iar lenjeria se proceseazã cu apã rece; blocul alimentar închis, apoi s-a constatat cã acest spaþiu este degradat, utilajele sunt degradate, pâinea, marmelada, varza ºi orezul (meniul din ultimele 3 zile) sunt pãstrate necorespunzãtor; ace, seringi, perfuzii folosite, pansamente folosite, material moale contaminat, fiind amestecate cu gunoaiele menajere, toate prezentând un grad ridicat de risc epidemiologic.

Cu toate acestea, spitalul este printre puþinele unitãþi sanitare din judeþ care au autorizaþie de funcþionare.

În aceste condiþii, conducerea spitalului a achiziþionat în leasing, în mod ilegal, cum rezultã din raportul Corpului de Control sau al Curþii de Conturi, un jeep în valoare de 39,9 mii dolari, folosit pentru achiziþionarea de reactivi de la Bucureºti, cã altã maºinã nu era posibilã, iar Reºiþa sau Timiºoara se aflã prea aproape de oraºul Moldova Nouã.

Se constatã cã în spital existã un spaþiu privatizat prin comodat, dotat cu aparaturã ce aparþine spitalului.

În magazia de medicamente se aflã un suprastoc de medicamente, ce a condus la ”imobilizãri financiareÒ ºi plãþi de peste 1,6 miliarde lei.

Aº vrea sã menþionez cã sunt doar câteva aspecte din raportul Corpului de Control al Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.

Restul la declaraþii politice.

Nu suntem la declaraþii politice.

Având în vedere cã acum câteva zile aþi vizitat sistemul sanitar din Caraº-Severin, îmi permit urmãtoarele întrebãri:

1. Dacã un astfel de spital din judeþul Caraº-Severin este autorizat sã funcþioneze, atunci cum se prezintã spitalele ce funcþioneazã fãrã autorizaþie?

2. Dupã vizita la spitalul din Moldova Nouã o sã luaþi aceleaºi mãsuri ca ºi dupã nota din 12.03.2002 a Corpului de Control, vizatã de dumneavoastrã?

Îmi exprim pãrerea cã dupã aceastã vizitã se vor face la Moldova Nouã demersurile necesare pentru ca populaþia sã dispunã de servicii medicale de calitate. Mulþumesc.

## **Domnul Ion Vela:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã doamnei ministru Daniela Bartoº ºi se referã la sistemul de sãnãtate din judeþul Caraº-Severin, respectiv Spitalul Orãºenesc Moldova Nouã Ñ Moldova Nouã, un oraº al minerilor aflaþi în majoritate în ºomaj, un oraº al sãrãciei.

De parcã nu aveau suficiente necazuri, în seara zilei de 24 mai anul curent, oraºul a fost supus unui cutremur ce a afectat zeci de blocuri ºi spitalul.

Existenþa sãrãciei provoacã îmbolnãvirea populaþiei, care necesitã tratament, dar spitalul din oraº este un spital sezonier.

Din nota Corpului de Control al Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei din 12.03.2002 rezultã: serviciul de primiri urgenþe este dezorganizat; la ora 12,00, în ziua de marþi, camerele de gardã erau închise cu cheia, iar personalul medical nu existã; igienã necorespunzãtoare în spaþiile de

S-au fãcut interpelãri.

Mai aveþi de fãcut interpelare?

## **Doamna Angela Mihaela Bãlan**

**:**

Da, domnule preºedinte, noi suntem înscriºi la interpelãri, existã lista la dumneavoastrã.

Nu înþeleg de ce nu ne-aþi dat ocazia sã le punemÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

N-am înþeles care este problema! Cine vã opreºte?

## **Doamna Angela Mihaela Bãlan**

**:**

## Nu ne-aþi invitat.

Noi ºtiam ce facem parte, cel puþin eu, pânã acum, din P.R.M. Probabil vreun alt partid politic, dacã pe noi, P.R.M.-ul, nu ne-aþi invitat.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/13.VI.2002

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Efectiv nu v-am înþeles. Care e supãrarea? Am spus: cine are de fãcut pentru data viitoare interpelãri. Aveþi de fãcut, poftiþi la microfon! Care este problema?

## **Domnul Gheorghe Bunduc**

**:**

În ce ordine?

Din cei înscriºi aici domnul Gheorghe Acatrinei a prezentatÉ

Ah, probabil pentru cã n-aþi fost în continuareÉ Tot Grupul parlamentar P.R.M. trebuia unul dupã altul sã faceþi interpelãri?

Vã dau eu cuvântul când consider de cuviinþã. Aveþi cuvântul, doamna senator. Ce este supãrarea atât de mare?! Nu v-a luat nimeni dreptul de a face interpelãri. Vã ascultãm.

Interpelarea este adresatã Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.

Recent s-a desfãºurat în þara noastrã Seminarul internaþional ”Identitatea culturalã a romano-catolicilor Ñ ceangãii din MoldovaÒ.

Seminarul a fost, prin concluziile sale, bine venit din douã puncte de vedere. O datã, cã unele organisme internaþionale s-au grãbit sã proclame existenþa unei minoritãþi etnice ceangãieºti ºi, de aici, cerându-se drepturi speciale, ºi, în al doilea rând, pentru cã în debutul acestui seminar s-a prezentat un sondaj de opinie realizat de Universitatea Bucureºti ºi CURS, în 33 de sate, pe un eºantion de 1.056 subiecþi, din care 90% sunt locuitori în judeþul Bacãu, 10% în judeþele Iaºi, Neamþ ºi Vrancea, cifrele corespunzând repartiþiei teritoriale reale a ceangãilor.

ªtiind cã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, personal doamna ministru Ecaterina Andronescu, a cãutat în anul 2001 sã soluþioneze problemele ivite, concluzia seminarului a fost clarã: ceangãii sunt români.

Dupã ce se vor publica ºi datele oficiale rezultate din recensãmântul populaþiei încheiat de curând, întrebãm Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ce mãsuri va întreprinde concret pentru a soluþiona definitiv aceastã problemã creatã artificial de un grup de interese ºi pentru a se instala liniºtea în ºcolile din judeþele Bacãu, Neamþ, Iaºi. Rugãm rãspuns în scris. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Gheorghe Bunduc.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Ovidiu Muºetescu ºi are urmãtorul conþinut:

În anul 1998, fostul F.P.S. a vândut S.C. NOVA COAL AG din Elveþia un pachet de acþiuni ce reprezenta peste 50% din capitalul social al S.C. ”TremagÒ Ñ S.A. Tulcea, în valoare de 1.500.000 dolari.

Ulterior, F.P.S. a denunþat unilateral acest contract de vânzare-cumpãrare, dar instanþa judecãtoreascã s-a opus acestui act, menþinând contractul de vânzare-cumpãrare

ºi diminuând suma de 8.517.000.000 lei ce reprezentau penalitãþi ºi majorãri de întârziere ale S.C. ”TremagÒ Ñ S.A. Tulcea.

În urma mai multor procese, Curtea Supremã de Justiþie, prin sentinþa definitivã ºi irevocabilã, hotãrãºte menþinerea acestui contract ºi reducerea sumei de vânzare.

Menþionez, de asemenea, cã firma elveþianã se obliga sã facã investiþii de peste 3 milioane dolari.

În prezent, firma ”TremagÒ Tulcea se confruntã cu o situaþie ieºitã din comun. Contractul de privatizare a fost sistat, iar cei 500 de muncitori sunt ameninþaþi de a fi aruncaþi în ºomaj.

Faþã de aceastã situaþie, vã rugãm, domnule ministru Ovidiu Muºetescu, sã ne prezentaþi ce mãsuri are în vedere ministerul pe care îl conduceþi pentru rezolvarea acestui caz.

Am citit în rezumat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã mai sunt colegi care doresc sã facã interpelãri? Înþeleg cã nu.

Trecem la rãspunsuri.

Domnul secretar de stat Petru Lificiu, din Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului. Aveþi un rãspuns pentru domnul senator Aron Belaºcu. **Domnul Petru Lificiu** Ñ _ministrul apelor ºi protecþiei mediului_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Avem pregãtit ºi rãspunsul în scris ºi o sã încerc sã detaliez puþin.

Zona Copºa Micã ºtim cã face parte din zonele fierbinþi ale þãrii din punct de vedere al poluãrii ºi este inventariatã ºi sub o atentã monitorizare din partea ministerului nostru.

Datele existente la minister ºi datele statistice relevã faptul cã, într-adevãr, sãnãtatea animalelor ºi a populaþiei din zonã este afectatã de poluarea complexã a factorilor de mediu care s-a produs în decursul celor 50 de ani de activitate industrialã a acestei societãþi Ñ S.C. ”SometraÒ de la Copºa Micã ºi S.C. ”CarbosimÒ, care ºi-a încetat activitatea în 1993.

În prezent, sursa majorã de poluare este S.C. ”SometraÒ Copºa Micã, impactul negativ al emisiilor provenite de la activitatea sa afectând grav toþi factorii de mediu: apã, aer, sol.

Poluarea provenitã de la sursele menþionate este o poluare istoricã. Este important de ºtiut. A fost de naturã complexã, constând în emisii de poluanþi în atmosferã, cu impact negativ asupra tuturor factorilor de mediu, emisii constând din bioxid de sulf, aerosoli cu conþinut ridicat de metale grele: plumb, cadmiu, zinc, cupru, arsen, pulberi de negru de fum ºi evacuãri de ape uzate în râul Târnava Mare cu conþinut de metale grele: sulfat de amoniu, fenol, cianuri, produse petroliere ºi substanþe organice.

Poluarea maximã a acestei zone a fost atinsã în perioada 1980Ñ1990 atât datoritã creºterii producþiei, neefectuãrii de revizii tehnice practic la nici o instalaþie industrialã, precum ºi a nerealizãrii unor mãsuri de retehnologizare menite a reduce ºi/sau a stopa fenomenele de poluare. Au fost delimitate, prin studii efectuate de ministerul nostru, trei areale: unul de maximã poluare cu suprafaþa de 3.400 hectare, altul de poluare medie cu suprafaþa de 7.600 hectare ºi cu poluare slabã cu suprafaþa de 7.200 hectare, cele mai afectate fiind localitatea Copºa Micã ºi comunele limitrofe: Mica Sasa, Axente Sever, Târnovioara, Copºa Sat ºi Târnava.

Domnul senator de stat, faceþi o sintezã, vã rog eu, ºi îi daþi rãspunsul în scris.

## **Domnul Petru Lificiu:**

Da. Important, acum la ”SometraÒÉ Este un caz pe care-l cunoaºtem. Eu am fost personal acolo în data de 14 aprilie. Am fost criticat cã nu am bãtut cu pumnul în masã ºi vã dau cuvântul meu cã chiar am bãtut cu pum-

nul în masã acolo ºi am fãcut tot ce trebuia sã fac, luând mãsurã cu mãsurã.

Ei sunt supãraþi ºi povestesc faptul cã au cumpãrat ”mâþa în sacÒ, aºa s-a exprimat proprietarul. I-am explicat cã nu este adevãrat sau cã ºtia despre ce este vorba când a cumpãrat.

Ce este foarte important de ºtiut: ei nu au realizat decât douã ºi jumãtate din cele 14 mãsuri, au sarcinã sã le realizeze pânã în decembrie 2002, au promis, în prezenþa mea, acest lucru, dar foarte important este urmãtorul lucruÉ

Eu v-am dat un rãspuns extrem de detaliat ºi v-am fãcut graficele evoluþiei poluãrii.

Ei sunt, la mulþi indicatori, peste limita maximã admisibilã, dar coboarã în timp. Acolo lucreazã aproape 2.000 de oameni ºi cu cei în conexiune sunt peste 3.000 de oameni. Este foarte greu, dacã þinem cont de componenta socialã a dezvoltãrii ºi a protecþiei mediului, sã închidem întreprinderea. Nu este greu s-o închidem, dar evoluþia este pozitivã. O sã vedeþi. Dacã ne uitãm la toþi indicatoriiÉ

## **Domnul Aron Belaºcu**

**:**

## Graficele le am.

Le aveþi. Ei coboarã, coboarã în fiecare an. Între a închide aceastã întreprindere ºi a o lãsa sã evolueze corect, noi am considerat cã este bine sã evolueze corect.

Sigur, poluarea istoricã este o treabã foarte, foarte complicatã.

Acolo am gãsit o soluþie Ñ aº vrea sã vã informez, domnule preºedinte Ñ de a cultiva plante tehnice, de a nu mai cultiva plante alimentare, deci porumb, grâu ºi celelalte. Ei au gãsit soluþia de a cultiva ricin în zonã ºi ricinul afecteazã prea puþin sãnãtatea, pentru cã este o plantã tehnicã ºi se foloseºte în industrie.

Avem program de reîmpãdurire Ñ firma a acþionat ºi ea în acest sens Ñ cu Regia Naþionalã a Pãdurilor pentru îmbunãtãþirea situaþiei din zonã.

Deci noi considerãm cã întreprinderea evolueazã în bine. Dupã vizita mea acolo le-am dat amendã de 120 milioane ºi continuãm sã le dãm. Ei iau mãsuri drastice, aceasta pot sã v-o spun, ºi la vizita mea am fost atunci criticaþi cã, în timpul vizitei, au oprit coºurile. Nu este adevãrat. Mergea furnalul. Au un singur furnal ºi funcþiona foarte tare.

Poluarea istoricã este însã o problemã care face parte din Programul de reconstrucþie ecologicã a þãrii, care a fost estimat la 20 miliarde dolari, este o problemã foarte complicatã ºi o problemã care cere timp.

Acesta este rãspunsul ºi îl avem ºi pe cel scris.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumim, domnule secretar de stat. Vã rog, domnule senator.

## **Domnul Aron Belaºcu**

**:**

În general sunt mulþumit de rãspuns.

Vreau sã atrag atenþia asupra faptului cã nu au dreptate, nu au cumpãrat mâþa în sac. Trãiesc numai din procesarea nãmolurilor aurifere. Deci nu aºa stau lucrurile. În al doilea rând, nu se doreºte închiderea întreprinderii. Nimeni nu doreºte acest lucru, dar se doreºte sã se ducã la îndeplinire toate mãsurile care sunt prevãzute în contractele de privatizare cu privire la depoluare. Este ultimul lucru de care se preocupã ei.

ªi sã fie despãgubiþi oamenii. Aceasta nu e soluþia, cu plante tehnice. Oamenii aceia nu-ºi mai pot vinde laptele, nu-ºi mai pot cultiva nici un fel de aliment acolo oamenii din toate comunele limitrofe. Aceasta este problema.

Nimeni nu doreºte închiderea întreprinderii. Sunt 2.000 de oameni acolo care rãmân fãrã serviciu.

La noi nu se doreºte, în general, sã se mai munceascã. Toatã lumea vrea despãgubiri ºi sã stea acasã, sã primeascã de la stat. Aºa este, domnule senator.

O sã primiþi ºi rãspunsul scris ºi, vã rog eu, dacã mai aveþi dupã aceea ºi alte intervenþii legate de subiect, s-o faceþi.

Mulþumim, domnule secretar de stat.

ªi eu vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Luminiþa Gheorghiu, sã nu lãsãm o doamnã prea mult sã aºtepte.

Vã ascultãm. Aveþi o interpelare a domnului Corneliu Bichineþ privind situaþia unor spitale din judeþul Vaslui.

Domnul senator Ilie Petrescu lipseºte. Îi daþi rãspunsul scris, dacã îl aveþi. În orice caz, sã nu mai figureze aici, dacã domnul senator nu este prezent.

**Domnul Alexe Costache Ivanov Ñ** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei (din salã)_ **:**

I-am dat rãspunsul scris.

I l-aþi dat. Bun. Vã ascultãm, doamna secretar de stat.

**Doamna Luminiþa Gheorghiu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

Domnule preºedinte, Stimaþi parlamentari,

Privind interpelarea domnului senator Corneliu Bichineþ, referitor la situaþia spitalelor din judeþul Vaslui vã precizãm cã evaluarea spitalelor, nu numai din judeþul Vaslui, dar ºi din toatã þara, s-a fãcut de cãtre o comisie tehnicã formatã din reprezentanþi ai Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, ai Casei Naþionale de Asigurãri, ai Colegiului Medicilor din România, cu reprezentanþi din Direcþia de sãnãtate, direcþiile judeþene de sãnãtate, ai Caselor de asigurãri judeþene ºi ai reprezentanþilor sindicatelor patronatelor. De asemenea, cu reprezentanþi ai administraþiei publice locale, respectiv cu prefectul, preºedintele Consiliului judeþean ºi primarii ºi cu parlamentarii din circumscripþiile respective. Deci, practic, s-a fãcut evaluarea fapticã. Este prima datã când s-a realizat acest lucru, pentru cã pânã acum reforma a însemnat numai reducere, deci pânã în anul 2001, numai reducere de personal 30% ºi atât.

Nu se desfiinþeazã spitalele din judeþ, noi le-am luat punctual ºi am rãspuns la fiecare spital la care a fãcut referire domnul senator. Din contrã, s-au cãutat soluþii pentru a gãsi rezolvare la toate afecþiunile de sãnãtate care predominã în zonã. Deci sã fiþi siguri cã nu se desfiinþeazã spitalele, dimpotrivã, li se acordã importanþa pe care o meritã, având în vedere condiþiile de sãnãtate din mediul rural în special, pentru care Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a luat, în ultimul timp, mãsuri deosebite pentru asigurarea chiar a acelor centre de permanenþã. Sigur, aici avem de lucrat cu mentalitatea medicilor de familie, cu mentalitatea medicilor. Aici trebuie sã lucrãm. Deci mãsuri s-au luat, avem bazã legalã, dar trebuie sã le respectãm ºi trebuie sã înþelegem cu toþii cã, în afarã de drepturi, trebuie sã cunoaºtem ºi obligaþii.

Vã pot înmâna ºi în scris.

Mulþumesc.

Domnule preºedinte, eu o sã primesc ºi rãspunsul scris.

Doamna ministru, îmi cer scuze cã v-am tulburat dupã-amiaza. Oricum, este o plãcere sã dialogãm cu dumneavoastrã. Vreau sã vã spun cã de data aceasta dumneavoastrã mi-aþi dat niºte rãspunsuri cu caracter de generalitate, care sunt valabile pentru Estonia, Lituania, nicidecum pentru judeþul Vaslui.

Eu vreau sã punctãm numai o chestiune din cele patru: cum vi se pare dumneavoastrã normal ca în comuna Bãceºti, unde era un spital rural ce deservea populaþia din 10 comune, au fost mutaþi bolnavii psihici din judeþul Vaslui în mijlocul satului? Vine un profesor de la ºcoalã, un copil care se duce la cooperativã sã îºi cumpere pâine, iar acei bolnavi Ñ sã mã scuzaþi, aºa, deºi eu sunt o fiinþã foarte directã Ñ iubesc a merge golaºi, aºa, prin localitate, umblã dupã oameni cu un anumit organ Ñ mã refer la ureche, aºaÉ Cei care se duc la prãºit, femeile, în special, sunt terorizate, pentru cã ei vin câte 4Ñ5 ºi sunt ºi bine formaþi, bine dotaþiÉ

Puteþi sã îmi daþi un rãspuns la o astfel de întrebare? Vi se pare normal?

Da, sigur. Eu v-am spus punctual. Deci eu nu v-am mai citit, dar la fiecare referire am fãcut specificarea ºi am sã vã spun: la Spitalul Comunei Bãceºti, aflat la 60 de kilometri de Vaslui, fost centru de sãnãtate, în ultima vreme, ineficient ca activitate pe linie de sãnãtate, s-a produs eficientizarea prin înfiinþarea unei Secþii de psihiatrie, de 30 de paturi, componenta Secþiei de psihiatrie a Spitalului Judeþean Vaslui, având în vedere cã Secþia de psihiatrie a Spitalului judeþean Vaslui, cu 80 de paturiÉ

Doamna secretar de stat, numai o secundã, vã rog. Deci dacã ne daþi numere de ordin nu ne intereseazã. Domnul senator Bichineþ v-a întrebat foarte clar. Dumneavoastrã aþi desfiinþat un spital psihiatric ºi l-aþi bãgat în mijlocul unei comune.

Exact. Aºa este.

Scuzaþi-mã, dacã e adevãrat, e o prostie. Deci luaþi mãsura potrivit interpelãrii fãcute, pentru cã nu e în ordine ca în mijlocul unei colectivitãþi sã ai un spital de bolnavi psihici, care umblã pe stradã goi. Nu ºtiu dacã aþi înþeles.

Se spune cã se asigurã, practic, de cãtre primãrie, paza. Deci sunt mãsurile luate de Direcþia de sãnãtate, împreunã cu primãria.

Vreau sã vã spun cã sãptãmâna trecutã paznicul de acolo a luat o bãtaie ºi el, bãrbat fiind, cât pe ce era sã o pãþeascã.

Doamna secretar de stat, încã o datã, dacã aþi fãcut aºa, este o greºealã. Interpelarea o susþin ºi eu, ca preºedinte. Nu au ce cãuta spitale cu bolnavi psihici, care sã fie în mijlocul colectivitãþii.

Domnule preºedinteÉ

Nu vã supãraþi, lãsaþi paza aceea, cã ºtim noi cum se face la spitale. Deci, dacã este aºa, analizaþi ºi daþi domnului senator Bichineþ un rãspuns cã aþi venit în întâmpinare ºi îi scoateþi de acolo. Aceasta este problema.

Da, vã rog, doamnã secretar de stat, sã faceþi aºa cum spune domnul preºedinte Vãcãroiu, cã e bine aºa.

ªtiu, este o decizie pe care a luat-o doamna ministru Daniela Bartoº.

Dacã nu sunteþi de acord, veniþi ºi spuneþi domnului senator Bichineþ cã nu sunteþi de acord, pentru cã este bine ca aceºti bolnavi sã terorizeze satul, sã fie acolo, peste ei, sã fie lângã ºcoalã, sã umble dezbrãcaþi ºi aºa mai departe, dar daþi un rãspuns în cunoºtinþã de cauzã. Asta este problema.

Domnule preºedinte, aceasta este mãsura care s-a luat ºi singurul om de decizie, ºtiþi foarte bineÉ

Care? Sã fie acolo spitalul în mijlocul comunei?

Aºa s-a considerat, dar eu, pentru cã am vãzut mai multe situaþii de acest gen, o sã am o propunere, de fapt, mai devreme, am ºi discutat cu domnul general Pavel Abraham, de asigurare în aceste situaþii a unei

paze chiar de jandarmi, pentru cã paza aceea asiguratã de comunã nu rezolvã nimic.

Nu îl amestecaþi pe domnul general Abraham.

Deci, vã rog eu, veniþi în întâmpinare, susþin ºi eu aceastã treabã, cã mai sunt câteva cazuri în þarã, vã rog sã le analizaþi. Încã o datã, este o greºealã, dupã pãrerea mea, poate nu mã pricep prea mult. Deci comunicaþi doamnei ministru Daniela Bartoº interpelarea noastrã, întrebarea noastrã, cu solicitarea de a lua mãsuri concrete ºi de a concentra aceste spitale într-o zonã izolatã, unde sã nu aibã de-a face cu comunitatea. Dacã nu puteþi, veniþi ºi spuneþi cã nu sunteþi de acord. E altceva, ne daþi un rãspuns clar, dar noi vã sesizãm cã nu e în ordine. Nu ne spuneþi cã puneþi poliþia sã pãzeascã? E o copilãrie sã credeþi cã stã un poliþist la spital, acolo. Eu am mers, i-am vãzut pe stradã, în pijamale, în chiloþi ºi fac mult rãu. Dacã nu vreþi sã înþelegeþi treaba asta, nu avem ce discuta.

Domnule preºedinte, eu am sã cer în mod special luarea unor mãsuri în acest sens.

Vã rog eu. Deocamdatã, dumneavoastrã indicaþi-i ministrului sãnãtãþii ºi data viitoare veniþi cu un rãspuns clar.

Sigur cã da.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult ºi eu. Domnul ministru Ionel Fleºariu, vã rog.

Când greºim trebuie sã recunoaºtem. Nu aduci bolnavi psihici în mijlocul unei colectivitãþi. Lãsaþi-o încolo de treabã! Mai vrem sã ºi justificãm.

Vã rog, domnule ministru Fleºariu, aveþi cuvântul!

## **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice:_

## Domnule preºedinte,

Eu o sã dau rãspuns la o interpelare formulatã de domnul senator Aron Belaºcu în ºedinþa din 20 mai 2002.

Cu privire la solicitarea de a dispune mãsurile legale ce se impun pentru ca amenajãrile hidrotehnice pentru alimentare cu apã a Combinatului Chimic ”VictoriaÒ, în prezent Societatea Comercialã ”VirometÒ S.A., ºi a localitãþilor limitrofe, Arpaºu de Sus, Arpaºu de Jos, Cârtiºoara ºi încã vreo câteva, deci ca aceste utilitãþi sã fie scoase din patrimoniul Societãþii Comerciale ”VirometÒ S.A., întrucât aceastã societate urmeazã sã fie privatizatã, precizãm urmãtoarele:

Potrivit prevederilor legale în vigoare, art. 8 alin. 3 din Legea nr. 213 din 1998 privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia, coroborat cu art. 15 din Legea nr. 137 din 2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii, trecerea în proprietatea publicã a unitãþilor administrativ-teritoriale a unor bunuri din patrimoniul societãþilor comerciale la care statul este acþionar majoritar se poate face prin hotãrâre a Guvernului, cu titlu gratuit, în baza acordului adunãrii generale a acþionarilor societãþii comerciale respective.

Precizez cã iniþierea procedurilor legale, fundamentarea ºi promovarea la aprobare a proiectului de hotãrâre a Guvernului privind transferul bunurilor de utilitate publicã revin autoritãþilor administraþiei publice locale, respectiv prefectului ºi consiliului judeþean sau preºedintelui acestuia.

Cu aceastã ocazie, doresc sã vã informez cã zilele trecute ministerul nostru, în temeiul art. 15 din Legea nr. 137 din 2002 privind accelerarea privatizãrii, a transmis o circularã atât la prefecþi, cât ºi la preºedinþii consiliilor judeþene prin care li se spune ce anume au de fãcut pentru elaborarea unor asemenea proiecte de hotãrâri ºi pentru a le înainta la ministerul nostru în vederea supunerii spre aprobarea Guvernului.

Mulþumim, cu o singurã întrebare: s-a þinut seama cã ”VirometÒ S.A. este pe teritoriul judeþului Braºov, Victoria, iar toate amenajãrile hidrografice sunt pe teritoriul judeþului Sibiu? Deci apa ºi toate amenajãrile acestea sunt construite de Sibiu.

Nu este nici o problemã, se va gãsi soluþia juridicã privind trecerea lor în proprietatea autoritãþilor administraþiei publice locale.

Vã mulþumesc, domnule ministru Fleºariu.

Îl rog pe domnul secretar de stat Pavel Abraham sã rãspundã la o întrebare a domnului senator Iuliu Pãcurariu privind accidentul produs de Emil Luca, fost primar al comunei Feleacu, judeþul Cluj, iar apoi sã daþi rãspuns domnului senator Ioan Aurel Rus cu dosarul Cojocaru, da?

Da, domnule preºedinte.

Vã rog frumos, domnule secretar de stat.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

La interpelarea domnului senator Iuliu Pãcurariu comunicãm urmãtorul punct de vedere. Domnia sa are trei întrebãri.

Prima întrebare: în anul 2001 numitului Luca Emil, fost primar al comunei Feleacu, judeþul Cluj, i s-a întocmit dosarul penal nr. 81.399/2001, în care urmãrirea penalã a fost începutã la data de 29 mai 2001 pentru infracþiunea de nerespectare a regimului armelor ºi muniþiilor, prevãzutã de art. 279 alin. 1 din Codul penal. Ulterior, pe baza mãsurilor întreprinse, a cercetãrilor efectuate, la propunerea organelor de poliþie, Parchetul a validat aplicarea art. 18[1] din Codul penal, apreciindu-se cã fapta nu prezintã gradul de pericol social al unei infracþiuni.

Cu privire la dosarul referitor la conducerea fãrã permis a unui autoturism de cãtre Luca Emil, precizãm urmãtoarele: la data de 12 octombrie 2001, Poliþia municipiului Cluj-Napoca a început urmãrirea penalã împotriva sus-numitului pentru infracþiunea produsã, prevãzutã de art. 36 alin. 2 din Decretul nr. 328/1966 privind circulaþia pe drumurile publice. Din cercetãrile efectuate a rezultat cã sus-numitul a condus autoturismul cu numãrul de înmatriculare Cluj 56 SEN pe o distanþã de circa 300 de metri, pe un drum public, având permisul de conducere anulat din 1997, iar la scurt timp urma sã susþinã examen pentru redobândirea acestuia.

Dupã consultarea procurorului de supraveghere, s-a apreciat cã fapta nu prezintã gradul de pericol social al unei infracþiuni, motiv pentru care a dat îndrumãri sã se propunã scoaterea de sub urmãrire penalã, cu aplicarea art. 18[1] din Codul penal, propunere confirmatã ulterior de Parchetul de pe lângã Judecãtoria Cluj-Napoca.

Apoi, neretragerea autorizaþiei de a cumpãra arma de vânãtoare este consecinþa aplicãrii corecte a dispoziþiilor art. 25 alin. 1 lit. c) ºi d) din Legea nr. 17/1996, care prevãd cã autorizaþia se anuleazã în cazul în care deþinãtorul a fost condamnat prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã pentru sãvârºirea cu intenþie a unei infracþiuni la care pedeapsa închisorii este mai mare de 3 ani, precum ºi în cazul în care deþinãtorul a fost condamnat prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã pentru infracþiune la sãvârºirea cãreia s-a folosit de armã.

Vã rog, dacã aveþi ceva neclaritãþi? Vã rog, domnul senator Pãcurariu.

Neclaritãþile ar fi urmãtoarele: sunt declaraþii de presã, domnule ministru Abraham, cã faþã de afirmaþia purtãtorului de cuvânt al Poliþiei judeþului Cluj-Napoca, am numele apãrut în presã, care contrazice cele relatate în rãspunsul Inspectoratului Judeþean al Poliþiei, pentru cã, înainte de a face aceastã interpelare, am citit un rãspuns al Inspectoratului Judeþean al Poliþiei Cluj-Napoca. Existã declaraþii din care ar reieºi cã autorizaþia de cumpãrare de arme s-ar fi dat în 30 august 2001. În aceastã situaþie, faptele petrecute în comuna respectivã îl puneau pe numitul Luca în situaþia de a fi deþinut port ilegal de armã.

Pe de altã parte, eu sunt în posesia dosarului penal încheiat de cãtre ofiþerul de poliþie care a instrumentat respectivul dosar, în care se vorbeºte de faptul cã respectivul Luca a tras cu arma, la domiciliu, trei focuri de armã, deci, vezi Doamne, dânsul a obþinut un permis de cumpãrare, posibilitatea de a cumpãra arma, pe baza acestui permis a împrumutat o armã de la numitul Bodea, a dus-o acasã, la domiciliu, împreunã cu 20 de cartuºe, ca sã vadã dacã arma e bunã a tras în ograda lui, în mijlocul satului, trei focuri de armã. La relatarea cetãþenilor de acolo, vine Poliþia, face o verificare la domiciliu ºi gãseºte arma þinutã aiurea, pe dulap, ºi muniþia þinutã în condiþii mult în afarã de ce permite legea: armã þinutã în dulap de fier, muniþia þinutã sub control ºi aºa mai departe ºi, cu toate astea, se începe dosarul penal, se deschide ºi se dã scoatere de sub urmãrire penalã de cãtre ofiþerul de poliþie, de cãtre ofiþerul de poliþie, în situaþia în care existau antecedente deosebit de agravante. Sunt declaraþii ale consilierilor locali acolo, existã proces-verbal de ºedinþã a consiliului local, în care se consemneazã cã Luca Emil i-a ameninþat pe consilieri cã îi împuºcã. Existã declaraþii cã respectivul primar a tras cu arma în bufetul din comunã.

Sunt o serie de fapte care în nici un caz nu ar fi justificat propunerea ofiþerului de poliþie Ñ am aici numele, dacã vã intereseazã Ñ de scoatere de sub urmãrire penalã, pentru cã nu reprezintã pericol respectiva atitudine.

Eu am fãcut aceastã interpelare fãrã sã am þintã nici pe domnul Ioan Rus, nici pe ofiþerul din Poliþia de la Cluj care a fãcut ancheta, ci pentru a scoate în evidenþã o mentalitate a noastrã, o proastã mentalitate, cã un ofiþer de poliþie are dreptul sau el crede cã poate sã nu aplice legea pentru a nu deranja, vezi Doamne, un partid politic, ºi din întâmplare, în cazul de faþã, primarul este din acelaºi partid cu domnul ministru de interne. Asta este problema care mã interesa. Eu aº fi aºteptat din partea ministerului sã mã punã, prin rãspuns, în faþa unei verificãri serioase, care sã arate cã s-a dorit sã se afle care a fost adevãrul în cazul respectiv, cã, pe viitor, asemenea fapte sã nu se mai întâmple, pentru cã mã puneþi în situaþia acum, domnule ministru, sã îmi întrerup activitãþile programate la sfârºitul sãptãmânii ºi sã mã duc sã fac propria anchetã în comunã ºi sã vã arãt cã faptele sunt

S-a înþeles, domnule senator. Domnule secretar de stat, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Aº dori doar sã precizez cronologia faptelor, aºa cum ele au fost constatate ºi, cel puþin pânã la proba contrarie, îmi permit sã arãt cã nu cred cã sunt altele decât cele reale. Dumneavoastrã aþi dat citire altor date, din ceea ce am înþeles, din declaraþii de presã, eu zic cã acolo s-a fãcut o anchetã ºi aº vrea sã reproduc.

În fapt, la 8 mai 2001, la domiciliul învinuitului s-a gãsit o armã de vânãtoare cu glonþ, 15 cartuºe ºi trei tuburi. Arma ºi muniþia erau deþinute legal de cãtre Bodea Vasile, din Cluj-Napoca, fiind lãsate în pãstrare lui Luca Emil, deoarece acesta intenþiona sã le cumpere de la deþinãtor.

Anterior, la data de 26 octombrie 2000, Luca Emil a depus la Poliþie cerere pentru a deveni deþinãtor autorizat de armã de vânãtoare, care i-a fost aprobatã în ziua de 29 noiembrie 2000, urmând sã beneficieze de autorizaþie ºi permis de portarmã.

În ceea ce priveºte decizia ofiþerului de poliþie care a instrumentat cauza, aº ruga sã aveþi în vedere cã eu am spus: ”în aceste condiþii, dupã prezentarea dosarului procurorului de supraveghere, s-au dat îndrumãri organului de cercetare penalã sã soluþioneze cauza, cu propunere de scontare de sub urmãrire penalã a învinuitului, cu aplicarea art. 18[1] Ò.

Potrivit art. 216, 220 din Codul de procedurã penalã, dispoziþiile procurorului sunt obligatorii pentru ofiþerul de poliþie ºi, care urmare, soluþia care a fost datã are aceste consecinþe.

Nu neg faptul cã ar putea exista aspecte din cele pe care dumneavoastrã le-aþi relatat ºi, dacã prezintã interes, o sã cerem ºi o sã meargã Corpul de control al domnului ministru sã verifice.

Vã mulþumesc.

O singurã precizare mai aveam, dacã-mi permiteþi, una scurtã.

Numai o secundã, vã dau cuvântul.

Asta nu înseamnã cã putem sã îl oprim pe domnul senator sã facã o anchetã acolo.

Nu, aveþi dreptate.

Vã rog.

O singurã precizare am, domnule ministru, am aici încheierea, semnatã de colonel-cãpitan Oprea Samoil, în care este vorba de faptul cã respectivul a tras trei focuri de armã ca sã Ñ vezi Doamne Ñ probeze dacã arma este bunã. ªtiþi foarte bine, el nu avea permis de portarmã, trebuia sã cumpere arma, sã se ducã la Poliþie, sã îi scrie în respectivul act seria, numãrul ºi aºa mai departe, sã îi semneze permisul de portarmã ºi de abia din acel moment avea dreptul sã foloseascã o armã.

Dacã scrie în documentul pe care îl aveþi cu atât mai mult înseamnã cã argumentele mele sunt cele adevãrate, înseamnã cã dumneavoastrã faceþi referire ºi, atunci când a validat o propunere, era în cunoºtinþã de cauzã, deci nu vãd de ceÉ

Propunerea de scoatere de sub urmãrire a fost a ofiþeruluiÉ

Nu scoatere, i-a aplicat art. 18[1] , apreciind cã fapta nu prezintã pericolul social al unei infracþiuni, este o altã instituþie juridicã.

Rãmâne sã vã arãt care sunt faptele, existã declaraþii ale cosilierilor localiÉ Deci vreau sã vã spun cã nu am început acest demers fãrã sã stau de vorbã cu oamenii de acolo, fostul primar al comunei, consilieri în funcþie, este exclusã orice urmã de îndoialã cã oamenii nu ar fi fost de bunã-credinþã ºi m-ar fi dezinformat, domnule general.

Pe mine mã intereseazã dacã dumneavoastrã doriþi sã vedeþi exact ce a fost la Cluj, sunt convins cã sunt în faþa unei situaþiiÉ

Domnule senator, dacã vã imaginaþi cã la nivelul acesta, al conducerii Poliþiei, mergem pe toate cazurile din sate ºi comune, ne înºelãm amarnic. Deci dacã începem pe ce declaraþii se dau în sateÉ vã dau eu sã vedeþi cum se bat cap în cap, cã a tras ãla într-un butoi sau nu ºtiu undeÉ dar e bine sã se afle adevãrul. Avem organe locale de anchetã, de judecatã, procurori, dau verdicte, sentinþe ºi aºa mai departe.

Domnule Abraham, mai aveþi vreun rãspuns?

Da, mai am un rãspuns pentru domnul senator Ioan Aurel Rus, dacã-mi permiteþi.

Da, vã rog.

La data de 13 februarie 2001, Serviciul poliþiei economico-financiare din I.J. Bistriþa-Nãsãud, alãturi de comisarii Gãrzii Financiare Bistriþa-Nãsãud, au efectuat un control la spaþiul comercial din localitatea Poiana Stampei, judeþul Suceava, al Societãþii Comerciale ”Cartel Prod. Serv.Ò Ñ S.R.L. Bistriþa, administratã de Cojocaru Mihaela, prilej cu care s-a constatat faptul cã în perioada ianuarie 2000 ºi pânã la data controlului prin magazinul respectiv au fost comercializate diferite sortimente de bãuturi alcoolice procesate de cãtre societatea comercialã de care aparþinea magazinul.

Ulterior, fiind efectuate verificãri ºi la secþia de procesare a bãuturilor alcoolice din localitatea Salva, judeþul Bistriþa-Nãsãud, s-a constat cã aceasta funcþiona ilegal, întrucât autorizaþia de funcþionare expirase la data de 15 aprilie 2000, iar în secþia de producþie au fost identificate bãuturi alcoolice îmbuteliate, etichetate ºi, parþial, banderolate, pregãtite pentru expediere ºi comercializare.

Totodatã, verificându-se evidenþa gestionarã primarã existentã la punctul comercial, s-a constatat cã administratorul societãþii nu înregistrase suma de 825.106.500 lei, reprezentând contravaloarea veniturilor realizate, fapt pentru care a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 679.508.004 lei, reprezentând accize, T.V.A. ºi impozit pe profit.

În urma verificãrilor efectuate de cãtre lucrãtorii de poliþie ºi comisarii Gãrzii Financiare, pe baza procesuluiverbal comun de constatare, încheiat la data de 5 iunie 2001, s-a înregistrat la I.J. Bistriþa-Nãsãud lucrarea penalã cu nr. 65.644, din 6 iunie 2001.

În continuare s-au efectuat acte premergãtoare începerii urmãririi penale faþã de Cojocaru Mihaela, pentru comiterea infracþiunilor de evaziune fiscalã, fapte prevãzute de art. 9, 12 ºi 13 din Legea nr. 87/1994 privind evaziunea fiscalã ºi, respectiv, fals intelectual, faptã prevãzutã de art. 40 din Legea nr. 82/1991 cu aplicarea art. 189 din Codul penal.

Menþionãm faptul cã cercetãrile au fost îngreunate de lipsa de colaborare a administratorului societãþii, care a refuzat sã punã la dispoziþia organelor abilitate documentele justificabile, precum ºi de necesitatea verificãrii încruciºate, efectuate în raport de evidenþa contabilã a altor societãþi comerciale din þarã.

La întrebarea dumneavoastrã privind stadiul dosarului doctorului Cojocaru Ilie în legãturã cu anumite fapte ilicite, contrare profesiei sale, care i-ar fi imputabile, fabricarea de alcool, înºelãciune, delapidare, avem onoarea sã vã aducem la cunoºtinþã urmãtoarele:

Domnule secretar de stat, nu vreþi sã îi daþi tot ce aveþi acolo scris domnului Ioan Rus, ºi, dacã este cazulÉ vã rog mult, cã nu ne intereseazã toatã treaba asta.

Am înþeles.

Îi daþi scris ºi dacã dânsul are vreo nelãmurire îl rugãm frumos sã vãÉ

Am înþeles, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc foarte mult, ca sã epuizãmÉ Dacã mai aveþi ceva deosebit de adãugat?

Nu, absolut, se încheia acum.

De acord, domnule senator?

**Domnul Ioan Aurel Rus** _(din salã):_

Da.

Îi predau, atunci, domnului senator rãspunsul scris.

Dacã va fi ceva, punem o întrebare suplimentarã dupã aceea. Vã mulþumesc foarte mult, domnule ministru.

Domnule secretar de stat Ivanov, vã rog, aveþi douã întrebãri, Gheorghe Acatrinei, afaceri ilegale cu alcool la Rãdãuþi, ºi Ionel Alexandru, cu Schiffer, expulzarea lui Nicholaus Schiffer. Vã rog.

Domnului senator Acatrinei îi comunicãm cã din verificãrile dispuse s-a constatat cã pe rolul instanþelor din judeþul Suceava s-au înregistrat douã cauze având ca obiect faptele penale rezultate din afaceri ilegale cu alcool.

S-a înregistrat la Judecãtoria Suceava un dosar, în 1998, în care au fost trimiºi în judecatã un numãr de 34 de inculpaþi, iar printr-o sentinþã Ñ nu are importanþã numãrul Ñ din noiembrie 2001 a fost pronunþatã ºi condamnarea inculpatei Grecu Ecaterina la 4 ani închisoare ºi a inculpatului Cupan Francisc Eugen la un an ºi ºase luni închisoare, pentru sãvârºirea mai multor infracþiuni în concurs.

Aceste pedepse au fost aplicate pentru mai multe infracþiuni, printre care ºi aceea de fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, cât ºi pentru infracþiunile prevãzute de art. 12 ºi 13 din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale.

Societatea comercialã ”TraciaÒ Prod. Impex. S.R.L. a fost obligatã, alãturi de inculpaþi, în calitate de responsabilã civilmente, la plata unei sume de 696 milioane lei, reprezentând prejudiciul adus bugetului de stat.

S-a declarat apel împotriva acestei sentinþe de cãtre Parchetul de pe lângã Judecãtoria Suceava, referitor la latura civilã, iar cauza se aflã în prezent în curs de judecatã.

Al doilea dosar s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Suceava ºi el a privit, în principal, pe Gherman Mihai,

care a fost trimis în judecatã pentru mai multe fapte penale, printre care ºi aceea de luare de mitã.

A fost condamnat la cinci ani închisoare, în apelul pe care l-a declarat la Curtea de Apel Suceava s-a dispus încetarea procesului prin decesul inculpatului, iarÉ

Vã rog, foarte pe scurt, domnule secretar. Dacã aveþi scris îi transmiteþi scris, dacã mai este nevoie deÉ

Deci murind inculpatul s-a produs încetarea procesului penal.

Faþã de aceste aspecte, apreciem cã nu se confirmã susþinerile dumneavoastrã cã nu s-ar lua nici un fel de mãsuri împotriva celor despre care am fãcut menþiune.

Mulþumesc foarte mult.

Referitor la sesizarea domnului senator Ionel Alexandru, vã arãtãm cã numitul Nicholaus Schiffer, fiul lui Ioan ºi Ana, care s-a nãscut la 9 aprilie 1919, în Philadelphia, Statele Unite ale Americii, din pãrinþi cetãþeni români, toþi aceºtia stabilindu-se în anul 1920 în localitatea Moraviþa, judeþul Timiº, deci pe teritoriul României. Respectivul a dobândit cetãþenie românã prin filiaþiune, în baza Legii cu privire la dobândirea ºi pierderea cetãþeniei române din 24 februarie 1924. În noiembrie 1941 a fost încorporat în Regimentul 20 infanterie ºi trimis pe front, de unde a revenit în þarã în august 1942, fiind rãnit. În iulie 1943 s-a înrolat în armata germanã, în baza prevederilor Convenþiei dintre Guvernul României ºi cel al Reich-ului german, din 12 mai 1943, cu privire la înrolarea în armata germanã a cetãþenilor români de origine etnicã germanã. Menþionãm cã, potrivit prevederilor punctului 1 alin. 2 din Convenþie, cei care se înrolau în armata germanã îºi pãstrau cetãþenia românã cu toate drepturile ce decurgeau din aceastã calitate. Pânã la sfârºitul rãzboiului a servit în trupele de pazã Waffen S.S., la diferite lagãre de concentrare naziste din Germania ºi Polonia. A pierdut cetãþenia românã, în conformitate cu prevederile art. 2 lit. A din Legea nr. 162/30 mai 1947, potrivit cãreia au fost consideraþi cã au renunþat la cetãþenia românã cei care au intrat voluntar în serviciul unui stat strãin care a luptat contra Naþiunilor Unite ºi care au fãcut parte dintr-o formaþiune militarã sau paramilitarã aparþinând unui asemenea stat. Dupã rãzboi, Nicholaus Schiffer a obþinut în Statele Unite cetãþenia americanã prin naturalizare. Pe considerentul cã a obþinut fraudulos cetãþenia americanã, ulterior, lui Nicholaus Schiffer i-a fost retrasã aceastã cetãþenie, fiind condamnat definitiv printr-o decizie a Curþii Supreme de Justiþie a Statelor Unite la expulzarea cãtre þara de origine, care este România. Existând acordul de principiu al autoritãþilor române, împrejurare de care a fost informat de Ambasada României la Washington, reprezentantul Serviciului de emigrare ºi naturalizare al Statelor UniteÉ

Domnule secretar de stat, noi vã mulþumim foarte mult. Am ascultat ºi vãzut la televiziuni atâtea lucruri referitoare la cazul ãstaÉ Domnului senator vã rog sã îi daþi în scris, pentru cã nu-i un caz care ne intereseazã pe toþi.

Domnule senator, vã rog, dacã vreþi lãmuriri suplimentare, vi le va da domnul secretar de statÉ Puteþi sã-i daþi scris?

Da.

Vã mulþumim foarte mult.

Vreau sã spun ºi eu cevaÉ

Nu e cazul, domnule senator. Dacã vã referiþi la treaba asta, nu e cazul. Puneþi o altã întrebare data viitoare.

Nu, nu, cã dumnealui nu mi-a rãspuns la ce-am întrebat.

Deci, domnule senator, primiþi în scris, vedeþi dacã sunteþi mulþumit de toatã istoriaÉ când a avut cetãþenie, când a pierdut-o ºi tot ce se întâmplãÉ

Domnule preºedinte,

Eu n-am întrebat dacã a avut cetãþenie sau nu. Eu am întrebat care au fost înþelegerile între România ºi Statele Unite ca acest Schiffer sã fie ”paraºutatÒ în România. Cã el a fost ”paraºutatÒ în RomâniaÉ

I-am rãspuns. A revenit în þara de origine. De unde a plecat. El de aici a plecat în America.

ªi e vreo lege care stabileºte lucrul ãsta?

Vã rog, mai avem de pus întrebãri. Dau cuvântul doamnei senator Angela Bãlan, care era foarte îngrijoratã cã nu poate sã punã întrebarea.

Vã rog frumos. Nu vreau sã vã creez probleme la Partidul România Mare. N-aþi fãcut planul pe ziua de astãzi.

Încã o datã vã mulþumim, domnule preºedinte, dar nu eram eu prima înscrisã la cuvânt, era colegul meu, domnul senator Acatrinei, dar vã mulþumesc.

Întâi doamnele, aºa cred cã-i la România MareÉ

Nu, este în ordine alfabeticãÉ Da, vã mulþumesc.

Vã rog eu foarte multÉ

## Vã mulþumesc.

Am o întrebare adresatã domnului ministru Ilie Sârbu, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

În baza aºa-numitului Program ROMAG, Ministerul Agriculturii ºi-a propus sprijinirea agricultorilor cu utilaje performante necesare irigaþiilor, aduse din Statele Unite ale Americii, pentru care statul român plãteºte milioane de dolari garanþii guvernamentale. Iatã însã cã presa semnaleazã cã în timp ce seceta pârjoleºte culturile din sudul þãrii, utilajele respective fie cã au fost folosite în altã parte, de exemplu în Insula Mare a Brãilei, ceea ce nu este rãu, fie nici pânã astãzi nu au fost despachetate din containerele cu care au fost aduse de peste Ocean, exemplu, judeþul Dolj.

Întrebãm conducerea Ministerului Agriculturii cum se va reglementa problema acestor utilaje, ce mãsuri preconizeazã ministerul pentru combaterea secetei ce se prelungeºte?

Aºteptãm rãspuns în scris ºi vã mulþumesc.

Pe plan internaþional existã convenþie în sensul ãsta ºi el are statut de apatrid. În Romania nu este primul apatrid, nici ultimul care va fi pe teritoriul acestei þãri. Sunt niºte reguli pe care ºi þara noastrã trebuie sã le respecte.

Pãi, de ce n-a mers în Germania, domnule? El era cetãþean german.

Întrebaþi-i pe americani!

## Domnule, vã rog eu multÉ

Deci sunt niºte legi în þara asta. Nu poþi sã-i spui: ”Domnule, nu intra în þarã.Ò Nu-i persona non grata. El n-are cetãþenie românã, dar asta-i altceva. Nu poþi sã-i spui: ”Nu veni!Ò.

Vã mulþumesc foarte mult, doamna senator. Are cuvântul doamna senator Maria Ciocan.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea este adresatã domnului Dan Ioan Popescu, ministrul industriei ºi resurselor. Conform datelor fãcute publice prin intermediul mass-media se prevede o majorare cu 40% a gigacaloriei, anunþatã a intra în vigoare de la 1 iulie a.c. Menþionãm cã ºi în luna mai au avut loc majorãri substanþiale de preþuri atât la gigacalorie, cât ºi la celelalte servicii cãtre populaþie. Întrebare: care au fost criteriile ºi elementele de calcul care au stat la baza acestor majorãri din luna mai ºi din luna iulie?

Cum vedeþi dumneavoastrã posibilitatea suportãrii de cãtre populaþie a acestor majorãri repetate de preþuri? Se solicitã rãspuns scris.

A doua întrebare este adresatã domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor. Având în vedere proiectul de Lege privind acordarea despãgubirilor în caz de dezastru, calamitãþi naturale ºi alte catastrofe în agriculturã, aº avea urmãtoarea întrebare: de ce despãgubirile se acordã numai producãtorilor agricoli care au încheiat contracte cu societãþile de asigurare, omiþându-i tocmai pe aceia cu venituri mici, care nu-ºi pot permite încheierea unei asigurãri, dar în caz de calamitãþi vor suferi aceleaºi pagube ca ºi cei asiguraþi? De ce nu sunt cuprinse la ”riscuri asigurateÒ ºi seceta excesivã, inundaþiile din revãrsãri de râuri ºi alte ape curgãtoare, ruperi de baraje, precum ºi temperaturi excesiv de scãzute, sub limita biologicã de rezistenþã a plantelor, fenomene la fel de imprevizibile ºi de nepreîntâmpinat ca ºi cele incluse în lege? Se solicitã rãspuns în scris.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim foarte mult. Are cuvântul domnul senator Gheorghe Acatrinei.

Cifrele astea sunt luate din bilanþul care s-a dat publicitãþii ºi presei.

Atunci cum e economie subteranã? Cã, dacã s-a dat presei, apare în statisticiÉ

Ãsta-i adevãrul: se fabricã foarte multe bãuturi care încã nu sunt descoperite de organele noastre de statÉ

Atunci nu apar în statisticã, scuzaþi-mã!

ɺi se impune un control foarte serios asupra circulaþiei acestor bãuturi, care sunt ieftine ºi vin în contradicþie cuÉ

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea este adresatã tot domnului prim-ministru Adrian Nãstase. Noul nivel al accizei, intrat în vigoare la 1 mai, va avea urmãri catastrofale. Conform specialiºtilor, orice tendinþã de creºtere a fiscalitãþii se concretizeazã prin fuga spre economia subteranã, acolo unde-ºi gãsesc refugiul tot mai mulþi agenþi economici. În plus, piaþa neagrã a alcoolului va continua sã prospere, întrucât consumatorii vor prefera bãuturi ieftine, de-a dreptul otrãvitoare pentru populaþie. Din cauza politicii aberante a accizelor ºi impozitãrii, piaþa neagrã a alcoolului a atins un nivel de-a dreptul alarmant. Statisticile aratã cã anul trecut în acte a figurat o producþie de 441.000 hectolitri, iar în realitate s-au consumat 1.700.000 de hectolitri. Asta înseamnã cã 75% din piaþã funcþioneazã subteranÉ

Dar de unde ºtiþi? Domnule senator, scuzaþi-mã cã sunt ºi eu curios, de unde aþi luat cifra asta aºa exactã? De unde ºtiþi dumneavoastrã ce nu ºtiu ãºtia?

Poftiþi?

De unde ºtiþi dumneavoastrã cifra asta aºa exactã?

Am luat-o din datele statistice, sã ºtiþi.

ªi asta înseamnã cã a fost înregistratã. Spuneþi cã e în economie subteranã 75%? De unde ºtiþi 75% ãla, cãÉ sã încercãm ºi noi, poate aveþi o metodã mai specialã?

Domnule preºedinte, eu am ascultat foarte atent ºi ce-a spus domnul secretar de stat de la ministerulÉ

Nu, nu, eu vorbesc serios. Sã ºtiþi cã nu e ironie.

Domnule senator, eu nu vreau sã discutãm în contradictoriu. Sã ºtiþi cã eu am spus-o serios, n-am glumit. Deci încã o datã: dacã e înregistrat statistic, nu-i economie subteranã. Pãi, n-are cum sã fie. Dacã acel 75% e înregistrat statisticÉ Dacã nu e înregistrat, e economie subteranã... Eu am crezut cã aveþi o metodã ca sã determinaþi economia asta subteranã a alcoolului, cã se chinuie toþi. Douã guverne, de 7 ani se chinuieÉ

Da, dumneavoastrã sunteþi economist ºi vã pricepeþi la treburile astea foarte bine, însã eu am aceste date tot din datele care s-au publicatÉ

Scuzaþi-mã, nu, eu am pus o întrebare serioasã. Vã rog sã continuaþi.

Rugãmintea mea este ca în cazul acesta domnul prim-ministru Adrian Nãstase sã dispunã, prin Parchetul Anticorupþie ºi chiar prin Corpul de control la dispoziþie sã se facã verificãri asupra celor sesizate ºi care au apãrut ºi în presã, ºi în datele care s-au publicat, cu tragerea la rãspundere a celor vinovaþi. Pãrerea mea este, ca a unui om care vin din teritoriu, cã se fac foarte multe ilegalitãþi pentru a se sustrage de la plata impozitelor cãtre stat.

Corect. Asta e adevãrat.

Degeaba solicitãm noi bani ºi toatã lumea strigã, ºi cadrele didactice ºi sanitareÉ Adevãrate miliarde, sute de miliarde se pierd în acest circuit, nu le are GuvernulÉ

Nu vã contrazicem, pentru cã ºtim cã existã o economie subteranã, dar mai interesant era sã vedem dacã existã vreo formulãÉ

Ultima întrebare, domnul senator Iorga, da? Vã ascultãm, domnule senator.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, am de fapt douã întrebãri. O primã întrebare aº dori s-o adresez, foarte pe scurt, domnului ministru al industriei, domnul Dan Ioan Popescu, ºi se leagã de ultimele miºcãri stradale din municipiul Braºov, pentru ca aceste miºcãri sindicale sã nu devinã violente, cum se pare cã se va întâmpla, dupã afirmaþia unor lideri la aceste manifestaþii, din douã în douã sãptãmâni, pânã acum paºnice, deie Domnul sã fie aºa ºi în continuare, îmi permit sã-l întreb pe domnul ministru ce mãsuri are în vedere în regim de urgenþã pentru detensionarea acestei situaþii în uzinele braºovene?

ªi o a doua întrebare pe care îmi permit s-o adresez domnului ministru al turismului Dan Matei Agathon este

urmãtoarea: care sunt motivele pentru care Domnia sa se opune cu atâta vehemenþã amplasãrii Parcului ”DraculaÒ acolo unde-i este, de fapt, locul: în zona Zãrneºti, BranÑRâºnov, din judeþul Braºov, ºi marºeazã în continuare pe zona Sighiºoarei, unde existã pericolul distrugerii unor monumente istorice.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, doamna senator Angela, am depãºit trei minute, ne cerem scuze.

Încheiem ºedinþa. Am parcurs întreaga ordine de zi, ºi ãsta-i un lucru bun. Deci s-au pus ºi întrebãri ºi interpelãri.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,35._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 96/13.VI.2002 conþine 40 de pagini.**

Preþul 37.160 lei